____ATURA §1 CARAGTERUL, UNIATIEr 1097 NATURA SI CARACTERUL UNIATIEI UNIATII IN GRECIA *). Trei epistole ale Arhiepiscopului Atenei HRYSOSTOMOS catre episcopul uniat de Teodorupolis Gheorghios. (Atena 1928, extras din revista ,,Anaplasis*. = mI. (Desi discusiunea pared terminet, episcopul uniafilor a adresat 1. P. S. Arhiepiscop o « treia lung scrisoare — mei mult tratat decit scrisoare—, in cere a ciutat si justifice primatul papal gi sistemul uniafiei, ‘aritandu-I iarig ca existand foarte de mult. Arhiepiscopul « seris urmatorul ultim réspuns). Atena, 15 Sepfembrie 1928 Prea Sfintitului episcop de Teodorupolis Gheorghios. Prea Sfinjite, Am primit la timp si am citit cu multa atentiune serisoarea Prea Sfintiei Voastre dela 25 Septembrie 1927, dar multimea ocupatiunilor mele nu mi-a permis si Va raspond la timp. Aceasta foarte lunga epistola se ocupa ‘mai ales cu dow chestiuni, cea a uniafiei, sau, cum o * numiti Prea Sfintia Voastri, a sgnt originale, dar si paradoxale, straine de parerile seriftorilor gi teologilor de confesiunea Prea Sfintiei Voastre si opuse faptelor reale, dupa cum vom dovedi, urmand ordinea parerilor si reflexiilor Prea Sfintiei Voastre. V4 vom spune si de asta data adevarul fara inconjur, cam am facut In epistolele precedente. Stim ca, din cauza opozitiei ce Va facem, suntem acuzati $i la Roma §i aiurea, in cercuri latine, ca «fanatic», dar aceasta nu ne poate abate dela Implinirea sfintei datorii fata de Biserica ortodoxa catolica. Mai inti observam, c& teoria pe care afi desvoltat-o despre uniafie ca sistem bisericesc, existent aga zicind din primele secole ale crestinismului, este istoriceste ne- tntemeiata si mu se poate caracteriza dec&t ca paradox. Dup& cum just a observat clericul ras unit Ciiri Koro- Jeosk, in lucrarea sa L’Uniatisme, publicatd anul trecut, finfelegind prin acest cnv4nt perverticea gi latinizarea _ ‘. Prin urmare nu sunt potriviti termenii Prea Sfintiei ‘Voastre si ereticd, permitind-o abia mai tarziu, ca find aga zictnd inventaté de Ieronim. In enciclice papale of- ciale, s’a relnat minciuna despre literele slave ca litere sieronimice>, ca de catre Clement VI (1346), Urban VIII (1631), Inocentiu X (1648) si Benedict XIV (1754). Cand trimisii papii Nicolae [ au venit in Bulgaria, au impus Bulgarilor ortodocsi nu numai pe fltogue, ci si liturghin latina si uzurile latine, declarand nevalabile tainele st- varsite de catre preoti cAsatoriti. In timpul craciadelor si dupa cererea Ini Inocentiu Ml, s’a urmirit sistematic asimilirea forfat. a Grecilor ortodocsi cu Biserica latina. Cucerind tinuturile grecesti, ‘eraciafii alungau ierarhia greaca si instslan ierarhie latina,1100 BISERICA ORTODOXA ROMANA obligind gi constrangind pana la moarte restul clerului § poporul, ca si se supuna papii. In Cipru s’a varsat sange martiric, s'au ars oameni vii, cari nu voiau s& se supund papii. Prin trimigii ei, dintre cari unii au uitat & sunt reprezentanfii_unei Biserici crestine, intrebuinfand mijloace crude i tiranice contra unor crestini de aceeag credinfa, Roma se silia sa latinizeze popoarele Orientului. Misio- ‘narii tratau, pentru impunerea latinismului, pe unifi_ ca necrestini (comme de non chrétiens), zice assomptionistal 'R. Fanin in cartea sa "), gi adaoga: «Au moyen age cette methode (@ latinizarii) fat trés souvent employée. Les croisés n’en connurent jamais d'autres et la léguérent a leurs héritiers, les Génois et les Vénitiens... Le mépris que le clergé latin témoignait trop souvent pour les rites orientaux... contribuérent avec la latinisation a augmenter la haine des Orientaux pour les doctrines et les usages de I'Eglise romaine». Forfa si constringerea spre latinizare au dezvoltat ura Orientalilor pentru invataturile gi’ practicile Bisericii Jatine. Papa Inocentiu IV a permis la 1254 sf fie tole- . rate uzurile Orientalilor, ceeace insemneazd, cd mai ina inte nu era permis acest lucru, ci, cum observa Korolevski, bulla lui Inocentiu IV a fost ,,charta uniatismului", pentru cA face tipul oriental suspect sil considera tolerat cu presupunerea abolirii lui treptate si a latinizarii celor uniti cu Roma. In secolele al XIV-lea gi al XVelea, s’a dus in insulele grecesti $i mai ales in Creta persecufie sistema- ticd a latinilor contra ortodocsilor, pentruca nici bulla lui Inocentia IV nu se aplica. Insugi faimosul Visarion, care credea, in secolul al XV-lea, ci total s’a distras in Orient ‘dupa céderea Constantinopolului, socotia c& Grecii trebuiau SA se indeparteze de uzurile lor si sa se latinizeze. De aceea scria preceptorului printilor greci, intre altele: ytre- ue ca copiii sa traeasca latineste.. adec& si urmeze Bisericii tntra toate ca latini si nu altfel*. Uniafia nu era deci cunoscuta pe atanci. Afirmati din nou, c& tineti de Biserica ,universala nu totus de cea occidentald, adeca de Biserica latina si 1) Paris (Maison de ia bonne Presse) 1922 (ed. 2, 1928), p. 703.NATURA Sf CARACTERUL UNIATIET 1101 romani, si credefi c& afirmayiunea Prea Sfintiei Voastre se poate justifica suficient prin sensul universalitatii (cato- licitafii) Bisericii, In desvoltarea acestui sens, nu respin- geti definifia noastra, dupa care Biserica se numeste catolica, ca find adevarata gi ortodoxa, na pur, si simplu pentru raspAndirea ei in toatd lumea. V’ati grabit prea malt notind ca ne gasim ta contrazicere cu sf. Ciril al Terusalimalui, cu privire la sensu catolicitafii. Pentruca afi taiat si desfigurat ta chip sarprinzator local din el, aducaad doar primele fraze, pe cind mai departe zice deasemenea, c4 Biserica se numeste catolica si pentrucd favata catolic gi exact toate dogmele cari trebue s a- junga la cunostinga omului‘. Ca Biserica ,ortodoxa © neatolica, se vede si din locurile citate, mai ales din martiriul sf. Policarp al Smirnei si dela Ciril insug, care deosebeste Biserica catolica de cea a ereticilor ca orto- doxa. Sensul ortodoxiei, insemnand: unitatea tn doctrina si in conducere, exprima sensul reunirii multelor Biserict locale. Voiti sa’ Va dovedim, ca Biserica ortodoxa e tn adevar catolic’, dar aceasta ar necesita un tratat intreg. Va amintim cuvintele partizanului Prea Sfintiei Voastre si adversar netmpicat al Bisericii ortodoxe, Leon Allatius, care recomanda latinilor s4 primeasca tot ceeace se ga- seste in marturisirile Orientalilor : ,,Quidquid est in his professionibus quilibet etiam catholicus profiteri posset. Pentra ce? Pentruca sfinta noastra Bisericd ortodoxa si catolicd n’a schimbat nimic din cele predate ci de catre Domnul si de catce apostoli, n'a stricat simbolul credintei, n’a schimbat sfintele taine, n'a primit dogme noi, cu totul straine Bisericii vechi si opuse sfintei revelafiuni si rafiunii drepte. Aceasta Biserica n’a incetat niciodata s& se ou- measca ,,catolica", fiind adevérata Biserica a lui Hristos. Luafi actele oficiale ale Bisericii noastre de panala jumatatea secolului trecut, cititi de exemplu enciclica Bi- sericii ortodoxe din Mai 1848 contra enciclicei papii Pius IX, cititi scrierile teologilor greci de pandla tace- patul secolului al XIX-lea si veti vedea, ca Biserica or todoxa a Orientulni se intitula totdeauna ,,catolica'“. Ceva , mai malt, spre a se deosebi de Biserica latina a Occ dentului, 0 numia pe aceasta zach) si pe partizanit ei1102 BISERICA ORTODOXA ROMANA vavaino.'). Dar, cum am spus, Biserica latina si-a insusit termenul ,,catolic&' si ca urmare se numeste azi, de o- biceitprin conventie ,,catolica desigar, darnu si ,ordadoxa"'. Loeurile citate de Prea Sfintia Voastra din sfinti pirinti nu se refera la Biserica occidentala despartita de cea catoliéa, si nici termenul ,,catolica' cu care se tnti- tuleazé, nu corespunde faptelor, ajungind sinonim ca latina, Deaceea unii teologi latini, ca iezuitul M. de la Taille (Orientalia Christiana, 21) si alfii propun ca rica latina sa se numeasca ,,orthodoxe. Dup cum ¢ stiut, se numesc ,,cafolici* si patriarhii unor Biserici din Orient despartite gi ,cafolici ti numeste toata lumea, fara ca ei si fie cavolici, adec ortodocsi, alara de ,,catolicosul” Ivis Marturisim cna intelegem concluzia la care sariti, adeca fiindca Biserica apuseana nu este Biserica ,,catolica‘. Prea Sfintia Voastra sunteti ,catolici elinorythmi“, fara s4 avefi obligatia de a fine tiparile si uzurile bisericesti ale Bisericii apnsene. Este adeca ,,Biserica catolica ne- vazuté gi nelimitata? Nu are éa o anumitd doctrina si 0 anumita randuiala culticd, nu are unitate de credinta si de conducere? Nu e prin urmare, dupa Prea Sfintia Voastra, tot una.Biserica ,apuseana cu cea ,,catolica'. si papa’ Romei ca patriarhul si athiepiscopul Romei? Mai addogati, cA, ca ,,clinorythm' aveti obligatia de a nn Va conforma cu cele ale Bisericii apusene. Atunci cum se face c& Prea Sfintia Voastra ,elinorythmul conduceti pe strizile Pireuloi procesiunile cu sfintele Daruri si ined imbracat In costum de arhiereu ortodox si purtand totodata inel de ierarh latin, spre scandalizarea ortodocsilor? Ce Jegtturd poate sa fie intre o ceremonie curat latina si intre ,,elinorythmie“? Cam se face, cum slau arétat eve- nimentele in ,Anaplasis, c4 membri ai Bisericii ,,clino- rythme a Prea Sfintiei Voustre se Impartasesc ou stinta cuharistie indiferent ctnd la Prea Sfinfia Voastra, cand la Occidentali ? Stim ca puneti pe ortodocsii ce atrageti ca si jure pe sfainta evanghelie, c& nu vor mai intra in biserici ortodoxe. Preotul Prea Sfintiei Voastre Gheorghios Xenopulos « zis “unei femei prozelite, care, dupa prozelitism, s'a dus intr'o 1) In loc adzct de xadohoc, waDohenal. IN, TrNATURA §{ CARACTERUL UNIATIEL 1103 bisericd ortodoxa, ca s4 se inchine si roage pentru co- pilal sta bolnav, ca mai bine era si se fi dus intr’ geamie, decit intr’o asemenea biserica! Acelas preot a stvirsit din nou: taina nunfii la o pereche ortodoxa pro- zelital!! Tar ca -director al azilului de orfani a pedepsit foarte aspra mici copii de refugiati ortodocgi din azil, pentruca au strutat mana uoui preot ortodox, care trecea pe strada Evtyhias si pentruca, dupa el, s'au intinat! Acelag asigura pe simplii copii, ca cel care intra intr’o biserica ortodoxa va fi alungat dela paradis si destinat pentru iad. Si cu toate acestea, desi, dupa cum ziceti, * nu fineti de Biserica apuseana, aveti intrare libera in bi- serici apusene si finefi sarbatori gi ceremonii apusene. ‘Ar fi prea lung, ca si transcriem inconsecventele, in cari cAdeti din cauza uniatiei. Observam numai ca, odata ce aficmati cA sunteti unit cu cea dintru inceput existent, sinu cu Biserica apnseana, pentruce primiti doctrina ei, pe care n'o cunostea vechea Biserica catolica, i faceti cele opuse ei? Primifi desigur ca dreapta tnvafatura Bisericii apusene despre Fiiogue, pe care Biserica catolicd a sinoadelor ecumenice o ignora, interzicand categoric orice adaos sau micsorare in simbol, dar pronuntati simbolol credintei fara el;, primiti ca dreapta fnvatatura Bisericii apusene, dupa care sfintirea cinstitelor daruri 1a sfanta liturghie se face prin cuvintele domnesti, gi cu toate acestea pronuntati si ragaciunea de invocare a sffintului Dub, a cArei menfiune o face insug Irinen al Lugdanului; primiti ca dreapta invapitura tarzié si con trarie sfintei Scripturi a Bisericii apusene, dupa care tm- partasirea cu Sfanta Euharistie se face numai prin azima si totus intrebuintati paine dospité si concepeti diferite moduri de impartasire cu Euharistia sub ambele specii. Trecem cu vederea alte inconsecvenfe, carora snn- ‘teti obligat sa Va supunefi, nu pentrucé sunteti, cum zi- ceti, unit cu Biserica ,catolica“ si nu cu cea apnseana, i pentraca urmati sistemol amagitor al uniatiei, Trecem ca vederea spectacolal monstruos si confuzid aduse In sf- nul Bisericii latine insag dela sosirea Prea Sfintiei Voastre, noténd numai cé, pe cind mii de concetateni de-ai nostri greci partizani ai acestei Biserici, gi din Atena i din in- sale, avand in frunte episcopi greci, urmeazi intra total1104 BISERIGA ORTODOXA ROMANA Biserica latina, Prea Sfinfia Voastra impreund cu assomp- jonistii francezi, travestifi in ortodocsi, urmafi nu Bise- rica latina, ci pe cea , va infatisati cu calugarii stréini ca greci, pe clnd Grecii sub ceilalfi episcopi sunt dopa Prea Sfintia Voastra gi . Doi epis- copi greci sub acelas papa al Romei, instalafi in Atena Smpotriva oricdrei legi, sunteti unul capusean>, iar celalt ! Greci adevarafi si autentici, concetafeni de-ai nostri din Aten, casi clerici Jatini sinceri poart’ costum latin, iar Francezii ai Prea Sfintici Voastre pozrta costum de clerici ortodocsi! Ce confuzie mon- struoas’, ce amestec! Dar de ce s4 nu fie spus adevarnl ? Nu va deosebifi intra nimic de ceilalti partizani al papii Romei, suntefi apusean si latin, dar pentru refugiatii greci naivi Va prezentafi ca , ca s& le ardtafi cd prin unirea lor cn papa vor pastra tot ce au_ca orto- doosi, pe cand ia realitate leapdda ortodoxia. Desigur c& no avem dreptul de a intra in constiinfa Prea Sfintiei Voastre, dar nu socotim sincer sistemul uniatiei. E sistem amagitor, ipocrit, oportunist, ca o punte de trecere la papism, permitand toate cate faceti si sustineti Prea Sfintia Voastra si cei de sub Prea Sfinfia Voastra, pentru ascun- derea scopurilor propagandiste ale Prea Sfintiei Voastre. Trecem acum la combaterea altor afirmativni ale Prea Sfingiei Voastre. Zicefi ca adic uniafia a existat dintru inceput, pentruca tn Biserica veche si unita erau si de cei cari-si savarsiau culto! in greceste si avean uzurile lor proprii. Asa ca, dupa teoria in adevar originala a Prea Sfintiei Voastre, marele Atanasie, Vasile cel Mare si Grigore Teologul, sffintul Joan Hrisostom, Chiril al Alexandriei gi, in genere, tofi marii parinti si dascali ai Orientalui eran si cei cari intrebuintan aceste limbi? , al cArei nume nu exist nici ta limb’, nici macar tn formulele liturgice. Ea constitue an sistem propriuNATURA §1 CARACTERUI UNIATIEE 1105 de unire cu Biserica latina, dup’ cum am spus mai sus. Faptal cA patriarhatul Alexandriei, de exemplu, savargid sfinta liturghie in greceste si avea uzuri proprii nu insem- neaz cA era , in sensul in care sunteti Prea Sfintia Voastri, adeca usiai, unit ca Roma Jn felol tn care am aratat mai sus, Patriarhatul Alexan- Grici, casi celelalté patriarhate, cari continud a avea aceeas limba chiar dup primirea de cétre Roma a diferilor ino- condamnate de ele, nu eran desigur . Prin urmare teoria Prea Sfinfiei Voastre, repetim, nu se poate caracteriza decat ca paradox. E cunoscut, ca papa Romii a avut cAtva timp juris- dictiane si asupra unor finuturi grocesti, ca lliricul oriental, pentruc’, dupa cum am aratat tntr’o Iucrare speciala, el finea de partea occidentala a imperiulai roman, $i aceasta jorisdictie s’a desfiintat la 733, si desi papa Romei a céutat cu insistenfa s4 obfinasdin nou aceasta jurisdictiune, n'a reugit. A va fnchipni insa, cA Iliricul sau alta regiune gre~ ceascd era unit cn papa in felul uniafiei sau , e 0 absurditate imens’. Sunt canoscute de toata Inmea faptele, pe cari le relatati cu inutila prisosinté in scrisoarea Prea Sfiatiei Voastre, dar ele nu au sensul ce le atribuiti, intelegind ca tot ceeact era grecesc. Si tnainte si dupa‘ deplorabila shisma a secolului al Xt-leg, exista tn Italia populatie greceascd, dar aceast populatie nu erd supusi administrativ papi Romei. Aveau episcopii si mitropolii proprii, puse sub patriarhul ecu- menic, Mitropolia de Otrando ca greceasca, fara nicio legatura cu papa Romei privitor la conducere. Mitropoliile si episcopiile grecesti avean manistiri tnfloritoare. Existan mAndstiri grecesti chiar langa Roma, intre cari se distingea vestita nvimistire a Cryptoferrei. Grecii din Italia nu se deosebian de ceilalti Greci ortodocsi in credinta si tn cult, prin urmare nu eran, cum afi vrea, . Tocmai faptul ci Roma cauta si impuna si acestor Greci azima a fost unul din motivele shismei. Totusi acest elinism tafioritor al Italiei din*eval media. a fost distros si a disparut prin agresianile clerului latin, Manastirea dela Cryptoferra na era dela Inceput, com credefi, ,elinorythma*, era manastire curat greceasca, pistranda-si caracterul timp de secole. Del:1106 BISERICA ORTODOXA ROMANA manastirii, sfantul Nil (1004), pandla Petra, care a luat parte la sinodul dela Florenta, adeca peste patra secole si la 36 egumeni, numai doi poarta nume neorientale. Unul dintre primii_urmasi ai lui Nil, egumenul Nicolae I, a fost trimis dela Constantinopol in anul 1086-87, ca ,Grec Iz Greci* Graecus ad Graecos). Chiar egomenul amintit Petra _ Petalios sau Vitalius cra de origine greacd, din satui gresese Pentadactylon din Caiabria. Mandstirea nu-si mai pastra ins caracterul ei grecesc, reinoit de Visarion, si era unita cu papa Romei.:Pria interventia lui Visarion, papa Eugenio IV a interzis, printr’o enciclica adresata episcopilor Italiei, ea si fie suparati de catre cleral latin célugarii greci »Vasiliem* din Italia si Sicilia, pastrandu-si rindveala sericeasca si ceremoniile Bisericii orientale, desi nu mai cunostean deloc limba greaca si n’o mai tntrebuinfan la cultul divin. Calugarii pastran doar unele forme ale Bisericii orientale, pentruca fasese asimilati prin mari presioni cu Biserica latina sisi uitasc limba parinteasca. Papa Engeniu IV i-a confirmat toate privilegile i a permis s& se sé- varseased (In ea slnta liturghe ia greceste, gratie Iai Visarion, care fasese numit de Pius Il egnmen comendatar (commendatarics) al Cryptoferrei. In secolele urmatoare, caracterul grecesc al mandstirii s'a afirmat gi mai mult, prin fafiinfarea in ea a unei scoli preofesti si a unci cademii ceologice 2 Cryptoferrei la Roma. Prin urmare motive speciale au coatribuit, ca manastirea, ce fusese Ja ineoput greceasca, si-si pastreze caracterul stu grecesc, fn timp ce tot ce era grecesc fasese latinizat. In secolul al XVE-iea, dupa cucerirea Orientulni de eatre Tarci si prin emigrarea moltor Greci si Albanezi ortodocgi in Italia, s'a format 0 noua mitropolie greceasca ortodoxa @ /taliei, eutonoma din punct de vedere admi- nistrativ, stand sub depedenta spiritaala a Athiepiscopiei Ahridei. Mitropolia aceea a fost sistematic persecutata de clerul latin, Prin interventia lui, a fost alungat la 1556 din Messina mitropolital grec Pamfilos. Mitropolia ortodoxa © sustineafl insd numeroasele colonii greco-albaneze, cari staruiau in ortodoxia lor. Uniafia le era cu total necu- noscuta atunci. Eran colonii curat ortodoxe si nu ,eli- norythme*, cum sustineti. La 1565, morind mitropoltal Italiei Pafautios, arhiepiscopul Ahridei Paisios a transferatNATURA gl CARACTERUL UNIATIET 1107 la acea mitropolie pe Timotei al Coritei, ca s& arhipasto- reasca pe Greci si Albanezi, locuitorii ei, din provinciile Apulia, Abroza, Vasilicata, Calabria, Sicilia, Melita, Dal- mafia si in toata partea apuseana®, dupa documentele pastrate, pe cari le-am gi publicat in lucrarea nodstra despre raporturile dintre ortodocsi si latini in secolnl al XVilea. Contra turmei ortodoxe a acestei mitropolii a Italiei s'a tntors fnsa Roma cu indaratnicje neinduplecata, spre ai violi constiinfa. Foarte expresiv zice Korolevsl tn lucrarea amintita mai sus, cé in secolal al XVi-lea episcopii Rtaliei. sudice au fost obligati s2 rezolve problema a ceeace trebue facut cu Grecii si Albanezii, cari sunt ortodocsi. S’a hotarat ca sf fie adusi cu forta, in sannl Bisericii Jatine. S'a cautat bulla Ini Inocentiu, IV si s’a Iuat ca temei al dispozitiunilor lui Clement VIN dela 1595, pentru distru- gerea ortodocsilor. Aceste dispozitiumi au lost in adevar foarte faneste. Nerecunoscand ca valabila sfanta mirungere ficuta de preotii ortodocsi la botez, Clement a ordonat ca episcopii latini s’o repete. Episcopii greci ortodocsi nu aveau dreptul, dupa dispozitinnile Ini Clement VIII, ca sa. intrebvinfeze sfant mir care nu fasese sfintit de un episcop latin. Clericii ortodocsi hirotoniti de episcopi greci ,shismatici* eran suspendati, panace se uaiau cu Biserica latina, renegand sfitacirile si shisma* episcopului care i-a hirotonit, — gi era interzisa stvargirea vreunei taine de catre ,shismatici fara Invoire speciala dela sfantu! Scaun. Deaceea, cel hi- rotonit férd o asemenea tnvoire era suspendat. Cu aite covinte, prin aceste dispozitiuni constrangatoare ale lui Clement Vill, clerul ortodox era desfiintat cu totul. Apoi, prin accleasi dispozitiuni, se impuneau $i ortodocsilor ho- © privitoare la tasatorie i divort ale sinodului dela Trident. Sofal latin avea dreptul dea impune obligatoriu confesiunes latina sotiei, daca aceasta eri greaca, drept pe care nu-l avea totus soful grec, daca lua sofie latina; aceasta rimfnea liberd si-si urmeze propria confesiune. Abia mai tarziu repnblica Venetiei a modificat intra cAtva aceasta dispozitie atat de apasitoare si nedreaptd a Iai Clement VIII, permitand casatoriile mixte, cu condifia ca fiecare sof sa-gi poata pastra liber confesiunea proprie, copiii fast urmAnd pe a tatalui. Nici preotal gree ortodox1108 BISERICA ORTODOXA ROMANA ‘nu putea sé binecuvinteze Astoria unei latine, nici cel latin pe a unei Grece, fara certificat de celibat, iar procesele de divorf le judeca episcopul Bisericii, in care se sévargise c&sa- toria, Asa a moderat repablica venefiana aspra dispozifiune a papii, prin care se urmaria complecta asimilare a Grecilor ortodocgi cu latinii. ‘Nemulfamit ins cu cele aratate mai sus, papa Clement ordona in plus, ci Grecii trebue sa creada a Sf. Dub purcede dela Tatal si dela Fiul, putand insa sa na pro- nunfe simbolul ca Fidogue, daca rezulta scandal. Comu- nitatilor mixte de latini si de Greci ortodocgi li se impanea finerea sarbatorilor latine. Papa instala in fine. la Roma un episcop grec de confesivae latina, ca si hirotoneascé dupa tipicul grec ortodox pe clericii ortedozsi ai comunitatilor ortodoxe din Italia, cati voiau sa fie hirotonii de arhiereu grec si nu latin. Totodata, papa a fazionat toate manastirile grecesti din Italia, dintre cari nu s’a menfinut pand azi decat numai cea dela Cryptpferra. Dispozitinnile lui Cle- ment VIII au avat ca rezultat imediat fazionarea silita a comunitétiler ortodoxe din Italia si Sicilia eu Biserica latina, pentruca de altfel, dupa putin timp, s'a interzis chiar tn- trebuintarea limbii grecesti in bisericile ortodoxe din Italia. Sub papa Grigore XIll, intemeetoral scolii Sf. Ata- nasie din Roma, asapritea s’a moderat putin, dar «Pro- paganda fidei> tnfiintata Ia Roma la 1622, a tatrebuinfat presiuni de nedestris contra a tot ce era ortadox gi gre- cesc. Chiar in scoala Sf, Atanasie se exercita mare presiune asupra clevilor. Mitropolital de Trapezunt Chiril, atras la Biserica latina, scriind din Paris loi Leon Allatius, «reve- rendissimus dominus», la Roma, la 13 lunie 1652, se plangea ca clericii latin’ nui permiteau sa-i find «ritul séus, si addoga: «nici chiar la Roma nu-l lasa neatins, pentraca elevii (scolii Sf. Atanasie) se impartagesc cu hostia si se spovedese la duhovnici latini si na la greei, tin Sam- betele si no fin Mercuria, tin Pastile si postul ca latinii>. Acelag mitropolit, obligat si find latin, scria iarag iui Allatius, ca acesta la dudat , pentraca a aflat ca savargeste liturghia . Dupa o asa asuprire deci pentra ortodocsii din Italia, nu se putea sd na dispara tot ce era ortodox si grec. Prinful Max de Saxonia, notind in celebrele sale Vorle-NATORA §f CARAGTERUL UNIATIEL 1109 sungen aber die orientalische Kirchenfrage (1907), ca sistemul nefast al uniafiei nu asigura o unire reala, pentraca uniafii se reintore la ortodoxie, zice c4 numai uniafia Italo-grecilor € sigur, fiind consfiotita prin indelungata obignuinta (Die Union der Italogriiker ist durch langjihrige Gewohnheit geheiligt und ruht avf festem Grunde). Iata o pierdere definitiva si imens4 pentru ortodoxie si pentru elinism adusa de nefastal sistem al uniaici, pe care afi venit sé-l apliceti si in Grecia propriu zisa. Copiati depe Rodotas gi alti, aminunfit gi cu oarecare soficient2, comunitstile grecesti infloritoare din Italia, fara sa Va pese insd, cd uniatia a distrus acel elinism fnfloritor, latinizat si disparut. Uniatia n'a existat deci in eval mediu ca sistem bisericese, iar cand s’a aplicat in timpurile mai noi a urmarit descompunerea Bisericii ortodoxe. Va sunt cunoscute desigur faptele, prin cari iezuifii au impus uniafia in diferite fari ca concursul, din nefericire, si al unor Greci, ca al Ini Petru Arcudios, elinomaniacul, al Ini Leon Allatius gi altora. Nu ignorati, ca svb acelas Clement VIII s’a batut la Roma o medalie comemorativa, care infatiseaza pe episcopii rusi tngenunchiati tnaintea papii, cu inscripfia Ruéhenis receplis. Erau ingenuncl episcopii cari tradase in chip mizerabil ortodoxia gi cari induplecati si atrasi de predicile iezuitilor si anume ale lui Petru Scarga si Anton Possevino, s’an dus la Roma, au ‘marturisit credinja latina, primind hotérarile sinoadelor dela Florenta gi dela Trident, anatematiziind shismele si ereziile, pe cari le-a condamnat Biserica Romei, deci si Biserica ortodoxa insis, iar pe langa acestea au cecunoscut ca ade~ varat pe Filiogue, pargatoriul, tavapatura despre indulgente, pe cea despre primatul papii si despre ceremoniile: si tainele specifice ale Bisericii latine. Papa permitea fostilor orto- docsi sa-si aiba vzurile lor, dar numai pe acelea cari con- corda cu ale Bisericii latine. lata deci geneza uniafiei! ‘Acestea au fost principiile ei s1 cu aga principit s'a impus cu forfa si constrangerea populstici ortodoxe din Rusia sudic& si din Polonia, prin sinodul dela Brest 1596. Cu- noastefi grozavele-i consecinte. Arhimafdritul Nichifor, re- prezentantul patriarhului de Constantinopol, a fost pnns din ordinal regelui Polonici Sigismund, care sprijinia cu pasiune uniatia, si inchis in temnitele Marienburgului, murind de foame ; reprezentantul patriarhului de Alexandria, Chiril1110 BISERICA ORTODOXA RoMANA Lucaris, abia a reugit s& fagi; contra ortodocsilor s’a pornit persccutic grozava, mulfi clerici au fost ucigi, alfii exilafi, iar altii de fricd s'au supus papi. Bisericile gi ma- nastirile au intrat in mAinile uniatilor. Deseriind consecintele teribile ale uniatiei, intr’o scriere recenta despre Biserica ras), Brian-Chaninov, ne di 0 icoana foarte vie a rezultatelor uniatiei, tn urmétoarcle : +Ce fat Ia le point de départ d’nne lutte stérile et longue entre deux fractions de la population des provinces rasses de la Pologne. Bien vite, abandonnaat le terrain parement religieux, elle devint une question nationale, politique, ad- ministrative. Elle prit aussitdt des proportions grandioses ‘et menagantes ; toutes les classes de la population s'en meélerent, les tribunaux en farent saisis, Ia diéte dut in- tervenir pour protéger les évéques et deféadre leurs églises. Pour comble de malheur, on fic appel non seulement au bras séculier, mais a la force brutale ; des bandes de pillards parareat dans le pays ravageant de préférence les Propriétés des unis». Acest tablou funest al revoltarii po- poarelor si al unor catastrofs de nedescris s'a repetat din nenorocire pretutindeni uude s'a impos uniafia. In pro- ‘Vinciile rrsesti ale Poloniei, Biserica ortodox pirea mo- mentan desfiinfata, dar s'a restabilit dela tnceputal secolului al XVIFlea prin silinfele patriachilor din Orient gi mai ales ale lai Teofan al Ierusalimului, care s’a dus acolo in anul 1620. Traducere de TEODOR M. POPESCU. 1) Paris, (Bernard Grasset), 1828, pag. 104. — N. Tr. Saplimani si tuni, cit am slat in pat si in cast, le-am frit cu Evanghelia, Putin cate putin, fecare slik din Evanghelie @ ajuns si fic vin pentru mine, In toate cuvintele, am vteut stra Incind adeuibrul cao sica si l-am simfit bitind in mine ca 0 inima. Cunl was orede de acum inainte in minuni, dupa acca pe care a sdvarsil-o cartea asia in mine? Ochiul men era orb la lumina credinfei, tar acum 0 vede inn toald mardtia ei. Swflelul iwi era surd Ya’ cussintul tui Dum- nesew, iar azi il aude in toald dulceafa Ini doveditoare. Eram infepenit de nepisare, iar azi sujleiul mi se riick spre cer in audntul dragoste!. Dukurile necurate de care cram sidpanil au ‘fost alungate pe toldeauna. FRANCOIS COPPEE, 1 seen is BonaeSoatracs",