438 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medi sunt produse de bacteriile care se gisesc in mod normal in intestin. De asemenea, in- testinul gros inmagazineaza si compacteaz materialele nedigerate, formand materiile fecale, Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. Tehnic vorbind, defecatia nu este 0 functie de excrefie, ci, mai degraba cliberarea materialelor care nu sunt digerate de organism sub forma de fecale. Materiile fecale sunt alcdtuite din apa, siruri anorganice, bacterii, celule epiteliale desprinse din tractul gastrointestinal gi alimente nedigerate. Defecatia este un act reflex, facilitat de contractile voluntare ale unor variate grupe musculare. ear aS Organele anexe sunt implicate in procesele de digestie. Doua dintre acestea sunt ficatul si pancreasul, FICATUL Ficatul este cea mai mare glanda din organism gi unul dintre cele mai importante organe anexe ale tractului gastrointestinal. Ficatul se afla sub diafragm gi este divizat in patra obi cunoscuti sub denumirea de lobul drept, lobul stng, lobul caudat si lobul pitrat (Figura 18.9). Lobii ficatului sunt subimpartiti in lobuli, care contin celule hepatice (he~ patocite) si macrofage (celule Kupffer), Fict ———— i> Vericula bird | Pancreas uoden FIGURA 18.9 Anatomia si pozitia ficatului si a pancreasului in cavitatea abdominal, vazute dintr-o pozitie ventrald. Observati conturul stomacului, care a fost indepartat. Porfiunea superioara a ficatului este lipita de diafragm, ficatul fiind protejat de mai multe coaste. Vezicula biliar& se affa in partea inferioard a ficatului,fiind 4ificil de vizualizat in aceasta pozitie. Ficatul primeste elementele nutritive absorbite la nivelul tractului digestiv prin sis- temul port hepatic, o subdiviziune a sistemului circulator. Acest sistem este format din = ae aSistemul digestiv venulele gi venele care dreneaza sangele din diferite regiuni ale sistemului digestiv si fuzioneaza pentru a forma o singura vend, vena porta hepatic. Vena porta hepatic transport sangele din refelele capilare ale sistemului digestiv la ficat, unde se ramifica Pentru a forma o a doua refea capilara. De asemenea, sistemul circulator furnizeaz’ fica- tului oxigen si substanfe nutritive, prin artera hepatica. Sangele venos pardseste ficatul si reintra in circulatie prin vena hepaticd, care se vars in vena cava inferioara. Ficatul este situat sub diafragm si ocupi cea mai mare parte a hipocondrului drept al cavitatii abdominale. Secretia acestuia, denumitd bila, se varsi in ductele hepatice, care apoi o condue in vezicula biliar’ Ficatul are multe funcjii importante legate de digestie. Una dintre cele mai impor- tante functii este producerea bilei, un lichid galben-maroniu sau verde-oliv, cu un un PH cuprins intre 7,6 gi 8,6. In compozitia bilei intra apa si struri biliare, colesterol, un fosfolipid numit lecitina, pigmengi biliari, si o serie de ioni, Principalul pigment biliar este bilirubina, o substanti derivatd din fractiunea hem a hemoglobinei din globulele rosii distruse (Capitolul 14). Bilirubina este apoi digeraté de catre bacteriile intestinale, iar unul din compusii aces- teia este urobilinogenul, ce contribuie la colorarea materiilor fecale. O patte din urobili- nogen se resoarbe gi este eliminat prin urind (Capitolul 20). Bila produsa de ficat este depozitata in vezicula biliard, o structura sub forma de para. Vezicula biliara este localizata pe suprafata viscerali a ficatului, fiind drenata si umpluta prin ductul cistic (Figura 18.10). Ductul cistic transporta bila in duoden prin ductul biliar comun. Acesta este format prin unirea ductului cistic al veziculei biliare cu ductul hepatic comun. Vezicula biliara stocheaza si concentreaza bila pan in momentul in care aceasta este necesara in procesul de digestie. Ligament form 7 Duct hepatic stang_ Ficat —— Duct hepatic drept ‘Duct hepatic comun Duct este Duct biliar comun YZ _ ou pancreatic acesora Vericula blir —__ Pancreas Coada pancreasulul CCorpul pancreasului Dueden —— Duct pancreatic Ampula hepatopancreatics —Capul pancreasului Papila duodenalis FIGURA 18.10 Structura ficatului, a pancreasului gi a sistemului de ducte ale acestora, obser- vate din pozitie ventrala. Diferitele ducte din vezicula biliara, ficat $i pancreas se unesc la nivelul ampulei hepatopancreatice, la nivelul papilei duodenale.440 Anatomie $i fiziologie umand pentru admitere la facultajile de medicina O alta functie a ficatului este aceea de a controla metabolismul glucidic. Cand nive- lul de glucoza in singe este ridicat, enzimele hepatice transforma glucoza in glicogen. Acest proces este numit glicogenogenezi. in cazul sc&derii nivelului de glucoza din singe, enzimele din celulele hepatice transforma glicogenul in glucoz8. Acest proces este numit glicogenoliza. Enzimele hepatice sunt, de asemenea, capabile si converteas- 4 anumiti aminoacizi in molecule de glucide, ca sursi energetica, atunci cand nivelul de glucide din singe este scizut; acest proces este cunoscut sub numele de gluconeo- genez (Capitolul 19). in ceea ce priveste metabolismul lipidelor, ficatul este capabil s4 descompuna acizii gragi in molecule mai mici, cum ar fi acetil coenzima A. Moleculele de acetil coenzima A pot fi prelucrate ulterior in procesul de metabolism (Capitolul 19), pentru a elibera energia din legaturile chimice ale moleculelor. in metabolismul proteinelor, enzimele hepatice sunt implicate intr-un proces numit dezaminare, Dezaminarea implica indepartarea gruparilor amino din aminoacizi. Mo- leculele rezultate pot fi utilizate ulterior in metabolismul energetic, sau transformate in glucide sau lipide. Gruparile amino care rezult din aminoacizi sunt folosite pentru a sin- tetiza o substang’ reziduala numit’ uree. Urea este, in cele din urmé, eliminata din singe Ja nivetul rinichiului si reprezint& prineipala substanj& dizolvata in urind (Capitolul 20).. in ficat mai au loc gi alte etape ale metabolismului proteic. De exemplu, celulele fi- catului sintetizeaza cele mai multe proteine plasmatice, cum ar fi albumina, globulina, precum si protrombina si fibrinogenul, utilizate in coagularea singelui Celulele hepatice indeparteazi medicamente si hormoni din singe. De exemplu, ce- lulele hepatice pot elimina drogurile si toxinele din singe, excretindu-le in bila. Enzime- le hepatice pot, de asemenea, altera structura chimica a anumitor hormoni steroizi, cum ar fi estrogenii si aldosteronul. Depozitarea vitaminelor reprezinta o alta functie a ficatului, Ficatul stocheaza vita- mine, cum ar fi A, B,,, D, E si K, precum si minerale, cum ar fi fierul gi cuprul. in celu- ele hepatice, o proteind numiti apoferitina se combina cu ionii de fier pentru a forma feritina, forma sub care fierul este depozitat in ficat. Celuiele Kupffer ale ficatului sunt implicate in procesul de fagocitoz, distrugand globulele rosii si albe imbatranite. in final, ficatul participa la activarea vitaminei D, forma sub care ea poate fi utilizata in organism. PANCREASUL Un alt organ anex al sistemului digestiv este pancreasul. Pancreasul are un rol important in sistemul endocrin (Capitolul 13), precum si in sistemnul digestiv. Este o glanda alungi- ta, de aproximativ 13 cm lungime gi 2,5 cm grosime, Pancreasul este localizat posterior fafé de marea curburd a stomacului si comunicd cu duodenul prin intermediul a dou’ ducte, Ductul mai mare este numit duct pancreatic, sau duetul Wirsung, iar cel de-al doilea este numit duetul accesoriu sau ductul Santorini, Ductul pancreatic se neste cu ductul hepatic comun de la ficat si vezicula biliard si intra in duoden Ia nivelul unei zone comune, denumite ampula hepatopancreatic’. Ductul accesoriu intra in duoden cu aproximativ 2,5 cm deasupra ampulei hepatopancreaticeas mean ere eee eee eee ee lee Sistemul digestiv 441 Celulele pancreasului cu rol in digestie se organizeaza sub forma de acini. Ele repre- zinta aproximativ 99% din masa pancreasului, constituind portiunea sa exocrin’, care secretti sucul pancreatic. Sucul pancreatic este un lichid limpede, incolor, conginénd apa, saruri, ioni de bicarbonat si enzime. Ionii de bicarbonat dau sucului pancreatic un pH usor alcalin, care neutralizeaza aciditatea chimului gastric. O serie de enzime din sucul pancreatic au rol in digestie. De exemplu, amilaza pan- creaticd diger& glucidele, proteaza, tripsina, chimotripsina si carboxipeptidaza digera proteinele, lipaza digera lipide. Secrejiile pancreasului sunt controlate de c&tre hormonii secretin si colecistochinina. INTREBARI RECAPITULATIVE SECTIUNEA A- Identificati corect literele corespunzitoare organelor $i struc- turilor sistemului digestiv. 1, anus 2. apendice 3. colon ascendant 4. cee 5. colon descendent 6. duoden 7. esofag 8. vezicula biliar’ 9. ileon 0. jejun 1. ficat 2. cavitatea bucala pancreas glanda pe faringe . rect colon sigmoid | . spling _19. stomac 20. glanda sublingual __21. glanda submandibulara 22. limba 23. colon transvers rotida FIGURA 18.11