Professional Documents
Culture Documents
Marx Capitalul Cap 1
Marx Capitalul Cap 1
Sectiunea lath
MARFA $1 BANII
Capitolul unu
Marfa
4
www.dacoromanica.ro
50 Sectiunea I. Marfa si banii
www.dacoromanica.ro
Capitolul 1. Marfa 61
4*
www.dacoromanica.ro
62 Sectiunea I. Marfa si banii
www.dacoromanica.ro
Capitolul 1. Marfa 53
www.dacoromanica.ro
54 Sectiunea I. Marfa si banil
www.dacoromanica.ro
Capitolul 1. Marfa 55
cafea din Brazilia, desi el reprezenta mult mai mull& munch, deci
mai multa valoare. 0 data cu deschiderea unor mine mai bogate,
aceeasi cantitate de munch' si-ar gasi expresia intr-o cantitate
mai mare de diamante, iar valoarea acestora ar scadea. Daca s-ar
reusi sa se transforme carbunele in diamant cheltuindu-se un
volum mic de muncd, valoarea acestuia ar putea sd scada sub
valoarea cardmizilor. In general : cu cit este mai mare forta pro-
ductiva a muncii, cu atit este mai scurt timpul de muncã necesar
pentru producerea unui articol, cu atit este mai mica masa de
munch cristalizata in el, cu atit este mai mica valoarea lui. Invers,
cu cit este mai mica forta productiva a munch, cu ant este mai
mare timpul de munca necesar pentru producerea unui articol,
cu atit este mai mare valoarea articolului respectiv. Marimea
valorii unei marfi variaza deci direct proportional cu cantitatea
si invers proportional cu forta productiva a muncii care se reali-
zeaza in aceasta marfa*.
Un lucru poate sa fie valoare de intrebuintare fara sa fie
valoare. Acesta este cazul atunci cind utilitatea sa pentru om nu
este mijlocita de munca. Asa sint, de pilda, aerul, paminturile
virgine, pasunile naturale, pddurile salbatice etc. Un lucru poate
sa fie util i poate sa fie produs al muncii omenesti fà.rä sa fie
marfa. Omul care prin produsul muncii sale ii satisface o tre-
buinta creeaza, ce-i drept, o valoare de intrebuintare, dar nu o
marfa. Pentru a produce o marfa, el trebuie sa produca nu numai
o valoare de intrebuintare, ci o valoare de intrebuintare pentru
altii, valoare de intrebuintare sociald. Si nu numai pentru etfii
in general. 0 parte din griul produs de taranul medieval era dat
feudalului ca dijma si o parte popii oa zeciuiala. Dar nici griul dat
ca dijma, nici griul dat ca zeciuiala nu deveneau marfuri prin
faptul ca erau produse pentru altii. Pentru a deveni marfa, pro-
dusul trebuie sã fie transmis celui caruia Ii serveste ca valoare
de intrebuintare, prin intermediul schimbului. ) In sfirsit, nici
un lucru nu poate sa fie valoare daca nu este totodatd obiect de
intrebuintare. Dacd lucrul este lipsit de utilitate, atunci i munca
cuprinsa in el este lipsita de utilitate, nu conteaza ca munch' 1-?i
deci nu creeazä valoare.
hia) Notä la editia a 4-a. Intercalez pasajul din pararnteze, pentru c'd
prin omiterea lui s-a ajuns adeseori la parerea greOta' ca' orice produs pe care
ii consumg altcineva decit producatorul san ar fi, dupa Marx, o marfa. F.E.
www.dacoromanica.ro
66 Seotiunea I. Marfa i banii
www.dacoromanica.ro
Capitolul 1. Marfa 67
www.dacoromanica.ro
Capitolul 1. Marfa 59
neasca trebuie s fie, desigur, ea linsasi .mai anult sau mai putin
dezvoltata, pentru a fi cheltuita intr-o forma sau alta. Dar va-
loarea marfii reprezinta munch' omeneasca ca atare, cheltuire de
munca omeneasca in general. Dupa cum in societatea burghezã un
general sau un bancher joaca un rol insemnat, In timp ce omul
ca atare (schlechthin) nu joac a. decit un rol cu totul secundar 14),
la tel stau lucrurile aici cu munca omeneasca. Ea este cheltuire
de fort& de munca simpla, pe care o posed& in medie organismul
oricarui om obisnuit, care nu se deosebeste printr-o dezvoltare
speciala. Munca medie simplá lnsài Ii schimba, ce-i drept, carac-
terul in diferitele tan si in diferite epoci de civilizatie ; intr-o
societate anumita insa ea este data. Munca mai complexa conteaza
numai ca muncd simpla potentatei, sau, mai exact, multiplicatti,
astfel cä o cantitate mai mica de munca complexa este egala cu
o cantitate mai mare de munca simpla. Experienta ne aratä ca
aceasta. reducere a muncii complexe la munca simpla are loc in
mod permanent. 0 marfa poate sa fie produsul muncii celei mai
complexe, dar valoarea ei o face egala intr-o anumita proportie
cu produsul muncii simple si de aceea reprezinta numai o anumita
cantitate de munca simpla 15). Diferitele proportii in care diferite
feluri de munch sint reduse la munca simpla ca unitatea lor de
masura se stabilesc printr-un proces social fara stirea producti-
torilor, astfel c. acestia le consider& ca fiind date prin traditie.
Pentru a simplifica lucrurile vom considera, in cele ce unneaz&
once tel de forta de munca direct ca forta de munca simpla, ceea
ce ne va scuti de a face de fiecare data reducerea muncii com-
plexe la munca simpla.
Prin urmare, asa cum in valorile haina si pinza se face
abstractie de deosebirea dintre valorile lor de intrebuintare, tot
asa in muncile care ii gasesc expresia in aceste valori se face
abstractie de deosebirea dintre formele lor utile, de croitorie gi
tesatorie. Asa cum valorile de intrebuintare haina i pinza sint
combinatii ale unor activitati productive indreptate spre un scop
determinat, cu postavul si cu firul, in timp ce valorile haina si
pinza nu sint decit simple cristalizari de unca de acelasi fel,
tot asa muncile cuprinse in aceste valori prezinta importanta
nu prin raportul lor productiv fata de postav si de fire, ci numai
ca o cheltuire de foga de munca omeneasca. Croitoria i esatoria
14) Comp. Hegel, Philosophie des Rechts", Berlin 1840, p. 250, § 190.
15) Cititorul trebuie sà aibd in vedere cd aid nu este vorba de valoarea
sau de salariul pe care muncitoru ii primeste, de pildd, pentru o zi de maned,
ci de valoarea mdrfii in care se materializeazd ziva sa de muncd. Categoria sa-
lariului nici nu existd pentru noi in acest stadiu al expunerii.
www.dacoromanica.ro
GO Sectiunea I. Marfa i ban!!
www.dacoromanica.ro
62 Sectiunea I. Marfa si banii
www.dacoromanica.ro
Capitolul 1. Marfa 63
www.dacoromanica.ro
Capitolul I. Marfa 65
www.dacoromanica.ro
Capitolul 1. Marfa 67
5*
www.dacoromanica.ro
68 Sectiunea I. Marfa si banii
www.dacoromanica.ro
Capitolut I. Marfa 69
www.dacoromanica.ro
70 Sect Innen I. Marfa 0 banii
3. Forma de echivalent
www.dacoromanica.ro
Capitolul I. Marfa '71
www.dacoromanica.ro
74 Sectiunea I. Marfa ,i banii
www.dacoromanica.ro
Capitolul 1. Marfa 75
www.dacoromanica.ro
78 Sectiunea I. Marfa si banii
www.dacoromanica.ro
Capitolul 1. Marfa 79
www.dacoromanica.ro
80 Sectiunea I. Marta i banit
www.dacoromanica.ro
Capitolul I. Marfa 81
www.dacoromanica.ro
Capitolul 1. Marfa 83
6* www.dacoromanica.ro
84 Secfiunea I. Marfa i banil
D) Forma bani
20 de coti de pinza
1 haina
10 pfunzi de ceai
40 de pfunzi de cafea 2 uncii de aur
1 cuarter de gniu
1/2 tona de fier
X marfa A
0 data cu trecerea de la forma I la forma II $i de la forma
II la forma III au loc schimbari esentiale. Dimpotriva, forma IV
nu se deosebe$te de forma III decit prin faptul ea acum, in locul
pinzei, forma de echivalent general o are aurul. Aurul joaca in
forma IV acelasi rol pe care 1-a jucat pinza in forma III rolul
de echivalent general. Progresul consta doar in aceea ca. forma
in care o marfa poate fi schimbata in mod general $i nemijlocit,
www.dacoromanica.ro
Capitolui 1. Marfa 85
www.dacoromanica.ro
88 Sectiunea I. Marfa $i banii
www.dacoromanica.ro
Capitolul 1. Marfa 89
www.dacoromanica.ro
92 Seciiunea I. Marfa si banii
www.dacoromanica.ro
Capitolul 1. Marfa 93
www.dacoromanica.ro
94 Sectiunea I. Marfa i banii
www.dacoromanica.ro
Capitolul I. Marfa 9E
www.dacoromanica.ro
96 Sectiunea I. Marfa $i banii
www.dacoromanica.ro
Capitolul 1. Marfa 97
www.dacoromanica.ro