Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.

2/2008

Performanţele economico-financiare The economic and financial

ale firmei performance of the enterprise
Dobrotă Gabriela Dobrotă Gabriela
Chirculescu Maria Felicia Chirculescu Maria Felicia

Abstract Abstract
The conducting activities to microecomic level The conducting activities to microecomic level
order/aim to achieve the financial excess that would order/aim to achieve the financial excess that would
ensure the future development. In order to illustrate the ensure the future development. In order to illustrate
profitability of the enterprise can be used an economic the profitability of the enterprise can be used an
and financial indicators system that reflects the economic and financial indicators system that reflects
performances achieved. In the paperwork I have covered the performances achieved. In the paperwork I have
issues relating to the need to use such a system, the covered issues relating to the need to use such a
structure, the type and the number of performance system, the structure, the type and the number of
indicators to be used. performance indicators to be used.
.
1. Introduction
1. Introducere
Maximizing the efficiency of
Maximizarea eficienţei activităţii
activities run to the firm level requires a
derulate la nivelul firmelor impune o
constant monitoring of financial
monitorizare permanentă a performanţelor
performances. In other words, in order to
financiare. Altfel spus, pentru optimizarea
optimize economic performance is necessary
performanţelor economice este necesar să se
to implement a financial system diagnostic of
implementeze un sistem de diagnostic financiar
undertaken activity, resulted in a series of
al activităţii desfăşurate, concretizat de o serie
documents that include a set of indicators
de documente ce cuprind un set de indicatori
requested by the management team. It is
solicitat de echipa managerială. Este evident
clear/obvious the fact that the effectiveness
faptul că eficacitatea acestui sistem este
of the system is determined by the type of
determinată de tipul documentelor solicitate, de
documents requested, by the way/manner in
felul în care se desfăşoară conlucrarea între
which cooperation takes place between
diferitele componente ale firmei dar şi de
different parts of the company but also the
tehnologia utilizată în elaborarea rapoartelor.
technology used in reporting development.
Pentru estimarea stării financiare a unei
To estimate the financial status of a
firme pot fi utilizaţi o serie de indicatori care
firm can use a series of indicators that allow
permit evidenţierea rentabilităţii, solvabilităţii,
evidence of profitability, solvency, liquidity,
lichidităţii, viteza de rotaţie a datoriilor şi
speed of rotation of the debt and the degree of
gradul de independenţă financiară. Activitatea
financial independence. Financial activity of
de diagnosticare financiară a unei firme poate
a firm diagnosis can be made to determine the
fi realizată pentru determinarea situaţiilor de
weakening of the financial statements and
dezechilibru financiar şi a cauzelor
generating causes so as to be able to take
generatoare, astfel încât să se poată adopta la
timely measures necessary for effective
timp măsurile necesare pentru o gestiune
management. In this case, are involving
eficientă. În acest caz, sunt implicaţi
managers, shareholders and the employees.
managerii, acţionarii şi salariaţii. Însă,
However, the diagnosis may covers the
diagnosticarea poate viza şi capacitatea firmei
company's ability to make profits, the
de a obţine profit, de a înregistra excedente faţă

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2008
93
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2008
de fluxurile negative determinate de activitatea
desfăşurată, de a-şi onora obligaţiile de plată,
cazuri în care ea este efectuată de persoane din
afara firmei (bănci, potenţiali investitori,
clienţi, concurenţi, stat). Însă, chiar dacă este
vizată o analiză internă sau externă a activităţii
desfăşurate, obiectivele urmărite sunt
aprecierea performanţelor economico-
financiare şi identificarea riscurlor potenţiale
ce se pot manifesta.
Dar, o analiză pertinentă nu presupune
numai determinarea stării de echilibru financiar
şi a lichidităţii unei firme ci ea trebuie să
vizeze şi identificarea marjelor de acumulare
bănească. În acest scop, pot fi utilizate
informaţiile oferite de contul de profit şi
pierdere care sintetizează rezultatul fluxurilor
economico-financiare de intrare, de combinare
a factorilor de producţie şi de ieşire pe perioada
considerată. Practic, acest document realizează
o grupare a veniturilor şi cheltuielilor care au
determinat obţinerea rezultatului global
corespunzător exerciţiului financiar expirat şi
permite aprecierea în ansamblu a performance achieved by the firm using
performanţelor economico- financiare obţinute
de firma respectivă cu ajutorul unor indicatori
de performanţă. Cunoscuţi şi sub denumirea de
solduri intermediare de gestiune, aceşti
indicatori stau la baza întocmirii unor situaţii
financiare de analiză şi previziune, oferind
managerilor posibilitatea de identificare a
abaterilor de la previziunile efectuate pe
categorii de activităţi. Astfel, se poate urmări
gradul de realizare a cifrei de afaceri şi a
marjei brute anticipate, efectuarea cheltuielilor
operaţionale în limita stabilită, impactul
gradului de îndatorare asupra rezultatului
curent, obţinerea profitului estimat.
2. Determinarea soldurilor intermediare
de gestiune
În practica financiară, aceşti indicatori
sunt utilizaţi pentru determinarea rezultatelor
obţinute pe diferite paliere ale activităţii.
1. Marja comercială (adaosul
comercial) se calculează de regulă la agenţii
economici cu profil comercial, dar şi pentru
activitatea comercială a societăţilor cu
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2008
94
surplus/excess flows to negative due to work,
to honor payment obligations, cases in which
it is performed by persons outside the firm
(banks, potential investors, customers,
competitors, state). But, even if it concerns an
internal or external work undertaken review,
the objectives followed are the assessing of
economic and financial performance and
identifying the potential risks that may occur.
But a real analysis involves not only
determining the state of financial balance and
liquidity of a firm but it should aim to
identify the margins of cash accumulation. To
this goal may be used information provided
by the profit and loss account statement
which summarizing the outcome of economic
and financial flows of entry, the combination
of input and output factors over the period
considered. Basically, this document made a
classification/group of incomes and
expenditure which led to obtain the overall
result for the financial year ended and allows
assessment of overall economic and financial
performance indicators. Known as
intermediate management account balances
these indicators are underlying preparation of
financial statements analysis and forecasting,
providing managers the possibility to identify
deviations from the predictions made by
categories of activity. Thus it can follow the
degree of turnover achievement and the
anticipated gross margin, carrying out the
operating expenses in limits set, the impact
on the indebtedness degree on current
outcome, obtaining the estimated profit.
2.Determine the intermediate
management account balances
In financial practice, these indicators
are used to determine the results obtained to
different levels of activity
1.Margin trading (trade margin) is
usually calculated to economic agents with
trade features, but also for the business
activity of companies with mixed activity
(industrial and commercial). It reflects the
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2008
activitate mixtă (industrială şi comercială). Ea
reflectă surplusul obţinut din vânzările de
mărfuri în raport cu costul de cumpărare al
acestora, fiind principalul indicator de
apreciere a performanţelor unei activităţi
comerciale. Pentru calcularea marjei
comerciale se utilizează relaţia:
Mc = Vm – Camv [1]
în care: Mc reprezintă marja comercială; Vm –
venituri din vânzarea mărfurilor; Camv –
costul de aprovizionare al mărfurilor vândute.
2. Producţia exerciţiului include
valoarea bunurilor şi serviciilor fabricate,
respectiv prestate de întreprindere pentru a fi
vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile
proprii. Ea cuprinde trei elemente: producţia
vândută evaluată la preţul de vânzare,
producţia stocată şi producţia imobilizată
evaluate la cost de producţie şi se poate
determina după următoarea relaţie:
Qe = Pv ± Ps + Pim [2]
în care: Qe reprezintă producţia exerciţiului; Pv
– producţia vândută; Ps – producţia stocată;
Pim – producţia din imobilizări.
Producţia vândută reprezintă totalul
producţiei vândută clienţilor într-un interval de
timp dat, fiind un indicator important de
apreciere şi analiză a activităţii desfăşurate de
o întreprindere, prin faptul că măsoară un
aspect al finalităţii activităţii acesteia şi anume
gradul de satisfacere a cerinţelor pieţei pentru
produsele sale.
Producţia stocată este reprezentată de
variaţia în plus sau în minus a stocului final de
produse faţă de stocul iniţial, aferent unei
perioade de referinţă. În condiţiile în care
valoarea stocului final este mai mare decât
valoarea stocului iniţial, diferenţa influenţează
în plus producţia exerciţiului, fiind considerată
un venit, iar dacă valoarea stocului final este
mai mică decât valoarea stocului iniţial,
variaţia de stoc conduce la o diminuare a
veniturilor din exploatare.
Producţia din imobilizări reflectă
costul lucrărilor sau cheltuielilor efectuate
pentru realizarea unor active imobilizate, în
special corporale.
3. Cifra de afaceri este indicatorul ce
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2008
95
surplus from the sale of goods in relation to
their purchase cost, the main indicator for
assessing the performance of a business. For
marketing margin is used to calculate the
relationship:
Mc = Vm – Camv [1]
consisting of: Mc represents the trade margin;
Vm – incomes from goods sale ; Camv –
supply cost of goods sold;
2.Production of period includes the
value of goods and services produced,
respectively provided by the enterprise to be
sold, stored or used for own needs. It
comprises three elements : sold production
valued at selling price, production stored and
production immobilized valued at production
cost and can be determined by the following
relationship:
Qe = Pv ± Ps + Pim [2]
Consisting of : Qe represents the period
production; Pv – sold production; Ps – stored
production; Pim – fixed assets production.
Production sold is the total output
sold to customers in a given period of time, is
an important indicator of assessment and
analysis of work/activity carried out by an
enterprise, through that measure one aspect of
its business purpose and some degree of
satisfaction of market demands for its
products.
Stored production is the variation
more or less of final products stock from the
original stock, for a reference period. In
conditions that the final stock value is higher
than the initial stock, the difference also
affects in adition the production year, is
considered an income, and if the final stock
value is lower than the initial stock, the stock
variation leads to a decrease in operational
revenues.
Fixed assets production reflects the
cost or expenses incurred in achieving
imobilized assets, particularly fixed assets.
3. The turnover is the indicator that
allows measurement of current activity of
economic entities and consists of revenues
from product shipments and sales of goods
over a period of time.
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2008
permite măsurarea activităţii curente a unei
entităţi economice şi este formată din veniturile
rezultate din livrările de produse şi vânzările de
mărfuri pe o perioadă de timp determinată.
Relaţia de calcul a cifrei de afaceri este
următoarea:
Ca = Vvp + Vvm [3]
în care: Ca reprezintă cifra de afaceri; Vvp –
venituri din vânzarea producţiei; Vvm –
venituri din vânzarea de mărfuri.
4.Valoarea adăugată reprezintă
valoarea a tot ceea ce a creat şi adăugat fazelor
anterioare activitatea întreprinderii,
concretizată în creşterea de valoare rezultată
din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi
a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea
bunurilor şi serviciilor provenite de la terţi sau
valoarea remunerării tuturor participanţilor
direcţi şi indirecţi în cadrul activităţii curente a
întreprinderii. Se poate spune că valoarea
adăugată reprezintă plusul de bogăţie peste
valoarea consumurilor de la terţi. Valoarea
adăugată poate fi determinată astfel:
Va = Qe + Mc –Cet [4]
în care: Va reprezintă valoarea adăugată; Qe –
producţia exerciţiului; Mc – marja comercială;
Cet – consumurile exerciţiului provenite de la
terţi.
Valoarea adăugată mai poate fi definită
şi ca fiind sursa de acumulări băneşti pe care
întreprinderea o poate utiliza pentru
remunerarea participanţilor direcţi sau indirecţi
la activitatea economică: salariaţi, stat,
creditori, acţionari, etc.
5. Excedentul brut de exploatare
exprimă acumularea brută din activitatea de
exploatare fiind resursa principală a
întreprinderii, cu o influenţă hotărâtoare asupra
rentabilităţii economice şi a capacităţii
potenţiale de autofinanţare a investiţiilor. El se
detrmină astfel:
EBE = Va + Se – It – Cp [5]
în care: EBE reprezintă excedentul brut de
exploatare; Va – valoarea adăugată; Se –
subvenţii de exploatare; It – impozite şi taxe;
Cp – cheltuieli cu personalul.
6. Rezultatul exploatării este
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2008
96
The compute relationship of turnover
is as follows:
Ca = Vvp + Vvm [3]
consisting of: Ca represents the turnover; Vvp
– incomes from production sale; Vvm –
incomes from goods sale
4.The added value is the value of
everything created and added to the business
earlier phases, manifested in increased value
resulting from the use of production factors,
especially labor and capital, over the value of
goods and services from third parts or value
of remuneration of all direct and indirect
participants in the current activity of the
company. Arguably, the value added is the
added value of wealth over consumption from
third parties. The added value can be
determined as follows:
Va = Qe + Mc –Cet [4]
consisting of: Va represents the added value;
Qe – the production of period; Mc –
commercial margin; Cet – the period
consunption from third parts.
Value added can be defined as the
source of accumulation of money the firm
can use to pay participants directly or
indirectly to economic activity: employees,
state, creditors, shareholders, etc
5.Gross operating surplus expressed
the gross surplus from operating activities
beeing the main resource of the enterprise,
with a decisive influence on economic
profitability and potential capacity of self-
financing investment. It is computed thus:
EBE = Va + Se – It – Cp [5]
consisting of: EBE represents the gross
operating surplus; Va – added value; Se –
operating subsidies; It – taxes; Cp –
employees expenses.
6. The operation result is the
indicator that is able to reflect the result of
exploitation activity taking into account
depreciation and provisions,also other
operating income and expenses, other than
those considered in determining gross
operating surplus. This indicator measures the
performance of commercial and industrial
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2008
indicatorul care are capacitatea de a reflecta
rezultatul activităţii de exploatare cu luarea în
considerare a amortizării şi provizioanelor,
precum şi a altor venituri şi cheltuieli de
exploatare, altele decât cele avute în vedere la
determinarea excedentului brut de exploatare.
Acest indicator măsoară performanţa
comercială şi industrială a întreprinderii,
indiferent de politica financiară, fiscală, de
investiţii, de distribuţie. Relaţia de calcul este
următoarea:
Re = EBE + Ave + Vpe – Ape – Ace [6]
în care: Re reprezintă rezultatul exploatării;
EBE – excedentul brut de exploatare;
Ave – alte venituri din exploatare; Vpe –
venituri din provizioane pentru exploatare; Ace
– alte cheltuieli de exploatare; Ape –
amortizări şi provizioane de exploatare.
7. Rezultatul financiar al
exerciţiului redă rezultatul operaţiunilor
financiare şi se determină ca diferenţă între
veniturile financiare şi cheltuielile financiare,
după relaţia:
Rf = Vf – Cf [7]
în care: Rf reprezintă rezultatul financiar al
exerciţiului; Vf – venituri financiare; Cf –
cheltuieli financiare.
8. Rezultatul curent al exerciţiului
evidenţiază efectul activităţii de exploatare,
precum şi a operaţiunilor financiare efectuate
de întreprindere. Acest indicator este rezultatul
tuturor operaţiilor curente ale întreprinderii şi
se determină astfel:
Rc = Re + Rf [8]
în care: Rc reprezintă rezultatul curent al
exerciţiului; Re – rezultatul exploatării; Rf –
rezultatul financiar.
Acest indicator înglobează întreaga
activitate de exploatare şi operaţiunile
financiare, inclusiv amortismentele şi
provizioanele, precum şi impozitele şi taxele
datorate, mai puţin impozitul pe profit. Însă nu
cuprinde rezultatele operaţiunilor cu caracter
extraordinar.
9. Rezultatul brut al exerciţiului
(rezultatul exerciţiului înaintea impozitării)
reprezintă profitul sau pierderea rezultată din
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2008
97
enterprise, regardless of the financial, tax,
investment, distribution. Relationship
calculation is as follows :
Re = EBE + Ave + Vpe – Ape – Ace [6]
consisting of: Re represents the exploiting
result EBE – the gross operating surplus;
Ave – other operating incomes; Vpe – the
provision incomes for operating; Ace – other
operating expenses; Ape – amortization and
exploiting provisions.
7. Financial result for the year renders
the result of financial operations and
determines as the difference between
financial income and expenditure, as the
relationship
Rf=Vf–Cf [7]
consisting of: Rf represents the financial
result of the period; Vf – financial incomes;
Cf – financial expenses.
8.The result of the period shows the
effect of current year operating activities and
financial transactions made by the enterprise.
This indicator is the result of all the
company's current operations and is
calculated as :
Rc=Re+Rf [8]
consisting of: Rc represents the current result
of period; Re – the exploiting result; Rf – the
financial result
This indicator includes all operating
activities and financial transactions, including
amortizations and provisions, also taxes and
fees, less income tax. But does not includes
the operational results with extraordinary
features
9.The gross profit for the year
period (profit or loss before taxation) is the
profit or loss resulting from work/activity in a
period of time, usually one year, by an
enterprise. Formula is:
Rbe=Rc+Rex [9]
Consisting of: Rbe reprezints gross result of
the period; Rc – the current result; Rex – the
extrordinary result
In fact, this indicator can be measured
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2008

activitatea desfăşurată într-un interval de timp as the difference between total revenue
determinat, de regulă un an, de către o obtained by the enterprise (which reflects the
întreprindere. Formula de calcul este: ability of enterprise to resource recovery
Rbe = Rc +Rex [9] through the sale of products and services to
în care: Rbe reprezintă rezultatul brut al customers) and total expenditure incurred to
exerciţiului; Rc – rezultatul curent; Rex – achieve them (regardless of their category -
rezultatul extraordinar. fixed or variable).
De fapt, acest indicator poate fi For example, we used the information
determinat şi ca diferenţă între veniturile totale from the profit and loss account of a company
obţinute de întreprindere (acestea reflectând for two years. The indicators presented have
capacitatea de valorificare a resurselor been following the theoretical values (Table.
întreprinderii prin vânzarea de produse şi 1):
prestarea de servicii către clienţi) şi cheltuielile
totale efectuate pentru realizarea acestora Nr Elements/ N N+1 Abat
(indiferent de categoria acestora- fixe sau crt indicators ere
variabile). 1. 242962 191111 -21,35
Pentru exemplificare, am utilizat Incomes
informaţiile furnizate de contul de profit şi from
merchandise
pierdere al unei societăţi pentru doi ani. sales
Indicatorii prezentaţi teoretic au înregistrat
2. - Cost of sold 228120 182566 -19,97
următoarele valori (tabelul nr. 1): goods
Nivelul soldurilor intermediare de 3. 14842 8545 -42,43
gestiune şi modificările înregistrate =Commerci
al margin
Tabelul nr. 1 4. The 248608 226603 -8,85
production
Nr Elemente/ N N+1 Abat sold
crt indicatori ere 5. +The stored - - -
1. 242962 191111 -21,35 production
Venituri din 6. +The fixeed 20213 - -
vânzări de assets
mărfuri production
2. - Costul 228120 182566 -19,97 7. 268821 226603 -15,7
mărfurilor =Production
vândute of the period
3. =Marja 14842 8545 -42,43 8. Incomes 242962 191111 -21,35
comercială from
4. Producţia 248608 226603 -8,85 merchandise
vândută sales
5. +Producţia - - - 9. +Incomes 248608 226603 -8,85
stocată from the
6. +Producţia 20213 - - production
imobilizată sale
7. =Producţia 268821 226603 -15,7 10. =Turnover 491570 417714 -15,02
exerciţiului 11. Production 268821 226603 -15,7
8. Venituri din 242962 191111 -21,35 of the period
vânzarea 12. 14842 8545 -42,43
mărfurilor +Commercial
9. +Venituri din 248608 226603 -8,85 margin
vânzarea 13. - 175658 86798 -50,58
producţiei Consumption
10. =Cifra de 491570 417714 -15,02 from third

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2008
98
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2008

afaceri parts
11. Producţia 268821 226603 -15,7 14. =Added 108005 148350 37,35
exerciţiului value
12. +Marja 14842 8545 -42,43 15. +Subsidies - - -
comercială for exploiting
13. - Consumul 175658 86798 -50,58 16. - Taxes 6250 6207 -0,68
de la terţi 17. - Employees 89756 91234 -9,86
14. =Valoarea 108005 148350 37,35 expenses
adăugată 18. = 11999 50909 324,27
15. +Subvenţii - - - EBE(Gross
pentru excess/surpl
exploatare us of
16. - Impozite şi 6250 6207 -0,68 exploiting)
taxe 19. +Incomes - - -
17. - Cheltuieli 89756 91234 -9,86 from
cu personalul exploiting
18. = EBE 11999 50909 324,27 provisions
19. +Venituri din - - - 20. +Other 5741 1381 -13,13
provizioane de exploiting
exploatare incomes
20. +Alte 5741 1381 -13,13 21. -Expenses 1230 1150 -87,83
venituri din withprovisio
exploatare ns and
21. -Cheltuieli 1230 1150 -87,83 amortizations
privind 22. -Other 1207 3801 132,06
amortizările şi exploiting
provizioanele expenses
22. -Alte 1207 3801 132,06 23. = 15303 47339 209,34
cheltuieli de Exploiting
exploatare result
23. = Rezultatul 15303 47339 209,34 24. Financial 4534 1000 -77,94
exploatării incomes
24. Venituri 4534 1000 -77,94 25. -Financial 24003 21890 -8,8
financiare expenses
25. -Cheltuieli 24003 21890 -8,8 26. =Financial -19469 -20890 -7,29
financiare result
26. =Rezultatul -19469 -20890 -7,29 27. Exploiting 15303 47339 209,34
financiar result
27. Rezultatul 15303 47339 209,34 28. +Financial -19469 -20890 -7,29
exploatării result
28. +Rezultatul -19469 -20890 -7,29 29. =Current -4166 26449 634,87
financiar result
29. =Rezultatul -4166 26449 634,87 30. 0 0 0
curent +Extraordina
30. +Rezultatul 0 0 0 ry result
extraordinar 31. =Gross -4166 26449 634,87
31. =Rezultatul -4166 26449 634,87 result
brut
From the analysis of these indicators
Din analiza acestor indicatori se pot may be depicted a series of conclusions
desprinde o serie de concluzii referitoare la related to activity made by the organization.
activitatea desfăşurată de întreprindere. Astfel, Thus, it is noted:
se observă: ¾ low the margin business, due to
¾ scăderea marjei comerciale, decrease at a rate faster growth of the
determinată de diminuarea într-un ritm incomes from the sale of goods

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2008
99
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2008
mai accentuat al venturilor din vânzarea
mărfurilor comparativ cu cea aferentă
costului mărfurilor aprovizionate;
¾ o scădere a producţiei exerciţiului cu
42218 lei, respectiv cu 15,7%, în anul
N+1 faţă de anul N, ca urmare a
diminuării producţiei vândute, scăderea
înregistrată fiind de 22005 lei, respectiv
de 8,85 % în anul N+1 faţă de anul N,
precum şi a neînregistrării producţiei de
imobilizări în N+1;
¾ scăderea cifrei de afaceri cu 73856 lei,
respectiv cu 15,02 %, în anul N+1 faţă
de anul N, în condiţiile reducerii valorii
veniturilor din vânzarea producţiei cu
8,85 % şi a veniturilor din vânzarea
mărfurilor cu 21,35%;
¾ creşterea valorii adăugate în anul N+1
faţă de anul N cu 40345 lei, respectiv
cu 37,35%;
¾ creşterea excedentului brut de
exploatare în anul N+1 faţă de anul N
cu 38910 lei;
¾ obşinerea în ambii ani a unui rezultat
din exploatare pozitiv;
¾ înregistrarea unui rezultat financiar
negativ în cei doi ani, ca urmare a
rambursării unei părţi din împrumuturi.
La prima vedere, aceşti indicatori
permit identificarea categoriilor de activităţi
generatoare de profit şi pierdere. Problema care
se ridică este însă dacă un manager trebuie să
se oprească cu analiza aici sau să o adâncească.
Răspunsul este evident chiar şi numai dacă ne
punem următoarea întrebare: este suficient să
ştim cu cât a crescut sau scăzut cifra de afaceri
în raport de evoluţia elementelor determinante
sau trebuie să aflăm şi care a fost influenţa
factorilor materiali, a productivităţii muncii şi a
mijloacelor de producţie? În acest context,
indiferent de volumul de muncă implicat, se
impune în mod cert o analiză profundă, o
identificare a tuturor factorilor care au dus la
realizarea sau nerealizarea obiectivelor
stabilite. Nimeni nu trebuie să întocmească
diverse documente de prognoză doar pentru că
aşa trebuie ci să le compare în permanenţă cu
situaţiile concrete, să identifice abaterile astfel
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2008
100
compared with the corresponding cost
of goods supplied
¾ decrease in production year to 42218
lei, respectively by 15,7% in year N
+1 to N, through a reduction in output
sold, the decrease was recorded for
22005 lei, respectively 8,85% in year
N +1 to N, and fixed production
recorded in N +1
¾ low the turnover with 73856 lei,
respectively 15,02% in year N +1 to
N, in terms of reducing the value of
production revenues from the sale by
8,85% and income from the sale of
goods by 21, 35%;
¾ increasing of adding value in year
N +1 to N to 40345 lei, 37,35%
respectively;
¾ increase the gross operating surplus
in year N +1 to N to 38910 lei;
¾ obtained in both years of a positive
operating result;
¾ recording a negative financial result in
the two years, following the
repayment of part of loans;
At first glance, these indicators allow
to identify the categories of activities
generating the profit and loss. The question
that arises is whether a manager but must stop
here to analyze or to widen. The answer is
obvious even if we put the following
question: is enough just as we know how
much increased or decreased turnover
compared to crucial elements of development
or is need to know which was the influence of
material factors, labor productivity and the
means of production? In this context,
regardless of the workload involved, it must
clearly a profound analysis, identification of
all factors that have led to failure of targets.
Nobody has to prepare various forecast
documents only because it must, but
constantly compare them with concrete
situations, to identify deviations so as to take
necessary corrective measures.
3.Conclusions
Sizing the economic and financial
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2008
încât să poată adopta măsurile de corecţie
necesare.
3. Concluzii
Dimensionarea performanţelor
economico-financiare se bazează pe analiza
diagnostic, al cărei scop este identificarea
răspunsurilor la o serie de întrebări, legate de
rezultatele obţinute, de felul în care au fost
obţinute, de nivelurile înregistrate în
comparaţie cu cele previzionate, de măsurile ce
pot fi adoptate pentru realizarea obiectivelor,
atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu şi
lung. Activitatea de dimensionare a
performanţelor economico-financiare trebuie
realizată în permanenţă şi nu doar în situaţii
dificile, aşa cum afirma Jean Pierre Thibaut
,,Efectuarea unor analize este motivată nu
numai de situaţia în care firma are dificultăţi ci
şi atunci când se doreşte îmbunătăţirea
rezultatelor obţinute”. Practic, realizarea
permanentă a unor analize a situaţiilor
financiare vizează ob inerea informaţiilor
necesare pentru adoptarea deciziilor de către
manageri într-un mod raţional.
Analiza efectuată trebuie completată cu
o serie de indicatori de lichiditate cum sunt:
lichiditatea generală, lichiditatea imediată, rata
capacităţii de plată, gradul de acoperire a
cheltuielilor zilnice, durata de rotaţie a
activelor circulante; indicatori de îndatorare,
respectiv: gradul de îndatorare, gradul de
acoperire a dobânzilor, rata de îndatorare
globală, efectul de levier, rata solvabilităţii
generale; indicatori de gestiune (durata de
rotaţie a stocurilor, a debitelor clienţi, a
creditului furnizor, a activelor circulante,
imobilizate şi totale) precum şi cu alţi
indicatori de profitabilitate.
Indiferent însă de tipul indicatorilor
utilizaţi, decidentul trebuie să aibă în vedere o
serie de aspecte legate de necesitatea
completării analizei statice cu analiza în
dinamică (în permanenţă se produc modificări
ce pot influenţa rezultatele înregistrate la un
moment dat) dar şi a utilizării unui sistem
complex de indicatori (realizarea analizei pe
baza unui singur indicator poate genera
interpretări eronate) care să evidenţieze clar şi
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2008
101
performance are based on diagnostic analysis,
which aims to identify responses to a series of
questions related to the results obtained, how
they were obtained, compared with the levels
projected for measures that can be adopted to
achieve the objectives, both short and
medium term and long term. Sizing activity
of financial and economic performance
should be carried out continuously and not
only in difficult situations, as stated Jean-
Pierre Thibaut,, Making some analysis is
motivated not only whether the company is
struggling , but also when it wants to improve
results . Practice, the continuous analysis of
the financial statements are related to obtain
information necessary for decisions taking by
managers in a rational manner.
The analysis made must be
supplemented by a series of liquidity
indicators such as the overall liquidity,
immediate liquidity, ability to pay rates,
coverage degree of daily expenditure, the
rotation period of assets, debt indicators,
namely: indebtedness, the degree interest
coverage, total debt ratio, leverage, general
solvency ratio, management indicators
(duration of stock rotation, customer flow,
credit suppliers, non fixed assets, fixed assets
and total) and other indicators of profitability.
Whatever the type of indicators used,
the decision maker must consider a number
of issues related to the need to supplement the
fixed analysis with dynamic analysis
(permanently occur changes which can affect
the results recorded at a moment in time) but
also the use of a complex system of indicators
(making analysis based on a single indicator
may lead to misinterpretation) which are able
to showing clearly and accurately the
financial and economic performance level of
the company.
References:
1.Dobrotă Financial management of
,G., enterprise, Romanian Spirit
Sichigea, Publishing House, Craiova,
N., 2003;
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2008

corect nivelul performanţelor economico- Giurcă Financial management of

financiare ale firmei. Vasilescu enterprise,. Theory and
L., applications
Bibliografie: Universitaria Publishing
1.Dobrotă Gestiunea financiară a House, Craiova, 2007;
, G., întreprinderii, Editura Spirit 2.Stancu, Financial management of
Românesc, Craiova, 2003; I., enterprise, Economic
2.Sichigea Gestiunea financiară a Publishing House,
, N., întreprinderii. Teorie şi Bucharest, 2003;
Giurcă aplicaţii, 3.Vintilă, Financial management of
Vasilescu Editura Universitaria, G., enterprise , Teaching and
L., Craiova, 2007; Pedagogical Publishing
3.Stancu, Gestiunea financiară a House, Bucharest, 2005.
I., întreprinderii, Editura
Economică,
Bucureşti, 2003;
4.Vintilă, Gestiunea financiară a
G., întreprinderii, Editura
Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 2005.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 2/2008
102