i Nerespectarea Standardelor de Stat este urmarité conform legll, l.eproducerea interaisi. y 49Pag, PRETUL LET 3.50 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 1242/1-89 COMITETUL NATIONAL pe ae a Inlocuteste : PENTRU. STTINTA STAS 1242]1-81 SI TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMAN DE ae STANDARDIZARE | | PRINCIPH GENERALE DE CERCETARE Clasificarea oifanumeries Foundation soit RESEARCIL GERERAL PRINCIPLES Gcnonanns: TOMOIRELSLE TO HCGIEXOBAHIIO 11 Obieet si domeniu de apli 111 Prezentul standard stabileste prineipiile genet dare pentru objinerea de date specif construetiieivile, Industriale, agricole, de i arti aferente chilor de comunica( fale privind ‘cereetarea terenulut de fun- hecesare proivetitii ‘si executirii fundatitlor de bunAitijiii funciare, hidrotehniee si pentru Iuerarile de 1.1.2 In cazul constructiilor si amenajiriior eu earacter deosebit (con: administrative monumentale, consttuctii industriale de important% deosebiti, construetit hidrotehnice importante, centrale nucleate eleetrice, platfome de foraj marin, stilpit liniilor clectrice aeriene de inalté tensiune, poduri mari, amenajiri hidroameliorative complexe de mare intindere), in eazul eonstruefiilor supuse Ia’ aetiuni predominant dinainice (fundatii de masini), preeum si in eazul constr ‘terenuti alektuite din piininturi eu earacte- ristiei speciale (piiminturi sensibile la umezire, pin iti si contractii mari, paminturi eu con{inut de materi organice, piminturi imbunitiitite, zone cu alunecsti care necesiti consolidari etc.), cereetarea terenului de’ fundare se face avind in vedere si prevederile din reglementinile tehnice specifice referitoare 1a avemerea constiuctii uefii soeial-culturale 1.1.3 Pentru constructiile si amenajiirile de miirime si importan{i deosebitd, prevaizute a se executa in zone caractetizate prin condifii geologice complexe (stratigrafice, tectoniee, carstice) precum'siin zone de proteetie geologiedt este necesar xi un aviz geologie de prineipiu emis fnainte de inceperea cercetatilor de {eren, de organul eoorconator pentiu activitatea geologicl, Ja cererea beneficiarulut sau a proicetantulu, 11.4 Pentru remedierea unor avatii ale constructiilor existente datorite terenului de fundare, la cererea beneficiarului se execut cercetari suplimentate, speciale. LL5 Pentiu constuctii pevizeii Ce mat in porte n(, ploicetentul poate xi stabileased condifiile de fundaze pe baza uror tondaje develive xau pe bara wior studii geotehnice existente. 1 Cercetirile de teren si de Inborator In care se refer’ prezentul standard, denumite in continuate cereetini, sint — geologice-tehniee yi geotehnice 5 . — hidrogeotogiee. 1.3. Seopul cereetiriter Datele obtinute prin cerectare trebuie si confind clementele necesare pentiu : fa) definitivarea amplasamentului constructiei (in cazul in care axcplasamentul, nu se stabilegte pe baza allor aiteil decit cele determinate de conditille geotogice-tehnice, geotchnice i hidrogeologice ale terenului de fundare) b) identifiearea stecesiunil, tipalui, stinii si stabiliren caracteristicilor tizico-mecanice ale straturilor care aletuie-e lererul de furdare Gona activ’): OBSERVATIE — In cazuri deosebite, datile trebuie si contin s clemente de geologle tebnied_ determinate prim prospeejioni de rat mage profunzine deci rena activa fundaliior (ielushy cencetetaeotizie) Eloborat de: Aprobat a INSTHTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Bd, Ilie Pintilie nr. 5 BUCURESTI 1989-07-01 relex 11912 CNST RTNS PAP 586 ¢) definitivarea sistemului si adincimii de fundare in fanefie de portanfa si compresi- bilitatea terenulul de fundare ; @) determinarea efectelor posibile imediate si in timp ale apel subterane asupra tere- nului de fandare, fundajiei gi constructiei proiectate ; + @) Incadrarea amplasamentului din punct de vedere al amiciti f) deterininarea rezervelor gi caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor locale de construcfit (piminturi, dejeuri industriale) necesate proiectiftii si exeoutiirii de terasamente {platfonme, diguri etc.), daca se solicit, aceasta prin temi, de eltre proiectant ; £) incadrarea terenurilor naturale in categoriile previtzute in reglementitile tehnice specitice privind Iucririle de terasamente; h) semnalarea unor condifii speciale ale amplasamentelor gi ale terenurilor de fundare care pot influenja desfisurarea normali a realizArii Iueririlor de fundare si a exploatirii constructiilor, eum sint : — presenta piminturilor sensibile Ia umezire pint la adi ea fenomene de subinundare generali), a piminturilor eu contracfii si umfliri mari, a pimintu- Tilor organice foarte compresibile (in curs de descompunere, cu emanaffi de gaze) si a. umplu- tarilor de mate gtosime generind fenomene active de consolidare sub greutate proprie ; — terenuri in panti potential alunecitoare sau suseeptibile de instabilitate prin degra- —_— dase, solubilizare, sufozie, erodare, pribusire co — prezenja unor piminturi lichetiabile datoriti solicitinilor dinamice (seismice); — prezenta unor formatiuni geologice de baz’, et zone degradate in suprafaf’s — stratificatie orientati nefavorabil 1 — sisteme de tisuri, goluri, fenomene carstice ; i — caracteristicile stratului acvifer (coeficientul de filtrafie, grosimea stratului aevifer oe.); — eventualele moditieini previzible, termporare sau ireverstbile, in regimul si chimismul apelor subterane 5 — posibile efeate ale actiunit umane de construire (exeavatti la baza versanfilor sau taluzuritor?retaluzi, excavaiit deichive foarte adirei, Iteriii subterane, ac{iunea prelungith ! a unor surse termice asupra unor paminturi et sensibilitate specific’) ; — alte condifit speciale. 14 Executarea eercetitilor +) 14.1 Corcetarea terenului de fundare se efectueazd la solicitarea proiectantului constructieiy de odtre echipe de cercetare, specializate in gcologie-tehnici, geotebnick, geofizick yi hidro- geologic. LA2 — Cercetinile ce fectucert pe Lexi Ce tere si pregrame de cercetare. Tema se intoemeste de proicetant si cL ule £4 contird, coriprrzator etapel de protectar — zona pentru care se elaboreazi studitle ; — planul amplasamentelor si seetiuni ale constructiilor proiectate, la seara 1: 200; 4.500; 1771000 sauy dup caz, la alla seatd convenabilé, cu indicarea constructiilor, refe- lelor de canale, conductelor, linilor eleettice ete. invecinate ; — date generale asupra constructiilor proiectate : clasa de important, caracteristiet constructive, dimensiuni, inedretri transmise terenului de fundare sau a cota zero, tasiti Sainitibile din punct de vedere tehnologic si al structurii de rezistenta, in diferite variante] de constructie si montaj tehnologio, date despre procesele tehnologice cate ar putea influenta ferenul de fundare (sarcini dinamice, surse termiee, de umiditate, de agresivitate ehimic’ etc.). Programul de cereetare se intocmeste de executantul cereetirilor, se aprobik de proiee- tant si beneficiar si trebuie si contin natura cercetiirilor ce se efectueazi, volumul st ejalo- narea lor in timp, . Metodele de ceteetare se stabilese de executantul cereetirilor, be—3— STAS 1242/1-89 14.3 Natura e4 etiirilor, yolumul lor yi metostele de gereeture se stabilese in functie de: — tipul sf importanta construetiilor stabiliti conform SPAS. 1OL0W0. — ebipa de proicetare; = reeumoasterea prealabils a terenulul ; = volumul si ealitatea eereettirilor de tere} si laborator efectuate autterior iu zoni; — natura si caracteristicile fizico-mecanice ale termi 144 Cereetarea terenului de fundure se programearit urmitowtelor etape de profectare : se ex cul, de 1 guki, inaintew mplasan ent 5 — prelimi ri (nota de conan — definitiva (proieet de exeeutic) ; = de detaliere (detalii de exert Venti corstruetille fmporiants, eonditii de mare nes tanniiate sf emuplexitate de teten si in eazmi de modifirare a anphasawentelor sai earacie iii esit etiiier, eoteren proicetantulih pot fi efeetuste eerectini suphimsatare (de eenpletates verifiesie Sate UMLHe x unor aspects deasebite) sin tiny oF en Hf re pective ale ctor siruetini gi inetredri se modified, ia essen benetieiny ni geotehniew Ioeale (lesvaini ale Enacdaliilor, verifiearen Stiattifie ied ete.). In eazul fost anticipate, tema sf vetantului si henel ctenii core initial Ce e104 Wao conMtate siCamit deovehite ete nat att pot Hextnse ie eorsiet k, en acardul weiarului. Ie in ane benef ler nweowary core Visile se comasenri, exe entineduse corespunaditor etapel celui mai avansdte de prvi elite 2 OSROETARL GEOLOGION-TETNICE Si GLOTEUNION 2.1 Gereetiirile geologice-tehnive si geotehmice ale terenului de fundare eonstiue din : recunvasterea prealabill a anip samentului consultaren documentajiilor specifics exist He = cartares geologi fictehmiett a zone anplisamentulul ptospeelazea terenului ; inceredii expetimentale in situ; aualize de liLonitor pe probe tecoltate pe teten seu aid Vein recunoasterea prealabili a arplasamnentulni se ob{in inlormatit generale asupra emului dite zona respeetiva, inelusiy asupra de ects 33 posibili lucriailor de piospeetine, ifilor de amplasite 2.3. Prin consultarea documentatiilor specitice se studiazk si selecteazat informafiile obtinute anterior dint bane de date si athive, ea de exen plu din : _ = porte geologiee, studit vologice-tehniew si geotehniee, rapoarie de expertiza, itate sf alle documentatii : hinyi topogeutice, grologicn, geolog'ee-tehniew (iuchwiv raigntiti goatelaitee), acto fotegrame — date regionale sau locale cu privire la seismieitate i adineimea inghet, 24 Prin cartarea geologic’ obfin date ew privire la vied @ zoned atmplasainents pe phinunile existente, se — st (igrafie si tectontet ;BTAS 1242/1-89 aa = fenomene fizico-geologice ; — morfometrie si geomorfologie ; — antecedentele terenului si comportarea in timp « eonstruetiilor existente. 24.1 Datele stratigrafice si tectonice se objin prin: nt identifiearea punetelor de aflorim — coreetarea difcritelor formatiuni, orizoturi si nivelui litostratigrafiee precum si stabilivea direetiei yi inelingrii stratunilor,'a accidentelor teetonice, a fisulor si a gradulit de alterare ; corelarea observatiilor efeetuate ; — eolectarea probelor pentru analize de IaLorator colectarea materiahului paleontologie pentru verificarea eovelitilor Titostratigrafiee. fe este altwat fyi a art ‘oportonitates efecivint cereetdriar OBSERVATIE — Tn earl ynor amplasamente to care fundamen, geo ect zona activa constracliel protectate, se aprecinrS, de ba cax Ki feferitoare la itostatigratie,tetonica stale sitar, 2.4.2 Fenomenele fizico-geologiee se identifick prin observatii si ew ajutorul plonului de sit fie, delimitindise zonele de ahnreiri (lasificate dup origine sf uetivitate), craziunile de adin- cime si de suptafayt, crovurite, colincle cte 2.4.3. Elementele morfomettice (pante, deniveliri) si geomorfologice (chp, terase, versantiy tml, conui de dejectiv ete.) se determina si se delimitea7a pe planuri de situatie, in eorelare eu situajia geologic’ observat& in deschideri, 24.4 Antecedentele terenului si comportarea in timp a coustiuctillor existente so stabilese prin observatit gf culegere de informatie de Ta Tocalnict gi de ka unitaiti ceononitee, et privire fa Rustenja uror zore de umpluturi, hrube, fundatii si eonstmnetti vechi dezalvetate, exploatirt fninfere catiere, aspeetele coustructiilor (fisuri, degradiiri, busin); se euleg hnformatii xt asnpre Momentulai apaitie: wor degradiri si eventtala lor eorekare ett diverse evenimente naturale san auttopice Geist, intindayii, extinderes const ueiilor si a regeles de canalizare, avanti ete). Pe baza acestor cereetiiti se intocmese Ivir{i si xeetiuni geologice-teliniew ale zonei ampla- samentulni, 1a seatt convenabile, Tutodata se realizeazt aun phasares pnnetelor de prompectarey asifel ineit si se poatd objine informatit yi asnpm unor apeete purtientare ale (ercnuTul 2.5 Prin prospectarea terenulni se completeazit datele obtinute in fazele precedente, refe- Fithare la stuAtiticatia terenulni si delimitarea diversclor stratuni interecptate, natuma si starea fizic a tocilor si piminturilor in pozitia lor naturala ete. Prospeetaren terenulti de fimdare se face, de teguki, ecl putin pli kx Tintita inferioars jactive de sub fundatii, stabilita eor form STAS 3300/2-85, azo In eaztai deosebite, prospectarea tetenuilor se face conform prevederitor de fy pet. 1b jitoarele metodle terenului se etectes 2.5.1 Prospeetare prin una sau mai multe dintre umn a) prin sondaje deschise (conform STAS 1242/3-76), pentru stabilitea stratificatiog tere- hulut si auivelului apel subterane, Lecoltarea probelor din Leren si din apa subterand, reeoltaren a] Ge monolifi, undiritea modului de ellerare sf fisutare a roetlor, Imerdit experimentae 5 1) prin foraje exceulate in pinsinteri (couform SPAS 1242685) si tact, pentit stabi a stratifeaticl terenul, anivelulul apet subterane gi a pantel bidmniice, tecoltared probelor Gin teren $i din apa xubterani, testiti hidegeolegice, testiai prin peretnoty 6) prin penetrate statied (coniom STAS 1242/5-76) si ponetzare dinates in fora (con. foun STAS 1242/5-81) sa penebriiri dinamice eu con, pentru stabi Jui de inidesare a pimintarilor ; fea euuisistented si 8 gta eotizies, executate la suptafaja terenului i in foraje, prin metodele aisanfed (conform SPAS 1212/T-8H, pent stabilirea orizontunilor seismice sau a eomnplexelor d= strattt’ et constitutie Titolog'ei dieriti, a ageldentelor tectonic, a gradulul de Fee ialienae a tocilor stinense, a eracteristicior elastice ale tocilos, a pkunurilor de eeene eat grosinit maselor alunceatoare, a neahooy ila) terenulad (gold subterane, tun pluturi, zidurt ingtopate), a eficacilipit injeetiilor de’ eomotichase 5STAS 1242/1-89 — eleetrometrice (conform STAS 1242/8-75), pentru stabilirea orizonturilor electro- mettice corespunztoaie complexclor de suaturi eu coustitufie Titologied diferitt, a accidente- Jor teetonfon, a gradulul de fisurare ji altenure a rocilor stincoase, & planurilor de alunecare sf a Brosimit mnaselor almucetloate, & neomogenitttii terenului, a Limite: apX sratie api duleey Bpeatizasen apelor subterane sl a zonclor eu umiditate ridicati, detectaren golurilor earstice, agresivitatea Lerentlui 5 nadionictaiee (¢ vamidisigit wo 5 helinuinetrice, penten stabilivea adincinii, matin si azimutuloi deplasirii uaselor sslunecittoates pentru stabilirea greutajit_volumice in stare 6) salle metode (presiometiie, fork mecanice in situ. sui cu palete ete,}, pentru stabilitea caracteristicilor 2 tn eadrul eercetarilor de tere! asiguro prelevarea de probe tulbunate prospeetatt. tuchuie inelisi cel pujin o metoda prin care si s0 netulburate din plmintur yiroci, pe intreaga adincime 2.6 Lucritile experimentale legate de terenul de findare se exeeutt, de resuli pe ampla- samentul constiucti¢s ptoiectale, prutia pr sdului de conkuerate dintre teren si fun- dajie gi, in special, w unora dinite ewtacter hive we terenilul rezultate di — inert de proba. pe plies (conform SPAS 8842/35: inedieti de prob pe puloti (conform STAS 2961/2-81) 5 jneereitri de forfeaine si con presibilitate pe 06k; alte Inert in incite expermmentale fituate po amplasamentul const ve tate sinumdiiri prealabile, fundatit expetimentale, piste de compactare prin eilindrare fea piminturlor si tociior fuamentte artificial, phitforme (poligoane) de inpermeablliziry ¢ de consoliditi attificiale (injcefit sul presiuane, trataumente electro ongelini, preinedtedri, ater! cu asia supergrcl, coloane din loess, balnsty nisip). 2:7 Analizele asupra probclor de pimintuti gi rect se efretueaziy de regu, in Taborator sf au drept seop: — deterininatea eatxetertieilor fiviee, niecanice si eomporitic’ chines — mineralogice pentru punincuti5 = detcminares vottaii pette fizieo-mecanice pentru’ rocl. atiec, nfrciategiee, chin iee preci si a caracteristici Ye plitforme experimentale si in katerstor, se pol realiza, de asemenea, ineereliti pe Bite hediferite seiai, pontine studiul coniportirii probelor de piimint sau 10ei, tn ate de state side conlicrare cu fuudatile proieetate, 3 QERCETART UTPKOGEOLOGIOR Je terenului de fundare eonstau din: B.A Cercotiinile hidegcologice ~e Lari hidsogeolog'ee 5 — estiai (pempial si tunnai) excentate in forsjes _ qnsunsitori privind diteetia de cvigere sl caracterul sizatului aevifer (eu nivel liber SAW sul» presitaue) BAA Prin euitirile hidiogeolugice se obtin informatit generale asupra terenulut din zona siiphwamentin: existeuta izvoateor i debitul acestora, hivelutile apel subterane in pu ute Sathstiy zonele ex exces de umiditsie, zouele inaméabile, ebinsisaul apel sublerae, Qurtarile se exeestsi pe Ivtn{i si plant la selirile previ nite Ia pet, 5.2.5. 511.2 Prin testéri (pornprd si tus) experimentale exceutate in foraje se obine enefieientul de fillvatie al aeviferuts!. Jn eazul nocesitS{ii de drei}, forajele hidiogcologiee trebute previante eu cel putin Goud puftni satelit de obsecsatie si ponp ite in regi nestabilizat eT ARILOR 4 NMIURA §L YOLUMCT CBN JA Tn etapete de stud:i de ansphasament octnoasterea [ree tin si eat ten Ee a ponte fh eanupletalit ie unzele ea7tni em Ter a picliminara se consult docunentatiile specitice logick-tehnied si hidrogeologie’. a terentlul, Rect ide prospeetareSTAS 1242/1-89 =o | In uma efectuirii cerectisilor mentionate, se inteemese + un studi general asupra geulogiei, hidtugeolag’ carea variuntclor (amplisaaicntelor) favorabile pentra te: — progeanal de generale si speciale (determiuares natunii, yolumului si meto- delor de ceteetare) pentru etapa winitoare, si eonditiilor geoteh area Iwetii jee, em indi- 4.2 Ta clapele definitive de proicetare se aprofundeazit coreetirile anterioare, astfel inci sii so preeizeze cundiiite de fingeiie a cmntiwetied pean conizat In aceasta ctapi se realizenzit ~ CU geole, — prop walize de laborator pentru determinarea caracteristicilor fizieo-mecanice, petro. grafice si chiniee ale piauintuilor yi 1ocilor; telusiee si hidiogeologice (de detaliu) ; Laren ieremilut de fundire 5 — analize de laboratur pentru det 2 chimisinului apei subtersne si caracteralu estan = fuer experin consirictia poivetati. ntale pentru preeizaten modului de conluerare dintre teren si Tueriitile de coreetare a terenulai de fundare prin prospeetare, se exeeut pinit ky wdine’= nile qalate Ja pet. 2.5. Tn avexa A si de fundare. i indicate audineinnite miu de prospeetare peutrn citeva eazuri curente Nonsiinl, Hpal af eh preetea iy plan a betiaitor de prospectare se slabilese de exeet Gantul cerectindes, in tactic ie eonfighmtia. sf niivimes ampheaunentuli, forenadiunea tat fologied, nuatura si tipal cor stumesied mroicciite, gradul de etnoaslere a zonei din evtectivile anterioate, desea constuction din zona, existenta anor neni subterane saw umplutiai st alfi factori loevii, fesunesy Tse don itor tit privat nm pumerea in plats a senda jelor, Sona Jel se exerts de pis forint pe sittudte svete entacletintiee, mun atl tor putin fi eda S10 spotit in funeGe de teatititele obstinate in eats eotee tai i laborator si pe teren i+ ¢ amexa C se prezinb indientif privind eet ul su ile Wolelniee ee the ehuiee, in taza detinitiva. Aeeste in iv exceutate in tii nu stat Tina alive, Th wre ecreet ur efeetuate se intocn-ese : Hidingentagic al anepkesmentulul cercetat, my shadiy gooleietghnie, 3 ; ; de fundate necesare noicetit af exccutiel cu previzaren datelw eertiele’ p eonstiuctiei 5 — progrmil de eoree eventual necesare mai fi efeetuate, 4.3 fn eval anor cerertiti foarte detaliate progiamate pe baza studillor efeetuate in eta pele anteriente, se mai pot exeetlie Teevdti Ce pre: petit foarte Cettinte pentru preeizarea condifiilor de teen pe aupplasimentul Eecitei obivet proteetat — detaticrea cereedirilor privind earacte stieile fiziewaneeanice ale aveilor si pimin- turilor; — obsersa({i suptinentare gsupra fenesenclor Fi geolug = Wierd expetiinentole de detain pent preckarea modului de eonluenue diutre teren sf fuvstatie In eqitul eercctivitor de pecislitate, in aceasta eluph pot ff esce niecesare proicctiisii_si excentied (excriple ; emsipletaren. hieGlor si pkunusiler p topogralice by scar fostte Gelalieti, observatit suplinentare asupta apelor subterate supritiag ete.) ioe (ultueedini, earst ete.)5 5 PERAESTARDA REZULDY BLOR CEKCETARILOK, SA Rezultatcle cereetiivilor se sintetizeazit intr studiu dezvoltat in fanetie de etapa de proieet le voluanial eereetiitiar efectnate. eeea TH STAS 1242/1-89 OUSERVATH: ~ fn cazul in care este necesar, pot fh prezentate referate geologice-tehuiee, geotebnice gf hidro- eologiee, et rezuttate partiate (pe elape sau pe Liporl de eevee. 5.2 Studiul trebuie st cuprinda umuditoarele 5.2.1 Tnttduceres, in cate se aratt: scopul, natura si volumul eerectiirilor efectuate, ever tuaicle cercetiai autetionre 3 conlitiile de luettt. Se delimiteazd zona cereetati, eu inendratea cesteia intro unitale goograficd, geologied yi tectonied a farii. Se specified, de asemenca etapa de projectare precum si caracteristicile principale ale eonstructiilor $i Iuerarilor pentr care Saw eieetintt ccrectiitile, 2 Fartew gener + in care se arath: — geoniorfologia zonei: deserierca principalelor forme de relief si event si madalitatea de evolufie a geestora in vitor; |, diectia suructura geologick : deserieren general& cu privire Ia stratificatia, litologia si tecto- nies zonei aimplasamientului; — maportal dintre formagiunea geologiek de haz! fisurare, alternte) si foumtiunile xecperitoare (cu aritar i (eu aritarea stixii de compretare, a grosimii acestora); — stubilitatea general a zouei preeum si eventualii factori slabilitaten in viito fe Lar puten infh cata gradu de intensitate seismiek (STAS 11100) GU51-77) carneteristicn zonei cereetale ; 7) si adineimea de inghet autecedentele terenulni (eventuale unpluturi, hrube, eoustruclii vechi, exploatdri miiniere) si obser vagiile asupia con-portarii constiucfiilor existente, 3 Parlea speci laborator, ew evidenti vind: i, in care se expan si se analizeazd rezultatele cercetirilor de teren. st wea caracteristicilor fizice si meeanice ale terenului de fundare, euprin- = interpretares sezullatelor obtinute prin soulajeforaje geotelinice si hidvogeologte ai intisusttort grofiziee, interprearea rezultatelor analizelor de laborator s1-a lucttlor expert, mentale; semtabiren ferenenetor fiz‘eo-gcolegiew locale nefaver prnivetaid (atunc Giticile de fndire) canst nediilay abile pentru construetia de fete, simpli, fenomene cartice, terenuri eate determing couditit i indicates inicurilor de siguran{a neecsare peuttu asigurarea stabilititi cupit eaz, date asupra rezervelor si earacteristicilor fizieo-meeanice ale matetialelor locale neeesate excettiril Fundafiitor si terakan entelor — date xsuprs elamenteior geofizice ; ~ date asnpia paren etiilor Wdiegeolegiel (coeti cngere, caretert statu aeviter ete.) enti, debite, chimism, direetia de Conclnit si recomandiari Siudivl se incheie ew coneluzit asupra reaullatelor cere! privind obiectivele din tema puoieetantului, teferitoate Ia: lor eteetuate si ew indieatii — stubilitates terenului: ~ amphosiventel sf sistamul coxstiuctiv recomandabile, determinate de eondifille geologiee-toiniies, geatehnice 31 hidtogeologive ale terentilui de fandare | tulineinse gi sinteniul de fundare recomandabile 5 salorile de event ale euaeteristieilor geotelnice $i hidrogeolagicn ale straturilor terenlui ce funates portant Aeformatiile probabiie ale teremidui de fundare (absolute gi relative); ani pentia exceutin si exploatarea constructiilor, impuse de condifiile de teren si in special, ecle legate de apa subterand si de wimititea tastitilor in linpSTAS 1249/1-89 —8- sitatea epuismentelor gi modul de realizare gestora 5 - incadrarea terenurilor in eategorille pre} eferitoare Ia luerari de teraxamente. OUSERVATHE — In situa special, tn care solute constructive sint determinate de wn complex de. factor ependend! de waturn terenuhts de fundare, 1a solletacea profectantalul, executantut cercetaiior tree Maborcee a studieren, ponibiltatilor de adsptace a conehallor gi recowandavior studilor, 1a notle condi nite de reglementiile tehnice specitice 5.2.5 Anexele studiului constau din — planuti de situatie ale amplasamentului, cu indicarea pozitiei Imersrilor de eoreetare efectuate sia constructiilor proivctate;—“ _ = heinti eu partioularitqite geologiee-tehniee, geotehnice, geofizice si hidrogeologice ale Amplasamentului sat tegitmii (ew citi intre 1: 100 000 si 1:20, in funcfie de indrimea ainplasamentului si etapa de cereetare sf proieetare) ; secliuni geologice, geotehnice, geotizice si hidhogeologice, bloc diagrame 5 ise de stratifiealie euprinzind Lezultatele analizelor de Taborator geotebnic ; = relevecle sondajelor desehise 5 diagrame, grafice si tabele cupringind rezultatele luerivilor experimentale ; diagrame, grafice, tuhele cuprinzind rezultatele cercetiirilur geofiziee 5 — dingrame gi labele cu elemente hidrogcologice + calcule de stahilitate a talwzurilor st versantilor 5 — ealewle ale deformatiilor (tasirilor) probable ; Teprezentitt grafice specitice ale prelicritrilor statistice asupra rezultatelor anatizelor de laborator si de teren; diagrame granulometrice si de conpresitme-tasare 5 Zl diverse scheme, desene, folografii si alte materiale care ilustreazi aspecte ale condifiilor geologice-tehnice si geotehnice ale ro piminturilor, comportérii construc fillor si Inerizilor existente s . s= bulletine san centralizatoare de analize hidrochimice 5 = fige pentiu banca de di Sindivl si anexcle Fe plistreazd de executantul cercetiritor, de proiectant si de bene- ficiar, ficind patie integranti din Coc wentatia de proiectare (inclusiy cartea construetiei) pentru obiectele de peamplasamentul cereetat. 6 CERCETARL SPECIALE IN FAZA DE EXECUTIE ST EXPLOATARE A CONSTRUCTIET 6.1 tn timpul excentie’ centhivetied respective, exccutuntul cercetiailur verified Ia cererea proiectantului sau eneficiarului, cenfirnarca iy paturd a clementelor geologice-tehnice, geo- Telinice, geofizice si hidrogcologice caze au stat la baza studiilor, In cazurile in care in xipituri se constat nepetivini intie sitvatia reali i eca: preva] aut in project care pot determina medificini in pcicctel initial, exccutantul cereetailor impre unit cu proieetantul trebuie +i ja misurile necesare, 6 Bxeeutantul eercetiritor Mmpreunii en proiectentul intcamere, cack este cazul, yogransul de observatii asupra constivetiel in timgul Cccutiei yi Op ieattail ccesteia, Mururile respective se includ in proiec(ul coustruetic Observafiite legate de cenlucrarea censtavetici cu tacnul ce furdare trebuie #8 ce refere la miistrarea tairilor constiuctillor (SPAS 2745-77) 5 — uimiritea deformetiilor tercnului 3 unmiairea eforturilor in terenul de fundare si in elementele consiruetiilor influenfate de acesta : “‘urmarirea variatiel chimismului gi nivelului apel subterane, precum st a influenfei acestora asipra terenului de fendare, fundatiiler si censtrvetiilor Sceste observatii si misuritori, atit in timpul exeentie’ cit si in timpul expleatinti consirietiei, se fae de beneficiar prin forfe proprit sau, la ecrerea acestuia, de eitre echipe speeializrte’ in asemenea Terie. 6.2 Pentre construetit din pimint, Ja Inerini de consolidate a terennlui sau la fondatié de adineime, la cererea proicetantalui pot fi yealizate de institute de specialitate, ineinte, piste sa poligeane speciale, ft cadrul eXrora sk so verifice diferite procedee yi tehnologii de executie.-—9- STAS 1242/1-89. ANEXA A INDICATI PRIVIND ADINCIMEA MINDIA A ZONET DE PROSPECTAT elul fundatiel Audincimen zonet prispectate sub talpa funded alate sau pe talpl continue pe tel or Ialinea tsp, dae mw eal putin de 6 | Fundatit ale cdror efcete se influenfeaza reciprie in| De dou’ ori Tatimea grupulat de fundafiteare se influ ‘adele near adiere generste De dow oxi times radierutet onsenvapit 1 In azul aparifil, tn euprinsel sdincinsit mentionate tn tabsI, a unor staturi alettuite din rel compacte, Sau" pininturt monogranuiare. prospestarea poste fk opeld lt adincinteacorespunzitoure Hnitel sperivare a Acestoray dict exita certtutines avupra contlaulla}iéacestor straturl de adiacime, 2 fn eazul pimintartor macroparice sonsbile la umes, corectarex goototuniet se dezvullA po antreass tose 4 acestor phinintuld dace dispune de date din rereataelanterioare efectuate tn £0 2 La fundatiile pe pilot, coloane salt rete, adia-lie indicate tn tabsl se misouri, des tuiza clementetor ze peclive sf se pot reduce cu 1/3 fata de vale dia tutel, Drept 1atime a Ip se considers, tn acest esr, 1h mes nadierul,BLAS léte/l-30 — 10 — INDICATH PRIVIND NUMARUL SI DISPUNEREA TN PLAN A FORAJELOR care Sat Ba Cind amplasamentul propns se atlt in veeinitatea uuor construetii simikve comportat favorabil in timp : a) dack constructiile existente sint in imediata apropiere a amplasament lui si exist sisu raufa ci terenul de fundare este acalayi, se poate reninpi Ia foraje 5 d) _ daci constructiile existente nu sint in imediaty apropiere a amplasamentului, se exeeuts cel pujin tn foraj de verificare, eare se compar’ ex oslo exe onstruetiilor existente B2 — Cind amplasamentul propus nu se atli in yeein Tues unor consirue|ii evistent te ant oblig a) pentru un amplasam re se alee dupa aprecier nnoseut, nun tral forajelor de veriti ut mai mnie de dois = dae’ terennt este executantului cercetiirilor, di nsieucpia se inevdreaz’ ec minkunn (rei forajes — dack terontl este necunosent, e >) pentru un amplasament eare so alego pe baz esti mut favorabil teren de fue nulurn si uniformitatea stratiticaies, de insportana. sl parliewtaviatit prolectare, forajle se dixpan it naxrie tne telele i) st ab mn — in funetie de de exploatare ale constrnetie’ si de faza de ortogonale cul latura ochiurilor euprinsi intreANEXA O INDICATIT PRIVIND MINIMUM DE INCERGARI IN LABORATOR §IPE TEREN CARE TREBUIE EPECTUATE IN CADRUL STUDHLOR GEOTENNIGE IN ETAPA DEFINITIVE Categorla de paminturi (conform ‘STAS 1243-88) Glasa de importants a constructel (conform STAS 10100/0-78) Tait 1 ie PAmtntutl necoszive ‘macrogranalare Dlocun, bolovinis, piety Nisipart lpamint uri coezive [Paminturi marnoase Pémninturl sensibile a umezire (PSU) = granutoxiteto Compeatlie, mineratogied gl grad Wo pe" alterare) ' treatate specttca ) timlaitate t grevtate volumickm foefictent de filtrate prin pom- Dist experimentale 9 modujul de deformatie tniark ‘determinate placa =, Parameltil_reistenfl la forfcare®) ' granulonitate compoui{ie mineraloglet 8 ireatate specifica miditate irevtate volumics rad de indesare oeficient de filtratie prin pomp: 1H experimentale ‘modutul de deformalic Uiniard de- erminat cu placa = parame recistentel ta forfecare, be probe aduse la porositaten ‘natw-| alk = penetrare standard (tu fora) = penetrare stata sranutonitate frevtate specifies Breutate volumick ‘umlditate Timite de prasticitate cneficlent de filtrate” foefietent de consalidare Iedulul de deformatie Unlard ‘determinat eu placa = modulut de detormatie edometric Parameteé reristenel la forfecre fexprimafi in funetle de eforturie fective i de eforturte totale = penetrare stated veritieg Aceleasi ca 1a pimnturile coerive gt ‘suplimentar : = presiune de umflare® Accleasi ca ta pininturite coclve st | ‘upiimentar Mincereil in edometra pe probe ou ‘umiditate natura i lnundate — tncereiri de prob po plack eu aria de min, mein eon de. umm tate naturald si dupa Inundare ~ parumetst reustentet la Torfecare Be Probe Inundate — Uinlditate optima de compactare | Aceleay ca ta pliminturile coesive = granctositate = miaitate frances Soatate pense standard (nfo) tra tae Rae True dinamo ca con an = granuloaitate = freutate volumick = Umlattate ite de plasticitate coefiient de titrate ® ‘modulal de deformatie ‘dometrie parametr reistenfel Infor. fecare = penetrare static ®) pC suptimentar * "continut tn CaCO, Accleagi cata plmfnturtcoealve ‘sh auplimentar ~"Ineereitt tn edometro pe. pro- bev eu umiditate naturalé gh Inundate — uiniditate optima de ‘compactareBLAS 1242/1-89 -~B— Categoria de_piminturt (conform Clase de important a consteucties (conform S 'STAS 1243-88) PAS 10100/0-75) ait T Ting a psrointurt et unnttet contractit Acccat cate pintatule cease | Aclot ea Ia plintatunte consve rat (PEM) ‘suplimentar st suplimentar | Tsspacitaten de absorbtie P Neapacttate de absorbtie® timtsre libers mflare iberd S eiidurd maxind de umezire® | — jimita de contractie = limita de contractie = presiune de untiare = curbi de suetiune!? | urbe conteactic = prestune: de mtlare bservatil pe teen asupra adincimit ouel afeclate de Yarafii de voli Pamtnturl mitloase sf pimintwei cu Aceleasi ca In paimtaturt confinut de materi organics supiimentar evezive st | Accleast ca ta. paminturile coezive suplimentat | SNeontinut in materit organice *“eontinut Tn materi organice = penetrare statied penetrare standard (in Tora)) = eradut de consolidare sub presiune Beologien 1) In eventualitates executiot Iueritilor sub nivelul apel subterane, 2) Ineventualilatea fundarit pe pilot, eoloano sau barote 3) Clnd spare wosibilk decopertarea straturilor marneate, 4) Tncereae facul Live care Se execul do la cau a ca, opsERVATI 1 In cazul tn care so preconizeazd fundarea pe pllof, Ia tnceperea excoutlel se previ incerc#i de probit con- farm STAS 2561/25 2 Umialtatea optim de com de terasamente, de exempt l tare so determina gl tn alto cazun ty ulsipurl, agile ete care intervin proieetarea si exceutarea Hesponsabitut proteetatu MAT nstitutul de Studi gi Proiectirl pentew Imbunatatir! Funciare ‘edactat final: Institut ‘ng. Mayda Tonesew Monin de Standardtzare Colaboratort SP Nrospectoratul Cconstruetit ‘nsttutul Central de Cereetare, Proiectare gi Diree- ivare in Construct — Tnstitutal de Proietari Tebnolog Uyoari — Tnstitutut pentru Profectiri de Sectit Metalurgice = Institatal do Studld sf Proicetdet Energetice institutt de Stadt $i Proieetast Hldroenergetice General de Stat pentru Invest 2 pentru Indust’ st Urine Standard a fost elaborat initial in an 1950 sis revinult in anit 1958; 1970 1973 9 108t 068 ‘matla © caresti 1089 Tiparit la 25.08,1089 Baltla 1 —S4004 27 ex. LP. Info Baitura Tehnicé, Bu ~N