Te ie @ Sangele CE VETI INVATA Acest capitol descrie singele si functiile sale. Parcurgind acest capitol, veti invata si: + identificasi functiile sangelui; + prezentafi succint compozifia sngelui; + deosebiti singele, plasma si serul; asociati proteinele plasmatice cu funetiile lor; + caracterizati globulele rosii si componentele lor; + detaliati eritropoieza si controlul acesteia; + detaliati timpul de viata al globulelor rosii, degradarea/reciclarea hemoglobi si eliminarea produsilor sai de metaboli + deosebiti diferitele tulburari ale globulelor rosii; + identificati caracteristicile grupelor de singe, in relafie cu posibilitajile de trans- fuzie si cu problemele legate de sarcin’, *+ deosebiti globulele albe si funcfile lor; + identificati circumstantele asociate cu un numar anormal de leucocite; + caracterizaji plachetele sanguine si functiile lor; + rezumagi procesul de coagulare, asociind factorii implicati cu functiile lor; + distingeti diferitele tulburari ale hemostazei; + aplicafi cunostintele dobandite intr-un studiu de caz, eS VaR 319320 Anatomie $i fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina Sangele este unul dintre fesuturile conjunctive ale organismului. Sangele transport oxi- genul de la plaméni la celule si dioxidul de carbon rezultat din metabolismul celular la plimani. Celulele sanguine protejeazi organismul de boli, prin recunoasterea si distru- ‘gerea microorganismelor si a moleculelor straine din fluxul sanguin. Unele componente ale séngetui transport produsii de metabolism de la celule Ia rinichi; altele transport nutriengi de la nivelul tractului digestiv la celule, sau hormoni in intreg organismul. Sangele contine elemente figurate precum globule rosii, globule albe si fragmen- te celulare (plachete), suspendate intr-un fluid apos, de culoare gilbuie, numit plasma (Figura 14.1). La o persoana de greutate medie, sangele reprezint aproximativ 8% din greutatea corporald, Séngele este mai vascos decat apa si in mod normal are un pH cu- prins intre 7,35 si 7,45. SANGE INTEGRAL L Plasma 85%) eve (35) I I g 1) flat @ ol | Perens 2/3 te L| wai | ‘Apa (92%) Hematii (99%) Limfocite 0 7 iD o 9 | @ tol ‘ © ino | Fibri-[Produgi|"PO2| Leni Prachete I etait tevence Prtene t FIGURA Compozitia singelui uman. Cele doud componente majore ale sngelui integral sunt plasma si elementele figurate, Plasma confine apa si numeroase substante dizolvate, inclusiv proteine, metaboliti (nutrienti i produsi de metabolism) si joni. Cea mai mare parte a elementelor figurate este constituita din globule rosii.‘Sangele 321 SP) Plasma reprezintd partea fluida a singelui. Ea confine aproximativ 92% apa, 7% proteine si 1% ioni ca sodiu, calciu, bicarbonat, clor si potasiu, Plasma confine, de asemenea, produsi de degradare rezultati din metabolismul celular, precum si hormoni, nutrienti, gaze dizolvate gi proteine cu ro! in coagulare. Dupa coagularea singelui i indepartarea proteinelor de coagulare din plasma, ramane un fluid care se numeste ser. Serul este de obicei folosit pentru studii imunologice si ca sursa de anticorpi pentru terapia imund, PROTEINELE PLASMATICE Proteinele plasmatice sunt de trei tipuri: albumine, globuline si fibrinogen (Tabelul 14.1 prezint, pe scurt, aceste proteine si alte componente ale séngelui). Albuminele mentin presiunea osmotica a singelui si contribuie la vascozitatea acestuia. Ele sunt partial res- ponsabile pentru menginerea unui anumit pH sanguin. Albuminele transport, de aseme- nea, acizigragisihormoni, rT Globulinele reprezinté aproximativ 40% din totalul proteinclor plas- Ith matice. Un grup de globuline numit gama globuline sunt molecule de anticorpi produse de citre sistemul imun ca parte a rispunsului imun. Aceste molecule se combind in mod specific cu substanfele care au sti- ‘mulat formarea lor (antigene); ele reprezint& un mecanism primar al apararii organismului. Alte globuline, cunoscute ca alfa gi beta globuline, leag hormoni, vitamine i alte substanfe din fluxul sanguin pentru a le transporta, Aproximativ 7% din proteinele plasmatice sunt reprezentate de un produs al ficatului numit fibrinogen. impreuna cu alte proteine, fibrinogenul este implicat in procesul de coagulare, proces ce va fi discutat ulterior in acest capitol. Proteinele plasmatice rimén in general in fluxul sanguin, deoarece ele nu pot traversa cu ugurint& perefii capilarelor sanguine. in circulatie, ele favorizeazi osmoza molecule- lor de apa din fluidele tisulare in fluxul sanguin (Capitolul 21) Ae fine proteine plasmatice. TABELUL 14.1 COMPONENTELE MAJORE ALE SANGELUI Componente Exemple + ‘Apa t toni Sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, bicarbonat Proteine plasmatice Albumine, globuline, fibrinogen Celule sanguine (Elemente figurate) ___Globule albe, globule rosii, plachete Substante transportate in sange Zaharuri, aminoacizi, acizi grasi, glicerol, hormoni, compusi azotati de degradare, dioxid de carbon, oxigen322 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultaile de medi RES TEST Globulele rosii mai sunt cunoscute si sub numele de hematii sau eritrocite. Rolul lor principal in organism este sa transporte oxigenul, funcfie realizata de un pigment, numit hemoglobini, conjinut in citoplasma lor. Globulele rosii nu sunt celule adevarate, de- arece au 0 organizare interna redusd, nu au nucleu sau organite. Ele sunt pur si simplu niste saci plini cu hemoglobin, si din acest motiv sunt uneori numite eorpusculi ros Totusi, ne vom refer Ia ele ca fiind celule, deoarece in mod traditional au fost denumite astfel MORFOLOGIE, NUMAR SI PRODUCERE Un barbat adult are aproximativ 5,4 milioane de globule rosii pe microlitru (milimetru cub) de singe. O femeie are aproximativ 4,8 milioane pe milimetru cub de sange. Fiecare hematie este un disc biconcav (mai subtire in centru decat la margini), flexibil, ale dimensiuni sunt prezentate in Figura 14.2. © modalitate simpla de a determina proportia lor in singe- le integral este centrifugarea intr-un tub ingust, Globulele rosii, find mai grele datorita consinutului in fier, se sedimenteaza in partea de jos a tubului. Procentul de hematii din volumul tubului este hematocritul. Barbafii au de obicei un hematocrit mai mare, de aproximativ 47%, Femeile au de obicei un hematocrit mai mic, de aproximativ 42%, in solutii mai concentrate, globulele rosii scad in dimensi- uni. Acest lucru se intémpla deoarece, prin osmoza, apa iese din celule in directia concentratiei mai mari de substante dizolvate. Acest fapt va duce la micsorarea sau zbreirea globulelor rosii Vedere laterals Vedere de sus Cand sunt plasate intr-o solutie cu concentratie mai mic& decat FIGURA 14.2 cea normal’, celulele se vor umfla. Cresterea in volum apare de- Globulele rosii arece prin osmozi apa trece rapid in celule, in directia concen- Gritrocitele) gi trafiei mai mare de solvit, Globulele rosii se sparg $i elibereaz& cuca hemogiobina printr-un proces numit hemoliza Globulele rosii sunt produse in maduva rosie osoasa. Procesul de formare a glo- bulelor rosii se numeste eritropoiezi. Acest proces incepe de la nigte celule numite hemocitoblasti (celule stem). Procesul de formare a globulelor rosii este complex, iar celulele trec prin stadii multiple, inainte si devina globule rosii mature. in acest proces, hemoglobina se acumuleaza in citoplasma, iar nucleul, organitele si alte componente celulare dispar. Globulele rosii mature intra in capilarele m&duvei osoase, strecurdndu-se prin peretele acestora. Productia de globule rosii este reglatd in parte de hormonul numit eritropoetina. Eri tropoetina este secretata de celule renale, atunci cénd acestea nu primesc destul oxigen. Aceasta reprezinta o parte important a adaptirii organismului la altitudini mari, unde continutul de oxigen al aerului este mai mic.