TUMORI HEPATICE BENIGNE

rare
se impune dg. diferential cu tumorile maligne primare
sau secundare
clasificare: - epiteliale
adenom hepatocelular
adenom de cai biliare
chist simplu
- mezenchimale
hemangiom
lipom
fibrom
leiomiom
- teratoame, hamartoame
- hiperplazie - focala
- difuza

HEMANGIOMUL
tumora de origine mezodermica
structura capilara sau cavernoasa
cea mai frecventa tu. benigna a ficatului;

mai frecventa la , mai ales dupa

anticonceptionale; agravat de sarcina

Morfopatologie
Forma capilara e difuza aspect
mozaicat la suprafata ficatului
Hemangiomul cavernos unic sau
multiplu; alcatuit din spatii vasculare,
captusite cu endoteliu; pot fi pline cu
sange
Hemangioamele se pot tromboza si
scleroza

Hemangiom
cavernos

Macroscopic:

tumora rosie violacee

consistenta redusa,
fluctuenta
unica sau multipla

Tablou clinic
asimptomatic sau senzatie de presiune sau
durere in hipocondrul dr.
la auscultatie suflu
Diagnostic
ecografic
CT
scintigrafic
laparoscopic
angiografic
e contraindicata PBH risc de sangerare

 Tu. asimptomatice

nu necesita

tratament
Cele care dau compresiuni sau dureri in

hipocondrul dr. se pot extirpa

TUMORILE
HEPATICE MALIGNE

 Tumori mal. primitive

de origine epiteliala:
hepatocarcinom ( HCC), colangiocarcinom
de origine mezenchimala:
angiosarcom, hemangioendoteliom
mixte: hepatoblastom
Tumori mal. secundare metastaze

CANCERUL HEPATIC PRIMITIV

prin proliferarea maligna a:

hepatocitelor carcinom hepatocelular
(hepatocarcinom)
celulelor cailor biliare colangiocarcinom (10%)
pot aparea si cancere mixte
cancerele mezenchimale rare

HCC - locul 7 la si locul 9 la

- apare la 40 ani in zonele cu risc (cancerul
abdominal cel mai des intalnit) si la 70 ani in zonele cu
risc
- := 2,4:1
Colangiocarcinomul mai frecvent la cei cu litiaza
biliara, boala Caroli (malform. ale cailor biliare
intrahepatice) CU, colangita sclerozanta

Etiopatogeneza
Virusul hepatic B: ADN viral se incorporeaza in
genomul hepatocitelor, unde interfereaza cu
unele oncogene si gene de supresie tumorala, in
timp aparand HCC
Virusul hepatic C: asemanator, dar mai rar
oncogen; in schimb favorizeaza evol. spre ciroza
Ciroza hep.(mai ales alcoolica si din
hemocromatoza): prin regenerare, urmata de
displazie (early HCC), HCC mic (sub 3 cm) si
HCC manifest
Alti factori: deficit de 1-antitripsina, tirozinemie
congen., ingerare de alimente infestate cu
ciuperci, care secreta aflatoxine, alcool, fumat,
contraceptive orale

Morfopatologie
Macroscopic: forma nodulara, masiva sau
difuza
Microscopic: diferit
- dupa aspectul structural trabecular, solid,
pseudoglandular, sclerozant
- dupa gradul de diferentiere bine,
moderat, slab diferentiat, nediferentiat
- dupa variantele citologice hialin,
steatozic, biliosecretor, fibrolamelar
Metastazare pe calea v. portale sau v.
hepatice ggl. limfatici, oase, plamani

Tablou clinic
- debut brusc, in zonele cu prevalenta
debut insiduos, pe fond de ciroza, in zonele cu
prevalenta
- dureri in hipocondrul dr., din ce in ce mai intense
- hepatomegalie dura, neregulata, evt. sensibila
- evt. suflu sistolic ( fluxul arterial tumoral),
frecatura pleurala
- evt. icter (mai ales in colangiocarcinomul din hilul
hepatic = tumora Klatskin), ascita refractara la
tratament, evt. hemoragica
- semne generale: pierdere ponderala, anorexie,
febra (prin necroza, evt. chiar suprainfectie),
astenie
- evt. sindr. paraneoplazice: eritrocitoza,
hipoglicemie, hipercalcemie

Diagnostic
clinic
biologic
- VSH
- fetoproteina ( produsa in viata fetala,
dispare dupa nastere) > 400 ng/ml
sigurHCC;
> 200 ng/ml probabil
la cei cu tumori mici valori normale;
valoare prognostica
- CA19-9 in colangiocarcinom
- des--carboxiprotrombina specifica pentru
HCC; are sensibilitate in tumorile mici
- in colangiocarcinom Br conjugata, FA, GT

imagistic
- ecografie: leziune nodulara, hipoecogena; orice
nodul nou descoperit trebuie considerat HCC pana la
proba contrarie; nu se pot detecta nodulii mici < 1cm si cei
izoecogeni; ecografia Doppler color si cu substanta de
contrast superioare
- CT superioara ecografiei
- RMN si mai performanta, mai ales cu 2 substante de
contrast
- angiografie hepatica cand dg. nu e clar; cand
se preconizeaza o interventie chirurgicala
- colangiografie retrograda endoscopica sau percutana
transhepatica sau prin RMN colangiocarcinom
morfologic: PBH sub ghidaj ecografic; de tip aspirativ sau cu
extragere de material ( cu ac gros); complicatii: hemoragie
intraperitoneala, insamantare pe traiectul acului

Diagnostic diferential
- metastaze hep.
- noduli de regenerare
- tumori benigne, hemangiom, abces hep.

Complicatii
ruptura tumorii cu hemoragie
intraperitoneala
invazia v. porte cu accentuarea HTP
invazia vv. suprahepatice sau a cailor
biliare, inclusiv CBP icter
pe un ficat cirotic favorizeaza
complicatiile cirozei: EH, insuficienta
hepatica, HDS

Tratament
curativ, paliativ, profilactic
Mijloace curative: rezectie chirurgicala, transplant
hepatic, procedee de ablatie percutana
1. Tratamentul chirurgical: < 5cm, la cei fara ciroza
sau cu Child A
recurenta intrahepatica mare: 50% la 3 ani si 70% la
5 ani
rata de supravietuire la 5 ani: 50-70%
2. Transplantul hepatic: la pacientii cu ciroza
decompensata si HCC unic <5cm sau 3 noduli sub 3
mm
recurenta : 25%
rata de supravietuire la 5 ani: 70%
3. Metode de ablatie tumorala: se induce necroza
tumorala cu agenti chimici sau fizici ( alcool absolut
sau termoablatia cu ajutorul curentilor de
radiofrecventa); tumori < 3cm si maxim 3 leziuni;
minim invazive, repetabile, cu prezervarea
functiilor hepatice

Mijloace paliative:
1. Chemoembolizarea (chimioterapia
intraarteriala) : injectarea unui agent
chimioterapic (doxorubicin, cisplatin) intr-o
ramura a arterei hepatice, care e obstruata prin
embolizare
pt. cazurile inoperabile
2. Radioterapia: in scop antialgic
3. Antiestrogeni (Tamoxifen)
4. Protezare endoscopica sau percutana in tu.
Klatskin
Mijloace profilactice:
1. Screening ecografic la 6 luni la cei cu risc de
HCC (ciroza hep., virus hepatic B,C)
2. Vaccinarea impotriva VHB
3. Tratamentul antiviral al hepatitei si cirozei virale

Prognostic
depinde de marimea tumorii, de rata ei de
crestere, de stadiul cirozei, de boli
asociate
rezecata in timp util supravietuire de
cativa ani (HCC); in colangiocarcinom
prognostic mai nefavorabil

CANCERUL HEPATIC SECUNDAR

( METASTATIC)

 de 40 x mai frecvent ca cel primitiv

tumori care metastazeaza frecvent in

ficat: colon, stomac, pancreas, plaman,

san, dar orice cancer poate metastaza
in ficat
la 10% nu se poate preciza punctul de
plecare

Tablou clinic
simptome nespecifice de cancer: anorexie,
G + febra, durere in hipocondrul drept si
epigastru
Examen obiectiv:
hepatomegalie ferma, sensibila, masiva,
neregulata
splenomegalie ( prin invazia v. splenice sau
metastazare directa)
ascita
icter prin invazia cailor biliare sau prin
inlocuirea tesutului hepatic de catre tesutul
tumoral

Diagnostic
- clinic
- biologic
FA, GT
Br, transaminaze sunt variabile ( in metastazele
voluminoase)
markerii tumorali (CEA, CA19-9,125) orienteaza
investigatiile pt. tumora primara si pt. monitorizarea
pacientilor la care tumora sau metastazele au fost
rezecate
- imagistic
ecografia: imagini hiperecogene cu halou hipoecogen
in ochi de bou
CT
RMN
ecografia intraoperatorie
- morfologic
- scintigrafic (debit sang. hep. crescut precoce)

Diagnostic diferential:
In leziuni unice: tumora hepatica
(benigna, maligna primara)
In leziuni multiple: hepatocarcinom
multicentric, abcese hepatice multiple,
hemangiomatoza hepatica

Tratament
simptomatic antialgice
chimioterapie diminueaza temporar
volumul tumoral (5-fluorouracil
intraarterial)
radioterapie amelioreaza durerile
severe
chirurgical daca limitate ca numar si
tu. primara a fost rezecata: ablatie prin
curenti de radiofrecventa, fotocoagulare
cu laser necroza prin efect termic

Chistul hidatic hepatic

boala parazitara, caracterizata prin
localizarea si dezvoltarea in ficatul uman a
parazitului Echinococcus granulosus

gazda naturala = intestinul cainelui

 raspandirea e concordanta cu gradul

redus de civilizatie si conditiile

neigienice de alimentatie
in tarile subdezvoltate incidenta e mare
la noi: mai ales la munte si in
Dobrogea, preponderent la crescatorii
de oi

Etiopatogeneza
Echinococcus granulosus (clasa cestodelor)
din intestinul cainelui eliminat prin fecale pot
infesta apa si alimentele (legume, fructe cazute)
infestarea omului
pot infesta iarba infestarea ierbivorelor
ingerarea viscerelor acestora de catre caine
reface circuitul
in intestinul uman, din oua se dezvolta embrionul
hexacant, care prin circulatia portala ajunge in
ficat si alte organe (plamani, rinichi, splina, creier)
prin vezicularea parazitului se produce chistul,
care creste lent; in lichidul din interior
numeroase vezicule-fiice si scolecsi
la ruperea chistului diseminarea acestora in
peritoneu (echinococoza secundara)

Morfopatologie
Chistul hidatic perete din 3 foite:
adventitia fibroasa = foita externa, apartine
gazdei; in timp se poate calcifia
stratul intermediar e acelular
foita interna stratul germinativ al parazitului
produce vezicule-fiice si scolecsi
In interior lichid clar
In jurul chistului perichist (tesut hepatic
condensat), care cu timpul prin fibroza
delimiteaza o cavitate; se poate ajunge la
comunicare intre continutul chistului si caile
biliare adiacente, cu infectia chistului, resp.
drenarea de vezicule-fiice consecutive

Tablou clinic
asimptomatic
simptome digestive nespecifice: inapetenta, greata,
varsaturi, subfebrilitati, urticarie
chisturile mari jena in hipoc. dr., hepatomegalie
localizarile subdiafragmatice jena respiratorie,
colectii lichidiene
infectarea chistului si formarea de abcese
manifestari infectioase: frisoane, febra, stare septica
fisurarea in caile biliare icter colestatic, angiocolita
manifestari alergice: urticarie, prurit, cefalee,
eozinofilie
ruptura chistului soc anafilactic, moarte subita
calcifierea hepatomegalie ferma cu imagine
radiologica caracteristica

Diagnostic
biologic: eozinofilie ( >50%), IDR Casoni
(specificitate redusa), ELISA pentru antigenii
hidatici ( 90%)
imagistic:
- ecografie: formatiune cu caracter
transsonic, cu vezicule-fiice si scolecsi
- CT si RMN
- examen radiologic evidentiaza chisturile
calcificate
- scintigrafia hepatica imagine lacunara
nevascularizata

Diagnostic diferential
In faza clinica:
- cu hepatomegaliile: probele biologice sunt normale
- ecografic: cu toate formatiunile tumorale chistice;
prezenta veziculelor-fiice si scolecsilor dg. de
certitudine
In faza complicatiilor: dificil
- chisturile infectate apar ca tu. solide necrozate sau
abcese hepatice
- cele fisurate in caile biliare cu icterele colestatice
(dilatarea cailor biliare)

Evolutia
lent progresiva; poate creste in dimensiuni

Complicatii
Compresiunea icter, HTP
Fisurarea fenomene alergice, chiar soc
anafilactic; icter si angiocolita, chiar abces
Ruptura soc anafilactic, diseminare
intraperitoneala, evt. fistula bronsica

Tratament
chirurgical: chistectomie, omentoplastie,
marsupializare, lobectomie hepatica
medical: Mebendazol sau Albendazol
10mg/kgc/zi, 8 saptamani in chisturi
mici, asimptomatice, cu contraindicatie
operatorie
aspirarea percutana a chistului
periculoasa

Profilaxie
Masuri de igiena personala si

alimentara: spalarea mainilor, a fructelor

si legumelor
Sacrificarea animalelor: in locuri
speciale, in conditii igienice