PANTELIMON GOLU INVATARE SI DEZVOLTARE a EDITURA STUNTIFICA $I ENCICLOPEDICAJMESTP Coperta: PETRE HAGIU Redactor: DINU GRAMA, Telmaredacta Goll de tpar= 19 __Bun de tipar 3.08, 1068 Totceprinderea poligraled Sibia Sos. Alba Talia nr, 40 Repbblies Socialista Toméala Comenda nr. 60 ANGELA ILOVAN CUPRINS. ntrodacre Paste tnt 2 twvkyanca, Capito Concept de toyitare CFT tara oben tra aston svt .. £, Goneeptvl de fect af tov 2, Inoarea ca actvitate 4. Momeni aoleragnte® frames a alii de Invilare st parametit et delat oe avtea a dona DEZVOLTAREA ‘A, Dipefit de anateh gt partienantit deni deavortiit ities oan 2 Factorll deavatirilpsiee fs. F, Rolal ereitatt a 2 Roto medionat 000000 8. Molal edvetiet Cet i ttn axe ies msn fare 2. eer pinogenetes 1 phopecngoyte ale ocesut dexso Cnr el pene at race pai \ de Bemectin pitogertct 2 Pevspectna palhorducationcif 100 u2 1RATORTUMIE DE UNrTATE $1 DE ryrERACHU DINTRE INFLCENTELE INSERUCLIE-EOUCKEINE, — INVATARE Sr DRZVOLTANE, Caption) VE) De Ye modeta istretiv-eacatiy te gto tat @ Mace ae tnatrice 5 tnvtare ve co.) -Bvatiabteateatoare "st wanlabité éaidtalabie” ia” peet Tnatrocty-edteatiy oe Modelaren oprattoaiaclioail intr $f Moda a. program operat sf deosebiene navi diatre ace Captotat VIL-be a ecto de-tnvttare ts eoetal de deevetare T, Etepa fniliert subiestutut im antcina de ivtare 4 Qrientaren tn anrina de tata , Spite intel ie © Partieuartits petbologtes nor notiual matein ineroduccet det is ic. a a de gramaties of literatura... ppeaa : Breil psineog a aie iy ete 2. Btape wut ornoptiieor expense te trina 8 tke 4. ura pemilt obittt sau on tocar materi ». Be ie wngic Di ee abate, 108 100. 194 as 256 INTRODUCERE Problema cfilor sl a mijloacelor de modelare @ o- mului in vederea optimizAril potenfialului stu creator ‘inde sd ocupe astéai tn loc prioritar in ansamblul preocu- pirilor Hit acuitate in sistemul societiii, noastre Pe tration ve pune cl dee= ean socialiste, b Crreat propane congtient, dellbers® @urirea omulal mal>* idienstona eapabll, Ia rind Tul sf Mureascts0- Signal lateral dezvollat 1 comtalsmal se imbine armonios consilinta_profesi tenfa profesionalé, orizontul cultural-stiintific larg ou ‘Fate vorba de un profil uman complex, 19 care si wal ett_compe- itudinea politica naintata, pregitirea de specialitate 1i- ‘guroasi ctl spirilul indrdzne{, novator, cutezitor. Un tip uman inzestrat cu multe cunostin{e, dar si cu structuri ih de gindire solide, un om cu trisdturi moral-politice su- pperloare, dar si cu moduri efielente de actiune. Cine’ plimédeste acest om nou? Desigur, Ja aceasta contribuie foarle ‘mult — si intr-un mod nemfjloctt — ‘munea, practica, relalille cotidiene cu cellaltl, pe sourt, ‘insugt modul de “Broblemele eduentionale find, fn prezent, cum nu o dat ia. socialist, Iuat in sensul stu larg, subliniazk ia documentele de partid, in aceeasi_ ma urd ale fiecérula sl ale intregil soctetfjl. Societatea noas- rd nu dispune ins numai de acest ,canal* de influen- fare sl nu-si reduce demersurile "educative Ia mesa~ ele, mal mult sau mal putin spontane, izvorite din Telaiile cotidiene. Un rol deosebit revine, in opera de ndiltuire" a omului, subsistemelor sociale specializate in B intervent educational i, in primul rind, mnvafamintu- uf, cu multitudinea de institu! aferente luifiazA natura si ponderea lor, deschizind calea spre rezol- Varea uneia dintre problemele dificile, dar de mare ec fualltate, ale teoriel sl practicli stiinfifice — Iuarea tn stipinire si dirijarea, prin educatie, a celui mai complex domentu al realitfi: ativitatea psihicl sf condulta omu Preblematicsdeevoltrt gomportt mumizcae aspect, sons det conver muinase epi pun iota on glare, Ofer posses: eae 8 fail See tg te wo claret deevohics hanks Tr goin a a [Basti fara notice defeats ae cote Tealrevlaitental i ete so rind Steet | Siatorit si sursele ef cele mai apropiate;*continutul, ‘afee- {fist stinditoi eyo) cae Copitolud 1H FACTOR DEZVOLTARM PSIHICE {ped de la Indeput, pahicul, enomenele psiice se pla- seszi Ineun plan contradictory agemenea tuturorfe- SGeneloe gle riepintics, ,de_granijat. Ele iavordse Ginteo lume externa organfamulti, car se elaboreazi tn SIstemul-viu el organismuluy in spel la nivelulactiviea- Galera, Brest umare| tener. postr pale re loe sub-acyunea -unel sulfa dé nffuenta: extrem See eects att ante eae tii, inte oe sel exe te interme: uncle naturale, allele sociale, uaele-spropl- We GISE' altele indepitiate, indiecte, ante epinad fe permaneste: in iunclie™de Insugl felsi_ctm_sing) P Sera Taper oa sistema panrcarel — event ¢ PERE Ture cit g couse invinseos or falas Eundameniala ht separ cele sulsumi-ca- (Girne detepedliate.tmediu_s "ehunie- care constlale Taitorit dezioleart? care infélegem mu flUcneleePISDUICR seperficinle si aceldentale, cl pe ele sui pofinde cen, Der chat tle velul acestora, z influentele se situ- eat pe acelagi plan de profunzime gi, mat ales, de esen- flulltate, Ungle Intra in, categoria dgetorilor eu. actiune eauzala, determinantd, hotirtioarey altele In categoria celor ct rol de.condifie sau de: " 1, Rolul efeditagiv Exlsth care 0 influenf'a eregltdil blologice_ssupra ‘dezvoltirli psihice a coplluful? Se poate vorbi de o anispitere Girectl, in formi finité, a unor aptitudini ailtudin eapactett sf inferese dea Inaintagt In urmag 68Gn autort au réspuns total afirmativ la asemenea n- twebatT i au. considerat ereditatea_ca-un factor detgron\- Aantal deavi indu-se, Pe bio- grafiliecllorva—creatori_celebri_din “domeniul picluril, Tiidzielstiinfei, dar ignorind nenumiratele exemple In care Inujirile‘whor~persomne~superior dotale_nul_scau sivit_concepllet care afirié rolul trangnis_urm: hotter at reat jee uman a dar-al natin ca 9 ochil, ding sau degetele, cle trans- Iifiadirse ‘urmagtlor atit"ca specific, cit gi ca nivel de eavoltare prin intermiedial singelui gl al substantel ge- netice, © expresie a ‘a consti- —ptuit-o pedalogia — stlinta despre copil — apérut la in- Capen acta nostra nao pen ES Tp SST (nee sare ane ea jogie a caventulut ereitaj biologive, ilustrat cle Weissman, Mendel @f Morgan. Deavollares art Tdentics cu maturatéa Tuncgiprpsihice, principhi “porivit-eaiula aparitia si des see Sar Fen IEP gc cutouts a ene See Tea dea mE Ineligent ay- post enrapa aa lear no ral sau imoral — toate acestea ar fi insugiri preluate'de-a gata de-copil din patrimoniul ereditar al parintilor. Este fin punct delvedere isis al fatallet, care subeltiletesen- fersocilé.2°omulul print eSeaiblolbgleh invarlabs, feccare, la‘cmul zs cla, culture, chipurlle, doer 6 thaschetzA, darlii-o deplgerte! Ug, purct de Sales aint ~via adopt paihalgalt facut, dupa ‘card fleeare. pro- Ges palate artis fol ge vaGlablle Wepanea eaiae- {last pelntr-o-cble propre, autonomade evolutie dlc. ati de Joga hlaturdli gl neafectaté. de-exerclti, sau ae Invajarg.PDezvoltarea, . psihied "este ~ gindita prin. analo- fle cu dezvoltaren embriologed a corpulul;bseatl pe esla- tidenfa tofre. deevotarea.intensiva a. sistenulnervos tn primil Sigal de vial dewvollarea lunetllor.plhloe slementare, de 1 Aste, nettle senso ape ear maturia in frl vestek. de 29 a0 Tnelfona neschiabate: tligenta tar taturea Inte 12 gt 2 ‘ing, upd care au tan may tnegisien ogee; tieiterie de cucter nto 25-30 de ani, rested npol toad waa entice en ele tele Bate ficumla 7th! dai de lape sit inten en dant pertanenh wna fn de wie ineolo aera ttt servenso tat pale om Pept tet ste ndevirat, numa c& ade, ta seet domenty att. de sey een te Doogie) naturt ese permaentcaretata 9 ameliorta prin laste steals cua of Datele biologiet stinifice araté cé orgenismul repre vinta un tot unitar, un subsistem al mediulul, cu care se Zia in raporturi de interaeiune, subsistemul prezentind Star, cerinje, nevoi {até de sistem, iar acesta oferind materialul* necesar saisfacerit stariior, cerinjelor si ne- Rollor subsistemului, De aicl dinamica’si evolufia ‘netn~ erupta a organismului integrat in sistemul mediului si dependent de-schimbirile Tui, In funcfie de mediu, la Grganisme se claboreazd, se fixcuz4 sl se plsireazi acele {ngusiri care Ie asigura ‘cel mai bine adaptarea. Cu fe- {are noua generatie, tendinja insusirlor organismului este fecea de a inthri i'de a menfine constant tipul de cerin- je fala de mediu, dack medial se mentine si el constant, ET er suche: caboric dea lingul tal fecie insigin stable, elaborate’ dena Yungul”mal Se HmeyeReraM, Hvala goneUe sl ransitslGle urrnagi- Moria wel anvmite:organizlsy faces biochi- inleestnsusiri care permit orgonismulu s&-se-manifeste selectiy- fait dé mediu sts, formuleze*-corinte-contorme sts eaeaedie Bina nek soubor organs ea mmnent obligat sA-qi Fefaca ceringele’ sl sist nme: Gifice insuigirle, astfel incit ereditatea ‘mu poate fl tn~ feleasa dectt in ‘contextul variabilita genetic labil See gto dn seats aid unian de Ia Inaintagii-s8i7_In_primmul einc ie ele- Sone pau soe ab oe jema* corpo a organelor de ae caves” asfgardconfactut ‘Dermemenen, sint determinate genetic 0S Ie mat renting, RTTTUS ee eas eete aT antegeedtales-ihasel corporale’ la hajters cgnformatia ‘eel, Euloarea ochilor, marimea capulti; allele blockimt= ievde pila uncle particularitaf! ale compoatiek Eiimioe a singelni-i ale strveturt-celolare?ale construc {lol glandutare yale secrelel hormonale, ale schimbalul i substanfe cu medial; alieletjuncsionale, cum arf in- ica un bagaj filo 2 Se gue ef substatat matertl at taeuitilr oreditare constitute ‘ubanjeleetbuminotde eantnute in nucle gener, in eromozoml. ste ‘orbs, tndeosebi, de acidal ribomneeie (ARN), Priacipael Tesaiar ‘Upotol procerelormetabotis tle orgensaiuu 65 Tovthare of eevottarei sanguin ‘pe unitatea de timp, plasti- fmanizarea strmosilor omului s-a produs numai pa Sines Gafemulot erro, uncle pareulai oso ne Noncomitent ca dobtndires valor tausirs a mo-fiziologlee ale analizatorilor si unele caracteristici ti Teatizat sistematic, sub actiunea unor factor] sociali (coo Pologice privind raporturile de intenstate yfde echilibra | TENET “interindividual, vies “miunell), tahiberea, Gintre pipcescle mervoage fundamentale — excitatla sl |, Pusudreg ai chiar stergerea componentelor instinctive, a” inhbagy Pune problema: toate aceste insusir, care, | | Sire qin tabloul relajillor organismulut cu mediul: in preeibord tac din capil un exponent al UpaGi bor) Hace Wn, abou! relelor ogenismul cy mediul bp logic uman si, pe de alth parte, introduc mari deosebiri Se inhibath verlga centrala a mecanismului conduitel inatvideale in Strecurarea st Tondionaree organismal ee en ae irene lah Ge. exc: infantil nf luentened eles asupra mister qi formaritPei= | a a aioe eta Sitasts [nleutuin-ontogenest? Sint cle reprezentate direct in | 1 tan nezondiflonafl ~~ dar ee mentine trebsinia staat Ja aceste Tntrebiri #478 a proiecta dezvoltarea individu. f PASO", Cri oredeterminate biologie, ef sint alese ald pe fundalul procesulut in care, de fapt, se cuprinde, | potrivit unor _modele prescrise social. Rvolutia_modului si anume dezvoltarea filogeneticd, formaréa omulul ca | PONTE. "\iata “atrage dupa_sine perfectionarea continu oud specie, ‘a organizaril Tgjologicg. a organismului. uman, astfel in Insugirile de provenienti ereditara nu se transplan cfe-insesi frebuintele organice inceteazi de a mai fi, la {gate in ental eologiea oma in construc Giyempleearne eave, alguna. Sle cimpul dexvoltéril peihice wnane? N-am putea rispunde (ser Obiectele trebuinfelor si procedeele de satis- (ul actuala, eontrazicindict esenga sociala, ci, cum subli- | sing plasate Int condi(i sociale, capdla o Gyen{d soclalé 9 lam cuvalt prile, ele suporta acfiunea’ mo: focmal et REESE specific se trantmit ele de 11 Taaintagl la legititii social-istorice, sub & caret Influen|& de ‘urmasi...Se-contureaz-astfel ov caracteristicd sential’ a desfajoara Intregul proces al antropogenezei. In procesul omulul — privit ca specie biologic’ —, aceea ci, la ni- formant onl ahtnulater bolic, de Mp imal, yelul lla gsi moda de teatonare et iuhen 2x 5 constructia of tle Inicerupta, se TOUTE TNE CHER strabgile evo: || tem prafuate ercaiar gh fate In tng SERORRGRE Gp reprecinaa doar o citbioaien codral |' -genedunmeta Sotuisie® pecteis oe ebstetele mel careia BioTOgIeUl, ostenit ereditar de la precursorii omu- comipun. Canstructia biologics, in virtutea faptulul ck cists Boga et ioe erred cm | nm shake, Weep ca socialul, sista, desigur, 0 serie de ireuinte biologice oPAaiA de obiectele purtatoare ale unor Insugiti necondifio- (Ge hrand, sexualé, de apérare) care infra tn fondul ere- tat importante peniru organism, nu_predeterming tip dditar comun al omului si al animalului, activindu-le con- jam Wiaid.sl_de_condultd,.nu impune tipare thre de (ciita, dar felul cum se produce aceasta activare si insist Sactune, cont devsttarre triers prfund de animal (Parra oro-fonctoal, a ageism Ja om. Conduita animalelor este exclusiv biologick si en ian caps 9 noua incadrare,valorid, Purif se caracerizeazi, in principal, printr-o sensibitateselec- gag anime instinctual belogledl-uman.-care- defen” tivé, predeterminaté si fixatd ereditar, fat de obiectele {vitie compatibil c-soclalul in_constructia unitara-a-siste- din media, care prezinta pentru organism valorl reflex-ne- “mull uman. fconditionate, CGondulta, biologics. depinde nemijlocit de Tntoreindu-ne acum Ta fatrebarea daci insugirile ana- ( taotorit natural se limiteazd Ia interactiunés aclusld cu tomo-fiiologice, mostenite de la parin(i,influen|eazA sau \ ieaia extern. Ea contine o noti de obligativitate cireia {nu agupra formaril psihiculul tn ontogenezd, nu puter \animalul ma i se poate sustrage. Haspunde deste favorabil. Cu 68 acest rol,“ — dest important,-nu este niclodata specitic si cu silt mal +. Gom, Pathol scat, aura Didacel 9 Pedagogies, Buew- ‘UL determinant. Particulartafile organice teprezint& un rest, 1974, pb. 1011 tem deschis, susceptibil de a se cupla cu modalitati di- 66 ovferite de organizare a viet. si acliitagt celui care se ezvolta|Resursci fice 9 frilosice pot ft exploatate fiferit-d¢-Ta individ Ia, individ Directionarea,-octualiaa: ee qrconcrezares lor sit reglementate de cernfele so- ~ ciale-gi-de-modelele-educajionale. SI-nu-numai-atir{acolo untle-lipsesc;-ele-pot fi: chiar Thfacuite-s procedeeke-tavAyart “Afirmagia nt sé“pare cu atit mai valabila cind~este vorba de acele fnsugiri umane — cum sint, de pilda, ea- pacitifile mentale, intelectuale — care sint sirins legate Ge particularitafi morfo-functionale ale sistemului nervos, Indeosebi ale scoarjel cerebrale — sediul activitatit ner voase superloare. La nagtere, o serie de formatiuni ale sistemului nervos — emisferele cerebrale, maduva, bul- bul, centrii subcorticali — cunose un nivel tnalt de dez- voliare. In momentul nagterli este aproape Incheiata mie- Iinizarea fibrelor nervoase, care asigura propagarea im- pulsurilor in thaduva spindrit si in trunchiul cerebral, pentru ca apol, fntr-un ritm rapid, fn cadrul viet! extrat ‘erine, s& se continue mielinizarea cdilor de conducere in emisferele cerebrale. Se desfasoara, de asemenea, intens, 4n primii ani de viajA, cresterea si'diferentierea elemen- telor celulare, astfel faclt, fn jurul virstei de 8 ani, nu mai exist deosebiri esentiale intre copil si adull, Nivelul atins de sistemul nervos fn momentul nagterii gi desfa~ surarea normal a maturdrit lul in ontogeneza constitule 6 premisa necesara a dezvoltirii psihice a copilulul.! Dar (sea naturale, exislentein-momentul nasterity mu somipensat® prin ree ge Aare naa oe ee ae oe eee aS ee oc wilt cul ini ung ersten pel es ics ogee eet cop ae Teams cng eater PA ea taint ibaa Spr ues te een suns Nant ret ag net Aap afte us ons cat em pee antes erga RSIS fea audaote that nctn 68 ~ Koarfel cerebrale nu aint nervoase superioare Ia_copil demonstreazi c& functile nt date ereditar nicl fa plan strici fizrotogi sites anatomo-tisiolégick —ex_ansamblul_ei de co ieotel We aiing sae defect de_cAtre_copilul privit fie i mumai in TaHriE psltice a omlul,.caracterulplurlalrecional al posibi lui €a personalitate, nota de uni versalitnte a genulu} uman, capabil, cum ia Marx, sil producd — si, am ice mol, s& se producd. — pe masura orfedrei speeil® Particularitatil itare_reprezinta. un 4 netiunite Djologee ae arganismulut infantil, hae gt ele trans sine Sedan =a pita ni trent ett patil dls ee Tinregnertmrle ce decarg in regal do cra ‘structure programatul educational spiest din afar, gneve fre iene tn .egltard ou eventualelsobstat biologie al trnumierit easton pal ‘oe sau ea exstentayreul cod gonete[ol apltacin pentru aeivitile ‘mentale, do gindte. rau eluchdt reli snple, de it, Inte o Ben {in abut prodos motabale, inte o font ste mati, inte anumite gene, ‘pede o parte, s! amprenteledistae,grope sanguine, fermut 1 proteins ‘be desi pare, Aceteasnt Inst fenomene iearlabie, nesopuse antens zeolui care waa nimle pile tm sey Inte gone, ca abstants Dice tice; jemractsnee peotosce oe aft drat fang pesérate de nen Tous tranefonmtrtcalitative, Gencle tase, carn observa an specialist fntropotare eit Jaeques, Rul), nse poate xpune ed sint wbune™ “fzu.gote. Toa depinde de cea ce faconfoard gona do geustp # im soadi- “Ue tnbiantesinaliautat puritar. Viul esta o iformaliepesetick adep- 5 actvati-Diloglr, com ar Tino, zhora, tral, ‘ical, tenes plase, constretia de fagurt st de Siri sabeewatles off e'tunels obterane impresioncazi pela elsgas(a,— rumen ‘ine concurind sh unser, depp acto. de mune le omunul. TOUS, ‘ptiadinee animenutoy pentru assmenea activi este condiionett, fa enat muro mésurt, do consttatin tur genetiel, fund asigurat Ia tol Indiv = intron mod tnitar si Teatie independent de tpefurdel — ‘rin ecanieme erealtare, de specie. Amimalul nest poste dep atiiiae {ea st spociie i,t cluda ~ au poate tocmal da causa ~ echipameat= Inf sly hologte slid, nu se ponte vides ta nivel ectivitift specifies © Smulut, munea, net atone eb este ielas tm actat de moet et orl, epi ceri de tracfone, Dest mune i este specifi, emun na posed 69aqsamblu_de_potentialiatt (lspontbita) codicate Cer ae ere ee nae nani agen doce iat leu dat oe Serene tea et eel gaa manag ee sl gen fiepozitiel dominante_a. iei_cu_care sint corelate, eating ceea cose cheamé fenotipul. Dezvollarea gramulal genetic este miffodita de miediu st de modall- {Gute ae Sones Weta a aiiath et Seats denote Blears aetibeta eon Pecueee eae eee en lee es, ihcpice sh plencrine de ernie sonar a ease ae se Caretile sag a-00propus to rod expres tnvest- ce al ananassae = se {Grete al facto aublentl fo nonomstea ferentelor Ix-afvelul unela'dintre cole" mal importante jespacllat? umane — inteligenta — au-ajuns la conclurit contrare pozitiilor erédltgristeTntr-o astfel ae corcetare, ee eee: Seont eleven ania a erat oe, ap peeps Imesh ae (gull otvee orl eniee el ae eae eel cee fee cour aes Peeping ee een ogo a eae ec ease eh ib erie, forma fe, Seer eee eas, eal fren, ole, tren ee ee Bees usomoe cal fou vot ubels gant a tin piternie determinism genstle —- dar s-atheongtatat a mts est ite ne ele at Span ere nena fn cove cel mal Impertane introduce fagtordl coonias! tn naib flatistcl, influ ofp ere amen spare fd male ae gull Se const ih ph un tat entre de noone aridoxal, cum spun sean extowre = fapt eave snc fnc& o lumind asupra complexitatit factorilor determinativi ai personalitétii:tgemenii care au mai putine contacte se de la nape, preformatt,priceperen de a munet. Ba este rodul pyle ‘Up ea onal inva sl reprogued — tntro forma ratnaté si adcovatt ‘modal sit de ish towet actives proprit exlorlate speci Susan Farber, Jide, enotronnament et Desln dese ete, -Peyeholoe', 1082, pp. 28-32 70 seaman’ mai mult pe planul personalitatii dectt cet cres- Suk regasirea componentilor perechii gemelare decurge Dhosea intr-o atmosfera ineireatA de emolil, dupa accea, soft tind sa-si rela viata lor de mal inainfe, uneori re- fistnd chiar sa rimind In sceeast camerd, Tatra in joc liza, nevoin fleedrlg’ de ae Hstlncts, separat& de cellalti_ prin acestel motvall de ofdin interpsl- file, gemenii crescuti impreund, care, tn virtutea acestul fapt ajung si se Interetnoasca mai bine, invatd treptat Gum sh se diferentieze unul de altul, ‘chutind fagoye disincie ale ati deine Ca alte avin, dat ge netic primeste replica activa a personalitati, care nu se ok pur st simplu manevreté cin umbri ‘de cine ote ce forfd tainies, ascunsa. Pe parcursul viet, genomul se Smpleteste cu influenfele de mediu; intre cel dot termeni Se institule 0 interactiune mutualf, reeiproe modelatoare, astfel ef In gsemanarea dintre inalntagi sl urmayl mu mal ptem identifica sl exprima in forma purd, in procente ferme, cea ce 6-2 mostenit si ceea ce s-a dobindit, Im- Darlin, deopotriva, eu plrinfil noste! at genele sl ambi- Enfa si de cele mal multe ori, ceca ce-seimpune ca do- inant ih perimetral fondulet mosteatt, fAcind ca des- cenudenfii sd se asemene cu urmasl, sint nui codurile. ge- hnetice, ct patternurile culturale ale celulet famiiale Asadar\ereditatea biologic nu-i-este datomulut sub fortd de-atitadtnt, 26 or-holanitor, of doar o i {até tn planul'deavoltAry)intr-o modalltate indirect, p sacra care se_peirece tnci din jrganismulut infant) ‘momentul plamadh al a Siero simpla sum a co- racterelor organiomelor celor dot paEin{. EL re alata mata sucgeners,tduntrat chia Tsaiee bi @ ale mamel_si-ale tatalut interact loge ate amet a ot taeraconcech se oa ick unele pe SWEIE Prelcrarea materiel ereditare ini- fiale continua in di sul celor noua luni de viaté intrau-. fering, sub actiunen condifillor de media pe care le oferd organismal matern, Flalologle — "si chiar snatomle — supra orgenismulit celui ee urmeari a se nagte se ris- fring particularitajile modulut de vialé al mame, ale re- imului el alimentar, altenanta dintre munci i odih- n ile deters nee Pimipreund, care caulé sA se disting’ unul de altul,/ ©1d, stavea ef de sindtate sau boalé, stresurile nervoase sau psthice prin care aceasta trece. Céea ce face ca nou-tis~ tal ef posed, tol din memental ven aule pe me, Inu-mumal tsusiri mostenite, ct individuale tn indscute. Tanascate, Insd avinduesl originea ‘mu tn fondu ereditar, ol in elt factor, tot blologte, dar extern organis- ‘mului infantil, sf anume inymediul’intrauterin, Cu atit mai dificlt va fl operatia dtm detga Ta Tormi .nuda*, {rdsiturile ereditare sau innascute pe masurs ce"copitul {nainteaza tn virst8. Ble apar tot mal clar doar ca premise, a cnr sealizare-fepticd depinde de facture si ealitiea {procesului prin care factorit socioculturali sint asimilatt }de edtre copil sf devin confinut st organizare a propriel vieli sie. 2. Rolul mediului ‘Tees premisele ereditare — somatice ac8 premlsele eredltare — somatice $1 neurologice — sint absolut indispensable dezvoltan pattiteerepre- zentind torent re aceasta se construleste, Guediul este si fai profind implicat Ia devenives psihicalat in fant, oteind maeralul de construct, Cetgoria de me. alia eat are ampl, tesemnind, fm sensul larg al cuvintulul, carat’ in care’ se naste, tedieste if Se dez- ‘volts copilul. |= “Th ansamblu, mediul este un factor exogen, exte organismutat infantil Hse talkuneeaT Ta Bae ate TREO de més Igbo (factor! atorall, biologi care aiCae OIE a etna tn care ce dervoll copia ( p HOk he ner ea ae Spee mee | "GE in raport ¢u organismal mei, si caré stat factorii més se-denvolta capital dpi ‘master Findul Tor in factori de mediu deorganiant, cave yu. un catacter-spantan st sin sone oe onilille devin} Tate i densa Gt rial PS AP SAARI Wn Tin de media ggagniaut structural in jurul nel intenfonaltat CORAM NEA fete mal btn I elev eaeete ae intrauterin care InfluenteaaH tndeosebi 72 Asi ds onl sun amnprenta aspra particularitatiior schim- afl eaten Scesteg Pepstanteauntre orgeniamal Ifans medi bu ed aoa hranei pe care 0 consumnd Si aupra rst atitudinilor copilului, pe de'o parte, si par- ES, ae ue ear a ee 4 iunile pe care Ie practic’ adullil, de co- $ cull, de profesiuinile px practica adult, de foratira obleeiurilor” st tradiillor comunitati cdreia if Aarne cpl In eon naturale concrete talese on Intre madiul fizie si copil-se interpune, de ae cpa gnadhat socal, care impregnesrs.puterat cu ostinfele Tur despre Tames extern’ si se reflecté tn ca- acter st orlentarea jocusllor sale a abl aminheoeecns cou! fi, pv ext ome eteugul dtlagie pee ind ceabe-le |sfera deavoltaril. Distingem ast Mee nth 6 Pence: aaa et od aerafedaual derivat din special SS Sa toe cot inconloard pe ee mea cata om collie cave-cone ed jp gnile « cpa, fi medi cai be ao part, ive Turile ad iifor ide instruire a celor aflatl in preajma aa iM para, totliaten beck TGE ct -GaTETe tullurals otlate Ia dispoaitta caput, medial \ciocomunic i aracterizat atft prin frec~ ents Snares contacielor-copllulul cu cel din Jur, lt si i atmosfera’ sl climatul relaffonal In care. se. puodue Bre Sonaurak Tube cnutlonae ale comiull)tenetile SUvelaxdrile,slmpatlile 1 antpaile sal Enumerarea de mat sus are, tolodabi, si semnificatia lunel ferarhizirl, in care factoril'de medi se dispun de la Indesit Te-abrapiet ide Ta polul malasial spre polul Spina) af vieli"Ge relatie a copilulul. Continuturile de Mediu f se_ofer8 copilului $n anumite-cadro-sau.contexte = gruptrile sociale cdrora Ise integreaa8, simultan sau ‘sictestv, copilal — st-consiitule tgt atften medi dispuse Jerarhie, de la micromediile cu ster restrinsi 1a. medii 2cio aie din ce tn ce mal larg Hse vorba de meal fa- uilial, de mediul eresel si al grddini{el, de mediul scolar, Be tus serderigtah celSsat ag ca sled she romediel soca Th interiaral acestor in, uri se pot jerea substructuri si mai midi, cum ar fi, de pilda, gru- ppurile de Joaci, de plimbare, de prietenie, de invataeura Toate aceste contexte sociale filtreazd si reglementeaza ot dinea de aparifie, proportia si intensitatea cu care se pro= duce inserfia unora sau a altora dintre consinuiurile de mediu in procesul dezvoltarit copilulut. Mal trebuie spus & factorit medjulul socal sint structurati oarecum binar, prezentindl-se_copilului_atit_ca realilate faic8,concre- fiesta in emijlocit_perceptibila a persoanclor si obiectelor_care-I Thoonjoary, cit sl ca semnificafil, care formeazi insdsl substaner MENU ca fselor eu rol fa dezvoltare.. . Legituca mediulul cu dezvoltarea psihici este indiscu- -> tablli,_O atest numerosse tuple "Trea sranchete de mari proporfil, intreprins& In Franfa fn. anul1044®, .x{s-au Pubut urméri variaiile pe care Ie introduce iediul ©"" socloeconofnie in-evolutia rezultatelor Ia tnvitaturd, yco- Jl din medial rural situindu-se mult sub performanta ‘celor de la orage; s-a constatat, de asemenea, o corelatie ozitiva intre numaful copiilor sdeficienti* sf'medille s0- cloeconomice defavorizate st 0 cirelatie negativ’ fatre ni elu intelectual al copilor si numa membrilor fo- milie. <5 Ca prilejul unei alte cercetiri™ sa aledtult— dupa xpresia Iul H. Salvat — ,... 0 adevaratl geogratie in- felectualé a Franfel pe departamente §1 profesiunié,®2 In urma testelor aplicate, care.auconstat in'sareini verbale, Infultive, mecanice, de calcul, a reiesit e&-poaitia-cea mai slabi_o oeupd sublectit provenind din regiuni agricale de tip-patriarhal —) Cercetitile efectuate de doctoral Cordier"® au scos tn eFidentd conexiunea dintre deticienfele mentale st factorit economlel si culturali,.Cei mai multi debitt-mentalt se re- 8 Le nloca tnelectel des enfants @dhe sotoie, In Cahier de PINEDA 13, 1080. BMG a6 Montmolitn, Le nlowan tneletel der reuse ae contngent, 4 «Popoiation", 1059. 22 Salva, Felgen, mitart rent, Batra Didacted 9 Pada cogil, Bueuepti, 1022, p. 3. 5S" Veo! spel", tune Special, 1008, ” ca angambh de relRtit- in medi deficitare, cum ar fl periferitle marl- ius, unde se Tntinese fami numeroase,caplutt ne= Ruttime, locuinje sardcfcioase, adick medii care nul pot Ufesigure in mod corespunzator nutritia si protectia sani- {ard a coplilor: Originen social, profesiunes pirintlor gi rei) reaiteniatInlueneaz qua evliil slaze yr coplilor, Taclad ca, adesea, debili mentall epartin ‘SAGE-anuHite medi socloprofesional s& fie mai asemand- tort ca coplif normali din acelagt mediu decit cu debilii din alte medi Pecetea conditilor socioeconomice si so- Gloprotesionale’ ale pirinlor se face 31 mai evidenta la Sivelul¥invatamintalut superior, influentind asupra ac- Cesuluistudentilor la universiiate. Potrivit unor date de cercetare™’ — recoltate tn Franta, ca mai mul{i ani fm urma — gansele de a p&trunde In universitate pentru {Hii de tran, muncltorl sau mestegigard erau mult mai rnlcl in raport cu cele ale fillor industriaslor. Impresio~ fant’ era, de agemenea, concentrarea masiva a acestora Gin urma in central universitar parizian st In altele apro- pate de acesta ca dimensiunl si stmosfera cultural ‘Argumente importante care sustin. prioritatea facto- eee ree smonl susie cottons. Fea deevoliill MGE'E coplfal oferd. comparaile ce se pot face ive de grup fel — fee cores uti In familii de origine si_cel_adoptati, intre copill ge- Gon st negemenc ite sitalin coptior care a fort dort de plrinft si acslor nedorti, ntresituatia copffulul unte si a celul dintr-un media familial mal numeros, fate copii se- paraft prin intervale intergenezice-scurte sia celor separati sSprin intervale mari. fAstfel, Se-constl easel la rivet ‘de intelligent’ intre“coplil frail s| surori erescuti in_medi diferite si asemindri fntre copili_adoptatide_aceeasi _ta- aa aren at Melee Goeflontl irtlectual at nn-gu lel un grad de rudenie. Coeficientut intelectual al fo cf acestla fac parte ain emtegorla | i adoptiune, depasind chiar hivelul cslor crescuti de HintilIor adevaradl. Cit priveste copijul dopit, san neiton fn condifiile egelirii variabilelor legate de Bourdieu sf Passeroa, Le dtdtont et eure Zdes, astions Mou~ ton, Paris, 1004, 75virsid, sex, ordinea nasterit, ocupatia pirintilor ete. — et dezvoltarea copilulul nedorit se resimte de pe urma in- diferenjel sau a ostiitati cu care este el primit si tratat in mediul familial."¥/In ceca ce priveste gemenij, dack acestia sint separafi de timpurtu gt creseuft In medil dife- tite, coeficientul dezvoltaril lor inteleatuale dlifers, fine mal mare la cel plasat fn mediul cu mai multe avantaje educative, Pe baza anchetel Intreprinse in Frante, in 1044 — Ia care ne-am referit mai inainte — R, Zazzo, ocupin- diu-se de problema inferioritati flaice “si inteléctuale a gemenilor, a ajuns 1a concluzia, ch aceasta se datoreste nu unui deficit neurologic sl mental congenital, ci, pe de Spart, parealttey ve imenseaksee de oe ‘lines Sent TSRN TST ERE a pete coe ic etal ocala ots ee eee meas can recess agenesis Arete peo ate tein Beate eae See eS Td sera oth ei aero = feelers e-em ewe aa ea meni sub nivelul copilului_unic, ,Acesta din anna in ilten pol el sale nanitSHEGS istes ential 2b Tiblesl eeclals Ty spel ek de ele, as aieetl gt corer oer a ee a Seaate srt ret bane Ea Je be ke Gare et Ie copiiior din familiile cu intervale mari intre nasteri. In smb nay tree mcr urge we ee falttie sot merskidioees a eae Sa Te Aenii, : ia 3; Dat dedi (atrrontal genetic genotcal)‘con- Chaitaet Seg ot nahn ke neu hleee Peed eee cre ania preurear devel ese Pi yu tele ber gees a racterele pe care le manifesta efectiv subjectul (fenotipul) Secs ules genta a ambipst SiS Sapoted anierste panel ee dered ce pine toh pe seaeapotertalull pil a cE me ee Riprtintt ecchiats 9 ee a ee HL, Satvat, op. et, p50. 2% 5. Lariat, Gentln intlieniet, Bd. Sate st Fnelelopedic sac Hama Se lent, Ba. $UllohMek st Encllopedies, 6 oh si Sel, es ate ete oie tg lnk ye ce aoe oe ieee 2p tee daca vren s8 evitdm cistorsiuntle, trebule 88 evi- a heritabilitatii"’, dintre care retinem: ompararea, Ja ni- Hl Path aia a soy ri rianteTemeni crescufi Impreun& sfgemeni crescuti se- regi cag n cine & Sebo ee ee col rote so Zullatele obtinute prin aceste metode, Jacques Larmat Sec¥i, pe bund dreptate, cf la fecare sete fante_siang.- ig-care pledeazi in favosréa eredtagi, s-a gisit, cores- ‘punzdtor, ud Seb HW mal pula numeros de contraargu- fniente care pledeazA in favoarea medivlul. Ce concluzie de-ansambli sar pulea (rage? Vom sustine, impreung cu ‘uteral citet, c& ar fi gresit sA supraestimam rolul uni din factor! si sil ignorim pe al celuilalt: ,Teza ambienta- Tista nu este... mai valida declt o teza Strict ereditaris- tit Problema yu se pune in termenii unor formula ex. Clusivisla, de genul: mediul sau ereditatea, cl In_termient 1 2 idem, p88 inion: ncea trachinne_a yi ee, propels une care poste pus pe seam Variaiel Banotspa. 3. Lanaty op ell PD. 30 9 Taam, 9. 7 7”Ts, urmirire a fintrepitrunderit_ st_ inter iL i actor, Cit de elastic sav elt de rigid esle codul genetic? Cit de mar sit eeteie impuse AE atesta Teste so itu uman? "aint atta la eave ined gu se poste a lun rispuns precls, dati flind insisi imprecizia evalwéri- lor ResbhUtail, bazaie pe probe care compara sublecit Jn sinul unei societait relativ omogene — aceeasi familie, familii din aceeagl gocietate saul medit destal de asemand- toare — s1 care, deci, au sermificatie numal in limitele imlellor deosebiri dintre aceste medil, Ele mu misoara in- fluenfa mediului social general, — scoala, colegl, edulti, rporme cotidiene, lecturi ‘eve. —eare, cum remaret Jean Stoetzel™, este posibil si induc& o influent foarte omo- sgena gi si alba un efect comun asupra indiviailor dinte-o Anumitisocletate, comparative mogtenirea — biologic& com Programul genetic fs! pune amprenta indeosebi asupra ged iZarP~a procesului maturarii: neuropsihice, jaF acésta suporta pe seard larga influentele echipamen- tulut cultural el cadrului de vial, care dévin hotdrftoare indeosebi- pentru. momentele de raseruice ale dezvoltiri psthice, cum ar fi, de pilda, momentul de debut al lim- bajuluf si gladiril’ Se vorbegte, pe bund dreplate, de ca- ‘acleru) pecupecabjl al insuticlenjelor seamulate fa prima SOpilicie4, care Vor continua Si-st spand cuvintur wero", deea lungul ‘storie scolare a copilulul, impietind.asupra egalladrit ganselor_.) J Dick datul genetic funtzes jesemniri [attele Miasime-tnl te performange.ale Ingividulul nines continal Sint, col-aeerath rez | [factor care se traducefn fapiul c& aceleast vara ale caolipalut oo exprima difertnmedl aferite let ace: east variafl ale mediulul convin inegel diverselor geno Hipuel si, ea alare, contribule difert la fenotip, in funct e genotip, Efsctele interactiunil nu sint cumulative, pen- fru’ ed, atufel cine’ se modified una dintre varlabile — lereditatea sau mediul — esie afeclati nu numai varia 14, Stootzel, Le poychatogte sata, Flammarion, 1099 1, Zazz0 gi col, Lee débilude mentale, Armand Colin, cal 78 ‘als © Soporte Ge Yona} tnlfatonlé ebail ine see, Dale lures in aco rapornller de coperontd cere ee et a i agadar, eneditar, | | “medicare 1 nA neat ae sEe agree pe copil cu Sbiecig gi produse culturale — tablou, cir, instrumen- te musteale, instramente -mijlonaande-recepto- hire gi de’ inregistrare informatie! culturale — sus- ceptible si creeze 0 ambian{a propice dezvoltarii sensi Sita, gustulu, preferinielor incl ste ane rite acyl mpl. aga. pentru eh oblectele Imenfionste-incarheaza in ele aptitulini umane, iar dezvole trea psinied individmtf-are-drept-continut-yiemai datele | [atsorbite din. ymostenirea" caltaral-socala? Dar anediuL. | | sgetocuttural ni a _cobily Tntermedint ,lucruriior®, of gi_prin_cel el pat care, In func\ie de niveldl Tor-de infonmialle, instructie, | J eutties, deavolta fata de copil anumite atitudini educa- five qi aplicy anumite yfenull™ qe-educfie.in-cottextul FoaiututsoclocaltarsL fistiel 0 anu a j (GS Soret a gt afectiva-prig eare-rmedal con segs aes ane Te valor etait {Paricftea stracturala 2 facorfor de media condiio- plas o distibutle varias ainfuen meal asupra | Sesveuel: Seuctarte-godgeconmice ale familel sale Celoralte micromodil he-care-se-ineedoplldl.sint fa {en bal cre funzsacl joao de estar ate Slinfelor vitle ala aegiciamed infer crested. pre- Inigele dobtndir a anvmitor Con Cit soctiglenie st sococuturaleNuteija cultura 9 opiates suprapare-nulsilicrle-alimentare. 4 tn. presi, tretant 0 i eae Tntre Biolog | | bie are in blogg al-copltalul Taain fuciastipradez | | volar Tur pelbice) ST daed-eredcs i J care copilal pritmelte fosia de drum*, meilul este cel care ofera lantul de stafii (situatii si evenimente) prin fare se va cireula ct aceasti foale, completata, tntre- 79 ams OF TRLORE fntre Mogi pal ~ ‘hie in procesul dezvoltaril. Mediul_de_yiaid. este primul [esses ast Ig cue pa ateteTondut Jrupli, vizath gl corectatd dup& tmprefurdsi, Viewalitiile reditare se condenseara gi capita contr. mama fiin= Gite prin edi prin "reaitatea Hie sod slor prezenf in urd! copiluil, Dar niet guedily intr ca mediotor Intro grediunte st psihie si oforind Sonia SE models entra dear TRIS sau bat : : fe supra ccestia[ gy eumh ereaiiatea mt este data Fapilsta: sub torma ‘le’ aplitadini saw de suiading, tot asifel mediul-na este direct convertibl-in-efecte pslliie) (Nu exista un deierminism fata, invariabil din partea Jmnediutui, Ca ansamblu de condijii de viata concrete, a- jnfluenta- : oes ‘are un caracter istorie, find, la rindul lui, Dil si transformabil. Omul nu numai 4 se adapieazl prepa, oar fe , e 9 ested. Capt oe Tnueare fitea te Tatluentare am mcfie de natura relatiilor sociale fn care 40 dozvolth ormul "In SGnnTSIIE ScOnMIGe AT oO. cioculturale ale capitalismului functioneazé contraste pu- temice Intre mediile In care se dezvolta copiii diferitelor ategorii sociale. $i in asemenea conditii, inainte de a se pune problema rolulwi ereditatii si al educatiei, nu se poate si'nu se observe dependenfa reusitei scolare si ~Sociale a eopilului fn primul rind de factorii de medit, Caci, aga cum cu dreptate observa H. Salvat, gnenumarate si felurite sint imprejurérile care impiedich” promovarea JRocialé a unui copil sérac, oricit de. bine. inzestrat- ar fi; ocuinta, chiar si, hrana nesatisfacitoare, lipsa de infor- Si. neinerederea pirintilor in." sareina cérora copilul mu poate ramine si deseori nici nu vrea SA x4 mind mult timp etc. Sirdcia, inechitatea, handicapul tune instruiri insuficiente pot reprezenta, prin ele insele, bariere in calea dezvoltérii copitulul SI daci aceste ca acteristic’ de miediu. se permanentizeaza, ele tind sil contamineze 1 si-1 oblige pe copil la un tipar de perso- nalltate ce apare, apoi, ynaturalt, De alct si sursa erorli pe care 0 comit adesea”educatorit care, adoptind 0 po- zilie comoda, pasivista, Vad in efecul gcolar un egec ex- lusiv al elevihui, al deficitului zestrei native, al. inca pacitatii sale, Or, pentru a vedea e poate ea sh Lt ate a ee dicen Se Teen oe ea, ‘aw Cenc ‘Aare SIMIEMOIMGT Us conduce desvoliaren tensa att ae aivergente, sh te ch de ai omogenten Este local ‘ceea ce se intreprinde In societatea socialisti, care actio- 12H, Salva, op lp. 18. 80 | | I { | react tn directia reducerit treptate diferenjelor con frastante dintre veniturlle materiale ale. diferitelor: ca tegorll sociale si in airectia raspindirii din ce In. ce mal luniiorme a culturit in mediile si in grupurile sociale." fle, i peneipla Hind Valabis teas ef acolo unde condi materiale ‘int precar, valorfiearenresusolararcitare educa cope deeurs Slee ma iv, find besnereeforan sporite att alm parte adaltslay ‘iat dim partes copiulu, pentru a comapenen wits deflelturl exterloare Independente de voinia side personelitaten lor 32 3. Rolul educafiei YDezvoltarea psthied nu rezulté numai_din_premi eredititt sia mediului privifi da factori cu acfi- tune separati. Esie necesar ua ator special, Si relationeze realitaten biologied¢ organismal infant Tow-ndscut cidatele de-construclle — materiale sr eulen- ale — furnizate de inediy sf care, totodata, sf determine 6 anumits direclie dé Valorificare a acestora, Rolu) acestu |p operator it indeph races care, intr-un sens i pufin diferentiat fata de mediu, Inseamnd influent sxercitata asupra individulul, gl care, intr-o, definitle pro- He ne apare ca totalilate de metode, procedee si masurl indamentate stiinjfie. si utiltzate constient in vederes ponstruiril omulul tn concordanfa ci idealul’ despre om l societdtt. st epockt date} Din aceasta definitie reaulta, pin primul rind, ef edu si-anume anuinie sons, components a. acestula si lind ‘realiza de acele perscane care, pe diferite_paliere ale socialulul (raat fanlia pregolar, scolar), att numa. ciel Incon- (22k Se Pe opi da rispind von lobind in_sine 0 fotalt “ul, Ine Ge products cSonpal ef est cela de ya steer BAOrT lane peso Sta NONE prod ae, eepind cv paring, la nivel carora mistunen te peda? fog se combina et aceea de factor de’ modu soco-cto~ fomio, soclolgienie sl socioprofestonal, i termining cu favajatora, metodistul sh pedagogul-profecant, care und si eristalizensa in’ sine dominanta educaionalé a cultwil sociale, Mislunes-acestor specially al mune a 1 A rape credtaten do mediu nscamnd a eaagers tn diretia unet © concep. conwltftenalist, cate atribuledervoltarea. ta. exciosvitate ani era a rtm rape medio de eee ona ‘oexagera tm airectiaunel cancepliLeu/trals cuss pane dezvolarea tx ‘sly pe seams factorior extern; a aehrge leo simpll Insumare-& color fot factor, taseamnd a admite ek denvoltaree Se compute diet dln 83wb ¥. fe edifcatle este foarte complex’. Ei 4 rebule sh studieze xperlents igand prscltel 9 de edbbagere™ obetTan Tizata_si_devogiiatd_in_rezervourele-mediulut ‘social, sub formi de unelte, simiboluri si valoei cultural Pe baza i formatiet rejinate din seeaath-experient, et trebuie at el boreze’ antimite varjante sau modelo e Je —de Ia proteenil moder Sead occa vatoare ogame Imijioacele si procedecle concrete de instruire st educare —'pe care trebule 88 le dimensioneze, si le explice 9 4 Je prezinte de aga manieré, Ineft acestea si posta. th cluse fundamentat si explicit in. munca de. influentare practicd a tinerei generatli/In_contextul practicii de in~ Strulre si educare se selecieazd,-se_generallzeaa si seIn- pun elementele care s-au dovedit cele mai viabile si cele maLeficlente, He se trans difuzeazA pe scard larga, servind drept iru _constituirea acelor nuelee normaiive — mijloacele si procedeele — care, odald de- ‘agate, vi a activitates praciicd de instruire 9i educare, Dinceontextwl construcfiel de mijioaoe. sf procedee se-desprinde o: forma de,,,comand’* cu o sferd si mai largi — activitatea: de alodluire a_progeamelor educative ~~ care, ly vind :ei. ie silwinicted Imagini pe care 0. ae soclelaten. despre ile educatiel g1 se face in lumina acestela..Aick pra- Dlematica educativa a formaril omulul se interseetened wu cea politio-culturali, iar pedagogui-prolectant. tre- bbuie 84 colaboreze cu activistul polite i eultursl in con- figurarea modelului uman spre care trebule sa se tind: Ca si in cazul structurérii obiectelor de-tnvatare, activ vitatea de elaborare a modelelor educationale dobindeste lun caracter multietajat; ceea ce realizeaza un specialist {n probleme de educate este preluat gi inclus, in calitate de mijloc sau de componenta, in structura activitatit altul Specialist. Se creeaza asifel un sistem sui-generis, sis- temul sproductiel pedagogice*, parte integranta a cultu- nil soclile care regieaza dezvoltarea psihica. §1 formarea personalitati infantile. Punetul de~comanda-supcem. al a ali si_epocii date. Acest ideal nu este o-abstractle, Wael care twebuie-atins eféotiv in ordinea utnas’, prin intermedial educagiei, sf ef poste aver Un perinict sara societatit roastre sactalistes—'tn care este: fn- Tocris cerinta formarit omului eultilaterat> =~ Egucatia.nu este o influent’ printre alte infhiente, ‘cr aq_proces dinjjat spre sco} sactistate cqmtintt 1 ent ntl We eau ones ie ‘port cu cresterea si formarea noului nascut, a copilului, Giana Este ® j@ Ins ea, oare, 0 forma fara continut? Dac nu, atunci ce vehiculeazi acest proces? Educatia transmite- imowind st 4a astinte_gi-structurl ae iin- ‘oe vaio mes arian Tament; spodelé atitudinale, tipare actlonale a relatil intermame/De unde Ti educatiel aceste continu- ‘tori? Ba nile invent u exer ‘voarele® de e3] le saciac TEducafia insa nu preia tn formé bruta datele medii- rm Jai" nu operear’: direct cu ele. .Atitudmnea* el fats de mhediu" este dubla: SE nets de_ef fintelectual. ‘gral etic Mel) cares propane SET stings en Gere, ede presupus “Var eoreqpundie ce) tl ine obtecll- vulul_ urMmArlt gt determinfirilor concrete — situationale | Pergonale -_ Wr care se_afld blectul’stucatiet {co- pillul):"com je tolectate sf retinute pentru_luccal® Sint decmiate. recombinate, patentaje st-asitel grientate cAtré copit inet sH se asigurs 0 amplasare optims a acti- lunif Tor tw-eontaxtut-dezvalliri_paihice,/Mediul ete 0 | prézenra~una-tomplexa, amalgamaté, in care se regisesc arent $i Iuerurt, gestut! s1 simboluri, informatil st com= ortamente. Copifil este Taconjurat. din toate partie Ge aceasta realitate obiectivi: este .Sherustat® in’ medi Si suparta. multiplele sie influente educative, pozitive Si negative, agociate sl Ingumate fntr-un_tot simultan, sig asupra coptfutul gy doar ce fafluenta “cducativa, of st co cctiune constrvery scare ase amestech* {fn fluxul debvolt fell Ta modal participativ, pe eales wnor interven ataatnte”prolectate sti Tamine unr elec antfclpat-stontate. Ke pune Tr 1 4 iaeaturt-c alije —Tatee een ce eile sl ceea ce ‘ogde dort gfe = scl SOUSEE pe toal ie | Pechimbra: Bcatareste“un_decupo|* tm medi, 0 gensl- arg: sau_mai_restrins, la Tuncile”de-nevalte, de” posibi- itatile gi de gradul de congtitntr gt eulturéeal “ébocil, Noi avem in vedere forma hii cea mai inalli — oralta-pe 84 chish exact cltreacele realitiil naturale si umane cire, ‘ndntentla adult, ale «6 capl x coptetittor st sit ie deci, 0 getiune ee-structurar gare Ht valbaanre a. mealtieae te ‘cata fn scoy Tidruirisit- dea canaliza formarea, personalitit_pe-odicectie precisi Asa cum mediul- este ~conidensator al_virtualitatilor-dreditare, educafia esta { uneondensator si un orgenizator al mediufui, plasindu-si foarle aproape_interven{lle si circaltele pe ‘care merge dezvoRarea ‘Ne punemi st afc tntrebarea — ce reprezinta educatia | pentru dezvoltare? Premisé, condifle sau factor_determi- —) nant? Noi sustinem cf Jeducatia este factor determinant, | Arguimental este o&, spre deosebire de ereillate, care e 0 || dimenstune implicit a dezvoltarii, 0 -premisi deschisi || oricéror ,exploatasi* posible, st spre deosebire de mediu, / | care constitue sursa obiectiva din care se extrage stibstanta | | dezvoltarii, edueatia tsi propune deliberat sf aleaga i si (idesernneze’&ir precfste perspectiva ce va fl insult der | | voltaril-st modalitatea coneretd: de ulilizare a resurselor ereditatl gi mediulul, acest sens, ea face uz de un plan, ‘de un program si de o metod& concret prin care incearcl js revularizeze, 68 dlrectioneze s! 88 controleze sistematic [eursul deavoltisii/Baucatia actionearl aslfel ca un pro~ ces informational avind na numa fuel de som | (interpersonal inére adutt st copil, et st rolu) 8 formare ‘Grflata a personalititii celut din urma prin sctiunile- ge | \gasteate ale celul dintii. Fa este special destinati scopalut | Meme ‘St depvotirlpalge,PReengtd earscterste “educailef este fnsio-armi ct douS tilsuc,-datorith fap fului find nu un dat abteede cu tage medial, co elaborare tumana, 0 construciie a constintel sociale, ‘—efticatia nu se impune de Ta sine ca factor determinant al la devine astfel — factor determinant al dez- jeevotlir Cotta te gina grote a sfisuratl efectiv in aceasta maniera Dekerminantd este, deel. gu orice edudatfe, ci numai edUcatla corect constri- i477 O asifel de educatie, desl precedatt de ie =2reditare gi de conditifle de mediu, exereitio puternicé =influent’ asupra acestora, le" tine sub- control; determi- nindu-le si-sistructureze materialul at actiunea in ju- rul anumitor componente dominante, 84 formeze &u edt catia un tot armonte sf si Iucreze Is unfgon cu ea. Dack. Vom vedea, tn aie capitole, ce tnfelegem prin eesti neta: ‘te soret" wa grit construe. 86 ecucatia este greslt concepts pmcticat, tun, tn vir cr erent eae a Tor De cire o are, es se impune ca dominant Tatr-o-variantd_negaliva. cestryctarenla pri- “aind mal devrome sau mal firait” ,replica® personalitatii copilulut, care, simtindu-se frustrafl, in spirala deveniri eh ineeared sf se sustragh de sub futela unel agemenea ducati si si-si caute singurd fectorii eva iN Gass ela iL i factor i, gil lord fluent atte “chiar factorii ereditari care, le spir le »disci- plink® iinpus-prin educifie, prind a se manifesta anarhio in minus sau In exces, ambele imprejurari imprimind dez- voltirii wn mare cocficient de pendulare Intre yincercari sherori “ Dupa cele aratate, ar mai fi de raspuns la o intrebare, care a generat adesea aprinse controverse: este educatia mciotputernied in raport ca dezvoltarea personalitatii u- ‘mane? In ucla este, intr-adevir, aloimuter- nica, da¥ concret [forja ei depinde de Tegat red aes Saou aerbrsne te arocrt i eterl recproe ‘Motpitemiehe-tovester ete fonts ce rsura ln cane-ea ¢,tie"_g1_,reugeste*_sfi_nsocleze-la_propriul_efortterenul ile mal tanfrenat? al ereditatil organismal uman_si J lacilftante ale mediului social. + 1 Problema are o resonant care ses inca ‘aay pena a permive eduealek sie exerlte pe dapltn volo, trebuie ca thedlul a te tansformat,alastat gi feu pe masur file propune educa: Cees ce implied sche soca hy