Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • ST 006-1997

    Uploaded by

    florianmartan
    6 views21 pages
    ST 006-1997

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    ST 006-1997

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views21 pages

    ST 006-1997

    Uploaded by

    florianmartan
    ST 006-1997

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 21
    MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI ORDIN NR 47/N/ din 15.07.1996 Avid in vedere: Avizul Consiliuui Tehnico-Stinife nr. 300/15.12.1995, In temeiul Hotirarii Guvernuui nx 456/1994, privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrrilor Pubice si Amenajiri Teritoriuli jn conformitate cu Hotirarea Parlamentului nr, 11/1992 si a Decretului nr. 223/1992, Ministrul Lucriilor Publice si Amenajrit Tertoriui emite unm’ tor ORDIN: Art. 1 Se aprobit: “Specificatie tehnic& privind criterile si nivelele de performanta ale echipamentelor pentru lucriri de beton pentra asigurarea calitati cconstruciilor, a protectii vieli sia sindtitii.aasigurdri in exploa- tare si a protectiei mediului ambiant”, indicativ STO06)96. [Art 2~ Specificatia de la art 1 intri in vigoare la data publicérii in Buletinul Construction Art. 3 - Directia Programe de Cercetare si Rglementiri Tehnice va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU MARIN CRISTEA SPECIFICATIE TEHNICA PRIVIND CRITERIILE $I NIVELELE DE PERFORMANTA ALE ECHIPAMENTELOR PENTRU LUCRARI DE BETON, PENTRU ASIGURAREA CALITATII CONSTRUCTIILOR, A PROTECTIEI VIETII $I SANATATH, A SIGURANTEI iN EXPLOATARE SI A PROTECTIEI MEDIULUI AMBIANT DIRECTOR GENERAL............. Prof. Dr. Ing. Polidor Bratu SEF DIVIZIB: .... RESPONSABIL LUCRARE....... Ing. Georgeta Dumitrescu COLABORATOR. ..... Ing. Ion Stavraca «Ing. Vasile Antohe 63 SPECIFICATIE TEHNICA PRIVIND CRITERIILE $I NIVELELE DE PERFORMANTA, ALE ECHIPAMENTELOR PENTRU LUCRARI DIN BETON, PENTRU ASIGURAREA CALITATI CONSTRUCTILOR, A PROTECTIE! VIETII SI A SANATATI, A SIGU- RANTEL IN EXPLOATARE SI A PROTECTIE! MEDIULUL AMBIANT. I. PREZENTARE, Specificatia tehnicd are drept scop reglementarea cerinfelor beneficiarilor pentru realizarea echipamentelor necesare lucrarilor de beton, privind asigurarea calititii constructiilor, securitatea muncii, protectia vietii si a siinatitii si protectia mediului ambiant. Protectia vietii si a mediului a devenit a strategie care subor- doneaza toate activititile umane, atat prin preocuparca constienta a societatii, cAt si printr-o legistatie care impune conditii in activitatea curenti, in tarile dezvoltate economic, aceste mAsuri ce au un caracter de obligativitate pe toat’ durata unei activititi, au condus la climinarca multor tehnologii industriale, imbuntatirea lor sau introducerea unora noi, nepoluante, cu caracteristicile sub pragurile admisibile. Activitatea de construcfii si in special cea privind lucrarile de beton ale cAror tehnologii au implicatii in toate componentele mediu- lui (acr, apa, sol, subsol), trebuie analizata pe fiecare faz, fapt ce con- duce la gisirea unor solutii tebnice corespunzitoare cu urmati directe asupra conditiilor de munca si a calit&ti Aceasti preocupare ce a necesitat si necesité fonduri suph- ‘mentare de modernizare, are ca dublu fect: Bhaborat de Aprobat de MLPA INSTITUTUL DE cERCETARI PENTRU ECMPAMENTE | /AProbst de MLPA. SP TEHNOLOG DE MECANIZARE ACONSTRUCTIILOR aula ICECON 64 a. recuperarca in timp a acestor investiti, fie 0 parte prin cli- minarea pierderilor tehnologice, precum si prin evitarea unor cheltuieli suplimentare de redare in circuit a zonelor deteriorate. Ex, t rezultat din spailarea autobe- tonierelor se recupereaza prin intermediul unor instalatié de spi agregate reintroduciindu-se in circuitul de fabricare a betonului b. asigurarea unui climat social favorabil de viati si mune: prin reducerea factorilor poluanti ai aerului, apei, cu. urmiri directe asupra stindtitii oamenilor si a capacititilor de mun Ex.:- Resturile de beton rezultate din 5 sau a pompelor de beton nu trebuie risipite pe terenuri, conduc: Resturile de beton proas; larea autobetonierelor id ta infestarea solului sia subsotului . ~ Degajarea in atmosfera a prafului de ciment rezultat din incircarea silozurilor sau spargerea sacilor de ciment fir protejare Prin filtre sau instalatii de desiicuit. Compatibilitatea ecologic’ poate fi asigurati prin adoptarea de instalatii de filtrare cficiente. Ca urmare a celor prezentate mai sus, in acest domeniu se apreciaz urmatoarele tendinte la {rile dezvoltate: ~ politica protectici mediului a devenit politic’ de stat, avand la baza Iegile protectici mediului. S-au claborat acte legislative, norma- tive ce au rol preventiv de urmatire si sanctionare a tuturor activitatilor; ~activitatea de constructii este avizati atat prin dovada tehnologiilor folosite ce se inscriu in normele stabilite, cat mai ales prin transportul si punerea in opera a betonului cu efecte reduse asupra poluarii, distrugerii spatiilor amenajate sau a perturbarii victii, pentru si performante care si permit incadrarea in nivelul limita de protectie a vietii, simititii si mediului cu realizarea sigurantci in exploatare si a calitiii lucririlor executate Cerintele umane, reprezentate prin cerintele bene! lucriri de beton, cu paramet arilor si utilizatorilor, pot fi sintetizate in trei mari categorii - cerinte de sigurant cu caracter primordial si obligatoriu ce vizeazit reducerea riscurilor privind viata si sinatatea oamenilor; - cerinte de confort cu caracter optional, ce vizeaz’ imbunata- tirea conditiilor de viati ~ conditii de economicitate, ce vizeazi minimizarea cheltu- tii si exploatare (costul global) si care nu are caracter ielilor de inv conjunctional Pe plan mondial, una din problemele ce preocupi pe produca- torii de utilaje consti in perfectionarea acestora in scopul eliminarii subreactivismului factorului uman prin generalizarea automatizarii reducerea influentelor mediului exterior, a cresterii fiabilititii pro- dusclor sia disponibilitatii acestora. In lucrare trebuie si se aiba in vedere: igentele de performanta care trebuie si cuprind’ toate ca- racteristicile constructive, functionale, tehnologice, economice, psiho- senzoriale si ecologice. - nivelul de performanta este procedura de certificare a ex: gentclor in “exprimare valorica” astfel incat o anumitA caracteristicd si poatii fi exprimata print-un set de parametri misurabili. Pentru realizarea lucririlor de beton in constructii se vor ana- liza toate echipamentele necesare pentru prepararea, transportul si punerca in oper’ a betonului. Nivelele de performanti ale acestora vor avea in vedere cerinjcle impuse pentru asigurarca calititii betoanelor in conditii de prot a Victii, sindtatii si a mediului ambiant. II, CONDITHLE DE CALITATE PRIVIND BETOANELE Pentru nevoile de proiectare si executic, betoanele sc clasifica dupii mai multe criterii in functie de principalele caracterist mecanice (STAS 3622-86), in functie de densitatea aparenta, betoanele intirite pot fi 66 - foarte grele - 2500 kg/m’ - grele - 2201 + 2500 kg/m’ = semigrele - 2901 + 2200 kg/m’ = usoare - 1000 + 2000 kg/m’ + foarte usoare - 1000 kg/m’ Din punct de vedere al lucrabilititii , betoanele se clasifica in categorii de lucrabilitate: Ly, L, Ly, Ly LvLy, Ly LyLs, determinata prin una din cele trei metode: tasarea conului etalon, gradul de com- pactare sau remodelare. in functie de clasa utilizata betoanele pot fi: Be 2,5; Be 3,5; Be 5; Be 7,5; Be 10; Be 15; Be 20; Be 25; Be 30; Be 35; Be 40; Be 50; Be 60. Clasa betonului se defineste pe baza rezistentei caracteristice Rbk exprimata in N/m* . Betoancle pentru elementele structurale din beton simplu, beton armat si beton necomprimat se situeaza in intervalul de clase Be 3,5 ... Be 60, Betoanele de rezistentii cu agregate usoare se situeaza in intervalul de clase Be 7,5 ... Be 35 in cazul betoanclor foarte usoare se admit si clase mai mici decét Be 7,5. Conform N-C- 140/86 din punctul de vedere al gradului de impermeabilitate, betoanele se clasific in PA, P8 si P12, unde indicele numeric repre- zinti presiunea in daN/em’ la care nu se observa trecerea apei prin eprubeta. in cazul betoanclor hidrotehnice sc admit suplimentar gradele de impermeabilitate P2, P6 si P10. Dupa gradul de gelivitate (rezistenta la inghet - dezghet, betoanele se clasific’ in G50, G100, G150, indicele numeric reprezen- tnd nr, de cicluri de inghet - dezghet la care trebutie sa reziste betonul, Pentru realizarea calititii betonului se urmareste intregul pro- ces tehnologic si anume: 1 - prepararea betonului. a. Dozarea corespunzitoare a materialelor componente - in acest sens respecténdu-se recomandatrile privind precizia echipamentu- 67 lui Ja raindul ei descrisd de punctele 9.1.2.2. (tab. 10) si 9.2 al specifi- catici tehnice ENV 206, Conor ete. - Performance, Production, Placing and Compliance Criteria sau cele de fa cap. $ al normativului © 140- 86. - b. Amestecarea betonului si livrarea acestuia sa se realizeze conform prevederilor punctului 9.1.2.3. si 9.3. a specificatiei tehnice ENV - 206 sau a celor de la cap. 5, pet. b al Normativului C140 - 86. 2.- transportul betonului preparat. c. Ca personalul implicat in transportul betonului trebuie s& in bune conditii a aiba atestarea si experienta necesari: desfisuri acestei operatiuni de altfel asa cum este prevazuti si in cap. 10, pe. 10.1 a ENV 206. d. Prevenirea segregarii, respectiv impiedicarea pierderii anu- mitor constituenti ai compozitici, ori a contaminarii cu diverse sub- stante, misuri de altfel avute in vedere de punctul 10.2 al ENV 206 sau p. referitor la transportul betonului din Normativul C 140/86. e. Respectarea duratei maxime de transport a betonului per- mis in functie de compozitia betonului si conditiile atmosferice (in acest sens vezi pet. 10.2. ENV 206 si tab. 5.1. din Normativul C 140- 86, deca 3- punerea in opera a betonului. f. descircarea si punerea in opera ct mai rapida in vederea evitirii oricirei pierderi de lucrabilitate (exprimata prin tasare) - vezi pe. 10. 5 ENV 206, g. cvitarea segregarilor in timpul punerii in oper’ prin adoptarea masurilor necesare in acest sens ~ vezi 10.5 ENV 206. 1h, compactare corespunzitoare; de cx. in acest sens conform prevederilor alineatului 3 pet. 10.5 ENV 206. i. In cazul utilizarii vibratoarelor, acestea vor fi folosite incon- tinuu pani ce expulzarea aerului la suprafata betonului inceteaza toto- 68 dat& evitindu-se orice posibil& degregare. IIL EXIGENTJE DE PERFORMANTA Procesul tehnologic pentru lucriri de beton cuprinde: + prepararea betonului; ~ transportul betonului de la locul de preparare la locul de punere in oper’; punerea in oper’ a betonului (inclusiv compactarea aces- tuia), IIL1. Echipamente pentru prepararea betonului. IIL1.1. Clasificare. in principal operatia de preparare a betonului prevede oper: de dozare, malaxarea componentelor betonului si descarcarea sarjelor reparate. Echipamentul complex ce realizeaz toate operatiile necesare preparirii betonului este centrala de beton ce realizeaz’ intregul proces tehnologic de la alimentarea si depozitarea componentelor , dozarea acestora, malaxarea betonului si descircarea acestuia in mijlocul de transport Pentru prepararca betonului se pot utiliza si echipamente singulare, ce acopera potential procesul tehnologie de preparate si anume: ~ betoniercle singulare (dozarea se realizeazi independent); = autobetoniere (dozarca se realizea7i independent); - betoniere mobile autopropulsate, autoincarcitoare, Calitatea betonului tebuie s& se obtind la nivelul solicitat indiferent de complexitatea echipamentului. Din acest motiv se vor analiza si stabili exigentele de perfor- 69 ‘manfii pentru centralele de beton. Prin STAS 1018-86 se stabilesc parametrii principali ai cen- tralelor pentru prepararea betoanclor de ciment. Centralele de beton se pot clasifica dup urmatoarele criteri . Dupa gradul de mobilitate; b. Dupa schema tehnologic& constructiva; c. Dupa gradul de automatizare. a, Dupa gradul de mobilitate Instalatiile stationare - sunt construite pentru a lucra pe acelagi amplasament, au 0 capacitate de productie mare (functie de necesititi); Instalafiile semistationare - trebuie montate o dati sau de dou’ ori pe an, usor reparabile, care se pot transporta de la un punct delucru 1a altul, prin folosirea unor trenuri de rulare speciale. Instalatiile mobile - se pot deplasa pe roti de la un punct de ueru fa altul +b. Dupa schema tehnologica - constructiva. Centrala de beton, din punct de vedere al schemei tehnologice - constructive, este un complex de echipamente care realizeaza depo- zitarea, dozarea, malaxarea si livrarea betonului, garantarea si certifi- carea calitatii betonului, Elementele principale sunt: - depozitele de rezervi pentru agregate si ciment; - depovitele de consum pentru agregate, ciment si adaosur ~ instalatia de dozare a agregatelor, cimentului, apet si adao- surilor; care trebuie si asigure precizia de dozare presctis’ in normative; - echipamentul tehnologic de malaxare a betonului (betoniera trebuie si asigure omogenitatea amestecului).. - instalatia de automatizare (necesara climinds Jui uman); ubiectivismu- 70 ~ echipamente si dispozitive anex’ de alimentare, control si corectii (sursa de aer comprimat, sursa de energie electrica, traductor de umiditate, traductor de temperaturi, generator de abur pentru lucrul pe timp friguros, instalatii de fulgi de ghiaf& pentru lucru pe timp cal- duros ete.) Dupa sistemul de amestecare a componentelor, betonierele se ‘impart in urmaitoarele grupe principale: dere liber’; ~ betonicre cu amestecare fortati cu ax orizontal sau ax vertical; ~ betoniere cu - betoniere cu amestecare combinati Dupa continuitatea procesului tehnologic, betonierele pot fi: cu amestecare periodic’, cu amestecare continu Cele cu amestecare periodici se caracterizeaz prin aceca ci prepararea betonului se face ciclic prin introducerea componentelor, malaxarea acestora si descircarea amestecului preparat, dupa care ciclul se repeti. Specificul celor cu actiune continu consti in aceea cA intro- ducerea materialelor componente, amestecarea lor si desciircarea betonului se face continuu pe toati durata functionairii a. Dupi gradul de automatizare. ~ automatizarea total’ - a intregului proc s tehnologic de la asigurarea automati a stocului de componente pani la emiterea bonu- lui de livrare cu corectia automata a dozirii si gestiunea consumurilor de resurse. = semiautomatizare - cuprinzind numai procesul de dozare, malaxarea si livrarea; = neautomatizati cu comanda manual a tuturor operatiilor. TIL1.2. Exigente de performanti. 111.1.2.1. Exigente functionale. n in vederea procesului tehnologic de preparare se impune: 8. SX asigure depozitarea componentelor in conditii conform cerintelor prescrise; b. si asigure dozarea cat mai precisi; c. si asigure prepararea 1a calitatea necesari printr-o omoge- nizare optima a componentelor. Tipul constructiv al betonierei se va stabili in functic de natura agregatelor (forma, dimensitnea si calitatea acestora). 4d, si asigure automatizarea completa a operatiilor din produsul tehnologic, prin asistarea pe calculator. e. pentru Iucrul pe timp friguros se vor respecta conditiile pre- vaizute in Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucritilor de constructii sia instalatiilor aferente, C 16-84, I11.1.2.2, Exigente generale de siguranta, a. Prin conceptie, echipamentele pentru Iucriri de beton tre- buie si asigure montarea, exploatarea, intretinerea si repararca fara conform periclitarea operatiilor in cazul utilizarii normal instructiunilor de folosire. b. La alegerca solutiilor constructive, producatorul va avea in vedere eliminarea sau cel putin minimizarea pericolelor prin integrarea conceptului de sigurantd in activitatea de proiectare si fabricare. c. Prin asigurarea unor conditii optime la postul de comand’ (cabin), prin efortul necesar pentru actionarea elementelor de comandii (STAS 1814/83) prin amplasarea comenzilor (STAS 12424 / 86) prin vizibilitate, iluminare si microclimatul asigurat, precum si protectiile aplicate (tratamente fonice) pentru reducerea zgomotului si vibratiilor , in limite admise prin STAS 12273/ 84; se va reduce la mi- nimum oboseala, efortul fiz conducere ic si solicitarea nervoasi a personalului de 2 U11.1.2.3. Exigenfe pentru materiale si componente a. Materialele si componentele folosite pentru realizarea insta- lajiilor de preparare nu trebuie si pund in pericol siguranta functionrii, snitatea sau viata personalului de exploatare. 11L.1.2.4. Exigente pentru transport si manipulare. a. Instalatiile de preparare a betonului trebuie concepute si realizate in sistem modular (indiferent de gradul de mobilitate) usor demontabile, astfel incat sx poati fi manipulate usor si transportate, Riri pericol, pe drumurile publice in conditiile sigurantei in circu- latie. b. Punctele de ancorare (carlige, inele, urechi) vor fi amplasate Ja partca din fat& si spate a echipamentelor, cu exceptia celor cu greu- tate peste 60 t IIL.1.2.5. Exigente pentru elementele de comanda. a - comenzile vor fi sigure si fiabile pentru a nu crea situatii periculoase in timpul lucrului; b - si fic precizate si explicate clar in postul de comand’ si cartea tehnica; c ile trebuie s& reziste solicitarilor previzibile din exploatare, chiar la actionare brusca in caz de pericol; d- comenzile eronate nu trebuie si conduc’ la situatii periculoase; e- comenzile pentru oprire trebuie si fie usor vizibile incat si oat’ fi actionate sigur, rapid, firk riscuri gi univec; comet f- pornirea trebuic si fie posibila numai prin actionare volun- tari a comenzii de pornire; g-instalatia va fi prevazuti cu o comand’ special pentru oprirea general a tuturor blocurilor functionale in caz. de pericol, care trebuie fic usor de recunoscut si accesibilé. Aceast’ comanda trebuie B sai permit executarea in continuare a misc&rilor strict necesare pentru asigurarea siguranjei totale. La deblocare, acestea trebuie si poati fi puse in migeare, din now, prin comanda “pornire”; h - instalatia va trebui s& permit’ comanda selectiva in regim manual, semiautomat sau automat. Dispozitivele de comand pentru selectoarele regimului de operare vor trebui si supraordoneze toate celelalte comenzi, cu exceptia comenzii speciale de oprire in caz de pericol, interblocari necesare in sistemul de comanda in functie de pro- cesul tehnologic. i - intreruperea, revenirea dup’ intrerupere sau modificarea procesului de alimentare cu energie electrica (frecventa, tensiune etc.) nu trebuie s& conduc’ la situafia periculoas’ in functionarea instalatiei de preparare. Se va avea in vedere, special, excluderea urmiitoarelor situatii: neexecutarea unei comenzi de oprire sau intrcruperea functionarii dispozitivelor de siguranta, neexecutarea unei comenzi de oprire a dispozitivelor de siguranti; un deranjament al circuitelor de comandi ale instalatici de preparare nu trebuie si product situafii pe- riculoase; intreruperea functionarii elementelor automate, de siguranti, blocarea sau oprirea unui mecanism. I11.1.2.6. Exigente privind protectia impotriva pericolelor m a - toate componentele instalatici de preparare trebuie si suporte toate solicitirile ce pot apare in timpul exploatarii. Materialele utilizate trebuie si asigure rezistentele necesare in special in ceca cc priveste oboseala, imbitranirea (elementele de cauciuc si materialele plastice) coroziunea si uzura mecanica. anice. b - producitorul trebuie si indice termenele de executie si continutul lucrarilor de mentenanta, nominalizand piesele cu rise mare de uzurd si criteriile de inlocuire a acestora (palete la betonier’, cablu 4 Ja troliv), c - conductele, rigide si elastice, pentru transportul fluidelor sub presiune, trebuie s& reziste la solicitirile inteme si externe previ- zibile (instalatia hidraulica). Acestea nu trebuie s4 genereze nici un pericol; d - piesele si echipamentele mobile (transportare, elevatoare, cupa troliu) vor fi astfel concepute gi realizate incat si fie exclus orice rise de accident, fiind prevazute cu dispozitive de protectie adecvate; I1L.1.2.7. Exigente privind dispozitivele de protectie utilizate. a - dispozitivele de protectie trebuie s& indeplineasci urmi- toarele exigente: - si nu poatd fi indepartate usor, - siinu genereze pericole suplimentare; ~ si nu impiedice urmarirea ciclului de lucru; - si permit accesul pentru executarea lucririlor de intretinere pe cat posibil fri demontarea acestora. - dispozitivele de protectie fixe trebuie s& poata fi montate sor in pozitiile prevatzute, cu sisteme adecvate care si nu necesite uti- lizarea de scule; ¢ = dispozitivele de protectie mobile trebuie sx rimani prinse in instalagic atunci cand sunt demontate, asigurind imposibilitatea pomirii piesci mobile, fie care 0 protejeaz pe perioada cand dispozi- tivul este deschis; d - in absenta dispozitivelor de protectie (demontate, deschise sau defecte) pornirea instalatiei trebuie si fie imposibil’, sau dac este in functiune si se opreasca imediat. €. dispozitivele de protectie care limiteazX accesul la piescle in miscare trebuie si previna impristierea pieselor defecte si si asigure inlocuirea usoar’ in caz de defectiune; 15 f - dispozitivele speciale de protectie trebuie concepute astfel {incat organele protejate (grilaj de protectie la cupa si troliu) s8 nu poatt fi puse in migcare atat timp cat personalul de exploatare are acces la acestea, demontarea lor s& se poati realiza cu scule speciale in absenta acestora, instalatia sX nu poati fi porta, iar, dack este in curs de functiune, si se opreasc& imediat; 111.1.2.8. Exigente privind misuri de protectie impotriva unor pericole de alt natura. a - instalatia electric de actionare va fi conceputd si realizat’ in asa fel incat s& fie exclus orice pericol de electrocutare; b ~ pentru evitarea incircirilor electrostatice, instalatia de preparare va fi previzuti cu dispozitive pentru descircarea acestora; c - trebuie excluse, prin solutii constructive si indicatoare ciale erorile de montare sau remontare ale pi care pot duce la pericole de exploatare; 4d - postul de comanda va fi tratat ca fonoizolator, astfel incat niyelul presiunii acustice si nu depiiseasca 70 dB (A); ¢ - instalatia de preparare va fi astfel conceputi si executata neat pericolele datorita vibratiilor, transmise atat personalului cat gi agregatelor din instalatii si fie reduse prin tratamente de amortizare, la c- Jor sau componentelor cel mai scazut nivel posibil, care si asigure lucrul continu pe durata unui schimb; f - Instalatia de preparare va fi previizuti cu dispozitive spe- ciale de filtrare a gazelor si prafului care s& capteze problemele in ve- derea asiguririi protectiei mediului inconjuritor. U1L.1.2.9. Exigente privind mentenanta. tretinere, inclusiv punctele de a punctele de montare si de gresare trebuie amplasate in afara zonelor de permeabilitate; 16 b- lucratri de montare - demontare si de mentenanti trebuie sii Poati fi cxecutate cu instalatia oprita; ¢ - instalatia va fi prevazuta cu traductoare pentru diagnosti- carea tehnici; d - prin constructie se va asigura un acces usor la cabina de comanda precum si la toate punctele de montare - demontare si de ‘mentenanta, prin trepte, sciri, platforme etc. Elementele instalatici pe care se deplaseaz sau stationeaz& persoanele pentru Jucru, vor fi astfel Concepute incat si'se evite ciderea prin alunecare, impiedicare etc. € - instalatia va trebui prevazutd cu un dispozitiv central de conectare - demontare la sursa de energie electric’. TIL 1.2.10. Exigente privind informatiile ce trebuic transmise utilizatorului. a - instalatiile de preparare vor fi prevazute cu dispozitive de semnalizare si dispozitive de alarm care vor transmite informatii uni- voce, usor de recunoscut prin pictograme inteligibile universal; b - instalatiile de preparare vor fi, la livrare, insotite de instructiunile de exploatare, care vor cuprinde minimum ummatoarele informajii: + date marcate pe fiecare bloc functional: tipodimensiune, serie, data fabricafici, caract. principale, numele si adresa productorului * modul de utilizare: punerea in functiune, modul de folosire, modul de montat - demontat, echipare etc. + sortiment de mentenanta preventiva recomandat + defectiunile probabile si modul de remediere. * moduri incorecte de folosire ce trebuie evitate, + planurile si schemele necesare pentru montare - demontare, unere in functiune, intretinere, diagnoza $i mentenanta. + modul de transport 7 + nivele de zgomot si vibratii produse de instalat + durata de vial normati; + termenul de garantie; + MTBF si coeficientul de disponibilitate tehnica c. Plicute de avertizare vizuale. Pentru echipamentele ce pot presenta pericole pentru per- soanele aflate in raza de actiune. d. Pe fiecare bloc functional si in cabina de comand vor fi aplicate plicufe cu instructiuni de folosite strict necesare, care si provini comenzile eronate, avariile posibile si accidentale. 111.2. Mijloace pentru transportul betoanelor. Betonul preparat trebuie transportat la locul de punere in opera in condifii care s4 nu creeze modificarea compozitiei si caracteristicile betonului. 11.2.1. Clasificare. ‘Transportul betonului se va realiza cu mijloace specializate: - autobetonieri; - autotransportor cu bend special pentru beton (autoagitator) 111.2.1.1, Autobetonier’ Autobetoniera se compune din urmitoarele blocuri functionale: rutosasiul (infrastructura + toba cu mecanismul_ de incircare si descdrcare; + transmisia pentru actionarea rotirii tobe’ + instalatia de apa pentru spalare, Pentru antrenarea tobei, se folosese doux solutii constructive: B + de la motorul autosasiului prin intermediul unei prize de pu- tere. + de la un motor auxiliar, La 0 autobetonicra, bilantul maselor blocurilor componente este urmitorul: autosasiull - 34 %, toba cu mecanismul de in descArcare - 14 %, betonul - 49 % si apa - 3 %. rcare TIL2.1.2. Autotransportor cu ben special pentru beton. Autotransportorul cu beni specialise compune din urma- toarele blocuri functionale: + autosasiul (infrastruetura). + bend in forma de scoicai, etanse cu sistem de agitare a betonu- lui, fie in timpul transportului, fie la descarcare. + instalatic hidraulic& pentru basculare, la descircare; * clapett pentru inchidere cu posibilitatea descarcarii fraction- ate, Auutoagitatorul este un autotransportor echipat cu sistem de interiorul benei, cu actionare in timpul deplasarii, Pentru acelasi autosasiu de baz, la autobasculantele cu ben’ speciala pentru beton, creste capacitatea util de transport cu 16 - 30 %, se reduce consumul de combustibil cu 10 - 15 %, micsorandu-se prejul de livrare al produsului cu 25 - 30 %. Alegerea mijlocului de transport beton, in afara cons derentilor economici, este dictatd de componenta betonului (mirimea granulelor si lucrabilitatea acestuia. agitare M1L.2.2, Exigente de performanta. 111.2.2.1. Exigente functionale. Mijloacele pentru transportul betonului trebuie: a - si prezinte mare mobilitate (durata transportului este 79 conditionati de calitatea betonului); b - independenta fat de sursa de energie fiind actionati cu motoare cu ardere intern’; ¢ = s& poati fi corelate cu celelalte echipamente din lantul tehnologic (instalatiile de preparare a betonului, pentru pillnia de incar- care a mijlocului de transport si indltimea la bunc&rul pompei de beton pentru jgheabul de descircare), Ill. 2.2.2. Exigente generale de siguranta Aceleasi cu cele de la cap TIL1.2.2., pet. a, b sic. IIL. 2.2.3. Exigente pentru materiale si componente. Aceleasi cu cele de la cap. IIT.1.2.3 pet. a. Ul, 2.2.4. Exigente pentru transport si manipulare. a. Mijloacele de transport vor fi prevaizute cu sisteme de asi- gurare a componentelor orientabile, respectiv jgheabul de descarcare trebuie fixat in timpul deplasirii mijlocului de transport. UI, 2.2.5. Exigente pentru elementele de comand. Aceleasi cu cele de la cap. III. 1.2.5., pet. a, b,c. d,¢ si f a. Postul de comanda pentru echipamentul de lucru (tobi, bend, jgheab) va fi amplasat in exterior pentru a evita actionarea eronati din cabind fara posibilitatea de urmarire a procesului tehnologic. IIL. 2.2.6. Exigente privind protectia impotriva pericolelor mocanice. Aceleasi cu cele de la cap. Il. 1.2.6., pet. a, b, sic. IIL 2.2.7. Exigente privind dispovitivele de protectie utilizate. Aceleasi cu cele de la cal. III. 1.2.7., pet. a, b, c,d, e, f 80 HL. 2.2.8, Exigente privind misurile de protectie impotriva unor pericole de alt natura Aceleasi cu cele de la cap. III. 1.2.8. pet. si f IIL, 2.2.9. Exigente privind mentenanta. Aceleasi cu cele de la cap. III. 1.2.9., pet. a, b sic. IIL. 2.2.10. Exigente privind informatiile ce trebuie transmise utilizatorului. Aceleasi cu cele de la cap. III. 1.2.10., pet. b, ¢ sid. a betonului. IIL. 3. Echipamente pentru punerea in oper Hil. 3.1. Clasificare. Pentru punerea in opera a betonului se folosesc: + echipamente independente - pompa si autopompa de beton; + cchipamente dependente - bend de beton ridicati prin inter- mediul macaralei; + echipamente de compactare - vibratoare. IIL. 3.1.1. Pompe si autopompe de beton. in STAS 12089 / 82 sunt clasificate pompele pentru beton: a. dupi modul de deplasare: - stabile; - mobile; + autodeplasabile; * tractate (pe roti, pe cale ferati, pe sanie); b. dupi sistemul constructiv al organului de pompare: ~ pompe cu piston; - pompe cu rotor; 81 c, dup& modul de antrenare, pompele pot fi: - cu motor electric; - cu motor termic propriu; - antrenate de la motorul autosasiului d. dupa felul comenzilor de automatizare, pompele pot fi = cu comandi mecani ~ cu comand’ hidraulic’; andi mixta (electrohidranta, mecanico-hidrant). ¢, dup’ modul de distribuire a betonului pompat, pompele pot fi: = cu comanda metalic’ si furtun terminal; = cu brat distribuitor. in fig. 111. 3. este prezenta pompe de beton. = cu cor schema bloc de functionare a unei IIL, 3.1.2, Echipamente de compactare. Procesul de compactare a betonului poate fi optimizat prin vibrarea betonului in stare proaspati, la punerea in opera. Bfectul de compactare functie de procesul tehnologic folosit si c, se obtine pe doui cdi - vibrare externa, realizatit cu: tipul elementului de construct + vibratoare de exterior; + right vibrantd, - vibrare intern’, realizata prin introducerea in masa betonului a vibratorului de interior. IIL 3.2. Exigente de performanta. IIL, 3.2.1. Exigente functional. - sii asigure mentinerea calitatii betonului; stabilirea echipamentului de punere in opera si aiba in vedere compovitia si conditiile impuse betonului si anume: 82 + lucrabilitatea betoanelor L 3... L 4; + dimensiunea maxim& a agregatului nu va depisi 1/3 din diametrul conductei de transport. Problema betonului este trataté in Normativul C 140 / 86 in cap. 5 si anexa VIL IML 3.2.2. Exigente generale de sigurant Aceleasi cu cele de la cap. II. 1.2.3., pet. c. IIL, 3.2.3, Exigente pentru materiale si componente. Aceleasi cu cele de la cap. III. 1.2.3., pet. a IIL, 3.2.4, Exigente pentru transport si manipulare. a. Echipamentele stabile trebuic si poati fi transportate, fara pericol, pe drumurile publice in conditiile sigurantei de circulatic. Punctele de ancorare (carlige, inele, urechi) vor fi amplasate la partea din fata si spate a echipamentului. b. Echipamentele mobile vor fi prevazute cu sisteme de asigu- rare a componentelor orientabile, respectiv braful. IIL. 3.2.5, Exigente pentru clementele de comands Aceleasi cu cele de la cap. III. 1.2.5. pet. a, b,c, de, f IIL 3.2.6. Exigente privind protectia impotriva pericolelor mecanice. Aceleasi cu cele de la cap. III. 1.2.6., pet. a, b,c a. Piesele si echipamentele mobile (brajul autopompei) vor fi astfel concepute si realizate incat sii fie exclus orice rise de accident, fiind previzut un dispozitiv de protectie adecvat. IIL 3.2.7. Exigente privind dispozitivul de protectie utilizat Aceleasi cu cele de la cap. Ill. 1.2.7. pet. a, b, ¢, d,e, f. INI. 3.2.8, Exigente privind misurile de protectie impotriva unor pericole de alta natura, Aceleasi cu cele de la cap. IT. 1.2.8., pet. a,c, 6 f I. 3.2.9. Exigente privind mentenanfa. Aceleasi cu cele de la cap. II. 1.2.9., pet. a, b, ¢, €. III, 3.2.10, Exigente privind informatiile ce trebuie transmise utilizatorului, Aceleasi cu cele de la cap. III. 1.2.10., pet. a, ¢, d. IV. NIVELE DE PERFORMANTA Avind in vedere cerintele prezentate in cap. II si IMI privind att calitatea betonului, cat si conditiile de siguranti in functionare, protectia mediului si a vietii si sindtatea, se prezinti in continuare nivelele si criteriile de performant& recomandate ca optime, IV. 1. Echipamente pentru prepararea betonului. Constructive: Realizarea centralelor de beton in sistem modular, ceea ce va rerea beneticiarilor da posibilitatea diversificarii gamei, functie de cu variant a, Sistemul de depozitare a agregatelor, si anume: + depozit la sol in stea; + depozit in buncar (in stea sau in linie), . deci capacitatea de livrare a betonu- b. Productivitatea tehnic 84 lui (dozare, malaxare) prin dotarea cu tipodimensiuni, variante de betoniere (in functie de natura si dimesiunea agregatelor) acordate cu tipodimensiunile necesare de dozatoare, c. Inalyimea de descarcare a betonului, diferiti in functie de mijlocul de transport (transportor cu beni special pentru beton, auto- betonicr’ sau pompa de beton). d. Gradul de automatizare, care poate si prezinte un numir variat de nivele de la semiautomatizare la automatizare total prin cal- culator de proves cu periferice. Functionale: a. fn functie de gradul de mobilitate, necesitd operatii de montare - demontare la schimbarea locului de lucru. b. Dependenta de sursa de energie, fiind alimentat cu energie electrica. . Crearea posibilititilor de functionare pe tot timpul anului (generator de abur pentru lucru pe timp friguros si instalatii de fulgi de gheati pentru lucru pe timp c&lduros). d. Instalatia va fi prevazuti cu posibilitati de actionare in sis- tem manual pentru finalizarea ciclului de preparare in cazul aparitiei unor avarii Ergonomice: Cabina de comandi - trebuic si protejeze operatorul de condifiile metco nefavorabile. Imbunatatirea conditiilor microclimatice in cabind (incalzire, etangeitate la praf, iluminare). Reducerea nivelului de zgomot in cabind prin operatii de insonorizare pentru a nu depasi valoarea admisibilé de 85 dB(A) - pre- vizutd de ISO 6394 si STAS - 12273 - 84. 85 Reducerea vibratiilor ce se transmit atat personalului cat si agregatelor din instalati. Mirirea gradului de vizibilitate. Amplasarea optima a comenzilor - principalele comenzi si indicatori vor fi realizate astfel in + sii fie usor accesibile - ISO 2860; 6682 si EN 23411; + si fie precizate si explicate clar la postul de comanda si in cartea tehnica; + miscarea de actionare a comenzilor s& corespunda eféctului, Povitia si forma tablourilor de comand sk nu diminueze vi- zibilitatea operatorului in timpul procesului de lucru, Mentenanta: Calculatorul informeazit operatorul ce operatii de mentenanti preventiva trebuic executate (schimbare component cu resurse tehnice epuizate, gresare etc.) data si locul unde trebuie executate. ‘Alarma - pentru orice functionare necorespunzatoare in proce- sul tehnologic sau operatii de mentenanfa necesard (prin alarma acus- ticd si optic’). Cauza alarmei trebuic identificats de calculator. Pentru evitarea situatiilor periculoase, se va preveni conectarea incorecti a sursei de energie ISO 9247. Prevederea unui acces usor de montare - demontare a A tehnicd redusa, in vederea realizarii mentenanjei prin schimb de agregate. Echipamentele vor fi proicclate yi realizate astfel incat blocurilor functionale cu resurs operatiile de ungere si intretinere s& poati fi efectuate in conditii de siguranti. Pentru fiecare bloc functional se va specifica: + periodicitatea operatiilor de diagnozi a starii tehnice; + valorile nominale si gradul de variatii admis al caracteristi- 36 cilor functionale, + protectia mediului Protectia mediului inconjuritor prin reducerea cauzelor de infestare (pulberi de ciment, noxe etc.) Prevederea de instalatii de filtre la silozuri si de absorbtia pra- fului la betoniere. Protejarea solului si subsolului prin climinarea deverstrii betonului la spilarea betonierelor, a autobetonierelor si a pompelor de beton, cu utilizarea instalatiilor de recuperare a agregatelor. Nivelul de performanfa. Centrale de beton. Nivelul global absolut de performante al centralei de betor Ny = 5 (ky Koyo) ;, kp, ... ky - caracteristicile tehnice, functionale, ergono- mice si de fiabilitate ale centralei. Pentru determinarca soluiilor optime de central’ in fun situatia concreta a santierului, volumul de beton necesar, distanta si posibilititle de transport (feroviar sau rutier) pentru componente (agregate, ciment, aditivi etc.), distanta de transport a betonului +C+D+4B Fo 4040 +B inca: 1, = timpul de stationare pe santier a centralei mobile, in ore; T, = tariful de inscriere a centralei mobile; Q antitatea totalt de beton ce urmeazi a se prepara in cen- 87 trala mobili; E = costul energiei consumate intr-o ori de functionare; q = productia orara a centralei mobile; M = costul transportului, montarii si demontirii centralei; C = costul componentelor pentru preparare a unui metru cub de beton; D = costul transportului componentelor betonului pentru un metru cub; ‘ostul transportului unui metru cub de Ia central’ la locul de punere in oper’; F = costul orei de functionare a centralei stabile; | = productia orard a centralei stabile; D'= costul transportului componentelor pentru prepararea unui metru cub de Ja centrala stabil’; B' = costul transportului unui metru cub de beton de la central Ia locul de punere in opera. ‘Cunoscnd mijloacele si distanfele de transport pentru compo- nente si beton se poate calcula cantitatea de beton Q. fn functie de aceasta valoare, se recomanda centrale mobile sau stationara, 88 CENTRALE DE BETON Construcfii funcfionale. a. Productivitatea centralelor (in functie de gradul de mobili- tate) 10 ... 80 m'/h. b. Constructie modulat’: - modulul de alimentare cu componente: + depozit de agregat; «nr, de compartimente 4 ... 6. Echipate cu indicatoare de nivel pentru a evita supraincircarea sau blocarea procesului tehnologic prin golirea total. + depozit de ciment; - tip - siloz, - capacitate 100 ... 500 t - prevaizut cu filtre pentru absorbjia prafului de ciment degajat in momentul inc&rc&rii din dis- pozitivele de rezerva. + depozit de aditivi; - tip - rezervor; Optional: - instalatii de fulgi de ghear pentru livrarea betoanelor la temperatura controlata. - Modulul de dozare. + dozatoare gravimetrice = tip - mecanic; - electromecanic; - previzie de dozare, in sistem dinamic; ~ agregate +t 3% (Normativ C 140 / 86) - ciment, api, aditiv + 2% (Normativ C 140 / 86) Precizia de dozare se va verifica periodic de c&tre specialist INMR.. Capacitatea cuvei dozatorului se coreleazk cu capacitatea util 89 a betonierei + traductor de umiditate pentru realizarea corectt a dozei de api functie de umiditatea natural a agregatelor. ~ Modulul de preparar + betoniere cu amestecare fortati cu ax orizontal sau 1 - pentru betoane; + cu agregate de rau cu dimensiuni 0 ... 40 mm; + betoniere cu c&dere liber - pentru betoane cu agre- gate concasate sau agregate de rau peste 40 mm (max. 120 mm); + capacitatea util& 0,5 ... Lm'/ sarje. - Betoniera trebuie previzutd cu sisteme de absorbjie a prafu- lui de ciment degajat in momentul desc&rc’rii cimentului in betonier’. Optional, traductoare de temperaturk pentru livrarea betoanelor ta temperatura controlati. - Modulul de comands (cu calculator de proces si periferice in cabind separati previzutd cu climatizator). Pentru a realiza conditiile privind calitatea betonului preparat, avand in vedere siguranta in exploatare, protectia mediului ambiant, a vietii si sinat&tii, se considera ca optim’ relizarea centralei de beton in sistem turn (intr-o treapt) previzuti cu cabin’ de comanda separati. Centrala de betoane trebuie si prepare intreaga gama de betoane previtzute in normativul C 140 / 86 si anume: - clasa betonului Be 3,5... Be 40; + lucrabilitate LO ... L5; - dimensiunea agregatelor 0... 120 mm. verti 90 BETONIERE $I AUTOBETONIERE Betoniere singulare Constructiv - functional + Betoniere ~ betoniere cu cXdere liberi + capacitate wtilijsarje 80... 15013 + clasa betonului Be. 3,5 ... Be 10. ~ betoniere cu amestecare fortata + capacitate 80... 1501; Be. 3,5 ... Be. 22,5. Indiferent de modul de dozare a compartimentelor, acestea tre- buie si asigure precizia de dozare. = agregate + 3% (Normativul C 140/86) ciment, api, aditiv + 2% (Normativul C 140/86) Sistem de descircare prin basculare. + clasa betonului + Autobetonier’ ~ autosasiu ce asigur& deplasarea pe drumurile publice cu viteza de 60 km/h; = toba in rotatie, previzutd cu palete - realizeazi amestecare prin c&dere liberi: + clasa betonului Be. 3,5 ... Be. 10; + capacitatea utili: 3... 5 m's = dozarea componentilor (ciment, agregate) se realizeazi cu instalatii de dozare componente uscate; - instalafie de api cu sisteme de dozare (volumetrice) cu pom- pare in tobi la descareare la locul de punere in operi a betonului; - sistem de desciircare - prin inversarea sensului de rotatie al tobei; o + Betoniere mobile autopropulsate, autoincércitoare - autosasiu propriu cu viteza de deplasare - max. 25 km/h - toba in rotatie prevazut cu palete - realizeaza ameste prin c&idere liberd. + capacitate util 1... 1,5:m* - sistem de desc&rcare - prin inversarea sensului de rotatie; - incdrcare prin sistem propriu cu apa (volumetric); - clasa betonului Be 3,5 ... Bc 10. IV. 2. Mijloace pentru transportul betonului Constructive - funcfionale Asigurarea unui transport adecvat atat din punct de vedere al capacitijii de transport dar in special al pistririi calitajii betonului preparat. Mijloacele de transport sunt utilizate pentru transportul betonului preparat in centrale de beton: in bune conditiuni, una din conditiile esentiale este utilizarea unui sasiu adecvat circulatiei pe dru- murile publice. b. incircarea mijlocului de transport. Inaltimea la palnia autobetonierei sau capacul benei trans- portorului de beton trebuie corelat cu iniltimea la gura de descaircare din centrala de beton. c. Pentru evitarea segregarii betonului in timpul transportului a, Pentru transportul betonult este necesar + la autobetonicra - rotirea tobei cu turatie redusi (5 - 7 rot/min) uniforma pe tot parcursul deplasarii; + Ia autotransportul cu bend special fri agitator in interior se va omogeniza amestecul in momentul descircirii prin intermediul 92 instalajiei de omogenizare amplasat’ la gura de descarcare, 4. desc&rcarea betonului se va realiza: + la autobetoniera prin inversarea sensului de rotatie al tobe Cantitatea de beton in curgere poate fi redus prin reducerea turatiei + la autotransportul cu bend speciala prin bascularea acestei Cantitatea de beton poate fi livratd fractionat prin intermediul clapet de inchidere montate la gura de descircare. . Igheabul de descarcare va fi prevaizut cu sisteme de blocat {n timpul transportului, £. Instalatia hidraulic de actionare a rotirii tobei autobx tonicrei sau de basculare a benei transportorului de beton supuse la Presiune mai mare de 15 m* nu vor fi prevazute cu fitingu demontabile. g. Toba autobetonierei va fi prevaizuti cu sistem mecanic per tru descitrcare in caz de avarie in instalatiile hidraulice. Totodatii pe suprafata tobei vor fi realizate dou guri pentr descircarea betonului in caz de avarie. Ergonomice. Nivelul de zgomot atat in cabina soferului cat si la postul d conducere din exterior trebuie s& se incadreze in volumul admis pri STAS 1273-84 si ISO 6393 Mentenanta Prevederea unui acces usor la montare - demontare a blocurilo functionale cu resursa tehnici redusi, in vederea asiguririi mente nanfei prin schimb de agregate. Pentru fiecare bloc functional se va specifica: + periodicitatea operatiilor de diagnoza a starii tehnice; * valorile nominale si gradul de variatii admis al caracteristi cilor functionale. Pentru respectarea exigentelor privind mentenan{a si infor- marea corectit a personalului deservent, la garaj, la stafia de incircare cu beton si in santier pe mijlocul de transport se va aplica un panou informativ. Pentru autobetoniere se propune cel prezentat in fig. IV 1 Protecfia mediului. ; Autobetonierele nu se vor incdrca peste capacitatea utilé (sta biliti pentru transport pe drumurile publice cu rampa de max. 10 4%) pentru a nu deversa betonul in timpul transportului prin jghcabul de descarcare. ; Spilarea autobetonierelor si a autotransportoarelor se va face numai in Jocuri amenajate cu bazine de decantare a resturilor de beton fe si recuperare a agregatelor. sau in instalatii de spi Caracteristici constructive si functionale Autobetoniere Capacitatea de transport 3...5m'; Turatia tobei 0... 16 rov/min; Capacitatea betonului + lucrabilitate 13... LA: + mirimea agregatelor 0... 40 mm. Capacitate de descircare, max. Lm'/min, Cote pentru corclarca mijlocului de transport cu instalatiile de preparare si punere in opera a betonului, + jnaltimea la palnia de umplere 3,6 m; (pentru a se corela cu centrala de beton) + fnaltimea la jgheabul de descarcare 1,3 m; (pentru a se corela cu bunc&rul de la pompa de beton) 94 Autotransportor cu bend specialii pentru beton. Capacitatea de transport 1,5 ... Sm’ Unghiul de basculare a benei ... 85° Calitatea betonului * lucrabilitate Ly... Ly + mirimea agregatelor 0... 120. Autoagitatorul este echipat cu sistem interior de agitare a betonului ce poate fi actionat pe toata durata transportului IV. 3. Echipamente pentru punerea in operii a betonului. Pompe si autopompe de beton. Constructive, a. Echipamentul de lucru al pompei de beton actionea7a prin deplasarea betonului sub efectul unui piston care realizeazit aspirarca si refularea acestuia (pompe cu piston) sau a rotirii unui ax cu role ce comprimi un tub flexibil prin care trece betonul (pompe cu rotor) b. Instalatia de forti se realizeaz’ prin motor termic, iar pentru pompare poate fi utilizat si motor electric. ¢, Transmisia se realizeaz’ hidrostatic. 4d. Automatizarea este restrans’, Funcfionale, a, Pompele si autopompele de beton prezintit mare mobilitate (se pot monta pe sasiti cu roti sau sante - transportare prin tractare - si e sasiuri auto - autopompe). b. Sunt independente fata de sursa de energie putind fi actio- hate de la motorul autosasiului prin intermediul prizei de putere. ¢. Se pot utiliza numai pentru betoane speciale destinate pom- pati d. Necesit& corelarea cu alte echipamente din lantul tehnolo- gic (mijlocul de transport) privind capacitatea bunckrului de pornire al pompei si inailtimea de alimentare ¢. Debitul si presiunea de pompare pot influenta distanta de transport pe orizontala si vertical’ f. Prin pompare se realizeazi o turnare a betonului continua si sub presiune ceca ce conduce la climinarea golurilor de aer. g. Actionarea hidrostatic’ conduce la eforturi reduse gi insta- irile piesclor in miscare sunt reduse, deci uzura latie, respectiv soli acestor piese este micd. h. Cresterea productivititii se realizeaz’ ca urmare a posibi- littilor pa care le ofer’ actionarca hidrostatic’ de mirire a diametrelor, a Iungimii cilindrilor si de marirea numarului cursei ale pistoanelor in unitatea de timp (pana la 30 curse duble cm). Caracteristici constructive si funefionale ale pompelor si autopompoelor de beton Productivititi ..... senssensnes 6 soe 50m" Alegerea este in functie de necesarul de beton pus in operi. Presiunea de actionare: groasi max. 100 bar. medic peste 100 ... 200 bar. finalt peste 200 bar. Distana de pompare pe vertical max. 70 1 Distanta de pompare pe orizontali max. 400 m. Pentru autopompe: + lungimea bratului distribuitor 17 ... 24m. in fig. IV. parametrilor principali ai pompelor de beton si anume: este prezentatii monograma pentru determinarea 96 - diametrul conductei de transport (mm); ~ distanfa de pompare pe orizontaki sau pe vertical (m); ~ presiunea in masa de beton (bar); - debitul (productivitatea pompei) m'/h; ~ puterea motorului de actionare (kE sau CP); - lucrabilitatea betonului (tasarea conului - cm). Ergonomice Nivelul de zgomot la postul de comand trebuie si se incadreze in valorile prevazute in ISO 6364 si STAS 12273 - 84 (85

    You might also like