Introducere in anatomie si fiziologie CE VETI iNVATA Acest capitol prezint& concepte de baz ale anatomiei gi fiziologiei. Parcurgand acest capitol, veti invita sa: + deosebii subdiviziunile anatomiei si fiziologiei; + clasificati nivelele anatomice de organizare structurali + identificati funcfii si procese vitale; + corelafi organele cu structurile gi functiile lor de baz; + identificati caracteristicile reglarii homeostaziei la oameni: + identificagi pozitia anatomic’; + folositi terminologia directionala si regionals; + diferentiagi intre ele planurile corpului; + deosebiti cavitajile corpului si membranele cavitajii abdominale; + identifi i regiunile si cadranele abdomino-pelvine; + aplicati cunostintele dobandite intr-un studiu de caz. be STE TST Termeni dire aa = Cavite gi regia eorpului i Iniebiet ‘ecapitulative2 — Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina Cunoasterea anatomiei si fiziologici omului este esentiala pentru a infelege corpul uman, Anatomia si fiziologia se referd la nivelurile de organizare a corpului uman si la modul in care funcfioneazi acesta, Functiile corpului uman depind de structura sa; in acelasi mp, structura organismului ofera indicii despre functiile pe care le indeplineste, Spre exemplu, pkimanii sunt alcatuiti din milioane de saci alveolari cu perefii extrem de fini. Aceasta aleatuire permite ca la nivelul pkimanilor si se realizeze schimbul gazos dintre oxigen si dioxidul de carbon Anatomia are mai multe subdiviziuni, De exemplu, anatomia macroseopica stu- diaza structurile corpului care sunt vizibile fara microscop. Anatomia microscopici (histologied) se ocupa cu studiul celulelor, fesuturilor si organelor vizibile cu ajutorul microscopului. Anatomia dezvoltarii (embrioloy }) se ocupa cu dezvoltarea individu- lui de la stadiul de ou fecundat pana la adult. Si in fiziologie exist mai multe subdiviziuni. Citologia reprezint& studiul celulelor si al functiilor acestora, neurofiziologia studiaz funcjia nervoasa, fiziologia renala se ocupii de sistemul excretor si functiile acestuia, iar fiziologia reproducerii studiazs or- ganele reproducitoare si metodele de reproducere SSeS AT aR TH LT Corpul uman prezinta cdteva niveluri de organizare structural. La cel mai simplu nivel, corpul uman este compus din atomi, particule electronomicroscopice de materie, Ato- mii sunt unititi ale elementelor precum oxigenul, carbonul, azotul sau sodiul. Atomii se combiné intre ei pentru a forma mole le. Dintre moleculele importante din corpul uman fac parte apa, clorura de sodiu, proteinele, glucidele, lipidele (Figura 1.1). FIGURA 1.1 Niveluri de organizare structuralit a corpului uman. aa meme eRe Se ae ee eeeIntroducere in anatomie sifiziologie 3 Asocierea mai multor molecule intre ele da nastere urmatorului nivel de organizare, celula, Celula este unitatea fundamentala a organismelor vii, Ea confine structuri subce- lulare, precum nucleul, mitocondriile, ribozomii si lizozomii (Capitolul 3). Exemple de diferite tipuri de celule din organismul uman sunt: celulele nervoase, musculare, sangu- ine, fiecare cu structuri si functie unica. Urmatorul nivel de organizare este fesutul. Acesta reprezint& un grup de celule eu structura similar, care funcfioneaza impreund si indeplinesc aceeasi functie (Capitolul 4). Organismul are patru tipuri principale de fesuturi: tesutul epitelial (precum epidermul pielii), fesutul conjunctiv (precum sangele si {esutul osos), fesutul muscular si fesutul nervos. Fiecare tip de esut are un rol unic in organism. Nivelul imediat superior de organizare este organul. Un organ este compus din dou sau mai multe tipuri diferite de fesuturi. Spre exemplu, stomacul este un organ compus din fesut epitelial, muscular, nervos si conjunctiv. Un organ funefioneaza ca un centru anatomic gi fiziologic specializat pentru o anumita activitate Nivelul final de organizare structurald este sistemul de organe, compus din mai multe organe cu functii complementare. Exemple de astfel de sisteme includ sistemul digestiv, respirator, nervos si circulator (Tabelul 1.1). Sistemele functioneazit impreuna forménd organismul, cel mai inalt nivel de organizare memewe: = = = TABELUL 1.1 SISTEME DE ORGANE Sistem de organe _ Rol fiziologic Componente majore Tegument ‘Acoperi si protejeazi corpul Piele, par, unghil si glande sudo- ripare Schelet Protejeaz’ corpul si ofers suport Ose, cartilaje si ligamente Pentru locomotie si miscare Nervos Primeste stimuli, integreaz8 informa- Creier, m&duva spin&rii, nervi si til si coordoneazé functille organis-_organe de simt mului Endocrin Coordoneaz’ $i integreazi chimic _Hipofizd, glande suprarenale, activitatile organismului tiroid’ si alte glande Muscular Realizeaz miscarea corpulul Muschi striati, muschi netezi si muschiul cardiac Digestiv Digestia alimentelor si absorbtia nu- Din, glande salivare, esofag, sto- trientilor solubili din hrana ingerat mac, intestine, ficat si pancreas Respirator Absoarbe oxigenul sielimina dioxi-_Pl&mani, faringe, trahee si alte c&i u dul de carbon aeriene Circulator Transport celule si substante prin Inim&, vase sanguine, sange, organism structurilimfatice Imunitar Interactioneaz’ cu agenti stréini __Limfocite T, limfocite B si macrofa- ge; structurilimfatice _ Urinar indepirteaz’ deseuri metabolice din Rinichi, vezicd urinara si calle curentul sanguin urinare asociate Reproducitor Produce celule sexuale necesare _Testicule, ovare gi structurile aso- procreerii ciate aparatului reproducdtor4 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicind CARACTERISTICL ALE. ORGANISMULUI UMAN Organismul uman, ca gi celelalte viefuitoare, are cdteva caracteristici care il diferenfiaza de tot ce e lipsit de viaja. Aceste caracteristici le permit celulelor din organism s& isi desfagoare activitatile necesare cresterii si supravieuiri METABOLISMUL O caracteristica important a vietuitoarelor este metabolismul, care repre tuturor proce: nta suma lor chimice care se desftisoara in organism. Metabolismul se imparte cele doud subcategorii, catabolismul i anabolismul. Catabolismul reprezint descom- Punerea materiei organice, de obicei cu producere de energie, Anabolismul reprezinti sinteza de materie organicd si necesita de obicei energie. Procese vitale precum digestia, respiratia, circulatia gi excretia sunt adaptate si furnizeze materia prima metabolismului $i 88 indeparteze produsii de degradare ai acestuia MISCAREA $I ALTE FUNCTII O fanctie importanta este migcarea, ea fiind rezultatul contractiei celulelor musculare. Miscarea poate fi voluntarai, precum cea care apare la nivelul musculaturii scheletice, sau involuntara, in cazul mugchiului cardiac. Oasele si cartilajele sistemului scheletic ipa la realizarea migeairii, oferind locuri de atasare pentru muschi. O alt functie, eresterea, se referd la cresterea in dimensiuni a corpului. Cresterea este procesul prin care un organism primeste substanfe din mediul inconjurator gi isi mireste masa, A patra functie este conductibilitatea, Aceasta se refera la proprietatea unor celule de a receptiona stimuli gi de a-i transmite dintr-o parte in alta a corpului. Aceasta teristicd aparfine celulelor nervoase gi musculare. O alta functie importanta a organismelor vii este reproducerea, capacitatea organi mului de a procrea. Reproducerea se refera la formarea de noi celule, pentru crestere, reparare sau inlocuire, sau producerea in totalitate a unui now individ. Reproducerea umana implica producerea de spermatozoizi si ovule si contopirea acestora pentru a for- ma un ovul fecundat, din care se dezvoltai apoi un nou individ. Aceast forma de repro- ducere este cunoscuta sub numele de reproducere sexuati, Ea se deosebeste de repro- ducerea asexuatd, ce consti in diviziunea unei singure celule. Reproducerea asexuat are ca rezultat formarea a dout celule fiice identice; reproducerea asexuatii o intélnim in procesele de crestere si reparatie Alte caracteristici ale viefuitoarelor includ exeitabilitatea, raspunsul organismului Un stimul intern sau extern, si exere' re ai organismului. HOMEOSTAZIA Homeostazia reprezinta totalitatea proceselor care contribuie la menfinerea mediului in- tern al organismului in limitele normale, chiar daca mediul inconjurator se modifica. Ea rac la ia, procesul de indepartare a produsilor de degrada- = aa eee eSIntroducere in anatomie si fiziologie nplicd mentinerea relativ constant a mediului chimie si celule si in organism, Apa, substanfele nutritive si oxigenul sunt compusi chimici necesari menfinerii homeos- taziei; mentinerea constant a temperaturii si a presiunii atmosferice sunt cerinte fizice necesare homeostaziei Organismul se afia in homeostazie cAnd nevoile celulelor sale sunt satisfacute si funcfiile se desfiigoara normal. Toate sistemele de organe sunt implicate in mentinerea homeostaziei, iar compozitia fluidelor din organism este men{inut& constant tot tim- pul. Condifiile stresante precum bolile, c&ldura, durerea, lipsa de oxigen, detern dezechilibru al mediului intern si afecteaza homeostazia, Deoarece conditiile interne variaza in mod constant, organismul este protejat impo- triva extremelor prin sisteme de autoreglare, cunoscute ca mecanisme de feed-back. Prin mecanismele de feed-back, organismul trimite informayii inapoi la sistem pentru a induce un rispuns. Valoarea de referin(a a unui mecanism de feed-back o reprezinta valoarea normal a unui factor variabil, precum temperatura. Un senzor, sau receptor, detecteazi orice deviere de la valoarea de referin(4, iar un centru de control primeste informatii de la diversi receptori pe care le integreaza si stabileste raspunsul necesar pentru a reveni la valoarea de referin{2, Ulterior, efeetorii produc rispunsul care readuce organismul la homeostazie. Feed-back-ul negativ este mijlocul principal prin care organismul isi pastreazat ho- meostazia, Un mecanism de feed-back negativ apare atunci cand informatia primita sca- de productia sistemului astfel incdt si adued\ sistemul la valoarea lui de referinfa. Spre exemplu, nivelul glicemiei creste in organism dupa o masi, iar glucoza stimuleazit eli- berarea insulinei din pancreas. Insulina favorizeaza intrarea glucozei in celule si, deci, scade nivelul glicemiei. Astfel, nivelul scazut al glucozei determina celulele secretoare de insulina sa scada eliberarea de insulina gi s mengind homeostazia, Mecanismele de feed-back pozitiy pot functiona ca parte a unui mecanism general de reglare astfel incat s4 produc un rispuns final specific (ex. coagularea singelui sau nasterea). Feed-back-ul pozitiv determina devierea din ce in ce mai mare de la valoarea de referinfa pana cdnd se obine raspunsul dorit: oprirea hemoragiei sau expulzia fetala sia placentei SU aE A Termenii directionali sunt folo: in anatomie si fiziologie pentru a arata pozitia partilor corpului, Punctul de refering pentru toi termenii directionali este pozitia anatomica. in aay Gee eo Ate one rai ‘erminologidirectionale: aceast& pozitie corpul este in ortostatism (pozitie vertical’), cu privirea ainte, picioarele apropiate, membrele superioare pe ling corp, pal- mele inainte, cu policele orientat spre exterior (Figura 1.2). in pozitie anatomic’, fata anterioara a corpului este cea orienta- tA spre partea din fat a acestuia, Termenul ,anterior” este adeseori nlocuit cu termenul ventral (chiar daca ,,ventral” se refera la partea abdominala a patrupedelor, de exemplu cdinele). Fata posterioara se referd la partea din spate a corpului. Acest termen poate fi inlocuit cu termenul dorsal. Aa ‘membrele superioare pe Eee onaAnatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicin’ in corpul uman, termenul superior se refera la directia orienta pre partea de sus a corpului sau inspre cap. De exemplu, nasul este situat superior fata de gura. in loc de superior” sunt folosifi cateodatd termenii cefalic si cranial. Partea inferioara a corpu- lui se referd la directia orientata in partea opusa capului, sau spre partea de jos a corpului. Termenu! caudal este o expresie alternativa, ins nu este des folosit in anatomia omului, intrucdt coada este un organ ce nu apare la om. De exemplu, abdomenul este situat infe- rior fafa de torace. Termenul medial se referd la 0 directie apropiata de linia mediand a corpului sau @ uneia dintre structurile sale ~ nasul este situat medial fafa de ochi. Termenul lateral se referd la pozitia indepartata de linia mediand — ochii sunt situafi lateral faf% de nas. ‘Termenii ipsilateral si controlateral se refer Ia structuri aflate de aceeasi parte a cor pului (ipsilateral) sau de partea opus a corpului (controlateral) (Tabel 1.2). De exemplu, colonul ascendent si vezica biliara sunt ipsilaterale, iar colonul ascendent gi colonul descendent sunt situate controlateral. Superior (rani, cfalic) 77 4 (ie ‘Ventral, | 1 ~+ Dorsal (posterior) tomar 11, Lateral ~ fy Ff ~ /{ Y J serena WAXY 1 hy | o"\\ _ Distal > Proximal FIGURA 1.2 Corpul si directiile sale. (a) Corpul in pozitie anatomica: vertical, cu picioa- rele apropiate, membrele superioare pe linga corp si palmele spre inainte, (b) Citiva termeni directionali asociati cu strueturi anatomice ale corpului Termenul proximal se refer la directia orientata spre locul de atagare al unei extre- mitati de trunchi; de exemplu, femurul este situat proximal fata de trunchi comparativ cu glezna. Prin comparatie, distal se referd la o parte situati la distanja fafa de locul de atasare al unui membru de trunchi; de exemplu, glezna este situata distal fata de femur. Termeni superficial si profund se refera la o pozifie situati mai aproape de suprafata corpului sau mai indepartata de aceasta; pielea este superficialé fati de muschi, inima este situati profund comparativ eu muschii.Introducere in anatomie si fizilogie 7 TABELUL 1.2 UN REZUMAT AL TERMINOLOGIE! DIRECTIONALE Termen Defi Exemplu Anterior (ven- In partea din fafa a corpului sau mai Sternul este situat anterior fat de tral) aproape de aceasta ini’ Posterior (dorsal) ‘in partea din spate a corpului sau mai aproape de aceasta Spre cap sau spre partea de sus a unei Esofagul este situat posterior fat de trahee Superior inima este situat8 superior fata de (cefalic sau —_structuri ficat cranial) Inferior in partea opusd capului sau in partea — Stomacul este situat inferior fa de (caudal) de jos a unei structuri plamani Medial ‘Mai aproape de linia median a cor- _Ulna se afla in partea medial’ a pului sau a unei structuri antebratului Lateral La distant de linia median’ a corpului _Pldmanii sunt situati lateral fay de sau a unei structuri inirn’ Ipsilateral De aceeasi parte a corpului Verica biliard si colonul ascendent sunt ipsilaterale Controlateral Proximal tal De partea opusa a corpului ‘Mai aproape de locul de atasare al unei extremitati de trunchi sau deo structurd ‘Mai departe de locul de atasare al unei extremit3ti de trunchi sau de o structurs Colonul ascendent si colonul des cendent sunt controlaterale Femurul este localizat proximal fata de tibie Falangele sunt situate distal fata de carpiene (oasele incheieturii mainii) Superficial Spre suprafata corpului ‘Muschii peretelui toracic sunt superficial fata de organele din cavitatea toracica Profund La distant de suprafata corpului Coastele sunt situate in profunzime fata de pielea toracelui PLANURI in corpul uman se pot imagina numeroase suprafete drepte, numite planuri. Planurile tra- verseaz corpul uman si ofera puncte de reper pentru organele acestuia. Un plan sagital, de exemplu, este un plan vertical ce imparte corpul intr-o parte dreapta si una stanga. Un astfel de plan poate fi mediosagital daca divide corpul in doua jumatafi egale, stinga si dreapta, sau parasagital, daca divide corpul in doua jumatati inegale (stnga gi dreapta). Al doilea plan important este cel frontal sau coronal. Ca si planul sagital, acesta are © directie verticals, insd divide corpul intr-o parte anterioara si una posterioard. Planul frontal formeaza un unghi drept cu planul sagital (Figura 1.3),8 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicind Al treilea plan important este cel transversal sau orizontal, Acest plan imparte cor- pul intr-o parte superioara gi una inferioara. Organele sectionate printr-un plan transver~ sal in vederea studiilor sunt cunoscute ca sectiuni transversal Plan sagital, Plan transversal _—Plan frontal JRA 1.3 Cele trei planuri importante ale corpului uman. TSE ear ae Cavitatile corpului sunt zone ce contin organele interme. Cele dou cavititi principale sunt cavitatea posterioard si cavitatea anterioard, Cea posterioara se aff de-a lungul suprafefei posterioare (dorsale) a corpului, unde se subimparte in cavitatea eraniand, ce adaposteste creierul, si canalul rahidian, ce adaposteste miduva spinirii, Canalul rahidian este delimitat de vertebre Cea de a doua este cavitatea ventral, situatd pe fafa anterioard (ventral) a corpului. Aceasta prezintai douti subdiviziuni importante, cavitatea toracicd si cavitatea abdomi- no-pelvind (Figura 1.4). Cavitatea toracica este delimitata de coaste si muschii pectorali $i se subimparte intr-o cavitate pleural stinga si una dreapti, in fiecare gisindu-se cate un plimén. Suplimentar, in cavitatea toracicd exist o a treia cavitate, numita cavitatea Pericardica, situaté medial fafa de cavititile pleurale. Cavitatea pericardica adaposteste inima, si este localizaté intro regiune numita mediastin,Introducere in anatomie si fizilogie 9 Mediastinul confine toate componentele cavitifii toracice, cu exceptia plamanilor. in mediastin se gisesc inima, timusul, esofagul, traheea, bronhiile, precum gi vase sanguine si limfatice. Cavitatea pericardicd este un spatiu ingust, situat intre foifa viscerala si cea parictald a pericardului, acestea fiind membranele care invelesc inima (Capitolul 15), creier ccavitate cavitate dorsals anal rahi Ccavitate toracies Maduva spirit Diafragm I ccavitate ventalé Subdiviiunea abdominals covitate abdomino-pelina | subdivisiunes pelving FIGURA 1.4. Cele doud cavitati principale ale corpului cu subdiviziunile si conginutul lor. Cavitatea abdomino-pelvina este separata de cavitatea toracica printr-un mugchi de mari dimensiuni, cu forma de cupola, mugchiul diafragmatic. Cavitatea abdomino-pel- vind este mai des intalnita sub denumirea de cavitate peritoneal, si confine organele interne abdominale si pelvine. in partea superioard a acesteia, la nivelul subdiviziunii abdominale, se afia stomacul, intestinele, splina, ficatul si alte organe. Partea inferioara, subdiviziunea pelvina, conjine vezica urinara, anumite organe reproducatoare gi rectul Diviziunile suplimentare ale cavitatii abdomino-pelvine determina noua regiuni ferite, Regiunea ombilicali se afla in centrul abdomenului, iar regiunea epigastrica se localizeazi superior acesteia, Regiunea hipogastrica se afla imediat inferior fata de regiunea ombilicala, Lateral de regiunea epigastrica se afl3 hipocondrul sting si drept, iar lateral de regiu- nea ombilicala gasim cele doua flaneuri, sting si drept. Lateral de regiunea hipogastrica se afla regiunile inghinale (iliace) stinga si dreapta. Intersectia a doud linii imaginare,10 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina una orizontala si alta vertical, in centrul cavita{ii abdomino-pelvine are ca rezultat de- limitarea altor patru regiuni. Acestea sunt: cadranul superior drept si sténg si cadranul inferior drept si practica clinica (Figura 1.5) MEMBRANELE Peretii cavitatii abdominale ventrale gi organele abdominale sunt c&ip- tusite de o membrana find, aledtuitd din dou’ foife, numiti membrana Seroasi. Accasti membrana este denumiti astfel deoarece intre foite confine 0 cantitate mica de lichid lubrifiant numit lichid seros, care tang, denumiri utilizate curent in Tae ene) membranelor seroase ee eMac} PT ea Pe eet este secretat de aceasta, Acest lichid permite organelor s& alunece cu ugurinta pe peretii cavitatilor corpului, precum si intre ele, fara frecare. Foijele membranelor seroase se afla foarte aproape una de cealalla Hipocondrul rapt Regiunea ombilicalé Flancul drept ——— Regiunea ilach dreapta Hipogastrul — Flancul sting Hipocondrulstang Regiunea iliac stangs FIGURA 1.5. Regiuni anatomice importante ale cavititii abdomino-pelvine.Introducere in anatomie si fiziologie 11 in corpul uman exista trei tipuri de membrane seroase: pleura, care cliptugeste ca- vitatea pleurala, pericardul, care inveleste inima i peritoneul, care inveleste unele organe abdominale si pelviene (organe peritoneale), iar pe altele le acopera doar pe fata anterioara (organe retroperitoneale). Fiecare dintre cele trei tipuri de membrane seroase are o foit parietali si una visce- ral, Foifa parietala cdptuseste o cavitate, iar cea viscerala inveleste un organ. De exem- plu, foita parietald a peritoneului captuseste cavitatea abdominala si pelvind, iar foifa viscerali acoperi diverse organe din aceasti cavitate. Spatiul dintre foijele peritoneale se numeste cavitate peritoneala. Cavitatea pleural este spafiul dintre foitele pleurale, iar cavitatea pericardica este localizata intre foita parietala si viscerald a pericardului, Alte mici cavitdfi ale organismului se gisesc la nivelul capului. Printre acestea, cavi- tatea bucald, cavitatea nazal, urechea medic, orbita, despre care vom discuta in capito- lele urmatoare. INTREBARI RECAPITULATIVE SECTIUNEA A ~ Completare: Adiugayi cuvantul sau cuvintele corecte care completeaza fiecare dintre urmdtoarele afirmatii 1. Stiinta care se ocupa cu studiul structurilor corpului fird a folosi microscopul se numeste 2. In histologie, studiul structurilor corpului se face cu ajutorul unui/unei 3. Una dintre ramurile fiziologiei este citologia, stiinta care studiaza 4. Functia mita femului excretor este obiectul de studiu al unei ramuri a fiziologiei nw. 5. Lael mai simplu nivel de organizare, organismul este aledtuit din 6. Glucidele, proteinele, lipide i apa sunt exemple tipice pentru nivelul de organizare structural a organismului in care componentele principale sunt 7. Unitatea fundamentala a tuturor organismelor vii, inclusiv a organismului uman, este 8. Un grup de celule care lucreazi impreuna pentru a indeplini aceeasi functie alcatu- ‘este un, 9. Tipul de {esut din care fac parte singele si oasele este 10. Organele corpului sunt a coperite cu un tip de fesut numit