sos METODE De OBSERVARE pentru dependent de droguri su a unei noi canine scolar. In acelay capitol, vom ‘naliza pe scurtinleatori social cao modaltate det evalua procese sociale mai ample Tame de a toce ia desrierea efetva a acestor metode de cereetare, webuie spuse dui fucrui, Mai in, veti descoper probabil cai flostdinoideauna acest metode slimifice n viata cotidand, Folsi in flecare2io anumita forma de cerceare de wren, Usitzatio metods bruit de analz8 de conjnut de Fecare dat cind judecati motvaia nui autor in serierile sale, Fecvent v2 impliati micar in experimente itémplatoare. Prtea a tela vl va arta cum solos mai bine aceste metode, pentra a evita arumite capcane. nal doles rand, nick una dine aceste metode de coleviare a dateor, descrise tn scesecapitle, mi este pocrvis penru toate subiectele de cereetare sau toate situa ‘Va voi da nigte ide, Ia inceputl feeSeo capitol, despre situate in eare-o anumita meta este potrivitd, Tomi, au pot anticipa toate temele de ceretare care v-ar putea interesa, Ca idee general, ar trebui si folosii mere o varietate de tehnici in staierea orictre teme, Deoarece ffecare mete are neajunsurile ei, fOlosirea mai multor metode poate auta la compensarca acestora;; dak aboréaile diferite, independente ale unei feme duc toate la aceleasi concluzi, ai reusito forma de replicare Capitolul 8 Experimentele Rezumatul capitolulul Un experiment esto matodd de observare care permite cercettonor af tsteze ‘ela cauzale, Mult dete oxpermontoie din single soclle sunt realza sub contol, asemenea color din laboratoae, dar experimentale pol profit # de avanlajele pe care le presupune aparia lor In mediul natural, pentu a stucia Stoctola pe care le au evenimentclo In socetate Introducere Varlal ale designulut experimental Designuri de cercetare preexperimentale Probleme de vaiditate In eercetarea Experimental clase experimental ‘aribileindependente si dependemte Pretestarea gi posttestarea GGrupari experimentae gi de contol Experimental dublu or Teme potrivite pentru experimente Meal experimentale alternative Experiment pe internet Selectarea subiectilor xperimente naturale” ‘Byantionarea probabilisticd Randomizarea Avamtafe sf dezavantaje ale metodet Potrivres cexperimentale Potrivre sau randomizare?? Secology@Now™": Research Mbods sia set insrument online pent a revs urmiorl examen. Dup ce vf ci acest ‘api, merge a Resurse desde insret de asia captoll, pena v afl ca Dip Beneica de SociologyNiow Retearch MesosIntroducere Aves capitol abordeazl metods de ceretare cae ete asociatl cel mal frecvent cu stinga jturatd In general: experimental. Ne-vors centra pe experiment ca 0 mciods de foservare sities In cercetarea social. La baz, experimentle presupun (1) 0 actune $5 @) observarea consecin leg de obicei un grup fe subieeti,acioneazt in-o anamith manieréasupra acetora si observ eletul a ceea fe a fost flcut. In acest capitol, vom examina logic si eiteva dint tehnicile expe enter in stiniete sociale Trebuie mengionat de la inceput e& folosim adeseori experimentele tn cercetiri onstintfce. In preparareaunel cine, de exempta, adugim sare, gustim,adugim nai mult sare si gustim din nou, In dezamorsarea unei tombe, Wiem fir ro9u, ‘observim daci explodeaz4 bomb, tiem at firs. ‘De asemenea, folosim din plin experimentele in incetcdile nosstre de a injelege tumea in cae trtim, Toate aplitudinile sunt invite prin experimentare : méincatl, ters, vorbitul, mersu pe bickle,inotl et. Prin experimentare, studi descopert Ct trebuie si sidieve pens a avea succes la facultte. Prin experimentae, profesor fd de eith pregitie este nevoie pentru a susfine prelegeri de succes. Aces capitol fbordeazi modu in care cercettori social folosese experimentele pentru a trage ‘onehizi generale, Vom vedeac3,asemenca ator metode fae la indemina cercettorilr, fexperimestele au avantaje si dezavantaje specfice. Teme potrivite pentru experimente [Experimentele sunt mai pocivte pentra enumite teme si scopuri de cercetre decdt altele. Experimentele sunt ute ma ales gentra priectele de eereetare care implicd Concepts teoreme, Din perspectiva imagini radionale a singel, pe care am dscutt-o Snteior in aceast carte, mocelel experimentale sunt poteivite ma ales peru restarea ipotezelor, Deourece experimentele se concenteazA pe determinarea cauzalitii, ele sing, de asemenea, mai potrivte pentru scoputiexplicative decdt descriptive ‘Si presupunem, deexempli, ct vrem s descoperim modal dea reduce prejadcespile impourva alto-amerianlor. Presupunem c& o bund cuncastere a contribu afto-ame- Fienilor le sora Staehr Unite va rede prejudecstie si bdtrim sl westim experimental fceasthipotecd. Pentru inceput, pte testa Un grup de subi experimental peru a determina nivel lor de prejidecar impetrva afro-americanilor. Apo le putem prezenta lun flim docamentar are desrie ameroasele moda imporane prin care afro-amerieani fav contibut la dezvolareasliifeg,Iterar, politica yi sovialA a nayuni. in cele din frm, vom masura din nou vlul de prjudecat impotiva afro-americarior a subieeior ‘ost, pentru a determina decd fill a avut vreun impact asupra lor. “Experimentrea a avut succes gi in stiereainteractionlor din grupurile restrnse |Aatfel,putem aduna un grup restras de subiec! experimental i sf dim o sarcind, precum aceea de a face rovomanditi penteu popularizarea folosiri in comum a unei nasi’ in scopal de a face esonomi. Observim apoi cum se organizeaz3 grupul si cum sbordeazt problema, De-a lunguleltorva asl de experimente, puter scimba ssematc ‘natura sarcini sau recompensele pentru ezolvarea ei. Observnd modurilediferite In cate se organizeszt grupurle 9 fell in care opereaa in acest contexte diferte, puter, ila foarte multe despre natura inceracyjunilor din gropurilerestrinse si despre facrori care le influengesz8. De exemptu, evocapiprezinit uneori dovezile in modu diferite in fata unor juni de probd, pentru a vedea care metodd este cea mai ficient De regula, ne gindim la experiment ca desfigurindu-se In laboratoare, ineadevi, smajoritatea exemplelor din acest capitol implict un astfel de context. Dar mu este neapirat si fe aga, Cercetiori socal olosese tor mai mult Inverezul ea un miloe de realizare a experimentelor. Mai mult, pulem consirai ceca ce sumim experimente haturale experiment” care apar in curl firese al evenimentelor sociale. Ultima parte a acestu capitol abordeazd asf de cereetr Experimentul clasic ALi in sinjele naturale, edt si fm cele sociale, cel mai conventional tip de experiment presupune te perechi majore de componente: (1) variabile independente si dependent, (2) pretesuaea si postestzea si (3) prupuri experimental i de control. Aceasti setiune shordeazi flecaredintre aceste cei componente i mogul In eare sunt foosit Impreun In execuuarea experimennulu Variabile independente si dependente Jn esen, un experiment examinesed efecr unei varibile independente asupra wnei sariile dependent. De regul, varia ndependen i forma uni stil experimental, cae te ie prezent, fe abser, Adie stimull exe o varail dibotomice, ear are dout aritte {este prezent ss m este prezent. In acest model tipc,realizatorl experimentelui compari ‘ee Ltdmpla cid siulul este prevent eu ce se faimpla cind simula este absent In exempiulreferitor Is prejudecijileimpotriva affo-americanilor, prejudecata este variabils dependents si precentarea istoie afto-americane este vavabia independent, Ipotezacercettorului presupune e& prejudecata depinde, In parte, de ipsa de informatie despre itor affo-americand. Scopul experimentului este tstaea valiiit acest jpoteze prin apicare stimula potivt anumitor subict,precam un flm document. ‘Aldel spus,vatabila independent este cauza si variabila dependent este efectul. Aste! ‘pum spune cl vizionareaflimului«cauzat o sehimbare a prejudecsfilor sa cl reducerea Drejudectlor 2 fost efectal viziontri filmu. riablele independente si dependentepotrvite pentru experimentare sunt aproape ‘limite. Mai mult, 0 anumittvatabils poate Ti independents Int-an experiment si ependenis In alal. De exemplu, prejudecata este varabila dependent in exernplal sry, dar ar putea fi varabia independent in-un experiment care examineszaefectele Prejudecatit asupre comporamenrulu electoral ‘entra a fi floste inten experiment, vaiabilele independente 5 cele dependente trebuie definite operational. Astfel de defini operasonale pt implica o gam larg dea METODE DE ORSERVARE imctode obserasionale. Rispunsurile la un chestionar, de exempla, pot fi baza pentru ‘onic prjudsedi Fepul ch vorbim cv afo-americani sau i pnordm, c& stem sa see cord cu ef, poste fi un element in defiiia operstionalé a interactunil ex fro-amerieaii fn cooextul unui grup restns. ‘Conventional, ia modelele experimentale, varabilele dependeme si independente rebuie opertionalizteinaine ce experimental s3 nceaps. Dups cum veri vedes cid ‘To cise sondajele sa alte metode, este mai ine uneori 88 facem o gama largé de heenatil in timpul colecici datelor gi apoi st determindm cole mai uble defini ‘perariomale ale varablelor fa timpul unor anlize ulteroar. Jn ele din urma, tom, Rpenimensarea, asemenes multor aor metode canta, necesita suri observa speifice gi standardizate Pretestarea $i posttestarea Inco mai simplo design experimental, sv bieetit sunt etluagi din perspectiva unei ‘araile dependents (pretstare),expus un ‘Sul care reprevin variabila independent $i poi reevaltidinperspectiva variabiel Gependente (posttestare). Oriee diferent ‘ine prima si uima misurtoare este apo its variable! independent In exempll ou prejudecata si vizionarea filmului despre istoria ao-arerica, am incepe prin pretestarea prejdeti prine Subieci experimental. Folosing un chestionar referizor i trun ade afto-ame Ticani, de exemplu, am pies misura acitnivelul de prejudecath al fiectrut individ, preci si ivelol medi de prejudeeg al inzegulul grup. Dups ce subleeit au vizionat Fmt despre Istria afro-amercand, le puter administra din now aclastchestionat ispunsrie date la postestare ne-a permite sf mésurim nivelul ulterior de prejudecatt A freer subiet 3: nvelal medi de predecat al iureglui grup. Dac arm descoperi tin nivel mai redus de prjudecast dupa cea de-a dou splicare # chessonarulu, puters rage concluzia ci filmul a redus int-adevlr peje “Th examinarea experimental a uor ateuini precum prejudecat, avem de-a face problema praccs specifi legal de validate, Dop& cum. poate va imaginat de, Subject pot rSspundc diferit la furebarile din chestionar 2 dous oar, chiar dict Sutodinile lor simdn neschimbate fn mpl primel splicir a chestionarlu subiectt at putea stp dea seama de scopul lu, Dar laa doua masurare, et sau dat sama cl Tercettort erau interesali de prejudectie Jor, Nimeni na doreste si arate eB ate freudesdp fel a subie(xpo cura elspursurie aa dova pia achesonaru ‘Rafe, ar ptea plrea cl fms! a avut efct, cid de fat si mu Be asa f enemplu aati o problem rai amp careafecteazs male forme de cercetare social: simpla studiee # undi fenomen ar putea schimba. Tehnicile de rezolvaee « ‘cost probleme incontextul experimentelor vor fl abordate de mai mle ori pe pares eesti capitol. Prima tehnied presupune flosiea grupurilor d= con:ol. Grupurite experimentale si de control Experimentele de laborator presupun foarte rat, chiar nicodats, observarea doar a gru- plu experimental caruia ta fost adm. stat unstimul.Inplis,cerettori observa sium grap de control, care ou primeste ‘timutl experimental Inexemplul despre prejudecai si istoria sfro-americanilor, am putea examina dou fgropori de subieey. Pentru inceput, dim fect grop un chesonar pena ae sur prejudoedie impr afo-amercailor Apa ‘rezenm Skul doar gropuli experimental In cele din urmd, eplicim un postest st preudecitilor ambelor grupuri. Figura 8.1 itystreazd acest design experimental de baz Folosiea unvi grup de control permite cercettoruui s8 detecieze ore efecte ale experiment in sine, Dac8postestal arate nvelul general de prejudecatt al eropult fe contol a scizat Ia fel de moult ca cel al grupulul experimental, atunei sparen reducere a prejudeeatilortrebuie si Se fi datoratexperimentulul sau unui factor exter, ‘sing filmului. Dac pede ala parte, prejudeeatiese reduc doar in grup experimental, Soeasia ac fo consécing a viziondri filmului, deoareve aceasta este singura deren Gime cele dovt grupari. In mod slternativ, dact prejudecutile sar reduce in ambele frupuri, dar ino misurd mai mare in eropul experimental decit In cel de control Acenst ar putea consitui de asemenea 0 dovadd in favoarea presupunerit cl filmu a redus prejudecatile crop. Grup de caperimeatal ‘tral hos ‘in y agement? pence Figur 1 Diagrama wl design experimental de ba. Scapa fundamental alana experiment tite iclrea posi feta wet variable independete (umd simul experimete) tiupa uel variailedependete, Memb rp experimental unt exp nl iar ei din grap de contovy [MEIODE DE OBSERVARE Nevo dea avea gropuri de conto in cercetarea social 2 devenit clad in conexiune f sere de studi despre satistactia engajaior, realizate de FJ. Roethlisberger si ‘WE! Dickson (1939) ia sfrsitulailor "20s nceputulanilor'30, Aces doi ceretitori ral ineresah sf descopere ce schimbari th condipile de luer ar mbuni satistuctia $ productivitarea angajagllor. Pentru aatinge acest obiectv, ei av stu: condigile de fcr din camera ée telefonie a companie: Westen Electric Works din Hawthome, 0 sburbie a orapului Chcego, Ilioks ‘pre marea satisfac a cereeftorilor, ef au descoperis & tmbundtsirea condor de Wora a iit considerabilsatisfayia i productvitatea angajalor. Pe misurd ce ‘camera a fost luminal mat bine, de exemplu, producivtaea a crescut, Cn iuminatal 2 fost imbundtii i mai mul, produtivitatea a erescut si mai mult ‘Pena ag ar gi mai malt concizia,ceretioril au redus uminoztatea camer Surpricd ~ producivtatea a erescut din nou! Tr acest momenta devenit lar c& hcritoi din camera de telefonie fspundeay mai nuit stengei pe care le-o acordau cercetaori decttcondiilor msi bune de lueru, Ca reailat al acestsi fenomen, numit adeseorieferal Hawthorne, ceretitorl social au ‘evenit mai sensibil s1 mal precauti fa de posibilele efeere pe care le pot avea fexperimentele in sine. In experimental éin camera telefonict, folesies unui grup de ‘ontzol~ unul care sf fe tua icensv fir alte schirmbar in condtile de Toero — indicat prezenta acesta efect ‘Neva dee avea grapuri de control In experiments nu e nie mai evident ea in cercetatea mediald, De multe ort, palenfil care iau parte la experimente medicale au ‘rut sf se smd mei bine, dar nu er lar ce miu mbundtizea sci lor se dora Fatamentulo experimental sa experimenculs tn sie. Acone, in testareaefectlorunor tedicamente ol, cercetitori mediel aéministeara frcvent placebo - un ,medicament fied vreun efet real, precum poxtlele de zahsr unui grup de contol, Stel, pacieni din grupal de contol ered ef i el, ca si membrii grupului experimental, primese tmedicamentul experimental, De mule or, strea lor se Imbuntiese. Totus, das3 noul ‘medicament este eficint, ei care il prtnes fs vor imbundai starea mai mult Jeet cei care primese placebo, fn experimencele din oeteetaea social, grupurile de control protejeaad nu doar Impotriva efecrlorexperimentelor in sine, ci ia efectelororictror evenimente din afara laboratoruui din tmpul experiienelor. fs exemplul despre stodil prejudecti, 38 ‘presupanem cn lider aftoramerican popular easasinat in mjlocl unoi experiment de Dsdptamink, Un astfel de eveniment ar putea foarie bine st i ingrozeascé pe subieei experimental, determinant sii examineze propre atcaini fa de aro-american, toes ce ar cezuta In diminuazea prejudecttilor. Deoareve un asfel de efeet ar webu si ‘Se manifest cam in aceeagi masa sn grupul experimental sin cel experimental © Feducere mi muse a prejudecsilor in grupul de contol ar ines, din nov, impactal Stimullutexperimentl lal documentar ‘Uneori un design experimental necesi# mai malt de un grup experimental seu un grup de contol. In cazul lui documestar, de exemphy, am putes dori si examinkmn impact eli unei clr. despre storia afro-emeriean, tn acest ca, am putes aves un rap care 38 vad firul i sf ekeascd caren, un grup care sa vad doar filmul, un alt {rap care doar ai citeasc cartea sun grup de contro care i nu fad nici una dnte cele ous. Cu un astfel de design, am putea determina impectul fecarui st precum 9 efectal for combina. Experimentul dublu orb asi pct cares smt mai bie dor cet pres ua medicament 90, wet creo a tein dea sven peje prvi eal tn ceceara redler exgerinerelr pou pep observe” buat a “ves pair cre panes medicament experimental Jina cel care ese plas. cet ir pt mpl a Ties tn carl corer care creat tdiarent) Experimental dubia orb ‘liming sees posblint, pene in secs design, nil beh nk cere tm come care ese papal expert Save ee gpa de cool a ceretaee tmevial, sel creer responsable Sminstea medicnenl 3 co notaeatnbunkilor ga cae subi primese median care priese pach. laver, cect ete cae ce abies Stn in feared gop no ete sdintor experimen Inexperimemele oeersaee soil ca in xe medial, peril prin in pare ccelorlevedus maim mas ere defile operaonse ae Sarabielr depenene sun cee presi. Asfl, corer din menial mel Skat na pin preps! spe parti incnglete ane can ces temperara Decl, sun cn apes grad eletarge incre se af paiestl, Din Ecos moi cece! pe up mi vf ma pin reps 88 preps rest tare bie voratsau caedesv deck nur care cometarie Sables au prt compete se copeane, sei indo oda a Sev, fre de in interne component pei ‘gs cum a nae mal leo er per conepe defi pearl insnanene de masse perfect peste lip de amblgiate. Aces este ual tt pen cre an eign dbl ptf a pov in experientle de eceae salt Selectarea subiectilor {In capitotul 7 am discutat despre logica eszniontli, care presupune seleetares unsi ‘yantion reprezentaiv pentru 0 anumit popula. Consider similare se apicd i ‘xperimentelor. Decarece majoras cercuorl social ereazn acu univers pate mai probabil ca experimentele de cereetare In laborator i fe realizatc pe studeni frep subieei De regula, cercetitorul le cere stadentlor insrii fa cursul su i partcipe la experiment stu 88 fac reclamd pentrareeruarea de subeci in zianul universitat ‘Subect po su nus fe lati pentru participarea in astel de experiments (aminsit-va ‘in capitol 3 discutia despre problemeleeie pe care le presapune solctareastdentior ‘dea participa Ia astfel de sui.in egturd cu norm generlini insti, aceasth tending reprzini in mod clar un daft poten in cercetarea social, Pe scurt, student nu sunt reprezentativi pentru populajie fm general, Exist, asf, pericolul de afta multe informafi despre atiudinile senile sudengilor, si nu despee audi i aejiuni sociale tn general “Tosi avest patel deft este ma putin important n cervearea expicativ decét in corcetarea deseriptivs, Ine-adeve, surg nivelul de prejudecahinwr-un grup de Student in cade pretestiri, vor avea putin incredere el aceayi vel exist la poputatia in general, Pe dealt pate, dacd descoperim ef un film documentar reduce nivelul de Drejudecath al aestor student, vor aves mai mull incedere, Cir af totusi sigur, ct rks un efeet comparabl la populaja in Reneal. Procesele socal si tparcle de Teattcauzale par mai usor de generalizat si rai stabile decit caracteristichspeitice, precum nivelul de prejudceatt al unui indivi. afr de problema generaltai, regula cardinal select subiectilor in experimente cst ta prupol experimental $i gropu de coool fle comparable fn mod teal gropa ‘Se consol repreznd esca ce ari prupul experimental dacd mu a fost expus stimuli Log ventelor bet, de acces, ea gropul experimental de control ‘e similae posi, Exist mat multe metode pentru aceasta Esantionarea probabilistic Discujie prvind logica 5 tehniile esantionritprobabilistiee din eapitolul 7 oferé 0 fnetadi de seloctre a doul grupuri de perscane similar. Ineepind cu un cadru de haonaze comps din intreaga populate de stdiat, cercetitorul poate selecta dow ‘rantioane probebilstie, Dac acesto egantioane se ascamnt feeare cv popultia din (are a foot selecate, per ausamble, sor semana, de asemenea, si unl eu at “Amini totus 8 aradl de asemsnare (reprezentatviatea), obit Pr probabilistic, depinde in mare masura de mrimea esanionuli, Ca regu general, Pxamcanee peobebsie sal miei de 100 de pescane ma vor fiprotabil prea reprezentaive fl experimentle socele stinfice rareori implica att Ge mul subieet in grupal de ontrot sit in eel experimental, Din aceastt cauzi, esanionarea probebilsica este ‘Soot flostt in experimente penruselectareasubietiordinur-0 popultie mai mare. Tuna), ceecttortfolosese logics selectiritaleatori nd impart subiceit in grupur Randomizarea Dopi cea eeruat, indiferent de metod3, un grup general de subieeti, cereettonul poate boca sublet in mod alestoru grapul experimental su celui de contol. Cercetatorul pone reali oasfel de randomizare prin mumeroarea consecutiv taturorsubietilor ‘si selecares mumerelor gu ajutorul um label eu umere sleacori n mod alters, ticorl poate impr sublet mume- ota eu nue inp in grupul experimental spe el eu numdr pa n grup de contol. Si ne itoarcem i concep de az al esantiondri probabilstice. Dac recrutim 40 de obec in oa, ea rspuns la un anunt din zar, de exemplu, mu exist ni wn moi pentru are st presupunem cf cel 40 de subictreprezin nteaga populate din care au fost extras Nici nu putem presupane ci cei 20 de subieci desemnaaleatoriu In grup experimental ‘preci acea popoafe. Pulm fm sigur iste ce 20 desubiect desemnaf in grupol txperimental vor desl do asemsnstori cu cet 20 din grupul de contol ‘Urmirind logicadisulilor noasie anterioare despre esantionare, putem vedes cei 40 de subiesti eno popula din eare select doud exantioane probabilsice,fecare onstind din jamatate din popula respec. Din cauzi ch fieeare esantion reflects Caracterstiil intregi popula, cele Jout esantioane yor f foarte asemantoare “Age cum am viru in eapitotul 7, presupanerea noasri de similariate nie cele dus rupuridepinde, in parte, de numiul de subiecp In eazl extrem, dacd am reerut doar ‘oi sublet i eam desemna prin aruncares une monede, pe unl in grupul experimental $i pe celalalt in grupul de control, nu exist nicl un mouv si presupunem c& ce} doi Sublet sunt similar unl aaa, Cu mat mol sublet, randomizarea are mai mult sens Potrivirea (© alté modatitate de obtinere a unui grup experimental si a unvi grup de control ‘comparable este prin potivire, Acest proces est similar metodei de exantionare pe cote iscutaté in capitolul 7. Duct 12 dine subieci sunt Disbafi tne lb, putem impart fase dintre ei in grupul experimental si sase in cel de contol. Dac 14 sunt femsei Stroamericane de-virstd milosie, putem x8 alocim gape dinte ele in flecare dine frupuri. Repetim acest proces pentru fiecare grupare relevant a subierilor ‘rocesul de potrivie in ansamblu poate fi realinat col mi ficient prin ereareaunei smatii de cote construite din ele mi rete vane caracterisii. Fgura 82 feo usrare Simpliints + uneiastfel de matric. Tn acest txempli, cercetitorul a deeis cf cele mai felevante caracteristici sunt ria, virsta $1 Sexul. In mod ideal, matricea de cote este Constr asfel inet sf rezulte un numa eal de subiect in fecare dintre cellcle matric. Apoi, jumitate dine subietit din Fecare cela merg in grupul experimental si jumitae in cel de contol Tit mod alerativ, puter recruta mai mol subieci decit cere designul nostra experimental. Putem apoi examina multe dintre caraceristicile grupului iniial de Sublet. De flecare daté cid descoperit 0 pereche de subiecisufeien de similat, jptem alos la intimplare unl in erupul experimental g celalat In grupal de contol. Potential subiect care nu sunt asemindtori cv orcinealtcineva din grupul inal pot fi agin afara experiment ‘Orice metodl am folosi, rezultatul dort este acclasi. Descrierea In ansamblu a srupulu experimental ar trebui sie acceai cu cea a grupul de control. De exempt, fnbele grupuri ar trebui sl albi In medie acceai vars, aceeagialcdtuire pe sexe, ‘oeeasicompociti rsilé ete, Aces test de comparabilitate ar tebui folosit indiferent ‘dad cele dowh grupurt sunt desernate prin randomizare sau prin antionareMETODE DF OBSERVARE Creo ice! Figura 8.2 ~ ltasrareamatriel de cote, Uneor gape exerinenl 3deeatol je prin plsvea unor prec ae sept alcarea ura I grap erimental fa cet a papa de con Pind acum am vorbit despre varabiele relevance” fra spuneelar care sunt acele arabe, Dosigu, aceste variable oa pot fi specfieate in vreon mod anue, mai mult Sree, Rpeettcat in captoul 7 care varabile ar webul floste in esantionares seethdand, Varabiee relevant depind pind la urmt de narra si scopul experiment ‘Ceegutt general ors, grape experimeral sd contol a webu si comparable Sin paespectva aoelor vaabile care sunt cel ma probabil sie relaioate cu vaibila dpeedents din studi arom xd despre preudecB, de exempl, cele dou grapes erred ak fie comparable in ermeni de etuape, etnies vrs, prime alte careers Natl uncle cazur, am putea intrzi deserares sleet in rupul experimental Neue Conc png snd reali masuraes initial varibile dependent. Axe de Seeete um putea aplca un chestionar care sf msoareprejudecdtile subleeior i apo| SFpcurivim grupure experimental si de conrol pe aceat variailt, pentru 6 sigur Ex vete dout grupuri manifest aceasi nivel de pejudecatd. In ansambl Porrivire sau randomizare ? cand impiryi sbicegi ta grupurile experimental side consol, rebuie sf i content eat arpumente in favoarea rendomieari fat de porivire. In prim ind, sa" putes Seen age unde sf gui dinate care sunt variabilcle relevant pentru proses de Feuvite inal doilea rnd, majoraten sas flosite in analiza rezulaelon ejrimeitelor pores da preasarandomizci, Dick ns teat desig! experiment Srey pou ea foosieablteroarh a acestr static tie mab pin semnifiatvd De cals parte, candomizarea are seas doar dacl vet Ja dsporiie un! mumir sufclot de mare de subicfi, astfelinedt lege esantionri propablistive 88 fanctoneze ‘Deck numfcut de subieche mic, ptrivire arf soluie mai bund Drear cercetcort pot combina potivirea cu randomizarea. Cind a realizat un experiment despre evluta eduestinala tinerilr aolesceni de exemplu, J. Milton SFr i colew si (1977) aa ebui sd impart un numge mate de elev, 6 vaste de 13 5i 14 ni, in mai mulle gropori experimentale si de contol, pentra a asigura comparabiliatea elevlor. Au relizat aeast prin urmitoares metod, Thcepind dela un grup mare do subieti, cecetitori av ereat mai fn statu de levi aproape idetici din perepectiva a circa 13 vaelabile, Din Fiecare sat, eleva fost, ‘istribaialatorivin dere grupariexperimentales de contol. In acest fl ereetitorit fu imbunldte metoda clasicd de randomieare. In esenfa, au folosit 0 metoda de fesantionare stratifieald (capitol 7), cu excepfia fatal cd au folosi¢ mult mai multe Sariabile de stratifcare decdt sunt folosie 6 reguld in sondae, s4zicem, ind acum am desers experimentulclasic- designe! experimental care red cel mai bine logiaanalizeicauzae in eondii de laporator. fn practic wouusi,cercetitori socal fologeseo gam mai larg de designuriexperimentale, S&analizim unele dintre acesea fn continue, ‘Varia ale designului experimental Donald Campbell si Julian Stanley (1963), inr-o carte clasict despre designul de ‘ereetre, deseriu 16 designuri experimentale §i cvasiexperimenale ciferite. Aceasti Scetione deserie edteva dint aceste variane, pentru Inelege mai bine poten pe care il care experimentarea in gine sociale. Designuri de cercetare preexperimentale Penira incepu, Campbel si Stanley discus te designurl ,presxperimentale”, mo pentra 1 Te recomands, ct pent cA sunt freeventfolosite in cercetarea mai putin profesionis Aceste design sun numite precsperimeriale” pentru araia cele nu ating santandele ‘tnfice ale designuilor experimentale, In primol astfel de design - stuiul de caz Singular ~, cerettorul siudiaz un singu grup de subiecti pentr ovarabill dependents, ‘upd administrarea unui stimu experimental, Sé presupunem, de exemplu, ed diuzim filmul despre itoriaafro-americanifor, menfionat anterior, wou! grup de oameni, af apoi le adminis un chestionar care pare si misoareprejudee ile impotrivaafro-americanir. St presupanem in continua cl raspunsurile primite la chestionar pars indice un nivel sedi de prjudeci. Am f tena $4 conchidor c8 filmu aredus prejudeeile. In lipsa ‘anu pretest torsi pute f sigur. Poae chesionarul mu reprezntt 0 misurl valida ‘ prejudecii sau poate grupulstudiatavea de La inceput un nivel redus al prejudeedt Inoriare dintre eazur, se poate ea ful $8 nw avut nei un impact, desi rezaltatele ‘experimentul ne pot sugeraalcera. 'Al dolla design reexperimental discutat de Campbell si Stanley adauga un pret pentru grupal experimental, dar nu presupune gun grup de contro. Acest design = pe fare autor it mumese pretest poset pe un singur grup ~ ate de sufeit din cava Tau co aka caus deci variablaindependen arf putut produc oschimbare ine retest 9 posttest, cur ae i asasinares unui lider spectral comunitgi alro-americane ‘ate, desi putem observa ck nivel prejudecsié «Sedu, nu putom i siguri cd aceasta Se daxoraza flmulum0 METODE DE OBSERVARE our a nea posbiiile de designucpeexperimentae, Campbells Saley blast fil ct ucecerele capri] erp eaperimenile grap de onto Srmuteneiachaz precstre Fi nets ace design conpaeagrapurorsaice, De etek pm ar aul main dre esp ella ma, pcre st mas sreoueap in ambele gapur- Dac gop experimental are mai pie pees Meet pure prope ed mul eae era. Dat dau am consti unis in endomizarea subir nv aem de unde fim ac cele dou grap sen Ese iel de pesca i nal, poate gropol experiment icepu cu Ii pute preudes gue 8 thceack grafic ace tei dsignuri de ceretare preeperientale, foe's nave de crete enrol fie de a seaderen To great? Fee's ac dere deg mi clare, igara sat divi mat deat dost eur dar aces ngc oop i compare te gran. 8 ween din nu ia ‘eta sce el design peexpenmenale pba nou exp Soest an oe sergeant e Compara co wn prop taie ing 1 rap? Tap Pigua 8.3 ~ Tre design de cercetare preetperimentale. Aeestedesgmur preexperinentale lotspecd lope adeirtelorexpeimone dat sun sipase error de nerpretare Patt sadea ero ce pots apart cae dire acest desir? Diet riscar su eliminate pri addugare anor srr de conto. a pees poses Studi de caz singular reprezintt 0 formt comund de argumentare logic fn viata de ai ev 2. inurchayidack exerciilefzice doc la reducerea tn greute, ne pum gid ‘unexemplu cares sprjine orem: cineva care face exereii regulate lab. Tous, exist probleme cu acest rajonanent. Poste persoana era slab eu mult inaine dea incepe sa fated exercti fice. Sau poate a devenit lai din alr mowv,pentrc8 manine8 mai putin ‘su $8 inbolnvit. Obseraile din fgurt nu ne apari de aceste posi, Mai mul, ‘constatarea cf barbaul din figura est in formal depinde de idea noasta intuitva despre ‘crea ce reprezints un corp informa i unvl suprapondera. In concuzie, doveleoferite tn spina afrmatiet ck exerctilefzice redue greuatea sunt foarte pune. Pretestul-postiestl pe un singur grup oferd ceva mai multe dover! eX exerciile ‘produc seideri in great. Maj exact, eliminm posibilitatea ca blrbatul sf fost lab “nainte <4 inceap exerci. Tous, mu aver inc nici o dowd sigur c&exeriile sunt cata selderl in ereuate in fine, compararea gropuilor statice eimin problema defini noatre subiecive a ceva ce reprezintd un corp slab sau suprapondera. In acest caz, putem compara taebatl care face exerigi ou cl care mu se antreneazs. Acest design, tous, reeschide posbilitatea ca abatul eare face exerci sf fost deja slab de I inept Probleme de validitate in cercetarea experimental {In acest punet al discuyiei vreau 54 prezintfnu-un mod mai sistematic fy afecicuz8 valdilatea ceceti experimental, Mal ind, ne uit la ceca ce Campbell Stanley mumesesurscle invalid interne, revizuite $1 exine fn-o carte ulterioar a ‘ui Thomas Cook si Donald Campbell (1979). Apot vom aborda problema generalizti rezlttelor experimentlor la lanes teal, num Ialdute externa. Odausexaminate ‘ees probleme, vor putea si apreciem svangjele unor designuri experimentale si Crasiexperimentale mai compere pe cate le folosese coreraort social Sursele invaliditati interne Problema invalldital interne se refer a apt cconclurilleexperimentulu ar putea Siu reflece cu prciie cea oa intimplat ‘cuadeviratinexperiment. Ameningarc ial iti interne apare aus ind orice altceva In-afara simluui experimental pose afecta variabila dependenss Campbell i Stanley (1963, pp. 5-6) si Cook gi Campbell (1979, pp. 1-58) iden tified mai multe surse de invliitate interna. faut 12 dine ele 1. Iioria. Pe parcursu experimentulul ar putea avea loc evenimente istorce cares afeceze rezutatele experimentuli. Asasinarea unui lider affo-ameriean in timpul unui experiment asupra redceritprejudeesilor fade afo-americeni poate fi un exempt; aresiarea uni lider afrosamerican pentru o iniracfiune grav, care ar putea spori rejudecisile,e un alt exempluen, ar at a oe ne erase experimen expetinent pe een fg, 4p 2 thn devia ll?) pote sean eet. In expres a an argon pot se plcessh Se pate ae Son sa fare sis pot cree epee teres eaters comporamet cara experen. a pcm am vay de ue on pos de tesa exe inet porn amenlor sie tle experiment. Spespune raul ro ea ode reais refed, Api aris Si sea rem nivel de rejuecad. Pat In momen acre i Pum pats post ca sbi sf deer ma ses sae sca ace pun conorine cu oun io alte, De Bot € ae at cama cl suntem interest Je peice ts pent cpu st park hau prejuec vor Gu spn eae st fc are ie we ona roel de sure in preestre i postesare ne ne ee rte de concep operanaliare discus aneior care Seifert evar epson near fade posters Dak Rls honour dierte pe peje), cur ptf gurl eb ele st cert fete prjaectie vo perc sca dour pei ch idestns dia 4- in eel Sloman, Dupeun argent seer auc pin andomzare coe doar ropurile 3914 sunt neers pir Saati x care cpaleal cu avira poet iva intro, pecs 3 seis dae rar simul rio db sere in gropure experimental a TIAPS (een ce sine na dsign de compara sta Se prpun, discal eae sei sor capri Iecput dn propecia variable! dependent — ion Soconart peta ssa ele tsi conten fle pena aan a teeta del nave neceard masuaca lot ntadevit, Canpbel Sey agereart sopra osticare per peestar In aceasta est cit. allcuoek capeomenoe eau eign pur spin cu preterarea se sim ma aaa Spur de coeur car itd acces ap fe lar oust cl aces see ates oar experimenter in care subiegi a fost istrbat aleatoriy fr rc catemonal sae cone, pero ct mime! seat ied presopnerea ‘Srpurt suet cenatet fi a aif neo de masurare lor Meal dee va mlz sbi de grr experimen, upobenee boc Ss els wt Exh desir, multe ae design experimental cae sink ‘Sli limo coon Une prespur nl msn combina esti Alle eee ee at tei ale vrtlel dependent np asec sti reads drs yet gupur erie, Dek soe ines profundal aca tenn ecotpand care a Carpi Sake ilustrare a utilizarii experimentelor ‘Reaizatoriexpetimenuelor sau obiguit sh studiezeo mare varietate de tee din ingle sociale, Unele experimente au fost realizate in condi de laborabor; allele se etree in -lumea reli". Diseupia urmatoare oferi exemple dia ambte sia ‘St incepem cu un exempla din ,lumee reali" In piesa mul-iubi a lui George Bernard Shaw, Pygmalion ~ care sti ha baza musicslului nemuritor de pe Broadway, My Fuir Lady ~, Elta Doolite vorbeste despre putrie pe care le a alin determinarea ‘demi noastre sociale. atk cur distinge ea modal in care este trata de toree profesoral Higgins, si de prietenul acestuia, colonelul Pickering J] Vedio ov several, in afar duce pe cae one poate deprinds Gimbal shmodu corect de a vor, aga mal departe), dferenfa dni odoarma go frdreasd fh st in modul de a se comport ein mogul cum e trata. Vor Inteoauna © flrareass penirs profesor Higgins, pentru e& ms taloaza inotdenuna ca pe 0 Morareasa,§ 0 va face mereu, car gu ea pat fo doar pentru tine, pent ca tute pom eu mine ca seu 0 doamn, #0 ve! ace merou.(Actl V) Sentimental pe care Elia il exprims aie} reprezint o form puri de sin social, xprimatt mai formal de sciolog! ca Charles Hortan Cooley (alooking-gass self) si George Herbert Mead (.celalaltl geeralizat),Ideea de bazh etc cine eredemt noi c sumtem ~ conceptia despre sine ~ si cum ne purtim depinde in mare parte de modul fn care ne vad gine tateaza celal, Legat de asa, ful in care ne percep alii depinde in mare msurd de asteptirile pe care le au, Dack ft sa pus ef suntem prost, de cexemplu, probabil ed asa ne vor prvi - iar noi am putea Si ajunger si ne vedem asa ‘Sine comportim ca ate. ,Tooria erchetri” abordesza fenomenl prin care oan ‘se comport in acord eu flu in care alii percep sil eichetexes, Aceste tori au stat ie baza multor filme, precum Trading places din 1983, ia care Edalie Murphy si Dan ‘Ackroyd joacs rolurile uno delinevent care ajunge Broker si invers Tending dea vedea in alt ceea ce am fost infivengayi A ateptam iia numele din piesa foi Shaw. Dennis efectul Pygmalion, se poeiveste fare bine pentr experimentele ontolate, in-una dintre cele mai cunoscue experimentati ale efecrlui Pyemalion Robert Rosenthal si Lenore Jacobson (1968) auaplieat ceea ce ef nameas gtestal Harvard al achizel Mexiile” elevilor dinr-o scoald de pe coasta de Vest. Ulterior, et sau indint cu profesor elevilor pentru a le prezena rezulatle testuli. Rosenthal si Jacobson a identifica In special anumiiclevi care era foarte suscepti st manifste fo irumpere subti a capacitor Jor academice In anul urmBtor, pe baza rezulaelor ‘estlu ‘Cand as fost comparace mai srivrezultateetestlor de 1Q, previziunile cercetstorilor ‘sau doveditcorece, Elvi identical ca .irumpstori” sau depSsit cu mult cole ‘aml urmilor,sugerind ci testul predic a fost pueric. De fp, tesul fasese © pletleald! Cereetstori ii FRouserdpredicile aleatoiu, ati printe levi bun, ct Drinte cei mai slabi.lormatile date profeorilor nu eflectav delocrezultteletestul Progrsulinregistat de eleviigirumptori” era pur 3 simp Un ezulat al ateptrlor rofesorlor la imbunsaie gil acordaei uneiateni mai mari acelorelevi, pe care rat