NICOLAE VINTANU EDUCATIA ADULTILOR i EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, R.A, ~ BUCURESTI, 1998expositive,sladiu ta care ne aflim — cere punerea unti aocent deosebit pe formativ fiiré a neglija, evident, informativul. In ca- ar educaietedulior, ca de allel gi @ nerdor, aoeesta Inseam floats forme de actvate educates Eases tee gay er claits forme do activitate dueativa, Loera igor de spus, dat dificil de realizat, ee ban Din aceasta perspectivi, lucrarea de fafa incearci o modestd contribute, un panet de vedere In expicerea si dezvllarea, mai sles a metodologilor in gicres Unor ei gi modaltai nol de acfne ficient fte-un complex domenie, dat de maxima, important Toll eet ce lucreaed, int-un fel sau ‘aul in" domeniul educated adulilor ot aven o contrbulle holSeitosre In denvoltaea uncl stil de Teme. Opinile, puncrele de_vedere, experienteie incite ze vor fi do un rel fles In eventoalitaea Felis tunel nol eit fprezentel urls, O-speranlé care am dor! ai se inlaplascd cat'mal curiad capiToLUL 1 CONCEPTUL DE EDUCATIA ADULTILOR ‘Termenul de ,educatia adulfflor* este de dats relativ recent, desi din punet dé vedere istorie, nea din 1919, in Marea Britanie se inflinfeazi Comitetul pentru’ Educatia Adultilor. Intr-un fel, ASTRA, ca asocialie pentru cultura poporului roman, infiintatd ‘ca mult Inainte, poate fi considerati o institutie de educatia adul- filor. In limbajul curent al stiinjelor educatied acest termen a in- frat mal ales dup 1960, cénd se amplifici mult institutiile de pro fil, precum $i cercetirile despre o astfel de problematics. Se vor beste tot mai des despre invifimantul pentru adulfi, despre per- feetionare, reciclare i chiar despre universitaji pentru varsta a tein. Treptat, conceptul de jeducatia adulfilor* cunoaste modifi- ‘cari majare pe eare le parcurge si in prezent, 11. DE LA EDUCATIA COPHLOR LA EDUCATIA ADULTILOR: Secole de-a randul a stiruit eredinta of educatia omulut este cea care se reallzeazi in prima perioad 4 vietii omului, adied In copilirie, De altfel se considera ct ar exista trel mari scovente ale viel omului: eopilaria, caracterizaté prin activitatea de educali ‘maturitatea, cind predomina munea; butrénefea, ce se credea. a fi © pregatice pentru pirdsirea acestel uml. Explicafia rezid, se pare, din aceea ei viata omulUl era un fel de repetifi In linil generale a ceca co au gandit, simtit gi Iuerat parinfil, buniell gt strabuniel replat, mane indusea, chim pute Intepul continue al Wiel omului, educatia find nevoité s4 se prelungeasca peste virsia qoplliviel, Chiar deevoltarea piternicd a invstamantal universitar Ja sfrsitul secolului trecut si Ineeputul secolulul al XX-lea, arta i era hecesari continuarea instru st edueatiel in perioada adult Lucririle de specialitate consemnesz’ ci in 1928 Ia Univer~ Baten din Cambridge a avut loco Conferinta. Mondials. privind Esucatia Adultilor, dar despre care se glu destul de puline. Sux Subliniat, se pare, necesitatea ca Intreaga populajie adults si fie 9alfabetizaté, instruité, Probabil ef se resimea nevoia ca in fala Evalanselor’ de descoperiti sliinifice, « complicdritproceselor in- Gustrisle #4 se extindA educa{la mult peste limitele varstel co ilar Pippa cel de al Dollea Rézboi Mondial are loc 1a Elseneur, Do- nemarea, in 1949 Conferinja Internationals de Educatie a Adul- filor la care participa 25 de tari. Alle din Raportul prezentat aici, Git gi din diferitele interven ale delegatlor se observa ch exist frurneroase ambigultai in injelegeren educafieiadulfilor saul expresil ‘generale de tipul ,educatia adulflor are ca sarcind satislacerea ne Sollor si aspiratillor adulflor tn toata dversitatea lor. Se Incearca totus o stablire a unor oblective specifiee exprimate prin: nasterea tunel culturh comune, redarea inerederil, in valorile umanitafl, re~ area increderit individulut in sentimental apartenentel la comu- nitate ete. ‘Conferinfa.Internationala a Adulidor din 1949 face céiva past {importan{i prin considerares educaliel adulfilor drept ceva foarte Important pentru societate, pentru stat nu doar pentru individ, iar “ameliorarea conditilor de’ vial se poate face prin aceasta. edu catie, Se subliniaza ci, dati ‘ind ponderea foarte mare a populates analfabete, profesionsiizares 2 fle precedata de alfabetizare mai inti, Virmétoarea Conferinfa Internationala a Bducafiet Aduliilor are Joc la Montreal in Canada in 1060. Numdrul tarlor partcfpante este de 30, find seprsenate fonte continentle, Problematic supust ‘tenjiel a vizat educafia permanenta eave a tins s4 se confunde cu ‘cducatin adulflor. Alfabetizarea i deavoltarea ruralé au avut si sich tun rol predominant Din punet de vedere teoretie, important este cl s-a incercatabor- area ‘nor aspecte fundamentale ale educafiel adulilor cum ar fi ptitudinite de invatare In statea adult, trebuintele indivizilor, ‘ucatia” permanent educatia adulilor, organizarea ‘unor Situ prin care sf se asigure edueafla adulfilor ete. Mai notim i existh net Uncle ambiguital! asupra conceptulul de edueatie a Adulfilor, aceasta aviind acceptiaatat de ,educatie prelungita, de educatie permanentat (life lang education) et sl de yeducalie ia varsta adultd™. Se observi ci nu sa. depésit viziunes’tradfio- nal despre educaje sf anumme of aceasta se realizeazd tn scoall, iar tm stadiul de adult aver de a face mal mult eu profesionalizarea saul ameliorarea unor deprindert practice si nu Ue schimbare ‘uno mentalita, 4 unor modari de a gandl st action Cigtigul teoretic reallzat-din confruntisile de la Conferinta In- ternational de la Montreal din 1960 rezida mai ales in conceperca 10 fee alc aie saa Sr ace frgraadich ties cet wea a Sa ts Poet sr cts Sarre ENE ose 2 tis ear mee se athons Tana wacee meen sei aa ca ei ais Gr Sas een naa Rete a at laa Eo nate acca gee eli suc wet cites Se poo ifn rs Sige sernGl Past in intelegerea educatiel adultilor se vor face in Con- wera Rema Ett Sn St fet a nas ie 2 2S ira cto Maan Setar uBlonale despre educatia adultilor vor fi abordate amplu teme pt ind noul eonfinut al educatiei adulfilor, metodologia specified, ino valille din domeniu, formarea personalului califieat pentru acest sector ete. Astfel se dezvolté treptat continutul conceptului de edu- ‘alia aduliflor prin desprinderea de confundarea sa ett educatia per ‘manent. Tn analiza erizel edueatiel pe care aceasta traverseaza dup 1970, educatia aduljilor apare ca o modalitate de rezolvare a acesteia, ca un instrument de constientizare a schimbirilor, de so- Gializare gi construire a unel noi practi sociale. 1.2. DIMENSIUNI ALE CONCEPTULUI DE EDUCATIA, ADULTILOR Schimbirile inervenite fn ultimele decent in activitatea de for- mare a omulu, incerearea de a consti conceptcle de educate Per- Ianenta qi educafia adulflor pan in discupe chiar conceptal general Ge educa. Nu putem si nu observim cf acest concept, in storie, Se formeszi in cadral unel concepfii generale despre cin varstls iti, cum am mat ardtt, tn sensu sau inal yedcaji eta tot ona iva avon grifa de cresteea eoplulu, De ai 1 expresia popular de ia noi: posta creteres,adicd a ni aven ehteaie Definiren educatiel azi se face in multe felur: ytransformare a congtintes peinologice a individu. Piaget, analiza si prs ‘nova schimbar in organizarea comportamentaia a muluit (PA. Os- termiethy; ya schimba sensi experientl umame= (A. Quelle) :miodi- Ficarea Valor positive in comportaren rational nan . rghit proces de asinilare si practcare a informatilor, valorlor si atiu~ lor specitiee omululs (N. Vintanu) ete. in fap, eduealia esta Consirucjia si reconstrucfia continua a unui model” interior de ct- ‘ongtre, apreciere sl ache in raport cu iumea in cae tram, Fa ste fotodath un proces de umanizie prin care india) dobindese Sot calla unane cur ajutorul cra pot stabil un echlib relat ‘abil cu medi soia,coltura,profeoal, natural ete Couzce educate! adulilor deriva din marile dezecilbre ce su produs in a dows jurttate a secolulut al 33¢-eés mal ales ntre om EiTume. Inolucind sehimbarea a mic de aapare, omul se vole evo el eee se Anh re cvn ou git, are fi face proche 4 resulatalo-apestora se tnstisuie grave dereglar, wae ericle, Depasives nu se. posle Tage. decat modllicanduce Rraptia cunoagiere, sistemol judeéatilor de apreciere sl cApacitatus {be etiane a Desigur, aici se confrunta multiple curente ilosotice, in func tie de care puter avea o explicatie mai ampla a — cum este posibild ‘educafia adultilor, — gi in. general — cum este posibila.educatia ‘astizl, Importantd este insa injelegerea omulul, in functe de care Se pot constitu aliniementle actiunit educative: Dincolo de acesten, educatia adultilor apare ca una din tnarile probleme ale omeniri, in funetie de rezolvarea carela va exista lumea de maine. Dificultatea conceptulul edueafiel aduliior deriva atat din rup- tura epistomologica produsa in zilele noastre, eat qi din relativ slaba cunoastere a adultului sl am spune chiar a eopiulut gi ténarulsi ‘Adesea, intemeierea educatiel s-a facut dosr pe bazele Malologic, anatomiei si psihologiel gi nu pe cele ale antropotogiel, Teoria ed ‘allel, se pare cf nua incorporat in sine ined Ideea cf in fecare in- dividexstao istorie a specei. Abia in stadiul de adult omul se pare cl duce mal departeistoria specie sale. Din punctul nostru:de vedere, educatia este forma de adaptare esenjialq omulu{ Ia lume sa lumi la om. Adaptares, se face Ins printr-un model interior tridimensional de eunoastere, de apreciere, Se acjiune. Intreaga noastra activitate dela nastere pan. la 1820 de ani consté in constructia unui astfel de model interior al lumi cw ajutoral cdruia gandim, actiondm, apreciem. Com acest ‘model este al unui timp dat, schimbarea cunoasterli, a valoilor gi 4 modarilor de acfiune din jur ne obliga la reviguirea lui aproxima- tiv din 15 fn 15 ani, Educa acele sehimbarl majore $b) pesiunenevolutieeverimentelor din afar) gain Atuntrl ‘Aci se aflt implicat si faptul cd nu s-au efectuat dectt cercetiri partie asupra evoluti! Inteloctuale, morale, voitve, afective, mo- tivationale sau sociale a aduliior po tare le vom prezenta intrun alt, subeaptol, Bfectul deriva din veehea conceptie cd evolutia omulu, ca de altfel st educatia sub raport psiie sau socal, se inchele in jurul varstel de 19—20 de an cand devine malur si dee nu ar mal ven rost sf cercetim acest matur. Mai mult chiar, Vechea conceptie scredita deca ed tofi oamenii ajunsi la maturtate, In stadiul de adult stint si maar, in adevaratal sens al euvantal ‘Specific adulfilor,eeea ce contine chiar defintia Tor, este ange jarea variatl intr-o inultitudine de roluri In mune, familie, activi {ait police sau obstest ete. Din aceasta angajare nu lipsese con- fctele, desigur, eare isi pun emprenta. asupra personalitail adul- ‘ului, Contrar pirerilor de pint acum, s-a constntat of aceasti an fajare in multiple rolurt sociale nu facilites schimbares, ci duce {h'o inertie in Faport cu schimbares, Adultul deci, nu accepta Wor 13schimbarea, deoarece aceasta implici modificarea:structurala 4'in~ trogului model explicativ, valorie i actional. Ca atare, si mu Ne if chipuim ci schimbarea, modificarea une} asimiliri culturale ante- rioare, 0 putem realiza facil si rapid. Schimbarea este posibild ‘numai pléeind de la cimpul de aplicatie al eunoasteril, aprecierii $1 actiunit de la ceea ce e util si accesibil Deosebit de important pentru dezvoltarea adultulul este evoluyia capacitatilor intelectuale ale acestora, stadiul in care se afl aceste capacitafi, Desi se stie inca putin despre aceasta, cert este ef adul- tefea nu duce la 0 degradare sau deteriorare a acestor capacitati decit foarte farziu. Multitudinea de situatii la care adultul trebule si foc faja sunt rezolvate sau pot fi rezolvate prin adaptare cu ajutorul operatiunilor logice formale, prin rationamente ipotetice-deductive. Experienfe recente releva insi ci nu toti adulfii sunt, aga cum ade~ ea se mai crede, capabili de operatii logice formaie. Astfel, din 488 de adulti studiati in acest sens in Franta (8) s-a constatat ca de fapt 14¥/, au o structurd intelectual operatorie inchelata si cd 23% au un nivel foarte apropiat de aceasta, ceea ce inseamna ci apreape jumitate nu au probleme majore de rafionament logic de ‘un nivel corespunzitor. Aceleagi experimente mai pun in evidenti ci nivelul intelectual rnu e omogen. El este concret intr-un domeniu gi operational formal fn altul sl ci nu e 0 corelatie directi Intre nivelul de scolarizare si niivelul de dezvoltare a operatiunilor logice, desi o scolarizare mai redusi poate implica un nivel logic mai deteriora. ‘Activitatea de dezvoltare cunoasterii, de exemplu, nu poate face abstractie de modul cum evolueaza la adulti continutul: pre~ Batini, fondul de informatii stiintifice asimilate in procesul de Dregitire scolard. $i aici cercetirile (4) pun In evidenfa date sem- nificative. Astfel se constat’ o degradare aproape totala a cunostin- felor asimilate in scoala dupa 5—8 ani, dar rimase fara intrebuin Yare in munca profesionala, tn sctivitatea socialé. Data fiind dominanta — operafii de munca — Ja adult are loc reorganizarea ‘i restructurarea acestor cunostinte in jurul operatillor de munca, Efectele sunt mai numeroase. Dacd nu se intervine ca reac ‘walizarea informatiei stiinjifice sau cu asimilarea altela nol, cu~ rnoasterea adultulul capata si {51 accentueaza caracterul fragmentar Adicé exista zone unde explicafille au caracter stlintific, cunoaste~ rea este una stlinfficd, dar si zone unde ea este subiectiva, repre~ zentirile difuze, nestiintifice, lund locul conceptelor. Lucririle de ‘pecialitate (@) msi pun in evidenta gi caracterul cunoasteri! stiin- tifice de a fi cenweatd pe relat si sisteme de relat intre fenomene, “ {in timp ce’ fn cunoasterea comund se lucreaz4 cu utilizarea obiec- telor $i focalizarea pe fapte, 1rd perceperea relatilor intre_ ele Pleednd de la aceste date, putem configura uncle tendinte in coracteristicile principale ale cunoasterii 1a adulfi: 4) fixarea asupra concretalui; >) generalizarea, extrapolare abusiva; ©) regruparea incorect a notiunilor; 4) explicatil tautologice; ¢) interpretare antropomorfic; o,f outa tne cai sau ateibute ale fnomenclor 51 rela- tiilor acestora. Geea ce se desprinde cert este ci adultul nu se situeae tot deauna Ja nivelul logic pe care lar putea atinge. Mai mult, un nnumér destul de mare de adulfi se situeaza la un nivel intermedar fntre stadiul coneret si cel logie, ceea ce duce la fixatie sh percepfic a imediaall, Is carcterl de Ytonare l canner! Goerere af croare) ete. ‘Aspectele de mai sus care caracterizeazd adultul nu sunt sin- gurele implicate in constituirea conceptului de edueatie a adultiior. Un rol deosebit f1 au cele sociologice. Aici mentionim mai ales nnivelul de scolarizare anterioard, gradul de culturé al mediului in ‘care trdieste, activitatea economicd si sociala In care este prezent, calificarea si, desigur, imaginea despre sine, despre societate si despre viitor pe care’ adultul o are. Acestea Sunt Prezente intr-un evantai de mobiluri, de trebuinfe ale adultului, fie cf li se spune nevol, interese, cenire de atentie, motive sau dorinte, prolecte si aspiratii gi aleltuiese osatura actiunilor concrete, ceea ce dinami- zenzd, orlenteazd sl canalizeazs activitatea cotidiand. Prin urmare, educatia la adulfi este ceva complicat, chiar ex- trem de complicet. $i numsi in mésura tn care reprezentarea noastra despre ea va fi la fel de complicat’, putem construi un proces educativ adecvat, putem protecta, organiza si desfaqura prac- tie aetluni capabile sf’ devolte eu adevarat nivelul cunoasterii, aprecterii gl practicii acestora 1.3. PENTRU 0 EDUCATIE A ADULTILOR LA NIVELUL CIVILIZATIEL CONTEMPORANE, Existi, dup cum so. stie, mai multe modalititi de abordare a adultilor. ‘Ne vom opri doar ‘asupra a trel dintre ele, Una este In- fatisarea cronologicé a faptelor de educatie a adulfilor, a evenimen- ‘elor, a modurilor acestela considerate importante sau pur si simplu 18mentionate ca existente. Este gl forma cea mai réspénditd. Dar aceasta nu ne Limureste asupra cauzelor acestor fapte, evenimente, ‘moduri, asupra faptului cum au fost ele posibile, ce urmari aul vu cb nol deschiderts-eu prods, ces ntampat ca indvidul Ramine de asemenea in umbré ce este schimbator si permanent fn ediicafia adulfilor, modurile diferite prin care se asimileazA cu- nhoastere, apreciere, actlune umand. Or, daci nu Intelegem astfel de elemente, totul'nu este decdt 0 aglomerare urlagi de date pe ‘care nu le putem infelege si nu ne pot ajuta in rezolvarea proble- ‘melor noastre majore, pentru ci putem avea o mulfime de parti, dar nu le raportim la intreg. Cea de a doua modalitate este ceed ce am putem numi deserie- rea reflectiei despre educafia adultilor. Ba cuprinde prezentarea lunor elemente foarte generale, a unor trissturi ale edueajiel adul- filor in diferite ipostaze. Se incearcd astfel gisirea @ ceca ce este comun faptelor de educatie a adultilor considerate importante, Castigul este evident, pentru a putea surprinde permanentul acestor fapte. Dar 31 pericolul de subiectivitate este mare, pentru c& fie- cate autor poate veni ea schemele ul, In care forfeazd faptele a se Mai exista si 0 a troia modalitate de analizé a educafiei adul- {ilor. Aceasta incearcé s& desprinda aliniamentele logice ale inter- actiunii civilizatie-educatie, modul in care faptele de clvilizatic ge- Nereazé noi principii de cunoastere, de valorizare, de actiune In educafie, dupa cum aceste principii vor produce noi fapte, Este 0 {incereare de a desprinde ratiunea teoretica si practick a diferitelor aspecte prezente ale civilizatiei de a identifica tendintele generale ale evenimentelor, mesajele profunde ale creatillor umane, sperdnd {in descifrarea mai ampld a réspunsului la strivechea interogatie — De unde venim? Incotro mergem? De Ja o altfel de tncereare pleaci demersul nostra in analiza educatiei aduljilor: de la cereetarea efectelor civilizatiei contem= orane asupra omului, al folosirli practice a cunostintelor si valo- rilor, al_modului in ‘care noua realitate il angajeazi pe om in istorie, Ratiunea educatiei adultilor este astfel Infeleasi ca jude— ccarea civilizatiei omulul de azi ea intarogatie asupra a ceca ce se {ntmpla eu subjectul istoriel, asupra a ceea ce se face concret in luniversul uman, a posibilelor alternative deschise sia alegeri- Jor, a optiunilor’necesare a se face din perspectiva mosteniril tre— ‘cutului $i a cerinjelor viitorulul. Judecata se indrespta, agadar, asi Pra facultatilor de a cunoaste, a valoriza, de a actiona ale adultului 18 ara’ cna cx pie nici cong desea ol civilizatia contemporana, Pozitia metodologic& pe care © adoptim indeplineste astfel o tue renee eae gt cl “ore aetng Se a ane furvine in mod negesar din transforméile practice pe care le ang a ne fine atdt reflectia edt si inteligenta trecut& si prezentd, Pe de alta fn il teen ct gente era tres. Ps pa, eli ul i de, oem er fn care eis cae goles oal ete mo ce ta od storm ak a ee cae ee RRL SR tei es Rll ells ceim ft fuer conspire ee pe aT i pry nid Bt genio 2 at mult una bruscd, implied o alegere si redirectionare. Astfel, mult ue braid 9G Fe es oe ee In dictionarul explicatiy al limbii franceze din 1991 este ta pollens eoanensita cystic pe care o considerim importants fltenls ment So ee gia A anne Se es cman onl sede ma ev 2 - Ne cibt da aa po oar a sai lt un, ) even star "©) stapinicea gradual a forfelor naturii, disciplinarea instinc- telor si eresterea puterit ratiunit in activitatea umand “d) ansamblu de fenomene specifice unui grup soci ©) tot ceea ce ajuta la dezvoltarea omuluit; 4) cultura elaboraté si practical 4) spiritul prezent in lucrus 1h) ceea ce mostenim In domeniul cunoasterti, credintei, mora- Jel, ater Sunt prezentate si alte acceptiuni ale termenului de civilizai avansare, evolutie, progres, act de justitie: cultivarea spirituala, pprin educatie, maniere, convenfii, comportamentele la nivelul unui ‘grup social. © prima idee ce se desprinde din cele prezentate mai sus este ca civilizatia ne apare atat un produs, cat s) un proces al activitatit tumane; deci infelegerea acesteia trebuie s4 porneasca de la Inte- legerea omului, Pe de alt parte insi, infelegerea omulu este con- ifionata de gctivitatea lu! intr-o civilizatie data ‘Sirul acceptiunilor ar putea continua, Fle sunt insi suficiente pentru a ilustra tendinele prezentate in explicarea civilizaiei con- temporane. Pe de o parte Infelegerea acesteia ca mutafie in. con finutul cunoagterll, aprecierii si actiunii umane, devenite tot mat ‘mult un proces unitar, iar pe de alt4 parte, punerea in focarul exis- tenfei a modificdrilor pe care noua sintezi intre cele trei elemente © realizeazi In activitatea sociald umanS, si pe care not o denumim tehno-stiinyd, Intrucit vectorul — stiinfé gi tehnica — domind ci- vilizajla contemporand, Din analiza diferitelor puncte de vedere istorice si experien- tei sensibile a omulul contemporan, desprindem urmitoarcle ele- mente necesare infelegerii corecte a civilizatiei contemporane, cu cele mal mari efecte asupra educatiel adulsil 8) se referd la un sistem de activititi culturale ale omulut pe care acesta le desfagoard, in raport cu natura, societatea si propria lui fing, sistem care tinde s& devina din ce in ce mai amply; ) apare ca o modiicare radicala in sistemul activitafilor umane, alta magnitudine a actiunii umane; ©) sistemul activitatilor umane care exprims aceasti civilizatie poate fi impirfita in trei mari zone: de cunosstere (investigatic), de apreciere (valoare), de transformare; 4) nou! nivel de civilizatie devine vizibil prin saltul in cunoas- tere datorat descoperirilor din metodologie, yiinfele naturii, stiin- {ele tehnice si treptat, in cele social umane, Acestea duc la crearca, ry de noi tehnologit (modelarea proceselor, instrumente, masini etc) 1 dedi la dinamizarea accelerata a productiel de bunuti, a vietii so- Gale, la eresrea de objecte sau materiale inexistente in natura in- conjuratoare; ) semnifica un mod superior de manifestare si folosire de catre om a rafiundi sale de actiune, caracterizat prin complexitate, pro- babilitate, eficienti, creativitate, rapiditate, extensie In spatiu $l timp, cresterea nivelului de abstractizare, noimetode ‘de decizie 4s control, restréngerea zonei haoticului gl eresterea gradulul de fondine; o'alta cadenta si ritmuri gocelerate, precizie st exactitate, ‘acompaniate de crosterea incertitudiniiy ) un salt realizat prin punerea dezvoltarit tehnologice inde pendenta de dezvoltarea cunoasterii (tehnostiinta), rmanitestat dife- nit, de Is © societate contemporana, la alta; 8) 0 mutatie calitativ supericaré pe unitate de timp in organi- zarea, structurarea si sintetizarea fluxulul de informafit in not legi Si teorit stiinjifice, care duc la noi tehnologil si ln spotires eft- Gientei mijleacelor ‘de actiune; 1) sporire a numarulut de legt empirice utilizate in construirea teorlilor stiintifice si tehnologiilor si deci acest fenomen poate ti injeles prin legea cresteril exponential si in salturi a capeeltati- lor de aetiune umand, Inir-o expresie sintetizateare, civitizatia contemporani _semni- fici_modul de a schimba si utiliza factorit naturali existenti si de a-i integra in viaja sl activitatea umand proprio, Insisi restracs- area operatilor gandirii in civilizatia actuala pare a merge In dl- rectig Inlocuirii treptate 1 caracterulal.fragmentar al cunoasteri, rin. preponderenta conceptelor, dislocarea ‘cumoayteriifocalizati pe fapte fri perceperes relatillor, a fixatiel si perceptiei supra imediatului ete. Astfel, noua rationalitate in civiizatia contempo- rand tinde tot mai mult si fie 0 modificare prin schimbarea sche- mei de actiune o adaptare accelerata a schemelor logice la experien- tele sensibile reabizate si a acestora la noile structuri intelectue. Sesizarea transforméilor intervenite sau in curs de realizare in muned, in universul tebuintelor, aptitudinilor si sensibilitiitor, jn puterea si libertatea omului, In Fationalitatea aetiunilor sale ci ats pentru teorla educafiet adulfilor caracter de axiomé sau pro- oritie fundamentald in constructia intregulst univers a} situatii- lor de invatare, de formare specifica. Nowa realitate din tara noastra ca moment de ruptur’, se insta~ Jeaza in viaja cotidiand a aduljlor in ipostaza unet alte subiectivi- ati. Percepfia. $1 infelegerea ci ins opercazi adesea nu stat ca * 19‘materialul rezultat din noua experient umané, el mai eurind cu o vi- ziune idealizata despre om. Astfel, omului in’noua realitate socialé finde 84 i se atribuie, printro compensatie mocanicd niscati, de- sigur, cin anumite aspiralii se instaleazi un fel de altruism al de~ gradirii continue a omului, Nu poate nimeni nega © anumita va- Joare euristicd unui astiel de inteles al acesbuia, Dar, plavindu-se intr-un asemenea spafiu nu depisim si nu mai patem depayi cercul {nchis al ameliorativulul. Evolutia Insusirilor umane ale adultului ‘a modurilor de a fi, a cunoaste, a aprecia, a munci gi trail al aces~ tora sunt sufocate, in limitele acestel structuri, care nu vede decit ccantitativul care ia adesea forma banilor, In rest, yalte mast, ‘aceeasi plesdi* reluati in miliogne de ipostaze, rafinate in toate ami” rnuntele, dar imposibil de schimbat. Educatia adultilor ni se dezvaluie astfe] in dualitatea ei: ca prac- tica in sensul de cea ce se face ca activitate sensibils, concreta, ‘si ca univers de simboluri derivate din practici gi rezultate prin Tepelare care dau semnificafie aciunilor de educare si a tuturor activitatilor desfasurate de acestia, Dezyoltarea cunoasterii stinfifice indeplinind rolul de struc- turd fundamentals in'educatia adultilor, si deci a intregii activ ‘ati a acestora, este ordonata la randul ei, atét pe verticala, cuprin— ind expresia’ generalului din relatile 'si institutille sociale sub forma principiilor, categorillor, idealului gi informatillor, a obiceiu- rilor, practicilor, deprinderilor, sentimentelor, c&t s1 pe’ orizontal’, ‘unde este cuprins faptul de educatie, acfiunea educativa individuald 4 colectiva. Faptul de educafie se releva a fi, In acest context, in- tersecfia dintre cunostinjele sistematice si cele comune, iar actiu- nea de educatie unitatea educat—educator din care s& rezulte o de- ppasire a stir anterioare, Acesta apare, prin urmare, ca o expresie Girecta a cunostinfelor asimilate sl transpuse in practica in activi- ‘atea cotidiand, prin comportari si atitudini, dar ele sunt totodata si punctul de plecare pentru nol fapte. Orfentarea stiintificl a activitatilor de educatie a adultilor asa ‘cum argumenteaza delle de mal sus, este 0 orientare de interior, este ceva cuprins in natura interna a adulfilor prin cultura si ni tun adaos. Ea alcituieste astfel axiomele de la care se pleacé in con- ceperea activitatilor si totodati enunpul chefe in sistemul acestora, axa logicd pe care se ordoneaza faptele de educatie prin acfiunile forganizate, dar si rezultat al intregului domeniu teoretic si prac- ie. Aici credem ci se pune mai bine in evidenta (de altfel de aceea fam $i insistat atét asupra analizel structurale) importanta acti tafilor.umane contemporane, 0 1.4. EDUCATIA: ADULTILOR IN TRANZITIE Deosebit de importanta este Iuarea In considerare a earacteru- na de participare in infelegerea eucatiei adultilor, dict nut 0 edi~ catle ce se face unor mase caracterizate prin absena totali a aces- feia, cl una care se naste prin participareamaselor de indivizi, alate pe diferite trepte de dezvottare sociala, profesionala ete, ope rand eu anumite simboluri si semnificatii culfurale, Aceeptia de mai sus reliefeszi un infeles mai profund al insugi actulul de educatie, Ssensul major al acestuia constind in expansiunea mediului umen valores, a activititii umane valoroase in raport cu omul. Exist aici una ‘din paradigmele fandamentale ale epocii noastre: nevola {do media uman, de activitate valoroasi se poate realiza numai prin crearea si receptarea noli civilizai la nivelul maselor; dar ceca ce ne cere practica, munca, viata cotidiand, nu este infeles doodati, spontan, in mod clar si distinct, Insish ‘intelegerea ‘find si avand sensuri multiple; convergenta Ihfelegerilor este dati de progresul de invatare, de nivelul de rezolvare si contradictiei din- fre ceea ce ne cere practica s1 nivelul aptitudinilor noastre de in- lelegere $1 participare la creatie si receptarea civilizafiel nol. De aici, imperativul major al epocii noastre: si Invatim, si gindim, simfim 4i si lucrdm intr-un mod now, creator. Dificultatile teoretice si practice sunt mari. De obicei este mult ‘mai faeil si gindesti o realitate noud cu instrumentele vechi, Dar ‘nu §] productiv. Faptul reiese si din incercarea de a se gandi pro~ cesal de Invajare Ja adulli prin instrumentele utilizate in cazul copilului, Bsto adevarat ci atit copilul eat si adultul au o carac- teristicd "fundamentals comuni — invafarea, Dar diferenfierile. $i eosebirile sunt esentiale: 1a primul, procesul de invatare este si- mmilar cu acumularea $i structurarea; la cel de al dotlea, invaarea © adaneire, restructurare, create, Noul principiu al educatiei seolare — inva azi, produc azi — ccare inloculeste pe cel vechi — invaj azi, produe in viitor — tinde Si se apropie de cel al educatiel adultilor, dar diferentele ramin de ordinul esenfial, al statutulut gt rolulut ‘celor care invata. Dife- rrenjele vor fi mai pregnant puse in evident in paginile urmatoare. In acest context subliniem doar principiul diferit ce sta la beza organizarit si functiondrii educatiel adultilor in raport cu celal copitlor. Pentra adult! notiunea de eduestor nus are in mod hota- itor acceptia de 0 persoand anume ca in cazil copiilor, cand un educator (invatitor, profesor etc) face educatie. La adult, educa {oral semnified in primul rand aetivitatea de munca pe care 0 des Ba