PROBLEME LA TEMA 2

Probleme la clasificarea costurilor în scopul luării deciziilor

Exemplul 1. Este necesar de a lua decizia aferentă alegerii mijlocului de transport pentru deplasarea angajaților din X în Y. În
cazul utilizării trenului ca mijloc de transport costul călătoriei pe angajat este de 850 lei. (500 lei - costul biletelor, 300 lei - pe zi,
50 lei - plata pentru lenjerie de pat). Pentru a calcula costul unei călătorii cu o mașină de serviciu, trebuie de ținut cont de
următoarele costuri:
- costul benzinei este de 700 lei;
- salariul șoferului - 200 lei;
- contribuțiile sociale și medicale -? lei;
- Total - ? lei
Cheltuielile aferente asigurării autovehiculelor, costurile de amortizare a acesteia și altele nu au fost luate în considerare
deoarece nu depind de decizia luată.

Exemplul 2. Întreprinderea A, care vinde produse pe piața externă, a cumpărat într-un volum excesiv materiale în valoare de
500 mii lei. Ulterior, în legătură cu schimbarea tehnologiei, sa dovedit că, pentru producția proprie, aceste materiale au puțină
utilitate: produsele fabricate de acestea vor fi necompetitive pe piața externă. Cu toate acestea, un client este gata să cumpere
de la întreprindere produse din aceste materiale pentru 800 mii lei. În acest caz, costurile suplimentare ale întreprinderii A
pentru fabricarea de produse vor fi de 600 mii lei.
Se cere: Este recomandabil de a lua o astfel de comandă?

Exemplul 3. Organizația comercială planifică dezvoltarea unei noi piețe. În acest caz, volumul suplimentar de vânzare a
mărfurilor ar trebui să fie de 100 de unități, iar prețul de vânzare ar trebui să rămână neschimbat. În plus, este de așteptat să
crească cheltuielile de publicitate cu 20%, iar costul chiriei pentru noi spații comerciale - cu 30%.
În perioada curentă, venitul din vânzarea mărfurilor este de 10.000 lei, volumul vânzărilor fiind de 1000 de unități și prețul
unitar este de 10 lei. Cheltuielile aferente întreținerii personalului este de 3000 lei. Pentru publicitate - 900 lei, chirie – 2500 lei.
Costurile variabile sunt 2 lei pe unitate de produs.
Se cere: De calculat costurile și cheltuielile diferențiate.

Exemplul 4. Care dintre tipurile de costuri enumerate mai jos pot fi atribuite la: a) costurilor fixe; b) costuri variabile?
Tipuri de costuri:
- comisionul unui agent de vânzări;
- activitatea contabilului-șef;
- costuri asociate cu transportul produselor finite;
 - plata serviciilor de comunicații;
- salariile muncitorilor din producție;
- plata serviciilor unei bănci comerciale;
- chiria unui birou;
- amortizarea imobilizărilor necorporale;
- impozitele curente;
- costurile aferente deplasărilor de serviciu ale angajaților departamentului de marketing;
- costul rechizițiilor de birou utilizate de departamentul de vânzări

Probleme la metoda globală și parțială

Exemplu 5. Aplicație practică privind elaborarea Situației de profit și pierdere cu aplicarea metodei costurilor globale și celor
variabile (parțiale).

Informații selectate din contabilitatea entități Nistru SRL pentru anii X și X+1 (tabelul 1):
Tabelul. Date inițiale
Nr. Indicatori Anul X Anul X+1
cr.
1. Volumul producției, unități 1 000 1 000
2. Volumul vânzărilor, unități 600 1 400
Costuri de producție totale, dintre care: 7 500 7 500
a) costuri directe de materiale 2 000 2 000
3. b) costuri cu personalul directe 1 000 1 000
c) costuri indirecte de producție variabile 1 500 1 500
d) costuri indirecte de producție fixe 3 000 3 000
Cheltuieli de distribuire totale, dintre care: 700 1 800
4. a) variabile 500 1 200
b) fixe 200 600
Cheltuieli administrative totale, dintre care: 1 500 2 000
5. a) variabile 300 650
b) fixe 1 200 1 350
6. Venituri din vânzări, lei 6 500 17 000
Se cere:
 întocmirea situației de profit și pierdere, conform metodei costurilor globale (tradițională) și metodei costurilor variabile
(parțiale);
 explicarea cauzelor apariției diferenței dintre rezultatele financiare calculate conform celor două metode, cunoscând că
entitatea fabrică un singur tip de produse.
Exemplul 6. SRL NDG introduce un produs nou cu următoarea structură a costurilor și prețului:
lei
Prețul de vânzare unitar 20.00
Costuri variabile unitare 12.50
Costuri fixe ale perioadei (producției), lei 12,000
Se ignoră alte costuri fixe ce nu sunt legate de producție.
Volumul de produse, unități 2,000
La începutul Perioadei 1 nu a existat stoc inițial și nici stoc final la sfârșitul Perioadei 3 și costurile efectiv generate au coincis
cu cele bugetate. Activitatea pentru fiecare perioadă a fost după cum urmează:
Unități produse Unități vândute
Perioadă 1 2,500 1,900
2 2,100 2,300
3 1,400 1,800
Total 6,000 6,000
Se cere: De calculat profitul sau pierderile perioadei pe baza:
1. Metodei costurilor globale.
2. Metodei costurile parțiale.
3. De explicat cauzele abaterilor
Probleme la metoda ABC.
Exemplul 7 . O societate comercială care are ca obiect de activitate producerea și comercializarea de produse din porțelan.
Societatea efectuează antecalculul costurilor pe fiecare produs, model, sortiment, în timp ce costurile efective (postcalculul)
sunt stabilite pentru întreaga producție obținută în cursul perioadei de gestiune, fără a exista posibilitatea comparării costurilor
efective cu cele antecalculate. În cadrul acestei întreprinderi pentru calculația costului producției obținute se utilizează metoda
de calculație pe faze, varianta „fără semifabricate”.
Se consideră două produse: Coșuleț împletit „Maria”, model 11645 (A) și Coșuleț împletit „Bianca”, model 11650 (B),
în legătură cu care se cunosc următoarele informații:
Elemente U.M. A B Total Costurile indirecte de producție sunt repartizate în
Costuri directe LEI 2.000 3.600 5.600 baza costurilor directe.
Costuri indirecte de LEI 2.200 Cheltuielile administrație și cele de distribuire sunt
producție repartizate pe baza costului de producție.
Cheltuieli administrative LEI 500 Marja de profit este de 20 % din prețul de
Cheltuieli de destituire LEI 300 vânzare.
Cantitate fabricată buc. 400 600 1.000
Analiza și gruparea activităților se prezintă astfel:
Activitatea Cost (LEI) Inductorul
Comenzi materii prime și materiale 200 Număr comenzi lansate
Gestiunea stocurilor 200 Număr sorto-tipo - dimensiuni materii prime
Pregătirea și lansarea fabricației 400 Număr loturi lansate
Producție 1.400 Ore funcționare utilaje
Administrație 500 Ore calculație cost
Desfacere 300 Număr de produse
Mai dispunem de următoarele informații:
Inductor A B Total
Număr comenzi 5 9 14
Număr sorto-tipodimensiuni materii 4 6 10
prime
Număr loturi 400 500 900
Ore funcționare utilaje 100 300 400
Ore calculație cost 30 35 65
Număr de produse 400 600 1.000
Se cere: De calculat costului total și prețul de vânzare pentru cele două produse, cu ajutorul metodei tradiționale de calculație
a costului și, respectiv, al metodei ABC

METODA TRADITIONALA:
Coef de repart a CIP= 2200/5 600 = 0,3928 lei Elemente U.M. A B Total
Prod A = 2 000 * 0,3928 = 786 lei Costuri directe LEI 2.000 3.600 5.600
Prod B = 3 600 * 0,3928 = 1414 lei CIP LEI 786 1414 2.200
Costuri de productie 2786 5014
CP=CD+CIP
CP prod 1 = 2 000 + 786 = 2 786 Cheltuieli administrative LEI 179 321 500
CP prod 2 = 3 600 + 1 414 = 5014 Cheltuieli de destituire LEI 107 193 300
Cantitate fabricată buc. 400 600 1.000
Coef repart chelt TOTAL costuri si 3072 5528 -
adm=500/(5600+2200)=0,0641 cheltuieli
Prod A = 2786*0,0641 = 179 lei Costuri si cheltuieli 3 072/400 = 5528/600= 9,21
Prod B = 5014*0,0641 = 321 lei unitare: 7,68
Pret unitar 7,68+20%=19,2 9,21+20%= 11,06
Coef rep chelt de destituire=300/7 2
800=0,0384
Prod A = 2786*0,0384 = 107 lei Profit unitar 1,54 1,85
Prod B = 5014*0,0384 = 193

METODA ABC COSTING:

Situația costurilor pe centre de regrupare
Activități Costuri Inductor de cost Volum Cost unitar al
activitate, lei inductor inductorilor, lei
1 2 3 4 5=2/4
Comenzi materii prime si materiale 200 Număr comenzi lansate 14 14,2857
Gestiunea stocurilor 200 Număr sorto-tipo - dimensiuni 10 20
materii prime
Pregătirea și lansarea fabricației 400 Număr loturi lansate 900 0,4444
Producție 1.400 Ore funcționare utilaje 400 3,5
Administrație 500 Ore calculație cost 65 7,6923
Desfacere 300 Număr de produse 1 000 0,3

Repartizarea costurilor activitatilor asupra produselor in baza inductorilor de costuri

Activitati Cost unitar al Cantitatea Costuri si chelt indir. Cantitatea Costuri si chelt indir.
inductorului inductorilal produs A aferente prod A inductorilal produs aferente produsului B
B
Comenzi materii prime
si materiale 14,2857 5 14,2857*5=71,4285 9 128,5713
Gestiunea stocurilor 20 4 20*4=80 6 20*6 = 120
Pregătirea și lansarea
fabricației 0,4444 400 400*0,4444=177,8 500 222.2
Producție 3,5 100 3,5*100=350 300 300*3,5=1050
Administrație 7,6923 30 30*7,6923=231 35 269
Desfacere 0,3 400 120 600 180
TOTAL - - 1030 - 1 970

Produs A: Cprod pe unitate = 3030/400=7,58

CD=2 000 Pretul = 7,58+20%= 9,10 lei
Costuri si chelt indirecte = 1030 Profitul unitar = 9,10-7,58= 1,52
Cproductie totale = 2 000 + 1030 = 3030
Produs B: Cprod pe unitate = 5570:600=9,28 lei
CD= 3600 Pretul = 11,14 lei
Costuri si chelt indirecte = 1970 Profitul unitar = 11,14-9,28 = 1,86 lei
Cproductie totale = 5570
Exemplul 8. O entitate fabrica și comercializează 2 produse A și B. Informațiile comunicate de contabilitatea managerială
pentru luna octombrie 20XX sunt următoarele:

Elemente Produsul A Produsul B

Cantitate fabricata și vândută, unități 500 700
Materii prime pe unitate, lei 50 100
Manopera directă pe unitate, lei 100 150
Preț vânzare unitar, lei 230 360
Costul unei ore de manoperă directă 2,5 lei/oră
Analiza și gruparea activităților de funcționare pentru această entitate pot fi rezumate astfel:
Activitatea Valoarea Inductorul
Comanda materii prime 16.000 Număr de comenzi
Comercializare 6.000 Venituri din vânzări
Lansare în fabricație 15.000 Număr de loturi
Producție 40.000 Ore manopera directa
Gestiunea stocurilor 8.000 Număr de tipuri de materii prime
Pregătirea producției 5.000 Număr de loturi
Administrare generală 10.000 Cost adăugat la costul direct
Informații complementare:
Inductori Total Produsul A Produsul B
Număr de comenzi 4 1 3
Număr de tipuri de materii prime 4 2 2
Număr de loturi 100 70 30
Se cere: Utilizând metoda ABC:
1) Calculați costul unitare ale produselor.
2) Costul total al produselor.

Situația costurilor pe centre de regrupare

Activități Costuri activitate, Inductor de cost Volum inductor Cost unitar al
lei inductorilor, lei
1 2 3 4 5=2/4
Comanda materii Număr de comenzi
16.000
prime 4 4 000
Comercializare Venituri din vânzări 500*230+700*360= 0,0163
6.000 367 000
Lansare în Număr de loturi 150
15.000
fabricație 100
Producție Ore manopera 500*(100/2,5)=20 000 ore
40.000 directa 700*(150/2,5)= 42 000 h 0,6451
Total = 62 000
Gestiunea Număr de tipuri de 4 2 000
8.000
stocurilor materii prime
Pregătirea Număr de loturi 100 50
5.000
producției
Administrare Cost adăugat la 245 000 0,0408
10.000
generală costul direct

Cost adaugat la costrul direct = Cdper+CIP-Cadm gen

Cdper = 100*500+150*700= 155 000
Cost ad = 155 000 + 16 000 + 6 000 + 15 000 + 40 000 + 8 000 + 5 000 = 245 000

Repartizarea costurilor activitatilor asupra produselor in baza inductorilor de costuri

Activitati Cost unitar al Cantitatea Costuri si Cantitatea Costuri si

inductorului inductorilal cheltuieli inductorilal cheltuieli
produs A indirecte aferente produs B indirecte aferente
produsului A produsului B
Comanda materii
prime 4 000
Comercializare 0,0163
Lansare în 150
fabricație
Producție 0,6451
Gestiunea 2 000
stocurilor
Pregătirea 50
producției
Administrare 0,0408
generală
TOTAL - - -

Produs A: Produs B:
CD=2 000 CD= 3600
Costuri si chelt indirecte = 1030 Costuri si chelt indirecte = 1970
Cproductie totale = 2 000 + 1030 = 3030 Cproductie totale = 5570
Cprod pe unitate = 3030/400=7,58 Cprod pe unitate = 5570:600=9,28 lei
Pretul = 7,58+20%= 9,10 lei Pretul = 11,14 lei
Profitul unitar = 9,10-7,58= 1,52 Profitul unitar = 11,14-9,28 = 1,86 lei
Exemplul 9. Calculul Costul-țintă, Prețul-țintă
Entitatea Sigma produce câteva feluri de produse și plănuiește să proiecteze modificări pentru produsul N1. Studiile
de piață de la Sigma indică faptul că clienții vor ca entitatea să modifice produsul N1, fără ca acesta să piardă din calitate și să-
l vândă la un preț mult mai scăzut.
Sigma se așteaptă de la concurenții săi să micșoreze cu 10% prețurile produselor similare, propuse de ei pe piață.
Managementul de la Sigma prognozează să reducă prețul produsului N1 cu 50 de lei, de la 450 lei la 400 lei pe unitate. La
acest preț mai mic, managerul de marketing de la Sigma prognozează o creștere a vânzărilor anuale da la 10 000 la 25 000
unități.
Managementul de la Sigma dorește un profit operațional țintă de 30 % din veniturile obținute din vânzări.
Potrivit datelor din contabilitatea curentă ale produsului N1 totalul costurilor complete curente constituie 3 450 000 lei.
Se cere:
1. Calculați veniturile-țintă, costurile-țintă și profitul-țintă, pe unitate și pe totalul produselor N1.
2. Comparați costurile-țintă și costurile curente.
3. Explicați care ar fi posibilitățile de a reduce costul de producție pe unitate și a obține costul-țintă.

Exemplul 10. Aplicație practică privind metoda Target-Costing

O societate comercială prevede să lanseze pe piață un nou produs. Cercetările și estimările inițiale arată că ciclul de viață al
produsului va fi de 3 ani și va avea 3 faze: Lansare, Creștere și Maturitate. Capacitatea de producție maximă a entității
economice este de 30.000 unități, această capacitate fiind exploatată în proporție de 70% în prima fază, 90% în a doua fază și
100% în faza de maturitate. Prețul de vânzare estimat este de 40 lei, dar se prevede că, datorită apariției unor produse similare
pe piață, în faza de maturitate acesta se va reduce cu 10%. Conducerea întreprinderii îi propune obținerea unei marje asupra
prețului de vânzare de 10% în faza de lansare, 20% în faza de creștere 20% în faza de maturitate. Cheltuielile cu publicitatea
vor fi de 3 lei/buc. în faza de lansare, 1,5 lei/buc. în faza de creștere de 0,5 lei/buc. în faza de maturitate. Costurile previzionate
unitare, în faza de lansare sunt următoarele:
a) Materii prime: A: 1 buc. – 4 lei/buc. B: 2 buc. – 1,5 lei/buc. C: 1 buc. – 2 lei/buc.
b) Manopera: 2 lei/buc.
c) Cheltuieli de întreținere și funcționare: 1,5 lei/buc.
d) Cheltuieli de montaj: o cost variabil unitar: 4 lei/buc. / cheltuieli fixe totale de montaj 67.500 lei.
e) Gestionarea loturilor (1 lot = 400 buc.).
Datorită contractelor încheiate cu furnizorii, costul materialelor se va reduce cu 15% în faza de creștere cu 10% în faza de
maturitate față de faza precedentă. Costul variabil unitar de montaj se va reduce cu 25% în faza 2 i cu 10% în faza 3 față de
faza
2. Celelalte cheltuieli rămân nemodificate pe toată durata de viață a produsului.
Se cere:
1. calculul costurilor țintă ale produsului pe fiecare dintre cele 3 faze ale ciclului de viață;
2. calculul costurilor estimate ale produsului pe fiecare dintre cele 3 faze ale ciclului de viață;
3. compararea i interpretarea rezultatelor obținute;
4. calcularea rezultatelor totale estimate pe fiecare fază a ciclului de viață.