Sistemul cardiovascular CE VETI INVATA Acest capitol rezuma anatomia $i fiziologia inimii sia vaselor de snge. Parcurgand acest capitol, vefi invata sé: + diferenfiaj structurile anatomice ale inimii, precum si funcfile specifice acestora; + descriefi caile circulatei sanguine; + deosebiti valvele cardiace; + descriefi circulatia coronariand; + identificati componentele sistemului excitoconduetor al inimii; + identificati componentele electrocardiogramei; + identificati efectele sistemului nervos autonom asupra reglarii frecvenfei cardiace; + identificasi si ordonati evenimentele ciclului cardiac; + identificasi sursele zgomotelor cardiace; * diferentiati vasele de sange intre ele, pe baza anatomiei si functiei lor specifice; + identificati modulatorii fluxului sanguin in fesuturi; + descrieti misurarea presiunii arteriale si a pulsului; ie sanguind; + aplicafi cunostinfele dobéndite intr-un studiu de caz. diferentiati ti diferentiafi tj 3344 Anatomie $i fiziologie umand pentru admitere la facultitile de medicina Sistemnul cardiovascular este responsabil de furnizarea nutrientilor si a oxigenului céitre esuturi si de indepairtarea produsilor de metabolism din jesuturi. De asemenea, sistemul transport hormonii inspre celulele lor {int Sistemul cardiovascular este alc&tuit dintr-o pompé (inima) gi un set de tuburi care transport sangele (vasele de sange). Teoretic, toate regiunile organismului sunt deservite de sistemul cardiovascular. Inima este organul ce indeplineste functia de pomp’ in sistemul cardiovascular. Este alc&tuita din doua cavitéti principale cu rol de pomp®, ventriculele, si doua cavitii de umplere, numite atrii. Inima pompeaza sangele in arterele, capilarele si venele sistemu- lui cardiovascular si furnizeaza singe tuturor celulelor organismului. Are aproximativ mérimea unui pumn, este un organ cavitar, de forma conicd si céntareste mai putin de o jumatate de kilogram. Inima este situata in torace, in mediastin, aproximativ intre a doua i a cincea coast Se afid anterior de coloana vertebrala si posterior de stern, find flancata de plamani, care se suprapun peste ea. Inima este asezati putin spre stinga si adopt o pozitie oblica in cavitatea toracica (Figura 15.1). Glanda troids Traheea Vena cava superioar®) Pliman drept (acoperit de — pleura visceral) eee _- Ventrcul sting {|__ Ptimén sting (acoperit seria dept TP ae pleura vscerats) Ventrcu drept_ —}—— apex cardiac Seetiune prin pleura parietal Sectiune prin oifagm ‘A percardul parietal Ni FIGURA 18.1 Inima umand vazuta din pozitie ventral in cavitatea toracica, Observati pozi- fia organelor adiacente. Inima este invelita de un sac format din doua foife (membrane) numit perieard. Foifa externa se numeste perieard parietal, iar cea interna, pericard visceral sau epicard. Cavitatea pericardic& este spatiul umplut cu fluid dintre pericardul parietal si cel visceral (epicardul). Epicardul este ocazional acoperit de grasime, mai ales la varste inaintate. Inflamayia pericardului este numita pericardita. Epicardul este considerat stratul extern al jesutului cardiac ‘Tesutul principal al inimii este localizat in stratul mijlociu, si este numit miocard. Mi- ocardul este compus din celule musculare de tip cardiac dipuse in fascicule. in interiorulSistemul cardiovascular miocardului, celulele musculare sunt interconectate intre ele prin fibre fine de fesut con- junctiv aranjate intr-o refea, ce apartin scheletului fibros. Aceast& refea consolideaza miocardul in interior, Un plus de sustinere, in jurul valvelor si la locul de emergent a vaselor mari, este asigurat de inele de tesut fibros impletit asemainator unor franghii Al treilea strat inimii este cel intern, numit endocard. Endocardul este alcatuit din- ‘r-un strat endotelial ce acoper& un strat subfire de fesut conjunctiv. Endocardul deli- miteazA cavitiile inimii si acopera valvele cardiace. Inflamatia valvelor cardiace este numitaé endocardita. CAVITATILE $1 VASELE INIMII in inima exista patru cavitti. Cele doua cavitati superioare sunt denumite atrii, iar cele dout cavitii inferioare sunt denumite ventricule. Cavititile cardiace sunt separate longitudinal de un perete nur atrii, septul este denumit sept interatri gura 15.2). sept cardiac. intre iar intre ventricule sept interventricular (Fi- — srw caro count stneh tra brahioctais &\ Ara subtalar stings venue sera [ Arcade \ __ Artera pulmonar’ sting 5 — Trunchi pulmonar »— Vene pulmonare stingi Area pulmonar rept ssi stng Va atrovent stings Va seminar ; pulmonar oo) antes — BA tae seminar arses Valva atrioventriculars — dreapt (tricuspid) Coarde tendinoase ~ wiocard Ventrcul drept FIGURA 18.2 Sectiune longitudinala prin inima, ilustrnd cele mai importante strueturi ale acestui organ. Se pot observa detaliile valvelor si sunt indicate cele mai importante vase Aitriile sunt cavitafile de umplere cu sange ale inimii. Sangele care se intoarce prin vene de la fesuturi intra in atrii si este mentinut acolo pana cand ventriculele se golesc. Fiecare atriu are o prelungire plat, incretita, denumita auricula (urechiusa), ce se umple cu snge atunci cénd atriul este plin. Auricula creste capacitatea atriala. {in atriul drept se golesc trei vene: vena cava superioara, care aduce sdngele de la cap si gat, vena cava inferioara, care aduce singele din regiunea inferioara a corpului, si si- nusul coronarian care primeste sngele de la muschiul cardiac si il conduce apoi in atriul drept. Atriul sting primeste sange de la plimani prin intermediul venelor pulmonare. 345346 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de me ina Ventriculele sunt situate inferior fafé de atrii si sunt cavitajile cu rol de pompa ale inimii. Ventriculul drept pompeaza singele la plaméni, iar ventriculul sting pompeazi sangele la organele, fesuturile si celulele organismului. CIRCULATIA SANGELUI PRIN INIMA in organism exista doud circuite cardiovasculare principale, Primul circuit, numit cireu- aia pulmonar, se extinde de la inim® ta pkimani si inapoi la inima. Al doilea circuit, cireulafia sistemica, se extinde de la inima la celule si inapoi la inima (Figura 13 Pat caplar unde ate loc Schimbul gazos in plémani zs Venele pulmanare Arterele pulmonare ‘ort sl ramurile sale Vena cavi Pat capilar unde are oe schimbul gazosin toate FIGURA 15.3. Cele dou’ circulatii principale ale organismului, in circulatia pulmonara, singele pleacd din ventriculul drept la plamani si se intoarce in atriul stang. in circulatia sistemica, sdngele pleaca din ventriculul sting spre organism si se intoarce in atriul drept. Circulatia pulmonarii incepe in partea dreapti a inimii, Sangele colectat de la organe intra in atriul drept. Acest sdnge este sirac in oxigen si bogat in dioxid de carbon. Sén- gele trece printr-o valva din atriul drept in ventriculul drept. Ventriculul drept pompeaz apoi sngele in plimani prin arterele pulmonare. La nivel pulmonar, dioxidul de carbon paraseste sangele gi intra in alveolele pulmonare, in timp ce oxigenul trece din alveolele pulmonare in sange. Apoi, sangele bogat in oxigen se intoarce prin venele pulmonare in partea stingi a inimii, inchizénd astfel circulafia pulmonara. Circulafia sistemica incepe in partea stanga a inimii. Sangele intra in atriul stang, apoi trece printr-o valva in ventriculul stang. Ventriculul stang pompeaza singele bogat in oxigen in aorta, cea mai mare arterd din organism. Din aortd sdngele este distribuit catre alte artere ale circulajiei sistemice. Prin aceste artere, singele circulf citre cap, torace, regiunea abdominala si alte parti ale organismului,Sistemul cardiovascular La nivel celular, singele elibereaz8 oxigenul si preia dioxidul de carbon, Séngele bogat in dioxid de carbon (gi stirac in oxigen) se intoarce la inima prin venele sistemului cardiovascular si venele cave. Cénd ajunge la inima, singele intra in atriul drept, com- pletind in acest fel circulatia sistemic&. VALVELE CARDIACE Un set de valve cardiace asiguré circulatia unidirectional a sangelui prin inim&, pre- venind reffuxul, Patra valve cardiace sunt implicate in acest proces. Dou dintre aceste valve sunt denumite valve atrioventriculare, iar celelalte dowd sunt denumite valve semilunare (Figura 15.4) Vava semilunard aortc8 Vava semilunaré pulmonard Artera coronars stings —_ __Ventriulul drept Artera coronard creapti Orifice arterelorcoronare _— Nodulatrowentrcular (A.V) Ventricuul sting Valva tricusples Valva bicuspid FIGURA 15.4 Vedere de sus a inimii dupa indepartarea atriilor. Observati structura valvelor bicuspida (cu doud cuspisuri) 5 tricuspida (cu trei cuspisuri). Valva aortica si ‘cca pulmonara sunt valve semilunare. Se pot observa arterele, venele si sinu- sul coronarian. ‘Una dintre valvele atrioventriculare este situata in partea dreapt& a inimii, intre atriul si ventriculul drept. Aceasti valva este numita valva tricuspida, deoarece are trei cus- pisuri. A dova vaiva atrioventriculara se afl in partea stnga a inimii, intre atriul si ventriculul sting. Este numita valva mitral sau valva bicuspid, deoarece are numai doua cuspisuri. Valvele atrioventriculare permit singelui s& curga din atrii in ventricule ! singelui in atrii atunci cénd ventriculele se coz Valvele cardiace atrioventriculare sunt ancorate de muschii papilari ai peretelui ven- tricular prin cordoane de colagen de culoare albicioasi. Aceste cordoane tisulare, nu- mite cordaje tendinoase, impiedic4 migcarea cuspisurilor valvulare inspre atrii, Cand cordajele tendinoase sunt lezate sau cnd leziunea este chiar la nivel valvular, valvele au tendija de a se migca retrograd. fn cazul valvei mitrale, aceasti afectiune se numeste prolaps de valva mitrala, Cele doua valve semilunare se afla la emergenfa arterelor principale (aorta si artera pulmonara) din ventricule. Valva semilunar pulmonara delimiteaz’ intrarea in trun- chiul pulmonar, ce se extinde de la ventriculul drept spre plamani. Aceasti valva pre~ vine reffuxul séngelui in ventriculul drept cénd acesta se relaxeaz3. Valva semilunard aorticd este situatd la emergenta aortei. Ea previne reffuxul singelui in ventriculul sting (Tabelul 15.1). a7348 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicind TABELUL 15.1 PREZENTARE SUCCINTA A VALVELOR CARDIACE Valva Localizare Functie Valva tricuspid’ intre atriul drept si Previne refluxul sangelui din ventriculul drept ventriculul drept inapot in atriul drept in timpul contractie! ventriculare Valva semilunariintre ventriculul drept Previn refluxul sanguin din artera pulmonar pulmonar siartera pulmonar in ventriculul drept in timpul relaxarii ventricu- tare Valva bicuspi Tntre atriul sting si Previne refluxul sfngelui din ventriculul stang (emitrals) ventriculul stang inapoi in atriul stag in timpul contractiei ventriculare Valva semilunars— Intre ventriculul stang Previne refluxul sangelui din aorta Inapol in aortic’ siaort ventriculul stang in timpul relaxrii ventriculare CIRCULATIA CORONARIANA Deoarece inima se afid intr-o activitate continua, ea trebuie alimentat& permanent cu singe. Arterele care ij furnizeazi singe sunt arterele coronare; vasele care dreneazi muschiul cardiac sunt venele coronare. Arterele coronare furnizeaz snge oxigenat muschiului cardiac; ulterior, singele sirac in oxigen este drenat de citre venele coronare, jl conduc in sinusul coronarian (Figura 15.5). Sinusul trimite sngele in atriul drept. Vena cardiac principals Ramura crcumfexs Sinus coronarian Vena cardiacs posteroar’) ~ J vena cardiac’ mick ‘Arteracoronars sreapta \ Ramuré marginal Vena catdiaed mifocie ™ artera interventricularé posterioard (ramura descendents) FIGURA 15.5. Vedere dinspre lateral a inimii,ilustrand céteva dintre arterele si venele co- ronare. Sinusul coronarian este situat aproape de venele cave si se goleste in atriul drept impreund cu aceste vene. Obstructia prelungita a arterelor coronare prin cheaguri de snge se numeste trom- bozt coronariana. Accasta afectiune poate produce moartea celulelor miocardice. Cand celulele miocardice mor, apare infaretul miocardic, cunoscut si sub numele de atac de cord.Sistemul cardiovascular MUSCHIUL CARDIAC Din punct de vedere fiziologic si biochimic, muschiul cardiac este asemanator mus- chiului striat scheletic. O diferenya structurala este, insa, notabila: celulele muschiului striat scheletic sunt alungite si cilindrice, in timp ce celulele miocardului sunt mai scurte, maj late, mai ramificate, si interconectate. Joncfiunile dintre celulele musculare cardiace apar la nivelul conexiunilor si sunt numite discuri interealare. Discurile intercalare contin multe jonctiuni de tip gap, care permit citoplasmei unei fibre musculare cardi- ace si se ating’ cu cea a fibrei invecinate, Discurile intercalare contin si desmozomi, care formeazi o legaturd mai sténsd decét jonctiunile de la nivelul celulelor musculare scheletice. Astfel, celulele miocardului functioneaz% ca niste unitiji mai integrate decat celulele musculare scheletice. Celulele musculare cardiace primesc energie din metabolism in acelasi fel ca gi cele musculare scheletice, ins au nevoie de mai multa energie deoarece activitatea lor me- tabolicd este mai intensa. Contracfiile celulelor musculare cardiace nu sunt initiate de impulsuri venite de la sistemu! nervos. Inima initiaza si distribuie impulsuri nervoase pentru a determina con- tractia celulelor miocardice printr-un fesut specializat, denumit tesut excitoconductor. Fibrele musculare cardiace ale sistemului excitoconductor se contracti si se relaxeazl pe tot parcursul vietii unei persoane fra interventia sistemului nervos. Prima component a sistemului excitoconductor consta din celulele nodului sinoatrial (SA). Aceast masa de celule musculare cardiace prevazute cu autoritmicitate este situaté in peretele supe- rior al atriului drept. Impulsurile generate de nodul sinoatrial ajung, in cele din urma, in toati inima, Nodul SA determina ritmul contractiilor cardiace, de aceea este cunoscut ca stimulator eardiac (pace-maker) (Figura 15,6), Nodul SA se depolarizeaz&, fra in- terventie nervoasi, de 70-80 de ori pe minut. Unda de depolarizare inifiat’ in nodul SA stabileste ritmul sinusal. Impulsurile sunt distribuite de la nodul SA in fesutul atrial de la celula la celula, pri intermediul jonctiunilor gap din discurile intercalare. Impulsurile se rispandese prin fi- bre Ja al doilea nodul principal al inimii, numit nodul atrioventricular (AV). Nodul atrioventricular este situat in septul interatrial (intre cele dou atrii). Impulsurile care ajung la nodul AV se transmit unui grup mai voluminos de fibre, cunoscut sub numele de fasciculul His, situat in septul interventricular, Acesta este format din dou’ ramuri, Greapta si sting’, ce se continua cu fibrele Purkinje, care se distribuie in miocardul ventricular, asigurand transmiterea impulsurilor necesare contractiei acestuia. Potenfia- Jele de actiune ale inimii urmeaz4 procesul de depolarizare si repolarizare tipic tuturor celulelor musculare (Capitolul 8). ‘Transmiterea impulsului prin sistemul conductor al inimii poate fi inregistrata prin electrocardiograma (ECG). Pe o electrocardiograma normalai se disting trei unde care apar in fiecare ciclu cardiac, Prima und, unda P, este o unda ascendenta care indica depolarizarea atriilor si distribuirea impulsului de la nodul SA, prin atrii, spre nodul AV, determinand contractia atriald. A doua unda este complexul QRS, alcatuit dintr-o unda descendent, urmata de o unda ascendenti larga si apoi de o und’ descendent’. Acest 349350 Anatomie $i fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina complex reflect depolarizarea ventriculelor. Apoi urmeaza o deflexiune rotunjita, numi- 8 unda T. Aceasta reprezinta repolarizarea ventriculara (Figura 15.7). Aorta Atri sting / Nod sinostria! (stimulator cardiac sau nod SA) Septul interatrial Atriu drept Sy Septul interventricular Ventricul drept Fibre Purkine —_Ramurile dreapt gi stings ale fescicu- lulu atrioventricular (fscicual ui His) FIGURA 15.6 Sistemul excitoconductor al inimii, Impulsurile sunt generate in nodul SA gi tree lateral spre alte zone ale inimii prin fibrele Purkinje. Impusurile de la no- dul SA stimuleaz& nodul AV si de la acest nivel trec mai departe la fasciculul His si la fibrele Purkinje aS Contractie Contract atrial ventriulars Fiore Purkinje FIGURA 15.7 Ciclul cardiac aga cum este reprezentat pe electrocardiograma (ECG). Impul- surile de la nodul SA determing contractia atriala si sunt redate prin unda P. Dupa o pauzi foarte scurt4, impulsurile de la nodul AV determin contractia ventriculard. Aceste contractii sunt prezentate sub forma complexului QRS. Unda T reprezinta petioada in care celulele musculare se repolarizeazi dupa contractie,Sistemul cardiovascular Desi stimularea extern nu este necesara pentru activitatea cardiacd, sistemul nervos autonom poate realiza un controlul nervos asupra inimii. Impulsurile sistemului nervos simpatic crese freevenfa batailor cardiace si contractia ventriculars, iar sistemului nervos parasimpatic le diminua (Capitolul 11) Desi ritmul cardiac este de obicei regulat, pot s apara deregkiri. Acestea se numese aritmii. Cand inima se contracta rapid si neregulat, se spune ca fibrileaza, afectiune nu- mita fibrilafie. Pentru a defibrila inima poate fi utilizat un soc electric puternic. CICLUL CARDIAC Alternanja contractiilor gi relaxairilor cavititilor cardiace reprezinta ciclul cardiac. Ter- menul sistold se referd la contractiile inimii; termenul diastold se refers Ia perioadele de relaxare ale inimii, Prin urmare, ciclul cardiac este alcatuit din sistold si diastola in timpul sistolei ventriculare (sngele este pompat afara), atriile sunt in diastola si se umplu cu singe. Cand presiunea sangelui in atrii o depiseste pe cea din ventricule, forfa exercitatd de sange asupra valvelor atrioventriculare determina curgerea acestuia in ventricule. Presiunea sanguina in ventricule creste, iar in timpul contracfiei sngele curge fic in artera pulmonara, fie in aortd, Cantitatea de singe pompati de un ventricul in timpul fiecarei sistole este numité volum bitaie, Cantitatea de sange pompat de un ventricul pe minut se numeste debit cardiac. Inima bate de aproximativ 70- de ori pe minut, iar un ciclu cardiac are o durat& mai mica de 0 secunda. Deoarece volumul bataie la un adult este in medie de aproximativ 70 ml de sange, debitul cardiac mediu este de aproximativ 5250 ml de snge pe minut. Circulatia sanguina este controlata de modificirile de presiune, iar sngele va curge prin orice orificiu disponibil. Cand valvele atrioventriculare se inchid, inima emite un zgomot, reprezentat prin onomatopeea lub”. Acesta este primul zgomot cardiac. Apoi, sangele curge prin artera pulmonara si aorti, iar valvele semilunare se inchid, Acest sunet este descris onoma topeic prin ,dub”. Astfel, zgomotele cardiace sunt descrise ca ,Jub-dub”. Zgomotele cardiace anormale, numite suffuri, indica de obicei o afectiune a valvelor. Zgomotele cardiace pot fi ascultate cu ajutorul stetoscopului, Vasele sanguine formeazi o refea de tuburi care transport sangele dinspre inima c&tre celulele si fesuturile organismului si invers. Acestea reprezint& un element esential al sistemului cardiovascular, deoarece asigura mediul necesar pentru indeplinirea functiilor celulelor sanguine. Vasele care transporta sngele de la inima sunt denumite artere. Arterele se divid in vase mai mici numite arteriole care, la nivelul organelor si fesuturilor, se ramific& in vase microscopice numite capilare. Sangele din capilare deserveste fesuturile. Capilare- le parisese apoi mediul celular si formeazA vene mici numite venule. Venulele se unese cu alte venule pentru a forma vase mai mari, venele, care transport sangele inapoi la inima. (Tabelul 15.2). 351