Instalaţii speciale de detectare, semnalizare şi stingere a incendiilor

1. Introducere

1.1. Riscul de incendiu

Proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente, a instalaţiilor
tehnologice, inclusiv a instalaţiilor de detectare, semnalizare şi stingere a
incendiilor, precum şi a altor amenajări trebuie realizate astfel încat, în cazul
producerii unui incendiu în faza de exploatare a acestora, să se sigure urmăoarele
cerinţe:
-protecţia şi evacuarea persoanelor ţinând seama de vârsta şi starea lor
fizică;
-limitarea la minimum posibil a pierderilor de bunuri materiale şi a propagării
incendiului;
-protecţia pompierilor şi a forţelor care intervin pentru evacuarea şi salvarea
persoanelor, protejarea bunurilor, limitarea şi stingerea incendiilor, precum şi
inlăturarea efectelor negative ale acestora.
Asigurarea acestor obiective conduce la prevenirea pericolelor şi riscurilor
asupra sănătăţii şi vieţii oamenilor, în general a protecţiei utilizatorilor, a deteriorării
mediului inconjurator şi a distrugerilor bunurilor materiale.
Noţiunea de risc de incendiu poate fi definită ca o probabilitate în raport cu
gravitatea pericolului de declanşare a unui incendiu, în spaţii, încăperi, construcţii
sau compartimente ori instalaţii, iar asigurarea unei securităţi corespunzătoare la
incendiu presupune practic existenţa unui risc cât mai redus de incendiu, dar în
limite acceptabile (dupa caz, mic, mijlociu, mare sau foarte mare, conform
reglementărilor specifice).

Nivelurile riscurilor de incendiu, în prezent, la clădiri civile (publice) şi prin

asimilare cu categoriile de pericol de incendiu la clădiri de producţie şi depozitare
se determină pe baza calcului densităţii de sarcină termică (q), natura şi
caracteristicile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor manipulate,
depozitate, prelucrate, precum şi, în anumite cazuri, în funcţie de destinaţia
incăperilor, construcţiilor sau compartimentelor de incendiu.
După densitatea de sarcină, riscul de incendiu în construcţiile civile (publice)
poate fi apreciat astfel:
-mare q ≥ 840 MJ / mp;
-mijlociu 420 MJ / mp ≤ q ≤ 840 MJ / mp;
-mic q ≤ 420 MJ / mp.
Având în vedere destinaţia incăperilor (compartimentelor de incendiu), riscul
de incendiu este :
-mare, acolo unde se utilizează sau depozitează materiale ori substanţe
combustibile (arhive, biblioteci, parcaje autoturisme, magazine şi spatii comerciale,
peste o anumită suprafaţă etc.);
-mijlociu, în spaţii unde se utilizează foc deschis (bucătării, centrale termice,
oficii pentru preparări calde etc.);
-mic, în alte categorii de spaţii, incaperi sau compartimente.

Riscurile de incendiu pot fi analizate în baza unui concept de protecţie cu

instalaţii de detectare, semnalizare şi stingere pe mai multe nivele, cea ce face ca
1
fiecarui posibil focar de incendiu să-i corespundă un anumit nivel de protecţie. Prin
urmare înseamnă că, fiecare spaţiu, încăpere, compartiment trebuie protejat prin
măsuri corespunzatoare, pasive şi active, astfel încât un inceput de incendiu să fie
detectat imediat şi stins, să nu se permită dezvoltarea şi extinderea incendiului.
Detectarea şi stingerea cu instalaţii speciale a unui incendiu reprezintă o
parte din conceptul general de protecţie la foc (măsuri pasive şi active), aspect
care poate fi pus în evidenţă prin schiţa din figura 1 de mai jos:

ARIA DE PROTEJAT

1. Protecţie pasivă la foc a clădirilor >>>>>>>>>> conformare la foc prin măsuri

constructive (distanţe normate, compartimentări, protecţia golurilor etc.)

2. Protecţia activă la foc a clădirilor >>>>>>>>>> Sisteme automate de

semnalizare şi stingere a incendiilor, intervenţie pompieri

3. Asigurarea evacuării utilizatorilor >>>>>>>>>> Indicatoare de evacuare, iluminat

de siguranţă pentru evacuare

4. Sisteme şi instalaţii automate şi manuale a incendiului >>>>>>>>>> Detectie,

semnalizare incendiu

5. Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor >>>>>>>>>> Măsuri în

exploatare de protecţie la foc
fig.1

1.2. Grad de echipare

Pentru sistemele de detecţie semnalizare şi stingere automată a incendiilor,
gradul de echipare se defineşte ca aria supravegheată de un echipament automat
raportată la aria desfăşurată a clădirii, echiparea putând fi:
- totală, atunci când intregul compartiment de incendiu cu toate incăperile,
spaţiile sunt echipate cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere, anexa 1;
- partială, anumite părţi ale construcţiei sunt excluse de la supraveghere, de
obicei din motive financiare, considrând că aceste spaţii şi incăperi datorită riscului
mic de incendiu por fi afectate mai puţin de către un eventual eveniment (incendiu),
anexa 2;
- completă selectivă, atunci când nu toate compartimentele, incăperile sunt
supravegheate, dar care sunt, au supraveghere completă, anexa 3;
- selectivă prin detecţie a căilor de evacuare, (orizontale şi verticale)
presupune doar supravegherea căilor de evacuare în vederea protejării vieţii
utilizatorilor, anexa 3;
- selectivă a bunurilor, echipamentelor, utilajelor, aceasta presupune
supraveghere cu detectoare punctuale instalate în imediata apropiere a bunului,
echipamentului, utilajului protejat;
- punctuală a echipamentelor electrice importante (de comandă), putându-
se realiza cu detectoare punctuale în imediata apropiere a echipamentului protejat
în spaţiul respectiv, în pardoseala sau tavanul fals.

2
 2. Tipuri de sisteme de semnalizare a incendiilor
Instalaţiile automate de semnalizare a incendiilor detectează iniţiera unui
eventual incendiu cu ajutorul detectoarelor de incendiu prin identificarea unuia sau
mai multor parametrii caracteristici focarelor de ardere, cum sunt efluienţii
incendiului (fum, flacară, caldură şi alte produse de ardere).
Aceste instalaţii sunt uneori deosebit de complexe, iar in componenţa lor
intră pe langă butoanele de acţionare manuală, circuitele, centrala de semnalizare
şi detectoarele automate care se conectează prin circuite, după caz, independete
la centrala de semnalizare a incendiilor.
Instalaţiile de semnalizare a incendiilor pot fi conectate la sistemul
centralizat de management al construcţiei şi pot acţiona pornirea pompelor de
incendiu sau a sistemelor de evacuare mecanică a fumului şi gazelor fierbinţi,
declanşarea instalaţiilor speciale de stingere a incendiilor, de ventilare şi a
clapetelor antifoc, acţionarea uşilor antifoc, intrarea in funcţiune a surselor electrice
de rezervă, alertarea pompierilor şi a altor forţe de intervenţie etc.

Principiul de bază al detectării, semnalizării şi stingerii incendiilor este

prezentat în fig.2

Detecţie / semnalizare Prelucrare semnal Alarmă / intervenţie

Detectoare automate Semnal sonor

de incendiu
Alertare pompieri
Butoane de semnalizare
- linie directă la
Unitate dispecerat
Alte sisteme si instalatii centrală
de protecţie la foc
Acţionarea altor sisteme
de securitate la incendiu
Fig.2

2.1. Tipuri de detectoare.

Detectoarele care intră în componenţa sistemelor de detectare a incendiilor
pot fi:
2.1.1. Detectoare de fum, care detectează incendiul în faza incipientă,
inaintea apariţie flacărilor, cea ce permite o intervenţie şi o stingere rapidă, pot fi
amintite, detectoare de fum optice şi cele cu cameră de ionizare.
a. Detectoarele de fum optice sunt realizate conform standardului EN 54-
7/9 şi trebuie de asemenea să indeplinească cerinţele testului de foc TF1-foc
deschis cu focar din lemne – care analizează efluienţii vizibili de combustie, în
principal fumul care reflectă lumina.
b. Detectoarele cu cameră de ionizare sunt mai performante intrucât
răspund la acţiunea fumului, atât la fum vizibil cât şi invizibil. Detectoarele de fum
in general sunt utilizate cu restricţii în medii cu umiditate mare, curenţi mari de aer,
aceste condiţii putând fi luate în considerare şi pentru transportul şi depozitarea lor.
2.1.2. Detectoare multi-criteriu sunt combinaţii diferite: optic de fum şi
temperatură sau optic de fum, temperatură şi de fum cu cameră de ionizare. Ele
3
sunt detectoare care pot evalua ca un procesor în condiţii minime parametrii unui
incendiu: densitatea fumului şi variaţia densităţii fumului în timp, viteza de creştere
a temperaturii şi temperatura maximă. Aceste detectoare trebuie să îndeplinească
cerinţele standardului EN 54-7/9 şi toate testele la foc TF1-TF6 (potrivit
standardului EN 54-9).
2.1.3. Detectoare de fum montate pe tubulaturile de ventilare-
climatizre, care au în componenţă o cameră de fum contectată la tubulatura de
ventilare monitorizată printr-un sistem bypass de aer. Acest tip de detector se
montează pentru acele tubulaturi de ventilare unde debitele de aer sunt
unidirectionale şi vitezele nu depăsesc 20 m/s.
2.1.4.Detectoare liniare, pot fi de fum şi de temperatură.
a. Detectoare liniare de fum, functionează pe principiul atenuării luminii şi
sunt snsibile la toate categoriile de fum vizibil putând supraveghea o zonă cuprinsă
între 5 - 100 mp. Testele de foc TF1 – TF5 se fac conform normei EN 54.
b. Detectaore liniare de temperatură, se utilizează pentru detecţia unei
temperaturi ridicate sau a unui incendiu de tip uniform (în care temperatura în
diferite puncte ajunge la aproximativ aceeaşi valoare).
c. Detectoare de temperatură, pot fi cu prag fix măsurand (cuantificând)
temperatura maximă la care trebuie să declanseze. Detectează incendii cu flacară
cu creştere rapidă a temperaturii care activează alarma (centrala de semnalizare)
în momentul în care este depaşită temperatura maximă a detectorului şi nu
intotdeauna aceste detectoare respectă prevederile standardelor EN 54.
d. Detectoare cu gradient de temperatură care evaluează viteza de
crestere a temperaturii în unitatea de timp (grade Celsius /min.) la care alarma
trebuie declanşată
2.1.5. Detectoare de flacară. Sunt acele detectoare cu senzori de detecţie
în infraroşu, UV (ultraviolet) sau combinat UV/IR (ultraviolet/infraroşu) se folosesc
pentru detectarea incendiilor cu flacară şi pot fi utilizate în mediu normal sau cu
pericol de explozie.
2.1.6. Detectoare cu adresă colectivă, (semnalul de la detector este
amplificat dacă se depăşeste valoarea unui anumit prag, alarma fiind transmisă la
centrală fie direct, fie cu intârziere în cazul în care este procesat). Centrala poate
identifica numai linia pe care este amplasat detectorul.
a. Detectoare adresabile. Aceste detectoare pot fi echipate cu unul sau
mai multi senzori şi permit o localizare exactă a locului de izbucnire a incendiului.
b. Detectoare neuronale cu algoritmi. Acestea sunt de tipul multi-criteriu
interactive şi au sigurantă maximă în detecţie şi logică de evaluare. Astfel de
detectoare pot fi parametrizate şi pot fi programate optim în funcţie de cerinţele
mediului în care sunt amplasate. Semnalul de raspuns ţine cont de totalitatea
variabilelor măsurabile:
- Semnal senzor (amplitudine, de exemplu, semnal de la fum);
- Schimbarea valorii măsurate în unitatea de timp (comportare dinamică,
variaţie a concentraţiei de fum);
- Fluctuaţie + Schimbări mici dar rapide, fluctuaţii statice ale valorii măsurate
(fenomene tranziente);
- Algoritmi + reguli aritmetice adaptate la situaţie cu ajutorul parametrilor.
Fiecare detector este echipat cu un microprocesor care controlează
semnalul de răspuns. Pentru analize de semnal complexe trebuie procesate
cantităţi mari de date în intervale mici. Aceasta se poate realiza cu ajutorul unei
reţele neuronale. Toate combinaţiile logice sunt în continuu legate de toate
4
celelalte, ceea ce inseamnă că datele ce sosesc pot fi procesate simultan la mai
multe nivele.
Detectoarele interactive se utilizează oriunde sunt condiţii de mediu dificile
şi grad mare de risc, care cer o plauzibiltate mare a alarmei, adică siguranţă în
detecţie şi imunitate la fenomene perturbatoare.

2.2. Caracteristici ale sistemului de detectie

Sistemul trebuie să transmită la centrală, pentru evitarea alarmelor false,
eventualele setări inadecvate ale detectorului pentru mediul în care a fost instalat,
să ofere posibilitatea de reconfigurare automată la parametrii iniţiali când unul sau
mai multe detectoare au fost inlocuite definitiv, reintroduseori în cazul intreruperii
complete a tensiunii.
Sistemul printr-o programare simplă trebuie să activeze un indicator luminos
extern racordat sau nu direct la detectorul intrat in alarmă.
Detectoarele trebuie să fie indentificabile individual (adresabile) de la
centrală, pe tipuri de detectoare, setare de parametri şi amplasare arhitcturală .
Detectoarele se vor conecta la centrală prin circuite supervizate de clasa A
(buclă).
Sistemul va trebui sa poată semnaliza cu prioritate un mesaj de alarmă în
mai putin de 4 secunde pentru cele optice şi în mai putin de 2 secunde pentru cele
combinate după ce detectorul a analizat situţia.
Sistemele de detecţie se pot clasifica dupa modul de adresare şi tipul liniilor
de selecţie în:

- Sisteme adresabile colectiv, care monitorizează spaţii, încăperi,

compartimente (echipamente grupate în zone de detectie).Oricare
detector pune in alarma linia pe care este montat, iar localizarea aresei
detectorului individual care a declanşat alarma nu se poate face numai
atunci cand pe linie exista un singur detector;

- Sisteme adresabile individual se caracterizează prin faptul că, fiecare

detector din linie poate fi alarmat (adresat) individual. In acest caz
detectoarele semnalează stările de operare normală, defect ori alarmă,
iar localizarea adresei se poate face cu exactitate;

- Sisteme cu linie radială monitorizate la defectiuni de genul linie

deschisă ori scurtcircuit şi sunt terminate în mod normal cu rezistenţe de
capăt de linie (cablare de clasa B).;

CS

Linie radiala (de detectie) – clasa B.

- Sisteme cu linie tip buclă care se caracterizează prin faptul că în locul

rezistenţei de capăt de linie, linia de detecţie este intoarsă în centrala de
semnalizare (cablare de clasa A).
5
 Avantajul acestei linii este că semnalele de alarmă pot fi transmise şi
evaluate chiar şi atunci când linia este intreruptă intr-o anumita porţiune.

CS

Linie de detecţie tip buclă – clasa A.

Liniile de detecţie ale instalaţiilor de semnalizare a incendiilor pot fi

proiectate ca linii simple (cu sau fară rezistenţe de capăt de linie) ori cu bucla
monitorizată.

CS

Linie radială (simplă) de detecţie pentru sirene (hupe) cu rezistenţa de capăt

de linie – clasa B.

CS

Linie de detecţie tip buclă pentru sirene (hupe) – clasa A.

3. Criterii de adoptare a solutiei tehnice alese

Pentru adoptarea unei soluţii tehnice în proiectare se au în vedere
următoarele criterii:
- categoria (tipul) de incintă care urmeaza a se proteja;
- influienţa înălţimii încăperii (compartimentului);
- aria de acoperire a unui detector;
- tipurile de detectoare;
- caracteristicile mediului din incinta şi a utilitaţilor acestuia.
Categoria de incintă monitorizată (obiectivele caracteristicilor generale ale
sistemului de detecţie incendiu) sunt prezentate in tabelul alăturat.

6
Categ. Tipul de focar, care s- Risc de Parametrii Tipuri de
echipa ar putea produce în incendiu carecteristici ai încăperi
re. încapere incendiului
I ™ Focar incipient cu Mic şi ™ Fară pericol ™ Bucătării,
flacară deschisă mediu pentru viaţă centrale
™ Este necesar㠙 Suprafaţaîicăperii termice,
semnalizarea sub 150 mp. încăperi din
™ Suprafaţa mică a construcţii
focarului publice

I ™ Focar mocnit Mic si ™ Fară valori mari ™ Ateliere şi

incipient mediu ori de importanţă garaje mici,
™ Nu este necesară deosebită alte
semnalizarea categorii de
spaţii şi
incăperi
II ™ Focar incipient cu Mediu si ™ Cu pericol pentru ™ Spaţii şi
flacară deschisă mare viaţă încaperi din
™ Este necesar㠙 Suprafaţa clădiri
semnalizarea încăperilor peste publice de
150mp producţie şi
™ Cu risc de depozitare
extindere a
focarului

II ™ Focar mocnit Mediu si ™ Existenţa unor ™ Spaţii şi

incipient mare valori încăperi din
™ De preferat căadiri
semnalizarea publice de
producţie şi
depozitare
™ Ci ăde
evacuare
III ™ Focar incipient cu Mare si ™ Cu pericol ™ Clădiri de
flacară deschisă foarte deosebit pentru producţie şi
™ Este necesară mare viaţă depozitare
semnalizarea ™ Cu risc mare de cu valori
extindere a deosebite
focarului ™ Biblioteci,
™ Focar mocnit arhive,
incipient ™ Prezenta valorilor muzee,
™ Este necesară mari, foarte centre de
semnalizarea mari, opere de calcul, etc.
artă si
patrimoniu

7
 Alegerea detectoarelor pentru condiţii normale

Categoria de Tipul focarului Compatibilitate detectoarelor

monitorizare
Optici Optico-termici Termici
I Focar cu Recomandat Optim (foarte Optim
flacară (bun) bun)
incipient
II Focar cu Optim Optim Recomandat
flacară cu condiţii
incipient sau
foc mocnit
incipient
III Focar cu Optim Recomandat Nerecomandat
flacară
incipient sau
foc mocnit
incipient

Influienţa înălţimii camerei privind alegerea tipurilor de detectoare se

prezintă în tabelul de mai jos.

Inaltimea camerei Tipul detectorului Compatibilitate

Focar cu flacara Focar mocnit
Sub 6m Detector de Optim (foarte bun) ---
temperatură (cl. 2)
Sub 7,5m Detector de Optim ---
temperatură (cl.1)
Sub 12m Detector de fum Optim ---
12-20m Detector de fum cu Optim Recomandat
sensibilitate marită
sau detector de
fum linear
Peste 20m Detector de flacară Optim ---

Creşterea iînălţimii încăperii conduce la diminuarea efectelor efluienţilor

incendiului (fum si gaze fierbinti) ce se degajă în timpul incendiului asupra
detectorului, prin urmare cu cât înălţimea compartimentului este mai mare cu atât
trebuie prevăzute detectoare mai sensibile. Inălţimea compartimentului poate
influienţa şi aria de acoperire a detectorului.
Suprafaţa monitorizată de un detector de fum în funcţie de înălţimea
camerei şi riscul de incendiu se determină cu ajutorul diagramei din anexa 4.
Cu cât numărul de schimburi de aer este mai mare cu atât concentraţia
fumului şi gazelor fierbinţi este mai neuniformă. Pentru contracararea acestui efect
al instalaţiilor de ventilare asupra eficacităţii detectoarelor, suprafatţ de acţiune a
fiecarui detector trebuie redusă (numărul detectoarelor creşte).
Această caracteristică este prezentată în tabelul de mai jos:

8
 Nr. de schimburi de aer pe oră Factor de reducere a ariei de
monitorizare
>10 0,9
<20 0,9
>20 0,8
<30 0,8
>30 0,7
<40 0,7
>40 0,6
<50 0,6
>50 0,5

Exemplu : pentru amplasare unor detectoare în încăperi cu 34 schimburi de

aer pe oră, A=120mp., aria efectivă de monitorizare (montaj) va fi: 0,7x120=84mp.
La amlasarea şi montarea detectoarelor faţă de diferite utilaje ori elemente
de construcţie se va ţine seama de instrucţiunile producătorului.

4. Sisteme, scheme, solutii constructive

In unele incăperi, spaţii, în general compartimente din claăirile pulice
datorităprezetei zonelor cu densitate de sarcină termică mare există condiţii
favorizante în prezenţa unor surse de aprindere, de izbucnire a unor incendii.
Astfel de incăperi ori spaţii pot fi:
- depozite pentru materiale şi substanţe combustibile din clasele de
periculozitate P2-P4);
- nişe, ghene, tubulaturi de ventilare/climatizare;
- camere pentru acumulatori;
- garaje subterane;
- încăperi pentru calculatoare, centrale telefonice;
- arhive, biblioteci, tipografii;
- centrale termice, bucatării, oficii şi alte încăperi cu foc deschis;
- camere de filtre, centrale de ventilare, tablouri electrice;
- coridoare, scări, alte cai de evacuare;
- spaţiile dintre structura de rezistenţă şi plafoane ori pardoseli false;
In continuare se va prezenta cateva condiţii şi criterii de performanţă privind
amplasarea detectoarelor în unele dintre categoriile de spaţii, încăperi, zone, din
cele precizate mai sus.

Poziţionarea detectoarelor în spaţiile create de tavane şi pardoseli false

Inalţimea dintre plafonul (pardoseala) Suprafaţa acoperita (monitorizata) de un
falsă şi structura de rezistenţă detector-‘A’
Sub 0,3m Până la 25mp.
0,3m – 1,00m Circa 40mp.
Peste 1,00m Aproximativ 60mp.

Amplasarea detectoarelor pe culuarele construcţiilor civile (lăţime < 3m)

™ ™ ™ ™
7,5m [ 15m ] 15m [ 15m ] 7.5m

9
 De regulă detectoarele se pozitionează la circa 10m unul de altul si 5m de
pereţi.dacă laţimea coridorului este mai mică de 3m distanţa dintre detectoare
poate fi mărită până la 15m.
Pe căile de evacuare (coridoare, scări, circulaţii etc.) se recomandă a se
amplasa detectoare de fum, iar aria ce-i revine unui detector este de circa 75-
80mp.
In camerele de cazare a hotelurilor se asigură minim un detector/camera.
Tabel privind criterii de alegere a detectoarelor pentru diverse încăperi

Tipul Tipul de Alte tipuri de Suprafaţa Prezenţa Observaţii

încăperii detector detectoare monitorizat sistemului
optim de alarmă
Camere Detector de Detector Min. un Se Este
de cazare fum(indicat interactiv detector pe recomandă necesară
or luminos cameră in un multi-
la soclul zona patului indicator in verificare de
acestuia) faţa uşi alarma
Căi de Detectoare Nu se 75-80mp. Nu este Necesitatea
evacuare de fum recomandă pentru un necesară supravegherii
detector
Garaje Detectoare Detectoare Funţie de Nu este După caz
subterane combinate de tipul necesară stingere cu
fum- temperatură detectorului sprinklere
temperatură şi spatiul
protejat
Centrale Detectoare Nu se Funtie de Este Conditii
termice şi combinate recomandă tipul necesara restrictive de
alte spatii fum- detectorului si se amplasare
tehnice temperatura si spatiul amplaseaz
protejat a la intrare
Canale Detectoare Nu se De regulă Absolut ------
deventilar de fum recomandă unul pe necesar
e optice tubulatură
Depozite, Detectoare Nu se Funcţie de Nu este Se poate face
arhive de fum recomandă tipul necesar stingerea cu
etc. optice detectorului substante
speciale
Bucătării Detectoare Nu este Funcţie de Nu este Stingere cu
de cazul tipul necesar apă
temperatură detectorului pulverizată
cu prag in şi spatiul de ori alte
hote protejat substaţe
speciale

5. Elemente de calcul si proiectare

5.1.Precizari ale reglementarilor romanesti

La proiectarea instalaţiilor speciale de detectare, semnalizare şi stingere a
incendiilor cu apă sau substanţe speciale se are în vedere compatibilitatea dintre
detectoare, respectiv substanţele de stingere utilizate şi mediul combustibil,
10
eficienţa de stingere a substanţelor utilizate, precum şi siguranţa oamenilor din
spaţiul protejat.
Principalele proprietăţi specifice ale substanţelor utilizate în instalaţiile de
stingere, trebuie să asigure în principalurmătoarele cerinţe:
™ eficienţa stingerii;
™ neafectarea obiectelor şi a materialelor din spaţiul incendiat;
™ penetrabilitatea oamenilor în spaţiul protejat;
™ nedeteriorarea calitativă a substanţei de stingere în timpul stocării;
™ neafectarea mediului, sănătăţii şi a vieţii utilizatorilor de către substanţa de
stingere şi produşii rezultaţi în urma acţiunii de stingere;
™ caracteristici dielectrice.
Alegerea tipului de instalaţie de stingere a incendiului şi a substanţei de
stingere utilizată, în general, trebuie să corespundă naturii produselor combustibile
din spaţiul protejat, condiţiilor specifice concrete ale incintei respective, importanţei
şi valorii produselor protejate, tipului de construcţie etc.
Instalaţiile speciale de stingere a incendiilor, cu apă sau substanţe speciale,
trebuie să corespundă riscului de incendiu şi, după caz, categoriei de pericol de
incendiu din spaţiile în care sunt amplasate sau utilizate.
Proiectul instalaţiilor de stingere a incendiilor trebuie să cuprindă piese
scrise şi desenate referitor la instrucţiunile de funcţionare şi verificare periodică.
La dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor şi a componentelor
acestora se respectă prevederile specifice substanţelor de stingere utilizate,
precum şi condiţiile şi specificaţiile producătorilor de echipamente.
La amplasarea componentelor instalaţiilor de stingere a incendiilor se
respectă prevederile reglementărilor tehnice, precum şi cerinţele şi condiţiile
producătorilor acestora.
În funcţie de natura substanţei de stingere utilizate, se recomandă
dispunerea staţiilor de stocare şi de distribuţie în apropierea incintei la care asigură
stingerea incendiilor.
În toate situaţiile se recomandă asigurarea ventilării natural-organizate a
staţiilor de stocare şi de distribuţie a substanţelor speciale de stingere.

În funcţie de condiţiile specifice şi de natura substanţei de stingere, se

prevăd instalaţii de ventilare mecanică a staţiilor de stocare şi distribuţie.
Evacuarea eventualelor scăpări de gaze se face numai direct în exterior.
Instalaţia de ventilare mecanică a staţiei de stocare şi de distribuţie va
asigura evacuarea scăpărilor de substanţe de stingere direct în exterior, până la un
nivel nenociv pentru oameni. Ventilarea va asigura un debit echivalent cu minimum
5 schimburi orare.
Instalaţiile mecanice de ventilare, atunci când se prevăd, vor fi acţionate cu
butoane manuale amplasate centralizat în apropierea uşilor de acces în spaţiile
protejate. Aceste instalaţii se dimensionează corespunzător evacuării sigure a
degajărilor, asigurând un debit echivalent cu minimum 10 schimburi orare.
Tubulatura de evacuare va avea trasee cât mai scurte şi dacă este posibil, fără a
traversa alte spaţii neprotejate.
Producătorii instalaţiilor de stingere a incendiilor şi, după caz, furnizorii
acestora, precum şi proiectanţii şi executanţii instalaţiilor de stingere, răspund -
potrivit competenţelor legale ce le revin - de calitatea lucrărilor executate şi de
asigurarea condiţiilor de siguranţă a utilizatorilor, precum şi de eficienţa stingerii
incendiilor în spaţiile protejate.
11
 Corespunzător naturii incendiului, a modului de semnalizare a izbucnirii
incendiului şi de posibilitatea acţionării instalaţiilor de stingere în timp util, de la caz
la caz, se adoptă acţionări automate sau manuale ale acestora. În toate cazurile,
acţionările automate vor fi dublate de acţionari manuale de comandă a punerii în
funcţiune a instalaţiei.
La instalaţiile cu funcţionare automată, sistemul de semnalizare a
incendiului şi de acţionare automată a comenzii de funcţionare a instalaţiei, va
asigura detectarea izbucnirii incendiului încă din faza incipientă.
Indiferent de tipul de acţionare a comenzii punerii în funcţiune a instalaţiilor
de stingere a incendiilor (automat şi/sau manual), se asigură în funcţie de tipul
instalaţiei şi posibilitatea acţionării de urgenţă.
Sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de semnalizare, alarmare şi alertare in
caz de incendiu fac parte din categoria mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere
a incendiilor, cu care se asigură echiparea construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi
altor amenajări, iar condiţiile pe care aceste mijloace trebuie să le indeplinească
sunt prezentate în normele generale pe p.s.i. şi reglementările tehnice specifice
(normative, standarde, ghiduri, specificaţii tehnice, programe de calcul etc.).
In proiectare pentru echiparea construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice cu
astfel de sisteme trebuie să se ţină seama de:
- evaluarea capacităţii de apărare şi scenariile de siguranţă la foc pentru a
putea aigura controlul riscului de izbucnire a incendiului, precum şi a evoluţiei
acestuia;
- compatibilitatea mijloacelor cu parametrii mediului protejat, precum şi de
existenţa serviciului de pompieri şi aportul acestuia la intervenţie in caz de
incendiu;
- modul de acţionare (automat, manual) a sistemelor şi fabilitatea acestora;
- folosirea numai a sistemelor, instalaţiilor şi a aparatelor avizate, omologate
ori după caz agrementate, potrivit legii;
- asigurarea unor instrucţiuni şi scheme de functionare.
Prin urmare având in vedere prevederile reglementărilor tehnice specifice
(P118, I18, I9, alte normative, norme de echipare şi dotare şi standarde în
domeniu), asigurarea echipării cu astfel de sisteme este obligatorie pentru cazurile
precizate expres de acestea.
Dar pentru anumite situaţii care nu sunt precizate de reglementări
(echiparea şi dotarea din norme este minimă obligatorie), investitorii pot cere
proiectanţilor astfel de echipări şi dotari cu condiţia respectării şi asigurării
condiţiilor performante din norme, aspect des intâlnit în Comunitatea Europeana ca
urmare a condiţiilor impuse de către societaţile de asigurări.

5.2.Măsuri de tehnica securităţii şi protecţia muncii şi de prevenire şi

stingere a incendiilor
Responsabilii cu exploatarea şi întreţinerea sistemelor şi instalaţiilor de
stingere a incendiilor, vor afişa la loc vizibil şi în vecinătatea incintelor protejate,
panouri conţinând:
™ schemele de funcţionare ale instalaţiilor de stingere a
incendiilor;
™ instrucţiunile de exploatare ale instalaţiilor de stingere;
™ instrucţiunile specifice de protecţie a muncii şi a măsurilor
pentru prevenirea accidentelor umane în timpul şi după
inundarea cu substanţă de stingere;
12
 ™ măsuri pentru evitarea incendiilor.
Personalul de exploatare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor speciale
de detectare, semnalizare şi stingere a incendiilor, va fi instruit şi va lua cunoştinţă
de prevederile prezentului normativ şi celorlalte reglementări specifice, luându-se
toate măsurile necesare de protecţie împotriva contaminării şi intoxicării cu
substanţe periculoase precum şi împotriva electrocutărilor.
Personalul de exploatare a unor astfel de sisteme va fi instruit asupra
practicilor de salvare şi intervenţie în caz de necesitate.
În toate locurile unde se folosesc substanţe speciale de stingere a incendiilor
periculoase pentru oameni, se prevăd prin proiectare indicatoare corespunzătoare
de avertizare şi se asigură menţinerea în exploatare a stării corespunzătoare a
acestora.
Pentru salvarea oamenilor din spaţiile inundate cu substanţe speciale de
stingere periculoase, se iau măsuri de evacuare imediată şi de evitare a accesului
în aceste spaţii. Se va acorda primul ajutor persoanelor afectate de substanţele
speciale de stingere periculoase.
Coridoarele şi căile de evacuare se prevăd din proiectare cu iluminat de
siguranţă şi cu indicatoare direcţionale, pentru asigurarea evacuării rapide şi sigure
a oamenilor din spaţiile inundate cu substanţe speciale de stingere a incendiului,
care trebuie menţinute în exploatare în stare de funcţionare.
Mijloacele şi echipamentele de protecţie necesare intervenţiei la incintele,
sistemele şi instalaţiile de stingere a incendiilor, se menţin în stare de funcţionare
la parametrii proiectaţi şi se recomandă a se păstra într–o încăpere apropiată,
protejată faţă de spaţiul ce se inundă cu substanţa specială de stingere şi la care
accesul să fie uşor.
Pentru alarmarea personalului din interiorul spaţiilor supuse inundării cu
substanţe speciale de stingere vor fi afişate la loc vizibil panouri de avertizare
inscripţionate conform STAS 297/2, cu următorul text:

„ÎN CAZ DE ALARMĂ SAU INCENDIU, PĂRĂSIŢI IMEDIAT INCINTA –

PERICOL DE MOARTE“

În toate locurile unde sunt amplasate baterii de recipienţi (butelii) cu

substanţe speciale de stingere a incendiilor şi în special pe feţele exterioare ale
uşilor staţiilor de stocare şi distribuţie, se va afişa următoarea inscripţie:

„ATENŢIE !
STRICT INTERZIS ACCESUL PERSOANELOR NEAUTORIZATE.
PERICOL DE MOARTE !“.

6. Tipuri de instalaţii speciale de stingere a incendiilor

In prezent se află în curs de elaborare Normativul pentru proiectarea,
executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor în care s-a ţinut
seama de conţinutul şi concluziile desprinse din lucrarea Audit în contextul
european al reglementărilor tehnice din domeniul instalaţiilor de protecţie împotriva
incendiilor, al cărui scop a fost de a fundamenta restructurarea reglementărilor
tehnice în acest domeniu din ţara noastră, în concordanţă cu prevederile Directivei
Consiliului Europei nr.89/106/CEE, referitoare la armonizarea legilor,
reglementărilor şi prevederilor administrative ale Statelor Membre ale Uniunii
Europene (precum şi Statelor Candidate la Aderare la Uniunea Europeană, printre
13
care şi România), privind produsele pentru construcţii şi instalaţii, precum şi a
celorlalte documente ce fac parte din capitolul de Acquis asociat Directivei
nr.89/106/CEE, în special a Documentului Interpretativ nr.2.
Potrivir acestei reglementări instalaţiile speciale de stingere se clasifică în
următoarele tipuri, astfel:
™ Instalaţii cu sprinklere;
™ Instalaţii cu drencere;
™ Instalaţii de stingere a incendiilor cu apă pulverizată;
™ Instalaţii de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă;
™ Instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon;
™ Instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu azot (IG – 100);
™ Instalaţii fixe de stingere a incendiilor, cu substanţe de tip FM 200
(HFC – 227ea);
™ Instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN (IG – 541);
™ Instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu argon (IG – 01);
™ Instalaţii de stingere a incendiilor cu substanţe tip NAF SIII
(HCFC/A);
™ Instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu substanţe tip ECARO (HFC
– 125);
™ Instalaţii de stingere a incendiilor cu aerosoli;
™ Instalaţii de stingere a incendiilor cu spumă;
™ Instalaţii fixe de stingere cu pulberi a incendiilor;
™ Instalaţii de stingere cu abur a incendiilor.

14
 Anexa 1 Echipare totală

2
2

1 4

Anexa 2 Echipare parţală

15
 Anexa 3 Echipare selectivă

1 4

Echiparere selectivă a căilor de evacuare (coridoare şi scări)

2 3

1 4

16
BIBLIOGRAFIE :
-Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P118-99
-Normativ pentru proiectarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor,
indicativ I18 – 2004
-Documentaţie furnizori de echipamente
-Standardul EN 54
-Traité pratique de sécurité
proiectul Normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea
instalaţiilor de stingere a incendiilor

17