Cursul 3 CI

COMERŢ INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS
Cursul 3 Indicatorii specifici comerţului internaţional

Cursul 3
INDICATORII SPECIFICI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
3.1. Indicatori de măsurare a gradului de integrare a unei ţări în comerţul

internaţional
3.2. Indicatori de apreciere a eficienţei relaţiilor comerciale externe ale unei ţări
3.3. Comerțul internațional pre și post- pandemia de COVID-19
3.4. Redresarea economică după COVID-19
3.1. Indicatori de măsurare a gradului de integrare a unei ţări în comerţul

internaţional
3.1.1. Gradul de deschidere al unei economii:

- volumul absolut al comerţului exterior (exporturi şi importuri).
- gradul de deschidere al unei economii (Gd):
Gd  X
100
PIB
în care: X = valoarea exporturilor unei ţări (1 an).
3.1.2. Rata de acoperire a importurilor prin exporturi (Ra).
X (FOB)
Ra  100
M (CIF)
în care: X = nivelul exporturilor (în preţuri FOB); M = nivelul importurilor (în preţuri
CIF).
Ra > 100%  excedent comercial;
Ra < 100%  deficit comercial.
3.1.3. Rata de penetrare pe piaţa internă (Rp).

- ponderea produselor străine în totalul bunurilor consumate sau utilizate pe piaţa internă:
M
Rp  100
Pi
în care: M = valoarea importurilor dintr-un anumit produs;
Pi = piaţa internă.
Pi = Y – X + M
unde: Y = producţia internă;
X = valoarea exporturilor,
1
M = valoarea importurilor.
3.1.4. Raportul de schimb (Terms of Trade) (Rs).

- evidenţiază condiţiile schimbului de produse ale unei ţări cu o altă ţară;
- valoarea bunurilor exportate pentru a obţine 1 unitate bunuri importate.
qx
Rs 
qm
în care: qx = cantitatea bunurilor exportate;
qm = o unitate bun importat, într-o anumită perioadă de timp.
Exemplu: Să presupunem că analizăm schimburile comerciale realizate între o ţară

China (producătoare de grâu) şi o SUA (producătoare de autoturisme).
Dorim să ştim câte tone de grâu trebuie să furnizeze China pentru a procura 1
autoturism din SUA.
În condiţiile în care considerăm următoarele raporturi de schimb:
anul t 100 tone de grâu pentru 1 autoturism
anul t+1 I 100 tone de grâu pentru 1 autoturism
II 110 tone de grâu pentru 1 autoturism
III 95 tone de grâu pentru 1 autoturism
putem înregistra următoarele trei situaţii diferite:
I - stabilitate a termenilor de schimb;
II - deteriorare a termenilor de schimb pentru China (care va trebui să exporte o
cantitate mai mare de grâu pentru aceeaşi cantitate de autoturisme);
* pentru SUA avem o îmbunătăţire a termenilor de schimb;
III - ameliorare a termenilor de schimb pentru China (deteriorare pentru SUA).
- în realitate se fac evaluări globale, determinând raportul de schimb între produse şi în
termeni factoriali.
3.1.5. Indicatorii specifici gradului de specializare internaţională.
3.1. 5. a. Indicatorul avantajelor comparative relevante (IACR) compară:

- mărimea relativă a unei industrii dintr-o anumită ţară în totalul exporturilor realizate de acea
ţară; cu
- mărimea relativă a exporturilor unei anumite industrii dintr-o anumită zonă faţă de
exporturile zonei respective.
2
X ij X ir
IACR  /  IACR > 1,
Xj Xr
în care: i =
produsul;
j = ţara;
r = zona de referinţă.
3.1.5.b. Indicatorul dependenţei de importuri (IDI)

- evidenţiază specializarea intra-ramură
 Mij Mir 
IDI    100
Mr 
/
 Mj
3.1.5.c. Indicatorul avantajelor comparative globale (IACG) = (IACR / IDI)
- raportul dintre indicatorul avantajelor comparative relevante şi cel al dependenţei de
importuri.
IACG
 Xij / Xj Mij / Mj 
Mir /

/  100
 
 Xir / Mr
- extrem de sugestiv în determinarea gradului de competitivitate al aparatului productiv al
unei ţări.
- Dacă IACG > 1, ţara pentru care s-a calculat acest indicator deţine un avantaj comparativ
global pentru acel produs.
3.1.5.d. Indicatorii specializării intra-ramură.

3.1.5.d.1.
Indicatorul Bela Balassa (IBB)
- raportul dintre balanţa comercială pe grupe de produse / ramuri în totalul schimburilor
comerciale ale unei ţări.
I BB  Xi  Mi 100
Xi  Mi
- minimizarea IBB.
3.1.5.d.2.
Indicatorul lui Grubel sau indicatorul comerţului intra-industrial (IG)
- măsoară specializarea intra-ramură ca diferenţă între
o balanţa comercială (Xi - Mi) şi
3
o volumul schimburilor comerciale ale ramurii (X + M ),
i i
o
ajustată cu volumul schimburilor ramurii.
4
( Xi  Mi)  ( Xi  Mi)
IG  ( Xi  Mi) 100
IG este construit pornind de la premisa că:
- dominaţia schimburilor comerciale exprimă capacitatea concurenţială a acelei ramuri pe
piaţa internaţională,
- preponderenţa schimburilor inter-industriale evidenţiază specializarea mai îngustă a
economiei (produsele importate, specifice unei ramuri, sunt plătite cu produse provenind din
altă ramură).
Indicatorul Grubel poate lua valori între 0 şi 1:
1.  0, se consideră că fie numai se exportă, fie numai se importă bunul i, iar
schimburile comerciale se realizează în afara ramurii i, de unde rezultă că avem de a face cu
comerţ inter-industrial;
2.  1, schimbul de produse al ramurii i este perfect echilibrat şi avem de a face cu
un comerţ intra-industrial.
 Produsele se diferenţiază însă nu numai orizontal, ci şi vertical, prin calitate şi preţ.

 Combinând cele două tipuri de diferenţiere, rezultă următorul model de
concurenţă imperfectă.
 Ţările diferite din punct de vedere economic sunt angajate în comerţ intra-
industrial cu produse diferenţiate vertical,
 pe când ţările similare din punct de vedere economic se angajează în relaţii
comerciale cu produse diferenţiate orizontal.
 Cu alte cuvinte, decalajele economice favorizează comerţul intra-industrial, cu
produse diferenţiate vertical.
3.2. Indicatori de apreciere a eficienţei relaţiilor comerciale externe ale unei ţări
Eficienţa exportului - comparaţie între eforturile de export (preţul intern complet în

moneda naţională) şi efectele la export (preţul în valută).
a) cursul de revenire la export (CRE):
Pret intern complet de export

CRE
(m.n.) < Csv
Pret extern (USD)
unde Csv - cursul de schimb valutar al monedei naţionale
5
b) cursul de revenire la export net (CRNE)

Pret intern complet de export (m.n.) - Mi (m.n.)
CREN  < Csv
Pret extern (USD) - Mi (USD)
unde: Mi = preţul materiilor prime la export (în situaţia în care există posibilitatea
exportului acestora).
Pe baza rezultatului acestui raport, exportatorul poate opta între:

- prelucrarea materiilor prime şi exportul produsului finit;
- exportul materiilor prime – cu consecinţe negative asupra gradului de ocupare a
forţei de muncă.
c) aportul valutar (AV):

AV = Preţ extern (USD) – Pm (USD)
în care: Pm = preţul materiilor prime, materialelor, combustibililor, energiei şi
încorporate în mărfurile destinate exportului exprimate în valută.
AV reflectă recunoaşterea internaţională a efortului depus în ţară pentru producerea
mărfii şi, în consecinţă, exportul se consideră cu atât mai favorabil cu cât AV este mai mare.
d) rata aportului valutar (RAV):
RAV  Pret extern (USD)  Pm (USD) 100

Pret extern (USD)
RAV reflectă ponderea efortului depus în preţul extern;
e) profitul în valută (PUSD):

PUSD = Preţul extern (USD) – Cheltuieli de producţie (USD)
Eficienţa importului se apreciază ca rezultat al raportului dintre efecte (preţ de

valorificare pe piaţa internă) şi eforturi (preţ de import în USD).
Cursul de revenire la import (CRI):
Pret de valorificare (m.n.)

CRI  Pret de import (USD) >Csv
În interpretarea indicatorului  prudenţă  preţul de valorificare pe piaţa internă
poate fi influenţat în mod artificial prin :
6
- comisioane şi accize foarte mari,
- fiscalitate excesivă,
- un nivel necorespunzător al cursului monedei naţionale la care se face transferul
preţului în valută în momentul întocmirii declaraţiei vamale de import.
3.3. Comerțul internațional pre și post- pandemia de COVID-19
Comerțul cu bunuri și servicii a cunoscut o scădere profundă în 2020 din cauza

pandemia COVID-19.
Sursa: https://www.wto.org/english/res_e/statis_e/wts2021_e/wts2021chapter02_e.pdf
Figura 3.1. Comerțul mondial cu bunuri și servicii comerciale, 2010-2020, trimestrial
Pandemia de COVID-19 a dus la scăderea comerțului cu mărfuri cu 8 la sută și comerțul

cu contractarea de servicii comerciale cu 21% de la an la an în 2020.
Efectul COVID-19 asupra bunurilor și serviciilor a fost diferit, serviciile fiind cele mai
grav afectate. Serviciile au scăzut cu 30% în al doilea trimestru al anului 2020 comparativ cu
o scădere de 23% pentru mărfuri în aceeași perioadă, în timp ce blocajele au dus la anularea
zborurilor, vacanțe în străinătate, mesele la restaurant și activitățile culturale/recreative,
cererea de bunuri esențiale a susținut în toate economiile majore. Spre deosebire de bunuri,
serviciile nu pot fi stocate, ceea ce înseamnă că majoritatea pierderilor de venituri sunt
permanente.
Pe măsură ce întreprinderile s-au adaptat la noile condiții de muncă și vaccinurile au
început să fie lansate în ultimul trimestru al anului 2020, comerțul cu mărfuri a înregistrat o
recuperare de 1% comparativ cu nivelul său pre-pandemic în trimestrul IV al anului 2019.
7
Figura 3.2. Comerțul cu bunuri și servicii 2016-2020
Comerțul mondial cu bunuri și servicii s-a ridicat la 22 de trilioane de dolari în 2020, o

scădere de 12% comparativ cu 2019.
Figura 3.3. Comerțul internațional al Chinei 2017-2020
China, cel mai mare exportator al comerțului cu mărfuri în 2020, a reprezentat 13% din
totalul mondial (în creștere față de 12% în 2019), totalizând 2.323 miliarde USD.
Figura 3.4. Comerțul internațional cu produse manufacturate (prelucrate)
Comerțul cu produse manufacturate a reprezentat 71% a exporturilor mondiale de

mărfuri în 2020, cu o valoare de 12,1 trilioane USD.
8
Figura 3.5. Călătoriile internaționale în perioada 2016-2020
Călătoriile - inclusiv turismul și serviciile conexe - au scăzut în 2020, deoarece au fost

impuse restricții de călătorie din cauza pandemic. Exporturile mondiale de călătorii au scăzut
la 549 miliarde USD comparativ cu 1.468 miliarde USD în 2019.
Figura 3.6. Bunuri medicale în 2020
Ponderea mărfurilor medicale în comerțul mondial de mărfuri a crescut de la 5,3% în

2019 la 6,6% în 2020.
A. Comerțul cu mărfuri
 Comerțul mondial de mărfuri
Toate regiunile au înregistrat scăderi ale comerțului cu mărfuri în 2020. Comerțul în
termeni nominali de dolari SUA a scăzut mai mult decât comerțul în termeni de volum.
Impactul pandemiei asupra comerțului cu mărfuri a fost resimțit diferit de la o regiune la alta.
9
Figura 3.7. Comerțul mondial de mărfuri în funcție de regiune, 2020
(variație procentuală anuală)
O scădere de numai 0,5% în Asia în 2020 a fost din cauza faptului că pandemia de
COVID-19 a avut un impact mai devreme decât în alte regiuni, dar și datorită
managementului riguros al Asiei cu privire la criza medicală, precum și rolului său de
furnizor global de bunuri de larg consum și produse medicale.
Redresarea comerțului cu mărfuri începând cu al treilea trimestru al anului 2020 a fost
puternică, dar inegală, exporturile și importurile crescând mai rapid în unele regiuni decât în
altele.
Toate regiunile au înregistrat scăderi anuale ale volumelor comerțului cu mărfuri în al
doilea trimestru al anului 2020, cu excepția Comunității Statelor Independente (inclusiv
anumiți membri foști și asociați), care a înregistrat o creștere cu 2,8% a exporturilor sale.
Exporturile din America de Nord au scăzut cel mai mult (-25,5%), urmate de Africa (-21,7%),
Europa (-20,4%) și Orientul Mijlociu (-19,7%). Scăderi mai mici au fost observate în America
de Sud și Centrală (-9,0%) și Asia (-7,1%).
Toate regiunile au înregistrat exporturi și importuri de mărfuri își revin în diferite grade,
de când comerțul a ajuns la minimum în al doilea trimestru al anului 2020. În primul trimestru
al anului 2021, volumele exporturilor de mărfuri au crescut în Asia (21,0% față de anul
anterior) și Europa (1,9%). Acestea au scăzut ușor în America de Sud și Centrală (-0,1%) și
America de Nord (-2,2%). De asemenea, acestea au scăzut mai substanțial în Africa (-4,6%),
Orientul Mijlociu (-8,4%) și Comunitatea Statelor Independente (-13,9%).
Toate regiunile au înregistrat contracții mari ale importurilor de la an la an pentru
volumele comerțului cu mărfuri în al doilea trimestru al anului 2020, inclusiv Orientul
Mijlociu (-20,1%), Europa (-19,0%), America de Sud și America Centrală (-18,6%), America
de Nord (-17,8%), Africa (-16,0%), Comunitatea Statelor Independente (-11,1%) și Asia (-7,0
%).
Volumul importurilor de mărfuri a crescut de la an la an în toate regiunile în primul
trimestru al anului 2021, cu excepția Africii (-0,9%) și a Orientului Mijlociu (-2,7%). În
general, se pare că redresarea comerțului a fost cea mai puternică în Asia și cea mai slabă în
regiunile care se bazează pe exporturile de resurse naturale.
 Exporturile de mărfuri
Exporturile mondiale de bunuri manufacturate au scăzut cu 5,2% în 2020, în timp ce
exporturile totale de mărfuri au scăzut cu 7,7% în total.
1
Figura 3.8. Exporturi de mărfuri pe grupe majore de produse, 2010-2020
(miliard USD, modificare procentuală anuală)
Combustibilii și produsele miniere au scăzut cu 23,9% în 2020, din cauza unei scăderi
mari a prețurilor la energie și a unei scăderi a cererii.
Exporturile de produse agricole au crescut cu 0,9% în 2020, deoarece multe țări
depindeau de exporturile de alimente în timpul crizei COVID-19
 Exporturile mondiale de produse manufacturate

Exporturile mondiale de produse auto au fost cele mai afectate, dintre produsele
manufacturate, de pandemie, în timp ce textilele au înregistrat o creștere puternică.
Figura 3.9. Exporturile mondiale de mărfuri de produse manufacturate, 2020
(variație procentuală anuală)
Datorită cererii de echipament personal de protecție, exporturile mondiale de textile au

crescut cel mai mult în rândul produselor manufacturate în 2020, crescând cu 16,0%.
Exporturile de produse auto au suferit întreruperi în linii de producție și o cerere slabă în
2020, în scădere cu 16,4%.
 Comerț cu produse medicale

Comerțul cu produse medicale a înregistrat o creștere de 16,3% în 2020 - comparativ cu
o creștere de 4,7% în 2019, când pandemia începea, spre sfârșitul anului.
1
Figura 3.10. Comerțul mondial de mărfuri cu produse medicale, pe grupe de produse,
2019 și 2020
(Modificare procentuală anuală)
Comerțul cu produse medicale a crescut semnificativ în 2020, comerțul cu produse de

protecție personală a crescut cel mai mult (+47,2 la sută).
Figura 3.11. Comerțul mondial de mărfuri cu produse medicale, pe grupe de produse, 2020
(Cota procentuală)
Medicamentele au reprezentat 52% din comerțul mondial cu produse medicale în 2020.
 Exporturile mondiale de bunuri intermediare

După trei trimestre negative succesive, exporturile mondiale de bunuri intermediare au
crescut cu 8,5% față de anul trecut în trimestrul patru al anului 2020, un semn de redresare
puternică a lanțurilor de aprovizionare.
1
Figura 3.12. Exporturile mondiale de bunuri intermediare, total și pe categorii principale
(variație procentuală de la an la an)
Exporturile de bunuri intermediare alimentare și băuturi au crescut cu 16,3% în

trimestrul patru al anului 2020, deoarece lanțurile de aprovizionare cu alimente au rămas
rezistente și au continuat să satisfacă cererea.
Exporturile de echipamente de transport au cunoscut o ușoară revenire în trimestrul IV
al anului 2020, în creștere cu 0,5% față de anul trecut. Sectorul auto a fost grav afectat de
COVID-19, cu o scădere a vânzărilor și întreruperea lanțului de aprovizionare.
B. Servicii comerciale
 Comerțul cu servicii comerciale pe sectoare de activitate
Călătoriile și transportul au fost cele mai afectate de COVID-19 și de restricțiile de
călătorie asociate.
Figura 3.13. Comerțul mondial cu servicii comerciale pe sector trimestrial, 2008-2020
Cheltuielile călătorilor internaționali au scăzut cu 81%, iar transportul cu 29% în

trimestrul doi al anului 2020. Scăderea transporturilor a fost similară cu scăderea crizei
financiare din 2009. Cu toate acestea, spre deosebire de 2009, scăderea comerțului cu servicii
de transport a fost determinată în principal de restricțiile la transportul de pasageri și de o
scădere a cererii de călătorii internaționale, mai degrabă decât de scăderea bruscă a
transportului de marfă.
 Alte servicii comerciale

Alte servicii comerciale au fost afectate inegal de pandemie. Sectoarele care necesită
proximitate fizică, cum ar fi construcțiile și serviciile personale, culturale și recreative, au
scăzut abrupt. Serviciile financiare, în schimb, au continuat să crească.
1
Figura 3.14. Alte servicii comerciale pe subsector, 2020
Serviciile informatice, sectorul serviciilor cu cea mai rapidă creștere în ultimii 10 ani, au
crescut cu 8% în 2020, impulsionate de o trecere către lucrul la distanță și digitalizarea
sporită.
Cu proiectele de construcții întârziate sau amânate în multe țări din cauza pandemiei,
exporturile globale de construcții au scăzut cu 18% în 2020.
 Componența serviciilor comerciale
Figura 3.15. Modificarea componenței serviciilor comerciale în perioada 2019-2020
(Cota procentuală)
Ponderea transportului și a călătoriilor în comerțul total cu servicii a scăzut de la 43% la

31% în 2020.
Alte servicii comerciale - inclusiv servicii financiare, servicii juridice, servicii
informatice și servicii profesionale - și-au crescut ponderea de la 54% la 66%.
 Exporturi de servicii informatice

Exporturile de servicii informatice au înregistrat o creștere de două cifre în multe
economii din diferite regiuni în 2020. Creșterea rapidă a fost înregistrate în majoritatea
economiilor, în contrast marcat cu scăderile din alte sectoare de servicii.
1
Exporturile SUA de software de calculator au crescut cu 13% în 2020, în mare parte
destinate UE (22%), Canada (12,6%), Japonia (10,9%), Regatul Unit (9,1%) și Elveția (6%).
Exporturile SUA de cloud computing și servicii de stocare a datelor au crescut cu 25%
în 2020, reprezentând 16,8% din exporturile de servicii informatice din SUA, în creștere față
de 7,8% în 2015.
 Principalii lideri în comerțul internațional

Printre primii 100 de comercianți din lume, Slovenia și Cambodgia a crescut în multe
locuri în clasamentul mondial pentru comerțul cu mărfuri în 2020, în principal datorită
sectoarelor lor de producție, care sunt bine integrate în lanțurile regionale de aprovizionare.
Economii în care comerțul cu servicii comerciale constă în principal din sectorul
serviciilor de turism și de călătorie au fost martorii unei scăderi semnificative a acestora
clasament în 2020. Exemplele includ Macao, China și Republica Libaneza.
Figura 3.16. Comercianții de mărfuri își schimbă clasamentul în top 100 din lume, 2019-2020
(Rang)
Slovenia a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri în clasamentul mondial pentru
comerțul de mărfuri, îmbunătățirea de la locul 58 în 2019 la locul 50 în 2020.
1
Figura 3.17. Comercianții de servicii comerciale își schimbă clasamentul în top 100 din lume,
2019-2020
(Rang)
Macao, China a cunoscut cea mai puternică scădere în clasamentul comerțului cu

servicii, scăzând de la poziția 44 în 2019 la 64 în 2020
 Țările slab dezvoltate

Exporturile de bunuri ale țărilor slab dezvoltate s-au ridicat la 173 miliarde USD în
2020, o scădere cu 12% față de 2019, în timp ce exporturile de servicii comerciale ale țărilor
slab dezvoltate au totalizat 28 miliarde USD, scăzând cu 35%. Exporturile de mărfuri au
suferit în special din cauza scăderii cu 30% a prețurilor carburanților, carburanții și produsele
miniere reprezentând aproximativ jumătate din exporturile de mărfuri ale țărilor slab
dezvoltate.
În domeniul serviciilor, țărilor slab dezvoltate au fost afectate de restricții de călătorie,
încasările de călătorie reprezentând cea mai mare sursă de venituri din export de servicii
pentru țările slab dezvoltate.
1
Figura 3.18. Exporturile țărilor slab dezvoltate, 2016-2020
(miliarde USD)
Exporturile de bunuri ale țărilor slab dezvoltate au scăzut cu 12% în 2020, comparativ
cu 9% pentru restul lumii.
Valoarea exporturilor de servicii comerciale ale țărilor slab dezvoltate a scăzut cu 35%
în 2020, o scădere mai accentuată decât în restul lumii (-20%).
3.4. Redresarea economică după COVID-19
Din a doua jumătate a anului 2020, economiștii OMC au prezis o revenire puternică a
comerțului mondial, cu rezultate foarte dependente de creșterea PIB-ului și de evoluția
pandemiei. Creșterea în 2021 ar putea depăși așteptările dacă accesul universal la vaccinuri
este atins sau este scurt dacă eforturile de vaccinare slăbesc.
Figura 3.19. Creșterea PIB real al economiilor selectate, 2020 T1 – 2021T1
(variație procentuală trimestrial)
Creșterea PIB a încetinit în marile economii în primul trimestru din 2021 și este
probabil să rămână lentă în al doilea și al treilea trimestru, deoarece noi valuri de infecție au
determinat noi lockdown-uri și restricții de călătorie.
Creșterea PIB-ului în Statele Unite a ajuns la 1,6% în primul trimestru al anului 2021,
comparativ cu trimestrul precedent. Aceasta este echivalentă cu aproximativ 6,5% pe o bază
1
anuală. Între timp, PIB-ul UE s-a contractat cu 0,1% în primul trimestru, deoarece virusul a
reapărut în regiune.
Economia Chinei a crescut cu 0,6% în primul trimestru al anului 2021. Acest lucru este
echivalent cu 2,4% pe o bază anuală. Excluzând contracția bruscă din primul trimestru al
anului 2020, care a coincis cu apariția COVID-19, acesta este cel mai slab rezultat trimestrial
pentru China de când țara a început să raporteze creștere trimestrială a PIB-ului în 2011.
În ciuda redresării puternice a comerțului cu mărfuri în termeni de valoare în primul
trimestru al anului 2021, exporturile multor economii au rămas sub vârfurile lor dinainte de
pandemie.
Figura 3.20. Creșterea PIB real al economiilor selectate, 2020 T1 – 2021T1
(variație procentuală trimestrial)
Exporturile de mărfuri ale Statelor Unite au crescut cu doar 1% între ianuarie și aprilie
2021, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, în timp ce cele ale Uniunii Europene au
crescut cu 10%.
Exporturile de mărfuri ale Rusiei au rămas sub nivelul lor de acum doi ani (-8%), în
timp ce cele din China au crescut puternic (+31%).
Unele țări africane, cum ar fi Zambia (+38%), au beneficiat de îmbunătățirea condițiilor
comerciale în ianuarie-aprilie 2021, deoarece prețurile metalelor au crescut cu aproape 50%,
în timp ce altele, precum Namibia (-17%), nu au crescut.
Creșterea regională a volumului comerțului cu mărfuri a variat mult mai mult decât
înainte de pandemie, Asia depășind creșterea în alte regiuni atât pentru exporturi, cât și pentru
importuri.
Figura 3.21. Modificarea volumului comerțului cu mărfuri pe regiune, trimestrul I 2021
(modificare procentuală față de trimestrul I 2019)
1
Volumele exporturilor de mărfuri din Asia au crescut cu 15% în primul trimestru al
anului 2021 comparativ cu aceeași perioadă în 2019, în timp ce exporturile tuturor celorlalte
regiuni au scăzut comparativ cu acum doi ani.
Asia a condus și alte regiuni la importurile de mărfuri, care au crescut cu 10% față de
anul până în prezent în 2021 până în 2019.
Exporturile de mărfuri ale regiunilor producătoare de petrol au scăzut cel mai mult în
2021 din cauza cererii reduse de combustibili ca a rezultat al restricțiilor de călătorie legate de
COVID-19.
Slăbiciunea creșterii de la an la an a Europei în importurile de mărfuri s-au datorat
parțial resurgenței de COVID-19 în primul trimestru al anului 2021
Disparitățile regionale în creșterea mărfurilor nominale în dolari în 2021 au fost similare

cu cele din punct de vedere al volumului.
Figura 3.22. Modificarea valorilor comerțului cu mărfuri pe regiune, trimestrul I 2021
(modificare procentuală a valorilor dolarului american comparativ cu trimestrul I 2019)
Valoarea în dolari SUA a comerțului mondial de mărfuri a crescut cu 9% pentru

exporturi și cu 8% pentru importuri în primul trimestru din 2021, comparativ cu primul
trimestru din 2019.
Valorile exporturilor și importurilor de mărfuri din Asia au crescut mai mult decât în
toate celelalte regiuni în ultimii doi ani.
Creșterea exporturilor de mărfuri ale Africii în termeni de valoare a fost mai puternic
decât în termeni de volum din cauza termenilor îmbunătățiți a comertului. Prețurile metalelor
au crescut cu aproape 50 la sută în primul trimestru al anului 2021 comparativ cu primul
trimestru al anului 2019.
Exporturile de servicii au rămas scăzute în multe economii în primele patru luni ale
anului 2021. China a fost excepția majoră, cu exporturile în creștere puternică față de anul
precedent.
1
Figura 3.23. Exporturile cumulate de servicii comerciale ale economiilor
selectate, ianuarie-aprilie 2021
(modificare procentuală față de ianuarie-aprilie 2019)
Exporturile cumulate de servicii comerciale ale Chinei între ianuarie și aprilie 2021 au
crescut cu 25% comparativ cu aceeași perioadă din 2019, mai mult decât orice altă economie
majoră.
Exporturile Indiei au crescut, de asemenea, cu 3% în aceeași perioadă, în timp ce cele
ale Germaniei, Franței și Regatului Unit au scăzut cu 5%, 7% și, respectiv, 9%.
Alte economii majore au suferit scăderi de două cifre, inclusiv Statele Unite (-19%),
Italia (-25%) și Australia (-36%).
Exporturile și importurile de servicii comerciale ale Europei au scăzut mai puțin decât
în alte regiuni în primul trimestru al anului 2021, dar creșterea pentru toate regiunile a rămas
profund deprimată în comparație cu perioada pre-pandemică.
Figura 3.24. Modificarea valorilor comerțului cu servicii comerciale pe regiune, trimestrul I
2021
(modificare procentuală a valorilor dolarului american comparativ cu trimestrul I 2019)
2
Comerțul mondial de servicii comerciale a scăzut cu 19% pentru exporturi și cu 18%
pentru importuri în primul trimestru al anului 2021, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.
Exporturile și importurile de servicii comerciale ale Europei au scăzut mai puțin decât
media mondială în primul trimestru al anului 2021, cu 15% și, respectiv, 13%, în timp ce toate
celelalte regiuni au scăzut cu mai mult decât media mondială.
Africa, America de Sud și America Centrală, inclusiv Caraibe, au înregistrat cele mai
mari scăderi ale exporturilor de servicii comerciale din cauza continuării restricțiilor de
COVID-19 care au împiedicat exporturile de călătorii.

Cursul 3 CI

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Cursul 3 CI

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

COMERŢ INTERNAŢIONAL NOTE DE CURS

Cursul 3 Indicatorii specifici comerţului internaţional

INDICATORII SPECIFICI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

3.1. Indicatori de măsurare a gradului de integrare a unei ţări în comerţul

3.1. Indicatori de măsurare a gradului de integrare a unei ţări în comerţul

3.1.1. Gradul de deschidere al unei economii:

3.1.2. Rata de acoperire a importurilor prin exporturi (Ra).

3.1.3. Rata de penetrare pe piaţa internă (Rp).

3.1.4. Raportul de schimb (Terms of Trade) (Rs).

Exemplu: Să presupunem că analizăm schimburile comerciale realizate între o ţară

3.1.5. Indicatorii specifici gradului de specializare internaţională.

3.1. 5. a. Indicatorul avantajelor comparative relevante (IACR) compară:

3.1.5.b. Indicatorul dependenţei de importuri (IDI)

3.1.5.d. Indicatorii specializării intra-ramură.

 Produsele se diferenţiază însă nu numai orizontal, ci şi vertical, prin calitate şi preţ.

Eficienţa exportului - comparaţie între eforturile de export (preţul intern complet în

Pret intern complet de export

b) cursul de revenire la export net (CRNE)

Pe baza rezultatului acestui raport, exportatorul poate opta între:

c) aportul valutar (AV):

d) rata aportului valutar (RAV):

RAV  Pret extern (USD)  Pm (USD) 100

RAV reflectă ponderea efortului depus în preţul extern;

e) profitul în valută (PUSD):

Eficienţa importului se apreciază ca rezultat al raportului dintre efecte (preţ de

Pret de valorificare (m.n.)

3.3. Comerțul internațional pre și post- pandemia de COVID-19

Comerțul cu bunuri și servicii a cunoscut o scădere profundă în 2020 din cauza

Pandemia de COVID-19 a dus la scăderea comerțului cu mărfuri cu 8 la sută și comerțul

Comerțul mondial cu bunuri și servicii s-a ridicat la 22 de trilioane de dolari în 2020, o

Comerțul cu produse manufacturate a reprezentat 71% a exporturilor mondiale de

Călătoriile - inclusiv turismul și serviciile conexe - au scăzut în 2020, deoarece au fost

Ponderea mărfurilor medicale în comerțul mondial de mărfuri a crescut de la 5,3% în

 Exporturile mondiale de produse manufacturate

Datorită cererii de echipament personal de protecție, exporturile mondiale de textile au

 Comerț cu produse medicale

Comerțul cu produse medicale a crescut semnificativ în 2020, comerțul cu produse de

Medicamentele au reprezentat 52% din comerțul mondial cu produse medicale în 2020.

 Exporturile mondiale de bunuri intermediare

Exporturile de bunuri intermediare alimentare și băuturi au crescut cu 16,3% în

Cheltuielile călătorilor internaționali au scăzut cu 81%, iar transportul cu 29% în

 Alte servicii comerciale

 Componența serviciilor comerciale

Ponderea transportului și a călătoriilor în comerțul total cu servicii a scăzut de la 43% la

 Exporturi de servicii informatice

 Principalii lideri în comerțul internațional

Macao, China a cunoscut cea mai puternică scădere în clasamentul comerțului cu

 Țările slab dezvoltate

3.4. Redresarea economică după COVID-19

Disparitățile regionale în creșterea mărfurilor nominale în dolari în 2021 au fost similare

Valoarea în dolari SUA a comerțului mondial de mărfuri a crescut cu 9% pentru

You might also like