CUPRINS

Oportunitea şi justificarea temei alese . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

Cap.I.Obiectivele lurării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
Cap.I.1.Sindromul metabolic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
Cap.I.1.2. Obezitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
Cap.I.1.2.3.Diabetul zaharat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Cap.I.1.2.3.4.Dislipidemia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Cap.I.1.2.3.4.5.Hipertensiunea arterială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Cap.II.Studiul de caz. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Cap.III Rezultate și discuții . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Cap.IV.Dietele caracteristice sindromului metabolic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Cap V Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . . .. . . 19
Bibliografie informativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
 Opurtunitatea şi justificarea temei alese

Natura şi tipul alimentaţiei au suferit transformări remarcabile odată cu procesul speciei umane,
distanţa şi diferenţele între modul de hrănire al omului primitiv cu cel contemporan fiind la fel de
importante cu cele ce caracterizează oricare alte aspecte ale evoluţiei umane. Alimentaţia omului a
înregistrat progrese, dar uneori şi tendinţe nefavorabile ale evoluţiei cu trecerea dintr-o etapă istorică în
alta. Omul a trecut prin aşa numita,,eră preagricolă”, în care sursele de alimente erau reprezentate de
carnea furnizată de vânat, fructele culese din copaci. Această alimentaţie predominant carnivoră i-a
furnizat omului primitiv toţi macro şi micronutrienţii în cantităţi suficiente. Totodată stabilirea unor
componente corecte de alimentaţie din timpul copilăriei scad riscul dezvoltării unor afecţiuni cronice
induse de dietă, respectiv pot prelungi viaţa, pot reduce complicaţiile unor boli şi pot preveni anumite
morbidităţi. O dietă atentă se impune încă din perioada de sarcină, apoi pe parcursul copilăriei, adaptată
în perioada de adult în funcţie de stilul de viaţă şi de muncă, şi personalizată la seniori. Obiectul
principal al acestei lucrări este de a sublinia importanţa informaţiei corecte în domeniul nutriţiei, cu
specific de categorii de vârstă şi stări fiziologice speciale (de la statutul de gravidă la cel de copil;
adolescent; adult; sau vârstnic), în concordanţă cu starea de sănătate, nivelul socio-economic şi gradul
de antrenament fizic.
Terapia nutriţională la pacienţii cu sindrom metabolic este indispensabilă vieţii, traiul de zi cu zi
amplificându-se de-a lungul timpului, dacă în trecut aceasta era un mod de a-şi asigura supravieţuirea,
astazi a depăşit cu siguranţă statutul respectiv, având un obiectiv mult mai amplu, care cuprinde mai
multe aspecte ale existenţei. Una dintre aceste funcţii este asigurarea şi menţinerea stării de sănatate, al
echilibrului dintre aportul nutriţional şi nevoile energetice ale organismului de-a lungul tuturor etapelor
parcurse de acesta precum şi în strânsă relaţie cu activitatea fizică. Un rol considerabil îi este atribuit
stilului de viaţă, care în mod general a devenit unul agitant, stresant conducând la declanşarea unor
factori de risc metabolici care duc la instalarea bolilor netransmisibile. Din datele de epidemiologie
nutriţională rezultă că acestea au devenit cauza primară de mortalitate pe glob.
 Cap.I.Obiectivele lucrării

Cap.I.1.Sindromul metabolic

Sindromul metabolic este o dereglare metabolică ce cuprinde simptome care de cele mai multe
ori apar împreună cu: obezitatea, diabet zaharat, dislipidemii, hipertensiunea arterială.

Fig.1.I.

Caracteristicile sindromului metabolic sunt:

- obezitatea,
- diabetul zaharat,
- dislipidemia,
- hipertensiunea arterială.

Cap.I.1.2 Obezitatea reprezintă un exces al greutăţii totale a corpului, care include toate
ţesuturile(muscular, osos, adipos) şi apa. Din punct de vedere clinic, obezitatea este apreciată prin
indicele de masa corporală IMC care reprezintă relaţia dintre greutate şi înălţimea individului. Se
calculează prin împărţirea greutăţii (în kg) la înălţimea la pătrat (în m).
 În funcţie de distribuţia ţesutului adipos, practic şi eficient este măsurarea circumferinţei taliei la
jumătatea distanţei dintre rebordul costal şi creasta iliacă superioară la nivelul liniei axilare medii în
timpul unei respiraţii normale.

Circumferinţa abdominală (CA) este indicatorul obezităţii viscerale abdominale, iar prin
corelaţia indicelui de masă corporală se clasifică greutatea corporală şi riscul cardiovascular. Ţinând
cont de toate aceste considerente, tabelul 1.I. prezintă clasificarea categoriilor de IMC .

Tabelul 1.I
Clasificare IMC(kg/m2) Riscul comorbităţilor
Subpondere <18,5 scăzut
Normopondere 18,5-24,9 obişnuit
Suprapondere 25,0-29,9 moderat crescut
Obezitate clasa 1 30,0-34,9 moderat
Obezitate clasa a 2 a 35,0-39,9 sever(obezitate)
Obezitate clasa a 3 a >40,0 Foarte sever(obezitate morbidă)
Obezitatea abdominală în funcţie de sex şi gradul de risc cardiovascular, sunt în funcţie de IMC şi
CA, precum şi corecţia acestora pentru identificarea şi evaluarea claselor de greutate corporală a
riscului comorbidităţii şi riscul cardiovascular. Fiindcă excesul ponderal este de obicei un surplus de
adipozitate, modelele şi mijloacele de evaluare au scopul unor măsurători cum ar fi:
a) Măsurători antropometrice
b) Indexul de masă corporală (IMC)
c) Măsurarea circumferinţei taliei
d) Măsurarea pliului cutanat
e) Măsurarea circumferinţei abdominale (CA)

a) Măsurătorile antropometrice
Indivizii care au o statură variabilă sunt influenţaţi de greutate, criteriile de evaluare ale greutăţii
fiind în funcţie de înălţime, corecţia obţinându-se prin raportul dintre greutate şi pătratul înălţimii.

b)Indexul (IMC) sau body mass index (BMI) este definit ca raportul dintre masa corporală, exprimată
în kilograme împărţită la pătratul înălţimii exprimată în metri. Formula are ca rezultat o cantitate
exprimată în kilograme pe metru pătrat
 c)Măsurarea circumferinţei taliei- se măsoară cu taliometru sau centimetrul de croitorie
gradat la 2 centimetri deasupra ombilicului.
Respiraţia şi expiraţia, în mod normal, taliometrul se aşează în jurul taliei să nu fie prea
strânsă nici prea largă (Exemplu Tabelul 1.II.)
Tabelul 1.II
Femei Bărbaţi
Ţintă <= 80 cm <= 94 cm
Risc crescut > 80 cm – 88 cm > 94 cm – 102 cm
Risc semnificati > 88 cm > 102 cm

d)Măsurarea pliului cutanat este o metodă de estimare a densităţii şi adipozităţii corporale, se

măsoară grosimea pliului cutanat, bicipital, tricipital, subscapular şi suprailiac, iar suma celor 4
pliuri corelată cu alţi coeficienţi poate da relaţii despre masa grasă totală, densitatea corpului,
considerând la încadrarea claselor de greutate cu sau fără risc.

e)Circumferinţa abdominală-este indicatorul obezizăţii viscerale abdominale, iar prin corelaţia

IMC se clasifică greutatea corpului şi riscul cardiovascular. CA se măsoară cu centimetrul la
jumătatea distanţei dintre rebordul costal şi creasta iliacă şi reflectă dispoziţia abdominală a
ţesutului adipos. Valoarea ţintă a CA pentru a nu ajunge la obezitate este: <80-femei; <90-
bărbaţi.
Indiferent de metodă, aceste măsurători ne ajută să clasificăm persoana având obezitate
corporală superioară aşa zisă “centrală sau abdominală” sau obezitate corporală interioară. În
termeni medicali, se vorbeşte despre fenotipul de tip „măr” şi respectiv de tip „pară”.(figura
1.II.)
 Chirurgia obezităţii -reprezintă o problemă de nutriţie şi este cauzată de persistenţa pe
termen lung a unui dezechilibru energetic major printr-un aport mult mai mare în raport cu
consumul, fiind influenţată de o alimentaţie de calitate îndoielnică şi de sedentarism. Ea nu mai
constituie de mult o problemă individuală legată de aspectul fizic sau afectarea psihică a
persoanelor care suferă de aceasta, ci este considerată o boală însoţită de multiple comorbidităţi
ca de exemplu: diabet zaharat tip 2, afecţiuni cardiace, HTA, cerebro-vasculare, respiratorii,
osteo-articulare, care aduc acestor persoane diverse grade de infirmitate.
Ideea tratamentului chirurgical al obezităţii este destul de veche, primele studii apar in anii
1950 şi sunt mai mult observaţionale, pornind de la constatarea că persoanele cu rezecţii gastrice
şi intestinale largi pierd semnificativ în greutate.
Părintele chirurgiei bariatrice moderne este considerat Dr.Edward Mason, fondatorul
ASMBS American society for Metabolic and Bariatric Surgery-fosta ASBS), care descrie primul
în 1969 operaţiunea de bypass gastric efectuată în scop bariatric.
În România, primele intervenţii laparoscopice de chirurgie bariatrică au fost efectuate şi
descrise de Prof.Dr.C.Copăescu la spitalul “Sf.Ioan” in anul 2002. De atunci şi până în prezent,
Prof.Dr.C.Copăescu a depus un efort susţinut şi a implementat şi dezvoltat chirurgia bariatrică
la mai multe centre din ţară. Persoanele cu obezitate care sunt canditaţi pentru operaţia bariatrică
vor fi supuşi unor examinări preoperatori efectuate de o echipă multidisciplinară de medici
pentru a stabili timpul intervenţiei chirurgicale şi momentul pentru efectuarea operaţiei. Pentru
stabilirea intervenţiei chirurgicale candidaţii sunt supuşi examinărilor cum ar fi: examinări de
laborator, consult cardiologic, consult pneumologic, echografie abdominală, osteodensiometria
(DEXA), analiza psihosomatică, consult preanestezic, consult chirurgical.
Persoanele indicate pentru chirurgia bariatrică sunt cu un indice > 40, sau un IMC >35
asociat cu una sau mai multe comorbidităţi strict legate de obezitate, incluzând aici diabetul
zaharat tip 2, HTA, dislipidemie.

Există 5 tipuri de intervenţie chirurgicală:

1.Inelul gastric ajustabil
2. Rezecţia gastrică longitudinală
3. Picătura gastrică
4. Bypass-ul gastric
5. Diversia bilio-pancreatică
 Cap.I.1.2.3. Diabetul zaharat reprezintă un grup de boli caracterizate de hiperglicemia
cronică (creşterea nivelului de glucoză din sânge) care au drept cauză fie deficitul de insulină, fie
rezistenţa ţesuturilor la acţiunea insulinei (sau ambele mecanisme) şi care netratate corespunzator
pot duce la apariţia de complicaţii care scad durata şi calitatea vieţii.
Diabetul zaharat, odată apărut, se menţine toată viaţa şi de aceea din momentul depistării
trebuie permanent tratat şi controlat. În ultimii ani extinderea diabetului zaharat a luat caracter
epidemic peste tot în lume.Statisticile estimează 366 milioane de cazuri de diabet în anul 2011
(care reprezintă 8,3% din populaţia adultă a lumii), număr care va continua să crească, ajungand
in 2030 la 552 milioane.
Diagnosticarea diabetului zaharat se bazează pe dozarea concentraţiei de glucoză (a
glicemiei) din sângele venos în unul din următoarele trei momente decise de medic:
 glicemia a jeun sau bazală(reprezintă glucoza din sânge dimineaţa pe nemâncate,
după 8 ore de repaus alimentar nocturn);
 glicemia întâmplătoare(glicemia recoltată în orice moment al zilei, fără a ţine cont de
ora si conţinutul mesei);
 glicemia recoltată la 2 ore in cadrul testului de toleranţă la glucoză orală efectuat cu
75grame glucoză pulbere;
Având ca rezultat glicemii mai > 200mg/dl ,cu simptome specifice cum ar fi:poliurie,
polifagie, scădere ponderală inexplicabilă.
Valori normale:
o glicemia bazală (a jeun) >120mg/dl;
o glicemie la 2 ore in cadrul testului de toleranţă la glucoză > 200mg/dl
o HbA1c(hemoglobina glicozilată) >6,5%

Diagnosticul de diabet zaharat se stabileşte de către medicul specialist diabetolog, de

obicei fiind nevoie de repetarea analizelor atunci când semnele clinice sunt absente. Dupa
confirmarea diagnosticului persoana este luată in evidenţă de catre medicul specialist diabetolog,
care va stabili regimul alimentar, tratamentul medicamentos si programul de controale periodice.
 Caracteristicile diabetului zaharat

Testul de toleranţă la glucoză orală (TTGO)

TTGO este un test de provocare ce se efectuează în unele situaţii pentru a vedea eficienţa
organismului în metabolizarea glucozei.
Pregătirea persoanei pentru a efectua TTGO constă într-un regim fară restricţii, bogat în
carbohidraţi, va efectua activitate fizică obişnuită în ultimile 3 zile înaintea efectuării testului.
 se recomandă post complet de 12 ore in noaptea dinaintea testului
 dimineaţa şi pe toată durata efectuării testului nu se consumă alimente şi nu se
efectuează efort fizic
 încărcarea cu glucoză: 75g gulcoză pulbere se dizolvă în 300 ml apă, glucoza
dizolvată se bea în totalitate,timp de 3-5minute.
 recoltarea probelor:se efectuează două determinări glicemice din plasma venoasă
recoltată:
- cu 10 minute înainte de încărcare cu glucoză,
- la 2 ore de la încărcarea cu glucoză.

Înainte de a discuta care sunt cauzele diabetului,există mai multe tipuri de diabet zaharat
dintre care cele mai frecvente sunt:
 Diabet zaharat tip 1care apare ca urmare a distrugerii celulelor Beta din
pancreas,ceea ce duce la scăderea totală sau aproape totală a secreţiei de
insulină.Acest tip de diabet poate să apară la orice vârstă,dar este caracteristic la
copil şi adultul tânar (sub30 ani).Singurul tratament în prezent este administrarea
insulinei, tratamentul va fi permanent, trebuie instruit cât se poate de rapid,fiind
necesar pentru supravieţuirea persoanei afectate.

 Diabet zaharat tip 2 care este caracteristic persoanelor adulte peste 35-40 ani dar
poate să apară şi la tineri,iar mai recent şi la copii,în special la cei cu obezitate.Marea
majoritate cu acest tip de diabet au o greutate crescută totodată asociată cu
hipertensiunea arterială si dislipidemia.Acest tip de diabet evoluează fără simptome
pe parcursul mai multor ani, la unele persoane, dar poate fi depistat şi din timp prin
 controale periodice ale glicemiei.Tratamentul constă la început în dietă,efort
fizic,medicamente pe cale orală sau injectabile non insulinice.

 Diabetul gestaţional este reprezentat de orice grad de intoleranţă la glucoză ce apare

în cursul unei sarcini.Netratat sau tratat incorect creşte riscul de complicaţii ale
mamei,cât şi ale fătului.Chiar dacă după sarcină persoana revine la glicemia normală,
ea va rămâne o persoană cu risc crescut de a dezvolta diabet.

Alte complicaţii de a face diabet zaharat:

 boli ale pancreasului (pancreatita cronică, cancer pancreatic);
 intervenţii chirurgicale ale pancreasului;
 unele boli endocrine ale tiroidei, glandei suprarenale, hipofizei;
 tratamente cu anumite medicamente, substanţe chimice-insecticide;
 unele infecţii virale,
 defecte sau boli genetice.
Cap.I.1.2.3.4 Dislipidemia- reprezintă acumularea unei cantităţi anormale de lipide în
sânge.Boala lipidică se iniţiază dacă dislipidemia devine necontrolată la nivel biochimic, având
ca rezultat depuneri crescute de glucoză (diabet)sau depozitele de lipide şi lipoproteine (obezitate
şi hipercolesterolemie).
Cap.I.1.2.3.4.5. Hipertensiunea arteriala(HTA)-reprezintă unul din factorii majori de
risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Diagnosticul hipertensiunii arteriale se realizează
pe baza măsurării a cel puţin 2 valori tensionale >130/80 mmHg. Stadializarea tensiunii arteriale
şi definirea TA ,,normale”sunt apreciate diferit de către societatea Europeană de hipertensiune
/societatea europeană de cardiologie, privind prevenirea si tratamentul hipertensiunii arteriale.
vz.tabelul.
Tabelul 1.III
categorie TA TA diastolică TA sistolică TA diastolică
sistolică
optimă <120mmHg <80mmHg
normală <130mmHg <85mmHg <120mmHg <80mmHg
Prehipertensiune 120-139mmHg 80-89mmHg
Normal-înaltă 139-139mmHg 85-89mmHg
HTA gr1 140-159mmHG 90-99mmHg 140-159mmHg 90-99mmHg
HTAgr.2 160-179mmHg 100-109mmHg >160mmHg >100mmHG
HTA gr..3 >180mmHg >110mmHg
 CAP. II. Studiul de caz

Am realizat un studiu în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă BRĂILA - Ambulator „Boli

de nutritive” - Diabet, pe un lot de 8 pacienţi cu vârste cuprinse între 40-75 ani, (un număr redus
de pacienţi din cauza pandamiei, pentru a diminua riscul de infectare Covid-19).
Acest studiu s-a desfăşurat pe o perioadă de şase luni împărţit în trei vizite. Pacienţii
introduşi în acest studiu au fost informaţi despre motivul desfăşurării studiului, aceştia fiind de
acord cu semnarea unui formular de consimţământ exprimat în cunoştinţă de cauză despre
terapia nutriţională în sindromul metabolic.
Vizita 1 constă în: verificarea cunoştinţelor de includere şi excludere în studiu, data vizitei,
vârsta, mediul, nivelul educaţional, ocupaţia, greutatea corporală, înălţimea, IMC, jurnalul
alimentar, istoricul medical , precum şi analize de laborator (profil, glucidic, lidic, proteic)
achiziţionale în urma unei internări de zi, pentru dietă am calculat greutatea ideală conform
vârstei şi taliei(metoda metropolitană). Am introdus un formular care a fost semnat de către
pacienţi, acest formular fiind consimţământul exprimat în cunoştinţă de cauză (anexat) împreună
cu un chestionar cu educaţie structurală şi numărul alocat de randomizare.

Pacientul numărul 1:
pacientă de gen feminin, vârstă de 74 ani, din mediul rural, văduvă, ocupaţie-pensionară, mediul
educţional: ciclul primar, Gact- 80kg, Î-1,60m, CA-142cm, IMC-31,25 - obezitate de gradul 1,
activitate fizică moderată.
 antecedente personale:
- diabetică de 11 ani, în tratament cu hipoglicemiante orale (siofor, 1000 mgx2-zi;
diaprel mr 1cp-zi)
- hipertensivă de 20 ani în tratament cu antihipertensive (atacand 16 mg 1cp-zi,
tertenssif sr 1 cp-zi)
 antecedente heredocolaterale - părinţii nu se ştiau cu boli cronice
 jurnal alimentar: - pacienta este consumatoare de următoarele produse(carne, lapte, ouă,
fructe, legume, mâncare gătită)
 analize de laborator: (glicemie-101mg-dl; colesterol T-78mg-dl; trigliceride-132mg-dl;
creatinină-1,1mg-dl; acid uric-4,2mg-dl; uree-23mg-dl; TGO-16UI/L; TGP-18UI/L; Hb-
13,9%, HbA1c-7,8% - denotă un dezechilibru glucidic; TA=130/75mmHg; AV=74b/min).
Concluzii: pacienta prezintă obezitate gradul 1 (IMC=31,25), şi dezechilibrul metabolic.
Metoda metoprolitană
GI= [ 50+0,75 x( I-150) +(V-20/4]x0,9-femei
GI=[50+0,75x10+54/4)]x0,9-femei
GI=(50+0,7+13,5)x0,9
GI=71x0,9=63,9 greutatea ideală
GI=63,9X30(activitate fizică moderată)=1900kcal pe zi
Impărţirea meselor
Glucide 1900x50%=950/4=237 glucide/zi
Proteine 1900x15%=285/4=72g proteine/zi
Lipide 1900x30%=570/9=63 lipide/zi
3 mese principale dimineaţa=25%; prânz=40% cină=15%; 2 gustări 10%

Pacientul numărul 2:
pacient în vârstă de 73 ani, gen masculin, din mediul rural, căsătorit, ocupaţie-pensionar, mediul
educaţional ciclul primar, Gact=105 kg,Î=1,73cm, CA=150 cm; IMC=34,29 - obezitate de
gradul 1, activitate fizică moderată;
 antecedente personale:
- hipertensiv în tratament cu antihipertensive (prestarium 10 mg 1cp-zi; indapamid1,5 1cp-zi)
- diabetic în tratament cu hipoglicemiante orale (metformin 1000 mg 2 cp-zi; januvia 1 cp –zi)
 antecedente heredocolaterale:tatal hipertensiv;
 jurnalul alimentar: consumator de carne, ouă, telemea, legume, fructe, iaurt, obişnuieşte
masă bogată după ora 20.
 analize de laborator: (glicemie=180 mg-dl; colesterol T=120mg-dl; trigliceride=98mg-dl;
creatinină=1,2mg-dl; uree=20mg; acid uric=4,3mg-dl; TGO=16UI/L; TGP=18UI/L;
Hb=14,5%; HbA1C=8,7% - denotă un dezechilibru metabolic); TA=120/70mmHg;
AV=68b/min).
Concluzii: pacientul prezintă în urma analizelor de labolator diabet zaharat, obezitate gr.1
Greutatea ideală calcul (metoda metropolitană)
GI=80,5 ; Kcal=80,5x30(activitate fizică moderată) =2415 pe zi
Impărţirea meselor pe zi: glucide=127,5%;proteine=362,25%; lipide=724,5%
3 mese principale dimineaţă=25%; prânz=40% cină=15%; 2 gustări 10%
Pacientul numărul 3:
pacientă gen feminin în vârstă de 44 ani, mediul-urban, căsătorită, nivel educaţional- studii
superioare, ocupaţia-profesoară, Gact=102kg, Î=1,64 cm, CA=124cm; IMC=37,92(Obezitate
gradul 2), activitate fizică moderată;
 antecedente personale: nu se ştie cu boli cronice;
 antecedene heredo-colaterale: părinţi hipertensivi;
 jurnalul alimentar: consumatoare de lactate, fructe, covrigei, dulciuri, carne, ronţăit la televizor.
 analize de laborator: (glicemie = 98mg-dl; colesterol T =130 mg-dl; trigliceride =110 mg-
dl; creatinină= 0,61 mg-gl; acid uric =4,5 mg –dl; uree=22 mg-dl; TGO-14 UI-L;TGP= 16
UI-L; Hb= 13,4%; HbA1c= 5,10%; TA=110/60mmHg; AV=60b/min).
Concluzii: pacienta prezintă obezitate gradul 2
Greutatea ideala calcul (metoda metropolitană):
GI=59,85 ; Kcal=80,5x30(activitate fizică moderată) =1795,5
Impărţirea meselor pe zi: glucide=879,75%; proteine=269,325% lipide=538,65%3 mese
principale dimineaţă=25%; prânz=40% cină=15%; 2 gustări 10%
3 mese principale dimineaţă=25%; prânz=40% cină=15%; 2 gustări 10%

Pacientul numărul 4:
pacient gen feminin, în vârstă de 54 ani, mediul rural, căsătorită, nivel educaţional - studii medii;
ocupaţia-farmacist, Gact=95kg; Î=1,62cm; CA=125cm; IMC=36,2 - obezitate gradul 2,
activitate fizică moderată;
 antecedente personale: nu se ştie cu boli cronice;
 antecedente heredocolaterale: mama diabetică; tata hipertensiv, obezitate;
 jurnal alimentar: mănâncă orice mâncare, nu ţine cont de nimic;
 analize laborator: (glicemie=98 mg-dl; colesterol T =112mg-dl; trigliceride= 77mg-dl;
creatinină=1,2mg-dl; acid uric=3,2mg-dl; uree =32mg-dl; TGO=18 UI-L; TGP=16UI-L;
Hb=13,2%; HbA1C=5,6%; TA=120/60mmHg; AV=65b/min).
Concluzii: pacienta prezintă obezitate gradul 2
GI=60,75 ;Kcal=60,75x30 (activitate fizică moderată)=1822,5 pe zi
Împărţirea meselor: glucide=911,25 pe zi; proteine=367,875 pe zi; lipide=546,75 pe zi
3 mese principale dimineaţă=25%; prânz=40% cină=15%; 2 gustări 10%
Pacientul numărul 5:
pacient în vârstă de 63 ani, gen masculin, mediul urban, căsătorit, nivel educaţional:-studii medii;
ocupaţia-pensionar, Gact=125kg; Î=1,78cm; CA=110 cm; IMC=39,45 - obezitate gradul 2,
activitate fizică moderată;
 antecedente personale: nu se ştie cu boli cronice
 antecedente heredocolaterale: ambii părinţi cu diabet zaharat
 jurnal alimentar: consumă alcool-bere, mâncare fast-food, fructe;
 analize de laborator: (glicemie= 110mg/dl; colesterol T =125 mg/dl; trigliceride
=178mg/dl; creatinină= 1,1mg/dl; acid uric =4,3mg/dl; uree=22mg/dl; TGO=18UI/L;
TGP=16 UI/L; Hb=14%, HbA1C=5,4%; TA=130/68mmHg; AV=65b/min).
Concluzii: pacientul prezintă obezitate gradul 2
GI=81,75; kcal=2452,5-zi
Împărţirea meselor pe zi:glucide=1226,25%; proteine=367,875%; lipide=735,75%
-3 mese principale: dimineaţă 25%; prânz 40%; cina 15%; 2 gustări 10%

Pacientul numărul 6:
pacient gen feminin,în vârstă de 48 ani,mediul –rural, căsătorită,nivel educaţional-liceu,
ocupaţia-vânzătoare, Gact=95kg; Î=1,65cm, CA=100cm, IMC=34,89 - obezitate gradul 2,
activitate fizică moderată
 antecedente personale: nu se ştie cu boli cronice
 antecedente heredocolaterale: ambii părinţi cu HTA
 jurnal alimentar: consumatoare de carne,lapte, dulciuri,cafea,fructe,legume.
 analize de laborator: (glicemie=80 mg/dl; colesterol T=110mg/dl; trigliceride=120 mg /dl;
creatinină=1,2mg/dl; acid uric=3,3mg/dl; uree=30mg/dl; TGO=11UI/L; TGP=14UI/L;
Hb=12%; HbA1C=4,9%; TA=120/65mmHg; AV=60b/min).
Concluzii: pacienta prezintă obezitate de gradul 2
GI=61,425; Kcal=1842,75 pe zi
Împărţirea meselor: glucide=921,375%; proteine=246,4125%; lipide=552,825%
-3 mese principale:dimineaţă=25%;prânz=40%;cina=15%; 2 gustări 10%
Pacientul numărul 7:
pacientă gen -feminin, în vârstă de 42 ani, mediul -urban, căsătorită, nivel educaţional- studii
superioare, ocupaţia-contabilă, Gact=85kg; Î=1,60cm, CA=100cm; IMC=29,72 -
supraponderală, activitate fizică moderată,
 antecedente personale: nu se ştie cu boli cronice
 antecedente heredocolaterale: părinţii nu se ştiau cu boli cronice
 jurnal alimentar: consumatoare de: cafea, lactate, dulciuri, mâncare gătită, fructe foarte
multe seara.
 analize de laborator: (glicemie=78mg/dl; colesterol T=170 mg/dl; trigliceride=120mg/dl;
creatinina=0,60mg/dl; acid uric=4,3 mg/dl; uree=23mg/dl; TGO=13UI/L; TGP=11UI/L;
Hb=12%; HbA1c=5,5%; TA=120/65mmHg; AV=65b/min).
Concluzii: pacienta este supraponderală.
GI=56,7 Kcal=1842,75 pe zi
Împărţirea meselor:glucide=850,5%;proteine=255,15%; lipide=510,3%
-3 mese principale:dimineaţă=25%;prânz=40%;cina=15%; 2 gustări 10%

Pacientul numărul 8:
pacientă în vârstă de 50 ani, gen-feminin, mediul-rural, căsătorită, nivel educaţional-studii medii,
ocupaţie-educatoare, Gact=100kg; Î=1,70cm; CA=100cm; IMC=34,60 - obezitate gradul 1,
activitate fizică moderată;
 antecedente personale: nu se ştie cu boli cronice;
 antecedente heredocolaterale: ambii părinţi supraponderali
 jurnal alimentar: consumatoare de lactate, telemea, legume, carne, fructe;
 analize de laborator: (glicemie=85mg/dl; colesterol T=112mg/dl; trigliceride=87mg/dl;
creatinina=0,50 mg/dl; acid uric=3,5mg/dl; uree=22mg/dl; TGO=14UI/L; TGP=11UI/L;
Hb=130mg/dl; HbA1C=4,5%; TA=110/60mmHg; AV=65b/min).
Concluzii: pacienta prezintă obezitate de gradul 1
GI=55,25 Kcal=1957,5 pe zi
Împărţirea meselor:glucide=978,75%;proteine=293,625%lipide=587,25%
-3 mese principale:dimineaţă=25%; prânz=40%; cina=15%; 2 gustări 10%
 Cap. III. Rezultate şi discuţii

Regimurile de faţă vin în întâmpinarea multiplelor modalităţi de scădere în greutate,

reducerea riscului cardiovascular, totodată şi a riscului de diabet zaharat. Prin simplitatea
prezentării, precum şi a numeroaselor exemple de regimuri, populaţia are la dispoziţie un bagaj
de cunoştinţe pe care, sub îndrumarea nutriţionistului sau a medicului, pe care să-l folosească
atunci când îi este necesar. Pentru un mod de viaţă sănătos sunt necesare 3 mese principale pe zi
(mic dejun, dejun, cină) care să conţină cele 4 grupe principale plus 2 gustări.Masa trebuie luată
cu toată familia dar nu în faţa calculatorului sau a televizorului. Durata unei mese trebuie să fie
15-20 minute, pentru a da de înţeles creierului că am înţeles. Exemple de regimuri calculate
pentru două persoane cu probleme diferite de sănătate (obezitate şi diabet zaharat tip 2), în urma
unor analize medicale, greutate, înalţime, vârstă, în speranţa ameliorării stării de sănătate.
In urma desfăşurării vizitei numărului 1, s-a constatat prin măsurarea IMC, că pacienţii
sunt supraponderali , obezitate gradul 1 şi 2 iar cei doi pacienţi (numărul 1 şi 2) cu antecedente
personale (Diabet, HTA) pe lângă obezitate au şi un dezechilibru glicemic. Pacienţilor li s-au
calculat necesarul caloric prin metoda metropolitană şi activitatea fizică, împărţirea meselor
principale (glucide, lipide, proteine).Pentru reducerea greutăţii se recomandă scăderea caloriilor.
La vizita numărului 2 pacienţii au primit materiale şi metode referitoare la alimentaţia
sănătoasă cum ar fi: ce înseamnă glucide, lipide, proteine, piramida alimentară, ce înseamnă o
porţie, cum să citim reţeta nutiţională, orarul meselor, alimente permise, interize, alimente care
trebuiesc cântărite. Pacienţii supraponderali şi de gradul 1si 2 au primit modele de regimuri
alimentare inclusiv un exemplu regim alimentar de 1200-1400 kcal în 5 mese pe zi pentru o
săptămână, iar pentru pacienţii numărul 1 şi 2 cu diabet zaharat şi HTA (antecedente personale)
am făcut un exemplu de regim alimentar cu 160 g HC în 5 mese pe zi pentru o zi şi
recomandările medicului nutriţionist, cardiolog, conform schemei de tratament. Se recomandă
reevaluarea analizelor de laborator unde au fost modificate(HbA1c). Activitatea fizică
moderată timp de 30 min în fiecare zi.
Pacienţii numărul 1 şi 2 cu diabet zaharat şi HTA au avut o scădere la analiza de laborator
a HbA1C=6,5% în colaborare cu medicul nutriţionist au rămas cu un singur medicament de
hipoglicemiant în loc de două şi o scădere în greutate o jumătate de kg pe săptămână.
 Cap. IV Dietele caracteristice sindromului metabolic

A.Regim alimentar pentru obezitate

Principii generale
1.Serviţi obligatoriu 5 mese pe zi-3 mese principale şi două gustări
2.Respectaţi întocmai cantităţile de alimente indicate
3.Nu mâncaţi nimic între mesele prescrise
5.În timpul meselor evitaţi graba, înfulecatul, cititul, privitul la televizor
5.Consumaţi de 2 ori pe săptămână carne de peşte
6.Nu depăşiţi 2 gălbenuşuri pe săptămână, de preferat fierte tari
7. Nu îngroşaţi supele sau ciorbele cu orez, griş, paste făinoase sau cartofi
8. Folosiţi la gătit şi la aşezonarea salatelor numai ulei de floarea soarelui, porumb, soia sau de
măsline
9. Nu preparaţi sosuri cu unt,făină sau smântână
10.Îndulciţi ceaiul, cafeaua compotul, limonada sau alt suc de fructe cu îndulcitori-nu se
depăşeşte mai mult de 4-5 tablete pe zi
11.Reduceţi consumul de sare la aproximativ 5g pe zi sau 1 linguriţă rasă pe zi.
12.Nu consumaţi alcool stimulează pofta de mâncare
13 Faceţi câte o plimbare după mesele principale.
Alimente permise
-100 g carne:pasăre fără pieliţă----(pui, găină, curcan; vită vacă, viţel; vânat iepure,
căprioară);peşte slab(şalău, ştiucă,stravid, cod, păstrăv, plătică).
-100g brânză de vaci slabă, caş, urdă sau 2 albuşuri de ou fierte tari
-250 ml lapte: dulce cu 1,8g%grăsime şi smântânit; lapte bătut; iaurt slab
-75 g pâine graham, integrală, neagră sau 300g mămăliguţă pripită
-400g legume cu 5% glucide: --fasole verde,praz,gulii, varză, conopidă, dovlecel, spanac,roşii, castraveţi,
salată verde, ardei, ridichi, vinete, andive, ciuperci, bame, sparanghel, urzici, ştevie , lobodă, untişor,
păpădie.
-100g legume cu 10%glucide: ceapă, morcov, ţelină, rădăcină pătrunjel, sfeclă roşie
-100g legume cu 20%glucide cântărite fierte: cartofi, fasole uscată boabe, mazăre boabe sau
100g orez, griş, paste făinoase cântărite fierte.
-300g fructe cu 10% glucide:mere creţeşti, mere domneşti, pere, portocale, kiwi, mandarine,
gutui, căpşuni, vişine, cireşe de mai, fragi,zmeură, afine, coacăze, piersici sau 600g pepene roşu-
galben sau 500g grapefruit.
-10g unt
-20 ml ulei vegetal sau margarină vegetală
Condimente aromate: pătrunjel, mărar, leuştean, tarhon, dafin, cimbru, scorţişoară, vanilie
-lichide: apă minerală, sifon, ceai de plante, cafea, ness îndulcite cu zaharină, suc natural de
fructe permise, suc natural de legume permise, Coca-Cola lights, Pepsi Max.
B.Regim pentru diabet zaharat
(HC=>HIDRAŢI DE CARBON =>GLUCIDE)
1.Alimente permise:-carne slabă fiartă, la grătar sau la cuptor: vită, viţel, pasăre-pui, găină, raţă,
găscă-de pe care se îndepărtează pieliţa, miel, iepure, peşte prospătă sau conservată -preparate
din carne-tip,,prospătură’’sau semiafumat,conserve din carne;
Ouă: proaspete sau incluse în preparate-1 ou fiert la 2-3 zile
Produse lactate: telemea, caşcaval, brânzeturi fermentate;
Grăsimi:-animale:unt, smântână
-vegetale: margarină, undelemn, (grăsimile se evită pe perioada de ctoză)
Legume şi zarzavaturi: varză-albă, roşie de bruxelles; conopidă, gulii, spanac, dovlecei, vinete,
roşii, lăptuci, păpădie, urzici, măceşe, ridichi, ciuperci, ardei gras, stevie, gogoşari, castraveţi,
untişor, lobodă, fasole verde păstăi, frunze de mărar, de pătrunjel, măcriş, cimbru,
Băuturi:-nealcoolice: ape minerale, ceai şi cafea îndulcite, cu îndulcitor,
-alcoolice:vin sec-maxim 200ml pe zi,ocazional.
Atenţiie!!! Alcoolul alterează pancreasul şi diabetul, determină hipoglicemii!
2. Alimente cântărite zilnic:
Fructe prospete:-5%glucide:pepene roşu,grapefruit-600g=30ghc sau:
-10% glucide:mere, fragi,căpşuni, zmeură, dude, mure, vişine, caise, cireşe timpurii, portocale,
mandarine, gutui, piersici, pepene galben, lămâi-300g-30HC;
Leguminoase:
-10%glucide: păstârnac, sfeclă roşie, morcov, ţelină, ceapă(cântărite fierte) -100g =10g HC
Lapte:
-4% glucide:lapte proaspăt, sana, iaurt, brânză de vaci, caş, urdă-500g=20g HC.
Făinoase şi alte legume:
-20%glucide: cartofi, paste făinoase, orez, griş, fasole uscată, mazăre verde (cântărite fierte)-
200g=40HC
Pâine:
-50%glucide-200g=100g HC
Alimente interzise:
-zahăr, miere de albine, dulceaţă, gem, marmeladă, peltea, bomboane, ciocolată, halva, rahat,
sirop, compoturi îndulcite, făinuri, biscuiţi, cozonac, prăjituri cu cremă, îngheţată, banana,
struguri, fructe uscate, (caise, mere, prune, stafide, curmale, smochine, castane), must, băuturi
alcoolice (bere, vin dulce, şampanie, lichior) şi răcoritoare dulci (coca cola, fanta, pepsi)
FUMATUL ESTE INTERZIS DIABETICILOR!!!
TA <130/80mmHg
HbA1c=4,5%-6,
REGIM ALIMENTAR ÎN DISLIPIDEMII
PRINCIPII GENERALE:
-serviţi obligatoriu cinci mese principale şi două gustări intermediare la ore regulate
-nu mâncaţi nimic între mese
-în timpul meselor se evită graba, înfulecatul, cititul, privitul la televizor
-consumul de 2 ori pe săptămână de carne de peşte
-nu se depăşeşte 2 gălbenuşuri pe săptămână, de preferat fierte tari
-se foloseşte la gătit numai ulei de floarea soarelui, porumb, soia sau de măsline.
-nu se prepară sosuri cu unt sau smântână
-se reduce consumul de sare la aproximativ 5g pe zi
-nu se consumă alcool
-se recomanda o plimbare după mesele principale
REGIM ALIMENTAR ÎN HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

PRINCIPII GENERALE

-persoanele cu alimentaţie vegetariană sau cei care nu consumă carne (dieta lacto-ovo-
vegetariană) au valori ale TA mai reduse decât persoanele care consumă cantităţi crescute de
carne.
Dieta DASH( Dietary Approaches to Stop Hipertension) a luat în considerare efectul a trei tipuri
de regimuri alimentare asupra valorilor TA.
Dieta în fructe şi legume dar cu un aport crescut de lipide:-35-40% din necesarul caloric;
Dietă bogată în fructe şi legume, dar cu aport redus redus de produse lactate şi lipide.
Dieta ,,combinată”, cu aport crescut de fructe, legume, cereale şi produse lactate, dar cu un
coţinut redus de lipide (20-25% din necesarul caloric).
 La vizita numărului 3 pacienţi au răspuns la un chestionar cu întrebarea dacă înţeleg
impactul pe care sindromul metabolic l-ar putea avea asupra stării de sănătate; răspunsul a fost
70% acord total şi 30% acord parţial. La întrebarea dacă controlul terapiei nutriţionale în
sindromul metabolic este important pentru a preveni apariţia complicaţiilor: răspunsurile au fost
60% acord total, 40 % acord parţial. Întrebarea dacă măsurarea periodică a greutăţii este necesară
s-a primit răspuns 5% neutru, 95% acord parţial. La întrebarea dacă simdromul metabolic este o
boală cu evoluţie progresivă şi care de regulă va necesita în timp modificarea regimului
alimentar 20% acord total şi 80% acord parţial. Întrebarea la indiferent de boală, regimul
alimentar este indisponibil pentru a controla sindromul metabolic 10% dezacord total şi 90%
dezacord parţial. La întrebarea numărului 6 referitor la informaţiiţe şi explicaţiile primite de la
cadrele sanitare au avut ca rezultat 5% acord parţial şi 95% acord total. În cadrul vizitei numărul
3 pacienţii au fost evaluaţi din punct de vedere al greutăţii persoanele cu suprapondere şi
obezitate gradul 1 şi 2 care au avut o scădere în greutate în urma regimurilor şi sfaturilor ca
rezultat 1,5-1 kg pe săptămână fără abateri la regim şi orarul meselor, iar pacienţii numărul 1 şi 2
cu diabet zaharat şi HTA au avut o scădere la analiza de laborator a HbA1C=6,5% în colaborare
cu medicul nutriţionist au rămas cu un singur medicament de hipoglicemiant în loc de două şi o
scădere în greutate o jumătate de kg pe săptămână.
 CAP V - CONCLUZII:

Bolile metabolice populaţionale au ca principal cauză alimentaţia nesănătoasă;

supraponderea şi obezitatea sunt prezente la aproximativ 65% din populaţia adultă a României
aşa cum reiese din studiul epidemiologic PREDATORR(2013-2014).
Massmedia publică o serie de recomandări nutriţionale ce aparţin unor ,,nutriţionişti
autodeclaraţi”, de cele mai multe ori, iar populaţia se bucură la fiecare nouă apariţie a unui alt tip
de regim alimentar-dietă, care rezolvă uneori temporar anumite dorinţe. Nutriţia însă este o
specialitate ,intervenţiile la acest nivel trebuiesc făcute în contextul unei bune pregătiri
profesionale, ţinând seama permanent de schimbările ce apar, ca rezultat al cercetării ştiinţifice.
In societate, datorită faptului că se pune accentual pe gestionarea cât mai productivă a
timpului, în alimentaţia modernă bazată pe produse prelucrate industrial, cu un adaos mare de
aditivi alimentari a câştigat teren în faţa alimentaţiei cu o reală valoare nutritivă, necesară bunei
dezvoltări a organismului.
Modul de viaţă nesănătos, acest stil tot mai utilizat în zilele noastre include pe lânga
alimentaţia nesănătoasă şi stresul, sedentarismul, consumul exagerat de tutun şi alcool.
În această lucrare am urmărit ce înseamnă deficitul caloric, care este metoda prin care
consumăm mai puţine calorii decât ardem:
 pierderea în greutate reprezintă sa fii pe deficit caloric.
 fiecare aliment consumat conţine energie sub formă de calorii.
 oamenii, nefiind informaţi în legătură cu acest aspect nu-şi dau seama cum de se
îngraşă atît de repede.
Dacă ne dorim să pierdem câteva kilograme, recomandarea ar fi să apelăm la deficitul
caloric şi nu la celebrele diete care ne scapă de 10 kg în 2 zile sau alte promisiuni.
Trebuie să avem grijă la sănătatea noastră, să avem grijă la cum mâncăm, la ce mâncăm, la
cât mâncăm, fiind foarte important să ne setăm un stil de viaţă sănătos, pe care să-l respectăm cât
de mult putem, fără ca asta să însemne un chin pentru noi.
Bibliografie

1.Florin Mitu,Cătălina Arsenescu Georgescu.-Iaşi:PIM, 2009

Sindromul metabolic-un paradox al civilizaţie?
Bibliogr.
ISBN 978-606-520-345-7
2.Webber L.S., Bedimo-Rung AL.The obesity epidemic:incidence and prevalence.j.La
State Med Soc 2005,157:S3-S11.
3.Ford E.S Risks for all-cause mortality, cardiovascular disease, and diabetes associated
with the metabolic syndrome. A summary of the evidence.Dabetes Care 2005,28:1769-
1778.
4.Gami AS,Witt BJ,Howard DE,et al.Metabolic syndrome and risk of incident
cardiovascular events and death,A Systematic Review and meta-analysis of longitudinal
studies,J Am Coll Cardiol,2007;49:403-414.
5.Ford E.S.,Giles W.H.,Dietz W.H.,Prevalence of metabolic syndrome among US
adults:findings from the National Health and Nutrition Examination Srvery.Jama
2002,287:356-3
6.Cristian Serafinceanu.Nutriţie clinic umană:manual pentru studenţi şi
rezidenţi,Bucureşti: Editura medicală, 2012
Bibliogr.N
ISBN 978-973-39-0736-7
7.Anghel A,Tămaş-L.Metabolismul intermediar şi energetic şi glucidic,lipidelor şi
proteinelor.In Şerban V,Brumar Ed(ed),Tratat Roman de boli metabolice.Timişoara
2010,p.21-62
8.Adina Mitrea, Maria Moţa, Eugen Moţa,Diana Oprea Protasiewiez, Simona Georgiana
Popa; Nutriţie şi dietetic în practica clinic,
ed. de Maria Moţa şi Simona Georgiana Popa.- Bucureşti:
Editura AG.I.R., 2015
ISBN 978-973-720-560-5
9.Viorel T.Mogoş, Carmen Dondoi.Terapia nutriţională a excesului ponderal,-
Bucureşti:Editura Enciclopedică.2011 Bibliogr.
 ISBN 978-973-45-0654-5
10.Tarcea Monica (coord.) Pitea Ana Maria, Crăciun Călin,...Nutriţia în ciclul de viaţâ,Târgu
Mureş: University Press, 2017
Conţine bibliografie
ISBN 978-973-169-507-5
11. Moroşanu Magdalena(2008).Comportamentul alimentar,Bucureşti: Editura didactică şi
Pedagogică, 2008
ISBN: 978-973-30-2307-4
12.Adami GF,Menegelli A,Scopinaro N.Night eating and binge eating disorder in obese
patients.Int J Eating Disord, 1999;25:335-338
13.Adams SH,Pan G,Yu XX.Perspectives on the biology of uncoupling protein
homologues.Biochem Soc Trans,2001;29:798-802
14.Adler A.Obezyti and target organ damage:diabetes.Internaţional Journal of obesyti and
related metabolic disordes,2002;26-suppl4:S11-14
15. Moroşanu Magdalena.(2008).Obezitatea,Bucureşti:Editura Didactică şi pedagogică
ISBN: 978-973-30-2310-4
16.Arch JRS.Lessons in obesity from transgenic animals.Journal of Endocrinological
Investigaţion, 2002b;25:867-875.
17.Cuter GR,Dyer AR.Measure of Weight Change and Weight Fluctuations. In Sachiko T St
Jeor editor,Obesity Assessment Tools, Methods, Interpretations, Chapman & Hall Series in
Clinical Nutrition, 1997:579-596
18.Şef. lucrări dr. Cornelia Bala, Asist. Princ. Anca Minea, Prof. Univ. Dr. Maria Moţa.Ghid
pentru persoanele cu diabet –Bucureşti, 2013 ISBN 978-973-0-15643-0
19.Hâncu N, Niţă C,Crăciun A. Abecedar de nutriţie –Să devenim propri noştri nutriţionişti.
Sănătatea Press Group, Bucureşti, 2012
20.Graur M. Alimentaţie sănătoasă- sfaturi practice pentru populaţie. Societatea de nutriţie din
România,2012.