Zu 690.876:50.195.«728 ] STANDARD DE STAT ] STAS 12948-91 | EDITIE OFICIALA ROMANIA fy [—— ~ Intouiete— INSTITUTUL ROMAN SISFEME DE PROTECTIE SECUNDARA “ DE PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCTIE | STANDARDIZARE : — ‘lostearea_attanumerta~ Determinarea rezistenfei Ia aefiunea mucegaiurilor on scendary prota antes tor | Hing comin, otton dx Gor crporioaart Stewarts OPRARIEHME “IIPOdHOCT 1K BOSAPACTBINO TIECHE- BBIX FPHBOB Dollding lements (GTH DETERMINATION "AT MILDEWS ACTION BF sine 1 GENBRALITATT 1.1 Obieet si domeniu de aplicare Prezentul standard: stabileste metoda de determinare a rezistenfei In actiunea muce- gaiuilor pe suprafaja unor gisteme de protect antcorosivi gecundast! pentru elemente do constructii, cu mentinerea calitatii protectici, utilizind modele de laborator. Prin protectii secundare se infeleg’ acoperirilé aplieate pe elementul de_constructie deja realisat s vopsitorii, mase de gpacla, folli, placaje otos dintre aceste protectii secundare prezentul standard se Teferi* la vopsitorii si’ mase de spacli aplicate pe suport: fungicizat sau nefungicizat. generale - Metoda se executi numai in laboratoare de microbiologie dotate cu aparatur’ 51 materiale corespunzitoare, de cadre specializate, eu respectarea normelor de protectie a mun- eestor laboratoare. 1.3. Standarde conexe STAS 12718-8093 Lacuri gi vopsele. Determinarea sterilitatii sau a gradului de con- taininare cu microorganisme a ptoduselor peliculogene. STAS 12719-80; Lacuri # vopsele. Determinarea rezistenje Io infeotare in mash eu microorganisme a produselor peliculogene. 2 PRINCIPIUL METODEL Metoda simuleazt rezistenta la mucegai po suprafafa unor sisteme' de protectie gi iniluenta fungicidelot acupra calititii sistemului complex al protectici anticorozive si consti fn realizarea unor sisteme de protectie anticorosiva secundara, pe modele de laborator, care sint ulterior infectate la suprafata cu spori de mucegai si sint pistrate in vase de sticli etange (tip acvariu). Pe fundul vaselor se introduce o solutie nutritivs, iar partea superioar’ se inchide ca un capac etang in aga fel-incit s% se asigure in interior oumiditate relativ’ & aerulni 95 + 5%, la temperatura de 28 + 2°C. La interval de o lund probele sint examinate, se completeazi solufia nutritiva, iar suprafata probelor se reinoculeazS cu spori de mucegai. Aprobat des | Data intrérii in vigoare : Str. Jean Louis Calderon nr. 13 INSITTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE, : aac ts Comet 1991-01-01 conomts Constr BUCURESTT SoefPStas 12018-01 - In paralel, se inceare modele dé laborator ca maitori neinoculafi care se pastreazi Jn sodleagi condi de. umiditate 9f temperatuns, in vase separate, fini solufie mutrtivi pe rundul vaselo La inceputul determinitii gila intervale de 6; 12 si 24 luni de expunere se misoari valoarea adeziunii la suport a stratului de protectie secundarsi conform STAS 2634-84, (extins pentru deterininarea. adezinnit). In cazul zugrivelilor, in locul determinirii de adeziune se misoark rezistenjala frecare, utilizind aparatul tip ,Stuttgard conform instruetiunilor aparatului. 3 APARATURA SI MATERIALE. — Incubator. = Btuva pentru, sterilizare uscagi. Lamp de cuarp. — Eprubete (tuburi) de cultivare. = Flacoane conice de 100 em* . — Anse bacteriologice. — Bisturin. — Pulverizator. — Tavi emailate sau din material plastie avind lijimea de min. 360 mm (pentru modele mari) si min. 250 mm (pentru modele mici) gi inaltimea de 30... .50 min. — vas de sticli, paralelipipedic- eu dimensiuni minime: Kitime 400 mm, lungime 1000mm, inalfime 60 mm (pentru modele mari) respectiv : Ligime 250 mm, tun- gime 500 mm, inilfime 300 mm (pentru modele mici). — Capae, plack dp polimetacrilat eu orificiu pentru termometru si garnitur’s de etan- sare. Repere de adeziune, Gritar metalic eu indlfimea de 80 mm gi celelalte dimensiuni corelate cu cele ale ineintei pentru model autoportante. Suporturi pentru plici suspendate, si agezate. ‘Termometru. Higrometru. Pinz’ abraziva conform STAS 1463-83. Hirtie de filtru industrial, ‘Autoclava pentru sterilizare. Microseop binocular. Lupl cu grosisment 10. .15 x. Aparat pentru incereat “adeziunea protectiei secundare la suport conform STAS 2634-80, respectiv aparat Frithling-Michaclis modificat, pentru determinarea adeziunti). pH-metru de laborator. Pahare din stiela. Mojar eu pistil. Modele de laborator confectionate din : plici de beton, marca B 2005 ~ aidirie de edrimidts — plici din alte materiale (beton celular autoclavizat, lemn, tabli de ofel, etc.) Tipul de material se utilizedzt funetie de destinagia protectiel Sectindare. Teneuieli diferite. Tipul de material so utilizearA functio de destinatia protectiet secundare. Gleturi diterite, Tipul de material se ulilizeasd tumotio-do destinafia protectiet secundare. Pensule diferite. Pistol pentru pulverizare materiale. Spacluri diferite. Lama de numirare tip hematologic (lam Tiirk, Thoma). Ser fiziologic. Mediu de cultivare Czepek Dox. ‘ Peptons. Agent de umeetare biologic de tip polioximetilen-eter. Zaharozi. : Acid lactic. — Api distilata sterila. = Fungostop F — 101, solute nponsd 2%, — Catiotim CB sau EB, solutie apoast 10%,, 1 ie eae Care ~ viasdiaiaaaic.-—3- STAS 12048-90 4 CULTURT DE MUCEGAIURT 4.1 Culturile de mucegaiuri trebuie objinute de la o micotect oficial’. 4.2 In scopul efectuirii ineeresrii se utilizeaza culturile spe 1 Aspergillus flavus. 2 Penicillium eitrinum, 3 Alternaria alternata. 4 Cladosporium herbarum. 5 Trichoderma viride. 6 Fusarium oxysporum. ilor de mucegaiu 4.3 Incerearea poate fi efectuatii cu toate speciile de mai sus sau numai cu o parte din ele. Speciile utilizate in incereare si provenienta lor se mentioneazi in buletinul de’ incereare. 44 Pentru testare se folosesc culturi de 7...14 aile, bine dezvoltate si sporulate, in eprubete eu medin de culturi Czapek-Dox sau alt’mediu nutritiv (malf-agar sau eartof agar), Din culturile de mai sus se obtine suspensia de spori pentru inoculare. 5 PREPARAREA INOCULULUT » In ficcare eprubetdi de culturi de mucegai, pentru incercare se introdue in mod } steril 5 cm® solufie salini, conform pet. 6, suplimentatii cu-0,01 % agent de umectare. Bpru- fri a se uda dopurile de vati; eventual se ajutd dexprinderea sporilor cao anal, bacteriologics Suspensiile de spori obfinute se tree intr-um balon conic steril de 100 em?, letermina densitatea suspensiei mixte de spori obinute cu ajutorul unei lame de misurare de tip hematologic Functie de densitatea oblinuti, suspensia mixti de spori se dilueaz eu o solutie saling pind la densitatea de 2...5 > 10° spori/em:. Suspensia de spori pentru inoculare se foloseste in interval de 24 h de la preparare. | 6 SOLUTIE SALINA Se prepari solutia salin prin dizolvarea intr-un decimetru cub de apa distilata a urmitoarelor siruri : — azotat de amonin 27 Tostat’ monopotasie 09 — fostat dipotasic Og — sulfat de magnerin (Mg80,—7 H,0) 05 gs —— ~ azotat de potasia 0,5 gt : — agar-agar 05 et ~ zaharozi 50g. Dupk dizolvarea ingredientilor, solufia se fierbe timp de 13 min pe baia de apa pentru dizolvarea agar-agarului, dupi care solutia se sterilizeaz’ la 120°C timp de 20 min Solutia astfel preparaté poate fi pistrati in flacoane inchise, in dulap trigorific, la temperatura de 5...10°C, 0 perioadi de timp max. 1 lund. 7 MOD DE LuCRU Tl Pregitirea si ineerearea modelelor de lahorator TLL Modele mari Modelele mari de laborator de dimensiuni 300 x 250 x 90 mm se realizeazi din beton de mare B 200, conform reglementarilor in. vigoare. Modelele mari din zidirie de ciriinid% se confectioneaz’ din ciimida plini, clasa G, conform STAS 457-86, avind dimensiuni de 240 x 115 x 63 mm. Cirimida’se sideste pe muchie, en rosturi de 810 mm, utilizindu-se un mortar de pozare de marel’ M-50. Modelele se utilizeaz’ in eazurile in care protectiile secundare se aplied pe suport de tencuiali: fungicizat sau nefungicizat.STAS 12918-91 te Suprafetele mati ale acestor modele se teneuiese xi gletuiese conform tehnologie’ pres crise de proeetant. Straturile componente ale teneuielilor (sprit, grund-teneniakt brut xi fineistraiul. de finisaj al tencuieli) se realizeaza in Variante fungicizate sau nefungicizate conform aceleiasi tehnologii prescrise, avind uzual 0 grosime totaki de aproximativ 1,5 uu. ‘Pe suprafata sstfel pregatita'a modelelor se aplicd sistemele de protectie secundari pe bari de vopsitorit aude mase de spaclu, in variante fangizate gi martor (nefungicizate) ibele variante se aplicd pe aceeasi suprafatit a plicii, ele find separate de-un yan{ ver feat de aproxiinativ’ 10 mun litime. Dups aplicaren ultimulai strat al sistemulut de protectie secundari, la intervalul de timp recomandat de proiectant, x¢ trece la inocularea modelelor de Iaborator 7.1.1.1 Inocularea modelelor mari. ‘Tnocularea se realizeaz’ eu suspensie de spori de mucegai preparati conform pet. 5. Modelele de incercare se asazi pe masa de laborator in interioral mor nige special amenajate, pe foi de hirtie de filtru umeziti cao solutie fangicizati, cum ar fi Catiotinn CB sau HB sau Pungostop F-01, Pe masa de lucru nn se pistreazi alte materiale sau obiecte. ‘Suxpensia de spori pentru. ioculare se agit pentru omogenizare xi se introduce in rezervorul unui pulverizator manual seu eu aer eomprimat. Suprata{a modelelor, destinate ineeredrii se pulverizeazi eu suspensia de spori, urmi- rind si ne utilizeze eantititi egale de snspensie pentru fiecare model de ineercare, Modelele inoculate se las 20.30 min pentru zvintarea suprafetelor si fixarea spori- Jor de mucegai, dupi care se introduc in vasele paralelipipedice tip aevariu, asigurindy-se © umiditate relativa (U.It) a aeralui de 95 £ 5%, la temperatura de 28 + 2°C. ‘in tinpul operatiei de pulverizare, operatorul trebuie si poarte mased de tifon eu ‘at care sh acopere gura si nasul: nu se, deschid geammurile si ugile st nu se permite circulatia persoanelor in ineiipere ‘Dupa inoculate, hirtia de filtru de pé masi se impacheteand si se trateazd suplimen- tar eu solutie fungicida/ Masa se spali cu solutie dezinfectanta, iar inesperea se dezinfectear’ calampadecuart pentre radiatit ultraviolete. Reinoculirile Tunate se exeeuti identic cu inocularea initiald 7.1.4.2 Rxpunerea modelelor mari Modelele de laborator ari in-ineinte dé pastrare tip aevariu, confectionate eu perefi destichi si tame de cornier metalic, fundul find confecfionat din tabli de ofel eu grosimea de 2...3 mm. 7 “Siruetura’ metali tratata ew agenti biocizi. Modelele se agazi pesuporti de, plastie, deasupra unor tivite in care se toarni, api continind 15%, zaharora. “i a incintei se protejenzit cu un sistem de protectie anticorosiv’ 74.1.3 Determinarea aderiunii la suport a protectiet secundare, "La ineeputl deterinindrit sila intervale de 6512 x1 24 Inni de expunere sen valoarea adeziunii In suport conform STAS 2634-80. ‘in cazul suyratstelor mneeghite, se indepfrteazi: mucegainl din zonele unde se lipese reperele de adezisne, iar suprafata probelor se usued. in aer timp de min. 24 h, = Inainte de lipiren reperelor de adezinne coufectionate din discuri de ofel cu diametrul de 60 min gi inalfimea de 20 mm, se realizeazd carole cu diatuetrul interior de 60 mm in structura complex. a teneuielii, pink la suportul de beton san elirdmidi. Determinirile la uurmitoarele intervale de timp se fae pe alte suprafete ale acelorasi probe. ‘Teperele cle adeziune se lipese cn ajutorul unei Pisini epoxidice, iar probele se piistreazsi in inciperi eu teinperatura de 20-1 5°C. Dupi 48 h de ta lipire se face incereqrea de ade: ziune, consemnindy-se rezultatele. 7A AA Exptimarea rezultatelor. Apiecerea adeziunii la suport a protectici secundare se face dupi caracteristicile inserive in tabelul 1 iat | one une observaii | adeziune ‘observatii | adeziune | observatii | adeziune | observati Jf] i PSE rubrica Observatit se trecé modul de desprindere (in suport, la interfafafinisaj-suport, tn finial precum sf procentul aproximatiy af fleeiret desprindsrt (de exempli 75% rupere In tinei, 25% rupere i ‘ntsa. Fee Diopt etapa finalé a determindrilor aiodeele sari se trateaei eu un fungicid puternte pentru distruge Fea dexvoltinilor de mucegal. ~ene eee = Sabie aaa Be STAS 1294891 TA.2 Modele mici Moilole mici se realizeazi, din diverse materiale ce pot constitui suport pentru pro- tectiile secundare, pentru cazurile in eare acestea nu se aplici pe un suport de teneuiali sau in eazul in are teneuiala nu are inglobat fungicid in masa i. In mod uzual suprafata acestor modele este de 150 x 150 mm, dimensiunile putind varia in cazul in care modelul se toarn’t in casete existente (de exemplu plici de beton tur- nate de dimensiunile 16 x 14 x 4 mm), Grosimea modelelor miei se stabileste functie de natura materialului conform tabe- Autui 2 =~ “ ‘Vabetut 2 Natura materistuta | ae | Tabla de ojel Modetele se previtd cu un orificiu de prindere en diametrul de 3 mm eu exceptia plicilor de beton si b.c.a. pentru care se previid suporti din material plastic. Prin orificinl menfionat se trece un eonduetor electric de cupra sau aluminiu, izolat in material, plastic, eu ajutorul edruia plicile se suspendi pe suporti in timpul operafiilor de realizare a proteetiei secundare, pentru zvintarea plicilor dupa inoeulare sau pentru expu- nerea lor in ineinte. ‘Suprafefele acestor modele se pregittese conform tehnologiei recomandate de proiectant. 7.4.2:4 Tnocularea modelelor miei Se fealizeaz% conform pet. 7.1.1.1. Expunerea modelelor mic, ‘Modelele mici se suspend pe un suport metalic protejat eu un sistem de proteetie antieorosiva, biocidati, plasat in incintele de pistrare paralelipipedicd tip acvarii, deasupra tivifelor cu api. Plicite de beton si b.e.a se ayazii in incintd pe suporti de plastic. 7.1.2.3 Determinarea, adeziunii la suport a proteetici secundare La ineeputul determinirii si la intervale de 612 si 24 Tuni de expunere se misoard valoarea adeziunii 1a suport eu aparatul Friihling Michaelis modificat pentru determinarea ‘adeziunii. Modificarea consti in fixarea a patru distanfiere reglabille care si menfini mode- lul mic cohidistant. Aparatul are dow pirghii realizind un raport de transformare al inclretrii de 1:50 anume cu ajutorul primei pinghii se realizeazi raportul 1:10, iar cu ajutorul celet de a dona, rghii, raportul 1:5. Fafi de metoda de determinare a adeziunii deserisi in STAS 2634-80, recomandata pentru modelele mari, metoda cn aparatul Frithling Michaelis, modifieatd, oferd o acuratefe mai mare a rezultatelor, find aplicabilX numai pentru valori ‘miei ale forfei de smulgere. Tn cazul suprafetelor mucegiite, se indepirteazi mucegaiul din zonele unde se lipesc reperele de adeziune, iar suprafata modelelor se usueS in aer timp de min. 24 h, Reperele de adeziune, de forma pitrat, avind Iatura de 20mm si grosimea de 5 mm, se Lipese eu ajutorul unei risini epoxidiee, iar probele se pistreazi in inedperi cu temperatura de 20 + 5°C Tnaintea determinarii adeziunii, se realizeari o sectionawe a sistemului de ‘protectie seeundaré in jurul reperelor pina Ia suport, DupS 48 h de la lipire se face incercarea de adeziune. 7.1.2.4 Exprimarea reaultatelor Adeziunea la suport se exprimi, in N/mm: TAs se calculear eu formula : Adeziune = 2 0 (N/mm? A in care P forja la care s-a desprins reperul de adeziune, minus greutatea vasului gol, in newton; A. suprafafa reperului de‘adeziume, in milimetri ptrati, Rezultatele se inseriu in tabelul 1 tinind cont de : a) In eazul mugrivelilor, in Tocul determinarii adeziunii 1a suport se misoar’ rezis- ten{a ta frecare utitizind aparatul tip ,Stuttgard” conform dispozitiunilor legale in vigoare. Determinarea se faee pe plies cunfectionaie din mortar tip RILEM de dimensiuni 200 x 200 > X 10 mm, Pregitirea acestor modele de laborator este identies eu a celor menfionate anterior.Materialul utilizat pentru determinatea rezistenfei, 1a frecare este saportul pentra “180 um (tip P80) conform Binga abrav leit din fessor apretatii, cu granulagia 212. STAS 1469 83. b) In cam) peliculelor, rezistenfa la trecare se face suplimentar determingxit de ade- ziune Ia suport. ‘e) Dupi etapa finali a determinirilor, modelele se trateazs eu un fungieid puternio, pentru distrugerea dezvoltiirilor de mncegai. 7.2 Doterminaren pH-ulut suprafegelor modelelor Pentru determinarea modifiedrilor de pH ale suprafefelor mucegtite eomparativ eu ale color nemucegiite se procedeazi dup’ cui urmeazi : roca tisturiu steril, se decupeazi o probi, de aproximativ 4 x 4em din proteotia seeundari supusi inceredrit ; TS Droba ve usued in etavi la aproximativ 60°C, pink Ia greutate constant ; = proba se mojareazi; wr PrePialu mojarat se introduce intr-un pahar de Jaborator impreun’ eu.api fart i ricité, de pH — 7 + 0,1, in cantitate de 10 ori mai mare fafii de proba; se misoard pH-ul eu ajutoral unui pH metru, mueegaiurilor. : 7.3 Stabilirea caraeteristicilor de erestere 1 Se executii 0 examinare a cresterii mucegaiurilor, cu. ochiul liber sau eu Tupa eu gro- sisment 10. 15 x sau microscopul eu grosisment 25%. ‘Dack mucegaiul este crescut neuniform pe modelal zonele respective, ‘Proprietiifile fungitoxice ale protectiei secundare supuse ineereiri sear de Ta 0 la 5, conform tabelului 2 din STAS 9251-80. incereat, se examineazi microseopie -se eprint pe o 8 EVALUAREA REZISTENTEI LA MUCEGAIRE Rezistenja In muceghire a unor sisteme de protectie secundari pentru elementele de construcfie se exprimt prin we caracteristicile de crestere ale mucegaiurilor (cu ochiul liber, lupit sau microseop) ; — adeziunes protectiei secundare 1a suport ; — rezistenta Ia frecare a protectiei secundare : = pHL-ul suprafefei protectiei secundare. 9 MENTIUNI IN BULETINELE DE INCERCARE In buletinul de incereare se inseriu urmitoarele : — datele pentru identificarea sistemului de protectie anticorosiva: secundars., —calturile de mucegaiuri folosite (specii, provenienta) ; T tipurile de suport pe care s:a aplicat sistemul de protectie anticorosiva, secundars ; — ‘renultatele adeziunii la suport, rezistenfei la frecare, determiniirilor de pH si carac- teristicilor de erestere a mucegaiurilor ; ow observatii speciale privind : aspectul epruvetelor (culoare, opacitate ete.), contami- narea cu specii de mucegaiuri, altele deeit cele previizute in prezentul standard pentru incer- care si earacteristici de crestere (specii dominante, influente asupra sporuliii ete.) ; — data gi durata inccrotirii 5 — STAS 12048.91 Tesponsatiul profeetual: — Institutul de Cercetdriy Inginer'e Tehmologied sf Pro iectare. pentra.Kafinani — Plowesti Mc, Tstitutol de Cereetisi in Gonstruetit $1 Geonomia Cons | tractor wNattutel de Cercotare Stintitied sf Tnginerie ,Tehno, Tings Atamasie Popesen | Tostitu | Jogiea pentru iteewotennies ‘Roméin de Standardizare Sjnatitul Central de Gereetare gi Prolectare In Cons~ PUNE Fetes Bucerest TOOK pale Ta GOORIN Hdgia T--1906.427 ex. TP, Universi 6, 6499 tract Central de Cercetiri, Protectit Anticorosive, Lacurt Ht Vopsele erespectarea Standardelor de Stat este urmArita conform leglt, 6 Pay. wold