Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Seminar - 6 - (5) - Babbie - Practica Cercetarii Sociale-171-198

    Uploaded by

    Alexandrina Jimborean
    9 views28 pages

    Original Title

    Seminar_6_(5)_Babbie - Practica cercetarii sociale-171-198

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views28 pages

    Seminar - 6 - (5) - Babbie - Practica Cercetarii Sociale-171-198

    Uploaded by

    Alexandrina Jimborean

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 28
    Capitotul 9 Cercetarea social’ prin sondajele de opinie —— Reumatul capitolutul Corcetitoraispun de numerosse metoce pentru a caleca date pin sondaje—de la chestionare irate prin posta la ilerv persenale sau soncaj realzat D0 Inferne:. Cereetator dn gute social a tebus8 se cum 8 sslecteze motoes ‘ea mai potriid $1 cum £20 implementeze in mod efient ‘Temes priser nn ON adalat Reguli generale pentru formularea intre- Dtrbuta pen post i elspunsurile ERR ee ee ae rn Eve cmon tnzcbarieprinoare (CaMBbICE Ated TMlphone CConstrairea chestionaralui Rate de spans In sonal azae pe itervia Format general a cestionsrsui Nol tehnologt i ercetaea prin sondaje Formate pent responders feces Compara ny vers toe deel Inzebac matrice ‘Ondinea interior fa chestionar ‘Avantajele yf dezavantajle sondajlor Insrstuni pentru apiareachesionarslor analiza secundard Sociology @Now™': Research Methods Ustizai acest instrument enlie entra revs pio, meres tesuse de sci pe ins Sondaje prin interviu Roel operat an sondaj pin intersia ‘Regul generale pens sondaee prin ineri CCoordorae si coir ‘CERCETAREA SOCIALA PRIN SONDAELE DE OPINIE » Introducere Sondajele sunt o metoda de cercetare foarte veche, In Vechiul Testament, de exemplu, ‘sim urmitora pasa In ums acestel ug, Domnut a zis ul Moise 5 Eleazar, ful prot Aaron: Facet ‘eumératoarea invegi acundri a coplior il lara, dela vata ce douszecs de al Tn 08", (Numer 26, 1-2) ‘ech conductor egipteni realizau rocensiminte care sf ajute sti administeze domenile, Tisus a fost nscut depart de cas pent ck Iosif si Maria clétoreau cite foragul In eare sa ast Iosif pentry un recenstenint organiza de romani In 1880 sa incercat realizarea unui sondaj mai pujin eunoseut printre munciton franceti. Un sociolog politic german 2 «rimis prin poyté 25,000 de ehestionare unor ‘munctori pentru a determing masura In care sunt explatai de angaatori, Chestone, destl de lung, includes intra preci lua'e parte ain cogtgua? Dac’ suntei pli fa bucat, reprezina cates artcollor pa cara le realize un | ‘Angajotoeu sau reprezentantl su incoarc fn vraun fel st va peSleascd pentru a v8 pretext periru decuceri raudsioase cn salar Sumeavoastre? CCereetatoral care a realizat acest sondaj mu a fost George Gallup, ci Karl Marx {1880} 1956, p. 208). Desi au fost twimise prin post 25.000 de chestionare, ni exits sennnale cd sar ft primit veeun rispuns Astizi,sondajele sunt o metodd freeventt de observatie in stinfele sociale. trun Sonda clase, ceeetstorul seleceaz4 un esanton de respondent le apie un chestionar standardizat. In capitolul 7 am discutxt in detaliu tehncile de esantionare. In acest capitol vom vedea cum se realizear8 un chestonar si vom deserie posibiltile dea administra, astel init sobtinesiespunsuriadeevate la intrebar Capitol se tnhee exo disc sure a analzetsecundare,aalia dteioe colette de altcneva, Flosreareaulitlor obinute in sondaje a devenitun aspect mporant al cereetri ‘num ani este uid mai ales pentru seng sau al cereetatori cu fondu limite ‘Sk Incepem prin a identifica tipurle de teme care se preteazh cel mai bine la ‘eretarea prin sondale Teme potrivite pentru cercetarea prin sondaje Sondajele pot fi folosite in scopuri descriptive, explicative si de explorare. Ele sunt ‘ilizate mai ales insti care au ca unitate de analiztindividul. Desi aveasit metodt ate fi flosici si pentru alte unit de analiza, precum gruporie sau interacyiunile, un rup de indivai webule st serveaset drepe espondenti sau surse. Asel, am putea realiza on sondaj in care unite de analiza ‘sun verre, dar rie apm chesto rarele persoanelor implicate in divorturi (sau ator sur). Sondajl este probabil cea mai bund metods pe care o au la Indemind cervedioei social cae sunt interest st colecteze date noi pentru a deserie 0 populate prea mare pentru a fi observatd iret, O esanvionare probabilistic stent idenificw un grup de Fespondengi ele cro caracteristici sunt reprezentatve pent o populaie mai mare, iar Chestionarelestandardizate si constuite cu aente fer date In aceeayi forma de la tf) respondent ‘Sondajele sunt de asemenea metode excelente pentru a sora aitudin si orient Ino populate mare. Sondajele de opinie public, realize, de exemplu, de Gallup, barris, Roper sau Yankelovich, sunt exemple binecunoscue in acest sens. Tatar, sondejele de opinie au desenit ait de prezente in Vala de 2i ev 2, neat de mule ori public nu mai sie ees eread despre el, Reslizstori sondaelor sunt critica de cei are nu ced el sondajele sunt exact (candida cae pied” In sondaje le spun de multe ‘ri alegitorlor lor sk nu se ineread in ele). Dar sondajele de opinie sunt erieate de ssemenca $: pentru cl sant prea exacte: de exernp, cd sondaeleefecsat la ieprea Se laure In zua alegeilor predic un etigator inaince ca alegerile sh se Incheie. ‘Acitdinea generalt cu privie I ceretiile asypea opinil publce © compliatl si rai mult de ,sondaje” incorecte din punct de vedere siti, dar care eapicaz8totusi Ieafia oamenilo, daorthsubiectelorabordate sav & .concusilor” la care ajung. Un ‘exemple bun il consi .Raporele Hite” despre sealitaen umand, Des -a bucurat, {de 0 atengie consderabil in presi, Shere Hite a fst critica’ fra menajamente de ‘omunitatea ereetdtorilor pentru metadete ei de colectae a datelor. De exemplu, ae care femel? Hite a afiemat cha ds 100 000 de chestionare, dar rural 4,500 a fost returnate “4.500 si 100,000 sunt mumere mari {9 contextul sondajelor bazate pe ‘Tous, gintnd cont de metodele de eercetare ale Iii Hite, e posiil ca cele 4.500 de respondente si reprezinte femelle americane la fel cum a flcut-o repreentind electoratul american, flosit de Literary Digest in 1936, tmlioane de rispunsuri preaiceau c& AIT Landon Il va 2drobi in alegeri pe Roosevelt ‘Uno, sondaul folsitca un pretext pentru alte scopuri. De exemplu, poate af primic un eet una fai fost selecrat pentru un sondaj. dupa eare 5 descoperit ca prima inttebare este ,V-ur plcea sé edtga mil de dolar chiar de acasi?”, Sau poste vi $4 spus cl puteticistiga un premiu di Dregedintce a cdrui pozt se afl peo moneda, (Spunei cl e Elvis!) Din pacate, uni pent de telemarketing fr serupule incest S&profue de disponibles oamenilor de Tua parte ta snvajle de opine. Ca in acelagi fel, i partiele paltice sau organizailecaritabile au Snceput st realizeze -sondaje” false, De multe or, sub pretext coletirit de informatit despre ‘piniapubliculiasupra unui anumitsubiet, ce flay la celefonajung, tn cele din arma sf ceard contribu binest CCERCETAREA SOCIAL PRIN SONDNIELE DE OPINIE ot Campanile polite recente au prodas so att formi de sondajesimulite,,sondajul 4e intiuenate™ (push pol). ask cum condamn Asocatia Americana pentru Sondajele de Opiaie Publicd aceastt practic {Un sondal de infuentare” este o tehnicd de telemarketing in care apaluia teefonice ‘uni feloste pentru a mobliza polenta slegator, furlzanduleJintrmali" false sau ‘ronate despre un candida, sb pretext realize unk sondage opine, pent a ‘Yedea cum atecteazs acest informal” pelerinjelealegatorlor. De fap. inenia {ste de a masura opinia publi, cl de a o manipula, pentru a schinba preferiia ‘alogatrior peru un candiat tn favoarea oponentu sau. Asemenea sondale de ‘mesza anumfl cancdap, pin réspindiren de informa false sau eronae despre et Intent este Jo.a eivomina propaganda electralé sub forma unui sends) de opine pubicd legit (Bednarz, 1996). Pe scum, etichetele .sonéare a opiniepublice™ si .sondaj” sunt adeseor folosite rest. Doc sunt realizate in mod corect, cle pot fun instrument util de cercetare socials, Conceperea unor sondaje utile (fide incredere) iocepe prin formalarea unor Inwrebisi bune. Si analizim acum acest aspect Reguli generale pentru formularea intrebarilor fin cerctarea social, vaibilele sunt adescori operationalize: prin tnrchlrile puse de ‘ezrcetitor espondenflr in seopl dea obine date peru aalizd i imterpeare. Uncori Teale sunk puse de un operaior de inervt, alton ele sunt serie gt date cameror pentru compleste, De cele mai multe oi cto reguls generale po ata pe cerettor 5 formoleze si sé pun inrebir care consiuie operational excelente ale varablelo, ‘vind capeanele care pot apatea cd sunt olsite informa inte sav eroeate ‘Sondajele presupun folsirea unui ches- tionar ~ un instrument special conceput entry & extrage informatile ule pentru analizd. Desi cite dintre aspectele care vr fi iscuate in contnuare se aplic3 mai bine chesinarelorstructurate desi ches ionarlor deschise folosite fn imerviurile pentru cercetrie calitative mai profunde, Togica de baza este pretioastoricind pune Inrebaci camenilor pens a coleet date Alegeti un format adecvat pentru chestionar ‘St incepem prin prezentarea citora dntre optunile pe care leave la dspozitieatunct ‘tnd creat un chesionar. Prine acesea se nunc olsen inrebirilor sa a afirmagilor Bi alegerea ine inurebisile deschise si intrebari si afirmasi Desi termenul chestionar sogereazdo colecie de inter, examinrea unui chestionar cbignuit va scoate la ivealé probabil la fel de multe afiemagi. Asta nyse intémpl fir ‘not. De multe or, ceretttoral ete inleresat st determine in ce misurk responder au © ami attadine sau perspectivs, Dack pute rezuma o attadine Into afimatie Soficient de sures, putes! prevena airmatia 8 apois8inrebe respondent duc este Su rude acord a, Poste vf amiotti c8 Rensis Likert a formalizat elegant aceasta rocedurd prin creare scale Likert, conform cela respondeni sunt intrebafi duc sunt ‘e acond in mare mAsurd, de acord, nu sunt de acod in mare masur3, nu su de 209"d, seu dacd proba afirmatia fn mare msura sau in mick misurd, si asa mai depart ‘Ade tntebatile, ct i afirmatile pot ffolsite tn avantajul cercetéorulu. Folosivea wnbelor categoritint-un chestionar va fer o flexibiltae mai mare In conceperea jntrebasilor 1 pot fae chestionaral mai interesan intrebari deschise si intrebari inchise ‘rune end adresearl inreblr, cerceti- torii au dout posibilita. Et pot adresa inrebarideschise, prin cae i se cere es pordentului sk dea propriul elspuns la rebae, De exempl, espondental poate fi inebat Care este cea mai mare pro- blemil op care se confrun Staele Unite astizi?” sii se pone la dispozitie un spat fmcare si sore rAspunsul (sau poate i rugat, ‘hl exprime verbal in fata operstoulu de imerviu). Duplt cur vem vedea in eapito Tul 10 interval clitative, amtnungie se spring aproape exclusiv pe intrebari des thise, Totus, ele sunt folosite si in eadral sondajelor. Tn eazat intrebarilor Inchise, respon- dentul este rugat sf aleagd un rispuns ‘into list pus la disporitie de cerceitor. Azest tp de inirebiri este foarte popular in tadrul sondajlor, deourece oferd o uniformitae mai mare a rispunsurior i pot f procesate mai wor decitinrebiitedeschise Réspunsurile obfinute Is intrebarile deschise webuie si fle codate inane de 9 analizate de computer, dupa cum vom vedea in capitolul 14. Acest proves de codare cere fadeseori cercetitorului sf interpreteze ‘njeesul rispunsului,deschizind posbilitates Ue interpret reste sau a une plrtinie din parca cercettorulul, Exist i periotul Ge a obfine edspunsirt care sunt ielevane pentru cercetae, Raspunsurile objinute 1a fnuebirile tchise, pe de alt parte, pot fi adeseorl tranferate direct firm format in care pot fi analizate de computes ‘CERCETAREA SOCIALA PRI SONDAIELE DE OPINIE 1” (Cel mai mare defect al inebarilorlnchse stk in modul in care sunt strcturate rispunsurile de ee cercettor. Cid rispunsurile relevant lao anumié Inebare sunt relay clare, nw ar tebui sf fe vreo problema. tn ale exzuri, tomsi lista pust la isporitie de ceretitor ar putea omitecitevarispunsuri important. in cazal itrebirit ‘despre .cea mai mare problema cu care se confrund Stele Unite”, de exemply, lista de "ispunsuri reafizat de cercettor ar putea mite veme pe cate respondent leat fi pura ‘considera importante ‘Construtea intreiilor inchise trebuie 38 fle ghidats de dous condi strecurale. Mai inti, categoile de raspunsuri furnizate webuie si fie exhaustive: trebuie 58 includ toate rispunsurile posibile. De multe ori, cercetitariiadaugao categorie precum -~Altele (Vi rugim precizati: __)". [nal dilee rind, categrile de rBspunsuri rebuie Sie excdt reciproc: respondent nu trebuie sf se simia obliga 8 aleagh mal multe ispunsuri. (In anumitecazue, afi pute solic rasponsuri multiple, dar asa ax putea ‘rea dieu mai aria in procesarea si analizarea atelor ) Pentru a concepe catego ‘are se exclu reciproe, analiza cu atentie iecare combinaie de eategorisinuebali-vd ‘dacd 0 persoant ar putea slege mai mule de un rispuns pentru a exprima o singura fattadine, In plus, e bine st adtugayi a instruciune fa iniebare prin care s+ cere, respondenulu st aleaga cel mai bun easpuns dint cee oferite, da nici aceast eehnica ry poate inocu ia mod satisfictor © contrite atent a setuid efspunsuri Formulafi clar intrebitrite Artrebui st ie del sine ines ed inurebtrle din chestonartebule sh fe cares lipsite ‘de ambiguitate, dar prolferarea intebaclorneclae si ambigue din chestionare ne face 1 insisim asupea acest aspect. Ne putea implica att de mult in subject ceretarit inett se poate intinpla ca opinile $b perspectivele si ne fie clare noud, dar nu si respondentilor nostri, dnt care mui poate nu au acordat nieiodats ange subiectut lain discutie. Sau, dactInelegem doar superficial subiecrl, am putea si mu form Innrebarea suficient de clar. De exemplu,intcharea ,Ce parereaveti despre planul de face propus?” ar purea determina respondentul sf inrebe Care plan de pace? Inrebrile din chestionar ar tebui fie precise, astfl inet respondents ye exact & anume intra cereetsora Posibilidile de a induce confuzie sunt nenumsrate gi nici un cerctitor nu este mun Ja greyeals (Poivka si Rothgeb, 1993). Unul dite cele mai slide proiece de cerceare din Sttele Unite ese ,Studiul asupra Popuiajei Actuale” (CPS ~ Current Population ‘Surv, efectuat de Biroul American de Bvidem a Populaii, care misoar, prince alte ‘due importance, rata somajului a nivel nagional. O parte a modului de masurare @ tiparelor de ocupare a frrei de munct se centreazk pe activtitile respondenglor pe Parcursul ,ulimet sipeimani", prin care Biroul Inelege perioada de duminict part ‘bu, Stdilereatiate pentra a identifica aeuratjea cereetri au asta cd mal mull de jumttae dine respondent au Isat in caleul dear perioada de luni pad vine Similar, Bioul defineste .sljbh cu norma inveaga” minimum 38 de ore Iucrate pe ‘pind, dar aceleasi studi do evaluare au ardtat ef unlirespondens s-au glndit Ia veriunes mal tadiional, de 40 de ore pe spain. In consecigs, formalarea acestor oe METODE DE ORSERVARE Invrebari tn CPS a fost mosificatd In 1994 pentru a explicita definiile Biroului de Evideng a Popalatiet ‘Un alt exempls este flosireatermenuluinait american, cw inelesa de amerindian ‘are produce de multe o:io supraeprezentae a acest grup etic in cadrl sondajelor Ca siguranl multi respondengi consider c3 sintagma inseam seu tn Statele Unite” Evitaji intrebarile cu dublu scop De multe or, cercetitoi fe cet respondengior si des un sigur réspuns une itrebii are abordeazd mai multe aspeete. Aceasta pare si se intimple de cele mai multe ori fun nd vercetsorul sa confranat char el cw ofurebare complex. De exemple putei cere respondentilor sé spun dacS sunt de acord sau nu cu afirmagia,Statele Unite Er rebul sfabandoneze programal spaial sisi chelmuiascl anti pe programe interne” Desi mul respondenti ar putea fi de acord sav na fr nici un dub, alti ar fi postin imponbiltatea de a rSspunde, Unit ar putea dori ca program spoil 8 fe abandonat, iat ban fie reeurafi contribuabililor Ali ar putea dor: coninunrea programs Spatial, dar sis se investeasck mai mule In programe interne. Acega din urmi mu at putea fe nici in acord, ni in dezacond, (rd a v8 ofri de fant o informatie eronth ‘Ca regu general, defecate dati cind cuvdonl gf apae int-oinrebare sau inr-0 atfrmatie dia-on chestonar, verifcai dad nu este vorba despre o ntebare cu dubia Scop. Chg textul casei de mai jos (,Dous scopur si chiar mai multe") pears teva exemple originale pe aceast tem eee ae satus! CCERCETAREA SOCIALA PRIN SONDAJELE DE OPINIE Respondenjit trebuie sit aibd competenta necesard& Pentru a réspunde la intrebari ‘Aun dnd te cere respondent sh ofereinformati,trebue 8 va pune in permanenys lomrebarea dact ei pot s8 face aces lucru in cunostingt de cauzd. Inu-un stadiv despre ‘resereacopilr, fi puteiinifeba pe respondents spund lace virsté au vorbitpeotry prima daué cu pring lor. Dincolo de problems modula in eare este defini vobita cu Daring, ¢ grou de creaut 2 mnajoriateerespondenilor svar amint cu exactiate, Unattexemplu: lideri oganizailor student isi tnesbl membrit supra modlui ‘incare a tru pltitetaxcle. De regl8, respondent i se cere st indice procenal din, fondurle disponibile care ar trebuialocet unc liste lung de activi, Fara cunoaste bine natura aclor activi si costurile pe care le implic, cet itervievai nu ar pores ffi elapunsuri fondate, in cunogling8 de cauz3. Costrlle administrative, de exempta, ‘or prim sprijin redus, desi ele ar putea fi esengale pentru program, in ansarblul sf in grup de cercetiori care examinau experieniele adlescenjior la volen au nut neapdrat st pundofriebare deschist despre mune de klometiparcuri dela primes perinisului. Desi consaltangi le-ao explicat eX pus sferi ar fi capailis8estimeze Inaraproximatv acest nformarie incebarea 3 fost inclust in chesionar, Ca raspuns, Unit adoleseengt au afirmat cf a parcurssute de mil de kilometsi Respondentii trebuie sii fie dispusi sd réispundd ta intrebéiri De multe oft am dori si afiim de I osmeni lucari pe care ei nu dorese si mi imparigeascs, De excmpl, Yanje Bian arta cat de dificil a fost de cele mai mult or bjinerea de rspunsur sincere de la cettenii Chine {Aci oamen sunt n general atonf la e2ea ce spun n susie pubic, pentru a putea ‘previ sub reins! autora In npul Revoutol Curate dine a 196 91976. ‘de acemplu, dn cauze agende police radicale gi a intensitat police dn Theaga {ara ora aproape mposibl 8 folosegt tefica sondauli pont a colecia date valde [ered 'n China despre expenienfsio de ala ale chineztor, cospre caracteristicle $i Sttusin lor fa de regu eomunst (1994, pp, 18:20). Uncori, respondent ameriani spun cf sunt indecsi, c€nd, de fpt, a0 0 opinie clarh.dar cred ea se alt in minortte. In acest condi, ar putea ezits 38 it span unui sertn in acest caz operatorel de intervi) cae ete acza opine. Avand in vedere aceasta problemd, Organizatia Gallup, de exemplu, a folost un ,tultin de vot secret” si 2 mat condiile din aleger, in care alegitorul se bucutt de anonimat complet. In fnaliza datelor objinite in sondajele de opinie Gallup premergatoae alegeitor dinte dni 1964 g 1988, Andrew Smith $1 G.F. Bishop (2992) au descoperit cl aceast tehnicd a redos substan procental de respondengi care gu spus cH nu su hota cum vor thst aeast problema na este specified doar sondajelor. char! Michell (1991, p. 100) ‘+ confrusta cho problem similar in ceresarea sade terenprintre adept migc8ri de supeavietire “Survalgi, de exemplu, av. attusine ambivalent in pivina ascundert identistor Giivanalior for Ev sunt consion) cd dcr Ti orclejeazd deaf ricculzat 60 0 Frajorate nefnctesstoare, ar separa autoimpus io dm nuesza opcrunatea de {Tacha informa sau de a fselctaf peri spe. Survival .secreloy” evs Se rdopunds ta elton, -spalst covespondonfa postal prin schimburi de sense, ‘Qssons parece i psoudonime gg) aacund acres fla de strin. Totus, dupa ce am fost invitat la ita de grup, am descopet ed sunt responceny eooperant. CCERCETAREA SOCTALA PRIN SONDAJELE DE OPINIE Ihurebarie trebuie sa fe relevante Jn mod sila, intebiritecuprinseint-an chestonar trebuie 8 fie relevate pent majortatesrespondenilor. Cd se solicit exprimarea nei attain despre un sublet, fart de care pun respondent! au cunostinge sau sont inzeresat, probabil e8 ezulstele ‘nu Yor i utile. Desigur, du find e& respondent pot exprima atin chiar dacd mu s-ad ‘anditniciodati la subiecta aflt in discujie, exist riscul sf indus in erore "Aces aspect poate fr observa oeazional cind cereeatorl er raspunsul despre fapte si oameni ftv Int-un sonds} de opini politic pe care Fam realizat, am Imrebat pe respondent dat sunt familiarzat cu cele 13 personality politice din eadrul comnts ‘Ca evercigtmetodologe, am invent un rume! Tom Sakurot. La numirarearéspunsurilor ‘a reiesit e899 dintre respondent cunosteau. Dine acest 9%, apronimativjumétate fu afitmat cf au vazut la televizor sau 3 au ett despre el tn ziare ‘Cand objinelrispunsuri Ia intra fictive, le putei negis. Dar cid subicctal inurebari ete real, $a putea si nu sii care rSspunsori reflect o atidine sincer i Care reprezintl rispunsurl nesemnificative lao ftrebare considerat relevant de ctr respondent Tnmod ideal, am vtes ca respondent si spund simplu ci nu sti, mw a vreoopinie sau sunt inecii ste cnd ete eazl, Din paca ins, de multe ore inventeai raspunsuri, intrebdrile scurte sunt cele mai bune Din doviga de a 6 preci si lipsti de ambiguitate si de @ puncta clar relevant unui subiet,cercettorit ind $% coneeapaintebari lang si complicate. Aces cru tebuie fvtat De multe ori respondent sumtdispus si cteasctatent oinrebare penny 3 ( ingelege. Respondent true s4poath citi repede intrebares, 34 it njeleaga Scopus) ‘isolecteze sau si ofere un Fispuns fr dificltate. In general, port dela premisa e& respondent vor ei repedeintebarle st vor da raspunsri rapide. De acea,trebui sé concepeti Iniebar clare si seure, cate st ny lase loc la interpret Evitati intrebdirile negative Aparia une’ nega fora chestiona deschide calea cleo interpretare grit. ntebath (ac sunt sav mde acord ca aftrmajia Statele Unite mu ar trebul sf recuncescd Cuba”, fo mare parte dntre tespondeag vor trove eu priviea peste ma fi vor rfspunde ca stare, Aste, uni vor fide acord eu afrmatia,cind de faptaprobi ecunoasterea iar ali vor ‘deacord end se pun reeuoaser, NU vit niciodas cine sant uni icine sunt cial. ‘Aceleasi consderaii se apie i In cal altor cuvinte negative”. Inw-un seudia espre sustinorea libertilor civile, de exemplu, respondentit au fost intrest dacd ‘rmatoarelor eategori de earn ar (rebut si se interzicd sh predea in gol” si 8 Drezentato lists eu eategori precumm comunigti sau membrii Ku Kiux Klan. Variantle ‘Seraxpuns wa” sau ,nu apareas ling fiecare categorie. O comparafe nee lspunsurie lu aceasté airmatie alte intrebi care reflecau susfnezealibertiilor civil a arta c8 mul espondenti ay rispuns «da™ pentru asi arta acordul ea astfel de persoane si Dat prea, in loc s8 indice car webui sit se interzic sk predea. (Un studi ulterior {in aceeai serie in caze varanele de raspuns ax fost permis” wimteris” au oferit rezultte mult mai clare) fn 1993, us studiu Ia nivel national comandar de Comiteul Evreiese American 2 prods reziltate soca: un american din cinci credea ef Holocaustol ~ in care se Estimeazl 8 au fost wig 6 milioane de evrei~ au a avutloe; mai mul, uml din «ei tmericaniavea dubii in priviia acestuia, Acest reali plrea sh indice c& migcarea tmericand care contests Holocausul avea 0 inluenié majord asupra opiniei publice (CUnul din cinei americani inclusi in sonda se indoiese de Holocaust”, 1993) Th periada urmfioareacesel gr socante,cerceori au examina ttrearea care fusese post Vi se pare posit sau vi se pare imposibil ca exterminarea nazistt a cvrilor si fat Joe vreodatt”. Pare clr ci Intrebareacomplexd, cu negaie dbl, fr put induce in eroare o pare inte respondeny ‘Un now sondaj » fost finanfa, far iirebarea puss a fost ,Vi se pare posbit ca cxterminarea nizisti a evreilor s8 nu fi avut loc niciodack sau suntti sigur ca avut Toe?” in acest al doilea susiu, doar 146 dine respondenyicredeuu ck Holocaustul ma ‘avut oe niciodats, iar al 8% suineaucX nu sunt siguri (Senda asupraIndoieilor legate de Holocaust a fost eorecta”, 1994) Evitayi termenii si intrebarile partinitoare Amini, din discuianoastré despre concepsalizare gi operaonalizare din capitol 5, fn exist nici un infeles defini pentru nei unul dine conceptele pe care le stiem de obice in sigee sociale, Prejdecua au are odefnige cones gi definitivs;afirmatia to anumicipersoand suferd de pe urma une prejudecidepinde de definiia pe care 0 ‘dim noi acesoi termen, Acclai principiu general se aplics si réspunsurilor pe care le ‘objinem de la persoanele care compltea2i un chestionr. Injeles rdsponsuiui © ftrebare din chestonar depinde tm mare misued de formulareaacetea, Aces luo et valabil pentru fecare inebare si pentru flecare ispuns. Unele intr pars incurjeze anumite Pispunsuri mai mult decit 0 fee tele in contextlchestionarele,prtnirea Se refer norce propriate ue! inure cat i incurajazd pe interview 8 aspund fen ana fe Majoritates cercuttoriloe sunt constient be efeexl probabil al une inrebae care : incepe cu Sune de acord cu presedintle State Unite un cercetitor care se respect nu ar flos oastel de Iniebare. Din pete, efectul de ptnie al intebarilor 5 trmeniorfolsiti este mult mai subt ecttsugereazt acest exempt, ‘Simple idenificare a une atiadini sau pozii cw o persoand sau o orpanizaie prestigiast poate distorsiom rispunsurile.Irebarea .Suntei sau mu sunt de acord cu reventa decivie a Curtit Supreme, conform clreia..” ar avea un efect similar. O fsemenea formolare ar putea s4 mu product un consens sav micar o majortae in Sprijnul poze exprimate de persoana su orgaizatia prestigioas la cae fee referire, dar probabil va mati oiveul de sprijn peste cel care ar fi fost obtinut daca mu se Picea cea identifica, Uneori impactul unor formulii difeie ale accleasintrebari este dest de subi De exempl, cd @ aulizatrelttee cltorv sonia sociale generale despre atiniile {agi de modu in care guvernul cheltuiese§) aloes banit din buget, Kenneth Rasinski (1980) « descopeit el flulIn care publicu identifica tpl de program afa in dscuie influenge nvelu de sprifin pe care acest il primea. Ta ctera compara Mat ma rim Mal pn rin Asien soil pri cel sa™ rowel soia Stops fee ae criminal Apc ma sia eal Preoseparea per depends de Reshiliaresdapenienlr droga Asie pea marie oa’ Aten pens persoanae de CuEa=™ [-Proenea iene socio" Aso sea in 1986, de exemplu, 62,8% dintre respondengi afiemau cA prea pufil bani erau celta pentru progeamele de sistent socill pentru cei siracI”, In timp ce ftrsun ‘stadia omolog efectuat in acelasi an, 23,1% spuneau ese aloc pres putin bani pentru protectin social Tnacese context, trebuie st in seams de cee cecercetitori mumesedezirabiitatea soci 9 niebarior si rBepiurilor, De fesare dat cind cerem informatii de la ‘amen acest vor rlspunde prite-un fiir care si fac arate bine, Aces ucra se Fneémpla mat als dac terval are loe fa tn fh, Aste, de exempls, un anumi birbat tr putea si crea ef huerarile asta mult mai bine das femelle ur sala bucktrie, dacs ful var permite sf vote, st vorbeascl in public ete. Tous, intra das susine Cealitatea in dreprri pentru baba sere a putea s-gi doreascd si nu dea dovad de ‘ovinism, Dandi seam c paerile lui nu sunt in ton cu aewaleleeurente de gindire, ar putea alege si spund a ‘Cel mai bun mod de'a evita acest problemd este si va imaginal cum v-a simi ack aj da fiecare din rdspunsurile pe care intentionayi si le puneti Ia dispozitia imerviewailor, Dac8 ¥-a Simi rusinat, pervert, inuman, stupid, iresponsabil sau imrun at fl despre care credeic& ar aduee un dezavanaj social stuncicind dati un innit spans, gandi-v8 bine la cht de disposi ar 6 ali i dea acele réspunsur, fect de patinire al anumitor formulae este de mule oft greu de anicipat. De exemplu, att th sondaje, cits in experiment, cerceitori le cer uneorirespondensilor Sie zandease la situa potetice $58 spun cum cred el s-ar comport in impreurcile respective. Aceste stuf implied de multe ori alte persoane, iar numelefolosite pot Alectarisponsurile. De exemple, cercetatoistiu de mult acordarea de nume barbies persounelor itive poate produce Sspunsuridiferite faa de mmele feminine. Ceretarea Ii Joseph Kasof (1993) aratt impovtanga pe care 0 au numele, deed evoct imagini negative si pozitive in termeni de atractviate, vars, intligena etc. Tecerea In evistha Tui Kasof a altor cercetiriantericare pare $5 inde c& exist 0 tending de a folosi mume considerate mai pitve de ede biehat decit de cate fem (Casi incazulaltortpuri de cercetare, examina cu aente scopulanchetei pe care ‘oveaizat iconstuiiIntrebari care sunt flositoare pentry aceasta, Nu ar treul 84 vet immpresia ef exist feck .bune” si rele” de a pune o intebare, Mai mult, cid ave dubit despre incebares pe care o pune, aminip-v8 adres ieredil suplimenare. "acestea sunt edteva regu generale pent a concepeIntebari prin cares strange date pent anal interpretate, Acurn vom vedea cum tbuie consruit un chestiona. Construirea chestionarului CChestionarele sunt folosie in legitrt cu multe tchnit de observare din sine soa, Des chestionarelestucturate sunt exeniale petro sondae si asociate direct cu acestea, cle sunt folosite pe card larg sn experimente,cercedii de tren saw alte activi de Golecate a datelor. Din aces moti, construire chestionarulu este o aptitudine practic importand pentu cercetitor, Analizand tebnicile ulizte pentru construres, unui chestonar, sf incepem eu cHtevechestuni legate de formar! scestuia, Formatul general al chestionarului ormatul unui chestiona ese I fel de importa ca natura si formularea intrebaior din cl. Un chestionar conceput gresit fi poate face pe respondenii si sark peste anumite intrebir, Hi poate induce in eroare cv privire la natura informagilor dorite sau ti poate fave char st arunce chestonarl ls gun ‘Careguld genera, chestionaru rebuie sfc Itins si ordonat. Dae treble conceput ‘un chestionar autoadminista, cercetdori fr8 experien(i sar putea teme s& faed un ‘chestonar prea lung; astfl inghesuie mal multe iriebar pe un singur rind abrevisz8 Slee si incearc sf foloseasca cit mai pujine pagini cu puina. Aceste efortur mu sunt indicate si sunt chiar perieloase, Pasarea mai multor Sntebiri pe un singur rnd i va face pe uni respondenjis8 Tateze complet a Goua intcbere. Unit respondent vor inerpreta grit intrebérile abrevate, fn general, persoanele care constaté ca durat prea mul inp ca 84 completeze prima pagind a chestionarulul care le prima vedere piret ‘cur, vor fi mai demoralizat dec cele care complteazk rapid primelepagini ale uni Chestonar care ini prea ang. Mai mult, respondeni di al dolea eaz wor face mai ‘ulinepresel nu vor fi obliga sf reciteacd intebdr incureate i prescurate. Nici aa Nor fl rebut 2 serie un raspuns lung intr-un spaiu mic. Probleme similare pot apirea pentru operatori int-un iterviu fay In fh sau prin telefon, Ca si respondent la un chestionar autoadministat,operatoris pot siri peste toele focebar, pot uita unde au rimas sia general pot deventfrustrayl si nerve CChestionarele pentru intervin’trebuie aanjat asf inc sil ajute pe operator fa ‘nea sa sis consid instueun si egul suplimentare, pe nga elementee de care at favea nevoie respondent unui chestioar autoadminstrs CCERCETAREA SOCIALA PRIN SONDAJELE DE OPINIE a CCering de a Iisa o annit distanys ine inrebirile dint-un chestionar este foarte limportantd. Chestionare inghesute sunt dezastvoase, fe ck sunt completate chiar de respondent sau aplicate de operator instru. Procestrea unor asifel de chestionare este un alt costar; vi voi spune mai multe despre aceasta in eapitolul 14, Formate pentru respondengi lnur-una din cele mai des inne ipuri de inwebiti dint-un chestionar, respondent sun raga si bifeze cisuscorespurzoare unui rspuns dir sere. Conform experienei mele, cisufee distaate corespunetorreprezins el mai bun format, Teele moderne ‘computerizate au transforma folosireaCisujelorin-o metod foarte practic; salegrea iverseortipori de casuye pone f facut wor. Putt aproxima casuple flosind paraneze pitrate ({), dar dsc creat un chestionar pe compute, at iret xf rezervai flere ‘minute fo plus pentru a introduce cAsule adevirate, care vor oferlchestionarului un aspect mai profesionst, laut citeva exemple simple: aoa Inloe solos casupe care si fe bifate. si pues print un cod numeric Ling ficare spurs $1 cere resposentulu st Icerculases mumarul dori (veal figura 9.1). Aceasta roto are sl avarajul de a specifica codul numeric care va fi folosit mab tre in fza de procesare (vezi captolul 14). Dacd mumerele tebuie incercuite,furizat insrucini clare ‘spondenfilor, pena ct mui inte ei vor fi tena st te nami dort, cea ce face procesarea datclor mai dificil, (Actas thnicd emai sigurd cind chestinarcle sine ‘administrate de un operator de intervu, pent ch acesta fi noteazd chiar e rlspursure) Untrebari dependente {In multe cazuri, anumiteinrebari din chestionar vor frelevante pentru uni respondent si ielevante peneu alg, Int-un smudiv despre metodele contraceptive, de exempls, probebil cd nu vei tnreba rbai dad ia pile de conracepie. ‘At vat eine leg peep oR Pie tsi resin cnr om por igus 9.1 ~ Inceruirea spans -METODE DE OBSERARE apare descori cind cercetstori vor si punt o serie de ntrebar despre ‘Ai putea inte acd espondenf fe parte din-0 anumith organizaie si, dace, eft de des participa la yin, daca at fc in orga Sau i Fue inca daca au auzit de un anumit subst politic si Te pure cee plrerea doar felor care au auzit deel care irbare uteroar dino asl de sere se mumeste Intrebare dependent ‘dai ea va f push gi se va da Un aspuns ‘opine de raspunsurle la prima incebare din seria respect, Folosiren corects a Intebiriler dependenve poate uguramisiunea respondenilor de & completa chestionaral, Pentru eX mu sunt fortis rdspunds la {otra irolevane pentru e Exist cteva posibile formulri ale tn twobinlor dependene, Cea prezenats tn BAVEEECTES figure 9.2 e probabil cea mi clad si mai eficientd, Observati douk elemente eseniale la acest format. Mai iti, inrebarca fependench este ioolaté de clelalte intebar i incadraui ittun chenat. Apoi, 0 sigeatt f inrebarea dependent de rispunsul de care depinde. In figura, doar respondent care au spun afirmativ tebuie Si rlspundl si la inrebarea dependent’. Rest respondentilortebuie pur si simplu sto sa 23, Ag mat voodatd marjuana? a any a ae Figurs 9:2 ~ Formate trebritor dependent. hurebirie dependee oer 0 sacar penta “candnaren gel wor teme In preface CObervati ct inrebicle din figure 9.2 ar fi put i puse int-o singur inaebare increarea putea sie De cite ri aj fomat arjuana, i caz cb af let asta vreodstl 2" Variantle de rispuns putea fi atunei: Niciodata",,O dai”, ,De 2-5 ori ee. Aceats Increbare sar adresa futuro respondeniilor si fleeate ar idea varianta de rspuns Corespanzitoare. Torsi, © astfel de Trcebare ar putea sii forjeze pe respondent $8 Smith cd au format marijuana, pentru ea intrebarea principals se refer la mamarol de (sin care ats ura, desi permite exitenga acloreazuriexceptionate de persoane care uv au furnat marijuana nici mcar o data. alice din propeita amerioard aati cum far poiea Inelege respondengit aceast inrebar.) Formarul de inebare dependents itstrat in figura 9.2 ar tebui 88 reduca pesiunea subd asupra respondentilorpentry ‘ei face sf admittconsumul de marijuana, Floste coret, chit si seturi complexe de inrebari dependent po fi concepote fri produce confuziepentry respondent, Figura 9.3 iustreazs un excmplu mai complica. 24. Af fost ronda rp de enratrestl? ary Dad: Va ste pil me? e ary ec da Ci de repede apo? ce en sunetost Dincegor Figure 9.3 ~ Tabet! dependentl, Uncrt treble ca enunit respondent sd sara peste Intebdr arena te su desinate Panta a eta concn trebule V8 asgura ch oferii Insracan lore In acet sone LUneori, un set de intrebiri dependene este sufcient de lune pena a s Imi pe ‘a mite pagini. SA presupunem ch studiai actvitsile potitce ale studenglor si dori ‘Si peti un numar mare de ire acelor studenfi cere au vott in aleperile nationale, Saale st locale, Putt separa respondent relevan pind ointeehare iil precum Al votat veodatt in alegei nafional, satale sau locale?", dar ar putea produce Confuse dacd lass inreblrile dependent inion casetk care se Ininde pe citeva pagii. Ae fi mai normal si ioroduceti instruciuni, intre paranteze dup flecare spans, spundadu-e respondeniilor si rispund# su s sar peste ineriledependente Figura 9.4 ofert oilusrare a acestei mewde, 13, Af voatwroodat in leer atom, Staal sau locale? (DD Raspunde, wo, In inte 18:25.) Nu Crea op, peste ines 142. ‘Merge irs I incarea 26 de spain 8.) Figura 9.4 ~ Inrutinn!peiraomitereaunorburebar Pe ling aceste instructini, merits plasatio insruciune in parteasuperioaré a ‘eareipagini care contine doar intrebari dependente. De exerplu, pute spune ,Aceasti pigind se adresea28 dour acelor respondent care au vot in alegri nationale, stata sau loctle” Aste de instractiuni clare sutese respondent de Frsiratea de act de ase ‘andi la intro irclevante pera eis ar eres probabilitatea de a primi rispunsur de Ta eei pentru care intrebirile sun relevane METODE DE OBSERVARE Intrebiri-matrice De multe oe, vesi dor si panes! amamive Intrebtti cu aclag set de raspunsur, Aveasta Se intimpla tha ates ednd sunt folositevariantele de raspuns Likert, fn ase de cazur, { posiils de reguld construirea unei mati de emi, dup cum se observ8 in Figura 95 “Aces format are elteva avantaje fade alte variante. In priml sind, spatial este fotost na ficient. Ina doilea nd, respondenglr fi se va pares probabil mai rapid st FHopundt [a un set de inrebiri in acest fl. In pls, acest format poate ajuta ait ‘rvettora, eit gi respondentl sk compare rispunsurile date la diferiteintrebér Deoueve respondengi pot revedea rapid fel tn care au rdspuns la inrebSeienerioae, i pot alge, 5 spunert inte, foarte de acord” side acord” cand trebuie si rispund Tab howd Inebare despre scclasisubiect, in funckie de nivelul de eprobare exprinat Exist ctu gi eitevaperioleinerene folosel acest format. Avantajele sale vas putea Incuraje structure o iniobare astel iact cspunsul 38 se potiveascé in rami, desi un al set de rBspunsuri, mal compet, sar prete mai bine fa ierebare, De Semone, stucturores Pispunsuritor sub formd de mairie ar putes sB genereze in thunea respendenlor un tipar a gpunsurllor= ar putes, de exempu, 8 fie de acord cu Toate afrmaile, Asta se poste intimpla mai als dac8 seul de afirmaG inoepe cu cdteva ave indica © anumitéoniencare (de exemplu, 0 orienare poi iberla) st doar mai tarzu si apart slo orientare opus, Respondengi pot presupune 3 toate afirmatite Indic aeeasiorienuae si s8 citeascd superficial unee dinte ele, dnd asl sispunsori fesite, Acesta problem poate f prevent Inirucdta prin alterareaafirmailor cae Seprevnitorienin difeite si prin formularea coturoralicapilorseur §

    You might also like