Tulburări de ritm și de

conducere
• Blocurile de ramură: BRD, BRS
• incomplet/ minor - 0.11- 0.12 sec
• complet/ major -  0.12 sec
• Hemiblocurile
• HBSAS – ax QRS  -30
• HBSPI – ax QRS  100
• Blocurile bi- și tri- fasciculare
• Blocul bifascicular
- BRS
- BRD+ HBSAS
- BRD + HBSPI

• Blocul trifascicular
- BRD alternând cu BRS
- BRD+ HBSAS+ BAV I/II
- BRD+ HBSPI+ BAV I/II
- BRS + BAV I/II
• Blocurile sino-atriale

• BSA grad I – nu poate fi dg pe traseul ECG; conducere sinoatrială lentă,

evidențiată prin studiu electrofiziologic

• BSA grad II – blocarea unei bătăi, absență undă P și complex QRS

• BSA 2/1, adm de ATROPINĂ / efortuldublarea bruscă a frecvenței

• BSA grad III – oprire sinusală/ paralizie atrială;

asistolie urmată de ritm de scăpare/ stop cardiac
• Blocurile atrioventriculare
• BAV grad I – interval PR  0.20 sec, impuls transmis

• BAV grad II
• Mobitz 1, fenomen Wenckebach – alungirea progresivă a intervalului PR de la o bătaie la
alta, până când unda P nu mai este transmisă (nu mai
este urmată de complex QRS)

• Mobitz 2 - PR constant, dar se blochează intermitent transmiterea undei P;

conducere 2:1, 3:1
• BAV grad III – complet – nici un impuls sinusal nu e condus la ventriculi; atriile
și ventriculii funcționează independent, asincron disociație A-V
Aritmii sinusale
• Tahicardia sinusală
• frecvențe  100b/min, dar nu  150/min;
• la efort pot fi atinse și frecvențe de până la 180-200/min
• Dg≠ 1. TPSV
2. FlA 2:1
• Aritmia sinusală repiratorie
•  frecvenței cardiace în inspir
•  frecvenței cardiace în expir
• Aritmia sinusală ventriculo-fazică
• apare în BAV grad II sau III
• intervalele PP ce cuprind un complex ventricular sunt mai scurte decât cele ce
nu cuprind un astfel de complex
• Bradicardia sinusală
• scăderea AV sub 60/min
Aritmii atriale
• Extrasistolele atriale
• activare electrică atrială prematură, cu origine la nivelul atriilor, dar în afara
NS/ joncțiunii A-V
• unda P de morfologie diferită, ce survine precoce, P-P  P-P
• P urmată la o distanță P-R 0.12 sec de complex QRS identic cu al ritmului de
bază și de o pauză postextrasistolică decalantă( P pre-extrasistolic-P post-
extrasistolic  2x P-P)
• Tahicardia paroxistică supraventriculară- TPSV
• succesiune rapidă de 3/mai multe impulsuri ectopice supraventriculare - P cu
frecvența 150-250/min, regulate
• complexe QRS suple, frecvența 150-220/min
• există și TPSV cu complexe largi: BRS/BRD preexistent, WPW, aberanță
• Dg ≠ TV !
• Tahicardia atrială cu bloc
• formă particulară de TPSV
• P vizibile pe ECG, cu frecvență 200-250/min
• frecvența ventriculară – ½ frecv. atrială, 100-125/min
• Dg. ≠ 1. FlA
2. FiA
• Flutterul atrial
• unde F, cu succesiune absolut regulată, identice ca morfologie, frecv 250-350/min
• linia izoelectrică între două unde F este absentă –dinți de ferăstrău
• Dg. ≠ 1. Tahicardie atrială cu bloc
2. FiA
3. Tahicardie atrială
• Fibrilația atrială
• unde f, de amplitudine diferită, succesiune neregulată, frecv. 350-600/min
• succesiunea QRS neregulată
• Dg ≠ 1. TPSV
2. FlA
3. TV
Aritmii joncționale
• Extrasistolele joncționale
• complex QRS precoce de tip supraventricular
• P retrograd ( pozitiv în aVR, negativ în aVF, DIII), ce poate fi situat :
- înaintea complexului QRS, PR  0.12 sec
- suprapus peste QRS
- după QRS, suprapus pe ST-T
• urmate de pauză postextrasistolică decalantă
• Ritm idiojoncțional accelerat – RIJA
• succesiune de extrasistole joncționale cu frecvență de 60-120/min
• Dg. ≠ 1. RIVA
2. TPSV
3. RS
4. FiA
5. FlA 3/1, 4/1
• Ritm joncțional de scăpare
• succesiune de bătăi joncționale, frecv. 40-50/min
• QRS suple, ce pot fi disociate de activitatea atrială/ transmise retrograd la atrii
• apare în disociația A-V, BAV complet
Aritmii ventriculare
• Extrasistolele ventriculare
• apariția precoce a unui potențial de acțiune ventricular QRS larg
• QRS  0.12 sec
• opoziție de fază terminală

• R preExV- R ExV = interval de cuplaj precoce, medii, tardive

• !! Fenomen R/T  risc de TV/FiV

• monomorfe/polimorfe
• unifocale/polifocale

• bigeminism/ trigeminism
• cuplate/ în salve
• Tahicardia ventriculară –TV
• succesiune rapidă de 3 sau mai multe ExV, cu frecvență 150-180/min
• QRS de tip ventricular,  0.12 sec, morfologie identică în toate deriv.
precordiale, succesiune absolut regulată
• activitate atrială neevidențiabilă

• susținută -  30 sec
• nesusținută -  30 sec
• Torsada vârfurilor
• formă particulară de TV
• complexe ventriculare cu frecvență de 200-250/min, ce au succesiv polaritate
dominant pozitivă și dominant negativă aspect elicoidal
• Dg. ≠ 1. FiV
2. TPSV cu complexe largi
• Ritm idioventricular accelerat- RIVA
• complexe QRS de origine ventriculară, cu disociație atrio-ventriculară
• frecvență 60-120/min
• dg ≠ TV !
• Flutterul ventricular
• unde oscilatorii cu frecvență de 200- 250/min
• nu există linie izoelectrică între complexe, nu pot fi diferențiate complexul
QRS și faza terminală
• Fibrilația ventriculară
• unde fibrilatorii cu dispoziție, formă și amplitudine total neregulate
• frecvența 250-400/min

• cu unde mari

• cu unde mici
Bibliografie
• A. Luthra, Fundamentele Electrocardiografiei Clinice, Ed. Medicală Callisto, București 2009
• D. Zdrenghea, D. Pop, R. Roșu, G. Gușețu, Compendiu de electrocardiografie clinică, Ed. Clusium,
Cluj-Napoca 2015