‘ARE L3/5HA ii-Napoca 7 I 1 BCU Cluj 1 Nhegei-1964° < z 2 S z = a — = 2% =a 2 2 < = & & > £ TEATR Jj I $102 AON GZ 4 A0. as $02 1907p HOE NVI OZ “Sof fear peoseur ep eUn|A ep ouuEUT HEUIMeL aInGan aHfeDHIGgNd HSEOOY jnuiniduy ep ejoag a i «eBelg Ue],Aueiotane Tineti-vi cavintul; coboriyi! (Senatorii coboard si deschid. portile, Intrd un ostean.) Osrearus Slivite doamae, Timon a mutit; Mormintil sue chiar Ia poala mari Pe Tespede ¢ serierea aceasta Ce-o Iwai pe cari, gi tiparal ei Inlocui-va biata-mi nestiingi. - ole UW. Shafer. ALCIBIADE . (citeste epitaful) FURTUNA Golit de bietu-i suflet, aici un biet les zace: Pe cei rémagi in urmd-mi doar lepra sai imbrace Sub lespede e Timon, ce viu pe vii writea 5 . Nu te oprl, drumefe — blesteamd, trecl, si-attta, Sint ultimele tale simplimince 5 Usai mickmea noastri omencase’, Zaluda minte, lactima pe care © varsii cirpinosul. Ce frumos & C& marele Neptun boceste lings Umilul eit mormint de vini iertate! Se stinse Timon; amintirea-i inst Va dainui. Duceti-mi-n cetate; i i La spadé lujer. de mislin lega-voi. Rizboiul insofeasci-se cu pacer, | $i pacea sé-l imbune; fiecare Leac fied celuilale si-mbirbitare. Hai, bateti, tobe! (les.) we In romineste de Lzon LevrportPERSOANELE ZALONSO, repels Neapotatal “S-SEBASTIAN, fratele sia +€PROSPERO, dccle ltia al Milanstut “SANTONIO, fratelo att, ducele uzurpstor al Milanului FERDINAND, fol regcui Alonso GONZALO, ag gfenie bitta w esedincos ADRIAN, obit CALIBAN, un Sela stlbatic $1 pocit TRINCULO, miscérici STEPHANO, un pivaicer betiv Cipiranul vaculul Seful de echipa} Marinast MIRANDA, file lui Prospero. ARIEL, dub gotien Ris infétisate ea dunk JUNONA Nite Soceettori Alte duhusi care asculet ds Prospero. Scena: bordul unet cortbil; apot diferite pti ale une! inaule fel ACTUL f SCENA 1 Pe bordul unei cordbii, tn larg. Furtund cu tunete gi fulgere. Intra cdpitanud wasulut si yeful de echipaj. : CXerranun Sef de echipaj! Szrur pe Ecnrray Aici, cipitane. Ascule! CAriranuL Vorbeste cu marinarii, prietene, Gribitivi, altfel ne im de girm. Dati-i zor, dagi-i zor! (ese, Intrd marinarii.) Serur pe Ecunray Nu va Lisayl, buieti, nu va lissti! Mai iute, mai iute! jringeri verga gabierului! Urechea la fluterul cipitanului. farinarié ies.) Sufli, vintule, pink cripi! Numai loc de nevré s-avem! (Intra Alonso, Sebastian, Antonio, Fer- dinand, Gonzalo si ali.) Suro pe Benpay ‘Va rog acum si coborigi, ANTonto 7 Unde e cipitanut, sef de échipaj ? Sueur pe Ecwuray p Nu-l auzisi? Ne tncurcapi Ia manevras ramineti tn ine, altfel dugi ajutor furtunii, 1501Gonzaro Servi ve Ecmray Ei, ci, prictene, mai domol. Faceti voi tzeaba, aeunci. Axtomo La gtreang cu tine, potaie, la gtreang | Fatiturd de cirfi ! 2ubagiu neobritat, nouk ne e mai pufin frici de inec lie. -decit tie. Serur pz Ecurray Cind s-o domoli marea. Plecat Pasi de cuvintul rege! La cabine! Tacet rigit Pacet valurilgy yy? Nu ne stingtia- Gonzaro Pun rimigag ci n-o si se inece, chiar dact vasul n-ar fi mai tare decit o gioace de nvci si giurit ca o fleoarpii, SeruL be Eowrray Vola in vine! Volta in vint! Sus vela mare! Sus trinca! th larg din nou! Pe vergi! Gonzato Bine ~ nu uita ins& pe cine ai Ia bord. Serur pe Ecupay Pe nimeni la care si tin mai mult dectt la mine inéuny Esti sfetnic, nu? Dac port porunci stihiilor si tac; st se-mbuneze pe dati, nu mai clintim o parimé, Féles Cnerd din now marinari, wei pind ta septe-fi atorputernicia; iar dack au posi, mulpumese piele.) cerului ci ai erie atita gi pregiteste-te in cabink pent Maniwanit ceasul morpli—s-ar putea iatimpla si bati. Repede, | Sintem pierduti! Si ne rugim, si ne sugim! Sincem biiegi! Lao parte, am ais! (Iese.) soapa ipierdugi cu topii! (Tes.) Snrur pe Eompay a) cl Gonzaxo : S-a isprivit cu noi? Prind inimi cind il vid pe individul Sta. Nu cred ica fost sctis si se inece; mutra lui e spinzuritoare curag, Ajuti-ne, soarté milostiva, s4-1 spinzurim | Fi-din fiaghty ursitel otgonul ancorei noastre, pentru ci cel per darelt Gowzaro Se roagi regele si pringul! Hai si not, Avem aceeasi soarti tori. avem nu ne este de prea mult folos! Dack nud € dat: Sepastian moar in gereang, ne-am dus pe copel. Turbes! (ese, Seful de echipaj intra din now.) Anroxto Ne-au pus gind riu begivii, asta ¢. ‘Tilhar filcos, vedea-te-ag inecat De zece fluxuri |? Gonzato Va fi pus in streang, Chiar de-ar jura-mpottiva orice strop $i, hulpay, s-ar clisca spre-a-l inghifi! (Zaomete nedestusice in fundul vasului.) | 7 Sakae ice le ts modal tn care enw sxc da Servi pe Ecupay Jos verge gabierului! Repede! Mai jos! jest Puneti-o Ia cap cu vela mare! (Un strigat tndwntri) Dea naiba-n urletele astea! Zbiari mai niu decit furtuna si decit noi! (Sebastian, Antonio si Gonzalo ‘initrd “din nou.) Tar agi venit? Ce ciutogi aici? Vrofi si nu mai fees nimic gi si ne ineciim? Averi chef si_vii ducepi: lei firid? Soa ncaa (SEBASTIAN s De ripciugi si ai parte, jigodie rea st afutisitk {DE cobesti? + hh ai Asada seslei veemt: ea spinzurati pe firm clad apa avea nivelul cel mai oborte gf Meapt acolo pink cind cadavesle sinus spSlate de tzet marce. 1503«Induri-te de noi!» — «Ne ineciim, ne it ~ «Adio, sotie si copii!» ANTONIO Si ne-necim alkturea de rege. SpastiaN Hai si ne luim adio de la el. (Antonio si Sebastian ies.) Gowzato As da acum o mie de pogoane de mare pentru un stinjen de pamine uscat — pirloagt plind de scatet baliit, orfeum ar f. Faci-se voia cerului! Dar mult mai bucuros ay muri de o moarte uscatit’ (lese.) SCENA 2 Pe insula, in fara. pe i Prospero. Intra Prospero si Miranda. Marana Prin arta-ti, deagi tat, de-ai sticnie Acest al apei clocor, domoleste-l! Din cer s-ar revirsa catran dublie, De nar urca spre-obrazul bolfii marea ‘$8 sting focul. Chinul lor a fost : ial meu, cind iam vazut... Un falnic vas ~- Purtind fapturi atese, imi inchipui — Ficut firime! Serigicele, vai, In suflet mi-aw patruns! Sint morti, sir: Puteri de zeu de-ag fi avue, mai iute Virem marea-n pimint decit s-o las St-nghitit mindeul vas cu-a lui povari De suflete. . Prosrsro Nu-ti face voie rea — Destul. Miloasei tale inimi spune-i Ca nimeni na avut de pitimit. 1504 ee ee Minanpa, Vai, doamnet Prospsxo Nimeni, cum ffi spun, Nimic Neom fiptuie decit de deagul tiu, {Ab.tiu, copila mea iubita, care J Nu stil ce esti 51 nu port banui De unde-s eu, sau ci sint mult mai mult Decit stipinul unci biete pegtert Si-al tiu sirman parinte. Miranpa, Niciodat Neam ciutat si gtiu mai mult, Prosrero E timpul Noi lucruri si-ti desedinuiese, Di-mi mina Si scoate-mi straiul fermecat. Aga. Us. pune mantia jos.) Masie, stai deoparte. $terge-4i ochti. Am tinduit cu-atita prevedere Priveligtea nauftagialui grozav Ce-a riscolit fiinsa milei tale, Ca nici un suflet nu s-a pripidit, Nici s-a clintit micar un fir pe capul Acelor’ ce tai auzit strigind Si Lai vizut cum se ineaci.. Sect Si-ascultd-mi, Mrnanpa Ai inceput adesea St-mi spui ce sine; dar te-ai oprie $i mai lisat sk ma frimine zadarnic, Zicind: « Na ine’ », Prosrsxo, Ceasul a sosit; Ce sic, chiar clipa ca si-fi plect urechea. 1505Asculté, dar. Thi amintesti de vremea Cind nu venisem incii-n grota-accasta? Nu cred si popi, ciici nu aveai pe-atunci Nici trei ani implinigi. Prosrexo Ce-anume? Alti casi ost fingi? Vorbeste-mi despre orce chip pistrat in amintirea ta. “ Mimanpa EB mule de-atunci. .. Parci-i un vis, si nu adeverirea Ce-o di aducerea-aminte, | Nu mi-ngrijeau vreo patru-cinet femei ? Prospero Ba da — ‘mai multe chiar. Dar cum se face C&-fi amintesti, Miranda? Altceva Mai vezi in noaptea si genunea vremi Dack mai stil ceva — pin-a venisx ‘Cum ai venit — vorbeste. ‘Marana Nu mai gtia, ProsPEno Sint, fat, doteprezece ani, Miranda, | De cind al tiu pirinte, pring puternic, \ Bra duce-n Milan. ‘Miawpa Nu-mi esti tu tach? Prospero Miaicuta ta, o pildi de virtute, Spunea ci-mni esti copil; bihoru! ei Bra un duce brav; vlistaru-i unic Domnigi-a fost, nu mai prejos.. . 1506 Mmanna Yai, ceruri! Ce urgisire si pleckm! Sau, poate, A fost un har? Prospero Si una, si cealalea; Nipasti si plecim, gi fericire Si poposim aici. Miran oa, Mi doare-n suflet Si stiu cif te-am flicue si-nduri atitea, Si ew si uit de toate, Prosreno Bnchiul tu, Antonio — Inchipuieste-yi, fratsle men han Siatie de josnic! Decit el doar tu Micerai mai drag ca orice, gi hui Lam. dat in griji sara, pe atunci Tote ducate frantea, dupi cum $i Prospero era-ntee duci intiiul; La fel gin cinste socotit; si-n atte Neintrecut. Tot studiind acestea, Lam dat pe mini citma, adineit In lucruri tainice si-nstriinat Dea’ atii trebi. Fétarnic unchiul edu. . M8 urmaresti? Spune, spune, Un trate — Minanpa, Nu-mi scapa un cuvint. Prosreno Cind a-nvagae cum si-ntireascd Sau cum s-o-nliture, pe cine-anume Sknalse-n cin si-avintul cui &-L sting’, Pe dregatorii mei i-a-nlocuie Sau, plimidindule din now aluatul, Ta residit; si-avind asupri-i cheie jalbit 1307Slujbasului si-a slujbei, La-nstrunit Pe voia inimii; ca iedeta Mi-a-ncolicit domnescul trunchi, gia supe Verdeata mea si viaga. Nu m-asculi, Miranpa, Ba da, ba da. Prospero Miranda, ia. aminte, Deci, lepidind eu trebile Jumesti, Reeras, rivaind la-mbogifirea_minfii Cu lucruti ce, de n-ar fisatit de-ascunse, Ar fi nespus de scumpe, "duhal rku T lam trezit; si buna mea credingi, Precum un bun périnte,-a 2iimiskic Fagirnicia Iui, la fel de mare Camnctederea ce-avem in el; sivaceasts N-avea hotar. Astfel inscttuniae, Primind gi partea mea, i dreptub cehit® Ce aren ‘thiini puterea, ca un om Co, povestind, stiledste edeviirul Si-aducerea-aminte-si silvieste” Cind propriei minciuni di creximine, Si-a-nchipuit, uitucul,%et ¢ duce De-a binelea; bitind moneda falsi, asi purtind insertriele domniei Gu fala ce-o di pofte'de mirire. .: Maui? Maiana Te-ar ausi gi Sursii, tati. Prosreno y CAtind si dea in {turi paravanul ; Dintre actor gi rol, se vrea domn plin. Ducatul meu, incapitor altminteri, Era acum biblioteca Ci meas, mai_ gti do! fnfrigurat, cu regele di Plikindu-i bir, slujindui; coronita Coroanei lui o-nchini gi-ngenunche Duratul mou nengenuncheat — sirmanul! — tn chipul cel mai rusinos, Miranpa Ah, ceruri! ProsPrRo Gi spune, judectndu-i micgivia: Mai © acesta frate ? Mimanva . Ag gresi Deng tine-o pe bunien mea de réu: Din pintec bun se nase fii r¥i. PaosPexo Si ding Dind ascultare cererilor fui, Dusmanul meu neimpiicat, Alonso, S-a invoit ca-n schimbul tachindrii, Al sctiselor sia nu stiu cit tribut, Si ma trimitt in surghiun cu-ai mei, ler falnicul Milan, cu toati cinstea, Sa il incredingeze lui. $i astfel, Cu oaste traditoare, intro noapte Alezsi intr-adins, Antonio Deschise-ale cetatii porti, gi-n bean’ Uneltele mirgave ne-au répit Pe eraindoi, Atit ce-ai plins. .. Miran pa Vai, vat! ‘Cum nu mai stiu ce fel am plins atunci, Voi plinge inck-o dati: spusa ta Mi-neaci-n lacrimi. PaosPEno Doar o clips, $i voi ajunge si la ccea ce 1509Ni se insimplé a2i; fir de care Povestea n-are rost. Miran pa Dar cum se face Ca nu ne-av omorit atunci? PROSPERO Da, da, Este firesc si-ntrebi, N-au cutezat ~ Prea mit fubea poporul; s-au ferit De semnul singelui; ticilosia Au sugrivit-o mai imbietor. ta scurt, ne-au pus cu zorul intr-o barca, Ne-au dus fn largs aici ne-au pregatit © navi — 0 epavii — flirt pinze, Partme seu catarguri, pardsité Chiar gi de sobolani; si ne-au lasat Pe puntea ci, ca si ne plingem marii, Ce hohotea vrimasa, sau furtuni Ce, suspinind, ne da rispuns, miloast $i crudi prin aline. Mmanpa, Ah, ce povari ‘Ti-am fost atunci!s Prospero ©, nu! Un heravimn: Ce-mi da puteri de vias. Tu zimbeai, De ceruri intérits, pe cind eu Stropeama ctt lactime sirate matea $i, coplesit, gemeam. Surisul tiu — Bl mi-a calit voinga de-a-nfrunta Ce-a mai urmat. Minawns, ‘Cum am ajuns In girm? PROSPERO Prin mila proniei cetesti. Un inimos napolitan, Gonzalo, 1510 i Insareinat cu surghiunirea noastra, Ne-a dat ceva merinde, api dulce, Unelze, haine, rufe, ce de-atunei Ne-au fost de mult folos; si, cum gtia Ci gin atit de mult la citi, mi-a dat, Din propria-mi bibliotect, comuri Ce-mi sint mai scumpe ca ducatul. Minan pa. Ah! De las cunoaste pe-acest om! Prospzro Ma due! (Ist pune din now mantia.) Asculeh gi sfirgitul pribegiei, Cind am sosit pe insula aceasta, Te-am invigae mai multe decie aflt Pringesele ce-au timp sit trindiveasct Si dascali nu-nte-atie de grijul ‘Mmanpa Te rispliteasci Cel-de-sus! $iacum, Fit bun si spune-mi; ce tea indemnat S-astmupi furtuna ? Prospero Doar atic si-ti spun: Intimplitor, destinul milostiv — $i azi prieten — mi-a-ndrumat dugmanii Spre-acest tirim. Or, daral prevederii Marat cX cenitul mie condus De-o stea ptielnic’; norocul meu Ar scapata de-ndati ce-ay iesi De sub intturitea ei. Destul ! Tie somn, simfi o plkcutk roropeii; Te lasi-n. voia ei — nu poti altfel. (Miranda adoarme.) 1611Hai, vino, stujivorule! Sine gata. Apropie-te, Ariel. (Intré Ariel.) Agri Inchinaciune, ingelept’ stdpin ! Venit-am voia si-ti plinesc — si zbor, Sa-not, s& trec prin foc, s& cilirese Pe nori scimogi. Atotputernic, Ariel Agteapt’ stragnica-4i porunci. Prosreno Duhule, Ai rinduit furtuna cum ti-am spus? Ani intocmai, Am sileat , ‘ Pe vasul regelui, stimnind wimire La prova, inguntru, in cabine, Pe punte; uneori mi dumicam Si-ardeam $i ici, si colo, pe eatarg, Pe vergi si pe bompres, apoi din Akciri Mi-ntorlocam, mai jute si néprasnic Ca fulgeral hui Zeus, vesticor Al trisnetului crunt; jurai ed focal $i trosnetul si fumul de pucioast Lainfrunt’ pe Neptun si, mares-nvolbutind, fi scururi tridentul. ‘ Prospero Duh destoinic ! Nea fost nici unul mai de doamne-ajutt, Si nu-] sminteasct iuresul ? AnieL Nu, tori S-au_molipsit, gi cate mai de care S-a dat de ceasul morgii. Valvietej (Afar? de marinari) s-au aruncat In volbura de ape, spre-a scipa 112 De vilvitaie, Pringul Ferdinand, Cu par vilvoi ca stuful, s-a avislit neti sia rAcnit: « Iadul ¢ gol, lar diavolii sau strins aici ». PRosPero Bi, bravo! Eragi de tirm aproape? | AsueL : Da, stapine, Prospero Sine teferi? ‘ Aur, ‘Nam clintie un fir de par Si:mbricimintea lor e mai, curati i De cum a fost; gi, dupa. yoia: ea, { Lam risipit prin insula in cere. Pe ful regelui Lam rizlegie Pewuri olf stingher gi Lam lisat acolo Tinjind, oftind spie cele Patru vinturi Si miinile fringindu.si: Prospero Ce-si ficut Cu vasul regelui, cu marinarit $i restul flotei ? ARIEL Vasul. regelui E-t port, jin golful cel. adinc din cere, in crucea nopsii, m-ai trimis.s-aduc Din furcunoasele. Bermude roua. | Tofi matinarit, grimadigi sub punte, Dorm in negtire, toropiti de vraji $t oboseali. Celelalte nave Le-am risipit, dat, striase‘acum din nou, Stribat, cernite, valurile mirii, i Gu gind si-sjungi-n Neapol. Bietii cameni 1618.S-ineredinfagi ck regele si vasul S-au inecat sub ochii.lor. Prosrexo Intoemai Cum tiam cerut; dar mai avem de lucru, © fi ticciu? ARIEL Treeut de miezul zilei. PRoSPERO : Da, dowa cel putin, Pini la sase Vom mai avea de furck amindoi. AnreL Cum, jae? De vreme ce tha pui la munet, Si-gi amintese ce mi-ai fgiduit Si asi indeplinit. PROSPERO Cuum? Te bosumfli? Cam ce poftesti, ma rog? Anret Pai, Hibertatea. .. PRosPeno Nainte dé soroc? Destul! AnreL Te rog Si-si amintesti ci te-am slujit eu cinste: ‘Nici te-am mingit, nici glam gresity robind Firl-a cirti saw murmura; ai zis «24 C&-mi seazi un an intreg. PRosPERO Uitat-ai oare Din ce osinda te-am seipat? ARIEL Ne, au! ee Prospero Ba da! Scofali-i, crezi, si calci pe milul Adincului silciu, Si zbori pe ctivat si, de dragul meu, Ih Vinele pimineului si forfogi Cind caleste gerut? Aare, Nu, stipine, Prospero Minti, seirbi mici! Uisi de Syeorax, Hidoasa hircd, ce de ani si pizma, S-a preficut in cere de bute? ARIEL Nu, Prospero , Ba da! Ia spuae-mi: unde s-a nscut ? Ante Stiurin Alger, Proserto > Aga? Tar mi silegti S&ti amintesc, ca-n fiecare luni, Prin ce-ai trecut. Pe-aceastl {azm& Au izgonit-o din Alger, cum sti, Cici prea ficea logit si vraji Din cele mai grozave; au ctugat-o Pensru-o ispravi-anume, Este-aga ? AgtEL Asai, stipine, Prospero Jnstreinaté, cloansa cit ochi vineti A fost adusi-aici; tu, servul meu, Te-aflai in slujba ei —~ mi-ai spus-o singur — Si, cum erai un duh mult prea gingas Spte-a sivirgi poruncile-i mirgave, 1615Tu poftele-i ades le-si tnfruncat. De spirite mai mari ajutorati, Ea te-a virtt, cuprins’ de minie, In teunchiul despicat al unui pin, In care, doisprezece ani in sir, Te-a chinuit, Murind ea intr-acestea, Ta ai rimas ca si te-ntreci in geamat Cu aripile morilor de vine. Pe-ostrov nu s¢ aflau atuncea oameni, Afar’ de fiul ei, f¥tae aici Dihanie, nu om. AneL Da, Caliban. » Prospero ‘Aga, nerod mic, Caltban, momiia Ce-o fin acum in slujba. mea. $tii bine i | Cum te-am aflat, cum gemetele,tale Pe urgii ce bodoganesc intr-una, Aceste cazné-nici chiar Sycorax Nu le-ar mai fi putut curma; ci eu Te-am auzit si, despicind copacul, Te-am, slobozit, Anrey + Jy mulyumese; sttipine. Prosreio Despic,' dact ‘mai bombini, ian stej Sin pieptni’cioturos, si stil, te las Si urli doisprezece ani. AniEL " Tertare! Sint gata ghidusiile de duh Sa le-mplinese, . . i. Prospnso 7 ‘Aga In schimb, “poimtine Te. las sa ploci. 1516 Aut Ce bun stipin am ev! Ce-am de facut? Ce-anume? Porunceste ! PROSPERO Ta chip de nimfi-n mari, tlinuité Privirii tuturor, vazuti doar De tine 'si de mine; du-te, dar, Gientoarce-te_schimbat. Hai, pleaci. Si umbli-n graba marc. (Ariel iese.) Trezegte-te, odorul meu! Ti-ajunga. Trezegte-te ! Miranpa (desteptind-se) Povestea ta ciudatt Mi-a pus un val pe. ochi. PRosPRRO: Destrama-l. Haidem La sclavul Caliban, ce nu raspunde Nicicind. prin. vorba ‘buna. ‘Mina a. Urteiosult Mi-e ail’ stil privesc. Prosrero. Aga_cum este, Avem, de el-nevoie: face focul, ‘Aduce -lemne. gi: ne-ajutoreazs: tn fel gi chip. Hei, slugi! Caliban !. ei, bor de humé! : ‘Causan>™ (dindiinerie} Lemane: sine do-ejuné. ProsPeno Hai, iesi! N-ausi, te-agteapti alte trebi ! Sobolule, esti gata? > (Ariel se intoarce-in chip det aiada. y 1517Vedenie maiasts’, Ariel, Asculgi 2 ARIEL Seipine, se va face-ntocmai. (Iese.) | Prospero Slugoi inveninat, plodie de diavol ‘Si seripta ta de mami, iegil (Ineré Caliban, CanaN V-ajungi roua cea mai otrdvitd Ce-a strins-o mama de prin bali cindva Cu pana ei de corb! Iara austrul Si va biigice peste tot! ProspEro Prea bine! Noaptea vei avea citcei Si junghiuri ce-o s&-ti taie Fisuflarea ; Aticii, cit pot noaptea forfoti, ‘Tier face trupul fagure de rini Cu fepi subtini ca acul de albing — Asa sf tii, Canaan Vreau si mininc. Ostrovul Eval meu, mi Ia dat mama, Sycorax, Tar tu mi Lai furat. Cind ai venit, Mai mingliat si mai iubie; mi-ai dae Sa beau api cu boabe ', gi-altidar’ Mi-ai spus cum se numese pe limba ta Luminitorul mare gi cel mic, Ce ard ziua gi noaptea; eu atunci Te-am indragic, gi-a’ inoulet comoui Ti-am aritat: iavoare dul 1 sheate, * Dupl unit comestaton, Shakespeare ar fiavat tn vedere caleaa, desi introdusd to Anaia pein 1636, farese aminctt de ce! co alioil 4m Onlone inet de pe: La’ sflpcal secotulat a! XV Len, 1618 Pisloage, Junci... niting ce-am fost! Te-ajungi Ficutul memei, lifiect si broagte, Giei eu sint singurul supus ce-l ai, Bu, care thi-am fost domn! Mai surghiunit Pe stinca asta, iar tu-mparitesti Pe toati insula, Prosreno Sclav mincinos, Geo stil de biel, si nu de vorb& bunt! Scienay cum egti, te-am omenit; iar tw Ai vrut si-mi necinstesti copila, CaLiBAN Ha-hal Ha-ha! Picat ci n-am facut-o! Tu mai oprit, cfel asefel tor ostrovul L-umpleam cu Calibani. ProspERo. Slugoi scirbaynic, in stare de orice, afar doar De-un dram dé bunatate! Mi-a fost mili, M-am striduit s& te deprind cu graiul, Te-am invisat de’ toate; cind tu, fara, Scoteai doar mugete, nepricepind Nici tu ce bilmajesti, ti-am aratat Al vorbei megtesugy dat proasta-ti fire, Degi-al fost discilit, avea ceva Ce bunul-simp nu rabdi; pe drept, dar, ‘Te-am surghiunie aici, cind meritat : Mai mule decit o temnifi. i Catan I M-ai invitat vorbi, cu singurel. folos Ca stiu acum si-njur ~ dea ciuma-n tine | Sien limba ce m-ai invatat! | PRosPERO i Pici, drace f i Adun lemne-n graba cea mai mare, 1619 | otChci ai gi ale treab’. Pregesi, fiara? Nu se-opreste din cinta, De n-o si-ndeplinesti, sau faci in sila Cuctivign 1 Ce-si poruncesc, te-oi.chinui cu junghiuri Frapneann Si cu duretiin onse, gio si zbieri i E-un cintec paniititean, saw-din vieduh ? De-o si-nspaimingi jivincle. 4 A incetat ~ cred ci dezmiardi-un zou Caunai ) Al insulel. Pe cind sedeam pe-un titm, Plingindu-l pe regescul meu pitinte, Act cintec m-a-ntrecut, zorind spre ape, Strunind minia lor gi jelea mea Cu melodia lui. Bu Lam urmat ~ . Ge zic? — ef mea atras; dar s-a sficgic, Nu, nu! (Aparte.) N-am incotro — cu mestesugul fui, Si'pe Setebos',"zcul maine! ‘mele, “Ae gil 6a ingenuache | Prosvero Ba nu, incepe iar, Piei de-aici! > (Ariel cinta.) (Calibai iésé. Ind din ‘now Ariel, Tatal tan en fund de mare. hevazut, jucind si cintind; Ferdinand . Oasele ti stnt mdrgean, tt urmeazd.) Ochii lui, margdritare. . Tot ceen eb & pamintean, Cintécul lui Ariel Plitind valuvilor varnd, - Spre-auriul parm veniti, : In soumpeturi:se destrama, Minile od-ntanguifi ; 1 “" “Prohodesew-l; ceas de ceasy | Va plecafi, va, sdrucagi, 3 Qefren din interior: Bing-bang) | Valwerile-astimparisi ; Nimfele cu jalnic glas, i Bateti pasuh, Binigor, a Feapivann 4 Tar voi, silfi, ctntagi in. cor. ; De bietul meu pirinte aminteste: i ~Ascultasi, mat. ae al Nuvi cintec omenese si nici pimineul hi (Refren’ rosé ain diperie © Nu la creat. Laud acum deasupra, il: bari ale culiselor: Haw, haw !) , } PRosrEno i y oe Sein Ridicé-ti de pe ochi.umbrosul vil 1 Otinié tate. 1 $i spune-mi ce vezi colo, i (Refren rosie din diferite ; Mirawpa fie part ale’ culiselor: Haw,” haw !) a . Ceri? Un spitit? | : ‘Cum se 'mei uitt imprejur) Zu, tata, | Tar cocosul:ingimfat. ©» E tate, tare’ mindra, dar ¢ ‘duh. vot de cilieori principalei cca a patagonazilor, Paosrzro if f Seater o pumele dee de cilttort principales scitisi a os Nu, fata mea; mininca, doatme; simte Surca din cats La fmpromutat Shakespeare a fost probabil Hixory of Travel, | de Eden (1335) Ca-noi:. Voinicul «-nauftagiae; 1520 a 36 1521,Side nar fi cleva slusie de jale— Al frumusefii vierme — ai putea, S& spui chi chipes. Umbli-n elucarea Tovarigilor s8i pierdugi. Minanpa Imi pare Un chip divin; Iucrare-a firii mindra Ca el maim cunoscut. Prospero faparte) 3 So-ntimpls, vid, Yum am dorit. Duh bray, if schim i HL slobozese: ® peiating ; E, negresit; zeita Slivicd-n aste cinturi! Fie-ti mili $i spune-mi: locuicsti pe-acest ostrov? Si iatisi: vrei simi poviguiesti Cum. si m& port aici? Dar mai intii, Degi ¢ ultima-ntrebare, spune-mi: Minune esti-tu, fat? adn Nis minune, Dar fata sine. FERDINAND | O, ceruri! Graiul meu! ‘Mai mare-s intre tofi cei cel vorbese De-ag fi unde-i roatit | Proereno Cam, «cel mai mare»? Ce'si fi, de-aude regele din Neapol? FERDINAND Nimic decit ce sint acum, uimit Ci-mi spui de Neapol. Dinsul mi aude, 96" 1522 i pestru ci m-aude, pling; eu insumi Sine rege-acum in. locul. tatii,.cete,_ inceat sub ochit mei. Miran Da, ‘Vai, doamne! FERDINAND Gi el, gi sfeeniciis doi dintre ei Sint ducele Milanulei_cu ful Prospero (apaste) Ha! Ducele Milanului cu fica ‘Ar gti si-ti dea rispuns — dar nu ¢ timpul. Din prima clips s-au sorbit din ochi- < Bray spirit, vet fi liber! (Catre Ferdinand.) Scumpe domn, ‘Ma tem ci to-amigesti. O vorbi doar. Minanpa De ce vorbeste-atit de aspru tata? Beal treilea birbat ced vid si primul Cer] indrigesc; fil, mili, si pe tata S& simed cum simt eu. FerDmvanp . De esti fecioari Gi liberd fii inima, regine ———— in Neapol te voi face. PROSPERO Zaut O vorbs. (Aparte.) Soa prins in mreji; dar -pripa lor eu cat $-o stivilesc, caci un ciptig prea leone Stirbeste din rasplaca. (Catre Ferdinand. } Doar o vorbi. ‘Urmeazi-ma, Uzurpi aici un nume 1528Ce nui al via, si-ai poposit pe-ostrow Cu gind ca si mil furi, iscoada, mie; Stépiawl lui. Ferpwanp Nu! Ai cuvintl mea! Mmanpa Sa-ascundi rele-un templu ca acesta? De este pentru cel viclean licas, ‘Vor da navala si cei buni. - Prosrene (citre Ferdinand) = i Usmeasi-mi, (Catre Miranida.) Nut gine partea, e-un tilhar. (Gatre’Rerdinand.) 4 Hai, vino! ‘Foi prinde-n fiare glezaele si gituly Vei bea din apa marii; hrana ta — Muschi, cupe ce-au ascuins pe vreiiusi ghinds Si ridicini uscate, Haido. Farpivanp ‘ Nu! MA voi Upsi de-ospij, ‘ete timp dupmidntal Nu este mai puternic’? “ (Scoate sabia, dar mina tj..tnerem. Minawoa Draga tatit Nu judeca pripit ~ © blind gi pagnic." Prosrero Ce-ai spuis? nvagi oul pe giink? Sus spada;. lagule! Fici pe grozavuly Dar s-o abati nu indeaznestiy. simpind Povara grea qzyinei, Last garda = 0's _ Cu bagul pot“&s te Hipsesc de arme, Sa-ti avitl cit colo spada... 1524 Mimaxpa Tork, ratt! Prospero Nu te-agiga de haina meat Miran pa Albi. mili! Chezagi ski fiu eu! ProsPeso, . Taci! inci-o_vorbi, $i-o sf ce cert, ba, mai riu: te-of uri! Cum? Aperi un tilhar? Si nu te-and! Creci ci nu-gi alld seamin, cfct nw stit Decit pe el si Caliban, Prostugo, Pe Jingé alti, Caliban ¢ dinsul Si-s ingeri ei pe linga el. ‘Mrnanpa “Ma muljumese cu prea puging nu vreat Si vid barbat mai chipes. Prosrrno, (catre Ferdinand). Hai | Asculei ! Fis mugchii molegiti, neputinciosi, Cen prima lor pruncie. Feroman Da, aga e. Incktusata, ca-ner-un vis, mi-¢ viaga. Dar moartes tatit gl a celorlalyi, Sfirseala ce-o incerc si-ameningarea Acestui_ gm pot s% le-ndur uyor, Din temniga de mi-o fi dat 6-0 vid dav’ pe si. Incdlo, libertatea Bes Taniasn lumel = °N semmiga aceasta ‘Am loc. destul. Pros?eno faparte ) ean (Catre Ferdinand) 1525Sa plecim. E bine, Ariel! /Cdire Ferdinand.) MA insoresti. (Catre Ariel) Mai a skint fet cone : Miranpa oo ©, fil ve pacel E mule mai blind la fire ental meu oat Decte L-arati vorba; si ce-a spus a Nai sti in obicei. : . Prospino © 64 fil liber 4 Ca vineul muntilor; dar veri si fact i Tot ce-aim si-fi cor. : ARIEL cet Neo si m-abat 0; iots, ae Prospero (oatre Ferdinand) Ei, hai! (Catre Miranda.) Si tu, simul mai partinesti! a tes.) | ACTUL II ~ SCENA 1 Q alta parte a insulei. « Intra Alonso, Sebastien, Antonio, Gon- zalo, Adrian, Francisco si alsii, Gonzao Fit vesel, doamne! Toti avem temei Si fim astfel; din pierderi ce-a rimas B mule; ce-am indurat induri.o lume, Cici, zilnic, 0 sofie de niier, 1526 Un armator de navi, un negustor Sine urgisisi ca mois dar prea putin’ Au parte de-o minune-a izbavitil. Cungelepciune cumpineste, dar, Durori gi mingtiexi. A1oxso Destul, te rog! ‘SepasTIAN Primeste mingtierile ca pe o fierturi sleita. Antom1o. Dar duhovnicul, pas si-l slibeascit! Srpastian Ta uitagi-vd — igi risuceste orologiul * destepticiuniis acusi-acusi ¢ si batt. Goxzato Miria-ta.. Smpastian Bang! Zid... \ Gonzaro De-ntindem mina spre orice necaz, Atuncea cépitim... ‘Swpasttan Un gilbior. GoxzaLo Sou gilbinare, curat aga, Ai vorbit mai adevirat dectt igi pusesesi in gind. SEBASTIAN Gi tu miai tilmicit spusa cu mai multi ingelepciune decit ai & binuit 1 Ceasuile fuseterd fnttoduse din Germania tn Anglix in 1580. 1627Gowzao De aceea, miriata. .. AnToWIo Ptiu, cum isi mai pune limba Ja mezatt ALONSO, Induri-te, te rog. . Gonzaro Prea bine, am isprivit, si tocugi, Sraasriay > Veen si vorbeasci. Awrosio © oh Sa facem un riimisag —~ care dintr-tngii — el, sau Adria va incepe si climpine? $ fot SeDASTIAN Barzoiul. Awtomto Nu, puiul de barci. ‘ Senastiay S-a ficut, Rimisagul ? ‘ Awroxro Un riser. a Senasttai’ Fie. Apia Cu toate ci insula asta pare pustie. . SepasttAN Hachacha! Anrowro ‘Ai plicie, ve ADRIAN De nelocuit, si ag zice chiar de neumblat. 1528 Sepasrian Totus. ADRIAN Totusi. - ANTONIO Nea putut-o ocoli. AbRIAN Trebuie st aibi 0 clim# dulce, blind’ si cemperati. Axtomo Temperanga a fost o fatt dulce. ‘Sunastian Unde mai pui ed era gi blind’, dups cum a arieat dumnealai cu atita pricepere. ApRIAN Rasuflarea aerului ¢ foarte plicuth. SEBASTIAN Da, de parci ar avea plimini, gi acegtia ar fi stricatl. ANTONIO Sau de parci Lar fi inmiresmat o mocirli. Gonzaro Gasegti aict tot ce-ti pofteste inima. Anronto E adevitrat, afaré de mijloacele de trai. SppAsTIAN Nimic, sav prea pusin. Gonzato Cit de proaspata gi deask pare iarba! Cit e de verde! Anron1o . Pimintul, ce e drept, are o fag cam arimie. Smpastian ‘Cu un ochi de verdeati-Axrono Ei, s& stii ca nimerit-o. . SmpasTian Ristilmaceste adevirul cu totul. Gorzaro Ciudiyenia insi — lucru de-a dreptul de necreni¢. ‘Sepastian Cum sine mai toate ciudigeniile. .. Gowzaro ++ sti in aceea ci hainele noastre, cu toate cé mat [tes udat leoarci, giau pistrat prosperimea st laciul gune mat degrabi au fost vopsite din now deci gf Je-a murdirie apa sirati, ANTONIO Dac micar woul dintse burunarele [ut ar putea yorbi, near pune cX minte? Suaastian « Cum din pricina milului nu sint goale, Lar da de gol. Gonzaro , Dupi mine, vegthintele noastre sine noi-noufe, ca atunici ind le-am imbricat pentraprimg oar’, in Africa, Ja nunta | frumoasei fiice a regelui, Char ela)jcu regele Tunisului. ‘Sepastian ° A fost o nunti frumoasi, gi la intoarcere ne merge stragnic. ADRIAN Tunisul n-a mai cunoscut minuniigie de regina ca asta. Gonzaro Nu — din viemea vidanei Didona, Awronto ‘Vadani? La naiba! Ce si-a venit si amesteci 0 } vada fn toate astea? Vadana Didona | oe 1580 4 i Sepasmian D-apoi, dact ar mai fi amintit si de viduvul Eneas? Doamne, cum le mai ristilmaceste pe toate! ADRIAN Vidana. Didona ai spus? Ma faci ei ma gindese la ra din Cartaging, ay din Tunis, Gowzaro Acest Tunis a fost Cartagina, domnule. Aparaw Cartagina? Gonzaro Cartagina, vest bine. AnTowio « ‘Cuvintul lui poate mai mule decit harfa fermecat’ ! Sepastian A tidicat ziduti gi case. AxToNio Ce niizdrivinii o si mai fack de-acum incolo? SEBASTIAN Pui, ou cred oti o sit duct insula asta acasé in burunar 1 0 8 i-o dea fiului siiz, in chip de mar. AxTonto $i o si-i arunce semingele in mare, ca si plodeascl mai multe insule. Gowzaro Cum? Anrronz0 Cum-necem, acum, Gonzaro Doamne, spuneam ci hainele noastre par tot atit de curate ca atunci cind am fost in Tunis, la nunte fiicei tale, care ¢ azi regin’.Axronto: ‘eu mai mare care a poposit vreodack acolo. Sepastian De moartea lui esti singur vinovat! 4 tn loc sii diruiesti Europei fata, A. dat-o unui african; gi dact Antonto se ‘The viu baiatul, fica gic departe ©, vidana Didona! Da — vidana Didona. Si ai temet 84 plingi. SEBASTIAN Dact nu ginem socoteali de vadana Didona, rogivte, Gonzaro ei Atonso Mitia-ta, nu e plepterul meu Ia fel de curat ca in prima Destul, te rog! ai cind Lam purtat? Vreaw si spun, intr-un fel... i : Sepastian Automto Noi tofi am stiruit pe ling’ tine, Bine cai spus «iner-un fel»! : Cizinda-ti in genunchi. Ea insiigi, biata, A stat si cumplineased intre sili Si ascultare. Ti-ai pierdut feciorul, Mi tem, pe veci; iar Neapol i Milan An astfel vaduve cu mule mai mulee Decit le-aducem noi barbatii; gi vina Ba ea, Gonzaro Cind Lam purtat fa nunta fiicel tale? ALonso. Nam nici o poftii si te-ascult, gi tu Mi-mpui urechea. Cum de-am miritat-o Pe fata mea acolo? Cici la-ntors Biiacul mi s-a prapidit; gi cred Atonso, CA nicl pe ea, de gara ei departe, i A mes gi pierderea grozavi, Neam s-o mai vid. Mostenitorul meu : De Neapol gi Milan, ce peste oate, 2 Sebastian, al Renee fn thee we ? ; , slivite, Din cine s-a-nfruptat? i Nui vremea si rostesti ast adevar; Francisco 4 Ce facie © cruzime; zgind’ri rana, Poate ci-i vin. a +n loc s-o oblojesti. Eu am veut cum luped cu talazul © : Sid salei pe grumaz; cilea pe ap’, i ‘SEBASTIAN . e Da piepe cu valul cel mai mares CA bine sick! Tinindu-gi capul sus, a lop&tat ee AnTom1o Cu bragele-i vinjoase citre firm; Verbeste ca un doctor. Jurai ca poalele-i de ap% roase eo Gowzaro Se-ntind si-l scape. Ca-a ajuns cu bine Bu sine ineredingat. . Cu tofii vremuim, stipine-al meu, ee ae Cind tu te-nnourezi. ALoNso. : ai 4 Nu, nu, ¢ mort. Srpastian Cum © vremuim »? 1582, So 1583AxTon1o Ne plow’ gi ne. ninge. Gonzaro De-ag tidiea © colonic-aici... ANTONIO Ar semina urzici. SEBASTIAN Scaiegi sau nabs. Gonzato . Cevag face de-ag fi rege pe ostrov? SzpasTan Vin n-ai avea, deci nu te-ai imbita. Gonzato Pe toate le-ag intoarce-n fara asta Cu susu-n jos; cdci n-ag ingtdui Nici'un negofs nici o numire-n slujbit Axbuche — as! avere, siricie Sau slugi, de loc; inserisuri, mogteniri, Hotar, arat, podgorii — nictdecum ! Neam folosi metal, griu, vin, ulei; Nu s-ar munci; barbatil — trintori, ‘topis La fel femeile, desi neprihinite. Sepastian Cu toate car fi rege. ANTONIO Ultima parte a statului nu-si_ mai amintegte inceputul, - Gonzato Natura iri rdi sau audoare, La coti de toate-ar da. Tridari, hot Cugite, linci, pugti, sibii gi-alte arme Nu ag ribda; iar darnica naturi Si-ae revittsa belyugul spre-a brini Nevinovatul meu popor. 1534 # | Sebastian Gisitorii de foe inte supusi? AwToSto Te ered! Toi — pe tinjals! hogi si tirfe. . Gonzaro As dirmat atie de bine,-inctt $i epoca de aur ag intrece-o! Spastian Trdiascti maiestatea-sa! Antonto Gonzalo sit traiasci ! GoxzaLo Doamney-asculti? Atonso Fii bun gi tact — mie nu-mi spui nim Gonzato Fireste, iniltimeata! Am vorbie namai de dragul -domnigorilor astora, ai ciror plimini sine aga de simfitori ual de gldiliciogi, c& tld vegnic de srice flenc. ANTONIO Am ris de tine. Goxzato Gare, atune! cind ¢ vorba de prostii diner-astea, sine Jun fleac pe Tingi voi, aga cX puteyi si-i dayi inainte 9i sa rideti de nimie, ANTONIO Neva 2is-o!f SEBASTIAN | Numai ci se potriveste ca nuca-n perete. Goxzaro Nici ci se mai aflé alfii ca voi pe lume; afi desprinde pind si luna din crugul ei, dack nu s-ar primeni la chip cinainte de cinct siptimini. (Intra Ariel nevdzut, ctntind 0 melodie solemna.} 1685,= Sepastian Si gtii cli am face asta, iar dupi aceea am porni la ving toare de liliect. : ANTONIO Tubite domn, nu to supiira... : Gonzaro Fig pe pace! Credeti-mi — nu-mi primejduiesc repu tatia in chip atit de nesibuit. Figi buni acum gi leginati-my cu risetele voastre - mi-e somn de nu mai pot! ANTom1o Culed-te gi asculet-ne, . (Toyi dorm, afare de Alonso, Sebastian. si Antonio.) ‘ALonso Cum, au si adormit? As vrea sii eu [ Si-mi feree gindurile sub pleoape, Tar ele-s gata si m-ajute. ‘SEBASTIAN Sy Doamne, Solia oboselii s-o primesti — Ea cerceteazi chinul rar, gi-atunci E-un nentrecut balsam. Axromto Noi amindoi. -Te vom piizi in eimp ce to-odihnesti, Stind straja. Atonso. Mulsumese — mi-e tare somn. me, Ariel pleact.) Sepastian 3 Ciudatt toropealt ia cuprins! ” Axitonto i E aerul de-aici.. 1686 ‘Senassias Atunci, de ce Nu-nchide si pleoapa noaseri? Mie Nu-mi este somn de loc. ANronto Si eu sine trea, S.au peivalit cu tofii cante-un gind; Zicea c& i-a erisnit. Cam ce si fie, Sebastion, ce s-ar putea... Ajunge! $i torusi, cred ck vid pe chipul tu Cevar trebui si fil, A ta e clipa: Si vie mea inchipuire pune Coroani pe-al tiu crestet. .. Sepastian Cum, esti treaz? ANTONIO Mauri cind iti vorbesc? SEBASTIAN Te-aud, fireste. E-0 limb somnoronsi gi vorbesti Ca-n somn. Ce-ai spus? Ciudata tihna Si dormi cu ochii larg deschisis si stai, Sa umbli, si vorbesti, si, torugi, $8 dormi bustean ! Axron10 , Sebastian, tu-fi lagi FNorocul si-atipeasc’ gi sk moarks Clipesti, desi egti trea. Swoasttan Si tu — cum sforii Ce tile e-n sfordieul eau! Awroxzo Sint mai serios ca de-obicel, gi-ai & Si tu la fel, de-ai vrea si-asculfi; si-atunci Te-ai pricopsi./SepastiAN Sint api stitécoare. Axromo e Teas invita si curgi. SEBASTIAN Incearci! Lenea, Din mogi-strimosi, mi-ndeamn la reflux, ANTONIO a ©, dacivai sti cum mai rivnesti tu Tucrul De care-fi rizi astfell Cum, despuindl, Il faci mai scump! Adesea, cei nevolnict, Urmind refluxul fricit saw’ al Tenfi, Se duc afund. Sunastian ‘Te-ascult — zi mai departe, Cirutituca ta gi fafa span C& porti ceva in tine gi ch esti in chinul facerii. Avtonio., i s Fi bine, inti, Desi uiewcul domn de adineauri — Uieat si el cind o si-i bark ceasul — Mai-mai si ne convingt (deh! © sfetnic; Si-i core meseria sii convingi), Ca fiul regelui mai este-n viasi, Cum pofi si creci? Ba ca gi cum ai spune Ci-noatk cel ce doarme-aici. SEDASTIAN | Nu am \ Nici 0 nidejde ot ¢ viu. § i Awroxto * 4 Ce nai? ag Ce stragnich nédejde! Lipsa ei Ds ghes altet nidejdi, atic de. mari, sian 4538 Cf sivna tnsisi, de-ar mai face-un pas, Svar indoi de ce-ar vedes, Te crezi Ca Ferditiand ¢ more? Szsasrian S-a dus, ANTONIO Atunei, Va mogteni coroana?... SEBASTIAN Claribela! Awronto Regina din Tunis; care erkiegte Pe alt tirtm, primind din Neapol vesti Cind soarele se face oldcar (Omul din lund-i prea incet) sau pruncii Ajung sisi radi barba, Pirisind-o, Ne-am inecst, dar uni am scipat; Indemn de-a sivirsi o fapti mare! Prologul ei, trecutul, iar ce-o fi Vom face noi. SEBASTIAN Ce tot indrugi? B drept, Nepoxta mea-i regin in Tunis, Gi-al ci va fi si Neapol; si-ntre-acestea E-un pic de drum! Anronto Din care orice palma Ne strigh: «Claribela n-ar putea Scajungi-n Neapol! Ea sé sted-n Tunis, Tar el, Sebastian, si se trezeasct! > Dac-ar fi mori... crezi ci le-ar fi mai riu Decit acum? Sint. mulfi ce pot domni La fel de bine ca si cei ce dorms Stipini ce gtiu de-a surda flectri Ca gi Gonzalo: prea-nteleaptt cioact 1539‘Ag gti sii fiu gi ew. Ah, dacai fi Cu mine gind In gind! Ce son grozav Ca si te-ajungi pl cul Mi ingelegi? Senastian Eu ered ci da. Antonio Si muljumirea ta Norocului ce-i spune? Sepastian + ‘Mi-amintese Ca Lai dat jos pe Prospero. ANTONIO Ei, dat Arlt mai bine-n hainele acestea Carn cele vechi; ieri, slujitorii lui Mi-erau tovartigis azi, sint robii mei, ‘Seastian Dar congtiinga ta? AwTonto Pe unde-i? Dac-ar fi 0 bititurs, Mi-ag tneilta papucii; dar zeira tn piept n-o simt, fntre Milan si mine Inghears dowizeci de congtiinge Si se topesc pin-a-mi stan drum. In fiend Tie fratele intins, cu ca asemeni De-as Gi ce pare-acum, adick mort, Cu-acest ofel supus — ctr vinfu-i doar! ~ Eu pot sit] cule pe veci; ficind In fel, Si twai putea s-adormi mumia asta, Pe-acest domn Veghe, ca si nu ne-neurce, Ceilalti o si se-ndemne, lipiind Din lapte ca pisica; de vom spune Cu noaptea-i zi gi siua noapte, ceasul Cu-al nostru sil vor potrivi. 1540 : SenasTian Amice, Pe urme o si-ti cale, Ai luat Milanul, Eu Neapolul il iu. Aceasté spadi Te va scipa de birul cel plicesti, $i regele (se aratd pe sine} te va iubi. ANToNto Sus spada! Cind imi ridic-eu bragul, faci In fel ~ Si cadt pe Gonzalo. SEBASTIAN Un cuvint. (Discutat aparte, Intrd din now Ariel, nevdzut) ARIEL Prin mestesugul fui, stapinul stie Ce ritu vi paste; m-a trimis de-aceea Si va ferese gi sk ajut asefal. (Cinta tn urechea lui Gonzalo.) Va dormisi‘somau-n nestire, Pe ctnd treaxa uneltire Gind rau wa pus. Daca vreti sei mai traisi, Vai treiti si 0a paxiti — Sus, ite, sus! Anton10 ‘Sa ne grikim, dar. -Gonzaro) (trezindw-se) Ingeri pazitosi, Feriti pe rege! (Catre Sebastian si Antonio.) Ce e? (Catre Alonso. ) Scoali-te! (Citere Sebastian si Antonio) — De ce-agi scos spada? Ce-i privirea asta? 141 f t I IAxonso (trezindu-se) Ce s-a-ntimplat? SEBASTIAN . Pe cind stiiteam in preajma ta de pazi, ‘Am ausit un muget fioros De fei sau tauri — nu va destepeae? Pe mine m-a surzit. SCENA 2 © alta parte a insulei, ther Caliban cu o sarcind de lemme. Se aude bubuit de tunes. Cautsay Otrava ce-a supt soarele din bahne, Nimol si bilgi, pe Prospero sil ardi, Factndw-l tot o rani! Silfi lui A LoNso ANS alts : Maud, dar cum si tac? De n-at i el, N-ag fi ciupit, zvirlie in smire sau speriat, Ht Awronto Cu cote de strigoi, nici abitut Din deum, cu foc tngelitor, in bezna, Ci @, In orice fleac, i-asmtute-asupré-mil ‘Un muget si-nspaiminte give balaur, $& iste un cutremut! Da, un ricnet A zeci de lei. Si-agoi mi mused; iar nigte arici 4 Atonso Ce calea mio agin se dau de-a tumba \ L-ai ausit, Gonzalo? Si sepii sit zbirlese cind daw sit cale; Gowza10 Alt’dae’ sint vipere- cu limbi furcete, Pe legea mea, am auzit un zumzet , Cari, guierind, mi scot din mingi. (Inind Trineulo.) Ciudat de tot gi care ma trezit. Poftim! - Te zgilsi, strig, ma wie mai bine, ‘Un cub trimis pe capul meu, cd, de! Iadue giteje prea incer. Ce-ar fi ‘Sa milungesc colea? Poate-o sii scap... (Se culed.) ‘Vad paldgele trase. Zgomot fost-a, E-adevarat. Sa fim cu ochii-n patru, Sau sé plecim de-sici. Si scoatem spade, ALONSO Tameurd Si-l.ciutim pe bietul mew buat, Nu tu un pomules, nu ta un tufis unde sh te aciuiese Haidem. ee , | de vreme rea, si uite ci se si apropie o alti furtund, O ~" Gowzato = aud cum fluierk a pagubz ~ noral la negru de colo, ila Fereasci-L cerul de jivine! marele, aduse cu o butie hodorogitt, gata si-gi verse ‘Aleminteri, cred chi viu. licoarea. Dack mai tun& cum a tunat, nu sti unde si-mi “‘Aronso vir capul. Parci vad cX din norul ala os toarne cu gileara ‘Tu mergi tn frances’ Dar asta ce mai e? Om, ori peste? B mort, sau vie? E (ese impreuné cw ceilalsi.) : peste ~ mircase a peste, a peste stricat; nu, hotirtt, nu "Amit (| esto prowspit sau micar strat, Ciudat peste! Dac-as . eipinulut co-am sivirsits fi acum in Anglia (cum mi s.a-ntimplat cindva si fiu) se Se ee dal, Taig si mas face alta decit sf zugrivesc pestele asta, nu s-ar uy rege, cati-gi ful, linigeie. 1542 j 1548 |fia un guet-eascl in tot bliciul cage sina dea un ban de srgine, Acolo, monstrul Ist ee-ar procopst Be od un gol fa sk aj 1 schilod, dar stn: logan ca si ajute pe Uh cergetor dat tag searsa den sece co ek vad un indian more, Pest a Relones ca ua om! Si ce atipionre! Parckes brat : elonre, ca un om! i « : chs bn ald, maiculigd! Acum miam sehimbae pirerea; ce-ma re de curind La lovit trasnetul. (Tunet) Aoleo! a in vijelia! Cel mai cuminte lucru ar fi si ma ascund * sob caftenul Tui — na prea vad alt addpost primprojur. Ne ia te face frate cu dracul. O simi cuibirese aici levoia 3 neo O 38-0 ind o sd se scurgk toate drojditle cerul “ . Pinwes (Se sirecosed sub vesmintul lui Caliban, Intra Stephano, cintind, cw o sticld tn mind.) STEPRANO: Marea n-am s-o mai cutreier, mor pe itm... Pe tein aeminesrea cutee un cintec din ee slalocal Tat 3 mai am o mingliere! (Bea., de nelalocul lui — noroc c& a i Capitanul, ‘musul, seful si cu minc, Tragatorul gi-ajutorul lai . Le wubeam pe Mary, Molly, Meg si Mariana; Nu-i pisa de Kate, cfu, nimanui! Prea avea o limbusoari rea — Ne striga: « Hei! Naiba si va ial» as Nu-i plicea mirosul de gudron sau smoala; Dar pe-un croitor vezi ci-l lisa S-o scarpine unde-o mines... . Hai, baiegi, pe mare — gi dracul s-o ia! $i Astad un cintec nepotrivit ~ noroc c& am cut ma& mai mingii. (Bea.) Carman Of! Nu ma chinui! . Sreeuano 3 ‘| atiet Ce face? Sint draci pe-aici? Ne seria ou ate! gi indieni, hai? N-am sc&pat de inec ca ‘si-mi 1544 acum de cole patty picioare ale dumitale. CX vorba ceca; zs ee alli om eu patru picioure care sk mi punt pe tugs H asta © SH se spund mereu, atiea vreme cle Seephano erage aer pe nari Caupax Ma chinuiegte duhul — aolew! SrepHano Dupi cite ingeleg, asta-io dihanie a insulei, are patru labe si a cpiitae friguri de balti, Dar unde dracu a invaéfat limba nostra? Dac-at fi mumai pentru atit, gi inet face sii dru o mind de ajucor, Dact-1 inzdravenese gi-l tmbltne esc sid duc la Neapole, face si-l diruiese orictrut impirat din citi au eélcat vreodati pe piele de vies, Canrpaiy Na mi chinui, te rog — 0 sé duc mai repede lemnele acasi! SrePHano E apucat acugica, si bate cimpii. Sai dau si guste din clondir — daci n-a mai biue vin in viaga Inui, sd ves! cum © si se dreags. Dacé-l vindec gi-l imbltazesc, oricit ag primi, pentru el n-o sk fie mult — se ‘speteste al de-] cumpira. Caupan . Pin-acum nu mi-ai fieut prea mult riu; dar no sf freaci mule, gi ai sX m& chinuiesei — simt asta din felul cum tremusi. Prospero te are acum ta stipinire. STEPHAN : Bi haide, deschide gura. Cotoiule, asta o si-ti deslege limba, Deschide guca, nausi? Crede-mi ci biuturica = si te scape de bigiiala... si tact cum! (fi da Int Caliban &@ bea.) Hsbar nai peste ce prieten ai dat. Hai, desfi-gi facile ined o dact, Trmevto Patel ag cumoagte glisciorul asta... El si fle? Dar BM se Poste, s-a inecat, si astia stat diavoli. Indurare ! 1545 : i