ee BISERIGA ORTODOXA ROMANA
NATURA $I CARACTERUL UNIATIEI
UNIATII IN GRECIA *).
Trei epistole ale Arhiepiscopului Atenei HRYSOSTOMOS
catre episcopul uniat de Teodorupolis Gheorghios.
(Atena 1928, extras din revista »Anaplasis“).
Il.
In epistola Prea Sfintiei Voastre vorbifi despre unirea
cu Roma a unor Patriarhi ai Antiohiei gi de stranse
raporturi cu Roma ale patriarhatului antiohian din secolul
al XV-lea. Se pare ins cA nu stiti, cd la jumatatea acelui
secol, in anul 1443, s’a finut la Ierusalim un sinod contra
celui dela Florenta, pe care |-a condamnat si patriarhul
de Antiohia Dorotheos (1435—1452), care a luat parte
la sinodul dela Ierusalim. Un reprezentant al patriarhului
de Antiohia a luat deasemenea parte la sinodul ortodox
finut la Constantinopol in anii 1482—84 contra sinodului
florentin si a unirii votate tn el. Patriarhii pe cari-i citati
nu erau patriarhi legitimi si canonici, ci antipatriarhi, cari
cdutau sd ocupe scaunul tn timpul marilor turburari gi
urmareau fn acest scop sa obfina sprijin strain. Prin ur-
mare, Bisetica Antiohiei, care a suferit dela papism atatea
in timpul cruciadelor, nu era unit& si Siriei. O parte din Grecii uniati ai
Siriei s’au reintors la ortodoxie in anul 1846; cei cari
au mai ramas se latinizeazd ins4 tncetul cu incetul.
Am vazut si noi documentele publicate in Orientalia’
Christiana tasc. 37 gi am scris cateva cuvinte despre ele
in revista Prea Sfintiei Voastre
insi, cum am ar&tat, nu e o simpla chestiune de limba,
in care savarsiti cultul divin, Daca ar fi chestiunea de
limba, de ce papa nu permite miilor de Greci cari-i sunt
partizani, ca sa-si savargeascd cultul divin in limba lorall eninge aan ee
stramoseascd? Prea Sfintiei Voaste e un sistem
bisericesc propriu, redat prin cuvantul uniafie, Daca, cu
ajutorul lui Dumnezeu, s’ar face vreodata unirea Bisericilor,
desigur ci nu vom obliga noi Rasaritenii pe Apuseni, ca
s4 primeasc&’ limba noastra in cultul lor divin, gsi nici
Apusenii nu vor avea din parte-le o asemenea pretentie.
Atunci ins’ vom avea unire, si nu uniafie, in sensul sta-
bilit al acestor termeni, Uniatia nu urmareste unire sincera,
pe temeiul adevarului, ci canta sa supuna Ppopoarele prin
amagire papismului gi s4 le latinizeze treptat si pe ne-
simfite; ocupandu-se mai ales cu prozelitismul individual,
uniatia cauta sa rétaceasca pe indivizi.
Dupa cum observa Korolevski, in lucrarea-i amintit4
despre