Rezultd ci in méasurarea unghiului orar, ca bazi de determinare a timpului, se
aplic& doua sisteme:
—timpul astronomic, misurat de la meridianul superior al observatorului; este
denumit astfel pentru c este folosit in astronomie;
~timpul civil, masurat de la meridianul inferior; se aplica la masurarea timpului
solar folosit pentru ccrinjele practice ale vietii sociale.
Prin urmare, timpul civil al unui astru 1a acelasi meridian este diferit cu 180°
(12') fata de timpul astronomic.
§2 Relatia dintre timpul a doua locuri de longitudini diferite.
Timpul la Greenwich
Unghiul orar al unui astru, respectiv timpul unui astru la un moment dat, se masoara
de la meridianul superior al observatorului; meridianul observatorului este determinat de
longitudinea locului, Timpul unui astru la un moment dat misurat de la meridianul
superior al locului, definit prin longitudinea sa, se numeste timpul locului (),
Considerim 0 protectie a emisferei nordice pe planul ecuatorului ceresc (fig.
18-2), in care reprezentim meridianul Greenwich, meridianele locurilor Z, si Z), de
longitudini A, si respectiv 42, precum si cercul orar al unui astru A. Timpul astrului A
la un moment dat la cele doud meridiane este 1; si f2; aya cum se vede in figura 18-2,
diferenta 1, ~ f2 este egal cu diferenta de longitudine a celor dod locuri:
t—h=y-h (18-1)
de unde:
ty =ht (Ady) 18-1’)
rapa w
g|
Fig. 18-2 «
Formula (18-1’) arati ci timpul 4 al unui astru la meridianul unui loc de
longitudine 4, este egal cu timpul ¢, al aceluiasi astru Ia meridianul unui alt loc de
longitudine A, insumat algebric cu diferenta de longitudine a celor doud locuri.
Timpul 1a Greenwich al unui astru este unghiul orar al astrului masurat de la
meridianul Greenwich; se noteazi cu 7, Functie de astru, timpul la Greenwich se
476 numeste: timp stelar la Greenwich, timp sideral la Greenwich, timp solar la
Greenwich etc,
Figura 18-3 reprezintd proicctia pe ecuatorul ceresc a meridianului Greenwich, a
meridianelor locurilor Z, — longitudine 2, estica si Z) — de longitudine A, vestica,
precum gia cercului orar al unui astru B pentru un moment dat.
a
locului este urmatoarea:
rath (18-2)
de unde:
(18-2')
expresii care se rezolvi algebric, functie de semnul longitudinii locului.
§3 Timpul sideral
Aga cum s-a aritat la § 1 de mai sus, timpul sideral este unghiul orar al
punctului vernal; se exprima intotdeauna ca timp astronomic. Timpul sideral al
locului se noteaz cu ts, iar timpul sideral la Greenwich cu Ts
Ziua siderald este egala cu intervalul de timp dintre doud culminatii consecutive
ale punctului vernal Ja meridianul superior al locului,
Retrogradarea punctului vernal ca urmare a miscarii de precesie a axei polilor
ceresti, cu o valoare medie zilnicd de 507.3, face ca durata zilei siderale s fie putin
diferita de perioada de rotajie a Pamantului in jurul axei sale yi anume, mai micd cu
aproximativ 0.01 secunde; totusi, tinand seama de precizia instrumentelor de
misurare a timpului, aceasta diferent poate fi neglijata si, practic, ziua siderala se
poate considera ca un interval de timp constant, iar timpul sideral proportional cu
migcarea diurna a sferei ceresti.
Pentru a face posibilé masurarea cu precizie a timpului sideral, ziua siderala este
imparjitd in 24 ore siderale, ora siderali in 60 de minute siderale, iar minuta siderali
in 60 secunde siderale. Timpul sideral se misoara cu pendule siderale, folosite
pentru nevoile astronomiei.
417 Pentru uzul navigatiei astronomice la bordul navelor, efemeridele nautice
contin timpul sideral la Greenwich \a precizie de 0’.1, din ori in or’.
fn figura 18-4 reprezentim intr-o proiectie pe ecuator: meridianul locului Z, cercul
orar al punctului vernal y, cercul orar al astrului A, timpul sideral al locului ¢s, timpul ¢ al
astrului A la meridianul locului si ascensiunea dreapti & a aceluiasi astra. Intre timpul
sideral ts, timpul t al astrului si ascensiunea dreapti ct se stabileste relatia:
e
Fig. 18-4 «
tata. (18-3)
de unde:
rats-t (18-3)
Pentru stele, efemeridele nautice exprima valoarea unghiului t= 360° - a, la
precizie de 0’.1; rezulta ci, timpul ¢ al stelei B (fig. 18-5) se calculeazé din timpul
sideral al locului si unghiul t al stelei respective:
taistt (18-4)
relatie care prezinta importan{a in practica navigatiei astronomice.
a
Fig. 18-5
i
cazul in care observatorul se afli pe meridianul Greenwich, formula devine:
T=Tst+t (18-5)
unde T = timpul la Greenwich al stelei.
478 §4 Timpul solar
1 Timpul solar adevarat
Timpul solar ddevérat este unghiul solar al Soarelui mésurat de la meridianul
superior al observatorului; timpul solar adevarat al locului se noteazi cu ta, iat
timpul solar adevarat la Greenwich cu Ta, Efemeridele nautice exprima timpul solar
adevirat la Greenwich la precizia de 0’.1, din ord in ora.
Ziua solar adevdratd este intervalul de timp dintre doa culminatii consecutive
ale Soarelui la meridianul superior al observatorului, care se exprima deci ca timp
astronomic.
Ziua solar’ adevatratd este un interval de timp variabil, fenomen variabil generat de:
~neuniformitatea miscarii aparente a Soarelui pe sfera cereasca, rezultanti a
doua miscari: miscarea diurnd, uniformd si miscarea anuald aparenta, neuniformd,
fapt explicat de legea a Il-a a lui Kepler; viteza orbital este maxima cand Pamantul
se afl la periheliu, la inceputul lui ianuarie a fiecdrui an si minima la afeliu, la
inceputul lui iulie;
- inclinarea eclipticii, descrisé de Soare in migcarea anuala aparenta, fata de
ecuatorul ceresc, pe care se masoari unghiul orar. Chiar daci Soarele ar avea pe
ecliptic’ o miscare uniforma, descriind arce egale in timpuri cgale, inclinarea
acesteia fajii de ecuatorul ceresc ar face ca ascensiunca dreapti a Soarelui si a
crestere maximi la solstifii si minima la echinoctii. Stiind c& timpul solar adevarat
fa = ts —@ (relatia 18-3’), rezulté c& variatia zilei solare adevarate — sub influenta
inclinarii eclipticii fay de ecuatorul ceresc, este maxim’ la 22 iunie si 22 decembrie
si minima la 21 martie si 23 septembrie. Diferenja dintre ziua solar cea mai lunga si
cea mai scurta din an, generat de inclinarea celor dou’ plane, este de 51°.2.
Ziua solar’ adevarati fiind un interval de timp variabil, nu poate sta la baza
mAsuririi timpului in viata de toate zilele.
Durata miscarii Soarelui pe eclipticl se numeste an; existenfa fenomenului
retrograddrii punctului vernal pe ecliptici, consecinti a precesici axei polilor
ceresti, determina necesitatea de a se face distinctie intre anul sideral si anul tropic.
Anul sideral este intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori
consecutiv prin acelasi punct al eclipticii. Reprezinti deci perioada unei revolutii
complete a Piméntului in jurul Soarelui, exprimat de legea a III- a lui Kepler:
constant; anul sideral este deci un interval de timp constant.
. Anul tropic este intervalul de timp necesar Soarelui ca s& treack de dowd ori
consecutiv prin punctul vernal y. Rezulta c&, intervalul de timp al unui an tropic
conditioneaza revenirea Soarelui la echinoctii gi solstifii, care separa cele patru ano-
timpuri pe planeta noastrd; astfel, anul tropic asigura respectarea succesiunii anotim-
purilor pe Pamént, fapt deosebit de important pentru viata societitii, constituind
motivul pentru care el sta la baza intocmirii calendarului.
Anul tropic este egal cu 366.2422 zile siderale, ce reprezinti numérul de rotajii
aparente efectuate de punctul vernal in miscarea diurni a sferei ceresti de-a lungul
ecuatorului, in timpulunui an tropic.
479 intr-un an wopic, Soarcle descrie o miscare aparenté completa in sens direct
(opus sensului migcarii diurne) pe ecliptic’; rezulté cd in acest interval de timp,
Soarele execut o rotatie aparenti diurnd pe sfera cereascd mai putin decat punctul
vernal.
Prin urmare, anul tropic este egal cu 365.2422 de zile solare adevarate, ce
reprezint4 numarul de rotatii aparente efectuate de Soare in miscarea diurnd a sferei
ceresti, in timpul unui an tropic.
2 Soarele mediu. Timpul mediu
Am vazut c& ziua solard adevaraté este un interval de timp variabil, impropriu
folosirii ca unitate de masurd a timpului in viata cotidian’. $i totusi, cerintele
practice ale societitii au impus giisirea unci soluii pentru misurarea timpului funetie
de miscarea diurna a Soarelui; solutia gasitd se bazeaza pe un artificiu.
S-a imaginat un astru fictiv, numit Soare mediu, care se deplaseazd pe
ecuatorul ceresc in sens direct, parcurgandu-l cu o vitezd uniformd in timpul unui
an tropic, deci in acelasi interval de timp necesar Soarelui adevarat in miscarea sa
aparenta pe eclipticd pentru a trece de doud ori consecutiv prin punctul vernal.
Pentru a se face distincjie in modul de reprezentare, Soarele adevarat are simbolul @,
iar Soarele mediu — simbolul &.
Timpul solar mediu sau timpul mediu este unghiul orar al Soarclui_mediu;
timpul mediu al locului se noteaz cu tm, iar timpul mediu la Greenwich cu Tm.
Timpul mediu are deci o variatie uniformd, de aceea el se foloseste ca timp civil
in viata societaqii, find médsurat de la meridianul inferior al observatorului.
Ziua solard medie sau ziua medie este intervalul de timp constant dintre douk
culminafii ale Soarelui mediu la meridianul inferior al observatorului; ziua medie se
subdivide in univii de timp mediu: ore, minute si secunde medi. Timpul mediu se
misoara cu ceasornicele obignuite
Fat de definiia dat Soarelui mediu, rezult
solare adeviirate = 265.2422 zile solare medi.
Miscarea Soarelui mediu in sens direct pe ecuatorul ceresc find uniformi,
cresterea zilnic’ a ascensiunii drepte a acestuia este constant’, fiind egala cu
3"56°.556. in decursul unui an tropic, ascensiunea dreapti a Soarelui mediu creste
uniform de la zero la 360°.
Deplasarea zilnic’ a Soarelui mediu pe ecuator in sens direct (opus miscdrii
diurne) cu 3"56*.556, exprimati de cresterea zilnica a ascensiunii drepte, reprezinta
retardagia in imtervalul de timp necesar acestuia ca si culmineze de doua ori
consecutiv la acelasi meridian. De aceea, durata unei zile medi exprimata in timp
sideral este de 24°03"56".556.
Pentru ca cercurile orare ale Soarelui adevarat si ale Soarelui mediu si nu se
deplaseze prea mult, cu consecinja unor diferente mari intre timpul solar adevarat si
timpul mediu, la un moment dat, se considera c& cei doi astri rec deodatd prin
acelasi cere orar, la 25 decembrie; urmatoarele date aproximative la care cei doi astri
se afla simultan pe acelasi cere orar sunt: 16 aprilie, 14 iunie yi 1 septembrie. cind
timpul solar adevarat este egal deci cu timpul mediu.
480
un an tropic = 365.2422 zile 3 Ecuatia timpului
intr-o proiectie a emisferei nordice pe ecuatorul cerese (fig. 18-6) si
reprezentim cercurile orare ale Soarelui adevarat si Soarelui mediu pentru un
moment dat, si trasim de asemenea misura timpului solar adevarat al locului fa, a
timpului mediu tm (pe care il considerm inifial contat de la meridianul superior, in
a
Fig. 18-6
scopul facilitarii prezentarii celor ce urmeaza), a ascensiunii drepte a Soarelui ade-
viral Ga yi a ascensiunii drepte a Soarclui mediu cum.
Diferenta dintre timpul mediu si timpul solar adevarat (ambele contate ca timp
astronomic) sau dintre ascensiunea dreapti a Soarelui adevrat yi ascensiunea
dreaptd a Soarelui mediu se numeste ecuatia timpului (Em); prin urmare, ecuatia
timpului este exprimatd de relatia:
Em = tm~—1a = aa~am (18-6)
Cu alte cuvinte, ecuafia timpului este arcul de ecuator ceresc cuprins intre cercul
orar al Soarelui adevarat si cel al Soarelui mediu, la un moment dat.
Curba care reprezinti variatia ecuatici timpului (fig. 18-7) are aproximativ
aceeasi forma si aceleasi valori in fiecare an. Ecuatia timpului trece prin valoarea
zero catre 16 aprilie, 14 iunie, 1 septembrie si 25 decembric, cand Soarele adevarat si
Soarele mediu se afla pe acelasi cere orar; maximele si minimele au loc astfel:
—iarna .. + 14"19*, cltre 11 februarie;
= primavara — 345°, clitre 15 mai;
= vara .. + 626°, cAtre 26 iulie;
= toamna — 1623", citre 3 noiembrie.
Tinand seama de faptul ci timpul mediu se conteazi de la meridianul inferior,
relafia pentru calculul ecuatiei medii devine:
Em = (tm+ 12")* —1a = aa -am (18-7)
Ecuatia medic serveste pentru transformarea timpului mediu in timp solar
adevarat:
ta = (tm 12") + Em 8-7’)
* Se aplic semnul + sau ~ astfel ca timpul mediu s4 rezulte intotdeauna mai mic de 24".
481 respectiv:
Ta = (Tm +12") + Em 18-7")
pentru cazul cnd observatorul se afl pe meridianul Greenwich.
Fig. 18-7
§5 Timpul mediu in viata sociala
1 Timpul fusului
Asa cum am vazut Ia § 2, timpul unui astru la un moment dat este acelasi pentru
tofi observatorii situafi pe acelasi meridian. Diferenja de timp mediu al locului la un
moment dat pentru doi observatori situati pe meridiane diferite este egal cu
diferenja de longitudine (relatia 18-1). La bordul unei nave, a cArei longitudine se
schimba continu, timpul mediu al locului variazi functie de diferent de longitu-
dine realizata prin deplasarea navei.
Pentru a se da posibilitatea stabilirii de relafii in timp intre oameni, s-a adoptat
un sistem universal de fusuri orare. Pamantul a fost impartit in 24 fusuri orare,
delimitate de meridiane echidistante, cu o diferenyi de longitudine de 15° (= 1").
Fiecare fus orar are un meridian central al fusului sau meridianul fusului,
de o longitudine multiplu de 15°, denumita longituduinea fusului (Af), incepand
cu meridianul zero, care este meridianul Greenwich. Deci_ longitudinile
meridianelor fusurilor orare sunt, 0°, 15°, 30°, ... 150°, 165°, 180° tae si
vest Cg. 18-8); stiind c& 15° = 1", longitudinea fusului Af in ore (0°,
12") exprima numarul de ordine al fusului orar, 1, 2, 3,
spre est sau vest.
‘0, ‘11,12,
Meridianele limita ale unui fus orar au o diferenji de longitudine de an 730"
fa} de meridianul fusului, spre est si vest; de exemplu, fusul 4 estic, al cirui meri-
dian al fusului este 60°30’ E, are meridianele limita 52°30'E si 67°30'E.
482 Timpul fusului este unghiul orar al Soarelui mediu mésurat de la meridianul
inferior al fusului; se noteazi cu ¢f si se exprim’ in ore, minute gi secunde de timp
mediu. Toate locurile situate in interiorul fusului au acelasi timp al fusului; de
exemplu, toate locurile cuprinse intre meridiancle limitd ale fusului 4 estic, 52°30’ E
si 67°30" E, au acelasi timp al fusului, egal cu timpul mediu la meridianul fusului
60°E,
Fig. 18-8
Fusul zero are timpul fusului egal cu timpul mediu la Greenwich.
Fusurile estice au numerele de origine negative, ~1, ~2, ..., — 11, ~ 12,
deoarece timpul acestor fusuri este inainte faja de timpul mediu la Greenwich;
pentru a afla timpul mediu la Greenwich corespunzitor timpului unui anumit fus
estic, se scade din acesta un numar intreg de ore egal cu numéarul de ordine al fusului
(respectiv egal cu Afin ore).
Dimpotriva, fusurile vestice au numerele de ordine pozitive, +1, +2, .... + 11,
+ 12, deoarece timpul acestor fusuri este in urmd fata de timpul mediu la Greenwich;
pentru a afla timpul mediu la Greenwich corespunzitor timpului unui fus vestic, se
adauga acestuia un numar intreg de ore, egal cu numérul de ordine al fusului.
Fusul 12 este impartit in doua parti, separate de meridianul 180°, numerotate
astfel: ~ 12, delimitat’ de meridianele 172°30’ E si 180°; + 12, avand meridianele
limit’ 172°30’ W gi 180°.
Din formula (18-2) se deduce c& relajia dintre timpul fusului si timpul mediu
Ia Greenwich este:
Tf =Tm+ Af (18-8)
unde Af reprezintd longitudinea meridianului fusului, in ore intregi, fiind egala cu
numérul de ordine al fusului orar.
483 in proiectia pe ecuatorul ceresc (fig. 18-9) reprezentim cercul orar al Soarclui
mediu, meridianul Greenwich, meridianul fusului de longitudine Afi meridianul
unui loc Z din interiorul fusului respectiv, avand numarul de ordine Af in ore.
Diferenta dintre timpul fusului si timpul mediu la locului Z este exprimaté de
diferenta de longitudine:
Ady=Af-2
Meridianut
fusulut
Fig. 18-9 a
Relatia dintre timpul fusului si timpul mediu al locului este
If =im + (Af-~) (18-9)
expresie care se rezolva algebric.
2 Timpul legal
Pentru uniformizarca timpului din interiorul unei tari, acesta se stabileste prin
lege si se numeste timp legal sau timp oficial. De regula, timpul legal adoptat intr-un
anumit stat este al acelui meridian al fusului ce ocupa pe cat posibil o pozitie centrala
faa de diferenta de longitudine a teritoriului respectiv sau o pozitie apropiatd. La noi
in Jara, timpul legal este timpul fusului — 2 (sau 2 estic), meridianul fusului fiind cel
de longitudine 30°E.
In unele state este reglementata sthimbarea timpului legal in perioada de vara,
de obicei cu 60 sau 30”, denumit timp de vard.
Lista cu timpul legal in diferite state este publicati anual in Brown's Nautical
Almanac, intitulata ,, Standard times".
3 Ora bordului
intreaga activitate pe navi se desfasoard dupa ora bordului, indicatd de ceasurile
de la bord. .
in navigatia intre porturile cu aceeasi ori legal. ora bordului se mentine egal cu
ora legala; exceptie face ceasul de la stafia de radiotelegrafie, care se regleaza si
menfine dupa timpul mediu la Greenwich, indiferent de pozitia navei, deoarece intregul
program al radiocomunicajiilor maritime este reglementat functie de acest timp.
484 in navigatia pe distante mici, intre porturi apropiate dar cu ore legale diferite,
ora bordului se mentine pana la apropierea de portul de destinatie, cénd ceasurile de
la bord se regleaza dupa ora legal a portului respectiv.
Pe timpul navigatiei de cursa lunga, intre porturi cu o mare diferent de
longitudine, ora bordului* mba functie de timpul fusului in care se afl nava,
in scopul de a o mentine la diferente de ore intregi fat de timpul mediu la Green-
wich si timpul legal al statelor din zona, masurd importantd indeosebi pentru traficul
radio.
in cazul schimbarii orei bordului 1a intrarea intr-un fus nou, diferenja de 1" se
imparte in mod egal intre cele trei carturi, astfel
— cand nava se deplaseazi spre est si ceasurile se pun inainte cu 1", schimbarea
orei bordului se face la ora 20.00 (la intrarea in serviciu cartului 20-24) si se
scurteuza durata fiecArui cart de noapte cu cate 20",
~ cfind nava se deplaseazi spre vest si ceasurile se dau inapoi cu 1", schimbarea
orei bordului se face la ora 08.00 (la intrarea in serviciu a cartului 8-12) si se
prelungeste durata fiecdrui cart de zi cu cate 20”
4 Linia de schimbare a datei
Ziua medie incepe la culminatia inferioard a Soarelui mediu si se termina dup
24 ore, la revenirea in acelasi meridian.
Cand Soarele mediu se afli la culminajia superioari a meridianului Greenwich,
deci Tm=12" a unei zile oarecare, toate locurile de pe suprafaja Pamantului au
acgcasi data; in acest caz, pe partea estica a meridianului 180° (fusul ~ 12) este ora
24", iar pe partea vesticd a acestuia (fusul + 12) este ora 0", a aceleiasi date.
av h
Fig. 18-10 Ora 14"
in toate celelalte cazuri, data pe cele dou parti ale meridianului 180° este
diferita cu o zi, desi ora este aceeasi in intreg fusul 12. Astfel, considerim data de 3
mai ora 14" la meridianul Greenwich (18-10). in acelasi moment, fusul 12 are ora 2”
* fn trecut si chiar in prezent, la un numér tot mai redus de nave, se practic& sistemul reglarii
zilnice a ceasurilor de la bord functie de timpul mediu din momentul culminatiei Soarelui. Sistemul
este incomod, motiv pentru care se abandoneaza treptat.
485 pe ambele parti ale meridianului 180° (fusul + 12) data este 3 mai, iar in cea esticd
(fusul ~ 12) este 4 mai, deci diferiti cu 0 zi in plus.
Prin urmare, meridianul 180° constituie linia de schimbare a datei: la est de
meridianul 180° (fusul — 12) data este mai mare cu o zi fatd de cea de pe partea
vesticd (fusul + 12); ora intregului fus 12 (delimitata de meridianele 172°30’ est si
vest) se menfine aceeasi. De aici rezult’ cd o navd care trece meridianul 180°
menjine ora, dar trebuie sa schimbe data cu o unitate,” astfel:
~ dac nava merge spre est (se trece din emisfera esticd in cea vestic&), se scade
© zila data;
—dac& nava merge spre vest (se trece din emisfera vestic’ in cea estica), se
adaugé o zi la data.
Schimbarea datei la bordul navelor se face la trecerea meridianului 180°.
Pentru teritoriile si insulele din zona s-a adoptat 0 linie internationald de
schimbare a datei, indicat in harta ,,.The date line“ conjinut’ in Brown's
Nautical Almanac
§6 Cronometrul
Cronometrul de navigatie serveste la bord in principal la determinarea precisa
timpului mediu la Greenwich Tm pentru momentul executirii observajiilor astro-
nomice, in funcjie de care sunt exprimate coordonatele ecuatoriale ale astrilor in
efemeridele nautice. De asemenea, cronometrele sunt folosite pentru controlul si
reglarea ceasurilor de la bord, precum si la rezolvarea oricarei probleme de navigatie
care impune misurarea precist a timpului
Calculele de timp in rezulvarea problemelor de pozijic ale navigatici astro-
nomice se efectueazi la precizie de 0.1°.
La bordul navelor maritime de curs lunga’” se gisesc doud cronometre, care se
denumesc cu literele A si B.
" Antonio Pigaffeta, autorul jurnalului de bord al primei cilitorii in jurul lumii, se afla la
bordul corabiei VICTORIA. de sub comanda Iui Sebastian del Cano, intre cei 30 de supraviefuitori
ai expeditiei lui Magellan, cind in 1522 fundarisea ancora la sosirea in Insulele Capului Verde.
Mare a fost surprinderea lui Pigaffeta, secretarul constiincios gi credincios al lui Magellan, cand a
constatat ci data jurnalului de bord al expeditiei avea o zi mai putin decat data localnicilor; procesul de
constiingl pe care gil ficea pentru o asemenea neglijenfa, fi ducea cu gindul inapoi spre una din zilele de
foamete cumpliti indurati datoriti lipsei de ,vdnt in vele la traversarea .pacificului ocean”, cind era
convins cd a omis scrierea jurnalului
Posteritatea avea inst si reabiliteze dupt scurt timp pe Pigaffeta in faja istoriei si a memoriei
Ariraluluis mergdnd mereu spre vest, la trecerea meridianului 180° nu se addugase o zi la data, \ectie care
‘nu ee cunogtea fnek fn acea vreme. Chiar tn zilele de foamete letargic, el continuase deci sisi fack
constiincios datoria.
“"Potrivit Regulilor Registrului Naval Romén, navele maritime cu zond de navigarie
nelimitatd si limitatdl I trebuie si fie dotate cu dou cronometre; cele cu zona de navigarie limitatdt
Hi sunt obligate sa aiba la bord un cronometra,
486 1 Starea absoluta a cronometrului
Starea absolut a cronometrului este diferenta dintre timpul mediu la Greenwich
Tm si ora A a cronometrului, la un moment dat; se determina dupa relafia:
Tm-A (18-10)
care se rezolva algebric. Starea absoluta este deci pozitivi, daci Tm
You might also like
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5807)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1091)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (842)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (897)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (537)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (345)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (821)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (401)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
- nva blblb part navDocument12 pagesnva blblb part navadrian4fanNo ratings yet
- bblblb navDocument17 pagesbblblb navadrian4fanNo ratings yet
- astr blblb part22 navDocument22 pagesastr blblb part22 navadrian4fanNo ratings yet
- NP B G Sau BiscDocument24 pagesNP B G Sau Biscadrian4fanNo ratings yet
- MRR CZ RotttDocument33 pagesMRR CZ Rotttadrian4fanNo ratings yet
- Svfig Cublb CtotDocument15 pagesSvfig Cublb Ctotadrian4fanNo ratings yet
- Man 402Document23 pagesMan 402adrian4fanNo ratings yet
- Bsast BV TrsDocument28 pagesBsast BV Trsadrian4fanNo ratings yet
- TR BL NV in Z MarDocument20 pagesTR BL NV in Z Maradrian4fanNo ratings yet
- Man 402Document23 pagesMan 402adrian4fanNo ratings yet
