20 BISERICA ORTODOXK ROMANA acord eu biserica ortodox’, se bazau pe sin- boalele Niceii si Constantinopolului, pe cari le-au identificat tntr’un simbol. Fentract tn adevar, e vorba de unul si acelag simbol, tntoemit de ’'sinodul I ecumenic, day expus mai pe larg si mai clar de catre sinodul 2 lea ecumenic. Credem c& prin acest studia istorie i critic al chestiunii, s'a dovedit c& acest {apt ¢ incontestabil si cd simbolul constantino- politan, care a predominat si predomina tn Biserica tntreaga ca simbol prin excelenta «ecu. menic>, € opera autenticd a sinodului al 2-lea Ccumenie. Acest simbol n'a existat tnainte de sinod, nici la Epitaniu al Ciprolui, nici la Gril al Terusalimului, ci a fost compus tn el gi predat Bisericii de el. Continutul Ini e de per- fect acord cu opera sinodului si cu chestivaile dogmatice cari I-au preocupat, Nepistrindu-se actele sinodului, nu avem cer- tificarea direct’ @ faptului, c& simbolul a fost formulat de acel sincd, dar o muljime de mar turli externe araté ca acest fapt e incontestabil - si neclintit, Tradus de TEODOR POPESCU Doctor fa usig di A = Sites — =——_ Poporul din finutul Aradului rupe fecefile unatiei Unafia din judefal si finutol Aradului nu ¢ Noche. Ea dateaza d'abia dia veacul trecut i nu numéra o suta de ani de existents. Ea j {2st rodul politice! unguresti, intratita cu’ po. Utica prozelitisté a Curt din’ Viena, tn slufoa cirora intrase episcopia greco-catolied a Oriuin mari, dela tnfiinfarea ei ta veacul XVIII, gi mal a seamA sub mult liudatul episcop. S, Vales dela Oradea mare. Stirile de lucruri ttre cari s'a toféptuit unatia fn aceste parfi, le-am ardtat mai deaproape Intre Icrare a mea: «Urgia Uniontsia din judeyal Arar Gulai si Keacfinnen ortedoxd, ta anit 1834-50, Materialal now, desgropot din arhiva episco: Piei noastre 9i utlizat In aceasta brogura), s fflat cald rasuaat tn mijlocal populatiel coming fn care patransese, gi mai ales la sate, Poporal a inceput a se desmetici, iar, tntre cele diatai sate, cari s'au sc&ebit de meteahna straina a unafiei, a fost comuna Moroda, $i fn aceasta comund, unafia n'a patruns ca © mecesitate sufleteasca ‘ori culturalé, ‘ci ca 1 zultat al vrajbei tm popor, — vrajba, dia eate s'a nascnt si pe care a hrinit-o bine pind de, Sirtnd, ind poporul credincios, eumintindu-se, £3 (loci s8-si restatoreasca legdtara pacil gig fafici crestinesti si romanes Imprejararile ta cari s'a sunt urmatoarele: Inca fa Ianuarie a. c., poporul unit — cam a freia parte dia comuni,’fiind restul ortodox — ferisese 0 declaratie colectiva de cuprinsul, cd Teving la ortodoxie. Poporal Inst a trebuit thou Stent cd, pana std ta picioare legea ungureascd trebuiese acute declarat duale, ioaintea preotalai greco-catolie, care inet 1. Raiuraastorata, Pref 12 ke, facut acest lucru, — find -numai administrator la Moroda— locu- este tn comuna vecin’ Mocrea. Pentru a-si pune la cale actul tntoarcerii, ere dinciosii reveniti au trimis preotvlui greco-catolic urmatoarea scrisoare: Sfinfiet Sale par. Ioan Pugeasiv, preot greco- catolic in Mocrea. Domnule Parinte, Ji mulfumim de ettd purtare de grija ai putut vee pentru noi tn cele sufletesti, la vérsta Sfine Hei Tale, ostenind la noi din alt sat ca sd ne Pastorestl. Nuch punem nicl 0 vind acum cud ne ginitm sd icsim din turma Sfinfct Tale, fiinded nei asa aflam de bine sa facem acest tucru, Acum sunt 18 ani, s-au pornit tn satul nostra Moroda niste netofelegeri gi certe gi sfarsitl lor & fost, c& oamenii de afunci s'au dat In legea unité, pentruca lise fégiduise c& Episcopia unita dela Orade le face bisericd i scoala, dar fede duinjele aceste au ramas corbd goala si noi ne-am ales cu desbindri gi galceava, si ne-am facut d+ ocard strdinilor, cari sa rAd si st bucuré de des. Dinarile dintre noi. De aceia dard ne-am dat seama de ratécirea de acum 18 ani gi vrem si fim risi una tot satul cum am fost mai tnainte oa ne-am hotarat ‘tofi uniafii si ne tntoarcem la ffafii nostri ortodoxi si fim iara un sollet, un cuget, una Biserica. Dar ni-sia spus, cd trebue sd facem treceri dupa lege cd sa nu sica nimenea despre nol ca an fost amasity ori usuratic. Dect dard ca 18 putem face destul legit de trecer, Te rugdm pe Stintia a 4 ostenesti la noi pe’ ziua de Duminicd ta 8 Februarie 1925 si pe siua de Duminicd tn a2 Februarte 1925, chci noi sataltntreg tot nu putemPOPORUL DIN TINUTUL. ARADULUT E ai merge la Sfintia Ta la Mocrea, ci Sfinfia Ta sa faci bine sd ostenesti pana la noi, cd aici e locul unde si se facd. declaratile, Lasdm te grija Sfinfiei Vale, ca s& anumesti ocul de tutrunire si ceasul din si, la care vet vent, dar sd fact bine sine insliinfest din oreme 6a sa ne stim aduna, $i fiinded vei ostent pentru ot {fi trimitem preful céraugitului pentru dowd drumuri in suma de 120 Lei, adecd una suld doud tech Lei, dack nu-i de ajans vom intregi sama, #1 dorim s& ne tntélnim la casa satului, s4 avem bund marturie a cépeteniilor satului, o& ce vrem vrem cu pace gi cu cinste si cu buna randuiala, Daca ar fi cA Sfinfia Ta nu ai veni la ter- minele pentru cari te rugim, noi o declaram opt ales de peacuma ct dacd asa ne-ai tmpedeca 1m hotirarea sutletelor noastre de a ne intoarce la legea parintilor nostri, noi cei subscrisi cu familile noastre ne declarim ca intorgi Ia legea ortodox ce am avut tnainte de anul’ 1907, 91 Ja noi nu mai ai ce cduta sA ne faci slojbe. Aceasid rugtminte cdtre Sfinjia Ta o facem in doud exemplare, una o trimitem Sfinjiel Tale jara alia 0 dam la par Teodor Draia din co- mua noastra, stl rugdm sd ne albd in grifa st sd ne umble tn treabi ‘mai departe, privindune €a parohieni ai sdi dela stua ce am holdrdd mat sus pentru a doua declarafie dupa legea de tre- ceri i sd ne face par. Drata toate slujtele gi st ecard in numele nostru dela episeepia Avadulud 6a sa ne primeasca sud scutul sau fiinded nol ne cdim pentru raldcirex noastra dela 1907 si din anit, urmatort, Ne rugam Sfinfici Tale, dacd Te-am ti su- Pirat cu ceva sd ne ierfi tnainte de despartire, 4 noi nu facem acest pas din nici o suparare §i pentru nici un fel de ademenire, ci numai Pentrucd nu mai vrem si fim desbinati cu satal 41 cu sutletele tulburate de vrajba aruncata tatre noi de etraini (armeaza Iscaliucletuturor sAteilor una) ‘Trimigii satului, cari s'au tofatigat 1a preotul Sreco-catolic, au primit dela acesta, cuvant de Tefz: «nu-s capra voastra cine orea, treacd; eu nui opreser. Dar in comund nu s'a infdjisat, decat pe turig, ca si nu poata fi surprins cu declaratiile de trecere. Intre atari tmprejurdti, Episcopia Aradului a intervenit, repefit, la Onor. Minister 21 Cultelor si Artelor, certndu-i ca, daca mai inzista pentru observarea literala a legii de treceri, ) sa con- stranga pe preotul greco-catolic sd mu eludese 4, Plecare cregtin, ce vrea sf traci 1a ata contesiane, aro #4 40 preine indivioual, de 2 of, Inanten prota pe are plrisepte, nsoit de dot martri legea, ci s& steiela dispozitia crédinciosilor, spre wi 6 face declaragile legale. Onor. Minister, prin ordinul stu N. 16965 din 18 Aprilie a. c. a Tuat masuri catra Episcopia greco-catolica, ca Preotul administrator al parohici Moroda sd se Prezinte tn comuna, ca ceice dorese s& facd de« clarajit-de trecere sa le poatd face in comuna lor si sd nu fle nevoifi Loft greco-catolict din comuna Moroda sd se deplasese a distanfe mari Pentru a face declarstiile de treceri>. Rezultatol? Nul! Episcopia greco-catolic’, tn loc de a tnlesni respectarca legii tn vigoare gt libertatea congtiinfei garantate prin Constitotia farii, s'a pus de-a curmezigul; w'a comuntcat Preotului stu dispozitiunea Onor Minister, trimis pe preotul misionar—platit de stat — capacitezé pe Morodani de a absta dela gAndul lor. Si-atunci a trebuit ca poporul insusi s& caute solafie, si iata cum: In Dumineca de 9 August, 116 s’au Iuat Ja dram spre Mocrea gi i-au de- clarat preotului greco-catolic, dupa forma gi lege, ca ies din stnul confesiune! greco-catolice gi se intore la ortodoxie, Tot atunci i-au pus In vedere Prezentarea a doua, pe ziua de 23 August, ceeace s'a gi facut. In chipul acesta, unatia din Moroda — prin infclepciunea si bunul simf al poporului—s'a stins, — edei cei cinci barbafi greco-catolici, effi se afirma cd au mai rémas, ‘nu pot con- stitui parohie greco-catolics, ci vor veni gi et la matea sufleteascd, dela care a desbinat ne- priceperea lor de odlnioara si fagaduielile de bunatayi din partea episcopiei greco-catolice. Cazul dela Moroda nu este- sporadic, El nu se reduce numai la faptul material al tntoar- cerii unui sat la ortodoxie. El tnseamn& mult: ca sufletul poporulut, ajons la tnjelegerea vre- murilor nou’, Jucrd’ insusi, tra de_pretinsele ademeniri ale Bisericii ortodoxe gi in ciuda unc!- tirilor de aparare clandestina din partea confe- siunei greco-catolice, Inca 0 dovadd, scrisoarca ce mi s'a_adresat din partea unei comune greco-catolice: Minigul de sus, in primavara acestui Tata serisoarea purtind semnatura primarului, greco-catolic si el, gi a altor zece ingi (Serie Soarea s’a tnregistrat Ia Episcopia noastra sub Nr. 1895/926). Prea Onoratului Doma Dr, Gheorghe Ciuhandu, misionar. Arad, Consistor. Mult Onoraie Domaule Misionar, Poporul din Minigul de sus care, afd de citeva suflete, ¢ de legea greco-catolicd a inceput a $022 BISERICA ORTODOXA ROMANA trezi c& dansul nu ¢ de nafionalitatea ungureas: ca sé fie si acuma in Romania de legea pa- pistagt deci ne tnloarcem catra. dumneavoastrd cu rugarea ca sd ne méntuifi sufletele noastre. Noi ‘am avat fot preofi cari an invajat popia ta scoli ‘unguresti catolice si pe noi ne finea tot in legea papistaga. Dacd odsuram ca parintele Rafi care a invafat la popie romdncascd nich me a stat mult fn legea papistasd, apo! si noi vrem sd urmam Be paslorul nostru de care nea placut, da not am dort ca dumneagoasird sh veniti la noi pe Da- mined, adecd fn 17 Main pe dupa ameazi cu Domnul Protopop casi ne predicafi ca si va aduna tot poporul sf od asteapia pe atunct. Noi dorim s& trecem Ia legea strimoyeasca, dorim sa spalim ruginea ‘stramosilor ce an facut-o c& s’au datin legea unguraeasca cea papistaga. Vrem si rupem legaturile ca papa cd avem romAni Viadici, Metropolifi si Patriarh romfn, nu ne trebue de alt neam. Va rugdm sd me staft tntru ajulori sa fim un sdnge st o lege romaneasca Va pottim tot binele si siinatate dela bunn Dum- nezxen si VA asteptim. ene Perret saga de sus 1a 10 Maa 108, Am urmat invitirii poporului, si i-am trecut, fa loc deschis, — tntdia liturghie ortodoxa, dapa 90 ani dela propaganda Ini S. Vulean, ‘care-i ademenise la unafie. Celelalte vor urma, dela sine, prin vrerea lu: Dumnezeu gi prin infelegerca poporalai, care se desmeteceste si-gi caut calea infratirei sufletegti si tn acest finut, cu, pufini uniati gi cu 0 pro- Paganda sectara foarte pronunfata. Poate na este tird.de un folos real, ca acest curent popular, reconfortare sufleteascd a froniterei de apus, s& fie cunoscut ta tntreaga fara, prin coloanele acestei organ. Dr. Gh, CIUHANDU EXPLICAREA EPISTOLEI CATRE EFESENI CAPITOLUL 5.4, 4 Indemn de a nu mai saotrsi faple pagtnesti Versul 1. Fi dar urmatort lui Dumnezeu ca iste fitt iubith > 2. siumblati tu dragoste precum st Hrisles va inbit si s'a dat pre Sine pentru oh, prinos si jertfd tut Dumnezen spre miros bine placut. Tar desfrinarea si ori ce necurdtic, sau lacomia nici sd se numeasca intre ol cum se cuvine sfintilor. > 4 Mei vorbirea de wriciunt si nerosit sau glumile, care mu se cuvin, ch mai varios mulfamire. >» 5, Ca aceasta st slift cd orice desfranat, sau mecurat, san lacom, care este slu- Hlor idolilor, nu are mostenire tn im- paratia tut Hristos $i Dumnezen. > 6 Niment sa nu va tele cu vorbe de- farle, caci pentru aceasta va vent ‘manta tui Dumnesen peste toft fiti meascaltartt, . Asa dar nu fift parlast acestora. . Atunct exaft in inturerec, acum fnsa sunte lumina in Domunt; ca fii Lumiuit umblap > 9, Lar rodul luminit este ort ce bundtate #4 dreplate si adeodr. > 10. Cereetandce-este bine plitcut Domnutui. 2 ex Versul 11. $1 sa mu fut partasi la faptele cele fara de rod aie intunerecului, mat varios sa le defaimati, » 12. cdet cele ce.se fac in ascums, de dansii, rusinos este a le sé grat. » 18. Lar toate fiind date pe fafa, de lumina e fac cunoscute, c&tt tol, ce este ardtal este lumina. > 14, De occia se slee «Scoala cel ce dormi site vidica din morte sf te va lumina Hristosy. Urménd mai departe cu tndemnorile lui apo- stolul, ta Tegaturd cu cele din urma sfaturi date in capitolul 4 vers 32 de a fi buni, milostivi, le arata si calea cam ar putea deveni aga. «Sa fle wrmatort hd Dumuezeu>, si mearga pe cfrarile trase de El, asa cum a fost gi este si el, apostolu! ', Urmand Domnalui se vor arata aga cum se cuvine, adic «/ilt tubifis, cari rtv- nese gi se straduesc si fie tn viafd ‘asemenea cn tatal lor), aceasta hotarare de a urma Domnulni, trebue si se arate gi pe fafi, de aceca le rice «um 4laft in dragoste>. Cu alte cuvinte In vieafa lor si umble aja fel tn ct si dovedeascd lumii Pagtne ca sunt cu adevarat urmatort ai lui Hristos. Dt Gor 4 11, 3}. comp. Calose By 95 Mat. By