Numa-r s'pecial dedica Marei Britanii

-
The Truth POLITICAL NEWSPAPER
THE LARGEST ROUMANIAN

Special issue devoted to Great Britain

ell

c".

www.dacoromanica.ro
 1

www.dacoromanica.ro
 AMR 49-No. 15.756
FONDATORI
. 380 lei ps 6 itu,
ABONAMENTE) 200
I 750
lei Pe 3
lei pe an 6^
Pentru Anglia
RizboMI n'a impättit lumea
ci a creat -
numai n invinglitori ti invhisi,
din fericire
pantile de intelegere dintre to-
Varesii de hiptä.
si
Rizboittl a nimicit, astfel, mi- Anglia aeteaptit ea fiecare one
te denial-id de mil de kilornetri sa-si feed datoria",
Si a izbutit s apropie suileteste
Aceste cuvinte de neuitat ati fost
Anglia de Romania.
Astezi, barbatii de stet din rostite pe vremuri de marele Nelson.
Anglia sunt foarte cunoscuti, unit $i penOn, ate a trait conform acestei
dintre el stint cide populari, in devize, Anglia astezi ste ca o pildfi
Romania.
View publictt englezä este %w-
ilt-frill', nu numal cu curlozitate,
el Si cu un viu hiteres in Roma-
nia. In conatlinta flectinti roman
s'a infipt ethane convingerea ci
o Auglie puternica si arnica in-
seamni o intinite mai mult a Ro-
Mantel.
Literature englezä isi afli hi
Romania multi si credincloil ci-
' Teatrul englez sustine in bunä
Parte repertorille ceior mai de
sealna scene rominetti.
Dar daci traduceri din litera-
ture engliate s'au ficut la noi
totdeauna, astizi a luat un mare
avant $1 dotal de a cutmaste di-
rect Drodusele spiritului eliglez.
Alit
ciale si particulate -
in Ocoalehe publice oft-
cit $1 pe
calea leafier individuate. se
invala astizi englezette: acest
invatintant a cipitat o mare
rispandire. Librätille i chloicw.
rile sum aprovizionate cu card,
reviste si ziare englezegt. Nu-
mini! cititorilor in aceasti Ihn-
bp * din ce in ce mai mare.
acestea sunt urmarea
acelor mart evenimente mondia-
le, care ne-au inviPat Pe toil a
rio existä niri depertate i teri
apropiate, ci vecinitatea in Spa-
da nu inseamni ti toviretia in
Junta, ci &biota realltate sta. - -Runt fericit
tornica, ned*sininlitil ..eate co- ii.cirinoaieneatliSLIAULlarernitgirnie.nunaerului
mmingle* de *Agri, de senti-
, [nettle ni de ideal.
; 'Wage a unit Anglia it Roma-
nia, celace.a unIt.Anglia $i Fran-
ta, celace a unit täti Mitt de di-
feting ca.nientalitate 81 ea strue-
lure sociaiä, a host aCelas ideal:
dreptatea in viola internationaki,
dreptate pentru top!, pentru ti-
rile mari, en l pentru Wile mini.
$i Anglia isle until dio
puternicistalpi ai dreptätil uni-
versale.
cei mai
Särbätoriria cel*r thitazeel al
cloci de ani de denude a Rive-
repaint Angliel a avid,. in chip
firesc, un puiernic restmet in
Ron 'aide.
Intro monarhie constitutiona-
lä de up tip perfect, cum este
Anglia, stiveranid este un cote-
lean, este primal cetatean al pa-
in-
triel sale. Särbäforirea ini
seamni särbitorirea patriei lui,
cu care s'a identificat; inseamni,
in acelai timp. sibätorirea prin-
chip desivertit -
cipiului pi care-I Meat-netted in In
principiul,
dreptitil egalititil tu ¡eta le-
glint, teuielia oricirei democra-
Ill adeverate.
Azi, nand se incruciteaza in-
trim väidull din ce in ce mal
agitat si din ce In ce mai inourat
atitea metode
Wee lozinci opose, -
contradictorii,
Anglia cu
traditia si practice monarhiel
constitutionale este, pentru orice
alti tare, on far calitizitor, aim
model careTrebue imitat.
Realitätile din Anglia lac inu- lid special al ziarului Adevirur
tilt experimentarea urtor sisteme gratitudinea a pentru initiative io- *Marne lor comerciale."
care, ori nu s'all verificat
ori au dat falitnent acolo male
s'a incercat verifIcarea lor pe
teren.
Adevrul a luptat si lupti pen-
tru Infliptuirea Whaon acelor
principli polifice, care lac azi
putered ti gloria politicel en-
Profildnd de prezenta iii Bucal
gleze.
rest a (Mai POW Boncour,
Adevertd [lintel,
a in 1914-
Put colt numeral spectal al Ado-
1916, ca sä indrume pelitica Ro- ,Crultd consacrat Angllei era sub
ntaniel pe hola mire, Pe care West. i-am solicltat fostalui pre-
porniserli Franta si Anglia. sedinite de consilin si Ito/slit de
In ceasul acesta, cind Anglia externe at &ante& ceiteva awhile
iii sliveste pe primal ei nett- Priviibarc la raporturile angle-
lean. pe siweranul el, Adevrul aneezc.
tad raspansul pe care ni I-a dal:
garticina 'din tot sifletul io o ludelegerea di-titre Fran-
sirbitoare. care este sarbliloa- fa si Anglia
run deniocratiel adeviirate $1 a gcalie pactelor colective
Ilbertätil dentine. de asistenfif matuald, con
ADEVEFILL
ACEST NUMAR
ARE
40 PAGIN1
40 paginii Jai- 30 Mal 1935
4101
&N4 822" URI-18M
1197-1921
1110 Lril
Inv
BIROURILE: Elueureeli, Sir. Coast. Mille ( Strind" ) No.
ANGLIA
máreate pentru hamea intreragfi.
,
Fermitatea neclintite, o vointe de
fer de a invinge dificultatile; fiecare
on un Santini-nor al legii $1 o parte
cortyliente din ordinea generalä a lu-
crurilor.
Anglia a stint se-si pestreze tradi-
tine si totodate se meargá cu tinned.
' Anglia a stint spuie ,;the right
man in the right place" si fiecare din
acepti stamen: si-a Moan datoria1 de
aci: putere, unitate, progres, onoare,
realizeri. *
intetan gbind cu Regele see, po-
porul englez stä liniptit si drept, pH.;
And Altered ce nedejde si incrodere.
Ca printese hritanica prin naptere,
care a incercat se irdiasch dupe prin.
cipiile de mai sus, sent fericite se tri-
ton azi din adfincul inimli un saint
tern mele natale.
MARIA
esagiu
I d-lui Lkyd George
se trimil sandal men anneal anathema
t,Ade verse
Seer eta relataile de amicitie pi de coleborare ni- ceaste tare au prilejul
tre Anglia si Romania vor,continua multä creme.
- D. LLOYD' GEORGE'
RelatiunHe comereiale
anglo- române
Beclaratille d-lui Walter Runciman, ministrul comertului
6, t¡f and de acest ziar de a comemora
Mbileul Regele George
al V-lea ni Regina Mary: D-sa pri-
veste aceastit maniiestare drept o
mud martorie a -buffeter roporturi
estate intro tara sa si Romania,
Pentru eimentarea cam* s'a inche-
Ial recenta. conventie Angle-RerndS
ai privitoare la plata datorillor.
Aceaste conventie a lost i,nchefa'M-
cp SCOPIII de a Seta iinaorrtatoillor
romani de a inviuge greutitile a-
vute cu remiterile de slevize pentru
achitarea märfurilor importate din
Marna Britanie. Prin.acoasta se re-
' cunoaste nevoia de 'a ingrädi
' parte exportul din Marea Helaine
o misurti provigorie earelsä in-,
,esneasca, plata datoriildr in,restan:
la, dupa lichidarea carora ambele of the special issue of of the recent Angle-Roumanian Pa- the exchange oi their produce. The
Ari sä poatä beoeficiar, Ultra),
mai lanai misure de posibilitäti- the ,,Adeverul" in connec-
e oferite vederea desvoittrii
- schitubului de mirfurl,Astfeljura
D. WALTER RUNCIMAN tame hazele unei intelegericare s:1
D. Runciman a exprimat trimisa- -mnsolideze raporturile .amicale,
intre hi le-
au existat ambele -taxi
'
Anglia i Franta I
de J. PAUL BONCOUR
se poate spune tut acordal
tan- este realieut dia, feltraa-,
rie 1933 dela conferinla
dezarteririi, Mind Anglia,
fara a voi sa-si asuatte noi
angajantente ire fare
pactalui Societarii Vapor-
niter si al celai'dela
earn«, a el-imams eel Sint-
polite propuneeilor trait-
eneletit.e, ceze ce preeentant atunci, tion with the Jubilee Ce. to the eolective tactual
referitor la alte angaja- lebrations in this country assistence pacts, the con-
atente in plus pe <sari at- of the completion of the 'Mien' of the maintainan-
ditia mentitterli Micii in voi sa contracteee in e Twenty-fifth Year of the en of peace in Europe .
Ettropa. l'rebote ttletulai n Stettete Európei
teetealittente-sa fie preci- tittentale.
4:eta iníetenerea. Cred ca
Cauza pädi lini este gal de scum* incât ea for-
meazi scopul permanent al guvernului meu.
GEORGE V
[ B-84-30.
5-7-4 IELLNOANt
;
novina:
cientrain: 3-84-31..
,rainaatea: 3-89-33.
'Pro Britannia
The War dId not only divide
ENGLAND
England expects each »tan to do
he world into victors and van
quished but happily created also
bridges of understanding bet-
ween comrades in arms.
The War has thus annihilated
distances of thousands of ntilea
his duty". and succeeded in bringing Great
Unforgetable words once pronoun- Britain nearer to the heart of
ced by the great Nelson. And hawing Roumania.
liyed up to this creed, to-day, En- To-day British statesmen are
very well known and some of
gland stands out a magnificent them eVen very popular in Ron-
example for the whole world. mania.
Perfect steadfastness, an iron will
The Britsh public life it fol-
with curiosity hilt
to overcome difficulties, each man lowed not only a very keen intereat
also with
an upholder of the law, a conscious in Roumania. In the mind of e-
part of the general order of things. very Roumanian the convinction
England has known how to stand by that a powerful and friendly Eng-
her traditions all in revolving with land means a stronger Rouma-
the times. nia, has taken deep roots.
the British literature has many
England knew how to place and faithful readers in Rouma-
right man in the right place, and nia.
each of those men did his duty and British plays are inciaded ht
therefore: strength, unity, progress, the repertoires of the best Rou-
manian theaters.
honour, achievement. But if translations from En-
One with their King, the English
RINI' literature were ahvays
people stand calm and upright fa- made here, the desire to read in
cing the future with hope and confi- original the products of the Ett-
dence. glish spirit has grown tremen-
* As a British-born princess, who dously. English language is leer-
tried to live up to the abovea princi- -
ned at present in public schools
-
/ felt greeting to the country
heart-
Pies, I am glad to send to-day of my dividually;
State and private
the study of
and in-
this lan-
birth. guage has spread extensively.
MARIE Bookstores, and kiosks are sup-
plied 'with English books, ma-
mines and neWspapers. The
Un mesagiu
al ministrului Educatiei
essage lumber of readers is ever on the
ncrease.
All These are the consequen-
ces of those worldy events
which have made us realize that
Mr. Lloyd George there are no far and no near
lands, that neighbourhood in
Sent fericit sa aflu ce space does not necessary mean
Adel/end" pregateste un
I am glad to send my friendly greetings to the
comradeship in arms, that the
numfir special inchinat only steadfast, proven reality is
Roumanian alien on the occasion of the appea- the commimity of views, feeling
serbernor juldlare din a- rance Cri the Jubilee English Number of the ,,A- and ideals.
dear/rel.. I hope !hot tha relations of friendship
25 mil de dom- and collaboration between England and Roumania That which has joined Great
Britain and Roumania, that which
n ie a M. S. Reaelui George may long continue. Ibas Great Britain and
loined
al V-Iea. France, that which has joined
Faptul ce un zier rinne- ountries so mentally and so
'mesa ia parte la bucuria
vampire e gin frjbet nns-
daily different, was the one and
same ideal: Justice, in interna-
si binevenit, adus
prieteniei ce existä de a-
tab creme infre Romfinaa
tional life, justice for all, for
arge and small countries Mike.
And England is one of the stron-
gest pillars of universal Wien.
pi Marea Britanie, priete.
nie care, ea Mil odorino.,
se deinuiasce de-atom:L.A.
Anglo-Roumanian The Silver Jubilee of the So-
vereign of the British Empire
tas had as a matter of course a
oud echo in Roumania.
commercial relations In a constitutional monarchy
of a perfect type, such as En-
gland's, the Sovereign is a citi-
la-tik)` fost
lien, the first citizen of His Coun-
try. His jubilee is the jubilee of
Statement by The Right Honourable Walter %manna, M. P.,
vine-rege al Indiei
His Country of wich He is an
President of the Board of Trade, London unseparable part; it means at
°
which they had received from the the same time the aniversary of
A message
Mr. RUnciman has expressed
the Special Representative of ..A- United Kingdom. ft recognises the perfectly
devirul" in London his appreciation necessity for some restriction of
of the stens which .,Adevirur is exports from the IlMted Kingdom lice and equality before the
-
the principle which lie defines
the principle of lus-
of the President
faking to. commemorate the Jubilee as a temporary, measure to enable law, the foundation of all true
oi Their Majesties King George V outstanding debts fo be paid, but democracies.
in
and Queen Mary, Ile regards this when that indebtedness has been
of the Board of Education Now when so many contra-
as another testimony to those good cleared, both countries should he in dictory methods, so many oppo-
relations between his country and a position to benefit from the grea- sed pass-words, cross each
Roumania which it was the object ter facilities which it provides for other
I am very glad to hear
in an atmosphere more
cit
vements Agreement to foster. That foundations have thus been laid for and more disturbed and clouded,
**soomoetzt was designed to enable the extension oi these good rela- Great Britain with Her tradition
Roumanian importers to overcome tions which botb countries have and practice of constitutional
the difficulties of transferring fo- hitherto enjoyed in their commer- nonarchy, is for auy other coun-
reign exchange to pay for the goods cial exchanges. ry a leading beacon, a model
ee
I
which must be copied.
Realities in Great Britain are
such as to render useless the
Great Britain and France experimenting of any systems
Traatig-advantage of Mr. Paid
by J. PAUL BONCOUR verified,
which either have not,yet [teen
or failed wherever they
were put into practice.
Adevrul has fought and
Bonttor'S presence in Bucharest I kg
fights for the realization of all
at the thne the special issue of.A- thOse political principles which
now constitute the power and
devrul" devoted to Great Briturn
British policy.
waS going to press, a request was glory el the
addressed to the former Cabinet Adevirti" fought in 1914-
President arid Minister ..of Foreign 1916 to direct the policy of Ron-
;Vitro of Francefor a-few words mania along the great line on
regard/7y the British-Prench rela-
tions.
which France and Great Britain
Here Is the reply given,
had started.
The understanding bet- At this moment when Great
ween France and Great Britain honours, Her first Citizen,
LORDUL HALIFAX Britaia coastdotes, dtte Her Sovereign, ,,Adevirul" loins
wholeheartedly in a reloicing
which is the reloichig of the wile
democracy and ^noolo.. ItSorly
ADEVERUL
Reign
of His Majesty l'his enderstanding must
King George V. That a be at this moment exac-
tly
Roumanian journal maydefined. I believe it 1111=111e
shanald share in our rejoi. be said that the a- . .
cings is a touching and greement teas closed Sire- Ls,
welcome tribute to the ee Febraary 1, 1933, front
the disaemement confe-
Mr. i. PAUL-BONCOUR THIS SPECIAL ISSUE
friendship, which has so rence, when Great Uri- making then, with refe HAS
long exist e d, between rence to other additional
Roumania and Great BA. Mike, itat trilling to assa-
nee new obligations oatsi- engagements which the
tain, and which we all de.
sire should long continue.
HALIFAX
de the League of Nations
and Looarno pacts, repli-
ed sympathetically to the
States of Continental Eu-
rope were desirous
concluding in common.
40 PAGES
French proposals I
was J. Paul-Boncour szammoN,
www.dacoromanica.ro
 Peg Inie Rea eiDEVEROL
ttimen_onesneumeee

Dreptatea toi Justitia

hnEVERR tom., Ili
PU LISHNG HOUSE nu vor putea. fi refuzate
ninranui.
Adevired" is not only the lization of the national ideal of re instalation had to be put ap, Professor Nicolee forge, for- As a matter Of course, when
political newspaper having Roumania and for the triumph and onty, those who are ini- mer Print-Minister, L C. appealing to all the readers
/Din Magna Libertatuat"
the widest circulation in Rou- of the Allies cause? Is it neces- tiated in the secrets of jour- Atanasiu, former mhdster, T. of the country and of all. ages, Chem*,
mania. It represents a whole nary, to insist on the vigorous nalism may realize the geat- Arghezi, C. Ardeleanu, Jeml The Adeverul" did tel leave (1215)
publishing organizatinn which and steadfast' action both of ness of the sacrifice, MIMI' the Bart (Rug. Boles), Martha Bt. aside the school text-books.
includes a lot of newspapers, Dimineata and Adeeérul" to succeses of this review has am- besca, Dem. Bates, G. Wines- This new departure was inau-
magazines and various publi- assure the victory of democra- ply compensated. cu, P. Comantescu, M. Celoria" gurated last year.
cations. tic principles in a country. ' Dimineala Copiiior" is au, L. Gaut, Victor Eftlatitt, Thus the future reader
We shall pass under review newly born to western civili- the review of children and Gala Galaction, G. Ibridleanu,1 Admiral" brought im in
of
the Personalul Legatiei engleze
each of the realizations of the zation: the universal vote, a youth. Its succes proves that B. Ionian, E. Loytnescu, L Mi- sound Moral discipline of the
Adeverur editions, will fel- More equitable distribution of Oleic is a large section of rea- mtlescu, I. St, IoachIntescu, Institution, will spell the first
low its actillity in the 'past, land, etc.? All these facts are ders for whom no effort Ade- Tudor Musatesett, Al. Lases. words in a primer edited by
and shall insist especially on .wall known to those who have viral" remains useless. roy Moldmanu, Olga Monte, Admiral" will learn to write
din Bucure0
British Legation in Bucharest)
the ingliertance the neweint- followed the political, so- CINEMA" is the periodical Margareta Moldovenu, Rorie in a copy-book made by Ada. (The staff of the
per Adevirol" and Diminea- cial and economic evolution magazine dealing with all the Pihclescu, Amseara Odeanu, vend", will pursue his high- 1
ta" have had and continue to of Roumatria, during the last aspects of the sereen art Cerny Petrescu, Victor Ion Po- echoed studies with the aid of
have for,the public life,of the quarter of the country. gi eatly appreciated at present. pe, Camil Petrescu, I. Pelt., text-books printed by Aden&
comatv. llthe War over, Corset. Mille RADIO"; a review for the Petro Pandrea, I. Pilat, I. Pri- rul and later will come and
into
so.
The Adevend" newspaper takes up again hisactivity but popularization of sciences, ap- beagle, Dan PetrasincU, L. Re- tuch with the political
was founded,by Al. V. Bpldi- shortly afterwards he sells the peals in the first place to ra- breanu, M. Sadoyeanu, C. Ste. cial life through the columns
-
esa" about fifty years ago - enterprise to the ,Cultura Na- dio amatheurs whose number re, M. Sorbul, M. Seyastos, Da- of the seine Admiral".
but it soon onssed under the tionale" company, which on its increases every day. By its mian Stänoiu, Henriette-Tyon- It appears that, from the
management of Cohat. Mille turn soils it again a 'fee dell technical wireless mate- ne Stahl, D. I. Suchtanu, L. Se, small installation of its begin-
who may be eonsidered as the months iater to 'the present rial and t lie systematic publi- bastien, Al. T. Stamattad, T. ning to the palace which en-
urinal foundel"lof the llouse con cc rii. cation of transmission pro- Teodereseu-Braniste, Toneghin closes to-day all its ereationS,
of .Adeveral"F., the street, even The new management of grammes of all broadcast ate- and Bilciarescu, Dr. Tam are Admiral' ' has travelledwasa
which saw the beginnings ofj 4Adeverul" inaugurates a new liens, ',Radio" is a technivd now grouped around the edi- good road. A road winch
Milde and his early 01151 151 period of successes and hard magazine of undisputed autho. tion of Adevrul". Pet always strolvn with roses
bears his haillet the Old Street work NeW t1001s See added On lily greatly antedated by all While on this subject,It may but." the obstacles of which
Sarindae".'being . called now topRf the.old ones, new machi- wirell es amateurs. be mentioned the books Mr have been compensated by the
Censt. nes are installed aceording to MAGAZINUL" a monthly children and young folks hope for better days and the
Bilt" at that time the Ade- modern technical require- review, the name of which which met with' a succes yet certainty of the final succes.
viral" had only a 'floor area ments. A new neighbouring bears also its definition. It re- unknown in Roumania. If the Adeverul" has been
not:exceeding thred hundred building is` purchased by A- pinduces in pictures the events Foreign literature has been able to reach by its steadfast
square meter& lt was, moreo- deOrul". and happenings M. the whole most suitably interpreted in convictions, the height on
ver, the only -evening newspa- The' same rate of speed was world, political, social, artistic the LECTURA" eollection ap- which it stands now in the po.
per.. Afterwards appearead maintained, of cotirse, for all or theatrical. pearing for over ten years un- litical and social life, this
Ile. Admiral Literair" which other improvestents in 'order Nothing but this enumera- der the care of. M. A. Theme, was due to thousand efforts
stili continues to appear, and to reach 'the present large tion just made. would be suffi- and which in a popular size and very many sacrifices. And
only at a much later date the building eif an entierly modern cient to affirm the titles of and price, has published and its achievement proves that in
Admired de dimineata" (The appearance. glory of one of the most active continues to publish ,The flo. spite of all the obstacles whigh
Morning Adeverul) sigma- Such a large plant deman- publishing houses. wer of foreign literatures": it had had to overcome, in
quently abbreviated to Hirai- ded a vaster publishing orga- -But this activity is not limi- W. Shakespeare, Oscar Wil- spite of all adversity it had
neale,. saw the light of day. nization. Like Many other ted to thM. Paiund Adevirul" de, R. Kipling, Ioseph Conrad, created, the Ade-verul was al-
Naturally, under these con- large publishing houses ,Ade- a great number of writers has Bernard Shaw, Israel Zang- ways on the right read. still.
ditions, the house was get- "brut" became the nucleus of a been grouped, whOse works will, Thomas Hardy, H. G. This road it follows
ting small. 'The next door pre- whole series of periodical pu- were deserving lo be presen- Wells, Charles Dickens. John And if its present aspect dif-
mises were boUght and the o- blications. ted to the public in a faultless Galsworthy. Edgar Wallace, fers from that of a half of a
riginal floor space was increa; 'The ADEVGREL LITE- print and by an expansion ser- Somerset Maugham, Conan century ago, the, journal true has
sed by eight hundred square RAR", suspended at one time, vice such as that of the Ade_ Doyle, P. C. Waldehouse, and remained, ideologically,
meters. A new technical orga- reappeared regularly to be- verul". elite] English autors. to itself.
nization is started, new machi- come at present the literary This new section is within Out of Airfoil Maurois' works, A democratic newspaper,
nery i$ iastalled,anct the first and artistic review having the its third year of existence, and Adeverul" published Ed- staunch defender of parlia-
rotary printing presses make 'widest circulation. Adevérül" can be proud of ward Vfl".Disraeli" and A- rnentarism, foe of dictatorhips,
their appearance in the work- The CTJVANTUL LIBER" having launched on the book obef, or, the Me of Shelley". opponent to any kind of op-
shops of Adeeéral". (The Free Word) a fighting market the modeibook signed in Ole mean time Adeverul" pression, pursuing in external
The War interrupted this and political doctrine publica- by the most prominent Rou- published as well the book of affairs the support of the Lea-
tion carries into ever growing manian authors These are the Princess Martha Bibescu Lord gue of Nations, the only possi-
sncressful activity.
Is it necessary to recall, in circles the ideas of Admiral". writers
this connection, the remarka- REAMTATEA ILUSTRA- others new
-- some consecrated, Thomson of Cardington" bility for tIM1 defence of peace,
who are finding included too the novel Snia- the Admiral" newspaper and
by La milli= Sir Reginald Mare, ministrul Angliei la Bocurenti,eu
ble efMrts made by these two TA" on the other hand, a week- their fame in the editions of randa" by that, great friend the other publications edited road d-na si Huh in stinga &sale: ta. Adams, atasat coniereial; apoi
newspapers to bring about the ly pictorial publication, has the Adevkrul", and have all of our country. This edition this house, keep to the
d-na si d. maior Chldson, d. A. J. Johnson, d. Coulson, d-na
entry of Roumania in the War reached technical perfection. enriched the Roumanian lite- has been presented with a they have traced for themsel- Adams, d.ra Medford, d. Peter Buhaniar, d-ra Crawford, d-ra
on the side of the Allies, the In order Ito improve its exter- rature: preface by Mr. Ramsay Mac- ves without departing imam Gysin.
campaign in favour of the rea- nal appearance a photogravu- Queen Marie of Roumania, Donald this ideology.

CONTENT,S 9,
(C U N'S U

MOD by MARIE QM OF ROUMANIA Special messages by : J. PAUL.BONCOUR, D. LLOYD GEORGE, LORD 'HALIFAX, SIR
REGINALD HOARE, MARQUESS OF LONDONDERRY, WALTER RUNC1MAN, M1RON
ARCHBISHOP OF ROUMANIA.

ADEVERUL", Editorial Pro Britannia LAZAR, ALEXANDRU Lord Byron in Gherea's critical essays 16
ASQUIT, LADY An interview LUPU Dr. N., Vice-President of the National-
ARGETOIANU, C., President of the Agrarian Peasant Party England's Emblem 3
Union England shows the way 3 MacCOLL, D. S. Modern English painting, sculpture and e

°BATZARIA N. of the Adeverul", M. P. English literature for children 28 architecture 22

BERRIEDALE-KEITH, Prof., University of Edinburgh The Relations between Great Britain and tvIANOLESCU.STRUNGA I., Minister of Indu- Our commercial relations with Great
the Dominions 36 stry and Commerce Britain 5
BIBESCU, PRINCESS MARTHE Interview about England of yesterday and MARINESCU, PROF. Dr. Gh., Member of +he Jackson and Lister, two great English
to-day 9 Roumanian Academy scientists 30
BISHOP, GEORGE, Editor Daily Telegraph" Interview about the English theatre 19 MASSIF% JEAN, Chairman Foreign Press Asso-
BLOMFIELD, SIR REGINALD, M. A. R. A. Modernism in England 20 ciation London The English Newspaper 23
BRANDER., W., Secretary of +he Universities Bu- tvIASSOFF, I., Secretary National Theatre Bu-
reau of the British Ernpire The Universities of the British Empire . 18 charest English plays in Roumania 19
BRATIANU, I. GHEORGHE, Prof., University MATEESCU, D. G., Ph. D. Chances for an Anglo-Roumanian cultu-
of lassy In praise of monarhism 3 ral co-operation 36
BUCUTA, EMANOIL, of (ha Ministry of Arts Echoes of English civilisation in Roumania 36 MAURICE, SIR FREDERIC, Master of Queen
BUTLER, R., Parliarnentary Under-Secretary of The Conservative Party, its programme Mary College The University in England 18
State for India and tactics 26 MAY, J. HENRY, General Secretary of the In-
CASSON, STANLEY The Romans in Britain 28 ternational Co-operative Alliance The co-operation movement in Britain 33
CECIL OF CHELWOOD, P. C., K. C. The Royal Jubilee 10 MITRANY, DAVID, Prof., Princeton University An Anglo-American Antante ? 30
CECIL OF CHELWOOD, P. C., K. C. British foreign policy 26 MORGAN, CHARLES English Literature 24
CONSTABLE, W. G., Prof. Courtauld Institute British Painting 22 MRAZEC PROF. L., President of the Rournanian Political, economic and cultural relations
CONSTANTINESCU, MITITA, Under-Secretary Our commercial and financial relations Academy between England and Roumania 3
of State, Ministry of Finance with England 27 MURRAY, PROP., GILBERT, President of the
COOPER, R. W. of
CRISTUREANU, Dr. T.
the

dustry and Commerce

,,Times"
of the Ministry of le-
England
The
-a land of sport
Anglo-Roumanian
1935
Trade 1871 to - 25

12
League of Nations Union
NICHOLSON, MAX
OPRESCU, GEORGE, Prof., University of Bucharest
The British Peace Ballot
Social classes- in England
The English people and Art
25
30
5

DELLER, SIR EDWIN, Principal University of OSTERER, DAVID, of the British Gaumont Film" British talking-pictures 24
Lon don The University of London 18 PETRASCU, N. Thomas B. Macaulay 28
DOUGLAS, CANON J. A. Religion in England 13 PETRASCU, N. N. Men, ideas, events, In England 11
DUNEDIN, LORD, G. C. V. O. English Justice 7 PETRESCU, N.. Prof., University of Bucharest British influences in Roumania 11
EDINGER, GEORGE of the Daily Express. Politics in England 26 PRIESTLEY, J. B. The theatre in England 19
EINZIG, PAUL Interview about England's economic po- PROCTOR. COL. British Postgraduate Medical School 30
sition 29 POPOVICI DR. I., Assistant, University of Jassy The juridical status of the British Common-
ERVINE, ST. JOHN of the Observer" The English theatre . 19 wealth of Nations 312
FAUR, D., of the Adeverul" SOMA English airfare S RUDEANU, GENERAL V., Honorary Knight Com-
GASELEE, STEPHEN, Prof., University of Oxford The old Universities of England 18 mander S. M. G. The British army in the War 31
RASTER, Dr. V. I. of the India Office The Universities of Oxford, Cambridge 18 RUDOLF, CANON English philantrople societies and missie.
and London nary institutions 13
GASTER Dr. M. Folk-lore in England 23 SHAW, G. BERNARD An interview 7
GRIMM, P., Prof University of Cluj English literature in Roumanian transla- SINCLAIR, SIR ARCHIBALD, Bt., C. M. G., The Liberal Party and the National Go-
tions 15 M. P. vernment 26
HALL, D. J. . An Englishman's passion : The country-side. 24 SPEARS, Brig.-General, E. L., C. B., C. B.E., M. The army, the navy and the Royal Air
HALL, PROF. N. F. The economic eituation of England 27 C., (t'i. P. Force 31
HARRIS, C. R. of the Times" Interview about England's economic pc- STEED, WICKHAM British policy 5
sition . 29 SYM I. SimionescuAtmniceanu) of the Adeverul" English music in Roumania 28
JORGA, N. Prof., University of Bucharest England and the Roumanians in the past. 13 TEMPERLEY, HAROLD, Prof., University of Cam-
KING-HALL, STEPHEN, President of the Royal bridge A document from British archives . . 36
Institute for Foreign Affairs The organisation of Europe's peace 5 TOYNBEE, ARNOLD, Prof., University of London What Is the Royal Institute of Interna-
LAPTEW, R. M., Chargé d'Affairs of Romani,. tional Affairs..? 23
in London England and Roumania 3 TURNER, W. J, English music 28
LASKI. HAROLD, Prof., University of London Interview about England's economic pc. VERMONT, I., F. R. I. B. A. Architecture in England 33
sition 29 WESTERN, JOHN King George V 10

www.dacoromanica.ro

URAREA
PATRIARHULUI ROMÂNIEI
(Greetings of the Archbishop of RounumM)
-1.1=1111111101=
, daide rdrii si al cresterii
1 Mani safletaste aerie la bucuria
DR. MIRON CRISTEA
Patrlarhul Romania
Paternica naNune eagles! - de
la care tom! Mmea potde laa O- nele Popoarelor,
da mai ales in privinta organizdrii rea niicii al (mist& mondial,
nglia
Raporturi politice, economice si cuiturale
(Political, eeonomic'and cultural relations between England and Roumania)
D. PROP. L. MRAZEC
Interese comune de once tel porului englez. Apromere co atat cestea deschid pentru viitor, pars-
staMlesc raporturi intre oa.meni, mat interesanta cu eat manife- pectivele unei intimithti mai
le stabilesc intre popoare si tulpe statiunile acestea au Yost prea man In raporturile eeonomice
state. Astazi, tot complexul, de straine pentru poporul roman ale Romaniei cu Anglia.
interese e inch sulaordonat in
special intereselor de ordin Mi-
te si soarta popoarelor depinde
de ambianta politice imediatri ce
atilt ele sa-si creeze, mecum si de
reign:mile ce stin ele ab le tipple-
pleteasce in reteaue legaturilor
internationale ce Impanzesc pa-
mental.
Romania a custigat local maul
nod de Incrucisare a ambiantelor
politice In aceasta retea, loc care,
sa-si situatia ei geografice -
de altfel, ti era destinat prin in-
tuatie care a hothrat in raportu-
si-
rile sale cu Anglia.
Primele raporturi de iriterese
nitre Mama Britanie i poporul
roman Mead]. dela Tratatul dela
Paris, in 1856, garanta.nd liberta-
tea gurilor Dunarii fl a navies.-
pe acest pane la
Porturile noastre maritime pe
Dunare. Atone' Anglia a dews-
perit, In prmcipatele dunarene,
o Mate desolfica expanshmei ei
industriale.
Acest prim contact a Yost ho-
tazator pentru desvoltarea eco-
nomica a nrincipatelor, cad ca
tin reflex al importului crescand
de propose industriale engleze,
s'a desteptat exportul granelor
rioastre, care a avut ea urmare o
erestere repede a productiunli a-
gricole, devenind isvond prin-
cipal de bogatie al Regatului.ro-
men.
,Valoaree politicil generale a
Inap.eriund britanic sta pain-
Meini adaptani statolui la reali-
tattle prezentalui, mentinand in-
se nestirbite tradit,file seculare
fundamentale in al carer cult
poporin britanic /pi gaseste tarla
si increderea In sine, mandria sa
nationala h discipline cetatenea-
sea. datorita acestei adaptari,
raporturile economice intre An-
glia si Romania. Merl aspecte de
ridicare si de scoborare. In uil/-
PII Pants] el exportul se In-
dreapta cu. precadere Inspre tart
ell can Matb balanta comereial
favorabila, a provocat un Import
puternic din Anglia ce a desem-
nat mate/ turf loc de frunte
titre tents cu care Romania are
schimburi econornIce. La aceasta
a contribult mult faptul di An-
glia este una din acele Prea P.-
tIne thri cart nu pun decat re-
strictitmi de altfel de aparentk
trecatoare importului, merit/nand
astfel ilbera puntea de trecere In-
sere posibilitatea de strangers a
Taporturilor ecenondee viltoare,
conform principiului el de a-
lstalului, a rospectalut nemarglini
'fat! de asezdmintele probate,.tra-
genera.
(War viitoare serbeazd, In cadre
impundloare pi anice, demote de
25 ani a glortasalui aria Rege
George V si hibitei sale sold Regi-
na Mary.
Respectal, ce in mod Brew il
impune acea "attune honli intrem;
"vele orator ce ni l-a dat, Wad
Romanilor, la intregirea neamalui,
min puterea armates sale cat si
Min rorta spiritual! a unor "alp-
root scriitori. barbati de stat si as-
lark': Mamie raporturi, ardt oft-
elate cat si personate de crepti-
"eased aPropiere a ierarinlor su-
arena ai Angiiei si a =Nor dts-
finsi clerici laM de biserica .orto-
doxa in general si Mid de biserica
rapid"! in special, -ne &era phi-.
cute indatorire ca pi ea, clerul
credinciosfi bisericii noastre, sa
Mar& Britunii st a Dominioanelor
dorind Suceranilor el Rica multi
ani de glorioasd domnie si sd
ne rugam Celai Atotputernic pen-
prosperdatea Angliei, sOre bi-
si spre asigura-
î Florn5
daptare imediata. Balanta co-
merciala este astazi aproximativ
echilibrata Romania eyelid In
schimb in Anglia, dup/t rezbeiul
mondial, o platto pentru alte pro-
duce agricole.
Renesterea relatiilor economi-
intrerupte peril du-
ce cu Anglia,
' pri, rezbolu min expansiunea gee-
inane pi mai ales apropierea din
,
Iultinni ani, trebue salutata cu
bucurie, eaef-fecitnertut englek-nn
1-SeintereatatrbecArcle
inspire Incredere.
ee-T trobtieta'7'
mice cu
noastre e un alt prieten al nea-
Dada deci raporturile econo- annul, Wickham Steed, o Mori-
britanic mina bate pe taramul politic, mult as-
locul Intaiu In relatiunile noastre cultatl nu numai In gazetaria
cu Anglia, constatam, pe de site englez/t darsi in cea mondiell.
parte, ea dela venirea tare a Raporturiie noastre cu poporul
Reginei Maria, o printese efigIe- englez In totalitatea lor, si sub
za, s'a produs o apropiere din ce aspectul lor particular, complec-
in ce mai accentuath si fata de tear& Intr'un fericit echilibru,
manifestatiunile culturale ale po- armonia de relatiuni politice A-
DEVIZA ANGLIEI
fame.
Our, ideal is character" e deviza educatiei en,
Prin caracter, poporut meglez a jucat fti juca
un mare rol in lame.
GREAT BRITAIN-ROUMANIA
*et
R. MACDONALD
Pritne Minister and First Lord of the Treasary, The Rt. Hon. J. Ramsay MacDonald
Prime Minister, Mr. Gheorghe Tatdreeen
Lord President of the Council,Alip Rt. Hon. Stanley Baldwin
Anglia
D. O. M. LAPTEW
Nattunea Romene va lua
pante co multa hean,.l lc Ju-
bilee! color 25 de ani de Dom-
ain a Suverantior
Pe Tronul Täret Romenecti
Donmepte Stränepotul Regina
Victoria im Matestatea Sa Re-
gina Maria va li act, in Lon-
dra, to Catedrala Sifintului
Paul, irnpreune gea Auguptit
Set Vert, Regele ei. Regina an-
yliel, in momentul in care M-
ho" Imperiul Britanie va in-
genunchia pentru rugäniunea
de muliomire aducand winos
pi lauds.
Legfiturile dintre Romania
ci Anglia se pierd departe in
/stork - poate chiar inainte
de Isamu. Folklorul datum-
le celor daub tärt aduc doveri
netägeduite despre fratia Cel-
tlior din Dacia pre-Tea/tune St
de prof. L. MRAZEC
Presebintale Academiei gamine
care, min origina ai limba,
modul de a gandi si a concepe.
este papa strans legal de familia
popoarelor latine fi in particular
de tot ce cuprinde spintul fran-
cez. Iar temeiniciei §1 seriozitatii,
caracteristice cercetatorilor en-
glezi, cu care Scotus Viator (Sea-
ton Watson) s'a erilat in opera-
torul convins al drepturilor ro-
manticr din vechea Ungarie,
scfMtvi- Introaga noastra rem
Tot asa de folositor canzelor
r canostinti ei admiralle.
OR LUPU
,,
GH. TATARESCU
ADEVERUL. Paging. 3-a
j Románia
(England and Roumania)
Un portret cu autograt
pentru A devrul"
de G. M. LAPTEW
MinIstra pleMpoten har. Insfircinatul de afacen al Rs-
maniel condra
cam din muntil Beetle,' et h- politica Pot crela ihminnea el al arhiepiscopului de Canterbury
landel. Mal terriu, in tiMpul drumul pe care merge este de-
--
dominatiunei roman. care osebit de al intereselor comb_
a durat trei emote una din
legiuntle romane fusese ream-
noel. Lelia trecutului ca pl e
observalione mai psibologinä
F.-
tail in Dacia Felix" Roma- - a actualitätit, confine inse la
nia Mane de estazi. eenelarionea el atonet clad se
In mod 111'01101v pi pentru produc clipe determinante,
motive Minim Marea Britanie Mama Britannic, a verut just, I
a fast alfituri de Romania dentate, si a actionat in sensul
momentele esentiale ale isto- care trebue...
riet et moderne. PolitIca strline a Romanian
Dar acest instinct se trans- este dirijatä art de un ran de
forme pe ii ce trece in adores Slat care Cannatte profond Pe
' conettent. Pentru Marea Brita-
Britannia, tar aceetta it cunosc
nie, Romania devine din cc in tadeaproape pi au In el toatä
ce mat mull o realitate care inerederea. Aceasta este o pre-
contras-A in constelatinnea 'ne- tioase garantie pentru viitor.
tlike actuate. Nu mä indoiesc ea relattunt-
Un lucre de cane trebueste le dintre Romania pi Anglia
neapfirat st ne fmim, este jo-
decata grebite asupra alliuni-
lor al reactiunilor Planet Brita-
vor remora din ce in CO mat
mull ne toate thrlmurile. Mop-
,
nii..
tenitoare ale vechilor traditi-
Realest sent cu toted dife- uni celte, ele se vor gad intot,
rig de popaarele de pe Conti- deauna impreunä tu martle e-
venhnente ale istoriel.
neut. Acidunea tor la un mo-
ment dat innate per. confuse G. M. Laptew
Pi chile pe cart Ipi indreapiä LONDRA, 27 Nartie 1935
rAal English issue
of Adeviirul" ,
-.. Gratitude to the proprietors of
I. Mis leading_ Roumanian paper for
- Ihaving wished to take part in our
tribute to a Sovereign on whew
wisdom and guidance the British
,Empire relies in perfect confidence;
' Admiration at the manner in
-I( which the Abeyant!" has accent-
. plished the task which it had set
' before itself. Anybody with even
the slightest acquaintance of En-
] gland and her eminent men will
picture with the autograph of the Archbisho of
Canterbury ginento Adeverul"
-r, agree with me that the list of con-
Sirbitoarea ideii monarhice
.' Whalers to this special number is
truly representative of my country.
' I am sometimes told that we are (In praise of monarchism)
difficult to know; the friends vvho
:say so are usually the persons who Jubileul Regelui Angliei este es ruse candva Take tones= suve-
know us best and who hase Mend numai sarbätoarea nationalä a im- rani cari earmum. indrumand ei
pleasure and advantage in tinders- periului britanic in primal rand
. de drept divin sau prin Pa-
landing our mentality. The Adevt- acea a iden. monarhice si a rostu- lma personalitatii lor, destinele
- rul" is clearly to be reckoned among ei in viata de stat. Arbitru de- inMeätiilor pi ale regatelor,au 1,1C-
SIR REGINALD HOARE i those friend; and I have every hope semnat de cea mai veche traditie rit 'n mesa tragedie sau retacesc
I am very happy to accept the that its. happy initiative will en- constitutionafä, exemplu de nmra- io exil. Au rames acei cari, ca
invitation of the Adeveral" to large the circle, May I say on be-
-
Mate si de neclintit derotament George al V-lea, si-au inteles ros-
write a few words in the special Mil of the British community in pentru interesele superioare ale tul ea factori de perminentä, de
number which is appearing ill ceic- ithis hospitable country that we are tarn sale, Regele George al V-lea stabilitate, de echilibru, de obiecti-
- bration oi iny King's Jubillee
Two thoughts are uppermost hi
truly grateful. . culege in iubirea cu care supusii sIi
din /Me pärtile hand
vitate, deasupra främantlrilor si
Pasinnilor politice; acei earl consi-
my anitrd.'gratitude and e'dmiratinia,'
, ---,-wwwwwwwwe
Reginald Hoare
.4 wwwwwww---
inconjoare
astasi..sodultanisier.i-sle-weacd aka. a
us, antlawg_m_asata a
domme" in adeväratul inteles al tie rege, dar cd un rege nu pro
-
acestul cuvant. In acesti douäzeci sä nu fie un gentleman. Si pentru
Numärul englez al cinci de ani, dela un canal la al-
tul al pemantului, came pretaeeri si
eke prábusiri Din a/Una tronuri
1
falnice, cari pare. Menite sä
acest mare invelämant al mbileu-
si pentru vechile legaturi
tre Marea judzitoare a li-
bertätii mentor, si Romania, strä-
AdevruIui" frunte veacurile, ate se puteau nu-
Antra in 1910, eke au mai rämas
intregi in 1935? A [recut furtuna
rázboiului, ..cascada" ce o ores/A-
jell la gurile Dunerii, se cuvine se
aducem acestei serberi intregut
nostril prinos de rectmoschtoare a-
minfire si de celduroasä urare.
.
Sunt barge ¡crick se remind in- Anglia si oamenli el de seamä va
vitatiel ziarelui Adeverul" de a II de nerd cu mine el lista colabo-
scrie cateva cuvinte pentru nume- ratorilor acestul mum special este 2.
ral special care apace sarbetennd o imagine fidelä a tern mete. Yi'\j-
jubilee] Regent/ me% Mi se spline uneori ce este area
Ma stäpanese deal ganduri : re- de a ne cuneeete; prietenii cari a-
flame aceasta sunt deobloolu per-
Recunectinta pentra conduchterli soamie cart no canon eel mai bine
Exemplul britanic
acestui ziar romanese de frunte, de pi earl au avut piaeere pi toles in-
a fi dorit sä la parte la omaginl telegendu-ne mentalitatea.
nostru care Suveranid pe a Mai E neindolos el Adeveral" tram
intelepciune si conducere Imperial socotit printre aceetl prieteal el am
britania se rename cu deplinä in- toate sperantele el initiative sa le-
credere ; rlellá va Grid cereal acestora.
(England shows the way)
Admiratie pentru fetal in care Fie-mi ingaduit sä spun, In nu- Omagiul pe care Adevrul il a- greutätilor pe care le-am
Adeveral" a indeplinit perdu pe mete comunitatii britanice din a- duce Angliei prin publicarea unin rat. Asa de pildä probletna enurne- soma-
care si-o propusese. Orice persoaná ceastä parü ospitaliere, el slattern numär specIal pe care i-I inchinl, M01
cu cat de mici cunostinte despre in mod sincer recunescatori. e bine twit. E bine venit nu pen-- Pe cand in celelalte tad se cautO
tru Anglia al pentru noi. Cazi in 1nel temetic &MUM
zilele de descurajare pe care le mostenite din razboi, Inproblemelor
träim. in zile in care fiecare roman iamb ma: auntie Merle dar s'au
Anglia s'a
da din colt In colt ea sa-si Melees- rezolvat practic aproape toate
el impozitele, datorille (fie si cote greutätile Fiindca Englezii nu s'au
lor recluse.) si painea -
exemplul läsat descurajap de ele, na
britanic e bme sä ne fie pus inain- s'au bocit si so s au milogit. Au in-
tea ochilor. cele ce se vor scrie ceput prin a nega mutable ina-
aci in Bucuresti ne vor reammti line de a lupta ele, si ase le-au
cele ce s'au petrecut si se petrec invins. Au preferat sI hräneasce
acolo. in Anglia. din rezervele si din beneficiile lor
Pe clod noi ne bocim si ne ago- reduse milioane de omen,
nodern cu Wilde asteptand WWI sa-si modifiee in pärtile lui decat esen-
dela guvern si de la Providentä. hale regimul productiei ininiere pi
Englezii nu se bocesc, nu se Ma- industriale. Au preferat sA castige
ch cu seracia, filndcä nu vor o Patin sett chiar nitric decal
recunoasca pi tin asteapth name TIMM uzinele. Au muncit cusa-si
nici dela guvern Mc] dela Dumne- tree si optimism si au rezistat en-
zeu -
ci numai dela ei insäsi si de incepatanare si resemnare.
la munca lor.
cu
Rezultatul
Nim o tarä din fume nu a intam- ce asteptäri.a fost in afar! de ori-
pinat dela razbol Mcoace atatea incorderi si ChM atatia ani de
restrangeri, buge-
dificultati ca Anglia. in Minh oriel tele bNtanice, decolt
a trebuit se facä fail unor rapor- cele particulare, publice co si
turi economice schlinbate cu colo- la sfarsitul anuluise widen! ieräM
nEle si cu Domlnionurde ei pi so .
cu excedente.
treacri dele liberal schimb la pro- Tenacitatea seninä a Englezilor
tectionism. In plinä criza a trebuit in limpid razbomini a fost un e-
sä-si recastige primotul mondial xemplu de virtute ostäseasci de o
materie financiarä si monetara, rare valoare,
primal ce fusese unreal de Ame- 110/Ini/a lor tinina pi optimism!
rica. In plinä criza a trebuit W. in- lor tir /imp de pace, cu teat! edge
registreze cu tin minimum de pa- care barb., e un exemplu da yin-
tube falimentul carbunelui si sii ia tute civica de o valoare si nun
Meanie utile pentru atenuarea mare.
consecintelor acestei revolutii in Aceste do"! exemple sI serve.-
Productia energiei industriale. In ca de lectie popoarelor care stud
DIM crizli a trebult sa geseasca Pe drum sa-si Mania avutul finadch
debuseuri pentru Industria ei. ir- si-au pierclut intai gumMitul.
vechitl fall de procedeurile Ma-
slen ale thrilor mai noi. In Mina
crizb a trebult in fine sä razolve o
serie de probleine sedate, din care
cele mai Mir erau consecintele
ENGLAND'S EMBLErii
ST. BALDWIN Our ideal is characiee is the emblem of En-
Wish education.
Through character, the British people played
and will play a great part in the world's history.
Dr N. LUPU
www.dacoromanica.ro
 Pagina 4-11 ADEVERUL unteetna
PA

-3'1144111631,,,,, ..T° n't 7,; +.1+,ii :714' 515,

Arie ill/
RINE Bucureoti SOS. VITAN No. 232
Rg
-246
E
LARGEST CIRCULATION OF ANY FINANCIAL JOURNAL
IN THE EMPIRE.

Telefon 3.48.03
Biografie romanfata
Anglia si românH in trecu
Furnizeazá avant Jos: .--,....rwm90/P.MAT. b. .. erINIV..-
de Pref. N. IORGA
.

Logan/rile noastre en deParleto Incideptele chlatorilor, foarte rarl, Ar ft interesant s4 se corccleze

deosebit raeoartcle consululin englez din
Anglle atilt malt mat vcchi de con] cart nu mate 0e Mtcres cu priviro la acea Dom-
so credo, si nu mi-a lipsit malaria- pentru accate regiuni, Anglia sec:p- Bueuresti Cuza-Voda, care inseam-

CUE!, BIDOANE si PLANIDE

laid al XVIII-lea avind grui in al- Mc a
Id, DatentiC O. varlet, pentru a le tocmai biruinta asupra punctu-
.prcsitita de multi creme, stir" noi to path ale Europe! si Miluerna ei englez. Cand, aim!.
I adhogindu-se necontenit la Constantinopol nehind, de mull, lui de vedere Carol I, Rominia
Eiresto ea evul mediti nu di ril- aceiaai. supt noul Doom
pentru a smudge
de RECLAMA din TABU' LITOGRAFIATA rnic ma minim la atingerile intre Pentru co sh he altfel a trebuit s'a nlmphi Rusiei
strzerane MdepenleMa,
cola done terl. Penhit a le gesi 52 se petreace donh alte lamed. Turciei

ill
Anglia a rattles eredincioasil pa-
trebuic eg asteptain Dank to acel Intel stabilirea, dupe exeMliltil
secol al XVI-lea, dad, prin none. altm teri Rusia, Austria. Prusia, tronagiului ei asupra Imperiului 0-
Politica a regmei Elisabeta, Engle- a unor agent/ consulan, ceia ce se toinan.
1 zii au Mims a cants drurnmi in face de la shins/MI acestui seed, Dar indent clupbt soda scriitori
Orient, in tot Orientut de la Rusii acesti ageMi exam!, dealtfel, un rol englezi, cari inch din 1856 trade-
Cu eari, mun a dovedit d-na Irma foarte restrans. sesera si poezia noasträ poeulara
Lubin-to-rho, n'au /oaf numal retain Apoi, in al doirca rind, ca o duel Mecsandri. dind Column) de
al lui
scurgere si presiune comerciale min Marea Nordului, urmare a vechMlui Comert, la admirabila
et s'a ivit ai proisetul de a se rhy- continua desvoltare, gn %rife rasa- Stanley,
ornarnentatie
Incepura se ne cerceteze
me, ni vreni de enact ie in Estill titan, care preferaa solids marla Si nu li-a lost greu ob descOPers
, european, o lucre in stapanire en- angled., prenentate de negttstori tara plina de orlginalitate, o cla-
.
gleze, Pena la Fun!, cart capataU cinstiti s sMizi, participarea la lume sa conduchtoare inteligente o o

ALICE VANAT a carol

DISRAELI
(Lord de Beaconsfield)
biografie romantate, scrish
Intr un liarebo,ne ai un Edward [Iona activitate co-Lnemiala a Du-
Barton
tomau.
skean comerciali statorniet com POrneate
reglnei o capitala Imperiultti 0- dela Adrianoliel Woe Ruai
Turd, permitänd
duph
exportul
Pe at Unc despartirea intre eco- produselor romanesti, mai ales tinta &sere
tratatul
IMer al
interes.
pre
sau
tärirreasch de eel rnai man
AphOurti Mond carti des-
Rominia ea a MI Samuelson
acela a d-nei Gerard. Cunos-
noi infra astfel In coo-
toate de Andre Maurols, a lost publicath
in romaneste de editura ,Adev0tul" nomic si politic era mai gnu de grid, si ridicareM pentru aceasta 00 de interes
solid. De
englez, tarnm, dar
atunci seria aces-
flout deck avian!. ilareborne a ea- funeínme eccinoinica a porturilor real si
Worn. impreuna en 0111 Englezi, si Dunarii. Braila in Tara Romtneas- tor carti a continual, cu atlas! ob-
served, Mena si judecath onesta.
Mkci jubilarn Min Moldova lui Petro Schiopul, co st Cleland in Moldova. Vasele
incheind ai o conventie care Pre- engleze aparura min 1830-50 in a- Casatoria viitorului rege Ferdi-
de inzestrata flick a
, Nit,1,.WW4-':geTRA"'...:. 411P,'-'
1
yaw. libertate de export, clar Bar- ceste ape pand atunci neconoscute. nand cu deasaEdinburg n'a contribud
ton, rapede Minot sr imprietenit in Un Wilkinson, lost consul, clos- ducelui
130attee. Si so-
VISINIZSMIIMECTROPM110,44.4 .11fINOOM
aceasta Niue tureeasa, s'a arnes- er/sole destul pe late principatele; la vre-o apropiere Rominici nu s'a
Weal, re speculator, in afacerile ceva mM taunt un consul Blutte cialä, des" Maria a o spline
ImPerinlui si ale vasalilor sai de la vorbcate en o intelegere entuntas- indepartat sufleleate, cum
sale
un Aron-Voda, tut fa de originea RomIntlor, de vo- cu fraud.% in interesantele
The Co-operative Movement in Roumania Viteazul, natant si min in/Inertia lot, Marco am de misiunea
sea atillta riathory.
Ion
far de la nOi Petra Poonarta cut In Marele Razboin
memoni, de tare In
dar
care s'a nats-
no fost a-
numal prin
RePeeell/tanta dielmnatieh a eh- intemeiotorul invatamintidul mai Mimi de Anglia,
L. mas permanente, vi excumbil In! Malt in MunteMe, e cel ca- leghturile sufletesti co Franta si.
Barton a iost urmat la incepinul lator romin in Anglia, pneepator cu toate eh ov Temperley a Mins
and the Central Co-operative Bank Eitc/41 nottlin vcac, al XVII-Ita. tin al unei lattice admirabile.
A trebuit insä ranbottil Crimeii fusese aratat
Itiilol luptei noastre, al Cavil ideal
de propaganda ge-
ti- ric Luton Sean -
fiu al fostului Domn moldovean
rnladife din Stefan- Pentril ca aceste ten sa nitre in neloasa a d-lui Seton Watson, sa-
cel-Mare, prin Petro Rama cereal de vizinne al onnlid crificiul rominesc n'a foot inteles
The juridical situation, of the Capitalist dealer. There lacked the Bank on its loans were extre- Bogdan care-ai niece, min nu, Mu din Angba. yoate in toate intregimea si va-
Roumanian Cooperative Move- also the organisation which was mely reduced rating from 1% Pare de nume, Stolen Bogdan, sl-a Anglia a fost hotarit de partea Mama se inorala.
ment which owing te a recent to assure a cooperation of all the to at most 4% and in such a con- spribnit pe ambasadorul englez, Imeeriului Turcesc, in viata eco- In ultimul time studentl romeni
alteration in its organising laws, central institutions to the effect ditionof a substantial proceed is fOarte metuit si aseultat, anibitb- nomica a ebruia avuse o ace de alas la Universitatile englcze Ci
appears at the moment in a sta- of an harmonious sincrontsing of out the question. le la Iron, tedaritnica, oferind 82 large parte at a arid intreguno tn- cu vremea sensul, 050 de Pretios
te of real progress, being led by the cooperative activities, To-day
a perfectly unitary conception, all these desiderates are satis- rests have not been acquitted
constitutes a very intresting eco- fied. if
lo) Even these reduced

they would have been

inte-
entirely
- mute pe erestim a lua castelde ritorialt, deveMse o dogma pentru Prin tmitatea traditionale, alin vied!
strimforfon. Arungind in catticiri- Politica englena, ideia ovini prin- engleae va putea patrunde rennin,
le sale al in Anglia, el a cistigat cipatolor rominesti We initial fi traffic. Dintre profesorii
Po-
would rise to
nomical fenomen.
THE AUTONOMY OF THE mely,
following new centrals and na- -
There have been created the paid, the proceeds16.000.000
day at nearly
a) According to an old Princi-
lei. Mima aventuroasei rude a regehd dent privita cu sirnpan e, al <Hole- Parvan singur a vorbit In Anglia,
lacob, annelid Elisabetei, acea A- mattn britanice a Men tot ce-i era Si frunioasele lui conferinte s'au
rabella Stuart, care se /Idea zu- orm patina ca s'o Impedice. A- publicat tara de care eu
MOVEMENT a) The Cooperative Central of ple of the Bank, the Mterests d gravita intr'tni costunt oriental. eensle opezitie permanent', a dus ani Mons sa fiu legal printr'un
And really there is to observe Production, Supplying and Agri- owed but still not paid, have not Planurile si spermdole lui au con- o intdcgerea co Freida, in care doctorat de onoare la Universita-
been booked in the proceeds linnet Dana in momental mind, ImparMul Napoleon era un Serin- tea din Oxford. Profesori englezi
at first the fact that the whole cultural Assistance.
Central account. teantat o/tor Itotarit al creard Dad sunikire n!au anarata,nichada 014, sd o
central organisation lies in the b) The Connotive of besidWthe interatS' pafd av4anf coinplect deziluzmnat,
hands of some authorities of the Dietribution muw.,..oskaesa o eornoca pantile' prin. remegare, R011ailit. Si s'a chum astiel la icicle intreadopera, care trebne Me:Mu-
by the Bankto ita &editors and Apoi piinie nu uneste Englezi bastarda a unel linnatati de Dahl th cu celdura al urmarita. sistema-
third degree, having as a basis c) The Cooperative CentralSur- of to those who. depose their money DOalet,
RomiM, peer: la sfarsitul secolului al core n'a put0 fireste, se reziste
the follovving two principles Guidance, Organisation and with a vtow, to fructify, rate bet- Jrrs valearea it penny, culoare XVII-lea, decit treneterea honor apasar:i puternice a imureitmeriron Ikg. large,
.

they are private companies led vey which together with ween 4 and being as one can verde. inoldovenesti prin Danzig chtre IIMPIMOPMEZISAMMUFWANIC
by IPoards of administration, for- cl) The Cooperative Central see, much higher than those she
mell of members elected by coo- Bank figure again in the general charges from her debtors.
Chlatori nu 'Mea fi deeit THE ENGLISH VERSÍOJJ
perative unities of the first de- cooperative organisation. Continuing its policy of adap- 0 misiune eleticak Tnglezä ran, 51 CalCtoriile fare en <loose- Page 13
gree, and on the second hand, THE CENTRAL HOUSE tMg itself to the circumstances, bit interes. WM*011WAYS.

Rominia si A fost altfel end in lupta lode-

Cooperative SoMeties and Fede- OF COOPERATION the Bank has again reduced her vine la 31 Mai in tollgate dintre Otomand slabiti
rals created after the stimula- budget On 1935, at Lei 18 700.492.
-
ting example of the Central Coo-
perative Bank
Owing tO these new creations, And with regard to this budget,
the single in- every kind of cooperatives have we insist on the fact that it has
viziteze Biserica remind si ofensiva crestina a Elabsburgllor
austriaci, cari cautau se ea/into Ranortude noastre comerciale
stitution conserved in the condi- their own headquarter, every never been exceeded, but, more- In mina invitatiel patrierhului Ml- Ungaria turceasce, s'au ambstecat
interese ongleze hare Mumma
tions of those created in 1929, -as chain closing bY its Prone, link, over, the expenses have been
it was the only one which proved and all the headquarters rejoin,. continuously inferior to the va anal o.delegatie a Biscricii engleze lui Constantin Drancoveanu, Domn
la 3t Mai in Buctresti, sore outernic ii bogat. asemenea CU re-
co Marea Britanie
by its structure and activities, to by the delegatea of their boards amount approved by the General Biserica romene. gii, cum spume en nacaz un con-
de I, MANOLESCUI.STRUNGA
be useful and deserving to live in of administration, in the Central Councils. a vizita Ministrul nelustrjel si Comertulin
Delegatia ea C condusä de lord- tempOren, ruda de aproape. Si ain-
.

the actual form of the whole House of Cooperatton. It is here, Concluding we Observe that, as episcopal de Lincoln. Dr. Nugent al basadolul englez la Poarth, Paget,
cooperative movement. that the general decisions are In the preceding years, the Cen- se compune un ecle- maine Din /Prude hiceouturi ale Ro- moot-tad nornmln, care 54 dea
the new enunciated and discussed and din arhiepiseopul de au fost ttnele inoderne, mat-Mode engleze OVIiätä Imictionerii in conditii
Therefore, ovine to tral Cooperative Bank has fully eplscopir- de Fulham si de siastic, Chisnall, a strabatut prin- contest im- priclnico a legaturilor noastre co-
modalities of recruitment, the always here, owing tO a Perma- achieved its mission, in spite of Gibraltar, protesorul de teologie mIo 01110101, fUnd prinuf de Donal, au /Pout oblecrul
.

preponderence belongs obviously nent, contact amongst all the de York, dr. care i s'a 'Arta itimunator, si cep- Portalit u noi in torn. Super/onto-
the elected representatives of leaders, an useful and fruitful all the impediments she has met, la Oxford, decrieddr. A. I. Macdo- cetand old pe Al ma! Invätet Ro- tea calitativil a productiei indus- Tratativele &se de mine. In nu-
the movement -the part played cooperatiOn will macur under the
metaining its reputation
by the appointed chiefs being direct surveying of the respective institution led with intelligence nald, lordul Hugh
of an Bate.treverendul
Cecil si canonicul min al vrenni, Constantin Conte- Wale engleze, Mdeobste
cull. a dal inthetate plasm-neut.,-
recui os- mete guvernului nostru, au =sit
risipeasch accasta atmoSfera
everywhere more restrained than
that
Minister
-
which
that of the elected ones. And self the right to preside Central
time, the Board
has
of
reserved
the
hirn-
at any and modration
liable institution.
- .1. A. Douglas, secretar
a fully re- comisiei mitt% relent externe u
hieptscopatuitti Canterbury.
general at mime, format in sens occidental, lut acestor tharftiri la noi.
a,
lialian, la Padova.
Apoi lafasi se alunge numai la
fast
du nehalturnire al sh restabileascl
Comerup nostfu co A Lg.1 ia. a o situatie a comertului nostril ex-
intotdcatirm inte[s si anbnat, terior corespunzatoare posibilith-
moreove, we may State MAN.
by admitting representatives of House of Cooperation. . 7f1.11,..679SORRAMLIen coinerciantii i industriasit englezi tilor noastra de import si export.
the rainorites and by introducing By these modifications, the 411/InsePt faceau Mine afaceri cu tara 110.- D. presedinte al Board of Trade
a voting system through a ballot- new cooperation's law establishes led. In aeelas time si noi foloseam Walter Runciman si d. Leith-
box of list, all tbe currents will the juridical management of the Meta engleza ca un debuseu im- Ross, primal delegat economic al
figure, and not only the ones movement and its condition-, of portant Denim scurgerea produse- Mani Britanii, au pus toate in-
ment the majority -
wich would have at a given mo- collaboration with the State, in a
this means tight and permanent connexion,
also a remartable progress. In but, dominated by the self-deter-
lor noastre. telegerea si Minh vointa pencil a
mat plate engleza cat al comer- srr tram eat mai favorabll acest
dental si industriasul eiglez Cc diferond ohmibitor intereselor eco-
such conditions, authorities like mination of its legal representa- ca racteristice sPecif 00, can nomee ale Earlor noastre.
the Agriculture Department or tieos, in s perfect autonomy. Pot fi gtisite M nici o alta tara Acordul incheat a foot combh-
that of the Industry and Com- THE CENTRAL COOPE- Anglia st englezil na asap. co- tot II discutat Astazi pot afirma
merce, wich deal with the Cen- niortultn conceptiuni dasice pe multunine ca oricine wet,
tral Organs, will confMe them- RATIVE BANK care le-au animal in tot decursul vtde avantagiile nosh!! aeon'.
selves at giving use1,n1 sugges- Before ending this succint re- Veranda! nu acel admirabil fel dc a Pane la acest aramement, Ro-
tions at a time when the leading port we shall stop a moment to fi al reset anglo-saxone. mania avea lunar o balanth defi-
members are not sufficiently pre- examine the activity of the Cen- Loathe a foot hdoldeauna me- citala. de peste 100.000.000 lei. S'au
pared and therefore lack the tral Cooperative Bank during tropola cornereiallt a lumli si mar- ue,mulat astfel datoril de mai
large vision claimed by underta- this last year. furtle tutunr tarilor, ail mici ex- unite mlliocne lim.
,

kings of such a huge extent. repti, impuse de imprejurarile ac- In prezent situatia noastra de
In 1934, like in the preceding
And through the structure re- one, the crucial economical cris- tual, au gasit awes liber pe pieta belanth este restabilitä, avand
cently adopted, consisting of tits has continued te prevent a Iunal dio tuna activ in plMa
private companies with work on P ndu-se In nest spirit tra- crestere. In acelas timp importal

T
tg.etilt.aoritAgf ,,thieonsdebtartogs "g16.7t6ra.
the basis of a stipulated statute; lolo ditional, statul englez OC Dune Pie- MGM e cordial, putand plan gt cote
one has prevented the eventual account, on one hand, the criaLs diet comertului, ei dimpotrive Innate @supra arieratefor comer"
abuses of official interventions and also the law of 7th Aeril favorizeaze In orice prhcoll. De- dale.
which might occur at a given 1934, for the liquidation of the Orland con mai mare flota comer- Uralic acestor Mad, comercian-
mornent, owing to any Poli- agricultural and urban debts, the
tical interest. In the present si- Board of the Bank has reduced Ronítme§tti si. Straine ¡Pala a Muni, Anglia stapaneate tli DC:1On.!
acne] numai comertul pertru ride, a un curs foarte avantagios,
nevoile sale, ci influenteaza in iar comerciandi si industriasii en-
vad lielndate date-

tuation, even tentatives of such the majority of the interests at

a nature are out the question. 1%, Calculated on the half of
debt entered into conversion.
Cel mai bogat a.sortiment mare mamma intreg comertul mon- glezi recaoata increderea hit tare
dial. naestra si sunt bucurosi so edi-
AN UNITARY CONCEP- the
Cárti de art& pentru cadouri
However, at 15th November 1934, Relantle noastre de comert on t/ear dgl mal molt raporturile cos
TION the first term established by the Anglia au suferit io ultiniul merciale en not,
3,11.7o or the interests dm cauza trans!e.. Ill scurt voin avea mho,
There has bee,a until now a law, only
single institution which proved owed,
really useful to the movement, tahn 458.000.000
were &equated and
lei of the mean-
unpaid.
mere
Carti pentru copii de toate vfirstele oalul sumelor datorate furnizorilor mirea sa vedein Cä iinalita engleza
nglent, care s'au numulat dill ce
ce mat malt. Aceasta shialte mania
ghsf intetcs sh lumen in Ro-
si cstfel activitatea econo-
and this has been the Central ces remained
ioi

this, are extracting of the report devenisc tot mat iritantä si atat mica intro tarlle noastre va fi iuilt
Cooperative Hank, But save We
guvertud englez cat al cercurile cOMPlexh, soorind cozsidc-
the movement lacked a whole- some figures referring te opera-
sale shop-the cooperative uni- tions made by the Central Coope- PAPETÄRIE DE LUX coinerciale au Mat O atitudine
tarita contra noastra, ainenintau-
rabil.
Vlorol relatiilor noaatre CO-
ties were let to stock themselves rative Bank cl_riug 1934. There do-ne cu embargo. melaialc co Mama Britanie e ele-
'ram the market like any other have thus, been booked: 0 asenienca stare de Inicruri gant sub role cru bun at/sided.'
Collectinge by cash and Banks Lei 277.844.629 Tocuri rezerveare -Agende era profund tO,Ire 1.2dInanc sa linen acme de aini-
Payments 280.214.840 ambelor fart Si trebaia a2Sit deyetite calechisnuil
New Credits ir.ve been granted, amounting tO oentrn restabilirea nor afcecrilor engleze.
The Capital which at I. January 1934,
19.327.213
503.458.30
I

Caclouri pentru intelectuali i elevi de scoalä

amounted ts
Was ihcreased during the year with new con-
tributions arno muting to 793185
The Deposits with a atew to frueDly have
The
increased with
Management expenses
The net proceed registered was of
amounted to
20.121,644
20.168.946
1.432.181 Illtria UNIVERSALA" Alcalay & Co.
In spite, of the fact that the lotion could not achieve a large ' THE ENGLISH VERSION
management expenses have been profit because: Page
ormalderably restrained the Instia a) The interests charged by

www.dacoromanica.ro

Ministrul englez al aina iei
saintä aviaVa, armata
si poporul român
Un mesagiu al Lordului
, (4 message hy the )iarquess of
Secretary of State for Air)
--"
A tul meu aniival, cu oca-
) i
LORDUL LONDONDERRY
Ind amirdesc cu naultá
placere de Flonnenia pe
care ant vizitat-o oficial,
acum douezeci i cinci de
ani, ca presedinte al de-
legatiei laritanice care a.
ducea la cunostinta rege- britanice.
lui Romaniei soiree pe Franita iintreaga ti adre-
tranal Marei Britanii, a seezé, odatii au urarile
regelui George V. sale, omagiul gratitudinii
Cu acea ocaziune am si respectului sau.
cunoscut-o pe regale Car- EDGUARD HERRIOT
=5...-
men Sylva care mi.a co- Mmistru de stab
Our commercial relations
with Great Britain
Mr. C MANOLESCU-STRUNGA well as monthly instalments, on
From the first beginnings of mo-
dern Roumania, British goods have
been the object of an importani
commerce in our country.
Through the superior quality of rable exchange,
British production, these goods tradesmenand are happy to revive
have always had the first Pine country, as possible their commer-
he re.
Our unconcern with England has
always beets intensive and the Bri- pleasure n a short time we will have the
tish tradesmen have always done
good business with our country. king with Romancc and thus, the
At the same time we used the En- economical activity between our
glish market as an important issue countries will become more ex-
for the sale of our products.
The British market, as well as tensive,
the British tradesman, has alway
had its own typical.characteristics
which cats be found in no other Provided for under the best possi-
gailistey.
England and the English have, re-
garding commerce, classical views siness.
which they applied in the course
of time, in the admirable manner
of the anglo-saxon race.
London has always been the
commercial town of the world and
the goods of all countries have found D.
a free entry into the British market.
While keeping up the traditional p -
spirit, the Britsh state makes no
hinderances to commerce, on the
contrary it supports it In all direc-
tions. Britain, through the fact of
possessiog the largest commercial
fleet in the world, rules over com-
merce, not only for her own needs,
but influences to a great extent the
commerce of the whole world,
Our commercial relations with
England have suffered lately be. ,
cause of the impossibility of trans-
ferring to the British purveyors the
sums we owed and which have ac-
cumulated more and more,
This situation was becoming ea-
the harrassing and the British ge-
versunent, as well as the commer-
cial circles had taken up a decisive
attitude against us, threatening us
wills an embargo.
Such a state of things was ex-
tremely Mjurious to the interests
of both countries and the means
for re-establishing normal relations
Imd to be found; means which
woold allow the activity of com-
mercial relations to take place in
favourable conditions.
Thu negociations undertaken by
myself in the name of our govern-
ment have succeeded in destroYing
tins atmosphere of discontent and
' to re-establish for our exterior
commerce, a situation suitable to
our possibilities of insport and ex-
in
POTIfie President Of Board of
Trade, Walter Rcisciman and M.r.
/ ell) Ross, the 11 I s
deiegate of Great Britain, have
done their best to promote the
Londonderry
Londonderry,
una dinpoezille sale,
it la Sinala, minunata
loco-
Mate din Carpati.
Transmiteti, eh rag, din
genteel mea, minisirului
laviatiei romane, armatei
Si poparului roman, satin
nonce aparifiei numbra-
1lui special al ziarului ,,A.
devrul", inchinat jubi-
leislui regal englez.
A.464.41,441.
Tratiitia Careanei
britanice
a ea 11C01110111a.
Cel mai frumos elogiu
care se poate educe re-
gelui George V este de a
spune, in concerdanta au
adevarul, ch el a continic
at traditia puternica, no.
bilä si liberal% a Coroanei
by I. RVANOLESCU.STRUNGA
Minister of Industry and Commerce
rechrrocal understanding and wel-
fare in Order to settle in the most
favorable way this differend da
maging to the economic afMirs
of our both countries.
The agreement which has been
settled. was at first much opposed
to and discussed. To-day I can as-
sert with great satisfaction that
whoever is willing,,ean seelthe 'ad-
vantages OF this agreementY
Before this agreement,. Rouma-
nia had a monthly deficient balance
of over l00.000.000 lei,; thus, the
debts ahad accumulated to several
millions of pounds.
At present, our balance is re-
established and its assets are in-
creasing monthly. At the same time
the Importations are payed for as
commercial debts.
Owing to these 'payments, our
commercial and industrsal trades-
men can liquidate at a quite favou-
and the British
M zilei de 2 August 1914, ambasa-
regain confidence in our dorul Frarstei, defunctul Paul Cam- men,
as much
cial relations with us,
ru
ea' nu este convin ca panä in sea- ee ieroresel
of seeing that British fi-
eleargä euvintal .einete" din yore- res ostil. Cheshunea care stapanee.. Set, gindul inthn al
nance is finding an interest in woi-
increasing considerably.
The future of our commercial re- (Manumit Europe! Planeaza Perim, sir fie isgonit price Sand de raz-
lations with Great Britain has been MI until non cachet. In acelas limp hot sae de violentä
ble omen. We have now only to
consider certain rules which have
become the catechism of British bu-
. I. Mandlescu-Strunga
LLOYD GEORGE
- insela dace yeti lua an panel de
'
megiul fostului
prim-
.ee,nfstro, iL Lloyd Gear-
publican. Id
,
pad."
natal...
ADEOGRUL Pagina 5-ss
THE FOREIGN MINISTERS
11-91 Organizarea
.
pacil europene
(The organisation'of Earope's pence)
de Comandor STEPHEN KING-HALL
Pregedlatele Inettbatului de Mated Internationale
La sasesprezece ani dupä tend- tate colectivä. Ea va caellea astiel
aura marelut rizbeits tot respectul si stir. care suet M-
ee Omit sfarsitai futuror riz- sesi haze do egantate Intre natiani.
'matelot", problema Mterna- Daca, tatusi. Oland lectia din
donate e mal actuale ca oricand. lit 1914-1918, Germania unnireste
atmosiera tenebreasa co dlinueSte,
millocal deceptiilor de tot felul,
scopul de a fi mai cetera' temull
decat respectatä, atimei Perstnegti.
ci problema pacii satt a rig- vele stunt Marie intunecate, in mod
,beittlui Week Mae 1000. de frunte inevitabil, inarmärile vor continua
in pagirrile ziarelor, este o oare- cu indirlite si vor II preludiul unei
' care mangelere. Parma cantina,
tus Marea Britanle cel este
HOW conflagralii care ar insemna
sfarsitul civilizatiel apasene.
ea pacea prude fl dennitiv stabling N'ans pierdut speranta ca aceste
numai in baza securitädi colective problem, de agora auk gra,I
" vor privite Ge,,,,,nia meta
sistem prin care tiecare
Si ea
'ritaTera I pocreiraailescieltra7vieocrinur
Se se Matte in nesiguranta, nu,poate memp
clidianriztalotreacnadveonpitiiniasipusabnlitcäsibgrui:
p non,tna Germ,.
OdecOstertu.si duce la eel mai mare de- este hotaritä sa colaboreze in
mod sincer la sistenmi de seal-
, L" sitrat.
none necesarmente cea
.euritalo culociiv ate
strinsä Colaborare intro Mate na-
owl op. ,
Medina, mult se va lerta
tianile pentruca o astiel de cola-
borare de bazatä pe ineredere
reciproci, trebule ea natiunfle co-
laborataare as* pozgli egale.
Pentru pant. intelectuald din Ma-
1 rea Britanie, e clar eä untststem de
securitate colectivd in Europa nu
_elictimmo mitememblel
THE RT. HON. SIR JOHN SIMON Mr. NICOLAE TITULESCU
ar avea nkio valence alit limp cat
Germanie va participa in mod
Tiria comunititii
t alatRea 1MINMElea dad
eke& M el, deoarece eapiMlul eel
mai dureros al antler de dap' ch. britanice
mij-
braa
bola este et nu s'au elan
adus Germania pe
Orizumrile poTiluti
loacele de a
anal colaboräri Mainte co ea
Imperiul britanic serbea-
sä fi denuntat printeo actiune uni-
laterali angalamentele Internatlo- zfi jubileul regelui Gear.
(British policy) ge V MU Un elan mret. In
Politic!t extern Marei Brita- blu Mined
a strämteri
- rilspnrd
nii i se represent's adesea nesigu. in Marea Nordului si ca, tus come-
s Fripiammraaaa.
de WICKHAM STEED
venter. atonal dace ar da dovezi
smile ca voeste s
colaboreze im-
Tottoi, Germania, in dada poi/V- felul acesta0 se dovedes-
(38'i sale Interne $i exteme, panda te Can a ti ne,
ea nu infra' vederile Ponorolol
englez, a abduct egalitate de facto
si de jure, si acum agteption desil.
r.omunitati
care grupeaze popoarele
vole mai diverse, raspan-
dite pe toete continente.
ranta, savidltlo si codeala de a-ei eMiä, Anglia n'ar puled rMnene in- potriva rázboialui ca institutie, le.
lea vreun angaiament fate de Virile diferenti fatä de sortie acestor lIn numal *penis/a rizbesulas in a- "rreaandeu"I'rerm"taenTers. se la indm-
Franta se bucura in fa-
tart simile sealant Me Eurorei. dye A viitorul eivilizatiel apusene
de pe continent? In presa engleza Sl
mai ales in ziarele zise populate" Dael se Mega aceastä declaratie Interesal ye care-1 are politica desAndo ;me° largi mItard de me_ ta acestei manifesteri de
se cheese manifestirile cele mai di- de fraza celehre pe care a prom- englezä pentru proectele de P.M dal cum va $ti Germania sä sg folo- fella care va servi pace%
!erne si opiniile cele mai contradic- lat-o vice-preeedintele considultd, in Europa eentralii A orientate nu pan, de ',pea ot situatbe. Bacä re- pentru care Impend Sri.
torli. Pentru striMi este Marta greu d. Baldwin, in tuna lulie 19.!1: este deci tactic sau academia. gimtal nazisi va sti sä se loloseasei Panic este unit! din panel-
sä-si dea seama de adevärata im-
pertentä a strigatetor pe cari le
Frontiera noasträ este la Rhin", ,FrealnenalttlaviiiMIna.6,kpuonadoorba
se poke env concluzia justificati
avid ciii-a
md st.d avt dme
m min md,,po, ¡storm prin. lapIlli
1,1(11 cii cei mai puternici.
P. E. FLANOIN
scoate lordul Rotbormere in al sic ea Anglia se slmte acts/ vecma Ceti este Indivizibillä..
Daily Mail" sau Mrdul Beaver- mare non in Angie cat atat mai cä 5i-a pus Mate fortele cdobdn- Presedmtele eonsIllului de
brook in Daily Express".
unal dace eampanie in lavearea rIa-
Cam' en cit ea aproape ci expritna
onvIngerea profundä a guvertmlui
.cenIt
duo in slain sistemului de securi- mnuetel al Frantel
ReddMIORIIMMIMIIIMMIIIMMe
zismolui german sau pentru britanic.
si veleitädle ei revizioniste lar
collialt cere o politica de izolare
complecti, observatorii nebritaniel '
Intreaga senmilicatie a calgtoriei
&MI Eden la Moacova si Varsovia,
rezulta dab dM aceste imprenuari. Scrutinul PAcii
in 1' nglia
trebue sit se intrehe data Anglia
n'a devenit o case de nebuni. Situatia in Europa e erltica. Si-
Trebue sä englez ca sd slit eä Matta in Extremal Or tent nu este
acetic fenomene Ming de Me o- osai roza, Si interesele Angliei sunt
Pinta seticesa Anglia, 51 ce acne- aproape tot atdt de direct angaiMe
stä opinie, sau mal de grebe nest in Extremul Orient Cat sunt si In
sentiment public, nu se exprimä de. Europa. Este vorba de viitoral 0- (The British Peace Ballot)
cit rarerul, sl elder Cind Se expri- ceanului Pacific. si, pogo, io mad de Prof. GILBERT MURRAY
ma, o lace cumpitat ei fare de prea
multi emfaeä.,, ; 5 ,,
Bucate fondce.sentitnent inspird !
indirect, de securitatea bldillor.
Trei domininatte britanice,
da, Australia el.Neua Zeelanda
- -
Cana-
Pregedintele Uniunn pentru ireistatea Natiunilor
Poporul englez trece actualmen- elelalte natiuni ar trebui sa se
politica britnici? El este atet de sateravegheazä nit ingriprare ten- neasel pentru a o impiedica rIms
oresr de sezisat ink abservator , dintele politicei japoneze. Statute te prin faze finalg a unui experi-
meat democratic extrem de intere- a) mason econornice gi near-
alit de experimental cum e eontele nite ale Americo] lei au deasemeni
tn ate;
Mensdorli, ambasador al ochii blue deschisi, sent, ale carui rezultate ar putea
Grda de a mentme o baza de co- unuente pacea st ordinea socialä b) dace e necesar, interventie
Antra-Lingerie! la Londra, si unul
din oamenii cei mai bine informed, -.v. laborare Statele-Unite a stapi- in intreaga tome. a small?
a mind se me asigure. de WWI cre-' 1, nit adesea si va stapini el mal mutt Natiunilor implineste tor- Aceasta schema a avut rezultate
dinti, ziva de 22 tulle 1914, ci in viltor conceptiile britanice de Po- mat juinatate din varsta tine ge- r emarcabile, eateodatä chiar sur-
e convins ea Anglia nu va lnterven D. WICKHAM STEED Mich externä. Nu se asteaptd ni- neratii ea e prea in varsta pentru ,crinzatoare pentru initiatori. In
tneM la o parpate americanä, di.
n
inteun conilict metope. dacä a- Germania. Sentimental acesta este a-si fauri vise trandafirii despre o mornental de fatl au mai ram.
cest confliet ar izbucni. Or, Anglia
i r um El nu va fi treckor. El ne In-
gad. chiar indificam versul
rectä sau active' la problemele Eu-
ropes; aceasta partscipare se pare
mime de neinlaturat In
lume notta, intraculoasa, creiatä
farj. g.narad pe:tti.11
Mar ehteva petece de pamant Pe
abugdueastlasniatAursltarbotreCrarinr
bine ennead al pntultd latin Bo-
chestianile
ost 1914!
draetitip,,int,pile dcearBe. 1;1.a wcita,1 titspdoe.
Extremului Orient. Dace ar cu .1-ac nu urinal- infailrbIlLototuusi ne:
Dar no numai elate. In anima- putinti organizer. impotriva re's-
bola*, cu oolaborarea Clemente!, tcoectral,biSnie,Icacnratirtorecnuut'pen vremmeenao
Npn,
prin pactele de securitate regiona- aceasta nori nee. se Mira. Gene- ,
-acärui ludecatä deobleei e- n'ar imposibil se se Intindi va its invaluita inteo atmosfera
bon,
neasta metode si in Extremul Ori-
sh 'Pus
Aceasta nit vrea delee
ere, ere,siAnne span
ent colaborarea Rusiel sovietice O'sr"a"cana,
-
neluiuSi tr°bui "
chestiunilor germane este un late-
si a Japoniei. Teti, &eh nu ma in-
oamenilor de
In acest moment mitre
emoaaiercr-itic.7.aWe dgerluapgzbpori
cel
¡tin ianri.
bularal britanic. Or, in aceias scare te astAA tonta gändirea semeasa IO ri ni .
realizeze in mod e- ticole vehemente, duceau o cans- .
s'a dat ordinal de mobilizare al Anglia este .6ade a se eti thee Voc
corpului expedition,' blitanie si Germania vrea sau nu sä se asocie- icaco aceastä kin? Panie invergunata contra Ligii gi
fMta a si sosit in statinnile de fie- ze unel petit,. de Integrate in co- Nu etitt nimeni n'o etie. lacer- prIncipiilor sale fundamentole. A-
boi. manatee europeana. Scopui ei Ur earn se
va face. Dui ea esueaza, ceste Manuel persistente proems
Din tuna lulie 1934 s'a strati ea fi crearea unei Europe de unde va if nevoe si se Ina Mfg cuei si- Sm nevoia de dovezi concrete de
Wadi mondiale amenintitoare. Dar sprinnul acordat Ligii de eltre
nu e de räst augur lento] ca sferele Mama Britanit aim dus la o confe-
milioc de re-
s'a paint constata o tremre a poli- endure a diferendelor internationa- oficiale ale Marei Biqa*, odinioa- rtnta importantä la incepatul anu
tico! brhanice. Mucci a Ineeput e- le. In cant crud raspuns afirmativ ri insulate, sl-au dat seam de a- lui 1934, voluntard Si neoliciala.
volutia care a dos la trimiterea si Maur La aceasti chestiune, An- cest adever, de act* 'MAIM Me- cuproizand delegatt cart reprezen-
trupelor beitanice in Sarre. Aceasti glia ar fi gate primeasce Cierma- mentar,
ce Anglia nu mai este o tau aproape loath opinia publica
D. PROF. GILBERT MURRAY
evolutie a lost inspiratal de Intaial aniiali.oichivarropereeir.rztip,iisorsidnoulplan: elm tare prin diversele grupari
minipill al oricerei politiei externe [Attlee, sociale, de educatre si re- harta insulei noastre unde set-Mi-
blitanice. Anglia nu vrea reabol. luall egalitate. imgioase. La aceasta conferirda s'a not nu a patruns Inch. Chestiunea
Pita a cadre in gresala obisnultä de D. Hitler sastine ci vrea Woe. *tern in unanimitate ininntarea a lost obiectul unor desbateri ge-
a crede ci o politieä impotriva räz- Anglia ar II dispusä sä primeaseä anui serviciu epecsal, comms din nerale in Parlament, In revistele
boinlui insemneazd en tot dinadin- asigurätile Ini, Ora beneficia de in- delegati apes-nand Unarnn orga- umoristice, prin radio, a lost dis-
n
sal o pubittri de pace, nu vi veti nizatidor dornice de a colabora, cutata de bogat si sgrac: nici o
cu scopul expres de a tere intregn inanifestare liberä nu a avut urea-
Mecare a oricarei bedeck] asapra
politicei engleze, Metal ei Anglia
doreste ea mire Pret sä baniedloe
räzbohd.
SIR JON rl SIMON imPulatiuni adulte si se pronunte Jatb un flaunt mai puternic. Trei
in mod Mare cu privire la Liga Na- milloane de voturi au fost adunate
tins-Clot 51 a problemelor sale. Ii8.8 in prezent gi cu sigurantä
Rezultatul acestei hotariri fu o alte cateva milioane vor mai fi
Bineinteles ca Metal acesta nu e- rehires marile figuei politico ale An- limp. maresui ratan liberal al d-lul mocuilestare soon tana a intregel
*ate odd la inchiderea sand-
ste decit un punt de plecare. Ina- gild de sake, Sir Sohn Simon oral,.
un Mo din cele mai important, In a-
inte de a merge mai departe trebtve clerk, impeenngt en d. Walter bane, irritItieaPle-sitnhjsaeld4e,ratMtdot.. mstorlei britanice. Scrutioul Nab'
*nisei fare precedent In analele **. Este evident ca'. ammo ja-
matate din Tunnel alegatorilor
al ne lateen. ,,Ce este Anglia". man, el repreiniti partidul liberal am i.itial19,13.sitter fie numb onbseeretai de in Mel caz nu poate it una dui
Anglia, sun mai bine Mama Bri- guvernal de undid nation., in care
im
Parttepa la vot, o efra ce pate
elloo portosollul smellier Illuimie -o' p ri:,1;17V,e, aeele fituici de harlie pe care fle-
tattle, este o insulä situati la cad- pc Aeons ypi LET,F,..Ita:Alaculaecgeeerlee cvlsusgaot
dela formaree meted gut., am care o poate semna Eindca sn-
va kilometrl de coastele Frantel, Weil retires., Ida cateva sntre- .9``.
Oetombrie 1931. El este
Belgiei et Olandel. Dar ea este M- tant tibia al botches. liberate uncle., !In:rtandr o'Lkr,"%;;: iv'arer Semull8 Millie: Si parlamentare. lata cifeele earl
mambas, si libeeell eredineiee los bleI cari cer raspuns :
mdma numaral votannlor cart au
amie, timp cbeia de 660 a aceltd rl eartma strilueili care 1-a ilustrat
baron, be ineadult, aide, file mo-
sistem vast ei oarecum inform ca- In (1) Trebuie st continue Marna raspuns Da" la Mt, ebbrile
att''its7,oln:,;;,"<"OZttra bmnOoaas puse
male din data roams, sl Auriga una de pilot in anises beitanick si a ser- PAO, (111) 86.0%
re se cliMmil fie Imperial britanlc, .ilin aersonantitile de prim ord. din ve. in Fame. in Simnel doi Britanie de a face carte din Liga (I) 97.1%, (II)
fie Comnitatea natinnilor britani- Anglia. ant de eitzlioi, Natianllor ? (IV) 93.7%, (V) (a) 94.3%, b) 72.1%
ge. De aci decurge datoria anublan- sir John Simon sItt !Ascot la 28 Fe,
Cine ar ti putut prevedea o ma-
ti I urgente a oricirul om politic obruarie 181.3, ea flu al oFgliunr,
rasoi "ePi enks'arZi :e0 ;sett:
Stint
(II) Sunted pentru reducerea nifestare demOcratica Mai gran-
an räspundere din Anglia de a tine astkci in Parlament: inartnarilor pe baza neut awed in- dioasa, o mai complecta aderare
seami de sentimentele ei de into- sta e prIn demendenti
lo71ate* gette ttittlee.htuiruInt ternational ? la o politict de organizare a PaCd?
resele Morbid menthet al acestei mohilor purilani, letdowns Moue a- reputatit jurldice, ea dove.
tat In politick Mt e Se mettle. die arel
cosnanitall mondiale. nou in 1927, cam( primal (110 Stinted pentru desilintarea in aceasta Organizatie nu se face
dirtied el John Simon, Inca din pri Baldwin, I-a Ins aviatiei militare navale pe baza de untie, toll* reprezen-
Arita vrente cat Anglia a lost en Meru eancervator, gl Pandcl
adevarat o insure, Saticient seletli I'l::11:e'D'aIK!'o8re!riterrt?iat
de o floti puternicd, politica de de Marilee
zialmesare, Denim] a nil suture de
nab/smears, pa bonier,
stalal eldest la Londra
a abms o lamed& in Irises Drente-
In Mena oil
In
re
ettiMe credIntat conducerea
onteit
rinds In
u a Morse
esonstitutionale
1819 de
mares anchete, unui acord international ?
prima
Mel
in
ani,
India,
mum,
Constitutie
ped.
(IV) Sunteti
tantii *arus
concursul. Dar
partidelor igl dau
aceasil manifesta-
de parere ea trebue re are o lature mult miii importan-
prolsibita fabric.ucu gi vanzarea ta : e feral laminas care aratá cm
detasare, de alacerile de pe conti- lcr arrnelor de catre particulars, pe nuclei cOnducatorilor Mash Brita-
nental cheapen mai pine Il price- pulut In ender. politick a karat ea de-
llberal el a reas bssaresnas im- 4g1t:111.tral 7,-",aglrer bare anal non) international?
Putt Si chiae nag in muffed P porsante ehealluni inridiee, deems format rablnetal aetual, in care por- nii calea ce o co de urmat, ci al
ltstlp inarginit. De eitel Ina cu des- Irlolima afaearilor strilne a lost la- nogtri in In-
credinett marelui 'Jurist, Intuit scum V) Suntets de narere ca in cam altor retinal, vecmil
voltarea aviatiei, Anglia nu mal :g4,,n L121,45.'151 lumii de *sine. Si sa se
este o lased, sl o politica de de- rubd debulantnt IA'Sa m face a teliced ani in arena politick. cam' o natlasie zur ataca pe alla, toemirea
ia aminte ea orice sellimbari ar sus-
taeare nu se nisi poate concave Si vons in regsmul oat,, tumoral
no-
niel piffle in praellal. Din eCeSt stru va do intoldeasmn -sprinnul
nect de vedere,
-
pasagiu putt,"
remarcat din !Amuse Carte Alba, Suntem cu totii uniti, considerând ccl mal larg umn sistem on ga-
nizat de act*is colectiva care sa
d-lui Hitler -
care a prilejult atnta singe ribs
este Marto semnill- mentinerea ca prim ul si cel mai hote postal restabilirea gi psomihi-
Here, eivilizatiel in lumea su-
treaga.
Interesul tradition! al !wallet
peotru securitatett (arbor carl ass
important scop al politicei noastre. SIR JOHN SIMON
Pref. Gilbert Murray
maiml do cealalli pate a canal.-
www.dacoromanica.ro
 Prcgiron ADEVERUL
smersesainamannwnedrannmmse

Wilma
expresie
timpurilor
a oe 'ter naNan
trecule
tiTk, roastre coinerciaie Pr6tenia $.0m3juhn
ti7 _mare cu in Anglin
de MIT 1TA CONSTAINITINESCU in England)
(Unemployment,
Subsecretd de Mat In Ministerul rinatIWOf al de 2 Pilingl pentru fie-
stint ea In Anglia m punea In- Care sotiel
E moil din famine.
iPssauluaMiall b.- M6 geddrememmemee- toldeauna problems. Matelot de Dupe guvernul %burnt, towering
Cenentend Weida monomial way, dew/none deschLse au fast linne livre sterling prig, Ham- munch. rainase neutilizate, deli nu- a incercat st
lrnitree .17, eed iiunna.01.1 d de apatit national-conservator fi foe-
eon-lamest si distratille de doctri- lesate multh verme anima. Penh bras Bank Ltd. si L reduce made alutrare sore a resale,.
ne, constatam co vemul &nut tat in dl,, mini, se.
I se a
la rfaboith mondial, leghturilr hers ei Intel() masura an- inset, cele
[
rpfnoel,,,npulblearane,,p,ireopgoge noel
a delimit Priai el a deliniitat im- noastre de credit public le-am, 2-a a acestui Inner Someurulal asigurat, regalia daub ori
Partanta Influeneei engine in portat cu Germania st capita- In 1931. free un sentient adocnt de
Astexi, numhrul pommelled mat-
formatia noastra economic& rno- lurile engine nu s'au mai Me- Marea plate a capital urilor inee, - Inns daub Mmátate pi het =smith In mead unui
ea el se. accepte aerate servicii.
drank rit "manor romaneeti decal. in care este Londra, chiar dae h nu milioanr oemeni, adulti pi mph feab pirate beneficial legal al alutoruha
Marea Beitante, In peagol de- 1912, Mind Banco 2. H. Schröder ar face decal se -Lumen ideia bárbati pi Rend. Acresta nu in-
finitivei sale industrialized, in- din Londra a prelual diradon Impartirii riscudiar, si lisa 2 premish ea dire de mai sus cumin- Pant. pone].
intreaga made de camera care Experienta guvernului national ina
ception sa se preceupe inch din imprinnui de 250 milioane lei, &Mae sa negilijare Rom ants. de oaf ca o reducere
prtmele decenti ale veacului al tratat Cu On itlu geom.., a City-th care gendeste ola eerile sufera dupe alma foinalulug Fe- dovedit inde mice donperare a sorneurilor
pi moil", Inregistrati ea Sommo] puterea
XIX-lea de problema intestine- transa de 50 de milloane el care intregli Man nu poate se nu o rmi este Mbar in detrimental
naiad aceia cad &gm exerch englem pi re. se bromic re starlit se,
economiei
TomMorerme CAWICO sal pa primal pion to limpid rei, pe deoparte, a ind.ustriet 'sale au lost singurele rente Coma- ttna In ev1denta creams article mat tat prolesiunea liberi si nu Mahal
aeon.. Censtrnif pe Soto oemelantelar de Reel cu matedi prime, dar mai ales ab nesti Inseam la Steckexchange. sale. ferneile pi opal adulator" &metal. faciace*i tot podbilul spre a-i mentine
do tel A. silo. SAWEDO Wenner. tests pereee. se ingrijeescl de sulashtenta po- Primal Imprumut emis Mae Aftlei ce Irei millome Mitieuri" Io- pe vitregiti ai soartei, deasu-
denial. Income. toot. mmtagido prattle. parului Mu, de alumna& de fa- crick evi- pra niveluld minded.
el
ale technical temlui.reemem modem. Dorobilleet deadreptul pe pieta englech du- In aceasta epode. de , annina in Anglia cd putin mar mi-
Narrierut pomeuellor In Anglia este
inted. pA cel dela 1864, nu a fast de- dent eh pietele inteenatian ale ale 'in mid:loth
tea. memouselm formal signanta fenatimerol In barest sero, pela 1830 dent abein dela ac- La 23 Ianuarie 1933, situatia Se- cel exact. Nu este Mel o ramuflare
tomiuMmerem1(1,62CO,ei rev meminio .1 pro Dv. ck] eel de circa 30 mllioane C- Capi talurilor, ea In alte phrla, mid ormdurera fic-
a (alnico CAViena a prods. tn.?. voe se publican la Loathe investiga-
tille lui William Jakob: Memoril
ore, plus un supliment de 2,5 tivitatea intense de credit si ii- majului se predate.
flarbati
astfel i
2.336.065 tive ea M unele tart pi Mai un Joe
alai perfect 41 on model gentry De. milioane, eu care Romania a nantere de MM. date. NAM 77.912 ascuns pahiilO. fibula mancitorii in
lampled. Ole Lei 650 *Mined en teeuomver r1 the trade of Black-Sea ih consalidat dupe rezbalu datorie Whasi eh, Mate cu Metalrea & 427.166 primal rand hind bine oeganizah,
tracts on the corn-trade" Femei
original itaweCO, gmentot 25 de ool do vitro o- Catania, e bonueilor sale de le- normalizarea ataviosfeeei linen- au tot mteresul de and supraveghea
otrele5.111.-InVelm Damara KAWKOosto mmagat
co to pee126 cemiel do me .1 co oar. loopolvabll.
Cered maim.. meanie. promm el
rientarea aceasia nu era gresi-
ta. Intdadever, nici done, deice-
mur afratore in stebinatate o-
peratie financiara ineredIntate,
- dare
va redo
in lame, ateaste
captained.
lose
engle
nina,re
ze
Fete
' 2.90112'
DelaTalael date pi pane, astazi,
5 .

liti mai Menu oficiale grupulai de benched Bellied eredena de ropanshme de alth Meru: sommelier rate in continua,
meamlo op:sign vi(AWOCO" lo popetirillo mints ca Documents sur le Commer-
ce Exténieur" marturisem cri
Cereti ceasornicele In 1846 &"1847 grain ai porumbul
BeMlei ei Galatulai, au salvat in
DOUA SACETI
parte Drente, pi Anglia de criza
altmentara de care erau amenin-
tare".
Atentia Angliei pentru nai era
castigate. Cumpliratfuril peach,
setae noastre devenire, si Mentz.-
rii riastri î insemnittaira schlen- financial relations trieh England by Constantine.
burner care Incepeau era toe-
mai eh prin ele se trandoeme sou Mitite, Under Secretary of State, Ministry of chi de urmat in primal rand, col,
fata annordel noastre. Marin- Finanoe, on page 25,
ette engleze tu lost melee cart
prin jocul concurentei au Ches-
nut dieuzarea produselor Indus-
Marca mondialAi tdele strhine in Principatele Ra-
mane. Chiar la 1849, N. &Paco,
in Notiorie statistiques sur /a
Moldavia" o spunea limpedei
Menufacturile ereglew fan deja
la Galati o cancurenth inseenna-
ta marfudlor austriem si de
Liana. Refund del. In foretold-
le auestora din stoma. Married
pane la 20 la mite. Mai multi
negustari
In Moldova
'Mc comenzi deadeeptul la Man-
chester".
Astfel, cerealele noastre luorO
drumul marfurile aU
remancle lui Made in England"
se Impamentenirh la ma ei in-
ierearle acestea ale comedului
ne /interui in. renaderea Isms-
I tra tot ate', Mt mel polihn al
altar state.
Dela 1850 si and Ger-
mania even sit oeupeasea. prin
ir elartudle sale sh rie atrage In
raze el de mterese, Anglia a &-
pm° nut un lee de frunte in whim-
Mode ementre. De data acres-
Ea nu mai erau eelatiile 'meant
care la 1588 Petra Schiopul lia-
oryr
chelase tratat
- comer( cu Eli-
sabeta a Angliei celebrul Tra-
tat pe care l'a 1nvocat tara noa-
time de Mktea a& in curPul lap-
tel.' mantle din veacul Mena,
cand i se contesta suveranitatea
pe care B. Boer.. 11 gashe
-
In 13alelupt el Criportanta lor
avea se aseze Anglia intre 1880
ei 1890 la Imul intei in comer-
tub nostril exterior. In }ferias la
EXPOZITIE PERMANENTI.
aceasta 45 la suth din exportul
romenesc sue seurs pe pieta en- 121
glee,
REPREZENTANTA GENERA I. PENTRU ROMANIA Cu Inceputul veacului al XX-
nu-
inscrierea
eati contra
lac in tabloid crier mien-
wmajului
Wang & Co. 01 British Overseas date si printre thelle MC' e care desereptere, nu insi in mead Pro-
or va indrepta a:Taste actwitate podle in care a ceescut productia
Bank Ltd. In 1922.
cra pref crath, ndustdala. Amasta dm mottle ea Femem mdaritnica"
De atunci finarita landonech neon-Metarepealed.
neaten
nil a mai participet anent la Im- labraare.
va
pi sfinhion sa co- ridustria headline. modernizentim "
,brumutd de "stanbizare din
1929 din care s'au liberat 2 mi.-
se In ultimo, vreme, 31-0 rallonalizat
ittitite Constantin esca &mend Pentair met ales in nor-
dia Anglia M regranea metalurgice
- Zrgr
i
dela Middlesborough ei Pe Sardietole
de pe Tyne, In Scotia di in Wales, la °
The English version Tor Oro- commercial and minele de ehrbunt.
Panne solutionarea prablemel a-
cute a pramajului s'au peones diverse
names, agricolh interne. in al dal-
lea rand inaugurarea and. canipanh
de Mark& de Militate patinae gen
american; el In al apnea rend,
FAU NA AU STRALIE1 mbsrobla duph un plan trine stebi-
lit in colomille sl dorniniounele al-
be" ale Imperiului, eolonizhnddi pe
faineant englezi In Canada, Austra-
lia, Zeelanda, Africa. de Sud pi Afri-
ca orientale.
Pena la &Dishonor., definitive a
acestet dureroase prableme, Anglia,
cu imensele ei resurse flnanclare,
n'a Intarziat sb ofere eamemilor a-
dmen!. 111111i minim de existente
sub forma tutor Mutates banes&
septerneriale
Asigurarea in contra permandui e
'71/0
i
obligatorie proles toti salarialli an-
gale& au contract fix inter Mesta
de 14 pi 65 ani. Fondurile pentru no- D-na MARIOARA ZIMNICEANU
rm] derive. duc contributia munci- in Catarina din mesa Femeia tain
trailer (1 s. 8 d. barbati 01 1 s. 6 d reiMM," de Shakespeare, jucata I
&Mimi National din Bueuresti
tempi), din canalboat'la laironilor pi ,
din emnibilhaffs£51.01ui. -
NMI-Awn, totals ale medal fond
pentru anitorarea eommeilor, la 31
Marble 1933, au lost de 117.807.429 lire
CAA au domnit
sterilise, saiLde peste 94 railiarde lei,
dlutoorele alstribuite in anul pare se
regH Angliei?
terraria la acea dabh., ridichlIdu-se
la suing de 80 rniliarde Id. 0enied lamurire. pentra en-
Ajutoral saptimanal pentru un gle, Anglia" nu inseamnit MC-ra-
ga insult britanirkci numai, ea ad
Nisbet normal" este de 17 eilliagi atem ada, trunclaul Prin
(circa 680 lei), pentru a femme 15 ell-
lingi (circa 600 lei), cu un ahem de
urmare, Anglia este to tort
Scotia
alt lueru, Irlanda iar alicreassi Tam
Paserea Iü-
9 pifliunt penhu fieearr adult (sot lilor, deasemenea, 000llourru
total aparte.
Au erisiat deci regi rabileS, regi
Au.:6 motieni di suverand grAvi, Abia dela
1603, insulele britanice, sau metier
nionim gredit Anglia, au avut un
singur monarh, monarhia piragrlr
britant.
laAga,..Jfemrsegsr,l,s.,,,rgggf10S1cóittp.mrer;
1, in 24 Martie 1603.
elm. ai nand agile Britania
ASORTI...ECT De
__emote este Maude potrillit-a a-
vid 15 refit si repine, (Mitre earl 7
din dinastia Stuart, 6 din dinastia
Hanovriand, 1 din cam de Sam-
de 541i Coburg Si artualul inonarh din easa

HEINRICH WEISS lea Anglia a pierdut Insa din ce

In ce din acest terra, ded em-
nomille "oast*, ana cum necesi-
.
a.:a de Windsor.
rege James I a domnit 22
Strada Carol 10, etai BOCURECTI Telef. 4.26-90 tatea o indicase dela inceput. v Impriméuri de Panzarie F-! ant, rand el, Charles 1, domneste 24
1 ani dar, tirai rtaiaiPd, cade in dis-
se complectau. S'au stabilit alte graft poporului si e decapitat.
carente In circuital sehimbarilor Matase si bumbac Olandii de lingerie Charles II domneste 36 ani. DOntuir
pi fata negotului nostra a luat
oriented. A trebuit aP
atiísuri scurtd abut James II (3 %it,
Mary 11 (6 anti, William IV (7 ani)

Lanuri
alW
Wean& o lumatate vele pentru Garnituri de masil T" Si Edaard VII 19 ani). A domnit eel
mai mult repine Victoria (63 dui)
ea legaturde noaxtre eu Mares. , care a mart /a earsta de 81 ani, in

imperkil britanic
Britanie sh se mintoarch la In- -
'
!.

senmptatea de odinioara. Uitlmhi Brocheuri de plipimi ("

'
1901.
Actuand regale George V, imptinc-
doi ani au adus iarasi schimbu- ste la wand vdrsta de 70 arii, aid-
rile noaotre cu Regattn-Unit la
o insemnatate de primul rang. In
Olanclii de rochii Ciorapiírie finä "
ti
versarea de 42 am dela aleatoric di
25 ani dela urcarea pe tronul bri-

si constautia Angliei 1933, prima loc in exportul no-

rim E enema& Anglia, Miter ea-
re am trimis Proditse Pent. ,7 giísiti la marele magazin
, tanic.

SUVERANII INDIUM
malt 2.182 miliaane lei, edict] 15, la
Populatia Imperianui britanie, du- Constitutia Angliei e mai data din totalul venzarilor noa-
ph con/Monte ei regiuni, se impede nescrisii cutumient defi desvolta-
and: 48 rnitioane Európa 365 rea ei e mareate de area ciiteva legi stre In strainatate. In amine an 1a, Diversele Goland, irritant pi pro-
am importat pentru 1.743 mi-

SUM"
mil. in Asia, 60 mil. 'in Africa, 9 de bafe, din care amintimi tectorate cari fac parte din
mil. in America de Nord, 50.000 in Magna Carta (1215), Prin dire se lionne hearfuri englezepti.

GALE
Britanic, se bumble Masi de 0
America Cerarali, 2 rail. in Incline asigurii parlamente anuale ei egali- Sittuatia aceasta, se schimba
de Vest, 320 nth in America de Sad tatea in fata justitiei; Habeas cor- Chair din 1934 pentru ca am ex-
d 9 mil. in Oceania. pus Ad 116791, prin care este ge- po-dal pentru 1.367 mlliaane si ISLE amanita autonomie locate, crle mai
iii multe din ele avend tia fruntea loo
W ado sii suveran indigen.
Populatia Obi in 1931, era de 70 minate hbertatea individualb; Par- am imporiat din Anglia pentru
milldam, aceea aPartioind resod liament Act (1911), pan care Case 2.116 milmane.
tor din India ei Ceylon de 360 mili- ammeter este autornate SO teem*
eane, din rasa neagra 40 milionne, ¡mete legi chiar fare colaborarea
6 mil. arabi, 6 mil. malaeli, milion Casei Conger. Schimburile eanaerciale n'au
Strada. Selarii No. 4 ,; Astir!
.33 man,
Transiordania domneote
Abdullah ilm Hussain; in' 0-
sultanui Seyyid Tine bin
eysal ; in Katie, Kim) Abdalilali
de &sump," un milieu de poloneii
pi 101090 de pint DOC in Canada.
1. SUVERANUL. Emma este ere-
lost Insh exclusive noaotra rela-
ditar. Itionarhia rate eoustitationale he cu Anglia, ci un toe tat Mkt
cu preturi extrem de eftine si °T.: ben Dfasiini in Rowell.. sultanul Alt-
spa rued ibn Diabir es Sabah; Irak,
Dare relipe, 210 miliaane sunt ai "imitate. Regele are dreptul de de Insemnat 1-a ocupat politica regele Faisal' in Bhutan, makaradia
hinduel, 100 iniliaane mahometani, veto asurpa legilor aprobate de ch- de interese inclustriale & linen-
80 mil. erestilii, 12 mil. budbipti, 12 tee ambele camere leggdatIve dar eiare. Inaintea Investitiilor in
mil. aninneti, 4 mil. Sikh si lard, dreptul acesta este alit de invechit alacerile de jaded ramenew a- SIS
h°0 mii duel si rectal %Mad Parte ineet lad nit mai contenza.
p
ABSOLUT FIXE , Sri Puna Wangchnli ; in Nepal,
mallaradja Btr Bikram Jana Baba-
dur; lu Brunei. sultan Ahmed Tahr
din retain primitive. tet de importante atAbal, cu, din, In Zanzibar. sulianui Seyyld
2. LEGISLATURA. ParlameptuIse mt.,16 indirat ga gunge ppinpoje r
Khalita II-bin-Hande in Uganda,
Nu esistä o constitutie serDe. a compune din Mute case, acce a Lor-
Imperialui britanic, dmi se arnica aloe &mina a Commolor. Vor ramene nuenele
0,,
capitaluei eoglere intereaate pci.
John
.I regale Dandi Tschea.
aerate Wei mad prinelpii de bear): a) CASA LORZILOD. Puterea e- Staniforth si Jahn Trevor Bar- at Pe laud acestea existit zea
autonomie (self-government), in- mote] ease este 'mete oeause pi in caly, Pei dint& antreprenori RiNge.givez,k '- suvemni uutonond In India in-
depandente financiara (seif-sup- momentel folk In opinia publica &Mini de Mara& publice in tam ,I*ArietaidiSts ,a1 5 Paella si in Africa.
port), ei auto-aperare (self-defence) eaglet& se de
Primal primipiu este aplicat in in- War fi mai deebate problems devil.
ce. se desnintem a- noastra, dela cad norm prianele
tregime fi in adeveratul senz al made, don,bine legislative', Mr& multi pOduri mealier si prima eale
cindutului, Canadei, Australiei, Ze- Magee de lEgiferare. weea Pe tore au am-
landei,
landei.
Sud-africane si IC-
IC CASA COMUNELOR. Se minim- strait-a in 1865 dela Burnzelt1 la
Parlamentul mgt. este totusi au- ne din 615
writetra supreme legislative a Dn. lamentului
parialul, finest Pad:anent. C11 auto-
aled. Durata Par- Giurgiu, dupe Ce pe la 1850 le-
psl.e de 5 ant
3. PUTEREA EXECUTIVA. Cocoa- Neagrh.
gman Cernavoda Cu Marra
ILLUSTRATED
rizOia Regelmi-linparat, e investit dectare. retard al inelme pace, Deasemeni, primal noStru
elir mriamente ou autoritatea sa Vsrtrill,":Ulitt" opronssiatll anima de Stet au care incepe
legislation reliniadand numai Parlementului, tVgi,A:a'.
Datoria publics, romeneasca tot
dreptul supravegnieri genera- In Anglia a fast dohs. Dept con-
te a afacerilor Imperiale. 4. PUTFREA JUDECATOREASCA.
Auturitatep supreme, judiciare a Loam dint indicate ei mhouite dv tractul de. lachelat la 1884 la
Imperialul este Comitetul &Wider al cane judecetori, cad stint pe Pella cu Banos Otamank ei
Consilialui Privat. ettrula I se pot fl nu pot fi indepartati deed]. Stern Brothers, operatja finan-
,onl,,r1 din palm curtain printrhin mt." ambeloe case ale dare de wallah, panto" 916.000
con,fuldie, a dallier Mcnamiralith- Parlamentulia, Liver sterling pe plain Landed.
til, a partner din Iola fi din par- la asista padeppsa Enuomi et el anastri mate-
lea oarlike uriefirai Dominion. planar. ele, depl vigilant pas este eagle-

www.dacoromanica.ro
 Pagina 7-a
ADEVERUL

interview cu Berrard Shaw

abia dace poate fi mmHg mentall-
_ tate, deoareoe temella el nu este de-
sk un imens obis de greeeli poli-
ties. 0 societate In care nimeni nil
MIS adevänd deck 20 de ani dayS
ce laptut s'a consumat este, din
toate punctele de seders, un os-
pieta de helmet in care gardMnil
sunt tot eat de nebunt ea 'el W-

-
eevil.
Care este sistemul politic pe
care-I preferati si de.?
-Nu am prelerinte de nici un fel.
$i clad este vorba de ceeace ire-
buie se se intámple, fle ca imi este
pe plac sau nu, sunt marxist, eu
toete at aproape tot ce ant scris
despre Marx nu a Mst deck o
punere a greselilor sale.
Credeti ed un sou rdzboi este

-
poslbil astdoi?
Totul este posibil. De /apt, J..
ponla se räzboieste cu China capIta-
lisiO China eapitalistä (Koomin-
taeg) se rilzboieste pe 2 irosturi ell
Japonin si China eemoniste. Abia
-
s,,sa
am avut razboial civil in Spania si
Care este, dyad pdrerea dv.i timpul sdrobitoarei iniringeri sale- Grecia Dar dace credeti un rez-
trdsdtura specified a caracteralui rite din partea Puterlior Centrale. bola in telul celui din NM aceasta
englez? $i Mamie in Anglia nu se sinchisi ou mi so Dare Posibil. Romania rez-
-Din mobil de vedere al Ro- catu$1 de nude de ceeace se lolsim- boislui a lost inmormintate in teen-
miniel toate marile puteri capital!. pta am lost prea absor. see si socetelite nu au lost toed li-
Me din Anus an acelas earacter: bid de propriile Cousins problems. chidate. Nimeni nu vrea se' se in-
pentru ace.. puteri Romania nu Acelas lucru se va repeta intenn Mara in transee.
este deeds un pion pe masa de salt nos räzboitt dace nat yeti it mai mu-
a diplomatilor. In rezbolut din 19I1- denti.
1018, Romania, avend promistunea CUM - mentalitatea ac-
allatilor ce va avea tot sprilinut lor tual(' si societatea care Ile Won-
armat, fu tfiritä in räzhoin de par- toard?
te acestora si apol abandonata in Mentalitatea din zilele noastre

cu Lady Oxfm -4 Asquith

0 femee despre marile probleme ale fimpului si despre personalitafile
marcante ale lumii: Briand, Ciemenceau, Regele Ferdinand,
Regina Maria, Mussolini, Hitler
(..in hour with Lady Oxford and D. woman about actual problems and
nquith. of the world)
outstandingfigures
Lady Oxford este sotla fostalut prim ministry en- win, Sir John Simon, sunt oaspe-
glee, astazi decedat, Asquith. Legaturge ei suflefelli tit et oblanuiti. Cat priveate pc
ea tare noastrd sunt din cele ma: ce oi puternice, imm

Socotita
Eta
.
tracch are o flied, care este soria d-(ut Ant072 nib
una din cele
aristocratie cwt..,
feme,
Lady Oxford ne-a minunat
samenli de stet ai Frantei, Lady
Oxford a Sunoscut fouls bine pe
Briand 51 Clernenceau. ,
Acesta dim urmd.- ne-a spus
tu timpul sonvorbirn. cu frymuserea
origintaitated opintlior. distinsa interMentoare -fora om
en intrevederea, care a durat mat mutt
de o ord, poMitIej chear pti ,in conversattu-
Lady Oxford ne-a aorbit de-o sumedenie de lucruri
-
din care nu putem transcrie insd
gad. spattal decdt ye cats..
eat act nblm- - nile particutare, inCercand sd-pi
iosspae intotdeamnevoink, st gri-
sind in toute discutitle o Pinta
mai mat oamen1 al- lumii care Personald si originala.
Femeea englezi toti eproape i-au fast invitati. 5i Briand,' in schimb, era curie-
Ruaiind-o ah acete, pentru nu- astezi Miler un MacDonald, Bald- nitor, resenmat pi modest.
Marul special al AdevSrului" un
articol despre societatea englea,
no_opr000Lono-e.*Olo Iseey--emsford Despre iegek Ferdinand si despre.
ne-a raS1114., dupe pareres
sed, _
Métornle regime' Maria
smalaza
d-sale, femeea engleza nu se de-
cdebeMe prea mult de semenele
ei, din celelalte Parti ale globu-
lui.
En care am
ydri
noastre
-a- =maul atdtea
precizat interlocutoarea
not splan oil a.
t Pe regale Ferdinand
nuat Lady Oxford - - a cant- poate ea un enact de om, cum este
I-am etmoscut se tooduce, metodele eels
loarte bine si ori de cafe ori II ve- mai brutale si mat necivilizate, un
deem remineam impresionate popor care in un caz nu poate
Omagiul tovarasilor:.
de arme francezi itsitita
(English Justice) de LORD DUNEDIN
;
atitudinea tut simple, distinsä si
sit la toate femeile, una, et In momenta] in care bimetal Cost membro al Corgi de-Ca sage engine
demnit, care este caracteristice stt-
zeci de trasaturi comune Lucrut Britanie celehreeze tubileul save-
CLU BU R I LE
.

acesta impiedecd sa
randuri speciale", inchinate fe- Maria, ale caret MemoHi sunt oglin-
elagi"e' Pent"'
nseo
nge aceiasi, oriunde mine gssi si da lidela a spiritalui ei fin si whi-
s'ar lometa
oricare i-ar fi local ntiVerii...
Aristocrafia britanica
in fain crizei
Venind vorba deonre miza
mondial), ear, pare di nu Si-a
micAorat vigoarea, Lady Oxford
s'a aratat mahnite de faptal ci
situatie aceasta se prelungege
eerie "%.°.r41,
vat. Pline de viaM naturateM ei
au produ.s in toate cercurile engleze
cea mai prolundä interest.
Conduatorii actuali ai Europei
Venind vorba despre actuMil
sefi `de stat, Lady ' Oxford ne-a
pomenit In dosebi de Hitler al
mussohm.
MUSSOLINI
.
coastal sett, maresalul Foch, care a eu. -.I
Plinth din Winne regelui George Mi s'a cerut sa ,,m eisau articol hmitat la fel ea 51 in'penal, ache& risclictiunea Curt. Canceler... Um.
V bastonul de held-marshal" al scurt in englezeste despre justitia pe mot.ai ab s'a spriest o Mae gre-i debetorului Supremit a ajuns ab la
BIGLEZESTI Marei Britanli, ar lt lost fericit se engleze". A scrie eeva Burt- care set sit& san verclietul juratilor a font I o mare amploare in Dreptul Corson.
se asocieze tovaresilor nostri do dea o ideie
ampo esacobloat (=Be eronat, adica in spa tel in cat 12 In practiek aproape,toate prOceeele
vast mi se pare imposibil, Mr nu persoane normale nu I-ar fi pu- care intr&devartdepind de 11/mot si
(English Clubs) arise din enemata engleze, la amo- Beau se spun Nu" nieiunei ruse- tut da. nu de simple fapte,tsunt judecate de
glnl ce se educe marei domnii care mmti din Romania, deoarece nu vol
Demme InalB Curtei aid, prima Judecatorn de Canceler., fara ju-
Este exagerat Mud se :firma ca a vezut drapelele noastre itualtate, sits niciodat& bane vointa Intalnitb cu.& se face unui indeed-tor de rati.
englesul petreee viata in pavane Cot la cot, pe solid trances, In cele in regatul acela, in zile se acorn au prima instant& ad.& unut sing. Remtine Curtea care a fmt men-
mai mari Incerceri el in Incununa.. trecut an mult, si de aceie voi in- judecbtar. Dela el apelul trece la limait in mod incidental, ad.&
Ieingiieselst CAW a'tuen'astsee baincOrgt tea victoriei. cerca, Curtea de Ape& care Judea), in 2 Comitetul Juridic al Consiliului Pri-
seetiuni cunascute sub numele de vet. Apelurile dela toti judeeettorii
sportului, stoadnoo, vietil politice,
dar i soeiale.
General 'Weygand JUSTITIA PENALA
Membru al Academiei franeeze Prima impartire evidenta a so- Chancery Division" compose din 3 supremi, din Bate Dominioanele si
Nu este 'Mee mai putin adevarat biectului este in penal si. civil. Por- judeciteri dintre cari unul este Dependentele Coroanei Britaniee
amste clubori sociale indeplinese n.° eu penalul. Curtile cari se s- Mmetrul Arhivelor" (Master of the stint aduse is Consilml Privet si Con-
bd

las Anglia -
fare a i se putea banui sfareitul.
ne-a sous d-sa -
Mussolini
- -
ne-a spus d-na
Pe
un mare rot
englez,
educatia poporului
tánerului mat
ales acel spirit de sineerà camarade-
Legatia românä cope cu delictele penale marl mint: Rolls) ea Pre5edinte, si Common silul Privet actionema prin Comi-
1Mng's Bench Division (Sectiunes LaW Division" aka-WM, tot din trei tetul Juridic, campus din Judecbto-
Barei Regelui) a Inaltei Curti de judecátori, eel mat in varste dintoe rul &p.m, din fast Lorzi Judea-
au lost lovite de crivd cele mai
begate pi mai renumite familii si
determinate schimbe for-
Asquith it ounose de mai bine
de noud ant si am impresta cd
este anal din cele mai mart ta-
rie.
In 1932 erau imegistrate 15.000 de din Londra Justatie cu sediul principal in Lon- acestia hind Presedintele. Apel dela tori Supremi 51 Lorzi Judecbtori. Nu
dra. Curtiile tie Circuit (de Jurati) una sau alto din nests seetioni ale ab sentinte, dar sfaituesc pe Rege ce
tat, fella de viatd. AStfel, marile lente ale lumii. Tactul tau de ca-
-.oboe& ale Inaltel Curti call se intruneec in Curtli de Apel se poate face la Ca- hotaBre s& ia. Nu actionem& ea o
locuinie aristocratice, vechi de re a dat dovadd, yt care i-a alutat
Asmiallile profesionale muncito- nnfeeoe orase principale, judecetori mera Lorzilar. Temetic apelin se face Corte de Apel Criminal, dar poste
re5ti (Trade Union) aveau 2.827 chi- fiind judecktoril dela Inalta Corte, la intreage Camerk dar prachc, sin- ab intervie dad/ s'a minis un fla-
ti coesiderat ea o ferule sd-f t impuna metoda fdrd a brit- buri cu 1.096.700 membri; eMetau CurBa Central& Criminal& care gurit lorzi ears Judea& apelurile stint grant abuz de justhie.
tätoare. sca prea mutt litcrurile,nu goats anti departe 1696 eloburi atletice eu echivaleaz& cu o Corte de Circuit, Loodul Canceler (Judechterul Su- Inchei schita aceaks, scud& aril--
omjjapd mci nu mal revuma decat o inteligenta din 726,800 membri, 1670 eloburi gene- dar are sediul permanent in Landis,. prem), shear. alt Lord Canceler tend ob adeverata their a ,justitiet
exista iar Minable cari le lo- cele mat constructive., rate cu 501.600 membri, 1391 cluburi Aceie earl se mast de delicte pe- eare s'ar Mt-ample set mat sums., si Engleze este inceruptibilitatea el.
cutely, trdesc astävi in hoteluri at
de fast mildan cu 320.900 membh, nale mat me-mate sunt Judeeetoris smite Lorzt de apel" In ordinary", Cazmile de mitb al eoruptione din
If ITLER lite cluburi conservative cu 363.000 de Pace, Intruniti in sesiunt mici cart primesc un salariu ai eunt pre- partea vreunui membru al sound.
aPartamente modeste. In schimb, Hitler II sistemul lui rnenabri, 736 eluburi de golf cu 232.600 sau sesiuni trimestriale. Judecritorii zenti in Comitetul Juridic al Conti- judeeatorem englez mica de nein-
AMINTIRI DESPRE CELEBRI- de cooducers, ml se pare o mon- tinembh, 546 cluben hberale es de Pace sunt omit) in diversele lu- lului Privet (Consul. particular al semnat, sunt aproape necunoscute
TAT) struositate -
a Omit SS accentueze
Datorita inaltului rot pe care interlocutoarea mash/.
147.500 membri, 525 climbing mane.
nice co 74.800 mendari.
In total, se crede ea, 5 milioane de
sau erase. In revtb generalt, Reuel.).
se admite apel dela aseabae mich Este cu totul imposibil cs in limi-
si de mole jostiha noestrb este rea-
p..., in mad universal.
1-a jucat sotul ei, Lady Oxford a Ori de ate ori amMte, sunt rnembri regulat in-
la a sesiune Bimestrial& si In anu- tele grenade sl pot areta cum ju- Lord Dunedin
avut otazia sit cunoasca pe set nu-mi pot sieved mtrarea cum se mite cazuri-apelul se poate face dela
scriei ai eluburilor. o sesiune trimestriala, la Inalta

-
Corte.
Delictele penale marl sunt Jude-
:ate pe base unui act de acuzare.
Un act de amine este Infatisat
A GREAT ANGLO-ROUMANIAN
unui Tartu mare" li dace acest ju-
riu 11 aprobli, =tut trees la un ju-
decetor cu an juriu obOnuit Si Inde- PETROLEUM COMPANY
nts are loc.
Judecatorit Inaltel Curti stau in
JO e D. N. CIOTORI
instant& cu Meath Apel contra ver- One of the Most Important e- manian motorists are the anti-
dict.at se poate face Mee numai conomic links between Great knock Blue Benzine and the Ma-
pe motive legele, sau, doe& se poate Britain and Roumania is undoub- tor oll marketed under the name
dovedi ch verdict. este cu total tedly the Entree Petroleum Com- o u 1
PikRFUM
,
Consulter de preee greet& Acest apel este inaintat Curtii pany, affiliated to the Phoenix The anti-knock Blue Benzine
de Apel Criminal. Teoretic, un no dsilLsonadTar.allSport Company Ltd. is unquestionablely
aOt one of the
apel se poste face la Camera Lorzi- very best motor fuels sold any-
EAu ce Locul geometric al
lor, dar aceasta missal cu a apra-
bare prealabil& si cum aprebarea se
Unfree posesses and exploits where in the world. The Entree
de foarte rar, acest apel se poate some of the mast productive oil- chemists have been akde to make
COLOGLE fortelor imperiului considera ea inexistent. fields in Roumania. In quantity the most of the very Superior Rou-
Mental de a urmiri se di oricerei produced, Entree Ls one of the manian crudes. As far as Luboil
persoane care a Yost diunatá min companies at the very front of is concerned, it is a Roumanian
Parana pOPoral britanic regele delictul penal dar 51 mice persoan& the Roumanian oil industry. Its oil which takes its place along-
Mule sd fie its acelas amp un dra. care are el-mantalt despre oUnsalmi export activities cover most Eu- side with similar products refined
un ideal moral si local georne- poate fi ceiace se numeste
in- ropean countries and several of abroad. This lubricant long ap-
tric al torfelor formator comun", si poate aduc the Overseas markets. Given the
cazul la conostinta polittel, care se vital importance to the economic preciated by motorists has now
Ceorze V realizeoza acordul a- inelreinease cu ormbrirea. De fapt, won new distinetion.After pains-
testa prolund lartehllllian. celace aceasta se intlimpla in mal toate health of the country of main- taking and long experiments the
face ca efigia tal sd titbit curs dela cazurtle, deoarece ladlniant parti- taining and developing exports, Roumanian Air Ministry has de-
an capdt la celdlall al pdlndutillut. cular poste area un proms de daune Unites has made big efforts du- clared Luboll fit for aviation en-
toale engleze. civil, dar nu este, binetnteles, dispos ring the last few years to keep gines. All those who know the
Paul Morand sa cheltulase& pentru o mmbrire foreign markets supplied with very high standards of the Rou-
penal& Roumanian petroleum products, manian aviation and the great
JUSTITIA CIVILA and this in the face of the for- difficulties involved in obtaining
Mum, tans despre justitio midable competition which has the authorisation to supply any
Pacea mternationala Act, instantele dlsponibile aunt hi- prevailed in the petroleum In- flying material, will realise, the
bunalele de ores, la muse. tribune: dustry. importance of this authorisation,
de Mist mu plasb la judete eau
Noi ne declares." in to- lele
pia. On Inane. Curti, peste Watt
Entree's activities have not Occupying places of honour in
tul partizani ai Societatii Anglia. Jurisdischunea tribunalelor
been confined to the export field. production, in export and la in-

IL Natiunilor, ea fiind cel de ores el judet (eau pima) este II- Posessing up to date and well- ternal sales, Entree is perhaps
mai bun mijloc de a ,se a- mitat& teritorial. AIM se peate face Null:Ted refineries as Well as one Of the best demonstrations
pump statione all over the of the rmull that can be ob-
sigura pansa internatio- role toate trlbunalele lo CurtIle
Inane. Curtile abase.' inters se country, lInirea is right at the tained in Rounlanis by Progres-
lode. ma mu Mr& torah. Chad un' front in the Internal market as sive business methods and in-
Sir JOHN SIMON juriu n dat on verdict, apelul este Gr/ally appreciated by Rou- telligent management.

www.dacoromanica.ro
Pagina 8-a ADEVERUL
wn.wwwww w,www se,,,,=memNA

at raph
enanler
Lciaflsmul
pentre rege CAtiva autori englezi' (Some English anti,. a)
CLTIVA SCRIITORI ENGLEZI

knperiul britanic celebreazd al

25-lea an al unei dornali dii iella si
&rev ferieite. Ores, Minded a Ws
s. 15706.0,..--,
rdebeial, reiacerea niaboi,
marea criza; ferielM, pentruca a Figura adaviraUa a D. H. Lawrence
trebsit sit amiteP atalor Irr oblenle ,
in aparenpl nermirabile. ALFRED FABRE-LUGE: La vie de Lawrence (Grasset)
prectse printr'un adaPrabil
"lessee de energie, ralplare si sip Cm (MI eei inyinsi finiceste, ca 41 le 'tribute nuanteW lariclarlei sale sarea pe care o atribuie Evan-
Pleb`, E drept deci, ea regale orice bohmv st ca mice poet., La- sampan/SE. Ompre un menagerie Miens mamma de sings. Dad. n'ar
Georg» V sa Il "yawl/ simbolut ngenee a avant nevoie in timpul W emu nune spun, E humans ea fi de nevoie, ar tu de olketa. kayak
"yenta' sucCes.,Fl a dat, irr ofice Matti de thulth afeetie in jurul fraged ea Waghl e timtk, ,Ronti ma plicttsek; ii simtilatoa-
inwrejsrare, exemphil echar alai Palk sunnatie, hacjira firma) a vi- meni ca un intros .urIt". Acest
britanice Baal" lui indehuu
cut& casalanille fillor sal
ell", in &here rananni,
pen- -
talibatii lui nu putea arde. Del,'
de" fernei mai ales
dole copaci si dela "Mamie, dela
- Ciod tinimIta Peal, ealaaaa le ale mama ant pale de rain:ail euP-
pannIntul
sensual, "zest mincinos, ale cant
musehiul din Raul tor are dispretueete Maul. Dintitt °5-
st chiar u desoriere a pegsgiului, tre sfirsitul vie11, bontitta cattle Ce-
englez, davedease intreags natural, Lau/relics a meant 4a nl dud asta le-ar putea sluts, nt' peanut MI unpreunk'cu'boala,
futs de rege. tut vompul o prieteMe Intelegatom aa traidsca... anmet wonda a dealt belsugurl de
&eats. prietena Angitei, se
inward de, aceanta aniline, se (eli-
cit" wino trainicia si
puns aceiaei Caldurki -
re si invioriatoare. careia i-a Wins-

did wheel. albn din capildrie ni

se asocinuu elin tot Beni
poparalui brilemie.
Autiré Mativais
il
,[i
.441.111s;,P0
It UNIVERSITARi
(Ueivereity seat ;Wee)
Anglia (England) are 11
universitiBi cm 4.130 pro-
fesori si 38.635 stedenti;
Tara Galiter (Wales) a-
re o universitale au 379
profeseri $i 3508 stu -
de:4i; iar
Scotia (Scotland) are 4
tiniversitáli, cu 1010 pra-
fesori si 11.243 studenli.
In total deci, 16 univer-
sitenu 5619 prolesori i
53.386 studenti. Cu al e
cuvinte, un singur profe-
sor universitar are nun:ail
IO studentL
Opera engisza
tu.kepre
episo-
ono, fouterriewnIM pe eare-I Wee
want,5 in bra)s. elanurile sale fi-
nale care depaisesc innonii firescul,
scrisorile inexistent'. si indiscrete
prieteni, state" si Mates a-
mannutte din vials tut agilata o
dovedesc indeajuns.
«ceased simpatic atilt de niece-
sarti, Lawrence
gaseste si
blograful Min, mien. post-mortem.
la
D. Alfred Sabre-Luce
cerceteaval
Malec" eels Imidnate duroasii Pe
care o viskm si pn gasim deck
la prielen/i buni, cu aces compre-
liensinne Mesta care face dm os-
PliCalli justificart 'It din reverse
gcsimii de midwife ale obieciwitia-
Intl
M. de ce, demur, ..portretul man in limbs flamesii rl ram.-
sintetic din primal capitol, Maim- hewn angles'
gat- din anbitumte bine Mew si din tic eel' Mali butte
intuitii amicale. Mourne un Lawrw- limns. Unaul el, Damao dieta al-
ie si fira indoiala veridic:
..faaa. har, D. D. ts.wrence e
prof et Ashok haute slatbanog. Roar- te ii
tb niste home .smarte care-I We 41
mat Mcin de daparle
iei drop', un
adolescent desire Are vederee sla- etnice.
IM, e tare de urache el verbeste cu
treg.Or sI 5'55 ltna sk state eb e
Il intalnestt ran. Se (raceme dela
mu glas sal:Orel. Nu e un birhat in- nnet' sentimertala team
ant:peat sau din Eaten' $1: mat cau-
date ale fa:Mahal. Da /Weave dab"
are ochi pence, pl, mai albaetri, Mete
SI niat traneparenta, tar piny rosu
i-a enema mai tare pe fate
E scant.? desigiat Car era eat pe
ce sa MD. El ill la pane oriunde
Lawrence age maybe bine orn adman: SA wrap/tram o
es orictne 0.edorelhnik,pl,eviyacele el smack intreagi, am eapte sute de
lime la Wawa,
focsnignsallank
mph sloia."4' (Ir./
prirnavara e Innsa Pe asta
cua
Aceste trash:tuna schitate in. fm
lui. oi tot ce ay pantos adh gd. dar cu Maunders ne desvkluie
weastá stare tuneemingsta ae Math vaivitatea, hot priwtivismul
muse in fata indiferentii suicer an Wahl dragostea de vialk
mi. se Wok porteelul; e us a lui Lawrence. La lumina lar. ero-
swap dar ar Of tan si hat mare tismul din scrierile sale Mare nu .-
news web sWr gindi pwa mult e faeultatea lui dominanta- ci LIM
dun aspectele literatuni
icsa unüle uhbd crlIesst17(Tblir
arnal, cad un
patneasa si nu se lasa surprirs...
par e ea un condiment de Scan-
otie se. se
dal ci ca cemace e in Wheaten un
E seame fare ostenaatte, _are le- elan vital al want primitiv Optimist
lanii neputincioase, cu todta nepa.- ni desannwt,
o rentansiern engleza de Innbe francezi
VIOLETTE TREFUSIS: B roderie anglaise (Plon)
Broderie anglaiK a al treilea ro- niste nuyele pe care sr vrea sk le
--
consideralb man-
Wolette
crate eelebrei scriitoare Alexa liar-
limbs. Quince. Intahnirea are Wc,
datoCtal annul prieten damn, Alew
bins !Moles, e emohonata. Va con-
tele, confitnUi adevarul cit Mstru- waste Insfareit farrnecul income.
inentul Menu care este limbs pos- habit al Annei
ales de un spirit eclectic,
nuatai imptis de impi "Jun arde
Si ce constata? Ca Anne Lindell
nu-i rilei Mahar &Mute', ca are
mull sirnt plactic un foarte bun
Roinanul cm...Wawa multa li- spirit de observatie, day nu prea
-
in ea
u weace s'ar putea ris-
yivitmea deformanta a iubirii.
marl agremonte poeiWe. Cele data
fennei smite.. de Jofin, cum e si
natmal. Refleekal de Anne, lordul
Okford, sunk:oar-ea Atoka, cele- John Phonic spare inask cu tatul
dar tomcat Malaria, confirm/I altfel decal se deprinsese va-
o veche leg/Mira afeciwasa cu dni Alen. Anne Lindell il descrie
dol. Shortie care o admird ea ca pe tun liarbat fare. personalitate.
tandrete MMUS. Senthnentul ei e SHIMS materne, intr'atai
rnai ingrijorat, mai
wade cu dcoselare gandul men fe-
O ineat a putut rentinta la iericire,
slab $i Ian in dehnitiv,

LUCRARILE D-LUI MARCU

nunchii la gua
o
-
neat ales pe taint, lade stale os ge-
st penteu
stradante. La mine Mann e pro-
nu-i
m. pe care John a mulaten odinnoa-
ra, pe care era Yo ia de sotie st
stunci seams ob m ea
se" asupra Nolen reale a prietenst-
Mode,
ma de padiune, ea si skruatrile". Dar de care voibeste incat eta entu- lui ei legakura lor e gray
BFZA
sn coma, sa amaigh. wane, Masan. Anne Lundell, some John compromsä.
A publicat. engleeeete,nRapers
ian the rounion peopM and litte-
aa stropaseck, seS gateases et sk. 'm- Sham, e frinmoasa, cea
cea Asmara acestor cornplicate bro-
rats", werain de dr. M Caster, ph-whew made 1st Woe singur hat- mat Irevistibild amino femei. derli umane, whereat brodeakh ea
London 1920, ow in care contine new, eeitaa parch.etul ma talent (e Anne Ladd] e ca scaeloare. insaisi cu indemânare si cu price-
foante Boa, 'merit tunny' deem-a angul mitten gibing el, de ac cue Cel nuIln fnceutcd sa A' _cone
eagle.« earl au afeitorit inin gnu- egret blneldet cainad face Pe Rath.'
meth fisting" IFIBI niulte 11,6i/tort Ca
twile naiad. .,Englgh, Travellers
Roumanian tot engigeette
nellagb Pieter dl worm totdawata Vinta recenstituitä a lui Shakespeare
mine dalodrod pe pgregi si ft, panca2 D-na LORBWORTH GHAbIBRUN: Mon grand ami
Pubtioat volumni mananfran pro- cu ace.* endear,. cu acesasi tu-
verbs selected and translated.,
London 1921. rloase bueurie. 9' fieesre din nano- Shakeopeare (Pion)
maratele tioupdpi e, in candan-
La King's College din Londra a tal aind p Overate, extrena de im- Dona Longworth Climb's" e ar fi Wst Wed le-ar fi scris in a-
liasE donad eonierinte de labels) Dalmatia 5$. vedeli. Pe caw iti vor- Moth" mud MA Shakes-
cari nut devairl), sA vorbeste despre ma-
comparator peaw... nu e Shakespeaw. Pentru tele mitten, Shakespeare.
beste, etuleste urechaat a pus o ggsed
,,P0000's Ralerdes, Scottg, Mg- in clatter asteanna se tale ce Pnai ea. wince, Shakespeare nu e nwi In walitate, d-na Longworth
trelw and the Róminsanlun folk- e cu ea duna afiritturt.. Bacon, cum susbn nand, MO Stan-
Pcems" sa "Significance ott some Chambrun is' previnta proprille sa-
Roumanian superstition". Mott, cat de hatrini am fi, tot ley, conte do Derby, cum demon- le descoperiri de prin arhMele en-
Le; A trues, din, eitgleceete -De ro- am plates sh ne arnmam ca. niste strcask pronesond Abel Lefranc. slave, proPhile sale cunostinte. in-
tund/Y. de Oscar Wilde si Maw* copia Matturisim uneori asta cu Penh, ea, Shakespeare e tinse si solids, 'supra creatorului
s .11
mg want meat in votunwie melancolie., Lawrence o $i fade. Shakespeare, actorul kola Strad- lui Monad si asupra mediului tea-
Roviantionlin engleT' si Din An- Pentru el, tonal e ioo., Petrece ford-pe-Avon in persaana. OpiMe tral al ePOW Im Volumul aduce
Oa". chief. pe soeoteela ProPrialni adi care, WO cum mania titIM veto-
k" estnic Inot feante pout 'di sint maid, o Umple de o bucurie Mee-
precivii noui asupra datelor de
commove ale mai multor 'dram'
rIdieol in ape....E maths, vino de
Mask. shalsespeariene.
In. prefata, Andre :Mamma ne
Cepacitatea de'sbeetre Dacia -met sa pi prietenul lui, tre- Shakespeare era in suferinto de
buie se 'sweet:Mules 1st magica. biografie. Se cunosteau Warm ma- autoarea nu mane III gn-
Trebuie sh te la;ei Mitt de el cd th" detalii aspen. Meth Ini awn- ra Shakespeare, a lulBurleigll,
IMPERIUL BRITANIC ESTE planate. Lawrepce se "Mete si in- turoase si genial, 19-ns Longwerth a lui SMIthamPtion ti a celorlalti
" SUPRAPOPULAT tomea aware faintik lh wesce e
ea vitalitate
Chambrun face setviciul anlicalii man al etiajni niel a vorhai pe ca-
In INDIA, man au los ob Ir 'Deena tone, eind elepurl.
Chiar pe debt- si Miintific de a-i injgheba una. re Mau was-o sau cure- nu NA,-
us cedet eivilizagieft Aceastk Yialk a Inn Shakespeare readd imscrierile lor".
inch 200 undone oameni. unul dintra prietenti Inn cane are
In GUINEA NOUA, locuesc o vulpe lo'eenIinu ilsnoprhgle pe au e romantatk ileckt formal. Am
.

Dialogandwi Si dramatizandu-i
0.9% din eati ar pules sh locuiasch Lawrence Incercindi s'obdessomes- tomes mend de un pawed. ca- astfel anaM, d-na Longcorth- .

acolo.. gemmed. re introduce women" in 'matte. Chambrun nos la fawn 155 Shakes-
Ian AUSTRALIA, care are o pow Acest Cawley al Natuhli are o Prewpune .Whn Lacy, unul din peare stimuli un Mess serviciu ci
lake de 61/2 milisme, man pot trik" incredere neafirsita in ea... Duissis adorn truPei Shakespeare, ISi si, probabil o mare plhcere. D. 11, Lawrence, IL D. Wells, John
113 macaw oarneni.
lan add". cupoinde touts luerprile PoveSteste amintirde tee whim.) D. Faur Oalsworthy, Rudyard Kipling.
In ZELANDA man Mew 24 nu- 11.5311131111120131M11117111BEMUSI

lipase locution (astavi locuesc nu-

man 1'4 rnil.).
In AFRICA DE SUD, locus. 9
Whoa. joctitori, dao pot fi plasati
inch 51 milmane locuitori.
REGI ,TE DE GARDA REGALA
In CANADA, man (wan 120 "¡-
Wane locuitbri.

BANCILE
DIGLEZPTI
(The Eltglish Baales) ,

BANCA ANGLIEI (The Bank of '

England) a fast ¡Malaita in 1694.
BARKLAYS BANK, a fost fon- ;
data in 1896. 2070 402.865.097
lire sterline dePuneri, capital 20 rni- `{ 10,
lioane 1st.
LLOYDS BANK, iondatai in 1M5.
,
si 1900 filiale, 350.763.690 Wt. depuncri,
" capital 73.302.076 1st. e
MIDLAND .BANK, feudal. in
1836. 2120 'finale, 402.865.047 Ist.,
depuneri, eapital 41.504.262 1st.
NATIONAL PROVINCIAL BANK,
foindata in , 1833. 1370 Male,
273.552.488 lothepuneri at 43.6 07.080
capital.
1st. Reg. Welsh Guards", pk.
WESTMINSTER BANK, fondat5 räsind palatul Buckin- Schimbarea garaii
in 1836, 1074 finale. 290:095.887 1st. gham ,. .n dela Whitehall
depuneri at 33 Whom' 1st capital
74,
11SEWBUMW1101111111111MMIIII

Australia :
L1¢ sus in jog
Stradi comereiali in MI-
bourIIe;-Marea barieri de co-
ralii din nordtd contiaedului;-
,11:1
Case adi Agacc-ridure Regimetatul irlandez de ;walk irecand prin
Ie iiider Park. in fruide cu rgasecta regimentedui, cfiinele ieffferatme edggiongimplgtelln
Br:-.in Born .
14.1.7ZZag;

www.dacoromanica.ro
 ADEVERUL Pagina 9.a

CU H :17 A
ESCU DESPRE A LIA DE E
Ilaporturi mai vechi cu Domnii romfini.-Asquith si Lord Grey..Anglia. î ntai 1914.0
Asemä äri intre poporul scotian si poporul muntilor nostri..Baldwin si
MacDonald..Simpatiille lui Winston ChurchilL.Literatura englezfi..
(With Martha flibesco, abaat Eaglaml of yenterday and to-day. Roumanian Sovereigns. Asquith and Lord Grey. England in
1914. Baldwin and MacDanald. The King and the Queen).
Doanina Martha &beset, au/mote bitrul europeat de care trebtfia Sal nul lordul mops.fl at cardington, dint pe acela care a fost omul so- El este acela care a dat ordin flo- I
is lubeste Anglia. Legtiturile de a- se tine seama. influents favorabili exercitata de clans/maul englez J. Ramsay Mae- tei engleze mobilizatä centre ma-
dunta ei de Cleaned prielenie Pe eB1'
em al lays... Bamlaisi sa prilsJai
le are a personalitatile proeminente Claud a trecut lonlVode. Mavro- Donald. new s, in tulle 1919, si mace din
ale Me/it politice ei spirituate aie An- cordat la redadarea teatatului de
gdei i-au aproplat ideile, camena, pace dela PasearovItz, el a cetut
institapile pi mai ales carmterul po- arbitraiM Angliei si a Out-siderului
-
tratatului de pace dela 1919.
Destgur ca da. Era un act de
recunoltinth eu WWI necesar ceci
Prezenta sa, timp de paint ani,
in capul guvernului iudienM Mite-
Marea Nordidai Lb,, canalul Manecii.
Me aflam eu Whitson Chnechill
pe faieza care doming portM Do-
se ignores,' ta aoi ee towe aril, liC esfe ea insesi o dovadd ce An-
porslui onglee in al edrui destin cre- Olandei. Inca pe timpnl acela, car
de cu tarie. ni se pare mid atät de dedärMt, europene, -avand in agel moment glia linelege s'e meatMI el Pelitie -
cc rear putea fi beinuite de osth
ver, nu departe de Lympne, M lu-
antversarea acestei date
He 1921, la
Mai toti vieitatoril engleei at yell acesti domni -au stiut, dupe cum
noastre, din tannin seis, cari ait dus
de aci barrels sentimente ale unei sin- vezi, uncle se .geseete cenirra de
teritoriM, -
revendicari in ce priveste statatul
puteriior anglo-saxone
le revenea, In ifittme mstantd, cu-
tate imponiva aim and teri ear.-
Pene. Si numM Mend cand vreuna
atat de importanfe in istoria mo-
da me. Mi-a po ves tit e l insui b
- -Si
detalige
t
cere ii statornice prietenii, au lost gravitate al polthen eursPene. din acenee ten anneninta pacea, o- .arn notat in jurnalul meu
vantul decisiv iiindeä nici Anted., ¡Freest& hoteriri pc care a luat-o cu
onspeta palatutui brdneoveney dela Mall aproape de nor, Take In- pima nabbed etigleed se iatoaree
Mogoposia. Bogata egleelie de ate- nescu a 511 51 n
est Incu r nu Caalrn
ai Aug- "udeurma"au
u'dschimbare Pent'. eie
frontiere M Euro- impetriva ei.
o vizinfte de genin si Mrä sä con-
prafit a doamnel Bibescu, nuttieroa- 0rie inteiieeate he der we, o
- popor
prm voia soarter ce i-a harazit sa
ei ye 0 ,ertie e,ie,e, .,
1..e .iite,
in viata poll-dice si spirduald a An-
Pa. Actrimea °mho care a Puh
setnnetura sa pe Fateful minder din
1916 a atarnat gm in bMante and
Menralitatea englezilor
tantd -
in majoritate, de ediu...atie protes-,'
e.aceia a mui om care ;u-
deck prin el insusi. Englez-M nu° e
stilte pe cenalti inembri M cabine-
tului imprastiati in ammil rdzboin-
rt cl.e weeh ":" cl.-u I lor ritual in cole
i '
Patel, eMtun ale Anne,
.

a lost volisa sä. fie convins prtmul

glim.
nth-listen eagles, d. Lloyd George, Mc-Iodate un partizan", dupe con- SIMPATIA PENTRU
ACTIUNEA LORDULUI si presedintele Wilson de neeerita- ceptia pollticianilor patimaR, care UNGURI
THOMSON IN FAVOA. ire: cd: gai.aceteisoarlai.x drelpaT%-ndianq Lorp,ereiantleora. le eN,Vgir,sztio,rtn,C.,,h,ueipLhilslimcapat npitg-
REA ROMANiEl
- Ald pus in lumina, Saab nti ma ce sacrificase total Mint& apusene all ludecetor eare-ti dd dreptate tra eeeeni mantel unguri. M'a tachi-
inshl, in luerarea dv. privind desti- a cerei garantä era insesi Anglia. sand ai dreptate: Dar ce valoare nat adesea pentru sentimentele .

are Muni opiate Ini, pane in ba- Curds meal-dude, pe cari le P.m,.
CAteva portrete lanta problemelos eureinee! "purtea lb" mine.
Am fost cresentä in dogma unei aeLoaasragndu I men i-am respuns pe
Pattie, pe care tatel men, Ion La-
.-- doe sit ne norbiti despre o Opinie publicA ce n'ar fi admis hovary, a prehonlzat-o intoldemma. t i pe
principalele figuri ale vietii politiee declaralle de ostilitate impetriva u- El Mines la inceputul rezboirduie

- - 0 noSetieli. Cenetaraaesvallipalbeictie rine U;Recalreinfl,

englese, pe care sederea in An-
permi s sg
dv. nei tAri europeue
aceaste
oricare ar fi coalitie din care face parte "sd vä spun eu I Sant cab frumesi.
tare n'ar fi Anglia sfarneete "totdeatina prin a weldable bine Matte, fazanii el cd-
MacDonald, Miss MacDonald si Lord Thomson of
mal deaproape? fdst ea dacd Cardingdon
arras mai iniai o grave. infractimie triumfa!". prioarele pe carl le vanati I
D. ASQUITH -A
- D. Asquith, devenit ia apasa
morale'. bast maul rialboaelor gietori-,
A iost maul Germania sand a ease ale lui Napolenn, care an dnras
Trebuia sä se as-- amazed de ani sOs'au terminat prm
Mi-a MArtUrisit cal nu ma inselarn.
-
Ei bine, Lain rdspuns. Dace
impreunä cu domnul si d-na Ber- Noel Coward, faimosul alter dra-
nard Shaw, la sir Philip Sassoon. matic al Angliel Modern, ,care a
lard Gulped, este primal dintre illvad,at Begin.
men oameni politici pe care ini-a Mate aims pewit
-
min chsetorm flicei sale Pestreze in
pentru ca Anglia sä victoria Angliei.
ei ochi demnita- - '

Este eoat t invitämantul pe

tole
ten cu Enid Bagnold -
Am eunescut p, marele Wells prie- scris 5i Cavalcade.
sotia lai Chiar si Van Sittart, actualul di-
sir Roderick Jones, directorel agen- rector politic al lui Foreign Office"
fost dat
en Anton Bibescu -
se.-1 cum. in tea'de a fi o Mstitiard.
r '

Pare mi I-a dat tatel ineu. El care

ilitimitatea familiare a cloth de la TEMEIURILE POLITI.. era elevig marilola 5coli franceze. a anmieadadee!laelion,sjImpmnalghrinarlung-ti,
¡'
Eta 0 tiei Reuter", $1 el un scriitor de esee en Peet, ni nu di malt am pri-
mare talent care mi-a cinstea ant dela el un area frames- velum
tare. Am scris asupra lui un portret CII ENGLEZE Manta sä invdMin englezeste din O., ,pai eVea antisi nici cai feu- de a traduce in englezeste carticica de poezii.
intitulat Omni de stat
Era cel mai mare si tel mai cla- Angliei de a da
-
Credeti e tordeauna grija copildrie. Doresc- se eu ca multi din mesi, nici grajduri bine tinute, Mel
temei de eonsti- tinerii de astazi se fie in contact feesei.. e,e, derma,.
mea Alexandie Asiatique", devenit
de curand Alexander of Asia".
Am canorout, la Asquith, pe Gil-
bert Murray autond cedar Min ba-
sic orator pe care parlamentul en- Mtn, politicii sale? spiritual cu Anglia. Sa curmasce a. Churchill a zambit. Si cred, Am cunescut pe George Moor, ne tradaceri din clanicii greci. E
glez I-a auzit sfersitul secolu- Cred, toldeaunal frumusetea si mai ales fire hash de modestie, cd de data celebrul miter al certil,,,Amintiri din delegatul Marei Britann la Liga
lui al XIX-lea si. la inceputul- seen- De acolo vine seceetal forte! care aria carecteralui englez. cel mai ace-ante. mi-a dat dreptate. viata mea thoarte". Am fast. chinn Rotunda,
Hui nostril. Am Mad cu el lungi a mentinut la putere,', in trei ran- matins bun penteu un Imam. D..BALDWIN ' in corespondente si am facut pen-
D. Baldwin ei-a exPriniat
plimblari fie in Anglia, fie in balm -'e
cunoasteti pe d. Baldwin? . tru el 'cerceteri In' arhivele din meta
unde am eälätorit impreund. Ern-
ditia sa era prodigioase, La Rave- Apropied intre caracterul
romaoesc tel
englez -
Da. L-am vdeut de carand.E
un om al drat caracter il admir
Paris In timpul cand seem romanul tru romanciera
sett despre lielMse si Abellaid".
Comunelor admiratia lui pen-
Mary Webb, antoral
hill Sam", ei pentru care am ei eu
nna, pe care am vizitat, impreund, Weston Churchill in diferite ran.- mull. Gratie.lui si simtului puler= Am cunoscut pe Virginia Woolf
aceleasi sentimente. Din nenorocire
mi-a naiad se fie tot atit de bine bellgeielsn,tre ce.e/i swat :sprouted pout- si eel duri, clad era primul lord al al interenelor Br-darnel el a carat pi fradi Shawn care Ralf idoll lue-
curaeterul romaneso roel ai tinerei generatii engleze. Am ea nu mai e pe aceastä lame.
in curent cu afacerile imperatului ministru de räzboi si Mann, immune. cu MacDonald,
dora ca si eu acelea --
Justinian sau ale imperetesei Theo- -0 cred mai ales in ce Priveete mai acum in unnä front Meer at un minister national care a dat An-
colorate cu impend. Am vizitat in cloud r.an-
opozitiei conaervatoare ellestiu- gliei o etabilitate poi-Mee ei i-a per-
garment ni pe Lytton Stradny. au-
tend nemudloarei biografii a Reed-
D. MACDONALD CA'
SCRIITOR
,
o bogebe de anecdote ale.Victo- duri Scotia, care este tara nei Villana, pe sir Ditif Cooper sub-
eat.. -fer, m. aceastä refacere pe care lumen
j
a nea Indiei. Am fost totdeauna secmtar de stat la ministerul de adz- D. Ramsay MacDonald e st al un
riei, Eduard VII sau George al Primalui ministru actual, Si ultima mecate de spiritul si =Maine lui o admire, begetele echilibrate si
V-lea, cei trei suverani al cdror mi- data' am avut privilegiul se fiu con- de Aerator. bola si in acela$ timp un autor de scriitor al cdrui talent contiaze a-
prosperitatea reneiscandd a clew mare talent: a terminal de amend o Fated de activitates .1.ui politied. A
MARTIAA BIBESCU nistru a fost suecesiv. dash de copiii lui Ramsay MacDO- Anglia ii datoreste o actiune care' martoei sent. toti acei add au vizi-
fat,Londra in ahem creme. viola a printului de Talleyrand pen- suns n biografie. adnarabild, a so-
sele' portrete ale conduedtorilor de LORD GREY nald, de fetele lui, in acest ti- a snivel si Euror0. , '
tru care am cdulat lin traduceter lief sale, Ethel Margamth MacDo-
astdei ai Angliei sunt marturice unor lord 'nut minunat care mi-a amintit prin ' I

simpatit din melee care aped's. in- Am cunoscut deasemeni pe franeez. u Miami am traclus In Iran- nald, carte care va avea local ei
era^ minis-Um al Ameb- brazil si aria fagii lui, prin paraele i de tildtorti aieriepe pe cane sir Plni- el-nitre clasicii liteeatedii sent*ze.
,V;r' 24"
GreY, Care
lai limpezt si irdi,rnuatil Munteniel A Dualadhit'vezi,
- -2- ae aträine-bn'cabinetel ett-,M1 As- lip Sassojin a nubile-Ills) ea malt Willies
doud nutlet,'1. Ara varutr, quith, in anal nand o isbucnit ma- ei ai Trimsilvanier. succes. Am stat la me's immune au bi itera Ina sanI straits legale.
o totre,dretr. prernierulur rele easboi. Existä evidentd. asemdnare in-
britare err, --,dhAer Martini Lord Gremsegesea intr'o seare la
Despre fern eea engtezd
paporul din muniii nostri Po-
Bibere t dri r.,vg-Mael.,.Inald. .11 aniba.sada Frantei din Paris la un di- porul scab.. E lucru pe care ti-
',edam titubasti and irsu din neril nontri cereetatori ei literati ar
Lossimmth, locul sdu de western irt heu, nitre o domna franeese si mine. trebui sd-I cunoasse si-
Scotia, in fate unamicibibliateci In acei moment lord Grey isi pierda-
aproape ea total vederea. Si open diem Aceaste pornilatie, mended ei
stu- - riss adhugati
N'ati si
mai sus entente Henri de temei
- carecare
celor de
celuia
poartil nurnele ilbstru al a-
a negociat iratatin dela
aseunese pvirllor Be o perdea fd- se
din muntii scotieni, se asea- conoscat?
etad Pinfrarophie de etambd a bunieli era timid cum sunt eel mai multi oneste,mull
sale. P mpresionanta dealt= meet- dintre englezi, Seine face sd se merle
std .dujoasailorintit a &mild de stet nedrept, ob sent mandri. nostri
populatia muntilor
Traditiile vietii pa-
glese pe cari
Am - canoscutinteligenta
admirabile prin
matte
apno- tor
ei
este
Viena. El
din ele, membru al
Camera
seetnä
cel mai de
tineretulai conserva-
pe din comunelor. Aceaste
Pnre sd Jtexiitentatt in gan- In limp ce tatona cele din fata lui, storale sent aceleasi. ea! !Rebus pe care-I aduc bärbati- mare doamne e amestecate in
Po-
durite sale de permanenta aminare servindu-se de furculite, doamna i Se Pot gesi deasemeni mart ase- Mr in politica si bane administratie lities active reunind in salminele ei
a niceputulia pi a traditief pamatare. se adresä: mändri si in folkloral setae dime a tern lot. Voi cite pe lady Frances oarneni din toate partidele. find dis-
Abea inappiatd de1a Londra. Mare
tha Bibtscu a aeceptat`me piercers sd -
Spune-mi lord Grey, al mead Vrdjitoarele aft lui .Macbeth sea- Eforner care a publicat de curand a- tinct. de close nomale ei de opmr.

--
Mauve, aceMer.paaiki. Prehlnate Sn prevdeut d-ta rdzbotad?".
cu babele noastre. Chiar si minfirile el. A fast marea arnica pa- Remand. Mcd tended el foarte
in ocupatiunile femeilor torsul si litma a partidului liberal englez si a moasa, arn vazut-o de curate/ la
gliei, galena crliondri de portrete, Lord Grey, surprms la online, a am gäsit
edam amIntiri, cateva imdtaminte lanai se-i cede furculda din mane.. tesatoria asernaneri. cu rezboitil exereitat o niare influente in favni- Buckingham-Palace purtand pe cap
desprinse en un'spirit de MaturitMe Inc-needful, lui era asa de mare Isbileare Si apoi muntri rea ideilot liberate. A fost amica diadema do chamant purtate odi-
pedaled dar pi cu aega subtilitate incet a trebuit Scotiei muntii Romaniei sent intimd a lui Asnaith. Balfour si lord named de eclat-ea lady Londonderry
specified intelYentli fernenate care intervin: unde Famine glasul dulce al Haldane apartinand toti unor par- strabuna el dela congresul din Vie-
ptie'sal annede aminuntului impor- Cred daamna ea lord Grey sit-lamb buciumului. ticle diferite reuint adesea le na. $i Ionia amied a larului Megan-
tany p care gyp* n'a prevdeut intrebarea du.".
LORDUL BALFOUR case ei ci a contribuit angel se in- dru I t Rusiei.
Se val.iztelege designe
,1161111,P de pri admiraPil
simpatia ca-
talent,
Toatä lames a inceput
-
mai,tarziu lord
multumese
Grey
ca
lni-a
m'ai
fade
Ws.
nul-
-Ceiace sonnet& egte de un 55-
traordinar interes. Ar trelmi poste
dulceased colturile cele mai abrupte Inure ferneile celebre lecher se
ale caracterului .masculin care us eral citez pe nimitoarea lady Os-
.

insutiMeMe =Paste ei atunci mind,

ea dv. eercegari serioase divizat I banna l vietii lor nolnice. lord pe care Maid Anglia o muneste
vnib spd Aandiaiea e earetut.ed 'vat dela un rdspunp la veastd in aceaAA
sal
direetie. ea sä revenim i
eel ,plai multi Btintre romanii earU intrebare imposibild. inert la politick, si [Bridal averi gus- MISS ISHBEL MAC- Margot. Cencleitil säu vioi a fault
Metna la Parts cruld,An mod Mee- Am povestit anecdote ha A.squith tul portretelor schitate in fuga ere- DONALD se fie admiratä bi tertude in-
Mogen, osteneain trecerii courantus care n'ati sera sii ne mai MAI trim grad deosebil de lob rontem-
pentra musette nun deaproape pe rinpuns en cerut sh-i. spun ce aS fi
Grey. Lain citeva instantanee ale altar perso-
Admio violi caracteeul, enteligem
E una feeneile
Earopei. in local a si intelepciunea politica precoce Poranii.
NOCUMENTE
PRIVITOARE LA VECHI
ISTOR ICE -
inters intrebarea:
Lord Grey era nrini4trul
cl-taIe. Nu al men Ce at ti rdei
nagii politiee pe care le-ati minas-
As
1-'? yr. vorbesc derpre
populare grabe
are la Downing-street rolul de gaz- na ,modele parisiene pe cariDea-
dh, Minuet de tatäl ei, vaduy inch
extraordinarei
ta lai Miss Ishbel MacDonald care vitaliteti si a-entrain proverbial sale
le
RAPORTURI, INTRE AN., puns d-ra?". lordul Balfour, care a font seal din 1911.. Miss MacDonald are ea- Duarte au elegante si mandrie.
GLIA .$1 ROMANIA Asquith m's privit cu un saran partidului conservator st a mcat nil Mettle de spirit, ineltintea de sen- PORTRETUL REGELUI
- Este drept,vbsery
te Mini manilla
ecl sunt Ma,
sari scams mo- -
malitios si mi-a replicati
eis fi Mammal da gi nut".
col important
mai hotäritcare.
in momente
Eramn oin de o fruinusele briol
din cele
timente .si bane disPozitie ferme-
cetoare a finerei scollene. la nu-- _ Ali
GEORGE V
pArasit, mi se pare, Leaden,
ral Bi totuti se pare Ph ¡eel- Era adevänd filcsofic asupre fez-. venial inane qatel ei in <Merin 'n särbatorinii jubileului su-
extraordinarä, al cdrui chip pfis-
turile dintre pap. si Romania nn boralui. méelinguri electorale. Ea a Meat verannor 'Angliei.
-
aunt iipsite de trecut.
Surd- yeehi ducat se boa,
anul declaring Mi. Jules Gam-
fostul ambasador al Franter la
tease gravitate, si paritatea uniti
chip, de cop Spulleam dews el - totdeardia ca rol activ in aleged - nun Sena un portent al regelui
feed a pierdd,nimm din modestia si merge' V care mi-a fbst milt de
crede deobicei. In timpul and se- Berlin. spunea ca pand o Inei ultimo] unei prietene, in ziaa And impli-
da il o nine optzeci.de ani SI Inam masa eu Asquith si Lloyd George linuta anal tinere fete cresculä in
deri la Londea,l in ctreul 5i-teals moment, se putea cede clausal la Londra Lord 'Balfour spiritalieducatiei .puritane. La mania Regina Mary a AngHiel nrmeazd
m'am intcresat de ablivelle -al bu. cä germanit nu vor comite se aueazh totdeauna in fata tatelui exemphil virtutilor britanice, in
miner mete, am deseoperit, la an- aceastla 'nebulae. Si tottsi au co- e ca un heist Ramos de opt ani,
are 5i-a pus o Peruce Vizitatori englezi in Romania ei, fie la Chequers, intr'un decor de ernece au ele mai soldi ei pial du-
nisterul Macneill& 'sir/Me, raporiul min-o!
lordulte Paget &tee ministrul afa- PlICIF I SRAM ANGL I EI
-- - Aoeisei impresie ti-o dedeó si
- - cantel, fie in case lór modeste din
Sunt uaulti 'din prietenii do. George Clerk, azi ambasadorul An- Downing-street sr la un seam al lid mariner. prototip ceeace face MA-
Regele e inaMte da Mate un

cerilor sträine din acea wen.

afareitul desulalni 'al XVII-lea
, In mensal ce se face governs-
lai Asquith din 1914, de a nu se in
dela ineeput impotriva Ger.
Drivirea lui increzetosee,' giaVI
mvinevald as putea vane - - Ca o
englezi cari au visitat Rom ania.
Pot
gli0 la Paris; a Rat Mogosoaia ea este aeera care rosteete baleen- eolia adinirabilä a caraeteralui en-
ye' atilt, in cartea canoe septa-maul ei a mzitat Delta vantarea ni reglacjunde prin Pare in- gleze rezistenta !mailabl's in 'fate
privire de bäetas. Eruditia Hai era de senmeturi dela Mognaciala, au- Penult care are o peolunde predi- cep tpate mesele in case MI Mac- fin-Manor aare asalteaze dIn 'toate
emend ce AlexandrwMavrecor- deolarat Mama. Viata nevinevald cu a- tografele, allar OaSpell' care re- lectie
dat Egaporitul, sterue pe langd
vnenol englez ea Transilvania se
gn-
-
maniei, vederi un adevtir?
Mi-am permis se. pen aceastd
'
gees a unui monah din venal al prezilltd malt
Donald. Asta n'o impildice nä fie Per.file Oldie pe mare. ',am Coln-
iara ler. Si care Colonelul Wedgewood, deputat membra ctivle a partidului socialist
XIII-lea. Era maul care prezi- as dus din.R.ernapia alniatirea unei laburist influent, a tomtit si el la Mo- si sä fact parte din consiliul munici-
Parai ca le n,l,'nrru dr ne map,.
fie liberd,sub domnia unui domn de Hitrebare ha
nine statitor.
vale ce,
'
inert -
cd, Anglia era
atat ,de profund
-
Asquith. Mi-a respires
cuen e hitoldeatma
pacified incit
dase destMele Angliel in manna- verbaliile Mectiani. Iata.-1, 'in 1915.- grisciaia; suet cativo ani de Munch pal il Londrei unde se nape foarte
tele cele mai grave. Nub Cam- 1916 Semnal Re sir Samuel Goare, L-tim intainit in carnal ultimel mete series de cliestiunea locuintelor
PRINTUL GALILOR '
(At denpre printal de Waled. s'a
Acest docuinent inainte de toate, bon, ambasadorul Franteilla Len- actual mimstfa de stat penteu Indii sederi la Londea. Vorbeste de tare maileitoreSti. sorts de curand o carte destine, el.'
de pe alun(i, Anglia averse ca ar- trobuia menajath, E. emit de autorat'acestei innantin,
dra. saunas .despre denial: Lord in cabinetul national. A vend la noastri spur-tend
,

Balfour are an simt astronomic al Mogoseinw in banal rezboinlui, in and fairy land combined".
It
is like home Mica rnai mare a lordului Oxford, Primal ambasador al Regelai.,,
la,dy Violet Bentham Carter e dea- Acesta este priatul de Wales., in
R.0« eurnul unel caletorii Intrearinee in Fieeare ,din oaspetii tirii noastr e seinenea n femeie extrem de inze- toate
AlbI e departe vedeal tdrile care formeazä imperial
Acestui sullet
calitate de rilembru al psclomunla- a plecat cu o impresie nestearse din strafe cu dartrife spiritalut jab
feet dat lui britanic. A vorbit despre aceastd Romania. 'An dori ca multi romani ari au auzit-o rostind discerned britanic. El iii frunte y fraud rei du-
sb pan' locurile sfMte subt ocroti- vizitä in cartea sa annulate' ens ei romance se vizitze Anglia al mal !Mani sustinerea politicei liberale pe Mimi dart exemplat mien conti-
rea Anglia Fourth Seal". nue activitAti desfieurate iii faVoa-
ales Scot.. Sunt signed e's se mar spun cd ea e singers dintre coltni
N-am Meld deck se-1 intalnesc late semaltura d-lui Motets, de- intoarce cu Scan nostalgie care e lili Asquith care a mostend genial res hirrale liner egei comunitati eagle-
pe Boner Law, primal ministra can- putat it parlamentul actual, test de dentinal:6 sh tese Mire cele clod oratoric ai tatalui &du. ze, near/a-se ill läturi se fie colnis-
voiaJor-ul industriei britimice, lot-
servator de dupe rdzboi..Era.var
priman cu lordul Thomson of Car- guverphlui
dington.
Miami Oil cloud renchni met-fibril al tari una din acele pewee ideate de
{Rim l'ord al amirali- in-Mande simpalle, - Inlet lei-1161e cele visi dennimule &aims present scale wide nation:
ass cum fee e ei lady Londonderry, care neezi, iii Anstialia, in Canada. in
lesfitoarele tarhae0 din Scotie ei deazd, co o grebe SI majestate in. angle lot in laicise largil wide plu-
WINSTON CHURCHILL late setnnetura lordulni Winters din naintli nostri Aceaste Panzei comparabill, receptiile date in case teem spleitul pacific, medic sl
ton .51 g kirdului LlOyd, fost ióalt trainice ve rezista-, desigur tito- storied din Londra sau castelul din idea-
Am Cunoscut pe Walston Chur- al Marei &Rapti in Egiat. pelai si va form o !agenda Mile Irlanda. Ea' a format in timed rez- list in atelas time al poporulni en-,
Comma
chill e am flcutica el numeroase vi-' Amandoi au fost iii vizith la nol si glez.
easa anuiprieten Sir Philip phellrsa's Rairianipi o nedesinintith st durabild de pc urine ehreia tam bniulni regimente intregi de farm, ib
SOR:oett. Pe 'acesta ,din Unite 1-ain wasted va' folosi iii desvolMres el arodliare care aniservit tara Ion fie Destpur ed talental seratontel
canoscHt la bunica liii, cand ateam Mtoare. Ca fie go infi, miere. Pii Martha mbescu. Da Paredl cdnduct
J fate selemetura receath, a lai sir a avid oilearea de a deflla in friar- cele dam crelonetri, arninttrt, pi in-
19Sts.00il e azi subsecretis de stat tea lor in fate suverardlor Auglici. canoe/bite, din aerate rdadirri inapt-
rare ile o peshlridd airlipatte pent,
la ministeral asetilui si am
macula lui discurs ise care d-a (Mud
asistat Reprezentantii literaturii ,engleze
la ill Mani Victorlei.
Sotie a aatualtilui ministra al acre- Anglia ei poporul cl
ill Camera Centimeter. acum o land,
curioastec el pc representai, liai am pplific si alt oin inn are ca fiu lie labial Castlereagh A. P. Samson
litegaturii mister de satell? avid pOsibilliatea
.1 ge_ales
sp oar"igr Se' bp:are ttel
mosia si dela
avliaalt - antic, am
Desigur. en atilt ulai melt cc caws,: pe Bernard Shaw cel 1nel '
cat unit dintre el fee $g colimice mare auto,- dramatic entelez al Lim-
sh-1

veablul °Fortes Lynilms', utide Hansa politicH up ,as ;girls-tee ,snee pnril orce, astre.
J debnicai Geaa r Ca se cum:shine binele acestor dead donleill de no- Prin loran] Thomsen si g si el
casa labarlst, i ain currosuut nl tith Mat
Philip SatSinin i Sargent (picfor) aill AA impreuni cu [Otitis Omeanased. Astfel, iii V

www.dacoromanica.ro
 Angina IO.a
REGELE Si IMPERIUL
0 cheinare eatre tineret
(The King and t he Ern pire
Discursul Regelui Angliei la radio, rostit Luni 6 Mai
In mate de Linn 6 Mai, glue ant Dammaue toate vor fl trecute, dace
versa., Mae Angliet a *men- le vom infrunta cu incrodere, en-
_ tat in =la nuerOlonuitli urmdt0a- rol $1 attire. Ata ce privesc vitro-
rein' caviare:
La slAnIttd acestei gile memora-
bile trebne se stonese nonmetal
men de pretutindeni. Tonle, cuM pot
se exmim ce este in inima mea?
Cite treceam agl diminente inris
multimilo care me aclamm la $i
deM Caredrala Si. Petro, died nie
%diadem acolo la tot ce mi-au a-
tlas 'aces% dottenci $i elmi de ani,
min. Mil mete si Imperlithe meu,
cum as II putut se nu flu %ante a-
dene miscat? CuVintele nu pof ex-
prima gendurile $1 slintimintele
mete. Pot numai se sit spun von%
Perron! mutt Mete drag, ca Regina
Si En ve mullumim din edema.] inf.
-
miler noastre neaten nee ...lin-
t. si pot sA spun? iubirea cu - See; al nest va veni limpisi liti
care ne-ati inconiurat astegi $1
vie
Me devotee dirt nou ser-
vostrauna. e pentru anti call Bel
ver ,mal fi incti bereziti.
Priem impel la recent, eu teal-
nmiti Dommiltd. Panora! elm Si
Eu am trecut pain marl incerceri si
necaguri, Impreune. Acestea nu s'au
stank In mitten! bucurillor acestei
rile dent maim% gendinde-me la nu-
meral celor cart sent Mee fen In-
cre.-Le detente, si nu mai putin a-
nima cal mien de mice tel de
Incapacitate, Mate simpatia ai ala-
rmed pe care 11-1 patent da. Sper ce
in Acest An Jubilar, fall cad ver
putt., vor Mee total ea sA le ge-
seeped de lucre si SA le dea see- ple profane mele simtiminte dIms
momenful de fate: Din inane., mul-
. ode Malaria din timpul scurtel dom-
Alte necaguri peate ne aateante. tonlem iubitului meta pOpOr. Dum-
Dal suet convins el en *tonal lui near sa-1 bmenvinten .
Geo rgo al ,-lea
Ref(
(King George V.)
A Rege", Mee John Buchan al
fi.
The King' Gram", deals& care In de-
curs. veacurnor a lemadat molt din
niches sa mate., loi anenrine toted)
funtriunea sa centraid, al continua
a fi un instinCt primordial al MP,
nat. nostril (Britanier. Si Eogels
el =Ludt a spos anima ci,teva 52e cd
Linage°. Imperialet Boltoala sa
mai este exprimata prin supreme-,
tiaaajtaramangatulut din WestminMea
ci *ME-M.-Meant& dom.= fate de
Coroanab Intriun imperiu =tins, in
care administratia central& a foal
anomatd" pain administratie 1000156
In mane din *stile el CoinpOnente,
Wonnl este cea mai inapOr- din mesariml julalliar: Pot =gad
taiga
testa caretleaga
In mod Wallah un sd
mama' de dominioane mmi, inde- te drag, cd Regina
pendente, au administratle proprie Mini din addncta
preoum I colonil numerome, httrio penlru lizard oredinta pi,
unitate dedbololbiláraensootd sub Strung- tubiree cu care ne-a incon
console de CoManitatea Britain., a Peat astdzi it intordeauna. Md de-
Natiuniloa. Taosol inad nu ai-ar fi votez din nou serviciului vostru pen-
putut asigura respectnl universal tsi tru raw cart ind vOr ntai ft Mod lid-
Imlitatea paportilui Britanic, dam&
nu ar fi fost tines cu cinste in nl-
tali 100 de ani sau mai melt, de
=mereish earl au dat exempla de
devotament fata de nagiune, l cari
in mod inveriabil au pus tara Ina-
intea interesului personal. Regale
Victoria, deal MMtd al respectatä
de poporul ei, era mat malt an nu-
rne dent o realitate pentru multi
dintre el; Regele Eduard al 7-lea s'a
laucurat de o popularitate mai ma-
ae; 51101 unul din ei Insa nu a rem-
alga se atimple eta de mull de po-
porul 'Imperiunil ea Regele George
st V-lea, In timpul domniel canna
Tannul Angliei a Cdlgat neat= in
amain
AM GREI
Faptul acesta se demean in mi-
ne% rand rental). mina bane
ale Regelui actual, al in al doilea
rand lent.al ca eel finalized al
Mad de ant de dornMe ai Lui, spre
deinebire de cei precedenti, os Post
la fel de turburatori atat pentru
Rege eat el pentru tan; greuretile
mart pe care Regele
popmul au cotatrylfilltreccuon,c,;6tillte
trebuit si le intampine di sd le in.-
leture impreme, au limit un lent prietenul
bens aceati dal =Mori care mt nu-
anal 01 a supravietult =madame de
extrema a vremurilat imbue, dar prrmam
a edit mar tare din. aceste Meer-
maget el framed -
mail al s'a deSvoltat In den al tnal bineementat cu o Famine
a *pertain pentru rege.
Warm Manna Mir% membri impertesesc pe drept tar print. George si-a, justness ea:Vanes fu acele cent01 de eaprenta
Domnta a lamp. Intrb arnosfe- cu
- di in %Emit, bucurie st remmoltin-
ad de luptd amen; ntiva Osi Inel te pentru a fi bast binectiventat
mes. -a
rbobolul cea mal mare ma- cetatenia liar&
lanaltate pe care a cmoseut-o M- aperiu pe care a I-a
isbucnit; o perioadi scut& mea.
post-belice de prospernate a lost
erne& de o men de demeanae
grea, care a sdruncinat din temelli
edificlul economic ei financier al
lumel, incluslv Imperial Bennie,
Un Rege modern al Angliel nu este
Memel sh Mane govermclut sau
poperului; de la El se aateapla =-
Menem. Respunderile Erst sunt e-
nonce, el in timpul numermilor ant
de domnie, Regele George al V-lea,
el du*. zi, Meat datoria fari e- Reggie George V,, care se Anne Doi ani
ats. fate de Impertu, chemand In cu o rare intelepplune data mice foss nunat pe Bab Canada" Mend- terminat printra benches la Buckin-
alutor pentm meas. Math intelep- interventlime in alacerile guverm-
Mbdarea, sepertinirea, ge- lei %ironic, a putut, cu toate
nerinitatea, testa el matt% l adan stop,
ea ha credinte religion% pa earl din
tencire le are.
In timpul allelor =Mandate ale Huila cu recatiostinia de Berens Torpedo Schools).
deseorl punindu-ei pro- attune. Poporul male. are mareIe In 1886 a Met. Inatat landsmen& inaugural emend
m% loi *mane In mare pearl, noroc de a sti se accopte actionea lar In anal urmapr s'a arboreal pe Irlandei,
siva incuralat soldatil al *Ter. 51 Coroanel si de a au-1 prelude e- vasul Manama" dln eseadra
prin senate a am et la lmbhsdg, ase activitate anaemia pe care po- teraniend. Duna ce a deceit pe easels *atria lara pe cme o Mbesc o not=
der .nu mat putlrn important este
roltdeze care 1-a Meat deseori os coral francez o cerea odinleard au- bared
Mainte 'dim& Meboi, In aplana- veranllor cli, pantie a le roprosa, Menocel si comma-.
ma crizeMr grave politlee, cind sta- apol, meat lucre
tulJuilmpartial a adus serviell e- Intelepclunea regelel George V a ThausP" din servicial Amaral de regelai In stranatate a fast Matta
norme tern el
TATAL FAMILIEI
Pe women cand Inca era Prinl
de Wales, George al tt-lea s oblate- ampra Opinlei publicn a terli sale el
rills tot Impertul.
bite el imperil
El 11 cunomte esupra vointli ownetillor polltIci a-
imperitilui 1h cunce-
ate pe El ei pe fill lan, Radio,
care Regale so adrieesk pOporului
la ocarluni solcmne, 1-a apropiat el
mat mutt de et sta. El esfe pnlrll
mum ea latel marel tannin de im-
poare earl locuesc sonolunile
: A e all to yout h )
rul en mediate ni operate%
Viltoral apartine tinerilor. Amin- sientru ehestiunlle interne eat
credere ea prin Potent inaugurat
de seaman meu fin Printul de lama
Wales metre comcmorarea anal% gat.rri sae dl dela Micheta formalist&
an, 0555I5 din acestia, din teen Ora,
vor flatfeet la amp, minte eleme-
nt', sore a desert( cetiteni folosi-
tori.
Copillor as vrea SA le trimet un
fiecerula In parte: -
meanie special. A$ vrea se le spun
Regele ye
vorbeste "one. VA cer el ve adu-
cell aminte cA inter, al candva, yeti
fi centenii unui mare Impede. Pe
messed ce crestell, deed Vandal a-
cesta mores pregent in mintile voa-
gata si mandri se dall MAI yea-
stre servichd mencil voestre, al
voastre.
Am fost Marie miteat de loan
felicittirile care mi-au lost trimise
astegi de Dominioanele sl Colonille
mele, de India el de Tara Mame.
Inima mea se indreapte spre toll
undo ar -
acela cart me auntie, acum, ori-
alci, aces% in oras sau
sat, sau lin wean eell indepertat al
Imperlultll, Sap poate pe med.
SI-mi ingAduld se seirsesc cu-
t/Mete mele cittre voi cu melee cu
care Regina Victoria a incheiat Ju-
bilant el de Dlamant amen 38 de
ail. Alte caviare nu ar putea ce-
ntime mat adeverat sau mai sim-
de JOHN WESTERN
tarolde Imprdatiate pe Mat& supra-
raga panhaului. Intriun asegiu de-
dicat din mesegiul Lul de Craclun dl-
falzat in Decembnie 1934, Regele a zis,
Pot oare sd acing, Poole sf=pits
ei sincer, cd dacd ap putea ssi fie
101011 in airman sens adevdrat cap=
acestei fantail mart pi imprdstiate,
tnipdrtdpind =a* et l aiutat de
=arm ei, aceasta ji 0 r0.8010id
gtia% P:01'4WerdrgitfiNt
do aproape doudzeci $i einel
ant?" 611 aim= nu poate ilustra
mai bine legaturile clattre Famine.
Regale el pupor denat meat *saghrs
poporut mot foar-
Eu
noastre
pot sd - ts, particle, mentine mi personified
rdziti," Multimea enorme care olee-
auia se se strange zilnic in fats Pa-
latal. Buckingham ha 1928 spre a ea
cat buletinele cad aratau mersul ra
boatel grave a Regelui, Mon Inca o borough
miirturie de simtiminele edam= ale anal pe
poporuhe pentru Remote lot.
SERBARILE JUBILARE foetal
La 6 Mal Londra a Yost scene u- Victor Mal =Mu Duce de Clarence)
nor serberi:cum rar s'au vazut in
Istone. Tot" acel an putut fi Un yea= raport a dredge es pIa
de tali 01 sari dons. ainkterea Re- de ban 01 nu prea smarm de lentil...A-
gelui, s'au aleturat la aceste near- ces=
brari cu Mamie el cu recunosInate, seas,
el eel earl nu au putut fi de fate, sau In mod regain, pare la vanta de dols-
00500 retaansmishmile serba- sneeze. ant Gel dol Mari (Albert
rnor sax au aateptat cu nerdbdare George), au Meat anted, ra elevi, In
Marele eu primele seed despre la- manna natitars, =Mad sonata. pe va-
lhmplomllm dia Loodra.
Ceremoniile din 6 Mai
talons au fast descrise in tad- iebudl=t)i Lloctmakiln gas m'si.odtuci.= add!
'alld;ohladalidd'aciesttounitearatroVentireleeTtdeidZi
reta dela mpat aceste evenimente.
Nu pompa Males& Itateresa atat de
mult cdt simrimintele apontane de ;ftr1r-elcsere
barone
?Citrieritipriettilate3arl=igs-teberr: "'As'
de á fi bine- Im
stipinftterur reacsitroultV .teliaceeisi:uri'usamli4apoCabrirgeel;i
gigaczredrestepoinietleenildel:Lafoeti
alrc'eutT:tinelme áull;
tfei
Regale
Regele dragoons, ImPonlei WI; mliptatie det" ft
relui mal mare
cunoscut lu-
John Western, nia
-
Intelepciunea regelui Sad, Suclul Anal, Australia, Insulele PE CAMPUL DE LUPTA
George V
se exereite momenta
lice, o brsllssassll discrete care a fost Leneigtillienri:7o,`,7471'0.1!.
lost de a educe, Ill exereltiul hum- de Nord di =dolor Ocardentale In ri. Italia, In 1932, ca care prilej a Met
%mil sale, 0 prudenta, o dlsorelle dra de comandor pe resat Melampue"
o moderatinne care 1-au askerat
$1
cea antoritate necontestate pe care
prin so %%blue intreg moral mate..
Jules
Camben
Membru al Acedemial mini
franca. Ambasador al la an,
,Eatafel
ADElfeetilL
e du! Geor e cl
V a
Note biografice.-Personalitatea suveranultd
Intnaga ianglie di, alalturi de ea.
Mate' land 'dope glob sarbntoresc ju-
mIt tillarile de
de Overness
de York, con.
DUCe
Lord Rothesay
ca regele gem bishaav a WM Pe-
riods= de mare ingrijorfire pare
po-
JUBILEUL REGAL
bne. de amazed di cirri de an1 de
clonmie al regal Gam 'al 6 -lea.
- la 8 Tulle al antaut tuinator, natifinea
Intreagi Mourat de casetorie ea
por Aden. Inaljorare ta Mari timp
de Pious luni a threat cet de Po-
(The Royal Jubilee)
Gmagita unman core se indreapta cu =mesa Victoria Mary de Ten. funda e eSeritmee de dare m acme de VICONTELE CECIL:
ester tuveranul maril-Seitana este ex-. Fail tor eel mai natee, attest.' Pad Mveranal calm in toe* eltheh m-
plicabil: George al 5-lea este anal
cel mat rani mat stratudri me-
de 'Wales, s'a anent la, white Lodge,
Richmond, le 23 mnie 1804. Cella. eu
eta Dante defineete pe monarhul
at= al 1510011. ai gunrunner Angliel aunt Ducli de
,
deab 'ininister ominum", servitor.
se atone. rental. eai
.Aceasta York, de Gloneester di de Kent. gareiVeatP IT; tuturora; pentrucáiregele /tunnel
di famine lot se aprople Marie =an
George al 5-lea preriet5 el suoloel Pea- =aria, a-Amara= de saria ea. . =MI pi" rend o confo-
fectiunea il ideea Weft dei nape malatortue ant naval pergeiglikv ,Nnaei ao-
de meet ideal, de aceea enamors-
alas& Irlanda InPeden..
,
mocratin, ci rä e, in amlasi lImp, d1
racier& tunde" raeprezi eatalor mend el
cel mat darn suveran constitutional;
. 1809, tar in 19d
au Intreprins un Umneu palta nitre -carnal ' rea de 25 de ani de domnie a reo0-
der ei ml mad vigilant mariner atati Import., chriterie ce fusee' canal= n- erIztte 05 psaltifila lui George el a reginei Mary tre-
pen-. inainte de meartes resin= Victoria, di reset. ilh'z de Pe seen en entente= gat de mare In
tau aorta de pealed extend. care a primit acum aprobarea marl. sea, p IL p tOt poporul. Zianle el eManele CI-
Oren monerh, care pento nimh
s'ar abate drie oblcarile ee
Eduard al VII-lea. El sat =Marcel pe se
ophh Martie 1901, dl au aims,
In Mal, la Melbourne, untie au Luau-
6)8i40ilta
rule um din distractitte sale fa-
gaglet: nematografelor vox Pi Miele acestee,
farandolaid, aline de fotografine
defilellor davalerlel, garrilor de
.
"oJiIL4 noes, a mualcilor militare, care
proolemelor publics, 11 oralo aproape
c 1"te?
sl ,!,e o Intovaraden totdeauna manasn-
infanta] br hotalrile hate enrol mend t;,.017'Tardtmlna.):Ci Tig iteoefIlt'Vile regale. Dar *Tomato Repea-
era in jeu lnteresele superhero el George, deveta print de WOleli min completto din cOte ma= l.. baltanic nu se vor gdadonand rs
permanent° ale Mali sale. lucern0 pe tron a fatal01 eau, a roc= tat la regele, lor, In copa,
!Met este pools eel mai popular mo' memmabilul sau dhows Desteapta-te UN MONSRH INTELEPT strabate moilindle can. 11 vor a-
000IacIla mil, in jurul lai
meat Mot o hgendk Via. lui (sem=
nu s'a
al 5-lea, nonfundata rit nacelle et ute-
Anglia°, la Guildhall, refealmlu-se la
tramps. ce Area
=Idea peste,Ocean ca pahle-criand
c& damned.' meta-
$LIM OM POLITIC Mamaen%
ISCUSIT ,
imbi]
Oa la
pe strazile Londrei, ea la %n-
marl puterl nrintare, OSI
a..
Mandl, care a impel...-
rine Imperial. batter.,
mal amok. untate. Ea e templet no-
na=cat/ trebue se se derinne, doe° =tenth-
/lens el-di meson° véchea pozith de Introt A. zeime Emhart aft de aproope eu poporul 101, bu-
tate de eventual. Exuberanla din co- supreatie la cementnb nat.°. emp- much nest tPui curia =mane, grallatile PM'
pi dale stere-1 areta mai emend ama- lane" 'cola unel generatil Marmite. lints=
tole de /sane dec01 de teeth, Ma trans-
format in serinzitate de Mead ea-a
Print. de Wales rosbom spot, in tot
timpul dentni tatSlut sfia sa food .18- altero "
`;:raurt+"11 EsW adev&rat.ce englezului
cleflEmilMistarice al munch
devenit mostentor al taimulta,
PRIMII MCI
site protocolare La stranotate., Knee-
Al VIETII n'.
Wilhelm it, Imparatului Franz
ale
turep
l dd mi
toga, au toata c5. se .tnan dirr edam-
Cut Mail de main tendaria, de ems-
cereal.. al MO-
George el V-lea rege el
tanii, Irlandei Dorainteaneler, apa-
=tor al erealei, Impant al Maim
Iosef
ant Viene, uncle fu prinsti
Bri- de einerzect di trei fruntari autohtonl.
fis aimpol 00101001 larolui ola,
adages reputatia unta print =toeing,
curaja, dr,,dn9
Regale 'ri
*mare stcestor
pad militarist° mu Ponta, pane
u place. marile demonstran na-
VICONTELE CECIL
ce grad ceie Cinci State -
Irlanda,
Canada, Africa. de sud, Australia el
lionale introduc strdlucire Non Zelanda, earl, impreuna cu
im Intunecata 1110notonie India, Regatul Unit et dependintele
Merit de toate sale. Nu mat Inca*
gun
=dotal& ca indelungatele al nets-
cetatele serail MUM poporului de
lor Britanice -
constitute Comunitatea Benz&
stint realinte bu-
dependente politiceategEle sunt Co-
e'en rege si regale In temp
de nab% et in timp de pace, au =-
tarn dragostea pentru tronul
munitati =atomise", astfel cum Ee
detineete Statute dela Westmin-
ster; ,egale in drepturi, nicidecum
In inima *pond.; poporul e subordonate unele altbro, sub nisi
Mela pare a auxins Lunt sears fo- un fob de aspect al afdoeillor lor in-
Mari de =mane In Mate satele re- terne 01 externedar ladte printirn
ntal. unit, ea o eapresle sincere a fidelitate comma fag do Coroand".
sentimentelor Guvernul Caned., de Midi, nu de-
Conditille in earl annelid rege ei-a Pinde bent nimic de cabinetul bol-
r poporului sunt
*Matt dragosteade prosperitates deaceea miniotrit Dominionu-
foarte deasebite ca- lui aunt et el minietril; al Matestetii
mera= infloritoare care caracteri-
Sale. Mertens. aecatel Federatil
ma= epoca victoriena be, chiar are, este sdmvieot Inconveniente---
dar =aerate eamotertnati particular
'tSA nii a Mani sea, cend slate social% al asociatief libels al de bune voe
prosper& er veselk nu none ince %tee societell politice, Si in camul
Fc turbinate. de aceIe rivalitAti Inter- sane, Edentates care Coroana bri-
nationale, rare aveau sa dun la tanica, cu toad moatenirea senti-
° o mentinui de unin pe care-1 almboll-
a pi me& Coroana, constRue legetura
s '1' r .., Mann sleet de veac, dope Mutt intre membril aceste Federal% De
o
. /' singe virsat, a pus caper confile-
WW1 secular anglo-irlandeg prig,
despertirea betel mai mart Perri OIlS
meta, ace1 earl consider& Commit-
tees Nathmilor Britaniee ea unul
din cele mai importante grupur1 de
fir tolanda de Parlamentul din West- State, membre ale Societegit bullo-
minster ranolul mondial care a Mine 51 care o sustin, eel dint* nol,
Ia.,' 1.7
000101 e'en milloane de vieti 0me- cart cred el brume meats e In stare
l''. ' i '
AO
.
neet1, a ruinat sistemul economic al
Europei el a resturnat cele
amain imperiale de pe continent:
marl
sit fait rash neaten ordinea el li-
Metes Iambi, nu pot famine indite-
real% la meritele monarhiel care le
epode de dupd r5gboi a venit apoi uneate, idri se fie =gm% fall de
ri ou deceptille ai indsprirea eon- monartaul care, min inrelepciunea
lima a relarillor nationale
,r,"---- -
internationale. Coroana =Rani-
sa personals, prin tactul el prin sire-
,-, ea, In Imprejurdelle fara precedent
pate de care se bucura le-a Met-
dolt sit serveasce impreune, cane
I.
din ziun, de azi, a ranee numai o oh- pecii international%
...e i medal& sentimental& mu consritue
an element de pace_politic& al de
. . ,..:, Sateditage? Oet-e,
de a terli
pentru aceste au& =swirl, a Mod public
,, , ___., binemeritat numal dela poporul
Meanie dar ei. dela omentrea =-
In favoarea 000lllitIl Natitmllor,
ilex, deoarece o amoritte specie do
tinge. gageterie iresponsabil& a ineenat
. 1i! . In prim. rand regele, tmmal da- se opue fidelltataa fete de imperiu
-41ght _ 77.4',111-.17% torn& mainplectel sale Independente fidelitalli fate de Lige, ne se fi ier-
fata de controversele *lithe din- tat PC oliäm mesajul fat reticente,
Winne de rege, la 23 OctOlnbrie 1934,
cut. Uniunea Canadian& peal,
1910-1935 ideal= Binehd Public care, don n'ar
fi foot meet& atitudine, m ft pu-
t= fi intunecas de eerturgle dintre
Societates Ratan.= brim= Mar
*tea =calm mai bine modest. no-
arm Wibut gala de fiul lui Eduard
partide, sau ar fi foot In mod arlit-
Gar ideneificat cu dictates, mutt% Paelficatorult
- p00510 victorios. 51 in finale din a- Hose esenpal necesar pentru
as am legal George Mete Mar- ceste can% se ascunde mane Prl-
sale oficiale - mama la Marl-
House, la 9 lunie 1886 di s'a
eondtlincles, doritm
merited.. Imaperiai
Mena repute*
On ..mentlnere. particle 51 ,seolonduce dupe avIztal
di de binele ntalise
Sal, ear Lnfluenta sa e mere
ni a
1.-a folosh di, In momente de erne, rile
ta- inejdie a %mime% libertitil indi-
viduate, a bun% %senile, a teleran-
fared pitch ei colaborarea intre po-
Poarele noastre ca opinist publics"
din toate 10155e niinfoleami protund
al-a
tron la 8 Mal 1018, Hind ele-
fiu, tu oletd, al lui Eduard al
card, in 1910, Ma meat pe tron, deoa- exereAte. Gel mat reoent exempla lei el elear a celor mat faumoase cap sd aprecieze aotivtlatea desfdpu-
rem regele Eduard, In marts dar Clot foot In 'IM1 card -dups aunt aerie, Ilan de Mad intelectuali spiri- roll de Societatest Natiunilor pentru
Canaria sa, peanut& In amend=
rinse lui domnie, se Meuse ant de In- Sir J. A., R. Parriott lo Mddern En- tual% Dan slate public% ha Rego- menrinerea pas% pi ordinei in lame,
sau mat mare, Painful Albert
bit de toate olasele socials el stabilise gland" --. naliunea afla, cu un senti- MI unit, este complect liberate de gratie tole aCtiUrim coleetive inter-
1M model nu Meal tom de Ma= de ment de reounnstinta de murere, ea
samara sau. mole Inherupt indent& Militia intolerante extremist% dace notionale. Popubstila Imperiului lori-
a cloud semi, a Yost Marie termite. Ineeronana regelui George a assit Inceputs in Noma Senien s'a .1m englen nu Mu presin serlos pang- tanic a mportat ei va suporta pi de
1m la 28 Rude 1911 a fost tars le Londre pant a stemmed. dele lor politice, dam& Minoritätile- amm tnainte o mare parte din a-
Into capantra Ines bn cantata
rand elevul a impUnit dam ant
tutatate di au fost urinate de atund
meat& de virile orki.e In Irlancia, personal Sept% ertmeedioasi
Gala al Scotia. Lungi Mmeuri Prin ace.
anima indastriele ale algal SW- Papt estera mint= vin et se Mc,
al au fast dememeneo Intreprinse, In
sum-l-
sau nationale -
minim ar fi ele, politice, religloase
pot escalate In mod
fericit sub &mein! Meanie, den pe
ceastd activitate".
Aceasta este admiral. Imperil%
Minnie a fecal sacrificii pentru pa-
smut, democrat% =Amin remise ce. Nu existe, alt Interes =Rallies
curd01 aceltam an a runlet
ea visit& In Ma
Mama- pp eand regale annrine dl, dupa cum a
Durbar-ra Wecep- cholera Sir Robert Peel, dupa o dom- meter.. ant.. comm o In-
cursion pentru to.= fortele politi-
cu care se, poet& fl compare in ira-
tia Mannar indigent) In vechea capi- Me. de nee ant treble° sa summons.
ta= Delhi. ee ale libertdril nationale in rattle-
Portante. Lumea Se fie sigmra 05
poate mea incredere In popoarele
sol ' la Regele Mena tn. Etna de mares. maulpulerea maginer maiane d. unel hurd. pe imnitate nebulae, britanice, matte sub egida Coroanei,
cele ul- Hiatdrirea de a da priaului George care 1 se mama de drept. Dar cum ex Seer altul din 'Wen. aceasta, In mare parte, se datoreete ci vor lucre toldeouna pent= pa-
fi foss o rituatie destul de aloes& ea ' A 25. anatcare data =mama sa fantail% eft regele Angliel este parr-
el, at saver. sa-al =mane'e ague pe Won, este prileha Unei sanatorlri,
ce ei 5001 sue intro toate natiu-
ntintbff Pe care o oh. snag. ea- pain
din Una Soma.= mare, torul anger bunuri. oiIc
beam] de =sent, se= somas ei printrio lungs In al donee rind Comma este, eel
amatri maze se =taunt. di 1-1 In- trireme Slane, sane de festivitati in
biso =m. ars
in smote perinea de srap re a pre- mantilla,
area se-% mate re-
=to de caretpe afetultent-
put= din punct de seders constitu-
tional, prinelpalul element de unire
e'rt 'sterol:an:attarit: neat lab.d mondial,
ate rrIgit,l'rrir:.7,1
lui intelept, politichinulut neat
regele a
'den:
ay= =areal rage.
Prig;
e Regatta Unit ei Domirrioane,
Patin& lume in streinetate etie in
lea-
CsQ-c4
.41
sa-Ii mate mintantele canal de Me-
ant adomuitor
aft= aanatindlonal. In aced
aziataiar penal George a =- tan&
trap Beriinul, mcle ge In-
cu Kaiserml
n di Pasta,
cu liana Nicolae
unde a Mat pan de Pre-
Programul complect al festivitatilor
leer ,iscictentaals,'''IT
gedintele Ponape..
La izbumirea =Mal. el a foe6 George, al V-lea,min he
grail% -
MIERCURS 22 MAC. -
Regele et MIEROURT, 10 /GLEE. Investi-
PoTt.
al eel dol blau 50 reellnaintallasplearti, anal 55 jurul auto ea raliat Mate
de ha., hrind incercare
Dumnezeu, rege al Marei
bland&
nice,
Breen%
di al Daminioanelor Sena-
operator al Credintel, 'mina-
al
parte
realm. vor fi easpetil ture dare de
palatul
yor ai al Corposatiel In City, apol kingham.
loo urinal
la o mare reoeplie
rem, la Buc-
SAMBATA 13 /ULM.
au puneau la cale.
Nenumerate insarciumi au fost
dose la indepunire de lamina regeld,
facdnd parte din categoria de pluming
ret
veranulut enriez ;Mimi=
dim
al Incliner, pentrit ems& on-
ofl- -palatul *I- in restate =man moat
de bal la Guildhall.
VINERI 91 MAI. Regele
trece
Aldershot.
de
Regele
la
OFITER DE MARINA eforaile depuse
In print. George a Inman se-
de ritzboi", nu 8 =el o =dotal& ca
de el au abetted, =-
raj01 national di minta de a Marge.
Male, S'a
House,In
agent
ringur fiu
Londra,
la Marlborough
lunie
3 Jam..
1865
MI
slat& al lui Eduard
nmate dimineata In
- palatal
13 IUNTE, Bel la
SoieS-
-MARTI 16 WISE.
tote melon
In restate
Regele trace
la Spits
1880
print de Wales a sera In tat head.
- /ULM -
aglittorinm Indepartate, carma le cameral al '11.1-lea, S'a Iron
pe la 5 Mai Buckrn h
dares20 nu num01 tidal de sagele Franta, Ducele de tools a ha paste 1910, I SAMBATA IULIE. Regele SAMBATA 20 Regele
Navigator", al faptui de a fl unta dlii la =Italia din Jutland& mar regele a A 25. linesmen tron
a Madan pe trece
in armata
resist& tren testae
aerului la In fortale
°el mai voialati domnitori. Intoverasit vizitat de mat multe orl fronturile
names 51 belglan. cotesaltine". prin restIvital,
mmi mildenhall
- Investiture palatul -
el Durford. In Ilyclepark,
al edror prograan dem mai Jos, ea MARTI 9 IULIE. de BAI 25 IULIE. Garden-party,
cetre
F., Java Gaylen, Egiptul, Palestine
Cinch. 0 dare de scone a caleto- Niel se cremator nu a fost mat cal-
riel a fost Inherupte pe base scrlsori- dmos meant, =trio capital& strain',
document:
LUNI 6 MAL
membrii.
- m=0,, la
Regele, reMna
regale
la palatul
rege Buckingham, la Buckingham.
lor, a burnalului define. eat a nota- ea regele George, ellud, In urine armie- ora 1130 la' un tadeum In cate_
te° printulut, sub ritha de Galetoria aloha, a an= Paneur st eam,pille de Paul. Seam, regele pro-
vasului M. S. Bacchante". lap.. La Landos deasenmeea, a fast
mai thrulat, print. Geome a o aerie de festivital oficiale. Aura s'a
drala
nuntd an, discars la radio., Comb- Prefitul material al Jubileului
al
America de Nord ludia gham Palace, to enema preeedintchn
tee% apaind Monti' de bucurie M'
taste, tam. Parcul 'Saint 'Janice este and nu insane indoiald cd
dentate) id blaintat sublocatenant, La Wilson, care era, Impreund, cit d-na nominal de proleenare. sorb& Ramat Sondra so &Willi 250 mt.,
rile lubilare ori dar dau 1500 un
ace- =Menem sa In lead, a =hat la Go- maser, onintole *recoil regale ea- M/ERGI.1111 8 MAI.'-'Regele pri- wile/ incheerii de ataceri cart pot peSies f oM ilunitnatie
al- leguil Rea. Navel (eau. Naval Col- gles°. =eon la Patent Seat-James coop% fi considerate cm ellraordinare" pi curt, (=rent), ier cheltuolile pentru be-
Engels nu a mai pitalt Anglia pins. diplomatic el represententli Irape-' implied coifel un debar comerciat leo nalioane Idmpi st instelano, se rafted la
In 1921. In tuna Made a meal an; a riulut, la ora Ilan let.
przasza
noel Pariah.= din medal
Irlandeellor ,50 se. a-
se mend& o mai15 anent-
IC% 9 MAID. - el industrial mai was el tom astfel
Regele el.regina profituri mai mart.
tau parte la *Ocean= PO& la, De a wadi exact care ea E profi- mdri
Manufacture, se ar.ret
ITICCIadribe brute, cu 40 millarde
More, sa lerte al sit uite si sa =nape WestrnInseer-Hall terde, la ora11.30, ted material al acestor seradri had. rrital lei, ter IMMra singura se cheltuf
regele.primeete omagille celor done lere, e arm. infro slants 170 milioane
Dreedimugh" Alexandra", se Ian- eel de twee, manumits ei Mine late-
pe Northumberland" On lam, °gem". Careen ale parlamentelul.' Mare (R- totun ei/ra vizilatort- let centre Rawl de artified.
vorn amirel al constant din Gerund in anal Nine a Meat o visit& Meta- em de gala la Panigun&Polringhaint lsO la 350.000, dMtre care 120.000 din OPsItuorIle balneare, in investit re-
un torpilor la ma- , in pewit an interim) la dual- SAMBAVA 11 MAI. Palatal de dominioane ci Preaspu- cent, in vederea serbdrilor, 1011
scale novae A mama canonic. Me din Belpre di Frantic Uninat vain Wales repregintlp pe rege la o rem- Mnd cd /Snare vlzitator se cheltui stone de 8 intliarde lei. r,
mauls lubitare la 'Cardiff;' dunle unmet 40 lire sterline, recultd an M- Cu cdt fn vor indri ineasdrile
de Vint reprezintd rege la O' de 14 milioane tire sterline le ferate, autobuzele, metropolita-
1890, les In 1891 a fost Iniantat la gra-
Exporitia iimineritau1 beano dela
nemesia jubilant la Edinburg e; miliarde lei), alert cart 2 Don. nele, spaldtorlde ellinitce, resteuran-
dupa ce paten vane= de 13 an1 Iii ma- 'ramble', In MBA si 1026, a fost oma- =mete de Gloucester reprezintd pe Verde lei lt vor recent industriel no- tele, librdrille, Mamie, bodeglie,
dge 'nab' cordnienie jublIaM la telfere. ria, cinematografele, poet% tole, Ma-
rina. =Labels In cam regale di-a anal eel Socieldlile sle navigalie maritimd graful el telefoitul, e grey
PRINT
Ad a =at
MOSTENITOR
Mara cane0e ea atitt de
Mal mare hares, lar stadionul din
Wembley a fost teatrul anal =e.t.a
emotional= mad, la a Mal 1924; re-
C
Is
'MAIN/CA 12. MAE
Lemte
-
btserieele regatului brag-
Pm Memo um extra" de 6 Dim. nil- Ramie cart vin in vcdere, de prezic.
Taden. liardelei. de 80 milierde lei. treo inssi
wad 15 manna man. InaboInfol- ii;:,2tutimgallelpat setalul Mtn de MC. Eribunele, de-alungul palmirsulut Prin urmare frumosui, MOO et
cortegiului,
rea Moms, train& de Inmate, a Du- MAC. Da.r6 bet la nialord lei, vorcad
eves un venit de un Anima, comblnal cu Oilbl, Vn bun
de Clarence, a adus ce =antra IMBOLNAVIREA patent. BuckIngliam. eel cool
coed tret lire sterline, liarefllri loc ?oho) pentru reinviorrirea
George. no linta cle suconiune =recta
Sal anal and u panda Repez, a art.
REGELUI
letareltal amain JP26, rand s'a oust
MINI 20 MAI. - ,
Mare dines de drale If, Paul, loeul Nola $0
gala lb norlatul, Sucking-ram leg Sterline,
la rate- Wad
0. tImol
nu mown
intregi.
mono-
a Loma'sl cl e a Alt.,
Cad festivitalt sluttlarq
Isar OM lag In toga ore) Jug RA
www.dacoromanica.ro
 Pagina I I-a
ADEVERUL -

Idei, fapte, curente, qameni in Anglia

(Men, ideas, events, in England)

7
---mmuust - 1Burrasmea---f de N. N. PETRAICU
vi pe startle Londeel pllne de eo-1
-Teree-nnees--, merl cereetorl, este edificatoare.
Dear industrille de lux, ce
Cue. pe plate interne produsele
stealer, le adapostul taxelor tad-
fare inflintste din 1932, au o Mum
ge mat bunk Tot restul productiel
se resimte puternic 41 traeete apme-
pe nurnai consumendu-41 capitalul. Te.
In plus :taunter* la convertible
litotes in aur a Mel steeline a creati's: I
inceettudine In lumen finandaraJ
frtre rem:Rate evidente, pozitive. '
is
Balanta cornereiela este def
cea de conturi este excedentera
contabllideete, done pe barge. ced ,

dac& s'ar tine cant numai de Inca.-1

senile :male la immumuturile more
date de Anglia in Mara, nu la me
race teoretic are drepthl, ei a-
ceastá *manta devine deficitara.
-
In conclude, credem ce. Anglia
are imense resume pentru a putea
regsta myna geese, chlar Mine BUCURESTI, STR. APELE MINERALE, 75
situatie bconemice, mat rea, ea lea si Confeetiuni
actugh., In mane cercuri sompe- Fabrici de inciltiminte, Pielärie, Articole de voiaj
tents se suseine hOsd afi. ar trebul REOMPIIM6111511.8,..ii
se Incense totual reactlarm. 'mu-
tes a se mat ininundidti, eel putin
partial, sMrea Medullar, fie luknd
initiative midi actiuni inteennimale
IncillteamInte: Articole de volaj:
in eadrol mamma. -
Pland De-
Were- Geamantane, cufere, truse, ca-
sante. -
ign oferind mate o Inbase
fie Meanie interior, la
o edgune convergente. de econonne
Pantoii i ghete din box, die-
vreaux, 0 lac, negre el culori, pentru
- sete, serviete, genti de damk
dirliate, singura care poate ar a-
vea ael sorg de Lenin*. doamne, domni ai copii. port - feuilles, port - monede,
STAREA MO'RALA centiroane, etc., etc., numai din
Am Meet in Mae* Britanie piele veritabilk
puternic sprijin moral. Respectul Saaciale i panto:di de plaje.
men* pe deoparte, buna credinta
de pe alta el ding* end:spinet con_
stltue aid regal. Sistemul relatii- A,
*
o Kahle deplete elegan.
lor tere de a dew el" ei al Magee Chem de patinaj. Bocanei de: te, durabile, confectionate din piele
ell pe sfoare." este necunescut. 0 .
persoane, care nu-si iine euvantul .1; munte, ski, turistn, i velnatoare, special tabacita,gata 0 de comanda.
» 'X A, altinge in seurit vreme se. nu mar din piele speciald impermeabila.
,Se"*A-P, Wk..* mete face nimic, deoarece nimeni
nu o mai is in setios si nmi mat a-
-^r'911 4
cord& nici sin fel de credit. Uhiforme civile i militare, de
s I Structure sufleteasca este Imbue !nee Caudate de ease: pantofi cercetasi i colare.
curator de sell*.
Sentimentul religMs el problem din piele ti melton.
tea sunt edam säpate In caracterul
4 i7.1 britanic. Englemel promite greu, dar Mari stoeuri de eurele pe
din moment ce face acest Inceu iii
°
respecta cu sfintenle cuventul. Toata. Mcaltännin tea ESTE CIU- tranamisie l harnasaineate.
fie esmeue
Nu exista un ramie mai sincer
mat onden, ca Beltanleul
Mnd, cu greu, desune prieten.
atund - SNTIt SOLID euina*inile
sae. AMERICANY (GoodeYear). Talpa Numai márturi garantate
EDUCATIA INTELEC- proaspat eonieeilonate.
LONDRA: rgratul de sus: Parlamentul; Trafalgar Square; reindul din mij- TUALA . este impermeabil A, higienica, nu
lac: Tower Bridge; Westminster Abbey; roindul de jos: Bank of England audit, superloare sunt cosiest-I a rde piciorul, nu patealtt ciorapul, Toate artieolele se valid cu pre-
ai Bursa; British Museum toare el garotte lux. Nu *isle. pre- I

bind tdbltcitf prin sistenu lent. Urk mai ettine ea oriunde.

Recast*, du condiga nu judecata titlurilor. Omul pretueete
A prezenta o tart de important. se intampla sa etll, realmente, ce Mellor era
peen initiative' el puterea sa de
Mare Beltenii g care este atat de gendeste cu adevarat. In casul aces supere pe eeilaltl, un individualism
ex- enlace,. poogramele mentor
aunt er-asereaseer
pupa cunoacute la nee este o ear- sta din urme, inseamna eft te cone pronuntat, un constitutionalism mult mai palm Imamate decht In
end din cele mat dinette.
Inters recent din Londra unde
alder& amic. Devine prieten foarte trem de accrete* el en traditiona-
grew pentruce este extrem de ba- Hera remareabil, ceeace In lint ge- guile Wine, preocuparea cultura- DEPOZ1TE PROPRII DE VANZARE:
l& filed armenizate, cu cea a ingri-
peniru Intocenirea actualului supli- nuitor. Cand ajunge ins& erc te cu- negate, constitue creed cel mat per
meat dedmat Angliei, -am avut o- noes* (01 sa te aprecieze, nu pott al demooratlei, }Ref *morale, ugh anon.
Tiverli intelectuali, dupa termi- . 11UCURE4TIStr. Carol 29, Calea Grivitei 128, 9os. Mihai Bravu 12
cazia, knew gestimp de peste trei avea un sprig. mai teal el mai si- POL IT ICA EXTERNA narea studiMI, fad adesea, ca de- '

bunt de zile, ea aprofundez studierea gur. Cuventul dat are ei mum va-
vieell engleze, voi Mcerca sA mint* loare binned_ In politics *Mena se remand: m but, un stage in oolong unde lei PROVINCIE: Cluj, Brasov, Craiova, Constanta, Galati, Ploesti,
O noeinne necunoscuta in Anglia Par o derintA sincere, ei unanima :
o imagine cat mai compleeta a men-
tatitblil ois sterner de f aPt este gratuitatee. Orice monde tre- tendenze orice met. Plebiscitul pa- Roman, Tecuci, Buzau, Chinon-Lung, Tärgoviste
din Albion. bue raspletitt g Inc& just. Deel nu di, care continua g scum, a dat re-
Mate fi vorba Mciodath aa-1 cere gultale categerlde Is aceste sens.
ASPECTE EXTERIOARE cuiva segg lucreze in mod gratuit. Ataeamentui neconditionat este
pentru
dogma
Twisted cengnental, de cum pa- Da* ar fi vorba sA crelones In Societatea Natimplor
ceete-ue-teelloduietuaulgor belt* esteva linil mentalitatea Mitanican pentru teat& lumea, lar metoda per-
ce, este plecut impresionaide _0 Be- cred cb ea en put* fl cupeinsa ast- suashmli este socotit& duple

INFLUENTE- ENGLEZE
tel& Mask de formaliteg administra- muncW efort continue, resplata Mates angle-amuse., ea cea enai e-
tive. Obtlnerea vied ei complectarea lusta, Ludeemneale, rim tahmurlt de fleece.
:nut fermular la frontlect, sunt ais'- i irudltto, dragoste de sportul ama- In unfree mime, pots declaratille
gureM reguli pe care trebue eA le in- tor, hotagee tenth, doe sigma, man- dela 8 Februarie, oa 51 prin acelea
deplineasch un strain. Dupe aceea, drie nelimitatt. dela Stress si Geneva, Anglia, a luat
ILIA atetudine alaturi de Manta In

IN ROMANIA
peg sta linietit, circuland In liner- FAM REDALA unnaterale
tate peste toh fare. a mai fi piing- Suveranil Angliei se Immure de un contra manifestatinedlor
* de vreun organ poligenem. peestigiu teems, datorit pe deoparte germane, renuntand fags la mini-
oehi Meat on constata, dela pri ' Maini de viala reuervat ce glean ins- na el de isolme de pane ague. A-
mele analize, aspedul diferit al pee- pus ea norma, cum el need:nix-tin- ceate ade de solldaritate europeana (British influences in ROM"rs teia
eatului. britanic. Peste tot se Mum- ed in treburile Publiee se sprint:a pe consensul elaselor
Ste marea dragoste de nature, ce se prerogative importanta exereltate de cultivate, tar in mar* mass', du- de NICOLAE PETRESCU
manifestá printrh anuenta de par- regele Anglim este desemnarea pet- 1e0101 tee homerea lor e pe *le de a w
euri, care au adesea drept ulna po- muld ministra. Toate eeldelte acte formare. Minna simtitor dupa resbotu. Arum
dosed( numeroci arbori f Meld g lu ale puterii executive sunt exerettate SITUATIA ECONOM ICA Se pare zit dinme Seale popoarele daces din Byron, Anghel -

gazon minunat, de un Verde area, exclasie de oamenii nugget, pe ate- occidentului, Englesil au exerditat cu din Macaulay. TM Maieresen, catedre de limba ei literature en-
rar, cum nu met gesim in alte loge& pundema functionaglor semnatarl. Celsa economica e ei slot, ca pretu- ma mai stand influenti mama for- care ui insueise modal de Malec:Me Ogre luau ninth la universitatile din
multe con- tindeni altfel, Iren organize:, ale statelui no- Sled* -mg melt englezeete event- lag, Cluj Di Cernaute on else, el la
in Europa. Vile machete, Regele /Mad, in meant privilege de ei *resole.- melor de
De emend s'a anuntat,
mite. revolugo- Bueureeti.
structii in stil modern,
curatenie perfecta
RA* lucent& care gleeeu
- miecare
late
dela
ash-
tot a-
lam-
este unul dintre cei mai exempted
dd, ge?'O :elysiO:01?:bp
bile.
',Meru o
sin
Lips& de
begat&
delmtee
productie
l', somal puternic de peste
huligente
industria-
D. N. N. PETRASCU
sere modern
genere. Gonna
datil ei mai
el ale
*mete
departe,
neastre
mergea
tegeduind
in
alea-
mice
Dome
nar",
al
decat
publica
filosofolui
Mang:mete
traducer.
Spencer. In
unui
cereal
esseu
sate
din initiative
crearea unei
guvernului Meanie,
aseenenea datedre la
ent pe Wrist. al milloane capi de fansille, sunt conse- peen cunt* contributie a egilizatiei englese in dela Universitate, el acorde totdeau- Facultatea de Litdee din Bueneeeti.'
fusese adreseth regelui George practice ei na un spagn beg filosofiei *glaze. None catedde va stimela dengue in-
Unele euriezitreth circulatia pe V-Iea de una dln eudele sale, se M- diatom cele mat triste ale &sestet desavireesc direct 41 itnedlat grentatil Romania. Generalia de/a 1848
Steno, stresi nurrtai pe o gamma c* aluize in mod vag la o rugt- stag de lucruct. Gmeenul national tul sttpanith de cultura francent, A. D. Xenopol edema ei disease am- teresul in culture engleel
raspundere. plu opera lui Buckle despre Bldg
1866,
parte, numere ce mere neInteerupt minte de ordin politic. Serisoarea a a adoptaA politeca protectionista, vietg, in pestuel
vito usor rolul Angliei in desvolta- In gaga, se *vine a reentione
divielune a celor cu miegorand, din meagre priciest, de- Se parvIne gdeu, dar cu dunce moderne. Rae se *- Civilleatiei in Anglia". In *mud activitatea, pe care o destemoseh. de
faze obienuita
alta, fost predate, primulut ministru, care bueeele straine existente, In scopul einatitit' et peescvenenta se pot atm rea Romaine: *mi- mai recente, tradmerile se'lemulteen, *live ani Societatea Angle-Remit-
Oda& repute me aged
sot pe o apete ei Mid de sot pe cede en mvant de
loA cunoetinee de ea ei o trees in
nose totele, a cafenelelor, teeming cu arhiva statului. strAnge relatille cu dominioa- ge situagi stsalucite. rage pent. Engliterdi". basA o parte din ele erau dupe tra- s-0" pentru a promo. rdlatiile *I-
Oa stahilita Mse., drumul este deschl duced din limbe [reneges sau ger- t:male Wee cele dent Mg. Conic-
basuri consumatia bhuturilor alcooll- Sennett] regal de 25 eel de dom- Coneurenta este mare mane. De osemen. stedii &sore al/1We *Mate sub *soigne senatee
re, ce se face numal le anumite ore Me, care se serbeazfe actualenente, Dar slivering nia reusit se stain- pretutledent selecelunea fedandu-se dued
(dela 12-3 g dela 6 seara In sus), este come:meterra unui lung eir de leasca o colaborare intense cu ele si dure male, protecga g favoritis
poporul engine, institugile ei cultis- secieteli au avut darul se. detente
dau o gnome localS mai pronuntata victoria, le care poporul engles a Memel, dace, dominioanele vor eh allt&el Cu teats mestea, unele Mote din m Soi, apetreau din sand in efind in interred pub liculnirorniness pen-
oemelor engine. exporte los enetropole, produsele lor mul fiind cu totul inexistente. istoria noastra din ultimii o ante, de reviste eau chi. in velum, ems es* tru div'Iieutiaea glezi.. Lugarea delui
fost condus, gratie ineelepelunil di- agrecele, ele se omm a pring la im- *Sleet Maul de exempla serierile deter I. But* N. Toga, Paten Conferinte despre-
ant indiet o influentre cunoseut
V I ATA SOC I ALA riguitorilor sal. RELAT I ILE CU RO- insemnata. Este gnus P. Grimm si M. Beza. In tel maw Istorg Angier 0928), a leeit din
Port produsele industelale englme, de
Saptamana de lucou am in Anglia, SITUAT I A POLITICA ces-eta' din caws induateglor autohtone. A- MANIA Pe eme avut inteevenlia Angie: faptul gamine de, scrierile engleze acoastii imprelurare, constituind
In genere, elect vile de myna, In- problem:I e ram* &el nere- relaelier anglo-ro- in shim/agile Tcatatului dela Adele- despre Romang mat mai mail de cea mai Inind initie. is spiritul
tense. Meecuri sau Jet dap& amiaze Trebue W. dela Inceput ceie ca Poem- solvatá el abandonarea pointed co- _ Cordialitates
mai merciale Ilber-schimbiste, a prove- mime dateaza de multi vreme. Fa- nopol.
Consecintele eari :Irmo din- cat scrierile romAnesti deepen An- istoriei ei Mtn. pommel:1i realm.
ei Sembete dupe mase nu se lucrep.- rut britanie este und din vorimte gratie legeturilor de eude- tao astfel de Antes-venter pentru 000- glia. Ch
zie, Car Lunt dupl., weekend" lucrul democrate popoare din lume. Un cot numai desavantaie. Die Inter resins Maria ei staves:men amnia samstra, au lost recunoecute Reigate intee Anglia el Roma-
se reie Intaun gem atenuat. Orele guvern care n'ar even asentmentul Deasemenea eemajul s'a Weed* se. se de istoricii ei economigii
romfmi. Ls- nia ar trebui sk. se desvolte intao
Kent Meat inteleee ra
de luau glen. sunt dela 9-5 cu o majorithell Mar
intrerupere de o or& pelage lunch septamana. OpinM punnet, care
putea masts niei o
este cea numai intao peoportie redusk -de- ele Mau
adenceesch, gratis sangelui comma eagle Q. I. Bhicolana
St. Zeletin au meted
ei ale lui Penteu a aceste slabe mean. mei Megt dreg a lost po-
deosebi le- Pertimi de culture, MM. sh analn- sibil pent mum. Nid un obstacol
tog zece pent la douized la set& *mat pe canned vletoriet, pentru tim oh In Omit Moen nodal ra-
(pram). La era 5 Mate institueille mg mare forth pontica, ge glevernui neluend aid o intgatied libertael. genera intre expansienne eapitalis- olitic sae economic nu stA in Wes
lei intremp automat munca. NuMai conduce:torn Mime sa Ile seame. 0 de mad preporgi In acest domeniu. aperage
deeptulul
mului *glee ei transformer* ea- reori studian in motile g universiers . net asemenea deavoltkei. Numai
Imprejurari eu edeverat exceptiona- doveda de forte opiend punted este Ajutoarele acordate suet lesundien- Comunitatea de interese nee face peoductiei noastre age:- tile engleze. Dupe **mu Mier, pm emacterul unilateral ei rtramt al
le ar put* modifica meet Program. de MIda, valearea care se awed& te in report OU ,pretul Meth (circa Meat cimenteze edge. legated. rirrssdutese 1829. Pe la efireitul seco- Smi Illergeau in Anglia, cu toate in- sperdi mastre de occidentelieme
In Maud activilage medal de lu- consulthrilor poporului, care au loc 350-500 let pe sáptámAsoál. Sent Dela net, d. Nicolse Titulemu este nded treed, relagile comerciale lesnieile oferite de statist nosteu din seeing trenut ne-e Beat ammo-
cre permite tuturora Intretinerea In depths& 'negate: alegerile de tel mIlionne de dement cart Meese In iubit ei Made apreciat in cercurile *le do* ten erau, cum se Die, inainte de izbucnirea crizei mom- pe indiferenti feet. de un popor
unui fide sanrdos min sport el ems- refeeendumml pArlI facut de cea mai neap.' mieerie, muncitorl politics engleze, cat si in intreaga so- steinse ei continue. Greed ei petro- mice. Pe langl aeeasta, ansintim eh atat de ineestrat. Suntem donning
cleil hake. Moires la etehp de week- morning Post", Test Vote, etc. st- inainte de egsboiti, no *PM nid o
care de 12 ant n'au mai avut de lu- cietate larltaniers, Mat pent. MUM lul romandse *man o destadere Mega,. engle- tim o*sieve influent& continue a civilize-
end" este Manatee la rangul d 0 mdse.rá no*, nu se paote lua prin one, ei earl trebue SA se resemnem ea dinea ei active:at* sa din unimil ore pe Mato Anghel Dm punet de dated* la
de limba
tar ar educe un non mend
dogma, tar respedul formel We- surprindeee. Mai Mehl se Incearce Millasca cu o Intreaga famine, ena- zece ant in serviciul ph* universale, orders financier, Anglie se. ei Pen- dig secedes z5 universinetile noastre, stue vedere organizer* soelethtit
MIMI era facultatm sau dic in ideshmile cultudi noestre.
Mare este bine *Meat. Intaadevae, mel din nenorocitul Muter de eo- sAt g gentle caracterului sell franc tru noi bencherel malt. intreprin- War inexistent in mete g CdOO
niceerl tu alt& tare, nu se mat ado- gl"ei'esrsaeeidTestigt 7.d=rea711Meaas-- maj. Aceaste tragedie este sugestiv ei Mial N'a Past Mcluna din perso- deg. lee pe limpet etebdului mon- Nisolae Pelrescu
tinutel o atentle Mat de pee- glom el wing in urma, 5e Mate expos& In Mesa The love and the nolltSlle cu care am venit in can- dial, *Morel ei financier a lost s- domerciale. 0 asemenea lip* era im-
*, me ubleetul
Meta: entockingului l fra- rece la realized, and minim* dole" (Dragustea g alutorul de e- tact se nu me, intrebe de d. TItulese edgy.
cului, dupe ora 6 sears, este men- este famIllagmed el Mend ilea expel- mai). Deasemenea o visit& In erg u- cm de (Wad es alum ca sunt ro- Dar nu numal in dorneniul econo-
gnat intact, -51 hela nu numai tu mat rein atitudinea ei consinni- ntie miniere, de l o privire Omni- se manifesta %awn10 eagle.
esunionile publice, la spectesole, in mOntul.
mic
in Romania. 0 bunä parte din am- CETÄTENI ENGLEZI
restaurants, etc. el g In famine In- Actuannente, gueernul national
utile* aspectillui exterior nu este se *cur& Inch de multe simpatil in
la engleg un lux de die marl, el un popor. Even:Idle
*Mel permanent, Osten de sute
- lansate de *te-
em ziare, pe continent, acum *Iva
Con cluzii
Pullni cop., Anglia, Mai Mini mile mai momenta Unele Wm; in- :trine mina. Regimen eenetitacio-
erunintele
aten modern,
introdmere
de
si
beet alc Statultd ne-
in ciuda modurilor de
adeptare, suet de o-
de hul Gratis omelet ingrigri cor- timp eh noel ute grrieee *ea loc
Ins& sad care o ineeleg, deft- credintat articole speciale, pe care nal ei Parlamentul, des1 haste din
porate el vestimentare, nu poei ve- anul acesta, sunt desmintite le An- sunt street:1ra mentalitatea el dl- eltetorli le vor gem In cuprinsul elm Fronts sau reclaim reman prodme
dea in Metal tau decke dement Pee- glia. rece
rulut, lad cu altele am men Intreve- ale civilieatiei engleze pein exee-
Antonin cu ten senitos roz-alb, in- 0 remanige a gum:meld e pest- deg mal indelungl, In care Dead *- lentie. en privinta representarii uni-
digent de varsta Peemanel. bile, poliusl ministru, d. Raresae
sum :Me:rte. Nu trebue se uitem c& pas punctele de vedere in domentlle versititilor In Parlament, prevraeutä
Se lucressa Indordat, mult, Insit MacDonald deelarand, in diferne e singura Inca ce are care formau centrul lor de preen- de Constitutia dela 1865 (Paragraful
metodic, fare. agnatie febrile, teed randure eA e onosit 51 el vres, Marea BrItaele
eland eu mlnueloanste Mogen( et se retreat Dare ceasta nu se va pu- interese permanents, vitale
In me- pare. Toate aceste convorbiri diii- 73), adaptoreu poate fi considerate,
studlat in amenunte de mat Inainte. tea Intempla, cel mai de vreme lee timp pe gedi continente, g uS terg le vor ghee deasement, In m- direeth, rAci o asemenea Med.*
ultra moment rltmul el se apropie mat mult de cel erle:all mestul supliment. nu se Malmo in aid o adt& tare in
Teoria efortului
ei el lucrului
de
facet M. epee:xi:nape, ingete de Miele WM Mai, dupe ce al eternitiAll, deeit de cel al unui
vor eferg sunhats Iunileutui re- moment oarecare,
Nu pot Inchele scene summe
duel, froi a mime conmrsul tepee-
ren- gad de Anglia.
In ultinsii eel coed:scald. nogg
.::"1
este necnnoscute. Grebe nu intee In se
conceplille belted*. gal Milan's. om englez ilustru spu- tult pe care 1-am avut, In tot timpul politig au Kett*. o solialtudine pen-
Cens deratla fate, de Peremsna u- are, Dintre partidele pongee, cel care Unmal diemach ,Ked mueim :Ide- aederil mete la Londra, din partea tc,, intocmirile Angtiel, Aa leg*
snug% preponde- nee noastee din Cannata An- adminiserativre dise 1529, gat de neue
nmet esl.e superioaril. Plata mimed rente,actuahnente, este partidul conservator. A- s* ea eidint*: semi de sate incohe- Legallunil glia, el in cleosebl din partea d-lor lelA de ee flumes Ineinte, rupea
este remunerative., pensionarea se tunnel sale *teem rente aleetulen on, tot coherent".
face In medie dupe 15-20 de ani de ceasta, detente, merge pen& la real], Pare paradoxal el totuei ala este, Laptev, Cioterl, Beedugan, etc., care cu *mete treelitionale de inspiratie,
activitate, penslile acordate, oferind de suple, care libertate, toter:mgt. aau intrecut in e ma sustine 01 in- introdmand elementa din ,,Guver-
un gen de gall satiefacetor el ear* wear pelage de program pre- Munch., elaste, lubire netarmulta a Marna. narea Locale° a Anglin
deem. connate g propagate de ads:en:aril democratie, pie% lath dogmele dlrlguitoare ale Deasemenea am fchit odes* eft-
she tent de d-011 Arthur Willed, Leeper,
MENTAL I TATEA BRI.
.

eel de al donee pnrlld, nu toate et Magnet. Kenney, dela serelclul preset al Fo- In domeniul .oultural, Inn:Meta
TAN ICA rate de tonnage relent: eecenti,este In- reign Ogler-due precurn ei de d. englem este mat mein evulenti. u-
In Anglia et II muncll", care *Mel eh, napes Renate de a terrhina measte Greenway, Insárcleatul dc &fang el mile traduced din literature mote-
Dupe, ce treeeti
el ei podbilltatea
un
sk
(Amp
pherunel in so-
cietal* engleze care, In genere,ai-e p Incheind
de mare fort& politick alituri de treducere trebue
Idul conservator.
mal fan 0 Pee- Arlene! la Snowmen
dune, In tirnpul pe care 1-am Pe- Gratle aluterulul $t bunivelneei de sal
lotee- asitet de toll omega, am putut
.,
agnate acunt apeoem captezed
In Convorblri Liteeme". ment
y:ge
meet capitol teenne se Meet In Anglia Pe oars Aiam mate pelmele rnantfeettel In mouth
*teem de Mehl., deabia atemel eA politics intern& Mite- *Win *elegy, pentru stranger* strange, Mr& mar1 Moline materia-
red sh cuneeti on ailevaral mcdtnl constatam Mel are Ca prinelpli dirigaltoare II- materfalultil acestig nomad Pestle lul care commute aced emeAr.
privinta. Asa Petre Caen la Ineems- u

mentalleatea britanica neteiglunes au- Inehinat Pesliel, avut mule et tul oRTI0del sale publIce, Malaga
Ot
0 pelisse constaterc englezal este bertatea donnish,
respectul creelenelee em vád o sure& de riersonalitin Metre a. N. Petraseu inn Shakespeare. St. Vhogoliel tea- AIM si Negri. in Aarstralk,,
solillcoe, der emerge el rece. Rai loriteglor.

www.dacoromanica.ro
 Pagina I2-a ADEVERUL
-
..
The activity of a Roumanian Mining Compány '?
...a,,-°*°1\
' .. CREDITUL MINIER
this cipher will be largely o- ris, in 1927 under the mulct of Roumanian finished pro-
4 verpassed in future due to the
brew refinery Brazi".
This modern refinery which
CREDIT MINIER FRANCO ducts put them In a very dif-
OUMAIN and was followed ficult situation opposite the
by CREDITUL MINIER Oes- importers of crude oil from,
.

_
. Ltnek "
The rapid soar taken after
the war by CREDITUT. MI-
NIER", the development of its
affaIrs, Its expanslon In the
most important countries of
. Europe and the national cha-
racter of its capital and its
guiding staff Make of this
company one of the Most im-
portent economic .organisms
of Roumania
Constituted at Bucharest im-
mediately after the war by a
1 numerous group of mining en»
gineers and geologists to which
associated the Bence Roma.
rieasca" of Bucharest and the
Banca Albina" of Sibiu (Tran- to the company to execute the
sylvania), CREDITUL MINTER deepest drillings in Roumania
proposed itself to turn to sc- (one of the exploration wells
3 at Vienna, Austria, CREDI- Government will take into se-
The Pipe-Still
proximatively 1.000.000
pounds.
The Company CREDITUL
MINIER possesses actually a
great deal of the most impor-
tant oilfields of Moreni, ()-
blurt, Gura Ocnitzei Viforata,
Boldesti-Harsa, Poenareanca,
etc., surrounding 900 ha, mo-
reover the company disposes
of about 10.000 lm of explora-
tion territories at Vit rate,
Bucasni, Padurea Neagra, Dra-
gomiresti, etc.
The technical organisation'
of dilling adapted by CREDI-
TUL MINIER has permitted
will have a treating capacity
of 800.000 t. yearly, is just co-
ming in activity with 400.000
t.; the building "mkt of this
refinery have commenced a
year before The Brasi refi-
nery is provided with a pipe-
still for the first distillation
and with cracking installa-
gold tions in order to increase the
proportion of essences extrac-
ted from crude oil; also she
possesses all necessary mo-
dern installations such as an
electric pow e r pla nt av bleb
furnish 3100 kw., a station for
loading directly products in
tank - waggons, laboratories,
dwelling-houses for the staff,
etc; its treatment capacity as
well as the installations re-
present the latest novelty in
refining industry and will as-
sure the maximum of yielding
in extraction, so that the com-
pany will have the pOSsibility
to conselidate the place which
she actutlly held otn the in-
ternatiOnal market.
terreichisch-Rurnaenische Pe- other conntries.
troleum-Vertriebs G. m. b. H. We will hope that the French
at
TUL MINIER Deutsch-Rumen- count this injust situation for
nische Petroleum Vertnebs-A. Rosmanla by giving a favora-
G. in Geimany at Munich (Ba. blere solution to the just de.
varia), AZIENDA PETROLI I- Wands made by the FrenCh
TALO RUMENA in Italy, Ro- companies with rournanian
me, UNION G. ni. b. H. in Che- interest between which CRE- The loading station Brasi-Refinery
hoslovaque at Praga and CRE, DIT MINIM? FRANCO ROU- Central-Europe by
DI'l'UL MINIER in Egypt at MAIN takes up a first place. verry actively to straighten ting inthe natural and econo-
the economic relations bet- lising
Alexandria. Such politics will tend to miCal way of this great river.
For the transport of its pro- straighten the ,French-Rourna- ween Daly and Roumania.
UNION" G. m. b. H. Pra- Besides its activity in the
ducts on the Danube it was nian relations of friedship and oil domain CREDITUL MI-
created the DEUTSCH RU- in this way E Ill contribute to gue, Spolecnost pro obchod mi-
MAENISCHE PETROLEUM a nearer political co-operation neral nimi oleji s. r. o. was NIER has undertaken the gain
VERTRIEBS G. so. b. H. in Seeing the great importance founded in 1934. This Comps- of an important couch of copri-
ny has organised art ialliort fermis pyrits at its mines of
which CREDITUL MINIER which the oil has for the Rou- Altan.Tepe and the gold vein
participate largely. manian economy. basis at Bratislava and a de-
CREDIT MINIER FRANCO CREDITUL MINIER" Oes- posit at Prague. of Its mines in Transylvania.
ROUMAIN with a capital of terreichisch-Rtunaenische Pe- CREDITUL MINIER has al- The activity of this irnpo-
35.000.000 iris. buys and im- toleum-Veritriebs-G. m. b, H so established itself in Egypt, tant Roumanian company is
ports roumantan petroliferous was founded at Vienna. This Mr keeping more closely the extended also in other indus-
products which she despatches company detains the installa- commercial relations between try domains. She is interested
in large part and retail on the tions and the refinery of the Roumania and Egypt and also in a great number of industrial
French market. The company Schodnica and lately took the those between Roumania and and petroliferous companies,
disposes of stockage installa- refinery of Korneuburg; the the countries of Levante; in her participations represen.
tions at Havre, at Rouen, Pa- distribution of products is as- this way a new market was ting lei 250.511.597 lei (aproxi-
ris and other centres of Fran- sured by 15 secondary depo- opened. mative ly 300.000 gold pounds).
ce; she possesses her own sits and more than 400 pumps. CREDITUL MINTER expects In that ruanner CREDITUL

°
.

Roumania and especially to

make the most Of the oil
-
count the mining richness of of Eitsorani reached 3382 rn.
this is record cipher of dril-
ling in Emope) and to put -
For marketing its products
directly on forbign markets
steamships and tankcars for We Mention that the Dreesing
the transport and distributiOn refinery is the only of Austria
Tait which produces paraffirre
to bind direct relations with
the Englisch oil-market, this
especially because the imam.
MINIER toghether with the Ste-
te are the chief shatehol-
ders of the Societe Nationale
conch of the country wells in production in minim CREDITUL MINIER' tome of oil throughout the de Gaz Methane"; all the same
After having assured the ex- lapse of Hine, which can be Deutsch-Runmenische Petro_ world and particularly in En- she is one of the great share-
' compared
traction of the crude oil pro- realised in to the best times leum-Vertriebs-A. G. was foun- gland increases largely last holders of the Steam' Roma-
ceeding from the wells drilled the United States ded in 1928 at Munich. This year-aniatter of fact which is ne." company, Calm:Rune Pe-
America.
during the German occupation, of The company dIsposes of storage a strong stimulus for the in. trolifere de Bnicoi, Petrolul
the new company began the ters hasnumber also
of drilled me-
increased during
tanks at Deggendorf on the crease of Roumanian output Rornanesc, Petrol, Govora;
the coal companies Petro-
of
mechanically drilling of 50 Danube and other tanks at and also while the advantage- ,

new wells just on the State the last two years; it has been ous gessrafical attention of sani" and Loses", the Calea"
of 21.450 m. in 1933 and of
oilfields at Moreni and Okiori 41.867 m. in 1934, that means
Hamburg, as well as of seve-
ral deposits in Bavaria.
AZIENDA PETROL! ITA-
our country -
(Roumania is
at midway between Greal-Bri-
company and ,,Credit pour en,
treprises électriques", etc.,
and some years later the com- the double of the preceding
pany obtained in concession L.() RUMENA" company was min and Iran-lralt her es- etc.
oilfields of the Roumanian The company follows created at Roma in 1934, has sential suppliers with oil pro- CREDITUL MINTER which
State, so that the production licy of rationally and econo-
a po- already an import-licence ducts) makes of Roumania the rangs between the first petro-
from the Italian Government most economical and natural !Herons campanies of Rooms,
increased largely, the corn- mical extraction of crude oil. of 55.000 t. yearly. Owing to purveyors of England. nia is the greatest among
' pany being placed in 1927 the Since 1920 till now the total the intervention of the Italian The best perspectives are et- these with Roumanian capital;
first between all Roumanian of the quantities has exceed Ministére des Corporations" pened for CREDITUL MI- her management and staff are
! companies. Since the company 6.000.000 t., being of 461.000 t. the company A. G. I. P. (A- NIER, the new and modern exclusively Roumanian. This
has maintained its production in 1932 and of 512.882 t. in zienda Generale Italiana Pe- Brazi-refinery enabling this company which looks back at
- in the necessary limits for a- 1933, that means a daily ave- Oilfield at Gura-Gcnitzei troll) has offered to storage company to afford first class an aetivity of 16 years, hes ne-
voiding exagerated deprecia- rage of 1360 t. respecliiely witlmut being obliged to sell pumps; she sells her products in its tanks the goods of the products, which of course shall ver ceased to serve the isle-
,' tion of one of the most impor- 1400 t.; the actually produc- thern at prices fob Constantna also to French retailers. A. P. I. R. Company until the he appreciated on the English rests of Routnania and made
tant national richnesses. tion exceeds 1700 t. a day, sho- and fob. Giorgio artifrcially It is true that owing to the honks of this last company market, so that England shall k nown abroad the name and
The company's capital has wing an increasing tendeney. Compressed caving to the res- insuffisancy and temporary will be finished. become one of the most impor. the richness of this country.
also followed tbe same ascen- The treatment of crude oil trained number of customers, possession of contingents of It is itripossible not to men- tent outlet abroad of CREDI- This is the cause Why Rou-
ding gait intreasing from . at the Amora refinery at CREDITUL MINIER has ta- import accorded to the com_ tion the differenee between I- TUL MINTER. menial& authorities give all
1.750,000 lei to 10.000.000 lei Balcoi arid other refineries ken an active part at the foun- pany by the French Govern- talian and French attitude. The DEUTSCH RUMAE. support to the development of
some months later and passed was of 4.500000 t. since the be_ dation of several companies ment the desired development Indeed one can establish that NISCHE NOTOBTANK-SCHIF- this national company at home
successively to 605,000.000 in ginning of the companys ac- for import and distribution a- of the company has not been the Italian authorities have gi- FAHRTS G. rn. b. H., naviga- and abroad, being convict-
1927; the capital together with tivity. During the last two broad. favoured enough. irhe inferio- ven proof about the large com- tion company on the Danube, ced that its expansion is of a
reserves- -ia amountig to 800 years It was of 371.497 t. in The first of this companies rity which reap ts from the prehension they.havanfor ithe 4,t,,Nuoien in. real adtantage (=Abe, Rouma-
IcgiliteiliPli that means ap- 1933riittid bro005 t. in 1934; was foundel in France, at Pa- actual rule for t e importer, reciprocal inlet-50sta. pursuing vo,n.fv*:44,,
. 1929 for enahlhigint)e Marko- nianriettingmy, -ed co

mrtil angdo-
The Auglio.-Roumanian Trade - 1871 to 1935 -
by T. CRISTUREANU
of the Ministry of Industry and Commerce
I» e 19811aMallainiere
Our short history of Angio-Rournanian economic, Totes 1880 et 1870, In medic, sane-, In sehimb, importul cyst& o cres- fund reexportate de acole dire tided numai cu 9178 la suti la dever redus, blocan de plat& Pedro
relations, as it would come as a surprise to :scowl la, Anglia se adoviziona pe an au' term 192.799.114 lel lar Importul porturile englece, Medicine, germa- exportul nostril total, iar la Import, pcilsol trimestral al anulul curent,
readers points cleary out, to one precise fact: that ate 16 mhisene kilograme gran .- nostru dln Anglia e mai mule deCit ne si femme. Nu se comite deci o cu nuclei I448 la suta, tined ane-
.
Mtuadia s'a imbundatit Ugric, mice
during most of the period, Great argon held at dus din strainktate, importand la dublui 32.849.683 let aceaste tare mare gretalä Tiara prin export in mia de Austria a29,86 la suta) mamma. Dlspunena de un mle sold
least the second and very often the first place in aseila Perioadd cdte 6 milioane 01- rettnandu-si locul al Lt-lea ea tara 'Wale" vom intelege export par- Germania 129,48 la sutd). La un ial. ' activ, fare ittse ea bimodal al ex-
oar foreign logreme porumb, in Cesare an, pen- de origine", cam& Austria ri narrate°. dal prin transbordare In Anglia". port din Anglia de 45 nnlioane tel. portul anglomomen sa la prop.-
The war, naturalfy put an end to those relations, c noam sitetoe ei a na000itse. Prantm, Turciei 51 a Germanise Acest Meru, 151 gfiseste splicers In- am cumbrat In 1904 materil tex- title impreslonante de odinloard.
but soon after, both countries were able to enjoy la nod aaa ne spline statistics eagle. De asta data, am Imported meant tdo bung manna, pOol si 001551. tile g derikate" penton 28 niilloane
again the best of reciprocal benefits out of their ze, se adrcean anual chte u mi-pentru 8 milioane jam/date, diverse In 1894, exportul in Anglia 1-au metale ol falnicate din metale" PERSPECTIVE DE VII..
frana, mg pear 1933 fully desemung its qualification lion Integralse de grhu 41 cats id, oblecte din metal pentru aproape aleictuit in sea mat mare parte re- pentru 9 Dim. milmane let TOR
ai the boom" of Anglo-Roumantan co-operation. rnilion kilogratne de pommb. 3 inilinane lel $1 textile, pent. 14 realele exportand Intriaselo Mina In 1914, i-am trirals Mc& Anglied
Einee then, various f eu s, mpe n tuneo mIe dcci cer . c hillioane lei. 156 mil tone du pentru 28 milieu- =dune ',onto, 35,8 milloans lei ei Din sae relatate pana act, se ism
continuous development, of those close business rela- Inceputui relatdilor comerciale nor- Intre si 1875 nu madam ne lei, 278 rail tone porumb pen- en comparnl dela es .pentru 55,8 pone intrebarea, care este viitona
tions, &though there is es/ fident proof that both malizate dintre nol si Anglia, ne mca petrol in Anglia dell in Austria tru 27 milionne lei si 136.500 tone milioane lei, spre a intrerupe Marna- relatiilor nomtre comerciale cu An-
governments are trying to do their best to smooth Omani in situabla unei tarl care glia? Ca aceste raporturl aunt de o
the way to the benefit of Great Britain and Roumania. dmea lipsa de produsele f abricate rTurcia., da (seam die unrni- orz pentru 12,282.301 lei
acela$ an, am importat din An-
pe oriee *Mama economicd li co-
mercialn In timpul radmiolui mon- importanta pentru not, 5151
T. Cr. de .Anglia, .51.1 puteam oferl ei, pro- Cat de mult a resent imporrin kin tr.95timi si OGI, and de exemplu in 1915, sin- nu meritd s'o accentam. E destul
Ouse pe care ma tarn incease de g 3, Au toU g r'a bs W 75.5E1 sa amindm doar oá inainte de rar-
Se nor mire, poate; unii, dece arn le de ol cad furnisao materia pri- a le mai produce in cantttati sun- 4..., la sute din exportul nostru de ani- bole pentru eel mai multi snl, An-
ales arm; 1871 ca data precis& pen- ma puternicelor industrli textile din dent de mari. mals, 63 la sate dln preausele soh. glia ocupa local al doilea in comer-
tru madame expunerea relallilor Lancashire. Ceve mal Main am intent 5i noi ie. rid" si 44,35 la suta din produsele tol nostril exterior II to dima ens-
comerciale dintre aceste doua tan, La gurile Denali% ne aesim In faze ineestrerii economice. Tide- % subsoluitil". bolo 51-0 mentinut poNtia sau a
de-atunci numat st pane astazi. net. 0 lark st se P.P.', lorin fOrta seed, Salads, comerciala era past- sent" chiar in locul Inaba
Explicable e Maple: am intent abia imprejuriallor, tinuti sa exploatam va, diode& prea mete erau nevoile CANTITATIV, SCRIM- Ile a menfine acute raportart
ternu de tot in politica economic& Marla
International/1, ea stat-contractant
cu depline drepturi si in consecin- doud reptant, earl se Completes mot- In
cad trebuisa satisfbeute ode a
Cs strueturd economied, dect porn,. la o Wet& noua o tara tined
feeble states, secede de-a rendul
/ BURILE INTRE CELE
DOUA TARI N'AU SCA.
ZUT
piing de benefieli probm ambele
parr), de a le intensifies, de a ewert
piafa britanicd at& de aptel pen-
to, dispunand ei de operate] admi- proe, piedeca indepartdrii geograli- 13tiam prea bine pe sauna ca o re- t,s us connam mare ft eentes alte
nistrativ neeeser spec a inregIstra ce Hind /Mind de Wee spiettul de cola bunk e in stare se. echilibrm In peste cpatruzeci de ad de li- produse romdnefti, altele decet pe-
a intreprindere al conierriantului ca- sokluale padve, fibula oriunde se nistIte si neintrerupte reported trolul si cereatele (vezi Anglia sl
re ;meditate $1 vied. economic&
glee, pe stand, mal malt cleat as- gasea un plasament pentru aural a comerciale ant patut deci observe. Romenla7 Reledluntle lor economics
statute. holdeler noastre.
d'u- tezi,cdriluril"
rassit. .. urmatoarels Merlin: 00 1mportul .1929-1939, de T. Cristureenu, su o
,Les prinepautés... ni l-am satisideut 010 Angla MUM prelate de V. Madgeartd, depinde in
ne pleine libeeté de comerce",
prima asertiune fermata a dreptal-
lost
Primele conventii comerciale - mama din ce la ce mal reduse, de
la 27 la suth la 11,07 la sea; c1 ex-
bund parte de successil sau Since.
'551 luprei in eare ne-am angafat Is
1st nostril la existentbe cum s'a pre- Incheind cleanses,. serwantie co- Man pellet:1os" dell, cu sIgneenta, portul tn Anglia a armed aproximed top, pentru trtfreingerea crieet Dar
vase in articolul V din tratatal de merclala in 1875 eu Austro-Ungaria, nu se prevedea Ina dead a la ce tie melee pas, dela 20.8 la suta. la eel putt?), in egald mamma depinde
Pace d.ela Adrieno ole din 14 SG,- .,a,, printfo ment'iune special& votate. data Der zur Weltmacht" 40 4 .74 4904 .44 .7.2. .30.03.34.35 7,93 al mite; ea Anglia campers, mal si de modul in care vom infeege
tembrie 1829. 01 to od, Pala: 14 t"'" de not in 12 Idle 1976, ant Wins in va mane Germania de a Porni a- ales cereals si ne vindea mat ales no/ sti organizers Prodeetia fi mal
Inca, auncia, puturea Silvers., 00 parte aceastft conventie el ample. ds:a:rate rhobolu in contra Mg:- Participafia Angliei la actmertul nostru eateries. textile, raetale ei 0,55mal. Reducerea ales desfacerea produsetor noastre
MM.. 10 &spun& de nol in politics Angliel. Des, tweet act ar pu a tI manlier periculoal". precentor/a a importulut, su impli-
el McGee. Un .drept ',mini.. considerat ea prima reglementare a Dealtiel, se crede pan& al Aus- (The share of Britain (percentage), in Roumanian pe pieta engleze, atdt de rentabild
ed o reducere a deveruliti liars am- dar gi atdt no pretenfloase.
forma, nu Ina ea fapt. relabillor comerclale cu Anglia, to- tro-Lingana s'a grabit a& semneze
Nernst atone ne mai este Ina suet prima conventie comerciala conventia comercialb eu not sfi- smISI d,loneAdneVies, Liptetenlacli
tra .1e) bele tart, pinded ambele Wirt, in Dr. T. Cristureanu
aceecie epocil fi-au mdrit conside-
mantel-A cath frusta sa depus It Ce." peoples sled semnati 61. Mamie& eland Tares, Soma( de teama unel iminauti loienainte4esdornalrbpuenni pentru
rnbll conierful lor exterior, difunan-
te jertfe s'au adue spre a include- cu Anglia a fast abia aceea dLn 5 consolIclari inexpugnabile a corner- anuald, de import, intre 1561 a 1865 dat-I insa pe mdszA9 ce nowt piefe
ea monarnia austro-ungara de Aortae 1880, pentru o preload& de tului eagles In Prinelpate. a fost mimed de 11 milk:inns si
ne lei, la un imptO0G3 Loral
se doyediau capabile sa re prefinte
a semna cu not o conventle conaer- 10 ant Dup& msueirea unui nou ta-
cialn, in mod direct, dole stet la rif vamal am incheiat in fine a
PRECIZARI STATIS- mitate lel, pe sand intro 1871 91 milioane Du & al t
lei din l es o Meth sou eu o cerere noire. Phnninh" Londrei:
stet. Zece oar de ails, dela 1875 ei dema conventie comercina cu An- TICE 1875, neut.& mettle reprezenta on A.n", Destul area cd in 1913 exportul
Expoorttaidle nnbusmteol Raziaageisibi fast de 671 rallioane lei
lank la 1885, Austro-Ungaria si-n one. h la 19 August 1892, de-atund el Incepand deci cu anul 1871, pen- import lei din
de 23 milloane $1 Juraatate
Anglia; deci o mettere de 12 milloane lei,
Incasat simbria sub forma unor ce- pane astazi, raporturne dintre a- t50 care an able., dispunem de eta- mllioane lei, sau mat mutt
sluni vernale preferentiale, far& A cute doui tart, foreland caile obis- listici complecte, constakem
sonventh Pre- Porful total a] Romanist, a
a fast
es- Zece sad mal tarn.,
de
oa dublu.
esportul nos-
din care meet! GI: tot asa, impoTgitlrit parcurile
fi lattet eaStage ale, derall. Inn." nulte In ended unor
de- else glaciate de principlul Maned 177,652.782 lei, ((Intro care am ex- tru total din 1884 a fost de le rIT.511 ppcs7:- trr18''74"gatiT i12218'71i.nos"s
peedentt politick 01 econornici 184.119542, plasend munal In An- In Loners, congestionald de
ent prin forts artnelor in contra
eelee 000' Pe "hnelt
natumil celei mat favorleate
( in a- portat
mondale de necesitint spent/me cat 27.395.200 lel. Ces mal mare
In Anglin centre sumo. de glia,
paste 330 mii tone poeumb, a- Situatia de dupfi räzboi fie, s'a dat toatd vile pareurilortra-
grddiollor publice. 91
Titeele': 80o 11u
ca avem statistia peseish a co- s'au' Wit ha urma unor crize econo- Para a exportului in Anglia se W.V. 80 mr. tone orz, Intel vales-
Dud: rimbolul mondial, sau de seta din export,. nosti,
inset, 91,6 la Metropola este (lemma de tame-
mertelui nostru exterior abia Mee= mice neprevilsute, compune O inoerenle in valoare re total& de 54.763.000 lel.
,
cand s'au stabilizat lucrurile, dela formeazd 0000101 it produsele toril pldnidni" )
pand en 1871 91 c& Prima noun's cat de temute era In acea vreme de 27.196085 lei. Pentru acent an, 294986.271 lei. Din Anglia, am A crescnt Inst1 enormet importul: 11

na- 1922 sl pan& la 1932, valoarea sale derivate. Pe vremuri, exportarn Bushy Park
conventie comercialk, My, clad Anglia ea peeve coraerciala, relese ca debuseu, Anglia lacuna locul al t.-tat in 1884, 58.223.472 lel 119,74 portului nostru din Anglia, repro- intriacele sr lemne, mac. Astazi, n- Green Park
(1400 acres)
ani de tratative cu Austro-ungeria, din scrisoaras consululul prom patentee, pe primal plan stand Aus- la silted, aceasti Ossa ocupand net- seats intro 7,29 si 10.83 la auti ea 0,00 01 nu. Concurenha scoria, pe Greenwich Park 153 .)
am semnat-o la 22 Iunie 1875: ebia Neugebauer din MO, din cars ci- 'Leo-lingerie, spot Tarots Si Feasts. Tel locul al LI-lea atat la import cat valoare, pistr000u-5i eproape me- care ne-o Inc urinelet de cereale a50
Hampton Court Gardena (54 " 1
ca. se "or Implini 60 ad de-at:del. tez, dud: C.I.Balsoiamt (retorts, po- Importul a fost de 82127.288 let,
la export, dupa Austro-Ungaria, ea5 et-llama: Import de textile, din continentul nou 51 Australla, Hampton. Court Green 1
Pt ce Inseamni 5a1e decenli In via- liticei noastre versals, 1904, p. 92/, importend produse engleze pentru II Zece anl mat Urdu, elect in 1894, rnetale, moginl Il nlotoare. politica economic& englez& in tea Hampton Court Park (17 " 1
te enui stattl unnittearele: soma de 14.390.820 lei, Anglia ocu- Exporter a inregistrat in schimb, (615 " )
Cornertul angles copleteste toate peso astfeliocul al II-lea dupe, A- exports' total al Romanist s'a ridi- mama dominloseelor el campanla Flyde Park 1360 " 1
DolfA REGIUNI CUM. porturile, cu produseie sale. Acest ustria 5 Inmates Tumid., a Fruits,. eat la valoares de 294,198,384 lei, osclaiii mat accentuate. Astfel in noternica de reagrarlanlzare dusi Kensington Gardens 0275 "
1922 n'am exportat ln Anglia clmat cu succes In Anglia, mat toate mo-
duan pericolos al industriel ger- In a Gennaniel. Materil de ald" din deel o meters MIS de 1884, cu 80 79,298 tone spre a exporta In 1982, Botanic Gardens 1
PLiMENTARE sm
milk.. I-arn vfindut atund tive destul de puternice pentou care Regent's Park (288 " 1
In Principate Anglia s'au importat Peers 5074871 lei.
Carl au lost relatiile comersiale mane s'a introdus si progeesul lei, Lim bumbacuri, metale, lanfi et Axonal dodos(' pentru 78.841617 1,259,457 tone. Anglia nu ne nod sale vechlul Il Richmond Park
(535 " )
dints, Anglia si Romania, de-atunci 0 merlin% si nimiceasca, =tern din pentru aproape enema tare particIpand en 260 Ca valoare 01 partIcipahle, expor- bund. nostru client la cereale. Epping Forest
(2358 1
hi pana astazi9 tie pand acum al Importului nos- Ulna",
en- 4 jurn. milloans lei.
lel,
la sua la exportul nostril total. De Sul dare Angie a varlet dell intre In 1933, am met avut Inca o be, Battersea Park
(A560 . 1
ma preaima anilor 1860-187% An- Mu. Importul manceseturilor (200
gin, era o are In plin avant Indus- ga ze si al ficrului englez, in tarns In 1874 ex:mat:11 nostru total a allá data, Anglia map& prim] los, 2.37 la sutd 51 103 la sulk deti 06.0- lanta activa cu acest stet, Anglia Clapham Conlmon rzoo .
)
)
steps- Idle:aril de Jos, sporeste din an in fost de mane 134,713,818 let, lar In unnata final de Relgla, Germania titstiv. din an in an am exportat detinand losul MOM, atat la Im- liataautt Forest
trial of commie], reueind sa,
roar- Anglia arn cuportat numai penten 41 Amnia. Benda, a format de fad tot mat Mlle maniuse In Anglia. port cht 61 export. Sub aceet report, Parliament Hill
(X108 )
nensca user aproape taste pietas an II face o mare concurenta 13.080,146 let De ad& data lash in statistica sauna ca tel de caz" ca structurd, exportul nostru In An- anui 1933 poate fi mask/era ca cel =Eh. de 1271 ,)

Winn cu medusas et fabricate. turilor din Llpsca el Wens." zi o die earcert Mira
/nciesteddearee fireste oh a adus Inc& de pe stone, lode pentru Anglia In marine Mcul at Pales, al Bendel. 01 anume, s'a constatat glia, se pivoted Insd 00 desdvdrsire mai prieliito au comertulel anglo- intindere Inlaid de 17180 acres
aa $ine neglhares epic:fit:mil en- Intaletatea economic& $1 politic& a due& Austria 51 Turcia, cumperan- ea produsele exportate cu destinatia 08 modifier.. 151re 1871 l 1904, 90 01
le sod din eaportul nostro sore
route. dela 1871, facoace. Spre acre: 0,41 hectare), eau in aimed,IX

mat ion In stare sa lansese in mod ofi- du-ne mural cereale pentou soma Helots., 1st Ial, drumul nurnal cadre inreglstra Ina in 1934 sea mat sionlie noletrei 7.085 hectare,
o oare dovedindu-se (Aimed, Anglia II formes esrectiele. In 1931 rmast& deelluzlei un sold paste, du-
rentabile cs patuni pentru tom, dal, deist dime,
1
spitetul de ..doSe de 12.764976 lel. tut port de transbordare um ...).....--____

www.dacoromanica.ro

ENGLAND AND THE ROUMANIANS IN THE PAST
V
Professor N. large] at Oxford
when
»Doctor honoris cause" degree by the
nive Ursity
Our connections with far-away
England are much older than it is
believed, and material. trustworthy
and varied, has not been lacking
for presenting them a long time ago,
new data being continually forth-
coming.
Naturally the middle ages yield
nothing regarding the contacts
between the two countries. In or-
der to find them one must wait
until that XVI-th century, when,
according to the new policy of
Gneen EliSabeth, Englishmen came
to seek highways in the East, in all
the East, front the Russians with
whom, as proved by Mrs. Irma
Lubimenko, there were not only
trading relations through the North
Sea, but also a Plan to establish,
in 'Ames of anarchy in Eastern Eu-
rope, a Briiisch rule, to the Turks
who obtained in a Hareborne and
an Edward Barton, permanent
coininemat agents of the Queen
i,' the capital of the Turkish em-
Pire.
-bu
A the difference
MKT. economic and poltticabovas 'excellent
harder to make than at present.
Hareborne trailed, together with
other Englishmen, also through
Moldova oi Peter The Lame (Re-
tru Schlopul), closing a convenfion
stipulating liberty for exports, but
Bgrton, quickly initiated and be-
friended in this Turkish world,
got mixed up, as speculator, in the
business of the empire and of its
Danubian vassals, sucht as Aron
Voda, Mihai The Brave, appointed
also through his influence, or the
Transylvanian princes of the
Bathory House.
Diplomatic representation be-
came permanent, and the example
of Barton was followed at the
beginning of the new XVII-th cen-
tury. A son of a former Moldavian
ruler lancu Sasul (The Saxon)
through Peter Rates, -
a descendant of Stephan The Great
Bogdan,
who entitled himself, by usurpa-
tion of rim Stephan Bogdan,
supported with the aid of the Bri-
tish ambassador, greatly esteemed
and followed, his ambitions to
throne, obstinately, offering to
help the Christians capture the
forts of the Narrows. Reaching
England, in his wanderings, he
gained the heart of that adventu-
rous relation of King Jacob, heir
to Elizabeth, Arabela Stuart who
had herself painted in an oriental
dress. His plans and hopes con-
tinued until the moment when,
comoletly disillusioned, he sought
a comfortable rest by renexation.
After that nothing connects En-
glishmen with Roumanians until
the end of the XVII-th centUrY,
except a shipment of Moldavian
oxen through Danzig to England,
Travellers were rare and travel
lacked any exceptional interest.
Matters stOod Otheovise in the
long straggle between the weake.,
hing 'nut arid the Christian of-
fensive of the Austrian Habsburgs
who sought to gain the Turkish
Hungary, Brnish interests inter- copillo
vened. Between the Muntenia
Constantin Brancovana, a Powerful rtg of icial reamoscutd
gad rich ruler. alike to kings, as «unkind, care se mud ctt salyarea ria, etc.lar majorltatea Blew' in- se in slag public& reeloobaoeo te
spitefully relates a contemporary, e ingriiirea
a close relation, and the English
ambassador to Turkey, Pagetl, lit anal
there were some contacts, and a ward de Montiole Rudolf, fencer, aata a
clergyman, Chishitli, travelled nar miblic. Mai tdrzia, Edward de
through the Principate, being re- Montjoie Redo! f,
ceived by the ruler, wlm impressed omit canonic la catedrala St. Paul parka biseriellor.
him " imPOsing, and visiting
one of the most learned Roma- entru actiyitatea sa caritabild.
than of that time. Constantin Can-
=urine, educated M a westernly yealea acestel socialite sport ni hotr r:tnitiallya
manner, Italian, at Padua.
Then again only traveling
dents, verY rare, are met, withoat
a"S' "oll"lvn
regions, Englandnitstest
i"
of the XVIII-th
the' 0.000 Coed au fast adapostlti
century being concerned in other
Enrope and its influence
Parts of
ir Commnimli""le "oi being the pentru coati met deasemenea Deasement e de notat ea The parte din biseriaa anglicang Dar
same for quite a long time,
In order to be otherwise twO amcsajate ca sulfate, unde coptit Strays Socfetr nu este semen, rellgloase in care aceasta rninorlta-
new events nad to take place.
after
Eirst the establishment
example of other countries
sala, Austria. Prussia. nf consular
agents, which is being done from cletate
tne end of fills Century, these
agents havIng, however, a very ll- vile Confortilblie. se del nosibilitatea railaaia
trilled part.
second place,
Tlam in the
. MON lac cell Ellala by Professor N. IORGA
of the University of Bucharest
a dogma
for the English policY.
The ido of tim urin of the Rou-
manian prhimpates could not tile-
refore be looked upon with soma-
thy, and British diplomacy did
everything in its power to prevent
it. This permanent opposition led
to an understanding with Franc,
in which Emperor Napoleon Was
an unflinching supporter of the
I creation of one Roumania, and it
was thus that the bastard idea of
a half union was evolved which
could not naturally resist the hard
pressure of circumstances.
It would be interesting to inves-
tigate the reports of the British
Consul of Bucharest regarding
that rule of Cuza Voda, which
means just the defeat of the Br--
tish point of view. When later, my
der the new ruler Carol 1, Rouma-
nia sided with Russia, to tear
away from sovereign Turkey our
independence, England remained
true to its patronage over the Tar-
.. I kish empire.
But immediately afterwards En-
glish writers, who as early as 1&56
had translated our popular poetrY
after Alecsandri, producing the
iolume of excellent ornamentation
Of Stanley, began to study us, and
They were not long to discovering
'a country full of originality, an in-
telligent ruling class and a peasant
population highly interesting. Bo-
oks on Roumania began Men to
animal-, such as that of Samuelson
or that of Mrs. Gerard. Knowledge
about us entored flirts in the En-
glish circle of interests, late, but
real and sound. Since then the se-
Ines of these books continued. with
_a
the same atentive observation and
conferred itonest judgment.
Oxford
Th' maf flag'
Ferdinand °f highly
with the fMaregifted
daughter of the Duke of Edinburgh
kin g
consequence of old trading, in con_ did not contribute to any portico-
tinous development, with Eastern lar political and social approach
Countries. whose preferences go to
although Mary Of Roumania did
reliable Brifish merchandise. offe- riot remove herself soulfully, as she
red by honest and sound trader%
tells ns frankly in hen interesting
the participation to the new con, recollections. from the land of her
mercial activity of the Danube.
birth. In t,he g, ereaf ,Wa,r w.e were
winch starts after the treaty of
nn the sine oi »Jot only
Adrianople between Turks and through the sentiment.; ,ennnen'
Russians, allowing the free cotton- fin. with Frenee and, altnough
lotion of Roumanian product% es-
Pecially wheat, and the creation
Temperley caught the sense of
our struggle, the ideal of which
for this economic function of the was shown hy the generous Pro'
Danubian ports of Braila in Mun-
Paganda of Mr. Soon Watson, the
tenia and Galatz in Moldova. Bri- Roumanian sacrifice was not un-
fish vessels made their appearance
derstood perhaps In Its whole mo.-
about 1830-50 in these waters ral value.
hitherto unknown. Lately Roumanian students are
Willonson, a fOrmer Consul. had "Pearing at British Universities
described fairly , extensively the and by and by the sense, so Ve-
Principates; a little later a Consul
Bind., speaks with an enthusiatic
understanding pi the otigiu t
thnir uaioe and mission.
emus through traditional unity, of
English life will be able to pone-
trate into Ptoutnania. Of Roumanian
professors, Parvan alone lectured
And from us Petru Poenatu. the in England, and his beautiful ant-
founder of higher learning in ferences were published in the land
tenia. is the first Roumanian tra_ to which myself became attached
yeller iv England, perceiver of an by a honoram doctorate at the Olt-
.. ford, UniversitY. English 'professors
terihniqOb." n
The Crimean war, however, was have not Yet appeared in Roams-
needed for these countries to enter nia. Here is new work which must
into the field of vision of the ave_ be started with heart and pursued
rage Engliahman, Persistently.
England was decidedly on the
side Of the Turkish empire, in the (27
economic life of which it had had
such a large part and the territo..
tial integrity of which had become
INCREDERE $1 COOPERARE
Nu trebue sÁ uifám ca suntem din aceiaxi esenta,
din acelax seems, din aceiali feature.
Natiunile trebue s
revine la increderea recipro.
- ea" xi la cooperare, fiindeä altfel, chiar dexarmarea
nu ar servi la nimic.
R. MACDONALD
Institutiile misionare
si filantropice in Anglia
(English phihmthropiaetits.otet.tizs and missionary in-
de CANONICUL RUDOLF
Secretarul Soc, pentru confirm, cannier abandonati pi ráticitt engldre. D. MacDonald nu este mern-
0 tresdeire careeteristicd a \neat target, el sunt grupati si trimist
eligioase din Anglia a fornteage dtferite caminuri rest irate in tot Wei
nundiral si yarletalea Instilultunilor Angliet St tn armful We- Aegitei va
misionare si filantropice. Ceeace les unde li se oferd, in limita po- vIeRt publice eagles, Astfel Main-
este caracteristic Denim aceite in- o copildrie Ensile- de tea ftearei fading a Camerel Co-
stitutit este ce nu au hunt filled grill. Ei nu poartd uniforrne si stint munelos, un pima Mimes& o nulls&
deed art program intocinit de fore- Ebert de a se duce la' Inserted si Cortegiul primal-OW In doom spre
lie superioare, ci tern stradaintele scoald intocmai ca si guritaiti copii, biseria,
parlicidart parte cleric', si Pot face parte din asociatine
depose de
parte laici. Un exempla eloeyenl al nereedul, cum e de
acestai activithe este The Church tia cercetasilor si a calauxelor.
of England Waifs and Strays So- Cdnd coffin pardsesc scoala ei binecuvantarea ung preot Nu exis-
ciety" (Socletatea mere Ocroarea sent ie acc fa teat
b t d oui P rdtdciti de pc Neer rgistiga,existenta. Biiieth
Biserica Engine), instleRia- wild
of langd picture, agrtcultura,
de Biserlca ritul, tdmpleria, croltorta, cismd- o ceremonie religioasg
minor neyosi. paid gospoderia.
Aceastd societate a fost fondata
In fiecare an trebuesc stranse care clash majoritatea este adanc
MI de un War late, Ed- same Importante min
deoarece societatea nu prt gat de panic as intre stiinta el re-
fa Idrotonisit st meste fel de subyentil din ligie es exisM coatroom...
here din Londra, drept recunostiene
Activitatea acestel societelti
incepal modest ace _ faceexempla minimal de cc poate rental el coed in Dimmeaeu. Pe de
Oast cu
particular& In cola- alt& parte, proletariatul mangestä
milord sa octi,ivosrgargledeo sfiocticz,lle,ze
, reu aslagi este in
Ise' treeing peste 4,400 copil.
1ta Wind, societalea aproape
De crind
si
I.
¡lint& 1.00 of't adomf, /RIO pandtrea cornunismulut
unei vaste asociatit
laboralort baneyolt, controlatl si Nu se fac statistict religious In
ondusi de Biroul Central din Marea Erltante. Este inch eunoccut
Laaa.a.
;f1:.fvn,firtell:...ds.fisX(Ifnurliasrtfar:,t
poem cope infirm!, ultimele flind kurch of England Waifs and cele *proximo-to tret side de sect
Njmese 0 ingreirc (meta pe cele in Anglia care depune o
the
nut noi doscoperiri medicate. Cat clivitate Intensd mere ocroti- Dimpotriva,
Ru-
(Jew. count sdndtost aceasta so- rneraa,cctsilioar patiurtrdrseirtoiasslorte0711,,Li din seeste ogee Mistreaz& deosobt-
obisuideste sd trimeatd pe
NM wide, adnPostitt in cart amulet Biserlcil E'nglegc, 're- aproape toate, ei mai ell seamg cola
eel tn&l orteliataa
suht o continatillxm Si dif ¡wile rate
aagerfle
as a
supreveghere,
de a veni in contact Oa whim. Mail Rudolf coopereash tiunile use centribue la buns stare
ADEVE R U I.
PYRAMID
Li
Canonical I. A. DOUGLAS
Acum &laced M noel de ant, an-
Luella prim ministru, pe atimei eer
al partidulut laburist, spunea des-
pre Isiseria eh e afletut national
bru al bisericii anglicano, Dina sea-
Caracteriaarea d-saie este to-
Intel-twist& Orice vizitator al
a
rernarca amulet.,
practiettor rengioase asupra
rote un aspect caracterts-
ti. tic al Loraine!. Inainte de deschide-
rea eedintelor, itgastorit aslant In
asocia- gimp la sorvicial dgin. Nicl'o somm-
nitate pushek n'ar fi complat& fax&
t& Montane important& sau asocia-
Me de oarecare inscma&tate, oars
se. nu ia parte din chnd In eand la
cradled- In comm.
Rohl jucat de practteile religioa-
superficial el dovedeete eh in f is-
ofrande, Wring& de insemnatatea rental.
Mari meat de shillala', ca Modal
Rutherford sau sir James Jeans
Ditelectualli dau un mare procent
este de eredinclost. Prancmasoneria este
mcml respandita. In Anglia, der ade-
o tot Mat de puternicg convingere
religloasg. Marele Mutual In ras-
este lattice Mee a mandsmului
in Anglia
de co-
oh Riede mollI, poate ehlar lung
tate din creetinll engieal, nu far
ti este Impirtltá, vus fermeash un
bloc 05111 anglicantemulut.
cu wale ca fiance
gle sale pardeularitini doctrinele,
Inseinnate, ea Snake bolls* earl
weeleyane of ces conoregationag,
du bung sue In gate es-
www.dacoromanica.ro
Paulin 13-a
atista
r-
este iireferatá de lumea elegantei
pentru calitatea ei neintrecutd.
e Batista Pyramid se gaseste in alb si in desene
si culori yariate.
o Fiecare batista are eticheta Pyramid" lipith
pe clause pentru o feri cumpantoni de imitatiuni.
Deci cumparati numai batiste
rYRAI
11
Us produs al fabricii Tootal
Manchester (Anglia)
71c, in n
(Religion in Ettgland)
"
..de CANON ICUL I. A. DOUGLAS. ,
meere(ar general el Cornisiel pentru relatatextemettete
' inblepisecipatului Canterbury '
a credinelo5nor. Ton reasoner in "large fel Sao intrialtal, am sta- pone mmoseuta in Anglia, in ce pri-
episcopal de Canterbury pe seful Wit el 4000 merniiri et parohiet nos- veete meager Dar apropiega Prim-
creetinMatii britanice. sloe faccau parte dintr'una din di- ante. de reshot et leghturlie care ex
In vista poporului, imporfang et- teriteie noestee organisatii. Aceetta armat, au dat nesters in cereurile
seripit angliane este datorith icien- binelnieles af era de eel oast ger-
tlficemi et dealungul secolelor cu e- gees manta la bisericia. Vre-o 400
biserictl anglicane use( doting Pu-
ternice de a imprletent cat mat mull
de adult et 800 de tined vie in fg-
.
xistenta neamului. cote drag bleerici. Ames se data-
care Dominica la biserica De Putt gets et faptului ea regele Carol este
ISTOR ICUL CRESTINIS- se impartasese {wee patru sate at
MULUI IN ANGLIA stranepot al reginei Victoria. Ro-
'
Sin 120 oredincloal septsminal. meanie se bung .de tot mid mutts
Creetousmul a fost untangle in Dupa razbm Waage anglicana simpath, in Anglia.
Ainglia din rashrits de uncle el-a Mat mangestat dodge vie de a se
structure. Cana mai tarns, in seco- apropia mat mug de cea ortodoxa. Intreaga comungate amalgam&
lul V, anglo-saxonli asnueno it BA- Partizan convins al emote! Met este soul oh legáturile rantre eels doe&
tania ei au distrus organiza(fa bise-
die... existent& Incetul us hue-
arhtepiscopul de Canterbury', d-oul
Omen., aoraon Lang. 0 delegafte o-
biserict oar fi logistic In urine ni-
eitel pe care o va face Rominiel
tut au adoptat religia bitstinaellor, ficialà, compusa din reprezentanti ai delegatie de eanongi enolest, In ar-
dar au foet Prea maridu ca os hu- tuturor biseriatlor mince-rag ortodo- ras Invitatiel patriarhului Romaniel.
mmock si practielle acostora. Anglo- xe, a luat parte, In 1930, la roofs- Conduchtorul acestei delegatii va fi
episcopal de Lincoln, et printer alts
soma° au foot convertin In anul
597, and Augustus a fost trtmis din
rinta decenala a episcoptlor snail-
cant, tinuth la Lambetti Palace, re- eptelopi el teolog vor vent In Ro-
Roma ei a intemetat arhiepiscople
din Canterbury pregatind canal u-
ceding eptscopilor de Canterbury.
Grane colaborarii eptscopului Nee-
mania arhiepiseopol de Dublin fi
Ucinen-
ratatea bleericeasca a britanilor cu
anglo-easonli. In epoca aceasta Mil-
ieu in Anglia mai multe reoate. U-
tarte al Cernatitilor, care sl-a
caier4at stand elegant unanime,
s'au putut hia In. dinette enumitc
is'irttaftesa"ClIn dOsroVdo.ggelefegttl
veu desiour pellejui sg dismite cu
teologii rombni el viatta aceasta va
ngli britanilor ou anglo-saxonii fa- probleme formulate da patriarhul ocaziona o intenstficare a raportu-
ng singurg biseried i se datoreete Melette al Alexandria ajungandu-se rilor Ing e biserica ortodox& ce a
contopirea lor intr' o singer& nano-
ne. Aea dar gauge este manna na-
tiunti engleze.
In vremea suonigr ei <Iona au-
la conciliate. ea o infeleure 'in ma-
torte de dogma este
ale dous
intre
anaemia-
Dar scopul ei principled va fl do-
vedirea bong vointi a biseriell ei na-
thins englece fat& de nationea ro-
cerima normandh, biscrica englez& LEGATURILE BISERI. man& unit& fi In plin progres, fata
a fast basil libertatilor poporulut. CESTI ANGLO-ROMANE
Primele euvinte ale magnei chute
essence
Innate de naiad Romaine era sIMulai et al bisencit.
et el fat& de conducitmil
Y1.21.7), care a consfintlt drepturile
Parlamentului, Cur fast Eisenes va
fi 115e00". Constigna Angliel e In
mare parte opera Bisergii. Cu toate
ea papii au foss reeunoscon de bi-
sectos enema& influents. Ronan n'a
fost nialodata atat de insemnatt ea
In restul Europa In timpul refor-
mei, bluedcs englegi a Inaetat de a
mai reurmaete fiance papal& dar
a phstrat vechea cradling el ordine.
Afirmatia eh regele Rennie al
VIII-lea s'as fi lephriat de atitorlta-
tea panel din cauza a emote refu-
case sä-i Ineuviletese divortul este
ridteoih ei de molt tuftrmata de ea-
ASA DE UNDSOR
tre Muria Actuala casä domnitoare
Sub influents biscricit enoleCe SI
pele intermedial colonletilor si al anl- (The Rouse of Windsor
nionertior crestinfsraul s'a reisMindit
- 'nasty)
The present rtding di.
in tot imperial Minnie el pan& el
in psi pagáne. Siserict astfel for-
mate sunt autocefale el Impreun& CaSa de Windsor descinde di- 25 Amine 1897; Ducele de Glom.
compun comunitatea anglican& care rect dela Ecgbert, regale de Wes- caster (Henry) näscist la 31 Mar-
numarg aprosimativ 70 milloane de sex, dela Allred cel Mare 51 Wil- tie 100; Ducele de Kent (George)
auflete. iam Cuceritorull de asemenea ea nascut la 20 Decembrie 19(17
In ce priveete tradfne dogmatic& desonde dela Carol eel Mare, Ro- Prints! John, !Mama la 12 tulle
comunitatea amalgam& se apropie in drigo de Cld, imparatul 1905
oareeare meetinh de bison= ortodo- Barba- dar mort la 18 lanuarie 1919.
Mt. Cele eapte tMne sung primite. rossa al St. Louts, regele Prantei SUCCESIUNEA
Manta Mural-de este principalul act (1215-1270).
Succesemea !I repine theta mar
de eroding. $eful case] de Windsor este as-
mare st anti
SITUATIA BISERICI I Uzi George V, regele Angliel, rege Dupe Eel eel madordinea fir ydrstei.
mid, yin fileele,
DUPA RAZBOI al Marei al Handel, al do-
dupe ydrstd. Astfel, dupd Prined
Penn sou de Gag de dams reshot Vi impárat al Indier,
de Wales si Ducele de York ar
a dephrtet poporul de biserici. Dar inl loi Eduard VII vi al melee! Ale- roo Priatesele
Elisabeth si Marga-
In parohtila bine organi.te credln- xandra. S'a nascut la Marlborough
cioelf continua et pistreze legato- House In 3 lunie 1865 *I cisatorit ret. Rice ale Deeded de York, Du-
rile eu Waage hinge fel sau In- a 6 lulie 1893 cu Prineesa Victoria cde de Gloucester si Prtelol Geor-
Wang. Astfel in parata din sudul Mary Augusta Louise Olga Pauline ge; WI Printesa Regale st coplit
Londrei, uncle ern nulls neap de 28 Claudine Agnes
ant, dintido populatte de 10.000 loat-
lascutt
regina Mary
in 26 Mal 1867.
- Sal. Dacei Mel acestla, cum regele
Geoixe V n'ere fratt, atunel sure-
hed ovum 400 de final In Clubul
ttneramil, 300 do famet in Clubul S'a moat pe trim la Mel 1910 el rile sale cis count tor; WI Rica
mamelor, 50 bárbali In Clubul Ings- a lost lecoronat la Weatminster dole, a deccdatului Dirge de Saga-
batilor, 300 fete Is Asociatia cer- Abbey, in 22 1100 1911. CObarg, Inca sa mat mare, Regina
agleam el 180 cereetsel. Nu exist& Marta a Ronidniet arts cdsatorta
remora de actIvitate care sa nu fl Coin!: Prligif de Wales, (Ed- el renutand la
orIce drept de sac-
foot sub influents. nautili. Am In- ward), nascut la 23 Innle 7894 ; cestuue la trout Aligner
fangt o maternitate el o change Decide de Rork, Minot la 14 De-
pentre cop% o cask de depuneri, tin cembrle 1895; PrIncesa Regald, LISTA CIVILA
eon pentru 5h50h01, ete. ivontesi de Harewood, rinsetda la Llsta olyilb a suveraellor
gilet aprobata de Parlament in
Nu am pierdut Inc ndejdea
inarmárilor xi nu voiu släbi Germania pima- inteo limitare a unarm recomandarlior unid combat
cam!. special ales, cote de 110.000 lire star-
ne va spune sincoritate oh nu vrea se alba ninth cole Me, pe an. Doggie de Vork el Du-
de 'leant cu armele. de Kent prtmese soma lire
BALDWIN sterlIne, lar geflaifl Cuidl, 16.000
Ike .tecliner.
r..A.RnA
rag ina 14.. ADEVERUL

armsumu, -

Head Office: BUCHAREST III. Str. Vasile Alexandri

Telephon: 219/27-49
Telegrams: Reqitanina"

Mechanical constructions T etallur g y

FOR RAILWAYS : engines, waggons and Iron ore, coke for high furnaces, tar, benzol, creosote ceal-
parts, rails-switches, bridges and steel-con- pan, bricks and refractory mortar. Cast iron and cast
structions, axles, wheels, rivets, screws... steel.
FOR ELECTRIC POWER STATIONS:
motors, dynamo-electrical machines, gene-
rators, transformers, complete installations Martin steel and electrical steel
for industrial and comunal power stations.
FOR THE OIL INDUSTRY : boring pie- Semi-products, sheet irons, trade iron, I. and U. beams,
fashioned iron, Vigniil" rails for tramways.
ces, boring tools and boring displays, es-
pecially cast steels, and forged steels.
FOR AGRICULTURE : ploughs and other
agricultural implements
Superior special steel
ARMAMENT: Light guns, longrange guns,
Carbon steels, special steels f or mechanical
antiaerial guns, field shells, heavy shells.
blindings, tanks, amunition.
constructions, railways, aviation, engines
and motors. Steels with a high rate of
AVIATION:
forged parts, stamped and thermically
manganese, non-oxydable steels and allays
treated for motors. for tools, and implements

METALLIC CONSTRUCTIONS
Settled bridges arid pontoon bridges, metallic scaffoldings
for buildings. Tanks. Extraction towers for mines.

www.dacoromanica.ro
'
(English literature in Roumanian transini ions)

Metre mantle (iterated europene,

literature enplez äCOleonn din cele pdsirald
El

in "earmark la Academia
Rnaedne, sau ace. Id care se coo
din 'Meld ce au ajuns ad fie Coons- beile despret Starea
1 -

cire. La Buda In milkmen tipOgrafie

a Universitillii Unger[iei,), 1826".
-asuityi mat

no, esto
ADEVERUL

in
D r.
411
de P. GRIMM,
atimitartatamtuarctrartii----__
P o p e a c Y i a.neascil. din Emilio este ace.. a
C e n s I.
care, a, dal la remAneaM, In rerun poeziet CAtre Ina. (din Childe lio.
'*wm_
rciiâisJ
Profesor de Uteri:item englexii la Universifafea

nordultri, ale citrui poeme Pretinden cull pants'dupl

a IC 11 trados lasepheSSOA, no poet este
fin yeatur al Xi/III-lea, nail re
din Cluj

timid.
i
.,
intitulata
Pagina 15-a

tauten". A ceasti I mitare

mesa lei S-hakeapea-
T. Taming of the
de arum din Trarincelorul anonfm, pare a ft; da- oIigmal, pa Manfred (1903) st alte raid), MOM& de P. C a rn a, al pu. englez 'a n putan
cote o Bomeni. Mkt nu' sale de mi-
rare; dace linesoorama de clistanja obilduires
care lee deepen*
gheograficeasce, ordse-
neasa poliliceesed a Piin
Anglia pi rit rilor Valallei pi Moldeviei... deBarden
lip. de relaBani inde Memel. mas Thornton,
Tho-
M6 cum a wilted d. p. V. HaneA, Iry
trhus Medea al sdel, ,C seater." ti
Soleteo, ace( care a serfs pi Ca-
tare ar it bine sá IN repablieate,
mid indreptitri
.
c&Rva buctill malt scurte, tredanal bleate In volumul ,Nl. e Potash
In Marta sa origivald Plansul Mil
Adaln" se rceirele puternie influent
de taut, cum a, dove
ele au lost mamma
mina, inspiraridu-se
Palul ee
de
din
a
acesta din traduce
baladelimbla
'
and exact
dt.P"fraducerea
11

este facia0 dapd, o traducere aste

(rin iiSmrtita
ramtineakit
ly vet:
/Anne ateli Foment cari pi.au fd- la Paris in anal E,nalezel.., lipdrild anscuis Insemnare aMdliiteriet rae- Deasemenea ar Rebut ropublicald, is Im Can al lui Barteti
Eliade Igi propuseseIndeColoctla mult se auo fiantrizaasca li aceasto mati
ti.adoe,
eut studide la Paris ant dearandul, media le limbe 1812, iar scam dae& Mar gnat in editor, traducerea Din aima enemorare de real slis. den cove din opera molt a prelumare decal o
romeneascd pi data' Primii poeti engleai cart ajung sd uneort Mute
hare, meted au acne curimilaten la liparia epic cunostinje neamuri- fie cemosenti aici sine elect cart e. tie union dames al anti a, In 1897, re. Ea se depdHeazd nu red& &imam de
de a Wee Canalul Maimed, multi tie tor acesior "Mao Prirdipaturi malt de Origami,
sigar din Mama de necunoscut, ne- Boman pollitoria de indreplarea ne- ten d roe pe Mena la tumid in enamel o polriM de' Olsten tea HI de el
hictusi5hra toll-Windt der& in 1870 fel muttPodUlut ettgl
ettind 'Umbel. Totes" din "end in remeriinl neannetal romancer si a se poetii dela cart se insptrau
puma] Fingal, Intro teeducere Imitregi Ideate elan sau prescur-
scceitorii romentici, mai ales Yonne. molto
cend, mile anal, mai "Moiler de a umutale, spre murire herd In versuri Mcot& Mind o tam si alte oH so &hog& raci prolo.
pe buna feri- Osman at Boron. versa, E auks in tritreginlp
cunotepte lumea, se obeli. pi tradtmero trans.& pe care pin nobil,
Anglia. Cel dint& care neet lásat pi llnaitme de a...la publicase C e- gul cu bedaranul suite lui gdsiuduil bunt
o insemnare a edlatoriei sole prin sar 1301100, n venn1 au
Poe.- Prima traducere dintr un poet onglez din ...Wk..
mod, II duce In palatui s , urdo
emote locale a feet Petrache Pemii need", 1847,
Ossian, puruncozte send lor s trateze
re, argantaatorul pcoalelor din Bo- ailed poet." mat, Mark .

chiar urmd
mend,' care a vizitat mat made ore- YOUNG a fost learns pope]. probabil dap& o traducere ruseam One", 11.15, In ecelapr rel.., a ca pe un lord, puntind
kaas Reinke lei
de din .Anglia pe la 1831. primate SonetiM in prima fecute dupe and traducer. loi Eberle, lose inferioasd. j Pe Mate Wen sd
a vest-Mtn Recut Opera lui era se- francezti. Ea én fast tiptiritn, are a lost piesa de teatru (Scorpio. ImbIlrizitd).
Ma7 matte deserieri de aces( fel 0 alk poem& iheima" Ma-
Tot In acelaai 101, cu UM-
au lased Englezii cart au &Bedard attlflerla,?tuaelitloccaroteaetrictioltont Inne valoare istoricM rius& de Goethe ai introdtusk. M re- pretutrat moiled
Bin tdrite itomenepti. Veleta En- main' Mu Weather", si pocunoseut aceastl platen inutile a
pent. Mph aut. Mai tank piesa Romeo at du-
gleallor care aa facet ca popornt ro- frumeaselar obicenki cola a alum 0. Ossian real publican Bjblieteoa peliku
mda se fie nun eunoscut in Anglia, MI Blade, a enema Intel-on la 1831 la noi, acest roman HMI trades In stela, ton, In
an contribuil iced Maple milin en Nopfile Young stint prima o- si a fdst publicat& on adtios liter. la ronatinette de vto palm mi. 1907.
mai pa-
se feed mat ennosculi pc Engleei in tter& unui poet englez care ',Ulnae Curierul Roindnesc". Ea a mai fost (dndo poete hunt fraduye dental Mica. In acedesi Bibliotece s'au
atfl etmoscutd. printre Romani ai republicatit Inmi in trei editii dupti Caeoveann (dela ria la 1908 si anal Mamma, Un-
Romania. de Muni. ducerea lui Hamlet, 0.3mllo St Fie.
Dace iresd clehltorii rornflei In march& o influent& pulernic& am- aceea pain& la 1871, $1 ar merits. M. BIM) pi ar Zarin se fie putblIcate. primate dot. llmnta
'Anglia au lost rari, pra unei general. Poezia fie milipitrita pentru limba Deatul de reu e ce album Nadu- selaAzLear, esti n, din engtezeate" nIlo
meal pufini,
firelete, an fost aerie cari pi-au dal Min& melancalie fay& de nadir.- Mt In enea este aerial, ded traduce- care aproape a tun..
poexne or V.
dar cu o Marie Haled
osteneala ad inveje limba englead. tornicia Matti paretinest zi de man- rea este Mond din frantuzeste,al Ossian, fOculd in 1915, de Si ostyo av ar"oaa' l Mr
a, limbit, tar :ma din
ur-
,
O'Meara Incredere In viata viitom deal na e prea exactd Bovine, gi publican In Ibibliotece conoatia tr.
din fram
Pe la 1837, o meld adresahl de ca-
vern"( englea la Bucurepti, a lost re, vorbia mult sufletelor motor ce- Traducerea aceasta a lui Marco- popular a MIn e , ma do Ludovic Dams,
ment evlavioai de ,acum o sulk. de vici a servit ai drept carte de waln alabe nelndemanatice pi daparte de meate zi tot at&t, de si OS.
inacaiall cu cererea ea astfel de co. al lui Inn. Cesar fee'rte
meeker" sel fie "motile de traduce- ani, 'paste candela', carom. trecueern pentru colegiului Sf. ham', text, 11100 inicIoa merita fie lea- Traducerea
Ohio si ai Puliltall.
reo in limbs francead, dc'areceoa atatea nenorociri. .
SHIM ei declareatar II se par. pe Imam.singura 500011 Main romheteascet .-
11 In mama.
Elade era nee de pe la 1828 pro-
prose de D. N.
n editura Minerva, 1 908, estu inati
era nineeni in tot Ministered care tot ce mate 1.1 cleadvfinsit, asa
me. In Principals, In
octmat de planul tenet bibrioted met- slabti Incl decat celele Ile.
sd intelemed limbs sauteed. Chiar Tradmerea enamel Mlabeth. In
mat Alecu Beldiman, scrhodmai t'alrdneoatnizonti't, thVittie 8i r h:00mM El fsi pmpusese nl dea In
pi mai tdreile limbs nemesia tale
Minion Tragodie", ai vozAnd cd nu line ui Grigore Alexandresta, rot/lamest° pe Mug& Young, Osstan, prord, de C.Mould A. $tel An es c 0, Buct
/eerie petite curossate Romenla,
peal sproape de sfdraitul secolulai pate spune Mote cafe albteau pe au fast amAndol influentati de can ea Byron ai Moore, pe Milton si pe 1912, este Mat 0nglazel-M",
trectel,., rend incepe a fi
nutlet, rice en ar Rebut sd lase pe in operate lor. Shakespeare, dintre pa°lsi end102], insk, si monde cu a cauestintlit im-A
in untie dintre Merely reale, pi earn-
Young an vodkas. in locul lui;
Cal din mink care traduce dln
iar dintre prontori pa Walter Omit perfect& a Pompiliu limbli.
Eliale, pe Muria
'ar Hind, mai Merin, Simeon, Mar- Young si pe Sufism Lytton. In MON
ed oarecum la model in societatea covici traduce In toremeste, ron- este A n drela Mur tram 111ILTON, prin mitretia dirmineul general al teatrelor, ' a,
insIll deed venires in Romania a alliaI al Colegiulut natio- n u, care sim petrecut ani Mu, dar mad ales prin aublectul o- avut Mena Mee de, e ineepe A
Reginei Maria. In limpet din ermd, nal St Sava recernand& cartea anadriti ai yield sale, ceunnelmal yard sale, a fleet o prebend& ilm- broke& a Teatruhatt National"; a cht
eurtmisterea ei s'a mai rdspfindit
mien intudirea reledivallor Romeniri
panto, deprinderea linerimei la a- mangdiere fn cartee poetulm angler mania asupra sputibului religios al rei aporille eh 'Mtrerupt mu mult
nalisurt ai la compunert" Din traducerm loi, salad la limba tut Eliade. dunk, retrageren claitintoralui et. Art
&et en Anglia, oil pt ea America, Prima traduce. a Noptilor" a loi Ciparty, nu avem deold diteva InaMk chio de a se fi trades te- E de nn real foStas cameatit& Milli'
prin nurneropii Reradni cari cm fast
in America si prin attarro de cate-
fost Molt& tr. 1819, la Oki de L a z Sr pasagii political* en P.Mmake m. dun Milton In roredneste, el se catie 51 fie reltaat& d continuatd,
dre de limba si literature eagle.. la
A sach i, tat& lui Gheorghe Asachi, Minte" dela Brasov, in 1864. insist. din ParedIsul anoint, pen- Inti.e pufneIre Mc. aperute la aga
tru a compune O lucrare originate math billiehen aunt gi (Mee tra-1
Univemildfile din Cluj, Cereduli ei Ceder. Dracilar", publican] In duceti din Fahadespeare. palm), op,
cari au mai inmullit mundral
prof eserilor pentco areashl limbd.
In acme {Mystical guvernalui en- Exemplificki din vechi traduceri Curierul de Ambe 1810.
Cea dint& traducere In comanstate gartita Miller
Revile Lein; trades de dsna M a r-
a lui Milton este aceet neute de prod', Traducer.. este Ideutil direct
- Verght, MT
gem care a Melded simmer necesare
peela o catedea de limbo engine Traduceran framer& a Nolitiler" Poezia aceaste, a Inn fost -Medusa Cerchez Cioranc, din Botosani, din tenth-testa, are Ind& ate. MY-
In 1899, pi rename In manumits. atelt, nu prea baulk, care s'ar putea
ai la Universitatea din Rummest", era insolitl de Elegie mend in ci- tn tread. de Gt. GI. an de a si facute. din greneste ei indanuto pentro a on retiperi, find
sperdm sa vedem inaugural ta anal
"Mee frudetdmant pi la Unicersitates
taizizztt unni sat" de THOMAS
GRAY, un contunporan al Wang, publican In Albino, Plindund" din Autorzel engles eel mai tratlas Shakespeare Este
mutt Unto lindoS naiv& zi confuzd. me Isla Intro Iiiribo/romeneasch Mo-
vestit de altfel mai alts pentru a- 1875. Traducerea lui e din fralgoce,- (Bust de HORIA BOAMBA, din forsena Teatralui Naflonel-Bucuresti) India traduaere tiptistit& dupd. Mil- ped Velumul testa foarte neingritlitt
din crepitate gird, cu un profesm ton é fragmentut publican In tipti rit '11 ph& de tgreiteli de lip.. i
Irimes din Anglia. coast& laical& desdielotitti ca. form&
si inclutealloare ton sentnnentele
te zi nu macro& bund. '

luira primela traduced In ver-

traducer" romlnegli, direct din
engleeepte, nu apar deed' relathe
umanitare, exprimate In ea. Aceste
suri ronknedi MR% on poet an-
lui Cali% Won de autorul acestor le yule cd poezia lui Byron 'a gds. 1851 da G h. Si o n
si care s'a re- T t In Biblioteica Teatrului Naha-
rftraluri, publicatl ca ocazia cente- un ecou Metal de polemic si In OW. Minerva, ea rug,. sal ,s'a mal Mihlicatt si Noaptea Reg,
hamlet month lui Byron, In 1924, Romania. Enturiasmul pentro el a ladilla gresoll de tipar. t Fragments] gIllwr f sau Ce-ai ern, Medusa de I.
de Culture National& zi coraplect fost ins& mai mare la keep. ai a cuprinde Cantul al VII. Traducerea P ar e t a (hird data). Aceasta este i
1

lames Ai sporadic; cea dialed de m
cest MI este traducer. lni Man-
fred" al lei Byron, de C. A. Roseiti,
la 1843. Rued aceasta mai apar din
clad in eared allele, in special trade-
cerile din Shakespeare ale lai P. P.
Carp si ale Balder Mhica. Treedneeri
din liferalura engleid, Ideate Insd
din limbs Mamma amt Wm.",
uneori si din greceate sau din alle
limbiineepaserd ste,se foul di ca.
M. decent" inainte in s'au continual
mind ssilei cheer, "metal; fel.
Cele dirddi tradareri romeinepli
itloggri-ge NIVeilirilfgairgtar
In PM., duple cart. =rise, in lati-
neMe in., de scriitoral eagles Be-
veridge); sau descrieri de celltorii,
ea ace. a loi W. Coxe, Medusa la
8824 de corniced $lefen Beldiman pi
sentireente Lau Indemnat de &Inn glea trebue puse, dup1 linaba in
seamlai pe Oneorghe Asachi care suet cele 10t3e a- Opuizall. scam' flaste molt In vremea din e In versuri, Model do bune; e II- trapicerea. pitted intitulailit la Oh&
st1 o imite io royatmeate, in Media cute de Costar]. Conachi, Cea mai Rumens& traducere ro- urmd. dal dap& o Radtkeca a eloi Ele- ket Irma.. Twelfth Night or What
scrisd pe lintielenes unni sat", pu- dupe ALEX. POPE, un reprezentent teaubmand. ye et will". Tian este rim Medea In
blican In volumul sdu de Pooch at al rationalismului sec. XVIII. El
factind parte dintre buctitile scrim
Intro 1812-1827, aaa 1nclt aceasta
este prima poezie angled/. hotel&
traduce poema filosofice ',Essay on
Men", pe care o intituleazit Cona-
n de Vol-naafi asupra ontulM" pre-
Dm opera aftor poeti englel Opera Intreagn e traded], re mhneste; el reproduce traducerea
can alia la 1889 de B. Utta- fa amen a meanie, pLa Nut des
r e arms Traducerea a Mond In R Me, care In remlnente Mare trite, l
Melodtfie Mande. ate lui THO- literare" din 1868'0 restel Wm In prord deli& textul anglea kern hrs. Millet englezem aratd eti e ver:
in versuri rorrkomati. El a Mesh cum si o paemd. lilac& a acelulam
traducerea in versuri a lut M. J. intitulatd Scrisearea Eloizei Mtre MAS MOORE, prietenul lui Byron, 1905 tot mot. Tradmelea e Malt& oa autorul). Este Meld, prea Edell lia de o coinedio tweed, ca acelea ,
Crmnier dratele Ins Andre Chenier). Abblard". Stint sense amlndou& [a- pdn melaneolia lor, descrlind Ma. din frantureata, limbd poeti- si lotto prozd prea prorated, lotto re se jucau clop& Ramey, religtoose l
lto limb& lidtrameasch unanni atet rea de mizede a prezentului fat& co e destul de exactd, chiar cora- limb& care fall de traduearea lui in rmaptea a 1ouesprezecea," lane I
Poezia lui Asachi are skingdcii. cle gloria trecutulM, se potriveau parata cu origmalul. Si oaacta00000co a, duo..m se a- Ca-Aaiun, adiee is Injured Robotemi;
datorite In parte faptului 00 limba de naive, Incat produce un Meet si ele foarte Mae co star. sulk- Un alt poet care a pltkut karte proprie prea mutt de limbo lui Elio-
literard nu era fort:ilea, Rind are comic. tease& din Virile fornanesti tn pri- mull romautkilor, tot min melee- de tn perioado a done. (Citill a/minuend in nag. 16-a)
onalevaanna'i framease, care Mad Aaa de exempla, In acrianarea ma innatitate -a medulla trecut. Ele colia sa sh-In armlet timp tiMn kh- Unralte icannent din -Capful al
no KIntlItici pe deporta la intillYnea 43101001, an pi fost traduse de Costache rift/ rarbeink, care cautti s& rein. IV-100. a fast tradue In versual fie tf
dar au un farmb duo Aio alintit, Abelian dean, ad 1114 Negr z I, probabil pe la 1838-9; Haze gloria trecutd, e OSSIAN, a- Gr. Lazu (In val. Mailmen, ed.
tabu In limba acena bidden.00 si Moan
sent scrim cu Maitre: aprind de isaaava... n'au fost Inalt pollinate deaf mai eel Inchipuit bard- man, care ar fi Santo 1894),Tradmerea e
Duke Mama diminetei, bunamarea Te NNW, runoscui gastul, de haw taraiu, de Iamb Negrumi, 1101 tea- trait Britania kaiak de intro- din netentle ni nu Se distinge Prin
ducdtorului, o parte la Convorbiri timer. creatmismulut, Homer al i calitett dement,,
Cäliva traducätori
i
de piste, thu malinbetasera..."
A emosuled canters, ntel pllezraa de

Sara de-a.m
eut mama._
N'or treId Pe aolormilii din 1.7.L. round" eke In genera mai reurthiti
vie la delossate Chanel nu undi mare. In Dwane-
Cava autori tradusi son,
Nial prini-vor shrutere MN Unmet
N'or al mate impeeund simple end
IL
Ce se face mai dermal de Inman
ma demean..."
Traduceri din Byron
Desperarea Ial Young a pregltit
aufletele pentru desperarea pi re-
yet.- nilo
d"
volta lut Byron. In tot ammo]
gismul a precedat byronismul" zi a
pregatit splettele pentru most.
BYRON apare la noi Insolind pe
Lamartine, ampra canna Young a-
vusese deasemenea o mare miluen-
th Lamartine avea pentru Byron o
foarte mare admiratie, dola nmi a-
probe feint lui ireligioa de a Minh,
ii i-a dedicat chiar meditatia aa
Omar, din care ai romanticii ro-
maini au Myrtles M. admire pe amst
Inger sau demon, genie bun sau
MMI" Ou 0111ateca
cede]. sale".
eremite a con-
In Romtinia se nude mai Intat de
Byron cAnd zi-a incheiat furtunom
smi viatd luptend pentru fiberarea
OSCAR WILDE, Grantor; lime eau. acestora
era pe Mullet simpatice Romenilor
din manna Indelungatei stepanni
a Fananotilor, care In timp ce lup-
tau ',Gracie pentru liherarea nea-
naulut lor, asupreau aici pe
Primele traduced romaneati din
Byron sunt 0051 50010105 Grit o-
re Alexandresco si ale loi
Ion Ellade Radulescu Cel
dintiti traduce la 1832, In versuri,
duimul Adlo al lui Byron ed tre so-
lia aa, iar Eliade traduce In prozti
Intro 1833-1817, cea mat nmre
te din operele tut Byron. Innepand Vera vioi Paul 'gIton, a antsa a intto
on Chianwil alte poerae scurte
sfamitund cu primate cleuti canted.
din Don Juan. Traducerile lui aunt Mind era Incl, student la Univ. din, Poate al mai veche enter P.M
fAcute lurid traducerea in prod; Cluj, o lucrare de incepltor
trance., a lui Pithet, la ineeput ni- cure vadeste de pet atunci talentul
nth limb& romans:ma& adediratl,
Mir mai pa immt. le preface In lim- 'aneliotti7mnalTniagidzsve=,liolv.:. cute de Ion Barer dupd Hem.
bs, dead, de el, plink, de neologia-
me nelotessaa. In conditiile In care nde,iels oliceputb
CII DICKENS
au foal acute, elk
deckt o valve. istorich
traduced n'au
Costache Negattr.i. MI In
versuri frumoose, tot duptt Pichot,
naiad poem' Oscar
Prlreul care traduce direct din
englezeete lop5 textul ini Byron
este C. A.Rosetti care, In 1843, dd
Cercarea de mamma% asypra a-
M ea glaim chin versuri Mumma.
Nu Mamba,
Ci ht Inlma-Si te Intoaree cl vezi a
ta inanslmel
am
reaffi'' cek
Byron, si cal din urine compel% In-
tXo pomM a sa pe bardul clasper&
Napoleon si tidied dulcea
harpe, de aur" deasupra bratului
Bolintineanu ha poemul Win Con-
rad, ca si Childe Hmeld al lui By-
ron, strAhate 011db zi Mille lamb
vechi ai "Maud ruinele rodretiei de
altiidath se gandeste la raked
sclaviei maiden.", dar lila Rya lui
subaugald.
EminescuInttun poem neisprn-
vit din tinerelea sa, intitulat More-
emu, este en el infimentat de Man-
fred.
In timpurile mai noul s'a trades
mai pulin din Byron. Gnats din
pommel, eale mai solute lem tradm
destul de Cremes In verautt si le-a
publicat in Convorbiri literare pro-
fesorul S t. V argotic 1, Mire
1871-77. Dui% acesta ne poetul
AI. Macedonski pe Pertains si
Lara, In vermin mat remits decal
ale lei Vargolici, dar mai polio
exact In ce privepte redarea tern-
lui. Traducerile meatea au fost pip
blicate In revista sa Literatorul in
care apar la lemma ei traducerile
tot in versuri, din frantureste, ale
T h.A S t o ene se u, mai ales
0 8 . ".....ntt
Maducere frumoast, sottish In- st traductiterul se sileate a o Buie
par-
tit'o ambit bogata at limpede si un
st
vaemalutuat, jitcuLtimcl1A00,11; vonisme.
dar aceastk traducere,
mat scurle clan Mai tra- tdIm5i1a rr:i:rnPT'';:trg:0011:t leas t IS
Ian lolled itne ever ims
din urmit cove mai mult si mai bi- Bogdan Dula& despite &nest carillon.
r-to----7-,7 ----0.=..,
,iie, der' traducerea In genere este
ilt
Traducerile din Shakespeare
SHAKESPEARE a ajuns &stet de
tank
s& cunescut Infra Romtini.
Unele dintre sublectele Maser. lot
devin cunescute mai kW aici, !p-
antile de roust. Bellini art Ros-
sini, In open jucate de trupe Ita-
lia/1e, germane eau icemen, nicio-
dalli anginas.
In stag-inn. din farm 1831-35, o
Game de open nemteame joace M-
tn altele Wick,
Othello Monte.). et
Capttlentl Romeo si Julien)
la Tentrul National din Sucuresti,
acelead opera aunt jucate mai t&r.i.0
al de Mop& Italian& si la teatrul
franc. In Moldova.
Able In 1851 Incepe pi teatrul ro-
dea In Bucuresti
man. nu Millo,
Roman st Janata, odd In avast limp
Incepuserti di an Med.& ai In ro-
msithlegenunnzle dintre Piesele lei
In 5,Curierul de Ahabe Sena" al lui
Etna, In 1859 se pulling. o traduce-
re din Conversatiile lut
Comae Shakespeare si Byron si a-
ceasta e reprodust
pentru Mmte" din 13Paeov.
se Intrearmi, mobs: :Pare ajunmam
not In varsta in care al avem Re.
buintd, a citi pe Shakespeare, pe
real desalt al impdratilor $i al ear-
setorilor, natiunilor $i
ailIairplaml de traduced al lut Elia-
de, Shakespeare era, eum am vktut,
alumina Int. scriitorii ale Mror o-
pen s& fle publicatc In româneate.
In tipografia lui Eliade apare, la
1844, Iona Cesare, Undue de alpha-
nut S. Stoic a, prima pies& a tut
Shakespeare tiptiritl In rom&neate.
Traducerea e Meet& din frantuzeste
limb& ramIneascl email, fa-
rinclu-se tolusi pe poate de sla-
orics caa, din
;Tap= ;t7eriV daLili,'ejelle, leen7e,t-
cat& din netnteete. Unele pasagii
din ea se ' pot vedea In dutiful tOil
Ele au otoarecare frumusete pentru
litaba liti,traneascd In care aunt sari-
'Habit. H de mutts art In versuri
naive, ca aceko din poemul stio
Tm
In 186a apare Macbeth trades
anglialace" de P.P. Carp, pu-
blicatie a sociatlidi ituilmea" din
Iasi, tar In 1868 opera Othello, de
acelapi. Anent., aunt primele tra-
duced rocalnesti din Shakespeare,
fficute lop& textul original. Totuai
traducltorul, care sSa flout culture.
mad ales In Germania, a folosit fear-
te mult si tradmerea clasi. ger-
man& a lui Schlegel Tieck, dim&
cum se poate vedea e multe nei
din interpretlidle pe care le Mt
textului. Traducer. a fost lOculI
de altR] conatuncks, inski, in prima
ei forma, deli publicatl de Juni-
meM', care a luptat contra...n.1,
lui latlinsi, este plm& de orvinte zi
de forme latmmante si ciudate co
ortografie. In anode de raga., pe
care le M. din And in Hind po-
littea, el a Mdreptat mereu Mudd-
le sale, si na 1807 dk, la turning. at a
claim edit. corectall, care testa au-
perioarti cu molt eelei dintai ca
Goethe Unarm. Traducerile sunt Matte in
Mk%
Badtiu
versuri albe, Mod fearte neregulate.
Traducerea lui Macbeth, care este
cea mai bunk nu Inuit& ad fie tui-
lath ai dupd. celelalte. &yid
traduced ale ace.. -Mcute
mai thimM. Ea represent% In vre-
mea in care a. fost fecute, un real
al indium- progres, fan de tot ce se Meuse
mai Inainte.
Inainte Ina de a fi publicat Carp
editia ILa a traduce.. sale, A d.
Stern palled 1n Iasi tradesmen
geLerlo:.ig :Laget.28,77.8moiTedallad
cents acestea au meritul ad, pentru
prima omit, aunt fecute In versul
alb al originalului, nalnuit Insti cu
putind indembnere. Sunt redate du-
po textul original di Mai doln.
traducerile germane ale lui Schlegel
si Tieck, cu o cunosbniti ined im-
perfect& a limbil engleze zi Mirk
ronatinemck. plink., de greleli,
hist destul de criticate de A. D. Xe-
nopol (In Convorbui therein"),
care le impun cu tinplate. modul
Irlo'll'sre."reptIII=711eali, llanto
fintre 1905-1922), In edith
omplect refleute, ad&oglnd ti alte
plasm Macbeth, Antonin pi Cleopa-
tra, Corinna; acestaa nu aunt molt
mal Mine clacM cele
zi no
fost aspru nriticate O. Densupia
nu, Ion Goren ni I. Boles 0),
In revista Literatorul" din 1851
apare Romeo oi Julieta, tradmere in
versuri de Al. Macedonski, El
Moist deelarti s'a cond.' del'
Tsescurttaile adorPtute In repeate-
r:ill dramatic al Ernesto Roast",
Pe Wm& traducerea italiantt s'a fa-
bosh, de sigur sit de una fraticezh In A
Met un cas de textul nut.. Ads
nki nu poate fi vorba de Ede-
ntate; traducer. lid .are totusi an
merit fatd de cele eaderioare, Sind
prima traducere poetted din Shake-
speare, cu versuri de multe ori fro-
moase ,cári se deperteme:Insitsi. in
ferrad si in content de textul ori-
gmal.
Penns reprezentaltile Teatrului
National, care, dupe Raabohil Inde-
pendentei Proclamaree Regatului,
intrase intfo nouit perioade de he-
llo/ire, au inceput o seNe de Nadu-
met frath Scarlet *i Simi-
trie Gbin a, fiii mantel Ion Gldm a NANI)
.
care a Met prima] trimis al Romani-
independente la Londra si IN NI fio]
miseae copiii studine la Universi. gPS
tat.. din Oxford, de uncle au vents,
Breda cu o cuinktinl& perfecta a
Ilmbii
Ei au tradus at publicut,
1882,-1896. Romeo ai MUNN, RIcard
Negutelonit din Venetia, Regele
Nan, Antonin pi Cleopatra, Will
Cesar.
Acosta traduocri aunt acute con-,
pdincios, sunt superioare tuturor as-
lor antermare In ce priveste reda-
rea textului, pe care Meditated]
Sou studiat de aProape In . textele
comentate si au apeciale
pentru lui Shakespeam. Gre-
Sell de traducen, dent Marie rare, se
intalnem toruni cote octant &Maul
br ptincipal' ecte Inan cd eunt In
genera Intel= Mil promio Si au
triune admen de romiineste, pinball]
Innxnee, Melfidu-N educate. In An-
glia, autorii lor au pierdut shretul
nuantelor limbit romenelti.
In anul 1899, cu ocean nsetoriei
principelui Ferdinand si a principe.
sei Maria ,se repreainn pentru pri.
ma date, pe scene Teatrului Natio-
nal Un via In noaptea de Mute.
AL MACEDONSKI
(Midsummer Night's Dream), cow.
die-Nerie", care prin subiectua
potrivel pent. meat prilej. Tratla-
se
mrea a lost Keen de G. P: 5,1 et
ri a n, desigur din franpueste, In
pron. sl versurt, unele &ant de

popular Arghir pi Elena. frumome, der age foarte Ulan pi

In verauri albs, pentru IMAM MM.
pe Manfred, care, mat Wahl, va
mai ti Marius Inett de tret ort. Tra-
ducer.. lui Hosea doll e rnai bi-
ne Mona dealt melon ale
de, nu are LIMO mat mutt& val.,
re dealt amstea, dcoorece auterul I
el nu cometan aim& destul de im-
perfect It tube onglaza al apoi limba
romances.. Intrebuintatti de el oak
destul dr mania.
G h. Sion traduce fn 1855, tot
din frantarealc, Imprealenantal ye.
em Intunerocul, pe care el II Intl- t
Mica& vinut, di °non on mni Il
Radio, Ined de gash orl mat la or:
mb
llootH romant din imamcn do du-
revolutin dela 48 al enema SM.
leant, Crattana, mitt imeresionall
4le Strigatel de deanktelde" 51 lui
igt.Y1.4
.
nu rear are decal un interns istenc,
Dupit acestea mmeaze, la 1848. cu mat mult att a'a fault mai
lradmerile MI Othello di Ramey pl Wahl o tradusero bung, a aceleeehi
Julien, acute slobod" cum rice piese.
enteral, Tama A. B agd a t. Tra- In 1898, poetul Haralamb
ducerile acsatea au lost folosite de Lease a publicat Femme buns
Milloj el Demented, care jun. In rifinied, Medusa in vremori el refit-
Mauna Venettel" la 1813.
Traducer., lei Handet de D. P.
1) Vezi pi studied subsemnatalui
Besn011111, aplitut& In Sueureall, Traduced si tmitafiuni din litera-
.
In 1856, a avut trei edltil, ceeace do- ture engleal", pubtleat Dawn-
i
vedaiialetil a font milt Hilt& .A beet mania (Aware" Ainzentai Limbil
foloaffh de companla dramatic& din
Bonnier din CluP, Anal Ili (1923),
J in care !oche fradacerite deeper ca-
Bueureztl, unde s'a jucat Prima dm re varlet ski sent Bluefish, in mod
t
c
tti In 1884, _ critic. Arlicolel de bald esle, fte band
.41 Tonto aceste traduced Matte din
.
Partc, revenue al tweed Weeded
ica edleva adaose de date noel, din-,
ION ELIADE RADULESCU frantimeate au putind yaloara lito. ANDREW' MURENANU tre cart uncle he Maine. "Pei
(4 Watts ph Byron (5gt.- rfl84.' . radio lie wiedul Xsasol,
OA Baku. LiaksksolI, ST, 0...IQSIS

www.dacoromanica.ro
 Pagina (6-a
darn putea sire mai lilac pe roam& St. G losif
mate O ample de petretere" cold Flamm si Juliet.",
ADEVE RID L
a mai tradus Mr 'Pe Yeall so1 let cafe o Meath
Nolan noi, a dal al AI. H e z a, In interesens de N. I o r g'a, 'tare vorbegte On a-

LORD
ni se lornbeetah intr"ma un clef Mraes In dar lecrarea a Medusa d. Dragos Protons-
eau stadia Ramentlemal en- meet& aerie a despre tei mal da
se neelm en se Magma in aceach anci siredmanager's, in posesimea Magna (In Vieata alma, 1913). Tr-a- glee" si to volumul DM AngMe", *alma striitori englezi, peiitay at-
a sale
imaPte a celor trei Coal dela Rheas& sta a fost reydzatit nu Modal original Tradmerea *ea- dmen matte, in prozh, de bacilli tain anti din mama. Multe pasagii don talents pe 'care au exermiat-e
Glad se petreent in tome ferurile,Ide subselanatur 1111reg3 pentru soompli- eaglezi se galsese de ornemenea Era lor acele dieraturi f Pent,. 1)1.-
Mpg cum se vcde mai ales in tm deck s'ar pass un si ea fi feasts blue acme din scriitorr mai vecla si mai si In .,latona Itlecaturilar rarnaniee' dal COIEIC COMM 171107,1. fi FEllora.
Miter Ws One-
blade!. mavelul Motor flatnen.d; smack.
SMILE WI GOER,
Jordeens.
n'adueemes eate lama In forma; 'mph
originals, are MM. caters limpid at ic neat]de(1922),
gremli ari ar Int t ea li
o
1 Traducerea m esei Vista anal
casa" de G. T o p a. m
Meath fdra a brie
nd rep ta1e aroma de forma textului origina
Prozatorii englezi
.,so din prosatorli engleri s'a Ma- mat ne,, s'a
i americani IN CRMCE ALE
(Lord Byron in Gherea's critical essags)
Pantru a a reliptrit& Mai are ei co- Mph traducer{ frames probe& !tartan
iitall, Mind in tea mai tame panto RDA
corettg p scriea largo limbO potria Mierprethri poetics, a ayes osi putia merit& une
e4taiaulilt poeb,
dan In eaceleaM conditioni ma ai din din urmb, dar cele ala, matte dih
DMus .mult In limpet al no Maxima &met, din (stalemate
'Si at o dens:Mitt Ingrijire In seco-
adite. mai ales rim limbe Man- *earn traduearl n'ar merits sh foe lad nostra. t, iantrilm dui: C A a- Melt lei Gherea
ma. eau germana.
or gals er" -
Reeltind primal volum al SturcEl- mace, ltranind para. 'stellar,nebuntel,
hit /Mai tit sparma
ala begat de sea- epre cerul posamorlt, gatiptal nisei
ell& (A se :Peden penny dotal& In mad Mes *and in vedere
cd yin Vona* Meal pentru o simarn lame- tonlat e Mn CARLYLE, Exeii" errn im, ce manure extraordnark. a iumi moarle; It din non ge aruman
taz rie republicare, studio] mal Sus Mph Dummies talmfocire a lui t. Cana inch dela 1817 Sarderial gistrare labliografich. ai Paget alese (Munch, Shmeritate...) tost el Influent* de literature en- in parnant blestemded, scragnind
din
{{Main din Dacoromanie (pent,u O losif. S Venire Draghici lazi s'a dint% l urlánd. Pcisarne saltcellar
amandout aceste Ma urand Dada- Tradmerea pieser
Mihail ',Kamm
rtpucat Acorns,
ralrokceasch istoristratt in- retie ante Mesa.
tamplMs tor lei Robinson Cruses, ova
slalom al iradueerii in* Ill Bin pX tali. procum t
de cele mai multe dial *a ronsecrat *Mal autos- or stature Modern': Ohema
111 alu gine. Si am Kraut mmatoarea eon-
-
emigras item, $i innrozite
diem ariplle re nu le
Mclean,
mai
dind
cloNaI
Gee mat bunit fraducare mina. roman (Bac.
neasca din Shakespeare a acres a traducerilor
lists" de
1922), deci
Dragomi pentru
coprinderea
i-a plaebt
ei Onvillaturi
a
povKlui-
mind
allege din m Untes *OM. Colte unul mai con- care ar brebui republican M. A n- bai venit
urmeach exemplal lid Ne- t o n la de din RUSKIN GoMmd St put scrterile In romeneate cu un stu- Salbiltictunile ceiegi mat
din Rusia, care 51-a Inca-
tiamaate ce-
tremurdnd, ger-
publitate pant am gulici ,pa de pildil, Dent GrAdint" (D p. tab), Intitulat in en- dio asupra out TurghenMy el era con- stem imblaneite
lai hiliu Cesar, Meath de I. Borate ale annelid Mese, are mate Mare Mira Mute bunc, cam adm V e-
gresel heractiriolM 'amnia* prea de fo- t r ob s, mire a redat On roragatMe glezeate Sesame and Lilies"; I. 0 sider* drept mama al marelut pit se strecural gi se Cncoldceau pnio
ni mu/sheath In Lucealanul1 din SI- destul de mari, care
biu, in 1911 Traducerea Mamie e aroptate. ar MOM In es sufleteasch Imam/Mho', el nu pe Onrig CspParfleld al ha PIC- S t. o f anoviai drn EMERSON Cs critic tua Blelinskl referee molt -semulfime
00m enuilioc
putrolnd; et nu mot magma
illeau, ea sa se hrd-
M(NS (traducere
pe romanie" opera tut rectal maim do d-rareviztall Mph deport"; D na Zoe G o t u, mat near la Shelley cleat la Punkin:
In forme original& McoaX se vede, In bibliMena Traidulta Nations treducee tut feticir de O. WILDE; M. e a, tar Matra ce1 doi Steal ai lIteraturir neased.. RdzbOlui care Incetase dela
Mph *Mal eagles, folosind de si- se mai *lb Gaspe traimmi di Defoe, d o gernienit de Nu tot emeriti T. Euchdris"). IS
vreme, se incinse din noU, Cal cunt-
gMjdo a avuto G, I. De Prohnutis de meted; at M- universale, Shakespeare ti To1M01, opeirau hrana au Marne al eu Wit po-
gur ei Maducerea lui Schlegel; ea e Sxakespcare In manustriptr Hamby Kaman malt
Cdond I. D. Naga ici publicil la Criva I, care a tradus din acelesi ire eari si un anonim care a
trades Parea cazi prefueate mat Pe
fearte exacta ai nertsh Mira km- de autorul G. Mario les u, Mac aomoriti se depdrtact men de
1848, in Beaureeti, Calletortile cal alter po Pickwic14 nici eel care a bine *ma In lama cm mrn Mil-
I
cel dinta.i.
bit rormineastli neaosh
inomrt
foarte bath Se BengescmDabtfa, tradu
tatrM fornal. clealinrgitli. merger ma imualoac.in, Dagmaga $ Gulliver in tare depártate data
Ar frebni neepArat remublicati, fand Sam. care a flout Mapte bine SWIFT" traduceree lei este ran-
red. Noaptea de GrAelun pentre lard carte diu Iteratura *glee& aleGaud
m tan, lo, schimb a trades Gfiltitorte Creythattler (Pilerita's
ters
lut
in
(Therm
pas
operele
numele
vedem
economicommiale
aparind
nidnadnd
la De- Dragoste
tut Adam Smith,' ennuis nand tuprindsa
in intuneatc.
-
nu se mai inecipea; rot
Mteva ascundg runnels sub on psendonlm fountati cu ob-s i
eagles Kin foodde bine, din engleeezte, :lamest Progress) de J. SUNTAN. Se traduce ori John gdndul morkli, al mortll ce le sta in
epreaps banormantarn N N a otez, sub DOME Mier din *iamb ma] Indio 5006e01111 Ricardo Herbert Spencer, Slim
mmere revistk, care nu se mal ei Nevestele peseta dela Windsor d alarm-al Ena. Algeleacu". Cele Stuaxt Mill, nu ne mire*. ea, /aid, al mertte Para &rig, el anti{
Mt procure, pe cand altele, cu Mu] d-ra Mthlescu (azi dma Burma). e Mu/ volume care cuprinal learn, IN poem de Gradate (Bibl. China pmotru mcmphs
ca de innflutiefle tomene fociniet le sffigictu marantaele. Oa-
in stuclille
topic Mimi Lord" de FR. care mantrseb a stamismului, a *at menii lut de rim:Marline al Mill-
inferiors, au foil poblicate vo Aeurn la mama a firma o not* tre terea complera a ammo aunt m Man- mire. el Itoiturile nu se in-
lam sunf in mainge teleran ta Inseam Masbate ell MI figure tom Bine ti aduscse, duel MGM original SLR/NETT, trades de mel matte on nevole sa arate punctul pans la care grapes: slabii le maneatt intre Ido-
acme a lur Famlet d. Dr ago Rebate dela Valea Spaniel" do Marx a rams
Traducer:ea MI Othello, facuth de Protopopescu. der, nefiind pu de traducaterula", dar tare de rapt Plaints de sferMtul secolului tree*, si impreurrn cu acoala er
poetul D. N an u. publicarn In 1912, Meath, Warn puturao judem ; met Mate ddprol desenelorM teentee Anghel Dametres ea Dim Rate Douglas Wiggin, ta traducere Mar cdinti se name/Mu la stet-
mina blob le Pl. 11 adulescuTiogo-
e avut la biseg desigar o **mere dupe reprezentatie. Grandville. Sari mai filcul de attract carsmile parlamentam" ale lai MA-
ntan bine sh se tradach Pdnii Ion; to(1 afard de WW1; fi (wa-
fiancee:I si probabil autorul mar maim **wag al, *ester o- CAULA,Y, care ar trehei al lie re- o,. A li ste, credincios legubei, goal prin ur-
Si auroral aceslor renduri a tra . tot mer malt din ecrierile acentea
a consultat al textul englez, deoarece dm, Ma de mum area opt mi. co Pere, dar nici una am de complell publicate (cu mad modifiedri, lea pentru coMi. In eari literature, en- letele sale Pdsdrilet glared gi non.-
e Matti de exacta, deni e (Muth in reedia Cum vl place (As You lib ea *mete, de obiaMu eau Darn. mime inlrebtointaang uneuri POTmm gleel si cea :americana aunt fear. hdmesiti, pasta ce toamea-1 gran-
aerator,. Traduchiarul Ma respectat it), pentru care na Putat Mea de monnte care n du tom admIse In se de grit, pand re mortii card ed-
Dish forma OrIgnialului $i prier a- an editor. Prem. a lost /mat/ anu gas d'O's iVermia, lionlog, c1 indignalie, disproliabil,
*gate.
Am p55550I pe scriltorli engleal e-
ge. stimpdrau no-in foarnea slabelor
cart brans,
ePaste sclarafrn parte cararterul {meal intra traduce. de Adria smarm biblioteci de comb! uitiondu-se eta) tor /did. El nici
lided de eel americant imaimaa art lamas lliclla M nerntserupt,, Ultra
as& Vertu/ d4ta Nano e foarte M an
ás, dar solemnitatea lui, care dar ere mescal-lath
re
care avea unele co-ROMn earecterui de serail socialk care este
Intlevident In ulbmele Marti.
Din ce in ce mai malt a inceput acids in amass: limb&
des strigietor, iingdnd mana ea
Mute dup 1852 E. A. Mrababil Ens. Ange- mai mangdia. Asttel Platt
se riveste bine In mete lama& traducers Ferman&
nu redg In altele mateamea ettlaitit S'a
Shalresceene.
el o Maducere
interi din Hands IV. der Mam ita tradme
MG,
Imam care 1e ajutat pe Negalici)
4in limba Eaglesk"
rule de la Wakefield" al OLI-
Cum s'au facuttraducerile Treptat-treptat, toamea
menirea) numai dot oament rdned-
seserd Inteo mare cetate; si aceia
o-

Una di) 'sale mat framease trade. MAO gcloia emu duentani. Se intdlnird, mat
cum se fac ele acum
teri onto acemn a COMOdisi feerice Teatrul lai Shakespeare a avut VET{ GOLDSMITH.
,A(Isul noysti de verb, de St. O. inflnenta *aura latereturli roc* Ace.% opera Ca ma/ tendon imam morti,ldnad sjsindmdturileunui al-
tar, wade se adusese o gramadd de
Iasi', nublicarol An revista Ro- ne, special asupra B. Debt mai in urmi de W ly Ghti I, poo- pentru intrebuintari profane.
ragneasta" din Mod in 1913. Am** sumo., In a tkrui *Rogan Mimic 1 barn] din nemlegte sa e publa On In general Farm mum ch mal a- prfOCU.Pall Pe contimperani In lumea. Le stranserd, si ireanurdnd cu ma-
este Mouth Is Mime originala, In se meanie inspiratia Shakespearia bl p. les in anima eat ai secolului Ire- mai InaInterk a Anemia& a Meta ntle tor mdlni de seheiete, mom*.
pro*, ai versuri Smite reugite. Deai G. leodorit Avinianul tra-
em si la incopulal seroluitti mate& rnada. o unman zi in aceasta. crag, nird cenulea ritmasci, et slaba lor
suatorul Ma Neut. depl. Isobel ore Un frames renumat al pleselor, in duce insk din frantuzezte publied literature englrna, eare ma canoe- chi* suflare delta s'o Ineleze; li se aprinse
gar* et dopil traducerea,lai brlals SWIM Povesti. dupit Shakespeare' Mini In 1853 la Iasi, Ultimate site ale Po. th, prat operele pe care le Mi-
cuth In Romania in cee ma, mare na:seek. o flacrird, de-ti era wee mare mila.
men *and eating *Mute bursa Ma- de. Ch. ai M. Lamb, rtrados de scb Pampas de E. L Halves", carte pria traduceel franeeze ri ger- APoi dupd ce lumina imprdetia in-
r/mete la prozh *emcee/ a lib G. semnatul si publimt de Casa Omit ducerea lui este malt mai completa mane, aounge al ne rilspAndeacca la Traducerile de care am vorbit tonerfoul, el ridicara actin l cdtard
Duval, ea este In genera exacta. Are lelor, dar mats*, ar Mabel rem deegt ensile cam sau publicat mei cmcura mai largi, la Intepat nrni piali alai, respundeau unoi sevoi a coral la altul; se vilzurd, racnirn al
canoe lacune, care W.' puree com- PM*, darn Mar gasi edgor. E ° frontumate. tarMu si care au fost thane tot din mull min Dadtrnerl Indirecte, die a- dam simillo um, sthro aufleteati Mama molt Murird de Stoat.e
plete upor, balreptenclasse in atelepi fearte bung. carte pentru copii. cele M00 limbi mar mmostute la gm:Irate In Orlin romanegti. Alege-
6
groaarticel lor
timp angle mici greneli, MG pi cr- Atari de posse s'au mel tradus 1 Din opera ha BULWKR LYTTON,
nel, der din ce in ce ami malt ei rea scriitorilor gi a operelor Madam LORDIJL BYRON Sa
emate ar Debut neapfirat 'republics. Miami Mn arm/ sl male dintre Son Ira propmene so traded. si Eliade prin traducer, dinette, el deci mai conomice englezk gi modal In care Ghema *pikb meat table& gel
te, dedarece a evut acemel *aria amen) lui Shakespeare de H. Ma r adulescur el amuse Intaun loc ea exacte,
din Melba engtezh. In melee nu a fast Intemplitome; ea ne aratk, el combate siaternele filosolice au- mar inflorgtor care a Melt vreodatb
de a ram*. ascunsa In Peg-male s, nu prea moans, fi mai bine ar IS *adds chins la baregime unul tamp ajung Mt fie cunoscuti mulls la inteput spirclul religios al epoGi reole din Anglia. din penchal unci maestro", mein um
noel reviste. do St Braboreseu din romanele lui, dar Ma publ Yet
N Eremie.
detat Mama pasaMi in CuNemil dintre soratorii mal noi, care pane al starea de aplisare aufleteasch, din Dar cum se face ah in opera lui dintre rumen& care se datoregte an-
'a atallai loin erau il al, din aurae, eau sana avea sh izsuancancl. mai torniu entick intalnim la frecare mediae Ita,fo,311,1
de ambe Saxe- IOu era cuprins ii da malte ori m m,abimeala
lo xcl: noà.,aairphlaierneirs,motai
1

Diem poet' eng len amermam aces* ca a]. Walter

Ill de biblioteca anima-earn..
Scott in planul 'I Paralel nu numal numele scrlitorilon deM-
mu gNja penman, o man mare exacD- remIte ei el. match ieretri vremurile 0114 de multe, resale mondlall (Swift, lui, cu tooth .neincredeme inlet
late in intermetere, la tare se a- Marele de odinioarh. Milton, Byron, etc.), dar ai al anew visPi fertaita a omentru",,, Ghana
Din elli poeti ducat eel =MUD. este trades/ dezN$1 o ga; am tra - Tot din frantmeste, cum oi mkr- Masse cu gram aceesta uimbb NMI scrittoare cari, pa vremea lui, erau a strigkri earl indeamna la lop-
pang. *urn na s'a tradus Magic pang eu versmi Saimaa poezi e turiseMe, traduce T. Cand, dupe:
unites
Codreseu Inca putin manonenta la 110i, se als mad ales, (Mal rilzbekul pentra Inde- aproape nemnomute la not, Geor-
prineilletelor sm
aproape de **saw secolului trecPt. Pleural Goldner, care Va publita- ,Golibe isst Mom Tome" do IL BEE- server don ee tu ce melt o pre.- pendent& *el ainathmfmt de *a- ge Eliot pi Elisabeth Browning? Ca Desigur, lOrd Byron a fost an lopi-
Able in Liter aroma. de pe 1380 th Mumma eu alle traduceri di n CHER STOWE, pe care a publme la canary esieting. de mai a. NAM MIMI] for- mine Internee& preompgrile bleep sa k-I explicim pe Gherea prin mete- tam, clar un luptator blazat. Ope-
lump apara in proal Mote allele enteral poeb eagle& um Mch necu Ilasi. in 1853. o oaupream ma. Mumma& Mt mai apropiath do devie a,l totul altele Gherea ma trebui ab spunem rele lai n'au iebutnit *Merge ce-
don ponfile lui Bums pi allii mal nosculi la ma; Macho Antelope a 11 i met de M. aogalraceanu Aceeani *ma a texturni original, opera pa- aim( Mier ele se m- sirapatia pe care el a ar5tat-0
pulls insemnati, traduceri Monte temturii eagles& dare voi gasi un carte se mat public* in aeelam an Mica a scrittorilor englezi. M In alegeree waste a air
din frenimeale de BaulfaCill e Nor peoioa amasta.
r

Cana anal traducere la Doeurenti, oi operator ne Marna din Iambi sires Ilteraturil englem este, dace nu con- rv asIlleragentl,lneheEmokanSdhaIlar 31',1 pea
Dan ce On me to rhspandente mal ine. Somalia/Mates unora dInDe acriia atient der cel pagin aubconotient, cel desmoatentli". Pknk 51 Partial-
N'toresca ,
[Mule d e meste traduced le-am mai t,arzia din mu tot dupe trade- mull conviageme ca. treduceNle nu
r

levi Ineeimea mu made, si Misr a- mantra din simpatia pe care o avea perm lut la razbolul pentru elibem-
Cantonal Camesii", avestPa poems pulUicat lo diferite revaste sau 1 ro.
socialg. lar THOMAS HOOD a Ma1 broeuri -ca *ea cu porniile RS Ito
treburn alt fie simple Memel corner- bind rand se mentme Infra ma- meatao slatemol politieo-economic al rea Greetal
Tot din frantazefte n Daclus I M: Mlle, má ele sent lucrigN cari are- Britanil 5h ne amintim aft gbh moartea se datora mat mutt
-in
-
cursul ekrola pt-a
Medusa de mai multe oro In ..Con" ben Burns, din care mat am cater a Reureant] Antoblografia 1m orl meritá sh fie puse aleturt de o eueS oarecare, ea caphrn alt caracter, Mare/ astiol Marx, expulzat dln Germania, inflachrkrit Mantra antichitatea Me-
timporanul" dole Iapi, in 1883, Ma sate de exemplary FRANKLIN si diferite schate ale a- perete originate M pentru tare e ne- punttal de vedere estelic Imam sa a sPudiat Maternal monomial capita- na dealt pentru viltorul unui po-
public* o Max/mare In versari de In animal tamp s'a Umtata foart cestula. predomine, preomparea artistich ca DMA in Anglia. Gherea
vote de Manta, talent ai munch, din regimte din ce In ce mai mutt ni el peacolo. Ier pe vremea a trees& al por modern
C. AI i I I e, redand nannai alma, nu malt din O. WILDE, darmai ale Pe Mind Gherea cerea scriKoruhil
gi forma, care altfM este Marta "din *mein
Din namleste a tredm, de Mid& nenormire nu atilt mM mire Mania- forma, In care se infhtiameg
la porn& Din operel e G Costs's, Miters. Idei assure E. tith cu tat este alai constiincioash. tredumri, demne mai dealvagairn. *esta Mal-democrat:it credeau ch lui,thrile so-
tome:I al la parM la laPtele pre-
greu de Omit*, In atelapi an s'a peel]. salt tradue Dumas name. &mallet& de JOHN LOCKE (Bum Nu mamma awn tradamai bona M. Dead nu avem a face met co opere vedere capitalist,
mle mai dezvoltale dIs punct de zentului 51 la acelea pentru crearea
mai publIcat In revista socialistk Poemele ist woad de AI. Stoma, - 1912. Ernt. Cam Scoalelorl. aunt mle mai anal minor mal luminos. SI In arn-
ronihneste
Dacia *tome" o alth Madmen, is- t i a d, din frantuzeste tusk i vre o Deosebit de frurnos au talmiicit, Inabogatith a mlesdiala de genera, format*. un camtal inspune ck no path re lonaba n'a fost originals, putem totasi ale proplate ola smietatea sonialistaz a- Si Mrul tezel lui a Own** pe Eli-
{MINA au pseudeminul T. Al. Marna doughei ponari movie. S'a *Mug e o deer din frantmentei I. L. C a r
El19191940; 190, una E nr Balade dela Reading Gaol, Snaky* g i a 1 e, douk MON de E. POE ai cu, Alscsandri,
FA/TA if n31'111 .Pagini Libmy" din g s g rs an a Ira:Am Mania Salo . onu de MARK -PWAIN, republic*, amens so coal 171-fti mari dintre coati*
tine de poeti romani, de Alexandre*.
dar mai ales de Earls
Reader,
ram:Mesa
istonia Anglia era fail dismal* cea dintal sabeth Browning, care In poemal
tare capitaltalk a 'lam&
Sa' "I"''.,c.'17teetir geultitrar --tedei 4s3 -
1908. 0 site poezie *Maisel soil- men publ fn Bibl. m In volumul Reminiamente"; T it+, porang lui. De aceea de famt naei Ou Cu alutorul pesimistului Byron, urn hune tam Pma Plink Ili med
tbr, Cantonal muneitemout angler" Din poeth coi mai noi s'a tradu si Livia T. Maiorescu alto avem in epoca mai veche tradmeri Dobrognarm-Grhersa a Ineemat ab este loe pentd danall), singero
s'a publicat In 1,13evista Ideir on. IT, fcarte palish D. O. Dense glass cloak schite de amlasi *tor. und routine m cornball deceptionismul lor datorie este de a Inflitga Pen-
Armaisescu intran seat& dar frumos studiu a de BRET HARTE (pima Mier TM care eh ne meta multumi lIaI lor, nu pe-a MI Carol ml Mare;
Mr In lucrarea IM
Din spovedaniile lestandental
nui tares" pe atla. pomia
supra lui A. C. ISWINBUIINE
Hood Vim% mad, dn 1909) tilt In pros
Mn *Mu{ mot* rud nu patent ru-
englezeste), in Biblioteca pentru tog. de. lam/Nile Mauls In acel limp
D. Angh el Pesearal yl safteial dia pond, de *de. estetic, r mat
Peetilor
Imam tradmerea
nostN. Aoestui limos it
-
da-
in prima --- a vremea lor vietultome care strigk,
unui Ms al genialului poet. 0 dam lumina, se inspäinrantg, socoteete,
Outran fel de versus* romeneasch. chime pasagii careeteristim lia li sea" de O. WILDE, publ, In ed. Mi- mull act, intreaga.: domste al eonSumb mat multb pall-
din ptInttall de vedere al a/M- Am Wag dar ma, mai molt fm yarns*, base o-
Ceva alai mane tradueeri dia mica emberanta de mans a meal& nerva, mu un studiu asupra tutor& OM culture*. ta Incerchri, mai mull ntsul
Profesor la literature aevea. Luminatoral soare se stin- glinzile mloanelor sale, decal Ro-payee cam
Bums, Shells), all{ Pueti vn31°°I poet. Din Itrismul Matte al uno mu mai main izbutite, de a recta In engleek lIa Untverallatea sese,
ai atnencani, ea Longfellow, phalli suriitori de azi, ea A. Simons W . Din amMt *torn ea il din 5151 loathe yomeneancea areM lutrari cane stelele rdtdceau in bezna land ai cavalerii lai la Rance...".
atunci aproape necultosculi la noi, din Cluj maniac/al Maack -- ale sigmeau Alexandru Laaär
In versuri de asta dell, unele bura
some, facade Irma mai ales das nem-
raze gi calm nu et-a madness; iar pal
'
maraca rece -
orb si inegnit se old-
tegte, se gaseat In volumul de Tra-
doceri de G P. Lazu (Mel 1896).
tine in vdeduhul fare lund. Dimi
I

a nectia venea $i trecea, fi venea dirt Limba englezä

(Un tarmac mai mare de traduceri note, gi de ante 'nu se lumina_
In worn. ei In versuri dis diferili Ilintre eta numitele limbi °prope-
porn; englezi, frongoarne SO Mae 0.clo-
L ro'`.`itegdz?Z'aft,V plreorZaurrlI'L ne, sau limbi de culture, limbs en-

Rh la
re dupl. textul eagle., a dat mat este esa mai raspinditä din
ales NICOLAE IORGA, In mist°. --.... s'ne s'tlit'al:ati'Vr'o's'a ,PPVezPl!:IPs4et gleza lume.
Floarea Desorritor" in anii
1907. Cea mai Mare parte din am-
erce au fog republIcate In volumul
Din opera pootic5. a lui N. Dirge.sì "s
*Mori poeziile sale originate
1906 M

.1
BANK OF I
I
,,et
. de
Ei trdiau in j07.1 acestor !octal
noripta;
'

tronorite palatelor
. lor incorone$C, conbele, iocuintele limba materna: Raspfindirea
ai
Inform. se mistulrd in Ilderigh, gonind meld;
1

inturtericul noptil. Ei agrinserd ora-

cr-
Vorbesc numai englezeete: 114
milioane oamenl;
174 milioane oa-

Vorbita este tusk eceestä limba

el ea

cu tradmeri din alte ligroln. Sant r,

]isle,
I

ei stateau roatd Di pinta case- de: 250 milioame samenl.

foarté reualte unele tradmeri din T
Wordsworth, Ebeling, eta, care spar
mum pentru lathatai data, In ro-
maneste
Capital deplin värsat: tor
altut,
ce se mistulau, edits omit spve plaza, gsa mal raspfindita Dupä en-
united sdi se mat wad odatei...
,' Fruntile lor sub aceastd lumina des- limbs ruse (180 willow.), epoi ger-
odddiditità, luau infeigigdri diavoleati, mane (120 milioane). franceza (120
I
limba este

cdnd lumina,
. , fldcdrilar
.
bdtea
. en fate limbe nlaterna insä nu-

Lire Sterline 300.000

.

Made Nutmeg, traducer-a din a

. . 2, at - mai pentru 49 milioone), limba spa-
Shelley, Burns si Longfellow se *- '1 ru-'":,'S /9271'42i-rarb6aTb0a"' aIr{"1,''dtlian711.; (60 milioana
Mole (110 mIlloene), limbs
ilaliang
se* volumIll ,Ttonoinri" al lui
*$ incleetate. Alin soreau de Cale in milioane) limba portugbezä (45
St. O. Ionia si esperanto (10 milioana
Caltava fragment, din Shelley- se
grim. la Bevis* Rion" lui Pa-I ..
satt Mug oim mar In volumul,
kcentece de "MIMI, MMus de mars
se- 1919) de I. Servari se alai gila-
se* Madam* din Longfellow, E.
r

.
A
tc gä
Poe yi Bret.tiarte.

earl
Poona Excelsior do Longfellow a )
*at parte de patm traducer,
mai reusith este
O. losif, iar COMM lui E. Pee a fast ;3
dintre
lui St. Censiliul de Administratie: scrirtorii englem
(How mach do earn, English writers?)
ei el trades de mal ngulle eri, prima az
earn de Gr. Pennioio Ro- rak General The Hon. Sir H. A. Lawrence,
Mane] Prue' (18514 M *um ln f
G. C. B. (Pregodinto)
a 1 Gfiatige enorm de malt. Co- Romanele piesele
incl. de D h. Mare o &ante feu- criza care bantuie In trustee su it- Maugham 11 M aduc autorului un
Somerset
torilor streini cameo
mars* de pe mama eartilon lor, se nit
mos.*. tradueere nepablicala incl. RuN fabuloase, anual de 15.-20.000 lire, P. G.
In Bibliotem pentra toti" s'au
publicat tradinteri frunsoase
-

E. W. H. Barry Ole Edgar Wallace, autorul

selor romase polittste. S'a calculat chel Arlen ai
World-louse, hamorist, Maui* tot a-
faimos- tat, arm* dc S. M. Hutchinson, Mi-
din doi dintre cei mai mari Pa* - apti.daelaispmrioarrtle.,staWucaclelos%liateera4e- Plodipp Ornenberson.
onglezi ei see XIX. sum y, celebral romander
Prima esle aceea
Enoch Arden de TENNYSON, trm
dMosului poem C. de Cede tigat suma Iaoutro lk% lire ster- mat maxiacorn
line.
{laced* dot Rai et um din cite
valori ale Itteraturit mon-
des versuri de Haralamb diale, Matiga mutt mal patina 10.000
Lece a, Mn frantmeste desigur, .WIanl 1acedo .aHrIaLamt

dar mai lane ea tradmerile Dane

tot de el dupti Shakespeare. Din a-
Sir John P. Hewett, lireMordlitogri,
plklita din venitul produs de deep- cartile UrTeotpal0'.'091) lire pe an produc astizi
Ial D. 11. Lavvrence.
test pool au mei Madam m anti MI- G.C.S.I., E.B.E., C.I.E. Millie lale,idoed.autorrà.,,,,, Dupe cum vedeM dirt inMesAtile
MS alai *mite' d. Iorg ln vo-
Coward, stator dramatic al. regiam, ;admit
visse Noel de mat
sus, scriitorli britanici {{Min
lumul parkland. mat sus, M and ca rang al ciatigurilor literarez
D. Vlaaan Lama/MUM din Lieut. Col, Sir Albert Stern, tot eagle& Matta:end
$ productiune literark 50.000 lire pe an. de
prin sir/gum lui tabuloase pestra vremurile Mast.
Sulk A. a co beset] On Ramuri" prebusiri
(1922) gi cland Zoe Gli eta, Inter z
C.M.G. Demme indestroctibilul, inepui- Nu tot ma a financiers. lost Meant. Shake-
emelentg prezentata ea leek. o' ' zabllul G. B. S. *ice George Bern-
speare n'a caatigetin niciOdatk,
de dootorat la Thirultatcla de . hard Shaw, care captigk anual, in mPulattclme ,200gnItre,,,anaoneusa.l.,uzi, mai
din Cluj. In Kg& dospre Allred Tea. Rt. Hon, The Viscount Goschen, matt,. 94.,.0,01elte.e
Maul autor dra- exista modern
nyson, ornal Si metal; cider ei sub- 3" P.C., G.C.S.I., G.C.I.E., C.B.E., V.D. mal restabile
scarmatul in GrIndinza" ei Mures.
it dom. Madmen public:mtg. In
,141b1. p. talM este *sea a dramei ;
. flow:earn ani cagily. sail.
Ocala de scrillor? Nu preo decat
de cazul Mad eati celebru. Mara
OK artamt totdeauna. Antoci
Mice Mildred de ROBERT BROW- r,
esps, ptmouar: igakut
ebl:Mttl:ccpurba"eceaealseTtbal
eime cant,: blne cunospriO1 publiculul nu chstiga.
:lae::::trouaalatsdl dea

MING, 1,011,111.1 albe, ce ia original, la

de Margarita Miller-Vets
g II y. Tat 11-srs a Madam Mae, din P
ea {{remit, si Marie f rumen, hi ve
sari *be, Smote* Pothatheas ate
sotroi poetuad de mar sus, ELISA- ,
BMA BARRET BROWNING, ma le- C.
man In *note, In mire se dcscrio
diegogrea turath a accator dol mob. I.
mall din celc ma/ fruinosse volatile
de monk Mira, neintrecure prin tin
liege* lor In Matii. Moreton en
alto& Ar if Darts bine
hues mead rebut, 000111 spurner
al se
(Iasi ea Mal putins grosen
pkg. 0 bittern inal feudal. de ateenpi
rwtt, Nucor...tr.
Mimed mal molt de 400 Ilre pe an.
Atestldeel, c11t1 naal trtealrleiaitallromampeauer Aol ce
edam patens eonstate este found
Milne, *tor Emma, necunaseut in lot mailable britanick enigma an
afara lumli angle-menu, cetace EMUconstant de eititori, pe cad omit-
bunt. ea simful precis al 11m-
m-1 impledick sk cx dim 30.000 lire bil pot
steriine, gratie povestirilor sale pen- emit al dramaturgli toldeame costa. Roman-
Nu noun. Broil $1 troinele me1 cleft rfasplail{/ prin de vetoers milt
d ale lui au servit ea modele de de Wale de zeal de mil
.{
Centrala: LONDRA,E.C.2 Sucursala: BUCURESTI papusI, teller, bilnlourl de toate ge-
mlalnd al mot malt veldt, Poelii-exemplarele rare cart In-
rile amend *tor ferMir.
exemplars.
trust/. mizerille epocil sunt ä
Imedlai dupe Milne se sitsinza, H. astizi. In Item*. Lu fel ea in Erec-
rem, 123 Old Broad Street Calea Victoriei No. 11 G. Wells, care *same sa se mull, t., unde un Dekobra
meagre cu 26000 gre pe an, mamas ne de franc!, Mr Francis Jammu,
gi Sir James Barrie, *minder al treleate din derltaiim albluelor 9.
drantaturg de o reputallmo mon- florllor marina! sale.,.
onretiesti1, V31.54 N slat: dial&

www.dacoromanica.ro

- VEDERI DIN TOT CU-
(The English country)
Insulele britanice of erd torts-
talui imayini anteresante, pet-
saje Ple1000Se, privelisti variate.
care constituiesc o adevaratd des-
fatare a och utu .
Atractia cea mai mare o exer-
citd, inprimul rdnd, Londra,
Mtala dagUet, despre care s'ar
puts" spune mai curdnd cd este
o aglomerare de orate decat unul
singer.
UMBRA
tort, -
Cu cele opt milioane de local-
inainte de rdzboi -
cdt avea vechiul regat
Londra pre-
sintei un moectie curios de me-
dieval pi modern, de grandoare
il mizerie, de ordine pi loos.
Monumentele, speCtacolele, ins-
prejurimile ca o culoare loculo
net pronunalà.
Londra nu este numai capi-
tal& ct taunt inima imperittlui
britanic; cel mai important cen-
tru comercial; cea mat fatmoast
metropold; lendin culturii en-
glees ti focaral traditionii. In
ris vechile obiceiurt -
isseldI ei, in cerenioniile oficial?,
scoase
jubtleului -
in relief mat ales acum cu ocazia
nu tretnie vdeut
alIcen decdt o paland supra-
viefulre a trecutuld. Atci se gd-
seta' semnele exterioare ale Pa-
te, It Tunnies, ale atestai Imperiu
I conatentril. iar iii Europa, metro-
asca- 4 o
- r
11./.1tr
I t:r
e
s
brarinic
format dinteo pleiadd de Pet t-
uni suverarie, unite Win firae
invizibile ale tines comune leali-
vederea acelatayi ideal de
justitie, progres rt pace.
TARA LACURILOR $1
TARA GALLIEI
este intreaga
Dar Londra
Anglia este o tard de modeste
proportii, o Maul& roditoare care
eau
evoluend timp de aproape mud
secole, la adapostul ortcdrei tea-
vaziuni, prezintd un aspect la
care Marta omeneasca a contri-
bait indestul.
Sunt atatee locuri frumoase
ti Cline de pitoresc in Anglia M-
eat pomentrea lor ar avea ?lease
de Zed de volume_
Nei ttnem od atrayem aioi a-
tentia doer asupra unula singer,
asupra spectecolulut granaios Pe
care-4 oferd tare lacurilor" si
pore; Gallia". Aceasta din unna
este inconjurata de munti ci se-
manata cu castele, dintre care
limiest," yi Caernarvon" au o
reputatiune mondiald.
Otoddnrile Snoudon"-ului
waste alpinittilor sa-ei eviden-
tieze mdestria si curajul, dar o-
lerd pi druniari mat Compae si
lipsite sie periCOI, pentra ova
ADEVE UL Pagina li.a
(The British colonial Empire)
..-irep Anglia posedri eel nial mare si
' mai begat imperil, 'colonial al limit.
Sisternal colonial englez se inspire
' dole 0015,1
a) respectarea scrupuloasd a
credintclor si structurii interne ga-
site;
b) adaptarea ireptatd la pro-
gresul hand civilizate si cdrid a
fost atins un nivel multiunit., a-
cordenea atiast-indellendentii. a
Astfel au devealt de sine std-
taroare aproape cea nail mare par-
»yrrill
te din colonale britanice, cart in y
none oituatie Petaled au cdpdtat
denumirea de dominioane. ,
r.:4--
Ici aceasta calegorie se gases,
India, Canada, Africa de Sad di
Est, Australia $i Non Zelanda,
Toate aceste donamoane se con-
due astazi ea slate independente
in politica interne, eyelid fiecare
guvernal ode pt organe administra-
tive proprii.
Legeturils e stia atropola se re-
ferd la done. domenii: aCela al no-
Micei exierne ei acela al politicei
economic..
fi interesant poate dace dm
examine ea desandriantal situate
fsecarai dominion in parte, deoa-
rece ele reprezintd (Mutant deed,
tate, necanoscute la not., Dar ateli-
e5 am depasi cu malt cadre( mini
articol de situ', trebuind se intram
tin amenunte tehnice aride ce
au local decdt lis studii sau reviste
de specialitale.
De aceea prefertim sir adoptdm
I utetada imaginol. reproducand o
serle de fotogralii, rare von (I mai
evocaloare si sugestive pe,strsl =-
role public, deal precis/smile ssMo
tracte. Publicam deci cdteva rs-
den sOils indepartata Indie, tara
basmelor, a splendidelor pagode st
a poesiei:. din tinuturile cdutatori-
lor de are si pietre seumpe ale co-
landei Cap -- eel mai prow, &ti-
tre toate dominsoanele -; din lei-
velistile tnimmate ale Canadei, tara
ea holdele de am; imagini ale Aus-
tralia, continent cm bogillit malti-
vie; ale Noe. Zelande, ermined,
toare 1,enumita g celor mai Du-
moase lute de :Pe Motels mondiale,
etc. ,
Ascot intens-inweriu transforma
politica engine din europeana in
mondial& Mgrea Britanie lilted
singusa lard cc are de apdrat
rese importante Pe toate continen-
ts-le in Asia are India. in
4 America, Canada, in Africa, partea
de sucl a de est, in Australia. tot
'
I.
VEDERI
BIN MAREA BRITANIE
STANGA a Cotedrala
Canterinerg, reoedinta at-
Angliei, -
hiepiscopului primed al
hustings, made
s'a dat celebra halálie a
NI; Wilhelm Cuceritorul,
moderne plaid; -
astazi una dintre cele mai
Edin-
burg, Capitala ScoOlei,
castelul Stuarfilor oi Ca-
tedrala
DREAPTA: Castelul scot+.
an Braemar, construit la
inceputul secolului XVII;
cO&ff*. "curtsied dela
deil -
Antrint in norslul
portul Londrei $i
potted Tower.
JOS: Sala de yedinte a
Camera, Caatunelar, in-
11r5usaul din cele mai vechi
oi mai frumoase edificii
ale Londrei, construit in
secolul XI
Pre
IN CORPUL ZIARULU1
PRINSUL IMPERIULU1
BR I TAN C 1
L
s 0 "
cart vor sel intreprindd eccursii mated in Anglia o centurd de
mai, putin indraznete. - nisip fin. brdedate ,ici pi ergo,
Pentru a gusta farmeeul tuOI- de tootle splendule ale coastet
.
sit/niece yi o lacurilor Cournottaille-ului, Manche-et
transparente na trebuesc aitate. el merit Nordului.
Trossachs, in Scotia, pi taro lam,: Butte din aceste plaje stint ex-
rilor engine, louse Za sud oferd o garantie
' Ferventii alpinismului gases?' absolute .ailegiaturiPlor, care
alei tel mai blin prilej pentra gasesc aid toate distractine pa .
a-ti satisface paziunea. sporturile pe care statiartile mo-
,,WEEK-END"-UL derne le pot oferi: tennis, oaf,
tape, golf, dancing, concerts in
Viata englezd inregistreaze aer tibery casino, etc.
chiar in mod obitnuit cele mat Cele mot renuntite surd pia,
simtitocire =aunt Dupd o eat- jele, hin Dolores, Folkestone,
"State ordeerteascd intensd am Hastings, Brighton yi Southsaa.
timpul septdmanii, loft citadinti
4sipare? week-end"-al ta tare
pe cel mai stun cetdtean
Nid
engles nu-1 vet Oast Dininica in
ores. Le rappe/ de la nature- al
las Rousseau lei miseste ast.tet,
atiti ea ...
in Anglia, cea mai 7LlintePeta a- Pedal eel mat tong se gasepie
plicare. De ace., pent,n a ayes
a Wee generala exacta asupra
Angliei, este necesar ea in tim-
in Scotia, Tay Bridge: 3136 me-
ld;
inaltionea catedralei St. Nuts
pal cdldtoriei pe pdmantul bri- din Londra este de 365 multi;
tonic sd viettezi ferntele i sated?
engleee pentru cd numb ata iti Londra proudas gisfi, lhe City
poll da seama de ntarea dregoate
of Loadon, are o populatie de
de,naturd si animale a britani- nodal 10.996 locuitort, dept Loa-
cului st numal ata pap vedea ce clra Unread numara 81/2 salikla-
inseanind natura pentru lucre-
tie locuilort;
tmul, care obosit sIc sfOrfarea
grea a muncit ornenesti de traits
Anglia Ore 15 ambasade .51 45
zilele, mine la glia de uncle a de legatil capitate In strainatatel
plecat, ca sd-ei recapete elanui
Si vlgoarea necesard pent,u a
Llywelva ap Gruilydd ap
welyn este numele until print din
porni din 720a Za hint. ?WM
FARMECUL MAR11 Tara Caliter, care a domult data
clan Termilsrind aceste cateva =-
mare rdiaduri oeuvre peisalsaul
britante trem sd mat pomenim
1246 la 1292;
tse Inlreg Imperial colonial al
firlianiel sin in cantonment
de rnagrafieele piaie etletee, eltee faunal iii mil de mina?
la adapottul Innelor altie, /or-
www.dacoromanica.ro
 Pagina I 8. r/ INDEVERtIL:
.reamamezenmelmaurof

(The Universities of the British Etrigh.e)

to- o or
-Cele
inmerlul
mat vechi
Brea=
universitati
sunt Oxford s
examinator. Nu are ciadiri unive
sitare.
versiteti din imperiu si aceasta a
-
Ceimbridge, anlbele fondate M yea
cal al 12-lea emend dofr ce Scoa
lele din Bologna si Paris se trans
IN AFRICA DE SUD
evoluat dintr'un celesta
gad Medicine].
PRIVIRE GE ERALA
Cole-

OXFO 3R1
Mrmaserd in oniversitäti. La Ox Ca si in Canada, aniversitätile Din ace.. privire asupra ins«,
ford ni Corabridge coleglile sun
institutii corporative autoname deo
dal Alma de Sad au evoluat din
eniegii. sont, Universitet.
tulidor de edugatle mai 'Malta din
lemenal Britainc remse ed. gave,
Vechile U niversiatiEngland) Angliel
sebtte de Universnate, posedänd
admieistrend averea tor proprie.
Sud-Africand ( o institutie federa-
iu clam oleo] fan-
datoare), universitatea din Cape
toe. formole -
nul urnversitar este reprezentat In
de la noel elm-
olu ranter, de invatemant si rezi-
(The old Universities of
To« studontii trebuesc se fie mern-
Me intrar colegiu. a eerie fun-
«one dste 511 gazdures., ad Mgr,
Town, din Stellenbosch, dInWitwa-
tersrand si din Pretoria cea din - dential, pane la sisteinul federal in
care Universitatea este un nucleu
de Prof. STEIPHEN
din Cambridge.
GASELEE
Membru cores-
dela Cniversitatea
pondent at Mademlei Borntine.
-
armad filnd cea mai tânäre uni- de colemi subordonate, sae in care
fees. de viata corporativä si oa versitate al 19-lea si a
dea invätätura individuate, M titan a Inmerialui, fondate bc golegfile stint aproape independen- alesi pe un numAr de ani sae pr miilacol secolului
Acest sCurt stadia este intitulat prin constita-
re Universinatea fora instructia.- 1930. te de Alma Mater; dela institutil
Vechile Universitati ale Angliei" viate, si form.. o parte din cor- fost rezolvata
irea colegiilor
acum,
de femei cu un nu-
ne exanienele ducand la IN INDII earl depind in aerie de Stet pane blinded numai despre ele voi trata. poi administrativ al coleglului, sale
la scateo earl isi pestreeze liber- mär cam de o zecitrie din nun-Aral
dielonte si facilitati de cercetare. Universitatile alai noui din tare Director (Master"). LI admi- total al studentilor. Se ePineaza
thilversitätile scotiene (afarä de fri Imperial Indian s'au fond:- tatea academicd completh in afara
Mace un rol bombe important in Mstreaze veniturile, sul) reveal.. trebuie oe
L'diabargh 1583) au font fondate iv universitdti la Calcutta, Bombay ni de mice presluni externe; dela uni- cladaile. set-Atom etc. si Inn un ce Oxford si Cambridge
veadul al 15-lea. Colegiul Trinity Madras in 1857 dulte modelul Lint versitäti cu mat putin de 200 stu-
dent; paRi la institutiuni ca UM-
educatia buituxigl, nt mci na poate
fl Volta de gelosie intro cele noui rel..
in mod predominant ant-
versiteti pentru berbati si ca. dace
din Dublin, a font infiintat de re- versitätii din Londra. In 1882 st ni cele vechi. Cole north de rapt (de
gale Elisabeta in 1591 dupe lanai /887 aniversitätile din Pardab si versilltile din Londra Si Calcutta educatia femenine in Anglia con-
exempla Universitatea din Londra
colegiálor din Oxford si Cambridge. Allahabad au foot constituite clutia ale carer diplame sunt ceutate de 'Kg sr cele din mantle centre provincia- tinue sd creased (cum ar ni trehtn)
fncepinul secalvlat al 19-lea s'a oceles Plan. Cele din Benares (Hin- zecl de mii; dela Universiteti, ca le din Centro sl Nord), ofera Mies-
in ritmul ultirnilor cincizeci de ani,
manifestat printeo cerere de edu- du), Mysore, Patna si ()mania au Oxford si Cainbridge, cari isi au SIR FREDERIC MAURICE niri educative care nu se pot %dal studentele ar train se Irnocl la
ced" alai putin traditionale ni for- fost infiintate in anfi 1916, l917 ni tradltiile adanc inredecinate in la Oxford si Cambridge, Q toate I
universitatile mai need, In care pot
trecat pan6 la acelea infiintate sa fir egale m tamer cu barbaat,
I

taalä decat aceia oferitä de tint- 1918. Comisia Universitatii din function.gh minunat de bine In
,erseatile existente la data acela, Calcutta (1917-19) a recomandat saPte secole mai tarzith Il cari slstmul de educalie superwarä 1 sau alder (Cum este cazul irr Sta-
ni alla din urmerile cererii pentro matte schimberi in sistemul edu- stint produsul unei cereri crescen- ,. tele Unite) se-ni inbinteee o um-
btitantc. Asi puten adettga aici, in versitate proprie, numai pent. fe-
o readaptare la condilmnile mo- cartel sumptioare fine gum era dat do democratiee peMra benefichle paranteza, al noi in Anglia nu sun-
de,iie a fast infiintarea Universi- de aceste si drept rezul- unei ednmcalh mmnoblixi he pento toti
tem in favoarea peened de centra-
rn.
t6ta din Durham la 1830, ai a Uni- tat unpin din Universitetile infiin-
:rialto universiteti ale Angliei -
aresitatii din Londra la 1836. Ce- tale dela 1920 -
Aligarh, Dacca,
Delhi, Lucknow, Rangoon si Anna-
aceia cart sunt capable se se MM.
seas. de ea.
Numeroase alte institutit I -
lizene a universitätilor ca in anu-
mite alte 16mb, Credem ea este mai
bine ca educatia universitarä sä
STUDIILE UMANISTE
Scriind pentru pubilcul din Ro-
Manchester, Birmingham, Liver- malai (mecum si Allahabad), surd

-
pool. Leeds, Sheffield, Bristol si institutif si de invatemânt si re-
Reading au evoluat din Colegii zalentiale si mar mult unitare. Al-
tare -
general intitulate Colegii Universi-
se pot ges1 in Iniperittl Sri-
tonic, la Colombo, Singapore, Til-
(Inane localä, intr'o
zonabilä.
Ambele universiteti Oxford si
re- ma.. mania, asi. vrea sä atrag in mod
deosebit atentia asupra locului de
cepetenie si valorii traditiei
si ca tost fondate intre anii 1880 tele insa, ea Agra, Nagpur, Patna t/triad p Maurltms. Detahl despre ce din Oxford si Cambridge. Deci
Cambridge au luat «iota cam noi englezii suntem o rasä
ni 1926. Ete reprezinte in primal sr Andhra se conformeaul troche acestea, ca si despre unIversitätile Pe la sfarsital secolului al 12- lea
loc cererea din merit" centre in- federal. 0 consecintä a sistemului mentionate in acest articol wort Al nice atnestecate, am considerat
dastriale pentru faciliteti de edu- universitar indian este productia in
critic mai superioare., Universitatea massä a unui mange foarte mare
rezumativ, snot colectionate nnual
in Anuaral Untversitätilor Impe-
51
-
inceputul gelid de al 13-lea
Oxford ffind frecventate de
studenti din regiunile de ]a sud-
(Wean00 latina si greaca Penn Yi-
p tale din educatia noesträ.
latin in limbo
Exista
noestre,
din Wales (Gana) a foot infiintata de titrati (Calcutta in 1p32 a eli- un element
in 1893; si Universitatea Reginei beret 3577 diplome) pentru earl
din 'Belfast si Universitatea Natio- functium sum din ce In ce mai
riului, editat de Biroul Universitar
aI Inmeriului Britonic, 88-A, Gower
Street, London, W. C. 1, Secrete-
vest s1 centre. Cambridge de
cei dela est si nord
tendlute geografice persiste
- si aceste
Inteo .
este adevärat; dar dincolo de a-
cesta noi credem ce civilizatia mo-
der. apes.ul depinde de des.-
t.
.
nale la Irlandei, in 1909,
O tcaracteristicä a Calmar aces- AIM
g
Universitste, Hong Kong,
cal acestei institute va do ca aid:-
ere informatil cercetetorilor mr
I oarecare masure pane astezi. In
anibele cazuri Universitatea, sau
D. STEPHEN GASELEE-
, p trite si strelucirea Greener oda
simtul legii si al ordinal, al
tor eniversItäti este ad ele cunt ncorporatä in 1911, arc ca idee toate chestiunile universitare. sistemul de invetemant si confe- estouledgenjotibsouonttofgrtt'eriliontiemhoelrsei poirte: ltomanilor. en
Mi-ar pärea foarte tint
scutite de control din parteo Sta- fundamentalä tinerea tinerifor clii- W. Brander rinte, pare a ft existat Mainte de tenoase. Acestia nu numai cä in- dace. Latina si Greece ar dispare
tidal, Meastá particularitare a nezi sub infliumta proprdlor lor pa- Seeretarul Generat of airautul infilntarea colegblor care acran struesc, ci sunt priviti de fapt in-
lost acceptatä In mod general ca
eseariale calm libertatea gandirii
si (Mori. Ca 'mate alte uni- reraltar al Imperlidul Satanic.
P.
SIR EDWIN-DELLER sunt o parte a5a de esentiale a a- tio mbsnrl oarecare co plena« cart vor forma cladna clasa con-
nester Unlversited vechi; colegii- salt frati mai mad, ' reodatd din curriculul ocelora
In tara aceasta. Orenco
readmitae in tot cuprinsul trope- le au inceput SI se fornmze cam cat despre Muddle din Oxford ducatoare nu este obligatorie, dar este Incu-
rialut &Hanle. Min 13(10, ni osi continuat sA ia sr Cambrtdge, este natural ca su- rotate. Latina este obligatorie pen-

Universitátile din Oxford,-

In dominioane, Canada, Austra- tra-1M destul de repede pana ibiectele mol vechi (Teologie, Cla-
lia, Naca Mende 5i Africa de nth-loud secolahri al 16-lea si MOO sicism, Matematici, DrePt), se fie
tru toti cari doresc se intre la U-
Sad, in Ind", Malta si nong Kong, acme ceori mar lacer pana in aura mai niumll Murat:ate, dar subiecte-
niversitate, ale. numal dad virl
cuicizeci si una de universitäli ou de all. Fondatorii lor au fost Mat- le mai moderne nu stint cu totul din Reutrit sou alte triri extra-eu-
.iost infiMtate in secolele 19 5i 19 te rebirth. Unele colegil au font indepettate. Cambridge A Mewl ropene,
Si la Marinelli celui
Cea mai veche este aceia din Mal-
ta, care a fost foodatd sub autori-
de

XIV
al

in
20-lea

1769
imbridge si Londra ion." si dotate de regi; allele de descoperiri importante in stfintele
clertcl; allele de nobili mari; allele naturale ni laboratoriiie sale sunt studiril clasic se anti. englezdar,
de oameni bogati earl dermal sd. vestite in toata lumee pentru a- asi fi crezut
amintire statornicA; until stl-
Dace aceaste atentione pentrn

ntice atat mat

ar trebui se se e-
molt unei rase
tetra Papei Clement lase o $1 Oeste stialfi preman si pentru
si efibera dinlome de maestro de (The Unitersi ties of Orford,Conaeredge and Loudon) sau doohi de breste locale de negte. intele mecanice si inginerest.i. Ox- latine ca a yeast., care are
in
doctor divinitate. stall. In total fiecare Uni- mull succes Biserica ei un fond bizantin, com-
«lanolin si In de Dr. V. I. GARTER ' sunt de ford s'a devotat cu
astfel cele done forte mai
II.S.N1VE7BIT30TILE Director de callne, in ministeral Inflator versitate vre-o 16 sau 17 colegii, istoriei in leer manifestarile ei, binand mai Mine ale antichitätti. Arn
institutil mai molt sau mai Patio mecum si filosoliel. Aceste studii tari si
CANADIENE Vizitatoral Cambridge-viol, Ox- sul, in trecatele zile ale "loth de mare usurintd studentii straini Si din autonome ni Merle menden de a- nu sunt deloc urinate exclusiv la regretat de multe orI slebiciunea
una sau la alta; le-am mentionat comparative a stunner clasiee
Worth, iar studentele pet face par- ce.il independentd a lor. din
veroitrin -
ntreasbtrtanie,ci
nouesprezece
den.,
-
Canada are notes numär de uni- ford-alai, isi de indate seama de student.
co Si mar. intimate exercitate Uni-
vereitable de acoloAsapra, acestor ,AspoctuLeste.,rec-tetul altul.
te integranta
(Este drept
din sorpul studentesc.
sunt si la Oxford ni
ORGANIZATIA INTE.
RIOARA
numar cn se ark
multri Orportantri,
uncle li se de mai Romania, gi nu asi putea
alteeya_mai Intn pentru educatra
viltoare
concepe
rideat,teeel Beeetica
Acesteaeeea Prat grope astir]; erase, tioinatinetne arrdzi, ca Bread., .14711490aRrIn. nest,. Oas 71Pert5 itra Cambridge studente, der ele traes. ,(otdertuna greu se dewier FEMEILE lOi LIIVIVER. s'ar asocia si ar punt a-
1) Universitati subventionate
controlate de secte religiOase - si Street la Oxford, et node ve- ratäch coastal intregi, fare se-ti dal in colegil separate's(
chi de zeci de ani si clear de secole. seama de existenta Universiiätilor. Maze aceleasi cursurf si au anume Pentru eel ce nu
Biserica Gated., Anglicanä, Bise- Trecand de pragul portii Mr. Patron- Colegille sunt räspandite Ii kilome- activitati soeiale, attest caracterul tee colegn si Universitote. O oare-
desi freevon-
cu viata in Anglia,
sunt familiarize«
relatiunile din-
SITATE, Si Stand
ceste stria pe un plan mai Malt.
Numeral studeatilor (inclusiv Dace ati putea face accasta, stint
ati avea oatneni de Slat
rica Llnitd a C;anadel si Diseriea de in curti petrate, cu gazon bogat tri despant University College" de veneer colegh nainâne masculin. care analogie, In., se poate face Dour) cur, cam 6.000 la Cam- convins preoti mai bunt si o culture cu
Baptista (Laval, Montreal, Ottawa. care sura toate o /Arnim a grijei Imperial College of Sciences and De feat nici astäzi Cambtidge nu a- bridge ni 5.000 la Oxford. Aceste si
eondd studentelor diploma obisnaitä cu un Slat federal mina ar ii Elve- cime cuprind cam cinci sea sase malt superloara aceleia pe care ati
St. «tennis Xavier, King's, Br- Mine de dragoste, a generatil dV Theolome", saa King's College" de tia, in care Cantoanele au oarecare sate studente de ficcare universi- putea s'o imprumutati dela Europa
shop's, Mount Allison, Acadia si proleson $i servitori.Norocul II Pea- Orlin Mary College", Universita- ei una inferioara). Pule00 independentl dar deasuPno tote. Chestitoma admiterii femeilor apuseand moderne.
McMaster); le duce intehma din suiragerille cu lea Care decal 100 ani « tradrtfile
2). Universitati cari Primena soh- lemnene veche, cu mese $i beinci de sunt recente. In colegiu nu se Poole Un fapt interesant, comun tutu- arena existe un consilin federal io Universitatile vechi s'a. Ins pe la
'or Universitearlor din Anglia, este care le coordoneazd si le rePre-
ventii do le Stet si sunt supuse stMar, si cu peretii impodobiti de locui 1mo comun si de aceen relatil
zinta in afore. Aceste colegii in
morir oarecare control de Stat (Ne portretele oanermlor celebn, a cd- stransc intre student lipsesc. Stu- ea stadentilorle aunt ingäduite Ms-
51 Cambridge au si ini ad-
Brunswick, Toronto, ror viola a host legal« de en. a co- dentii trebue sä vine zilnic dela ca- cutlile patine. Ele pestreaza msI Oxford
Saskatchewan, Alberta si British legiolui. Trecätorul poate de aseme- sele sou gazdele br, imPrestiate in rot caracter strict teoretic; astfel cd dar contribalese sì la dreltmelile
infloenta pe eare exercita studen-
ministreazä averea tor proprie, siepieoi 9aSdec_.
Columbia); nea vizint capele annanate, cum e intreg orasul, ca sä poatä unna o
In chestiuni discipli-
3) Universdettle mdependente atedrola dela Christclrurch College cursurile, aunt si act claburi socia, tii din Universitetile streine asupra Univerxitita. nano colegiile au grite de studentii
de Biserica si Stat ce depind pen- din Oxford, sae cea din King's le, artistice si muzicale, au si aci loc viefhi politice este aproape
retrel Mchei, remarc cA intre alte lot St ofera si oarecare inväteture
trin intretinerea lor de taxe si le- College, si uncle poate viola desbateri In orele libere de dupe Ca sä
mat mull subiectele mane" si
gate particalare (McGill, Dalhou- religioase plinä evlavie a evulm omhozib si snarl, tar faboratoarele distinctii care existe intregniversi- mai vechi indecat in stiintä. La a-
sie, Queen's, Westera Ontario). mediu. ni bibliotecile sunt tot Met de bine tatea din Londra ob colegiile din Ox- ceasta din lame, octane...I (lo-
Matoritatea universitetilor cane- In tirnpal vacantelor, muscle par inzestrate, dace nu si mai bine, ca ford si Cambridge, trebue observat hm-elm-tile, etc.) este atat de cost--
diene evoleat din Colegii inflin-
late de bisenci, pentru
preati si invätätori inn un
Cand trimestral de laeru re- oele dela Oxford si Cambridge. Pro- ce prima tinde spre un ideal de
pregeti incepe, ele renasc odatä cu via% si fesorii sunt tot abet de Myrtle" si nergie active, ',.pe eaod celelalte aii siMr Meat educatia se centralizes.-
miscarea grAbiti4 a tineretolui. No- cunoseuti avfind Pe deasupra resu, la ban lor min spirit tradinonalist si le diplomele se elibereaze de cat.
riv non si vast. Universitatea Mc- roco$i sunt studentii acestor Um- sele Londrei cm birouri statistice, contemplativ. Rentane de apreciat Umversitate in urma examenelor
. in general de Univorsitate. Too-
versitatea tr! Londra
limIt inse, cea mai veche din Domi- versitati cari pot local in vechile Britisch Museum ni alto mari cerela din ele i se cavine tidal de
nion riMd foadatä in 1821, era la ealegli. dace nu tnei ani incheiati, eare usurea. cercetarile. De- superioritate
condose de aceasta. <The Universito of Loodool
Dr. V. I. Gaoler Universitetile sunt guvernate de
income in 1801, Institutul Regal cel putm 0 parte din acest time. Tr- asemenea Londra Primesue co mai un Canceller" care este de obicel Sir
de EDWIN DELLER
Pentru Promovarea StiMtel; ni, ca nett' de astäzi, star.. in aceleasi un nobil sau un can de Stat cu re- Redone yniveroltatil din Londra
Sm Universitatea Dalhousie, cleric SOL ea si predecesord lor, merg la nedinta departe si mai molt o per-
i s'a dat hrisoval in 1841, era an aceleasf cursuri ale unor Profeseri, Universitatea din Londr-r7;--t-ftrib7r cuprinse Intre GerMania
pri- celebri, invata au Pedagogii lor, el- son. ceremonmosa decal un ga- .

Protest contra seam...dui
vilegidor speciale. Universitate
den« -
ca eel mai mare runner
8000 $i 9000
cea din Toronto, o institute led, capdtal
rate care se aseamänä cu Univeroi-
tatile din Londra Si Wales.
Elike AUSTRALIA
actual. Sefal activ al U- contrast cu oragul In care e Ai- ei Orient.
neaza in sufrageria cornunä, Im- VIATA HVERSITARA IN ANGLIA. vernator
IlversitAtii este vice-can.laral, CA- tun., are o existente. de date re- Printre rnultiplele sale remain
-
stu preunä prolesoril si pedegogil
este cari stet; la mesa de pe estrada din
Expunerea fUeuti de Sir Frederic Maurice,
re este $1 Copal unuia din colegii- lativ recente. Ea fu infiintate de activitate, o deosebite impor-
le constituante, functinano trecand In anul 1636, ca urmare a creste- tanta se morde conferintelor
dela until la altul la flecare trei rei curentului liberal Manifostat publice pe eari le tin din cand
Actiel este astguratä contnatitatea sau pat. ani. Mai este $1 un con- prin reformele sociale In and sa.vanti veniti din lumea
rectarei calegiajei Queen Mary

In Australia Hecate stat al rep.'

traditiel batrenest; de viata
Wu. care e drept s'a schim-
bat pe alocuri, dor
-
a ramas aceeasi Despre vizga universitard fi stedlenicaccd am avut aca-
stint ales de membrii residenti ai gi constiturionale din Anglia la Intreage. Dar ceeace constituie
Universitätii pentru a se omma de Moen-eta secolului ai
afacerile dar hotaririle .001 a fast dealuns pent,.
Lin laturea cea mat irnportanta a
a- activitätii sale sunt cursurile de
Itch are mete o universitate in in fond. Da. fit noes..
capitala se - Adelaide, Melburn, lac
Mar
important
mare
invettitura
insemnetate
ocupe.

o
o tot
are
cia sa Won de vorbd en Sir Frederic Mauriee, care est
nectond ceiegiulai seen Mary, do pe MOO Uninersitolea deschise ale Senatelor''
sunt Mate pr m
-
voturile libore Si
adicl
eras.. universitate se Waned u- mean% Ornate in fiecare yard
rm. din cele mai mart din lame. pentru strain« dornici de
din landra, D-00 ne-a Oat o aerie de inf ormatii, carom le ale acelor membri ai Uninversi- Ea poseda aetualmente 36 fa- perfectiona cunagtinrele timbii
a-gi

- Hobart si Perth do Si
facem loc in rdnduoile rare unnoazd
-
Sudney,
titlatele Geier trei din tame (Mid cultivarea vietii sociale,variate subi-
prin dincim- tätti cari siau in Universitate, culteti raspandite in diferitele si coital% engleze.
Ini anumite chestium mai imports.- carte. ate Metropolei si name; Lipse unei
Queensland, Tasroania si
Australia.
Western
mat veclie este Um.
vershatea din Sidney (1850) 51 cea
liOn
ecte,
asap.
darand
color
adeseori Wane terziu
Studide
sPas d-sa - superboare
constitute. In
ne-a
An,
noapte, prIn desbaterile publice, glia un Inne. Statul nu contribute elonatiani parlicalare.
I catre
taxele
Stet, 10
studentilor
000
gi
provin
10.000,
din
din te acestia pot apele la latregul ra 19.000 stuclenti. Dona dintre
core al titratilor Univergitetii cu aceste facultMi, University," ai section'. ale universitAii sant
precum gi faptal
adeenste,
numeroasele

ma; recente, Western Australia prat freeventarca diverselor socie- decat In boarte mice mesarl la domicilial in afare, dar astfal de King's", formeaza, fiecare In resfirate, au impiedleat-o oar,
SALARIZA.
NUMEREA SI
-
,

(19131. ToaM isi datoresc existento teti

5t cluburi somale, poldtee artl- sustinerea ch.eltuelilor pe care, PEA PROFESOR HUGH apoluri sunt extrem de rare si pre- panto, on fel de universttate, lax cuM in desvoltarea ei,
lor iegilor volute, cererea
Porului, de corpurile legislative
po-
a-
stice

-
crocasm
si sportive.
al
inehipuind
problemelor lumii
mi-
in-
necesita
rior. Mesta
Invaternantul
traeste de pe
sue.-
lama profesorli - a eontinuat dis-
babil nu au Inc decal ode. In zece marile institute de specialloare,
sau douezeci de ani. Votarea se ca de pilda Facultatea Imperiala aunt inea -
Toate sfortarile au Yost
demise pent. a
si
se
le thstalla. Lie urmeazä modelul tregi,
BrItanic al indePendentei
trol de Stat,
de con- tddle
terzat
ei.
va
studentul
atinge
- a
fie
stiiatei
mar din (tomtit Particulare.
suo In ceeace privagle taxole uni-
oevea
tul
so-
inee lipsit de responsabili, fond:artier realizate din taxe si tinsta nostru interlocutor, mcpu- face personal si nu prM poste sau de tlinto
Universitar,
aunt numiti
iar
de Sena- delegat, astfel
lefurile im toti sa vine la
este
Univeroitate
necesar
in
ca nomie, sunt renumite
per- Intreaga.
On.stitutut de Eco- rernedia accost& situatte gi in
Progresul realizat
lumea anul 1930, la aniversares cen-
de a- tenarulni, se va Manure. prima
Nouei Zelande ou ale altei ramuri de activinde, fie ea versitare ele se "Wed In =die aunt fixate tot de cat. acesta. s.ol dacA doresc nA voteze. ceasta universitate In domeniul sectiune a nouei si grandloasol
Universitetea studlitor ci al cerceterilor otin- cladiri ce se Mace aldturi de
nase colega
doe" asomate
federate. infiintatä In
fondataare
este o institutie
1870 ca corn
-
va face o cane. mai nude derieite 'cam pane la doulzect gi done de Un prefesor titular are o mie RELATI ILE RELIGIOSE

care I-a
vni rate
ovum
nictedata
cu stiinta
contactu
flume,
pe dre pe an (elm unsprezece SOdI doua sute no lire pe
000.000 lei), un agregat dela gase
an teima 51 SOCIALE %ace se elatoregte
..stet.
bane, carte Muzeul BrItanic, Mecca Innate.-
resume si Inlesniritor pe tilor din lames intreaga. AM se
Ajutorarea studentitor se face pane la gapte sate cincizeci de Cele dourl Universiteti vechl au eari le oferd insugi orasul Lon- va instala Senatul 'universitar,
'la noi prin burac foarte name- lire (dela 300.000 pana la 375.000 lost totdeauna stress legate de bi- dra. Cele 12 facultati de valoreaselo coloctiuni ale bilalle-
Tease, care se aeordet felt deo- lei), iar un conferentlar dela serice, si ehiar in timpul
tatalul cind functioneaza pe tangs ma- tecii, precum gi institutele de
sent.m de sex, politica sau deal sute cinciseci la eineisate men era nevoie sä seninezi cele rile spitalo din Londra..Prin bo- specializare al cerce/arl
Unele Intro burse sunt acor- de lire (125.000-250.000 lei) a- trelzeci si natter de articole ale bi- gatia de material ce se gaseste fice pomenite mai sus. Univer-
date de stet, altele de ermined nual,
si In fine altele de colegli
Catalpa'. Queen Marsh de ex-
Insect PROGRAMIL
sommeIl anglicane mal inainte de a in Muzeul Britanic si in Arld- sitatee
Precede lo o diplotnl. In chestiu- vole Statului, studitle de istorie
nea aceasta orizontul a lost lend sent molt Inlesnite. Parlamentul Sul Londra in felul cum venere-
-
earlier
prIn natura Impreja-
nu poste domino ()re-
LOH ni Universitatile suet anion deschi- gi tribunalele oferA bllele ei surori mat marl, univer-
empla, ACOrdb anual cate sase
bun.' a optzeci de lire si alte In celestite noastre orele de se catolictlor si menibrilor Motto- unice pentru studial institutiu- sitatile din Carnbridge si Oxford
cincisnrezece burse a treizeci li- curs vantage dupe specialitätt, thlor ne-conformiste, dar rugacin- nilor politer ci jurigice, iar mu- domine aceste erase, totusl, ea
ln nici un ca. Insa numeral lor ride din capele (fiecare colegia IIi zeele de pieta. adaposte. cate- ocupl lOcul ce se olivine In
sistearal oceans al borne- zia trebue 00 teePta poste gase pe are capela sal se tee conform cu vs. dirt capodoperile marilor ma- viola celui mat Important ores
tor este ajutate mad mutt de u- Durata studiLlor In universi- ritul Biserigli ,Anglicane. seld al lomei. Unlversitatea este din Anglia. Londra, capitala a-
engleee este de trei ant, Ar trebui se aceentuez carae- pe dentin conftlente de Imensele nut vast Imperil', central iinan-
matate din numeral studentitor. pent. licenta 61. "Met an!, pen- tern! Hearin COlegium, go centru so- el reourse instrucOune gi in
regime. 01 si comertului mondial, are
tru doctoral. dial. Pe hinge capela, are si bi- oillmit Iasi organizat ci Ineme- multe de Oferit cl acelor earl sin
DR.fiANIZAREA WAIVER. Ceaace cred cc deosebegre blioteca sa proprie, seta de !echo, lot studine de specializare gl 8a. se adape izvorul Invatata-
SITATILOR foarte malt rneteda Invaldman- rA si Sala in Care Preannla la Me- eercetbri stiinWice, "urn e de rel, care se rid]. dessuara tattl-
Toate cOleglile noastre se eon-
due autonom, iar administrates
este Mutl de un Senst care di-
ne -
talui nostru de rnetoda mace:ma- sa da seara este mat malt sau mai
deric Maurice -
a pinut sti Mckee Sir Fre- MUM obllsatorie pent. student
ego fontral ea, Aceasta cute important sl il face
pildo Institatul de certetäri
bootee, care se ocupli. Cu sturnul
flecerui stet national din
Ls- ror berierlior, teritoriale, de re-
religie .
Schimbal de idol, de student!
at ribue abutoarele acordata de la noi in timpul studillor, apnea- ge simtd cd Coleglid este fel do lame. Meat instant este In ai profound, va contribul Jo des-
1
Stat. liunile practice Intregese In mod al [Mika car.' Melton:nil Unlver- Stranse legaturi de colaborare eu venter. sentlmentelor do sin,
ROOM
i Colegial nostril, Oa.. Merl,, ferlelt cunostintele teoretice, cut sitelit. Membril naiad al colegia- Institxtul pentru stadia'. 1arilor Patie 51 Intelegere dintre natl.
are an beget anual de 50,900 alte cantata prote,orti nostrl nu lumI curl forineazd cowl rnntuui'nl- slave ei al tarilor din EurOpa RA- Uni Intr'e coma In care paces II
Lstg, aprospe dortazaci soot preocupati numai de pattea lenmtlo, suet Intl tale« de Mho& sariteana, al "Arai no' este de ealaborerea rociproel mint cele
de mill.. lei. DM accosts su- liters01 a materiel, el si de rope- sunt ,,rovariletn al cok- o face on studiu comparativ al
Lstorlel 01 lostItellunllor tamer
mai Marl cerinti ale civilizatiet
iCton CoUeSe Chanel m" 30.000 Lstg man suportate de rientele practice, glufid, celace lasenansiza ad stint Sir Edwin Denier

www.dacoromanica.ro

"CEATR,..
N ESTÖ
NA
i
DNAL.
PERtiONA I t
rePLerilL
AMES AL Pl2ElaRIE1ZLE LEAR'
Tentrul englez, ca oHce altä or-
ganizatie in lumea civilizate, a foot
profund influentat de evenimentele
din ultimii dougzeci si cinci de ani,
deei eetele acester influente sunt
mai prllin vizilele in piese dead in
viata maid.
Teatrul mstru reactioneaza mal
incet la scimnbetri decal, de pildd,
rommul. Un cercetdtor al roma-
nului englez ist va da aproapt ime-
dint seared de nesiguranta viele
ce se oglindeste again, pe cend Cre-
me un cercetätor al teatrului en-
glez va gesi mai Mint dovezi ale
acestei riesigurante, in piesele COn-
tiruporane. Directorul mulea de
alm no vrea se arate inläuntrul
teatrulM sou vreun ecou al event-
Inentelor cart se petrec afar& El
ezild se" re00u00:10cl realitatea, pre-
ferand sa mentie o aparenta de
frumease, in fata
Pentro arise], teatrul este on lac
uncle mud liartuit si nelinietit poa-
te grasi o ueurare a nelinistei si ird-
manteHlor sale, unde isi poate uita
neerazurile. Cel din urnid taro de
care englezel doreste sd-i se amin-
teasca atunci Mind se duce la tea-
tru este Marra din afar& El vrea
sd se consoleze cu iluzia cl toa-
te-s brine pi frumoase.
Dar den teatrul englez e Taal
putin send ca rommul srd oglin-
deased realitatile vietin aceste rea-
"nab i-au schimbat caracterul. Ast-
fel, economia-t !Memo, de pildd, a
fost iondaniental schimbatd. Odi-
mated era condus de drrectori-ac-
tor] cari iubeau teatrid, inainte de
a fi finanmari, pe eand azi e con-
dos de nameM dr afacerj cart sunt
fra nP de bane sr pana la caned
fmanciari.
Aceasta este probabil emu prin-
Opal& peetro care teatrul circler
nu mai este condus de oameni ce
Meese drarna eroi mutt cleat band.
Dar dace acesta este faptul e-
sential, nu este singurul lapt im-
vortant. Set senimbat si atmosfera
teen-Md. Teatrul e nei Mai liber
ea odiaioard, desigur fhndca si not
steam mar libernrsau poate ar tre-
ble sa spun r Fleeted lumea e mai
putin rezervata. Aceasta francheed
,mireste....paegrte.o ealitate. Nimai
cdrri
(The theatre
In. Anglia teatrele nu sunt
eubventionate de Stet. Toate
teatrele. stmt. In undinile intre-
prinderilor particulare, lax pro-
prietani acestera platesc irnpo-
Cite ornate. Desi In ultimo]. tirnp
Londra a avut above stagiuni
stralueite, teatrul senos are de
clus o loptl aPriga, roo
contra chlrelor ei impozitelor
excesive, M. el contra mare! eon-
curente a cinernatografului. Cl-
nematograful ofera ananzamente
efttne. El rdpeete teatrului
te din elementele trim el de
valcare. 0 rectam& intense., care
coupe nesfarsite coloane in zia-
rele cele mai raspandite, ecIM-
seazd spathol restrans ocupat de
teatre. Multi anklet dramatici
untrebuinteaze q bone parte a
tirnpului lor scrlind scenaril, nu
fended le prefer& pieselor de
teatru, ci pentruca sunt conning
n l studiourile deed posibilitati
de tastg xnai marl, meut &Meri-
t-or 51 montarea spectacolelor
sunt Mee de foarte bun& calitate
el intree pe aceea a pieselor de
teatrir. Deei se scent multe Mere
de teatru, lipsa lucrerilor de va..
loam este octane reshntittl. Re-
pertorlut cornedidor ueoare este
IerI destal de bogat (laterite. In-
flueneel luatirilor lui Noel Co-
ward (care pare a-el ft Intrerupt
activitatea pentru catva timp)
d ar e o mare lipse de plese sari-
case de teatru eerise de autori
earl sd allod, o adance cunoae-
tree nu numai a exlgentelor
teatrului dar ei a publiculul. A-
Corn ceteva elemente tinere el
talentate car/ lucreadt pentno
teatru dar le lipseste prefunzi-
=ea, si vigoarea.
In provincie teatrul profesio-
nal a suferit mult de pe urma
popularitatil cinematografelor
cart s'au instalat chiar In cladi-
rile teatrelor vechi el cu rename.
Pe de all& parte, aproape toate
orasele mat marl igt au :incite lor
repertory theatres" eu artist( de
cariera sau amatori. Aceste teatre
re de un auditoria
Intotd.eauna numeros
--
cOrI spectaeole bune si se bum-
dace. nu
totusi
entusieso. Deasennenea, aerate
teatre suet excelente Scott pen-
tot untold tinert el nentru Pro-
duratorl.
'UM dramaturg talentat va a-
vea ne-
condltionof RI acestor tenter.
Buccesul lor estn peate umlaut
Ss 1
ner '1m
oarnenii superficiall lai manifesti
I
emulate sr gandurile, iar irancheta
nu este :mod decat o lipsä de frau
corn ar ii betia. Ma inclineor dea-
senaeni el francheta ce se poate ob-
serve azi in teatrul englez, ca si in
via% englez1, este foaHe profun-
de. Vorbim mai melt deck facem,
tar libertatea masted induce de
nolie ori in eroare pe strelnul cart
igi Inchipule ce flindca vorbim de
Ar
mete Melon, suntem gata sd le si
facem. Aceuste libertate nu este in
ea mai tnare parte decal. un semn
de tinerete, o tiorintd. tinereascä de
a epata'. Totusi. ea existe si in
vmta noasträ si se oglindeste nr
piesele de teatru intr'o mäsure
cum raci nu s'ar fi visat acum doul
zeci si cMci de ani.
Intrucat teatrul are de suferit de
pe urn% atractionilor rivale, en
cinematograful, mai ramane de
stabilit. In Anglia sunt enorm de
mite teatre de amatori; e o for-
ml de distracni necunoscute, med
in multe Ilmi europene. Englezilor
le place sä formeze societtiti per-
tru reprezentarea pieselor de tea-
tru in care sa :mace el %sill si stun
ma de societati dramatice de ama-
ton pe tot cuprinsul Marii-Britanii.
Daim ear fi aceste societati, marl
intinderi ale tan: ar fi complect
lipsite de alte spectacole, earl de
acelea ofente de cinematograf. Au-
tern dramatici englezi mai Polm-
lari scot mail venituri din aceste
reprezentatii de amatori.
Credinta mea persona% este ea
teatrul va supravietui tuturor rive-
nor sai si el drama eng%za ve
alpaca tot mai main autbritate al
putere. S'ar put. Maier se deme
o nitride a Metai reale, In loc
fie o evadare din aceasta
ede
D. sz JOHN ER VINE
in Angiia
let England)
de J. B. PRIESTLEY
cel mai Imbucurator pentru tea-
trul englez.
Situatia preen& In care se a-
fld teatrele din cartlerul de west
al Londrei se datoregte marilor
tat
care
-
cheltueli pe cari le au de super-
chirii, salarit, ete.
caned sunt nevoite
din -
se re-
...at nurgd la sprinnul financiar al
claselor bogate cari se due der,-
Menlo la Matra nu de dragul
ci In centare de distractli u-
soare. Cartiva dintre nor ducem o
lupte, aprigd central a o rape cu
meek& traditie, Peet,. e Inme
capát acestm stall de lumuri.
Cred ea Vona reuei. Ceeace ne
auricle sufletul de operanee este
taptul ca teatrele. din Londra nu
mai mint exclusiv in rneinile on-
menitor de afaceri. Actori ei au-
tori dramatiei au inceput sa se
ocupe el ineisi cu conclucerea
spectacelelor si roadele au ei In-
depot sd se vane; teatrul este
mai putin comercializat decat
era in trecut $i asa Madam si
treim eu speranta.
J. B. Priestley
INTERPRET! ROMANI Al LUI HAMLET
tí-
BELA SIANGA LA DREAPTAI
.Frit.10114,
"
hltFIrview cu
Cronicarul te atral al ziarelor
despre literatura dram aticä i actoril englezi
(An interview with Mr. George Bishop of the Daily Telegraph" and the
,:n actorit bunt sunt Lori rare. To-
,,,,- tusi In piesele elasice, drame ei
1 Bernard Shaw,
comedie, s'au distins in ultimo
vreme :
Charles Laughton
perament vi, ell. si un mare ta-
lent, deci nu are decet 30 de snit
John Gielgud, pretult In leper-
toriul clasic si cel shakespea-
rian;
' Sir Cedric Hardwieke, bun ac-
George Robey,
tor al teatrului de genre" gi
dela music-hall la teatrul clasic
Pace acorn HenrR al IV-lea.
In Anglia el reprezinta prima In-
remain reosite, a unei astfel de
.
treceri, asernuindu-se In acea-
eta, dinette nu Reinhardt in Ger-
mania.
L5'"1 - Festivalul pentru sarbatorirea
D. GEORGE BISHOP
- -
Autord draznatici actuali, cu
adeverat talent ne-a 01,110
d. Bishop nu prea sunt multi.
FRUNTASII LITERA.
TURII ORAISIATICE
Dintre cei mai buni, prionol
este M.I.5, Indoiale Bernard Shaw,
rare etie se Inbine, in piesele
sale, o teat interesant& co o for-
me Bluer& desdvdreitl.
Printre tineH s'a distins de nu-
rand Noel Coward, draped Care
se poate spune, fare tnctulall, cd,
este tipul cel mai reprezentativ
al generatim.actuale. Foarte rea-
list, unoH chi.. brutal In atitu-
dini si expresii et putin atent la
forme, el nu Intrebunatend turn-
ba scrise, et cea vorbita. Piesele
sale se (Rung, aproape exclusiv
de analmarea societetii actuate. A
scris oault,dandinlnm operele sale
nu Metairie se uitam sa mentio-
nam: Cavalcade" (o Mesa In care
e Infatreate Anglia, in timpul -ma
relui rezboi), Bittersweet" (o
operetd popularl), The Vortex"
(prima Incrare mai grea, scene
fMall fund asemlnarea co tinu-
bal din Hamlet: intreve-
derea dintre mamd ei Du), Hay-
fever" (o buna comedie), De-
sign for (o dram& Pre-
zentfind relatiile sexuale actuate,
dar al eIrej termeen fiind foarte
liberali, ea irri'd-pritueb reprezen-
latet loafir, abum lob AOgIiI, gi nu-
mat in America), Private Lives"
(o descriere a vietii familiale
actuate, mat rezervap ca prece-
denta, a lnregistrat un mare sue-
ces In Anglia) si Post-Mortem"
(cea mai serioase dintre piesele
sale, actienea petrecametu-se In
timpul
ere
PrIntre autoni de talent mai
rernarcam pe Somerset Mau-
n
glom, Priestley, eM.
Primul, fost doctor In medi-
cine, a debutat scriind comedii
cinice, iar acum trateaz& viata el
cretin-tile el, In chip Mute rea-
list. Dintre piesele sale au avut
molt succes: Sheppey" haven-
tore maul serac care devenind
bogatae, prIntfun Ostia la lo-
teHe, face in aceasta meta si-
tuareie o nsultinse de nazbatii),
The Unknown" (necunoscutul),
.,For Service Rendered", etc.
Cel de al &Inca, Priestley, a
debutat prin u fi nuvelist. Astezi
este director de teatru
naon-
teage proprille sale piese. Dan-
gerous Carrier" el Mister Cor-
uelius" sunt piesele sale cele mal
Ele infleieeaze mt multi&
verosimilitate curiozitatile, greu-
vietil ei puterea
de reactiune a omalui.
Astdzi se observe o mare anti-
vitate In teatru, -der plesele
tot -
bune sunt -de altfel ca peste
destul de rare. De aceea,
pentru evitarea surprizelor ne-
plante, se Inceared a se reveni
la Shakespeare Doua teatre din
Londra, de exemplu, joael in
permanen)a pe Shakespeare
(Hamlet ei Henric IV Part, I).
101AIII ACTORI
Ca si autoril dramatic).
tinua interlocutorwl nostru
- -
con-
Crioore FlanoIeseu, Aristide Demetriad, Tony Bidendra, Ion rilanolesen si
ADEVERUL
ENGL.,
(The English theatre)
George .%,hop
Daily Telegraph"
vreme Indelungatd
INTRE TEATRU SI
-
un tem-
CINEMATOGRAF
Progresol chaematografulul n'a
Intunecat situatia teatrulul. Con-
tactul direct al Maenad este
mult apreclat in Londra im-
prep.:ranee el publicului ii place
se se .pregeteasca eu multe zile
-
care trecut
Inainte, pentru representable, a
contribuit la succesul perma-
-
nent al teatrulta In capitala brl-
tented., en Mate concurenta ci-
nercatografolui.
Ca artiste s'au remarcat PE
Marie Tempest ce-si va serba
:
TEATRUL ENGLEZ
In Mai cinquantenarul In teatru.
ei este organizat de Daily Te- Shakespeare, pionul i stalpul repartoriului
legraph". Popularitatea artistei
pomenite este foarte mare, ea
Iliad In acelas limp si cea mat Wilde-Shaw-Maugham-Noal
bunts artiste a Anglieh en el nun
din cele mai distmse cloamne din
sometatea englezd.
(English plays in Roumania Shakespeare at
tional Theatre)
Trebue sl mai mentionam ei
pe Edith Evans, care load d. cu Dacd, din punetul de vedere al '01=
mutt temperament. Fostt mo- diversitatii autorilor, teatrul ro-
distl, ea s'a lansat interpretdnd rnanese, pane actun vreo 15 ant, en
t,e.i
Actori engiezi
celtivat un numar prea mars de au-
tori dramatim anglo-saxoni el
la vale -
motivul vom clots sd-I arätdm mar
in schimb stlipul si plo-
nul important al repertorrului ',A-
mulet teatru al tg.Hi ca de altfel -
al tuturor teatrelor din provincle si
al companillor de turnee teatrale
a fost si este Shakespeare. lar fan-
tul eh in tot:lend dela intrarea Tee-
trului National, aläturi de bustul lui
I. L. Caragiale a fost asezat, in mod
'
semnificativ, cel al Tdanutut dela
1
Stratford pe Avon , nu crede m
se iie o simpla coincidente.
-
Inteadevär, cercetand cu luare a- Ails al plesei Un vis tan unapt. de Sfinziene" (Visul and noptl de
°
' minte repertoriul 8ocietatit Filar-
rnonica", de amain o sate' si mai bine
/de aid, cam cat nuniterh teatrul bu- login care au rdmas in male. bil Macduff; de Ion Brezeanu, pi-
lcurestean, vedem el acest reper- eatrului romanesc.
toriu cuprinde mesa
hero" de Byron, in traducerea loi entat Romeo gi Juliette, in tra- reprezentat Shylock. in traducerea
I
Ion Glade.
i Primed actor roman roman care a lui National sn Mbogatit cu Cate o s'a dat o reprezentatie festive cu
lucat pe Shakespeare ill romane- rase a ,,genialieut Will". .$1rb
ste, a font Mil:ail- Paacaly: acbasta ctfunea ,lui..0g. C. CallEaCtiair10 zica
efuer Ina-linen:le 1852,a.! inflintarii (On-GrO s a reprezentat, In 1886, aceasta cu ocazia ca.satorriel 'More
aCtualulm Teatru National din Eitt- Othello, in
coined, care se numea pe vremea
roraate"Texesacttael aesnalp, MraalronCu.lui amide ,cvialara,gliaarleThs'aiss18CpsruezbendliarmtctRiaegelulei
a Neat Pascaly mai iota% pe Hate- Lear.
ink la' a ec alipnienfsearl tvuile
cEi piurianntt e a II'
Pule'an'tgruii pirtai olia pairebrootm dtbnege toe', 'PIee, mancreisntegulNsoIttatirra,b0c7rtemaai inntbisdact lb
ss terTda6TeEadt,r MQo
Irodi el
Menu pentru pWic, din Buctiresti. izza Romanes.,
Pascaly a fost mare actor el julietta; de Ion Petresca, admire-
:in om Inteligent. Mutat de sotia sa,
Matilda, de care vorbeste elogios tg
si Eminesca, el a organizat Memnon
intregi de teatru, Maud dun reper-
torrid englez, in Mara de Hamlet, sit
pe Whelk. A fost un actor influen-
tat de scoala &alliance italiana de
Pe vremea ace., grandiloeventl,
exageratie, gesturi largi, voce um-
flatä. Pasealy, desigur eä stia sa-si
cutremure spectatorii cand Hamlet
%gee observatii mom. sale Ger-
trude sau and Othello se pregatea
sä trimitä pe lumea cealaltä pe
fromoasa Ii presimusa infidelä Des-
demona.
Oda% cu crearea Socielltli
' Dramatice" Shakespeare isi gase-
°
- ste Msa un at:avast permanent pe
scene Teen-alai National. Credem
merita sf: fie semnalat faptul cä
ntre ann 1877-1879, Bucurestii au
net vizitati de marii tragediem
Rossi si Salvo. Repertoriul aces-
tor man actori a foil exclusiv corn.
Pus din piese de Shakespeare.
In stagiunea 1884-1885 sub di-
JOHN GIELGUD, nentimit In re- rect% lui C. I. Stances., s'au re-
pentacle] clasic sl altakespearian; prezentat Hamlet in tradueerea lui
MARIE TEMPEST, &cans sce-
nel engleze, care implineste anal Gd
r adguaceeer eMa leuai leGs."B eoni geMsesug-b; hb
acesta 50 de ant de legal; Rolurrle Mulare au fost totemic-
Marele actor CHARLES LAUGH- tate de marele actor Grigore Ma-
TON.
nolesca, care a reusit sä facä din ele in mobil balonului din Regele Lear"
o
www.dacoromanica.ro
Pagina 19-*
:
Snereenner
T ISEATR NATHCIAl-
HAMLIT
F411111.1
111 l
P111N11 1,
i Sunday Times"
Sunday Times") VS-CE.7,2
piesele lui La sate el In Provincie, made
se castiga mai putin ca la Lon-
dra si unde viola este mai putin AFISUL PIESEI HAMLET"
preten)ioasl, numai acolo cine-
matcgraful a caetigat teren in
&Arne teatrului. Se observ& to-
1884: la a 6-a reprezentatie
Dela abbot, niclociald teatrul
WQi la noi o permanenta cola-
borare nitre agnate genuH de
spectacol, denaryen aproape ace-
n'a fost asa de bogat la not st
atat de popular ca. edam,
incheiat expunerea sa O. &-
-
Iasi artIsti aunt folositi $i In tea- shop.
tru Iin studioutle caselor de
filme. Trebue relevatä activita-
tea numeroaselor sceleteti de a-
matori care, raspandesc, eu re-
zultate multumitoare, cultura
teatrall.
SCENELE ROMÂNEST1
Teatrului !KOMI
Coot -J. M. Barrie
- the Roumanian Na-
-
-
yarn) din anal 1893,
toresc 'mien in Lear" el MM.
Marino In- In stagiunea mmatoare s'a repre- In 1891--1892, Teatrul National ft
ducerea lui Dem. Glace. Si aeon in lui Scarlet Ghica, iar in anal 1892
fiecare stagiune, repertoriul Teatrit-
Visul anal nopti de vane, at mu-
de Mendelsolio-Bartholdy anlr
traducerea -
Siinx
ha Ferdinand cu resins Maria. Me-
sa s'a reprezentat in traducerea lui
G. Sterian, membru in comitet, in
cadrul unei rnentgri, necunoscute
Pend eland in teatrul romenesc.
In 1896-1897 se reprezintd Fe-
meta indaratnica, in Inadueerea lui
dgnnet augreadalti reA gstriianko ps i eTle. Haralamb Leese, me Patan lihrlma-
ire, venend la directie, a montat !a-
Cezar, in traducerea Ita Scarlet
p_e apcntulai
Mies.
,enuaibrarrabldis,tddri,ndr.Li emitna--
- Inure limp, en eveniment teatral
-
neintrecutä a constituit interpretarea pe care
Aristide Demetriade i-a dat-o lui
Hamlet: interpretore rcalisto-ro-
117, manna cu totul personall. Crea-
tie aeestin actor a trecut granite.,
fiind considerate ca one Matre cele
mai interesante.
Alexandra Davila, &rector al
il Teatrului rat:re-anal. Nevestele ya-
wls din Windsor.
Sub directia Mi Ion Bacalbasa
s'a reprezentat, traducerea d-lui
mum
Em. D. Fagure, Amicul
Somerset Maugham.
De remareat el prima ova, in
de Jar
1919, sub directia ion Peretz, s'a
reprezentat in romaneste, pe scene
Nationalului, o Mesa de Bernard
Shaw: ,,Candida", obtinänd on
mare succes.
In 1920-1921, sub directia d-lui
Victor Eftimiu s'a reprezentat
Noaptea Regilor" sau Ce-ai vor,
Si cu aceasta, Mtrain, ca se spa-
nern ase, in contemporanitate. La-
made au mers mull mai rapid, de
act inmate.
Oscar Wilde trece pe scenele ro-
rnanesti, mai bIli cu Salomeea",
at apoi an 0femeie lard, men,
tanta", Evantaiut doamnei Win-
derateere".
Spiritul anglo-sanon" nu mai
ION BREZEANU
sperie pe spectatorul roman, lesne
adaptabil, curios si extrem de ma-
Icahn. Ba cateddata Romanii sunt
mai englezi deck Englezii. Asa u-
nele mese de Shaw au Onl lumina
rampei la Bucuresti si nu s'au re-
prezentat Md. la Londe., Cesar
si Cleopatra", Sfanta loana", Me-
dical in dilemd", Pygmalion",
Ptofesiunea doanorei Warren",
Melon Barbara" Nu se poate spu-
ne", Gin si supra-ern", Barad
n'are miros" $1 alte =hole au con-
stituit marl succese pentru teatrul
romdnesc.
1 Lin alt autor englez, inRat lit OAS-
Ial pnblicului romanesc, este So-
merset Maaghaln (0
soPe stMor-
nieä.', Elegant sfanta", Scrisoa-
tea", Cercul", ,,Ploaie",
Din J. M. Barrie s'a reprezentat
eta
actun lii suirunl, cu sueces (Admira-
Mal Chrichtonl.
Feeundul $1 inultilateralul Noel
Coward a aims tut fel de rdsfillat
al publiculai roratiese. Cultival
mat malt pe seenele particulare,
dintre luerärile sale, reorezentate
III Mtn-Intl limp, suceese mari au
obtinut Paraiba Bliss" si lethal-
bäti",
Irr stagiuma tread", O. Paul Pro-
clan, dircetorul Teatruldl National
o reo Ocmi let cu oir mare succes
'Richard al III-lea" dr Shaltespea-
re, iar m progiamul stagiunil vil-
G. Colboreanu Citii contintiaea in peg. 201
 Pagbia
es- -camemecc.ce,
ADEVERU
-
Mart figureaza, in afara de Ethic in Mesa -unmoral., erect= al acea romenese Muhl cu Detach Miss

prim malernismui
at IR-lea pi ,,Thveste de, Mahe" Spming de slatlitM Insular . A- Ba", Impregnate eu acel Spent an-
(IL Shakespeare -
Inoue hied nee...Mate, la MI, mindnua au disparuf tinge si asfazi,
ai 0 serfs de en- in repertorlite teatfolor romilorati,
fold englezi modernl.
glo-sarnaL care ou Mullet eh nu mai
are dotal sei sperie oh eireve, der
oat literaturii Meal= ate in Cha- den contra, sneetateerul roman esto
fe, imediat dupe eeo rOttlane sl curios se-1 canna'ci in deal:troupe.
Au lost duce indicii cart, pane
acorn, au Meut ea Teatrul elegies Evolulia a fose dace ne
se nu fie cultivat la Doi In ace)ai %Molten CA pan& la IPIL nuked/ ma
=IA lean Massof f
Secretar literar al Teatrulut Iptre trztlitioneismul si curentell firlui hi tará min
mama ca Theral franc., de pildg. decal, englezi nu lunar& Mean pc
ncligtrunderea limbil engleze hen.
romilnati. Astern, publieul
National din Bucuresti
PArerea marelui arhitect Sir Reginald Blomfield
The opinion of a great
I* .41 (Modernism in England. -Between traditionalism and modernism in art.
arel-itect Sir R. Ellomfield) "' "`
Arlineclit earlen soar midst impallti in Mud tabere, arid pentru O 11 frumoaeg, Inacus- -
Piesele engleze jueate de tea trele ronfanoti und dintre el colOro'eoarar,,o deratie 1,00, lia desenului ta o remnant= oil tor.
-
mod rezone/NM cum nu se poste mamma cu maul
aria
spun a -
folosinclu-se insa
de MOM:4We otlintel moderne, iar anti consi- lo Palatul artolor, ea el in oraeul
derdnd trecutul ma lipsit de mice valoare yi ItOltdnd ado{ lid Dome... suet motto biserici.
modern al Europei continentals. dar Seem- Melia se whim., admen,
Una dintre cei mai eutorivati exponeriti al ernitecturei ta nu este Cicalae lueni
englem ate Sir Reginald Blanl)eld, mamba) al Academia loam opinial general recunoseute.
AHUI rnrezentri br i numele principaihr internreti Regale yi aueorui unor conseructii de mare imporeautd, Scezend modele if extravagantrie
preheat waste{ Mean, la Ypres, activate{ in /925-27, in efemere, remane un rest solid de
In acelaf an, la Tecitrui Moderre, Rae 112eroorta erotior englejt, eau 00,5,1 Lantbeth la Land,. Mans general nuasap,. nelaCc 14,1
lubeete in artg.
conrnanie Houille. 1000Mena Salo-lh, Anol tread,. Sir Reginald Blornfield a publieet un velum mea iubeste ei
vim de Omer Wilde ete Manure intitulat MOdernismul, in care la categoric alitudine 1.712- Titian este inea un mare Mt., cu
Voiculeacu, Lucia Sturdea-Bulandra parity curentetor n oui si revolutionary in artd, Cartea, toate ca ainataell nut01 modernl
si Rounuald Bultecki. remarcahlla prin Mumma argumentelor, a starrilt disc011 prefera mate operele unui Pimmo
fj 11 Ili 1111PITIO
IN STACKuNEA 1911-1912 Tea- ft
Hui National monteng Hamlet de
Shakespeare. Rolul titular e inter-
indelinigato Banta{ a-yi putea psalm atitudineao Sir Re-
ginald {Hadfield a lost 1001000 ia Or Februarie c. ed ree-
beascd in faro miceoforedui Campania engleee de radio-
. sae Matisse.
NEWTON, Nu =eve Mat ea a-
cost rest de consens despre care
pret. alternate. de Tony Bulandra difuliune. D-sa ri-a sustinut lano, protivnieá exagerdrilor nuntai la arta din
BFrbiti se apnea eontimporael
si Attested Demetried. D-na Con- rnodemiste, iar d. Eric Newton a oparat curentelo radish. trecut? Criticil n'au
stants. Demetriad loud rolul Re-
ginek d-ria Maria Giurge, rolul
felled..
natl.
field -
Reproduce/A - prin banciainfa d-rut Reginald Bloin-, fibitc tot eat de bine ca
Mena discutie, perfect edifiratoare eauere PM, Mt au lost ataeati
root epraape niciodate de ei anord. mine
pre-rafaelitd. in
Tn acelas an Se monternee tot la bienteloi- ce se pun altualmente in arcuate artistice bri- timpol lor el ck pentru contimpora-
Teatrul National, pies. Arnica{ Jack taltECE. ell lor, Beethoven sineintales". Wagner erau
de Somerset Meacham. 0/ de EN- 'To
aria. ea Infer- sgoinotoei" Me& eh
Vara, la Teatrul Comoedia, inttto ERIC NEWTON) Suet 5e01010 eg excelentai io, Se Ole tool Yarutui Times" SIR REGINALD BLONIFIELD
stagiune conch. de d. Viola Efti- am main se mtelnesc pe autorul red e paret 00 intentli bane" De- Pen. lui Turner Ulise et Polifem
mu, ea jeta. paiimil Olvia adap- Modernismulut Risen cartea Com- pinde de om ea expreas, shwere a e de un most gust eoPermis", egfid ca s'a segosit cu redarea Muni ei
tare in 2 acte dupg. Shakespeare. te sugestivd, dam trebule se ...wi- sku se. se Menu. sau oc a best exp.& prima data. Nu vad
- ration: am mate idol din startle
a do a gar mintale ei Enloe, presentlindu-
zen STAGNINEA 1910-1913,
Teatrul National se reia Hamlet cu
Aristid Demetread.
la sear cg n000r t deloc de moral cu In area adevArate. Un um proof sau de ce pdrerea remade
Mlle cin cele ce sustinet intransa, om vulgar et grosolan mate fl a mea
SIR REGINALD BLOAEFIELD, Mg perfect Meer al Matte deStor SA se intailibila decát a Yost me.
- despro Picasso ar fi mai ni-le 10 diagrame
cart n'au
i shelcolurf
nici o relatie cu fe-
IN STAGIUNdA 1913-1911 se a teas a, dar punethml 000,ima dab ee 5010e, dnyio000nOo BLOMFIELD: Acesta e tenpe aMr nomenele
purect eu oho en
reia, la Teatrul National, Hamlet, orIce intrebare doriti ledunt gate afe simte el nu face se fie exprimat de vedere pe cat de mgenios soarele ia,OiOeaOá, CA vantul com
main tot ce am adirmet in cartea Asa, intent10 nee mal edmirabila , dar paebitueste pole- Boa se suite, ea stun Mull
IN STA(0TUITEA 1905-1906. Tea- a se moat.. Romeo fi Julietta de Mloson lu nimic, dace Mel abi-
trul National reprenintk o singura Shakespeare, co Tony Bulandra el - . 'rkno00,,frsmdt.
0'ec0
m
Niamul die oalnenlia frunloase in lerne pe care e-
car/ 1-an menrionat nu Into,
le-a 11,010 cl le va
pies& din reportorial angler diame- Maria Giurgea.
Verosimilitate in arti privinta pacatniegte modernismub, anon spatele teem..Ol ri n'a tam mui
Mari
astsolupt coco
Peáre -
tric vesele din Windsor de Shakes- In stegame de yarn, la Teatrul
ro artistul V. Leoneseu in
rolul lui Falstaff.
Coinoedkt se jawed &Teague
de Margaret Mayo cu Ale, Radovill
tea eke:
NEWTON: Crco a sti mg pretuiti mentabila. Desenul see e most, a-
valoarea artelor femme. Manna desea chin imposIbil, More. o- multumit
insuficienta sa Moltn este la.. lamat ce ye ceen o lane none din
sentimental MI interior.
selanuenaccsLut:opiegvte
Totl ide darea acestor l000ael, lar nu min
sA, continue dela punched diagram abstracte oi figuri informe.
IN STAGILINEA 1906-1907, Mel a Aura Rectoricl, al sculphire, dupe fidelitaten lox rate 11 modelarea /limiter de a.-
made se oprisere si com- Omul dv. vrea sit porneasa del& li-
o pirco englena. tc STAGIUNEA 1014-1915, sei fah de natura 51 ck una din olllec- ..E.G. din eel mai cunoscut ex- a& este deosebirta vitele intre Tur- ne ei seem, iar al meu, ea M eg/no-
J24 STAGILINEA 1907-190, sub liamMt yi Repay Lear la
directa lui Alexandra Davilla, se Teatrui 1Vational. La Teatral Ito- BEHETKIA1) is, HAMIET
Bonne dv canes, aria mocleree ponent al modernism. Per
ea, ner ii Constable pe dr o part, el
ch a Medan adevdrul E lumi- de toatk osteneala sa ascunda M- Pieasso ei Matisse pe de elt, Dar mkna1a. celui ce se le indaralul sad r. Lampadafoatrii, ia Maki din
tuerO: Eaffies, s piese palitisth de dern, eornpanla Marioara Volcules- IA fi, eau a 00 fi") na menu a se aranca in Mare. ee ebilllate tehnica pe care o vor fl chestia realmente in discutie este, ei o inmeneant, 0001. care asteapta
liarnounc, Teatîill National. cu-Bulandra reprezinte: ta sot Infunericului 01 mincionflor. OEM ea posedánd. exista frumusetéo absolutd?" Dv,
ed frumuseten nand.
STAGILINILE 1908-1900,1000- ideal de Oscar Wilde. plesa se doe- eu d-na Lucia Stuena-Bulandra, am redat bine parer. dv.? lui.
Tony Bulandee, Ion Maneleach NEWTON, Tabloid Ce-I zugrevitl spunefl ca exista, NEWTON, Cum explIcat1 sceastik
1010 nisi o P1000 din repertonul ea- ra nu d-nele Lucia Sturza-Sulandra, Ma- BLONIFIELD, ingrozitor 0 normal.; stare de rate ata cum o vad oamenit, cke in...ire de mitreie si de income,-
Marinera VOlaulesou, Tanta), Cute- rietta Sae., Depinde de ce inte-
leget Min Edentate". Dad este lumen nte poate cleat se du. Mer- compleet relatera oi ob in matena ticna Mstona Mel non cm/000M nM1
gles.
IN STAGIUNEA 1910-1911.
tn. National, sub direrlia lui
monteand poetry
Tea-
prima
va-Baronal,
Ion Manolescu.
IN
d-nli
STAORINEA
Tony Bulandra
1915-1916, Tea°
si
mot
IN
..STAOLUNEA
penal, airing,
1928-1929,
Romeo ei
Tea-
National cenrezintA t Muir sgo- numd exectitatea folografIca, atimel le mind
Juliette &clay categoric ca nu acesta este
oaten. Creme md lete rosendo fe- o BLOMFATILD
m.. Caw e.ela
la noparitla modernis- fieure lei fa. Mg..
caul tun,. nu va cumleaM conoorOop010 d ca aceasta inseam- munitatii prodmatoare de Ma a-
nk Imosul si ce rezultated se
lui.
rode
00010000 mpla al unei Mtn a en-
deculata dela deumul
nova Regele Lear de Shakespeare Hal National Mia Hamlet cu ABsBd el Hamlet de Shakespeare *_ Orn
eu Believe in robed titular, en Ar. Demetread. a supra oln de Bernard Shaw cu d. te.tablou infAtioand un pant
nasal. pan prima one
Nmi asa. N'am ci- n opera supreheeliallor earl glorn- ...Mech.-se
de curänd In ziare a lucrnre flaproductnee casei de nebunl ea Id- cease, 43 Rote% Mlle.?iron Treb. 0k fie o musk pentru a-
Demetried, Ion Petresou, Constants; ANTI 1916-1918 Mt and de
Demetriad, Aura MindelesaU, Tina eupedie in care limp Teatrul Na- la Compenia
a
Ronmeld BuleInsky.
dramaticei Bulandra, alt Om.
este vanut until,
ale lui Picasso s'au ranclut cu deue Gm meant. al ar.i. Nu Inreleg sk
repro.- se indeparteze eu Malt de priadul areallsmul
mkree 0,010100 i li este perm% tree met de lire sterline? mmmo- prenint on tip al frumps.. Nu are Modercismul e toted titil
Barba. tional Wa crol decat, la Mai, Re-
gale Lear ei Hamlet co Constantin te Rabinul
teatrul Regina Maria"
prinfolut negru de
M.
pare a fi o Mete bung niciun rest a
Dack poti face ca Me din
in.. cutare opera
artist ca model. Pot nu- BLOMPIELD, In Coate goodie a
Nottara. Wheatley, doctorate CLoyalties. de real, dog dach ml-e impeaMil oo gb- frunten turmn sa se unte in direct1n onoai cutare
John Oalyvorthy cu dmii Tony e,- sess vreo esemenare Intre subiect se prezint o Rorie mare seep- existat un element rebel si e bine un
STAGIUNEA 1918-I910 Con, tabloid mare mi-I infatimand, acest ma bun, Mate crlemne o nor urma. nificatlel frurnosul. Aceasta Leone, a fost age, Bind. llama aruncend
Actori rerniini in reper- paniaComaedia, ..
Bulandra ceprenint, la Tea- sudo i V. Maximilian.
tablou ny are pent, mine nielo
Braillaial Ladyei Edgard Wallace cu d. C. Tolman)... velure artisine, Verosimilitatea, dale doso, oo,c,eOntet man bine; nu
La Matsu/ Dann; yrdjitorui de
000de00istu1 ern vat Rhona 1- robe deannenteri, originabk, flied pest, bord conventiile invechite arta
pe filosofia lut Platon, poato progresa; measta oi este sem-
toriul shake:rearicn d-nele
Winderrneere de Oscar Wilde eu
Bu aromo t Boey Bulandea.
IN STACHUNDA 1919.-2920, Tea- Paths{
IN STAG-MAMA
mdsard, de
1029-1930,
Lama Staza-Bulandra, Aura tail National reprmintad Mdmird manate°, folografice, eat
Shalcespea.;
Tea-

Sham;
de esentiale
cremate. In
in picture
prose_
pe
.
Exactitatea
cett este
fo-
intemeiata
rare este cu tote altceva decgt e- der ar fi mate si mai bine si-si ogre era de parne cdexista un sOue nifwatia unui modernism bine pri-
consame en, Opine mom Ito :ride tip le frumosului, Tate de care Bu- coped. Dar moderniseuOl nostril repu-
letnioiri. caki conceptlem noestek de- mmeded vlzibile. he care o yea., clizze toted pi pretinde se porno.00
spre 'artist e greats. In eimpurlie mi. nu ate derat o ralnalnette =- din proprIlle sale minoace, dmi nu
tail Naito./ reprosinte pentru pri- OO,0fernee of supra oni de Bernard. vechl, Ond Mere lemon00 co a, perfect& si ce neat arhe-tne, Masl.k &re MI loasole care sa-i condllea,
importeute de Oscar tografick nu m& intereseand deice
ma earn Canada" de Georg Ber- Wilde cu fare d-na Maria Filotti 51 d. In operele de orta, doe tin sa devarat fear,: melt el chnd exista ideie a frumosulai este re. Marto o reeditlo care sg-1 stute, Dupg
nard Shaw ea d-na Ana Lure fi pl Baltatemite pot intelege pane la un pun.. Date un ro,kiio me le Mac, nement nu depart0l de lumen. Mica
Maim
drab Balfmsky si Baltebeanu. In Pomona Shaw; 0 fenor stabornica un artist vree sa-me prezinte
helm* seaplane se reia Hamlet au de Somerset Maugham.
Barbara de
pied& - - se facea art!. dart nu simfea un e mer10 pun..., menu cautal el ontra trecutului el contra a tot ce
conceptia sa u lewd ogar, impala Meas.bib de a se minima abut, mai malt sau mot purin i
lee, modernismul, aceastk revolt&
1 inseamneaza, nu trelaue atellnet
AMU). reemetriad. Teatrul Regina Maria reprezinth. Rebate se ne1-1 infatiaeze astfel ea prin arte ai dace nu poseda o ca- distinct Mph cum este innestrarea mil instinct de .regenerare, el nu-
IN STAGIUNEA 1920-1921, Tea- d-nei Warren de Ber- ea-m, arate despre ce anima? e Yor-
pacitate resin de a a face Art, in-
naultim -.Pee de arte si cometetele antrituala
a emu!. Name eve am mal lima de discipline a genera:Pet
'rut NI ' al reprozinle Noaptea Profashinea nal, Teems d-nele Lucia Slum- k, earl suet cardeteristieile lui e- motel hovel se mate stabili o me.- rescuta dupd MM.. Ea nu Mrob
0.Moietta. Sedum a anil nentiale si pe earl den ace. arm- ne hem sartathcle lanai ea marl- " a valorilm DIM mine, idem restrb.c.fii el mateeste speranfa ado,
rol or Oe Auseespeare eu d-nii de amatrnd hine intentionati, dar n
Bombaud ron hme eaalumeopoUR oc o ia Re* fah,
mo Bul cf.C.Mareulent teristed -Rea se le mate In *Mon- ioniatane a trarremlui esteorna-
se mai r
Tr, e.t.a Amu tr Shirr,
a Hotta. at Hants -'
illaniennteca 6/ ntauairo
imam? Ventudd reps-Mind. te
.
oh. Te revelezeTherivitoruhr011gu ratan tolled& ea, ol-adertratalwpoet Pi bung Mote., etuI pentru mcgt rtermattodemeral grtei tsme
Regelo Le Chesney de Frederic Lonsdnie are olchm rost sa-tni yrezlnte un sau muzirian esto haste rar, until si pentru critics, arMi- on
Masted De triad compania /*- STAGEMEA 1930-1901, Tea- num. de End a de semne earl a- sing00 Oat maltimea fare name, besemneana. ca frumosul este ebso- meazaI,00,07ern'hbue get 'an
land., la teatrul ,Regine Merief OwlIN National rep manta: 0 fanee nte ma o diagram& a MI Euclid, NEWTON: Dar e cert od fieure Mt, in sensul ea ce a foC odata. fen- fel de istorie Pi astfel modernistul
reia pieva .,Ralliza" de Ilarnomag. de heaughern; PHU Cater ma se-I doseneze aa Pe un °talent epoce a modes o multume de me- mos este Emu Intotdeauna,
daed taornesta lo mum din nou a luma
IN STAGIUNEA 1921-1922 Tea- statorriica de Shakespeare Placed. sfanrei de Ou e sumedente de membre fare dieceltati. Nu sunteti de Mime ca avem inteligenta necesark sk-1 ga- Intro' oar., ignorenta a experien-
NaTtonal reim Noriptea regilor, Mdugham cu d-na
egele Lear, Hamlet... ' Maria ',BMW, Mc! o locklurkid tOO ele, emend un irOlinkm se eredem re arta din e- sim 01 sa-1 vedem. FrOmusetea este o fei actimulate de ono. Nu moder-
Cie./Banta de Shaw, dvantaiul paella de carriati. Trebue set-mi Peelle temute a consistet numol celita10 pe Oacoco o putem exprima nism. Mind, en abuzul ce se face
Compania Damara la teetrul Windermeere de Omar Wilde redea calitatee esentgale a manned din camad 'operile, door hindun nu- in covinte, dar pe care o simelm cu cu et Toe...note experimente ne-
Regina Maria" monteezad Bums Lady. dace rrea sle-i consider opera ea m. cap6Toperile au supremetuit tan in preporte eu receptivitatea coapte Mi Toe face themai, lar apol
)burry ds Oscar Wilde, eu d-nii Tony la foam,
d-na :Mann Filotti ei d. hoi. HMO-
Imam de arta Mier si in dese- ELOMPIELD: IntrUdevar, aga noastrA Omul ce geniu poate cm arta ye Memel expresla adernati
Bulmden, Al. Althaleseu si d-ewle primitivilor ceverne port ate, dar near mire foarte mun do- nrinde o licareal& dintrinsa der e. a unora din instinctele si emotille
Tantze Dutara-Barozzi si Marietta Campania Bulandra, la teatrul nele se-ti dal seame imediat ce a wat produsele modernistmlui ar su- slue mat bine ca mime eg odeniobo permanente ale omului.
Tame Si: Pygmalion us Bernard Regina Maria" represinta: Cc-at/to-
ib prezinte artistul, nun deserted prerletul mar. unei singure gene- Inca departe dr posibilitfittle sale de NEWTON, Nu m'ati convins deloc.
Shaw cu d. Tony Bulandra pi d-na r:a din untie{ do R. C. Sheriff cu skit e actual prin asemanarea co. rated a-1 atinge. Afirreati dv. ca arta program& a-
Tanta Cuteva-Barani In Agueilr a-nil Tony Bylancira-Monolescll- uklerlelomeosde m used.. Nu Me NEWTON: Ati spas ea frumosul bandonand din 00000loeraoe e Ma
prMcipele ot in regia lui Karlheinz Tana.; Profestunea d-net Warren cd in arta urefimk ol plastic, ar- Cniterial artei
,

Martin. de Shen cu dam Luria Sturna-Bu- tistul nu puoi rc000o,mrnidclle sale

teste calitate pe care o simian cu si maateoind ce e bun, imi vine ea
totii dopO receptivitatea noes.k, si Il
La edit.. Mdoli, M areleoi au- landra si Patna sotre de John Er- nomad win interceded/ell manilla in- NEWTON. La unna ormel, criterion totimi 0000estat1
ght. d-ra Marlene vin, arts.. ...teen ea Itoonf>robriertfe'geerm:Letatio,
d; Worn." de Oscar Wie, avg.
Voirulesla wa-
Teatrui Ventura reprevititi: Nu se Iililbed fenomene pe cart le vedem ult. al valoarei in arta este pli- putema de a Gran frunnUmbea ei en- careia O Vora gasi Inteo ni solutie a-
ei le commetem. pe care ne-o da si aunt multi tice101 modern capacitate. de a o handonand toate raspunsurne gre-
ed marten. pe Vasilo Leonesell ii 0tie de Bernard Sham pi Sovietut m- Pentru orice ar 0001 sd ne con.- oameni carom formele cele mai ex- simti. N'ar fi regal daunt fate de and Otte ale maiematiamlor
anor de Childs Carpenter.
NOTTARA In OTHELLO
AL Critico.
IN STAGIONEA 1922-1923, Tea-
trul National moat.. Mead],
IN ST/WAIMEA 1931-1932, Tu- nice,0OiiOO
tu; National reprezinta Comedia uconmnpldeL2tamzetrebue - o oerecare aparente de Meyer treme ale ertei moderniste Ie pro- st de altul se le mordhm beneficial ton ei eopilmd toate partite bune ale
Imi
sh fie neaparat em:a placece
oelstemr, isgpoeonbesbeibilige.
BLOMPIELD) Nu me Ineloiese;
bedpan al se spunemt De personal incerearilor lor de soh/tonero. Dar,
nu pot gasI frumusete la Picamo sau dupg mine, arta nu este un lucru
de Shakespeare, cu d-nli Stolle ei . miturilor de Shakespeare ; si dn. Matisse; P.m.roi FA PllfOL dee care se perf.Sioneask treptat, ci u-
Ciprian alternate', in rolul titular 3,.. 1; decipher) regitor al Macbeth modernly...in este ch Igofipenou INACerea pe care Ie-o procure ;Ma nu dovedeote nimic, rea schimbá treptat perspec-

8.-
.. autor oh &manna Lady-si limitele posibilithillor artelor fh ce rile de seam& despre emanate, a- nut care
si en d-na Amp.. Macey in rolul d sans si 010m introit. Numal timid tive. m momentol de fatd ea
Lady Macbeth yi Pad
de vard de Shakespeare ea Intreg
curt nail) lb 're de Oscar Wilde,
u.: Mdandra, la teat.). incearch se excrete in pia.,
mai mi-
gremlin si alte excese. Nu aunt deloc
in e parere ed. niter.. ultim al 00101 va mate eine die noi a avut <kept. teree tom. printrT Mimesee deo-
ii intro mamma seat de subitg. 91 de radical. Puna
ansamblul.
In ecele0 stagiune, eampania Bu- ce Teat..
la teatrul tfegmu
Regina Maria", reprezinti Sybill, sculpture
Roland Perth...
Future reprerinti,
ca In mimic, niei
primate Meat In literati...
ge nu pot fi ex- -
este
al unel
de pildk
mesa
-
este oe ne procura placer, !mote
bune,
criteriul BLOMFIELD,
al unee burn he: sa, accept aceestd solute asa
Nu, nu sunt dispus ce nu ne vom schimba ideile noastre
prea u- preconeeml, arta Yobo sä, ne
cum yark
landra Meacham eu NEWTON: Prin mmare, OMM care task lucrurile in mod fatal 000e100 E de noleteles,
reia Pygmalion de Bernard Shaw, mama de Somerset dv. de dipetenie impotrive mo- sunt, eand de Pape eoncepteile noa- aunt sig.
cu d. Tony Bulandra si d-na Tar. d-na Aura Buz.. si Mana fInftaa
Patima de lui Rafael un Milton
Frank Wasp00 cu d-na Ven- dernism.uh este OU artisti nu se tate mai. mare. Ea rascoleete in nol are despre artist swat fundamental impreslonist din secolul al 19-lea i
Outadva-Barcal
IN STAGIUNEA 1923-1924, Tea- tura; 1100ulitir bal.-Midi de James facBLOMFIELD, intelesi? mobil pe cari beimt., Mir care mouse. Dv. el coasiderati ca irespan- s'er fi parat o nehunle de neinteles,
Este una din Mal- nu-si gasesc expresia in misdate, ori- sable, indreptetit sh face ee vree, entru noi e pur ei simplu expresia
Dui National mutest., gh,yloch cc Berne.
Ion Brezeanu si rele. Hamlet la
Neapt. roller. In aeriesse an,tome Mu;
yi IN STAGIIMEA 1932-1933, Tea- tele exactiCate
Nation. reia 0
femee
cu
foro
dam
cer
obiectinni ce am de tame. Nu cat de elocvente, flindra nu se Mee A tine seeme de condPiile erte unni deseoperirl estetice Pe race Rd'
intelitribilitate
fotograflear dar cer poste traduce in meantal scris sau pe car¢
si aceasta Montle"
vetkil ceiace ni se comunica In fer- ream.ak
-Maw un am care
tonte
I oi genet*in sa ny o Mouser,
nmmele. Oar eu lead. Expunerea d,ny MIO ndrue-
° Matra Regina Marie importasta do Oscar Wilde a artistic.. artist este meta care vode
Hamlet en d Tony Boland. 01 0- Maria FILMY Flood.n a/anon de cOmpottnia telmfca ment de picturk sau sculpting- E- spun cleat credinta in descoperirile es-
Tony Bu- Somerset Maughare dun Maria NEWTON: Viet sd spuneti ea, In motda ea eye dg arta serMasa este mai Mae el mal into. ea ratan.. al tetice din zilele masteo. Timpul
theeke de Shakespeare cle
general, arta modeeng este Mom- aye Inuit mai probated cleat Simple Car e te reveleasa fumuseti pe can posteritatea au rasturnat adesea
rned., In rolul titularsi et d-na N. MIR- Filotti
Lily Ventura reprezinted Fla- petenta? Mult1 au enema co defl- el nu le-ar fi abut ...el Mt..), dellatle contimporam ei eu cred ca
hanu in rolul Iago
Panache in 00101 Ofeelei.
Teraina
rdreasa
Tea- Sham cu Loop Wee 00
;Pygmalion) de
a Bernard
Vracca bi Sfärsitul modernismulai fan impresia de a se Juranucupoate
s.
noe Omaha estetica, dar ei Imi Nu e un saltimbanc sau 0 name- acest lumou se ve mai intempla.
mean- ly., dar e in fella un Niel unul din noi no-1 poaIe
IN STAGEINEA 1921--1925, demean in- Bernard Shaw cu ie, fended cred re ea fi care matä dement acelor cu viniune convinge pe celdlult 0001 subieend In
trulNational reprezinta, Cumritcrul de
cu Marioera Zim- este laalamucal" definiti. Cu ent Mime mai mutt mai slaba. Mute nu prate Si dovedit mate-
dacatneed el GllrePTYSItInefEA 1933-1904: Tea- etat 1mi dau mat bine mama de matte. Dar Mod Myna doua pei-
niceanu ii Cleo Pan.Cernateanu BLOMFIELIA Nieidecum, olmI fac on Dece place arta moderna
Rom.. Bulfinsky in Paruchio trul National repute.: Hamlet law ceeace am atacat zadareicia acestei incercari, mono severe oi anstite ca. noi, n'ar
, reia Hairnet si Shylorly
cu Ion Bra eu G. Calboreano; piano. al oeadistinctie modernism si admire. moder- tot Imi dau seal. mai mult de in-
subeonotlen-
NEWTON: Cu Mate acastee, mo- fi mai potrivit ad suspendann Jade,
Flavin, siduld dr Maughem nism. Am o Mere foarte bun& des- tinderea nelimitata a
de nenu- derniotil 000 1 admiral de melee
mta?
j name.
IN STAGTITNEA 1925-1926, Te. Ill-lea;
ni CercUl de Mannheim au d-nele pre competinta mniloa Mkti cad. tului ei a nedefinitului,gAnd/rit lume. BLOMFIELD. MA tem cd am A-
1

trol Nation. reprozintg. &haw, Cesar si Maria Fault ei Aura Buzescu oi O. sunt moderniet OmenOi rules, ca- macatele probleme ale sA ne re-ol BLOMFIELD: Da, Enduu he pot mos aeolo de unde am porn. Com-
orz N. Omen. ale vietif pe cad imbue
AGREE ATANASESCU Cleopatra" de Bernard
al Dula Solomon in Bulandra, la
e Regina Maria" roil Profesiunea tot dim..., earl
Cornpania teatrul sore ma eldic mint extremis1i1 ea semnilm
pampa In ...- a a nu le putea deslege aerie articole mai interesante despre pantie. Mc atut de ingenioask intro
experimentele lor fantastice decat arM si matematicl este totusi
NEWTON: asta mi se pare nut- despre operele executate dupe regu- tuned resistentd. Tehnica
ill Femme indAretnice We-Runic/ Dernetried
Write prin.elnale; Stanta loana Ventura a-nei Warren, de S..00 d-na Lu- ton do metode de camerae de corl mat. un all fel de sloune en .1- =tern.
Bernard Shaw co Merioara n'a modal). In trecut, late traditionale. De pilda, panne ea Manor s'a schmat.
eu Aura Euzesca In rolurile prim cia Sturza-Bulandra si ToCkey Club nimoni Meat
Sel- bliunmk contrazic loste
condiflunile ter. ultim al &Y01 este tel Mee-
pem000. Ceiace ell nu- mole expose O00000c d 01 care avea cauta menu noui rezultate, dol el
OrIcht Or

alpale; Nevestele veSele din Wind- de Ldp. %Item cu d. Tony

artei; deep. acati oameni alc ca rro ce oc ne boxed
mesc place.", dv. omit emotie leo& criticulia de arti ocasii mico- cu
o de Mae lipita la miibdo, o- doi fac tot palm. Eu cred cd Seim

point
si. Pop land.. nice arlia nu Ma schimbat dela
sor cut 0-ni1 Gr. Miercullescu reprealute Cum estetied". Dar reMne la Kelae bu- Me/noes,
Martian le volatile pelneipale, 01 Teatral Panthers
Loop s"' b"AeZrLiTgrge
od'OvV0e0st penteu cola
anume mo Intrebarea deslare gan retorice, in efoette Ma de a le canna
mat E- modernism.. Omul arc 01
Itemsea tuddrdlnica. ad place I de Shakespeare me Victor
lit likinseide Inteles D. Henri Barranger m, Mace este frumusetea ha militate. ezi due, picioare, deei Byline ar
La teat.). Regina Maria", DiSeis Cater, Promo el in
Bulan- Burnovsky 91 Intimitait de Noel lismulut
regia
ne-a eoplicat idealurile supra,. 08111 modernismul mat Eu
malice intelesul. vrea sa-e dea Mi. Dar aunt de acord
dime/Dui cu n Tony de Celer, Marietta Tend Rd no shane d-sa, Dv. gamcc multe dln menifesturile sale NEWTON: Dar se poate ea rem,- eu dv, 0k timpul va renolva proble-
dra in colai principal s1Bulandra Hamlet Coward eu Lew'
el Rare, Tram si TImheu este se. recreme, 0 00000000 o if nesm de frumoase ici nu pot data Manatee meaavea nl fie alta decat a dv. m. Bi 0000000uO va Rebell se astep-
M.
eu tot
Shakespeare cu They Midecum mat, preios de allenato nu un criteria li deco May deep- Men 0 ssemneleuth ern solutla. Wed pe
Sa ne duck a unclad
in rolul IN STAORMICA 1934-1035, Tea- ca exista Seta ca el dv.?
Ion Mánolescu, alternativ, Sheldon, In nul National reprezinte Femme in- Meta. Ambitia sa este
lack nx al femme. filndca fromosol Desist., ennui
acum
...if c.a.e unel reeeriuni; lu-
tauter 01 Romania de
de Flees a dareitnial si Richard al Iff-lea de la margin. nebuslei yl ne ne BLONIFIELD:
este cameo. emoliei estetice a este infant., mai cu seam& in infalege
nu mea se va de poet..
adapter. lui RobertMarla su similm ceeace se petrece in min- Mist.. Dena eu Impartimesc a- si artieti se vor into.. 14
Croisset cu d-na
d-nii Tony Bulandra al Ion Mean- cham
Pilotte, Shakespeare, cu
in Richard; Pheara sfania
z. Ion Manolesm
de Mea- tile splendid dmordonate incluide
eno lommanitaten b,
ale acelor
In ccost& emotie sisadv.
nu, atunci eu chestiurale 0e ertg uncle sentimen- Yearn. maid au a
tal Imek un rol aft de mare Dar tan p1111 imemorabile. Dark pot sevel
.mlt arta din
aalt.
cc d-na Marla Filotti al Ba- pe gasesc lumina Pi:amoeba, 11 dv.
ies. in rolurlle princlpale. Tea- cot Ware mhos de Shay balamucuri". unta. exist& o drosebnie real& Intro permit e pence, en cred M. genera-
IN STA.GIIINEA 1026-1927 teatrul Intl insfkreit o dramatic preci- gas.). fitnele noasere. Dv. attempt arta tie owe va voclea sferaltul aces.
trul National rota FM= baddnit- Compania Butandra, ie noi al-a schlaubnt emPleet orientarek. leI Earl absurd&
se ammo, a cache multt dintre
racd do Shakespeare.
Ninon
,Artegine Maria" repreninten Cow- am maid.ai de malt, anume ok Ceeace este etern in aria
IN STAGIUNEA 1927-1998la Cam- (Commotion Were) de Noel modernismulut" eate ba- BLOS02'1ELD ; Afionlate dv. ed
pania Subandra reprezinti, Ma- erd en Leny Caler, Tony Bulandra sfersItut dim dat cateva meanie
lemma DU Mate an criteria al Mmes.ob
te. Regina Marla", Mew .,Week.- ei V. Maximilian. despre aceasta in cartea mea Mo- est., in Parte udeokoctk, dac si foar-
end" da Noel Coward sub titled Pa- Tea.. Comoedia reprezInte
Mee.. Mau- dernism/. te falsh Ca e irnposibil ole wino
natela Bliss", In peimele renal cl-na Node. (Role) An/emu, G. Tram
de
NEWTON. Dar chiar el nnpnn- in tameol preclei ce este Emu
caclilIb10001 data
Lucia Sturza Bulandea 01 d. Ion Ma- ahem ou Marla se clAdeasce, o
91 cum Geeur sa fie o opera de
nolescu; Soful ideal de Oscar Wilde ei G. Tllnieg. lame de via, fantestick el nogica, a
pot fl onmeol perfect Meecl if sc-
rips; earl Murat oli Meas., maul
miliga010=a,
Pe scene Teatruild National din Becurecti, deeptate.
milloace de expresle Pole arta
BLOMFIELD, Dar tocmal act n'au
a lerneo era are eondl-
,se va imprästia liter t ra
Ufldi
plasm care a realizat cel mai mare numir Intrebuleteana an mill.
tile II limItele el ei aceetigrain.
Incur. 50 exprinie
anolmaOl

polo Pieter& el
El brit nica, fie ca ea sá irisoteascä virtu-
GRIGORE MARQULESCU
reprezenta¡ii este Hamlet", de Williano sculpting ceeace nu se poate
MOM pria scris. Pot M. He eau
au fie sinceri. der ancerifete sou
tea britanica 1 libertatea britanicl
11/
..lane.8aeare, interne! exeelenie na Maumee Inca MACAULAY

www.dacoromanica.ro
 ADEVERUL neina 21.o

of a people has been always ludged in accordance to its

HIGIENIC and
CONFORTABLE
way of livin o

-:..?..z'".":,
-40----1'
j . (isio?:_,->..,

'',1- \
--------
-----,-,/ / 1

" 1
''.1.1,T,44
1-, /4-` ----
,,i& ¡ I ,/ ' ''',,.-- '-i,-,--

, '''41 - ,,,,,,,,_ -...'

' ' - '"-:''- t\ ,,,,_ 7//
'
Itr?
I A"
it!

ft

ofiero
N1-30-CALAN" RADIATORS
and RECORD" Tubs of enameled
-
3- A civilised man could hardly
cast-iron
make you sure, all three together of the comfort you
agree to deprieve himself
desire
of the bath-room with hot
running weer- neither will through their exquisite quality which made them
he like to miss +he advan- famous,
, tages of central-heating,
e through the guarantee which is being offered by
Tenants find with almost such an entreprise as ours,
the same rent old houses as

well as new houses with bath
and central - heating, while
proprietors will find
that their houses do not
yield a proper income
if they have not that
modern outfit,
Therefore, proprietors of old
houses should remember that
M order not to be left with
their empty and derelict
houses, it's best
and modernise them with
a bath and central heating,
o through its cheapness compared with any other
foreign product, although its quality is at
least equal to the best products of abroad,
through the great number of deliveries to the high-
est and most important buildings in the
counh-y
It is only that first quality-goods which can guaranty
the blessings and the pleasures of comfort.
Our factories use and employ Roumanian materials, ca-
. le hurry
pital and labour, thus, producing
PURE - 'SS

- the very expression of

NATIONAL
modern life,

He who lags behind, occurs

only losses! PRODUCTS I
-

411,C,
TITAN NA ADRAG CALAN

www.dacoromanica.ro
 ADEVERUL

PICTURA, SCULPTURA $1 ARHITECTUPA
IN LUMEA MODERNA
(Moden English painting, sculpture and architecture)
lo
D. D. S. MAC COLL
In fruntea pictorilor In ',date, te. La National Gallery si la Ban- pe cale sh se eladeasch atom In sensibilitatea
dar de o verste mai inaintate
trebue Sb Inmem Pe P. Wu..
Steer, mostenitor magistral, ca nice, a reined tehnica tractive-
UL EZE
Picture britenice este privite as-
OM de prea matte ori ca o reflec-
(Brinell Pniatiatt)
ESITANT de Pref. W. G. CONSTABLE
Dela Condemn Institute
t.palida a cem ce se face to Eu-
ropa.
Marne infeptuiri ale arMi
de D. S. MACCOLL franceze in ultima 100 ani 1100 M.
mine de aria renumit, mare pietorfiost conservator afilui Tate Gallery. &MA ea au avut Mlluente lor; dar
Charles Conder ei Charles Shan- intosh, care a avut mare M- ceiace nu se ate este ca. aceastä
non. Mesta din myna, impreuna ' fluenta in Germania. Profesorul MfluenM traditia
a fost modelate duph
Charles Ricketts au dat din W. R. Lethaby, Met al lui Rer- redid al 19-lea britanict. Picture din se-
an
suflet gravurei In lemn. man Shaw, a fost deasemenea isi are originea dinin intreaga
Trebue se reconoestem ca rez- forte atat prin scrierile sale, cato pictori operele a doi
boiul a avut, Ca peste tot, un e- i Pda operele Marcate printr'o englezr, Turner si Consta-
fect funest asupra artistilor, su- simplieltate extreme. ble; ei imprumuturile ulterMare
din Franta sunt in
primemd In mare parte tined.- Cladirile imense ale adminis- trucelve plata inapoiconsecinte a datoriei o-
in-
mea talentate a unel generatii tratiilor, ale inclustriei pre.= riginare.
si ce criza econonlica a miceorat blocurile de locuinte cu construc- datora Ceiace secolul al 19-lea
co molt campul de desfacere ia interioart metalice, cu zidu- II in primal rand loi Turner
pentru operate de arta murale. rile lor fart ornamente ti cu In- moni Constable era solutimea In ter-
Mai profunde este descurajarea Struirea monotone a ferestrelor, de coloare a multor probleme
din pricina privelistei pe care o trended-11a el la no!. ea ai Mu- ill referitoare la lumma ji atmosfera
da actun omenirea. Imaginatia, rea, cond.itille de arta. Un exem- Mull picturI. Aceasta contribute a
dominate de invazia tehnice, in- Plu de astfel de arinterture, nä era de britanice la Mee mode,
tear% sa se hraneasee cu o die- care ataxia& de dispozitille al de Stii asteptat, deoarece arti-
ta abstracta de Incereari geome- proportille blocurilor mai mult interes englezi rare ori au aretat acel
trice. Tau% s'au vazut Incerrari derat de elemontele traclitionale formal care in desen si plan organizat
de decoratii morale, ca la res. St de detatile decorative, este a marcat arta %ram
tattrantul lui Tate Gallery, fe- House of the Winds" din Lon- in contact mai intim cu Italia.
cute de Rex Whistler si de ele- dra, an& se aflt birourile me- lo schimb in Marna Britanie s'a
vii loi Royal College of Art, de tropolitanului. Ea a fost Moat& perpetuat traMtia artei medievale
sub conducerea lui Sir William de Charles Holden, care este din Nordul Europei, cu instinctul ei
Rothenstem Meter i desenator arhitectul Universitatti din Lon- (n intrebuintarea milord s ca de-
al urrui mare rimier de portre- dra, monument colosal ce este cor si ca se inspire emote jo cu
vioaie si
ei oentru descrierea
comentariu
ca Angliei, Boris Anrep, rus de vecinetatea lui Britisch-Mu- pre lumea din potrivit des-
dar de formatie brita- Seam zdele ei.
Asa face ce picture britanice
nale
Egste imposibil se examinam a fast se toldeauna ¡Milo legate de
A

peisagist, al lui Constable si Tur- a mozeiculai. eel tot ceeace au intreprins on viola
ner. El se mai distinge ai prin hitectii si inginert pentru a da contimporane, adaptendu-se
HENRY LAMB Fantazie
portrete remareabile $i scene co
Henri femee5ti delicioase. Vine
Sculpture o forma mai artistic& construe- la nevoile 5i cererile acestei met,
titer si si luand
matertalelor none; se din ea; si aceasSa la in mod constant material
SICKERT
Ambele copses la National Gallery, Lemke.
Plictiaeald
Sculture
p n'a avut niciodata elude) ei, a mite, a castigat o none vitalitate senului au fost si mal insistente, rei lui Sir Charles Holmes, desvol-
anal Sir George Clansen. care a mare d.esvoltare In Marea Bel- poate cite printre semnele dat Metarii
britanice tonul el des- din astfel de Wei, dune cum apare culoarea flint schimbate ocazional tat intr'un chip cu totul
este nepotul lui J. P. Millet, Se tanie. Alfred Stevens, In seeolul de eyclutle, noua cladire lui criptiv, liMrar, si a adus Mime personal pe
lase lose influentat si de lumi- al XIX-lea, a fast un geniu a- Royal Tnstitute of British Ar- tistilor ar- din portretura IM Gerald Kelly. In dela exprimarea louvinil 0m atmos- haze inspiratei Mummae. Picture
matt francezi, de altfel ea si proape solitar. Sir Alfred Gilbert chitects", pe Portland-Place o- picturil britaorc a celibate innate', Alan englezi. Deasemenea a dat aceiali traditie intre 5i opera Ici ferei fälis la scopuri soir decorati- lui este la fel de notorie pentru
Wilson Steer. BeMon, a caret preciziune in ye. Acesta cazul cu Frank uzul admirabil al materialului luat
mod de curand, autor al Pante-
W. R. sicked, discipol al Id net din Piccadilly Circ. si al cazul se veld direetrnwe aproape domestice, fecand-o esen- Marione, sensilfilitate pentru coin- Brangwyn aeste arid Mtrebuintare de din viata industrialä modema. In-
Whistler si Degas, isi la motivele alter monumente, era un fel de rezaltate rate odata staTe'a.:eu tial
'
mai de grebe o aria a cantina. Mite o sinnire la modUlatile lu- masse indraznete de mind strain- teres in desen douse-
din cafeurile-concerte, din inte- Benvenuto CelliM al generatiei dar cle multe ori fericite. IM particular decat una de clädire nMei, il ample de maestrii Man- citoare a format baza unor serii re- menea Mantra amodeleaze do01 femei talen-
publicä. dezi din veacul al 17-lea, cu a ce- marcablle de decoruri morale. Tra- tate, Lady Patricia Ramsay si
rioare adeseori ea caracter sor- trecute.
did je de pe grade. Miss Ethel Din generaGa traditionale a- Arte s meserii Modificarea acestei cumuli locale ror opera, se Inrudeste si aceia a tarea Pe o scare intone., in ter- Ethel Walker. In opera primei, pet-
Walker, co dual cahocil ei fra- cademice de eri, Derwent Wood, Aceiast miscare care transfor- do acord cu fella cum cade lumi- lui Ethel Gabain prin delicateta meni de o scheme de culori pre- sagiul si nature moarte stint utili-
panto, este eea mai distinsh din- a Yos t cel ma t Inzestrat na pe un obiect si calitatea aerie) menuirii. Algernon Newton, pe de determinate, de sensualiteti lui zate in compunerea mui model
ire artiatii fernel. eeea me ashitectura a avut Inraurire lumini, este admisä de piraura mo- alte parte, continut marea traditie Sydnel Lee plin
r Le.a.Z pHlaastw'acted. I ntthr'ot 1.1%r nas ji asupra artelor 5 meseriilor. scop pentru greu- dM culorl vii; in a oriel de a done
Arta, ,,,leaativa." cedeaze Meld dneoo si a dus la o tratam a um- a picture, topografice engleze, cu tate sl demmtate in 'Imago. De- distantarea indreznealä a moose-
cn
In ant dinainte de redsen ea care tine in stoma influenta &aisle principalä in Canaletto; in sen in termeni de peisagiu este de- lor este voalata de armonn demo-
putut remarca o rena5tere a de- produs bronzuri de un modelaj capabtU de brelor
Mint
. senului cu forte Inca necunoscu- foarte cautat, po °are le-a Mee- a reproduse. In mtaesseed: rellectate si legea culodlor limp ce R. CI. Eves, deal datorand asemnea motivul dominant al ope- te opalescente.
te In tars; noastra, Profesorii lat printr,o mulled rninutioasa. colnplitnentere. Din aceasta, ceva loo Sargent 51-a fiecut din
Frederick Brown ei Henry Tonks aaei e,au
Eeeenta exnazt.i d
(amandoi pictori de talent), au eat mai mult min CrItgiralitate tc000ijle, oa raare ea diviolunea mai fiMd privitt
Bu
lington-Rouse a marcat aceasta desvoltat o noua conceptie deaneo Hals
culoare fatä de forma, culoarea ne tr`o
maestrul lui de ceipetenie in-
serie vioale de portrete.
Cgitiva pictori proeminenti
Post marli promotori la Slade sunt: Eric Gill, care a debutat d'ntre ePera m000alb al ca ceva Pus Pe 0 IMPFIESIONISMUL Ceva mai demote stets ligurile MI W. Roberts, a carol intrebuin-
School" dm Londra. Augustus printr'o reforme a inscriptiima masinilor Ma foot In mod Mar "aa forme care a lost defiMe mai in- dominante ale lui Augustus John tare de
Un grup distinct il fortneaze pie- li Walter Richard Sickest. Abilita- te deriveforme geometrice abstrac-
John, desenator 5i portretist funerare, Epstein, ale cerui por- ltate m et t,otdeauna bi- nainle in termera de lumine 51 torii mspirati direct de prospectele tea extraordinare a lui John in mul, ultima faze a picturit moderne
din cubism. Suprarealis-
este col mai remareabil dintre taut, loaat,e auaauaaalataa aunt ne dustrata printr o alegere ap- umbra, ci ea insäsi fiind un Miloc
de a exprMa forma. si metodele mpresioniste, cari au
elevt km. De alte parte, Mum- mai bune decat monumente- cnnvingetaare. in Frantz., deasemenea isi are &l-
fost primi generatori, cu ani in m-
head Bone a dat dovada de o le-i excentrice, ei Henry Moore, SECOLUL XIX ina, al Clubului Art. Noui Lo-
ance-MI in Marea Britanie. Ami
virtmozitate miraculoasa In in- care se amaz5 cu deformari Traditia pur academice a se.- scopul artistului este sä exprime
o societate cu mare influen-
terpretarea co creionul 11 cu pe- fragmente piaster fasonate ca
nita a subieeteler de arbitectu- r.5te bolovani de mare. Aproa- Az-e Cot/ Mtn al 19-lea, ea insesi derivend to ince in prezent. Lucien Pissarro,
din ideile Practice Renasterli hut Camille Pissarro, dar natu-
in forme ai culori continutul sub-
constientultd. Aceasfia orte sincer
r&o. DAsimpreune cm Sir David sculoSoidi cauta suaterii ralizat Mc0 de molt in Angha, a, descriptive, eare calteodata ankne-
cameral, au recastigat lbelit marmorel o- pestrat Meddle impresionista mat
vat yle,P.expliCetie literati spre
if intelease si exploreaze melee
ea aqua-fortiet, renumele de a- bionuite ei In sculpture arhitec-
cme un scoot, da.torit lui David turala se reintorc la docupajul
Wilkie si Andrew Geddes. Cei pe loc.
Frefeorul nnstable eespre mult decal oricare alt pictor in
viola., pelo intrebuintarea unei pa-
lete cu toate culorile spectrului, si
PI

dorneniu ca al psicho-analiza, este

reprezentata de opera In ultimele
nIt insemnati pictori dinainte
de razboi din scoaM din Glasgow
au lost Sir James Guthrie si
Arhitectura sa!ptr i vrh itectura englezi a treseturii intrerupte. In Minnie
englezilor, uuousbt traditie impre-
ei faze a lui Paul Nash si Edward
Wadsworth.
DIVERSE ALTE GRUPE
oration, WIllIam Mc. Taggart A- Printre arhiteMii matum, em (Profeesor Constable, about English sculpture sionista a fost moditicate de in-
nuti renumiti sent
costa din mma a deitasurat in tyens si Sir Giles Scott. Cel din- Sir Edwin Lu- and architecture) fluente indigene, mai molt de aceia DE PICTORI
a loi OMnsborough si Constable.
marinele sale un stil impresie- te,i a unmet si ¡rare in opera lui George Alt grup interesant are originea
nist, ea total independent de tie lui Wren M. modificat tradi- fn serte tetersteumilor eu personalitaftle marcante ate Aceasta Clausen In partea de Est a Lorairei. El lei
influents. arhitectura do- aerliei, pentru fixer a unei intagini de Caleidoscop asupra si a lai Arnesby Brawn, and punctul central si inspiratia in
franceza. niestice urbane il rural& El a situalinnii arid br tanite ne-am adresat prOjesarulal in care sensibilitatea pentru Mine
Nicholson el James Pryde, pictori lost John Cooper, ale aärui comentarii
originali, au revolutionat arta lor prim:Mahn arhitect al noui- Constable, rare ne-a Portal despre arttleCtura pi sculpture li aer este comtunate cu o demni- viguroase despre Meta din Wei
constructii din Delhi. (India), engleze . late de desen intmitate de sim-
afisulm. lui se aseamene cu acelea lui

--
tar arum se ocupe de proeetul in eeea ce priveste sculpture mente comemorative ale mare- tire, remarcabil de expresive, a
Reabofial a dat a impulsiune unei caracterului peisagiului , Sicked. Alte figori proeminente
apeMale artietfior cad au foot veste eatedrale eatolice la engleze, ne-d OPOob d. Con- lui rezbotu. Astfel, Memorialele englezesc. ' sent frati HOW . J Steggles
intrebuintan la ilustrarea lui. Liverpool. Scott este autorul ei al etabte sunt actualmente, In din Hyde Park, St. James Park, Walter I2ussel, mai bine cunos- cari iau ca
.
material brut caracte-
altefi mad biserici din acelaai o- Anglia, doue 50011. Una este a- Buckingham Palace, Trafalgar cut c0 portretist, se insPira in Pei-
Dintre ei Patens aenmaia Pe res, eaten/ail legit acelasi rele si actele makeleler londoneze,
Stanley Spenser, Paul Nash si ita stil neo-gotic. Ne este protestanta, lactate rea academics, care reprezinte Square, etc. Sant opera =Unto- din isvor ca si Clau- tatonand umbra culoare si plan,
imposibil traditia artei rornane ai grecesti, rilor academicieni. sen si Arnesby Brown, dar isi tra-
Henry Lamb. Teti trei eau allpfit aci chiec mortai tend le modeleaze in lamed de artä,
sb cititm pc ar- si care este predate la Academia PGistre cei mai marisculptori materialul mai putin drama-
miscerii emmite post-impresioni- hiteetil
Me. Spenser a exereitat o arta
una sau
de talent cari au urmat Regale de arta,
ecalalth
religicase derutata uneori de oa- directive. Dar totuai dire aceste doua
cealalta este ai ecolt academice
ace0 00 arta moderna indepen- prolesorul Constable
--nu
continua
tre-
tic. In panzele lui Oliver Hall, so-
brietatea
ai
de
departe,
apropiere este due 5i
desen
D. Prof. W. G. CONSTABLE
Pilsturit de G. H. B. Holland
face interesante si cele mal
marcate cam de aceiasi naivitate
si pozitivism ca si opera lui Rou-
sseau, le Doumier.
irrtl4b et de deformed, dar care trebuie sa dente, care este In canterea de bue sa nab= se-i pomenim pe paleta lui de cofeniu,
Mai leered ale acestuia si in corn-
mentionäm pe Sir Reginald not drumuri in albastru si cenusiu producand Aproape neatins de influentu eu-
dt dovade de o convingere ei o Bloomf ield pentru cea dintai si pe sta din turns sculpture. Acea- Reid Dick, W. Maomilllars, ítr o
binatie cu o sigurante rare in Ma- ropeanä existe un alt grup de pic-
se stredueste se Goscombe John, iar dintre acet calitate asemenetoare tapetelor
inspirotie imaginative. verltabila Walter Tapper pentru vechi. In contrast intens stau into- umee materialului lui spa- tori cari continue traditia pre-Ra-
cos de-a gaseaach materiale noi si se o- al ecolii indepondente, pe Iaeob
Influentele franceze (a lui CO- done. Sir Reginald Bloomfield pone la gotografierea" imagi- nate Mate I culorile vii
zanne 5i a altora) se vad tO Pic- este arhitectul monumentului net, pe care trebue ah o repro- Epstein, Hans Moore, Eric Gil intate de Beatrice Bland si Margo- cabile portrete si decoratiuM din supra interesului subiectului, si o
intrebu- bio dat, a prodos cele mai term, footle in emfaza lor deliberate a-'

cunoseut este Duncan Grant. Pi- numente din eimitirele

casso ji cubistil isi au ei ei adepti.
ture unui grup, al cant eef re- !norther la Ypres ai a altor mu- zinte. Ea uomereste mai ales si Dobson. Cea mat proeminente M Fisher Proof in commerce Mete noastre. Sicked are dease- combinatie de tratament descriptiv
Cel mai important este Wynd-
ham Lewis, verticist", desena- re s'a departat de stilurile ela- colaboreaze mai cu searna la or-
tor satiric si orriltor.
Printre earicaturieti, Max Beer- spre o oarecare meditate lane- dmi construite In stil modern, pe guroase ji bine
,bohan, et David Low au succedat tionala, a avot ca. precursor Pe and sculptorli traditionalieti
fante.istului Aubrey Beardsley Philip Webb, adeptol pre-rafae-
ji idilistilor, pictori jI litografl, Miler et pe Charles Rennie Mac- zarea impunetoareLor mono-
transpunerea caratterului, nu rut nostril.
figure - -
preciseaed interlocuto- modelelor de culoare
ered 15mb ce. este din peisagii al nahlre
stralucitoare menea un simt extraordinar
Plan si desenurile lid, bazate
pentru ei decorativ. Dio acest grup HarrY
Pe Morley si ColM Gill accentaieze
numai a exteriorului. moarte.
Arhitectura mai moderne, ca- Seulptort ecolii independente tul ce Epstein
Tacos care, pentru fan- dispozitia luminei ei umbrei mai intoarcerea lor vroitä inapoi la e-
este toarte original, e ai $COALA DELA GLASGOW molt decal pe uzul IMiei, au aceiasi xernplul renasterii iMliene
foarte molt discutat. In orice 0 MIA desvoltare a tirnpurii,
lice ei gotice, indreptandu-se namentarea numeroaselor cle- eaw lucrerile practicei fin- sigurante ca si acelea ale lui John. prin uzul frecvent al metodei de
lui sunt footle vi- Presioniste. derwate din Velasquez Intregul lui material 5i I-a gäsit in pleture tempera", ambti bind
modelate. ai propoveduite ai de via.% Si obiceiurile contImporane pe acest media dificil. Ernest
Din cauza modernismului, Whistler, ai-a %askpracticate Si I-a tratat dintrMn punct de ve- Si Dod Procter au o MomPlere
gait Intrebuintare la reali- sculptorli riastri au foarte putin locul in arta deasemenea Si-
englezeasce. Esenta dere realistic si satiric, la fel as si ndlark, dar platesc mai putin con-
de Meru. Aste. provine din -ren- acesteia conste in Intrebuintarea Hogarth. tritund lor trecuttiliti.
tal eh imobilele fiind construite conturului pentru a construi un Sicked a exercitat o mare in- Stient Deli surname, revista de mai sus
astazi numal In vederea unei lo- desen miniar, ai in uzul unui tanner fluente asupra generatlei mai tine- aratä clar
cuinte confortabile ji cat mai cotnparativ limiter de culori, de- re de pictori englezi. Roger Fry la &tweeze ce picture engleze, desi
eftine, ornansentele soulpturale seori de o intonate ioasä. Hiner. fel, mai mull prin personalitatea si mull exemplului euro-
devin dub ce In ce mai putin ce- ta acestor idei a fost indeosebi de scrierde sale, deli picture lei sin- Dean, s'a modelat totusi pe hou in-
rute. dependente vs caracteristice. Vito-
rodifoare in picturile Scoalei din cere si severä a contribuit si ea. ria este o destitute Interesente de
AR H ITEC'rURA BRITA mes Glasgow, in care decedatul Sir ja- In operele acestei tinere generatii speculat Pare evident at instinctul
Outline era o figurä proemi- diverse aspecte ale post-impresio- britanic
!FICA nenti si apare in opera lui Sir Da.- nisimdui .francez au imbracat for- animate pollee picture descriptive
AtIss. Epoca actuate.
rat profesorul Constable
- ne-a decla- mith au fost concepute Pane
- 'yid Cameron,
se tate in armonu de
ale drill tins- Ina
Mies. forme decorative',
britanicd, legate de septet co- se reafirmd, si aceasta ar putea
in majori- men de a scene de conceptia oriel duce la o importante reinoire a
caracteriseaze, printr'o mare ea- form., mase de ca reprezentare, la arta ca expre- decoratiunii murale. Portretistul
tiyitate arhitectonice, pentru el caleme, aegru si cenasio, dar ca- sie a Mellor el shutirii Mclorului. ,este concurat dio ce in ce mai molt
&steam mai mull decat oricand re en and din tame a intrebaintat nguri prournitente stint Duncan, de fotograf al arid-Lecture moderne
aproape, se 000510000e cu o fe- an ruiner mai mare de culori vii, Grant si Vanessa Bell, a carer o- si decond Mterior devin din ce in
brilitate Patin oblenuite. Astfel Influentet Scoalet dm Glasgow st perä se aseamene cu aceia a loi ce mai nepotrivite pentru tipul o-
asistem la construirea Mense- Japes MoBey A datoreaze malt Malisse in ceutarea de a pune se bisnint de picture stative. Pe de
lor palate ea Undergrund Rail- Mat in portreture cat si in Pelso- stem unitatea unei experiente eino- altä parte, 01e101 $i betonul cu
way si meta ai only...site:VI din gm In Anglia, James Pryde si Wil- tionale in fata natorii. In ambele un consecintele lor constructive pun
Londra ambele construite din liam Nicholson sunt figuri proe- instinct decorativ putertnc predo- la dispozitie spelt murals ample,
piatra cu durabilitate go secole. minente in ceiace se poate numi mine 5i in colaborare au prod. eminent de potrivite pentra sche-
Aceste doue cladiri, delicate impreslonism decorativ. Pryde Inch Me,o scheme decorative de inte- me decorative indreznete.
dupe planurile arhitectului Hol- loloseste culoarea sumbrl si desenul rior Incanfetoare. Un scot similar, Aceste scheme stint de dotte je-
den, sunt considerate ea cote mai la fel stet:rant de intentuni decora-
tive, marcheeze %Amts. lui Eduard sau our obstacle ca se am-
man constructiuni facate monlzeze cu stilul geometric al
Londra, dela marele for din se- problemelor de luminä si atmosfe- Wolfe si ale pictoruli =Alan S. cledirilom
colul al eaptesprezecelea pane re, eu meal consecvent al unei tone- J. Peploe, care educe an simt rar me strict 'name; salt nand te-
contimporane, fie figure
ad. Met. alai Matte si o paletä mai so- de compozilie. Opera artietilor C.
In afara de acestea, ce Pun Gate. Desen in silueta si armonit R. W. Nevinson, Matthew Smith, sau peisagiu, and o picture en
sublect este mutt. este
la pullet o parte din clkdirile de Muni joase de negru si cafenit John Nash, Keith Baynes, R. O. necesar imediat este Coleco desvoltarea
oficiale, de pilda, ministerele marcheaze deasemenea OPera tilo- Dunlop, Nadia Bemis Si Mares.
din Whitehall, sub corschmerea Mule a lui Sir William Rotten- Pearce este deasemenea expresio- unei tehnice edentate la conditile
teM; dar ei el, in chutaree hive- Mote" in caracter, desi la cl moderns, astfel ea Maul se se
arhitectului Vincent Harris, pie- uirii atmosferiee. a explorat cu decorativ Paste lace repede 5i la un Met
este rial putin
tole Portmen Square, Grosvenor
Square, London Square etc., - succes
unui
positilitetile
limner
toate aceste luerari blind intre- opera lei Walter I-Lives, pe de al Iasi mare
decorative
de culori.
a
In at
si consideratimi de Mine convenobil, si in plus se. fie %Ad-
atmosfert leach un rol mal
vil In acelas thup co conditionlie
climaterice din
prints pentru armonizarea este- te intre,wa Imita Pe o astfel de Walla evolulaze
lice a oreaului. parte, spectrale liullni Lanit si Mark Gertler, pe
a paletM impresioniste a local de de alta parte, sent mult !Hai mum lii prezent cktiva artist mai tilieri
Ca .tinute aohltectonice pre- malt o parte decisive, in comb:Ma- Mati de Cesanne,
domina-ln toate clectrile not- te en O einfaza inercalite min acele re Si cu aitnond ei un Dante aatepto
lineare mireSianee bonnet tridimensiona- o desvoltase reinarcabile in pictu-
structure, metalici al stilal mo- Is doom Charles Ginner, cii o a- la li intereseeze illal ems.
de top- re bfitonica.

Celehrid NAM°y dTRAVOYS0. iltoeirea rdni(ilor

,

re frontal maredonoan rea sa d. profesor

byte nude -
dern, ca lIre11 drepte el cu supra- Propiere de coloare, da importaine te immune, ch
a inchetat espune- alai mare desenuliii areliMrea
hitr'un tot arbitectural colterent.
acesteie
Constable,
"4.
a

O preocapare similarh cm a trele

MO), de marele coritemporan STANLEY SPENCER Cri un alt pictor, preteMile de- dhnerisitme caraeterizeaza tC04-ne
Were

www.dacoromanica.ro
 ADEVERU paging. Mo..

TIJA S ANGLIA"
Societate Anonimh Românä
LONDON 'WCDNESDAY
Fabrieá de eabluri de otel de calitate
' MAY_ e 1935

scurtá prrirG asupra presel ergieze PLOESTI

Un moist canadian a sous cu
mull& dreptate ca &anti mmlez ests
facut a& fie citit in llniste, de un
om care ge ea gustarea in coital dd.
ng al until club, sau de un bancher
reties din aface&, adtfluit intMuie
fatolia de piele el aprospe adormit,
saes de un preot !gnat ind'un fata-
list de nu&e, pe moo veranda.
Descrierea amasM a lost Soften-
ti4it& der ea se potriveate ran mult
sau mat pupal pentru mutts One
Otani() epoch trecuta. Progress le
(The English Newspaper)
tuna, multurnith servielilor lor de
informatli din Londra. Dar o' ase-
menea Intreprindere eerea mode
capitaluri, ceeace avut de urmareI
constitairea trusturiles cm ores& sire
anmon a e, pen eren' laglchaseb
eerie de mien repartidate in diferite
ores& si cart MMoe sa: fie deose-
bite de trusturile medicate, astfel
nonage pantos. ohm& Indio a-
mead societate infidel de materiale
lemma:se, fabrics de hard& ateliere
fotagrafice, agent& de intormatil,
Preeedtatele Asociatlei presei sträine la Londra
.41 serre
mat cel mad valuminos, cel mai coo-
plect si mai bine informat -
call-
ste -
tad pe cod toot& lumen le reams.-
ci mai este ni mat ales, &a-
r01 angled pan excelenta, acela can
o prat situatia sa moral& se ridiná
dewlapnn adorer partidelom el este
Oman pe can ministra, oricare ar
fl ei, 11 cit.ah ea sum& de infor-
med), in Parlament, este ziarld pc
cam male., cart dame departe dr
tam lar, 14i fac o Chaste din a-1 pri-
m!. El an un comitet spec al ins r-
de JEAN MASSIP
: mult la desvoltarea diferitelor ramifi-
cleat cu sularavegherea transferulul
e neUnte,
nnenfinerea inaltelor tradgii de in-
dependent& politic& a ziarului, evi-
sand or. ahead de ambldo sau de
castiguri des:sepal& Comitetul acesta
date campus din Lordul-prepedinte
al Curia Supreme de justitie, Rea-
Meal Dolegiulai All Souls din Ox-
ford, Presediatele S001511%1 Regale,
Dresedintele Institutolui expendlor
contabill ei Gavernatomi
g
B..
An-
.
C ono:tarsal d at de capItaltstil
techniclenti englezi a contribuit
catii ale industrial ..tarti remanesti.
Unul din canaille mai inseranate a
fost venirea In tan a dissi P. R. Clark,
in anal 1925. D-sa a feral ca un simbol
al princiniului englez, ce MI la ban
renumelui mondial al fabricatelor an-
glese din pullet de vedere al calitelel.
Odatä cu inceperea industriet
moderne In legatura cu mice marten
de fabricatie englen,euvintele maulsa si
calitatea an devenit stnonime.
ROte un vechi adever ea,
Mel, care, contrar tuturor preindecilfilor,
a devetlit el fabricarea articoleler me- '.
talent., de prima calRate, este
in Romania, numai daca suinI bunä-
voinlä din gratee fabricruanbal.
D-1 Percy R. Clark amine al a avut de
Mittel foarte mmll cu unele ...no din ,
Romania, deoarece acestea nu au crezut ,
el se ports creie Den bun In Romania,
spunand
Da, se petite el ati fabricat calituri
de bunä ealitate la Sheffield, dar la not
nu yeti avea posibilitatea".
Treptat, treptat Inse,'d-1 P.
"" R. Clark a dovedit contraries.

Ohtani au facot atatea schanb&ri In
viata natiunilor moderne et au ma-
dd.al tot asa di tafatgarea passel,
Anglia n'a scaspat Oct ea de aroma
Inge. Ziarului de odiniciard priMe-
gin al net elite, i-a unnat sau i s'a
avillugát. &Raul popular. Lordul North.
nulle - pe vremea meea el se no-
mca Alfred Harrnsworth -
este s-
ects care, pe la finele !medals& Me-
slam, reviste, etc. pentru un englez, fabrics, sa Deat a sestet mutt si das ne-
Existb o jum&tate dudsal din a-
nests trustMi, cad dIspun de capi-
taluri masiderabile si cart Centro-
Revi stele nu este numai o sung de ve-
nit, ci un cult, M duel din
and in child vine ce rezultat
nnmärate Crude, nopti bitregi
fare somn, lunte continue
contra greutätilor de tune- ^,
,
leazb ate odatd nnell intreai de Aceasta scurth poRge n'ar fi com- rail polideb. Tend,. coticannele
siam eau de alte publicatii In dl- di
begälia, aceasta este numai flonare fir.general, cari estate'
pieta, dada Wean vorbi Si de Pr..
ele map& un loc tel mai mare in
rsplata pentru devotamen- la not si mat ales pierderi fi-
strictele Linde grupuelle financial&
ale trustului posedä exploadadi
industrIale sau altele.
de Duman.. se stie ca
tidlans nu apar Dominica;
ziarele co- viata nation; Plia publictintra ei,
dar a Mrei tehnica a fast foarte pert.-
eaMva din grupurile financlare, pro- tionate., intreaga pres& eagle. a
tut sau, indreptat catre men nancian ant dearandule tetusi
Clerk poate spa. oä
Areasta concentrare de putere In deal. c11-1 ;

manna
ga, a pond la omega.
Palate cu Annul Dally Mail", lar
Clieatela feminist& gi-a atras-o Prla
Daily Mirror" la care s dat un lac
de instate ilustrathlor.
Amestá clientel& fennninis este
menage nnor penman:tad cari pot
II Ispitite s& abudede de ea, media-
ib nelndrios o prtmeidie pent. in-
dependee. girding Dar dad, avem
in vedere Mspandirea bu Pradaci
a darului Madamre, se poate
printer& ate diarelor, ou meat. mi.- devenit un element important al acv D-1 P. R. Clark a avut isa 5i-a Mans scopul si astazi a '
ne spectate var1 ImplineSe meas. tea:Atli onnomice englene. Dad., Pe dovedit ele avand posibilltatea 0
lip.. Astid gram& lordulut Rotten- de o port& cum am mai spus-o, re- Resist o marten strälucitii, Lisa
mere Wally Man) public& In de- lul el in ionducerea almerilor pg. revolulia care a izbucnit a- . de a ()Mine materia prima en-
blice e mat putIn important dec.'
mo Duminich zlarul Sunday Dis- odlnioara, Ws, a zadärnicit toatä manse glen, poate, nu namai al fur- ,
pe de DM parte, ea a pas-
sp. Patchili gaga& Beaverbrook (Daily
Expressl, moate Daryl Sunday Ex- teat acea conceptie spongy& care sa din Ramat celor 20 ani, nineze ne cablu de calitate e- °

cantata in deosebt de eel earl dos ah fenomenul acesta favorizead, u-

press" tar gamut Berry (Daily Te- seta' una dio traskturlle caractem- cacao a fost pentru clausal , galä eu cele fabricate in. An-
aimaturi Maieritatea ziarelor earl, niformizarea idellor, a gusturilor, a iegraph), Sunday Times". P&n- lai national, asa ca poate,In imam. destul de treat.. glia, dar cave mai m u I t,
odinaard se actress& balatatilor el-au ebiceturnor In Math tam. El face sfs. mielaffe Oa. de Dummied tre- gsrarl cnitlme, sis sill un efect hot/t- tesI pentru Romania, din Hind in tan poste fund.
flat toate Mintria a& devs mai atra- Omar& partIculsaismele locale, son-
damn, ca sa capteze atentia etti- plectand cu incetul unificarea poli- -
bue sI citem pe Observer.'
reputatie mondiali,
-on rams asupra steel opinli publice pc
News of the cale de cristaliore. contra, aceaste Intamplare
anti
cablul potrivit pentru fiecare
toarelor cart de autel, deciand 11 tic& a thrum al fortificand median. World", Sunday Chronicle", Em- a insemnat dobbradirea nnni organize- car In parte, ceeace nu este p s b 11
s'au dat drepturi de vot, se late.- nationald pire News", People", Sunday Re- tor ea t I e t e si indemanare excepilo- rand se primese cabled din sträi-
semis tot mat mult de afacerile pu- ,,T1MES" feree" precum 41 habdomadarul nu nala. nätate.
,
.
bit.. Am avut mania a& venial despre tsndtOr sodialtste Reynolds". Era in toamna anului 1925, and d-1 De 18 ant de and se alit fri Roma-
Astfel &anti englez a derenit in- Times". Meat mare organ care a
octal cu Incetul un organ de Infor- sarbidoril de magma a 150,a, anlverv
Exceptand pe Observer" it pe can. ActimO, Percy R. Clark a midi pentru prima nia, d-sa continue' sI desvalte partea teh-
Sunday Times" cart sunt ziare de
m. mai comp/eat st ou comarter sore dela Intemeerea ial, alma, un
mai universal Chttorii lor nu mai lop apart, In Anglia. El nu este nu-
mare =yoga., organele de Domi-
nick Nan nId cle nrca mare influ- sp
earl in Romania si prezentandu-se la
Olinisterut industriei pf Comerinlui, a
nit. a fabricarei cablindlor 5j a obtinut
succesiv 7 diferlte brevete neatest pelf.-
au nevoe, pentru ami satisface gu- magus enema act in Romania a and tinnarea construcliei cablurilor de Mel.
sto. lor spectate sau carnalmir der-
sebite, ea enures la publicatit da- Wallet de cabluri de otel de calitate. Mai este ste remareat el a publicat in
nce et tratean& Mesta finnnalare,
spot; Mena-turd Olin& sau art& A-
l&turi de dirile palatine de ordla
Este un prineipiu fundamental Ideea a test /urbane eu bunale de c1-1
Ministru. D-sa s'a biapoial chin in a-
cocas tarns In Anglia warn construiree
remäneste o aerie de artieole 9i bromai
consecrate in mod exclusiv tehnicei l TAO
fabricate]. cablurilor.
te
general, in darele actuate se gasesc
infers-nand destinate sh satesfac&
preocuphrile unei clientele narte
al legilor engleze ea libertatea pre- masinilor necesme, etc.D-1 Clark a veldt
lieu la PloeMi la prinalvara anului
Ne exprimam alienate, cl yam avea
concursnl pieties al domnului
variate ce se intense.ot de teals ca
al dr telegratia fign. flr. de curmle
de Mini Ca O de desvoltarra Baia-
sei trebue sa fie Trentinuta. ,
1928, tar in tuna August din acel an, a
si pus in inticliune fatalae de eabluri de
Percy R. Clark, inch multi ani de an
inaintc.
del. Principals lor Misiune nu mid
este ea Minima, de a weld ac-
WILLIAM PITT
donee guvennalui, de a osustine sau
de a o raitiçu, cl de a hr&al curioni-
tattle cele mai &meads, ceame ar
II, prate, si exotica:tin de ce influ-
ents kw politic& nu mai e apa de
mare ca. alt& data.
CAMPAR1 ILE DE PRESA
FOLKLOUL II Ar11.if
$1 INFLUENTA LOR (Folklore itt Eeglantl)
Evident exista si excepta. Ziarul de Or. M. GASTER
Times", care tine Inca inlaetatea In
Mole eagle., continua, ca IS Daily
atelediangadnanatiniaannst"ad -Man- g.
cheat. Guardian" M.-similezo as de Anglia se' poate riumi cu dres4 pe eaten posed& PoPaimil. ra 'reThaZiim
nvant leagamil allintei
cu cm mai mare minatiozhane,
afacerile publice, se deosebesc de
celelalte pain amp/agree si al-
TOti 'PI-unlash stimtei folkInrulid
at intenderca een mai mare a cu.. au fost pe rand Presedintii safestno
vantului. Torments] aces. a Mat institutim aortal: Andrew Lang. Sir
co o roc& trisiestrie
rut amen cativa ant.
-
de mine io eagledeste sì duslmrir
care a ape- '
manta infoimatalor lor, tot intrebuintat podia Beta. Oar& de W. James Frazer, Alfred Nutt, Eu In- Anal trecut a trehuit A, se Pe-
asa ea 41 prat excelenta tar tirade, J. Thorns la 1846, sl prm el se In- stain, am avut mnstea sa fat ales Iliac o editie mug.
'

literark. In toate aceste ziare, regula
anOnirnatului s'a pastrat In ge-
nerate ei se oats a puneca matte
talente s'au wet astfel in incogaitul
eel mai sever si mai nobil.
Organele sise !montane, insi, Mier
clod due rampant politice, o fac ca
adMorul Informatillor colorate" pe
care le lanseazia mat mult au aluto-
rul unei publicitati ifflanse decIt
printfo argurnentatie strilasa, si
rem a editorialelan lor. Se intampla
Osier ch in grga lor de a-si menata
clientele, directm acestor ziare do-
cile., ra meticulositate reactismile
posibile ale publicului fat& de vreo
campmate proectath ci n'o pannesc
clecan decd. sunt sign& M. nu aunt
amenintati sami piardá. popularlta-
tea. Marea mass& n cititorilor se
multummte astfel ch mote dig zia-
rein au mare Mai numai o impresle
fugitiv& de altfel, neasand obicaml
s&-'i scoall de mod eras opiate
motivat& asupra evenimentelor si a
eammollon
Ne patem face o idee de rein/ In-
tru cad. e,caotem Pn care-I are
preaa in materie electoral&
vox-
tare-
him mai ales de &aisle dim noon-
dage, se camper& razultatele
alegetelar generate din 1929 41 orga-
nOe de care au casing partidele &-
vale; laburista, care au emend 287
de mandate, na s'au sprinnit in
eampania lor deMt Una)pe numai
de Daily Herald", al Mrsa drat nu
treeen de un mitloal masers/abash,
Wage tot ea outcasts ci die Po- de dotal ori presedintc nl Societath In sfarsa miele din povestlle lui
DOM nu numai oral dar nl [It ce a de folltbar si acuma aunt viee-pre- Greanga au lost publicate aci in
trecut din viu grans in suns st a oedinte.
format literature folklorica. Sub de- Cat-betel-al cosmopolit al anstel
traducerea d-nel Lucy Byng in a-
nal 1930. Ea.
11 g 4`7 tr :4(
nummea de folklor se inteleg can- societal' se poate vedea mai ales Prm funda,-ea societatii folklor- ".11.41....exerma ""
tecele, obiceiunle, basmele, magma- Min volumele publicate de dense mai intado its, Anglia 5i anni
dole, credintele populace. Ormlitto din care mutts n'au avut nimic a pretutincleni, s'a leant un lent care '1777711"-AW
mile, descanteeele si tot ce se poate face au Astfel, a publicat o leagg Mate nests societati intre
culege din gura poporului. Gunte- traducere a legendeloe virgiliene ele MaChildt ca orice, ele au do-
roo lor alcatueste ceeace se enema din italieneste si in 1915, a mai ti- vedit Imitated fundamental& a ono-
stiinta folklor-ului. Nu este vorba Pdrit intre antic si cartea mea
numai de a attune ruaterialul, ci do Roumanian Bird and Beast stories
mrsif Prin Madrid foildor-ului s'a - a
eretat c5 spiritul nu emmeate gra- " J. R.'
studla mai de aproape. Cu acest Care cuprinde tonic legendele ro- nite al cd poezia vrea sg mtie tiSi
soap s'a Internet. la Londra, in a- mânesti privitoare la animate. pa-
nal 1878, societatea undid The särt, etc.
de lobar% Pretutindeni inuna bate la
fel ci mintco se adapd eu placere International Forw gents
Folk-lore Society of Great Britain Dar mal ales pain interesul ce a
and Ireland". (Societatea de folk!. ardtat literaturii roulette. Eu am pa-
a Marei Britanii si Mandel). Mis- lalmat acolo câteva descantece al
namo folklorica iheePass on multi legende ml apei contributinni ale
din layorul poetice. '4,
-REMOVALS-
ani Mainte: de ad a poruit Pena defunclei Murgoei cleave obiceiuri
eolectie de cantea popularc si arml populare romlnemti.
cercetärile asupra obiceimilor Nu este de rnirare cd aceastl so-
Rapid Service between England and Eoumani
-
Populare: colectia lui Th. Percy al
J. Brand (Observations on popular
antiquities) si a lui Walter Scott SI
debate a rdmas pilda tuturor ml a
devenit mama celorlalte socielâti
folkloristIce din lume. indrePtetind VIZITATORI ENGLEZI
a se mine di Anglia este Inglnul
Iusuance Waehiiuse
a multor altora. Aceste literati en-
glezesti au Indemnat pe bIrder sd
scrie cartea care a avut elate Ca-
sunet, Stimmen alter Welker Wo-
Stiintei folklorultn.
Pain fundarea tuturor celorlalte
socletati, adunarea de material a
IN ROMANIA
HEAD OFFICE: Bucharest Struck' Doomed No, 1
BRANCH OFFICES: loam !Imlay Cernairti -- - - Cons/Tanta - - Iasi
cile tutor. popoarelor). Pretutin-
den. s'au miles astfel de cantece
PoPulare cari se aseamänd oaremi-
naptiat un avant foarte mare sl a-
cesta a fost normal folklor-ului,
caci in multe tart isvorul Meraturii
ramp de ROSS
AGENCIES: Giurgiu
Galati
Braila -
Plaerti.
Oradia - Arad - Cluj.
cum cu cele strânse de Anton Pann
in Spitalul morale, si au "ale
IMPulare a ineeput sd son.
Aceste studii au scos insg la i-
li+?';PILIWblighP,d..14 breNa'"g6 "MMUS °

care au luat munal 260 de mandate
aveau la dispozitie in Olga nu no.-
mat artileria grea reprezentath pain
Times", Daily Telegraph" 41 Mor-
ning Post" flinpreunis cu un Ural
apraximativ de 500.000 de fol), dar
Si doge, mart dare pannier°, ',Daily
Mail" di Daily Express", cari rand
zilnic minimum 3 milloane de RI,
fan eh mai conga de fdle lor de
dufig. amiaza cu &nail auceesIvei
veiling News" el Evening Stan-
= despre presaimportant& care,
liberal&
OM a atat
fi de ea Pre-
ss conssrvatoare, pond& tottlet on
ziar londaned de mare tiraj, News-
Chronicle" 41 unut Marts important
In mote., Manchester Guardian",
ea n'a esuli six fach sA. Mtre in
Parlament dec. 59 de deputatl.
Se pare deci at &anal engird are
tot mat Min& influent& assigsa spi-
ritului opiniel publice In mace pri-
mete formarea ourentelor politice.
Acestea atlima lbnl Indolal& mat
mutt de propaganda mall, care se
face In Intrunbil pulsar& sau prin
telegrafia far& fir, sau in Weeniel al
in temple. &Oilman meats: task
nc-ar Maenads prea mutt dc rostul
coastal antic.
din verstalle adunate In diferite
Doriari si amortal".
Dar atlinta folklorial adearatd
a Inceput ça publicarea 'si studiul
Colectiei basmelor din Germania Id-
eate de halt Grimm.
Societatea pea mare englea
atunci a luat beni cacamidrilar stim-
Wine si a publicat in ant= alai-
zeal de mil vreo cincizeci de vo-
lume de astfel de studli pc land
ciacizeci mi mai bine de volume din
revista anuala Jurnal of Folk-lore".
Societatea nu s'a mgrginit la cule-
gerea si studierea folkloralui an-
gler si and ales la nice= cand
incg nu se intemeiaserd pallet de
socieiti in alto anti; dar n's tre.
Cat multa vreme si int rdsdrit ast-
fel de societal/ in diferitele centre
ale limit. Cea mal aetiva, der Quo
a devenit prea nationallstä, este
cea germand. Ea nu s'a multumit
sg prirneasca cuvantul Folk-lore ci
a aroma de caviintl sa-I traduca
pe neniteste Min Velkskunde, ca-
rant care se potriveste intoCinai
au Folk-lore, ad se noel. talcui
i.
yenta un fapt foarte important, anu-
me cl folklorld s'a mentinut in
Meta frägazimen lui =al In td-
rile In care dascalul si Mend n'au
ineeput sä goatscl aanele si pri-
conch din mintea Si hilma
Vandal care bate dela apus la
rdsdrit usued toate ticuile care au
aroml pe cantina literaturii PoInt-
I.e. Inca putin si mane din aceste
floricele vor pieri pent, totdeauna.
Dragester Dentin" folklor s'a in-
tins mi In afard de societate si asu-
pre literaturii romanesti pormlare.
Aaa de pildg s'a publIcat in anul
1856 sub tidal de Rottman Antho-
logy' de Stanley, o traducere a ba-
ladelor românesti ale lui Vasile
Alecsandri. tiparite on =lid fret-
naivete. In chenare de cliferite cu,
lori. Lararea a devenit o rati-
te% Am avut deosebita onoare de
a fnellina reginel Blisabete un e-
xemplar din aceastd editions alai
de card. Mrs, Mawr a publicat
dotal rauduri proverbe romanestl
cu traducer. lor mi ça paralele en- OTTO NIMEYER mi LOWEDAV
gloat stl.
aZEASORMERZEMMIMMISMilaPaIRMIIIMIIIISZESEIMMUMMIESIM
Royal Institute Gf International Affairs"
(What is the Royal Institute of Interaational Affairs"?)
-........ozem51.21106.1211111111110. Of- a al BIBEASsimisinisisauama-_
Lámuriri date de d. prof. Toynbee
rii interesante. Dal= a fost cue
ha- gapoarte, anchete, conferilite, an
Institutal regal al nfacernor
t I dIa colt mai oursung, ce se desbat Ici romisturel;
" Oa 1934 dela Parls Inn cea vatoare
b) studii rare uremia o mai tea- va avea lac la Lands. an Dane 1930.
insemnate institutli Sal ...Dye die
conducatoare britanIce
este o anon*im privatis, function.d
clalangrtd cbs-
c) editarea rapoaiteler in col,
ervare Oronica tastitutuluM se den
In revistä Satobo international&
fad nict un sprijle oficial. me, intlfulate Cannier institututiti; contimporand Toate capitolele runt
d) pnbticrlil, MOP:dui editand supusa, inainte de publIcare, mat
annul institutinal este studio., euistd care mutter personalltild competent&
aprofundath el centralRaren tuturor Mc de muralinformeacd marele pa-
din Anal Instilaatuhd sau chiac din
&Intimater Internationale. Manning lodi spechne.lam-tailor fi o ferie de afar& 'Me ex, la rulnistend de ex-
lui aunt functionarl al mLnisteru- Deal regali fundanientale maths; tone) ¡molds verilleare. Inainte a,
101 de ¡laterite, lament panda, zia-
finsaclarl, oarnenl de aim.,
numarul total &di...aft-se la alma tent
-
bazo activititii Institutului:
I. membrii nu pot fi dealt rend-
Publicare, Mate informatille aunt
yes-ideate cle 3-4 muse diferlte.
britanici. aceased repaid s'a a- Instantol i01 mood eheltuellle
2090 de membrl. doptat ea sd SC plietrefse ra cert2- cu subventhle individuale, cu do-
Laetrile Inatitutului sunt de mat tudine natura confidenfiald a des- tadl paMlculare permanente, cu
Esparta linuceleri al LIgii Natinniler matte fetal: baterilor; pi marl dotai aureate cl cu eeebann-

White despre paper, cdt si imildta Trebue sg vinous° mi colectiu- la Romania a) infant/red de lucrtiri speciale 2, institufut este apolitic, t ce SM. Imite emaciate de City. Cladirea Ins
Z1APELE Diti PROVINs Oftingairaaffsausfindafundf
su/ ed nu liondreste aid an scoff stitutulul a foal &MOM de crime-
Ct 1 TRUSTURILE
poittic, el 12.147.2 informarea bnl Leonard, sal caned= Carte
assignais din Londrg tre-
Ord. La el eolaboreasá bird mue toti begat
AMM
41. de eels dIn Provin-
bles M. vorbirn
cle. Acestea au avantalul -ea In
toate terile de altfal -
Pt dau stiri
regionale; ele sent MA mult inte-
11LL ST oungeng polnioi, din toate partudelc. Biblioteca el salo de leotard cunt
acces151M viniteioadm
Pent. Informed]lm din strain'. Institute extstd. la New-
tate, lestitutul are o mare oaten de York, in Canada, Africa de Sad,

0
rimmm aloe din Capital& cat wive-
Australia; recent Infanta& funs-
corespondentl rhspandid pe tot glo- yanars&
ste Inforrnatine generals mi din bal flo Romania n'are monsoon- in Ffanta, sub prededinda
straingtate. Si In Anglia, ca 41 In dead) d multi din membell Med.. actoralui 010 Palls,
celelalte MA, Osage load..., au adulut vs:dalesmb pentru obtineaca profesarul Oharlety 91 in Polonia.
Meercat Intindd chenpul de de informatli directs. Cu Institutul colaborean& adese
activitate in arovincia ai unele, ea Institutul a lost creat ho 1919. pentru nonfundarea ebeetlimilor
Drily Mail.'Dally Erpress", atudIlle sale driven polities el encomia, London Economies
Rm.-Chronicle", au untie-tat ealtti prablemele economics mondlale. El 1 "
rem &ale Do la Idanots go, fie la
. huireank sub egida instItuDilui de Mountain n'ars Mel o logature
Glasgow salt Leeds, ale nu ca.nl
sa-1 afluude
locale 41 s& le
si conteolut
imbanhateasa Mc-
dIanelor SI vER JuBiLEE CELEBRY:TIONSNU B R .. COOSIellie Ints raiglonalti, fie- univereltatea al nu face nici o pro-
do ant etre lum o cuaterlat& paganda In favours nomad W.
inteenaticnala co Maul preparato-' aanizatli Internationale.

www.dacoromanica.ro
 Pagina 24.a
Cine atografu, englez Pasionea
D. David Osterer, directorul Societätii British Gaumont Film"
despre desvoltarea cinematografului in Anglia
bela ottinga la dreapta: George Arliss, Jessie Matthews, Madeleine Carroll, Jack Hulbert.
Rpm a /vat intOrntatiuni eSU-
Pro inThritoarel lredustrli eine-
matografice er jeae, ree-em adre-
sat d-lui David Caterer, condir-
cdterul maret ease de filme Bri-
Usti Gamma Film", intrebeind
cog sunt caracterele svecifice alc
artel cinernatografice engleze.
D-sa nma raspier.,
- Inaige de a 'tenant( asi vrea oli Am facet insa. altceva
Sere deosebire de continent
in Anglia miscarea cinematogre-
fich a mers paralel cu cea tea-
trala. La noi nu a kg Irma
directorul marei case de One- am
matografich a mers parallel cu cea
feature. La mu nu a fost vorba
tied de dona unseat nvale, de
dota lomi diferite. Aceasth situa-
te se datoieste in Mena mama
laptului eh marea maloritate a ar-
tistiliu de chlematograf se yearn-
teacb dintre artistii Matielor oua-
In ce private societatea Pasta,
British Gaumont Film, ea osM una
re,
D. DAVID OSTERER
1 Arum d. Morgan mai are sub finer on roman, a atria
din pridiele societati de prodoginde
IJapt extreg de importag 'antra
o inductile de Wine, noi icc ne mul-
Cerandu-i sd ne vorbehmodastasi nu mai e atilt de ceutat-
turnim numai sh le producem ci tot derpre literaturei ui despre sera- este Lawrence care sane vio, ri
noi le distribuim in cinematogra- torii tdrii sale, d. Charles Her-care abundh de idem din cele mai
. fele noastre. La Lembo, bunhoara, gan ne-a spits urniatoarel,
avem peeR palm siete de WW1, care
reprainta exclusio filmele produse
de ma noasta lei exterior Imam
mai intens cu Frank ri Italia, tari
Prentre cei mai maxi literati Gargle sale, se caracteriseezt
in care filmele masers stint wpm- englezi din ultimii cumeci de printr'un
zentate Oie precadere. ani Odium ad cites negrerit pe foarte prommtat.
CEI MAI BUN ACTOIll Georges Moore, care era un ro- lilting el roman Tangle"
ENGLE:El manceem reWist, inovator al de- a produs oarecare sensatle, prin
La intreliarea care sunt eel mai swiegi gent noastre lia mod faptul ob este inlntnligluil sl
buni acted engleg de cinema", d.
David Osterer a »moons armarea-
rele
Nei cred ce voi putea ir dezmingt
afirmilind cei mai stralmili ar-
tist aglezi snot; Charles Laugh-
ton. Jack Hulbert, lessee Matthews
se Madeleme Carroll, ultimil doi h-
ind angajatil aide-tall mastic. Deg
Si agorae platte de
destul de mart - noi sunt
George Atiss,
bugioarg, a fost pant cu 80.000
anal, - total
Lag (Circa 40.000,000 let frontal
dijoa Wine artirtii
englesi sunt atrag
de lefurile en se
platesc in Etatele Unite si in conse-
cinat ne phräsese nnediat cc au
fort lariat in Anglia.
ULTIMELE PROMO.
TIUNI
In studiarile sociehatii noantre SiMplu, natural, aril Allealatfuni si despre detorti pi teatrul britas
dela Londra Si Earree -
Holly- bombastice.
wood-al engle5 -apr produs ate- Un mentor care a anoseut In Mara de Bernard Shaw Ca-
va binm care vizr constga liege norm Catva tamp o Yoga den re nu mai are newe de reco-
success. Vreau ii vorbesc de Iron Cele mai categorice
CONIIINEOANELE BRITANICE:
ittr
RADA PORTULUI MELBOURNE;
.25sWaireariatat '
(British
sv e
Doke (Epopea lui Wellington) cu I a adaegat d. Dame cliteva
George Arise, PlowdOr gabiectul I vinte asupra recentelor progrese
filmola este marele incendiu al inregistrate de arta sitlematogra-
Londi ei din 1760), King oi Danger fiai
cu Conrad Veidt i de alte dogi In decade prIveste experientele
filme care ate ca protagonisti pe pentru cincmatograful in relief,
Madeleine Corot pi Robert Donal, dupi procedenl Lurnire, ele nu au
TELEVIZIUNEA
incepuf inch in studiourilc waster.
incheiat -a
mai spun pentru defiled( romai directorial mural ease de Rime- am
Literatura englezt
O. JO
Un Blander despre antra
Convorbirea avutä cu d. Charles Morgan, cunoscutul scriitor englez
(English Literature.
- -A
writer, about other writers and literatare, in
An interview with Charles Morgan.)
Transcriein irrrandurile care urnieriza cdteve nasale
dinteo interesenta convorbire pe care am intrehnut-o cu
romanciend Morgan, care este ti critic literar al repute-
hind Gar Times".
D. Charles Morgan si-a Want studille la eunoscutele
colegh Osborne si Darmouth, prepertindu-se pentru ca-
riera de ofifer de nearind.. Stagiul Ii l-a Mat, gad in
1913, pe un eruciedtor, iar in thnpul 7-littlish:Rd a fost pri-
zonier in Oland. De atunci ei-a timing eariera wino-
Meese&
D. Charles Morgan odor a paint romane, care au Wont
senzatie in toeta Ranee, peistreazd si astazi Wed o privire
de o senindtate ortihnitoare, capdtatd in timput vietii de
xi:twiner prin contemplatiunile indelungi ale infinitului
mad.
tairtle. sailer The Gunroan.- roman din viaho tinergor
kossocruatimaiwaS61_15Anntunavis-logion.-,- roman. did
Male lai Isus Christos (19251, Portrait en a merora--goT/
meat nu premlul granco-englez ,,Fentina", The Fountain
roman platoolcian tiptirit ine 250 000 exemplars si distins
ou premnd Hawthoe tgtrle,m corespunzeitorul loi Gon-
amyl" - i-au crest until din locurile cele mai frunwase
in literature engleed.
octane se petrece in anylie pi Italia si in tare e vorba
despre Gate unui renumit gaunt eh poet al epoch noostre.
Romania e saris in prozei pi versuri si e aeilPhaf ru ruldhi
infrigurare de publicul englez.
originale indraznete. m
Astnal se pare ob cercurile in-
telectuale, sunt preocupate de o
Scriitorii
englezi noud, scritoare Virginia Woolf.
antisentimentalism
construit din faze' curioase.
Mai trebue amintit Huxley Al-
dons, care a deserts In foarte
interesante note de calatorie ti-
nuturi departate si putm cuno-
saute, dar care nu re-a deg/atilt
Inca Intreaga valare a talentu-
lut, din mad eta nu made In
sentimentg dragortei, de Care-Si
bate Ric, dar care cwd Mi este
esennal intriun roman.
Literature dramatici
Dupe; mm d. Ch. Morgan
primat regretul ad Anglia nu are
hied un acriltor Dare sd paatel
reakta co Jules Romans in
Frania, o vedere generald asuPra
societaiii aetuale, d-set ne-a nor-
VIRGINIA WOOLF bit despre dramaturgii englezi
-
dar care mundane, romancierul Morgan
rt,
. '
- CRESCATORIE DE OI, in New South Wales; -LACUL WEBSTER; in pareul national din Tasmania»
ADEVERUI.
- contribuit cu junktatea capitaktui
la' constituirea St/Meath de tele-
mmune , care are de soup amens,-
area mai muter sWi de sputa:col
pentro reprehentatie de televiziame.
Lumarile sunt Mar commute,
ara at in curind anneal londmia
va putea face demean-la cu
si foarte interesant gen de spec-
acol.
1161111121raz
tlespre literaturL in general
- soluta moue de span dung. tensile-
11
D. CHARLES MORGAN
rn
-
A
ne-a vorbit mie Bende fi CrCasey,
doi autori cari n'au comeneiali-
cat arta.
0:CaseY a mas arum estiva
ani pion Viata ' sractor in
Dublin" si recent In marile
parcuri". (Hyde Park), In care
se adder pe scend ten episcop, un
soldat, un someur, o fath simpla
o densimondenk analizand em
mult talent al cu mult spirit de
oleservatie, tot ce fax aceste per-
sonaje varige, plasate inteun
paw. Piesa e construith dintrio
succesitme pe tablouri saute,
dan edificatoare asupra socie-
tatii ',actuate.
La Londra piesa a aria- La
New-York Ina, a 1nregistrat un
mimes formidabil.
rl. Morgan -
Teatrul eagles -ne-a preriOat
nu ego unul din
age mai bine organmate. Din
Contrh... Noi nu avem tape per-
Manente, -Wind cum nu avem
mace e a mare nenorocire
--
directori permauenti care sa-ri
fleece o politia, Pe care ari, a
duce la capet. La nol lu fiecare
Mesh aproape, se improvizena
o trunk se angaleark directori,
actori, regizeri, salk etc.
De asemenea - a Incheiat ro-
sale -
mianciend Morgan decloragile
noi n'avem In Mara tie
Olidvic", teatre suloventionate,
ceeace este iarkst un neajuns
pentni Injghebarea spectacolelor
Care reclamk uncle cheltueli
. mai marl.
il
www.dacoromanica.ro
orInanta a englezolur
Priveli§tea Therualá
passion.:
(An Englishman's
taa .engeeze
Privelistile dela
prageguesc. Cu toate strain/ogle
de a le distruge, ele lei phstreaa
integeltatea. Supeavietulrea Ipa este
simbollek pentru caracterul eagle-
egg. Cringe preset( ar face, wage
aetiuni pe care lames din alga le
consider°, ea absurde eau gate de
loga fondul amber solid, Striggi
neclin-
tit si bun in ramintele sale.
pave. meat°, calltate Cullman; la-
natal sau blnevottort, data ¡mix/k-
g/rat englezilor meet Meru li-e
garment, amesta segatorerte fap-
tulul aareas' align:tine it fata
tie ei insisi, de51 nu-si dau saga de
age, Pent.. englez, Anglia In-
seamnd colgelie dela ark $i totusi,
le cunoeste prea putt. In ton anii,
wage isi Miguel membrele in toate
directlile; cartels llama si insta- pilároase
latii industrige destigureaza mace
fusese putin inainte un nnut ru-
ral s'ar spline a
Anglia e o lark
de oraseni.
Dar legman Pe tang esde Ig Pr7
teem canape toga, Pieta In ores,
care este primul sau and, prima hai
minute and dearer, in Anglia dupg,
o Ware in grainatate. eh fie ail-
gle din Dover, industria din Sout-
hampton, framossa dassoltare a o-
raselm prin care teem in damul shu
spre Lembo? Desigur a
nu. Aproa-
pe nici nu le observá ei dad, se In-
tl/nut& sh le observe, e camel spre
a zice le gäsege mate. Cream-I
misa si face ea mime sk-i. bad mal
tare ate privellstea dela tank cam-
lunge mid, derange frames man-
date, vitele st fermele care tree
folderol Mantes ochilor ski. Very
pore( si ol. Dash e unnamed, se va
inMona ce repede au Inflorit tullan-
rile; daub e tame* se va °Midi CM
e swims pomil 1g mai patina-
et frunzele o va atrial alma gat
de splendid temperate sat de deo-
selag de aceia din taro de mule
vine. Dach. e Ianuarie si averts ma-
10101 anti Yana mama, entudes- aunt rota; Salaams Nu e neark
mul lui cuneasio margini.
nu-ri va manifests. emogile tos
feta de ceilati chatorl; aceasta
fl engieseste. Ii cam este rusine
prefere analog., de volpi falsuri-
lor,
neral mai laudabil dealt a impels.,
astfel de luau» 11 pot emotions, dax pe aproapele, si aceasta din unna se
asa este si Mare ce face. Toate e- face mg mult in aria untie oa-
motes, reprezina pentru el Anglia. meat preMra politics din muse jo-
CUM SE MANIFESTA curile dela tara
DRAGOSTEA ENGLEZI-
LOR PENTRU RURAL
SA lam treirml ri sti stadi-
um reclamele care magmas dru-
eagle acopera siatine.Nu exista
ceva mal indicat poema o minte fi-
losofica care sternal caracterul en-
glezese drat o lima alatorie cu
smug. Veden reclame de fabiele1
sau masinil Probabil eh, da, dar nu
le ven imunoeste ea atari. Ponta
a apela la buzunarul imbue
sk-1 anal inima. 0 regalia pentm
plate reprezIntit un om are se
plimbr. in amurg pe un amp ark
margini, bar nu pe pavajul tare unde
ra &Moe denier eirmiaaraterol,
la regama va aggined morn ab-i
nea names& a. Vieth de ores, dam
.iistratia la sedativid a
se rem-
mana reassign, un grup de vase
phsand o lath care le mulge a-
laari Ain vaut chiar o reclama
pent. un teren de fabric& care nu
eats, un eventual plan al instala-
tiei, ci peisaj de o raft from,
sett, ca si cum perseana care area
reclama ar fi wait
industriasi
convinga, pe
vor mate flog pan-
tie cuptoarele lor si pomi pantie
turbine.
Verbiti un functional. eve ca-
alga alaslire pe saptanand ii
peste un mink sen dad va nim-
bi de mica lui ma, aatata de pere-
tele Malta de mahala. Dab e prea
awe ea el( mead. la tang pentru
week-end", se va mulforni sa-ai
ingrileasa gladiola, Dar indata ce
va fi Wang cativa Piing,
intriacolo unde se ad cat mai pu-
gem a ell Moor oolitic Britain* au inva- Legende ne spune
tine case.
MISCAREA PENTRU
PASTRAREA PRIVELI-
STILDR ENGLEZESTI
0 alta agate a amigos °amen( este
a Beane era* numal el abate
adevieat locurlle daa lark Nu
ieu
minute cellalti cart tram cu el
in war, »I dau Intradevar seama
at de mincing e la tark. far daca
yeti amnia. antra engleg stand de
weal, yeti fi surpring de a-1 vedea
de aeord in a spune eh oamenti sari
train. la- taa sunt atat de obici-
nuiti cu impreiurimile lox, incat nu
Ie mat WM deloc frumuse4ea. Acea-
uotrkkspenir:steesreantniefiTaltiq"iftai
la acel fenomen carted miscarea
pentru pastrarea privelistilor dela
lard englezesti. AGM cart subsalu
la aceasta actinide sunk ordnenli.
enigma pelvelistilor dela tasb este
dal probabil In benefigul lor. Ar fi
ridicel, dash n'ar fl allit de career-
ratio pentru firea englezula El ici
abate intelidevar priveltstile dela
tark, asa trebUe a
le ocroteasea
pentru ca. sh poet& sea
duct sa le privemed avg rah-
7,4 7
-__J
_ .
country-side)
de prof. D. J. HALL
1
N. a 4
seasck poem, sufleteasch prin f m- teate zilele. Nu se -pale matins eit
e vorba de sentimentalism, aci e-
musetea lox. $1' sIngura meads, ce mate lid are loath putema until In-
o pate nrisemi spre a se asiguen Ie
acest luau e de a subscole la am stinct pelmordlai.
tiiml are sh, impledlee propria 1°1 TARANUL ENGLEZ
fire donned de progres ca sa le cd- sa caul a mike-
Insfitegt, cum
strugivi
Nu Wu deed vorba a emeri din
dragosg" este exclusiv engleseasca. lae se fie Intadeauna cei mat Ms-
Dar da se prate aplica in matte_ pa- poganti. El isi asteapta Mundell pen-
ving. antudinti englesului fata de tru foarte bunul minty blblic cei
locurlle dela al feluilui au de a din alma vor fe ce1 elintal..Taranie
se bucura de ele. Arn aka prin sunt Sarni si cu sublinnle
loeuri inclintatoare, protejate nu- loe nemultumiri. Privesc cu senior--
mal pentru scopid de a mkeelari ira-
zani; mi s'a sous ail ca nu emsta de was.* rtiu
ndpadite
ate cum lemma lecatsuntli invidim*
ceva rnai curet malmese decal a magi palig comparing ai lor Eiora- in-
vane vulpi pe amp deschis. Deg telig dorul care-i generte din
gar .putee spune nu drept avant sele toe. L'au slings char el hag
a marl de Indeletniciri sunt si 00- in cele atom ceasuri m le-au Pare-
prea man axone, ele at din and In and pe asfaltul
rem al weselor.
,Ei nu iubesc mm adevarrf tam
.
et.fm o iubim noi", afixda orksenii
nostalgia Ei suet ea st acne Ire.
De ate orl ma intalnesc cu un
preeten deal inetu agraultor, ieui
=Max de elaceasta. De vreo septu-
este ea vacile sale".
m:el ani,
Dar nu uita nitiodatt agni yam
based de primele flori ce le-a darn,
sa-si aminteasa. de un frumos apus
de mare sau de Damsel.. until Colt
de tea pe care Fe privit Kea
viata.
Un altul pe care-1 manse, locuieste
taiga page.. dela Wayland Smith,
la malted amnia din Berkshire. In
team zi face sapte mile cu bakie-
-
tu dmandu-se la lark pe un drum
a forte accidental. 1mi povesteste cl
niao si nu mambinft cu alta. Si-1
cued. Un olmI, tar, si-s, MAMA
a
de hamal ca sa traiesch Inteluntil
din attend° cele mai gneuretece din
Anglia, pe un povarnis din Yorkshi-
re. Annie sus ei nu soften de Pit-
veliatele dela tard, paten a aunt
parte an el, Dar orasenii nu admit
D. pref. D. J.-HALL amasta nat in ruptol copula. No-
ma leu obe. adevirat tera.
niet chiar pentru un bancher sa
,,MAREA PASIUNE"
a
a impusca pasarl ate In ge- Adevarul este toti eliglesil ant
gelosi ca niste tineei inelagostiti de
aceasta tibia a lor. Ca Oregtorul
ark mina din melodrama, indu-
adenoma amain% eh cotropeasoá
vechig domeniu, dank nmae aban-
dermal dragmtea In Maisie sale
IDEALUL ORASEANULUI hrlipMete. L'au aseumparat mereu
Ingest sunt muncigui MAI voe. In ulanele ate de ani, inconjuran-
Ei Spun time is money" at °Khanna du-le cu leg. Dar mum s'a aped-
a oevenit o imputare Dar a lost vit. Virgintatea colturilor de tard,
au Timpul" este pentru
ni intervalul de ani pang and canal sAlld un
re poate retrage spre a duce o vista indagostit gelos vine la ramph si
linistia Ma, ier Mai" aunt iai proclaml pasiune* cum fac a-
mijiocul prin mee-si pot satisface m= eaglumin, trebue sa. se intlimple
ceva, Pro paters mori" e o deviza
ayeasid donna. Cine alai decat nei mail&
origin ar mullet la ores ai ar mhos- de un aiomtrebue sk fi fost inventata
nu In team dimineept seard râle vreodatá dela lard. Cine a mat
o ea din puling limp liber stand de un englez murind pen-
intfun torn pentru singura tru un °rani
place. de a respire. ateva minute
eerul dela tark intre locanta lui ri
gaay Mena Wei nu poataveden pm-
wig; e liguneree and plead, la
hum 51 din nou 1ntunerec and se
intoaere Emma. Rural o alga (lee-
sebitä, a inimil 1i spune e acgo
ceva inviorator, ceva care e eu Me-
t:Wet narto dintrInsul, cu taul Mo-
sel*, de artificialitatea gene lui oe
recutul insuleim Britanice
(Early history of the British isles)
Un schelet descoperit 1805 la neigh ri miliaria, a trebuit st ce-
Galley Hill in Kent, se presupune ci deee in cele din urea avairilor
apartine unei rage asiaties din e- Suena'
pea de Magi, iar nenumkrate urme achineeIn, »tale e
Magi eremite in Anglia a cilia- fearte confuzi. Caracteristica ei: a-
idler eater, paleolitine meet.ee de pepoare, noni,
In elma de bran, un polar mil- schimari feecvente de regi, alter-
tic, Goidg, lar in mina de; fier, un rag intee cucerilori ri sopuri.
der tara, aduand nu ei limba si sau britanie, Valium, II amnia in
regele baton
°initiate retied. ajutor pe assent in contra Pianoe.
In anti 55 ri 54 inainte de Cheistes, Until din madman/di Samnilor,
Cesar debarch iar in a- Hengist derani apoi in Kent.
nut 43 dunk Christes, impleatal ro- In gag, Engles»
man Claudius pan Ague Plautia, nii ri Jut» i-au indephrtat (Anglii, Sam-
cu anima de MOM Garment, ca- tani, cari s'an retras in mansion- pe bet-
mel apreape intreaga Angle.
anul 61 d. Chr. revolta reglad rile din tera plied (Wales). Anglii
pagfini, trecurg sl ei la crag:-
Eoadicea a lest imam- nisei. Tura intreark era impirtith
tul Adrian vizitind mat tarein
gli am a intiel definitiv sedated- in
rea remand glutei/a al al lui bia,
woe ateva regate : Northum-
Merdia, Wessex, fiind cele mai
Adrian" ale anti urme se vad pin°. man si mai important'. Regatul eel
Londra (Loma/ion» era pe eau
atunci central sistemului roman de pitala
mare a feet insa Wessex, co ca-
Winchester (all 24.000 lo-
iter», al arid page, Alfred eel
*Me cat ri mntrul sediud ofi-
1871-90» a resistat etc sums
cialitatilor ruiner.. Creltinismut pl- in re
miller drama
eurae in Anglia in sealed III-lea
prin iar in maul 319, »el eel- Mai Mohr, Anglia deveni Ina »l-
»spell» din Anglia au Mat parte la ateen, Danaller, Rind Mig sta-
ll/Asia de care regi danezi dela
congresul din Arles.
Intre timp, garnireanele remane 1016-1042.
au avut mull de atoll in urma In 14 Octounbrie 1066 in bialia
nälinilor dese ale piratiler salient si dela Hastings, Normangi enceried
eu paean tine pieg incursiu- Gamut engler pentru Ducele Wil-
Mier :Haarlem (scot» ri melee ale liam. Casa meanie, a delimit nand
Pigitor, déla nord.
- ,
la 1154, and 5-2, ennui easa de
a la, un Plantagenet, and la 1399. Casa de
nvadatä de cites Teuton', Roma a Lancaster domni apoi dela 1399 liana
pierdut «steel orice leggin% en lad- la 1461, dupe care au unmet easel'
tents. Garnaoana remand, /*mask de York 9i Tudor and la 1693.
WA.
AUSTRALIA
n'APP
1
. r
 ADEVERUL ,Pagina 25 a

ANGL1A-TARA- SPORTURIL
o smile de rind matchuri de lacer- Englened a tend of slice * ste P eferatel medlar tease, foot- lb 'aristocatimea sl multi bogátas1
care" hare Anglia Australia, care de R. W. COOPER all-ul Rugby" esR Meat II privit au cal de curse care posarta conorile
se vitiRrai reciproe" ^Arun trecut ,
mat melt de Pemeene en o e'n- lop la reuniuni, In sus mom Ova,
Australia a venal In Anglia a ea- Redactor sportiv al riarehe Times" catle mai superloara si de oament aproape in flecare zi a armlet, gate
atioat lath atomsfera cam din ne- art au Invitat joeul la marine seoll
ferlicire a fmt infestath de o con- Pilblice, al universitati, al cui el ai de Dumimel. CeD Mat marl aler-
Movers& mherabil exagerata de darM de a prhnl loviturl grebe, cu ted. ale anului, pe eare se pariaza
mesa. In afar' de° blubmile print- bona dispotte. Devotati rugby-ului sume enorme de Irani in trite le-
p,ale de juicatori, Ina, clad se atie sunt eu tetra mat chains, (renam- Derbyul care are loc la Epsem
es. mai taste castle marl de afaced, ed jucatoril iai platean sportul, du-
fabric! dlrrbeal, saM moll ill au Mahe nu depind prea melt de banii in Iunie, Margie Alergari Nationale
echipa ilor de cricket, se poate woo stranai la intrere. Tartlet enormul de Ste,e,plechase, do sariturl ieribile,
imaginer Mt de mare esR interesul stedien dela Twickenham este tot- la Liverpool, In Martle.
pentru acest sport. deallnle plin de critter eu discern',
meat, la matcharge universitare TENNIS, GOLF
FOOT-BALL dintre Oxford Cambridge, sae
'octal de (Maine pur
Acetate lucre se mate spline ri des- 1 sand Anglia integneete Scotia, Wales englemasea, reveille,
Alte
sunt gotta ai
pze football, rifler Intro mot mare sau Irlanda, In vreun maRh Inter-
Misere, diet pe and en match de national, ai este In admix an mare OulgeLl:gWriT1=itaiL
football se termina In 90 de minute, eventment, send All Blacks" din der mii de adept millo-
crieketul Memel de 'Dicer cel pa- Noua Zelanda sau Springboks" din americani, practict aportul cu plloere In
tin o al Intreage Jar oele regimmle Africa de SIM 'chit... Anglia. Rug- eh
weekend" al rel. smu Mina
r
Mai age. In fitcare Seenbata tame, by este in mod esential an sport de frecare nepotinta leg de a
mil mil de spectatoriprivesc ma- atnatork cu exceptia Nordului Angri- mu disperare, in handicaperile. r Fostia
er unde o Llgeprofesionala II Mara at micaora
1=le _ tchurile dints rehipele profesionale
de football, ai, ceiace este mai bi-
special, co 13 In roe de 15 jucitori camplon roman de texas, N. Mict
in mhipa. Runt multi cad eateepla
D. R. W. COOPER ne, alte ma, membrii ai cluburilor ar'Nnilltbelesduortherae,arri'l
locale de amatori, a joaed. Cluburi- neirebdare relearn, matchurilor amintim tu afectiune repritoriul
Exist& oare in lume e alta natie le mart profesionale au Stadlaane internationale eu Ikanta, suspend, ne
te in 1031 dIn cauza furtunei starni- lui bogat de twist-uri" sl
- -
In care sa se cultive atatea Metal, venter 50000-.99.000 s ' etatori
SE se fat& ariara spectral, cu un m-
In Septa aunt a mai ma te contra profiesianismului de acolo. Wimbledon, in Iunle, era In mod
terns public atat de friuli ca In Ma- p i 1 de Istortia ragby-ulul este veche. Con- Wrier, ai este acum virtual. Imul
crewel sent pliné. Aceste ,cl burisunt
ma Beitanie? Anglia nu este numai form aulavelor, alergatul ce mingea de intahare pentre cempionata lo-
r
f
yetis sporturilor practicate in Me- organizate in Like footloa 1-ului,
th lumen -In unele cazuri ea a-
proape acelaal indemanare; in ea-
se intalnesc de clout col pe sezon,
coat' pe terenul Mr al octet' pe al
rivalului. Clubul din Divisla Intatia -
ma mart la Rcoala din Rugby -
In mina a lost introdus pentso pri- mg; in niel o alte, parte nu se poate
de vedea o mai emceed intalnire de cam-
ari anomie cam pe la 1823, dar pioni. Pe langE cd a alutat la Mat-
tenderer sportiv englezese sent mul- care cestiga eele mai rotate mateburi bu trecut multi ma Ova at fie lacu- son.- Cupel Davis dela Franta In
te evenimente importante caci atrag sau gamete, termlna sezonel Le earl- nas.* atrial In regulament. Foal- 1933, F. J. Perry awl trecut a foot
tot Mat de math. pasiune In tart tate de tampion, pe tend Miele doe' tile actuate pe teren au trecut Prifr prima englez care a ea-alight cam-
departete ea in ...star mica in- cluburi din ,capatul Divizionllor I/ si multe sclehnbai; primer match in- pionatel din Wimbledon de un Sfert
sular III /au Meta celor Mu' cluburi dih registeat &Titre dove, cluburi a avut de veac, ai Miss D.E. Wound, o com-
Starter este In singele netiunii cmda Dviziunilor precedente. Apo! 1m In 1863, In 1885 Prime eehtlA, patioata, este commioana Mmtnini;
Maumee ai cu Mate protestele stri.- In , afar' de Litt, in flecare an se Monona a ivisitat Anglia, deaodeabla astfel ca, enter tack numai pentru
dente ale inteleetualhor cart ne un mutt timp, In orhe can Anglia a
ceartà din elm! in nand, sportul ose Inlocuit supremaria Franrel sliArne-
la ivealaintro forma sau alta, din ricei in tents. Este oare neeeser al
Trager!, capilarie pan' la Mt.- adaug eä, vara tenisul se idea Pe nn
nett, dela rege si pasha la cel mat teren tot asa de meted ca si o.nriask
emit dintre supueir Di. Pe erasure, de biliard?
ce timber liter create In attest'
tara au MI standard de ¡gag rick- VASLITU
eat, sportul ia en hoe din ce in ce Runt apoi intrecerile de gariotaf
mar mare in viala pane. ce pe Temisa, In firmer primavarti, dias-
oarrienli mat cumpatati, cart la tel Ire Universitheile din Oxford *Cam-
cu Wald lumea, gam. placere In M- bridge cam IerI au pertisanli lor In-
ewl ai recreati, au ulcerad conside- facet. In fine vinatul Dapilor, po-
re mantra ca Inonstrimast risied lo, cursele de yachting, automobile,
de timp. Nu intentionez ined et cant alergarile de ogarl, he-
Mime punter intelectele smite pen- ckey pe ghiatt, winatearea pftsiel-
tea cari acele care del cir pitiong lor, tot feD1 de sporturi feminine de
IMAM minge, este eonsiderat mai
prejos Meat acei ale caror rieti sunt , ,. - ,_, j._ care nu ma pot oeupa. Sparta me-
nd's mare parte be treditai reset.
devotate atiintelor artrier, el vreau Poveatile despre marli Wet al fap-
ag m5, Melt pe smut de chteva le- ,
tele lor tee din generate in gene-
curl cart nu produc dead bunt sta- r
rate; erioniatli engleri In tad de-
re Eta camaraderie pentru eel
cart le practice ai Mire totedath mii
pasitate, due cu el teaditia. Sportul a
avut mull de a face cu modelarea
de spectatori in aer liber, dandu-le eonceptiei britanice de fair-play" fi
ai subieete de conversatie interesan- sportivotate, care a devenit una din
te; al, fara aceasta nu poa- disputa cu inveraunare metehul pen- calitdtile cele mai de pert ale tilt.
te fi Indezirabil.
Taiga capital' a sporturel engle- t. Cupid desalts atat amatorilor cat
er proferianiatlor, ultimele doua e-
I In 1905 Anglia it intabatt Manta in-
triun match international. Un sport
In seoli i rnrslell, tineretad este
Ineurajet feed sport al .-1 face.,
seee sta in jocul de echipt, deg am ehipe intalnindu-ge pe marele sta- eta de sever no se pretreat la o eon- Inainte de a paten rEspunderea se-
amt. avem inca, canspiong noa- <lion din Wembley lainga Lonelma, In curenta pme mare; este practieet rioese a vietel. Multi step tinerl,
tal individuali. Dar, le general, nu numai pentre preemie, lucre care as avand diplomele necesareJobiln pm-
exist' o speriallzare a ematorilor In Pementa Regelui sau Printului do
Wales a cam. 100.000,spectatori. E- trebui taut in mama de toate spar- UM de maestri de sport la perils
take aceasta, curn este in Statele U- ste un fapt curios ca. eclairs eampi2 turile. mari, al astfel traditille sunt perpe-
nite al Prairie, de pilda, al In sent,- *toe tuate. Edueatia in Anglia este ai fi-
rinse, Anglia nu produce mart aler- oana dm Liga, rereori Cupa BOX rice al molest.- !fens sane in cos-
&Ugh Inotatori, cicliI ai eampioni in melee an in care Melia fi Der-
planate! Cu posibilitatile mari de Anglia are un cult pentru bon pose sáno.
mondlali de golf. Pe de alta parte cattle ale unel eehipe bune se poate Re lament ne trebue sh mama et
un Mitt nigher mijloclu poate ed Acest sport era pe vremeri, sportul
cam intelege de ce football-la Pro- appoint este un privilegiu al demise
practice un numb, de spoztut cu fosionist este atia de molt coca.- de prerilectle al aristocratiei tondo- bogater -1:11 .sceate.le-alemeritm,fe-
Mate si la nici Intel -
gariesare ioamnaesme -.Mind ten la
81 eete in a-
alma-1.34M Jul element atunri rind
derizatiel pe
plereate jucittovilor mai mull de 8
lire pe saptastrint, cluburiM mai be-.
ache. Cane! Drina Lonsame, corrtenx,
poranul tel Oscar Wilde, a facut
curole mai putfn costisitoare, mar a-
les joeurile de echipa, ca cricketel ai
foriballul, sunt Incerajate, ai Mai
Mace, pentru o echipt. Din meste prime] regulament, au avut too re-
jocuri de ensemble, care atrag mi- gate platesnparri la 10.000 lire pen- unaunt la care asta al Curies re- tarriu in viata, alletol, indiferent de
game de eameni la stadloane In tit transferarea mad jetator ex.- ar:a. 'a gale. Pe atunci se bom eu mbnlslie
positn sociala, va gaol, data va chu-
teat' tara, cele mai importante sent lent dintrun club in altul, jucato- te, destule farilittlti pentru remit ai
cricketul, vara, at football-ul (rug- eel personal insi neprimind ulal ma male. ontrenament. Asoeiatia national' a
by sau asociatier, ierna.
ban din aceasta mina mare ai nee- Astázi, Maul e apanagiul telarre terenurilor de sport Marsala necon-
Mind edda o aleg0re.
claselor. Acest lusru nu impledieft tenit milloacele de practicat sputa
CRICKET Cathea'ani Arsenalul", un club Metal clasele muneitoare, Si reg.-
londonez, a detinut eamplonated Li-
Cricketul este un joe specific en- ml, st faima lur a ajuns al in Euro-
Ii ea Albert Hall", la Londra, o seta tul este ca o Pratte mare properrie
care emanate 20.000 de Mewl, se fie de tineri pretera treacd tira-
cunagout espreciat putin in pa prin matchurile jecaD centre e- pill* de waxer la fiecare gala, Tra- Pul liber privind La sputa altora.
Europa America, uncle este cent- chipelor tweeze si mistime. Dar Abuzurile nu se pot inldtura, rei-
data englma obliga ge fiecare spec-
Marie mull in donainioane 8i co, joece football -
gierat prea molatee, deai este jucat dack AngID a invatat lumee cum st
a fost Meat aid tator Si vie in Mane de seat% la box.
unde sent bani de eastigat de pro-
motoril de sporturl, et poate presa,
re tehnich in alert de a ardte ocular club in 1855 -
lent. Eimatul nu permite o descrie- cu mult inainte de infiintarea pri-
progresul lu
este Meat de MID ravine a MR 11 strainatate a fast eat de rapid in-
In ceeace priveate sportivitatea
boxeurilor in ring, mutest sent de
-nand o importanta exagerati spar-
tului, nu este mal putin de inrimati,
dar aerstie Metal nu pot sa intro-
jucaton, cu un lifitator al minge, Wei cdl putem privi matchurile severitete cummuta. entese prieeree sanaloaset a merger
potouri, eau wicket" ea tint', fie- contra echipelor turopene cu cam- Camplonul mondial de origina en- mouse ale publiculei englez de toate
care parte eland Meta scols ag lo plezenti; si eehlpele engleze au fast treat. Jackie Brown, a meacat me- verstele, mri privets sputa' Mr fa-
ma elate alergeri" deat cealaltd. betute In ang din urrná in Hamlet Mee unel adversar. Feelsenoennih vomit, dupd ce au terminat munca
Dar eine nu a vazet pajiatea verge Ramie Austria 01 au avut de su- grca a pile!
dintrien sat englezese, somnoros In portat matchuri foarte dificile din abatere dela legea sportului fam"
Mina yard, cu Data de culoarea ea- parted Austriei al IMAM, pe iarba a fost condamnat la daub luni in_
Meleí verzi lar scare, In timp ce se norolul din Anglia. Trim's dach sent ,
cluseare.
dispute en match de cricket, nu a echipe europene sed,americane
vamt Anglia. Forma cea anal sePe- alga de annealoe pe ormele eaglet- SUS: Tennis: Cachet pi Vines la Winablecion ire 1933. ALERGAR1 DE CAI
diem' de cricket este Meath mai lor nu eate mai plain adeverat eh Rugby: Dulwich Contra Jlerchant Taylors School., la Dulwich. Mag am spate doar pentce o pcI-
mull de prof esianiati, east matchu- In nici o tall 'din lime nu exista MIJLOC: Foot-ball: Anglia-clustria, la Stanford Bridge.,
rile dintre diversele regimt au loe mai melts echipe bune ai cam de a- tare granite, asupra celorialte spor-
In fiecare zi a Mnilor de yell 81 1111 l.§ grad de &agitate, ea in Anglia. Alergäri de cai: Marele NectioraW, 1034 la Aintree. ting englezeati. Alergerile de ear,
mot prea multi amatmi earl se al- RUGBY Väslit: Fehipa Univ. din Cambridge Ice entrenament. sportul reggae", sent, bine Inieles,
ha alai limp liber. Merge rivalitate ei
emotil prieinuesc din doi in doi ani Pe cand football-ul Association"
JOS: Cricket: Anstralia-Woreester, la 1Toreester. Foto TIMES" extrem de populace. Regele, mai boa-

kliND YAK Sfaritul CLUE 'Ma: (Social lasses in England)

I.. trIAGLIA
Numele prefecturii de Politie len- lecritoare ce se plimba in Hyde britanicä, rAman nedescoperite il Dac5 Europa in Ion s5 de MAX NICHOLSON.
cloneze este Woe cunoscut de pu- Park. Un agent ce trecea pe acolo deed si.nepedepsite, cu toate ca po- dezarmeze ar proceda la secretes general al $colii de sthnie polnice fI econorme
blicul nestru. Cure n'a citer oare a (Resat as proces-verbal, iar a litia este cormolect motorizatd, dis- armarnente mai intense,
faimoasele politienesti ale doom zi lucrOloarea a fost levitate' minded de cele mai moderne arm atunci cel putin o genera- .
in Inatinnionm-
tal
lui Sherlock Hrilmes sae ale mi- la petitre sere a da explicatiuni. 0- de aprare. tie ar avea de suferit Clasele Sedan in Anglaa se ni. conflietele de eland. Cresterea se, mar chit, mai mull din averi, Wee
ler he Edgar Wallace, de pildä. in pinia pebbled s'a alarmat imediat de Crimele sent 'luau rare deal oumpliti n'ar mai nici o fi veleaza repede, ial sus sae icr ios, vieilor cubitco si semi-oublier a sumo gtedalnj, Frea Patine avert
care intrude Scotland Yardului este aceastd irnixtiene a politlei in viata alte Pärti pentruca pe deoparte rune sperantfi pentru ref ace- dried cum ne este criteriul. E ex- Mat proportu asa de mar' meet cu vor resasta acestui &element. limp
pernenit de aäftlea si olblne ori?... Parficulard. S'a produs o interne- DedePsite exemplar, asasinii flied rea economicfi G reduce- Pere de great de spas ce se in- toald tnicimea relative a fortelor de mat nettle generatzt.
Dar err pentru a evoca romanele lane in Parlament care a avut ea condamnati fdra exceptle la moartc, rea impozitelor. Ar exis- lampla st ce va tell din aceestd armate, fiecare a seaptea persoand Dar in muda hannOr acestor lac-
politiste scrim aceste randuri, ci urmare autfost insusi seful politier lon- iar pe de alta pentrued la eel-data-, ta falimente peste fali- prefacera. impiegald in Marva Britanie ' se traditie aristocratical tut vrea
pentru a domplecta nimplel titlu de done. acelei fete
obligat sä ceart same
pentru deranjul pricinuit
rea si descoperirea criminalilor PO- mente vi s'ar ieri adevara- Peste tot in lupin reisplindiree (did asi in serdicial Stallard, al in- sal mere si a visit on "[Woo de a
mai sus cu unele notiuM precise. litre depune toate sioitarile articolelor de lux idling ridicd ni- treprinderilor publice salt de Mili- se perpetua in scolile si universild-
Aproape intoldeatura, gratis brig' ii te catastrofe financiare
Pollua londoneed este melt in- prin dilemma la politie.
In marginile unei rezerve gene- poliriei ,criminale, modest de li- vi economice.
delial intbreicaminlei, distrectiilor
si st$O Ind departe. Dar mai ales in lement strict -
tate pebbled, leaded sub an rega- lile publice. Bursele de slat si con.
-
ca aprovisionarea cursurile reclean neincetat ceeace
land de public. Ocrolitoare perma-
nentd a multimii, aceasta gäseste rale, politia londenezd bui face da-
mai totdeamm in politic un colabo- toria, constientä de drepturile ei si
ratd,r util si activ. Lie cele ale cetätenilor pe cari
tisti Incercati si capabili, criminalii
sent dcscoperili pänä la unul. Citi- pa
turn pot vedea in figurile albturate
insii
Un nou razing in Euro-
sfarvitul Ci-
Anglia, aceastd tendintd este foarte
pronuntatd, din nemundrate moti-
ve r fended e vorba len mined rand
cu gaz si electricitate see, in. se numeste brigade rudeler" de
sfOrsit, al socieldtilor cooperative. scoald veche IIi serviciile publice,
Irr industria narticulard, creste- dar irr afaceni nepotisend mai esle
mo cei rase sell ai acestei.brigdzi, Lord Stanley Baldwin 4e o milcare urband pi Anglia este rda intreprinderitor de mare an- Pled foarte rdspandit si obicend
Notienea de agent al fortei Pe- oeroteste. ale elror figuri exprimä,allta verdure a lost asa de rapidd,incdt mat persastd de a avert in Consilii
bike este iulecuitt in Anglia cri a- cea mai urbane dintre toate merit
POLITIA CRIMINALÁ ligentä, curaj sì dibble, Vizitrind elegant; filleted scdderea pretului Wilma recenadment a trebuit sa lirectori-cobai a carer singurd cat-
cede de protector general al pa- diferitele servicii ale Scotland renranle complect la termenii con- lifiralie este unsafe Ion soclald.
Penile un ores Mai. de inlets ca alimentelor an facia posibil
Londra si col opt milkmen de facer-
Agentil de politie stint Intetelearr- tori, nurndrul agentilor de pollirn e
.

Yard-ului, mineties organizate cu.

ris cazier Manes si numeroase fise
ea prezentabili. extrem de reseed- de aloe 20.000. dintre care peste de informatie si de identificare tl-
West, eeindedonetd rd stwirseasca jemätate suet ocupall Ire circula- nett permanent la zi, am adman e- George catre ministrul
paella abuz in baza calitätir lor ofi- tia, rainlarind astfel pentru paza aten impresionat de felrel cum
ciale.
Se mai provesleste A azi o in 1000 de limited, gelace
- -
preprint zisd, able au politist pentre
sri re-
ceastär institutie isi indepeneste me-
Terra, tri perfectO concordantd ne
laroulare de amour cativo are, 66.0 d- cuiroastem este prea pate. Dill
on deem mineraluc a mers mane e aceastri daezd multe furteri, care
metodele strintillee mode ree si lobe]
Ilpsith de arbitrand nepregiitirii si
depute nu atentnle sale. fata dc sent extrem de dese ira genitalia al ignerantel.
Telegrama regelui
Angliei in Anemia
Sir Reginald Hoare, ministrul
Marii Britanii la Bucuresti, a primit
um:aml rdspens la telegram de
felicitare reentry Mbileul de 25 ani
recare tina printre led afard de
reencitora eel mai prost pletitz,
shier 5i in amnia depresimill [non-
diele (ceed salarille reale in An-
glia au continual total51 SC se aarcel;
din cause rudiodifesianni care e-
duce majoritatea famillilor engine
sub influent,' sallied a idellor si
tomalui and tract minorialti; din
cause eineenutografului aproape u-
niversal, era pidernica-i prepucee_
de polar!, annunite din cau-
sacrati de patron" si salaried" si Bariorele sociale, care met axis-
sd adople pe cele de director" si td, pot fi senile Ii radar sent sdrile,
.operator", Proprietarld dedine mud arlesea de acele curi isi inipon a.
plain important tar directorial sau cent InI, dar flitoide influentele ni-
consilierel profesional satanical. si ,calloare, atmosfera de clasa ner-
need putin. Acliornali marilor so- sitad in special [-Mire a ei nut po-
ietettl, cari sunt proprictarli legall, tin folositori si (wadi mernbri ai
niii --
swat asi miner, in runner de multe socieldtli al va oral trece mend
in allele casuri cider de sole arcane Dana and Anglia va pellea
de ntii
ral persoanelor amploiate de ei. Un droodatd,
alt faelor foarte important este inni-
-
indrectInd unlearnt nume- fi considerate -- deed se ve platen,
ca o lard Ora close.

de decline pe care a adreset-o re-
gelid George al V-lea, in rennrecla
supusilor britanici din Romänier
114.
Ministridui Marti Whiten la
.orri Bucuresti
Vg multomese calduros Notre
mesaglial D-veastrii de ielicitare al
ward ce adresat, iar imanale
tuturor sunusilor britanici din Ro-
mania, cU prliehd Jublkului Moo de
artist.
DELA STANGA SPRE DREAP f la 11. C. Belief), Ashen', W. Ilambrook, 100- George R. L
nalehma, G. Kandell, F. Bennett, -
inspectoriklefi la Scotland Yard.
C
se sentimenlulral de camaraderie
si de liberare din vechile restrIctii,
nasal( in Meted rdsboiedui etc.
S'ar arnica continua la infinit acea-
sta lista a billuentelor niveldloare.
Desvoltarea role& Inebriate"
servicillor sociale. ea esigurdrlie
mare edmai Il sandlate. au ¡star-
lit in mod nitration sal Impiedice
scaderea fortate a [tideland de
stele care a des la (abut Method.
In uncles limp, selamhdrlie !Merv,
Paella mare, nu manna pe Inertia
der st pe ntosterairi. .Stm
fiel le juntatele din detrital curent
ab avertioe odor teal marl. Mr la
moartea proprieterultd. Iturratate
Pentru mine este un isvor de mfindrie vi de recu-
nostirst5 faptul ca armonla perfect5 dintre sistemul
nostru parlamertar monarbia rsoastrii conslidutio-
nal5 a supravietuit curentelor, care in commit MU-
milor ani au distrus imperii i alte

LONDRA, Buckingham Palace

ate inn organizottlie econotnice ene
contrabult sat reduce deosebirild 11 GEORGE AL V-lea

www.dacoromanica.ro
 Pagina 26-a ADEVERUL.

POLITICA EXTERNA E MIR R DU L LIBERAL tCTUALUL

Declaratiile lordului Cecil of Cheiwood
......
(British foreign Policy)
41 NIXWMINKINIMagract-
GUVERN NATIONAL (The Liberal Party and the National Government)
fit modest ca st eb-
Mai bine e et ...a...am. wmarsaa-..
mutate.
tit oarecari de Sir ARCHIBALD SINCLAIR
INARMARERA BERMA- Im Aughst 1931 a test o crizaper- fleece problema aomajului. Indupe name. El este ea nn ausern Onset:vatne care caprinde a
DIEI nationale in Marea Entente. S'a consecinta, In Neembrie 1933,par- erom
unele personallati de seema ce
Faa de violarea tentatula dela format un guvern national pi In-. tidul parlamentar liberal a tre- au apargnut odinioara partidelor
trea partidul liberal, Inclusiv, cut de partea cealalta a lneintei
Versailles de agar Germania, care d-nii Lloyd Gebrge, Sir Herbert. ei a Minas de eland in operatie
socialist a liberal. La alegerile
a karat in mod unilateral se re- Samuel a Sir John Simon, a ho- fata de guvern. In ...ate pal-, partiale ancesive, condidatri shi
Inarmeze, lordul Cecil se declare Meat sa sprijine acest galena. tie, el continua sa se blame de n'au obtinut un nutter de voturi
de acord cu convocarea Cana- Fiat d-lui Lloyd George a intrat
[i
spriainut tuturor organizatlina mai mare ca meta pe care candi-
dagi conservatort It Obtinusera in
'

Mai Societtlii Natiunilor, are
um a cerut Franta. Trestle se se
ncerce se se realizeze, spane d-sa
LIN acord pentru a se putea mare la
cale o actrune. Trebue sa se obtie
dezarmarea prin securitate,
deal mesuri Mad complimentare.
cele
CE-AR PUTEA TURBURA
PACEA
Intrebal ce crede despre proble-
mele care or putea astdei turbura
-
paean, lordul Cecil declare":
In Europa, se pane mar intai
PrOblema germane cane are mai mat-
in guvern. o declaratie putaice
91 anorak mate Urinal ce
en-
1,
vernal va lua magnate Demmer
spre a combate craze financiara
- ap ct dupe a:ma se va precede la
alegeri generale la sere fatale
partid va pertains In mod in-
, se a populatiei. Politica ha este o cat obtinnsere Uinta candidatii
dependent.
Dar menial national fusese a-
ble censtitult cand a 11 lamina
in sannt partidulul conservator o
campanie intense In favoarea u-
nor alegerl generale imediate. A-
mat partld a Mat aturmi o oca-
zie pongee apreape ante& de a
.liberale din taria.
a alegerile din 1929, cone part/dul
salaam o Infrange-
Partidul liberal; spre deoseblre conservater
caguth au Man-
de celeialte done partide, nu se re, tar In smelt
sprijina numai pe o anemia cla- dl char a mal patine veturl de
politieht de pace, de libertate al conservatori.
de dreptate sedate. El condemna Totwa, Intrucat guvernul sr-
diplomatla fortel In a:facet:Ile stre =rear o politic& de pace elLiga de
- ine 'pi razboial claselor in inte- dezarmare, Intruett snag.
rior; el preconizeaze at se dea Natiunilor., el mentinerea siste-
comursul cel mai larg Ligii Nag- maul colectiv al pthell contra a-
traitor, cooperage stranse cu gresiunli, el este sigur de spriji-
1P
1

a
' Statele-Unite ale Americit, siste- nul nu alma al partidelor con-
min nolectiv pentru mentinerea servator el liberal, dar ei al ma-
pacii contra agresilmit pi dlezar- joriatii covereitoare a poporului.
1

te faze FrantaGermania, Polonia- obtine o enorma majorltate , .

Larded Cecil of Chelleoed
Obiectul principal si caracteristic
tetdeauna peace, -
al politicii noastre externe a fast
ne-a declare!
Medal CeciL De altfel la noi se
spune deobicei et pacea" este cel
mai bnportant dintre interesele bei
team. Lucent acesta nu se data-
reste Matra! gP noi arn fi mai buni
drat. altii, ci situate! noastre deo-
sebite in lurne, mane/ de aperat in-
ese pe toate punctele gabula.
De nand sent pe lame, continua
lordui Cecil, la noi s'a lucrat mantel
pentru pace. Mai ales din 1917 sa
MM. in Anglia o miacare mitten-
sivS, care apoi a trecut in Statele-
Unite si In Franta, in favoarea are-
brei unui organ international lasts-
mat st vegheze la mentinema
Aceasa miscare a avut drept
rezultat crearea Societatil Natant-
tor.
Pactul Societaii Natiunilor este
In cea mai mare parte opera re-
flchului epirniiter britanice si ame-
lame, prinnipiite lui fiind la teme-
lia politicii noastre mama.
and Statele-Unite au refuzat st
politica. Am facet an plebiscit nea-
ten pace, la care a fast admish se
voteze orice persome in versa de
18 ani. Pena' in momenta de felt
am prima aproape palm milioane
de volui; respensurile surd aproalm
unanime in umatoarele patru che-
sastinerm Somali! Natiu-
nilor, dezarmarea, abolirea Indus-
tria parlieulare de arme pi ma-
tt. pi sanctimil politice Si came-
mice impotriva infractorilor Ordinal
Internationale. 0 mare matoritate de
voturi a fog pentru alte data che-
st=
amuse plebiscitului: Marine-
aviatei si sanctiunile milliner.
Plebiscaul este in curs. Vom avea
mete 30 la sate din gleaner, ca la
alegerile locale, adica 10 milioane
de votant din 30 de milioane de
alegetori. Char dace tot alegato- Eu sunt un partizan credincio,s al bri ai Cabinetului. Ei erau de Pe- adancira, Liberalii condamnau
eir ar vota, rezultatul ar fi acelas, Lair precum al al artcolulue 19 din ere
caci imam sal-Mil populate brit, Pact
nic este pretend Masai POOL
D. Anthony Eden va aduce la au- aceasta este neceser pentru pacea binetului de a se proceda la ale- grata lui de a rezolva In mod
nostinta Parlamentalui acest maul- lumii, dar nro Imbue sA tuturor.
tat important declarand ce poem!,
in intregime, s'a prominfat in fa-
Germania, Italia-Germania (inclu-
sly Austria). Deaf aceea, parietal eel
mai sensibil este Extremui Orient.
Exista un oarecare acord anglo-ame-
rican asupra acestei problem mi-
nuscule sub numele Problema Pa-
dar va trebui st se ge-
mmet mijlocul de intelegere ri en
Jeannie, Mel altfel pacea poste fi
periclitat, mar ales in cazul can
China, a egret situate econe-
mice si politict este rea, nu
ve fi Mutate de Societatea Na.
tiunilor si dace ea va accepte pro-
punerile Japoniei. Apoi, Mier pi lu
ceeace priveste moral] anaM-a-
merican, el nu este definitiv din Pri-
cina dificultetilor Constitutiei State-
lor-Unite, (obtineren a 213 die
Senatului), dificultati peste
care s'ar putea trece numai in caa
de pericol iminent.
TRATATELE
-ne spune eminental diplo- te sum indmirabile, dar
mat. Se pot climate tratatele, dace de parere
ibel masimthmentul
se face nimic geri ar Indreptati partidal libe-
PERSONAL ITATEA
Camera Cornunelor si de a-si im- melee In politico, Werra.; iber- HiMeni in lara measta nu spel-
pmne politica protectioniste pe Sir ARCHIBALD SINCLAIR tales schimburilor hare natiuni, ling o politic& de izolare, fand-
care partidul liberal o manbatea In epoca meta, erica financier& en constituirea unor mamma de ce toH lad lemma ail ea nu p0a-
cu ultima energie. Partiganii lui tarife mama ea un espIllan In a- te fi practicatt. Deasemenea, nu
Sir John Simon se tuatara die-
pug se admia procedarea ei 55
era de mum rezolvate pi beget-Lei
achlltbrat, un aranjament de oast mop, In stem economick -o
are nimeni infanta M. lase ca
patinae care, chme parerea sa, dietatorii ei militarii sh dentine
facto" ample,- datoriilor de Ma-
rementi guvern pe ban, Mt,
legerli de a sprijini ogee maserl
pe care prima ministre majo
bolu ai reparatillor Meese niche-
Mt la Lausanne ai converguni
nu este nurna justificate in do- afacerile Mani, Dindat toLl iei
meniul economic, der este pi o clan sea= ca dace reaboint ar
parte mental& a political de pa- labour! Inter don& Mari puteri,
mense ale datoriei publice Lam-
ritatea guvernutui national le-ar pert efectuate, tar crecatad natio- ce internationalk Mamba ales- ar fi cu neputina de a se !mule-
erede necesare in yodel:ea resta- nal fuSese restabllit. In tonsecin- neete tuturea natiunilor ancesul dim ea incendiul sa se Mapan-
billrii situatini financiare si ece- a, minietrii liberali, ear& he Sir Mettler ei ma:tern/or prime; In- deem& au urnari dezastrmase
nornice. D. Lloyd George Irma, era John Simon a partiranit MA, se sferalt, In afacerEe interne, el asupra Intregi. De aceia,
de perere et alegerite erau o ma- retreseserti din amens, Bind in- consider& ea swam cea mai sprijinul opiniei prince nu va
anvil partid pi ca, dace con- Pegg lis retragerea lor 'a de manna este o politice construc- lipsi Mai acestui guvern,nlei bri-
servatorii voiau at Impuna prin Lord Snowden.
forte Magma generale, Ilberalli Tetra, partidut liberal Mal ti-
tive de clesvoltare national& pi carat altal, care va urma cu ho-
de reform. sociale In mop de a tarere o politic& de pace, de se-
trebuiau sh, se retraga din gu- nea ab cooperage pe eat posibil rezolva problema somalului. guritate colectiva contra agregu-
nli, Sawa, pe /Aga Natruntor si
vern. D. Lloyd George era attract ea guvernul national la soluga a
balnav pi in lilac sa conducerea melee probleme politer mama Guvernul a Incetat de mult de strensa cooperare esa Statele-1/'-
partidului parlamantar liberal etrora dezaeardul inter ei nu era a mai fi national, altfel cleat ane ale Amerieli.
area asupra lui'Sir Herbert Sa- prea mare. De mein, el a mai
muel, in Camera Comurrelor ai *Nina guvernal inea 'un an.
asupra Reading in Ca- Dar, in ennui walla 1933, diver-
mera Lorzilcr, ambE Bind mem- gintele Intro Libman al ma'am se
alegerile generale imedia- fella in care guvernul condusese
erau Conferinte economic& mandate
tererea restului ca- si conferinta dezarmaril pi neon-
ral sn. retraga. gurernului natio- 1.1111110,4
nal colaborarea sa la sarclna a-

rjdu
,

tat de vitala de urgenta a eons-

ia parte be.Geneva, Franka a seem-
dal aortal Anatet peptru sustme-
rea Societatri Natinalor, care re-
mane platen de incercare a petit-
voarea pear.
Initiative convected acestui pie-
biscit, no declare. lorded Cecil, a-
D-LUI TUTULESCU --- baterli criretsiflnanelare.
Inainte de a terniina rugdm pe alta parte, ei refurarh
perture Ligii imam unirea Wa- lordul Cecil sa. ree spue ce pdrere slinta un manifest electoral
Pe de
eon- ,Corma î A50:2Pa
cii externe engleae.
SIMIETATEA NATIUNI-
-
nder (League' of NatiOns Una») si are despre ti. Tituleseu.
Titulescu - ne declart d-sa - eomun cu eonservateni et cu par-
tizanil UK Sir John Simon, car1
e [ma din cei mai buni prieteni ai fagaduiau sa sprillne orice ma-
(Politics in England)
menu
LOH, PROFUNDA NA- SANCTILINI EFICACE mei dela Geneva. Am aunt mat sari asupra carom majoritatea
DEJDE DE PACE Intrehat ce crede despre necesi- mpreuna, mi-e Marie drag ar e un eabinetului
adunarea astral,
ar cadea de aeord;
leader': partidulot hberal Expunerea läcutä,,. de d. George Edinger, redactor
politic la Daily Express"
talc, lin san. pe earl cuu remercibil. De altfel
Acura ca'nd !Mile national!, s'an Ar ite,spPl
-triamphea, r,,,,Ina-eriaa mama-- 14-al, .1(atiacdrr. Somata Natiunilor, care I-a ales lapaue unaaanifeat.,separetaria - yorMrict easpre aspecaa. VeadalbameutaNatenialantenunte la a- graa deaUl"deeeperta alataade.

iii
T

mi`Ce; nee, ne Intoarcem 45151 dnalatkont Pe aarramesenitganaja %Sea araarananall Cluthaaaalhalca re arAtiftfel,f eit'ISIEdtgPlIttliriger' innia-ser-personglaa Chiar clad
CivIlizatta internallonalt nu este fault pane mum aceaste caste de- gerea tor, libertatea comertului 2. Penance au alm In 1914
priviria spec Societatea Natimilor, pentru a cet-numai lui Thelma. Dintre cm- este unica bath permanentE pe ne-a spat dela
Inceput ce el ette ea deunema partidului. Aceasta
in care ne punem Matt prolunda me do- [al de desvoltate men-Anaton celui de pe coati- apse de discipline i-a slebit pe un guvern liberal pentru pas-
mesa& nedeide de trace. $i nu ca- putea evea sanctiuni mai aflame. Mai delegati romani o mai curios" care se poate reclaell in mod solid tient. Divizienite titre oamenii liberali cari, deg reprezinta pet trams POCH ei sub west guvern
Lan- pe Aroma Vicar-emu, o persoang prosperitatea tarii, dar In acelae
rnal Parlamentul. si until sau and Debut st inveti mai Mai se a cm' palatal, a preazat d-sa, aunt da- mai bine specificul englez, for- s'a participat la eel mai grata-
din partaele noastre pulhttce, ci tot ni, pana sa earner se Pall aleaa. distrust, care stie sa serveasca au limp se avatar:A borne inch mai malt unor prin- meaze tetra particlel cel mai Mc Mabel al omenirii; pi
malt. grade inteeesele tarn ei. stinta. la o ancheta aprofundat& 3. Pentium& partidul Hind prea
poperyl este de acord ca aceastt Nu treime sh te avant prea sr caper/tale asupra oportunita- reeipnipieltneraddietioonpallatiteT,rele.eeect dale.- rnAic.. ..
lamas credinciapi liberali- rigid pi traditionalist nu morda
tii de a se adopta protectionis-
mul. un partid la altul se face din a- lor mien negustori, meserlaaii, dreptul =mangler de a fi re-
Pe mensal. platforme s'a dal peseard, profesiunile abere, In prezententi san depinati (Ram-
Programul toctca partdulu conservator lupta electorate. Trei runt dupe, es:teoaen:C heetur, eclitinli'Ia.'art: ell:, Dt .osWt i 11: parte, dative marl Prataleterl, say
proclamarea rezultatelor, majo- lmente conserve- prin traditie, micile made proles- derson ad fost respinel dela can-
tante, disidente din biserica an-. didaturile liberate).
MacDonald si Arthur Hen-

a are Inagormaraa---_____ ritatea cabinetalui elabora Icaro torAndgenaextn%mree aecheeoetplet.

taxelor pe import care distrugea par- glicanh, ea quakeris, etc., apoi Mai fac parte din meat par-
comertul liber pi introduera pro- 'tide : conservator, muncztoresc tog individualatii si obstinagi, tid data treimi din intelectuali,
diui R. Butler, subsecretar de stat la ministerul Indillor tectionismul. Membrii liberall ai si liberal. Se le cemetem pe fie- Aceste adeziuni creme un pare- eralalte treirne Mmenend fideln
Expunerea
(The Conservative Party, its programme
It. Butler, Parliamentary Under Secretary of state for India)
and tactics. - An exposé of Mr. cabinetund, Sir Herbert Samuel, care In parte
Sir Donald Maclean ei ou mine,
ne-am dat denalsia
doX curios si antrum: ce tocmai
PARTIDUL CONSER- partidul liberal e meta care pre- ideatietli,
conizeme abstinenta
liberalilor. Aci on gesit refuels
magi pacifist, stu-
dentil, profesorii universitari, etc.
acelas M- , VATOR . dela alcool, In erase pi meth:tile inclustriale,
pe marea messa a poporulta, ale Hearn,. MA predecesori Sales- eru fecu ei Lord Snowden care Despre partidul conservator se ondeclae.,..liechourpirdehe Labour party a Inlocuit aproape
maxi' proprietan rennA arendael,ln bury gi Disraeli; apoi rea la rand fusese constant n'au fost Inc& a- poate spune ca. el ma eel mai deg malt gestate In Anglia, ai In intregima
!

pe mcl toti locuitcrii dela Neville Chamberlain, mimstra preeedentul cabinet laburist. Co- pe liberali. La sate
general Sir Samuel Hoare, mi- puternic partid politic. El este n'au Insa aproape niciun sprijin.
tam pe de finante, legii nogg declare- exponentut Martha proprintars,. sens, transformend acest partici, Bert de mare talent
I ,

banci (etrora le e team(' de sociati- entail Indilar, mare specialist in re lase ce conservatori scopurile principal tearetic libertar, in. eel mai f a- nu au, caci
mama ihtreprinderilor bancare de atecente strame, lordul lordul London- al fermlerilor pi al vietii ramie, netic restrangttor discipline prea
minis:rut aviatiei, Ha- pentru care euvernul national al libertatti tile intellgente nu vor nlai ima-
e strict&
cater laburietit el, datorita progra- deny, ministrul educatiel, fost vice- fimese constituit n-a lost Ina a- arclimrainrialejte.intetylm,i'5,0cl cina.elrmrnat-i de a trai. Aceasta constitue ma- se
mului economte (protectionism; re- Max, Pedal, medal Hailsnam, /M- tinse: CH.= flnanciarb mai con- rue..c, me, rea slabiciune a llberalilor. supue. Acest partid numere ta-
Mama stranse cu dominioanetel, rage al ttler, In Madura 151, pe Ber-
olnar pe o parte din muncitori. nistrul de raabol ei leader in Ca- tinua, base= na era echilibrat, th arming pe liberal! pentruce a- Partidul liberal este impartit nard Shaw, pe Wells, etc.
mera /broiler, stanley, ministrul in.-Karen nu era restabilitä, nu free-pal:
In Camera Coinunelor
de conservatori din 615 membrl. rna
Metre el 380 Immense, diseiplinat
sent. 4M
muneii( care are In sareint hroble- se gamine Met o solutie chestiu- yeno
gemajulnii, loraul Stanley, eerel sehimbismel -
in progrannd lor liber- In Lei
in ulna
mi- nei reparatiilor pi datoriilor de miel Internationale protectio- Simon g a treia de Sir Herbert salt in pal/iota Menialsi de
una e conduse Partidul laburist, teoretic de
ende- de Lloyd George, alta deSir John Mange, are o atitudine panda-
Emilie generale ale politicei guver- smtentltllti, Sir Kingsley Wood, d. Mabel pi nu se acme vreHo niste, a trmut aeum de partea Samuel, Sir Archibald Sinclair, proprietate,
postelor telegrandui,
nute' ei circa 7e II fac opozitie la nistrul Elliot, nuinirtrul agriculturii, conversiune a datorier publice. conservatorilor.
pi
etc. neaccepand Mana-
anurnite legi, de ex.: Constitutia Walter In aerate conditiuni, ei ne raga- ma socialist, din mime ca sin-
legea eviatiei referitoare la etc. ra sa Milanese baza mordului tor/n reprezinte politick partidul 'conserve:: Liberalii furnama borate e- dicatele de mince au ele Ingle
inmulthea radiator, etc. Aceetin TACTICA PROGRESISTA ce nu se va facepe Marie
.
pentru a hsta, tar in economia tench.% nationa- dema leaderi celorlalte particle. marl marina:4 ei nu vor sh-o
runt extremistil clintre care unul Marea calitate a partidual con- Impiedeca el:mania noestre la le- politica Winston Churchill, de elide, a mad& scazute fondurile din cauza
leaden este d. Wen- protectionismul pi strangeren tr- trecut rment la conservatori, unor consideratiuni programs-
.ston Churchn. servator ma tactica se progresista, gea taxelor pe Import al la alte ocupt un 15e din cele mai tice.
neeziand np adopte chiar mama maser!. protectammte, eat in Ca- ee-turner cu dOminioanele, pen- Unde
FRUNTA$II PARTIDU- preconmate de alte particle, Mad mere. Comuneloreet pi In taro. Pe ea a pulen, la caz de nevar, ab. frumoase. Cei ma( Importer/4 leaderl au
LUI ele se dovadesc bane. Reforma Ca- baza aces= aranjament, curio- eatisfare toate cerintele gastric' LABOUR PARTY Orbit partidel pentru a ham
Princlpatil leaderi" ai partidu- meni Lorain., de pilde, edentate de scut mprobare de a fi de alte resursele dtpaonibile, In interio- In guvern : MacDonald, Snow-
,d lui hint: in primul marlin rand, d. Bald- noi, face auto din programul de
parere", oonsimtit se Mina- rutCarecterialca imperiului britanie. Labour party se compune din den, Thomas, etc., nu mat fan
wm, care ermesat exemple guvernare a unui alt putt& nem in cabinet bi am combfitut partidului con- marila sindicate de maraca el parte din partied laburist. As-
lean. tamale pe import prin servator este et el se adapteare muncitorii si meseriagi earl s'au tazi pnlaelpnlll fruntaal sunt
D. R. BUTLER Guvernul nu se schimba ai prin vat la Camera Co- merea, cu mat bun simt,
despertit de liberali din ume- A.rthur Henderson, Major Atlee,
D. Butler, una din persorialitettle
tinere ale partidului conservator, eeee Sunt combs
interlocutoria
- a tinut
nostru,- ed weal-
ea nu
an,
patina
eel unpin,
interne
de binefacerile
armonioase
mat gram
munelor si in Intl:unit:Ile publiee
din tarn. suseasca -
fare a ezita chiar st-sa
-realizandu-le - in- toerele comae Sir Staford Crips
I. Pratenee Mania nu mer- bury, Herbert Mumtdnen, ete.
eorge Laos-
ae-a dat edema pretioase gelatin u- aleamnl inmate de péogram preconizate
D. Lloyd George tenure In o- de Mammal Mi. De exempla:
supra partidulid eau. Intr'o convor- venxepiraarreena I9ms ontl leavarnreat me.'net.orlda.uleteuler,'inetsetreencsala''t-e'te sule
bire de aproape o ores, d-sa ne-a au- schimbare In mama s'ar putea lutermubif enema partidalui din care Annie in timpul alegerilor gene- home rule"-ul anendat Irlandei,
pleent eauzele care au facia ea par- poate produce, fare ins& se amba face parte, rale flui d-sale lease din gar- ridtearee,impozitului de pa gram,
tidal conservator se aibd situatia loc nici o modificare la parlament. yarn. Sir John Simon el arniali runt, mamai pentru care au lup- Anglia i imperiul britanic, in cifre
-
preponderentä de astazi.
Partldul conservator, oe-a spUs Important, Dar sent aster,' atatea
a. Butler, are astaal majoritatea diei, jubileel regal englez, Meat
preocupgri
HAW Constitutiel In-
shi nontinuare sa-al dea sprain-nil tat liberalii, dar care au fost
neprecupetit gmernalui, char a realizate de conaervatorl. Acura
la nasmile protectioniste ea le-
(Great Britain and the Empire, in figures) -
absolutä in ph:lament, eta In Ca- need ea pentru pastime. Haab India e pe cale de a capate o Miglla,
gea taxelor pe import. Peril- Constitutie destul de dempera- ea intindere, e menial cu
nters Comunelor cat si In Camera
Lorallor, detinand 31 era
parte din poitoinlille mimsteriale
mat mare necesare, nu
fel de schimbare.
ve interveni
In commute, ore. Se epee ce Ma-
act rag dot liberal combat. legea ta- lice - pentru. carn de asemenea
xelor de import ei toate ma- an luptat.liberalli pi care-4 ve Y1 Imperial britanic e de 136 ori
peva mat
Populatia Angllei se commune din
mare dealt Romania. Dar 8% Arena 52%, metal in Indus-
trie, 22% in corner( al transport,
In cabinetul national. Hemel path" ma Banana se ve bucura Inca un gnate protect/mate decurgand mandate de guvernul actual na- Mare decal Romania. 7% in aerated prance a protestant
loam importante sent ineredintate dintelnsa, der militant gayer- lanai, ea note daminanta net Populatia Anglia este TH (3rI ibere al 11% diverse.
lesderilor celorlalte cloak partide nul in ce priveete Mate eel - conservataare. 0 ate dovade de mat mare ca aceea a Romania.
presedintla
nald, dorninioanele
aravaistn, Macerate
Ramsay MacDo-

John Simon pi comertulliberati,

d-lui Thomas
stream tut Sir
d-lui Wal-
confesiuni Ialte maw!. Organizatille libe- adaptabilitaté 'a Yost faptul ea Populate lorperiului britanic este told, 27%aoogoare,
rate din tark Fed,eratia national acum o sat& de ani a putut ff. Iasi de &moue 27 ori mal mare ca eren neproductiv.
liberate, Pederatia national-libe-
,

posibil ca lin urea:Disraeli, se aceea a Romania

camPUne din 5414 pg.
4% radial el 159,

Ca bogall, Anglia aro 27 mIlloane

rate a femellor, Liga tinerilor li- ajudge oriel partidului conSér.: le Europa, :dare de Rusia Sava- of Id 12 milloane
ter Itenciman, ambit
PROGRAMUL PARTIDU-
LUI
seete religioase Serail, Constant liberal a alte or- vator, dupe numai 20 de ani de tick Anglia are grannele cote mal 25 afilloane, Africa
ganizatiuni similare, au spallinit la dobandirea dreptulul de vot. hood (12.880 km.).
-
vile; Zelanda are
de sad 36
Mane, India 35 raillowe al bean..
Si continue sh sprHine linia d.e Aerastg mare putme de adap- Populatla Arras! (MOAN le- la 89 milloane de 01, lii salad).
Progranaul nostril se poate trau- eondula adoptata de Sir Herbert tare constitue forte Manama.- landa) este de aproape 50 mallows Zelanda
ma astfel:
warmmn constitutiel, aped/Mr-ea
Libertatea confesionalä Samuel, Sir Donald Maclean a rllozrd.u4ef pagladslulitillestel.d.. locator!.
are 4 mlloane, Africa de
sud 10 seldom, Australia 14 mi-
un nationalism Minaret, ' (Preedona of religion in England) de mine.
Acemta situatie s'a mentinut deri
Isa a/mandril de 1000 biírbatt II re- loam a India are 150 milloane de
Eden (sttinga pertain- vine an mina de 1093 fennel.
sustmerea bisericii anglicene,-in Urge loterantd religloasd din badldsti, mahomeland, pane la toarana eand s'au !riche- lui), Neville Chamberlain (Cen- Dupe strata, 28% din vile comae.
dmneniul WU, biserica scotiand, biserica episco- lat aeordurile dela Ottawa. Ace- poriulatle Imperial brItarila are cea mal mare
protectionism al desvolterea rein- Anglia se oglindette In mandrill
seta sunt tral), lordul Hallsharn (ample); Anglia e sub 15 ani, 63% Mae 15 prOduelle de am, mate,
paid. In /indite, CI la ste mordant mamma anal o- ceal, urea,
perial britanic. -
gentler roomed.. mtranse In
eu
demenial
Im-
e- iniens de biserici, cordesinta
scale, earl Iti desv011a activitatea (placard. si 7.54 le van, inclodiMi. biectlani
Wales, amnia 27.7 la suld sunt beral. Ele oonstitanau o politice
din punct de vedere li-
Winston Churchill (extrema a 59 ant el 9%, de 60 anl, In ma
demote). Excedentul de natter!, li, Anglia, delta
cacao, lane, MA, mumble, coator tI
Commie.
/Mile acestea
loraorul nostru
-- afirmat inter- tin deplind libertale. E tolerata
aunt in comer- propaganda propaganda
ti
religiousa precum e anz,lcant si 20.3 la
air arid baptitti,
seta
ier
ealvinitli,
SCe-
de imperialism economic, amuse
palatal. eqoperare internatio-
PARTIDUL
Acest wild a
LIBERAL'
lost Intotdea-
este de 6.4 la nil% la India de 5.9, Aeleaua cea teal derma de so.
Ill Unlunea Sudafricand de 16.7, in sele, Iii Isioie, e are Anglia (125
in mammal-all de fate" ve- tolerant a
ateisid. 15 la let de
dua, majorltatII maloritatea credinciosilor if nal& pe care libetrail derma s'o una foarte divizat. El se Olauoe Ceylon de 16.3, in Canada de 15.2, km. pe 100 km. pared).
ponce:MM. brita- Exist/ angliculd, catolici, orb°. In totul programuld conserva- lei Australia de 12.6, in Nara h- La 1928, averea !rationale a Ara
docile Interna- doesi, catolici (indef, leterani, me- (marline nu Hurried anglicene el umeze sfera economich me-
rile 31 cu madle curente cea Apol nol tor. Particial liberal este indivi- alide de 12.4 la tale. gild a lost de 450 ndllarde mad
tionale. todiSti, emigration, baptitli, ores- bisericli sCollene al bisericil cato- cum si in'pare., confirmata mal dualist min exeelenta, pe gold Mortalltalea bawd% in Anglia Il
Tandintote political de Izolare, biteriani, Inserica lal Cluistos. ar- lice. eram ' de
Beaverbrook la Canada si Australia, religinc Ayala de evenimente, ca ele tre. eonservaloal pi laburiptil mint este de 7%, In Urriunea Sadefrioana La 1934, Anglia even Muskat, in
lordul leali, bl-
aureate di- meta salvdrii, moravieni, In mod maser sa sta. colectiviati. Din mum mestel de 6.8%, In Australia de 5.3%, In 1:A11111111kt capitaluri lii Enna glo-
Ire
sustinuto bawl
Duna Express" 41 one serica apostodid caiolica, swede"- surd si mid dispersate (era ca sa
extremist, femme- Noun Zelinidg de d, dir les India bal& de 411 millarde mad am.
let:* nte in pallid. nu aunt Meet borgieni, societatea ;Melva ol , ilea loc la met un tel de Mellen, perapectivele Conferintel maim- individualism
Aetna. , mice minutiae. Afar& de mama. , nul adaptabilitatil le este nee, de
.1.11lrertioblINN crestind, evrei, conleslonale.
Partidul cat-senator se sprijina ullarleul, Varna

www.dacoromanica.ro
 ADEVERUL Pagiana 27-a
giimMENZER!INNOW.54211

CM COMMERCIAL AND FINANCIA

RELATIONS WITH ENGLAND
by MITITA CONSTANTINESCU
q I Undersecret are of $tate, Ministry of Finance
I of commercial treaty by Pe- means of which Roumanian- which thinks the business of the
; ter The Lame (Petru &Mo- consolidated after the war. the whole world, cannot Keep it out-

-
i pul) with Queen Elizabeth of floating debt of its treasury side its concern.
England the famous treaty bonds abroad a financial opera-
which ono country recalled re- tion enteusted to the banking
[

' peatedly during the tariff wars groups of Helbert Wagg On During this period of crisis,
of last century, when its sove- and British Overseas Bank Ltd. naturally the international ca-
in 1922. pital markets refrain frona the
luyt -
1 rgL'I'.7.Z cctlesfrulorftil'113V! Since then London financial former intense activity of credi-
i

were different, their im- circles did not participate except ting and financing. We hope,
portance placing England bet- in the Stabilization Loan of nevertheless, that at the same
wren 1880 and 1890 in the first 1929, from which 2,000,000 time with the quieting down and
place in our foreign trade. Du- pounds sterling *ere Underwrit- normalization of the financial .

ring this period 45 per cent of ten by Hambros Bank Ltd. and atmosphere in the world, this
Roumanian exports went to the Lazard Brothers, and to e cer- calmness will restore to British
e
1
..
Bietish market. tain extent also in the second capital the former confidence of
With the beginning of the issue of this loan floated in 1931. expansion and that amongst the
XX-th century, however, En- The Important capital Market countries 'towards which this
gland gradually lost this terri- Of Londen, Men If it Were to do activity will be directed, Rou-
tory, although our economies, nothing else but follow the idea mania will be the one prefer-
such as necessity had indicated of dividing the risks, should not red for a fruitful and sound co-
from the start, were compli- overlook Roumania. The City' laboration,
mentary. Other trends took place
in the circuits of exchanges and
-- the complexion of our trading
was altered Half a century had
to pass before our connections
with Great Britain were to be
MITITA CONSTANTINESCll restored to their former impor-
An investigation of the Rou- brought . yeam
our exchanges with the
manian economic history and United Kingdom to first place.
doctrinary discussions, discloses In 1933 England takes first place
Agncultura in Anglia LUSTGARTEN
h
the fact that the past century agam in our enports, with (Agoiculteire lac Endland)
defined the part and circum- 2,182,000,000 lei worth of goods,
scribed the importance of En- i. e. 15 5% of total Roumanian Este etist ca. Anglia ran ste o riu, un comitet pentru facilitarea
glish influence in our modern sales abroad. During the same tard agricelfi. Suficient st aralAin plasarli pe piste a produselor en-
economic structure, year we imported British mer- sis numai 8 la suti din intiyaga sa gleze, an birou al salariilor ogrieole
Great Britain, on the thres- chandise of a total value of populatie se indsletnicese cu agri- si o centralä a Camereler de agri-
hold of its fMal industrialization 1,743,000,000 lei.
had taken an interest, even This situation, however, chan-
culture. eultufa. Oxford si Cambridge elibe-
1931, emu ocupati in agrioultu- resift' diplome speoiele pentru agri. V"
Item the beginmng of the ges in 1934, our exports to En-
XIX-th century, in the problem gland amounting to 1,367,000,000
re numai 1,352.967 birbati st Bonsai. culture si universitatile din Londra,
Consecinta este et Anglia este o
mere importatoare de medusa ocel-
Reading, Edinburgh si Doblin, Me-
cum $i Colegiul Imperial pentru agri- EDE STO FE FINE.
ot supplying its industry with lei while the value of imports
raW materials, on one side, and therefrom rose to 2,116,000,000
On the other in securing the] toi.
subsistence of its population of
factory workers.
only Mane zinger) a pepulatiei sale
concentrate la erase depinzind in
bona parte de importal pe care-1 fa-
ce in Europa, America, Africa, Asia,
culture tropleala, dau toata Men-
tie invätIonintulai agrieel si horti-
,

Existft namereasestatical de ex-

si Australia.
Trade exchanges, however, Astfel in 1933, Anglia a importat
In this sense, the investiget- were not our exclusive relations gram M pentru 55 milioane
tions of William Jacob entitled with England a similarly im- lire sterline (44 miliarde lei), mitre?
Memory of the trade of Black- portant place being taken by the pentru animale_pentru 5 milimde
Sea in tracts on the Corn-tradee. policy of industrial and finan- im, carne proaspate si eongelatsa
were already published in Lon- cial =snots. A long time before eeoluirliiard.,,,e
don about 1830, and this orien- the now very important British
tation Was not wrong. Indeed. investments in the Roumanian
96 iii
trty:l.
eee
t221.... 1-,i'540a,millar,de.
less than two decennia later. oil industry, are to be found the i.I.,:e.peeeerd-eInee.g.fant
official publications such as first English capitals interested gt,
Documents sur le Commerce here. The rianees of John Steal- mu exact, 50.000 vagoane de
Exterieur were stating that in forth and Jahn Trevor Barclay gu.n.t6111 fit
va vosugb,;a1.7eF0i(le a.
ivs
1846 and 1847 the Braila and will be recollected as the fitst OS.1n01 g de tivAz era de 56 busell (in atest
Galatz wheat and maize have foreign contractors for public con, 250 mu vagoarte perumb 160
mil vagoane gran Cel mai mare im-
saved in part France and En- Works in our country, who built port de matt il face din. Canada,
gland from the food shortage the first iron bridges and the Australia ei Argentina, importul oel Ma.
perimenters in care se studiazi pa-
ENGLEZESTI
M cele mai mid aminunte pine
si plantarea zonelor sterile ea iarba
potrivtia regiunilor speeifice, sere a
degaja pasunile actuale si a le de-
dice agrieulturii.
CC, agriculture. in Anglia este pe o
Meseta" superieara, o dovedeste fap-
tul oh recolta pe aaarreouglas in- 24 CALEA V ICTO PI E I BUCUPESTI
tre 1932 si 1933, pentru gam era
de 34 buseli (circa 30 kgr. un base»
comparat ou 25 buseli in Frente si
busse in Romania si ca recoils,
can un bases circa 20 km.) fag. de
36 buseli in Franta, 29 buseli in Ita-
lia si 26 buosli as Polonia oi Roma.

Situatia ccor!situation10England)
which threatened them". first railroad, that connecting mai mare de porumb din Argentina Intreaga produetie agrieola angle-
The attention of Great Bri- Bucharest with Giurght, con-
tain was drawn on us. The pur- Artist.' in 1865 alter the one
chasers of our products became between Cernavoda and the e,e.0,
Ilan one d'ir'Danemarea, Wanda, 148 .
el ,Ieeileaeg., Ism?. Idsifa.Ddr.A=1, ze, in 1932-33, a fost in valoare de
miliarde lei Si Prodavtie
a ovazului si a cartofilor, este din
a
also our suppliers and the sig- Slaa sea in 1850. landa si Canada. Dint. feasts, An- an
in an, in continub crestere. (The economic of
nificance of those early exchan- Likewise, our first State lean. glia a importat in met an, 40.000 va- Cresterea vitelor $1 a pashrilor, nu de Prof. N. F. HALL
ges resoled in the fact that inaugurating the Roumanian gone mere, 1111.000 vagoane psetora- amsasilS s'o mai relevant, eaci e note-
through them the coMPleole.. Public Debt, was issued also in ir, 4300 vagoane stinging id 2000 se- rie calitatea si rassa superioari a a-
eeefee England. Although the- .contr.e grams prune. oest»r .animale .orosentei solootio.
,
mate de angle& 111,13Tds Anglia avea Situat)enconomice a Mara fire, enlace este aproape Pere,. ?Ma',
reign industrial produces- in wee closed in. mg in pacts wfth ..C5 Mate soestei agriculture en- 91111A d economistilor britanice ca
the Roumanian Principates. In the Turkish Bank and Stern Brot- gl se bueurA de an foarte ridicat 1 jam. milion de cai, 13 milioans vite tanii la sfarsitul primului [Hines-
strndard de eultur5 si are intreaga cornet., 4 jam. milloane de pond si tru din 1935 este foarte mteresen- nu poets sä existe o prosperitate
1849, N. Soutzo, in Notions Sta- hers, the financial operation was
tistiques sur la Moldavie" plainly realized for 916,000 Pounds Ster- solicitudine a antoritetuor. efotori- 31 milloane de to. ta. Siluatia se poete examine mai reold, trammed, pentru bogita, rdca
laces ei rationalizer.. fen progress Ca teats campania de reagrari- bine M lumina istoriei generals o refacere anemia internationale.
stated that British manufactu- ling on the London rnarket. mardi. lar standardimrea este Wi- mire, Anglia nu poate deveni tuner- economice a tarn in perioada de La inceputul lui 1935, doge geode-
reil goods are already competing Same as in other matters, in est]." aproape intregii production] a- MM. Intensificarea propriei sale a- rile incep se se intoned din nou
seriously Austrian and Leipzig this instance also, although the dupe. edzboi. Aceasta se imparte fm
grieole. griculturi rezolvä Mad totusi in bo- trei epoci distincte. Imediat dupe, la acea &Wiese internationall
merchandise. Losses up to 20 per first step is English, the open Pe Magi mlnisterul de Agoiculturi na parte cloak probleme colonize- care a coracterizat activitates e-
armistitm Anglia a avut o epoc5
o

cent are reported in the prices roads were left for a long time functioneazi un departament spe- rea sorneurilor la Vera asigurarea infloritoare de comert care a in- conotnice a acestei teri -Mfrs 1924
of the latter. Several merchants for others to use. Until the cial pentru Scotia, un eomitet exe- nu alimente io caz de rdsboin si blo- ei 1929, si Marea Britanie acute
established in Moldova are Ula- world war our public credit rela- ratio al birourilor agricele din Inane- omy cel putin pentru 12 eclat in 1921. A doua faze a in.
sing their meters directly in (ions were made with Germany Genie in 1929 cu incercerile Arl- infanta economiceste caute dru-
Manchester", ene] de a-ei reface buna stare ono- muri si milloace spre a-si memo
.
and British capital was not of- nomica men reluarea politicei ei partea ei in a face posibilä o seta-
Thus, our cereals took the fered for Roumanian needs ex-
road to England while goods cept in 1912 when the London SOCIETATEA NATIONILOR dinainte de rasboi. Lira sterline a
foot stabilizata ta paritatea ei aur
cere mondiala rnai de gmb5 de eat
una locals a comertulue
bearing the mark Made in En- Bank of J. H. Schröder under- Lupfa in favoarea dezarmärii trebue sa continue, dinainte de reshot: eforturi mari Situalia fundamentalä a lirei
gland" were offered on our mar- wrote from a loan of 250,000,000
ket, and these commercial inte- lei, negotiated with a German lap pactul Societaiii Naflunilor nu trebue sa fie tra- da fost facute poem re-fulanta- sterlMe iic prezent este tare. Banco
Anghei are stocul cei mai mare
fat ca un petec de hartie. rea prin imprumuturi a acelor Ian .
.rests contributed to our revival group, a share of 50,000,000 lei, sari au f051 turburate Marie se- de aur din istoria ei. Coned de
just as numls as political inte- the first an,d only Roumanian A fost nevoe de aece milioane de raniti muti- rios de marele Msboi, si ulna 1a Echilibrare al Sceimbului detine e
rests of other States did. bonds quoted on the Stockex- late' ca sii se nascfi Societatea Nafiunilor. 1930 Marea Britanie ti StaMle U- cantitate mare de activ strein care
From 1850 and until the time change Nu voim jefuim noykri" care si-au dat nite au facet imprumuturi externe poate sta la dispozitia poliligol fi-
Germany were to succeed to The first loan, however, to be 'data pentru ca lumea sa nu mai amid un rasboi. Nu cari au avut drept rezultat reface- nanciare a tarsi. Industries de
draw us within the radius of its floated directly on the London -
volm ca speranta de pace 55 did-para.', nu vein, ca lu- rea, la nicelui de dinainte de res- ea bozo ale ter& mute oportunitelll
interests, England held first market after the one of 1864, mea sa se intoarca la barbaria deslantuirii unui dou bni si chin dincolo de acest nivel. .1 ;metre exportul de metier] de pri-
place in our trade exchangea was that for approximately a comertului Mternational al lume me neeesitate care pot fi loirs-
This time, the relations existing 30,000,000 Pounds Sterling, plus rdeboi mondial.
11=in.
in 1588, the date of the Mosinee eappliment of 2,500,000 lei, by HENDERSON in general si al Europei in special.
Refacerea aceasta a lost posibila
dio cauza politisel monetare si ta-
riMre urmatä de Marea Britanie. D. Prok N. F. HALL
Minna- contra re-echiparea II
desvoltarea alMr lOot, si atitudinea '
poportilui s'a schimbat dint-Moe
defensive, de aperare a situatiel ,

Serbärile jubileului la Londra Lira era stobilizatä in aur, pieta

financiara din Londra era deseln-
sä clientilor din ofara, si porturile
influxului de importuri. Anil dela
te recordurile num eeele ¡fleece intrema afensivl de participare la
ale producliei au bout ridicate din PrOecte de cooperatie internatio-
nou la nivelul selor d je
gate] a fast echilibrat cu strictete,
nala pentru refacerea comertului
1929-1930 sunt epoca politicei io- si desi valoarea extenle a lirei era Oreutätile din drurnul sere rea-
ternationale de refacere a Angliei. depreciate in termeni aur. aproape lizarea acestei Palitici sent marl,
Din nefericare, footed econornici aid o ridicore a pret urilor interne Palita financiara a Statelor
Mterni au imptedecat Anglia s5 nu a oval loc si cu to sil protectia nite nu este destul de claret pentru
prohte aea cum s'ar fi asteptat de agricole. sub diverse forme, stan- a da putinta tare se adopte o po-
aceastä rcfecere internationale dardul de viate a mare i mase a po- zitie decisiv5 de actione cu privire
Lira Meese stabilizata la all curs emcee pare a (i fost merit-MM. lo stabilizarea urn, sau.la reluarew
pree rielicot fate de dolar, datorie Dar in dude cestei refaced in- miegärei de capital din Londra.
ei interne si cosM1 serviciilor el terne, sent somas ce schimbarea Suntem Mel 'nisi in iota proble-
socials emu asa de ridicete Malt politic& dupl. experienta amard din mei perplexe interne de refacere a
preterite exporturilor ei nu ofe- 1930 si 1931 a lost 0 rea drastica. intcreselor agricole si industrials,
ream nici o concurente, $i deei avea eommul rename Inca reheat (peste o problenia care se am clnipeca si
oarecare benefice mici, situatia ei doue mnilioane) el exp enentele din co legeturile noastre ca Dorninioa-
rem-Anse slaba fundamental, cu re- ultirnii test ani SP reinesc tare nele.independente de pate ocean.,
zultand ce, politico de refacere In-
8 ,
ternationale a produs desamagire
PW , v ill .1,,
el oarecare
tare.
desiluzie inauntrul
' , i
' -ii" - .. Iii 1 - - .!.
et
Prebusirea econornicii din Ste-
tele-lesite et ineltarsa barierelor
/Y.
,,,t_:.V74qrrn e
:
eq.

tarifare in Mate lumea au pus in

gyp ' , . -:4." .. ., 109' er` 1930 o povark ietolerabild pe Ma-
, ,.... , .!,
' ' ': '. ,: rea Britanie, si in l931 intreoga
militic5 a tiebuit se fie parasite'.
Standardol de aur a fost suspen-
"u dal, exportal de capitaluri de pe
pieta londoneze a fost ileums
controiat li pe la inceputui lul
1932 tanfe protectioniste cuprie-
rand nunieroese grupe de produse
au fost introduse. Aceste league
rnercal o resturnare complecte
I de politice.. Situatici isterne i s'a
det prime, atentiuni färe sa se
siba in vedere consecintele inter-
uationale. Aceste conseeinte au
lost de mai puttied importanle Pen-
AtAt tru tunic Idol cari ou putut se-ei
14 14k angreneze moneta lor lirel slofll-
si dreamt]] a lost deschis spre
diminearea efectelor externs a to-
olfelor britanice poet bunetvointa
gOtellisilll de a iodide couventie-
comercials cii locale tan cad de-
rmal sa la inshele. here thee si-
teat* interne se imnbundiallse fear-
te mult. Sttmmolia Tresorenel se el-
Rota comerrialä
(British shipping)
Rota comerciald cea mad mare
din Inane, o Oli engleeil.
In lidie 1931, Imperial &Banlc
avea o Hold de 20,841.218 tone,
Stutele Unite arnidad C I 13,045.037
1 Duna New York, portal cel mal
tone, bipolar, ea 4,072,707 tone.
Norvegia ca 3,981.354 toile, Ger-
mania on 3,690.350 tone, Friona ea
3,298.053 lone, Italia 0ml 2,928.396
tour si Olauda ea 2,616.016 lone.
Col null mare vapor din lame
rote sub pavilion mien: Queen
Miry". 73,000 tone. Normandie"
sub pavilion fiancee Ware decal
88,000 lone, tar Bremen" sub ca-
viller' termini, ruined 51.656 lone.
a AngqeI
la Cherbourg in 4 elle, 6 ore 6t sa
minute fata mile recetyial slabilit ile
Bremen' in I hile ,17 ore s+
nine.
mare din lame este Londra, al
Carta Aver maritim este de 603
mil. 713.000 lire sterline,.
Cole vice real porturl ale An-
gild sent: Loridra (innate in 1933,
21,074.000 tone), Liverpool (13 lull.
667.000 tone), Southampton (10
mil, 427.000 lone). Plymouth (6
mll. 78.000 lone), Neweaelei (5
mil. 99.585 lone), Hull (4 mil.
850.000 tone), Cowes (4 loin. sol-

DA itAt dreptase min operatituil de con-

vershms, o refacere pofendd nun
10c in Industrin femlul el otelultu,
Corfegiul regal In fella monuinentului reglnei Victoria Un-/duals eleotric5 a inhume toa-
Trecerea cea mmiii rapitle7 a Oeeat
natal Atlantic a fiotal-o rasa( ea-
gles Empress of Britain" Ile 42
(Ieane tone), Glasgow (3,710.000
lone), Cardif) (3 (am, viiiluommc, lo-
ne) al Manchester (3.23,5ö(0 lone).
run 340 tone, in 1934 dela Quebec

www.dacoromanica.ro
 Pagina 28-a norvEgtm

Muzica britanicá Thomaq (English netelde) ...is... In

interesantele precizäri pe care ni le-a Hot d.
W. Turner, cunoscutul critic britanic
Pentru a cuneane mtperea mlnicald engteed am
count sd obtinem calm, informattunt dela d. IV.
Turner, un /orate cunosent critic =anal, ale Mrb
puncte de vedere le transcrtem tri nindurtle care ur-
measd.
Evolutia muzicale a poporului
englez se prezinte extrem de len-
-
',Mate constata
rios
-
0_ Pena la räzbolut mondial se
lucru foarte cu-
o total lipse de organt-
zare a sforterilor compozitorilor
Si executantilor englezi. Situatia
aceasta vine de acolo, ca la not era
wont demn de importante nurnaj
Ceeace era strein, numai ce nu
era al nostru. tri aceasta privinta
mezica germane si interpredi ei se
bucurau de cea mai mare favoare
-
din partea publicului. Dornnea
ea alte cuvinte prejudecata ce
- tore roman!
I, sal 11111Masesc-_
carea gustului publicului nostru.
AstR1, existe. Royal Philarmonie
Society, care are printre conduce-
tore ei pe renunutul sef de Orches-
tre Thomas Beechane, opal cu-
noscuta Halle orchestre of Man-
chester concluse de Sir Hamilton
Harty, London Rhilannonic-Or-
chestra, iormattuni care, rend pe
rand, dau la Queen Hall si Albert
Hall concede foarte mull gustate de
auditort.
--
Trebue sl precizez pentru citi-
a OW set adeage
motive din mmica populara brita-
f.acauT..á3T
Viata .10 opera marelui scriitor i orator
(His life and nerd) de N. PETRASCU
Pinto studie &pistol ei Morns aa vreme de PM ani ere. saloanelor 1828. &pee. publicadunel a MG
dln Londra. Din surlsorile sale catre unto In ease luni apartut 13 editii,
mode articole din ale mat satiate
la nestle nu Imbue se Mani pe
uu Eiger, dceedat de curand, am-, Crttlet ample principahler autod sore sa Hanna, reiese mama. In 1852 Macaulay e din nou ales,
Banana0 sa atht de rezistente pd-
Ralleni (Petrarea, Haste, etc), asu- lot fireasce de a se vedea sfirbetorit ineepu sa se edrunicine.
na
tor a mai matte opere simionice
(Enigma Variations, &me sitnfo-
oratorilor atenleni ei altele. Du-
na aceio poblica in Quarterly Ma-
de familille cele mai nobile ale Ma-
rei Britanii, duci ei ducese, cond - In 1855 public& al tail.
it al Pa"
trulea volum al ides-let Engliteret.
nik trei oratorii, un concert de
Mond dedicat lui Kreisler, Falstaf
gazine stralucitoarele sale esseuri si contese, manillab
ammo lui Milton, Machiavelli, eM., mel ineantatoare, divine,
relevdndu-se ca scriitor de rasa. loom unei namicl
si marebize, fes
uneori In mij-
ca sure
- Cu aceasta luerare esatiga peste
einci suR mil let. Sträclania Pen-
poem simfonic, etc.). In opera a-
Toutou apoi In Camera Comunelor 01101 in case lords. Holland, Mina
tru producer. acestel opere a fast
extraordlnará. Thacker. spune el,
ceslui compozitor se simile o pa-
Iornicd influentd germane de care
nu s'a putut lepäda in niciuna din
uncle "dela ma dinbOb cuvantare, dent de portretele mud Reynolds
nu avea inca 30 de ant, a dovedli rence, unde o Pasta sea un Dig,
comorl de ePganta, berva nesecata, nini fermecau societatea, prinu sau
st LaW-
el cit.
saie
dindoect de card
o Maui si chliitorea o mite
sk
de
lucrarile sale. vigour, de dialiune, fora, de condn- vocea el, celitialt arcusul mile ca sale on rand de desert',
Deasemenea nu trebuesc neat gem. Macaulay a fast consider0t magic E adadrat si MacaulaY tie". Compozitla lui se caracteric
drept eel dintai cl.tre oratorii tim- era un om plaeut, bine facut, bine zeasát printr'o aunrateM inicemPA.
Vengharn Williams, Arnold Bax, rabila. Limba lui ecte de o limpidi-
Arthur Bliss, Constant Lambert mt. am. Ca. nu se rldica aide- frumusete viu, o glee
data. da vorbeasce, fara a ammo, va- taiatá. Lecture° sale emu totelemma tate cristalina. Sum. pe care I-du
si William Walton. Utensil do, desi lat de luminá puterrad ei noue, urmarite e moans incordare si chiar astarn smut cele patru volume din P.m
foarte tined, s'au afirmat cu mitre asupra obiectului desbatut, seafend eititorul de mirare oricat Engliterel fost
vigoare el)on dezveluit o persona- in rMief punetele favorablle temei ar fi de famillariaat cu dulaa 50- Pe aind Macaulay facea efaturt
sale eu o gratie 0eanpaseon cu a- cletate a capon Macaulay a toe- ea oft-et terirdne opera, boala lui de
Nate muzicale brae precizate
William Walton se serveste de
dancime ni abundente de stlinta, pe cut in revista sae de scriert en-
care Mal 01051 dintre rivalii sal nu
,

franceze, italiene, spaniole,

isima progresa necontenit. La
Decembrie 1859 scrie cea din turnd
28

d. W. Turner ca. la Londra nu
existä un teatru de opere singu-
rele reprezentantii de acest gen
fend sustinute de artist! internatio-
nal!, mina! cloud luni pe an, la tea-
trul Covent Garden.
De calve time Mae au inceput
se se dea la teatrul popular Oldvic
ni reprezentatii de opera cu artist!
englezi, care au inregistrat sec-
cese din cele mai frumoase.
COMPOZ I TOR I I BR I TA-
NICI DE MARE TALENT
Dea compozitoril 'mufti nu pot
fi incadrati intr`o, asa numite,
satiate muzicale engleze" sunt
totusi dativo care au produs opere
nice incercand se creeze astfel
opere originate.
Ca incheere d. W. Turner a 11.-
nut sd sound uraidloarele:
Publicul nostru e foarM senti-
mental si Made none de cucerit.
late dece nu-mi pot stapeni nicio-
date mirarea, cum el nu a Mamas
jat pane actun =aka engleza
care, tmand searna de inaintata
si vechea civilizatie britanice ar fi
trebuit se, ocupe o sextette cu totul
alta &eat cee de azi,
le posed.. Atat de mare era Iola- portugheze ei germane. Cum a M..
area ce aceste cuvantart producemu un critic engles,dace
asupra auditor.. Inc11, indada ce repede decht
el P parcurgea mai
lemr ft regret,
el lime' Gr..
nagMh. Stmtindu-se
so,a
slabit, GimPe
noaptnea langa flans,. _
se raspandea vest. 55, Macaulay va Autorii at ciorul it pofti si se odihneasat pu-
vorbi, chiar cei de regua °hand ei erau team. sale de predilectP.am- In sin 0 canape. Macaulay lasa.
demnitari stráini Camemi Coma- sales Limp sale studilleetc. sale wartea din mane voind se se in-
MACAULAY
lor umplea.0 W.I.. In afara de pra lui Bacon, LorClive, drepte spre canapea, el.. Pe spate
Printoe putintt scriltori engleal, madonna alcalume a discurourilor In M39 a fost reprezentantul o- el actor. pentru totdeauna. A fost
tradusi in limba coma., unul care sale, Macaulay a. foot remarcabil ai rasului Edinburg in Camera Comu- Pal sita la
a avut parte de un talmaltor si cO- prin tsolelnnrloeean a mie baba de nelor, blind invitat In acelas tIel-s Westminster Abbey, la picioarele lui
mentator vrednic de .1.11 a foot slat. In fine,. dimursalle sale erau de Mrdul Melbourne sai dePrime... Addison G nu depar. de Milton,
Macaulay. Este onlaru atat de rar, insufletite de o sandlre ata de cal- portofolia ministeruluide cuvantecile
razioniu. doua genii pe care le-a admirat
incat merita sä. fie =MOM da ti de adevarata, incat placers, In limpid lasat Ober deopotriva. Na fost insure aea cd
Izbit de Immune)ro barbateasett a produsa de fauna.. era ocupatille sale laerare, tidal sea. de lard s'a stins odata cu
ellseursurilor marear orator eosin, ts,:ort acestor dls- arena.. material pentru istoria En- dermal.
regretatul involat Anghel Dame- t dl. aPylual Vaiesteal.lup,r0iff Lotiá, vionluNmolnbanlie,
N. Petra4crt
triesas a sworn Ob ar fi e reala deabolol Za7haria Placa I toOl
plerdere pentca nol dará cercorile
noastre culte n'ar avea posibilitatea
de a cunoaete sale annunate pro-

..,nH in tprilt
cu totul remarcabile. Gandindu-ne ductli retorice. Aceasta cu atat mai
mull, cu cák aerie discursuri Man
fost tonO tradose Mel in linoba Gen-
era_ Prtmul folos al eunoseteril a-
cestor dlocursuri este eft mdestna cu

MICA MIRA LA EUi

D. W. J. TURNER
poporul britanic nu are printre ta-
Rotele sale creatori muzicall se-
rapt. Din cauza acestei atmosere
-
nefavorabile create talentelor au-
-
tohtone era greu intelege, cred,
fiecare ca sd poatá lua nastere
scan $1 curente nationale. Elemen-
tele bune pe care le aveam se mat-
tumeau se studieze in streinätate,
se adopte o maniere a rum compo-
zitor strain si se execute apoi fi-
del cele invetate.
0 SCHIMBARE
FERICITA
Situatia aceasta a Meat pane la
adevárat superb... a Malian tor
le pune in Pandul productiunilor nbc-
sat. Ele ar putea sa inspire ttnerele
talente dela nob, cari stint gate se
take In arena politice; ar paten se
(The Roninne in Britain)
in In ^
de STANLEY CASSON '
(English music in Roumania) le inalte inimIle, se, le dea vederi ispitit pe Intreprinrntorli negustal o rime de limbo celte scrise on s'a
descoperit pe oblectele din aceasta,
Plan sa le deprindä cu auele forme romani cu mult inaMte de sosirea
de abanitate parlamentara care legiunilor. In Anglia nu exist. ast- perloada Duna plecarea
Primele incereisi de-a o introduce in Romania mint apanajul natunlor alese. fel de Maietti. Motivele earl au -.- limp de secole Inca, latina a foot.-
Bine inteles de no muzica poate de cureittul traditiei clase a mil-
li anduitä, intemeiat, printre rea- zicei europene,
La inceputul traducerli diseursu-
Anghel Demetrios. vorbeete
cu mare admiratie despre viata, ora-
Pr...
.te.
pins act pe Romani, au fost de or-
din strategic ei economP. Imperil,-
Roman nmi con.nea ca insula
noastra sa Ube. API Pa-
trebuintata in Pod direst, call era
eunoreute. chiar in regiunile In care
Romanii abia patrunsera. Desigur
ea' in pra Galilor ei In Cornwall se
r
lizärile de cepetenie ale marelui Majoritatea acestor compozitori torio si scrialle Macaulay. oh se adune toate elementele sonbeno limbile britaniee. De alMel,
POPon britanic, au aims azi le inatimitate si cei Rare ort nature et eclueatia s'au inn- nemultumite din Gana, toti rebelii pana astazt in Tara Galtine oe mai
da recite, nalionald si denied, a le lor -
Ceince s'ar putea numi perioa- mai multi au retinal in compontri-
de genuri deosebite
minion engleze", dela sfarSitul se- calitate specific englezd,
- bloat intdun chip atat de armonios
clan -
ca In persoana acestui cliotins en-
spline autorul traducerilon
de el prin
st
tO bparnobvni aVO
ruineze organizatia cu greu Map-
rgfesti vorbeste veehea limba Milani., Pr
limba celtd s'a salsa in Cornwall
ridnit in 1700. Cu toate acestea, lim-
Cunostintele dobandite wild. Benda a prevent aceaste ea- ba intrelmintata Ranh in secolul tC
coluhn al 17-a, a tinut prea patine
vreme. In bezna muzicale produsa La ma, =Ilea analeaa ere a-
de Riddle selbatice
impotrive Republicei,
penisu proape necunoscute, pane anul
pe pre_ trecut, cend Corm( amicilor ma-
studio no au Mamas un material
se intampla peclantilon, .
Pat.00 et prin urmare eisteno deve-
cum
nit to parte !admá a vastului ado In-
telect. Ele constituesc scam pe care
tastrofit, Remand trecura Omaha)
Plenecei, hotalti sa subiage in In-
tregtme
ei ar fi supus cu
Fera indoiala,
ei Wanda,
Ito inseriptitle publice, atat In.Tara,
Gallia eat G in Cornwall, a fost
Ptina. Deasemenea In
midul
Brit..
din
lui Hadrian, ea a fost
nna nefericitului Carol al II-lea, a ajaer , de sab Condocerea muzica- dar pentru moment stapanirea An- pastrata IntOl ea limba. Miele% si
aparut deodate, compozitond Hen- le a virtuozului pianist bucovinean Macaulay s'a ridicat cat, ale mai she] le ajungea. Astfel Britania a mat taniu bisericeasca, limbile von-
,- indracnete abstraelifi ei mai vaste
ry Purcell, stalucind ca un meteor
-
neobosit iscoditor de minted
generalizari. De act au Psit la he
fast head emeriti prin forte. un-
mad, ei 01510 mai WWII au ineeput pent. conversatie.
late de baetinael OOm001nd numai

--
rezbore. Dupe ineheerea pecii hoe incandescent, mino mate scurte neauzite, d Dagobert Buch- intre atatea alte opere, dro- vina Act se puteau
germane favorite publicului mom! de 37 de ani. Des! o fire cu bola, a dal in Sala Danes", Dond care 'ne tamemo prin sind- catIva crane, si se mat ei CE DATORESC ENGLE.
doe.
nostril care au dat dovadd in adevarat serioase de artist, in concern de maned englezd 119 belon si ne inefinte man armonia Cate. mine de plumb ei. de aroma JI I ROMEI
timpul campaniei de barbarism, in- Mate opera lui bogate co:monist, Martie si Pl Apnea si perfectiunea forma. dar tarn nastra nu note ei Ma. fost Imi inehipui atata timp
trebuintand rneloacele cele mai cii, Purcell nu a apucat fad( od Realizarea acestor 'concerte Personalitatea loi a fost de nicaelata avula in bogatii nun, cat a ducat dominatia
tott44143t,a4k.cag.441 comane,
eloastrar'-orerzend orice credit. S a Ltinderfrrtr'et,',,,,, -wet t..at-AltaarZafrAti-ect
nreinst u---s On ,au sorb% septets.
un foarte insemnat simt al teatrm - atanci ince reprezentantul Ma greu el hotkrasca nineso in
care ra- D. STINLEY CASgON trik-
-A$EZAT litiannlAyil =nu 06 gest2Mderai
inceput atunci in niuzica e misca-
re nationale, care avea ca tendin-
te promovarea muzimi originate.
tel dinter, in rei Britarni la imi,
tut. Astfel, el a fost -
un incorigibil
Inbuilt sa asoeiese ineloman, care cat a stet in Bu-
mud").Macaulay, s'a Rustres mat mutt.
Ca poet este autorul poemelor .Ar-
made si limy" precum el al Bala-
Urmele Spate de Romani In Ro ROMANII IN BRITANIA
mania au produs asupra unui en Altfel lose ispitea pe Romani
glez o impresie izbitoare pelo ase aurul Ardealului si grannie Hobro-
?nvataturil romanee0eKettong.melesrpirL
Sul nostril de inteleapte, carmuire,
Au trecut de atone! 16 ani, timemaw, dramei nationale engleze. curesti nu a hose odate de la un deter vechel Rome Ca essept a-
. manama Ion cu vestpule stapannal gel. Astfel Ptioria dominatiel roma- serene ei autoritate preesm el Pa-
rmelee cult vare a pamentalui ei
In aceaste practice insemnate a so concert, totdeauna intoveresit do
in care a si 1nceput sa se face sim- Pare ea un adevirat principe al roraane in Anglia. In deosebi este ne a inceput In Romania print. arta construirii Mumurilor. Intra-
nsmann po langa influent, in! Lunn sotta se (pianiste si excelente rum.
tita unworn muzicale najionale.
Vechea preiudecata ca ceeace e -
dot:landed prin maestrul sea aieime) Si de iiica sa.
prozatorilor englezi. Pram lui are
on relPf atat de Polemic ei no ce-
lorit atat de yin, bleat crib. I-au
suiprinzatoare asemánarea dintre ere de pace, pe cand la not In An-
tinaurile din nordul Brita.niei el glia s'a deschi0001nvazale ei raz-
eesol intins ei salbatec din rasal. boaele. Acm Celtii cat ei Dacii sl
dells la leato nisl000liri britanice
sta metoda romana. Tod cei cal au
stain trebue negresit sa fie bun
si admiral e pe punctul de a dis
Pare, in limp ce compozitorii nOS
Pe Lulli)), -
blumphrey (care studiase la Pails S'au innerpretat (limos in a-
nOrmele yenefieni. ceute Concerte, <loud bogate pro-
ca Monteverdi, Purcell folosente gam. Cuprinrnand, Purcell, elm-
numit Mien" al stilului engine. Ca
at
orator, el a fast unul dintre
stralueld al Anglia Ca om politic
mat
tul Rol:tartlet, uncle se intind, de la Oetii, erau popoare vitezu si vigu-
Constants pane la Duare, pule:- rouse si ayeau o organizatie de stet
dale intaituri ale frontierei ro- asurnanktoore.
vazut ea si mine faimoasele inscrip-
kli ale lui IladrPn, atat eele de pe
zidurile Dtriei dio Indepartatele
die belaug basal continua , pe ony (pentru quartet de coarde); ni ca ludsconsult Macaulay a exce- mane. stepe dobrogene em el eele ale for-
trt sent Incurajan $1 ascultatt cu In Britanta oraeele sau format
cea mai mare Simpatie si admire- care englejii il numesc ground' ctn.) catece, Autor necunoscul, at deasemenea Re/Miner! uimrd In Pe nand eram Ina student, tzganind localnicii din eetetile lor turilor ei omeelm din 000d:umber_
(o teme de bas care se repeal' ne- Campion, Purcell, Thomas sl Mi- fats, myul asemenea cumin de ta- in 1910, am Dula sapeturt la zidul li concentrandu-i in Moen organi- load, ei-au dal seama de ceva: anu-
tie. Nu Imbue se uttem inse ce cel intrerupt deco humid compozijiei, chael Arne, foarte frumos canta- ente, aptitudini, straluintl ei iz- me dO Mat Romania cat si Anglia
lot Hadrian din nor.] Britaniei. mite dapa modelul roman, aniline
16 ani, care au trecut, inseamnd
un time urea scurt mistral ca od
desprinzandu-se astfel dinteansa te de d-ra Humphreys, o excelente banal:
no simninant general Linear), soprano, Pica unui demnitar din
Dupa 20 de ani am in..
la Bu- constitute pentru ei. Cueeritorii pu-
curecti pe adat de simpaticol sa- teau astfel sa tied pe balstinaet sub
au mete.nIt un acelcie fel si. cul-
ture, o armiast coneeptie anstoase
se fi putut crea opere originate de vant vasile Raman InRiat, grade controlol lor. Din sapaturile recente o armisai rendinte, sure vials con-
Purcell e considerat de comp, egatiunea engleze; Box, Quintet, Thomas Babington Macaulay Pa
la 25 Oetombrie 1800 la Roth- cunostintelor pe care el mi le-a im- Britanicii au trait suto de fartabite, el indestulata, toate de-
mare valoare si sa fi putut Ina
nastere curente noi de inspiratie trioni sei (Purcell-Society) drool sonata intiliael coarde; Ireland, Itasca
Penile, oboe
ey-Tenple, aproape de Leicester. toadied, m'am da sa vad monu- ani in eetafile lor, o viala a lor pro- code, nu de vreun oamcare impa-
intrupdtorul geniului artistic al a- pian; Eiger, Ouintetul pentru Moline rat roman, el de o intredge Bastille
mental hti Traian dela Adainklissi prie, conduci de prop. lor
*1
si manifestare. De aceea, privind celei epoce; tot insa ce a. fost in la Tatal
minor, nono au. Zacharia Macaulay, a foot
romana.
coarde, clinia:f.b.ceia. cafe a..1 luntat el Mumma 01 singuratiea cetate Pena chnd romane au nit-
chestiunea cu stricte obiectivitate, Pentru Man si
stil ca adevdrat englez, in opera dupe dorinia Reginei Maria cane acesta, lubie, i a can Pdospa valit ei gonit din aceste see- stand in aceleael loom! in care
se poate afirma ad specificul na-
tional nu si-a gasit incii in muzi-
cd adeverate lui exponent!.
Haendel -
a fost retrial, si desvoltat de executut
care a
15 ani dope moartea lui,
sosit in Anglia st la Gotroceni
le al doilea Concert au aPerat
a fost l''eentert'l anceWe
mantel la Westminster Abbey.
rrosts;rtVro
Mieul. Thomas reproducea basmele
in program or temetoarele mime si istorioarele citite atat
atata trucla M singes. 11 din ale
utato btslobd
k
cam ruine narnite anise a scoate 0 flustrare a eelor Intamplate este
Dorchester din Dorset, o cetate cu
a-7000 de britanici care a lost po-
a stat Hadrian la Istria si pe ma-
lurile Mu. Tyne din tarn mea,
m'am convins ca Romania Si Anglia
ou avut can.% a aceeasl istorie
EDUCATIA MUZICALA emend dupe ce Purcell n'a mai nisei de compoziton englezi: De- Ce aureola, incht cei ce-IMarna. aseultau s
Io
s Mon e onsonlisal'e
o re- rasna odata oeupatla romand si
A POPORULUI fost, insemnätatea mmrcei engleze ltas. Holst, Gooseus si Walton. ri eeuaea vorbeste ca din carte. De va comun astfel eh odunde m'am inlocuita print. tabáma 011.10 la
opus, ca abea pe la starsitul se-
Dace in domeniul creatiet meal- acolului interpret! instrumentisti au fost la vars. de 10 ani, a fast an atitor dus in Romania, am gasit eeva fa- o mina departare. Insa nand arms-
cale nu s'au feud insä mari pro- al 19-lea, se ¡nude a-1 in aceste concede: d-na Sabina t n rifler eminent inses- miliar, am ce ounoePam tele romane parasira Braania, In-
geese, in domennd organizarii min miii o renastere. Aceasta se Pro- Nicolesco (lime) si d-nii: Butt- fi'll'enau gram, mesa ce lipueste intotdeauna dreptandope sore viitorul nesigur
card muzicale else lucrurile stau duce pdn, reinvierea dansurilor si Isolz (plan), Koganoff (Molina l-a). morie mutilate. uartea citit
adotá acelor taxi cari Mitu avut norocul al evului mediu, Celp, nu nomad
a centecelor engleze, care alma! Donis (Molina II-a), Ghiga (viola) era csinala de el pent. tot far. sá, lebboacá vreorlat0 sub dominatia co uitara de discipline romand. ci
cu mull mai bine. AstRI societatea a se respandi peste tot. Ma- Fotino (celio), Jiam (Haut), Fur- Dunh primele studit ffibute In romana Sus, in Caudell, aceasta chair prodtara de plecarea sees-
britanicd de Radio-difuzione, un Prtnd de pe vremea domniei man (oboe). , lie Macaulay teem in 1818 la Tri- impresie sabeste, caci influents tors pentru a se Inapota In ceta-
organ de cea mar perfecte serio- drigatele nay College dela Cambridge ande Romei s'a plerdut In acele tinutud tile ancestrale parasite de poste BOO
reginei Elisabeta sunt scoase din
ablate, organizeaze in mod cen- nou la lumina zilei, iar muzica bi- Aceste insemnate Concerto au int..
In studit pe toll eatriarazil care erau in. aproape barbare. de anl,
tinm serii intregi de concerte de sermeascd premergetoare Refor- Bucurestilor, o Desire fume a vietit obtineinsi talul de agregat al co-
Studfile pe care le-a fact
Dar Jos la Dunkre am gdsit Maud TRAD ITI
000500e sam nmenup din taco mean I PRE-ROMANE REGELE GEORGE V
numica variatä (stmfonice mare', mer, este reinviate in catedrala in dommiul cultural. CARI AU SUBSISTAT
la Trinity ColPge au fmt pe met podmi romane tabere, blobs Solari
etc.) pentru a face educatia mete- romano-catolice met, dela West- Sym de intime pe cat solide Ceva mat P Cu toate ca britanind fusese ro-
dice a publicului. minster. Impraeliate pietrele, fragmentel mammal, el nu-ni uitase nici reli-
Mai multi societatea de Radio Si tantalite de inscriptiuni Pe car gia ei niel traditille. In marea ta-
late ce a inreurit mien si lobo- Roma le semanase dealungul a ju bard de Puma Dorchester s'a gasit
are o reviste a ei, cu un tiraj de rit, pe compozitorii tined din mate. din Europa civilatán. un templo celtic care fume India01
Peste un milion de exernPlare, care Musical League", fondat in 1909,
prin stride si note rezumative M care se gesesc nurnele: Eiger, COMUNITATEA EUROPEANAi' MOTIVELE SUPUNERII slabise e Indabl ce autontatea romana
lode Warne vechel fort.
completeaze fericit programele Vanghan Wil Imams, Austin, Kolbroo-
muzicale, penfru a fi intelese de ke, Cynill Scott, Grainger, Arnold
Bag, Frank Bridge, Grossens,
In afore de postul de radio moi Bliss, Lord Berrien,
n
Scopul nostru este sä facem din Europa o comm.
itate in care s
domneascä buna vecinätate intro
Gustave Statele care sunt dormice de pace 4i dau dovadà de
sunt si alte formatiunl muzicale Hoist, Bell etc, care cu totil au a- aceia4i buná vointä.
.. BRITANIEI rete. Acel earl remasesere media-
Desigur fetal de viata al Roma- Meet trecutului el independentei eel-
din Britania se deosebea de te se Maine. iarási In Pp alta-
al celui din Romania. Aceastd deo- relor stramoeeeti. Cu toate acestea,
sebire va face subieetul celor oe ur- invalaturile romane Mau font ut-
mewa. Departe de stguranta Du- tate. E aproape spur ea Blatantnli
importante, care contribuesc In retat, mai cu semne metodele de na., se all., in nordul mates al au vorbtt numol limbs lad.
large mesure la formarea st edu- expresie, care fusesera inteturate R. MACDONALD Romornei, mine de aur. Aceasta a durat dominalla romana, caci atol
cat a
OnsmasnalliaLS,a.m.! AMEIEN
tat cá eiaceaste scriere va apexr nu si orneeni si Wean] eheltuesc pentru Dad ar fi sa nil se ceara o IlotA Iliver", precum printre prtmele lu-,
dupe mull In traducerrs romaneas- a procure candler lor prilel de lea- de cele mai bune card pent. copii earl trebue sä figureze Cohba loi
ENGLEZII IN LITERATURA ea, pe care ini-am dat osteneala tine atregetome, frumoase el foloa- Si tineret, apárute in literaturile Ales Tema" de scriitoarea america-
o fac. Credinta mos. se intemelarn Pare. Se va proceda adica In sensul
pe faptul ce institutia ,,Atlevuo"
Mod. M. omit, blne Inteles, na E. Beecher Stowe ei Alice's ad-
destinate cuplikn si ti scrierile lui Andersen, ale Selmel La- ventures in Wonderland" (Aventu-
nu se dei Inleturi dela Mel un sand- neretulul se vor imparti In categurit, gerlöf, Coure al Pt De Amicis, Pi- rile Alisei in tam initiation) cle
ficia band este vorba de a contd.!
dupa cuprins 15003000, %weed re- nocchio al lut Colodi, povestile Pra-
PENTRU COPII la rasp..eo goo.. de Milt ei la mane, blow:ale, et.), mecum el du- tt. Grimm, Max Nadeau, Beat-
Lewis Carroll.
Dar nu poofe fi lased la o petite
(English literature for children)
fornaarea si cultivarea tinerelor ge- pe versta el sexul acetone carom, 11
neratil prin Seated de !seta, valoare sunt destine..
literma el mom. -
steln et ale alto: povestitori germani,
saleable tut H. Mallot etc., as RD.
Owl in mod deosebit G din cond.
glee J. M. Barrie -
nici Peter Pan" de scrittorul en-
acest Peter Pan,

Câteva impresii si insemniri '

e gad,
La not
Am, de asemenea, credinta co yew sentiment de regret -
trelme mánturisit cu un
nu s'a pu-
lis volum si piesele lui tut face Inca aceasta clasifieare, lar
gere aura scrierllor apeirute Io
limba engleza, sated la care au con-
care este, ceoace e Pinocchio al tut
ColodL
Ali Milt Mai Little Women" (Pe-
Bunt eatcva luni de Mind a apand
in excelenta publicatie Adevaul
Shakespeare, dintre care am prefa- mothol hotel.00 este ca, Cará nu-
Mention00 iritreacat ea ea a ape- cut mat multe In forma de poseett marul doritorilor de a citi Mann e
rut inMntea serbetorilor de Peed in pentru tineret, asa cum le gasim In spar continuo, in in acessi
tra:lit atat scriitorii rimiest,
santoril americani
scrlitoarele amerleane.
- si
si mai dies
nn mid) de serlitoarea americana
L. Alcoa 'I Da. nu, recomand cal-
auras china acestel cartt fame.-
ei Artistic" un articol in care velum cu =al Martiniea si Pithy. pertorut cenca mel la meted, ei ei Pre-
se relevait ealitátile superioare ale Nerecunoscandu-mi alt merit de- la franceal, la italleni, la p.*
germani, creste nl natal. cattail.,
(helmet Mt fact, sacrificii, pentru
Aea, Idea sa scup din vedere pe
venerabilul si nemuritorul Robinson
loarei Cei earl nu pot citi In origi-
nal, o pot past In Maducere in MP
literature1 engleze pentru cot. st
Indem-
al
nu
acela al unei simple looalizarl, etc.
cred ci voi fi acuzat de lipse de ma ch., sub stepinirea unui sen a-51 procure, serlerile ce doresc.
Crusee", de pe urma caruia
Root sume frumueele Matta edited
cae- limbi.
Unmet. Articolul mprindea
nul ea and& ...turd Ms Ile mai modestie, dace ine permit a o reco- timent de optimism, de care nu ma Cauca acestui rho nu ste atilt°, In
ce la not ar fl mai mare sa-
G Moral din atatea tarn pe Lists scriernor in limbs. Ingleca .1,,,j1 A
bine cunoscuto et timacului public manda elldueni tutulor parintilor si Pot desbara, cu Mate ca ocubtlnira faptail bietul autor s'a ales decal, cu pentno col% el tineret poate lt mult George. ;male pentrn not
nu pr. il Indreptiteete prevad ea Mote dentist In alle tad, cat In lipsa
V mo 11
editor din Romania ei stands In Intregulut nostril tineret nee lire sterline In total, as pun lungita. MO opresc insa act, mat ales un suveran cu total
deoselal asupra one! card, cluraa Filintica stint la acest. Dana, apropiala due in care edema Ade- de o Meta prepare a mos. Intel.- In rruntea Ilstei admirablla scrlere slain.
In ell-
eelebca In Anglia. Tillai acestel
cad este Winise-the-Peoh", lar rti/Mr"
autorul et A. A. Milne.
mat spun OS tot in Dimineata Co- vcrul", intenstficand actIvitatea in Male. Reel, care crede en ar ti 0
am Oat in traducere capitole demonloi literaturet pentru cool! ib Seranteala el se adroseze, de pilda,
dintdo alta Priem pentau dneret, de tiadit, ow do, treptat, treptat, in until eoritor el sa-1 ceora sa-t mesa
Little Lord Faunnleroy" (Micul
Lord), opera sad:tome ainericane
F. H. Burnett. De aceiusi serlitoar
ea n'a stet in intenda mea de a al-
ektul un catalog, ci limpet de a sem-
nala superiositatea ce se desprinde
din felul cum stint alcituite si din
iniparldoestl -
:natal britanIc Intelegi letal Sine,
dlscret -
senti-
mental, Pe care II inSpird mini ?m-
dal nasturi la o !mink, nu se as mat propune The secret garden" oor intreg acea
Cliind and.lol tle care am pomc- asemenea celebra In Odle Qe limba tradmerea mrnneasek, tiparindu-le goatutt Mattel suflu de o morale' sheeniest)
In cele nice bune condition'. tehnie,e, Pampa de Ion et ceoird gratoit Inlet
nit, ml-am als In sin. moo Gand englezá ei conoscutA min traduced
la and cu loueuric". Accede pentea Mute In made alre limb!, =lot Mate eepod'operile straine ale a- neblIneO sau unui autor Mete serialle
- prima dintdo sale ces. literaturi. optima.
cess -
(Gradina sececta) sl A Mee Prin-
Sara Crewe". De ratfel, am si
de care sunt Martin..
0 alta caracteristice a lor este
egula co a &Mid &none, regele
accsta de o exacIlludine perfectO
aces luciare, in ndnnae twestei card
- Inceput, pentru Dtmlneata Cop. in donatle, mind acesta respachn

.
me ivul co stliul Mambo, deport adorn5tl de
neltclowl, o el adaptasem ix otru si- de am:ape 20 de pried este i,The Fireste, se va preceds att.!, am nl operam InnO ea acmed menta- fradnerea aces. din urma naiv, de copilaresc. si simpla, care Odeon ca ni
dle. mutant l o st publicasem m- Gory of Dealer Belittle", iar auto- cum se procedemen mat de mull de Mate se va schimba si cá vrn wool man nu ar fi rage.
odel cu capita] in revista Dinclnea- Nuei,numut Hugh Lofting, este amalgam dime mar. edit:0 its slotiele cu timpuri mid bune si penteo rat de E natural sa nu poaLl. fl mils Na- N. Batearia
la Coptilor. spa, dar sunt incredin- multi cifitorn adlai din Mamie undo Patin anreclata noun. ito. Swift cu Calatorlile Jul Gu- Abel Hermant
Mcollint al Accdemlei franceze

www.dacoromanica.ro
 ADEVERUL Pegina n.0

Capital: Lei 600.000.000

Telegratn: Bancanat - Bucharest
1111111011

THE BOARD:
Gr. Dutnitrescu, governor N. BaTátiescu, Adm. Delegate I. Cioarlie, censor
Oscar Kiriacescu, Adm. Delegate M. De metrescu, 99 ff Gr. Eremie, If
I. Lapedatu, C. T. Teodorescu G. Georgescu,
G. Cesianu, C. Cioranu, President of the Council of Chr. Simionescu,
Costin Stoicescu, Censors D. Cristescu,
C. Biicoianu, R. Angelescu, censor S. Nenisor, comissarry of the Governement

BRANCH - OFFICES:

Brasov, CernAuti, Chiqiniu, Cluj, Craiova, Galati, Iasi, Sibiu, Timipara

AGENCIES :
Alba Iulia ampulung-Muscel Hotin Ràdiuti Suceava
Arad Caracal Husi R.-Sirat Targovise
Baciu Cetatea Alba Ismail R.-Valcea Targu-Jiu
Báli Constanta Lugoj Roman Tirgu-Mures
BArlad Dej Miercurea-Ciuc Satu Mare Tecuci
Bazargic Deva Odorhei Sf. Gheorghe Tighina
Bistrita DiciosAnmartin Oradia Silistra Tulcea
Botosani Dorohoi Oravita Sighet Turda
Buz 5u Hgäras Orhei Sighisoara Turnu-MAgurele
Cahul Fâlticeni Piatra-N. Simleul Silvaniei Turnu-Severin
Cälärai Focsani Pitesti Slatina Vaslui
Câmpulung-Bucovina Giurgiu Ploesti Soroca Zalâti

_ ":-...Y" . -7±,41tM. "

e.
D. Prof. HAROLD LASKI
Pentru a cunoaste situafia
conomicd a Maril-Britanii, am
B. prof. H. Laski despre politica eco-
y rie, laboristii au obtinut o vic- din membri In majoritate tabu-
nomica a guvernului englez
--ne-a
In eeeace priveste industria
Opus profesorul Laski
Z,(0 ittf4,gfi
0 ancheti la care ne rispund d-nii prof. H. Laski, C. R. Harris 4i Paul Einzig
(England's economic position. To an ânquette, are answering Prof. Laski, (t. R. Harris and
Mr. Paul Eimig )
intreprins o anchetd ia care vrea
rat d.
a
mai avian
prof, Laski
--
ne-a [Ueda-, narea actualh, totusi inainte de, rul capitalel. La Fulham, de pil-
cateva cu-' 1930 ma vom area inch noui ale- de, labor*/ au In consillul co-
dustrlile care aproviztonema pie-
ta interna se prezinta in concli-
ne-au rdspuns : cunoscutu/ pro- vinte pentru romant,1 geri. Ouvernul nu doreste deloc munal 29 010.40 de locuri. tiuni multumitoare, In mice az
fesor de economie politicd, d. H. despre situatiunea guvernului en- local acesta, pentru ca lei
- a
va pierde foarte ' VI ITORUL E AL LABU-
mutt mai multumitoare decat
eele exportatoare, care Inregis-
d. C. R. Harris, cronica-
rui economic a/ marelui alar spas d-sa
n'are
-
Trebue se se stie
situation°
ne-a bine seama
guvernul nutted multe locuri. Eu cued
fa- precizat Laski, ca
ne-a
dual, - RISTILOR trea05 momente grele de criza
Cu toata setuatamea favora-
nal delm o
Times, pi d. Paul Einzig, un au- vorabila. Alegerile partiale care ,d.
alegeri Imusi MacDonald
tor din cei mai apreciati in eke- au avut loc in ultima vreme stau va dispare dm vista politiee eaci pant,
Din toate rezultatele obtinute
sorul
acum
Laski,
a incheiat profe-
declarafiile sale,
- - bila a majoeitalit industroilor,
totusi Anglia rumba In prezen
aproape 2.300.000 de pomeri, cam
stiuni economice si financiare. vie marturie. La Putney, de pildb, va fi batut la Durham, fieful oho partidul laburist se situtaza, lhrb
200 din locu- indoiala, ea al doilea partid In de familie. Acum het ani nume- D. PAUL EINZIG
Him, in randurile care ur- in nordul Lorldrel, guvernul care electoral. Cel putinconservatoollor ral lor se-unease la 2.800.000, Mr
In 1931 a obtinut 31 000 de vo- rile actuate ale
meazd, rdspunsurile acestor trei turi, n'a mai capatat, In rmenta vor fi obtinute de celelalte doub vale politica a Angliet, si ca eel nciuna din marile lanci cu renu-
500.000 din ei au fost plasati In me nu s'au inregistrat retrageri
distinsi economisti : mai Indreptatit succesor la pu- oitlma vreme, facandu-se pen-
alegere partiala, Mat 2000 de partide pi in special de laburisti. tere. de deposite si nict falimente.
voturi, cu Mate localatatea a- cari au o situatie tot mai Ma- tru masts eforturi din cele mai Dula toate aparentele Londra a
rnintita e un sediu al burghezi- ria,. Ei au apttgat chiar Londra extraordinare. Statul are insa
mil Fe de alta parte la Liver- pentruca, pentru prima mat, grija de acesti napastuill ai
soartei si le vine In ajutor, dal
mas Inca control financier al
ii pentruel el astarl, In Mtn&
pool, pentru prima oars In Lsto- consiliul municipal este format
Heart/a indemnizatii de soma Ise economia, se ad hache-
du-se zilnie tranzactil pe ter-
torie din cele mai eategorice. risti. Aceiasi sitmtie se observa
Depi poporul e atilt de guver- si In comunele suburbane din In-
indemnizatil care vartaza ca si-
toalla lucatorolati, specialitatea.
men semi., tar totalul negociert-
lor de aur e la Londra, ma" mare
-
mtazi va trebui deci schimbata, sarclnile familiare, etc. Ca at, Chiar decat Inaintea crtei
- cu Mat mai molt cu cat pi ba-
hints, comerciala pi cea a contra-
dam un exemplu al spune ea
un celibatar primeote pe salsa- terminal eapunerea sa compa-
tiotul nostru, d. Pau' Einzig.
a

se poste constata o rmpeare ac-

centuati, doar In ramurite in-
dustriei de lox, cu debusee mai
ales pe pieta interna. In celelalte
domenii, cum ar fi de exemplo,
bumbacului, metalurgiel, aria,
ntlor, etc., aceias stagnare de a-
ellc este deficitara. D. C. R. Harris, cronicarul economic al zi arului Times", despre mama cam 18 silingt 1400 lei).
PROBLEMA STABILI- Totdeatma fermecator,
IN CONTRA POLITICEI
GUVERNULU I situatia monetarä a Angliei ZARI I
Recenta scadere a lire]. nu tre- -
mere. non peisogial net
cae poate obosi niciodatd
- -
Toll economist/ de valoare ai
pi asta Pentrucd intrevederea ell 0. C. o politica economize, comma In- tin ei va fi posibila o colaborare
bue aS Impactenteze pe nimeni.
Ea e datorita retragerit unor in- vederea.
a-
tarn noastre med. R. Harms a avid toe in timpul tre semnatari. economica franco-engleza.

--
ea semnate fonduri straine, care e-
cum ease ant persisa M astazi.
Numai In ate00 mici regard.
masmile Mate de governul na-
e chiar foarse edevarat
reaua situatiame economia
continuat d. prof. Laski,
a
vine
nand lira sterlind, care valora
pand atunci cam 74 de franc{ spus d. Harris -
Economist/ nostri
cred pentru unele nelinisti
francezt scazuse brusc /a 70 a se °lunge la un realtat fericit cunoscutul gazetar envies
-
ne-a Scaderea lirei data a produs
- rau plasate in Anglia pe termen
a continuat
scurt. Immolate acestea s'au mai
a
Dryer
/oriel au amehorat situatia Ga- e- a Imlitiea econornia toast unele Intamplat de altfel, nu mai de-
binefaceri,
cononita. In Nord, in Tara
lilor, tinutul Durham, Lancashi-
de acoM
tra sistemului general al comer-
franci fr., convorkirea noastrd a pe calea enuntata
eveniment.
mal
pe are o face guvernul e In con- lost mutt influenfald de acest trebui ca francezii sa consima Intrucat a determinat miCoora-
sus ar avut si

sa-si devalorizeze moneda cu rea somajului si cresterea canal-

re, etc., totul se MIA. in mina.
GOvernol, neinterveMnd decat
la suprafata, n'a putut rezolva
mba in mod fundamental, pen-
. truca restrangend legislatia bu- so-
:Pala pi micsoránd fondurile
parte drat In 1934, cAnd s'au
repatriat fonclurile franceze pi ORA$ELE
Wan englez liber-schimbist. A-
SCADEREA LIREI 20-30 la sat,. Numai astfel sus- derabola a exportulm.
cele americane.
In cercurile economice este ANGLIE!
- -nu- Incredere
doptarea sistemulut proteCtio-
nist, favorizat de actualut Su- Actuate sadere a lirel
vern, produce un au imens An- ne-a spus d. C. R. Harris
in moneda nationalá tendinta ca moneda s[3, mal sca-
n Inca, neaten ca preturile
gliei pi daa celelalte natiuni este datorita unor influente in-
nu tre-
a trebue se mean, ch fata stints, ob sunt un popor mare
neimetate ale si bogat Ib lac pe coSted oh nu-st
enarfurilor sa slung& la acelas
nivel eu al Statelor Unite.
Urbatazarea Angliei este atat de
nu-pi dau seam ce fac terne ale pietil britanice, ci cu fluetuatiunile progresaCe load numai opt la salt
a
'

getare alocate edueatiel, asis- bus intram si noi In hora ne- retragerii gentle a unor fon- monezil coasted, Mendel:ea Pe- piarda calmul, ci sa ramara co De aid reiese deci cO. momen- din is, mal pot zice ta-
tentel materne, ajutorarii fe- bullet duel straine plasate pe ter- omit/ In ea a dinalnuat. Din acelasi nechntita credmta tan, nu poate Pt vorba de o res- rani"-populatie
cl
lira a mice se va Intampla. Londra va
tabllirare a lirei. In mice cao PoonIalla Angliei moral rise
Singura remora earMa guar- men scum englezilor

-Inte
metier si coptilor, constructiilor In Anglia, fenomen contra, In ochit
nctionari si ree- Intamplat aceias valoare, pe care ft intotdeauna centrul financier
dec5, aceasta operatiune ear (England" si nu Atoned Kingdom

...---
Pentru mien fuMege nul i-a acordat oarecare atentie care de altfel s'a mai ramas cu
bin mime Este de ajuns o avea cand era convertabolt, in al lumil. produce 101001, ea n'ar trebut 'a- of Great BeitairM, este de
serlasi este agriculture. Intr'adear pell- si 'n alte randurl.eateva Mandria nationala Si cao- cute, la un curs mat ridicat de 36 rnilibane lomitori. E Mot numal
et, nu' se pate ajunge la o re- tru ridicarea ei guvernul a alo- ca sb se produch, mid os- unical
zolvtre a
PROTEJAREA
°rivet.
CAPITA-
cat incepand
c.am patruzeci
din
si
1931,
cinci de
aproape
milioa-
cilatii
fluenteze
defavirabile.
lOndurile
care
-
striline
a, in-
ca
II. -Of 4,50 (Paritatea veche a lirel era cm In lume eind 25 la suta din a-
de 4,861, pentru ca a
nu mat a-
sistam la spectecolul trial, pe ceasta populatie triieste concentra-
LOSMULUI ne lire sterline. provincille fm- insuflandu-se faca
dale ale Anglieh Susex, Surrey, recare, eh se
o nesiguranta oa-
vanarl maslve D. Paul Einzig despre indus ba- tria, te singur map: Lund., care
care l-a furnIzat stabillzarea din are aproape nout nollioane de lo-
Pentru sprijintrea capitalLsnnt- Kent, Dorset, Humpshlre au pro- de lire, vanzari care provoach 1929.
cuitort.
lid s'au luat Ina, 11100071 spe- din crestert ale cursurilor BALANTA COMERCIALA
gresat molt si de aceea In ace- inevitabile Al doilea contra, e Glasgow, la
cele mal proteguitoare, In
ranta tneelatoare a unei restati- ste regiuni
vatorilor
situatimea canner- celorlalte
a Yost tot moo mull can- dere a lire' sterline.
devize 5, implicit o sea.- lanta comercialä si pro blema SI BALANTA CONTU-
RILOR
Scotia, ca 1.100.000 locuitori, or-
atOmO in ordine consecutii4 Bir-
ltri a regimului capitalist. ASta indastriale Cu toate aceasta sadere a 11-
a solidatit. In regiunile Pe ocereittul anului 1934, ba- mingham (1.050.000 loc.), Liverpool
u dus la situatia inadmisibila
protejaril moducatorilor In dau- Ma, guvernul n'a intervenit cu eel, cosh/
El s'a mentmut
+Het/ n'a varlet deloc
la metes nivel stabilizärii engleze lanta cornerciala engleza a fast
din nou deficitara, cu peste dime
(800.000 loc.). Manchester (780000
loc.). Sheffield (850.000 toe.), Leeds
na consumatorhor. &UAW, de ninMc. ea acum dot ani deal, continuo.
de atuncl Income se tnregis- Inainte de a transcrie rdspun- telor internatio/tale", Vittoria zed de milioane lire sterline, fata
I (soa000 Edinburgh (450 000
n'a dat rezultate treaza seedeel ale monail In- Sal pe care ni l-a dat la aeeastd' aurulue', Cent roluI schimburi- de defiettua anoint precedent. lac.), Bristol (400.000 loc.).
Pregramul economic al guvernului stabilitatea liret nu Ingram-leash ancheta d. Paul Einzig,
spun cdteua mints
vreau sd lor", etc., Zuerdri traduse In mai De asemenea $1 halanta con-
despre per- toollor se prezinta deficitara - Alta orape importante, Kingston
nose Hull, Bradford, Newcastle
situatio- tere o aerie de conflicte cu In- deci ca nimic situattunea econe- e- asta din cauza numeroaselor upon Tyrre, Not/ngliam, Cardiff,
Penh. Imburatatirea si sonalitatea acestui cunoscut INDUSTRIA BRITANICA piImpel=
n/ ecOnornice s-a Incercat o mat dia, Canada, Nous, Zeelanda fa- mica. conomist. uturi esteem moped te Swam., Dundee al Aberdeen.
Australia, conflicte care n'au 0 RESTABILIZARE IN- D. Paul Einar, este originar In ceeace p taveste Industria de Anglia: Imprumuturl
:transit colaboeare cu dominioa-
Melon cut decat a slabeascit shuatia
nele. Nu s'a ajuns Ina ladIferen- guvernului si sk dovedeasa Inch
TERNATIONALA
marital bun pentru ca st don/- Meta rezultatul fallmentar al Desigur, o restabilizare a ma- Brasov, dar e Stabilit in Obtinut
din Romania. 13-sa s'a ndscut la brItanice. - -
Anglia expunerea sa
a I nceput d. Einzig fost lash achitate lu scaden)&
care n'au
eu erect cb 01- de statele debttoare, conform M-
Pe dog& coribrolc universItare
(Oxford. Cambridge) et erase de
mare insemnatate istorlcil. Shot-
dele dintre metropolit
a nes/ st /area unui curs nou al de multd creme, si a
aplaneze s'att eistemulut protectionist, adoptat et ar fi de dotal.. Asta nu s'ar chiar cetdtenia engleed D-ra e tor, In primal r And prin marirea
tuatiunea el s a emel/mat strati- telcgeollor In vigoare. ford-upon-Avon. cote centra unde
Mane. In loc se din
accentmt. Arestea
eerut vanda
tame :M- de concluctitori.
produsele earl- SITUATIA POLITICA put.
convent/
face Mat In lama unei redactoria rubricil internationale exportulan datotHA seeder/ lirel deloc Ourazatoare, City
Internationale, Inehe- a/ Irai Financial News" si autor steultne st In al dollea plan min dela financier&
--
Co tooth aceasta situattune

britanIca
cite-
51-a
via in /mare au repro:eel:anti'
hoturOr popoarelor civilbco,la. (Ha-
sa] mate are o 000ala/0 ola nutma
a
cold In =tenon., fftiaprodusele A GUVERNULUI late cel putin Mee Anglia, Fran- a/ ounoscutelOr luordri de eta- adoptarea tarlf Mtn vamal pro- pastrat vectors pozItte datorlta I2.0111 locultorl.
bligate ,l-t compere luat nap- Fate CU Cele sPuse mei 000 ae.. ta 91 Statele Unite, uemarindu-Se 000,ple petaled ,,8010go regiemen-' tectIonist, Inca din am/ 1931. In- IsolIdltatti anchor engleze. La
industriale. De act au

www.dacoromanica.ro
 Pagina 30.a AOEVERUL

$coala medicalá britanicá

de specializare
Omul cel mai popular din

regatul britanic
Am foul preeeniat regelni Geor-
JaCkso ListrIr3
Doi iluWi savanti englezi
ge V again 35 ant, isolate ca el sd (Jackson and Lister tam great Eaglish soienliats)
(British Postgradnate Medical School) fie print de Wales; ant asistat la
incoronarea bai si ans fost extrem de Prof. Dr. GH. MARINESCU

=1---_
de COL. PROCTOR de recanoscdtor pentru bundtatee menthe. al Acedemiel Romane
Decanul Sande Medtrale Bettanice de pe ling& Untveraltatea din Londra ce nri-a ardtat-o ira annnw celor MINIM
opt aid, cat am lost ambasador al
Ito- Tel
Peentei la Londra. Jackson si Lister sunt adevirati I OM tug aplia preceptele lui Pas-
teur In traiamentul plant& per-
Cel mai mare eveniment me- meroal clinicieni din Europa $1 numar cat mal mare de doctori In interludel acestor opt ern savant, si gentlemen, care fectimlore tratententul antiseptic.
dical al aceetui jobileu va fi 1- America se vor Potosi de aceste romanl. Vechea prietenie ce plant observe CIMI loialitdni Oa- Grabill Orman acel al adeve- ape Wei-
mlei si lumhni, telitiurt.nd flatten% Intrados, palverizatia
naugurara d.e catre Rene le An- avantagit. leag& Marea Britanie de Ro- ditionale a natinnii britanice allre mar, in sale de operate si *bona-
glia a Wald Medicate Bette- Aceste raporturi vor fi de un mania, dar mai ales splendida saverartel sdn, i se (Odeon, trep. se tehnica intrablintarit colgutului
nice. real Was nu numai pentru vizI- *butane de care se bucua chi- tat, sentimente impresionante de Ina fee o atone de recunostinta la sutuci ligatur,
Nevoia unel astfel de ecoli a talon el ri pentru corpul profe- tonsil ei doctorii roman, asigm atesament Arnim persoana lai ran de Anglia. mind west maim, Numelc deventse Calebta do,
fost reMmtita de multi ant. Me- coral si studentii englezi. rs acestora o primire dintre eele George V. cunoscut la Londra pe na era la adapostal Macmillan seni-
dial din toate colturile Impeno-
lui Britanic, cari Lei petrec con-
Legaturile astfel stabilite, von mai cordiale.
contribui la cimentarea
, Cdad am perdsit Annehta, regele
era maul cel mat popular ei rosi
cien am
Jackson -
ceebra anul acesta -
al earui cantonal' se va
eu ocazia na-
le &tar data wit *neat insemnati.
IO 18,96 numit presedinte al sm
cediul in Anglia, sunt dornici de nilor Internationale ri amicale. respeetat Olin regatta sda. siunei ce mi-o deduse, In 1896, diem- elentii Regale din Londra, iar eu d-
aorta eelui mai rispendit jurnal reams. aniverearet sale de 70 an, ford.
a se familiarize cu nouile des- Speribm ca vom avea prtlelal A. de FIeurian frame. madman( &analne medical.; Aplicatale metodei anticeptice
Coperin ale stlintei medicate al de a primi in millocul nano un Ambasador al Frantei create de Lister, inspiandu-se din
de a obtine coneursul si sfatul pe Lister cu ocazia unui congres
medico, la Berlin, tar In timpal ram ceteetinle lui Pasteur, au awl un
slant-0,010r medicate, din Marea bats& mondial comae* de mace- mare resumed In llama china-gam,
Britenie In diferite probleme ce tari medicate din Londra mi-a Went, eini au sniped dela meanie atatea
Si intereseme. maloacela neeesare ea se studies time 'Morita plaint, Lister a pro-
Londra posedb nenum&rate a- clamat valarea doctrine; miaobie
0 MANTA Ann-AMEE3ANA?
Haematite epidemic& nl Nevromele
no 0 recumschtor lui Pasteur i-a
enammte pentru Inlesnirea a-
cestor studii, care aunt ins& Im-
doremese coneecntive amputaliuni.
- Dame veniji vreodati la 0-
diaburgh, va fi o adevarate *Meta
partiate pe o mare Intindere. pentru Dv, viand in spitalul os-
Intendemna a Yost greu, pentru (An Anglo-American Antante?) Hughlings Jackson (1835-1911) e D. prof. OH. MAR1NESCU stra In ce misuse mare amanita,.
Studenti, sis obtina cunertintele
si statuette de cari aveau nevote.
de D. MITRANY considered In Anglia et drep, raven,
ca parintele Monet localizarilor ce- ri In 1878 cluin. 11 ani de Manna indatonati
a mph& de Intestine Dv. si at de
este Miranda.
Bon& parte din tmpul lor cre- Ps +I BMW rebral, Obeervator distins Mont lam urma unei troroboze a creator 0,3- tar au made celebrant la Seri*.
tins se plerdes In zadar In cam illeuselalta pried, in greutate;
peofund, a avut o Wrimire conside- rd...ens eu fenomene mileptiforme.
Revistele Politice engleze, de di- 9 po- rabila mum. evolatte armlet doc- Cenim ani ma, Gnat se duse im na a ani yeeserei de 70 ara a binefi-
tarea acestor aseaminte. irrite nuante, eau Casa In ultimul rn a nnuermla ma este posibila de- trine al a fost matt.* scoolei arm- teun sat Clapham si base la hanul. atorulai omenirei, Pasteur, Lister
Pe Gaga vizitatorit din ale* limp de word asupro unui punt cat duet exclude orice posibIlitate Mein neurologice data Londra.
. La alai mum" unde gist 00 nrle- amends-se weenie, i-a Ms(
Ind de Wotan mint In serviciul de politica externa. Un nun* sue- de nenlelegere au Statele Unite. Stud& convulstilor apileptiforme. en Ste Wemyss Reid, Mafia I, spa- mi ridicat Mho 'care acoperea,
Statului, Ita serviciul animate fi
In serviciul Asiguarilor sociale.
prinator de articOle, unele sem- Cad o neintelegere ar face impo- unilaterale si localizete, a wades pc sm ea solia m a merit, a are nevoe de seoole, nature boalelor Meech*
liniste el de asi reaminti emit- e, demonstrand mimeo tor nuero-
nate de mime cu =Ilia immure, au sibilä cooperate Canadei, st Ca- Jackson aa conchida ea ale aunt de- bang. Chad Pasteur se sculit depe
Monte* aratatit a recunoscut ' nada este mull din MU* contrali tente anor lezioni Medico ale h e- rile co lea avut In timpul lane de sown spre a &Manse pe Lister, In
a este In 1nteresul Statului sa
inlesneasa, acestor sluibasi eon-
indemnat la o intelegere anglo-
americanh, ca Sind cea mai bunk ai Imperitatti. misdeal& cerebral opus, legal hum
Penal ea Consul stnat si In report negru" cu so*
miere, pe care o
s
petrecuse La Cahn
care it era yen- avu impresia Imes termini a
POlitica de paCe pe Care ar putea-o u miaarile musculare, oca War soari *or doi oameni ears munceau ais
tlnuarea studillor.
In 1921, Ministerui sanatitii
face Marea Britanie. Curentut este
atat de platen-11c, ea' anumite eir-
Amandouk aceste tendintei in- fenomenele convulsive aunt 'nodose -
Aceasta
doiala asupra posibilitätilor actuate de weste lenient intatare eau prin dada* ii spoor Sir Wemyas, ai eu, emenirea.
e e intimaters Warta Impatineze melee de care e. Mahan,
numit o comisiune, avend ra pre cumstante I-ar putea curand crista- ale Ligii si geta pentru Impede, au desarcere. ale *botanist corti- am loot *Mont cu certioara mea In 1893, Lister we roam:mina
redinte pe ExCelenta Sa Contele fin intr's politick oficiall, daps ce fost serios inthrite de nose politick cal° din hennisferal le*. Sine a al not am pear* o carte din Wm al-ei panda sotto, in eursul and ois-
de Athlone, G. C. B., G. C. V. O. elementele care dat nastere, iaponeza. $i in acest pund, senti- einei desomearea hn Jackson, de miere la west han no solia mea in Italia. Lovitura co WM
D. S. O., pentru a examine, ne- vor indtca consecintele si mentele si interesele engleze si a- Cheroot a denumit epitome Jackso- a merit tar ou am -vend aci pentru mai teribile eu cat n'avea mpii a-
voile medicilor profeslonisti unei astfel de ',Mittel. mericane sunt aceleasi si ele se vor niana masts convulaiuni unilaterale mete* motive ma la-la". Panama /name singer, la o awn Garment.
ale alter absolvent, In vederea at: Minjelor matte poi giie o carman Una din nepoatele sale vene sh lam-
Toate punctele de vedere pare manifesta mai en title clack intele- enoz. o.claeityclror, a..supertoa,%.ageiesdt
coutinuarel studittor medicate ca au gasit on numitor comun lis gerea anda-americant-laponezd numite regale. Tct °warm neurolo- a &mate in cazul as
de fats. Goa co clausal et Si semi drept M-
enton, Duna en atae de wept*,
In Londra. aceasta tendinta. Ea imbing, in mod
SCOALA 13E HIGIENA $1 Paradoxal in aparenta. vederile li-
MEDICINA TROPICALA beralilor si laburistilor internatio-
va fi remit.
cite. pare prebend
-
pentru limitarea fortelor navale nu gist se datoresc eoncepjiuni noi der- Lister ascot la 5 Aprille 1827 Liam-amass infirm. Hirai Londra
ceeace, din acted- ma manna Pampa& cenaglov ner- mecca lateen media Wane reli- se reirase Ia. o proprietate a sa Wol-
ves. gios. Bunieul ni tatgi eau eras pro- men undo man de pneumonie, in
Primal pas Mean In aceasta nalist, cu vederile conservatorilor Atunci S'ar puMa ca istoria sa se Jackson nu fie. wercitil nici testant, Cinei ani Min ce Ito lua Aprihe 1912, la area de 85 ant Lon-
directie, In urma propunerilor nationalist. De altfel, totdeauna re- repete. Ambitnle leaven aie Germa- spar*, El Isi reerea mintea nand dectoratut fu numit /becalm la moa- gevitatea hu se expha In panto
acestel comishmi, fu construirea latunile anglo-americane au fost, mei au creat Antenna anglo-fran- romanele crimnale ale lui Gaborisu n regale de chiruegie din Sondra, printrio pradispozitie' herecittare,
Si deschiderea malel de igien& in general, brine; de la razboi In- ceza; ambittile navale ale Japoniei si alat literature nsoaa. team In sure a se perfection. se dose la E- bunicul muting la 98 ani, tent
si medielna tropical& din Lon- coace, cu marea desvoltare a mil- D. D. MITRANY vor inapton o anants anglo-ameri- fotolio, le sure robe. [Memel arni- dinburgh, unde vestitel profesor Sim eau la 84. Inmarmantarm lui Lister
dra. recital a fast posibil gee- carii turistice, schimbul cultural a perante nu s'au translomat in de- cad,. Daca ins ar It nom problem& ca] Mu, Jonathan Hutchinson me- il numise Mahn eantent. Intre profesor a lost solemn/lie loaner* savanti
tie unei generoase done-0,mi din devenit si mai &ens, stimulat si de ziluziune dealt de la venirea regi- a set-alai de care trebue sa. se He dic ilustru It spume Hated m plim- ri elev o aImOns1onilnil,e. din lumea Mead{ au asistat la ea.
partea Fundatiel Rockefeller. dorinta americana de a restrange gam daemon; e zi frumome". Ras- Lister saccade la catedre elm., Caput sem, depus &Mu la West-
mulut hitlerist in Germania. (Maine seamd, perimarea conventei na- email lui Jackson asezendu-se mai ale a maestro& se.a. Camerae lui minster Abbey, a fost transferat apoi
Terenul, cladirea, echipmentol &Means altor groom] in favoarea can MG ee mama dma st defini- vels co Japonfa, ar duce poate la btne la Melia a bosh ..0 o zi nu- deveniserd celebre, all venom dot in cimitirul din Hampstead pent.] a
toate fure, puse la clisPozitie cu elementului anglo-saxon. Nici o che- tivis eSte in AngIG sta se sliatMS de o intelegere intre Anglia si America mace la goma sobei" menthe clew din teate Male. Acea- fi Inmormantat aello ,dapi ultimo
multa. mbrinimie. stune polities serloask nu sti in- un om politic ce metodele lui aratg pentru o poldie navalg mama, An- Sonia lot li era wen*,Ea mu- st a e daimon laptulut eh marele lui dorinta, Gaga ea* sa.
Acceptand accost& donatiune, tre ele, niciuna care nu s'ar putea Ca elm este un gentleman"; aricme glia concentrandu-si fortele in 0-
guvernul britanic lub °supra sa usor solutions, iar in chestitmea ac- caw a vazut ce rol unic timed bi- cram' Atlantic si Americo in Cel
sarcina de a observe ea man, sa tualmente Mat de importantä a blia in Gate religioasa si chiar cari- Pacific, Intocnni cum Antanta an-
fie intretinuta In mod satisla- schimbului. ele au impreunä, con- taraIS a Anglia va PriCere Mar glo-frangeza a prevazot o astfel de
cator.
Aceasta Acoala a fast inaugu-
dogma blocului sterling-dollar. sentimental care s'a rest:audit aci, mutualitate pentru Mediterana si
a
pare ca mierim in Europa o Marea 'Verdun.
rate de A. S. R. Printul de Wa- Toate acestea sunt fink considera- nook permadä de invent harbare. ENGLEZII $1 A iTA
les ln Mlle 1929, wand pentru tiuni negative, desino tote
de im-
Awe sectinteat se va ggisi ex- Infeptuirea acestor Median ar
continuarea studiilor de specra- portantk. indicand lipsa de obsta- primat putere si in vorbele Pri- insemna o interne, mate pentru (The English people and Art)
lizare numal sectiunile de medi- cole pentru o legating mai apro- Mellor cu angina., multi creme, eurentalui de tea-
t, Mal preventive si Umpteen,. Al- Mats. Dar la ele se adauga alte bisericei ri in ele a
lame de Europa, atilt de inrädacinat de Prot GEORGE OPRESCU
ta propunere inaportana a eo- consideratiuni pozitive, nu numai gIre IT isgsr iL$srreenrvgan in Anglia ca si in Statele Unite ale --e.e,mmemme Ile
mielunei Athlone a fast Inf tin- de mare mutate, dar a carer in- Illbae,Loe_et agemat
-W-rmaelmeeeseeli-enseste *ata
tal, Care -sa serveasc& exclusiv
Mena este amen in continaderem
Man, iota mat priverte Opiate $
a
aVgst
Odor
nental&
¡UM 'Ma ale 'co
'Mama
peate, pe lume snob
eValL'egir.11c."Ak-PAig-de-
ere ".7'= -
6
al
r gl,s
e oe
te ol
V-71,2.1
e n
*ham, Hampton Court, Bucking-
peanut studiile medicate de spe- Lid a Nalionilor, si mal molt pentru cube in curs de consalidare mal incanator prises al Nara, .'"7ham Palace ei platite dIn averea
rializare. Aseasta scoali Ye lua mai liberate 0 internationalist', este unei -o un &Mc de deleaare 0 de uitare particular& a termini regale, aunt
a convinsi de necesnates solidificarii astfel de Ware a mentor
flints in tuna Mau, and o va MAD ea are numai dezilmii din Immesh Britain. Cand prima po- anglo-sawne am crea st dio pima al matingentelm vulgar, al o parte
inaugura. M. S. Regele.
tiri
partea Europe, Ea a fost aceea sibilitete antereste mai main in de vedere rolttic si din cel warm- integraatá a educate, maul elm e-
]
vizibile tot anul 0 impeurnutate la
toate exposable mod important, A-
Din nefericire, aria economi- Care a &Infiniti schinlb&rile radicale balanje, cum este Cam] de arum, Mc, o nOug si curioase lementele prin care decennia mai de- nest liberalism ene conform necktie
ai mrespunde knit pe care regele
cs care a lovit toate natiunile pe care tratatele de pace le-au IS-
in ultimii ani, a impus uncle cut in harta Europei, pentru ca ple-
al/Mitt ri mai buni. De weia mu-
zeee, adia cladirile in care se pi-
streaa a-
\ Anglin el-a face despre obligattile
hu faja de pop.. Aie sta in mare
carman progranaul initial. eland dela aceastä distrugere a operele de anta,
miss.% important& ca SI melee, ea
au acolo
parte seeretul dragostei al respect,
Inzestrarea acestei scoli dupb domniilor autocratice, sä fkureasca at Mama lut Duman,. Din soma tut de care lamina regale, este In- ,
modelul ecoalelor de intent& M o Europa noug, bazatä pe toleranta anyIngere a Baden& porneate a- coaltnatet.
medicine tropical* care isi da- Sari de minoritati, fie nationale fie rmada-tea lui fat& de astfel de in- Din prineirdul ob arta este Mein-
toreaza antenta grate donatiu- politice, si pe Liza Natiunilor, pen- stil*, are cunt molt mai molt pensaba edmatiei *me eetateni-
nei generoase a Fundatiei Rwe- tru organizarea viola in comun. 'permute de public, adiee de poporul km dents* unas atitudinea persoa-
kefeller, a fast imposIbila, din Greutätile intampinate de aceste intreg, de eat de slat ri din bu- nelor din administrate faj& de Pu-
came greutatilor financiare. getta allouaI. Scoalele de Mate gra- blic. Ori cine plate Intel" ori und,
UN SPITAL CARE INGRI- de], Mania itniversitatile, lemma, consult& once, sub supeavegherea
mumele de atiinti ci cele unui functionar, atun0i and e vor-
JESTE 127.000 BOLNAVI
ANUAL
Aceasta moat& functioneaza
CASCADA VICTORIA de and spaalele ar &eta de a mi..
ea dace li ear Gat formulate
venite din seam%
acei nenumarati. prleteni"
publia sau
ai
ma-
dela
Mr,
ba de un object mat lentos, Mr s'a
intaniplat ch vact persoane rau Im-
bricate, cu hainele umede de plate,
pe langb London County Coun- Lm PPP! cerand la British Museum, desenuel
cil Hospital din Hammersmith, man al mid, bog* sau sae*. De originate de Rafael, de Michel An-
care este unul dintre cele 30 de alki ni organnzarea deosebia a aer- D. prof. GEORGE OPRESCU gelo sau de Rembrandt 10501 ace-
spitale intretinute de London ator ineitutii in Anglia, uncle pee- tine a
el nu intrase definitiv in eo- nee sunt numele pe care le cunom
mane private, trustees", alese in lectille nationale. In schimb, alto ate mai ori eine ei asupra carom
County Council, fiMd In masons
de a Inuit]. In total 127.000 bol-
report cu interema ce poarta uneia mmee, foe* numerease, Grit ergs- aunt nevoiti se apeman, manila,.
sau alteia din fondatiuni, cu sacri- nizate
a
dispuna de an serviciu lando-le cu o mana stangam, far&
navi pe an. *Me materiale nestle in vederea complet desetimpromuturi". Prin raoal/oo-nmaoan'csssprashenca
Geoarece un astfel de metal sustineeei tor, le conduc, aleg sau producer'. eau mulagii, and e vorba se intervirtä 0 se faa, vreo obser-
mate lua epee Ingritire i bol- ial dau parerea mum numnel eon- de opere capitale, man obieete ve.* umilitoare. La intrebarea mea
navi dela celetalte spitale, aceta- servatorilor, cumpari oblectele de ginate, and e conga de luereri ori- mai de ce nu se pune la dispozilia mad
te va Wee totdeauna la dispo- aeti, candle scumpe, eernplectand au* importante, se pane la dial.- astfel de public mai de grabs o re-
'omen proverate din Madan mai zitia *Mew de toate gradele, noi- prodwere, care ar mat originalut de
zotie material suficient pentru
stadia \
vech der insulicente, iscalese yenned, ecoli de arte frunionse, distrugere sigma, eonservetorm
toni Cettre natinne 0-i eer obolul, a- woli de meserii, acoli serundore, ex- mi-a explieat ea matearna beta-
In prezent spitalul dispune de ttmci and este vorba de o made poobbli ambulante, care sosese in am- ale" care vine 5 bOor un original,
un numar de 388 palm, Cane exceptionable, cum s'a intamplat de balaje speeiale, insonte de iteinele are Mental si-1 *ink de creme ce
sfaraltul mule, vor fl amenaja- emend pentru eumparama Codrua- in care vor fi prezentate, in canoe- muzeul se Intretine din bar* pu-
to neat sali de primire, sporind loi sinonie sau a eelebrei cancel de ne apartatand mumului, sub supra- blic.
astfel nunaana paturilor la 534, ante alma a GI Eumorphopulae. vegherea unor function* expert-
iar mai Ibezia, prin conetruirea mentati. Zeci de mii de open dc ar- Din toate aceste example se poste
altar anew, numeral patnrilor Ants inoialeazioi transforma SU- t& antes,. astfel pe tot intinsol deduce
se va urea la '700. 110101 omenasm Aneasta este medul- GM, pan& in cele mai departate lemma prestigiul knees de care se
arta in lomea blatant* al-
la Wane Inadicinati in matinee, maim, Confeeinte tip sunt
SECTIA 13E RADIOLOGIE Mamba. In conseeinta mmeete, la cererea profesorilor al pastrami= lot eminent care-i se amnia in edu-
In plus s'a construit o aceto- chins cele In care aunt expose oPe- care Meese sa sultana drapes G- cate publican. Si astfeI, CBI din
urma cepitol arum. cheat. s'ar face
ne pentru consultant, precum at rele cele mat exceptionale, mai nea- enuine expuse.
o noua sectiune de radiologie rteptate, mai diferite de ace.
obi- economil este eel destinat culture,
Ministrul ar indrizal se prom-
Inzestrats cu tot ce itinta a chnit place 0 este accesibil omit]ai Toate aceste operatil, treatise in doze elide]care
descoperit In acest domeniu. de and, de *at, ploturile 91 mule- man* nowt's. s'ar mina la zed grave abatere s'ar face vanovat de o
Cladirile scoalei aunt deaseme- tulle de cel mai pronuntat moder- de &Mane. Victoria and Albert meanie publice. dela datone, in fate
nea In Intregime noui. Anexele nism (cubism, expresionism, etc.), a- Museum augur are o sectie Microns,
tunci and calitatea lor, dupis pa- care nu se monk, de alt ceva. M- Lo noi se proeedeadt Memel dln
construlte stipend biennials ad-
ministrative ri laboratoarele de
patologie. Acestea cuprind sec-
rea Ionia colectie public&
dane Maim chime, sau din lam
-
versa camervatorilor, bustifici Ultra- amie ee asem, caul este vorba de contra. Primele capitols) in care rat-
Mun- cultivaree instruirea brita- e nanM, oricare ar fl el,
s au gamt Inca, dtn se exude indreptatit si Wes male mal
listen, :mutters] sapituellon dela subseriptla publica, prune eonstrui- radicale meat*, sunt tome( cele
.
tiuni speciale pentru anatorme
petaled.* chimie Madonna, bac-
teriologic, patologie experimen-
talb ei clMica patologica. Deo-
nement suprem, -
11, graven al desenuel de un refi- rea si mobilorea lonalurilor, penteu destine:tee bilatotecilor, mu-melon, in-
total bate wpm dote*. tor si cumparenee obleetelor zestarei institututelor de cutting.
In asa confirm, explieat prin confe- care constitueso ma mal mare Oat&
parte sidanthmai malt se pune astfe In e-
prin texte imprimate, In eat 00000 deasearea de colleen-
seat, se mai ana In weasta the man in the street" si peat& si tattle, regelui sau statului, in mo- ee, o er comuni- tle, toot& distanta ce swank ye un
cladire, sali de conlerinte 0 nu.- se &gore de ele, ca al estetul nu est- mente important., eu wade man lersietmeR4,(1.0 UesnpUolgrale610;
meroase laboratoare pentru et:a- ate delicat La Loan muzeele, sal jubilee sau aniverari ale tabula sau
cetate, rtiintifice, sali de studii, In Mate dlele, se pats* o taxi de Mule din merit f am111el locale. De
o biblioteca el un maze. latrine, act *No domneate retain- alt fel, Mier Wand and un MI*
CH I RURG IA % ea omul nu este disuse si apre- de mare valoare era Merit personal
meze mlaOr i re ofea gratis. Taxa regelui sau manta&
Laboratoarele de chirurgie si este Ins& Minima* pentru ea Mt fie Media aruit unei de Galles, el cra
' ef%7724-.---3' e",---,-.:1
_
medicine, precurn l birourile,
uemenza a fl construlte mat
taunt, Mteo cleave provizonie.
Palatal pentru adapostirea a-
la Indemine orl cul. 0 data ow de devenea proprietatea natiunet.
doufs art pe saptamia innarda este
absolut enroll& Munch and cineva
nu se poatedeplasa al nett un mu-
--r-z-7-----,---
coleetii pubace,
Pe dc

mine sectiuni it instalarea la-

boratmeelor Hind In curs de
zeu la Londra sau inteun all ones
mare, anume selecituni de opere de
era 11 vin, ma stand, la &Meats,
Statistica invataninntului englez
eonstruire. act ele mint Wailes on unde, War
Personalul este repartizat pe tf la sate, 'ingot. restrIctie ee se linallalmdlitul printer e obligator
palm secttuni: medicines, chime- ewe Hind numal garantia ekt Mew- Ode 5 ndlid la 15 ani. In Scotia stint 2.924 scan prima-
gie, patologie al obstetric& l gl- rile von fa muse In conditil care sa re ca 600390 seoleri.
unclog* Fiecare seCtlune este le *gum comet-caeca. late drept eh
in Anglia si Wales, in 1932 au In Anglia sl Wales: 1.379 licee
Minna oie un profe000, sestet lent spectate oprese atit Galeria 'Na- fost inscrisi .5 hum minutiae copii ca 22.293 peofesort (50.6 la said
de until sau mal multi conferee- tionale, at
si mumal Britanie (Bri- here 5 si ani, 1,7.53.000 coon in- bibbed, 49.4 la seta fennel).
tish Museum) de a Imprumuta mole, tre 14 si 17 ant. Mal erau .12.288 rail media mitre nolesori: &de-
Hori $1. de numero$1 asistenti.
Duna toate probabllitatile *Coa- tale km /MAL and a avut loc la coon curl an vizitat ecle 623 scan re strain.' 381
Po an. Mr pentra mole-
11-

le va II IncOrporata Universita- Imam, mum native ant, marea ex- 'mitten orbi, naiti si surzi. Namdral
tii din Londe& e va It PuTa. rub poetic de arte itallana, National invatatoriloe se elated la (69U86 soarem 291 lira glgeline.
Gallery lea putut eontelbut la ea, 0.3 Numeral scolerilora 432.061 (50.3
Control:a ei srmanntrativ. deei ayes loc nomad la *eve sate la seta beirball si 73.7 la said la seta bdeti, 49.7 feta).Taxa
moulu-
Mt se unnireale crinaterea ex de nmni de sediul muzeulat, deed teazel). &aerial inedie. pentra ra mane e de 12 lain. lire sterling
nausea a supusitor (Melee. Me- numai nu an singur tablou do Ti- invittatorl e tie 208 lire steatite ne ne an.
dici din taste partite lanal von fi elan, ears fumes eumpitrat, dam nu an. tar Ventre tavaldloare, are 228 Provoacti sengetie, camel de
bineventli il nadkjdulm Ca nu- Ina wpm, asa Mat s'a putut sus- Ore sterline. lialfabetiant. a.

www.dacoromanica.ro
 Paaten 30-a
iseierarilmarree
Armai, a eres'cra roanna UMW h

STOFE TESUTE IN TA
alma la britanic5 numai din eele mai fine fire aduse
(171a arm», the navy and the Royal Air Force)
,..P.11111
din Anglia, vinde cal prelyri ezi,em
Prezeitate de genera lul Spurs, menibru al Camerm Comunelor
'

Tin dela inceput Se" spun

precizat generalul Spears in con-
-tie-a
vorbtrea avutatu d-sa-ca actual-
mente noi suntem, din Dunce de ve-
dere al anararit, intrio WO de corn-
Pieced tranzifie. Dela razbai si pand
la firmle anului 1934 am ormarit in a-
test domeniu, o totala vernpritnare
a cheleueltlor, o economic generala
Dar in'aceastel perioadä am expe-
rimental mutt si am Organisat
treptat, enecanizärile tehnice
necesare, obiectivele noastre miti-
lene flind, pe deaparte, apararea
insulelor britanice ui, pe dr ails,
, I
mai bune unitali de pe tot. frontal. cum st increderea In ppsibililitile parte incetineala cu care sr adOptä de eftine, renumita pestaviirie
Unit experti garment credeau, tri de reaciturte ale popordui englez, in/stride de sign ranta, ea Matt in-
rlabolului mondial, ca lira gratie inepilizabilelor Tesurse ale cordatea actuald a situatiel loon-
-
OSTO-IN"
care soldat briten. avea date o mi- impel-Writ britanic, iustifica in mare dial,
traliera aceasta pentruca arma-
ta engleza era foarte experiment,
tel si ;metre cd artileria, de pilda mesej pentr u d. Titulescu
traces cel putin 15 fond ne mint.
Acelas Meru s'ar intampla si Nu pot incheia acest mazer, - si european, asigurarea celor Mai
OPINIA PUBLICA
La noi este Mute greu sd Se
tor -
a afirmat distinsul nostril interlocu-
far& a 'aline. 'sd-rni facett
tenc serviciu r A. transuded
teeaca bro. la o immure intensä. d-lui Titulescu, scempul 'ulna whi-
cordiale sentiment, odara cut re-
gretul ca-1 vedent atat de mar pe la
net, unde a Dud, in timpul misto-
nei sale, cele mai bune amintin.
BUCURESTI Str. LIPSCANI, 19
Opinia Oublick englead, foarte -don- ten 51:emmeneul uni dc stet roman
Mare de pace, are credmia o in-
armare potential ar putea provaca
o corgi de inarmari ce-ar duce In
mod fatal la rdebol oi de agele. ro
prea vede cu ochi bud propunenle
de infante ale armamentului. le-
JOHNSTOIA LINE
erederea in Societatea Notiumlor ti SERVICILI REGUIAT DE IMPURE DIN LIVERPOOL
in puterea ei de persuasiune, pre- MERSA, CU ESCALE LA SWANSEA
$1 ,
__....sseageass88148811 se o el Offinerseeeuree-,- PUecArile villoare:
DIN 41111E6SA: Mai 20, lunie 17, bilie 1 Al 29,

Armata engien !timid mon'cl August 19, Septembrie 2 If 16, Datansie

Armata englea, care in ultimai
mare ambal s'a acoperit
DIM LIVERPOOL: Mai 30, lunie 27, lulie
August 8 gi 29, Septernmnie 12 gl 26, Oct.
14
11,
24
(lice British army ill the War) Vapoarele urmilnd a sosi la CON-
de GeneraluIVASILE RUDEANU MANTA In 23 aile Ai la-GALATI in 26
elk. dela dafa plecarei din LIVERPOOL.
Mist In rrisitme pe bongo guvernul eagle. in timpul ).
remboielai mondial St pe 'range morale cartier angle. in
cumin steal 1916, Honorary Knight Commander s. WI. G Ol
Réprezentante: S.A.R. WATSONConstanta,
SE- YOUELL
Sulina
in 1916, 57 in 1917, si in starsit, la de 65 km. si un front de '12 km.
pe germarn evaeuege esin-
Agentie de vapoare, Galati, Braila Bucure*tl,
o 59 in 1918. " e- (Lloyd's Agents, limn Muffled, Atmeiri, Expo-
' '

Waimea& glorle, va amine In
m ona omen. , p.
D. General SPEARS
eelet mat igloutite improvigari, Mor-
mellejarea imperiului nostru colo- al cel mai gigantic, desfasurat Be-
ads,. o nathme, pantos ea, in
cea mai triangulate grebe, sail bd-
,AVIATIA razeasei o putere milltare,
Inarmarile modeme sehimband Mare la lamer, ireprosabile ca
organize., Ingestrare, instructle si
cu deskvarsire fata lucrurilor, not comande, admirabild ea avant, su-
am pierdut avantajul izolarn pe ca - blime, ea same
Paporal eagles poor naviga-
re-1 aveam print fapeut cd mom se-
....-
parati de continent. Actualmente, tort, de intense activitate
devenit Iota un obitzttv usor meta
se Isla in depline sigu-
data fiind desvoltarea aviatiel, am care, careadepostul adincimilor
prior meanului si al unei note /3/i-
ceeace ne-a indemnat Si Pe nn ca invincibild, se gandea mart,
noi aim dam o deosebita atentie flu- pone la un rfiaboi pe Continental
ranauticei, Part a avea cea mai nu- european si nu fecea nict o pregeti-
meroasa field annelid, Pot afirma re in acest sens.
La finele loi Tulle'in 1918, erecti- dul dela Lys fecand
vul arrnatelor englege din Front. si vesture ormelorcare Lille $i Douai.
arninteete ore- Intrepesite, Cherestea, Manipulallunl
Orient, se Cdrua la peste 5.000.000 Cu o eleganeft
batallen dela Pontenty, ge- Comision, Crbunl Englezestl, etc., etc,)
de solda10, iar hepreune cu marina.
Anglia avea pe pleas da razari neralul engine, care lama at, intre
primul in marele orah francez Lille
Pease 6.000.000 fie combatant'.
In spatete.lor, prate 2000.000 de liberat, myna trupele franceze din
oameni si 250000 fem., lusee din urns" sa tenant), inaintes luii
asputeri, sa Meet.. minaret CI Non, messieurs, S vous Phon-
marinet armainente, meniffuni, na- neur.
ve de agleam vase de transport, a- Insferett, In Plandre, armata a
II-a angled', general Plumer, sub
Sasso si tot felul de alte materi- bomanda Cele mai importante exploatäri ale Casei Autonome
al, regeld Heide), Inaintesza
Cu mica amid& din 1914; ostasit In me de 20 Septembrie alti
englezi ware parts la numeroaOé poi la 14 Octombrle cu
lupte et in batalia dela Marna In leakture
15 km., a-
7 km.
rat trupeie belgiene at
unde exurb electe irisemnate, der tranceze, faee inei total 6000 unmet-
a r.:;inopolurilar Regattdui Romel
,
pernilte anon!ro I.-
mal mull indirecte; apoi in beta- erl, 100 tunuri
101e dela Ypres, ,deslentuind in sa recaltige, Went.,
Mrnts, Heule
Bete splendor.. loo tradition. '',,grianacleStri, aerie maresalul Each,
Romania este o bard
lneestrata deli indent, git multe a devenit us important articol de gat -
admired' maileu interne, tutunul malariasc atat pe terteorid vochtulut Re-
dealungal
eXport, care a bucurat pe pie- Incepand din Vale. 81 Pala ill
earpatie

- -
bete virtuti de infleklbile. regi- ti rapiste g
di, gratin tutor indulungate slortori, Stepanit la esteem de sentimen- In niclun moment al istoriet, n'au ar-
am ajuns se avem, dalitativ, ce tal libertelli personale, s'a opus morelo bittern., in ofensive In categoria aceasta trebue. tele seraine de Merle bond epee- Bucovina cat si in Tranativar
mai bund Rota aeriona din lume cOntinue la nitrodueerea sees/Sinai
militar obligator., privindu-1 ea o
In urrnä, constatand ca este mai consträngere el ca dratnator Me-
,,obtinut regulate mat mari, ea is
Best atac continua de 116 gile,
dela 18 MIS la 11 3103rnbrie Era o
numerate (Maiman ei calla-Ohs
partioulare ale solului tOO Pea-
tea culturu tutunului cum si
Mere. Asa se explica pectin' ce, nia,
numal In 1930, Romania a expor- mete transilvanene
tat aproape- 1 mitten kgr. de to- ramures.
la margmea ate simnel
-
si in Me-
pantie si mat ieftin sit ne aparam dian/data arii. victorie complecti, castigate gm- menSele aticaminte de sere ge- tun. Pend astati, Su fost identifl-
chid coMmile si dominioanele non- renunfe In plus, nu intelegea neutrals se tia valoarei comandantilor de ar- ma, a come exploatarl sunt rno- Piind atat de, importanta be- cate grin cercetart geologice pr-
la un vechlu sistens cu a-
one cit anitorul aviatici, am unit- meant]. canna, Ind& et de marl uniteri, gratie, mai gone nationala, Cassa Autonoma ate 200 masive de sere gema, din-
In trecut, Meuse tot- eu seam& dezidereskrii, mteligen- nopolizate de Stet si admini-
eat-a in Mere tuatara, In mai toate drama, Talk in cele mai gale irn-
gentei, loialitatii II energiel gene- trate de cat. Cam ristononld a .1,1onopolurilor, a dentin Ms tre care in exploatare nu sunt
rectunile. Recent, oarecari turbo- pretuart. lor, care a inlesnit cole o ISIonopoturitor, can la randul program de amelimare a culturii deeat 8 st anume Is: Slant, Oc-
rart.inPalcotina au fast numai in salt este lula dirreale tOSS ienpora Pele-mani-Taf...0ana,4rinerigt,--ele,
caltavoiitensUrDxfitfratitte 1Frerr9- f erVed'g4Ilidiels'RVYtif179P14k,t 'e'ellf'itoaralritgeiltuilg-rtepr tente Melton' egonorince-"eineira In ei000t seop, pe deoparte, C. na Ceram, Dena Bugatag '

mate grille ."aVioaireleir: De Amur- rail de crestereETIOneetate aer.- elan ale tarn. A. M. a complectat pereonalul si Prald. Rezervele de sare ale
nea In leak, am inregistrat, du a- Myra 4 4 Illenirl4 84.44, ume7
In inime Imperial, pen-
Armatele engleze, mergand astfel, In ceie ce urmeoza, vam senile de .specialitate insarcinat cu In- Rombniei, dupa indicettile geo-
Celeesi mdeace, rezultate favora- tru a drept suntraps enema stare de spi-
din biruinta in biruinta, au Inserts in linii generale, cateva elernen- drurnarea cultivatorilor, iar pe loaner autorizati, se enemdi, la
bile. rit, nu dome niel result.. In istoria marelui rezboi mondial te informative in legaturd au a- de, aria a inceput dotorea delta- aproximativ 18.000.000.000 tone
paginl de eterna mandle bratanica, testa exploatari, elemente ceri eitelor de fermentsao cu isotalo- de sare.
MARINA ANGLIA LA DECLARA- MARINA BRITANICA vor putea ilustra pre deoparte iii pentru conditionerro Din intact de vedere calitativ,
Prableme marinei si a Militant REA RAZBOICLUI importanta aerator bogatii is e- aerului, din punct de vedere al sarea romaneasca este Suporioara
ei -a continual generaltd. Spears-
este ini bindle 'de acordmile inter-
leaabolul mondial surprinse astfel
Anglia, cu o urinatet teritorialá,
pe nand armatele cucereau
Lax,
lauri peste laud, marina britanma onomm nationala a Romaniel.-
tar pe de alta interesul pe care-1
umiditatil ei temperatuni. tuturor celorlalte exploatdr1 eu-
Astoel, la depozitul de fermen- ropene similare, avand un ana-
lupta ne inner...re, Impotriva ein-
nationate, care ins5, Pana in pre- formate din voluntari si Yeomanry cisetoarelor si submaxinelor germa- depune administrable CassM Au- tare del. Chieinau constrait in pest de 99,133/4 Menu% de audio.
zeal, sunt inca. prea divergente. (militia alas), Pe care o reunite, ne, unlaturand permuted co Care tonome pentru punerea tor In anti din unit& et proectat pearl' Iii plug ea este frames Mistali-
Arafat-rid, 'care avem multe beer organize si adroinistra in parteJfie- eie amenintau pe aliati. valoare. a inmegazina 0 cantitate do NO zeta, Madera, nefriabria, Mr&
navale srhumeroase coaste de apa- care posesierne, aolonie sau domini- In batalia dela Outland, amiralul mil kg, tutun, s'a inetalal o pu- asperitati Cato.% de culoare al-
on pent cbmitetele spectate locale, Sir David Beatty, en avant-gar- ft
rat, ouslinem ca tip general de In- compose jumitate din civili, lames da morel flotei britanice. surprin- Climatul si solul Rontaniei 11- ternica instalatie do conditiond. ba deschisa si uniforend,
arena. CruCialtorul, care constitue, 'late din rainfall, st eves in vedere ant and intreaga Rota germana, o e- Ind in total favorabile caftan In afar& de acestea, constotan- Productia menu armaid fiind
padre nevoile noastre, cee mai a- mama' aperarea proprle, potrivit
er,a st.& cu hotarirea care aminteste tutunultil, sub admiritgrabia de du-se Ct, thtununie romaneeti regulate dual nevoile actuate se
decuata imitate moritima Statute_ pzluotpiulot admis de self-defense
Appi, p mice armátd aorta, regu-
tEntras-ceS neer magistralele decizioni ale nemurito- Stat aceasta a lust o roar" des- sunt susceptibile de noi eremite, ricile0 door la tea. 300.000 tone,
Unite, care au patine baze navale si D. General RUDEANU mini Nelson, vOltare atingand In 1929 aprecia- ran, eau lout in studio toate insa posibilitatile de productie
rare pobesiuni maritime, nu pica late. al.:Mite ca entitle =mate, Cu aceesei indrazneale $1 curai bila proddne de 25.000.000 kgr. problemole Se ordM egfleol ei sunt ua mutt mai men,
else mestesug, din volantarl an. steal& ale ruse/ engio-saxone. A. flee ae melir 1 1:01 0,-).
departate, muslin construirea de salami lod patru ani, menite se se colo mica armata eagle. se Mal- Suprafata maxima cultivate a technologie In legatee& en cultu- Pena actun cativa ant, slate-
defraud,' lar Pronto, care arc de tramparte repegicrune si se In- ta pe culmile eclat mat matins e- fapte Is analeie maxi- Mat In acel an de 35.000 Ha., iar re acestei plante, infitinandu-se null de exploatare al sdrii In sa-
asemenea Matte posetiuni de and- tervine acorn unde apirarea pro- rase, &cola, preferind sh mosna nemurltoare
nei numeral culivatorilor de tutun in acest scop 5 alo Inotitut pen- tinet" ramose ere acel numit al
tru culture 50 fermentarea tutu- Mood...slier", edict, exploatarea
rat, der mai toate apropiate de me- prie se dovedea instalcienteg &cre- biruitoare SelCI sa ramena, Inv's- In toate aceste 500111 uriase pie de alma 90.000.
tropole", prefeea submarinul, care ole, conform celui de al doll. Sa. deveni Maud damn, al maze- uscat si pe ape, Mares Britanie a Din pund de vedere ti climei nului la Banessa-Bucuresti, In- un mans, crater fdeea ca pretul
este aerazi cel mai WW1 mintan de principle de opera. englem Mu- lor care probasira a Maus inrareare gamineot floarea tinerent Mier sat, si terendui se deosebesc in tart zestrat Co un vast camp de ex- de cast al morn ad fie ridicat. Ca-
aparare maritime si totusi acrid de tual-defense". Dada de garment, pentoo a smut- luptand viteleste contra eceltilas 4 regluni nine distillate, prOprie periente ei cu laboratoriile cela sa Autenorna u MonOpolorilor
Amblele armate ave., in 1914, un ge aliatilor victoria. - Iropotrria cards au lurid Piecerr pentru culture anurnitor mai moderne din Purepa nece- infelegand ab intengifice pune-
dime. Meetly total de 922.609 oameni, a- Marlin si bravura, osta-
Este de done SO se rating, In a- mmo: 468.700 armata teritoriale cu ROLM- COVARSITOR ea aceiasi naStril, pen& la eltimele lor pu- varietati si calitabi de tutunuri sere pentra desavdrairea studi- rea In valcare a acestel imense
AL ARNIATEI ENGLEZE Si anumei
ilor ce le intreprintle. began], a inlootrit in mare parte
'test domepiu, la o intelegere in- regervela el, si 453.900 cea actlfe terL anexa. a-acestal Institut. venial sistem de explodeno
teniarionala pentru evilarea cursei cu regervele el. La Inceputul lui Oecembele 1914, 1.-Regiunea de ses care Cu. aCarInflistat
Arrnata teritoriali se
de intrecere 81 a cheltuelilor Mettle. complet ...a
nepregetite pent. un Oa-
Ina mina sonata engine de 1001000,de ADDCERE AR4 INTE prinde dimple Dunarit din Mun- de Culture din intarat, flacon regiune scump si anevitios, do un sistem
coalman spe- mecanic, teftin hi rapid. Prin s-
lt iyotazi nrineni nu poate trite ea.
cu armate europene modems; giV¢Mos 417;t1r6O1 d'1:191614ell :no* numeroas'ele cruel care se
tenia el canasta TBS. din Tran- cial, destitute pentru experien- cout mirioc, pretul de cost la to-
ARMATA TERESTRA bola ier era regulate, nu dispunea dr- deri rare fura succesiv li PO deslig lintIrlinelé de Mi englest, lariat" In silVania, produce tutunuri go Si selectionara, ne de sere s'a micsorat in Moci
In Anglia, servichtl iralitar este cat de 244.000 in activitale, din cari, inlocuite cu suoi forle trimise din dal PIantel, stem aläturi Cudinalenor- Male, mare, lariat si nervura be'ToatO angle nrnsuri Mate de
voluntar. Cariera armelor no este 78.500 in Indll st 40000 In colanli. Anglia. roilor nostri, troenIte din Banat si
e- priest,. /Westre stint in general Cassa Autonoma a Monopolurilor apreciabil. Polo aceasta micsorare se ea
cOnsiderata ca o datone nationala Astfel 3iva de 5 August 1914 In deeursul minor 1915, 1916 st Ardesi pane la Maritsti ef Mara- tutunuri inferioare, bune pentru au dat rezultate deplinsatisfaud- putea pretui de vanzare
ci ca oricare alta genera. Soldatii Mood declare regiroi Germania, 1917, sonata englea, merry somata, producerea tutunului tie pipet si loan. Crane lor, plate romanea. al sentreduce pe pletele
prime.; in abate tenet intretinert Anglia nu dispunea pentru a infra a intreprins Met pe frontal din Subt uivale, tinerli fellow eimlezt,, tigaretelor interlude.. Varietabile sea este aprovizionatt cu fabri- sexed romaneasca strilline uncle
este metal
Ossetia, in campanie 11.0 de cu add 010rud lt ochil alba-
desalt de inure, si o so-MO care in- memo satrap; cloned& netagedul- Franta citt si pe eel dimOrient, inai
multe Moshe cu maxi sacrificii de sari subt eeleialte, Mead nostril cu
cultivate In aceasta regiune aunt cate confeelionate din tuttinuri Cancurata
mal ales cele de origine arnerf- de louna calitate, nine coneeetto- hace stritinede cart alte produse olmi-
cepe dela 26 lei pe ai, suma care MOE ce, dupe cum s'a sous, Anglta virIl omenesti, si de materialer ina fsta area de soare st uet,li negni Calla aclrinatizate, cunascute sub note el impachetate Io ambalaje conditit exploatate In
merge marindrase proportional, du- a fast inocenta de Dbucnirea ma- are regultate mat Incemnate. ; Sträiditort, dorm In 11115te-a diving, numele de falomila ii Satmd- cari raspund tinei bone comer- spre vanzare moderne se pot oferi
al vechime si local unde se prem- eel catastrofe mondiale, arbor dupe cum Dupe una din aceste ofensive, cea a binecuvantarii cerului, cum doar-
?Tan. rat menial eftine.
tot inocente a pornit
teaed servIciul. dela Loos din Septombrie 1915, ea- rite pruned sfant pe genunehil
Pastrand stride' necesar pentru mandantul armatei din Punta Ms- closed, ofrande feat nabs., alePe- A-Regionee de sub coline din vari a produselor si unei pennon-
artistice a fabricatelor.
Pietele stralne unde sane ro-
Antral se preeitita la reautare antra.s prouriolui teritorite, Anglia learnt .John French a fost Inlocuit noarei lor nationale, martini ale 5-
o- Muntenia, Banat 51 platoul Tran- taxi In ultimul timp, Cassa Ado-
maneesca
vreme
caplitat de mutt&
Circa 30-40.000 de voluntaxi. Fie- trimis, de indata in Prattle., un generalul Sir Doug.. Haig. silvaniel, produce tutunuel co Mina a Monopoluellor a inceput mint o reputable birie stabilite,
care reorient lei are, in mod per- core expeditionar, sub comanda ma- grin In 1918, armatele englege fare
0011050 Malt Meal. '
fOrtis ad P.a..= Pro Pepsi. loan' mare, tend fin, serrated st, efectueze si un export din a- erat bulgara. in special cea jugosleve si
manent, o parte (circa ¡unlade.) din reeduld Sir John French, 100.000 pretutinden1 biruitoare. subbire, bune pentru MM./Cares ceste produse romanesti
cadrele sale, in donnnioane sal!' cO- soldati, organizati in 4 divtaii de
lorni. In general armata terestra 20000 oameni firms, o dtvigie de slabeate, uremia Mrut, comm.. minim pentru drepkate, libertate sl
>lustre, et pro eivitate Der.
7. Orient, 'general:in Allenby 'bate, Acest taprein sanrificu, field In tigareteloe de minute millocie. tole straine, In special pePe pieta, neascit *-
Stara de deasele, sarea roma-
ra'a mai exportat in Af-
ti de un general german si inspirit o lume mai biota, ramane, 15eS ta- Variettetile cultivate In sceasta Darlene ei dupe chipul In care rica
este Marta MIMI omelet-mesa SPm eavalerie de 9.000 claret,. si ragtime aunt de origine orienta- au fast primne de lumetoril de utile occidentala franceza, In In-
pilda in India, care are vreo 350 mi- aferente. de legendarele Mani ale Ranee- g.% o Maenad" Indeatructibilk, le- Britenice si la ultirmil Strap
thului li Damascului, inainteara te galore de Anne intre mares, nobila, ld aclimatizate, cunoscule sub acolo, se Nate neciajdui sa se in lengths.
lime de locuitod. efectivul arma- ACTIUNEA LORDULUI
lei bntanice - englezi al indigeni- KITCHENER saptambni cu 890 ktIonaetti, on- Dials Engliteri II neamul cama-
panel Damascul si Alep.
tote de 170.000 de oameni, aeonue De Meld& inst. ce eitzboial fu da- pe frontul din Franta, sub cox ne mine.oi, aso o va putea nict
ses.), legaturb Pa casnici u shirlelciu-
numele de (Thintpati, PetStelae, obtie framoase rezedtate, descht- fi Cu
3. -
Samsun ft Banat.
Regiunea connelor din edndu-se aratel pentru Romania stril de
trate acestea, martin no-
sere poate II bet, deavol-
reprezinta cam un raildat la 2.000 claret, poporul englez se trezl din manda maretalului Douglas Haig al Mot Mica, data cat pe parnant nord-estui Basarablei, sud-estul un sou Jame de veniturl. tat ei deaceea prOblerna aceaste
formeazd una din principalele
de locuitori. umul lul de pace si, din met mo- dupe directive. generalisimului va teal adavarul, morale $1 drepta- Moldovel i Dobrogri, produce
ment, numai exIsta pattern el Mini, Foch, armata IV, Sir Henry Rawl/n- tea. Romania poseda irnense
t010nur1 cu fade mica, built fin, minte de sere grand, ellspandite aka: preeminent ale contderit C. A.
NEVOILE ACTUALE aid aur, ski argint, son, porneate Impreune ca. annata
,

Din eonstlinta arastel lead:Lunt sa-

Inarmrile moderne fee necesai preludecati, nici obisnuinte, nici Ban.. Debeney, Marra ofensive, c.,
se desprand In aceste rate de Culoate galbend deschisa, aroma,
placuta, foarte apreciate neaten
credinte, nirde, nimie mat. scum, dela 8 August, Inainteaaa 19 km. al sarbatpare,
o activare a pregattril noastre. Da mM sacra, dead deem. carte pa- captureage 22.000 prigonierl cu 400 gratitedineaalepoporului

bad
Imperlului Hellenic
romanese fabricarea ttgaretelor superloare.
loria !overload itt momentul de
font este sa. niecanizani urgent u- prim apel lordulul Kitche-
tunurt. pentru marele paper britanlc $1 re-
La 22 August seneralul Sir Geer, conoatints noastra aerie splendida
ultatile. Cared grivernul a sport ner, In August 1914, dec. destui se- ge Hung, cu somata III, engleza, a- annata enticet, co glorioasele ei
Valeta-tile cultivate In aCeasta
regnme aunt de origine Orlentela
aelimatizate, rammed sub, nu-
Rota de räzbai a
Inane exercniul in curs, bugetal entailanulul, de razbol pentium. la fi- utato de arrnata IV, curarette era- stindarde din razboial mondial,. In mete de guise, Ilialovata Si Re- (The British Navy)
miItar cu zece tnilioane Ire Marli- nale numeral dIvIzillor din sele Albert, Peronne, Hapaume al fa- fala cetera., cie respect el admIratie gina.
ne, am fost acrizati de Orin-lade cif /Pants, se fie rideate, cu Mate nu- ce 34.000 polzonieri cu ISO tunuri. teldeaupa ne vain desooperi. Glseftoalllo bugetare panted, Hots
arme- meroaselo plerderi la S. la ABM. La 2 Septembne, generalui Sir Hen Vasile Rudeane
4.- Regiunea dealurilor, pant, de reaboi, au lost In 190/14, de
net:Fined reprezintil forte britatilral
n toate partite Moll.
facem giraibneli exagerate lul DO 1915, la 37. ry Sinclair Horne, cu armata I en- la 500 Metei altitudine, card eu- 47 milloime Ilre Merlins. la 1925/26 In latinarie 1936, clad expirlf
ta. Or, treater tit se rate ce cchipa- In Mai 1016, Regele Guaira V, glut., aunnarple linia Dracourt-Que- prinde regiuntle vitioale din Ol-
ree unei Puttee Origazi de tanktiri multurnind poporuloi seu, Seca: ant, Mr eli corpul canadian Sir Wil- tamale, chellnali Wall midget la 60 pactul dale Washington, Anglia va
tenia hi Di:gongna produce tutU- nrilloane fire' antenna; sPre a sCade
cu enervate ei, penta a putea re- Magnifieul patriotism 81 abnega- iam Currie sl corpul 17 din mmata nuri cu fade mica, catifelata, avea 15 sage de Mott, 64 cruise-
elate panii la transfontraree indus- Bun. de rare Bra a Moat don- III-a, inaletcaga 20 km. MMUS
.. ',ends sa se attune Orin rouan- 12.000 palgonieri cu 150 amyl.
Pacea bogete in ulelurt 5 rriateril reel-
.

din sou in 1932033; la 511 Millaine

lire sterline. Pentru 1935/36 Inst.,
care, 164 dIstrugatoare, 42 submit-
trial dyne in caz de debut, costa iOniavoluntare
I

5,041.000 de earned". Alunse in fate prImelor 11011 ale noase, avand o culOare galbena nInistrul de 'Inutile a alocat Mart-
si 6 Vase port-avion, La ageraiS
aproximottv pat. milioane Ilre Acest Mort nitre. tot mead, po301e1 Hindenburg, armatelc III Partldid laborist Ware roseate fi o aroma placuta, ass- ial de Mahal, a noun soma de 60
data, Statele Unite nu vor avea de-
lar utilizarce aura dirazii s'a Meld vreodate. de un popor in IV eagle., atace din nou cu Inver.I manares, tutunurrior din Mace- al 30 crucisaloare $1 115 &trued-
de irlanr teie se aided la opt-none imprelmeri similare7. sunare pi dupe met =site sfortirl in nici o incredere in pas- donia, pe care le pot 1510001 eu mfintaile fire sterline. , oare, lar Japonia 29 cruets/Roan
trilloane lire Sterilise. 0 a douo unman, a Lordului care lea up/nape 40000 Prigon1811 tele de 'pace Intemeiate sueces In fabricatia tigaretelor In 1934, Anglia dIRPUilea de' au SI 77 disrillgeloat,
in 1916 st introducerea stic- cu 480 tunnel, cucerese impasst, cu pe murmuri uriane, dar superioare. In aceste realest se anal de 1.211101111,119 eke le Ste) Dominimmele briteeice snot el ele
COLABORAREA BRITA- Derby, way, in 1918 a gerviciulul oblige- armatir I-a englege, aceasrn Ra- are cep mai mare nacre. guilty& varietatee laca (Bridge) ele Tide aveau o llota do attabo /mediate. Astlel, 7.elanda are 2
la ICA IN CAZ DE RAZIODI Bela partial, In 1917 serviclulal mona pagifiene pe o adenelos de dare in patteteriit pe care din stimantli Detainer& din Mace- le 1.195.000 tone, Freda de 62Bil gradadloare,Canada are 4 distill-
in 'ultmal razbol am putut Dune
obligatoriu cu numerease uestrIctil 8 la 10 km.
i a celui obligatoriu pentru rail
ill Mime, Pe continent, mai Intal mi- Sn 1918, perms, nu
Aceleasi anima Ballot.. opal Societatea NaDtanilor ni donia,
la reeumat, climatal al nature.
one, Italia de 350.0110 tone si
wide de, 750:000 tone.'
J. gAtuare el 3 vase de mine. lee MIR-
llamal ea se 20 km. si criceresc succeeir aouacle conferinla de dezamnare Wilful Romanist permit oft se
Iralla are 4 ordoIsilloare, part-
I
tre divizii, apoi Inca dote, adica minting constant& puler. amulet Curnbr5, Bohaln $1 Caudry, Maud le-ar putea face en se -in- Cole ma' lolnioase vase de WIWI (wino, 7 distrugateare. 2 stibnite,
sase umbau fir total. Astazi crud ca engleze cu plerdeille enorme 12.000 jrizonlerl. cu 152 tunnel. prodda In tare toate cantabile Rik Head" (42.10E1 Moo), Nel- One el 3 monitaare. Melon de Sud
am puteu nitrite trei drifted. Coral- eater ite, due inca sa o eidice con- ficeastd-Inainture,s armatelosoni.. oheie. de emetic donuts de consumatori. son" 133.500 tune) si Rednen" e Mermaid gui 4 dIstrughtture, lam
D. LANSBURY
-

fella aceastu inseauinet desk. Pie Uinta, sporind numfirul dritioillor gleae, In enure cu cele fraaceze, din Cunt recoltele onuale de tutus 133.900 tone), lieeare din ele cos- tuna, cu 9 vase de mantel.
tin; dar canted)/ geed ca eri, trImiss Pe Malta Ola Pranta la 56 dreapta lar, pe 0 adanchrie trade depalese OU muit neVolle curiae- land Cite 5 millarde lei. 1110.000 do

www.dacoromanica.ro
 Pagina 32.a o u

DOMINIOANELE BRITANICE: NOUA ZELAN

F
ILL

-
a,

.
BOGATIA NOUEI ZELANDE: OILE; - ORA$GL.CA PITALA WELLINGTON - MONTI INZAPEZITI
-
; $1 VEGETATIE TROPICALA...
alsmina

Snuftotal
(The Juridical status of the British commonwealth of Nations).
r a runpmintii ile naliuni hrflaice de Dr. A. POPOVICI
Asistent de drept public la Universitatea fah
Post busier al FundatIel Rockefeller
Autoritatea suverar. a Coroanel
Britanice este recunosen astazi de
offense, comsdb evolutiel acestor
Penn din comunitate, este dove-
O ;Merle cu tot. speciala In sat ei Cameo. Comuneltr. Ea a re- tectate, stAnd in retell speciale cu nu oi
Comunitate ocupà India.
-
a Parlamennalui 1930, a stabilit in drept peen pre-
binai deasemeni reprezentarea in Comae. BDtanin. ca en mai su- Imperial care este Part/mental Re- gresele acute de DomInlaane el in
Ora grup de state, de toate eategord- da de utelegerea rostul. sau. Parlementul Repine Unit. e n India, gutalul unih El PO00AS dsoptOl meet& priyine Cu toe& libertatea
le ea form& si deznoltare politic& el Fremantle constinalonale engleze Organizarea politicä si juridicä Uncle chestiuni lapeare, comer) parte pe tretate, porte pe uzajuI legiferne pentru toate dominionu- obtinutil lose aceasta materie, o
seezate pe teritorii care apaGin eon-
tinentelor diferite, mete pollticee-
au serht ca mod. ;0 ex
mantle. Autorii de drept constitu-
demt. extern, batere de monetal sunt re- ga practice politic& E interesanti no- rile regale. Pe baza Don din 1865 chestiune de rem/adhere autono-
de Penult .Britanice a produs o zervate Ouvernului Regatului Unit. Ounce de supremarie (paramountcy) LThe colonlal laws validity Act) miei eu eonducerea genera.) a ea-
CS i jundiseete in mana Sosietate tional eagles impart %tor% consti- nee orientare in studiai ei doc- Apeturile la Collate din Irlanda de care nu este Meatiob cu aceea de mice Act colonial care este contrar eerilor externe face oa guyernul
ile tohiunald a Angliel in Constitutte voltarea dreptulut public. Acesta Nord, in materie %dicta00 se adde- suveraninte. man Act imperial, este prin insaet Regatului Unit oh Amnia In primul
Manifestarea ei ei aspectul sub melon rid& la 1701 ei Constitute, resale din indoitul aspect al sta- seen Camerii Lannon India /Minnie& este condusa de acest fapt inopetant Supreme% loe responsabil pentru afacerile ex-
care e print& in diverse Pare, ale Britanim dela acee data, deosebire tute% juridic al Comuniteit care un viee-rege nett do Comae, a- legate a Parlementue Imperial a- terne generale, privitoare la Como-
abestui teritoriu prezint& situallani emesenzatoare %tond dar ei sera- presupune raporturi seer& de Insulele din Canal jute de on consiliu earecutin cu supra tuturor regiunitor Commit/ay nita.a de Natiuni Briton.. Geyer-
taridiee variate ei complexe. nificativa. drem international, den stet la Insalcle dm Canal el Inhale Omu- aviz consultativ, legislator& 51 ea- th Britanise este limitath numai nele Dominlosnelor pot stabili aces-
Eficienta sa asupra unui mangle- Ultimul patrar de veac ce beams-
nean fenita domnie a actualutui stat, leaner. Comuninth et ca lui (Isle of Men) surd cuprinse In- ten propriu, sub supravegherea se- prin eceen c& pentru ea un act al dun guvernele strene in ches-
merat de popoare de diferite Imitate comma In report cu Sta- tee Insulele Britanice, der nu fac entente de stet pentru India, Parlementulut OS fie splice In a- tiest ce le prin. ei dau ataz pen-
organizate (Merit ea forma de rege, George al V-lea, supranumit tele din efana gi raporturi interne de parte din Regatul Unit. Dreptul In- care este responsabil cane Gunn. ffin de Regent Unit, Deb. sä. ca- exercitiul palterer prerogativei
slat t legate intre ale pries raper- tent poporului se Ghe father of drept public constitutional ei ad- /tutelar din Canal este bazat pe ve- Imperial. India nu an niel Inalta phne, dispoutil militate In acest Coroanei de a nee% tratate. La
turI tunere et naturale nesimilare, his people), a deseareit mole% ministrativt ta ce privehe organize- chile obissimi (cutume) ale Duca- Carte propriu niob, diversele Innate sens. Atotputernicia Parlamentului tratatele acute In munele Coronet
sub specifica demunire de British autoriteli Ceroanel Engine dela
Coinmoinuealth of Nations" pre- Imperiului Colonial" la Sohetatea
rro interne, fan de Metropola t..
Normandlei din care au Met Curti fled simple tribunate, cu apel Mtn., care dupa expresta 101 in antenna Intregei Comunitati, on
Din prima categorie, sonstatám ca Perto pea la 1205. Suveraniten direct la comitete bud.. al Con- Delhalme poste face orice mamas plenipotentiar al Repel. Unit va
supune o acomodere a Met de su- de Nathan Britanice". la baza organic/Gel Comunitatia Regelui Angllel este e.t.a nets& siliului Pty. al Coronae din beat fa., si viceversa, nu", a semna in manacle Mar. Brine el
veranitate la emote sintatiunt, ca- de Nations Beitanice de: in dryptul iba istorie ca Duce al Protectoratele nu fac paste din fost phstrata el aid. In ce priveete Irlandel de Nord el pentru toate per-
re-i dau aspecte aaeortitaaatifioa- Titlurile regale si competinta 1) Regulele pinta, de drept in- Normandiet Imperiul Bream Ele sue tuition talentosi legislaturilor coloniale loca- t& Impernalui Botanic care nu sunt
Otte in teorie, de& cum inset unit Pe bee lee constetionale ce ternational stabilite pdn a) pactul Ele sunt supuse supreme. legis- mod neeompled orgaanzate sau in , este Intent pain regula ea togas- membri separat ai Soeietatt No-
profesori eaglest de drept public h reolementeaza
marturisese.
dreptunle lor la sumSocietatil Neil/niter ii b), min tra- lative a Parlamentului Rene.
U- care, prin tretate, consimtamant aturile domeniale deei supreme In tiunilor; tar peen fieoare Domi-
tatele bilatyrate de uniune politic& nit care este exercitate pentrot ele sau regule native, locuitorli au ac- sferele neonate tor, sunt limitate nion separat vor swum plenipoten-
eesimea Consent Engle. (The act
Structure intern& a relatiunilor of Settlement, 1701), regele Angliei precum sa in raport ca chestiunile de aparare cepter protect% Minnie& et ale ea- nee a lehfera numai pentru pa- tle. speciali. Dominionurlle sunt
politice ei juridice hare statele se %Melee& Ira documentele oficia- 21 in genere principtile generate ea de cutume de Meet Ace-Arlie le- ror retell externe sunt madame de ea, ordinea ei buna guyernare a consultate in toate afeertle de in-
rnembre ale vastei comunitati, re- le ..prin grab% Ile Duninegen Re- ale acestei discipline %rid.. Motet e ale insulelor Jersey oi Marea Britenie Losuitorli unui pro- telemeter lor prom& lele nu pot tares comma, unde govern. impe-
flect& istoria politic& a amei lumi ge al Regatului Unit al Mani Brita- Dispozitiunte Pactului Societeli Guernsey eamosoute ea state, au testant nu den% salmi beneath. egifera efeer extra-teritoriall In se angalean pets tratate. Cat
in lupta pentru organizarea ei asi- nit el Wendel h al Dominionurilor Natiunilor, care prin art. 1 conhde- Peter00 de a De. Aelo (legi) care Ream:turtle lor eu Comma sunt afar& de aceasta laminae de mate- rial inter-impe-
gurneys unei Wet publice de Mat, Brinnice de peste rem', apeator al ra ea membre ale Comunitatii In- au nevoe de aprobarea Corona. in extern de vartate. Ele sunt consi- ell mai este si dreptul de refuz sau priveete wale, nici un Dominion nu poate fl
proprii. credintei ei Impeat al Indiel". A- ternationale dominioanele ei solo- Consilm. derate ta... strains 01 Coma00 legi- din partea guvernaterund legat printnun tratat face in nu-
Sub imperial st impulsul intense- 0605ta ossnerare de millet sugerea- nille ma Mier& guvernare, mecum ei Slat. Guernsey legiferdin pen- felon& pentru he (sub The foreign reserva ea reprezentant al Coroa-
lor economise ale Metropolei pe de HI ideen autoritatii teritoriale a Co- ache din art. 22 privitoare la men- tru insulele apropiate: AlderneV, Jurisd)ction Acts 1890 ti 1911).exast general nel de a da asentimentul sau la le-
mete Caroanei, la care el nu a con-
o parte ea al. intereselor petitise ale roanei Briton. deet nu deserie e- delete Internationale, sunt regoti el Sark, Hero. oi Jethou. ea pmtru teritorille macerate sau gile parlamentului domental, .sau a oiret ei pe care nu ratifieet In-
charlalte stele din comunitate pe xact mtanderea suveramtatil sale, narme aplicabile in structure juri- Insulele din Canal au curtile eedate din Daminioane, conceal- le supune Coroana pentru a decide, dependenta membrilor comma-Lett
dic& a Catania Britanice gi caD au (tribunalele) tor propril, ale car00 Dunne fiind stabilite ea pentru Co- in raporturile Regan] Unit ei cu
de alta, aceste nature sunt in con- care in linil generate cuprinde: teri- avizul evernului Regatului Unit. stetele . serene ...um ei relettle
tea sclumbare, le care a cante- toriul Regatului Unit (United King- rontribuit mult la modiflearea et decizit pot fi aturol 000upe l la co- lonii, prin Ordne in ConsilLu. Ju- sa
en Mt& foarte large) mew& par- dom) al Insulelor Britanice ei Unio- Steele bilaterale de uniune politica, mitetul judichr al Consiliului Pat- risdictis anarrine tot Coroanel, prin In fine, Coroana are puterea de a independente cu Curt., permeenta
ticiparea come., la rimbeiall man- n.
de peste met (the common- ease inGa in eadrul tratativelor po- na (Judicial Committee of Privy Curti consulare.
tty, 011arnale amain ei rent gi Came& el Mani anent
refuse aplicarea lager &Miele, de justitie Internationale) dela Hags
shim. dupa ,50,00 pram% nu afietesza Len inn sin& cirep-
hale coreiteao precise consintite de sta- Slat., et-Cone Regale ale eass- 'gfillt,4V4espoobit'4:en'R.t.el eneetnatorului genere Aces5e tul neluely al Corhenhi In cepri-
alte base. lonille, India ei posesfunile diverse te% oderente In elan, de ...Pe-
10100 Jersey el Guernsey sunt pre- Matte a pepoarelor respective, se
putert eel nescrise formal leaden, vecte declarer% de dole ei neu-
Principite not de drept interna- sce aneous . nile reglementate de normele poet- sides de un Banff nun& de Co- guverneaza. de Conan& in raped eu primit eenesie de statut, en va- tralitatea Ar fi co detain
tional, modifiable raporturile intre Regatunl Unit al Morel Britanii h ttv ai expres stability prin mitten.- roe. Pactul BaCietatli Nehunilor h cu a- riatii nu mid dela un Dominion la al- online
Insula Omen (Isle ot Man) are %town Comisiel permanente a man- tul. Prin Conferinta Imperial& din uaui Dominion Britanie dace Co-
recunoesca neutralitatee
unele state dominante gi metropote, Mandel de Nord, ass cum este de- le de mat sus, orDe Winona. nepre- 1930 s'a modals modificarea seeder roana ar deelana rázboi
recum h teeptatele resunoneterì d° numit astah, cuprinde Insulele Bon yeuta, ce s'ar ivi intre-natiunle Co- Perlamentul oSo wood, cunoscut datelor. Oppen-
drepturi ce shu aeordat statelor mi- tanice propriu zise (Anglia el Wales) munitätii Britanice, ar reclama o ea Tynwald Court, condstand din prerogative Geckle-se esupra ant- helm: International law).
nor,r au cantribuit mutt la aceasta Scotia h Iolande de Nord resolve, py ban principillor dren- Gamernator el Consiliu Si Camera Constitutiunile Coloni-
tranhormare. Tutele Battenteä s'a Uniunea de peste mári cuprinde: tint international, stabilite de prac- Mellor
Republica tice vietii Internationale.
(the House of Keys). en-
turtle dale curhle Preell ale ILLsigei tot.
sp10:11:=Ifttf=e1 Legatura de supunere comma
exereitat in toate impretureile cu Dominionul Canadei,
madmen., acolo unde rolu] sau a Australia, Dominion. Noua Zelanda, Organizarea politica et tint..., Omulut se indreapta tot la Comi-
ilor $i Dominioanelor -tali de Coroanä
fost de educator polite el ocrotitor Uniunea Africet de Sud, Stand li- de Ord& intern in Cornunitatea Bra- tee Madinah al Cons/Mani Privet. trarietates et individualitates lo- Judiciara
al popoarelor net 0 continua le- ber al Irlandei si Newfoundland. tentrá, este in cea mat mare parto
consecanta statutului san interna- Uniunea de peste märi: Domi- sistemului colonial englez. Colonlile
.ta
sunt treaturile earacterlstice S'a vase
In ce &veg. %dint.% 500elenr ! &twine sunt pentru a income 55
din cele de mai sus cite
tional. Plyeare din cele eapte en sunt Io fapt, ea at in teorie, supuse tatea prom. a dominioenelee ea se combine autonomia legek co U-
num ce aledtuesc uniunea e eons& nioane i colonii (clasificare) supremallei legislative a Parlamen- extins el se extmde asupra dreptulul munea sub o comae, intr o come
AFRICA DE SUD deran ca antonome, iar entente,
lor in cammitate e presupusa a fa
10101 Imperial ei Coroana, 50 animal de numire a judechtorilor, cad. deet nitate. In sfera acestei commiebl
Dominion este, in sens tare, orhe governs...01 Imperial, poate so-
datorita voantei lor libere In seest tertian/ sub autoritatee Regelul
dominioanelor sunt nu- mai este los de desvoltei el de coo-
legIslatie lor proprie. De aici mitt de Cana& prin geernatosul (Blinn gradate, de reporturt
eon, pe base primateoi de auto- Colonia an eum e definite se ei spune Ois guvernarea unei en- general, e nenoe de avizul guvernu- S'a emis Mena mat tribunal al Co-
determinare. Ele sunt considerate prin lege (The Interpretation Act, lonli a Caramel consist& in regula lui Dominionului, eonform prevede- ne:tali...1 pentru rezolvarea dispute-
ca natiuni autonome, unite paean 18891 este orice parte e dominio- personalis, direct& a geernatorului. shoe constitutiilor respective. Inde- tor justitiabile intre mean.. Came
comma' credinte in Cornet egale manor Coroanel, exclusiv Insulele (0 erin in Malta a necesitat sus- pendents% ei stabilitatea drepturilor nitlitii, prin stabilirea and liste flue
in statut, in aim o form& subordo- Britanice el India Britanich
nate ono enema, in orice aspect al
pendarea Constitelei respective ha judentorilor in Pallet:me este at- de
Cu rezern prieloare la India ei 1930-31) gurat& de apemen ticelorsei mina- re %Meth eminent at Comment
eatpermanenti neat/bat prin-
afacerilor interne sau mterne, li- teritortle in no% situate de pro- Adunárile legislative aunt in use- ph see au Cost consecrate in Rega- din care, in cazut unel dispute, un
bed emaciate ea membre ale Coma- tectoral h mandat, dominioanele le wipe alese, In alteD numite de tta] Unit. tribunal ad-hoc sh poet& fi hes.
e/ail de Natural Britanice. Ele Coroanei se pot grupa in mod natu- Coma. (Coasts de Alto ei Hondu- Toate dominioanele posed& matte Unirea ei Imitates Committee
w ei-au &sere aline patted de ordin ral in douti categorii: a) Dominloa- ras Britanin In altele scant parte a- (tribunalele) lor proprii, sisteme de Britanice sub °omen& nu este ei nu
legislativ ei nectar, care el-au con- ne Self guvernate (self governing) lese dar 00 membrii numiti de Co- drept pentrui administrare, eu va,- a fost niciodet& o euran uniune
struit o supsa-stretura proprie a ei b) Colonit DistInGiuneo %De ele nanis, formed majoritate aidelh, Math marl dela unit la altul. Mal personate sub un rege, cum a fost
editdului individual, pe fondatia Hind mult din puntt de vedere ease este adeveata esenta a gener- presus de toate instantele locale sob lean% titre Marea Britanie el Ha-
ce le-a foot pus& de stateul tute- politic dent juridic, eonstft in Isp- al/an...1u/ celonial englez.
lar. Inbripoimate posed& res- gee.
inn prerogative regalia de Justine,
Gibraltar, ST Elena h el. Mai exercitan in base statutului, de ca-
nel.
ne Coraana este una el %divi-
peste tot Commonwealth-at.
Meet& situatie recunenutla prin ponsabil, pe cand celelalte un gu- 001050 n'au adunare ne Rege, cu avizal Comitetului Ju- 0;0.01 teritorillor u-
Conferintanmperiale c) din 1926 era vern responsabil In sensul de gu- Constitatille sunt aleleturbe Poin dicial. al Cons... Print (The Ju- Dominioanele aite sunt unite prin legratura unei
in mare parte un fapt deja indepti- vern prin. o mean,nb, un cabinet Serlsori Patente (Letters Patent) dicial Committee of Privy Council), summed dare Cone., sta-
nit mai ,dinamte, prin capacitatea responsabil ea ei in Regatul Unit, emise de Como. In consilio, cons& ea tattle& instant& de apel, pentru bilindu-seeomune et Mel o schimbare nu se
de a exercita toate drepturile de au- Lnu pt. &inmate constitutional& tuind onoIal guvernatorului ei in- toate Curtile din Peer.
Britanic. putea face In Site regal, fee
tonomie, ce fusese admisa inDe ele expresa el prin conventii Constant olsarllunilo Mare el. Gloventatorul Aceasn instant/1, a cruel existente va onsimramentul
0 Prin constitutiile lor et de altfel el tionalet Pere legislature Wean, este responsebil earn Parlamente este anted/on existentei Dominloa- tel. intregei comma&
Ira afacerile Internationale, prin po- singura care-I poate Infante heart Imperial $1 lucreaza prin nelor Commonwealth.. Bla-
zitia lor respective', in Societatea Na- are compete() exclusivä In ce poi- tduei primite dela secreterui de stat tant, este o Corte sui-generis in Fan de dreptul eestent reheat
-penile el in alta activate. mon- legate ordmare ei beetare. pentru colonti, prin 0110101 colonial competente sa de Curte de Ape] din ee.le de agrement, devene
dial,
everanitatea
0 se
distinct..., stabile, nu- Este
ea tm fait M- mai prin conventil constitutionale eu evie sonnetv.
ahstat de ma consiliu statute cu coveter Mtern, dreptul
Peen Dmninioene estra-Bonsi- de saceolune nu poate II exercitat
rid. g fost lor,reeunoscun, tot. du- consta in faptul el Dominioanele Careteriatica comma a consti/1
nDe dar intra-Commonwealith. tra, °sentimental Parlamentului Im-
I pa aceast& declaretune expresa, nu sunt libere in poetlrá de mice con-' nee
coloniale este: executive see-
I numai in practice el dreptul consti- trol din partea Parlamentulal il panned ntre Parlamental Impe- Executive perial. Supreme% Parlamentolui
Imperial apare aid pe Hang& 00101
tutional intern, dad deasemeni de guvernului Imperial, pe ced colo- rial, nu ebtre legislatimile Executive, pe toe& intinderea te- se de operator al drepturilor pro-
Deminieenele s'au format min fe- ritoriului Comunintii Minn., este vince. se Heeler dLn Camunita-
-, . i
ssle mai matte, &in nu toate sta- Mile nu,
tele care sunt supase dreptului ha- Canada, Australia, Noua Zelane, derate,
Dominion.
de colonii self-guyernate: pus& sub seeptrul Coronae
guvernatorilor genera. insbeerea
emir.
te ei ea o mean% de ultinte mono-
nare a Uniunit Totugi o miecare de
- ternational.
..
Africa de Sad (i Statut Liber al %-
dln woe
Canada
provincil
s'a format
unite
in
(The tratatelor
lend. aunt self enema. ii mem- British North AmorDa Act); oase de everndmant central au fost fa-
Suueranitatea in Regatul Unit bet sepárati ai Societet Nationale
1867 ei toate actele executive secesiune s'ar putea produce prin-

Regatul Unit al Marei Britanti h. Dominion. Newfoundland, deg are Wee au format in 1900 republica cute peed In timed foarte recente li7e.'t&rXeilo'unatiletrdeetata'slrgtentodslya;
Irlandel de Nord, este centrul gu- govern/meat responsabll el se bu- Australia Australiel (The Commonwealth of dope avizul Guyernulus Imperial ca- de recunoaetere ob oiinoerrbriIr de
nman:Ant.. Cornunitarii Brent- cure de neinterferenta Act); la fel, in 1909,Untu- re este ace] al Regan. Unit, de& e se Mabel nu pot real totdemma,
..
Din acest regal ins& numai
glin ei Wales pot fi considerate
An-
ea
nee ALL.)
imperial, nu este un membru sepa- au d.i carecter
eat al Societett Nationilor.
de Soot Constiteile lor consultarea h consimenetul Do- ar supreme% Pariamentalui Imam-
de Constant& fede- minloanelor, In deport cu interesele anl nu poste fi apes% la inflnit
nucleul politic central, ate din
Deese- rate ei sunt metals
meet Malta el Rhodesia de Sud mot Pelamentalui Imperial prin Acte ale Tut mown. Prin Conferintele Enpe- ei cu orice rites.. Mai peens de
0-1 aucaye,oudaavedpegegroarnle, icteig,,eLio.11-- Dominioane auto-evernate. Colo- lege (1004). Orloo
. .
tote se Inman loialitatea guver-
able: Bahama, Barbados gi Bermu- statelor federate teen
de legislature locale a au obtinut neunottensea dreptului
membre, In contra de a fl consults. prin
n maul
tim central., aaia,care
aaa recunoaote la
nit o htuathme spemala. Ea are Pro- das au legislaturi electorate dar unui asemenee act, lor Pa
ii sbtdii ',Dui stu sistem de Mee tribunate- n'au gem responsabil. Afar& de nulls de Cantle judentareeti este declarer& respect. h de limitarea autorintil
le 'Mantle) sale aroma el baserlra ea.
Del catcall, acordarea unet sau In apel de Con.. Print
sa stabile, dad este untia so An- legislated reprezentative 5 mane ultra sin, puledior
prop. Mematellgel general
es litotes de repro...ant al Remo.,
Law without loyalty can not stone
'eh.' then the bonds oT Empire..." (DreP-
glia h Wales pentru scopuri de mat in mod teem& Made final catee lor constintio- nu gi al Gunmetal Imperial. tut far& loialitate nu poate Intel le-
buniti guvernare, cu rezerve in ce guyernemantul responsabil. sale. Aceasta este una din oele mat Ste stable report& directs In- attune Imperilled). Pe de alth par-
privets gmernamtne local h le- 0 all& distinctiame valabil& mat Curti importante atributii ale Seremei tre gunnel, Dominionurer el Gu- te, ,
extinderea, indlyidualintli na-
gislate proprie. %Mt din punct de vedere juridic et din Australia din Canada oi Isaltel Curti vernul Regatulut Unit, dint,. eienale g n ealge1Plisnleg ,Mit-
Pozitia Irlandel de Nerd este uni-' important& in den dreptului pri- Aeeste Curti, Int.- fed reprezentate la Lome
Pr/a abet a Pere Domlnioanelm %Uzi ..6 oD-
ca. In 1921, Wanda de Sud s'a se- vet se face intro eolonlile stabilite mal ea ei Supreme Corte a Reeler- Inert Comisionari (High Canoes- re restregere politick sau juridic&
Unite, sunt marile apeltoare ale
parat de Regan] Unit prin acord ei Pe cale de acord (settled colonies) federalism.oi in cele do& doe- nsteagrel. Geeernal Bo4a.'C gee". In amp. eestei desfasurel ar tinde
a devenit un dominion delimit Sta- el colontile cumin sau cedete. Pei- nioane mod yacht la contralti dealt a-
ten Liber al eland.. La ineeput se mete se conduc dupa dreptul en- (A gi numit In Canada el.A- "l'h`lt
totentionase ea Mande se, caetige o glee din tined acordului, colonlit No. Zelando pose& Constitu- Sane. g:::
f ems' d7f3thdC)7Gica: vOselahr as:oar upt o:inn: -- cire esteII500.7gpgge eau?Delete
parte din mod
Inmloono
a 'a :a oecdo imn
large mama de teen interne sucerite eau cedate prastrean tote- thane mean.
ai.is
Constitute Stahel ral se numeete nonol dupe nai ze ¡I
(Homeruleel ramanand in acelae mul lor mope. de Mee (ex. Men- Liber al Mandel a rezultat dintr'un - --i wealth-let Natiunilor Brits...
timp parte din Regatta! Unit. Deel tal romano-olandez in Africa de aced intee Regent Teat el Statu nlnletellor Dominionulut respect,
Australia a lost sum% un Probleme ce se pune menu esto de
privind mat mutt Irlanda de Sad, Sad; dreptol leans. In Quebec). Liber al Mandel in 1921. Mace.- Menge. nem princiele nutonamiei
Constitute alettain cu eceasta in- Mute din ele apelean. la Parlamen- rile
lane, de Nord (Ulster), sub dee- gile, pentru
mirea de' Government of Ireland efectiv.
i
. nee
constiturionale respective se pot
tentie, fu pus& in apeare In P- tul Imperial a li se middies le- enage In actuelele constitell, co
dap& preyed-HID expeese m- Relatianile diplomatree
guveremint mai procedure el competenta special pre- In relarlunile extern, Dominion& de Conetutie peen India, &flat
y/mutt In /melee scop, cu respectarea r& au Mee dreptul de a face mentului Imperial,
Dominionurilor cu mactice asocia-
tel Cornmonwealtnate Noul pro:.
ostualmente in de/Intern Pete-
elands de Nord, posse proprla India si Teritornle sub Protec- palette.
Act. 1920. sumematiel Parham.- tratate separate eu celeriac stritine nou pas In dobandiresdepredate, un
sa esecutlyk, un guyernator general Lului Imperial sl si Caroan.el, In numele cor...t, ma partleipa- politico nationale libertellOr
rea guvernului au Pediment.al le a nou& acme-
numt de Comae h un cabinet W torat i Mandat
o
Aloe situate, din partea seen.,
legislature consisted Mate'. Se- Dominioanelor Imperial, cueprump* in ce mina° tell le
No. Conolltutie pentru ladle Saveranitatea arm area mlor put. el a in- centrele.
Dr. I. Paposiel
51 Nan; Conferintele Impeelale (The India Bill) de se all& in dez- Legislativa strumentelor idtificare. Dominion-
au loc intre reprezententh guyere- bated% Parlamentue ne opreete Beeranitatea Domlnioanelor con- note pat nu. astei, met( au
melts105 stank. din Imperial, ma de n face afloinaol anticipate, data el emit, reprezenbanti diplomat. Anglia n'a fast nicioda.
..con do eonsultare recipe. e.t.a filnd Important)/ ce se de. proectu- e& din drepturlle exams recunos- iso strenttate. (Canada si Plane
odministreli lor. Prima a eve loc lui et %mad& ee go propun. In el-. cate se din richmi mere cane au minielri In Eltatele-Unite). Statu- nioi nu ea ;ultra su- fi
Is 1887 st de atunci an condeat la Walla e.t.a,
Imperial Indian Oho Imperial nu a fama rezerve. Astel te; dela Westminster, care a avut gush de orgoliul mini cu.
Gagetown, capitala Dandnianuluia- Johannesburg
(Tr....91/.4,11)a Wilnele de aura -
Calibe de indigeni.
Mama met raw mat des 41 cc Mai dIvIzat In State native el India Bel- Sonille
Marc important& In ultImul tamp. lantern Primelo sunt tune. pre- suttee samematiel legate. -
Dominate/sole suet enet ca sl co- St realize. unele (Molder/Go formu- ceritor.
late de Conferee Impede., dcle
Shakespeare

www.dacoromanica.ro

area cooperativi
in A nglia
(The co-operation movement in Britain.)
Secrets, General al Allantei Cooperative Internationale
Miscarea coOperativa in Mama
Britanie este cea mai mare si cea
mai reusit miscare nationale din
lame. Aceasta insä nu este de mi-
raie caner se are in vedere ori-
gina muscat& XI enacted] si den-
sitatea populaties Cea d ntâi socie-
tate googerstia de consumatori
constituite pe bad acceptate $i mi-
nted arum in mod universal, e
rs
/ cesta peste 100.000 IMe sterline
D. HENRY J. MAY
OA] fi dam la Rochdale, Lancas-
hire, M 1844, de Metre 28 tesetori
saraci Mrd lucru. Spiritul de asocia-
lie din care a rezultat miscarea go-
operativä ni alte miscari asemänä-
toare, Ma 'desvoltet insa din im-
prejudrIM ni efeeteM revolutiei in-
dustriale deM sfarsitul celui de al
18-lea si ingeputul celui de al 15-lea
secol.
Schiinbarea me-Lydell:1r industriale
data Metal de aranä la mesini
runcat odd de mut de muncitori in
lipm de lucru, a substituit inunev
copiilor mace] p&rinlillOr
bait condiamile
31-
de vial& ale po-
PoyMM la nivelal cel mar jos din
istorM modeling. Din mmeria lor cei
mai intetvgevit Mntre lucratori si-au
MOM drumul spre un standard de
math mai bun si negäMnd Mai m
sprijin din partea patronilor sau a
statului, si-au format organizatia
tor de cr., patina si mutal
INTINDEREA IDEII
Dela acea datä tunpurie ided
coonemiasig asa cum a Mk ahli-
catä tir Societatea Pionienlor din
lc mi shi Mims mina la mar-
Mnile Mine, cilailzate si
innensä de 150 milioane de membri
,ence
este grupatä mum in Manta Inter-
national Cooperativä. Omagiu se
addae In fienare,tara genstituisei
ciefatir die. Cum a Mil infiinlaita
acca prime prävälie a lesatmillor.
Llementele esenliale ale acelei
conslituiri stint, ca societatea sä fie
deschisa pentru muli eei cari vm sa
nitre in ea; controlul sa fie in mai-
nile membrilor avand die un vot
cam el sau ea -
became, indiferent de capitalist pe
del Pionierii stat
lased egalitatea femeilor5ä-1in aibgt.
eMtatea lor - ar putea
Se pmtinde co ban aceasta cvrsui-
so-
live mai sigurä forma de demo-
crane existenta si ar fi greu se
se conieste aceastä afirmallune.
MERE, DIN ANGLIA
In Marna Britanie astäzi sunt
oeste 1200 societilli de consume-
tori, si carn 100 societali indepen-
denie de nroduetori organizate
Mina un plan modificat adaptat In
structure lor economica. Forma de
produche cooperativa preieratä In
Mama Britanie este aced a wale-
tetilor de cons= federalizate, $i
pe baza aceaSta o cantitate enormä
de producte este pima la dispozi-
he societätilor consumatoare. Pe-
ste saute milioane de persoane
in industria stilourilor
fowl rezervor eu garanlie not, un ganditor, un artist easy mead. ki.pline de episoade vrednice de cea scu, la istora filoafiel modems,
Censtructia acestui nou nalitaea.
tan rezervor, a revolu. mis satisfae pi principal intrinste s'ar gal la Indemana nand. Anglia Coast. lAntomiade si mai Mecca
tionat intreaga America. min. Contort care in Anglia a in, esulk
Penita este coffee. * fer mentine in perma- cest spirit a Omit ca. Anglia sa poc
tioriatii din a u r Si e scart penita umedá . sae
voitinuc
Katerialul din care este
consfruit tocul Schaeffer,
absoarlie cernecia
incereat ce:e mai us.
cote el mattri, cerneala din
too nu se usuca nic.odafrit
Depozit general
Univorsala
LibrOria
ADEVERUL Pagina 33-a
cat' de° tat
egg
s.*.
+13
Ti ne
de HENRY J. MAY Toanoi row s Weather t Temnighi 9 28
Eno and wane. .
sunt ilirolate runnel in soMetätile de ONE PENNY
cons= a caror activitate imbrali- No. 34,508 LONDON, MONDAY, MAY 6, 1935
dad' toate nevoile Minim ale
membrilor lor. In fiecam oraS Pl in
cipal din Airglia al in sute de alte
mai mini se pot vedea exemple frin-
ARH1TEC TUNA IN ANGLIA
moase de schimburi cooperstiste
In Londra chiar cele het sau patru
sonietati mad cad acoper terito-
riul acesta vast, Mi conduc aface- Deoarece o puteti gäni
rile lor in stabihmente cart rivali- _ (ArchiteCture ire England) intrebuintati doamnii pentru
zeaza ay cele mar bune organizatii de arh. I. VERMONT
ale intreprinderei partmulare si le
intrec pe mite. e rilfingargENFR.
frumusetea clv. pudra A. Folbert
ACTIVITATE COM. De o aderenA ornageneitale perfectd ea tel
fro
PLEXA protector gratin
realizäri, conceJ sobre fäcute conservatorismultu deplinelte es prisosinfO maul ei
Activitatia cooperatislia in Anglia tidal sale desludefite.
lima nu se märgineste numai la
schimburi conierciale; aspectele so-
o antra
Pinetea pudrei este de o Importanti deosebIta t visit:III
ciale, educative si recreative bind blemele arlutectonice. le far arni- griprea tenului.Multe protium lad pe r beaeaestee
privite Ca tot asa de esenliale, pen- Ceneurarile pe care cu ade-
tru o deplinä actimtate cooperati- tech]. constitute o manifestare a apt- care ti dbAn aspect fardat 11 oenihmnial, inoonmetibil
perfectiunea, in
sta. PraCtica de a aloca 2S4%edin ritului Mane evoluat In neat do, Orate elegant& Pudra A. Rabat a atins
metal ce strabnehe pecu locuitoril Binged tot ce s'a' prèparat pang In prezent. Intrebuintind
beneficiul net pentru scopuri edu- mult in- destine imediat
cative de un caracter determinat de britanici, rani urmageso pudra sterilide dermophile A. Folbert yeti
terns expozitia. de o absoluti aderentä it omogenet.
economm cOOperatista este azgata In afar& de cab/Rates aratecti- diferenta Iropalpabila,
pattreazi intacta pe Mt&
Proape in Male Anglia. In fellul a- lay, statul acoryin o atentie deosebitä late, ea se fixeaza mdmirabil al se
sunt cheltuite antral. La coop-emit
dual M mincarei care va fi lievi
la Cardiff, in Wales, de Rusalli, nu
mai Dubin de 1400 de reprezentanti
construchilor eftine pe care le el
subveriMondsä.
CONSRUCTII MODERNE
&Dilate peace, biserielle, eCos-
armonizand perfect cu pi/atrial
Observati eu atentie pe fiecare
papa. al *Aherne'.
cutie marca A. HILBERT
o nudra A. Felber! se Eseste
' 3 se vor intruni spre a &snide time lele spitalele earl s'au cadit in ac-
M-
a
tr.
mle raportul activitätir ama timp, au tale un ski in 11 nanle diferite. Guile
Britanice Cooperative din centuate tendate moderne. mare Lei 200, cutia millocie
1934. St. 'Thomas's Church e in cadrul Lei 80. Reprezententai
Uniunea este asociatia nationMg oast]. neat construali anproportis
edifiem
tatea General& de Perfumer.
in caye linia geometria pi Ortvegal pi Produse Chimice S.A.11.Buc.
a societatitor care tin la aspectul
coral, legal si propagandist al a-
esteia. Chestiuni de politica coo-
armoniel, ferestrele joase
bloc donut din alma -
un model
de arhitecturit actual& gait din nO-
Str.Luterana No t TeL 9.93,I8
Mosier peddle la drere.
peratisd, aperarea Contra antagoni- nbmldis aparent pl piatra -e
de o
Miler sr adversarnor, fie in ram in- righlitatt soba pi Ararat...DM:.
tereselor politice sau tomerciale, lymaltmumnelalO rhlteeturli me-
stunt thscutate in Congres si intec- derne e stale metropolitamadvi
Boston Maas", uncle tlulile curbe
ventii sunt Semite la autoritalile pu-
blMe pentru apararea Mtemselor
ooperatorilos Miscarea coopera-
certain sunt Anninate intre Omit&
so/al:gnomn pi plina de elan. Oa un
t ornamentatie.
raJJXIT'S
element Omni, Mai
tive M Angha este o fortä nat.- Principal estenc e sarificat celui
alä care nu s'a evidentiat mai
ine decat in limpet rezbolultri mon-
panne ease primeak
Menumentele aria:talon. ant
SERROSH DIMIDA1311
a 4.0' reprezeniante, In Anglia, din lame.
ral nand guvermil s'a folosit In
intregime dn organizatio sj resin-
sele ei.
Palatal aribtalurei, al
al radiodi-
falunei pi Inca mate altrle fax TzllbeA
Cooperativele s'au dovedit heir,
trecule nnjloacele de distribithe
parte dintre cele mai noi
Simla animal-Ulm pe noce-1 au PAPIS
a provisiunilor disponibile.limitate Flats at Bucharest eaglealsm tent de monstruoziati
pi de compromisuri. Modernismul In
.1.1msgmiswM
dintre 1919 si 1918, Si in evaldrea I. Vermont F.R.I.B A. Architect
.
arhitectura lor ipi face Mc lara
Precisa a nevoilor ponulatiei. Imagina pe care si-o fare dome ausicalle 1cv lumeca ton creatorii revolutie, mbrä un iurep care la noi
despre Anglia, de departe, e exeluov ark intre can brae bateles se are- a nansformat muse. In conglome-
IN VI ITOR
Mai devreme sair mai tarzia Ca
a.. care s'a impus, a act traditii
de au. eressreseasim us. got
maim& si arhitectii, intre colabe-
rare unaniala, In amnia prima*
rate Samoa pi hetermlite Spiritul
.
lor easel:casuist ka alutat sa alba
Mlocid in esentä daca nu in formä, notorM si monetil match, coni o e caracteristick imcllint boalaraui azi o arhitatua sobrk bine prone.- CASA DE INCREDERE
sistemel vechitt si decamt al eco- abatere aela stil, nici o revautie dela Daily Mal de a organ za annoi o Naafi], si perfect adaptatä vieni lor.
nomici capitaliste. Ziva aceia ,este Cromwoll incoace, in indiferent or examitie a lotsrailelor ideals care Crain gradira, confortul unei lo-
emanate de faptul, ea sr in alte dp rtemeniu 51 foian nu e asa. Si An- annulate totylealla un micas cuinte sälesse principml
Teeth, imechat ne amenintarea rag-
glia, ma toate Male iambi, a zufe-
lit transamarile epoch moderne.
email Cu finest prilej se sane de-
spre arhiteciarkdrspre decoratia in-
lanate.
eareli aim FONDATA IN 1860
bMului a scant, intreprinderea par- Cu ma1 multa rezistenOa ce-s cap- nrionalui se erlDi. dau mat Ali Arhitect I. Vermont
Pantos& si-a reluat lupta ei contra ful, cm sobrietate,
cooperapei. Aspeetul unei tax] apare la prima
Esentialid mimarei goopera-
lists in Anglia d cares,estesa-
attire In eons-Lactate oraselor sale, N E_
at, si pentru a edificare ampra an- VECHIMEA TIM VERS/TATILOR.
al/Stara a sigurI, mecum este 'Etta aspe. PRETUM MODERATE'
d
speranla ei de Mhos este ideea hiterturet env:le:anti trebue sa cal (The foundation date of English universities)
cooperativä si tot ce aceasta inp Ibndra, capitala pi al anal mare
Mica. isi are redecinite in viata Po- elms e aria.
porultä. Genei a. au crescut Cu a:m- Aei müle de ronstruotii presinta
din belag caramel ayhitecturli OXFORD, are 4.819 stuntmen. Universitatea se
eals liberelor si voluntayelor ago-
gialli ale consumatorilor care au lost sabre din Mate tamale; rhea commute din colegii. Cel rani verhise volegiu este
lAra mate ornamentatii, cu Inat
bAndate de Manitoba Mr si sunt con-
seCinla naturala a indenendenlei lor
simple, coriee o apropie de min- Rallied College, fondat îrr 1213?. Actuated rector este
tectura moderna. profesneut A. O. Lindsay.
si dau cele mai signer iniiloace de
Compennt5 in aimed precum dau
si independenta materiale.
In ode caeca wale de exiMena
a orapului care numarS. azi 8 jam. CAMBRIDGE, tire 5.808 studenti.
milloane de Moulton, s'a impus na volegire este Clare College, fowled ill 1326.
rani riechiu fel
retie mischrei sta in plMa yeah- ell 51 o fizionomie partialaa, a-
conditiilor geografioe pi a- De notat, Univer-
LONDEA, are 12.088 steidenti.
zare a proprietatii mernbrilor ne- daptaa
prejudiciath in Merlin MI de faptul lto] ale climei. Astert e normal ca sity College, King's College yi London School of Eco-
cä este o mostenire conning.
reface impus prin experiente de
veacuri sa nu dame ad de usor av
Henry J. May curentul non a
Intialkne e
nomics.
GLASGOW, foniiiit kw 1150.
C.7.011ALA
INEMILMI'ISEEPRIE.10111,111 care recistent& lu tara unde arbi-
Sent in InWe semi ern natienala,
trators e o institutte de anvergura
o lege sever.
forredat in 1591. IIIPECAFALA
politic tionA preceri su- matt Coral syltneatler din Malls
preme; tuna idealä 5i elite tor britanici
reedit. Cea idealä este in manta Mat de 18k90 membri. In
-
Institutal Regal al arlateen-
ammo. iallake,
mementol cAnd onset po- serbat
litic primest insignele
Noembrie 1934, acest institut pia
centenarui, eveniment la care C-) C IL
puterii, cen realO, atunci a partimpat Intreaga intelenualüste
cfmd le predä.
LORD ROSBERY
englesk-in frunte cu eamliva regalit
Santa siesta Institut, pus sub
egida regalk mmmníltani de putin
Msular.
enreiez
Derails, cea mai boa& o face foe-
(Echoes of English arientlloeitien he Roumania)
C e.7`.74,;,
tid rb si In west an, dupa cum h.
in multi allit mcdslia dc aur a Pal
acordsa pent,.
tectonice, olandezului
irmi
Ed. M. Du-
de EMANO111- BUCUTA
BUCURE$711
dolt. In legaturile noastre cele mai larga sari de cursing. a Universitahi
ROADELE ORGANIZA- istaririi mania
max vecm au Ancua, se lunplea de linnet universitar si CALEA VICTORIEI23
lade- bunk hone a Bucuresti-
TIEI DRITANICE
In spatele unui 'aseramea dap
pot ahemce pail nu secoltle de cea mai
Ior. Mal cad inca printer ea,
care
in- a
teif.tuaira gralak'grs ari; atisarea de plopi tineri, pe o
SHEAFFER Ilnrsmcrem olutia arhiteceni caen 5tnns
fa& cu toatä seriontatea 91 ar
ampromisul din alte prat sau dela at Mat
partite ...triune, fie pc acme- aveau
de roditoare la hiceput, ale seamä ai Romaniei dr h
sau Shakespeare. Sunt pa- panel Mason, synch
pe ntttia otaneni
azi, amen]:
de
profesorì
Byron
de pila In Anglia ariunatal e ghli cari rämän de saris si earl von alma] de avatar. Verbea Maiore-
pe map. anti ars lace
de act e stilted actiunii multiple- mai ineordaa Caere ardate. Fenn- despre X1X-lea
s'a al
cugetatorii englezi din seen-
Din parietal cu Ho-
ibe cot
ion generemii ny anakeeti s'au des- menul
revesat
cultural
tack
englez
peste
la not nu Ial
orizontul popu- mo:me age, Teat de calla fames
voltat pi au creeat act; Din per.- Dritalit. De rdar it deal pale, deo- eatintitor al marelui junimist, 0511-
ireearta e a inou.gai amad cluburi eau sutr- aura romanä a folosit eel patio pa-
tr-' ontreiv
axmonios, area Erotic care timbale sebitelor si iwatiitura ternal volum despre Carlyle al lui "With
a:1i anglo-romine
al arldlectureif confortul unei lo-' prea attache, ea sit porneasea sin- o a:butane neaten.* Lectia din
a a new set of C:
parte a amanit-
tat pi In coastalfa annual, care
an mal concepe via. SR Ma deca cdleornd:eo est'n:
spre apoarhe cari mutt la ea Stuart Mitt prima
ATter
a:I ha Gala GaMetion pub:Drat In
'slat Resists Fundatinor Regale. Intenha
Champions
Tonsil rezervor Scheaf- orsamulut. Locuinlele unala est incláratal aceslor initiative de apro- earicaturala de-acolo pentru Ado-
pi aluilalt nu fa min deoselalri. A- ream ne private; craze e mina-
Z.fst nat, ehiar la un teolog, special de
nei aratatura domestinä ces glia nisi nu le desenpare. Le private ateismul filognalui, e puternical
mai desaarpitl, erescand, iOrO sä fare Mel o mitan- amulet läsat ae Arline pe care isv le
permitand inceperea INFLUENTA MODERNIS- re de Imarkatare eau de prehare. E aminteam. Dar aceste prelegeri
not a a-
MULUI poate si aceasta namai o metoda, oa afar& de manaten pentru
scrisaiui imediat. pi celelalte, day au eit mai costa., nalizei lor, de anneal far& asem,
Din suocieraismul actual ensiledl al prannarii pe care Invinui,
au imprumutat armonia lui simplä IL7iocIL]rerocaisa= hmeatä pentru nare yea de teatralism, nu-I mate caul SPARK PLUGS
care n'a tr anefi earateamvsntt, new- aminiire, aveau puterea lsnei in-
nomia constructillor vechi, ri ell so- Atari cad e vorba de neratat in tram:ea In vial& ni in Imisagiull
°
Me in hint $1 pruPortil. Maximum forma romineascii a Inciariailspiri-
mom etaje, ferestre multe pent, 10- tuba mulei la noi, Imbue eautat, zaun
ache, de caeca hams de acoto eu
-
lait magma arhi- elide de anevoinad ar fi bperalia, 4'7
rsniat si some
tendril engine. Moderasmul eel sä se faca o deosebire Oita
mat extrem e acea tenant& de a ell- ne slIm
mil. Dona rornanteral st a reduce ul indirect, din
inter proluerare
area alisei
rampant
Tcota.NrUstoca
*Mete ei, decgt am cum ne-a dad-
al false meta sorbim vIt-0 acest. mare metierlark
ananile curate ale propritle Feelensenlls eagle.
Ot7 elsd-
si alarm
dual
Fumigatorul CIMEX strpege radical
deadreplal elands,
PLOSHITLE
faunal printr'o individualiate pater- ph:mantilla de neguri st ue yodel-- Win silenta lot
mare parte din edueatta saute de bothers eacerindMavata sl Mind
nal a oamenilor la toate domenlite fa. Cea mat
in delete. Cu tontg de
aetividSillor se va ulnae alunge, tack mat ales In formele ei spor- inert
Mud o experienta caste., Asa cum tive, e uso dar- al !Motel, dar
s'a parvenit la 551101 englez pentru sosit la noi m aka oalia a an- onello-saxonc
el a mast, ease e mai mull yankee, a
einematografulai cl n atmosferei
de retorter popular,
care acestia au captat simlul con- tinenaului. Mae nberale tel au In-
servator la un modernism rare et -
eepulail pe malurile Tsmmslv,
albe toate sansele sa se transforme nu le-am ounoscid dedt in alai- mutt.
dar not lnsfseai000eilcencerree hlmbat cu
Nu pe ;waste ciii, el lie ale-
dance* h de allaelme, on
toate ii,seetele ei made lor. Intrebointat de Minkterol Samil-
tiltii In Basarabia la deparazitiri coof .
tirosulai exuniernatic.
parcurl late, de
halm slit clucada11 si reprezentativ. eke francea, Dragatea
Nu stink sablon, 8111111 standard, o natural, st dr Dori ea la
de
Kew Gar- saga.. int.' Certified No. '3886-34 ()nor. Serv. Sanitar al Capitalei. certlh-
war: Mask la infinit, Ci o matte den, oesar it ajuns pan 51911. dal. eat No. 22814. La furmacii ei droguerd.
speciala, o siimulare a individual], Alan fl avta mantes noi, meal pi
alga, a enegglilor mottloir
INTERESUL PENTRU marteiped
neentaior englea, pc o actearatit
tank&
din cam domnitoare bet- Q.)1 ..t4
Exemdm DEP A it AZ I T II I
AL,CALAY & Co. AcestAM] ITECTURA 11C-aduc aminte de camomile de-
spirit exista In Anglia $l cab an= treIzeot de sal, dud sea mat
ctn. gonernli SONITAS, Moullue 33, Butzen30. TuIldon 4.26.2111.
www.dacoromanica.ro
"
Pagina 34-a
h.J
In 1909 s'au produs mensi 926.277
kwore de curent electric, In 1920,
.16.866.857 ketpre, iar in 1930 epn-
annual s'a ridicat la 96.125.673 kwore.
Acmes cifte runt expresia activititii
ei Onportaneei crescande a inatitutiunii.
!NSA
'11
pentm a alungyla treat rertlitat, tu-
a. treaga insolent a trebuit se fie mi.
ritä próportie. Cifrele arltate mai
sus dau ei mature investinilor care
au trebuit se fie flame de Societate.
TOTU$1
cea mai importand realizate trireme,
sfert de reae de viard a Societepi
este costal redont al curentului electric.
In sidevlm In 1922 costul curentului
a lost 145 de 1916 mortal de 15,35
ori mai scump, pe clad viata in ge-
nere a fost de 24,60 ori mai scumpl.
Pent in 1932 preps! eurentului s'a
coborat la de 12,30 ori prepat din
1916 pc and rowel nirçä s'a urea,
ejtegend de 37,18 ori ma; trump
decet in 1916. Aceasta lemurmee mai
bum ca once dotter& Societiot de
Gaz ei de Electricitate penult a pane
electricitatea la indernena tuturor lor
mutonlor Capitalei.
ADEVERUL
an,..10.,,nnear
Sociefafea Genea rie Gaz
de Ejcfrici1af.e
servidul Capitalei
1 roorilor ei
Socictatcá dc Gaz si de Electricitaee pentru a asigura conforml cetite.
are O nenl1imo 'cce- 25 de arn.Peis- nilor capitalei. Moi presus de toate
tenea ci a coincit cu o epocI re- int5, aceste cifre dovedese cl unul
marcabil0 in istoria tarn si a Pixel- delve cele mai neccsare clememe
restiulni. Din capitala "unui mic
lugat, Bucureseiul a devcnit cem.,
pea=
electric- -
viata cirilizatâ cemented.
s'a scumpit mult mai
unei täri puternice cat petty puein deck emul vietii in general..
' 96.125.673 K ' I $400.000 locuitori. Pe toate tirl-
murife; capitala a prOgresat ti se
AI,' in plin progres, iar Societieii
de Gaz si de Elecericitatr, care este
atilt de steins legatee de viitorul si
16.386.857 KWfre desvoltarea Capitalci, i-a reveille
o activitate si räspundere din ce
98.277 KW Ore io ce mai mare. Nu esee locul ace
al facem o expunere pe larg a
progresedui realizat de Societate.
Venn da doar ckeva cifre car; twat
destul de edificatoare. Din ele reiese
covIrsitoarea extindere a activieitii
Socieekdi de Gaz si de Eleetrici-
tat. 5i a mind intense depusä
3718
2460
011538
1230
,
100 100 '
I 9 16 19' 2 " 19 3'
www.dacoromanica.ro
 ADEVER1iL Pagimie 30-a

Partideie poluce mien ----,TocuI Parker Doufold

(The English poiztteed pe,rties) =#
Nu ne yam mina de trecutut 44ca zaburiettior governamentali
Ambasadorul Pdcii!
tor istorte. Totug, la baza
politice interne din Anglia, rte.-
tetip recoltat abia 340.009 voturi.
Vernital partid liberal, este des-
dd. ideea stabilltdtii tt integrita- binat in
partidulut politic, Mined in Ire care d.fret Mill }mallow, din.
Lloyd George, NM sda,
substratul ei pur de mitare motored G. George Lloyd V film
ideologed di nu club sau idan; po- sa, Megan Lloyd George for-
litic. mend grupul parlamentar ce-
Erin ce se oaracterizeami Mato Ohiolui partid liberal, azt al inde- (The labour movement)
politic& engisak? Prin lipea yin- pendent di rewind sa capteze sr -s
lentei (cu exceptia agrestunnor ilia 346.090 tarturi. Sir Jelin Si-
isolate din portea resfirotitor mon, esie isaclenul snail un program radical soda-
fascitti inostegi(i); prin lipsa fat- berstl-ncifionale cu /McMinn
95 deputa(i
14-
?he list, el a preferat prograrnut nil-
ntrual" sure a-ai usura sarcina
sificdrii urnelor; prin. 11Psa te- fi 870.000 Saari ((Warne), ion
ravel oficiale. Trot lipsuri". Sir 00. Samuel, este inadarla Inne-
captiall masselor incerte $t 000-
dar in ocelat timp, trot mart ..co- mlcul I/narrater 91 Dane-
ilonli national-liberate cu 33 de- Honarul Rind pe deplin 10stifica-
litriti" earl daft viefti volitice Naafi ti 1.332.000 voturi.
de acolo, seriositate, demnitate De arlditgat IT ft incd partidul
ti ab creed& On avantajele unut
it prestantd, laburist independent, sob salta
untwist
regain
Sistemul electoral engles este d-lui Maxton, oseltand intro PROGRAMUL LABVIRIS.
destul de infust 5i conservator, ternafienale oi a 110_, (1on MULU 1
dat fiind cd alegerea se face co votur0).
atitru5asariPtii. tdrd totatizarea Ate sisti fasmitti molest au In. an opinitle fiind, miscaree a I:

voturitor pe fara di duel, fdrd par- trunit al* voturt ti snot

ticipare procentUald. Mefeititatea
relativd cattiga mandatul, restoi
votudior partidetor invinse, Itind
ea ti pierduto. Deacon la oleos-
rile generale din 1931, conserve/.
torli cu 11 873.099 voturi eu loot
472 mandate, ids laburfalft cu
8.642.030 a:Uri au loot nimbi
52 mandate.
Astazt, existd 4.1 Anglia cloud
mail partite POlitice: Col con.
scream' 0 Particita kiburat.
Partidul conservator, II are 0,4
leader" pe el. Baldwin ti se cam-
pune din pallid/a propriti zis it
o sumedenie de asociatiuni a-
thlete, cari aderd la nobler-4 pro-
gram. 'Dina dreaptd, ea d-nii
Beaverbroack, Rather-
mere, este reaCtionard in adec-
0atul senz ai cuvantulid. Partidin
in ansamblu Mad, reprezintd n
dreaptd moderatd
Pertain' lablats9, sub conduce-
Tea d-lui LotsbUry, ' nu este on
punid propriu zis, el Inca elegra.
lid 9 miscue orcanizata ti Wed-
tuitá din asociatihe sindtcale
muncitorettt (Trade Unions,
cart constitue cohiana se verte .
braid", din Mitcarea lt Liga so.
ciali.sta di ade asociutluni stria-
/are. Programul odo este de stun.,
ga, quasi-WM/Mt di inc/inai in
inomentol de fatli sere o radio,
lizare a Mellor sale de baelt
(Jadeite particle, sunt door
fragments si rfinideife.
Astfel, partidul natton.al-la-
burist, sub 'gotta Ramsay
MacDonald reprezintd fractio-
36.000 repurtat tattle1 unele suCeese re-
condual de it. Mos/ey, nobil an- marcabtle, guvernul national-
gles, fost conservator, ape% la- conservator fiind sllit nu o sM-
burist, apoi oonminiSt si .110 cold gura, data ele a ...Berta teza ta- f.
Iliti orina fascist. Programal Man, restituirea redo- Cri patru Miniftri de Esterne
Minna urea sd Ne o sintesd a cerii pe salarii, restitulrea red,
isuclontslui itudon h dl negionai- cent ajutorulin. de S....A D. Maximal Ministru de Externe al Greeili
encialismunii hilleríst. iii n'au snrinnito de anvern pen-
D. Tevfic Rusdu Ares MinIstru de Externe al Turciei
nichin mandat in Parlament. lea 000005111,a 010 locutnte let-
La alegerile parlamentave, yes- tine. D. Monies Titulescu Ministru da Extend al Rominiel
der% vo1itici, d-nii R. MacDon.did, Iar recent de tot, aeordarea 9,- Jevtici Ministru de Externe al Jugoslaviei
D.
Naldunn, Simon fi Samuel, s'au 111000MM de somaj si taranitor-
preeentat eartelaff in Ma 004. somert.
putui electoral 51 antuaimenee
se due tratative pentru ninfage,
inarea partidelor intriunul son-
In Anglia, gondola" electo-
ral& de esenta dernocratica,
functioneash nestarijenita.
Semnând cu tocurile
aur : Partidul Nalional.
Din alegeride palliate dart au
avid toc in acest interval, den
In 1931, pendula" s'a, miscat
catm dreapta. Spre a se rein-
PARKER DOUFOLD
1931 it liana astrist, reiene insit
cd masocie electorate inilind din
toarce" 10000 treptat-traptat, la-
buriatil tarlatan(' victoria In Pactul Balcanic la Athena
sou tore slInget kouristd-modo-
lvta, partidul laburist sub eon-
cele mai multe din alegerile par.
tiele, chi00 acolo uncle circum-
LA 9 FEBRUARIE 1934
doomed (Mot Langbory, con- scrIptlite electorate purl. bla-
tdnit la viitoarele alegeri gene- zoned cttadelelor conservatoare Pentrio aceastk solenuiitate, Guvernul Pepublicei Elene
rate, pe o maloritete absoluta in inexpugnabile". Pronostaurile a daruit color 4 Ministri cate un toc Parker Donfold
Par/anima. pentru 1936, stint un guvern la- impeunk cu suporturile lot., cari se vad pe aceaste fo-
burist, ales de Otte Maesele con- tografie.
Otiente car/ aspirA la: reducerea
0000111101 prin luerbol mart de Tocul Parker Doofold esye apreciat si ;infant pe tot
cuprinsul globalui piimanteec. Dittien bi incasalml, tn
utilitate publice, etatisarea cat-
regelui lot de earnunicatle si transport, sestrat eu o mite de o fin* 5i resistente Windom*,
D. Gears" Lansbury controlul bandies si al subsolului total- Parker Doutold ve asicurl scrisul lin, usor gi un
George V lsOdlllrleSa regirnulut britanic tn serviciu nelimitat.
Nu ego odor a fin lust., no- pria exptesie a oficiosunti tabu- pacifism tel cavil,' Lie%
Regale George V, sift moat po loan si a =alive adeverata tint, 130 toate puntile au fost rup- lnattinilor grin desarmarea trep- DE Wins U 7000E 1.10001111LE DE PRIMUL RANG
structur9 o miscaxii laburiste din te". aceea gi gniscarea inaaguratt de catre Brits.
Donn] Angliel lo 1910. Do atunei era tote
duce lupta au nia, rechaerea lac& nu abolirea
prImme3nistro, H. H. Asquith, De Anglia. Cad altfel este Intelta sto a ineetat de aunor leaden de restratiilor la anoint ai ridicarea PARKER DOUFOLD DE LUX: PARKER 111160MATIC
atunci si pink astazi, reside Align. intl'o parte a Minh arma ofensiva a ci a breent 1a a.-
et a avid numai tiara abli yam- si iaraai 011151 II intelege engle- mare anvergura, standárdului de state na nuniai Senior Lei 2.100 TRAUSPARENT:
eehilibrat tac pe baso de principit si beside-
pe d-mil Lloyd George, A. Zill traditionalist, 01 populatiel albe ci 9i met al su-
Sonar Lniv, S. Baldwin si I. R disciplinat rate pus sociale pot:lice, mili- al telor ole mllioane de colorati"
Junior Lei 1,700 Maxima Lei 2.100
de chtre 18 kL)
MacDonald. Dar pan& al sociabilitatea en- tate cu magi& indarjire Pe court: programul minimal al (Cu penite de Major Lei 1.700
glezubd Poarte caractend ei spe toll mernerit misearit. laburiate enccleo.m, Standard Lei 1.200
cific, iulOdci, far& a fi anarbic, In lupta sa, inienrect dInAllne midearii MAKER DOUFOLD:
e06le2u1 este individual/At li f&r& de ait organ excelent plain de ,,The Daily PARKER ,PREMIERE: Lei 750
de a fi masinizat", el este to- Herald", care In mat tirajul bola
Senior Lei 1.600
600
te* predispus de a active mai trei anila pastemar%
degraba In forrnalluni de echipa 80.000 2 nallitiane esem- REGELE MIC Mier Lei 1.200 PARKER MOURNE: Lei

(10000 0vii7119) Blare pe si. &alone Filler ;mute Lei 400 850
(I he English government) Abia Orland emit de elernentele Pe 10011 aceasta, Waimea
de alai sus, cart stau la base, vie- dispune de o organizatie a tine- Resole mariner George V, con. Ceeneelä ineomparabliti PARKER QUIN'S..
dolorI timilnd env.n island sin, mania
Titularit-S alariile lor paihologice ale anmstut Polar. rotund, cu nunleroase
se route Irrielege deice =dear., sportive laburiste, intretinind o r.ogn Exhiard Vii, atiMid Wei
Guvernul Angllei, ors national, laburata In Anglia nu este rove-. UntYenaltate. RnAllknac-nnnnOlnin
0250050900 ado% a.rnhe 10100i0 - cordial;_shd acordnalar Bena00,taina genefili
campus din eonservatorl in Snares TripótlarR OU erte ontlman00- te. 00 urcIlllo feminine, In loafs a- fine eitgleza $i markla francese.
mate:Mate, din nutional-laburiatt, 00 I. st. 00*9 51 ae incadreaak perfect. In pretios cOncurs Pcesonliica, M4000001 pentru noi
din nakional-liberali ei liberali-na- Moisten al slinfitatii : Sir Hilton tot soml cte musician religioase. legerilc udIVO unpropaganda
tionali, in urma olegerilor pana- Young, nascut MK 5000 1. st. Ca orice m19000e $i laberisinut miseard prin
la .casa,
lodi-
Hind mariner% scent& aniline care no-a
Max Grundhand, Rucuresti I. Cal. Victoriei 41
mentdre din 1931, se convulse ast- Ministru al oomertului : Walter englez a treent prig faza sa com- dela casa
: Moldavia, näsam 0570. 5050 1. at. bative: cand muat dintre leaderit lit dpecial lost/Mitegdspodinei as-
pentru g abianrat victoria. d'as. Rog*
Prim ministru Ramsay MacDo- Lordul fomieedil6lii 500 Balton sai dialeau de lucru ganoeooloi inine Prograrnril tel Nava depinde agesl de Telefon 3-23-14
.
nald, nitscut 1866. Salarisat en 5000 Eros-Monson, naseut 1811. 8500 lilo sociale de nentitierea acestai stranse legeturi.
lire Wei:line. sterlime, propaganda pacitiste in fowl lumina dezideratelor femeie si
Prepdirite al consilinlui I Stante" glinistru al edueatiel; Vieeconte 00212clului, cu propaganda Win- special figures pentru Vice.amiral Lanese
Baldwin, naseut DM, 2900 I, st. nelistai to India 9', P. organia9- copil
oinout 1881, 611105 I. st. Memnon al Inctitutulln Frantel
Minivan de film*: Neville Glum- lialifaz, Ministrn al agelmdturil Walter rep, de ¡,reve cd predileePa In g- englez in-
berlain, rascal MK 5000 I, st. WHO, Omit MO. 2000 I. st. cele inclustvii cart formau M Hm-
Secretor de Slat, la interne t sir pal realaciului ind.ustria del
Jelin GlImour. nheout 1873. 55500 I. et. ey,Ministru al 00000 DIKer Ran- comb,
%%testae% San, Mascot 1806, 2000 I. st
t
ele"a41ecanisrnulai
c11,,t
Lord ieaneelor
key, nancut 1366. 10.000 I. st. Comisar al Imesarlior publics: Wil-
Sverelar dO Stat, la va.sboi Vireo- ,r,301 Oziskey- Gem, natant
Dids, LIEFlhl5REA Wil$CAR51 4,14-11401114:4114 7.-:#14412.,,.:. 4,41111.411411 *Ell t 01144
conte Hailslaam, naseut 1872. 5000 I.
Director general al postelar sir LAMAR I ST E
storline. nascut
e

Dar, ee mete ,,lnisenrelt. labll-

Secretor de Slat, la externe Sir Kingsley Wood, 1876. 8500 I.
c1W? On adevaratal Sens al 611- 46 Roumanian Joint-Stock-Company
J obn Simon, nheeut IBM 500 I, st. rWrline.
Seeretar de Stag, imam India Acoptia formeazi cabbie/via pro. ,1.541W,, e miScare, Qolorature,
Sir Samuel Hoare, rascal DM. WO trio zis. Mal mast insa Si alli 44 mii
eari neut.& orrnaloarele tit.
misearii mote Seeialista, l'nienren
eate Mst, expresia Pralalu 2l- for the Oil Industry
lire sterlino.
Seeretar de Stat pentru Domi- usi ji.ord-piistriltor al sialitulni
Mourn J. H. Thomas, n5,sout 1874. (Cdpitannl R. A. dale, n. 1807), Mi.
Suit
sa
closico.
u revenclilirllor 100iall4e CAPITAL 650.000.000 L E I
3000 lire Woe me. astral transpolitirilay (54./or t. 12e-o parte, surit stndicatele ADMINISTRATIVE DIREO1I0N: IBLICLIRESTI. STRADA MATEI MILLO, 15
Sweeter de Vat ¡motel, eolonb Bore-Bel/slid, 010001 1 Si,Mitdatrul Gaseac- inuneitoreft1 trage-unianive, par
Sio IroPip CunlIffe.Lister, Waseut land Imeolulni tanelster, nit. Pe rayon:Mean par profesio- TECHNICAL DIRECTION, PLOESTI. BULEVARDUL INDEPENDENTEL 20
pensiilor, Lordul civil al ankh:Mitre- nale, 00 tendIllt& 00.710110" 0l tu-

-
1851. 3000 L M.
Socretar de Stet la meiotic : Mar, til, Subsecretarli de Stet, sderetaril
Sootier ei Mi- totdeauna diapase de a apriiini STOCKS AT : Baicoi, Bugenari, Cara Ocnitei, LUeti, Moreni, Runcu
eldeal de Londonderry, pascal 1878i pariamentari, Ministrii Nisei Regale. partidul laburiot, acidor,91101 la
3000 I. W. nistrit politici ai
ausstaia slat of pre- in Plow' - Mechanical Work - Shop in Pioecti. Cans Factory in Constanla

PtjaLADETA
00050-1 nneorl la octe de guver-
.na.maid. De cealidt9 14Ine este
loge sociatista. In 00e0010 1101.
se face Intriadevia, eeeeee 00-
VEGA' Refinery
Trans,shipment Station in Braila - Expori-Station in Constanta

Finished Products : BENZINE FOR AVIATON, AUTOMOBILES AND

noi socialism. Act se slabo-
The lieu& programul de reveal/earl
(The Parliament. The Usadee of cont ices as. sedate di, Wince avansate, act
110048C of Lords)
actuate cornpozilie
Pan lozincele 10 larla al tot act
Came- sunt tomato eadrele cla Prone- ENGINES, PETROL, LUBRICANT, WHITE - SPIRIT, TAR, OILS.
CAMERA COMLINELOR reilad. a.
gandiall si goopagandisto, pentru
dom nie de 25
In %nag so
Inico parla'enl:
ani,

at'
re- Locator
gels George al 10-lea a avut a/ OP-
dotam-
brie 1931. Numdria deputattior din
areditarli
Marchiji lereditard
mum socialist%
Plastic, rnlacarea laburista ar
21 pobo fi valid& deli astfeli ea-
28 Odle rnuncitoreati organizate,
General
Store House -
the ideal lubricant
VEGA0OIL" for cars aria planes
:
Casa Comonelor este de 615, dint,. 131 de-o parte, avantgarda sacialis-
cam guvernui are 556 deputati, 75 mulut radicalidant de cealalta
opezitia 59. Censervatori sunt 4 3i5 appollIJ
mitional-laburioti 13, liberal.na
whist{ 35, liberali 33, independe
liliorull
sTorint ((04.931,1=1,,ii tic egenutly -
parte. Co 0580001 taCtic l Poli-
partidül 10013001-
.0a veriga de legatura. 44.111111111/.11.4.VRIF11.11111111111.1B1111111O114111.0111.4414#11114011410.41110
Noon' seetieni (temperer)
"ntt"o"9ti
indePendenti 4 ka'uriSti
di indePen-e-ii
La alegerile din 1931 insd, mind a
Noblli Mande% (temporal.) 18
copmucoTORI 0. -esaeoeee-.41.00boaa
Jost ales, mesti deputati, mogroul
a prindt 14y, maim,. de voluri, iar
opositia, 7.2 inniomie de voturi. Nu-
Total
040010 ril Carnerei Lorillor
...
769
. Lo.derui miscerei laburiste, tia im-eree-04-eanaeo-erarelammIsnotens---ersertn-o-werni
este
pl conct 9,6%21 George Lonsbury, se-
de elite socialistii pro-
a
WO

mama votontilOr a fait de 25 742-

Hoene ittv 005urllo edididate de tu,
Me5O salarin.
- groat firtinir Greenwood, R.

1c elitul
-
Tawney, Ernest lievin l qua- 0
Sir oey, an nunidiui d-
36.000. faMsl
rd ca ad odlUge
',lei nit sinew Zoe in variament. La-
burtotit, au avut 6,643.000 valet.
111Parea
rfasation Enginnsl) organise:4a
si-revolutionaral Sit Stafford
Aogria Cripps.
Wale MiScarti eonsta to forte
Carhonifer"1
Depuiatil prime. uu saw de 000 a sinclicotelor grupate
/ire stertine si o reducere pe One In aproape 300 clubtal eU Crin- MINING JOINT-STOCK-COMPANY
prate CitolÍiteliln aubnce se rldiae la ge 1 lolo. milion mernbri perma-
CAMERA LORZILOR 23,450 mIllogne mare! ma, Odra nent!, tati devotati aderenti al CAPITAL LEI no.000.000
pe al Orin vlit, re a
goalies*, Camera Loscllor. ORO 'verl 15.596 oheltneate stied 54 7.854 rniscaril,
nproupe nai o pater0. Hornbill ace- aconnuele,
Partlelpalla statului la linen/ale
carer cantributie tinanaiare eco-
,
leak dar constitute al Pe a OS- Central Offices : Bucuregi, Str. Matei Mille, 15 i
stet ease se numese
I'll f' n"nliitI
in virtulen
peers" sesame
.il Co"tenel Lo.ilar Pliblion cots de
67 in enta in cam- tar Veadltedlis politien sub
mini drept eredllar, nu- Paretic 10 49 la ski inim a in Got, peetul until front modish, mural.
- TELEPHONE 4.10.53 : MINING JOINT - STOCK- COMPANY
miU de rage, pan pozilla lor aide: walla. toresc, Se mate oricand conta 0
lit au aleai. al mitrapolIti engleli a Sl000tloah'aa po cap de 6.411;140r este Inadiat dim& del ectiunea Mac
If peers Mondial, ale% ne vaga, de 525 marcl ant, comaarat WI 283 Danald9Thomas-0000den, mat
113 peers f01391111 rrellrld
in
re, Coal Mines in: Cominesti, Asan, Livada
givli Po perziuta speranla linee
duvets parlamentului, fac da ars- lel Franta, 283
manse parte din acearta cask. Rusin Sovletioa.
11. Germania 41 56 In Me&
concilleri. 1101e01, insa. dupa nao- and VermIti, in the District of Bodo ; BUCUR I ;
elivser7.__IIrresraviersuesessier2599751.6919238-Yur

COZLA" Dist. Caras!

Ner Supplies plt-coals and briquettes
foi stoves and radiators,
$
STR. MATEI MILLO No. 15

Effects installations al appartment stoves °

SILVER JUBILEE SUPPLEMENT t
0
Li rte 0-aes-iseeemose,c,040. Or 40-9D.119 Sri re 73 raderikelDWerepwewt930331,319areele-ree91

www.dacoromanica.ro
 Pagiaa 36-a
gtayil e
intatthivtand
, narvite"
un ras plicut, rapid, uaor M economic.
Razvite" e crema ce nu poate fi inlocuitd
nu nici un alt produs similar, deoarece ea
confine veritabilul Gold-Cream", care fe-
OGce Helm confine sode.Crema Cu creme ,,Raavite" vI puteti rade
Raavite" e preparat special. in 20 de second., firi permute, fire'
tfarantat fire sode i potasi
fire vre.un alt iritant ,Raaviie eti fate Ors. CIS an strut subfite
e produsul care fereate obrand de de crook iira a vi freca fafa,
eczema ai roaeafa atet de neplä .
cute fiecAruia. Dupe ras pielea
devine fragedi ai catifelate.
Posiblinti de colaborare
intelectuah angi -ronfinä Ur do(
(Chances
opera(ion)
La inceputul anulm 1927 a fost
laklui¡a0ent0u. prima oara le 13,
efirepp,fro.asociatie cu minim., de
a desvolta si iniensPica relatiile
culturale si de prietenie intro
si Romania. Aceastä sacietate
anglo-romand, in cei opt ani de ac-
tivitate neintreruptä, a mogresat,
dovedind marea sa
Obleatul soeletdrii este:
al e stränge legriturile here 001e
doted Orr prin studIal Irritai, tite-
raturei, ettinrei si vqtu eeanontioe gi
sodaie engleae;
b) a Massenet cunastinte dentin
persona englea ii eindiaalia Ici Orin
einiferinte, publiecraiunts eto.;
el a face eunascitta an Anglia li-
terature. arta si stinsta romaneasea;
d) a twilita sehlmbul de inlor-
merit st selati.tit attintifice, Mantra
Si ertistiee 'intro Ode done Sri;
eI a nejlocì studenrilor natant
eercetarea institurolor de edstearte
din Anglia si studentilor enelezi eer-
cetaree institadlilor similare din Ro-
mania, si
f) e coastline eistataetul Satire fostil
studenti remini al universltdililor
engleze.
Soeietatea anglo-romanä a in-
temeiat bibliateca, a deschis
curspri de limba si hteratura en-
gleza si iii fiecare an a Mvitat sa-
vant si literati, care au conferen-
'Pat despre manifestarile poPoralui
engles in diferitele domenii de ac-
tivitate intelectualt
Activitatea de docamentare si
de colaborare inteloctualä intre
Angha si Romania pe care a des-
flisurat-o societatea anglo-rouva-
oft, a glisit cel mai frumos ecou in
medial minimsc. Ea a grupat per-
soanele ce simpatizeasa cu po-
posai cog., si a dut tin nou impuls
miscarii de aoromere intro cele
Coati Off
0 Marea Britanie trebue sa-si intoarcä pricirile ci- vorbirea
Oratie entusiasmului si muncii tre
^olaboratorilor s1i, Soeietatea an-
gle-ronfänä este astazi au orga- tärile continentului nostru.
nism viu, care contribue, prin ma-
pilestärile ealturale ce organizea-
pa, la conoasterea pi intelegerea
eivilizatiei englear si la desvolta-
rea relatiunilor noastre prietenesti
Anglia.
Acum, diva o activitate de mai
ninAi ani, asociatia iesind din
inza Incercarilor. condemn eh tre-
bun sk-si largeas,eli pl complecteze
organizatia pentru a deveni ceiace
rum de mull Mop instituliile da
rultura francezd si italiana din Re-
nfinia,
In oast SCOPsocietatea angle-
banana are neva de a
sedni poi-
manent, susceptibil de a II me-
natal in ate tel bleat, ye tie 0 parte,
at afore dpmunentarea necesara
intelectualilor englesi, care se in-
terseazt de cultura si slate po-
porulai raman, iar,,pe de altd car-
te, Q. Inlesneasca relatille do one-
tenie brilla soeietatea romfmeaset
ni membrit colonici
Romania.
engleze din
Viitorul sediu cur trebui nl ma-
Windâ o salt de conforinte, o hi-
biblioleca si incaperlle necesare pen-
tru inlulruirr liore nreaflpri Pi lier-
tatii societatii cure clones" sa
cute chentluni orivind anilicle
Odath err infiiMaren aceslui
tru permanent de cooperare late-
lecteal al social, tug:la-u ore:Ma.
va trebol it se ieceace nclriurrlurrl
inter-aniverslisi. clroaintl la noi
Drufesori eagle. Sa IbiS .a.treurl pl
ADEVERUL
Tut (, e -170-LcAw(,- "ale ! Razvite":1;.17:2Z.
cUAlue/vtA-ati, (le
VW %ATVS
Otama,
inkrebuinle
Randle" nu ve
mai canoe* ne
pltiormile reset
d
2ensula care
e cea mai practici inovatie pentru obicei e an fo
de microbt e
prisos. C e reti
prettt tindenii
Ra vile.' in an.
baleful or igin al,
care poartä mama ,...-_
reMe f Ma de iritatiuni, fabricel. M
7f77
4.?:\
i
apA ti tart ripen Mange sä, un-
Raman" se vinde in E
= Cream
tubas; ai calif, Se gilseate
inn
vineare la tattle droguerille
pentruca rasul sii devie
rate pacer. ,,Reevite" nu se usrmä Si perfumer ile bine escalate -
pe obese al nu este diunätor pielei
ert.-7
&prevenient general pentru Rom&
i Societal. Generale de Par
vie
tamer. si ;nodose chimice S. A. R.,
Str. Luton.. No. 6, Becuresfi.
Relatinnile dintre area Britanie
.1 &Nail britanice
*i Dorn inioane
(The Relations between Great Britain and
de D. G. MATEESGU Raportul lui Sir Barclay, ministrul Angliei la Bucureati, catre ministrul de externe, Sir Edward
Ph. al Unive.tatai din Birmingham the Dominions)
Grey, desp re o intreyedere ca regele Carol I. tie Prot. BERRIEUALE-KEITH
faand dela Universitatua din Edinburg
no apt r
e t-t1I
posibil, ca la rindul nostru
Colaborarea anglo-romana va
-f-A--Itnennunne pater-Brettsiö 'ne-loeeeip
2iáäiiAaA"peançIeu 'Wish minister
to Bucharest, to the Secretary of state for Foreijet Af fairs, Sin Edward
Ilote ile Olceahilai Dril si ale lui Aministernlai de externe bona-
Í)ouilv,oaurtrlur s au sehimbat con, S'a convene lobani, are Re-
Met dela neboi indoace. Serviciile gard! Unit st Donurtioane go guver-
putea sa ia pi alte Mrme. De exern-
Dreg, concerning an Daerejitete with King Carol I.) entree camel phaeton de cetre Do- nele respective ad se tind la entrant
Plu, se vor putea face expozitil de austro-sarb nc eh. an nor into- nentoane le-a castigat drePtul da n mod reciteoa de toate rraisurile
artli, Imprumutând colectil din An- nerd la orizont si act iîi exp -nernbri directi írr Societatea Na- importante Incite in afacerile ox-
glia Mind cum au lost aduse co- nia adanca sa satisfactie en poi- thmilor. Aceastd schenbare dedsi-
leeM din Franta si Italia. Societe- vire la deelaratille Mate de mi- Od lui steeled lor intonational a fost Regatta Unit si Dominioanele
tea anglo-romand se va putea in- n:still eaglet. DeaseMenea, liai Inmate de recunoasterea formald unt legate impreund 'ono
grin de traducerea vi rasphndirea v,orbi tin termeni foarte eloglott a egalikilii lor complete on Rega- nce lor ulna revels suveranemine- sz pen
eârlri englese in Romania mecum de press englezä, mentionand, MI brut pen legberarea Slalom- posesienea de cdtre cetitanii
lai din Westminster din 1931 care verselor DOMinivan, a unui di-
Si de informarea publieului engles In special, articolul din ziarul steed
asupra miscarii noastre inteleetuale. Times" relativ la comuntatul declara 177 termeni legali drepturi- coma", reamoscut in tat Imperial.
le acordate lor dt catre Confer", Intrebarea data
*-
Este inadmisibil ca infiinlarea
trimis de el. Pastel &COW ziar.
M. Sa privea arena Serbiel'cle tee Imperiale din 1926-1930. amid imirme se
Conform accgon aranjaniente Mee
desface dio simple voenfl ta
institutului propus mai sus, prin a avea acas la Marea Adriatica, anent din pare este disputata; dap
pnarbrlitdlileeninrre de promiti-
tome PC care le deschide, stabilmd
un contact permanent ea Anglia la
Albania - -
prin dobandirea unei parti din
fie chlar si o Male
cat de Meseta ca fiind in-
Dominioanele tali:I'd Canada, Au- abler Ottawa Sad-Africa., care
tread, Noire Zra,./da, Mauna preende ad statutuI
Sud-Africand rm Serial Libel. In- muted droned de a de Dominion
rimer,
noi acast, va corm-Mai cal mai mull compatibila cu autonomia Alba- lander) sae corripirei autonome ew Ineun rirboi britanie NI aren- se
la cunoasterea pi intelegerea met, si autonomia acestei tart in ewe dercerile lar interne. se in despdrti de Irnperio, been, cd no
eagles si a tarii sale inde- este de mare importanta pent. toate actiunile cue ie privesie, in- doreste da log se' se foloseascd de
Pärtate vi astfel va send nuscarea Romania. Mai malt, un drum close importodal act al mime aceste drepturi teoratice.
de apropiere ai colaborare cu An- cleschls Serbiei prin Albania ar mid guperriator dt aeral; regale
acttoneard mum conform avirutui Regatta Uaii Si . Dounialoantle
glia,
Dun mat de vedere uomängna,
tanara noantra tart are nevoe nä
nabile cu albanezii,
nu tormai war de stapanit
- -
da nastere la conflicte intermi-
un popor
iar
guverunliti Dombriouului in med. formeard astfel iulduntrul Saaiold-
Parlamental englez nu mai legife- iii o entered de ',cameo
libere, in alai tin chip subardonate
fie iobita si inteleasa, sprilinita si o eaire la mare prin portul Du- reed Mina aceste Dominioane mud aidalu, ci unite pen credinta
incuralatä. Ea este o tart bogata, ran.° ar fi iinpracticabila. Du- decat mown Ici cererea lor expre-
Bucuresti, 6 Decembrie 1912.
aleeera ce exista hare Regele se; legelatui lor nu este lor comanid si min holdrired lor sd
alu posibilitäti imense, insa prea ramo este portul eel mat puttn
Pulin CUttoncut desvoltatä. Eduard pi contesa in Eland....
Exceienta, favorizat de pe Adriatica, tar le- nici unui control de calre gown. cooperere dril amid frame la pro-
Ir situatia aceasta, crearea In pupa acrea Regele Carol se gatura printr'o llnie Errata, care laritatirat tri siogara lor legaturd mocarea boultuini aeon pe care LI-
cel mal scull timp a institutului
Am avut einstea de a fi primit
intretmu cu mine limp de a lu- va trebul sa strabata regiunea for:acid cu administratia &Ota- ga Natinnilor a fost creed se-1
eri seara In audienta particular%
mätate de ord. Duna, cele ce au- ni Unit constd in faptul ad (ea- serveascd.
englez din initiativa si cu contri- muntasa a tarn, va fi o Mar-
butia noastra, va fi un gest a a-
rum semnificatie nu va trace neob-
servata la Londra. astfel ca Ro-
mania va putea conta pe intreaga
de Regele Carol pentru a expri-
zinem dela o personalitate mar-
ma M. Sale condolantele lingo-
cantk, care vorbise cu Regele cu
MI George cu prilejul mortit A.
o zi sau dotal inaintea mea, ml
S. R. Contesa de Flandra, sore.
apteptam ah gasese pe M. Sa
Regelui. Regale Carol ma ruga
care extern de nefavorabila.
Inelrännit sa Intreb de ce an-
tonomia Albaniet era considers-
ta ca fiind alai de importanta
dr,pind de awl dela tale rnai
te ors,ante ale gomintomilui la co-
me, ml lure& al Consiliutui Ori-
-
uptimi Senul Liber leander) Prof. Berriedale-lteith
bunpvointd, pe spiritul de ',Dete-
nte ai conarsul politic si economic
foarte pesimist In ceeace tart-
sa exprim Regelui George mul-
vefte sansele de a evita un raz-
pentru Romania M. Sa Irni ras-
manse a in Albania loam. a-
vat, este incd continnat, din ma-
rk, !or &elite. GAME LO1DRE1
ai poporului englec
D. G. Mateescu
tumirile sale calduroase pentru
bom european. M. Sa spusese in-
condoleantele transmise, pome-
formatorului men ob privea a-
mnd in acelaa timp de prietenia
proape 150.000 cuto-vlaln pi
prin afinitatea de grain albanezii
a ln afaceree auto'. Dominoane-
le slant deasentenea autonome; ele
ceste sanse de pace sau ranboin emu mai legati de romani deckt mtl 1ncheie propeile Ion tratate, si Londra Reim. de 15 men gkrii
ea flind aproape egale Din eon- io slavl. M. Sa Ist exprima spe- ea sunt legate de trátatele brita- Liverpool Street Station, London
avuta, am constatat, recta eh Marea Britanie nu era nice decal numai dull SI-an Me con- Bridge, Waterloo, Broad Street, Vic-
totusi, ca M. Sa nu pierduse Cindernamid lor comes. Ele pot toria, Charing Cross, Cannon Street,
vechea conneptie a unei unitati economics 'Mitre speranta. M. Se Inn souse ca -contra uned Albanii autonome.
schimba reprezentante diplomat. Kinga Cross, Euston, Paddington,
Am raspuns ca nu, cu toate eS
ptiam ob dv. (Sir Rdwand Grey N. cu C:roffir. olivine; Canada, Unio- Dialborn, Conchal., ti, Pancars,
Cu melt in tarmi, un eminent one de stat din do- Tr) regretalu fantd n., si Sranil Libor Inlander ¡Si ail Waterloo et C., Maryiebone. Cea
minioanele noastre spunea in aceasti priviantt'a sau l. chestit, mai mare din acestea e Liverpool
reprezettlardil lor in turtle cu earl Street Station".
nea seasonal Serbiei la Mara
vom progresa impreunä, sau vont pieri fiecare in Adriatica atinseze east moment au legume iui deosebi de impor- In en tread, allyis prin a-
parte". critic, socotind en astfel de di, tante. In ale caree Domintoanele ceste 1933,
girt, 1.243.500 pasageri. Deci
Astazi e timpul sal ne decidem. bin putem ramane se servesc de servicille hateuc an de vile, amain Min a-
ferende se ear transa rnai lesne
icaladi in insole noastra. Dacia nu putem gandi in and situatia din Turcia corn- britanice, dar actiunile lor nu ces. 15 gari au eirculat 447.660.000
Sunt goatee in nici un tel control, oemeni.
mod imperialist", trebue si paladin in mod conti- peana va fi -Manta".
nental". NEVILLE CHAMBERLAIN M. Sa Imi Sarni de actualele
agitatii ale cuto-vlabilor din a-
cres" tall (Romania N. Tel al
gaol eb erau firepti dat fiMd et- AFRICA DE EST
INDIA, IN CIFRE rile alarmante primite despre
pensentille cuto-vlabilor din
provInctile ocupate de greet; ca
(Indian statistics) Romanic a eheltuit pentru el In
Turcia enropeank nu mai puOn
de 3 0 milloane franct pentru bl-
Supra-Isla Indici este de 4.715.000 stipanite de peach autolitoni, au 75
km. satrati, sau de 16 ori mai mare nailioane locuitori.
decal Romania.
acrid st Kali pi a au lost In-
totdeauna tratati co mitt, con- con
Structure populatiei este egomania,
Populatia Indict este de 950 mi- ckai 90 la suiii se mirk au agrteul- sideratie de cater tunct.
iicaar oament, sae de 18 art mai Pramie, etc.
mare ea a nee...
mi locultori.
Beanie hindusa a impartit popu-
Orasul cal mai mare este Calcutta, labia entente.. in 2300 caste erase-
Dee. Armata britanIci in India nu-
Se +umbrae in India 222 timid. rnerii 60.000 soldati, ovintia militará
Bowdena esie subimpertita in caste, 96 avionne si indiana 15a000
SIR EDWARD GREY
uvernele tutu,. Pularilor CIO
eau vadit nacre, eeeace era ft
G. BARCLAY
Acest document aeattiseed arid-
valor brianice, a fost publicat in
r
t " '
'asp, deoarece un razimlu ar In Documente asuma or iginit räiboiu-
rmsn relied si aware. saldati.
Nanisabilii (parish) samara 75 India disputer de o iatttisâ mtra de
emna oulna Lamar farllor an
alate In Uinta, far intseria P.
an" de a P. Gooch ai Harold Tem.
miueaoa satiate. cii ferate de 41n00 mile, au 1 ruilioa Parley. sot IX, pales a fl-a, pan
de functioneri si mitnottori, trans- prier-afar ay fl atat de mare Inca 254. si loarte larteresanto
Hindus" munaril lit milleene, portend se en 625 milloane pasa- r duce la trtumfol socialism declarant ale reeclut Carol I al Ro-
roahomedanil 80 nillioene, budistii geri si 91.000
aale marfari. u 'Hefei eutitirs situatlei din anti pre.
10 intlicanc, mean. indieni n TM-
.
Evian', 409 de spite.. 42 Farattilla M. Se poment de conflictul fuel .atorl
Hoene, enroll.% anglo-indienii de medicine, 18 Ilniversitati, 16 Ea-
parsii li milion. aultett pc 4rept, 21 Cacti:at de agri-
India intrragii n imparts nalni- minima ea 2-00.00e scan elemeniare.
taw in darsi eartl dislinotei India Populatla carom,. mamma In
levitanlit 215 ir,iltOase li.cultar total MAO suite. inalusiv 45.000
yl in t.atele Indlene, mein. 600, lama. Milted de tildes din Mombasa, colonia Kenya
www.dacoromanica.ro
 _

^
^

www.dacoromanica.ro
 Adeviru Publishes and prints:
S.A. STRADA
OFFICES AND WORKS-BUCHAREST

TELEPHONE:
(ROUMANIA)
C. M I LLE
3.63.53. 3.84 0

The Publishing House Adeverul', for:

DIMINEATA ADEVERUL ,

Magazines, ne papers, books, works,

tTrhye iaét oirnnfionrg pape itnruthei The oldest, the most important and school books
largest political paper in the country. Stationary, 'for offices and schools,
of the latest
abroad. 16
news at homme and
to 32 pages, daily.
The only independent daily political
paper.
POST 0 FICE. - TRAVEL
PUBLI9JTY BY RADIO. - -
sot
osr-
I
E
HOP
-
AG 'NCIES IN ALL OÇ tIRES
TT* ANTUL LIBER REALITATEA ILUSTRATA
POLITICS, LITERATURE, THEATRE, An illustrated weekly-paper with at
1,

12 pages -
ARTS Modernism, in its true expression.
weekly.
least 56 large pages and more than
100 pictures. Issued each Thursday.

r
VEVERUL LITERAR SI ARTISTIC REBUS
The most wide-spread literary paper. A fortnightly magazine for cross-word
Issued, each Friday. 12-20 large pages puzzles.
Is

1AGAZINUL LECTU RA
1: The only true magazine of its kind A short story each Thursday 2 pages.
in the country. Monthly, with 140 pages

RADIO
EACH SATURDAY, IN 32 LARGE- L
PAGES.

CINEMA
Picture-goers accepted this week'y
gazine as their only guide. 40 palm

M lNEAT7COf
A MAGAZINE FOR (HlLREN
ISSUED EACH WEQN

st.10Tte J. VERMONT
ACADEMES* ARCHITECT
sat%
www.dacoromanica.ro