Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Seminar 10 c10 L2 Observatia-directa-Peretz Pp.29-50

    Uploaded by

    Alexandrina Jimborean
    19 views12 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    19 views12 pages

    Seminar 10 c10 L2 Observatia-directa-Peretz Pp.29-50

    Uploaded by

    Alexandrina Jimborean

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 12
    HENRI PERETZ, situatii excepfionale, nu namai printre grupurile care fi inti dar, in egala masura, in raport cu membrii propriei lor socie ‘mod particular, printre alti observatori la fel de interesay apropiati cultural: administratorii europeni, Acesti factorjéxplica, fara indoiala, de ce observatorii antropologi sint atit de prezénti in lucrarile prin prisma imaginii colonizatorilor albi. Astfel, atit metoda eft gi statutul ant studiate se diferentisza mult de practi «sa". Aceasta pentru c& cele dow for dine, fi apropiate, dar sint diferite tiva, Aceast& lucrare este con: in propria lor societae, ceea ‘mai ales, nici propriul ms Tucra isi au origines incepnt), unele tem interesul pentru ly ogului printre grupurite logului in societatea € de observatie pot. cu certitu- rezultatele si realizarea lor efec- acpe€a observatiei practicate de sociologi fa supranaturald), dar societatea studiati va avea 0 ‘cultural cu cea a observatorului. (capitolul )/ne vor: aminti etapele acestei traditii (capitolul 11), vom foi, munca de observatie propriu-zis&: formele observatiei particig@tive (capitolul II), redactarea notelor de observatie (capitolul codificarea si arezentarea rezultatelor (capitolul V). 28 1. OBSERVATIA DIRECTA: DEFINITIE SI OBIECTIVE 1, OBSERVATIA DIRECTA SI ALTE DEMERSURI Domeniul chestionarului $i al intrevederii fn stiinele sociale, rspunsul 1a intrebairi constituie cel mai uzual mod de culegere a datelor. S ne amintim contributia acestuia si sho comparim cu cea a observatiei directe. Chestionarul, ca si intre~ Yederea, completat de persoana interogaté, culege raspunsuri la intre~ bari, In afard de intrebarile ce cuprind caracteristicile socio-demogra- fice ale persoanei (data nastrii, locul, profesia ete), raspunsurile contin jn mod general fie sinteze, fie generaliz8ri comportamentale, atitudi- hale, fie povestiri detaliate a unor evenimente trecute. in primul caz, persoana interogati. exprim’ punctul de vedere general asupra Comportamentului sau aitudinilor care fi sint fr mod normal, proprt “Va place si mergeti la muzeu?”. Rspuns: Da, nu sau in grade dife- Tite™ Imervievatul apeleazi deci la un fel de bilant personal provocat de intrebare, el generalizeazii experienta sa si prezint& un fel de rez nat al comportamentului siu in acest domeniv. Cel care realizea2a jnterviul poate s& solicte un rispuns mai precis, punindu-l si poves- teased ultima vizit Ta un muzeu, dar, in majoritatea cazurilor, fispan- sul va traduce comportamentul mediu al persoanei, In al doilea caz, atunei cind intrevederea vizeazi restituirea evenimentelor trite de o persoan in timpul viei, se opereazh o noua selectia chiar daci, Jneori, persoanele fac trimitere la nivelul unui eveniment particular 29 HENRI PERETZ Chestionata in legitur’ cu perioada scotarititii, 0 femeie din mediul rural de optzeci de ani poate si ofere o expunere a unei ore obisnuite, derulaté in scoala primard din satul su (,in fiecare dimineata plecam Ia ora gapte...") sau si evoce 0 zi anume, de exemplu aceea in care ‘nvatitoaréa & primit vizita unui inspector primar si a dat o turnuré particulard orelor (in ziua aceea, mi-aduc bine aminte, ne-a insiruit pe tofi...") Chestionarul si inrevederea indeplinese deci o tripli functie asupra bazei de informatii oferite de persoanele in cau’ 4) ne furnizeaza caractersticile socio-demografice ale persoanelor; b) ne indicd atitudinile generale ale persoanelor in ceca ce priveste un fel de comportament sau altul sau masoara freeventa dife- ritelor acte; c) ne restituie evenimente trecute si, asadar, dificil de caracteri- zat ea si obignuite sau exceptionale. in general, chestionarul suscita raspunsuri verbale care repre- zinta opinii sau restituie acte; observatia directa prezinta aceste acte. Opiniile si actele Citeva atitudini sociale angajind valori esentiale sau controver- sate, precum religia, politica, comportamentele sexuale, rasismul sau ‘munca asidua, sint foarte adesea obiectul chestionarului sau intreve- derii. Mate parte din aceste atitudini se tradue prin comportamente: ‘cineva merge sau nu pentru a se ruga intt-o bisericd, templu, sinagoga, ‘moschee sau intr-o pagoda; cineva voteazA pentru o formatiune poli- tich sau alta: cineva are sau nu relatii sexuale cu o categorie sau alta de parteneri; manifest sau nu un comportament discriminatoriu fat de lun grup etnic sau nafional; se dedicé in mod regulat muneii sau nu. TInterogate de un anchetator asupra acestor subiecte, persoanele pot formula rispunsuri contrare comportamentului lor obisnuit. Ba chiar, rneavind un anume comportament, pot sa se pronunfe sau sa se simté obligate sa adopte puncte de vedere conforme cu ceea ce cred ele cd ar astepta anchetatorul sé aud sau cu ceea ce pare corespunzator opiniei admise in aceasti epoct, 30 | | | Metodele in sociologie. Observatia Ceea ce spunem siceea ce facem (Observaia comportamentelor de acest tip poate si aduct informa- tii total opuse declarafilor persoanelor interogate, chiar opuse opine ‘comune, Soviologul american Irwin Deutscher a dat acestei opozitii 0 formulate foarte clara, propunind distinctia intre Ceea ce spunem. Ceea ce facen (Deutscher, 1973). Ela prezentat un anumit numar de exemple cu rezultate contrare obfinute in functie de tipul de invest gatie ales: prin observatie sau prin chestionar. Este cazul unei cercetari privind rasismul antiasiatic tn Statele Unite In 1930. Ea fusese efec- {ata succesiv prin abservatie si prin chestionar, sub coordonarea lui Richard T. La Piere (1934). Dincolo de oporitia dintre declaratile persoanelor si actele lor, acest exemplu arata c& relat directa si part ‘cular cu indivizii este cea care induce comportamente opuse atitudi- nilor general exprimate: rasismul se exprima in dectaratit generale si thu in acte, Or, observatia directa poate sf fie singura marturie a acestor acte particulare exccutate cu ocazia nei intiniri Fatt in far, intr-un context specific: cedncepind cu 1930 si timp de doi ani, am avut sansa de a cAlatori pe distange lungi cu un tindir student shinez i sofia sa, Amindoi erau bine: erau sarmangi, gata s8 cistige admiratia gi respectul celor cu care aveau ocazia si devin apropiati. Dar erau chinezi, niscuti fn strini- tate, gi acest fapt nu putea fi ascuns, Conoscind atitudinea generald a americanilor fafa de chinezi, atit cit au aritat studile realizate asupra ‘istanjei sociale», cind am abordat pentru prima dat& un angajat al hhotelului in compania lor am ficut-o cu mare team. Probabil acest angajat a incruntat usor din sprincene, dar ne-a cat (0rd sd arate cea Imai micd ezitare. $i aceasta se intimpla intr-un hotel al unui ordigel cu- noseut pentru datitudineay marginité gi sectara impottiva orientalitor, oud luni mai trziu, tectnd din now pe acolo, telefonam la hotel 5i intrebam daca ar binevoi sa primeasct «o personalitate chinez& impor- tanta», Raspunsul a fost un nu frane. Situatia aceasta mia stirait ccuriozitatea si ma impins la acest studiu. Pe parcursul a sase mii de Kilometri intr-o calatorie in masina care ne-a facut sA traversim de douii ori Statele Unite si s4 parcurgem coasta Pacificului in cele doud sensuri, nu am inilnit un refwz net a celor care erau tugati si ne ser- veascd, cu o singurd exceptie. Am ‘ost primiti in saizeci i sase de hoteluri, campinguri, gazde si refuzatio singurd data 31 ne HENRI PERETZ ‘Am fost serviti intro suta optzeci gi patru de restaurante si eafe- nele rispindite in toat fara gi trataficu ceea ce eu nlumese a fi cea mai simpl8 consideratic in gaptezeci si doua dintre ele. Am luat notite pre- cise gi detaliate asupra tuturor acestor cazuri, ficind wn efort, subiectiv in mod necesar, pentru a evalua reactile observabile ale angajalilor hhotelului (..). ‘Totugi existenta acestor prejudecati— foarte intense — este probatd de un studiu conventional al atitudinilor. Pentru a permite o compara- lie intre o reactie simbolicd ta situatii sociale simbolice si o reactie cefectiva la situatii reale, am interogat prin chestionat localurile unde fuseseram clienti de-a lungul Tniregii perioade (...). Cu o intirziere de sase luni chestionarul a fost trimis la hoteluri si restaurante impround cu 0 serisoare prezentaté ca 0 rugdminte expres’ si personala de ris- puns. Chestionarul punea fa tofi aceeasiintrebare: «Ati accept client ai localului dumneavoastra membri ai rasei chineze». Cu unele re- zerve, am obfinut rspunsuri din o sutd douazeci si opt de localuri dintre cele pe care le-am vizitat [...] La fatrebarea respectiva, 92% dintre cei care primiserd (chestionarul] [...] au rispuns nu” (Richard T. LaPiere, 1934), Precizam ca pentru a controla aceste rezultato, La Piete trimisese acelagi chestionar la alte 0 sul de localuri nevizitate, unde réspunsul a fost identc. Ce este observatia directa? Observatia directa consta in a fi martor la comportamentele so- ciale ale indivizilor sau ale grupurilor in locurile unde ei isi desfigoard activitatea sau in locurile de rezidenté, nemodificind desfisurarea ‘obisnuita a evenimentelor. Ea are ca obiect culegerea si inregistrarea {uturor elementelor vietii sociale care se ofera perceptiei acestui mar- (or particular care este observatorul. Acesta merge si studiazi persoa- nele, asista la actele si gesturile care produc actiunile lor, asculté schimburile verbale, inventariaza obiectele in jurul c&rora se invirt, pe care le schimba sau produc, Observatorul are patru sarcini de indeplinit 1) sa se afle printre persoanele observate si si se adapteze la mediu; 2) si observe derularea obisnuita a evenimentelor; 3) s& le 32 ane ee RNRtN Metodele in sociologie. Observatia inregistreze prin note sau alte mijloace; 4) s& interpreteze ceea ce a observat si si redacteze un raport de observatie. Observatia directa foloseste deci o diversitate de competente sociale si intelectuale: 0 capacitate de a se adapta tao situatie sau la un mediu mai mult sau ‘mai putin familiar; © neincetata atentie facind apel la diferitele sale sensuri, in special vederea si auzul; facuttatea de a memora diferite proprietati ale situatiei; o oarecare abilitate de a Ia rapid si clar notitele si, in fine, o cultura generala si sociologica apta de interpretare a datelor culese si de reprezentare a for inte-un raport final. Observatia este deci o situatie care reclama simultan capacitati de sociabilitate, atentie, memorie si interpretare, Obiectivul sau final este de a oferi unui public universitar san unui public mai larg un text nascut din redactarea unor note si care si prezinte, prin intermediul acestora principalele rezultate ale acestei investigatii intr-un mediu in care area parte a cititorilor n-au avut acces. Prezentim un exemplu clasic al unui text ce a luat nastere dintr-o observatie sistematica. El condei seazA, in acest stadiu final de redactare, diversele caracteristici ale acestui demers. Afi prezent la locul faptei Extrasul urmator, imprumutat din lucrarea Street Corner Society de William Foote Whyte, restituie o situafie observatd de cereetator in mijlocul unui grup social in preaima comunitatii italiene, dintr-un cartier din Boston, la finele anilor teizeci. Subliniem c& acest pasaj este foarte apropiat, daca nu direct imprumutat din notele pe care cer- cetitorul le-a lust, dupa ce observase aceasta partid de bowling gi probabil alte citeva. Un astfel de citatarata foarte bine prezenja abser- vatorului si 0 atitudine a sa destul de natural’ fn sinul grupului. Bt relateaza o actiune, continind cuvinte si dialog, proprietsti caracteris- {ice situatilor trite de orice grup social. Putem sa-I consideram ca un cexemplu ilustrativ pentru practica observatiei directe: William Foote Whyte, niscut fn 1914 fn estul Statelor Unite, a facut numeroase stu- ii, in speranta de a serie, Student si bursier la Harvard, el manifesta un larg interes, rdspindit printe elitele abe protestante, pentru carte rele locuite de imigrangii europeni sraci. Se instaleaza Intre 1937 1940 in North End, cartier italian din Boston, si participa activ a viata « 33 HENRI PERETZ, clubutlor masculine pe care le observa sistematic. El va redacta eaten publica in 1943, plecind de la notele sale de observatie. Am extras {in ea descriereaurmatoare, a unei patie de bowling: {0 seart de noiembric, Doc, Frank Bonelli, Joc Dodge si ot insu eram pe punctul dea juce bowling, cind Chick si Lou Donaro Av inratimpreund pe pists, Am e&2ut de acord st formam doud echipe detrei oameni. Chick 5 Doe trebuind 58 aleaga, Chik ma hua pe mine $i pe Lou. La aceput partida era aproape echilibrati, Dar Doc sa Jistlatechipa in frune prnt-o a teia sere strlucits. Cre sfirgitl acesei seri, Chick, care era destul de aproape de Joe Dodge, zse ‘murmur: «Et janic. In bowling nu valorezinimiet, Joe na spune hime, dar Chick repettaceastremarea de mai multe ori Atunci Joe, Scos din five ra replica: «St, tot timpul te Iuzi. specie de..! Nu stluce mi ftine si trag o mama de bataie, Un ingimfat ea tine nam Iai vat” [Whyte, 1995, p. 56] [Acest exempl est util pentru a clarifica un anume nmr de com fuai asupea sensulu practci observatci direct. Plecind dela aceasth dibservatie. Whyte a arérat cum sint organizati imigrangiitalieni pentru a lua Toculilandezilor care i-au precedat in acest cartier din Boston. In ciuda teoriei dezorgania sociale, foarte in vogt atu pentru a carateriza societatea noilor imigrani, Whyte dezvaluie un Exim ierarhie de putere in sino cluburlor si grupurifor informe, prin care socetatea italiana se strAdviese s-siafirme locul in st {ura sociala americana globala, in contextul unei crize economice incheiate 51a abaliti prohibitiei aleoolului Observatia natural Observatia direetd pe teren se diferentiaza de toate formele de observatie a situafiilor provocate sau construite de cercetator, precum cele de laborator sau cele ale reuniunilor organizate si animate pentru 1 face si reactioneze un grup deja existent (un atelier, o clasé, un ser- viein) sau un grup format pentru aceastocazie. Adeseapracicatl de psihologia experimental, de sociologia de intervene, de psiologia sociala si de studiile calitative in materie de marketing, observatia de tip experimental examineaz efectiv comportamentul persoanelor, in citeva situatii create de observatorul insusi. Metodele in sociologie. Observagia Cercetatorul practicant al observatiei directe nu are un proiect de deturnare a actiunii de la derularea sa obisnuita, nici de antrenare a participantilor in acte straine propriei lor perspective. El va observa, ari S& propund participangillor nici un scop sau proiect si, daca el fnsusi_participé la actiune va adopta unele din comportamentele specifice acestui mediu. in aceasta privints, observatorul trebuie sa fie rezervat, si nu fac’ altceva decit ceea ce trebuie sé facd. Astfel, obser- vatorul care particip& la actiune a invatat si joace un rol sau altul si ‘modul cum poate sd facd acest lucru. Whyte a inteles, dealtfel, c& una dintre aceste activitati esentiale ale cluburilor italiene din cartierul North End din Boston era bawling-ul; el a invatat deci si joace gi si-a ‘menfinut locul in una din echipe, Apoi a fost intrebat dac& vrea si fie secretarul unui ales si sf oct pe si alte roluri. Dar el nu a avut i dincolo de ceea ce i s-a cerut, cu exceptia unei iesiri, cind a fost cu gentilete pus la punct de Doc, propriul sau informator gi ghid, pentru A dorise si fie la fel de vulgar ca anumiti membri ai grupului. Observatia si munca de teren Acesti termeni se preteaza adesea Ia confuzii. Munca de teren, field work in traditia anglo-saxond de studiu al societatilor indepartate 81% waditie scrisd si putin stratificate, se practic’ azi in cercetdirile asupra propriilor noastre societii. Ea consta in prezenta prelungita in rijlocul unui grup, pentru a se familiariza cu acesta si pentru a culege (ot felul de documente. Observatia direct constituie unul din aspec- tele muncii de teren si poate s& insoteasca alte metode, -precum intre- vederea formalé, consultarea documentelor scrise, constituirea (forma- rea) statisticilor saw uilizarea statisticilor deja existente. intr-un cuvint, munca de teren comporta deseori o parte a observatiei directe, dar face apel i Ia alte metode. Ea se deschide, in general, odata cu redactarea unei monografii, de exempli, cea a unui sat, a unei institufii, a unui cartier, a unei profesii sau a unei familii. in aceasté lucrare tratim observatia direct ca 0 contributie la munca de teren. 35 No eptio- nal care si-I atragé pe observator. in acest sens, ea se distinge de Teportajul jumalistic care se reduce la o prezenfi limitatd intr-un mediu adesea necunoscut si cu prilejul unui eveniment exceptional. Observatia vizeaza cunoasterea si functionarea obignuité.a unui mediu social pe parcursul unei durate mai lungi fara a predicia hatura a cea ce se poate produce. Ea inregistreazé atunci formele Vizibile de variatie in derularea activitatilor in mediul social studiat. 45 et HENRI PERETZ, Aceste variafti sint prezente in toate activitatile sociale sau si specifice acelui mediu. Astfel, observatorul va fi martorul variatilor catidiene sau sezoniere, al practicilor rutiniere sau exceptionale, al mpilor morti sau al momentelor de urgent. Spre deosebire de alte demersuri din stiintele sociale care culeg marturii dup derularea evenimentelor, sub form sinteticd, observatia este in pas cu actele in curs si este suscepiibild de a atrage atentia asupra etapelor care mat. ccheazi activitatile sociale. Astfel, insusi demersul obsetvatorului. se confunda adesea cu cel al intelegerii regulilor mediului sau activitapi Studiate. Cereetatoru! isi ia un timp necesarinsusirii cunostintelor per. soinelor observate, apoi rimine destul de mult timp printre ele pentru 2 cunoaste diversitatea situatiilor cu care acestea se pot intilni de-a lungul unei perioade. fn acest sens, observatorul este martorul istoriei evenimentelor proprii mediului studiat pe parcursul anchetei sale, Pentru a studia, fa finele anilor "60, activitatea cotidiand a Politici unui mare oras din Statele Unite, Jonathan Rubinstein (1973) Incepea prin a fi reporter timp de aproape un an, El a iniinit numerns) politist, s-a alaturat urmaririlor lor in locurile unde se desfasurau de- Tictele, crimele sau accidentele, pe care le consemna intr-un ziar local, Dar a infeles repede ct ceea ce afla el era informatia de mina a doua, ‘ezervatai presei. Pentru a observa intreaga diversitate a meseriei de Politist si a intelege munca lor, el a-decis si urmeze cursurile uned soll de politie si atunci a fost autorizat, dupa un an, cind a obtinut diploma, s& participe la viafa zilnied a unei patrule, El lucra astfel, mai inti, sase zile pe sAptaminé. dupa orarul unui pofitist obisnut, apoi ‘numai fn week-end si in ocaziile exceptionale. in acest timp, a ficut 0 analiza etapelor initiale din cariera unui politist $i a diferitelor aspecte ale muncii sale cotidiene. Primele cunostinte dobindite erau cele privitoare la teritoriul sau de jurisdictie si organizarea strazilor unde patrula. De exemplu, un politist poate si nu aibit nici o legitura cu colegii din alte comisariate daca el insusi patruleaza in centrul

    You might also like