ACADEMIA DACOROMANA MVSEVM APVLENSE, INSCRIPTIONES DACIAE ET SCYTHIAE MINORIS ANTIQVAE Series inchoata a [D.M. PIPPIDI] et [ION T. RUSSU] SERIES PRIOR INSCRIPTIONES DACIAE ROMANAE Volumen III: Dacia Superior 6 APVLVM — INSTRVMENTVM DOMESTICVM LDR. 16 Collegit, commentariis, indiciusque instruxit, Dacoromanice vertit CLOSCA L. BALUTA IN AEDIBVS ACADEMIAE DACOROMANAE BVCVRESTII. MCMXCIX ACADEMIA ROMANA MUZEUL NATIONAL ALBA IULIA INSCRIPJIILE ANTICE DIN DACIA $I SCYTHIA MINOR Colectie inceputa de D.M. PIPPIDI] si [TON 1. RUSSU] SERIA PRIMA INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE Volumul III: Dacia Superior 6 APULUM ~ INSTRUMENTUM DOMESTICUM IDR. 16 Adunate, insotite de comentarii gi indice, traduse de CLOSCA L. BALUTA EDITURA ACADEMIEI ROMANE BUCURESTI, 1999Copyright © Editura Academiei Romane, 1999 Toate drepturile asupra acestei ediii sunt rezervate editurii ‘Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMANE RO-76117, Bucuresti, Romania Calea 13 Septembrie nt. 13, sector S Tel./Fax. 4014103983 e-mail: edacad@ns.car.10 APARITIA ACESTUL VOLUM A FOST POSIBILA | PRIN INTELEGEREA SI BUNAVOINTA | PRIMARIET MUNICIPIULUI ALBA IULIA, CARE | A FINANTAT CHELTULELILE DE TIPARIRE. Redactor: NICULINA FLOREA. Tehnoredactor: SILVIA DEOCLETIAN Coperta: CAMELIA BOGOI ‘Bun de tipar: 25.11.1999 Format: 16/70%100, Coli de tipar: 17.25 CZ. pentru biblioteci mari: 471-71 (37-3982) Ez. pentru biblioteci mici: 471-71 ISBN. 973-27-0702-X 973-27-0701 Imprimat in Romnia ‘Tipografia: §.C. UNIVERSUL CONSPECTVS VOLVMINIS Il/6 CUPRINSUL VOLUMULUI IIV/6 PRABFATIO. PREFATA THESAVRVS INSCRIPTIONVM ~ INSTRVMENTYM DO! I )MESTICVM. REPERTORIUL INSCRIPTIILOR PE LUT ARS $I PE ALTE MATERIALE Tegulae legionis XUI Geminae Materiale tegulare cu stampila legrunii XIH Gemina Tegulae Equitun singulariun, Numeri singularium et Peditum singularium Materiale tegutare cu stampila trupelor de paza gi escortd 2 guvematorulut Tegulae privatae Materiale tegulare ev stampile civile Tegulae stile scriptae Matetiale tegulare serise cu stilus Tegula digito seria Tigld serisd eu degetul Moravia cretacea Mojare din lut ars Amphorae ansarum Tarte de amfore Vasa terrae sigilatae Vase terra sigilata Vasa eretacea communis Vase de lut ars, obisnuite Laernae Limpi Sigitla eretacen Statueti din lut ars Crustutae cretaceae Tipare pentru prajitur din lut ars. Forma pocult vitrei Tipar pentru flacoane de sticla Gemmae Geme Sigillum plumbaeum Sigiliv din plumb 143 153 160 166 167 170 173 180 181 225 226 228 229 23116. un wv VI vu INSCRIPTULE DACIEI ROMANE, Signaculum medici ccwlari Pecete de medic oftalmolog Mortaria lapidaria Mojare (pive) din piatré ADDENDA COMPARATIO NVMERORVM ‘TABEL DE CONCORDANTE. ABBREVIATIONES ET LITTERATVRA EPIGRAPHICA ABREVIFRI $I BIBLIOGRAFIE... INDICES INDICE (Numeri ad inscriptiones remitunt) NOMINA VIRORVM BT MVLIERVM NUME DE BARBATI §I DE FEMEL COGNOMINA COGNOMINE RES MILITARIS UNITATI MILITARE NOTABILIA VARIA CUVINTE DIFERITE NUMERE NUMERE AGI, FRBES, REGIONES, FLYMINA SATE, ORASE, REGIUNI, APF AVCTORES, VIRI DOCTI, ANTIQVITATVM CVLTORES AUTORI, CERCETATORI, ANTICARE (ef. Abbreviationes et literatura epigraphiea) ms 232 233 ne 248 261 267 267 268 270 2 PRAEFATIO PREFATA Inscriptiile numite conventional instrumentum domesticum au fost grupate, in CIL, in urma celor litice, lésénd impresia c& sunt subordonate acestora i ca au o important documentara redusa. Acest mod de prezentare a fost motivat de natura materialului pe care sunt inscriptionate, neesentiala, de fapt, pentru valoatea documentelor epigrafice. Find considerate ,minore”, ele au fost prezentate sumar sau ignorate partial in volumele precedente ale primei serii a IDR. Pentru informatiile pe care le contin, referitoare la rispandirea scrisului si a cititului, la productia si circulatia obiectelor cu astfel de inscriptii, la imbogatirea repertoriului antroponomastic, la oameni si la modul de viaja roman, cle trebuiau, credem, repertorizate exhaustiv, dupé metodologia si criteriile tchnico-stiintifice ale celor litice, si ilustrate cat mai clar. Pentru cd inscripliile instrumentum domesticum descoperite la Apulum sunt prea numeroase si variate pentru a putea fi cuprinse in acelasi volum cu cele litice, s-a convenit ca ele si formeze obicctul unct culegeri separate. Ordinea si succesiunea prezentarii lor este, in general, cea adoptata pentru insctiptiile litice, si anume: definitia caracterului inscriptici, determinarca materialului arheologic, precizarea locului descoperirii, descrierea inscriptiei cu particularititile ei paleografice si dimensiunile, bibliografia in ordine cronologica, transcrierea textului inscriptici in minuscule cu intregiri, traducerea in limba romana, datarea, unde este posibila, originea antroponimelor, comentariul epigrafic sintetic si circumstantiat, varia dectiones, in acecasi ordine cronologica, aria de raspandire a inscriptiilor care au identit in alte centre din provincie. Nu s-a mai reluat istoricul celor doud colonia de ta Apulum, a descoperitilor atheologice si a cercetirilor epigrafice de aici, fiinded au fost tratate pe larg in IDR, II1/5. in culegere, locul cel mai important il ocupa stampilele tegulare militare Dintre acestea, cele mai numeroase si cu cea mai larg gama tipologica sunt cele fra antroponim. Stampilele pe care numele legiunii este ilustrat cu abreviere identicd, dar la care variaza tipul cartusului, grafia literelor si dispunerea lor sunt prezentate ca tipuri distincte, deoarece pentru fiecare din ele a fost folosit un insirumentum (stampili-negativ) diferit. Stampilele férd antroponim, la care numele legiunii este abreviat GE (mina), sunt cele mai vechi. Mule din ele sunt identice cu cele descoperite Ia Vindobona sau au clemente morfologice comune ori de influent pannonicd. i sau similitudini8 INSCRIPTUILE DACIEI ROMANE, 11/6 Stampilele cu antroponim sunt deosebit de numeroase si de variate si au ‘© important arheologica si epigrafic particulara. in nici unul din sediile vreunei legiuni nu se cunose, imprimate pe materiale tegulare, atat de numeroase nume de supraveghetori de figiinae, un atit de mare numar de stampile cu nume de legiune, o atat de larga si diversi gam’ de cartuse si de marci digitale, un atat de bogat si variat registru tipologic de stampile cu numele trupelor de paza si escort a guvernatorului. $tampilele cu acelasi antroponim, Ja care diferd cartugul sau modul de abreviere a legiunii oi al antroponimului, sunt prezentate ca tipuri distincte, intrucat pentru fiecare din ele a fost folosit lun instrumentum propriu. Numele unor supraveghetori de figlinae tegulare militare sunt atestate atat la Vindobona, cat gi la Apulum. Prezenta acestora in cele doua sedii consecutive ale legiunii XII Gemina, ilustrea7 continuitatea activitatii lor si la Apulum. Stampilele care au antroponimul in acelasi rnd cu numele legiunii sunt cele mai vechi. Iustrativ este antroponinnul abreviat POT, la care caracteristicile stilistice ale cartuyului, ligaturile gi particularitgile grafice ale literelor sunt fic identice cu cele de la Vindobona, fic de inspiratie evident pannonicé. Stampilele tegulare fir antroponim nu sunt prezentate in ordinea vechimii lor, ci a modului de abreviere a numelui legiunii. Cele cu antroponim sunt dispuse in ordinca alfabetied a numelor gentilicii sau, daca acestea lipsese, cognomenelor. Stampilele tegulare militare apar imprimate pe o impresionant camtitate de materiale ceramice pentru constructii edilitare. Acestea sunt grupate tipologic in; cdramizi dreptunghiulare, patrate. de bolta, cilindrice, cubice, tigle pentru acoperis, ypocaustum si pentru placat, olanc. Locul de descoperire este raportat, in general, la zona pretoriului guvernatorului de la glacisul estic al cetitii medievale, cercetatd arheologic de Adalbert Cserni si numita impropriu ,,Termele romane” Un loc important in culegere il ocupa Himpile din lut ars (opaifele), cu marca olarului in figlina cfruia au fost lucrate, in volumele precedente ale seriei prime a IDR s-au prezentat numai Limpile provenite din figlinae autohtone. Celclalte au fost omise, deoarece s-a considerat c& au mai mult o semnificatie social-cconomica si comerciala decat una documentar’, pentru epigrafie, pentru dozvoltare industriei ceramice locale specializate si pentru desfasurarca comerjului cu Dacia si in Dacia Fiind artefacte cu acecasi valoare documentara, ca si celelalte specii ceramice si apartindnd unei sfere de interes stiintific comune, am considerat cA este necesar si util ca antroponimele de pe Mampi, care sunt la Apulum cele mai numeroase si mai variate din Dacia, sa fie prezentate integral. Sunt repertorizate astfel, pe Langa antroponimele indigene, in general graffitate si usor de recunoscut, si cele de imitatie sau copiere provinciala ori localé, care sunt greu de determina, precum si produscle originale italice, care sunt inconfundabile. in culegere, acelasi antroponim imprimat pe mai multe limpi, de acelasi tip sau de tipuri diferite, daca au structura morfologica si PREEATA 9 particularitisile paleografice identice sau asemandtoare, a fost inregistrat cu un singur numar de ordine, desi pentru ficcare s-a folosit un instrumentum (tipar) propriu. Repetarea unui astfel de antroponim nu este indicata intr-o astfel de culegere si nici utild, date fiind insignifiantele diferente de reprezentare ale acelorasi litere, Daca structura morfologici a aceluiasi antroponim este diferita (abreviere, caz) sau daca este insofit de oramente (vegetale, geometrice) ori de sigle dispuse diferit, la numarul de ordine s-a adaugat o litera corespunzitoare fiecdrcia din aceste particularitati. Antroponimele de pe Limpi sunt prezentate, ca si cele de pe materialele tegulare in ordinea alfabetic& a gentiliciilor sau, in lipsa acestora, a cognomenelor, desi la limpi nomen gentile apar relativ rar. In cazurile in care acelasi antroponim este imprimat at&t pe Hampi originale, ct si pe copii sau imitatii provinciale, s-a precizat originea si provenienta, unde a fost posibil. Antroponimele de pe vasele de lux terra sigillata ocupa si ele un loc important. In volumele precedente au fost prezentate, ca si la limpi numai produsele indigene. Dar la Apulum, ca si in alte centre din Dacia au fost descoperite, pe ling acestea, numeroase produse originale importate din principalele centre ceramice consacrate din Apus, precum $i copii ori imitafii provineiale sau locale ale acestora. Avand acceasi valoare documentara, ca gi Fimpile, ele sunt prezentate in acelasi mod. De o importanja stiintificd particulara este sigiliul din plumb cu efigia imparatesei Faustina Senior, unic, din cate stim, si a cdrui utilizare este ipotetic’, deocamdatd, Deosebit pentru ilustrarea practicarii medicinei curative specializate in Dacia este sigiliul de medic oftalmolog, cu patru refete, unic, de asemenea, la Importante pentru informatiile referitoare la activitatea caramidiriilor militare sunt uncle texte incizate pe diferite tipuri de materiale tegulare, ddeosebi numere, care semnificd norme specifice de lucru, Pentru gradul de dezvoltare si diversificare a industriei artizanale in figlinae si officinae locale, specializate, reprezentative sunt: inscriptiile de pe mortaria, de pe tiparele pentru imprimare pe paini, prijituri si brinzeturi (crustulac), de pe tiparul pentru fabricarea unui anumit tip de flacon din stick (forma poculi vitrei). precum si de pe pictrele semipretioase. Nu au fost incluse, in volum, diplomele militare si tablifele cerate pentru cau fost prezentate in IDR, 1, 1975. La tabelele de concordante sunt cuprinse, pe lingd publicatiile obisnuite, si colectiile in care au fost publicate sau amintite stampile tegulare, marci pe lampi s.a., dat fiind confinutul acestei culegeri, eu obieet special in colectic. Pentru incurajarea permanenta si indelungata de a strange intreg materialul epigrafic instrumentum domesticum de la Apulum, in vederea publicirii lui si pentru indrumarile competente, gencroase gi dezinteresate date la elaborarea acestei culegeri, pregititi pentru tipar inca din anul 1984, sunt profund recunosedtor mult regretatului profesor univ, dr. doc. on I. Russu, céruia fi10 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, I1/6 pastrez cea mai afectuoasi amintire, Multumesc cilduros profesorului dr. Ton Piso, Directorul gencral al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei Cluj Napoca, pentru observatiile critice, pertinente, feute cu probitate proftsionalé si cu multi bunavointé, dupé citirea manuscrisului reorganizat $i ‘rctuslizat, pentru corectarea unor erori de lecturd si clucidarea cdtorva texte dificle. Multumese din toata inima profesorului univ. dr, Dumitru Protase, de ia Universitatea din Cluj-Napoca, pentru lectura acestui manuscris, pentru coredtirile ficute cu acribie si rigurozitate stiinfificd si-l asigur de intreaga meagratitudine, Sunt, de asemenea, recunoscator profesorului univ. dr. Nicolae Gudee pentru sugestiile referitoare la sintetizarea materialului epigrafic premntat a a Publicarca acestui volum nu ar fi fost posibila fird bunavointa, intelegerca si generozitatea Primarici Municipiului Alba Tulia care, in conditiile actuate, 4 gisit modalitatea de a finanta cheltuielile de tiparire. imi exprim intreaga grattudine dommului ing, Mircea Hava, Primarul municipiului Alba Tulia, membrilor Consiliului Municipal Local si, in mod particular, domnului consilier, prof Radu Mircea Manu, pentru energica implicare efectiva si afectiva AUTORUL THESAVRVS INSCRIPTIONVM — INSTRVMENTVM DOMESTICVM REPERTORIUL INSCRIPTIILOR PE LUT ARS $I PE ALTE MATERIALE 1. Tegulae legionis XIII Geminae 1. $tampila fragmentara imprimata pe dowd fragmente de tigla pentru acoperis, descoperite, la date diferite, in ruinele unei cladiri din apropierca zidului estic al castrului, in curtea cazarmii de lng poarta principal 4 Cetitii medievale. Fragmentul descoperit initial, pe care era imprimata partea dreapt a stampilei, a fost dus de 1. 1 Russu la Cluj-Napoca pentru restaurare si studiu, data fiind importanta lui particulara, Pana in prezent, acest fragment hu a putut fi recuperat. Fragmentul descoperit ceva mai térziu, in acelasi context arheologie, pe care s-a pistrat cea mai mare parte a stampilei, se afl la Muz. Alba Julia (inv. 8294), Cartus fragmentar, zabula ansata inserisd intr-un dreptunghi cu laturile tungi duble; 1 = 9,5 em; h= 3,6 em: hl= 1 ~ 1,3 em It = 68 si 7,5 cm. In randul inferior, literele sunt dispuse sinistrovers gi incorporate in Jatura lunga a cartusului. In cel superior, dispunerea literelor este normal’, incorporata in tatura cartusului flind numai L si. Litera E din Findul inferior, dacd este corect interpretati, este reprezentata prin doua haste oblice, paralele. Lipseste numele legiunii. Pe fragmentul de stampila imprimatt pe figla nerecuperata inca de la Cluj-Napoca, I. I. Russu citea, in randul de sus, +0 hasta verticald si, probabil, literele A + D aplatizate”, iar in cel de jos ‘eventual literele L gi A arhaica” 1 I. Russu, /DRIIV/4, | Lectura lui Ritterling riméne totusi nesigurd, contestabila prin faptul cd exista tegulae cu numele celor doua legiuni: LEG 1 AD/LEG XI (doui exemplare fragmentare), descoperite in a, 1984, la Apulum, de C. L. Baluta, in Cetate, léngé un zid al castrului” ©. L, Datuys, aputum 33,1997, p. 167, Legtio) XI (?Ad(iutrix)} [legtio) XU [Gemina}2 INSCRIPTIILE DACIEL ROMANE, 11/6 Nu avem, pentru control, desemul sau mulajul fragmentului de stampild de la Cluj-Napoca. Interpretarea stampilei riméne incerta pana la recuperarca fragmentului raticit sau pind la descoperirea unei stampile identice, intregi. Daci lectura de pe fragmentul de la Cluj-Napoca este corecti, stampila confirma stationarea legiunii 1 Adiutrix sau a unei vexilatii a ei, impreund cu legiunea XIII Gemina, fa Apulum, in primi ani ai provinciei. Vezi discutiile la E. Ritterling, RE. 12, 1925, nr. 1283, 1365; R. Syme, Danubian Papers, Bucharest, 1971, p. 93, 94 ef. I. Piso, Tituli 4, 1982, p. 383, 64 2. —Stampila imprimata pe olane fragmentare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv, 902, 903). Cartus elipsoidal; 1 = 7,1 em; h = 25 cm; hl = 1,1-1,5 em; It = 5,5 cm. Ligatura, L +E + G C.L, Bats, Apudum 33, 1997, p. 165, tip By me 11,2 Fig. 2 Leg(io) XI (Gemina} Pretoriul guvernatorului a fost identificat recent de I. Piso si Al. Diaco- nescu, care au precizat si relafia cu ,Termele romanc”, descoperite de B Cserni in sapaturile athealogice sistematice din anii 1887-1917 de la glacisul estic al cetitii medievale de la Alba Lula. (I. Piso, Tyche 6, 1991, p. 148 saq., cu fig. 14; idem, Fasti provinciae Daciae, 1, Bonn, 1993, p. 37, 89-90; Al. Diaconesew/l. Piso, Politique édilitaire dans les provinces de l'Empire Romain, Cluj-Napoca, 1993, p. 72-73, 78, fig. 3). 3. —S1ampila imprimati pe olane descoperite in zona nordicd a pretoriului guvernatorului (neinv.) si in cea esticd (inv. 905). Cartus dreptunghiular; 1 = 7,2 em; h = 2,5 em; hl = 1,2-1,6 em; It = 6 em. C. L. Batts, Apulum 33, 1997, p. 165, tip By, nr Th, 1 Fig. 3 Leg(io) XII [Gemina] LEGS ta el = Materiale tegulare cu acest tip de stampili au mai fost descoperite la Slveni (IDR. I, 524). 4.-§tampild imprimata pe cdirimizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatoului-glacis (inv, 401 cc, 440, 452, 462, 464, 579 cc, 702), APVLYM ~ INSTRYMENTVM DOMESTICYM 1 in zona lui esticd (inv. 1546) si la sudzest de el (inv. 424, 427, Ia nord de Platoul Romanlor (nv. 1302, 1921) Ta Partos inn 1115 ak Apulum neprecizat (Muz. Sibiu, inv. A. 1968 - A. 1970); pe cdramizi patrate de la pretorit! guvernatorului-glacis (inv. 475, 478), de Ia sud-est de el (inv 404) si din zona lui esticd (inv. 1626): pe cirdmizi triunghiulare de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 634, 719; Muz. Cluj-Napoca, neinv.); pe eérimizi de bolté de la nord de Platoul Romanilor (inv. 1393); pe tigle pentru acoperis de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 245). Cartus dreptunghiular 1 = 11,5 cm; h = 3 em; hl = 1,8-2,5 cm; It = 9,6 cm. Litera G este i de C; central, urma alveolar a cuiului de fixare a ménerului forma BCs, ATEVk 3, 1890p. A nt. 1; idem, AFMon, p42, mS P. 42, nr. III, 49, E. Zefleanu, figa 756. . eee Fig. 4 Leg(io) XII (Gemina Datare: incepénd cu domnia lui Marcus Aurelius, dupa contextul arheologic ~ ruinele edificiilor de la nord de Platoul Romanilor. 3.-$1ampild imprimati pe olane de la pret c p a pretoriul guvematorului-glacis (inv 918, 919), Carty dreptunghiulr, = 7 ems h= 2m: = 152 om S cm. Literele sunt risturnate si inscrise pe laturile lungi ale cartusului. L este arhaicd; E, cu hasta vertical mai lunga: G este in forma de C31 de dimensiuni mai mici B. Cserni, ATE vk, 5, 1892, p. 2 73 idem, AF Mon, p $27 $63. Szligy Pp. 42, nr. ITI, 54; E. Zefleanu, a cea eualaat isa 778, (ECMO at Leg(io) XII [Gemina} et he 6.~ $tamp ila imprimata pe olane descoperite de ,casa” de langd pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 917). Cartus dreptunghiular cu chenar interior; 1 = 7,7 em; h = 1,7 em; hl = 0,5-1 cm; It = 5,6 cm. Litera G este forma de C; X, inscrist pe latura chenarului B. Csemi, ATE VK. 9, 1897, p. 43, on 1 Fig. 6 Leg(io) XI [Gemina]14 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 11/6 7. —$tampila imprimata pe tigle pentru acoperis, descoperite la pretoritl ghvemateruutglacs Gav, 216) si, in porte secundaré la case Tomano-catolicd (inv, 1350). Carts in forma de dublu tapez isoscel; 1 = 10.3 tm: hh = 3,7 cm; hl = 1,4-1,8 om; It = 7 cm, Litera L are o prelungire lateral a hhastei verticale; I finalé este prins& de latura micd a cartugulut B. Cserni, ATEvk. 12, 1903, p. 98, nt. 22; idem, AFMon,p. 42, nr. 53: J Szilégy, TeID. p. 49, nr Ill, 53; E, Zefleanu, fisa 834 Cece (Se Fig. 7 Leg(io) XIII [Gemina) Stampila asemanatoare, provenitd probabil de la Apulum, pe o céramida din Muz, Aiud (IDR. U1/4, 65). crite pe Platoul Romanilor 8.—$1am pila imprimatd pe olane, descoperite p 0 (inv. 946. cna elipsoidal; | ~ 8,5 cm; h= 2,2 em, hl = 1,2-1,7 em; t= 6,2 em. Ligatura, X + I. Litera L este distanfati de E CL. Baluta, dputinn 33, 1997. p. 164, tip As. orb L Fig. & Le(gio) XII Gfemina) ei Aceeasi stampila, Ia Sibot (DR. I11/3, 277) 5 a a ite la pretoriul 9. Stam pila imprimata pe cirimizi patrate, descoperit uvenatoratuglacs (inv. 557, 947) si pe Platoul Romanilor (inv. 1202). Cartus dreptunghiular; | = 10,6 cm, h = 2,7 em: hl = 1,8-2 cm; It = 8,1 em. Ligaturi 7 L +E gi X +I. Literele sunt inversate si dispuse sinistrovers; E nu are hasta verticala (neimprimata?). ne, 12; 5. Seilégyi, Te. G. Téglis, BrdM, 19, 1902, p. 346; idom, Kia 11,1911, p. $01, nr. 12; J Szlépy 6 Sots denUiteraiur uph G. TEs, L. Opts MaUnin p 29,0 14 DY Tif = Fig. 9 HP = Le(gio) XII Gemina) APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 15 10.—$¢ a m pil a imprimata pe olane descoperite la est de pretoriul guver- natorului (inv. 906). Cartus elipsoidal; 1 = 6,8 em; h = 1,4 em; hl = 0,7~1,2 em; It = 63 cm, Ligaturi: E + G si X +L Prima hasta I este incorporati in latura inferioaré a cartusului; literele L, E si X sunt diformate; G este in forma de C. ©. L, Balugs, Apulum 33, 1997, p. 148-149, tip Ag, ne. 1,1 LL. = $¢ampild imprimata defectuos pe olane descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (propr. Hinger) si, in pozitie secundara, in castru, Ia Palatul Apor (inv. 1817). Cartus elipsoidal; 1 = 7 em; h= 2,5 em; hl = 1,2-2,5 em; lt = 6,8 cm, Ligaturi, E + G+ X + 1. Literele L si E sunt inclinate; G, diformate. Fig. 10 Leg(io) XIII Gfemina) CL. Baluts, Apulum 33, 1997, p. 149, tip Ay. ae ILL 2 Fig. 1 Legtio) XIlI Gremina) 12.-$1ampild aplatizata imprimata defectuos pe olane, descoperite in zona estica a pretoriului guvernatorului (propr. Hinger) si, in pozitie secundara, in castru, la Palatul Apor (inv. 1814). Cartus elipsoidal; | = 6,5 cm; h= 2,4 em; hl = 1,4-1,6 cm; It = 6 em. Ligaturd, E + G. Litera L are bratele in unghi obtuz; G finald este in forma de C ©. L, Batujé, Apulum 33, 1997, p. 149, tip Ag. ar IT, 1, 2 Fig. 12 Legtio) XIII G(emina) 13. - §tampild imprimata pe olane descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (propr, Hinger). Cartus dreptunghiular; | = 7,1 em; h=2 em; hl = 1,2-1,5; It= 6 om. Litera L are hastele dispuse in unghi obtuz: E este cu hasta verticald, prelungita; G sunt in forma de C; X, inclinata16 INSCRIPTILE {BI ROMANE, Is / Apulum 33, 1997, p. 149-150, tip Ag nts I 1 14. — $¢ampild imprimata pe olane, descope yyy i zona esticd a randard, in castru, pretoriului guvernatorului (propr. Hinger) gi, in pozitic gg? qa Palatul Apor (inv. 1813). Cartus dreptunghiular; 1 sy 12 em; b= 2 em; Bl = 14-1,6 om; It = 6,8 em. Litera L are bratele in ungafsbtu2: F ate hasta verticala, prelungita; G este atipica. 7 CL. Baluté, Aputum 33, 1997. p. 150, tip Ay mr Ve 1, 2 Fig, 14 Legtio) XII Glemina) 15. -S$tampila imprimatd defectuos pe olanegéescoperite in zona esticd a protoriului guvernatorului (propr. Hinger) si, 19 ¥titie secundara, in castru, la Palatul Apor (inv. 1818). Cartus elipsoidal: | % 82 em; h = 1,5 cm; hl= 1-12 cm; t= 6,7 cm, Ligaturi: L + E+ G sil + T+ Literele L si G sunt incorporate in latura superioaré a cartusului; E are bia vertical curbi X este deformatd; numérul legiunii este partial sublin¥@K literele G sunt in forma de C C. L. Baluya, Apulum 33, 1997, p. 150, tip Ay. rae VIA, 2 Rg, 15 Leg(io) XII G(emina) 16. - $¢ampild imprimata pe olane, descoperite la pretoriul guvernului-glacis (inv. 901, 908-910). Cartus dreptunghiular eu colfurile 7 em; h = 2,1 em; hl = 1,$-1,9 om; it = 6,8 em, Ligaturi: E+ G, sdali printr-o hasti Vertical, E are hasta ppiular; X este inclinata; rotunjite; X +1 si 1+ G. Litera L este rei verticald prelungit&; G, de la /eg(io), este cu ductul une! G finala este in forma de C. APVLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM I7 ©. L, Balu, Apulum 33, 1997, p. 151, tip Ag, ne. VIL, 1-4 Fig. 16 Leg(io) XIL G(emina) 17.-$tam pil imprimats defecty ; 10s pe olane, descoperit guveratoraiglcis (in. #94, 895, suet de Ga EAD Barto (ins: 1120, 1175, Carts elipsoidl, I= 9 em; h= 2.8 em: = pepe cm, Litera E este curbata; G este de dimensiuni mai mari, C.L, Balutd, Apulum 33, 1997. p. 151-152, tip Ay, nr. VIN, 1-8, Fig, 17 Legtio) XII G(emina) 18. — $1amp ila imprimata - 1 primata pe tigle pentru acoperis, descoperite fglina militar dela postele versantlu sudic al Deal Futeilor inv pie Carus decptunghiular cu cole rotunjte; 1= 8.5 em; h= 2,7 em: hl= 13 22 em I= et em Pe tal este incizat, in lutul nears, numarul XXXII. E are hastele orizontale disy i G este formata Wer Bare le dispuse oblic; G este formata de C; interpunctio B. Csemni, ATE vk 3, 1890, p. 4. me 1S ©. L, BaluwC. Balu, EphemNap. 4, 1994, p. (St, me 7, pl My 2 st ll 2. UT Fig. 18 a, 18 b Legfio) XIII G(emina) XXXII Numéarul XXXII indica, probabil, normé a specie de gl, a unui e&ramidar penta amumia unitate de Ung, Uncle de18 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 11/6 clavus caligaris rimase pe tigla, intr-o faza avansata de uscare, sunt imprimate peste numar, 19. - §tampila imprimati pe olane, descoperite in anul 1985 la sipiturile de la poarta castrului (neinv.) si, in pozitie secundard, la sipaturile din anul 1962 de la ,,Lumea Noud” (neinv.). Cartus dreptunghiular; |= 6,7 em; h = 1,8 em; hl = 0,9-1,5 em; It = 6 cm, Ligaturi: L + E si 1 + 1. Litera L are hastele in unghi obtuz si o prelungire laterala superioara. CC. L. Batya, Apulum 33, 1999, p. 182, tip Ay ne IX, 1.2 UG 2<1UG Se Fig 19 Leg(io) XIII G(emina) 20. -Stampild imprimata defectuos pe olane, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (neinv.) si, in pozitie secundard, in castru, angi Biblioteca Documentara Batthyaneum (inv. 1236). Cartus dreptunghiular; [= 6,90 em; h = 2,2 em; hl = 0,8-1,5 em; It = 5,5 cm. Ligatura, L > E. Inca Fig. 20 Leg(io) XII G(emina) 2. — $4ampila imprimata pe olane, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 904, 911, 912). Cartus dreptunghiular; | = 8,3 cm; h= 2,2 em; hl = 0,9-1,6 cm; It = 6,2 om. Ligaturi: E+ G, X +1 sil + I, Litera L are o prelungire a hastei orizontale; G sunt in forma de C J. Szildgyi, TelD. p. 43, or. I, 58. Fig 21 es Leg(io) XII G(emina) J. Szilagyi repertorizeaza gresit acest tip de stampila, de pe 0 caramida, sila Muz. Aiud 22. - $tampila imprimata pe olane, descoperite in zona esticd pretoriului guvernatorului (propr. Hinger) gi, in pozitie secundard, in castru, la Palatul Apor (inv. 1815). Cartus dreptunghiula 7,3 om; bh APVLYM — INSTRYMENTVM DOMESTICYM 19 hl = 0,8-1 cm; It = 6,4 cm. Ligaturd, a 5 turd, I + G. it superioara a cartusului; G este fn forma de om erences C.L, Baluyé, Apulum 33, 1997, p, 152-153, tip Ag n. X, 1, 2 Fig. 22 Leg(io) XII G(emina) 23. - Stampild i i ; @ imprimata pe olane, descoperite 1 guveratorti iu 914-916) Cay digpinghiig = 85 om; 1 om .8-1,2 em; I= 7,5 em, Ligatur’, E+ G. Lit want in forma de C: srerpatcr Gust 78 om Liga, EG. Lite G sunt fn frmi de C 41. Sriligyi, TaD. p. 43, ne. IV, 63 Fig. 23, Leg(io) XIII Glemina) 24. — Stamp ila imprimata imprimata pe tigle pentru acoperis, descoperite la nord de pretomulguvernstoratu inv 199). Cari depnghiat 173 h = 2,9 em; hl = 1,4-1,7 em; It = 6,5 em. Prima litera G este in forma de C. ©. L, Baluya, Apalum 33, 1997, p. 153, tip Ay me XI 1, 2 Fig, 24 SAN) er — 28.-Stampila i td pe cl imprimatd pe c&ramizi dreptunghiulare (inv. 1179) Be tigle pentru acoperis (in. 786), descoperite la pretoriul, Guvematorlu- glans Carns Greptunghivlar; != 9,2 em; b= 3,4 em; hl = 1,2-1,8 em; It = 7,2 em igaturd, E ¢ G +X ~ I. Litera L are hastele in unghi obtuz; X este inclinati Cee ee tte wastele in unghi obtuz; X este inclinata; ©. L. Bala, Apulum 33, 1997, p. 153, tip Ag, ne. XI, 1, 2, Fig. 25 Leg(io) XII G(emina)20 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 11/6 26.—Stampild aseminatoare cu precedenta imprimata pe tigle pentru acoperis, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorulul (inv. 1529) Cannas dreptunghiular; 1 = 8,8 cm; h= 3 om; hl = 1,4-2,1 em; It = 7,2 om Ligaturd, G+ X +1. Literele G au ductul unghiular; X este inclinat CC. L. Batuyi, Apulum 33, 1997, p. 154, tip Ag. ne XID, 1 Fig. 26 VEGING | on SSS 27. Stamp ila imprimata pe cirimizi dreptunghiulare, descoperite ta pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 407, 409 md, 434, 453, 527), Tn zona ivesticd (inv. 1499-1502), pe Platoul Romanilor (inv. 447 md), la Partos (inv. 1171) si, in pozitie secundara, Ia Catedrala romano-catolicl (inv. 1436); pe Lieimint patrate de la pretoriul guvematorului-glacis (inv, 431) si pe Platoul Romanilor (inv, 460). Cartus dreptunghiular; |= 8.4 em; h= 4 em: hl = 2-2,6 em: Ths cm, Litera L are hastele in unghi obtuz; E are hastele orizontale dispuse ‘oblic; G sunt in forma de C; X este ca o eruce; G final’, de dimensiuni mat mici este Incorporata in cartus, B. Caemi, ATEvk. 12, 1903, p. 99. ne. 1175 J. Szilégyi, TEID. p. 43. nr. Vs 77 E, Zefleane, fiso $17. Fig, 27 Leg(io) XI G(emina) ‘Acecasi stampila, la Cenad (IDR, 111/1,277 a) si, in pozitie secundara, la Biserica evanghelicd din Sebes (V. Wollman, AcaMN. 7, 1970, p. 177, nn. 14 a, in Muz. Sebes) 28, — $1ampild imprimati pe o tigld pentru acoperis, descoperits fortuit in castru (inv. 1219). Cartus dreptunghiular; | = 8 em; h = 3,2 em: bl 1.7-2 em; It= 7,3 em, Litera L este usor inclinati; G este in forma de C- VEC C) on 2m ned APVLYM ~ INSTRYMENTVM DOMESTICVM 2 1 29, ~ Stampila imprimati pe tigle pentru a pentru acoperis, descoperite la pret guveratoa goss Gv. 230) ttn zona la esti ‘prope Hinge) Carus sretunghir. |= 9.1 em; h= 32.om; = 2-2. ems [t= 78 om. Ligat 2 *G+X +L Litera L are hastele in unghi este diformati; primele Bc ee inghi obtuz; X este diformata; primele C. L, Baluya, Apulum 33, 197, p. 154, tip Ay. me XIV, 1, 2 Fig. 29 Leg(io) XII Gfemina) “ean Lamp ila imprimatd pe Viele petra scopes, deseoperit ta prctori guvemaiortunglacis (ins, 236 med 776). Carts dreptunghia 5 em; h = 3,5 om; hl = 1,4-2,5 cm; It= 8,9 om. Ligaturd, G + X. Litera Lare hastele in unghi obtuz; G finala este de dimensiani mai mati sii . in latura cartusului simon Inedita Fig, 30 Legtio) XIU G(emina) 31.-$tampila imprimatd pe citd nmol $ imprimata pe céramizi dreptunghiulare, descoperite in zo et petri guveratorli (props. Hinge) in poate soxundar, in cas, a Pat Aor in 182) Carty dengan 88m; h= 2,5 em 1,3-1,6 cm; It = 7,8 cm, Litera L are hastele in unghi obtuz. mr XV, 12 LEGX WIG Sat a CL. Baluya, Aputum 33, 1997, p. 154-155, tip Fig. 31 Leg(io) XIN Glemina) 32,—$tampila imprimata pe céramizi dreptunghi la pectoral guvernatrulelace (ns. 195, 363) Carty dreplnghiaar22 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 1116 1 = 8,9 cm; h = 2 em; hl = 1,7 em; It = 8 om. Literele L si E au o prelungire orizontala superioard; literele G sunt rastumate. 41. Szilagyi, TaD. p. 43, ne IV, 64 Fig 32 Leg(io) XIIL Gfemina) 33.-$ 1am pila imprimatd pe tigle pentru acoperis, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (propr. Hinger) si la sud-est de pretoriu (inv 1100). Cartus dreptunghiular, | = 9,7 em; h=3 em; hl = 1,6-2,3 em; It= 7,5 cm Ligaturi: L + E si G + X. Literele G sunt in forma de C; X este deformata, CL. Baluss, Apulum 33, 1997, p. 158, tip Ay, ne XVI, 1, 2 Fig, 33 Leg(io) XII Gemina) 34.-$1ampila imprimata pe caramizi dreptunghiulare, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (inv, 1503, 1672, 1737) si, in pozitie secundard, in castru, la Palatul Apor (inv. 1820); pe tigle pentru acoperis din zona estica a pretoriului guvernatorului (inv. 1733). Cartus dreptunghiular, 1 = 10,5 em; h = 2,7 em; hl = 2-2,7 cm; It = 8,7 om. Ligaturi: E+ G si X41 Interpunctio dupa legtio). Apuluan 33, 1997, p. 155-156, tip Ay. me. XVI, 1-5 LEGG V. Moga, Apulun 27-30, 1990-1993, p. 218, fig. 7/2 (mumai desenulh; C. L. Baluta Fig. 34 Leg(io) XI G(emina) 35.~$tampild imprimata pe cirimizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 948), in zona lui estic& (inv. 1753), la nord de Platoul Romanilor (inv. 1294), in pozitie secundard, la necropola de la Stadion (inv. 1437) si la Apulum neprecizat Muz. Sibiu, inv. A. 1971, A. 1972; pe carimizi patrate (inv. 402 md, 403, 772) si triunghiulare (inv. 718), descoperite la pretoriul guvemnatorului-glacis; pe figle pentru acoperis APVLYM — INSTRYMENTVM DOMESTICVM 23 din acelasi loc (inv. 247 md, 768). Cartus dreptunghiular; | = 10,9 cm; h = 2,8 cm; hi = 1,8-2,4 em; It = 9,3 om. Ligaturi: L + E + G si X +I. Cifta X este incorporata in cartus. Inedit Fig. 35 Leg(io) XIII G(emina) Datare: incepand cu domnia lui Marcus Aurelius (vezi nr. 4), Aceeasi stampila, la Benic (IDR. III/4,62) si la Dostat (N. Branga, Htalicii si veteranii din Dacia, Timisoara 1986, p. 245, fig. 74/6). 36.-$1ampild imprimats pe ciramizi dreptunghiulare, descoperite la nord-vest de Partos (inv. 395 md). Cartus dreptunghiular; I = 11,1 em; h=3,7om; hi 2 cm; It= 8,1 em. Literele sunt deformate si aplatizate. CL, Balu’, Apuium 33, 1997, p. 156, tip Ay. ne, XVI 1 Fig. 36 Leg(io) XI G(emina) 37. ~ Stamp ila imprimata pe tigle pentru acoperis, descoperite la nord de pretoriul guvenatorului (inv, 624) si, in pozitie secundara, in castru (inv, 1216). Cartus dreptunghiular; | = 10,4 em; h = 2,4 em; hl = 2 em; It = 9,5 em. Central, urma cuiului de fixare a manerului, Incdit Fig. 37 Leg(io) XIII G(emina) hooked _ 38. $eampild imprinata pe cdvimici dreptunghiulate, deseoperite in zona estica a pretoriului guvematorului (neinv.) si, in pozitie secundard, in castru (inv, 1232), Cartus dreptunghiular; 1 = 11,3 em; h = 2,8 em; hl = 1,7- 2,3 em; It= 9,5 em. Literele G sunt in forma de C si de dimensiuni mai mari C. L, Baluts, Apulum 33, 1997, p, 156, tip Ay ne. XIX, 1, 2. Fig. 38 Leg(io) XIII Gfemina)24 INSCRIPTULE DACIEI ROMANE, 1/6 39.-$tampild imprimata pe cdrimizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 626, 720, 762), la sud-est de el (inv. 466, 699) si la Apulum, neprecizat (Muz. Deva, inv. 2398, 2405-2408); pe carimizi patrate, descoperite pe Platoul Romanilor (inv. 1200, 1201) si la Apulum, neprecizat (Muz. Deva, inv. 2399, 2400); pe figle pentru acoperis de la sud-est de pretoriu (inv. 698). Cartus dreptunghiular; 1 = 12 em; h= 3,2 em; hl = 1,4-2,2 em; It = 10 cm, Litera G finala este inversata si incorporaté in latura micd a cartusului. B, Coorni, ATEvk. 7, 1895, p. 49, ne. 11, 1 LEG: ENS ae nr cae Aceeasi stampili, la Muz. Arad (IDR. III/1, p. 254, fig. 207 a); la Muz. Deva (DR. HII/2, S41, 1), dar gresit de la Sarmizegerusa, M, Badau Wittemberger documenteaza ci matcrialele tegulare cu stampila legiunii XIN Gemina, cu sau fir antroponim, au fost aduse la Sarmizegetusa in epoca ‘moderna si nu provin din sipiturile de aici (ActaMN. 24-25, 1987-1988, p. 615-618). La Muzeul National Bucuresti si la Muz, Deva sunt mai multe materiale tegulare cu stampild identicd, neinventariate, inedite 40. — $a mp ila imprimati pe ciramizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvematorului-gacis (inv. 418, 422, 468 urma de Iaba de caine, 410); pe figle pentru acoperis din zona estica peretoriului guvernatorului (inv, 1600 ce) si, in pozitie secundara, in castru (inv. 1397), Cartus dreptunghiular, 1 = 10,6 em; h = 3,1 cm; hl = 1,7-2,2 em; It= 9,8 em. Ligaturi G+X si1+1+G. Litercle G sunt in forma de C. La uncle stampile litera LL este diformata si ultima hast’ a numdrului legiunii este prinsé, cu doua bare orizontale, de G finala. 4. Seiligyi, TalD. p. 43, ne, IV, 72; E, Zefleany, fa 823 Fig. 40, 40 a Leg(io) XIII Gemina) APVLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICVM 25 41. ~ $tampila imprimata defectuos pe cirimizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 559 md). Cartu dreptunghiular; |= 13 em; h= 3 em; hl = 1,2-1,7 em; t= 9,6 em, Textul este flancat de doud proeminenfe triunghiulare C. L, Batuyé, Apulum 33, 1997, p. 156-157, tip Ay, nr. XX, 1 Fig. 41 Legfio) XIII G(emina) _ 42.~S1ampild imprimata pe céramizi dreptunghiulare, descoperite in zona estici a pretoriului guvernatorului (inv. 1519, 1556). Cartus dreptunghiular; | = 12,4 em; h = 3,2 em; hl = 2,1 em; It= 10.2 em. Litera G de la leg(io) este incorporata in bara de supralinicre a numarului legiunii interpunctio dupa legtio), XIM si Gfemina). . C. L, Batups, dputun 33, 1997, p. 157. tip Ay me XXL 1, 2 Fig. 42 Legtio) XI G(emina) 43. ~ Stam pild imprimati pe ciramizi patrate, descoperite intr-o instalajie de Aypocaustum din zona esticd a pretoriului guvernatorului (iny. 1627 md). Cartus dreptunghiular; | = 13 cm; h= 3 em; hl = 2-2,3 em; MW 11,2 om, Ligaturi, L + E + G + X. Central, urma cuiul de fixare a manerului; interpunctio dupa litera G finala. ©. L, Baud, Apulum 33, 1997, p. 157, tip Ay ne. XXIL, Fig. 43 Leg(io) XII G(emina) 44. $¢ampild imprimati pe caramizi dreptunghiulare, descoperite fortuit in ruinele unci clidiri de langa zidul estic al castrului (inv, 1447 cc, 1458-1460 cc, 1461-1463). Cartus dreptunghiular; 1 = 13 em; h = 3 cm, 10,4 cm. Litera G finala este mai mare.26 INSCRIPTULE DACIEI ROMANE, 11/6 C. L, Bilus, Apulum 33, 1997, p. 157-158, tip Ay, on. XXIIL, 1-6. | Fig 44 ll] Leg(io) XIll G(emina) 45. — §1a mp ila imprimaté pe cérimizi dreptunghivlare, descoperite la pretorial guvernstoraligh (inv. 432, 771, 794), im zona testa (ime 1562, 1670, 1724), in pozite secundara in castr (ins. 1395 md, 1801) sl necropota de Ia Stadion (inv. 1435), neprecizal ta Apulm (Muz. Bla) inv 674); pe carimizipitrate, deseopente ta pulum neprecizat (Muz. Alu, in 3661), Cary deepunghivlar, = 112 em: h= 3.2 em = 2-28 ems t= 938 cm, Ligaturi, X'+ 1. Litera G final, in forma de C de dimensiunt mai mici est incorporata in latura mica a cartusului. La uncle stampile, defectuos imprimate, literele L + E sunt incorporate in baza cartusului J. Sriligyi, TeID. p. 43, ne LV, TH E. Zefteam, fig 862 Fig 45, 45 Leg(io) XII G(emina) ‘Acecasi stampild, in ayezarea civilé de la Micia (Muz. National Bucuresti, neiny. Cf. L. Marghitan, RevMuz, 5, 1968, p. 446, nr. 3, fig. 3) 46.~ $1am pila imprimatd pe citamizi dreptunghivlare, descoperite in zona ested a pretoriulu) guvernatorulut (propr: Hinges) s! ta Paros (inv 725), Cartus dreptunghiular; 1= 14,5 em; h = 2,9 em; hl = 2-2,2 em; It = I, Ligatura, I+ 1. Central, urma cuiului de fixare a ménerului ©. L, Baluta, Apulum 33, 1997, p. 158, tip Ay, nt XXIV, L, 2 (LECMUS | Fig. 46 Leg(io) XII Gfemina) APYLYM ~ INSTRYMENTVM DOMESTICYM 27 47.— Stamp ila imprimata pe cdrimizi dreptunghiulare, descoperite 'a Apulum neprecizat (Muz. Blaj, inv. 6) si pe tigle pentru acoperis de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv, 228, 743 md). Cartus dreptunghiular, I= 14,6 em; h = 3,6 cm; hl = 2,4-2,6 cm; It = 12 cm. Ligaturd, G+ X. Litera LL este prinsa cu doud bare de laturd mica a cartusului; G este in forma de C; interpunctio dupa G finala. B. Csemi, ATE vk 7, 1895, p. 49, m1 CAM | i iy a Fig. 47 Leg(io) XI Glemina) 48. —Stampild imprimata pe céramizi dreptunghiulare, descoperite {a pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 449 aplicata de doua ori, cc, 454 md, 482, 774 md), la sud-est de el (inv. 439, 1071, 1257), in zona lui esticd (inv 1497, 1575 md, 1612, 1618) si, in pozitic secundard, la castru (inv. 425); pe Crimizi patrate de la sud-est de pretoriu (inv. 485) si din zona lui estiea (inv. 1738, 1750); pe tigle pentru acoperis descoperite la pretoriul guve! natorului-glacis (inv. 183, 234 md), la sud-est de el (inv. 191, 1103 aplicata de doud ori, 1259) si in zona lui esticd (inv. 1716), la nord de Platoul Romanilor Gny. 1380) si, in pozitic secundara, la castru (inv. 1204, 1207, 1208, 1218, 1222 md, 1230, 1806, 1807) si la Catedrala romano-catolica (inv. 1347): po tigle pentru placat, in pozijie secundara la castru (inv. 1396). Cartus Greptunghiular; | = 14,2 em; h = 3,4 cm; hl = 2,4 cm; l= 10,6 cm. Ligatura, E * G * X. Hedera, la inceputul randului; X are o bara orizontald in partea inferioara, B. Csemi, ATEVK. 9, 1897, p. 43, ne. 3; idem, AFMon. p. 534, nr 129; J. Seiligyi, TeID. P. 43, nr. IV, 60 probabil: F. Zefleanu, figa 818, PUES YG) st nn SSS ana Datare: incepand cu domnia lui Marcus Aurelius. 49.—$1ampild imprimata pe carimizi patrate, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (propr. Hinger) i pe tigle pentru acoperis Provenite din Apulum neprecizat (Muz, Cluj-Napoca, neinv.). Cartuy Greptunghiular; |= 13,1 em; h = 3,4 em; hl = 1,7-3,4 em; It= 12 em. Literele28 INSCRIPTIILE DACIEL ROMANE, 116 G sunt in forma de C; X este de dimensiuni mai mari si inscris& pe laturile lungi ale cartusului. CL. Baluya, Aputum 33, 1997, p. 158, tip Ag at. XXV, 1 2. LESS) seat aa 50.—$ tam pila imprimatd pe ciramizi de bolté, descoperite in ruinele unei clidiri de Langa Poligonul militar de tragere (inv. 1393). Cartus dreptunghiular; = 12,8 cm; h = 3,5 cm; hl = 2,6-3 em; It= 12,2 em, Ligatura, 1 +1. Litercle G au ductul discontinuu, CL. Batts, dputum 33, 1997, p. 159, tip Ags nts XXVE, 1 Fig, 50 Legfio) XII G(emina) Datare: mijlocul secolului al I-lea, dupa contextul arheologic. .~ $1ampila imprimati pe carimizi dreptunghiulare, descoperite la pretrial guvematorulti-glocis {inv 421, 443), in zona li etic (inv. 1597, 1654, 1700, 1748), la sud-est de el (inv. 1074-1076, 1081, 1108) si la nord (inv. 436), pe Platoul Romanilor (inv. 1246) si la nord de el (inv. 1329 md). jn pozitie secundar’ la castru (inv, 1234) si neprecizat la Apulum (Muz Sibiu, A. 3594, A. 3595); pe cirdmizi patrate, descoperite la pretoriul guverna- torului-glacis (inv. 397), in zona lui esticd (inv. 1570, 1640) si la Apulum neprecizat (Muz. Cluj-Napoca, I. neiny.); pe tigle pentru acoperis de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 207) si pe tigle pentru hypocaustum de la sud-est de el (inv. 1097, cu ciffa X incizati). Cartus dreptunghiular; | = 12.5 em; 3,5 cm; hl = 2,7-3,2 cm; It = 11,8 om. Literele G au ductul discontinuy; al, urma cuiului de fixare a ménerului J. Suildgyi, TgID. p. 43, nn. IV, 69; C. L, Baluya/C. Baluyd, EphemNap. 4, 1994, p. 151, ne 6, pl 1. S si ll. | WG XX secant APVLYM ~ INSTRYMENTVM DOMESTICYM 29 Cifta X incizata in lutul nears exprima, foarte probabil, norma de lucra, pentru aceasta specie de tigla, a unui cirimidar intr-o anumita unitate de timp Aceeasi stampilé, de provenientd nesigurd, probabil Ampelum sau Sard, {in Muz. Alba Iulia (inv. 1249, din colectia 8. Olea) si la Muz. Sebes, cumpar dintr-o colectie particulara (inv. 2462). 52.-$tampild imprimata pe cdrdmizi dreptunghiulare descoperite [a pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 577 md, 600, 621, 631 mé, 761 md, 765 md), in zona lui sudicd (inv. 1551), la sud-est de el (inv. 1027 md) si la nord de Platoul Romanilor (inv, 1386 md); pe c&rimizi cilindrice dintr-un hypocaustum de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 882); pe figle pentru acoperis din acelasi loc (inv. 205, $74 md), de la sud-est de pretoriu (inv. 1070, 1092) gi din castru, fortuit (inv, 622, 1026, 1223, 1810); pe segulae mammatae de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 602). Cartus dreptunghiular; | = 14,2 cm; h=3,5 cm; hl = 2,1-2,6 em; t= 13 em, Ligatura: G + X. Litera G final are ductul discontinuu, J. Sailégyi, TgID. p. 43, ne. IV, 70. Fig. 52 Legtio) XI Gfemina) Datare: incepand cu domnia lui Marcus Aurelius (vezi nr. 4) Acecasi stampila, la termele de la Micia, in Muz. Deva (IDR. I1M/2, 541.1 dar gresit de la Sarmizegetusa, si in Muz. National Bucuresti, inedite 53.~$1ampild imprimata pe cdrdmizi dreptunghiulare, descoperite la est de pretoriul guvernatorului (inv. 429 cc, si col. Hinger). Cartus dreptunghiular; 1 = 14 cm; h = 3,3 em; hl = 2,2-2,7 em; It = 14 cm. Litera G de la leg(io) este mai distanjata. CL, Raluys, Apulum 33, 1997, p. 159, tip Ag ne. XXVI, 1, 2 Fig. 53 Legtio) XIII G(emina) 84. $1ampild imprimata pe caraimizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 305 md, 410 md, 420 md, 541 md, 463, 474 dubla, md, 484 md), in zona lui estica (inv. 1578), la sud-est (inv, 1080) si la nord de el (inv, 440, 448 md), la nord de Platoul Romanilor (inv. 1295 md,30 INSCRIPTHLE DACIEI ROMANE, II1/6 1300), in castru, fortuit (inv. 1464) si la Apulum, neprecizat (Muz. Cluj-Napoca, neinv.); pe cArdmizi patrate din zona esticd a pretoriului guvernatorului (inv. 1732); pe figle pentru acoperis, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 187 md, 226, 235 md, 238 md, 241 md), la est (inv. 1550, 1873, 1757) si la nord de el (inv. 222, 223 md), in castru fortuit (inv. 1209, 1217, 1221, 1231), la Palatul Apor (inv. 1796 md, 1797 md, 1803 md, 1804) si, in pozitie secundard, la Catedrala romano-catolica (inv. 1349). Cartus dreptunghiular; 1 = 165 cm; h = 4 cm; hl = 2,9-3,4 cm; It = 15 cm. A, TalD. p. 48, ne. 1V, 73 Fig, $4 Leg(io) XII Gfemina) Datare: incepand cu domnia lui Marcus Aurelius, dupa context. Acceasi stampila, la Ampelum, provenita din colectia S. Olea (Al. Popa, Apulum 4, 1961, p. 271; inv. 1248); Cenad (IDR. HII/l, 277 b, fig. 192) gi in Muz. Deva (IDR. II1/2, $41, 1), dar gresit de la Samizegetusa, 55. - $1amp ila imprimatd pe caramizi dreptunghiulare, descoperite Ia pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 215 md, 704, 731 md), la sud-est de el (inv, 384, 437, 1077, 1079 urme de labe de caine, 1106), in zona Iui esticl (inv. 1706, 1741), la nord de Platoul Romanilor (inv. 1296, 1378) si la Partos (inv. 1114); pe caramizi de boltd de pe Platoul Romanilor (inv. 1111); pe figle pentru acoperig de la nord de pretoriul guvernatorului (inv. 754) si, in pozific secundar, la Catedrala romano-catolica (inv. 1348), la Palatul Apor (inv. 1210, 1808), la necropola de le Stadion (inv. 1439) si la Partos (inv, 1192). Cartus dreptunghiular; 1 = 16 em; h = 4,3 cm; hl = 3,1-3,8 om; It = 14,6 em. Inediti, Fig. $5 Legtio) XIII G(emina) Datare: incepand cu domnia tui Marcus Aurelius, dupa context. Aceeasi stampila, la Muz, Deva (inv. 2358, 2362), dar gresit de la Sarmizegetusa. 56. - Stamp ila imprimatd pe olane, descoporite 1a pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 907). Cartus dreptunghiular; { = 10 em; h = 2,5 em; 2,2 = 2,5 em; It = 9 em, Ligaturé, G + X +I. Literele sunt incorporate APYLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 31 if laturile lungi ale cartusului; L este arhaica; E are hasta vertical mai lung’; Ls ligyi, TaID. p. 43, ne. I, $6, ao ___57.~$tampild imprimata pe cérimizi dreptunghiulare, descoperite in zona estici a pretoriului guvernatorului (inv. 1526), Cartug dreptunghiular 1 = 114 om; h = 3 om; hl = 1,3-2,3 em; I= 88 om. Literele sunt inversate si dispuse sinistrovers, Numarul legiunii este supraliniat; litera L are hastele in unghi obtwz, ©. L. Baluys, apelin 33, 1997, tip Ags nx. XXVIIL 1 58.—$1ampila imprimata pe tigle pentru acoperis (inv. 1506) si pe tegulae mammatae (inv. 1527 alaturi de 0 stampila tip 61), descoperite in zona esticd a pretoriului guvematorului. Cartuy dreptunghiular; | = 8,5 em; h = 2,7 cm; hl = 1,1-1,8 em; It = 6,8 cm. Ligaturd, X + I. Litera L are hastele in unghi obtuz; G final este in forma de C si mai micd; procminenté unghiulari pe latura mica stings, ©. L, Baus, Aputum 33, 1997, p. 160, tip Ay nt. XXIX, 1, 2 LEG tic Fig. $8 Legtio) XT Gemina) 59. - $1ampila imprimati pe tigle pentru acoperis, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (inv. 1537, 1538, 1544). Cartus dreptunghiular; 1 = 8,3 cm; h = 3 cm; hl = 1,8-2 cm; It = 6,8 cm. Ligatura, L+E +G. Litera G finald este in forma de C; numarul legiunii, supraliniat, Proeminenté unghiulard pe latura mica stings:32 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 1/6 CL. Bala, Apulum 33, 1997, tip Ay, ne XXX, 1-3, Fig. 59 Leg(io) XII G(emina) beet ee ed 60.— Sram pila imprimata pe tigle pentru acoperis (inv. 1543, 1691, 1703) si pe tegulae mammatae (inv. 1528), descoperite in zona estic’ a pretoriului guvernatorului, Cartus dreptunghiular; | = 8,5 cm; h = 2,8 cm; hl = 1,6-1,8 cm; lt = 7 em. Numarul legiunii este supraliniat; proeminent unghiulard pe latura mica stanga a cartusului ©. L, Bila, Apuum 33, 1997, p. 160-161, tip A, ne. XXXI, 14 Fig. 60 Legfio) XI G(emina) 61.—$¢ampila imprimata pe cArdmizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 798) si pe fegulae mammatae din zona Jui esticd (inv, 1527 alaturi de o stampild tipul 58). Cartuy dreptunghiular, 1=9 cm; h = 2,8 em; hl = 1,7-2,1 om; It = 7,6 om. Ligatura, G + X. Litera L are hastele in unghi obtuz; G de la feg(io) este in forma de C; X, nealiniatd; nervur’ unghiulard pe Tatura mic’ sting’ a cartusului ned Fig. 61 Leg(io) XIL G(emina) 62. - §1ampila imprimats pe olane, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (propr. Hinger) si, in pozitie secundard, la castra (inv. 1237). Cartus dreptunghiular cu chenar; | = 8,1 em; h = 2,1 cm; hl = 11,2 em; It = 6,8 om. APVLVM ~ INSTRYMENTVM DOMESTICVM 33 ©. L, Baluté, Aputum 33, 1997, p. 161, tip Ay, ne. XXXI, 1, 2 Fig. 62 Legtio) XIII G(emina) a _ 63.~ Stamp itd imprimati pe cirimizi dreptunghiulare, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (inv. 1630 md). Cartus dreptunghiular cu chenar; | = 13,2 em; h 3 cm; hl = 1,8-2 cm; It = 11,5 em. Ligatura, X ¥L Interpunctio dupa leg(io). . CL, Baluyd, Apufum 33, 1997, p. 161-162, tip Ag, nr. XXXILL, 1 | Fig. 63 | Leg(io) XU G(emina) —— 64. — Stam pila imprimata pe cérimizi dreptunghiulare, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (inv. 1491 si propr. Hinger). Cartug dreptunghiular eu ehenar interior; 1 = 13,3 em; h = 3,7 em; hl = 2-2,3 om It = 10 em . CL, Baluts, Apulum 33, 1997, p. 162, tip Ag af. XXXIV, 1, 2 Fig. 64 Legtio) XII G(emina) 65.-$0am pila imprimata pe cdramizi dreptunghiulare, descoperite la Pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 446 md) si in zona lui estic& (propr. Hinge?) Cartus dreptunghiular cu chenar; | = 13,9 em; = 3,6 em; hi = 1,7 — 2,2 om; 't= 11 em, Literele G sunt in forma de C; urma cuiului de fixare a manerului ©. L. Baluts, Aputum 33, 1997, p. 162, tip Ay, ne. XXXY, 1, 2 Fig. 65 Leg(io) XIII Glemina)4 INSCRIPTILE DACIEI ROMANE, 16 66. ~ $¢ampila imprimata pe tegulae mammatae, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (neiny.) si, in pozitie secundara, pe 0 carimida dreptunghiulara, descoperiti in castru, la Palatul Apor (inv. 1795) Cartug dreptunghiular cu chenar; | = 15,4 em; h = 3,6 cm; hl = 1,8~2 em; t= 13 cm. Literele G sunt in forma de C; interpunctio dupa leg(io) si numarul legiunii, C. L. Bala, Apulum 33, 1997, p. 163, tip Ay, ne XXXVI 1, 2. Fig. 66 Leg(io) XI Gfemina) 67. — Stam pila imprimata pe caramizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 488, 567 md, $75 md, $89 md, 591 md, 619 md, 766 md), in zona lui esticd (inv, 1557) si nordicd (inv. 442 md, 443, 1147 md); pe caramizi patrate pentru hypocaustum (inv. 1751 md) si cilindtice (inv, 1583), descoperite in zona estica a pretoriului guvernatorului si la Apulium neprecizat (Muz. Blaj, inv. 676); pe tigle pentru acoperis, provenite de la pretoriul guvematorului-glacis (inv. 239 md), de la nord (inv. 1180 md) si de a sud-est de el (inv. 1101, urme de picior de porcina). Cartus dreprunghiular cu chenar; 1 = 15,6 em; h'= 4,8 em; hl = 2,2-2,6 em; t= 12,6 em, Litercle G au ductul discontinuu. B. Cscmi, ATEvk. 9, 1897, p. 43, ne. 3; 1. Sziligyi, TID. p. 43. 1. V, Fig. 67 | Leg(io) XIII G(emina) Aceeasi stampild, de provenient necunoscutd, la Muz. Arad (IDR. III/1, p. 254, fig, 207 ) si la Muz, Deva, probabil de la Micia (inv. 2385) 68. — Stampila imprimatd pe carimizi dreptunghiulare (inv. 430, 465. 486); pe clrimizi cilindrice (inv. 883, 1122) si pe tigle pentru acoperis (inv. 726) toate Gescoperite la pretoriul guvernatorului-glacis. Cartus dreptunghiular cu chenar APVLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 35 interior; 1 = 13,2 em; h = 3,8 em; hl Literele G sunt in forma de C, iar L 24-2,7 om; It= 11,5, Ligatur’, G + Xx. E sunt distanfate de G> B. Csemi, ATEvk 12, 1903, p, 100; E. Zefleanu, fsa 738 Fig. 68 Legtio) XU Gfemina) 69.~$rampild imprimata pe ca ; i i pe c&rimizi dreptunghiulare, descoperi in sud-est de prtorul guvematorulut (inv. 1102) ¢ in sone tal cenege ee i ) $i in zona lui estic’ (c Hinger), Carus dreprunghiar cu chenar; |= 15 em: h= 4 em nl =2-8 mn = 11,7 em, Literele G sunt in forma lispuse in unghi Ke TET em. Literele G sunt in form de C, iar I are hastele dispose in unghi CL, Bas. spun 33, 1997, p. 163, tip Ay. nn. XXXVU, 1, 2. Fig. 69 Legtio) XIII Gremina) 0.- Stamp ila ion a i14 imprimatd pe cardmizi dreptunghiulare, descoperite la pretrial guvematoufi-lasis (in, 724,769), in zona ii ced (nv 1310) 1 sud-est de el (inv. 1107 la nord de Platoul Romanilor (inv. 1299); pe tile penta scopes descoperit la nord de pretoriu (inv. 1258), in pozitie secundara a je romano-catolicé (inv. 1345), si neprecizat la Apulum (Muz Cluj-Napoca, neinv.; Muz, Aiud, inv, 3642; Maz Oradea, inv. 14009), Cart reptunghiular ew chenar interior, L= 13.1 em; h = 39 em hl = 2 2.oem, = 11,5 cm. Linie mediand discontinua si in planuri diferite care afecteaza unele litere; G sunt in forma de C iar E este mai groasa ss & Ceci TEVA 4. 1891, p25. 28; idem, AP Mon p.S27 S43 Sri TD. 33, ne. V 78; S. Dumittagcu/V. Moga, Apulum 26, 1990, p. 176-177, nx. 4, pl VE, 1 Fig. 70 Legtio) XII G(emina)36 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, II1/6 Datare: incepand cu domnia lui Marcus Aurelius, dupa contextul arheologic — in acelasi foc cu nr. 73, 74. 71, —$tampila imprimata pe carimizi dreptunghiulare, descoperite Ja pretoriul guvemnatorului-glacis (inv. 457). Cartus dreptunghiular, cu cate doua bare dispuse unghiular pe laturile mici; |= 13 cm; b= 2,8 em; hl = 1,6 2 em; It = 9,5 om. A LEGXIN GY Leg(io) vu Glemina) 72. — $tampild imprimata pe o cArimidi pAtrati, descoperita la pretoriul guvermatorului-glacis (inv. 487). Cartus fabula ansara inserisd intr-un Ureptunghi; |= 14,2 om; h=3 em; hl = 1,2-1,7 em: It= 9 em. Literele G sunt inversate; interpunctio dupa lego). B. Cseeni, ATEvK. 3, 1890, p. 41, ne. 16. Fig. 72 Leg(io) XIII Glemina) 73.-$tampild imprimata pe caramizi dreptunghiulare, descoperite la Pe emi atesiarna ae (inv, 399 md, 417, 427 md, 428, 458, 467 ind, 473 md, 483 md, 684 md, 791 md, 800), Ia sud-est (inv. 444 ec, 471, 564, 778, 779), la est (inv. 1078 urme de labe de caine) si la nord de pretoriu (inv. 435, 450), 1a nord de Platoul Romanilor (inv. 1301, 1373 md si ce, 1374 md, 1375 ce, 1377, 1379 md), in pozitie secundara, la castru (inv. 1233) si la necropola de la Stadion (inv. 1434 md, 1436 md, 1440), neprecizat, la Apulum (Muz, Aiud, inv. 595 md); pe cAramizi patrate, descoperite 1a pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 477 md); pe carimizi cilindrice, provenite de la nord de pretoriu (inv, 1188); pe tigle pentru acoperis, descoperite la nord (inv: 208) si la sud-est de pretoriu (inv, 1090), la nord de Platoul Romantlor (inv 1421, 1422) gi, in pozitie secundard, la castru (inv. 1211, 1214, 1215, 1220, 1228 md). Cartus tabula ansata, inscrisi intr-un dreptunghi; I= 14.2 cm; | 3.7 em; hl = 2-2,2 em; It = 10,5 om, Litera G finald este in form de C APVLYM — INSTRYMENTVM DOMESTICVM 37 J. Sziligyi, TelD. p. 43, ne. V, 83, Legtio) XII G(emina) Datare: incepand cu domnia lui Marcus Aurelius (vezi nr. 70). 74. $tam pila imprimata pe carimizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv, 416, 423, 456 md si cc, 486 md, 530 ind si ce, $71, $72 md, 573, 576, 581 md, $82, $83 urme de labi de cine, 384 md, 587, 592, 594, 596 md, 597, 599, 603 md, 604 md, 607, 608 md, 610, 612 md, 613, 616 md, 617 aplicata de doua ori, 623 md), in zona lui nord-estic& (inv, 1138 md, 1139 md, 1140, 1141 md, 1142, 1143 md, 1144-1146 md) gi esticd (inv. 1581, 1590, 1618, 1664 md, 1722, 1766), la sud-est (inv. 413, 795) si la nord de el (inv. 628), la nord de Platoul Romanilor (inv. 1297), la Partos (iny, $80, 595, 605, 609, GIL, 614, 615, 618, 625, 632, 633, 723, 763) si la Jateraria militard de la sud de Dealul Furcilor (inv, 518 md, cu text incizat, infra 310); pe caramizi cilindrice (inv. 884) si de tip nedeterminat (inv. $62 md), descoperite 1a pretoriul guvernatorului-glacis si la Partos (inv. 565; pe tigle pentru acoperis de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv, 184, 186 md, 203, 2 aplicata de dous ori si md, 248 md), in zona lui esticd (inv. 1694, 1809) si la sud-est de el (inv, 1094, 1095), la Partos (inv, 747, 764) si, in pozitie secundara, la Palatul Apor (inv. 1205); pe regulae mammacae, descoperite pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 784). Cartus tabula ansata, inscris& in dreptunghi; | = 16,6 cm; h = 3,9 cm; hl = 1,9-2,2 em; It = 11,6 cm. Litera G are forma de C; X este ingrosata si usor inclinata; L are hasta orizontala scurti; ansele sunt tiiate de bare verticale 4. Ssilégyi, TetD. p. 45, ne. V, 82; E. Zefleanu, fia #16; V. Moga, Apulum 23 30, 1990: 1993, p. 218, fig. 7/1 (aumai stampila de la Apor) Leg(io) XII G(emina)38 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, HI/6 Datare: incepand cu domnia lui Marcus Aurelius. Aceeasi stampila, la Ampelum sau Sard (R. 1247, inedita, din colectia S. Olea), la Cricau (in curtea Bisericii reformate descoperite la restaurarea din a. 1958, inedite) si la Tibru (IDR, T/4, 59). De provenient& nccunoscuté, in Mu. Arad, inedita, siin Muz, Sebes, proveniti de la Scoala germand (V, Wollmann, ActaMN. 7, 1970, p. 177, nr. 14 d). 75. $tampild imprimata pe tigle pentru acoperis, descoperite pe Platoul Romanilor (inv. 1112) si pe tigle pentru placat de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv, 217, 785) si de Ia sud-est de el (inv, 1093). Cartus in forma de dublu trapez isoscel inscris in dreptunghi; | = 8,8 em; h = 3,5 cm; hl = 1,7-1,9 cm; It = 5,7 cm, Ligaturi X + T. Hastele verticale ale numérului legiunii sunt inegale. L, Opti, MucUnirt.p. 29, nt. 13; E. Zefleanu, fsa 825. Fig. 95 Leglio) XII Gfemina) Aceeasi stampilé, la Calugareni (CUZ. IIL, 8064, 1 w, x; V. Moga, Apulum 10, 1972, p. 160) 76. $tampild imprimata pe tigle pentru acoperis, descoperite in zona esticd a pretorului guvernatorului (propr. Hinger) si, in pozitie secundaria, in castru, la Palatul Apor (inv. 1798, 1800). Cartus dreptunghiular cu chenar interior si anse atipice; 1 = 16,5 cm; h = 4 em, hl= 2,5-2,8 em; It = 12,6 em. Ligatura, G + X. Litera L este prinsd cu doud bare de latura mica a chenarului si G final, cu o bara; G este in forma de C; interpunctio dupa litera G finala, ©. L. Baluts, Aputun 33, 1997, p. 163-164, tip Ag, nt. NXXVUL, 1-3 Fig. 76 Legtio) XII G(emina) 77. -$tam pila imprimata pe caramizi dreptunghiulare, descoperite in zona estica a pretoriului guvernatorului (neinv.). Cartus dreptunghiular cu laturile mici dinfate; 1 = 12 cm; h = 3,1 cm; hl = 1,8-2,2 em; It = 9,8 cm, APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 39 Ligaturi: L + E si G + X. Literele sunt mérginite de linii paralele; X, al doilea 1 si litera G final sunt inscrise pe latura inferioaré a cartusului CL. Balu, Aputum 33, 1997, p. 164, tip Ay. ne. XXXIX, 1 Fig 77 Leg(io) XII G(emina) 78. - $tampild imprimata pe figle pentru acoperis, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 201), in zona tui estica (inv. 1540) si in pozitie secundara in castru (inv. 1225). Cartug format din doua trapeze isoscele algturate; = 8 em; h = 5 cm; hl = 1,3-1,5 em; It = 4,2 si 5 om. B. Csemi, ATEvk. 6, 1894, p. 25, nt. 93; idem, AF Mon, p. $27, nt $2; J, Srldgyi, TeID. . 44, ne. VI, 97; E, Zefleany, fsa 845, Este unicul tip de stampils tegulara din Dacia, fard antroponim, cu inscriptia dispusi pe dou randuri Materiale tegulare cu stampila de tipul LEG XII/ G, neincadrate tipologic, fiind pierdute, inaccesibile sau reproduse, la publicare, cu litere capitale, sablon, ‘mai sunt cunoscute la: Agnita (V. Moga, LegXIIIGem. p. 165. nt. 1. 23), Aiud G. Szilagyi, TglD. p. 42, nt. Il, 49), Ampelum, (1. T. Lipovan, SCIVA. 39, 1988, 1, p. 69, nr. 16), Ampoita (inedite, picrdute), Apoldul de Sus (IDR. 1IV/ 4, 15), Ariusd (IDR. TIL/4, 305 a, fig. 194 si p. 305 b), Berghin (inediti, Pierduta), Boita (DR. II/4, 84, fig. 43), Buccrdea Vinoasi (IDR. 11/4, 53), Bulei (DR. TOVI, p. 242), Calugareni (IDR. II1/4, 219 a, b), Cristesti ~ Mures (IDR. 1114, 150, fig. 74, dar gresit si la nr. 151), Danes (inedité, in Muz. Sighisoara), Dumbrava (DR. III/4, 38), Germisara (V. Moga, LegXilIGem. P. 18 si 165, nr. L, 4 cf. G. Téglas, Klio 10, 1910, p. S01, nr. 8 si p. 495; IDR. I1V/3, 226, 1), Garbova (IDR. T1V4, 3), Herepea (CIL. I 8064, | i), Mehadia DR. IIV/1, 101, fig. 77), Mircesti (DR. 11/4, 44), Micia (CIL. IM, 1629, 1h.40 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 11/6 si 8064, 1k), Miercurea Sibiului (IDR. TIl/4, 10), Moresti (V. Moga, LegXiliGem. p. 165, nr. 1, 18), Oigjdea (DR. IIK/4, 52), Oristioara de Sus (IDR, MHU3, 261, 1), Pauca (IDR. I1N/4, 34), Porolissum (CIL. MIL, 8064, 1 2 = 1629, 1 m; N. Gudea, ActaMP. 2, 1978, p. 70, nt. 1, pl. IV, 8; V. Moga, LegXIlIGem. p. 67 si 165, nr, 16 dar CIL. Ill, 8064, 1 y este alt tip), Petrosani (descoperita de I. Piso), V. Moga, LegXIl/Gem, p. 165, nr. I, 10), Poraissa (1.1. Russw/ Z. Milea, ProblMuz. p. 23, nr. 11 a), Razboieni-Cetate (IDR. IIl/ 4, 77 a), Sard (M. Mactea/ D, Protase, Matdrh, 5, 1959, p. 449, nr. 5), Slaveni DR. Il, 352, 524), Spalnaca (IDR. I11/4, 66), Straja (IDR. IiV/4, 40), Suceag (V. Moga, LegXiI/Gem. p. 165, nr. I, 15), Tibru (M. Macrea/ 1, Bereiu, Apulum 1, 1939-1942, p, 163); Tammaveni (EDR. I1V/4, 129). De provenienti necunoscuté, in col. 1. Constantinescu-Caracal (CIL. III, 8064, 1 d; C. Daicoviciu, AISC. 2, 1928-1932, p. $8, nr. 2 ¢, d = Dacica, p. 210, nr. 2 d), 1a Muzeul National Budapesta, 4 cirimizi vazute de B. Cserni in julie 1893, si la Muz. Cluj-Napoca (J. Szilagyi, TgID. p. 45, nr. V, 87; CML. TIT, 8064, 1 g = 1629, 1 g, dar nu de Ia Sarmizegetusa; CIL. I, 8064, | a-c = 1629, 1 a, ¢, cf. p. 1018; G. Téglas, AEM. 13, 1890, p. 199 f; idem, Klio 10, 1910, p, 502, nr. 3; idem, Klio 11, 1911, p. 499 a; J. Szilégyi, TgID. p. 42, nr. IV, 61; p. 43, nt. V, 79 si V1, 89 N. Gudea, Apulum 16, 1978, p. 144; V. Moga, LegXHIGem. p. 165, nt. 1, 1) 79.-$tampila imprimata pe cdramizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 777 md), in zona lui esticd (inv. 1567, 1650, 1682, 1689) si, in pozitic secundara, la nectopola de la Stadion (inv 1438); pe earimizi patrate din zona esticd a pretoriului guvernatorului (inv. 1568, 1607, 1629, 1623-1634, 1636, 1653, 1655 md, 1662, 1739 md); pe carimizi de boltd (inv. 1704 md) si pe tigle pentru acoperis (inv. 1530, 1549, 1668, 1671) descoperite in aceeasi zona si, in pozitie secundard, in castru la Palatul Apor (inv. 1819 md). Cartus dreptunghiular; 1 = 9,3 em; h = 2,6 em: hl = 14-16 cm; It = 8 om. Litera L are bratele in unghi obtuz; la E barele orizoniale sunt triunghiulare; G sunt in forma de C. La stampilele-negativ mai uzate literele sunt mai groase. CL, Baluts, Aputun 33, 1997, p. 138-139, tip As, nt. 1, 1-23, ECM) (UMC) SS Sa ~ Fig. 79 a, 796 Leg(io) XII Ge(mina) APVLYM ~ INSTRVMENTYM DOMESTIC 41 80. $1ampild imprimata pe cArimizi pitrate, descoperite in z pretoriului guvernatorului (propr. E. “Hinger) rt ae a Cluj-Napoca, neinv:); pe figle pentru acoperis, descoperite in acceasi zond (neinv.) si la Partos (inv. 211). Cartus dreptunghiular; 1= 9 em; h= 3 cm hl = 1,5-1,9 em; It= 9 em, Litera E de la leg(io) este usor inclinati. Pe unele materiale tegulare, literele sunt mai groase din cauza uzurii stampilei-negatiy. ©. L, Baluys, Apudum 33, 1997, p. 139-140, tip Ay, ne Ml, 1-4. aS Fig, 80, 80 Leg(io) XIII Ge(mina) 81. Ja nord de Platoul Romanilor (inv. 1306), Cartus dreprunghiutar, 1 = 9,6 em: $tampild imprimata pe earamizi dreptunghiulare, descoperite h= 2.8 em; hl = 1,6-1,8 em; It= 7.1 em, Literele G si X nu sunt aliniates peste litera’ finala este urma alveolar a cuului de fare a minealen ©. L. Bald, Aputum 33, 1997, p. 140, tip Ay. ne, It, 1 voor nconmn | UEGLMIEE Datare: incepéind cu domnia lui Marcus Aurelius, dupa contextul arheologic. 82.— $1ampil a imprimati pe tigle pentru acoperis, descoperite la brstoril guveratorluisglacis (inv. 190 ce, 240 md) spe tig pen placa, din acelasi Toc (inv. 214), Cartuy dreptunghiular: 1 9,7 em: h = 2.5 om; 1 = 14-17 em; t= 86 em, Ligaturd GX. Litera L ate hastele in unghi obtuz; lterele G sunt in forma de C; E finali are hasta verticalt mai lung central, urma cuiului de fixare a manerului , C. L. Baluts, Aputum 33, 1997, p. 140-141, tip Ay, nr IV, 1-3, Fig, 82 Leg(io) XIM Ge(mina)INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 11/6 a A descoperite in 83. -$iampild imprimata pe igle pentru acoperis, zona esticd a pretoriului guvernatorului (iny. 1557 md si propr. Hinger). Cartus reptunghiular; t= 9,3 cm; h = 3,2 em; h= 1,3-1,8 em: It= 7.9 cm. Ligaturs, G +X +1. Litera L are hastele in unghi obtuz; G sunt in forma de C si inclinata, C. L. Baluta, Apulum 33, 1997, p. 141, tip Ass mr. V1, 2 eCuuc Se Fig, 83 Legtio) XII Ge(mina) a A pe ru acoperis, descoperite la 84. —Stampila imprimata pe tigle pentru acoperis, | rite a pretoriul guvernatorului-glacis (inv, 194 md), in zona Tut ested (in: ster) 6 Ta sud-est de el (iny. 1096). Cartus dreptunghiular; 1 = 10,2 em; em; hl = 1,8-2 em; It = 9 em. CL, Bald, Aputim 33, 1997, p. 141. tip Ay me. VE 1-3 Fig. 84 Leg(io) XIM Ge(mina) tamp ila imprimata pe tigle pentru acoperis, descoperite la pst germfree (y 799 yin na ested (env). Dap in sens invers este imprimatd si stampila unei figlinae civile, cu litercte PCLO (infra 303). Cartus dreptunghiular; 1 = 10,6 em; h = 3,1 em; hl = 2, 2,8 em; It = 8,5 cm. Ligaturé X + I. Litera L este de dimensiuni mai mici; prima litera G are forma de are de cere; a doua este ea C; X este de dimensiuni mai mati. C.L. Batuyd, Aputum 33, 1997, p. 142, tip Ay. ne. VIL 1s 2 Fig 85 Legtio) XII Getmina) a PCLO APYLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICVM 43 Este singura atestare, pe materiale tegulare, a unei stampile a legiunii XII Gemina alaturi de o stampila a unui carimidar civil 86.—$¢a mp ila imprimatd pe cArdmizi dreptunghiulare, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (neinv.) si la Partos fortuit (inv, 793). Cartus dreptunghiular; 1 = 13,1 em; h = 3,2 em; hl = 1,1-2 om; It= 11 cm, Ligatur’ X + I. Ultimele doua bare ale numérului legiunii sunt mai scurte; primul G este in forma de C. ©. L. Balsa, Apulum 33, 1997, p. 142-143, tip A,, nr, VII, 1, 2 USC xWGk 87.-$1ampild imprimata pe caramizi dreptunghiulate, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (neinv.) si la nord de Platoul Fig, 86 Legtio) XI Ge(mina) Romanilor (inv. 1400), Cartuy dreptunghiular; 1= 13 em; h = 2,8 em; hl = 1,6- 1,9 cm; It = 11,5 em, Ligaturd G + X. Central, urma cuiului de fixare a manerului C. L, Balu, Aputum 33, 1997p. 143, tip As. ne IX, 1 2 | Fig. 87 GX) J GE Leg(io) XII Ge(mina) aa Datare: incepéind cu domnia lui Marcus Aurelius, dupa contextul arheologic. 88. - $1ampild imprimata pe olane, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 900) si in zona Ini estica (neiny.). Cartus dreptunghiular cu latura mica stings dubla; | = 7,8 em; h = 3,3 em: hl = 2,3 2,5 cm; It = 7,1 cm; ligaturd G + E intr-o grafie unica pe stampile tegulare. G de la legfio) este in forma de C. ©. L. Balu’, Apulum 33, 1997, p. 143, tip Ay, nt. X, 1, 2. Fig, 88 Leg(io) Ge(mina) trad os beeiaheed“4 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, H'6 89. — Stampila imprimata pe tegulae mammatae, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 732 imprimati de doua ori). Cartus dreptunghiular, 1 = 9,5 cm; h = 3,2 cm; hl = 1,1-1,7 om; It= 9,5 em. Litera L este arhaica; numarul legiunii, supraliniat B. Cserni, AFMon. p. 527, nt. 87; J. Sritigyi, TelD. p. 44, nt. V, 86; E. Zefleanu, figa 810; V, Moge, LegXIIGEM. p. 165, ne. 1, 1 Le bed Fig, 89 G Xa Ge Leg(io) XII Ge(mina) 90. —S1am pila imprimata pe tigle pentru acoperis, descoperite pe Platoul Romanilor (inv. 1163). Cartus dreptunghiular; 1 = 11 em; h= 3,4 em; hl = 1,8-2 cm; It = 8.2 cm, Numarul legiunii este supraliniat CL. Balu, Apion 33, 1997, p. 143-144, tip Ags ar Xt, 1, 2 Fig. 90 Leg(io) XII Germina) Acccasi stampila, pe materiale tegulare, in Muz. Deva (IDR. 11/2, 422), dar gresit de la Sarmizegetusa. 91.-§1amp ila imprimata pe cdramizi de boltd, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (inv. 1713) si pe figle pentru acoperis din acecasi zoni (inv. 1522, 1552, 1599) si in castru la Palatul Apor (inv. 1821). Cartus dreptunghiular; 1 = 10,7 em; h = 3 em; hl = 1,9-2.3 cm; It = 8,5 om. Ligauri: L + E, G +X si 1+ 1+ I. Literele G sunt in forma de C; X este diformata; numarul legiunii, supraliniat V. Moga, Apulum 27-30, 1990-1993, p, 219, fig. 7/3, desenut stampitei de la Palarul ‘Aor; C. L, Balu’, Apulum 33, 1997, p. 144, tip As, XH, 1-5, Fig. 91 Leg(io) XIII Ge(mina) APVLVM ~ INSTRYMENTVM DOMESTICYM 45 92.—$tampild imprimata pe cardmizi dreptunghiulare, descoperite fn ruinele unei cliditi din apropierea Iaturii nordice a castrului, sub Sala de mese a cizinmii de King& poarta principala a cetatii medievale (propr. D ‘Cemea si neiny.). Cartus dreptunghiular; |= 11,9 em; h = 3,7 em; hl = 2-2,7 em; It = 11,6 om. Litaturé L + E + G. Numarul legiunii este supraliniat; X este incorporat in linia de supraliniere; interpunctio dupa leg(io) si numarul legiunii ©. L, Baus, Aputum 33, 1997, p. 145, tip Ay, ne. XII, 1, 2 Fig. 92 Legtio) XII Ge(mina) 93.- $1ampila imprimata pe tigle pentru acoperis, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 561 md), in zona lui esticd (neinv.) gi al Apulum neprecizat (inv, 193 md). Cartus dreptunghiular cu chenar interior; 1 = 10 em; h = 3.4 em; hl = 1,9-2,2 om; t= 7,6 em. Ligatura L + E. Literele G sunt in forma de C, iar E au hastele oblice. CL, Bala, dputum 33, 1997, p. 145, tip Ay, me. XIV 1-3. Fig. 93 Leg(io) XIL Ge(mina) 94. —$1ampild imprimata pe tigle pentru acoperis, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (neinv.), la nord de el (inv. 787), 1a nord de Platoul Romanilor (inv. 1304) gi, in pozitic secundara, langa Palatul Apor (inv, 1212) si la Catedrala romano-catolica (inv. 1351 md, 1352 md, 1533, 1534 md, 1535 md). Cartus dreptunghiular cu chenar interior, = 14,2 em: = 3,6 cm; hl = 1,7-2 om; It = 10,2 cm. Ligaturi L + E + G, Litera L este mai ‘groasi si in forma de lambda; interpunctio dupa Ge(mina); E finala este mai mica C. L. Balufa, Apuluom 33, 1997, p. 145-146, tip Ay, nf. XV, 1-9, Fig. 94 Leg(io) XIII Ge(mina)46 INSCRIPTIILE DACIEL ROMANE, 11/6 Datare: incepand cu domnia lui Marcus Aurelius, dup context. 95. - Stamp ila imprimati pe tigle dreptunghiulare, descoperite in zona estic& a pretoriului guvernatorului (neinv.). Cartus dreptunghiular cu cate doud bare dispuse unghiular la laturile mici; | = 12 em; h = 3 em; hl = 1,2~ 1,9 cm; It = 7,3 cm. Ligaturi: E + G, X +I sil +1. Litera L este mai mica; literele’G sunt in forma de C si mai mari; XIII este inscris intre linii; X este incorporata in linia de subliniere J. Szilagyi, TID. p. 43, me 79. Fig 95 Legtio) NIL Ge(mina) Aceeasi stampild, la Porolissum (N, Gudea, detaMP, 2, 1978. p. 66-67. pl. IV, 8) 96.—$1ampild imprimata pe cardmizi patrate, intens afumate si pe tegulae manmatae, descoperite in ruinele unei cliditi de angi cea de la nr. 92 (inv. 1828 si propr. D. Cernea) si in zona esticd @ pretoriului guvernatorului (propr. L. Opris), Cartus dreptunghiular cu proeminenje unghiulare 1a laturile mici; 1 = 13,2 em; h = 3.2 em; hl = 2-2,3 cm; It = 10,5 cm, Literele L si E finala sunt prinse de procminenfele unghiulare: X este incorporata in linia de supraliniere a numérului legiunii; interpunctio dupa leg(io) si numdrul legiunii ©. L. Balugs, Apuum 33, 1997, p. 146-147, tip Ay, nt. XVI I, 2 Fig, 96 Leg(io) XII Ge(mina) ewe 97. $1.amp ila imprimata pe cAramizi dreptunghiulare, descoperite in zona esticd a pretoriului (neinv.”) $i pe cardmizi patrate, afumate, provenite din acclasi context arheologic cu materiale tegulare de la nr. 92 5 96 (inv. 1827 si propr, D. Cernea). Cartus tabula ansaia inscrisé intr-un dreptunghi; 1 = 14,2 om; h = 3,7 cm; hl = 1,6-2,4 cm; It = 9,3 cm. Ligaturi: X + G, X +1 iG +E. Numérul legiunii este supraliniat; litera X, deformata, cu APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICVM 47 hastele inegale; prima si ultima hast vertical sunt incorporate in bara de supraliniere a numarului legiunii; G de ta Ge(mina) este in forma de C. C. L, Balu’, Apulum 33, 1997, p. 147, tip Ay, nr, XVI, 1-3. Legfio) XI1 Ge(mina) | eee 98.- Stam pila imprimata pe caramizi patrate pentru hypocaustum, descoperite in acelagi loc cu nt. 92, 96, 97 (inv. 1829 si propr. D. Cernea), Cartus tabula ansata inscris& intr-un dreptunghi; 1 = 13,8 em; h = 3,5 em; hl=1,8-2 em; It= 96 em, Ligaturi: G+ X+1+1+ 1+ G +E, Numérul legiunit este supraliniat; literele in ligaturd sunt incorporate in bara de supraliniere, ©. L, Balas, Aputum 33, 1997, p. 147-148, tip Ay. mts XVI 1-3. LECHMIGE | inn Matcrialele tegulare, descoperite in ruinele edificiului din apropierea laturii nordice @ castrului sunt, tipologic, aproape identice cu cele cu aceeasi stampild descoperite la Vindobona. Stampilele-negativ au fost lucrate, in ambele centre de stafionare a fegiunit XII Gemina, de acelasi artizan. Sunt clasificate printre cele mai vechi 99.-$1am pila imprimata pe caramizi patrate descoperite la sud-est de pretoriul guvernatorului (inv. 476, urma de tabi de cdine) si in zona lui esticd (neinv.). Cartus tabula ansata inscrisa intr-un dreptunghi cu chenar: 1= 14,3 em; h = 3,1 em; hl = 11-15 om; It = 10,2 om. Literele G sunt in forma de C; interpunctio dupa legtio) C. L, Baluys, Apuiumn 33, 1997, p. 148, tip Ay, ne. XIX, 1, 2 Fig, 99 Leg(io) XII Ge(mina)48 INSCRIPTIILE DACIE! ROMANE, 1116 Materiale tegulare cu tipul de stampila LEG XIII GE neincadrate tipologic se mai cunose la Bucerdea Vinoas& (IDR. II1/4, 53), Aquae (Calan) (J. Szilégyi, TalD. p. 44, nt. V, 85, in Muz. Cluj-Napoca, neinv.?), Cenad (IDR, 11/1,277 ©), Micia (Muz. Deva, neinv.), Porolissum (CIL. Ill, 8064, 1 y; V. Moga, LegXIIIGEM. p. 165, nt. Il, 3 in Muz, Cluj-Napoca, neinv.2) si la Potaissa (CIL. Mil, 8064, 1 v = 1629.1 k; G. Téglis, Klio, 10, 1910, p. $00, nr. 1; idem, Klio 11, 1911, p. 499, nr. 1.¢; R, Ardevan, ActaMP. 3, 1979, p. 391, nota 31), De provenienfa necunoscuta, la Muzeul National Budapesta, dowd cardmizi, vanute de B. Csemi in iulie’ 1893. La Sarmizegetusa nu au fost descoperite materiale tegulare cu acest tip de stampila (C/L. Ill, $064, 1h), 100. - $1ampild imprimata pe olane, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (neiny.) si, in pozitic secundard, in castru, la Palatul ‘Apor (inv. 1235). Cartus dreptunghiular cu laturile mici arcuite; 1 = 10,2 em; h = 1,6 om; It = 8,7 em. Literele sunt dispuse sinistrovers, literele G sunt incorporate in latura inferioard a cartusului; litera M este rastumatd $i prinsa de latura sténga. Stampila poate fi citita si normal, cu literele rasturnate, cu exceptia litetei M B. Csemi, ATEvk 4, 1891, p21 id 1976, p. 194: N. Gudea, puiun 16, 3. 595 V. Moga, Acta. 13. F 0 Leglio) XIE Gemiina) ee feet med 101. - § 1am pil a imprimata pe caramizi dreptunghiulare descoperite {a pretoriul guvernatorului (inv. 438), la Partos (Muz. Sibiu, inv. A. 3598 md) si la Apulum neprecizat (Muz. Sibiu, inv, A. 3597). Biserica reformat din Cricau este partial pardosita cu carimizi dreptunghiulare, provenite de la Apulum, marcate digital foarte variat, Cartus dreptunghiular, 1 = 15,6 em; h = 2,9 cm; hl = 1,3-2,2 om; It = 13,5 em. Ligaturi, X + |; litera G de la leg(io) este discontinua; prima hast verticald a numarului legiunti, mai inalt& iar urmatoarele mai mici; E de la Gem(inu) este mai distangaté, si M mai ‘mare. B. Csemi, ATEvk, 6, 1894, p. 15; idem, ATEvk, 9, 1897, p43, m5: idem, ATEN 10 1699, p68 CTL MI,80%6, 1b, B, Caen, ATEvk, 14,1908. p. 42, 4; G. Tels, Kl 1811, p. S01, nz 16; 4, Sabie, TaD. p. 44, me. VI 9 Fig. 101 Leg(io) XIII Gem(ina) APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICUM 49 102. $¢am pila imprimata pe cérimizi dreptunghiulare descoperite la pretoriul guvematorului-glacis; intr-o stiva la fateraria militara, neutlizate (ncinv.) si, in pozitie secundar, la Criedu, in sanctuarul Bisericii reformajilor. Cateva caramizi se aflau pe st. Viilor, nr. 68, Alba lulia, Cartus dreptunghiular, 1= 11,3 cm; h = 3,2 em; hl = 1,5-2,2 em; It = 13 om. Litera L are bratele in unghi obtuz; G sunt in forma de C: hastele verticale ale numirului legiunit sunt inegale B. Csemi, ATEvk 8, 1896, p. 46: idem, AFMon. p. $27, ne. $9 CIL. IM, 8064, 1 b ( 1628.1 b, ef p. 1018}; J. Szildgyi, TglD. p. 44, nr. VI, 89; V. Moga, LegX7Hl Ge . 166, ne. M1 a wea, LepXII Gem Fig. 102 Legtio) XII Gem(ina) Aceeasi stampilii, pe imizi, la Laneraim (IDR. 11/4, 28), 103.— 51am pila imprimata pe ci petite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 441) si, (neinv.). Cartus dreptunghiular; = 15,2 em; h= 4 em; hl =2.8-3.2 em; I= 14,4 em, Ligatur’, G+ X41. Litera initial’ a numelui legiunii este mai inal mizi patrate de: B. Csemi, ATK 4, 1891, p, 215 idom, AF Mon, p. $27. nr $8 Fig. 103 Legtio) XUll Gem(ina) Acecasi stampil, la Razboieni-Cetate (IDR. IIN/4, 77 b, in Muz. Aiud, inv. 3200, 3201), 104. ~ $ 1am pila imprimaté pe cArimizi dreptunghiulare descoperite 1a fateraria militara de la sud de Dealul Furcilor, intr-o stiva, neutilizate (neinv.), in zona esticd a pretoriului guvernatorului (neinv.) si, in pozitie secundar pardoseala altarului Bisericii reformate de la Criedu. Cartug in forma de ‘rapez dreptunghic; 1= 13,5 em; h = 3 em; hl = 2-2,5 cm; It= 12,5 cm. Ligaturi X41 si E + M, Litera L este incorporata in latura mici a cartusului; literele G sunt in forma de C. La unele stampile, litera M are unghiul dintre hastele oblice plin, din cauza uzurii stampilei-negativ sau a plasticititii lutului, iar hastele verticale ale numarului legiunii sunt inegale.50 INSCRIPTHLE DACIE! ROMANE, l11/6 B. Csemi, ATEvk, 9, 1897, p. 43; nr. 4, IDR. IV, $4 Fig. 104, 104 Leg(io) XIII Gen(ina) . pe materiale tegulare, provenite de Ia itd atribuirea provenientei de la Ulpia Aceceasi stampila, Ia Muz, De Apulum saw din termele de la Micia: g Traiana Sarmizegetusa; inedite. 105. — $a mp ila imprimatd pe olanc, descoperite in ruinele .primei case” Invecinatepretosulal guvematorlucglcis, spre sud Gv. 913), 91 Tn zona lui sud-esticd (inv. neinv,). Cartus dreptunghiular cu chenar interior; 1 = 10,7 em; h = 2.2 em; hl = 0.9-1,4 em; It = 84 em. Ligaturd, G + X. Literele E au hastele verticale mai lungi; M este ineorporati in chenar CL, Batts, Aputam 33, 1997, p. 136, ip As, ne 11. 2 CEcNINGENY aS aed Fig. 105 Leg(io) XI Gem(ina) 106. — $tampila imprimatd pe cir’mizi pitrate, intens afumate, descoperite in zona esticd a pretoriului gavernatorului (inv. nein) si pe tigle pentru acoperis de la sud-est de pretoriu (inv. 746). Cartuy dreptunghiular cu chenar interior; 1 = 15 em; h = 3 cm; hl = 1,6-1,9 om; It = 12.6 em. ©. L. Balu, Apulum 33, 1997, p. 136-137, tip Agent. Hh 1, 2 Fig, 106 Leg(io) XII Gem(ina) APYLVM — INSTRVMENTVM DOMESTICYM sr 107. ~ $¢ampila imprimata pe tigle pentru placat, descoperite in ruinele unei clidiri de Manga zidul estic al castrului (neinv.). Cartus dreptunghiular cu proeminente unghiulare dinate pe laturile mici si cu semiove pe cele mari, in care este inscris un alt dreptunghi; | = 12,8 si 8,5 em; h = 3,5 cm; hl = 1,5-2 em, lt = 8 cm, Litera L are hasta orizontala unghiulard; M este de dimensiuni mai mari CL, Balas, Apulum 33, 1997, p. 137, tip Az, ar Ill, 1, 2 Fig. 107 Leg(io) XIII Gem(ina) AAA AA AAAAY ei el 108.—$ 1am pila imprimata pe c&ramizi dreptunghiulare, descoperite in zona estica a pretoriului guveratorului (iny, 1513, 1525, 1584 md, 1587 md, 1604 md, 1610) si pe figle pentru acoperis de pe Platoul Romanilor (inv, 944). Cartus dreptunghiular cu bucla centrala pe fatura inferioara gi cu proeminente tunghiulare pe laturile miei; 1= 15 cm: h = 2,3 em; hl = 1,1=1,3 em It= 12 em, Interpunctio dupa leg(io), numarul legiunii si numele ei. Litere clasice CL, Balu, sputum 33, 1997, p. 137-138, tip Ag. ne I. 1-7 IG aC Bax Fig, 108 Leg(iv) XI Gem(ina) 109. $1.am pila imprimata pe caramizi dreptunghiulare de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 309 ec, 398, 406 md, 419, 730, 788 urme de labe de caine), de la sud-est de el (inv. 1073), din ruinele unei cladiri de Kinga zidul estic al castrului (inv. 1456), de la Partos (inv. 408 cc, Muz. Sebes, inv. 178) Side la Apulwm, neprecizat (Muz. Cluj-Napoca, inv. sters); pe caramizi patrate Pentru Aypocaustum, descoperite 1a protoriul guvernatorului-glacis (inv. 433) si pe Platoul Romanilor (inv. 1109 md, 1110); pe figle pentru acoperis de la Pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 189), de la nord de el (inv. 1260), iar in52 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 116 pozitie secundara, din castra (inv. 1229, 1256-1258) si din Apulum, neprecizat (Muz. Cluj-Napoca, neiny.). Cartugul dreptunghiular; | = 10,2 em; b = 2,5 em; hl = 1,8-2,1 cm; It = 8,7 om, Ligaturi: L +E + X si E +N. Litera N este inversaté si prinsd cu o bard de latura mic& a cartusului, Central, urma cuiului de fixare a manerulu, J Sziligyi, TeID. p. 44, nr, VI, 90; E. Zefleana, figa 814; 1. 1. Russu, Apulum 5, 1965, p. 219-220, ar 1, fig. 4 Fig. 109 Le(gio) XIII Gem(ina) Litera N in loc de M, la numele legiunii, este fie © eroare a artizanului care a executat stampila-ncgatiy, fie, mai putin probabil, reprezentarea forme vulgare, GENINA a numelui legiunii ‘Acceasi stampild, la Cenad (/DR, 11/1, 277 e) si la Inlaceni (IDR, 11/4, 298, 1-3). Materiale tegulare cu stampila de tipul LEG XIII GEM ncincadrate tipologic se mai gasese Ia: Caransebes (IDR. IIV/1, 144), Cenad (IDR. IV/1, 277 d), Laneram (IDR. lIV/4, 28), Mehadia (TDR, IIV/1, 100), Micesti (DR. IV, 44) si la Stupova (Barbaricum, AnnEp. 1977, nr. 631; V. Moga, LegX/lIGem. p. 166, nr. {11/9}, De provenienti necunoseuta, la Muz. Sibiu (CHL. TIL, 8064, Tae’ = 1629,1 1) si la Muz. Timisoara (IDR. IU/1, 280). 110. — $¢ampila imprimata pe carimizi pirate, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 459 urma de laba de caine, 469 md, 697, 790 urme de picior de porcind si de labé de caine), la vest de el (inv. 789), pe Platoul Romanilor (inv. 481, 1113) si la Apulum, neprecizat (Muz. Aiud, inv. 3644), pe tigle pentru acoperis, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 188, 198, 202 md, 218, 227 md, 232 md si urme de labii de cdine, 246 md, 783 md), la vest de pretoriu (inv. 185 md, 196), la nord de Platoul Romanilor (inv. 722) gi la Partos (inv. 192, 204, 225); in pozitic secundara, tn castru ta Palatul Apor (inv. 1213, 1799, 1802, 1805 md) si la Catedrala romano-catolica (inv. 1341-1344); la Apulum neprecizat (Muz. Aiud, inv. 3630, 3637; Muz. Blaj, inv. 672). Cartus dreptunghiular cu chenar interior; I= 16 em; h = 4 em; hl = 2,3-2,8 om; It = 13,8 cm. Ligaturi: G + X si N + T. Interpunctio dupa initiala numelui legiunii B. Csemi, ATEvk 3, 1890, p. 39, nh 7 gi p41. nr 14; idem, ATE vk. 4, 1894. p. 15; idem, ATEvk 7, 1895, p. 50, ne. 8; idem, ATEvk, 8, 1896, p. 48, 1k: idem, ATE vk, 9, 1897, o. . ar 2; Cll Il, $064.2 = 1625.2. B. Csemi, ATEvA, 12, 1903, p. 98, nr. 17 idem, APMon.p. S21, 6.2, 3: Sritgyi, TgUD. p. 4, nr. VT 93: E. Zaflanu, fig 753, APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICVM 53 |. Bereiu, Apulum 3, 1947-1949, p. 195 a; V. Moga, LegXilIGem. p. 166, ne. VIl idem, Apulum 27-30, 1990-1993, p. 218, fig. 7/4 (desenul slampilei de la Palatul Apor, Fig. 110 Legtio) XII Gemina) Ant(oniniana) Dateaza din anii 212-217 Csetni: LEG XII G/ANTONINIANA; LEG XIII C. AN, Aceeasi stampila, la Muz. Turnu-Severin (D. Benea, apulum 16, 1978, p. 204, nr. 17/2, ,adusa de Barcicili de la Sarmizegetusa”, unde de fapt mu exista; V. Moga, LegXH/IGem., p. 166, nt. VIl, 1) sila Maz. National Bucuresti cu loc de descoperire, Transilvania, . 11. — $a mpila imprimata pe un olan, descoperit in zona nordica 4 pretoriului guvernatorului (neinv,). Cartus dreptunghiular cu chenar interior; 1= 12,5 em; h = 2,7 em; hl = 1,2-1,5 em; It= 10,1 em. Ligatura G + X + 1 Litera L este arhaica: G au duectul unghiular CL, Baluta, spulum 33, 1997, p. 166, tip Cy. ar 1 Fig. 111 Legfio) XII Glemina) p(ia) fidelis) fin Dacia, epitetul a fost acordat legiunii pe la sfirsitul domniei lui Antoninus Pius. Este prima atestare a epitetului pia fidelis pentru lagiunea XII Gemina, pe materiale tegulare, in Dacia (vezi si nt. 128), Pentru epitet; 1. Piso, Fasti provinciae Daciae, |, Bonn, 1993, p. 71, nt. 19. Vezi si indoielile lui E. Ritterling, RE. 12,2 (1925), 1720-1721. Epitetul a mai aparut, pentru acceagi legiune, la Vindobona (CIL. U1, 4660, 26, Augustopolis (CHL. 111, 7041) si Roma (CI. VI, 1523). 112, —Doud stam pile Para cartus, imprimate aldturat pe 0 ciraimid’ patrata, descoperité la Ja‘eraria militara de la sud de Dealul Furcilor (inv.54 INSCRIPTILE DACIEI ROMANE, 11/6 400). Prima stampila, imprimata adanc, reprezint& litera F, inalta de 4,1 em, iar cea de-a doua, numarul XVI, inalt de 1,2 em. CL. Baluyd / C. Balas, EphemNap. 4, 1994, p. 152, me 10, pl. HE, 3 Fig, U3 ? Ffiglina) XVI Litera F ar putea fi interpretata ca ffiglina), dat fiind locul descoperini, iar numarul, probabil, pe cel de ordine al unei figlinae. 113,—$1ampild imprimaté pe cdrimizi dreptunghiulare (inv. 267) si peo regula mammara (inv. 329), descoperite la pretoriul guvemnatorului-glacis, Cartus dreptunghiular, |= 13,5 em; h = 5,3 em; hi = 1.2-1,6 cm; It=9 si 10,6 em. Ligaturi: X +1, 1+ [si A+ E. Litera D este prinsé de hasta verticala central ni hiul plin; A este fird bara orizontala. a numérului legiunii; V are un B. Csemi, ATErk 14, 1908. p. 42, ne. 119, plan VIII; J. Szilégys, TelD. 9. 49, nr XI, 157 E. Zetleany, fisa 724: V. Moga, LegXtt/Gem. p. 167. nt. Fig. 113 Leg(io) XIII G(emina) Ael(ius) Aedus Datare: incepand cu domnia lui Hadrianus. Aedus, de fapt (H)aedu(u)s, este cognomen de origine celtic& (A. Holder. CeltSpr: 1, 66-10; CIL. HM, 34047 = 11020, Aeduus). Sizilagyi: LEG(io) XIU...) / AEL (ius) AEDYS, citeaz ciramida, dar reproduce stampila de pe tigla; Zefleanu: Leg(io) XI[UI]... / Ael (ius) Aedu(u)s Moga: LEG XIII / AEL AEDUS. 114.-$4am pila imprimata pe ciramizi dreptunghiulare, descoperite pe Platoul Romanilor (inv. 268) si la nord de el (inv. 1278, 2335). Cartus dreptunghiular; 1 = 11,6 om; h = 3,5 em; hl = 1,1-1,4 em; It=9.5 si 10,1 em. Ligaturi: E + M 5i A +S. Litera A este prinsi cu dowd bare de latura mica a cartusului; V este de dimensiuni mai mici APYLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 55 C.L, Bala, Apuum 32, 1995, p. 207, ne. Fig 114 Leg(to) XII Gem(ina) Aeli(us) Bassus Datare: incepand cu domnia Ini Hadrianus. Bassus este nomen roman (A Kérényi, DacS:N. 25), cognomen, probabil oriental (W. Schutze, LatEN, 350, 423; S. Sanie, ActaMN. 10, 1975, p. 151), 118.—$ am pila imprimatd pe caramizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 284 md), in zona lui estica (inv. 1616), la sud-est de el (inv. 945) si pe Platoul Romanilor (inv, 283, 685, 942); pe caramizi patrate descoperite la Apulum, neprecizat (Muz. Cluj-Napoca, neiny.; Muz, Blaj, inv, 879; Muz. Aiud, inv. 3641 md); pe tigle pentru acoperis descoperite la pretoriul guvematorului-glacis (inv. 7, 43, 620) si pe Platoul Romanilor (inv. 44). Cartus tabula ansata; I= 13 em: b= 5 eny; hl = 1-2,2 em; It=8.6 si LO.cm. Ligatura: A+ S, Numarul legiunii este supratiniat; interpunctio dupa legfio) i nomen; Litera V este de dimensiuni mai mici. Uncle stampile au ansa dreapta discontinua din cauza plasticitatii lutului ©, Hirschfeld, SB4ktien. 77. 1874, p. 424: B. Csemi, ATE'K. 4, 1891, p. 32. ne. $2, plan IVs CTL. IIL. $064, 4 a, b: B. Cserni, AF Mon. p. 522, ne. 12; idem, ATEvk. 12, 1903. P. 98. nr. 19, plan I; G. Téglis, Klto 10, 1910, p. 502, nr. 4: idem, Klio 11, 1911, P. 499, ne, 4: J. Szilégyi, TeiD. p. $0, nr. XH, 177; L. Oprig, AducUinii. p. 31, ne 33 E, Zefleanu, fisa 730; V. Moga, LegliGen. p. 167, nt. IM Fig 15, 15 a Leg(io) XIIf Glemina) ‘Ael(ius) Bassus56 INSCRIPTILE DACIEI ROMANE, I11/6 Datare: ineepand cu domnia Jui Hadrianus. Hirschfeld: ...11 G XIII GE/AEL B...; Cll: LEG XII G / AEL BASSVS (exemplaral de la Muz, ‘apoca) gi ... G XII GE .../AEL B...(excmplarul de la Gimnaziul din Blaj; stampild transcrist gresit, dup Hirschfeld, cu GE in loc de G); Moga repertorizeazi gresit stampila, LEG XI.../ABL BAL... la nr I, trebuie inclusd la nr. 11 ‘Acecasi stampila, Ia termele de la Micia (IDR. 1/3, 195,2, si, inedite, la Muz. National Bucuresti). Descoperite in Transilvania, neprecizat (G. Téglés, P. Kirily, AEM. 13, 1890, p. 199 8) 116.—§ 1a m pil a imprimata pe ciramizi dreptunghiulare, descoperite la nord de Platoul Romanilor (inv. 1276, 1280) si pe tigle pentru acoperis de la pretoriul guvematorului-glacis (inv. 39). Cartus dreptunghiular cu laturile mici duble si cu linie mediand longitudinald; 1 = 11, 8 cm; h = 4,6 em: hl 1,8-2 em; It =9 si 10,7 em. Literele A au proeminente triunghiulare; L de la nomen este arhaic&; B, incorporaté in linie mediana; prima liter’ S de ta cognomen este inversatd; inferpunctio dupa nomen $i intre cei doi S. bb Cscrni, A7Evk, 12, 1902, p. 98, nr 19; E, ZefTeanu, tiga 826: V. Mogs, LegX/lIGem p. 167, ne HL M6 Le(gio) XI Gfemina) deli) Bassi Datare: incepand cu domnia Ini Hadrianus, dar si intr-o cladire datata pind cu Marcus Aurelius. Foarte rara abrevierea LE XIII G. Cserni: AEL BASSVS; Zefleanu: [L|E(gio) XIM Gfemina)/Ael(ii) Bassi (decuria). 117.-$ 1am pila imprimata pe cirémizs dreptunghiulare, deseoperite in zona estica a pretoriului guvernatorului (inv. 1541, 1561, 1692, 1709) si pe Platoul Romanilor (inv. 1196); pe tigle pentru acoperis de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 2) si, in pozitie secundard, de la cimitirul roman de pe Deal! Furcilor (inv. 45). Cartug dreptunghiular; | = 12,7 em; h = 6.2 em; hl = 1,2-2,7 cm; It = 9,5 si 12,2 em. Literele L au forma arhaicd; A nu are ‘bara orizontali; B si R sunt de dimensiuni mai mari; T este incorporata in Jatura mic& a cartusului; sub cognomen, cateva litere aplatizate, ilizibile B. Cserni, ATEvK, 8, 1896, p. 46, nr. 103, plan VI: idem, AF Aon. p. $22. nr. 3; J. Ochler, JOAI, 5, 1902, BbL. 118, nr. 16, 1; J. Sziligyi, TaD. p49. 9F X11, 166, APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICUM 57 E, Zefleanu, figa 755; 1,1. Russu, Apulum 5, 1965, p. 220, nt. 2: V. Mog: p. 167, ne IV, p20, nea, LegXIIIGem, Fig. 117 ) NKEGX NICE Leg(io) XIII Ge(mina) Ael(ius) Brog{ii(arus) Datare: incepand cu domnia lui Hadrianus, Brogitarus este cognomen celtic (CIL. Ill, $642; A. Holder, CeltSpr. 620) Csetni: LEG XI... /AEL BROCT; Leg(io) XIII Gemina/Actius Broct (?) Oehler: LEG XII G / AEL BROCI; Szilagyi: LEG(io) XIII Glemina)/Ael{ius) Broct (..2) Frecit): Zefleanu: Legtio) XIII Glemina)/Ael(ius) Broci(erius?) Russu: Aeliuy Brogi(us?): Moga: LEG XIIVAEL BROCI, , M8. —$1ampild imprimata pe cdramizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 333), la nord-est de el (inv. 850), pe Platoul Romanilor (inv. 931, 1166) si, in pozitic sccundara, la cimitirul roman de pe Dealul Furcilor (inv. 849 md); pe caramizi pitrate, intr-o stiva la fateraria militar de la sud de Dealul Furcilor (inv. $39-842) si la Apulum, neprecizat (Muz. Sibiu, inv, A 3611 aplicata de doud ori, md); pe tigle pentru acoperis de la sud de pretoriu (inv. 15). Cartus dreptunghiular; | = 10,8 em; h= 3,8 em, bl = 0,7-1 cm; It = 9,9 si 10,5 em, Litera A de la nomen are 0 proeminenti; cea de la cognomen, fird bara orizontalii; V este de dimensiuni mai mici. Pe uncle materiale tegulare, stampilele apar, din cauza plasticitatii lutului, cu X Tsi A + F in ligatura, iar litera V este in forma de triunghi, J. F. Neigebaur, Dacien, p, 165; M. J. Ackner/Fe Miller, InschrDac. ne, S135 (in Ackners Sammlung); C/L, I, 8064.5 (L = 1629.5); J. Szildgyi, TgID. p. 50, nt, XII, 185; E, Zefleanu, figa 820; V. Moga, LegXiNGem. p. 168, ne. V. Fig 118, 118 3 Legtio) XII Gem(ina) Aelfius) Deiotaru(s)58 INSCRIPTILE DACIEI ROMANE, II1/6 Datare: incepnd cu domnia lui Hadrianus. Deiotarus este cognomen galatin (A. Holder, CeltSpr. 1, 1250 qq; 1. 1 Russu, OnLat. p. 359; C. C. Petolescu, Dacia NS. 22, 1978, p. 217, mr. 13; A. Kerényi DaeSiN. 1645) Moga: AEL DEJOTARI sau DEIOTARU/LEG XII GEM. Aceeasi slampila, de provenienta necunoscuti, la Muz. Sighisoara, inedita (de la fostul Gimnaziu evanghelic) 119.—$¢amp ila imprimata pe caramizi dreptunghiulare, descoperite Ja sud-est de protoriul guvematorului (inv. 981); pe ciramizi patrate (inv, 345. md) si pe figle pentru acoperis (inv. 18), descoperite la pretoriul guverna- torului-glacis. Cartus dreptunghiular, 1 = 9,8 em; h = 4 em; hl = 1,2-1,6 em; It = 8,2 51 9.8 cm. Ligaturd: E + M. Literele sunt inscrise intre linii paralele, cu exceptia literei S, care este de dimensiuni mai mici. Literele I au forma arhaica; initiala numelui legiunii este in forma de C; a doua litera B are hasta vertical’ mai lunga; E de la nomen are hastele otizontale dispuse oblic; interpunetio dupa nomen. J. Sriliyi, TRID. p. 46, ne. VIN, 125: B. Zefleanu, fig 765. Fig 119 Legfio) XII Gemi(na) [Alelin(s) Julius Datare: ineepand cu domnia tui Hadrianus, dupa context Foarte rar abrevierea numelui legiunii, GEMI pe stampile tegulare. Sviligyi: LEG(io) XI GEM(ina)/ELIVS IVLIV(s). Zefleanu: Leg(io) XI Gem(inay/Eliu(s) lulius 120. $ 4am pila imprimats pe cérimizi dreptunghiulare, deseoperite la nord de Platoul Romanilor (inv, 1381, 1389), la Partos (Muz. Sibiu, A. 3622 md) si, in pozitie secundara, la necropola de la Stadion (inv, 1430 md); pe tigle pentru acoperis de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 75). Cartus dreptunghiular; | = 10,6 em; h = 3,7 em; hl = 0,7-1 em; It = 8,4 si 9,4 em. Ambele randuri sunt inscrise intre linii paralele. Litercle L sunt arhaice: G este in forma de C; dupa nomen, palma; interpunctio dupa leg(io) $i numarul legiunii 0. Hirschfeld, S@4kMien, 77. 1874, p. 424; M. J. Acknen/r. Mller, Znschr-Dac: ne $29.8 sir. S14; CIL, Ill, 8065,6 €; B. Csomi, ATEvk. 8, 1896, p. 46; tem, AFMon. p. 526, APYLYM - INSTRYMENTVM DOMESTICVM 59 4 4; 3. Silay, Ty. p47, mc IX, 13; E, Zefleany, i 29: Mog, Legon p. 168, ne. VI * en Nee ig 120 Legtio) XIII Gem(ina) [Alelius futius be aa Datare: incepind cu domnia lui Hadrianus, dupa context Moga: LEG XII GEM sau LEG XI (retro) GEM/ELIUS IULIUS, 121.- $1am pila imprimata pe cérimizi dreptunghiulare descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (neinv.). Cartuy dreptunghiular; 1= 11,6 cm; h = 4,7 em; bl = 0,9-1,3 em; tt = 10.2 si 10,6 em, Literele sunt inscrise intre linii paralcle; numarul legiunii este imprimat sinistrovers; initiala humelui legiunii este in forma de C; litera M are hastele discontinue; spatiu mare dupa prima silaba de la cognomen; § finald este mai mica si distanjata, CL. Balas, pute 5 1995, p. 207-208, nr. I Fig, 121 Legtio) XIII Gemfina) [Aletius Julius Datare: incepind cu domnia lui Hadrianus, Acecasi stampila, la termele de la Micia (IDR. IIV/3, 195,3 si citeva exemplare inedite in Muz. National Bucuresti _122.~$1am pila imprimata pe cérimizi patrate, descoperite in zona esticd a pretoriului guvematorului (neinv.) $i pe tigle pentru placat de la sud-est de el (inv. 42). Cartus dreptunghiular; | = 9,3 om; h = 3,8 em; hl = 1,2-1,8 em; Ie = 83 $i 8,7 cm, Ligauri: A +E +L,1~V si T+ V. Zefleanu, figa 867; 1.1. Russu, Apulum 5, 1965, p. 220, ne 3, fig. 4; V. Moga, LegXTIIGem, — Usaninee TVS) Fig. 122 Leg(io) XIIl Ge(mina) Aelfius) Iustus60. INSCRIPTIILE DACIET ROMANE, 1116 Datare: incepand cu domnia lui Hadrianus. Pateanu Leotio) XIN Getmina)/Aeius..: Russu: Leto) XIU {Ge}(mina)/ “ABL(lus) IVS[tus ~ tinus?}; Moga: LEG Xi] G/AEL 1US... (A + E in ligaturd), ‘AELIUS 1US(tus, tinus). 123, -$1ampila imprimat pe cirimizi dreptunghiulare, descoperite in zona ‘ick a prétoriulut guvernatorului (inv. 1656, 1663, 1675 md, 1686, 1708) si la sud-est de el (inv. 1083); pe tigle pentrw acoperis din zona esti 4 pretoriului guvernatorului (inv, 1505, 1531, 1532), Cartus dreptunghyelats [215 cm; h = 48 cm; bl = 1,5-22 em; It 13 si 14,3 om. Ligaturd, G & Literele Lau formi arhaicd; A este cu proeminents triunghiularas Ey 6 9 Jegtio), are hasta vertical mai lungat literele G de Ta numele legiuns #1 Pd Ja cognomen au ductul discontinuu; [initial este prinsi cu dou bare de fatura micd a cartusului; hedera, la sfarsitul randului superior; interpunctio dupa legtio) si nomen: H. este aspirati; lipseste 0 Titers P de la cognomen CL, Balund, Apulia 32, 1995, p. 208-209, ne. TM 19. Legtio) XIII Glemi Aelfius) PUnlitpiplus Datare: incepand cu domnia lui Hadrianus. Philipus este eognomen grecesc, Scris cu P in loc de Bho un sin ppin loc de pp (H. Solin, GrPers. 223, 1349, 1369, 1370, 1373). ‘Aceeeasi stampila este pe materiale tegulare, descoperite la t la Micia (IDR. MU/3, 195, 4. fig, 15 a, in Muz, Deva si, inedi National Bucuresti. mp ila imprimata pe earimizi dreptunghiulare, descoperite a retort aia doruluieglaeis nv. 257 cc), in zona Ini etic’ (ine 1315, 1584, 1574 md, 1615, 1658 md, 1717), pe Platoul Romanitor Gnw: 627) 5, ta Partos (inv, 313); pe Cdrimizi pirate din zona esti a pretorulul inv. 162 1723), pe figle pentru acoperis de Ia pretoriul guvernatorului-glacis (inv, 9) din zona lui esticd (inv. 1544, 1559, 1660), de la sud-est de el (inv. 29, 316) side la Partos (inv. 49); pe tigle pentru placat de la pretoriay guvernatorului-glacis (inv. 691) si de la sud-est de el (inv. 696), Canustl Greptunghivler cu anse pe Tatura mica stanga; |= 13,1 em; b = 43-46 ems hl 13 cm: It = 109 si 11,6 em. Literele L au forma arhaica: N si S su inversate; A, de la nomen, cu punct; A, de la cognomen, fara bard, inferpineto dup nomen: antroponimul este subliniat partial cu o bard eu &x le bifide. mele de in Muz, APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICVM 6 B Csemi, ATEvk. 4, 1891, p. 31, ne 50, plan IM; idem, ATEvk. 9, 1897, p. 43, nt. 6; CIL, IL, 12610 ¢ (ad 8065.7 = 1629.6 ) B, Csemi, AF Mon, p. $30, ne. 91, 92; L. Opris, MuzUnirii.p. 30, ar. 19, 21; J. Sziligyi, TglD. p. 43, nt, VIL, 103, 106; E. Zefleann, figele 695, 743; V. Moga, LegXIHIGem, p. 168, or. 1X Big, 124 Leg(io) XI Gem{ina) Ael(ius) Valens Datare: incepind eu domnia lui Hadrianus. Valens este nomen si cognomen (A Kerényi, Dac: Opris: [A]elLius] Falen|s\{legio] XHI Gem|ina] si. Valens/leg(io) XI Gemina); Moga LEG XIII GEN/AEL VALENS (S inversat) in CIL. Til, 12610 d, stampila transcrisé dupa B Cserni (A7Evk. 4, 1891, p. 27) este citita gresit, Aelius Valens. Ea este de fapt, Corneltius) Valeri(us?, anus?) cu antroponimele in randul superior. Acecasi stampild, Ia Micia, in terme (IDR. 113, 195.5 b. in Muz. Deva, inv, 2346, dar gresit de la Sarmizegetusa, i nein, inedita, la Muz, National Bucuresti) gi la Orastioara de Jos (J. Szilagyi, Te/D. p. 45. ne. VII, 103). La Muzeul National Budapesta se afld 0 cdrimidi cu acecasi stampila, de la Apulum sau Micia, vazuti de B. Cserni, in iulie 1893. De provenienta necunoscutd, la Muz. Blaj (G. Téglas, Ktio 10, 1910, p. 495 si 502, nr. 1). 128.-$1am pil imprimata pe caramizi dreptunghiulare, deseoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 321), in zona lui esticd (inv. 1494, 1553, 1730, 1755), la nord de el (inv. 313, 750, 754) si pe Platoul Romanilor (inv, 260); pe c&rdmizi patrate de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 258, 259, 319), din zona lui esticd (inv, 1646) si nordica (inv. 318, 364), de pe Platoul Romanilor (inv. 693, 694, 934), de la Partos (inv. $88) si de la Apulum neprecizat (Muz. Aiud); pe figle pentru acoperis de Ia pretoriul guverna- torului-glacis (inv. $68, 755, 1308), din zona lui nordica (inv. 1, 20, 21, 132, 172) si de la sud-est de el (inv. 447, 989): pe tigle pentru placat de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv, 17), din zona lui nordica (inv. 63, 164), de la sud-est de el (inv. 990) si de la Partos (inv. 24, 61, 751 md). Cartus dreptunghiular cu procminene dispuse unghiular pe latura mica stanga gi cu anse pe cea dreaptas 1= 13 cm; h= 4,5 em; hl = 1,5-1,8 em; It= 1,5-1,8 em; It = 10,5 gi 10,8 em Litera A, de la nomen, cu punet; ‘A, de la cognomen, nui are bara orizontala: finala este inversatd; numdrul legiunii, supraliniat; interpunctio dupa nomen; ntral, urma cuiului de fixare a manerului, care afecteazi literele X, I si din Fandul superior gi literele A si L din cel inferior, Pe uncle materiale tegulare, turma cuiului are forme diferite din cauza plasticitayii lutului sau a uzurii stampilei-negative. 140, 1277). citeste invers”, Ael,62 INSCRIPTILE DACIEI ROMANE, I1V/6 B Csemi, ATEvk. 4, 1891, p. 34, ne, 60, plan Tl idem, AF Mon. p. $31, nr 93; ATEVK: 12, 1903, p. 98, nt 13, plan f; idem, ATEvk. 13, 1904, p. 103, mr. 5; idem, ATE vA. 14, Tel. p. 45,04. Vil, 1908, p. 42, ne. 6; L. Oprig, MucUnirit. p. 31, ne 40; 3. Szil 104, 105 si p. 61 CLE SMCS © (AY Fig, 125, 125 8 Le(gio) XII Ge(mina) Ael{ius) Valens Datare: incepind cu domnia lui Hadrianus, dupa contextul arheologic ‘Acceasi stampili, pe materiale tegulare, descoperite la termele de la Micia (IDR. 1113, 195,3 a in Muz. Deva, inedite si la Muz. National Bucuresti si la Ordstioara de Sus (IDR. TIL°3, 265, 2), cu lectura LEG in neiny. inedite), nu cumva este alt tip de stampila loc de LE, da 126, $1am pi 1a imprimata pe caramizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (disparuta?) si in zona lui esticd (neinv) Cartus dreptunghiular cu laturile mici duble; 1= 10 em; h = 3,2 em: hl = 1.3- 1.5 em; I si 8.2 cm, Literele L sunt arhaice; A nu are bara orizontala; G si sunt mai inalte; hederae flancheaza rindul superior; inverpunctio dupa 1B Csemni, ATE vk. 14, 1908, p. 42, ne 118; L. Oprig, MucUnirit,p. 28, ne. 2: J. Szilagyi Tel. p. 61. desenul stampile este reprodus dupa un estampaj luat de B. Csemi Fig, 126 Leg(io) XIII Gfemina) Albucii) Aspri Albucius este nomen italic (W. Schulze, LarEN. p. 119, 403, 411; A. Kerényi DicS2N. 250). ; bat aibucin 4 Oprig: Leglio] XIII geminal centuria lui Albucius Asper ‘Acceasi stampila, pe materiale tegulare, descoperite la Micfa (CIL. 11, 1629,7 in Muz. Deva, dar cu stampila usor diferits tipologic) 5 descoperite la pretoriul ~ Stampilisimprimata pe tigla pentru acoperi ee sters). Cartus guvernatorului-glacis (inv. 5) si in zona lui esticd (inv. APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICUM 63 dreptunghiular; | = 15,6 cm; h = 4,7 cm; hl = 1,2-1,6 cm in réndul superior si 0,9-1,3 cm in cel inferior; = 9 si 13,3 cm. Ligaturi: N +1, N+, V + S+F,O+RsiT+V+N, Literele sunt inversate, dar dispune normal. Litera L este arhaica. B. Csemi, ATE vk: 8, 1896, p. 7, nr. 107; B. Zefleanu, fist 759; V. Moga, LegXilIGem, Jia SW> arena? | Fig. 127 Leg(io) XI Gemina) Aninius Fortunatus fr Aninius este nomen italic (W. Schulze, LatEN. p. 144) Zefleanu: Leg(io) XI1../An(tonijus? Fortunatus sive An(ac)us? Fortunatus; Moga: ANTONIF/LEG XII GEM. Antonius Fortunatus (2) gresit Tepertorizaté cu inversarea randurilor si GEM in loc de G. 128. - $a mild imprimatd pe tigle pentru acoperis, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacius (inv. 3, 26) si la sud de el (inv. 23, 148). Cartus dreptunghiular; | =13,7 cm: h = 6.5 em: hl = 2-2,5 om: It = 13 §i 128 em, Liga: X +1414 T+GN+LN+LR4TIVNGATT HT Literele sunt inversate, dar dispuse normal. Litera A, de la nomen, nu are bara orizontald si este incorporata in latura micd a cartusului: F este cursiva: numérul legiunii, subliniat; hedera dupa. nomen. B. Csomi, ATévk, 8, 1896, p. 47, nr. 107, pl. L-All: CHL. MI, 14 216, 21; B Cserni AF Mon. p. 525, nt. 34 a: J, Szildgyi, TelD. p. 46, 1m. IX, 126 gi p. 48, ne. XI, 154 E, Zeffeanu, figele 694, 722; |. 1. Russu, DacioNS, 1. 1957 (1958) p. 363, ne. 126, | WMD: re wy : o = at | Leg(io) XIII Glemina) plia) flidelis) WAMONIVY | Anini(i) Fortunati Stampila este, tipologic, deosebité de precedenta, dar cronologic contemporang. Nu excludem ligatura N + T, care ar face posibila si lectura: Ant(o)niti) Fortunati. Fortunatus, este nomen (W. Schulze, LatEN, 483, $25), Pentru epitetul legiunii, pia fidelis, unic pe stampile tegulare cu antroponim din Dacia, vezi nr. 11164 INSCRIPTIILE DACIE! ROMANE, 11/6 Csemni: LEG(io) XIII G(emina) (¥Z?/ANTONINVS FORTVNATVS; CIL eg XIII Ge/Ant(oninia(na) Viro f: Szilégyi: LEG XII GE/ANT VIROFINNIA. ANT(o)N(ii?) FORTVNATULEG(io) XII GEM(ina); Zefleanu: Leg(io) XHT Gem@?)/Ant(o)ni? Fortunati; Russu: Antoni Fortunati 129.—$tam pila imprimata pe caramizi dreptunghiulare, descoperite Ja pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 251, 311), pe Platoul Romanilor (inv. 280 ma, 938) sila Jateraria militara de la sud de Dealul Furcilor (inv. 760 md), pe cArimizi patrate de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 252), din zona fui esticd (inv. 1548, 1628, 1638, 1639, 1642, 1645, 1647, 1659, 1661, 1663, 1680, 1687, 1697, 1705, 1725), cea nordica (inv. 843) si sud-estica (inv. 984); pe Platoul Romanilor (inv. 1243), la Jateraria de la Dealul Furcitor (Inv. 801) §i la Apulum, neprecizat (Muz. Aiud, inv, 3638 si Muz, Cluj-Napoca, neinv.) pe tigle pentru acoperis de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 13, 643) st din zona Tui estica (inv. 1508); pe {igle pentru placat, de la nord-est de pretoriu inv. 983), Cartus dreptunghiular: 1 = 10,3 em; h = 5,2 em; bl = 14=1,7 em, jn L si 2, $i 12-15 ine, 3; t= 9,5; 10 si 7,5 om. Ligaturi: G+ T) A N iS +A. Prima liter’ G ure ductul discontinuu; literele G si T finale sunt incorporate in latura micé a cartusului: S este inversati; literele A sunt arhaice: hedera, dupa cognomen, care este despartit gresit 1B. semi, ATEvk, 4. 1891, p. 34, nr, 39, pl IW. plan Hs idem ATE 5, 1892, p. 23: Idem ATEvk 6, 1894, p. 37, ClL. WI. 8065. 10 a: B Cscami, AFFMon, p. $30. me. 88 WTEvk, 12, 1903, p- 98. nf. S, phan f;G. Tépkas. Kita 11. VOU. p. 501, ne 175 L. Opes MucUniri, p. 34, mt. 39: J. Sziligyi, TgID. p- 51. 82. 87. nt. XI 190, E, Zefleann figele 693, 17% RamRum. p. 116, 117, nt, Cys si Case CRROM. p. 136, Me. Gy, 5 C C. Petolescu, Surgeria. 9. 1972, p. wota 28; V. Moga. LegAtHGem, p. 168, ne. X Fig 129 Leg(io) XII Gfemina) Anneiti) Sat Annacus este nomen italic (W. Schulze, LatEN, 32, 122, 144, 305, 345, 478) sau Anneius (W. Schulze, LatEN. 346, 426; A. Kerényi, DacSzN. 223) Saturninus, este cognomen (W. Schulze, LatEN. 467) ‘Cserni: Leg(to) XIII G(emina)/Anneisat Urniri: Legio XII Gemina/Annei Saturnini; Oprig: Leglio| XI glemina\Anneisat Urnini ‘Acceasi stampili, la Cenad (IDR. I1W/1, 277), Micia, werme (IDR. 11/3, 195, 6 si mumeroase, inedite, la Muz. National Bucuresti), Potaissa (CIL. I 8065, 10; G. Téglis, MKErt. 6, 1912, p. 203, 206; idem, BKL. 46, 56, 1913, p.25,28; I. I. Russw7Z. Milea, ProbiMuz. 1, 1964, p. 23, nr. 11 b), Wrsat (IDR. TW, p. 127, fig. 84). De provenienti necunoscuti, la Sebes (V. Wollman, ActaMN. 7, 1970, p. 177, ne. 14 j). APYLYM ~ INSTRYMENTVM DOMESTICYM 65 130.—$ tam pil a imprimati pe cérimida ular 4 gessopeity im pois seeundara, tn casi, 2 1995 (acne Cay repnghivla co fnie mediand longituinals, cw extemitiile triunghiulare sicu Tinie sub antroponim. Partea superioara este defectuos imprimati 1 Partea dreapta, in sparturd; |= 9.8 em; h = 3,8 em; hl = [1 Seno 8,2.em. Ligatura: $+, Litera A este athaieé si inscrss pe linia de sublinier ca si N, care este deformaté; G sunt in forma de C; S, alungite, numa ul legiunii si, partial, numele ei sunt aplatizate. . uma Indl Fig. 130 Leg(io) XIII Gem(ina) Antestius |= ~~ in naetar® M: de Ja numele fegiuni, este, partial, in fracuts, Dupa nomen \clurd, ar putea fi si un cognomen abreviat, scurt, poate Fent(ius) sa derivat al tui cu N si T in ligatur’, - “yen Antestius este nomen si cognomen de A : . ygnomen de origine etrusca (W. Schulze, LavEN. 124; A. Kersnyi, DacSeN. 238; Forel, Onomanicon Tota latinas 1 ge Antistius; A, Méesy, DissPann. 3, 1, 1983, ne. 21, Antistius) _ _ IL. $ramp itd imprimats pe cdrdmida dreptunghiulard, deseoperit in 1992. in pote scons, p Ina owideat, sirane ls Patatl Apor (ins. 1811, uum de labs de sin), Carty éreptenghila 173 sm h = 4 cm; l= 13-17 om: t= 6 3563 em, Literele sunt inversate w dispuse sinistovers. Ligaturt X + 1-+1 +1 Lite L este ariel: Fare hasta verticalé mai lunga; A este arbaicd; N, inversata; V sau S, sunt defectuo: imprimate in lutul aschiat; numarul legiunii este supraliniat;interpuntio dupa inifiala numelui legiunit imprimat, din lipsa de spat, in rdndul inferior. Moga, Apulum 27-30, 1990-199, . 219, He 8. Apulun 32, 1995, p, 210, ne. IV, f. ® shes “ eb alt Tem Leg(io) XHI £ aTy. Ad Glemina) Ant(onis) Ev(entus, -entius) ——— Leg(io) XIII Gemina) Antes(tus)66 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 11/6 Eventus, Eventius este cognomen foarte rar (CL. VIM, 17450 ~ Event(i) -us; idem, $807 - L. Licinius Eventus; CIL. IX, 1977, 2970; CIL. X, 6344) Baluta: Leg(fo) XHI/G(emina) Ant(onius) Ev(entus, -entius) sive Antes(tius). La stampilele nr. 130 si 131, literele A si N au aceleasi particularitati paleografice; stampila-negativ a fost lucrati, probabil, de acelasi artizan. 132, - $1amp ila imprimata pe cdrimizi patrate, descoperite in zona esticd pretoriului guvernatorului (neinv.). Cartus dreptunghiular, cu ans degenerata pe latura mic& stngd; 1 = 9,3 cm; h = 3,5 em; hl = 0,9-1,2 em; it = 8,4 $i 8,8 cm. Ligaturd: N + T, la nomen si cognomen. Litera L are bratele jn unghi obiuz; A este athaici; S, incompleta si mai mare; central este urma cuiului de fixere a manerului C. L. Batata, Apu 32, 1995, p. 260, mt. IVb. LEG) XmGE. NNTE OVEN, ferns cbeowt Fig. 132 Legi(o) XILI Gem(ina) Antonius) Event(us, -itts) sive Legi(o) XII Gem(ina) Antes(tius) Vent(?ins, -imius) Baluyé: Leg(o) XII Gem(ina)/Ant(onius) Event(us, -itts). Ventius, Ventimius este nomen roman de origine etrused (W. Schulze. LatEN. 252, dar derivatele lui Ventius sunt numeroase). ‘Acecasi stampil4, ta termele de la Micia (IDR. 1103, 195, 7, fig. 151), citita de C. C. Petolescu, Legi XII../ANTELIVTEN... (Muz.Nat. \, 1974, p. 249, nr, 8) si de L 1. Russu, LEG(0) XIII Gemina/ANT(onius) ELI(us) TITEN(us). Cateva exemplare la Muz. National Bucuresti sila Muz. Deva, inedite 133. $1amp ila imprimati pe cérimizi dreptunghiulare, descoperite la sud de Platoul Romanilor (R. 936). Cartus dreptunghiular cu linie mediand longitudinal’ cu extremititile bifide si omament demticular pe latura inferioard, [= 7,8 em; h~ 3,5 cm; hi = 0,7-1 em; It = 6,3 i 6,7 om. Ligaturi: G + X si N'#T. Litera L are brajele’in unghi obtuz; G este in forma de C; M, incorporata in linia mediand; A, arhaica; E au hastele verticale arcuite; central, ‘urma cuiului de fixare a ménerului C.L. Batita, Apulum 32, 1995, p. 209, ne. IV a, 1 Fig. 133 Leg(io) XII Gle\m(ina) Ani(onius) Event(us, -ius) sive Ante(stius) Vent(?ius, -imius) APVLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 6 7 Rard abrevierea numelui legiunii, GM te , GM pe stampite tegulare i (vezi infra nr. 141, 170, 233, 244), ee eee tara eatio) XII Gle\m(ina)/Ant(onius) Event(us, ~ius). . Piso crede cd antroponimele sunt Ancestius urmate, eventual, d etgnomen cur, stamps 130)dntonis Evens (Event) abreviat intJonius) Ev(entus, -entius), la stampila nr. 131 si Ant(onius) Eve i la stampilele nr. 132 si 133. ima eaannnaeanaa 134.-$ 4am pila imprimata pe cara : imprimaté pe c8r’mizi dreptunghiulare, descoper 1a pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 369) 5 la nord de Platoul Romenilor tiny. 1307) pe edramia pirate, din uinele une clade ling Poligonul militar de tragere (inv. 375), $i pe o figld pentru acoperis de la pretoriul guveratm-gacs (nv. 738), Cartas dreptanghivl; I= 1,1 em b= 3.6 mi bl = 1,5-1 em; It= 10,2 si 10,8 om. Litera A, de la n incorporat ‘ , , de la nomen este incorporata in latura mie; prima litera N, de la nomen este inversathe 8 Cio Tf 4.1891 2, 29m plan CE 2670. Car, AM 28, nr. 6: ziligyi, TD. p. 49, nr. XI, 159: ‘efleam ele 1 9: V. Moga, LegXilIGem. p. 168, ne. X11. B Zelisane Gaels 107. 749. LEG QUNGEM AVONIAATER, Fig. 134 Leg(io) XII Gem(ina) Antonius, -i) Mater(nus, -ni) Datare: incepind cu domnia tui Marcus Aurel a inia lui Marcus Aurelius, de cand tmaterialele descoperite in acelagi context arheologic. a area nomen (W. Schutze, LaiEN. 192). serni: IV ((lius) ANTONI MATER, [IVLIVS AN\TONI MAT FIC; lee A INT A » CHL. paca GEM/VTONI MAT FIC; Szilagyi: LEG(io) XIII GEM(ina)/ {NTONI(us) MATER(..2); Zefleanu: Leg(io) XIII Gem(inaj/Aln\oni(us) fater(nus); Moga: LEG XII GEM/ANTONI MATER. in 19035" 9'4 mp £14 imprimata pe cirimizi dreptunghular, descoperite in 1993 in zona esticd a pretoruiui guvernatoruui (nen); pe Sale pentru Acoperis deta pretoriul guvematorulut-glacs (inv. 146, 147) si de la sud-est y cay 33). Cartus tabula ansata; | = 15,6 cm; h = 3,9 em; hl = 0,9-2 e1 = 126 si 13 em. Ligaturks GFN. Litera Anu are bar orzonta; pumal legiunii este supratiniat ° fons pumira68 INSCRIPTIILE DACIEL ROMANE, 11/6 B Coemi, ATE vk 4, 1891, p. 23, nr 18; CHL, IM, 12627; L, Opris, E. Zefleann, figa $00. SPT Inn. p29, 83 Fig. 135 Legtio) XII Gem(ina) Antoni(us, -i) Mat(ernus, -erni) Csomi: LEG(io) XILL GEM(inaj/[AN\TON(iniana): Clk: 1EG XH GEm/ aNTONiniana; Opris: Leg(io|XHI gemlina)1An|tonincanal; Zefleanu: Legtio) ‘NIT Getiminaj/Anconi(us) _$4am pila imprimati pe cdrimizi dreptunghiulate, descoperite petigle pentru acoperis de la pretoriul guvematorului-glacis (inv, 19) si de la fad-est de cl (inv, 8). O edramida, tip nedeterminat, descoperité la Apufum, neprecizat, a fost véauta de B. Cserni, in iulic 1893, a Muzeu) National Budapesta, Cartus dreptunghiular cu chenar interior: |= 13,8 em; h = 4.8 em: bh 141.7 em, It = 12,5 em, Literele N sunt inversate; A nu are bara orizontala Fig, 136 Legfio) XII Gem(ina) Antoni(us, -i) Nigr(inus, ~i, ~2ini) Nigrinus este cognomen (A. Mécsy, DissPann. 3, 1, p- 201). ; régliss LEG XIII GEM/ANTONINO; Ceri: LEG(0) XU GEM@(na)/ ANTONI NIGER; Szilisgyi: LEG (io) XIT GEM(ina)V[A\NTONIN(iana?) sive [AINTONI(us) NUGR(inus?)]; Zefleanu: Leg(io) XH Gem(inay/Anioni() Nigr(i) sn col, Seok pene a ve in col. $colii generale ‘Aceeasi stampild, la Micia (Muz. Deva, inv. 2442 si in col din Veta). Stampila in tabula ansata (C. C, Petoescu, SCIVA: 27, © 1070p. 397, nr, 6; idem, SCIVA, 37, 4, 1986, p. 350, nr. 340) este omis din APVLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICVM 0 137. $ 1am pila imprimaté pe caramizi dreptunghiulare, descoperite la sud de pretoriul guvematorului (inv. 271 suprapusa de stampila LEG XIE GE/VLP FRON, tipul infra 254); pe cramizi patrate de la pretoriul guvernatorului (inv. 348) 5i de la sud de el (inv. 347); pe tigle pentru acoperis de la sud-est (inv. 973 md, 974 md, 975-978, 1023) si de la sud de pretorin (inv. 22). Cartus dreptunghiular; 1= 12,8 em; h = 3,9 cm; hl = 1-1,6 em; It = 96 $i 11,6 cm. Litercle Lau hastele dispuse in unghi optuz; A este arhaica, cu punct; G de la leg(io) este in forma de de S, iar cea de la numele legiunii in forma, de C; Teste incorporata in latura mica a cartusului; interpunctio dupa nomen. B Cserni. ATE vk 4, 1891, p. 23. nr 19, plan Ill; CHL. ML, 12614 a (ad 8065,28 a); B. Cserni, AF Mon. p. 521, at. 5; idem, ATEvk, 11, 1902, p. 13, ar 114; J. Szigyi, PeID. p. 50, ne. XIl, 174; L, Oprig, MuzUnirit. p. 28, ar. 4; EF. Zefleano, Tiga 768; V. Moga, LegXiliGem, p. 169, ne, XV. Fig 37 Leg(io) XU Ge(mina) Au(velius, -relii) Apoltoni(us, -) Datare: incepand cu domnia lui Marcus Aurelius. Apollonius este cognomen (A. Kerényi, DacS2N. p. 159, nr. 1859; W. Schulze, LatEN. 152; A. Solin, GrPers. 275, 1357, 1371). Csemi: LEG(io) XII GE(minay/AV(relius) APOLLONI, Szilagyi: Leg(io) XII GE(mina)/AV(relius) APOLLONI(us?); Opris: Leglio] XI gelminay Aufrelius] Apottoni Acceasi stampila, la Micia (IDR. 11/3, 195,8 a, in Muz. Deva si Muz, National Bucuresti, inedite). 138. $1am pila imprimata pe cdramizi dreptunghiulare, descoperite in zona estica a pretoriului guvernatorului (neinv.) si pe tigle pentru acoperis de la pretoriul guvemnatorului-glacis (inv. 25). Cartus dreptunghiular; | = 11 em; h=3,7 cm; hl = 1,4 cm; t= 10,2 si 10,6 cm, Ligatura: P 1 O. Literele A nu au bara orizontala: N este inversata gi de dimensiuni mai mici; central este urma alveolard a cuiului de fixare a ménerului B Csemi, ATEvk. 8, 1892, p. 23, nt. 65, plan I; CIL. MI, 12614, b; B. Cserni, AF Mon 1, ni. 6: E. Zefleant, figa 842; V. Moga, LegXHl/Gom. p. 169, nn. XV. Fig, 138 Leg(ia) XII Gem(ina) Aur(elius, -elti) Apollon(ius, -i)70 INSCRIPTULE DACIEL ROMANE, 11/6 Csemi: LEG(io) XII [G(emina)VAVR(elius) APOLLONI(i); Moga: LEG NMVAUR APOLLON, cu omisiunea mumelui legiunii ‘Stampila tegulara, LEG (io) XIII GEM(ina)/AVR(elius) VICTION, este cit gresit, credem, in CIL. III, 8065,24 (= 1628, 18). Stampila repertorizati de B. Csemi, ATEvk. 4, 1891, p. 20, si AFMon, p. $32, nr. 110, cu loc de descoperite, gresit, Partos, este cititd, Auretius Cono(n), Antroponimul Aurelius Viction trebuie scos din repertoriul mesterilor céramidari intrucat lectura corecta este Aurelius Apollonius. 139.- $a mpila imprimata pe caramizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului (inv. 1150 md), la sud-est de el (inv, 956, 1068, 1069) si la nord de Platoul Romanilor (inv. 1290-1292, 1412, 1417); pe tigle pentru acoperis de Ia pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 179, 690) si, in pozitic secundara, de la necropola de ta Stadion (inv. 1431), pe figle pentru acoperis descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorulut (inv. 1693) Cartus dreptunghiular cu textul intre linii paralele; 1 = 12 cm; h = 4,4 em: bl = 1,7 cm; t= 11 si 114 cm. Ligaturd: L + E. Litera A are proeminenfi unghiulara; palma dupa nomen i, ATEvk. 6, 1894, p. 21, 22, av. 83, plan IV; idem, AF Mon, p, $22, ne. 7 I. Sriligyi, T3ID. p. 49, ne XI, 160: E. Zefleanu. fsa 821 Fig, 139 Legtio) XIII Ge(minay Aur(elius, -elii) Apol(onius -loni) Datare: incepand cu domnia lui Marcus Aurelius, Ceri: LEG(io) XIII GE(mina)/AVR(elus) APOL(loni); Szilagyi: LEG(io) KUL GE(mina)/AVR(elius)APOL(...2). Acecasi stampild, la Orastioara de Sus (IDR. IIV/3, 265, 3 dar nu este de tipul din C/L. IIL, 8065,28). 140.—$ ramp ild imprimata pe caramizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 310, 316 md), in zona lui esticd (inv. 1620, 1763), la sud-est de el (inv, 1004), pe Platoul Romanilor (inv. 141, 249, 250, 256, 261, 262, 317, 371), 1a Partog (inv. 1173) gi, in pozitie secundara, 1a cimitirul roman de pe Dealul Furcilor (inv. 253), pe e&ramizi patrate de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv, 312 md), de la sud-est de el (inv. 991), de pe Platoul Romanilor (inv. 1167) si de la lateraria militard de la sud de Deatul Furcilor, neutilizate, intr-o stiva (inv, 812-816 md, 817-823, 824 md); pe ramida tip nedeterminat descoperita 1a Partos (Muz, Blaj, disparuta); pe figle pentru acoperis, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 122, APVLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICVM 1 123), pe Platoul! Romanilor (inv. 127) si la Apulum, neprecizat (Muz. Cluj-Napoca, neinv.; Muz. Deva, neiny. si Gimnaziul Sebes, disparuta); pe figle pentru placat, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 128 aplicata de doua ori, 169 md), pe Platoul Romanilor (inv. 116, 206, 639) si, in pozitie secundard, la cimitiral roman de pe Dealu! Furcilor (inv. 123), Cartug dreptunghiular; 1 = 11,3 cm; h = 3,4 em; hl = 1,1-1,3 em; It = 10,2 gi 11,3 om. Literele L de la leg(io) si A de la nomen sunt incorporate in latura mic; S, de dimensiuni mai mici, este incorporati in latura micd dreapta; palma dup’ nomen. La uncle stampile, literele sunt mai groase din cauza uzurii stampilei negativ. FX. Hene, Beitrige. p. 176 in tab. 7 ,lteris incertis fagientibus”: M. 3. AcknedFt. Miller, JnschirDac. nt. 513, 8.9; O. Hirschfeld, SBAkThien, 77, 1874, p. 424: G. Téglis, EniM, 5, 1888, p. 245: B, sori, ATEvk. 4, 1891, p. 32, nr $3; idem, ATEVK 8, 1896, 1. 46, ph. Vis CIL, Il, $065.12 (= 1629.9) si 8065.17 ac.d ( AF Mon, p. $22, a8. 15: G. Téglis, Erf¥f. 19, 1902, p. 28, ne. $2; 1903, p. 98. nr 14, plan {; idem, ATEvk. 13. 1904. p. 103, or 6, plan V; idem, ATEvk 14, 1905, p42, nF 15, plan VU gi p. 48; G. Téglis, Klfo. 11, 1911, p. SO1, nr. 18. Lo Opts, Muztiniri, p. 39, nm 34: J. Sailigyi, TelD. p50, ne. X11, 176: B, Zefleanu, Figele 702. 803: 1. L Russv. DucioNS. 1, 1987 (1958), p. 363: idem, Apulum 5, 1965. XII 2. ne. 6: V. Moga, em. p. 169, nt. XVI Fig, 140, 140 a Leg(io) XIM Gem(ina) Auureli(us) Caius Caius este cognomen (A. Kerényi, DacSeN. 356) Datare: incepand cu domnia lui Marcus Aurelius Imprimarea defectuoasa sau insuficienté a omamentului palma, interpretat a litera A; in ligatura cu C, a dus la lectura aberanta, AVRELIA si ACAIVS. Téglis; LEG XIII GEM/AVREL ACAIVS; Szilégyi: LEG(io) XII GEM(ina)/AVRELIA(nus?) CAIVS; Moga: LEG XIII GEM/AURELIA CAIUS. Acceasi stampild este pe o tigla pentru acoperis, descoperita la castrul de pe Podmoale ~ Sighisoara (/DR. I11/4, 194) 141.~§1am pila imprimata pe c&rimizi dreptunghiulare, descoperite in zona estica a pretoriului guvernatorului (inv. 1666), pe Platoul Romanilorn INSCRIPTIILE DACIE! ROMANE, I1U/6 (inv. 388, 941), la lateraria de la Dealul Furcilor, intr-o stiv’, neutilizate (nv. 65-875 md, cc, 876-880 md, 881), la Partos (inv. 396) sila Apuluum, neprecizat (Muz. Blaj, inv. 15); pe tigle pentru acoperis de la pretoriul guvematorului-glacis inv. 119) gi de la Partos (inv. 120). Cartus dreptunghivlar cu chenar si lini mediana longitudinala; 1 = 9,6 em; h= 4 cm; bl = 1,1-1,4 em, It = 7.6 si 7.4 em. Ligatura: X + I, Literele A sunt athaice; G de la fegfo) este in forma de C; eifra X si litera A sunt incorporate in chenarul cartusului: itterpunctio dupa nomen. La unele stampile, literele sunt mai groase din cauza uzurii stampilei-negativ. ©. Hirschfeld, SB4kiNien. 77. 1874, p. 425; B. Cserni, ATK. 3 1890, p. 40. mr 13 idem, AF Mon. p. 523, 16; 3. Sziligh. TID. p. 48, on X, 1: . Zaflea, fete 70, ori. Rusu, DacigNS. 1, 19571988), p. 363; V. Moga, LegXHliGem, p. 168, ne XV Fig, 141 Legtio) XIII Gle\m(ina) Anr(elius) Gaius Datare: incepaind cu domnia hui Marcus Aurelius. Gaius este pracnomen, nomen (I. Perin, LarOn. 311—312) 31 cognomen (1. Kajanto, LaCogn. 44, 172, illyr; W. Schulze, LaiEN. 30, 37) Cserni: LEG(io) XII Gle|M(inaj/AVR(eli) GAllu\S, Szitieyi: XVI Gle|M(inay’... GAIS (fecit); Moga: AUR GAIUS/LEG XIII GM. Stampila LEG XII G/AVR CAIV de la Sebey, disparuta (CIL. 1, 1629. 14 b= B. Csemi, AF Mon. p, 534, nr. 125) cu ligatura, V + R, fir litera M Ja numele legiunii si cu cognomenul Cafu ar putea fi un nou tip de stampila, daci nu cumva este gresita transcricrea 142. — $4 mp ila imprimati pe figla pentru acoperis, descoperita la pretoriul guvernatorului-glacis (R. 59). Cartus dreptunghiular cu chenar partial interior: 1= 15,5 em; h = 5,3 em; hl = 3 cm; It = 12,7 em, Ligatur’, B + G Litera G de la leg(io) este in forma de C; interpunctio dupa nomen si cognomen, in coltul superior drep: al cartusului este imprimat, aplatizat, numarul legiunit cu cifre inalte de | em Se poate compara cu B. Cserni, ATEvk. 11, 1902, p. 12-13, nr. 133. CL, Baluta, Apulum 32, 1995, p. 2U, mt. Vie Fig, 142 Au(relius) Ga(?ius) leg(io) XI (Geminal. APVLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICVM 2B Datare: incepind cu domnia lui Marcus Aurelius. Este unica stampild tegulard, intr-un rand, cu antroponimul inaintea numelui legiunii. Cserni nu o dezvolta. Lectura, 1. Piso. 143. § cam pila imprimata pe cAramizi de bolt descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (inv. 1657). Cartus dreptunghiular c. doua proeminente pe latura mica stanga; ! = 12,8 em; h = 4,8 em; bl = [,5-1,7 em; = 9 si 11,7 om. Ligaturi: CFA, L + 1+ S + T+R+A 47 Literele V de la nomen, S, A si T de la cognomen sunt rastumate; A are punct in locul barei orizontale; hedera la sfarsitul randului superior. CL. Baluys, $putum 32, 1995. p, 211-212, ne VI ay 1 we CLE XIIGE®) ace (AINCALLIGERY Datare: incepind cu domnia lui Marcus Aurelius. Callistratus este cognomen (N. Solin, GrPers, 93), Acceasi stampili, pe materiale tegulare, descoperite in termele de la Micia (Muz, Deva si Muz. National Bucuresti, inedite) 144. $ 1am pila imprimata pe cérimizi dreptunghiulare, descoperite Ja pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 358), la sud-est de el (inv, 335, 1034- 1036), si la Apudum, neprecizat (Muz. Cluj-Napoca, neiny.); pe caramizi pitrate, descoperite la Partos (Muz. Sibiu, inv. A. 3600 -A 3605; Muz. Cluj-Napoca, neinv.; Muz. Deva, inv. 2395, 2396; Muz. Aiud, inv. 3649; Muz. Blaj, inv. 11, 665-668; Muz, Brasov, disparutd: Muz. National Budapesta, doua carimizi figate de B. Cserni in iulie 1893). Cartuy dreptunghiular; |= 12,7 em; h = 4,9 em; hl = 11,3 om; It = 9,5 si 11, 7 cm. Ligatur: R +A +7, Literele A sunt athaice; A finala este reprezentata printr-o bard oblicd la stinga hastei verticale a fiterei finale T; numarul legiunii este supraliniat, C. Gooss, AVSL. 9. 1871. p. 45: 0. Hirschfeld, SRAkmien, 77, 1874, p. 424; B. Ceri ATE vk 4, 1891, p. 30, ne. 44: CIE. II, 8065.13 @ (~ 1629.10 ef. p. 1018); B Cseri, AF Mon. p. $23, nt. 17: G. Téplés, Klio. 10, 1910, p. $02, nr. 7; J. Szilégyi, TRID. p. 46, fw IX, 131; E. Zefleanu, figa 748; V. Moga, LegXZIGem. p. 169, nr. XVU UF INGE | be ATER GIST) soci ei cts4 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 116 Datare: inceputul domniei lui Marcus Aurelius. Csemi: LEG(io) XIII GE(mina)/AVRELIVS CALLISTR si Legio XI Gemina/Callistri (2); CIL: LEG XI GE/AV CALISTRT, Véglis: LE XII GE/ AV CALLISTRL : : ‘Acceasi stampilé, 1a Ampoita (JDR. IIV/4, 47 in Muz, Aiud, inv 396) si la termele de la Micia (IDR. 11V/3, 195, 9 6 in Muz, Deva si, numeroase, in Muzeul National Bucuresti. a a pe ci eptunghiulare descoperite 145, - $a mp ila imprimata pe cirdmizi dreptung! ja’pretoriul guvemnatorului-glais (inv. 266, 366), la nord de Platou! Romanilor (inv. 1285, 1287 md, 1293 md, 1311, 1323, 1383, 1416) sila Partos (inv. 301, $76); pe eavimizi patrate de la Apulum, neprecizat (Mu2. Cluj-Napoca, neinv.) si, in pozitie secundard, la necropola de la Stadion (neinv.). Cartus reptunghiular; T= 11,1 em: h = 3,3 cm; bl = 1,2 em; It= 10,5 si 10, 8 em Ligaturd: S + T. Literele M gi R sunt de dimensiuni mai mict, interpunctio dupa leg(ia) $i nomen n. 77, 1874, p. 424, 425: B EphEpigr 2, 1875, p. 322. nn. 454: O. Hirschfeld, SBAKHen sp Coerntc ATEvk. 7, 1898, p49, nt. 2: tem. ATEvk. 8.1896. p. 46; V. Moga, Leg 168 ar, XVI Piso! M. Bid, Apinn 27-30, 1990-1993, p. 233, fig. § (tanita VEG IG AR Legtio) XIII Gem(ina) BASU lis thy comerans i Datare: incepnd cu domnia tui Marcus Aurelius Csemi: LEG XIII G/CALISTR; Moga: LEG XII GE/AUR CALLISTR. = Stamp ila imprimata pe caramizi pitrate, descoperite la Greptunghiular; | = 12,5 em; h = 4,3 cm; hl = 1,1-1,6 om; t= 11 si 11,8 om. Literele L au brafele in unghi obtuz, F de la leg(io) este reprezentaté prin doug bare paraicle verticale; literele G au ductul discontinuu, A de la nomen are 0 hard oblica pe latura dreapti; A de la cognomen este discontinuas litera S, deformata; lipseste o litera L de la cognomen; hedera dupa nomen. 1B. Csemni nw 0 epertorizeazt: L, Oprig, MusUnirit.p. 30, nt. 26; C. L, Baluys, Apulum srr ae ae Ay PIA UVR Fig. 146 Leg(io) XIH Ge(mina) Aur(elius, -elii) Cal{Qistrfatus, -ati) APVLVM ~ INSTRVMENTYM DOMESTICVM 5 Datare: incepind cu domnia lui Marcus Aurelius. Opris: Leglio] XMM gefmina)[Aurelius] Calitstri Stampila identicd pe materiale tegulare, descoperite la termele de la Micia (IDR. IWV/3, 195 a), dar gresit de la Sarmizegetusa. Se mai gasesc la Muz, Cluj-Napoca, neiny., Muz. Turda, inv. 327 si Muz. National Bucuresti, neinv, incdite, 147. - $a m pila imprimata pe tigle pentru acoperis, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 734) si pe cAramizi pAtrate din zona lui esticd (neinv.). Cartus tabula ansata; |= 11,2 em; h = 3,3 cm; hl = 0,7-1 em; It = 8,9 si 8,5 cm, Ligaturi: E+G,R+C,A +L si1+$+T. Literele sunt dispuse sinistrovers; A nu au bara orizontali. B. Ceemni, ATEVA 6, 1894, p, 27, nr. 102: .48, ne X, M43 i p. 49, a. XI, 165; 5, 1965, p21, af. 5 idem, 4FMon, p. $23. ne. 18; 1. Sriligyi, TaD. E. Zefleanu, figele 715, 808: 1.1. Russi, Aputium Fig. 147 Legfto) XII Geniina) Aurfelius, -elii) Callist(ratus, -rati) Datare: incepdnd cu domnia lui Marcus Aurelius Cserni: (CalpIST*) lectura probabila, Legio XII Gemina Callistri (2) J. Sziligyi: [le]G(io) XU GE(mina)/...SILIACR(?) si ..XIF| 1 GEM(ina)/ IL. ST...?), rettograd; Zefleanu: [Lleg(io) XII Glemina\[Alur(elius) Callisttratus) 148,~ 51am pila imprimata pe cér’mizi dreptunghiulare, descoperite Ja pretoriul guvematorului-glacis (inv. 288), in zona lui esticd (inv. 1727, 1744, 1761), la sud-est de el (inv. 992, 993), pe Platoul Romanilor (iny. 1164) si la Partos (inv. 285, 289, 344, 1178; Muz. Sibiu, inv. A. 3606, A. 3610): pe caramizi patrate, descoperite in zona esticd a pretoriului (inv. 1690, 1726), la lateraria de la sud de Dealul Furcilor, intr-o stiva, neutilizate (inv. 803, 807, SOS urme de alba de caine, 809-811, 825-834 md, 846-848), la Partos (inv 287, 290, 291, 342, 349, 350, 682, 683, 752; Muz. Sibiu, inv. A. 3607) si la Apulum, neprecizat (Muz. Sibiu, inv. A. 3608 si 3609; Muz. Cluj-Napoca, neinv., Muz. Deva, inv, 2392-2394, 2410, 2411); pe tigle pentru acoperis, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 156); pe tigle pentru placat de Ja sud-est de el (inv. 1091) si pentru Aypocaustum din zona lui estica (inv. 1674). Cartus dreptunghivlar; 1 = 11,5 em; h= 4,2 cm: hl = 1,1-1,5 em; It = 9,4 si 10,5 em, Litercle sunt inversate si dispuse sinistrovers. Litera A mu are bara orizontala; O final este de dimensiuni mai mici, La unele stampile, literele sunt mai groase din cauza uzurii stampilei-negativ.16 INSCRIPTIILE DACIEL ROMANE, [116 M. J. AckneriFr. Maller, InschrDac. ne. $13, 4, 6 s1 nr. 992: ©. Hirschfeld, SB.AKMien 77, 1874, p. 424; G, Téelis, ExiM. 5, 2, 1888. p. 245; B. Csemi, ATEvK. 5, 1892, p. 24 fir 68, pl. Vs CIL. ll, 8065,14 a-d (= 16291 a-ch, B. Csemni, AF Mon, p. 523, nt. 21; J Sailagyi, TyiD. p. 45, ne, VIL, 107; E, Zefleanu. fisele 717, 774, 808, 838: V. Moga, LegXIIIGem. p. 169, n8. XIX. DINISD3 ODLAVA | Fig, 148, 148 a Legtio) XIII Glemina) Aure(lius) Conon) Datare: incepind cu dommia lui Marcus Aurelius Conon, este cognomen grecese (H. Solin, GrPers, 184, vezi si p. 1 051). C. Gooss, AVSL. 9, 187}, p. 43 = CHL. Til, 8065.14 e, cu lectura, LEG X11 GE/MEM/RO este Memanius Fromto, gresit repertorizata ta duretius Conon, De asemenea stampila din C/L. TH, 8065.11 g (= 1629,11 d), eu lectura, LEG XIII G/COH VLP trebuie repertorizata tot la Aurelius Conon, Stampila este citata gi de J. Szilégyi, Tel. p. 60 Nur aus den Literatur”... CTL. Ul, $065.14), cu lectura LEG NIT G/COH VLP si LEG XII G/AVRE CONO. M. J. Ackner/Fr, Milller: Legia XHIT Genina/durefiana CONON (2); Legio XIII Gemina/Aureliana Cohors $i Legio XI Gemina/Auretins Comatus; Téglas: ‘LEG NUIT GEWVAL CONO; Moga: AURE CONO/LEG XII G si AV CO LEG XIII G: tip inexistent. ‘Acceasi stampila, la Germisara (IDR. 1/3, 226.2); la Agvae ~ Catan (IDR. MH/3, 12, 3) si la Vintul de Jos (CIL. 1H, 8065,14 1). Cu loc de descoperire hecunoscut, o stampild identicd, pe o cAramida dreptunghiulara, in Muz, Sebey (inv, 179), proveniti din colectia Scolit germane (V. Wollman, ActaMN. 6, 1970, p. 178. nt. 14 k) 149, $ram pila imprimata pe carimizi dreptunghiulare, descoperite Ja pretoriul guvematorului-glacis (inv. 337, 937 md, planta pedis), in zona lui estica (inv. 1603, 1613, 1669, 1754), la sud-est de el (inv. 962 md si ce, 963 md, 964 md, 965 md, 994, 1019, 1020, 1041 md, 1049, 1483), la Partos (inv. 276, 277) si la Apulum, neprecizat (Muz. Sebes, inv. 189; Muz, Arad, neinv.); Pe figle pentru acoperis descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 158, 758 md, 1118 md) gi la Partos (inv, 73, 117). Cartus dreptunghiular cu fanse pe latura dreaptas 1 = 9,7 em; bh = 3,5 em; bl = 0,7-1,2 emy It = 7.8 gi 9.2 cm. Ligatura probabila: E +R. Literele G sunt in forma de Cs A nu are bara orizontala. APVLVM — INSTRVMENTVM DOMESTICVM 7 ©. Gooss, APSE. 11, 1874, p, 172: 0. Hirschfeld, $BAkiien. 77, 1874, p. 410; EphEpigr 2, 1875, p. 456; G. Téglas, BndM. 5, 2, 1888, p. 244; B. Ceri, ATEvk. 4, 1891, p. 32 a, 54; CIL, Il, $065,15 a c; B. Csemi, AF Mon, p. $24, nr 30; idem, ATEv, 12, 1903, p. 98, ne. 11, plan I; P. Kérédy. ATEvK. 17, 1912, p. 10; L. Opes, Mu ‘nt 35; J. Sziligyi, TeID. p. 47, nt. X, 140; B, Zefleanu, figele 720, 752; V. Wollman, ActaMN. 7, 1970, p. 177, nt. Mb; IDR. MI, p. 255, fig, 207 e (Muz. Arad), V, Mog LeeXlIGem, p. 169, ne. XX, Fig. 149 Leg(io) XII Ge(mina) Aur(elius) Demet (ius) gatura E + R, dacd poate fi interpretata in acest fel, este o greseal Cognomenul este Demetrius, dacd nu cumva Demetrianus Datare: incepind cu domnia tui Marcus Aurelius. Demetrius, Demetrianus este cognomen grecesc (A. Kerényi, DacSzN. 164, 1912; H. Solin, GrPers. 296, 300, 1359, 1372; W. Schulze, LatEN. 152). Cserni: LEG(io) XII GE(mina)/AVR(elius) DEMETR(ius): CIL: LEG XIL GE/AVR DEMETR; Sziligyi: LEG(io) XIIT GE(minay/AVR¢clius) DEMETR (ius?); Opris: LegltolXI GE{mina\/Aur{elius] Demetrius]: Zefleanu: Legtio) XII Getnina)/Aur(elius) Demete(r}; Moga: LEG XII GE/AUR DEMET. _ 130. $1am pita imprimaté pe carimizi dreptunghiulare, descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (inv. 1496, 1648), ta sud-est de el (iny. 1000), la lateraria de la sud de Dealul Furcilor, intr-o stiva (inv. 851- 855 md, 856-861 md, 862-864), pe Platoul Romanilor (inv. 1165) si la Apulum, neprecizat (Muz. Blaj, inv. 4); pe carimizi patrate de la Apulum, neprecizat (Muz. Blaj, inv. 928 $i Muz. Sighisoara), Cartus dreptunghiular; 1 = 9,8 cm; h = 4,2 cm; hi = 1-1,6 cm; It = 9 em. Ligaturi: E + G si B + M. Litera A nu are bara orizontala si este incorporata in latura mica a cartusuluis R, 8 si G sunt mai mari MJ, Acknet/Ft, Miller, JnvchrDuc. p. $13, nr. 7: ©. Hirschfeld, SBAkWien. 77. 1874, . 424: EphEpigy. 2, 1875, p, 322. nr. 454: CHL, IIL, $065, 16 a, b si 162912; B. Cseri, AF Mon, p. 534, ni. 124, G. Téglas, Klio 10, 1910, p. 502, ar 2: idem, Kiio U1. 1911 p. 499, ne. 2; J. Saildgyi, TaD. p. 60; I. Mitrofax/Gh. Moldovan, ActaMN. 5, 1968 P. 107, nota 45; V. Moga, LegXI/Gem. p. 169, nr. XXL Fig. 150 Aur(elius, -elii) Dionisi(us, -) Leg(io) XIII Gem{ina)78 INSCRIPTILE DACIE! ROMANE, HV/6 Cognomenul este scris cu i, in loc de y. Datare: incepand cu domnia lui Marcus Aurelius. Dionysius este cognomen grecesc (A. Kerényi, DacSeN. 165, 1924; H. Solin, GrPers. 309-Dionysus; 302, 1359, 1372-Dionysius; W. Schulze, LatEN. 182) Rar, pe stampile tegulare, cognomenul in randul superior. CIL: AVR DIONIS/LEG XIII G; Cserni: AVR DIONIS/LEG XIII G; Moga’ AUUR DIONISHLEG XIII GEM. 151.—$¢am pila imprimata pe carimizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 299, 712, 759 desen geometric incizat), la nord-vest de el (inv. 1151), in zona tui estica (inv. 1520, 1560, 1589, 1637, 1685, 1695, 1720, 1765), la sud-est de el (inv, 958-961, 966 md si planta pedis, 967 md, 968, 1003, 1005-1011, 1037 md, 1038 md,1039 md si cc, 1040, 1056, 1057, 1059 md, 1060, 1061, 1063, 1064, 1481, 1482), pe Platoul Romanilor (inv. 930), la nord de el (inv, 1288, 1289, 1316, 1320, 1324, 1328, 1370, 1384, 1391, 1407, 1419) si la Partos (inv. 303, 383, 461, 585 palma, 1116 md, 1174; Muz. Aiud, inv. 3215, aldturi de stampila, LEG XTM GEM/AEL DEIOTARY, Muz. Sibiu, inv. A. 1973); pe cdramizi patrate, descoperite la pretoriul guvematorului-glacis (inv. 298, 300, 302, 363 md, 367, 377, 692), pe Platoul Romanilor (inv. 932, 933 md, 1277), la Partos (inv. 297, 379, 380 cc) si la Apulum, neprecizat (Muz. Aiud, inv. 3631; Muz. Sibiu, inv. A. 3616: Muz, Cluj-Napoca, neiny.); pe figle pentru acoperis, de la pretoriu (inv. 739). Cartus dreptunghiular; 1 = 11,3 em; h= 3,4 cm; ht = 1,3 em; It= 10.2 si 10,7 em, Litera M de la cognomen este incorporata in latura micd a cartusului; palma stilizaté. dupa nomen. ©. Hirschfeld, SB4kWien, 77, 1874, p. 424: G. Téglis, BrdM. 3, 1888, 2, p. 245, a,b B. Csemi, ATE vk. 4, 1891, p. 35, nr. 61; idem, ATER 5, 1892, p. 26, nt. 753 idem, ATEvk. 7, 1895, p. 50, nr. 11; idem, ATE VA, 8,'1896, p. 46: CYL, IL, 8065.18 a, b, d (© 1629,13); BL Csemni, AF Mon. p. $31, ar. 97, 98: idem, ATE vk, 12, 1903, p. 98 fr. 6; idem, ATEvk. 13, 1904, p. 103, ne 3 si p. 114: idem, ATEVK 14, 1908, p. 48: J. Karpiss, ATEvE, 15, 1910, p. 8; L. Opris, MusUnirii, p. 31, or, 41; J. Szilagyi TeID. p. 49, ne. XII, 168 sip. $0, nr. XU, 178; 1 1, Russu, DaciaNS, 1, 198741958), Pp. 363, nr 168 ,ca nr 178"; E, Zefleanu, fisele 711, 746, 775; RamRum. p. 117, m6 G V. Moga, LegXillGem. p. 170, nt. XI AVN ANS ee eh Fig, 151 Legtio) XIII Gem(ina) Auur(elius, -elil) Enthim(us, -i) Datare: incepand cu sfarsitul domniei lui Hadrianus. Enthimus este cognomen grecesc (H. Solin, GrPers. 897; A. Kérenyi, DacSzN. 1932) APVLYM — INSTRVMENTVM DOMESTICVM 79 Csemi: LEG(io) XII GEM(ina)/AVR(cius) VENTHIM(us?), LEG(io) XII Gleminay/AVR(elius) VENTHIM(ium); Szilégyi: LEG(io) XII GEM(ina)/ AVR(elius) ENTHIM(ius?), LEG(io) XII GEM(inaj/AVR{el(ius)] MARTINVS lecturd gresitd; stampil& tegulard cu antroponimul, Aurelius Martinus nu se cunoaste; Opris: Leglio] XH GemlinaV/Aur{elius] Venthim{us]; Zefleanu: Leg(io) XIII Gem(ina)/Aur(elius) Venthim(ius) sau Venthi(mius); Moga: AURELIUS ENTHIMIUS. Lectura aberanta, Ventimius a fost determinata de omamentul palma, dintre nomen si cognomen, imprimat mai slab sau defectuos. Acecasi stampili, la Ampoita (IDR. IIV/4, 47, 2), Cenad (IDR. 1IV/1, 277 g, fig. 194), Danes (IDR. 11/4, 189, cf. 194, 1), Germizara (IDR. I1V/3, 226, 3, fig. 172), Podmoale-Sighisoara (/DR. 1114, 194, 1), Sanicolaul Mare (IDR. 1 1, 278), Sard (IDR. IlV/4, 51, 2). De provenienta necunoscuta, o stampili identicd, la Muz. National Bucuresti, din col. Bolliac (Gr. Tocilescu, MonEpSc. 2, 1908, p. 327, nr, 43). 152.— tam pila imprimata pe caramizi dreptunghiulare, descoperite Ja pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 365), in zona lui esticd (inv. 1644), pe Platoul Romanilor (inv. 707) si la nord de el (inv, 1286, 1310, 1312, 1317, 1318, 1336, 1339, 1401, 1404 md, 1406, 1410, 1411, 1415, 1418). Cartus dreptunghiular, 1 = 11,2 cm; h= 3,6 em: hl = 12-14 em t= 10 si 10, 7 em Interpunctio dupa legfio) si nomen B. Csemi, ATE vk 8, 1896, p. 46; 1.1. Russu, Apulum 5, 1965, p | LEGITIGEM | AVSEY DONS a Datare: incepind cu domnia lui Marcus Aurelius. Eudoxus, Eudoxius este cognomen grecese (H. Solin, GrPers. 898 — Eudoxius; A. Kerényi, DacSzN. 1946), Acecasi stampild, la Ampoita (/DR. IIl/4, 47, 3, in Muz. Alba lulia). 153.—$1am pil imprimata pe caramizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 630, 638) si in zona lui esticd (inv. 1518); pe figle pentru acoperis de la pretoriul guvernatorului (inv. 171, 173), de Ia sud-est de el (inv. 1018), de pe Platoul Romanilor (inv, 151, 174) si de la Partos (inv. 142, 649); pe tigle pentru placat, descoperite la Partos (inv. 709). Cartus dreptunghiular cu anse atipice si cu o scobitura in colful inferior drept; 1 = 11,3 em; h = 4,4 em; bl = 1,1-1,4 em; It = 9,3 si 9,5 cm. Litera A are bara orizontali dispusi oblic pe cea dreapti; X de la cognomen este incorporata in scobitura cartusului; inrerpuncto intre nomen si cognomen. 12, nt, 8: V. Moga, Fig. 152 Legtio) XIII Gem(ina) Aur(elius) Eudoxus80 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 1106 G. Téglds, AEM, 9, 1885, p, 224, nr 14; idem, EndMl 5, 2, 1888, p. 245: B. Csemni, ATE vk. 4, 1891, p. 33, nr. 55; idem, ATEVK. 7, 1895, p. 50, nr. 9; C/L, I, $065.19; B. Csemi, AFMon. p. $24, nr. 32; idem. ATEvk. 12, 1903, p. 98, ne. 23; L. Opris, MazUnirii,p. 31, nt. 36; 3. Szilagyi, TgiD. p. 47, nr. X, 139; E. Zefleanu, tiga 718; V. Moga, LegXZIIGem. p. 170, nt. XXIIL LEG RwjCE | AVEVDOX Fig 153 Legfio) XIN Ge(mina) Au(relius, -relit) Eudox(us, -i) Datare: incepind cu domnia lui Marcus Aurelius. Cserni: LEGtio) XI GE(mina)/AV¢relius) EVDOX(ius}: Opti: Leglio) XU GetminaVAulreltus] Eudox{ius] Acceasi stampild, pe caramizi dreptunghiulare, in Muz. Deva (inv. 2318, 2319 inedite), dar nu descoperite 1a 154.~Seampi 4 imprimata pe caramizi dreptunghiulare, descoperite pe Platoul Romanilor (inv. 386) si la nord de el (inv, 1330, 1362). Cartuy tabula ansata; \= 9,9 em: b= 4-em: ht = 1-1,3 em: I= 5,5 si 9 em, Ligaturi G+X,1+1 +151 A4 M Litera A de la nomen i inifiala numelut legiunii sunt imprimate in anse; A este arhaica; G, de la Jegfio) incorporata in fatura superioara a cartusului: K, de la cognomen, in cea mica. nn. 7. Vi Moga, Leg’ iIGem. p. 169, 14. XVI 11, Russa, Apulean 5, 1968. p. 2 Fig. 154 Gap al Legfio) XI G(emina) sj! Aur(elius) Gamik(us) Datare: incepind cu domnia lui Mare Gamikus este cognomen grecese, scr 960) Intregire, I. Piso. Russu: Aur(elius) Cam(panus — pestris); Moga: LEG XIIVAUR CAM. cu litera K (H. Solin, GrPers. 155. $a m pila imprimata pe céiramizi dreptunghiulare, descoperite Ja pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 490, 499, 505, $06, 508, 511, 515, 516 md), in zona lui estica (inv. 1585 md), la Partos (Muz, Sibiu, inv, A. 3620, A. 3621 Muz. Scbes, inv. 2167) si la Apulum, neprecizat (Muz. Blaj, inv. 13); pe rimizi patrate de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 512) si de la Partos APVLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICVM 8r (Muz. Sibiu, inv. A. 3619). Cartus dreptunghiular cu chenar interior si linie mediana longitudinala; | = 12,8 cm; h = 4,6 cm; hl = 1,2-1,6 om; It = 11 si 11,2 cm. Ligaturi: X +1 si G+ E. Litera O este incorporata in chenar, A, arhaicd; interpunctio dupa leg(io); hedera dupi: nomen. ©. Hirschfeld, SBAkiVien, 7, 1874, p. 425: B, Csomi, ATEvk. 4, 1891, p_ 30-31, ne 47, plan Il; idem, ATEvk. 5, 1802, p. 29; CHL. TH, $068.20 6; B. Cserni, 4FMon 'p 525, re ts idem, ATEvk, 13, 1904, p. 103, ne 7: idem, ATEvk 14, 1908, p42, ne 9 9h P48: L, Opes, MiUnii,p. 29, nt. 9 sip. SU, nr 29 J. Szildgyi, TeID. p. 31, ne XI 185; . Zefleanu,fisa 745, V. Wollmann, detaMN. 7, 1970, p. 117, mt 14 es V. Moga LegklliGem. p. 170, nf. XXIV; S. DumiteaeuV. Moga, Apu 26, 1990, p. 176-197, 5. ph Vi2 Fig, 135 leuesa Legtio) XIII Gem(ina) Aur(elius) Godes | Datare: incepnd cu domnia lui Marcus Aurelius. Godes este cognomen considerat sirian (I. 1. Russu, AciaMN. 6, 1969, p, 178); traco-dacie (I. I, Russu, A/SC. 4, 1941-1943, p. 186-233), oriental (1. 1. Russu, A/SC. 5, 1944-1948, p. 282-295) si semit (H. Wutnow, Die semitischen Menschennamen in griechischen Inschriften und Papyri des Vonderen Oriems, Leipzig 1930, p. 41) Aceeasi stampild la Berghin (DR. III/4, 42), Cenad (IDR. V1, 277 h), dar gresit L in loc de LEG; Micia (IDR. M2, S41, 2, dar nu de la Sarmizegetusa, si inedite, la Muz, Najional Bucuresti), Pauca (/DR, IIV/4, 35, fig. 18), Sanicolaul Mare (IDR. IIN/1, p. 245, fig. 190), Sard (IDR. IIW4, 51, 3). De proveniemta necunoscutd, 1a Muz. Scbes (inv, 187, 2989), la Muz, Turda (inv. 329, inedita) i la Muz. National Budapesta (CIL. 111, 8065,20 f si p. 1018), nu a fost vazuta de B. Csemni, in iulie 1897). 156.—$¢ampild asemanatoare cu precedenta, imprimata pe cramizi dreptunghiulare, descoperite la Apulum, neprecizat (Muz. Sibiu, inv. A 1708, urme de picior de porcina; Muz, Blaj, inv. 930). Cartus dreptunghiular cu linie mediana longitudinala; 1= 13 em; h = 4,6 em; hl = 1,3 em; It= 11 si 11.2 om. Litere de facturd clasica; A nu are bara orizontali; interpunctio dupa leg(io); hhedera dup nomen ©. L. Batuts, Aputm 32, 1995, p, 212, ne VINE a, t, 2, Fig. 156 Leg(io) XIII Gem{ina) Aur(elius) Godes82 INSCRIPTILE DACIEI ROMANE, 1IV6 Acecasi datare, Nu a fost prezentata pind acum, diferentiat Stampil& identica, pe o cérimida patratd, descoperit’ la Ampoita (IDR. 1114, 47, 4, dar in Muz. Aiud, inv. 3198). 187.-$ tam pil imprimata pe cdramizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 492, 493, 495-497, $00, 502-505, 510, 513, 540) si in zona lui esticd (inv, 1533, 1566, 1678); pe caramizi patrate de ia pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 498, 646 urma de laba de caine, 711) si la Apulum, neprecizat (Muz. Aiud, inv. 597). Cartus dreptunghiular cu linie ediand longitudinala; 1 = 11,8 em; h= 3,9 em; hl = L.1-1,5 om; It= 11,4 m Ligatura: G +E, Ultima hasta de la XIU si G de la GEM sunt incorporate in linia median’; M este incorporata in latura mica; 4, arhaicd; hedera dupa nomen M. J. Neigebaur, Dacien, p. 165; M, J. Ackner/Fr, Miller, InschrDac. p. $13. nr. 3: G, Téglés, ErdM. $,2, 1888, p. 245; CIL. ID, 8065.20 a (= 1629.15), B, Cserni, ATE VK 12, 1903, p- 98, nt. 1S: idem, AFMon, p. $32, ar. 111: G. Téplis, ErdMt, 19, 1902, 1p. 29-30, ne $358; J. Katpiss, ATEvk. 15, 1910, p. 8 G. Téglés. Klio. 10, 1910, p. 02 fit 8: J. Szilagyi. TglD. p. 0-51, ne, XIU, 186-188; E. Zefleanu, figa 745. SUE Fig. 157 yy) Leg(io) XII Gem(ina) GO DYES) tutti) Godes ‘Acecasi stampild este la Berghin (Muz. Sibiu, inv. A 3617 inedita) si la Micia (Muz. Deva, inv. 2386-2388, 2415, dar nu de la Sarmizegetusa, si citeva cérimizi la Muz. National Bucuresti, inedite, neinv.). 158.—§ 1am pila imprimatd pe ciramizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvemnatorului-glacis (inv. 494 semn geometric incizat, 507, $09). Cartus dreptunghiular cu colfurile rotunjite; 1 = 9,6 em; h = 3,8 em; hl = 1,2- 1,6 cm; It = 8,3 gi 7,7 om, Litera L, deformata, este incorporata in Tatura mic& a cartugului; G de la leg(io) si cognomen, sunt in forma de C; E de la GEM este reprezentata printr-o hasta verticala; central, urma alveolara a cuiului de fixare a manerului B, Csemi, ATE vk. 4, 1891, p. 25, nr 25; E. Zefleann, figa 796, Fig 158 Leg(io) XII Gim(ina) sic! Aur(elius) Godes APVLYM ~ INSTRYMENTVM DOMESTICYM 83 Datare: incepand cu domnia lui Marcus Aurelius. Cserni: [Lelg(io) XII Gemina)/LAurelius] Godes. Unica abrevierea, G/M, a numelui legiunii pe stampile tegulare. 159.- $14 m pila imprimatd pe e&timizi dreptunghiulare, descoperit in zona esti a pretorului guverntorutu (inv. 1688, 1735) sp tsle pentru acoperis de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 140, 170, 650). Cartus :130 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE. IH1/6 Sabinius este nomen derivat dintr-un cognomen obignuit in provinciile celtice occidentale (I. Perin, LatOn. 576; J. Kajanto, LatCogn. 186; W, Schulze, LatEN. 222, 223, 479, 481, 522, 524), Cserni: A(urelius) CANIBVS/LEG io) XIII GEMINA; Sziligyi: LEG(i0) ../ SABINVS VI (...2); Zefleanu: Leg(io).../A. Canibus, 243. — Stampild imprimaté pe figle pentru acoperis, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 90). Cartus dreptunghiular eu Titerele fntre linii paralele; 1 = 11,2 cm; h = 4,6 em; hl = 1,1-1,7 cm; It = 9,5 si 9 cin. Ligatura: L + E +G +X. Litere rstumate, dispuse normal. Litera L este arhaica; A de la nomen are unghiul plin; litera E, de la cognomen, are hasta Verticala mai lung; dupa nomen, procminenta, de separare in forma de X; humérul legiunii este supraliniat; literele de la cognomen si numérul legiunii Sunt inscrise pe linia medina, G de la Gem(ina) este inscrisi pe linia superioara B. Csemi, ATE vk 4, 1891, p- 28, ne 39: CHL, MI, 12625; B. Csemi, AFMon, p. S31, nt: 98; E., Zefleanu, figa 840; J. Szilagyi, TgiD. p. 44, ns, VI, 98 sip. 61 Vi Moge. LegkHliGem, p. 173, m6 L Fig 203 Leg(io) XII Gfemina) Satbinius) Vale(ns) Valens este nomen si cognomen (A. Kerényi, DacSzN. 140, 1277: A, Méesy, DissPann, 3, 1, 1983, p. 299) semi: Sax (2) VALE(ns) / LEG(io) XIII Gemina); CML: SEx VALE/LEG XUL G: Szilagyi: LEG(io) XH G(emina) / SAx VALE (?) sive SVx(...?) VALE(rianus?): Zefleanu: Sax(anus?) Vale(rius)/Leg(io) XIII Gemina): Moga: LEG XIII G/SEX VALE. ‘Semnul de separare dintre nomen si cognomen a fost gresit interpretat ca fiind litera X, cea ce a dus Ia Jecturi eronate. 244, — Stampila imprimati pe cArmizi dreptunghiulare, descoperite ta sud-cst de pretoriul guvernatorului (inv. 1050) si la Apulum neprecizat (Muz. ‘Aiud, inv. 3633); pe figle pentru acoperis de la acelasi pretoriu (inv. 79, 648), ddin zona hui esticd (inv, 1536) si de la Partos (inv. 71). Cartus dreptunghiular; T= 14 em; h = 5,7 em, bi = 1-1,6 em; It = 12 si 13,2 cm. Ligaturi: § + T, N + T Si A +N. Legtio) este distantat de XII; litera G, de la feg(io), are forma de C. litera M este ristumata; prima hasta a numérului legiuni, partial subliniat, este incorporati in linia de subliniere; A nu are bara orizontala B. Céemi, ATEvk 8, 1898, p. 47, nr 105; CIL. II, 12618 h; B. Csemi, AFMon. p, $30, nr 86 91 p 532, ne. 104; idem, ATEvK. 13, 1904, p. 103, nt 2: J. SzléByi, TetD. p46, APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM B 1 Vill, 117; E, Zeca, ile 798 828; 1. Rusu, dpa, 1965, p 218, 20, idem, DaciaNS. 1, 1987 (1958), p. 363, nr. 117; V. Moga, LegXIl/Gem. p. 172, | lec KMGN eee | “9 LSTA SEATTINS Statius este non lze, LatEN, sane es momen (W Schule, LEN, 37,237,469; A, Kerényi, Dac Csemi: LEG(io) XII Glemina)/STA(t Yr ; XU G(emina)/STA(tius) SENTIA(nus): CUL: LEG XIN GMISTA SENTIA; Srilgyi: LEG(o)XIT Gle\Mtina)STA.?) SENTIAN (, 2 Zefleanu; Leg(io) XII Gle)m(inay/Sta(tius) Sentian(us), Russu: Staftius) Sentian(s): Moga: LEG XIII GMISTA SENTIAN ‘Aceeasi stampila este gi la termele de la Micia (Muz. Deva, inv. 2432) si la Hunedoara (IDR. 1112, $41 8 a) ‘ fie se. Fig. 244 248.—$1am pid imprimata pe cAramizi droptung! ese la pretrial guveratorula-glacs (iv 74, 332) in gona este Gate bal 1547, 1594); pe cdrimiai patrate din aceeasi zond (inv. 1611, 1643), de la Partos (inv. 270; Muz, Sibiu, A. 3636, A. 3637) si de la Apulum neprecizat (Muz. Aiud, inv. 3639): pe jigle pentru acoperis de la pretoriul guvernatorului- elacis (inv. 224), de Ia sud-est de el (inv. 982, 999), de pe Platoul Romanilor Ciny. 1160) si de la Partos (inv. 108); pe tigle, pentru placat, de la sud-est de prstor (Ins, 997, 998), Cart drepunghiulg, 1='14.? em = 4.9m Pe call Sint fia peste enact ests in forma de C; ite A uate bare orzo; umd legnd ate supraliniat; interpumctio dup nomen; T si $ sunt mai mati B, Csemi, ATE vk 4, 1891, p. 27, ne. 34; ide vk 4, 27, ne. 34; idem, ATEvk. 5, 1892, p. 26, nr. 76; CHL. Ul 126i8 ga 8065, 33; B:Csemi, AF fn. p.830 ny. 6: dem, ATER 12, 19, p98, 1. §;L, Oprig, MusUnirit.p. 30, nt. 18; J. Szitégyi, TID. p. 46, mr. VIL, 118: E.Zefleann, Tyee 992, B11; V. Moga, LeliGem.p. 172 we XL INE Zhen LECHIIGE | mens Ste SENT Bae sen Semnul de separare dintre nomen si co en si cognomen a fost gresit inte fiind litera A ceea ce a dus Ia lecturi eronate Seema132 INSCRIPTULE DACIEL ROMANE, 1116 Csemi: LEG(io) XIII GE(minay/STA (2) SENTIA; Opris: Leglio} XUT ge{minal/Sta? Sentia; Moga: LEG XII/GE STA SENTIA ‘Acecasi stampila si pe materiale tegulare de la termele din Micia (IDR. 11/3, 195, 21, dar gresit STA in loc de ST, in Muz. National Bucuresti si, numeroase, in Muz. Deva, neiny, inedite). Stampila este gresit {a Ulpia Traiana Sarmizegetusa (IDR. Il12, 541, 8 b, eu acecasi greseala), Din Dacia romana neprecizat (EphEpigr. 2, 1875, nr. 425 246.-S$tamp ila imprimata pe cérimizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (Muz. Sibiu. A. 6708 + A. 6709), in zona lut esti’ (inv. 1495. 1606, 1622) $i nga latura esticii a castrului in ruinele une Slidiri (neinv.); pe tigle pentru acoperis de la pretoriu-glacis (inv. 153, 167 ma) Cartus in forma de dublu trapez isoscel inseris intr-un dreptunghi: 1 = 16,3 em: f= 41 cm, bl = 1,9-2,4 em; It 14 om, Ligaturi: X +14 1+ 1 si A + D Litera A are bara orizontald dispusd oblic pe cea sting’; litera D este inversata: numarul legiunii este incorporat in linia de subliniere 1B. Csomi, ATEVH 6, 1804, p26, 7 100 .jned nedescifat”: idee, AF Mon, p. $32, m8. 105: ion ATE. 12, 1903, p99, or 115: G, Teplis, Archit, 33,1913, p. 383: 4 Szilagyi. TaID. p. 44. wy V5, 94: E. Zoftcamu, figele 830, $42: 1-1. Russ, dps $. 1968 1 229'230, nr 21. fig. 21: V. Moga. RCRFActa, 17-18. 1 2 ide LegXIHiGem. po 166, nt VI, 1s LT Russu, TDR, WT. 4. 1 207. fig Fig. 246 Leg(io) XII Ge(mina) Tadi(us, -i) Tadius este italic-roman (W. Schulze, LarEN. 89, 425) Este preferabil Tadi(us), asa cum ardta E, Ritterling, RE. 12, 2 (1925), 1391 Cserni: Legio XII Gemina et Adiutrix; TACII?; Szilagyi: LEG(io) XI GE(mina)/T(itus) Ale|L (ius) DI(...2); Russu: LEG(io) XU GE(mina) TADI(us): Moga: LEG XII GE TADI. ‘Aceeasi stampild si pe materiale tegulare de Ia Aqvae ~ Crigeni Calan (IDR. 1113, 12, 2; si de la Pianul de Jos (IDR. T114, 1, fig. 1), De provenienti nesigurd, la Muz, Drobeta-Turnu Severin (IDR. Tl, 101), transferat la Muz National Bucuresti, inv. 06981; Gr. Tocilescu, MonEpSe, p. 319 din muinele de ling Podul lui Traian de ta Turnu Severin”. Referitor la discutiile purtate in legatura cu interpretarea stampilel, vezi IDR. TVA, p. 18. APYLYM ~ INSTRYMENTVM DOMESTICYM 133 247. $¢ampild imprimata pe tigle pentru acoperi, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 735) si in zona lui estica (neinv.), Cartus dreptunghiular, cu proeminenti unghiulari pe latura mica stanga si cu anse pe cea dreapt; 1= 12,3 em: h= 3,1 em, bl = 11,4 em; It= 10,5 em. Interpunctio dupa leg(io) si numarul legiunil B. Csomi, ATBvk. 6, 1894, p, 25, nr. 96, plan IV, idem, AFMon.p. $30, ne. 90; F. Zefleama, “ CTEREN TIA: reales CLE G“RIEGE Partea dreapta a stampilei este desenata ipotetic Cserni: TERENTIANTS.../LEG(io) (XII GEM(ina)]; Zefleanu: Trere)- inia(nus?)/Leer\(io)XM I (Gernina). 248. — $1. mp ila imprimati pe tigle pentru acoperis, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 58 md, 701) gi la sud-est de el (inv, 971 mad); pe tigle pentru placat, de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 62) si de la Partos (inv. 53). Cartus dreptunghiular, cu colturile rotunjite si linie mediana longitudinal cu extremititile trifide: 1 = 12,2 em; h= 3,8 em, hl = 0,9-1,2 em; t= 10,1 s1 9.6 om, Literele V si Pde la nomen au ductul discontinuu; litera A are baza orizontali dispusd oblic pe cea dreapt; imerpunetio dupa leg(io) si nomen B. Csemi, ATE vk. 6, 1894, p. 22. ne, 8S; idem, AF Mon, p, 524, nr 38; idem, ATE vk. 14, 1908, p. 42, nr. J. Sziligyi, TatD. p. 48, nr X, ISH: E, Zefleanu, figa 696; V. Mog LepXiliGem. p. 172. nf. XLV, Fig. 248 Leg(io) XII Gem(ina) Ulpi(i) Fausti Faustus este cognomen (A. Méesy, DissPann, 3.1, 1983, p. 124). Cserni: [Le]G(io) XII GEM(ina)/.. FAVSTI: Legio XII Geminal. Faustinus; Szilagyi: LEG(io) XM GEM(ina)/VLPI(us) FAVSTI (...?); Moga: LEG XIIf GEM/ULPI FAUSTI, ULPIUS FAUSTI(nus). 249.—§ 1am pila imprimata pe caramizi dreptunghiulare, descoperite la sud-est de pretoriul guvernatorului (inv. 390 md), pe Platoul Romanilor (inv. 929 md), la nord de el (inv. 1363 md, 1367) si la Partos (inv. 782); pe134 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 116 {igle pentru acoperig, din zona estica a pretoriul guvernatorului (inv. 1623). Cartus dreptunghiular; |= 11,1 em; h= 3,7 om, hl = 1,3-1,5 em; It = 10,1 $1 10,7 em Ligatura N + T. Literele M si T sunt incorporate in latura micd a cartusuli. CL, Baluti, Apulum 32, 1995, p, 225-226, nt XXX a, 1-6, Fig. 249 Legtio) XH Gem(ina) Ulpius Front(o) Datare: incepand cu domnia lui Marcus Aurelius, de cind dateaza edificiul de la nord de Platoul Romanitor. Fronto este cognomen roman (I. Perin, LatOn. p. 643; J. Kajanto, LatCogn. 16; W. Schulze, LatEN. 43, 315; A. Kerényi, DacS:N. 1366; A. Halle Fronto 15, RE. 3, 1918, col. $30). Acecasi stampila si la Ampoita (IDR. I11/4, 47, 6 in Muz, Alba Tulia, inv. 1468), 280.—Sramp ila imprimata pe ciramizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv, 952, 953). in zona lui estica (inv. 1609, 1614, 1624, 1649 md, 1651, 1652, 1690, 1701, 1707 md, 1710, 1711, 1714, 1719, 1747), la sud-est de el (inv. 1024 urma de labi de caine), pe Platoul Romanilor (inv. 1197), la Partos (inv. 340) si la Apulum neprecizat (Muz. Aiud, inv, 3648; pe cérdmizi patrate, din zona esticd a pretoriului guvernatorului (inv. 1677 md, 1718); pe carimizi de bolts, de la Partos (Muz. Sibi, inv. A. 3633, A. 3634); pe tigle pentru acoperis, descoperite la pretoriul guvernatorului- glacis (inv. 32, 35) gi in zona lui esticd (inv. 1752). Cartus tabula ansata, T= 15.6 cm; h = 5,1 om, hi = 16-2 om; I = 11,6 gi 12 cm, Litera F este arhaied; T este de dimensiuni mai mari. La unele stampile literele P si R au ductul discontinuu din cauza uzurei stampilei-negativ si a plasticitatii Iutului, ©. Hirschfeld, SBAF Wien. 77, 1874, p, 425; B. Csemi, ATEvK. 4, 1891, p. 30, nr. 46 idem, ATEvk. 6, 1894, p. 22, a. 87; CHL. HII, 8065, 34 a (~ 1628, 24 a): B. Csemi AF Mon. p. 525, nf. 35. 38, P. 383, ME 120; idem ATEYK. 12, 1903, p. 98, ut. 7. L. Opris, MucUinirit p. 30, nf. 28; 5, Sciligyi, TelD. p. 46, ne. VIL, 112; E. Zefleamu, fia 801; RémRum. P. 117, nr. Gyg: CivRRom. P. 136, nr. Cys: V. Moga, LegXiliGem. p. 172, ou LECKINGEM “| LV UPPRONIO . Fig. 250 Leg(io) XIM Gem(ina) Ulp(ius) Fronto APVLYM ~ INSTRYMENTVM DOMESTICVM 135 Ceri: LEG/io) XIII GEM(ina)/VLP(ius) FRONT (onius); LEG XII GEM/ VLPI RONIO: LEG XIII GEM/VLP YROTO: Opti: Leglio] XII Gem[inay Ulplius] Fronto[nius] Acecasi stampila si pe materiale tegulare, descoperite la Hunedoara (IDR. TIV3, 36 a), la termele de la Micia (IDR. IIW/2, 541, 9, in Muz. Deva, dar gregit de la Sarmizegetusa; IDR. M13, 195, 22, in Muz. National Bucuresti), la Potaissa (I. 1. RusswZ. Milea, ProblMuz. p. 24, nr. 11 e, semnalate de J. Benks, Dacien. 1851, p. 168) si la Sard (IDR. I1V/4, 51, 6) 251.—$ 1am pila imprimata pe carimizi dreptunghiulare, descoperite la pretoriul guvemnatorului-glacis (inv. 281, 1309 md), in zona lui esticd (inv. 1512, 1579), la sud-est de el (inv. 1065) si pe Platoul Romanilor (inv. 757; pe ligle pentru acoperis, de la pretoriul guvernatorului-glacis (inv, 55 md, 756), din zona lui esticd (inv. 1504), de pe Platoul Romanilor (inv, 1238, 1239) si de la Partos (inv. 40, 60). Cartuy tabula ansata, cu chenar partial, interior; 1 = 13,9 em; h= 4,9 em, hl = 1,2-1,6 em; It = 9,6 si 10,5 em. Litera N are ductul disconiinuu, B. Csemni, ATEvk 4, 1891, p. 24, nt. 24: CL. HL, 12619 (ad 8065.34 9: B. Cserni TelD. p. 46, nf. VIN, 113); E. Zefleams, fisa 733, TES INGE Vion Fig, 251 Legtio) XII Ge(mina) Ulptius) Front(o) Csemni: LEG(io) XII GE(mina)/VLP(ius) FRONT(onius), cu cartusul inexact; CHL: IEG XIU GE/VLP FRONT: LEG XII GE/VLP PROMI (W, 1nverS). 252.—§1a mpi la imprimata pe ciramizi dreptunghiulare, deseoperite in zona esticd a prctoriului guvernatorului (inv. 1740) si la sud-est de el (inv. 1016); pe cAramizi patrate din aceeasi zona (inv. 1641, 1749). Cartus dreptunghiular, cu linie mediand longitudinala; 1 = 12,7 em; h = 5,8 em, hl = 1,3-2 em; It = 10,5 5i 11,4 cm, Ligaturi: L +E, 1+1, G +E si N+ T. Litera G, de la numele legiunii, este in forma de C, N este inversatd; O este de Gimensiuni mai mici; numarul legiunii, partial subliniat; X, incorporata in linia de subliniere; central, urma alveolar a cuiului de fixare a manerului136 INSCRIPTULE DACIEI ROMANE, H/6 C. L, Balu, Apulum 32, 1995, p, 225-226, nt, XXX b, Ind Fig, 252 Leg(io) XII Getmina) Ulp(ius) Front(o) Acceasi stampil, pe materiale tegulare, descoperite la termele de la Micia (la Muz. National Bucuresti si la Muz. Deva, inedite, neinv.). 253. — §1ampild imprimata pe figle pentru acoperis, descoperite la protoriul guvernatorului-glacis (inv. 139) si, in pozitic secundara, ta Catedrala tolicd (inv. 1338). Cartus dreptunghiular; ! = 13,7 em; h = 5,3 em, hl = 1,1— 2em; It = 11,5 si 12.8 em. Literele sunt dispuse sinistrovers. Literele G sunt in forma de C; O este plind; T este incorporatd in latura mica a cartugului; N, inversat&: interpunctio dupa leg(io) si nomen. romano- B. Cserni, ATE sk. 8. 1896, p47. nt 104; CHL HL, 14216, 22: 1, Csermi, AE Mon. p. 525, it, 39, 3. Sailagyi, TglD. p. 47, nr IX, 135 si p. 61s E, ZefTeanu, figa 795: 1 1. Ruse, Dacia. 1957 (1958), p. 363, nt. 135. Fig. 283 Leg(io) XIN Glemina) Ulptius) Front(o) CIL: leg IX GM/...E PLY; Szilagyi: ..] X(io) Gle|LAtice|F (sui) PLY. 284. —$1am pila imprimatd pe caramizi dreptunghiulare, descoperite Ja pretoriul Seamer gusel {ines 339), la sud-est (inv. 1017, 1025 md si ce, 1051) si la sud de el (inv. 271 sub o stampili de tipul LEG XIII GE/AV APOL{IJONI, supra 137), la Partos (inv. 338, 341; Muz, Sebes, inv. 1996 md); pe cAramizi patrate de la pretoriul guvematorului-glacis (inv. 282), de Ta sud de el (inv. 1477-1480), de pe Platoul Romanilor (inv, 536, 680); pe tigle pentru acoperis, de la sud-est de pretoriul guvernatorului (inv. 988), de la Patros (inv, 37, 47, 51, 343) si de la Apulum, neprecizat (Muz. Deva, inv. 2434), Cartus tabula ansata, cu chenar interior 3i linie median longitudinald, 1= 15 em; h = 5,4. em, hl = 12-18 cm; It = 8 5i 8,8 em. Litera F este arhaica, Neste inversatd. La stampilele cu negativul mai uzat extremitatea anselor este discontinua si literele X, F si N sunt incorporate in linie mediand, APVLYM INSTRVMENTVM DOMESTICI'M 137 B. Csemi, ATEVK 4, 1891, p. 27-28, ne. 36: idem, ATEvk. $, 1892p. 25, ne 70; CIE. I, $065, 34 b (= 1629, 24); B. Cscrni, AFMon, p. 525, nt 37 gi p. S3L, nr. 100% idem, ATEvk, 11, 1902, p. 13, ne. 114: L. Opris, MucUnini, p. 29, ne. 8; J. Szilégyi, TglD. P. 46, nr. VIII. 114; B, Zefleanu, fg 802: V. Moga, LegXTHIGem. p. 172, ar. XLIV. Fig, 254, 254 8 Leg(io) XIII Ge(mina) Ulp(ius) Fron(toy LEC So w Wl LA Csomis LEG XIII GEIVLP YRON; (Legio| XII GE¢mina)(Aurelius HictiJON?; Optis: Legfio] XU GelminalUlp(ius| Front[onius|; Moga: LEG XI GE/ULP FRONT (N + in ligatuca) Acceasi stampila si la Cenad (IDR. IIV/1.277 p: V. Moga, LegX7IGem p. 429, presit 242), 285, ~$1am pila imprimata pe figle pentru acoperis, descoperite ba pretoriul guvernatorului (inv. 737) si la Partos (inv. 100). Cartus dreptunghiular, gu anse atipice; 1 = 12,3 cm; h = 4,8 cm, hl = 1,3-1,6 em; It= 10 si 10,5 em. in randul inferior, literele sunt inversate si sinistrovers. Ligaturi: L + P si A +1. Litera L de la nomen este arhaicd; litera A nu are bara orizontala; G sunt in forma de C; V, de la nomen, este incorporata in latura mica a cartusului; interpunctio dupa legio) si nomen: central este urma patraté a cuiului de fixare a manerului, 1 Sailégyi, TetD. p. 49, nt. X1, 158; E, Zefteano, figs 701; V. Moga, LegXT1IGem. p. 172, ar XLV TECMMCE, BYIDSELIY i! Eat” po138 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 1116 Szilagyi: (NEG(io) XI GE(minay/¥LP(ius) CAIVS: Moga: ...EG XII GE/ULP CAIU (aplicare inversa), dar la CIL, 111, 8065, 17, citat, este Aurelius Caius. 256.--Stampila imprimata pe ciramizi dreptunghivlare, descoperite la sud-est de pretoriul guvernatorului (inv. 970 md) si pe cardmizi patrate, de la Apulum neprecizat (Muz. Cluj-Napoca, neinv.). Cartus éreptunghiular, [= 9,7 em; h = 3,4 cm, hl = 0,7-1 cm; It = 8,7-8,9 om. Ligaturi: M ¢ R si © +6. Litera V are ductul discontinuu: literele G sunt in forma de C; numirul legiunii este supraliniat, Lectura incerta. C. Gooss, AVSL. 9, 1871, nt. 43 .legendum esse puto VLP FRONT”: C. Toma, AEM. 5. 1891, p. 112, ne 9: CL. Il, 8065, 35 a b sip. 1018, nt. 24: B, Csermiy AF Mon. p. $32, re 108, 5, Szitigyis TalD. p. 50, nr. XU, 175; V. Moga, LeeX/!#Gem, p. 172, nr. LXIV. Fig, 256 Us eC BRAD Vira) ROR, 9.00052 CL: LEG XUI GEMI/VLPIOOPROR; Szilixyi: LEG(o) XI GEMI(na) VLPIO OPROR {4.2}: Csemni: LEG XU GEMALP ICO PROR: Moga: LEG XI GEMVULPIOPROR, repertotizata gresit la Ulpius Fronto "Aceeas stampils este pe o carimida descoperit, probabil, la Apufumn sau la Podmoale - Sighisoara (in Muz. Sighigoara, provenita de la Liceul local. nein) 257. —$1ampila imprimata pe tigle pentru acoperis, descoperite la pretoriu! guvernatorului-glacis (inv. 78, 637), in zona lui esticd (inv. 1617) $8 fa Partos (inv. 209). Cartus format din dows wapeze isoscele; |= 10.2 cm: heal om, hi= [-1,4 cm; It = 8,4 si 8.9 cm. Ligatura G + E, Litera M, de la numele legiunii, este incorporata in latura mic& a cartusuluis G de Ta leg(o) are forma de C; lipseste litera D de la cognomen. 18, Cseml, ATV 4, 189, p28, ne 39: CTL. Mh idem, ATEvh, 14, 1905, p. 42. ne. 8, L. Optis, M p. 49, nr X. Moga, LegXIGem. p. 173, nt. XLIX. Use MGs wl ii. AUNTRANIA, er] Suiligy!, TelD. nit. p30, Fig, 26, R Csemni, AF Mon. p. 331, n#. 96: 1167; E, Zefleanu, figa 697, 1.1. Russu, Apulum 5, 1965, p. 231, nf. 24: APYLVM — INSTRVMENTVM DOMESTICVM 39 Anamus, vatianti a tui Adnamus, Adnamius, An ; Adnamius, Annamus este cet, de cognomen roman (A, Holder, CellSpr 194; I, $09, 603) vay, Si, LEGLo) XII GEM ina VALEANAM (); Ce LEG XIE GEM/ L_ FANAM; Opris: Leglio] XIII gem|inalVallerius) Fe LEG(io) XII GEM(ina)/VALE(rius) ANAM(...? 26 Ml GEM TALE rius) ANAM(..?): Moga: LE VALE ANAM ,aplicaté numai pe jigle”. 2 Moe LONE COLE 258.—$ampild fragmenta i 38 4 fragmentari, imprimatd pe o tight pentru acoper descoperita {a prtorul guvematorui (inv. 1826). Cas Greptunghiulary 7 em; h= $.2 em, hl = 1,7-2,1 om; It= 3,3 c | 1 h 3 si 75 em. Litera A nu are bara orizontalé; palma, la inceputul randului superior; uncle litre sunt mai inate. © L. Baud, pulun 32, 1995, p22 am, XXX1: E. Zefleanu, figa 846 BLE. ERI Zefleanu: Lextio) XHI Gemina/Valeri(us) Clorneltus]. .varianta a stampilei deserise in figa mr. 726", (supra, 175). Fig. 258 Legtio) [XII Gemina] Valeri(us, -i) C 259. — Srampild fragme s saat @ fragmentara, imprimata pe o cdrimida i ester, descoper fruit de 1H! Cran Feat pratt case. (nw. ers) Cant ada ansta; = 108 em b= 3,6 om, b= 2d m; It= 8 om. Ligaturi: L +E + G. Inverpunetio dupa legtio) si Gfemina) CL, Baluys, Apu 32, 1995, p. 227, ne XXXM, | Fig, 259 [Legtio)] XI Gremina) Vier? or) Stampila este asemandt cu cea de pe 0 a patrata, r nditoar; e caramid: descopenité la Vindobona, dupa care fost intregita (A, Neumann, ZigiVind. na, fost Vi ie , intregita (A. Ne , ZigiVind.140 INSCRIPTILE DACIEI ROMANE. HIV a mata pe tigle pentru acoperis, 260. — Stampila fragmentara, imprimata pe tigle pé descoperite in zona esticd a pretoriului guvernatorului (neinv:) si la Apulum, neprocizat (disparuta). Cartus dreptunghiular, 1 = ? 7 em; h = 3,3 em, hl = 1,3 ems t= 25 $i 6 cm. Ligaturi: X +1 +1 +1 si C + T. Numérul legiunii este supraliniat; ciffele sunt incorporate in linia de supraliniere J. Szilagyi, TaD. p. 48, nr. X, 146, LEG cuGe VICT AC eg(io) XII Ge(mina) Viet|— LEGHTIGE (Mites am Cetin Fig, 260 ste unica stampilé tegulard pe care se afd imprimat, in ambele rindur legiunii, urmat de un cognomen. ep Szildgyi: (VJEG(io) XU}... ICHle] Gtio) XI GE(mina) ume! 261. — Srampild fragmentard, imprimatd pe o cirsmida tip nedeterminat, descoperita in zona esticd a pretoriului guvernatorului, Ia baza Unui eanal din faza cea mai veche, a ramas in siti. Cartus tahula ansaa T= 173 em: h = 4 25-3 em; t= 27,3 em, Litera E are hasta m, hl = 2 verticala mai lung’. Coe atund, Aputvn 32, 1995, p. 227-288, me. XXXIM, CHG, Fig 261 [Leletio) XIII Gefmina) V(- ~~) I~ =) PO~ ‘Asemindtoare cu stampila de pe cArimida, descoperita la Vindobona, dupa care a fost integit (A. Neumann, Zig/Find. p. 86, nt. 1276, pl. XLIV, Tay) Aproape toate stampilele tegulare, cu antroponimul in acelasi rand cu numele legiunii, sunt asemanatoare sau identice cu cele cu acelasi antroponim, descoperite la Vindobona. Incadrate eronologic, in general dup ambianta atheologic& din care provin, acestea sunt cele mai vechi. Foarte probabil, mesterii cBrdmidari, care au stampilat astfel de materiale tegulare Ia Vindobona, ‘au folosit aceeasi stampilé-negativ si la stampilarea celor Tucrate in primele figlinae, organizate la Apulum, in pritaii ani dupa cucerite APVLYM ~ INSTRYMENTVM DOMESTICVM Mi 262.~ Stam pila imprimatd pe cAramizi dreptunghiulare, descoperite jn zona estic’ a pretoriului guvernatorului, lang’ céramida, supra 222 si 261, ramase in situ, Cartus dreptunghiular; | = 14,7 cm; h = 3 om, hl = 2 em; It = 12,3 em. Ligaturi: E+ G si X +1+ 1+ 1. parfile superioare ale literelor antroponimului sunt aplatizate. Dupa stampilare au rémas, pe partea inferioara a primei litere de la nomen si in cca superioara a ultimei litere a cognomenului, resturi de lut, care, dup% ardere, au estompat literele, devenite ilizibile. Interpunctio dupa nomen, CC. L. Baluts, Apulun 32, 1995, p. ir XXXIV, 1 LEGATIGE 1 «¥s) Legtio) XIM Ge(mina) ? le(- ~~) Vit 263. Samp ila tragmentara imprimata pe o tighi pentru acoperis, descoperita in zona estici a pretoriului guvernatorului (inv. 645). Cartus E, Interpunctio dupa nomen.160 INSCRIPTILE DACIEL ROMANE, 11/6 N. Branga, Transily 6, 1977, p. 19, col a idem, UrbanDacR, p, 147-148, nt. 4 fig. 89, CL. Bilugd, StComSibin, 21, 1981, p. 279-280 si 284-285, cat, 1 ~ 7, pl. L 10, sh U, 10, Fig, 302 QO ~~) Caef- ~~) M- ~~) —— oe Toate materialee tegulare ev aseasth tampils, deseopenite Ia Apulun, av ecasi marca digitala, provin din aceeasi figlina. seat nga Ofvinas) CAE(clas) Mlaximus), gti ple cArmid, in 306-308, 372, 373. Figuli: Asclepius, Atenus §i Menan trobuie scoyi din repertoriul artizanilor cu figlinae civile, care fabricau materiale tegulare la Apulum (C. L. Baluta SiComSibin. 21, 1981, p. 282 4. Tegulae stilo seriptae 305, — Nume incizate in lutul nears pe o figla pentru acoperis, des in zona nord-vesticd a pretoriului guvernatoruli (inv. ters, md). Sa pastrat terminatiile a doud nume. hl = 2 ~ 3 yi 2.5 ~ 3.4 em. Pe tigit a fost imprimatd, anterior incizarii numelor, si stampila unitagit militare, Numerus singularium de tipul N.SING. (supra 271). Literele § sunt deformate; A nu au bara orizontala, 1. Beteit, Apuhim, 3, 1947-1949, p. 195, nea Fig, 303 - =~) anus -) anus N (umerus) sing (ularium) 306. — Nume_incizat in lutul nears pe o cérmid’ dreptunghiulard fragmentara, descoperité la Partos (inv, 8288 md). Trei litere inalte de 3 si 2 em. Ligatura: A'+ P: litera A nu are bara orizontala APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 161 C.L, BalUBIC. L. Baluys, ZphemNop. 4, 1994, p. 150, ne. 3, fig 1 3 Fig, 304 — y O ~) Of ~ -) sive XN S4 Apo(— | La Vindobona a fost descoperita 0 jigli cu stampila, LEG(io) XIII Ge(mina) APO, in doua variante (CIL. I, 14100, 1 a ~ ¢ (ad 4669, 3) 307. — Nu me incizat in tutul nears pe o cdrimid’ dreptunghiulard, descoperita la sipaturile din anii 1910-1912, la Partos, pe terenul Iui I. Bunacia (inv, $291). Sunt literele initiale ale unui #ria nomina; hl = 1.4 si 2,5 om. Interpunctio intre litere. J. Kirpiss, ATE 16, 1911. p. 17: ©. Csemi, MRE rt 6, 1912, 2-3. p. 13. AT & A(- ~~) T(-- =) A= - -) 308. — $1ampild fragmentard imprimata pe o carimida tip nedeterminat, descoperité la Apulum, neprecizat, disparuta. G. Teglis, Klio. 11, 1911, p. 500; I. Sziligyi, TgiD. p. 62 Nur aus den Literatur” CYAPC Szilagyi: CVAPC ,o litera, C inversa Ar putea fi fragment din tipul de stampila cu antroponimul, AVR (elius) MENANDER (supra. 167) 309. - Num e dispuse in coloana, incizate in lutul nears, pe o caramida dreptunghiulari fragmentara, descoperita, fortuit, Ia Partos (inv. 8289). S-au ‘mai pastrat ultimele doua litere din fiecare nume: hl = 2~ 4 em, C.L. Bala /C, Balutl, EphenNap. 4, 1994, p. 150, nf. 4, ple, 4 Fig. 306 ~a es ~~) du ~~} om162 INSCRIPTIILE DACIET ROMANE, 11/6 310. — Text incizat in lutul nears pe o cérimidé dreptunghiulard, descoperitd la figlina militara de la sud de Dealul Furcilor. Pe cirdmida a fost aplicata stampila de tipul LEG XII G (supra 74), inainte de incizarea textului (inv. 518 md). Litere semicursive, dispuse pe patru randuri CL. BaluW/C, Baluya, EphemNap. 4, 1994, p. 150, nt. 1, fig. 1 Fig. 307 2Flecit) MI later culos CCLXXXXUL de Leg(io) XIII Gfemina) Lectura si interpretarea, Ion, Piso. Literele majuscule din primul rand, FMF sunt ereu de explicat, Daca literele MI reprezinté numarul 1001, ea ar putea reprezenta numarul de cArémizi de acest tip, lucrate intr-o zi de o echip’, iar numarul din randul inferior, eventuala insumare a inca 293 de cdrdmizi, ca depasire a presupusei norme de hucru sau ca diminuare a acesteia cu acelasi numar de c&ramizi nerealizate. Subliniem c& nici intr-un eaz, nici in celalalt, numirul rezultat nu reprezinti multiplul nici uncia din presupusele norme specifice de lucru, Numarul MI mai este incizat $i pe cirimida patrata, supra 164 ‘Analogii: CIL. II, 8277, 3 (Malo Golubinje); N. Gudea, Archdologisches Korresponderzblatt, 18, 1988, 3, p. 301-304, fig. 1 (Sacidava). APVLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 163 sn agi cNumele unui gladiator ineiat, ulter semicusive tul nears pe 0 cir’mida pitrata, descoperita la pretoriul guverna. torului-glacis (Muz, National Bucuresti, inv. 66 401, transferata de la Mus ‘Alla Iulia). Ligaturd: N + V. Litera § este culcatd, Pe carimidi a fost imprimata inaintea incizarii numelui gladiatorului, stampila de tipul N.SING. (supra, 271), afectatd de brajul drept al gladiatorului. Sub inscriptia, graffitatd, este repre entat, schematic, prin incizii cu un bet : . ii etigas, un retiarius cu tridens, retiarit galerus si rets. eee B, Csemi, ATEvk. 3, 1890, p. 41, ne. 17; CIL. Il, 12644; D. Tudor, OrTrgSate. p. 163 fg, 12: Hem Areal romand, Biers 1976, . 84-92: V. Mags, Apia, 21, .p. 81-88, fig. 1: N. Gudea, dctaMP. 11, 1987, ne jouley, Sarg 198 p BESS 6 IGN Ge 87, p. 103, nF. 41; E. Bouley, Sargeria LAST T = Fig, 208 — Herculanus aerereres) N(umerus) sing(ularium)164 INSCRIPTIILE DACIEL ROMANE, 1/6 Herculanus, Herculanius este cognomen (W. Schulze, LatEN. 358). Nici unul dintre editorii caramizii nu a observat stampila N.SING. 312.—Nwme incizate pe dou’ coloane, cu litere majuscule, semicursive, jn limbile greaci si latin’, pe o cdramid& dreptunghiular’, descoperitt Ia pretorul guvemnatorutui-glacis (inv, 8290 ma), Ordinea numelor de pe coloane, Uispuse perpendicular una pe alta, este diferits. Literele S sunt inversate rn, 12, 1, F, Zefleamu,figa 784; 1-1, Russ, S(ComSibit N. Gudea, 4etaMP. 11 B. Csemi, ATE vA, 14, 1908, p. 4 1 12, 1965, p. 62-63, nt 21, fig. 20: M, Mactea, VDacR. p. 3 1987, p. 103, ne 43, M&PKIGNOC ARE noyelNIWA Mane nive AAAPK 0 ot GAXBIAROS Feo. INA Mépxraves Marcus Toviiviay Marcianus. Mapxog > Fuenas [MJagipog —? Foinas Numele, Marcus si Marcianus corespund in ambele coloane. Fuenas este, probabil, transerierea numelui ToUdtVE@v. 4313, — Nu me incizate, pe doud randuri, in lutul nears, pe 0 cAramidit drepwmghiulara, descoperits ta Apulum, neprecizat (Muz, Chu)-Napoca, inv 4363), Sea mai pastrat cite o litera finala din ambele rnduri; hl = 5,5 em #1 4,4 em, Desenul reprodus dupa mulaj luat de B. Csemi 1. Gudea, ActaMP. 11, 1987, p. 103, ne, 44 APVLYM — INSTRVMENTVM DOMESTICUM 165 Este, probabil, acceasi inscriptie de pe cérimida publicatd de G. Téglas, AEM. 16, 1893, p. 225, nt. 17 317. — Nume_ incizat in lutul nears, cu litere discontinue, pe coama unui olan, descoperit la Partos, pe Str. Dacilor (inv. 3107); hl = 0,7 ~ 1,7 em Ligaturé: C + V. C. L, BaluwC. C, Baud, EphemNap. 4, 1994, p. 151, me 5, pl. 1 AAUMICSAAAR CUS Fig. 311 Minicius Marcus Minicius este nomen si cognomen (W. Schulze, LatEN. 110, 361). 318. = Te xs incizat in tutul nears pe o cirimida dreptunghiular’ descoperita la pretoriul guvernatorului (inv. 8292). Litere frumos caligrafice: hl = 4,5 ~ 6,7 cm, Literele L au bratele dispuse in unghi obtuz; A este arhaie’; © este de-dimensiunii mai mici B. Csemi, ATErk 14, 1908, p. 42, nF 121: studengegt. Ae p. 107-108, ne, 2. fig ETAMREUS Traducere; ? martor, dosul si nuiaua. Litera $ este izolatd si poate fi interpretata ca sfignari). Gluma militireascd in legitura cu pedepsirea soldatilor, de catre centurioni, prin bataic la dos cu ,,vitis”. Ca vergea, foloseau vrejuri de vité de vie. numite ,,vitis”, in greceste aufes1o 6@, de unde a trecut in Baluya, Buletinad Cencurilor stinpfice orig. Universitatea 1 decembric 1918" Alba lulia, 1 1995, OD, limba lating in forma ,,ampelio” (Tacit, An. 1, 23 ,,et centurio Lucillius...". Pe unele monumente funerare sunt reprezentafi centurioni cu ,,vitis” in mand. 316. —/nscripfie fragmentara incizata in tutul nears pe o tigl’ pentru acoperis, descoperita la Partoy (Muz. Cluj-Napoca, inv. 14363). S-a166 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, II'6 ‘mai pistrat partea final a trei cuvinte dispuse pe trei randuri, Ligaturi: A + NsiT+E ©, Hirschfeld, SBAKWien. 77, 1874, p. 408; Cll. IH, 8077, 8; N, Gudea, ActaMP. U1 1987, p. 103, nr. 42. TON =] ? tefanius 2 mmibu ~~ - ~~ ==] ter 317,-Data 21 septembrie incizata in lutul nears, pe un olan nentar, descoperit Ia Partos, pe ste. Gemenilor. Litere semicursive, in parte cu ductul diseontinuu (inv. 8287) C.L, Balu. Balu’, EphemNup. 4, 1994, p. 150, ne 2, pl. 12. (antediem) XI vet oktob(res) a E 0 C TO 8 Pentru datarca de catre militari a materialelor tegulare, vezi G. Spitzberger, Saalburger Jahrbuch 25, 1968, p. 102. 5. Tegula digito scripta 318.—Nwme (2) trasat cu degetul, in lutul nears, pe un capac discoidal (sau disc de aruncat?) fragmentar, descoperit in anul 1909 pe Dealul Furcilor (inv. 6799). S-au mai pastrat patru litere de la inceputul numelui; hl = 3,2 em = 3,7 em. APYLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICVM 167 Bessius este celtic (A. Holder, CeltSpr: I, col. 410), tracic, derivat din Bessus, etnonim. 6. Mortaria cretacea 319.-$1ampila imprimata pe mortaria, descoperite la Partos (inv. 4116, 7134; Muz, Cluj-Napoca, inv. sters). Cartus dreptunghiular; 1 = 6 em; h=4,5 cm; hl = 1 1,9 em. Ligaturi: E + V si M+. Literele sunt inversate si dispuse sinistrovers. Intre rinduri, palma stilizata, Litera L este ca 1; D este 0; M este incompleta; V este cu bard transversala. . Térma, AEM, 3, 1879, p, 119, nt. 2, CI. MH, 8073, 2a, V. Christeseu, VEcDacR. p. 69; C. L. Balu, Apuum 15, 1977, p. 249-252, or. 34-2, fig. 4; N. Gudea, Apulum 16, 1978, p. L4l: C. L, Balupit, Serban, RCRFAcra. 19-20, 1979, p. 204-205, pl. 1, 4; C.L, Bala, Pontica 16, 1981, p. 264-265. mast {TMYoeld, | aSsoonaan 7) Cifaudii) Domit(iy eett G mc A I Domitius este nomen si cognomen (A. Méesy, DissPann. 3, 1, 1983, p. 105) CIL: CL DOMITI/palma/EVARESTO. Acceasi stampilé, la Iligua (CI. II1, 8077, 2 b; V. Christescu, VEcDack. p. 69; ; N. Gudea, Apulum 16, 1978, p. 141; C. L. Balufd, Pontica 14, 1981, p. 265, nota 10; C. L. Baluw/l. Serban, RCRFActa, 19-20, 1979, p. 205, nota 13), Romula (IDR. Il, 472), Slveni (G. Popilian, Ceramica. p. 49, nota 239; N. Gudea, Apulum 16, 1978, p. 142; : C. L. Balupi, Pontica 16, 1981, p. 265, nota 13; C. L. Balula/l. Serban, RCRFAcia. 19-20, 1979, p. 203, nvta 15), Sucidava (IDR. U1, 303). Se mai cunose in Moesia Inferior, la Durastorum (V. Culicd, SCIV. 22, 1972, 2, p. 332, nn. 2, fig. 1/2; C. L. Balu. Serban, RCRFActa, 19-20, 1979, p. 205 si nota 16; C. L. Baluté, Pontica 14, 1981, p. 265 Si nota 14), precum si in Dalmatia (CIL. II 8250, 9064, 10183, 20). 320,- Nu mele unui figulus ineizat, in lutul nears, pe un mortarium, fragment, descoperit in ruinele unei cladiri din apropierea castrului (inv. sters) Cartus tabula ansata incizat, 1 = 8,5 cm; h= 3 em; bl = 0,7 ~ 1,2 em. Litere frumos caligrafiate168 INSCRIPTIILE DACIE! ROMANE, 1116 C. L. Batuys, Apwlum 15, 1977, p. 254, nt H, 1 fig. 7: N. Gudea, Apulum 16, 1978, pM: C, L. Bala, Serban, RCRFActa. 19-20, 1979, p. 205, pl. tl, 1 Fig. 317 Germani(i) Germanius este nomen (W. Schulze, LatEN. 36, 522) Este singurul mortarium, de la Apulum, eu antroponim grafitat Un Germani Ser este imprimat pe un fragment de terra sigillata descoperit la Slveni, produs Banassac (G. Popilian, Ceramica, p. 26: B. Hoff mann, OGAM. 3-6, 1968, p. 273-278 321.— $a mp ila imprimaté adine pe mortaria, de dimensiuni mari descoperite la Partos, in zona vilelor si a templelor (inv. 4114) si in edificiul cu 10 inedperi (inv. 4113). Cartus elipsoidal; 1 = 6.3 om: h = 1,5 em; hl = 1 1.3 cm: It= 5,8 cm, Sunt clare primele dowd litere, G si V, urmate de H+ FE sau N > E, ligaturi nesigure, si de MAM. 1B. Csemi, MKENY. 6 1913, p. 1-38: CL, Balugs, Apulaun 1S. 1977, p. 252 254, ne. L 5/2, fig, 6. €. L. Baluya J. Serban, RCREAcIa. 19-20. 1979, p. 207, pl. Hl. S Fig, 318 Ge ~~) Wi-=-) ?Hemam Lectura probabila, nesigurd 322.-$1amp ila imprimatd pe un mortarium, fragment descoperit la sud de necropola de pe Dealul Furcilor (inv. sters). Cartus dreptunghiular cu chenar si linie median‘ longitudinal; 1 = 4 em; h = 1,5 em; hl = 0,7 ~ 1,5 em; It = 5.7 si 6 em. Ligaturd A +N. Literele sunt inscrise pe linia mediana, N si S sunt inversate; A nu au bara orizontald. CL, Baluja, Apulum 15, 1977, p. 282, ne. IV, 1, fig. 5: N. Gudea, Apudum 16, 1978, p. 141; CL. Balupait. Serban, RCRFlcta, 19-20, 1979, p. 205-206, pl. I, 2. Ole : | Literele A si N de la Officina sunt gresit ordonate. APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICVM 169 Baluté: /VSTINANV/OFFICINA. At putea fi si offficina) abreviata urmata de un nomen in spartura glazurei, grew lizibil In Pannonia se cunose mortaria cu acest antroponim (I. M. Curk, RCFRActa. 10, 1968, p. 10, fig. 4). 323. - $rampila imprimata defectuos, transversal, ling’ de pe buza unui mortarium, descoperit la pretoriul guvernatorului-glac 4117), Cartus dreptunghiular cu colturile rotunjite si cu chenar; = 6 em: h .3 em; hl = 0,7 — 1,1 em; It=5 gi 4,5 em, Ligatura, T + I. Literele, gravate igaci pe stampila-negativ, sunt inversate si dispuse sinistrovers, pe doud randuri. Intre randuri este pafma stilizata. Ultimele dou litere sunt afectate de 0 incizie care separa buza de cavitatea semisfericd or, (inv C._L, Baud, Apulun 15, 1977, p. 287-248, on I 2/1, fig. 2: N. Gudea, Apadum 16, 1978, p. 141; C. L. Baluial. Serban, RCRFActa, 19-20, 1979, p. 206, pl. IL 2 ALIA ABR) Theo LLL fini ofificina) 9 3) QT hcovimus este cognomen (A. Méesy, DissPann. 3, Solin, GrPers. 80). Aceeasi stampila, 1a Sucidava (IDR. M1, 302). . 1983, p. 288; HL 324. ~ S1am pila imprimata transversal pe bara unui mortarium de mari dimensiuni, descoperit in apropierea castrului (inv. 4115). Cartus creptunghivlar cu colturle rotunjite si eu chenar, 1 = 6 em; h= 4 em; hl = 06 ~ Lem; It= 4,5 em, Literele, dispuse pe dou randuri, separate de palma stlizata, sunt defectuos $i incomplet imprimate, din cauza convexitati buzei. In randul superior, {iterele T si nu s-au imprimat, iar din T si au imprimat numai pitile inferioare, In rindul inferior, litera M este incompletd, iar S este alungiti si culeat CL. Balupi, Aputun 15, 1977, p. 248-249, ne RCRFAcia. 19-20, 1979, p. 206, pl t/t ©. L, Balai. Serban, [ThleotiINSCRIPTHILE DACIEI ROMANE, 11/6 170 inceputul celui urmator. irsitul secolului 1 — : Deere eae IL, 304) dar nu pe buza de chiup, si ‘Aceeasi stampild, la Sucidava (IDR. ta Romula (IDR. M1, 471). 7, Amphorae ansarum Ye toarti de amfori fragmentara, = $tampild imprimata pi een coient T m 2). Cartus dreptunghiular, != 9 em; descoperiti in cartierul Tolstoi Nord (inv. 827 b= 3.2 cm; hl = 0,61 om; It = 4,5 om V. Moga, Apulum 26, 1989, p. 201, me 1, fig. 1 Arévugo(s) Ye voug Aceeasi stampita, la Histria (V. Canarache, Import! amforelor stampilate Ja Histria, Bucuresti 1957, p. 292. fig. 766). ; $1amp ila imprimati defectuos pe toarté de amfors, descoperiti lar; 1= 5,2 em; le din anul 1988 (inv. $284). Cartus dreptunghiular; | = 5,2 om; ee oe sunt incorporate in liniile paralele 326, Ja Partos, sSpaturi h= Lem; hl = 0,8 em; It = 4,5 em. Literele Ta Jaturile mici ale cartusului. Vi. Moga, Apulum 26, 1989, p, 201-202, ot. 2, fig. 2, HRAKLA Hoaxha ore in Insula Kos, Pentru origine, vezi imforniih racikah, gorlaiskahina 12, nr. 248. Stampila pilian, Dacia 18, Fabricant (exportator) de amfore activ E. M. Pridik, Inventarnii katalog cleim na a cerenitah Ermitanogo sobreniia, Leningrad, 1917, p. 112, este atestaté spe amore de pe fitoralol Mani Negre ¢ Po 74, p. 137, 146; idem, Ceramica. p. 41, p! 3 os . Aceeasstampili, la Drobeta (IDR. I, 459); Potaissa (Mu. Turda, inedita) i Romula (IDR. Ml, 129). APVLYM ‘STRUMENTVM DOMESTICYM 7 327. ~ Stamp ila imprimata pe o toarté de amford fragmentars, descoperitd pe Platou! Romanilor (neinv.). Cartug dreptunghiular cu chenar; 1= 2,8 em; h = 0,7 em; hl = 0,5 em; It = 2,6 em. In partea superioara dreapta a stampilei, literele? D si A, afectate partial de o incizie, riman neclarificate AL. Popa, Apuliom 19, 1981, p. 71-72, or 2, fig. 2 Fig. 324 ?DA Optatiti) Optatus este nomen si cognomen (1. Perin, LalOn. 385, 1. Kajanto, LaiCogn. 296). Pentru productia ceramic a lui Optatus, veri A. Oxé/H Comfort, nr. 347, 664, 673-674, 1175-1176, 1698, 2121, 2268-2270, 2485, 328. — $tampild fragmentard imprimata pe toarte de amford, descoperite fortuit Ia Partos si neprecizat (neinv.), Cartus dreptunghiular, 1 23,5 em: h = 0,8 om; hl = 0,5 em; It= 23 em, Stampila este intregita din cele doua fragmente Inediv Fig, 328 Mayhos Este fabricant sau exportator de amfore cunoscut pe tirmul nordic al Marii Negre, Insula Kos, de unde a ajuns si la Apulum (E. A. S KraSoobInstA, p. 12, nt. 180, fig. 6). Se mai cunose toarte de amford cu stampild identicd, la Droheta (IDR. U, 130) 5i 1a Romula (IDR. M1, 462). 329. — $¢ampild fragmentara imprimata pe o toarti de amford, descoperiti pe Platoul Romanilor, in acelasi loc cu nr. 327 (inv. sters). Cartus dreptunghiular cu laturile arcuite; 1 = 4,8 cm; h = 1,4 cm; hl = 0,7 — 1 em; It = 4.2 em, Literele sunt inversate si dispuse sinistrovers Al. Popa, Apulum 19, 1981, p. 74, nn 4, fig. 3, 1 Fig. 326 Ip 6r(06) \ s v wy WW) Variante ale pumelui: Zpores, Mporavopac, Hpurvevne, UparocINSCRIPTIILE DACIEL ROMANE, 16 Protos este cognomen (H. Solin, GrPers. 1040) 330. — Nu me de fabricant de amfore ineizat in lutul nears pe 0 toarti de amfori fragmentara, descoperiti la Partos (inv. sters). Lipseste litera initial a numelui; T este nealiniat XK tigan Vv | N [Olvinetus) 331, Nume imprimat pe o toartl de amfor’, descoperita la pretoriul Al. Popa, Apu ceuvernatorului (inv, sters), Cartus dreptunghiular cu laturile miei ovale: I= 3 em h = 0,7; hl = 0.5 em; It = 2,6 em, B. Coemi, ATEVA. 7, 1895. p. Si: idem, AFMon.p. $37: 1.1. Rus, StCumSihin, 12 fn De, AL Pope, Aputan 19, 1981, po 74, m8. fg. 3 1965, p63, ne (CWZON) Variante: COfwv, Bdcov ane ; Este fabricant sau exportator de amfore cunoscut Ia Tyras, care exportat produscle si in Dacia (E. A. Stacrman, KraSonblnsta. p. 42, ne, 22%, fie 6), unde sunt cunoscute la Romula (IDR. M1, 463) si la Sueidava (HDR. MN, 288), Sozon este cognomen (H. Solin, GrPers. 1268). aim e i de amfora, descoperité la 332, — $1ampild imprimatd pe o toartd de a ers). Cartus ¢l Jublu; litere latine cu exceptia celei Partos (inv. sters). Cartug elipsoidal, dublu; litere 1a : finale 1 = 5 cm; h = 1,2 em; hl ~ 08 em; It = 4,5 cm, Litera O este de dimensiuni mai mici. leat Fate producdtor sau negustor de amfore, originar prob abil din Tyras (E. A. Staerman, KraSoobInstd. p. 42, nr. 189, fig, 6). In Dacia se mai cunose amfore cu stampila lui, la Romla (IDR, 465) APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICTM 8. Vasa terrae sigillatae Vasele terra sigillata importate in Dacia Superior din prataele de productie ceramica din Vest nu au fost repertorizate in volutit precey ale IDR. Intrucat apartin aceleiasi sfere de interes stiintifica si ce’ speci ceramice, autohtone sau de import, descoperite Ia Apulia prere integral, cu specificarea centrelor de productie, ‘s 333.—$1ampild fragmentara, pe fundul unui vas tem sgt Drag. 33, descoperit la Partos, in camera H a edificiului mlinv. ¢ Cartus elipsoidal cu cere inseris; | = 2,2 cm; h = 0,4 cm. Ime Lez! B. Csemi, MKErt. 6, 1912, 4, p. 280; D. Isae/M. RuswiC. L. Balad sun p. 234, 251, eat. 2, pl. XI, 42 \ Fig. 330 [Albluci(us, -) Datare: perioada 150-190. ‘Acceasi stampila si la Romula (IDR. Il, 473) 334.— Sram pila fragmentard pe un vas terra sigilastip Dry descoperit la Partos, in camera K a edificiului mare (inv. Cs.{827).¢) clipsoidal; 1 = 2,6 cm, h = 0,4 em. Literele sunt inversate si douse sah vers. Import Lezoux. \ D. IsaciM, RuswiC. L Baluya, Apulun 17, 1929, p. 2 43, eat. NA Fig, 331 Cinnami m(anu) Datare: perioada 150-190. Cinnamus este cognomen (J. Kajanto, LatCogn. 1, 335) 338.-$1ampila pe fundul unei cupe fragmentare fen sigily Drag, 33, descoperita la Partos in camera H a edificiului mare(n Cs. Ii cartus elipsoidal; | = 3.8 em; h = 0,5 cm. Inerpunctio dupa cosrmen k nedeterminat174 CRIPTIILE DACIET ROMANE, II1/6 B. Cscmi, MKErt. 6, 4, 1912, p. 280, VIll; D. saciM, RuswC, L. Batuti, Aputim 17, 1979, p. 234, 251, eat. 43, ph. X1, 43. cya et es Curei mafnu) Datare: Hadrian — Antonini (2). sac, Rusu, Baluta: Curmilius 336, - Stamp ild fragment, intradecorativa, pe un fragment de vas terva sigillata, tip Drag. 37, descoperit 1a Partos (inv. 5938). Cartus Greptunghiular; 1 = 0,8 cm; h = 0,8 cm. Import Rheinzabern D. Isae!M. RuswC. L, Balufi, Apuln 17, 1979, p. 246, cat, 22, pl 1V, 22 gi XU, 22; CL. Balu Sargetia 16-17, 1982 1983, p, 211, pl. HI, 13 si 13 9; idem, Bav/eBL. 49, 1984, p. BL, Me. 4, 13 gi 13 3. Fig. 333 ? [Firms Datare: Antoninus Pius ~ Marcus Aurelius. Firmus este cognomen (5. Kajanto, LarCogn. 1, 258), 338, - Sf m pila pe fundul unui vas terra sigillata lisa, tip.Drag. 27. descoperit It Partos (inv. 1436). Cartuy tabula ansata; = 2,6 cm; h = 04 em. Literele sunt inversate si dispuse sinistrovers, Import La Madelaine. D.tsacM. RuswC. L. Balu, Apu 17, 1999, p. 234, 251, eat 44, pl VIL 44 si X1, 44 Fig. 394 CHRVIA DI et Gatus fect) Data: Traian ~ Hadrian. Gatus este cognomen (A. Holder, CeltSpr. 1989). 338.- S/ampild pe fundul unei farfurii terra sigillata lisa, tip nedeterminat descoperita la Partos in camera L a edificiului mare (inv, 4167). Cartus cligsoidal cu cere inscris. Litera S este inversata. Import Lezoux. D.tsxM. Rusw. T. Bills, Apulum 17, 1979, p. 234, 251, cat. 4S, pl. VIL 4S gi XI, 45 Fig. 335 Habilis flecit) md APVLYM — INSTRYMENTVM DOMESTICVM 7s Datare: a doua jumatate a secolului al I-lea, inceputul celui urmator. Habilis este cognomen (J. Kajanto, LatCogn. 1, 286). 338. - S¢am pila imprimata de doua ori, suprapus, in cruce, pe un fund de vas ‘erra sigillata tip nedeterminat, descoperit la Partos (inv. 4165). Cartus dreptunghiular; | = 2,4 em; h = 0,3 cm. Literele sunt inscrise pe laturile lung ale cartusului. Litera H este aspirata; L, arhaica; A, fird bard orizontala; F, cu hasta verticalé mai lung’; semn $ culcat, final D, Kse/M, RuswC. L, Balu, Apulum 17, 1979, p, 258, 259, eat. 78, pl XI, 78 Ss UERRIGSEDA ee Fig. 336 [Mlllariti) of ) iteina) a Datare: a doua jumatate a sec, al Il-lea Hillarius este nomen (A. Mécsy. DissPann. 3, 1, 1983, p. 144) 340. $ 1am pila pe fundul unui vas rerra sigillata lisa, tip. Drag.33, descoperit la Partos in camera K a edificiului mare (inv. 4161), Cartus elip- soidal; 1 = 2,1 em: h = 0,5 cm. Import La Graufesenque. D. IsacM, RuswiC. L. Balups, dpulun 17, 1979, p. 234, 251, 284. eat. 46, pl XI, 46 CL. Baluys, RCRFActa, 21-32, 1982. p. 14K, cat. 9. pl lust fi) Datare: a doua jumatate a see. I (Flavi). 341.—S$1ampild fragment, pe fundul unui castronas terra sigillata tip, Drag. 38, descopert, probabil, in castru, Cartus dreptunghiular; |= 1 em; h = 0,5 em. Literele L + A, in ligaturd sunt inscrise pe laturile Iungi ale cartusului. Import Lezoux. D. Isae/M, RuswC. L. Balu, Apuiton 17, 1979, p, 234, 284, cat 47, ph. VIL, 47 gi XI, 47. Fig. 338 La [Wi (us, -i)] ma(nu) Datare: Traianus ~ Hadrianus, Lallius, Lallus este cognomen (W, Schulze, LatEN. 267, 358, 424; A. Holder, CelSpr. 128: H. Solin, GePers. 713, Lalus)."I ROMANE, 11/6 196 INSCRIPTIILE Dac 342.-$tampild fragmentara, pe fundul unui vas terra sigillata lisa, tip. Drag, 32 (7), descoperit la Partos in camera K a edificiului mare (inv. 4162). Cartus elipsoidal cu cere inscris; 1 = 2.4 cm; h = 0,5 om. D. IsacM, RuswC. L. Baluja, Apulum 17, 1979, p, 234, 254, ea. 48, pl. XVM, Fig, 339 [L] axtucis(sa) (ecit)] eed bee Datare: 150 ~ 180 ; Laxnucissa este cognomen (A. Holder, CeliSpr: 166) 343. — Srampila pe fund de vas terra sigitlata lis. tip. Drag. 33, descoperit la Partos (Muz. Cluj-Napoca, inv. 3849). Cartus elipsoidal cu cere 5 em. Ligaturi: Mt A, Import, Lezoux, 1979p. 234, 254, cat 49. pl. VIL, 49 si XL 49. inscris; 1 = 2,2 em; h = D. IsaeM. Rosw. L. Baler, padi Fig Maximiti) CF Datare: Hadrian ~ Antonini (?). 344. $rampild pe fundul unei farfurii fragmentare, terra sigitlata lisa, tip. Drag. 27 descoperit, la Partos (Muz. Cluj-Napoca, inv, 8609). Cartus dreptunghiular; |= 3,4 em; h = 0,6 em, Literele L sunt athaice, Import Lezoux. ncaa Fig 341 Paullifi) manu) Datare: Hadrian ~ Antonini : Paullus este cognomen (W. Schulze, LatEN. 503). VM DOMESTICVM 7 Stam pila intradecorativa, pe un fragment de vas terra sig- illata lisa, tip. Drag. 37, descoperit, la Partos, sapaturile din a. 1994 (neinv.), 1 = 3,7 cm; hl = 0,8 om. Litere inversate, dispuse sinistrovers. Import, Lezoux “= IMTS eed Patle\rni(i) India Paternus este cognomen (W. Schulze, LatEN. 192) Aceeasi stampilé, pe vase terra sigillata, la Romula (IDR. Ul, 482). 346.—$1ampild fragmentard pe un fund de farfurie rerra sigillata lisa, tip. Drag. 32, descoperit, la Partos in gridina lui Gh. Tatu (inv. 4166), Cartus clipsoidal cu cere inscris; |= 4,1 cm; h = 0,5 om. Ligatur&: I + T Import Rheinzabern, B. Csemni, MAKE. 6, 4 1912, p. 280; D. IsaiM, RuswC, L. Balas, Aputoy 17, 1999, p. 234, 254, cat, 50, pl. XI, $0; C. L, Balu, Sangenia 16-17, 1982-1983, p. 211, pl TV, 25 idem, BayVeBt. 49, 1984, p. 131, fig. 572. Fig. 343, CPPOFECT, [P} eppo fecit ee Datare: sfarsitul sec. al Il-lea, inceputul celui urmitor. Peppus este cognomen (A. Holder, CeliSpr. 968). 347. ~ Stampild pe un fund de vas terra sigillata, tip Drag. 33. descoperit la Partos, in camera G a edificiului mare (inv. 4164). Cartus tabula ansata; 1= 2,9 em; h = 0,5 cm. Interpunctio dupa cognomen. Import Lezoux. B. Csemi, MKErt. 6, 4, 1912, p. 280; D. Isac/M, RuswiC. L, BalufB, Apulum 17, 1979, p23, 284, eat. SI, pl, XI, 51 aoa Sedati many) pf} Datare: Hadrianus ~ ,,Antonini” Sedatus este cognomen (A. Holder, CeltSpr: 1429). 348.—$tampild pe un fund de farturie terra sigillata lis, tip Drag. 27, descoperit la Partos (propr. particulara) si pe un fragment de fund de vas,178 INSCRIPTULE DACIEL ROMANE, I1V6 tip Drag. 33, din camera H a edificiului mare (inv. 5492). Cartus elipsoidal; |= 2,5 em; h = 0,5 cm. Ligatur’, E + D. Literele sunt inversate. Import Lezoux. B, Cserni, MKErt. 6, 4, 1912, p. 280; D. Isac’M, RuswiC. L. Balu, Apulum 17, 1979, p. 234, 285, cat 58, pl. XI, $5 exemplar fragment Fig 45 foe en} Sedat fame Datare: Hadrianus ~ ,,Antonini” Cserni: ES: Isac/RuswBaluta: ~~~ ES. 349. $1ampild pe un fund de vas terra sigillata lisa, tip Drag. 33, descoperit la Partos, in camera H a edificiului mare (inv. 4163) si pe unul de la spaturile din a. 1994 (neinv.). Cartus dreptunghiular cu cere inseris, |= 2,2 em; h = 0,4 cm. Import Lezoux. B. Csemi, MKErt 6, 4, 1912, p. 280, VIM D. Isae/M, RuswiC. L, Bald, Apu 17, 197. p. 234, 254, cat. $2, pl. XI, 52, Fig, 346 [Tlawrici manu) Datare: Hadrianus ~ ,,Antonini™ Tauricius este monen (A. Mécsy. DissPann. 3, 1, 1983, p. 283). 350. Stamp ila pe fund de farfurie terra sigillata lisa, tip Drag. 32, descoperit pe Platoul Romanilor (2), (inv. 4268). Cartus clipsoidal; | = 3,6 em; b= 0,4 em. Import Rheinzabern. YC. L. Balupa, Apulum 17, 1979, p. 234, 254, cat $3, pl. VIL, 53 si XI, Sargetia 16-17, 1982-1983, p. 211, pl. VI, 1, Ua idem, BayVgBL 49, si a Fig. 347 (earl Victor flecit) Datare: a doua jumatate a secolului al Il-lea 381.- Stam pila pe fund de vas terra sigillata lisa, tip Drag. 33 si 47, descoperit la Partos (inv. 1424). Cartus elipsoidal; 1 = 3,7 em; h = 0,5 em. Ligatura, C + T. Import Rheinzabern. APVLYM — INSTRYMENTVM DOMESTICUM 179 D. Isac/M, RuswC. L. Baus, Apulum 17, 1979, p. 234, 285, cat. $4, pl. XI, $4; C. Baluta, Sargetia 16-17, 19821983, p. 211, pl IV, 3; idem, BayVgB1. 49. 1984, p. 131 fig. 5/3. Victorin(us) flecit) eed Datare: Hadrianus — Antonini”, 352.—Nu me incizat, in tutul nears, pe f - izat, in Iutal nears, pe fundul unui castron terra sigilfata lis, fragmentar, tip. Drag. 33, dese 5 © ; tip. Drag. 33, descoperit la Partos (inv. 8250). Lit bara orizontala dispusa oblic “ Dele Ay ©. Baluya, Aputuon 36, 1999, p. 261 rSSAR A sae Assara — = Datare: a doua jumatate a secolutui al Il-lea, dupa contextul arheologic. 383, ~ Nueme partial, incizat, in tutul nears, pe fundul unei farfusii fragmentate terra sigillata, supra 344, tip Drag. 27 A; intre literele A si R este distanjé mare. APVLYM ~ INSTRYMENTVM DOMESTICVM 205 Inedits Fig. 386 Januarius Slecit) 389 a.- Marea pe lampa autohtoni, din figlina de la Ulpia Traiana Sarmizegetua, descoperita la Apulum pretoriul guvernatorului-glacis (R. 2859), Janua?rius,-rii) si pe lampi provinciale, probabil, pannonice, descoperite la Apulun neprecizat (Muz. Deva; Gimnaziul episcopal Blaj) si la Partos, in zona canabelor (R. 2489). Ligatura, + A +N + V, litere aplatizate, fuzionate, G. Téplis, AEM. 13, 1890, p. 198; CIL, IIL, 1634, 10; B. Cserni, ABUL. 9, 1897, p48, a Fig, 386 @ VAN AR VA if Januari (us, - i) SSeS Tanuarius este nomen si cognomen (I. Perin, LatOn, 10; J. Kajanto, LatCogn. 218; W. Schulze, LatEN. 110, 474, 487). E. Buchi, LucMuzAquil. p. 104-107, nt. 799-815, Marea, Januarius, in diferite variante grafice, mai este atestat’ epigrafic pe Limpi de la Ampelum-Vulcoi (G. Téglis, AEM. 9, 1887. p. 239, nr. 3; idem, ArchKizl. 16, 1890, p. 29; CIL. IIT, 8076, 18 ¢; C. L. Balupa, Apulum 4, 1961, p. 207, nota 3; N. Gostar, ArhMold. p. 165, nt. 269; I. T. Lipovan, Sargetia 16-17, 1982-1983, p. 230), Aqvae-Cioroiu Nou (IDR. Il, 155), Corabia UDR. Il, 321), Corpadea (?) (N. Gostar, ibidem, p. 163, nr. 462; C. Pop, ActaMN, 7, 1970, p. 160, nr. 8, fig. 3/4; C. L. Balufi, ActaMN. 33. 1, 1996, p. 103, nr. 68, pl. V, 6 si XIII, 9), Dierna (C. L. Balufa, Apulum 4, 1961, p. 207, nota 3 vzuta de I. 1, Russu in colectia liceutui local), Drobeta (IDR. II, 124), Micia (CIL. 8076, 18 b; G. Téglas, HaT: 1, 1902, p. 142, nr. 3; B. Sand, ArchErt, 32, 1912, p. 409; idem, ZrdM. 19, 1902, p. 451; C. L. Balut, sbidem, p. 207, nota 3; N. Gostar, ibidem, p. 165, nr. 270; C. L. Baluta, Sargetia 13, 1977, p. 214,206 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 11/6 220, nr. 30, pl. III, 23 a, b), Napoca (C. L, Baluti, Apulum 4, 1961, p. 207, nota 3; 1. 1. Russu, SCIV. 13, 2, 1962, p. 469; C. L. Balupi, ActaMN. 33. 1, 1996, p. 103, nr. 69, pl. XIII, 8), Orlea UDR. Il, 314), Poiaissa (G. Téglis, Archit. 2, 1870, p. 30S; CIL. III, 8076, 18 a; C. L. Baluyi, Apulum 4, 1961, p. 207, nota 3; N. Gostar, ibidem. p. 165, nr, 268; I. Mitrofan, ActaMN. 6, 1969, p. 519-520, nr. 14, fig. 3, 4 si nota 18; A. Catinas, RCRFActa. 33, 1996, p. 64-65, nr. 14, fig. 3; C. L. Balutd, Acta¥4N. 33. 1, 1996, p. 103, nr. 67, pl XI, Ricari (DR. Il, 170), Romula (IDR. Il, 445), Sliveni (IDR. Tl, $45), Tibiscum (D. Benea, DaciaNS. 34, 1990, p. 164, nt. 74~76, fig. 8/6) si Ulpia Traiana Sarmizegetusa (D. Alicu, ORUlp. p. 25-27 extrem de numeroase si de variate tipologic, cu marca in multiple variante grafice, provenite, aproape toate, dintr-o fighina locala de unde au fost trimise si in alte centre din Dacia). 390.—Marca pe limpi originale, descoperite la Apulum in zona esticd ‘4 pretoriului guvematorului (R. 2260), iar la Partos in zona canabelor (R 2460, inedita) si angi digul mic (propr. pattic.); pe Hampi provinciale, la Apulum, in zona estied a pretoriului guvernatorului (R. 2487) si in cea sud-estic’ (R. 2488), iar la Partos in zona vilelor si a templelor (R. 2261) si pe Str. Dacilor (R. 2437 inedita, bilvchnis, toartd palma); pe lampi indigene la Partos, Jang’ edificiul mare (R. 2262; R. 2263) si fortuit (neinv.). Cele mai multe Lampi au corona si palma infra marca BB. Coerni, Mir 7.4, 1913, p. 279, ne. VI, fig. 195 P. Kady. Karpiss, ATE. 17 1913. p. 13s L. Opis. MusUnir. p. XXIV. oe. 1336 som: C. L: Balu, Apt 4, 1961 p. 207-208, ae. XXIL, 1-6, pl. Vi 4 6; N. Gostar, drhMod, p. 166, ne. 276-280 CivRRom, p. 186, ne. Eqs: ML. Drimbrean, Apulia 34, 1997, p, (9T-19K, ar 1 ig, 1a legidi(us,-i) Csemi: AEGIDI; Korodyi/Karpiss: AEGIDI. Aceeasi marci este pe Kimpi, descoperite la Baia de Aries (C. L. Baluta, Apulum 4, 1961, p. 207, nota 8; N. Gostar, ArhMold. p. 166, nr. 277, dar gresit de la Apulum, gi p. 284; C. L. Baluyi, ActaMN. 33. 1, 1996, p. 103, nr. 70, APVLYM ~ INSTRYMENTVM DOMESTICVM 207 pl. V, 7), Cristesti-Mures (0. Floca, MucTgM. p. 12; C. L. Baluta, Apulum 4, 1961, p. 207, nota 8; N. Gostar, tbidem. p. 282, 283, dar la p. 156 lecturd ‘gresita), Dierna (CIL. Ul, 8076, 20 = 6286, 3; G. Téglis, Klio. 11, 1911, p. 510 idem, ErdM, 19, 1912, p, 453; B. Milleker, Délm. 1, 1898, p. 53; DélmR. 3, 1906, p. 235; C. L. Baluta, ibidem, p. 166, nr. 281), Panéevo (N. Gostar, ibidem, p. 166, nt. 285), Tibiscum (D. Benea, DaciaNS. 34, 1990, p. 164, nr. 76 77, fig. 16) si Ulpia Traiana Sarmzegetusa Alicu. ORUIp. p. 27-28, ns. 538, 767). De provenienta necunoscuta (Muz. Aiud, inedita). E Buchi, LucMuzAquil, p. 107-109, nr. 816-829, 391. — Marca incizati in lutul nears pe buza unei limpi indigene, bilychnis, atipica, descoperita la Apulum neprecizat (Muz. Sibiu, A. 3478, toarti palma oramentata cu aquila). C. Gooss, AFM. 1, 1887, p. 121; CIL. Ill, 8077, 16; C. L. Balu, Apulim 4, 1961, p. 208, nt. XXII 1, pl VI, 7,9; N. Gostar, 4riMold p. 173.1; C.L. Biluys, Arivesen p. 112, 1; idem, Apulum 26, 1990, p. 251-252, ne. $3, pl. V, 6 Fig. 388, lustio Gostar: Lustio/nist(1). Justio este cognomen (J. Kajanto, LatCogn. 1, 252). 392.- Mared pe lampa provinciala pannonica, descoperita la nord de Platoul Romanilor (inv. 2272). Interpunctio dupa literele L. CL, Baluyd, Apulum 4, 1961, p. 210, nr. XXVI, 1, pl. VIL, 8; N. Gostar, Arhifold. . 166, nr. 292. Fig. 389 Le) Lt ~) C= Pentru eventuale intregiri ale numelui acestui figulus, originar din nordul Italiei, vezi: CIL. V, $77, 2344, 4902, $292, 7808, 8252. E. Buchi, LueMuzAquil. p. 11-112, nr. 833-843. 393.-Marea pe limpi originale italice, descoperite la Partos, in zona vilelor sia templelor (inv. 2175, 2447 mascd pe disc) si Ming’ digul mic (propr. partic.)208 INSCRIPTULE DACIEI ROMANE, 11/6 CC. L, Baluti, Apulum 4, 1961, p. 196, nr XI, 1, pl Th, 7 si inedita Fig. 390 Lucius, -ucii) Cassi(us,) 394. — Marea pe lampi provincial, descoperit’ la Partos, langi presupusul Asklepeion (R. 2264). Ligatur’ L + N; litera A nu are hasta orizontald; R este cu bucla plind. CL, Baluta, Apulum 4, 1961, p. 208, nr. XXIV, 1, pl. VIL, 1; N. Gostar, Arhafold. p. 166, nt. 293; 1. L Russu, SCI. 13, 2, 1962, p. 469. Fig. 391 Lucius, -ucii) Nari(us, -) See Narius este cognomen (W. Schulze, LarEN. 480, 528; I. Perin, LarOn. 311). E, Buchi, LucMuzAguil. p. 122-123, nr. 885, 886. : 11, Russu este de pirere ¢4 marca apartine lui fanwarius sie antroponimul £. Narius trebuie scos din repertoriul fabricantilor de Kampi de Tut, Marea, foarte clar imprimat& pe limpi lucrate in figlina nord-italica, infirm parerea 395. —Mared pe lampé originald, descoperiti fortuit la Partoy lang digul mic (propr. partic). Ligaturd, N + E. Inedit Fig. 392 Litogenes: 395 a.—_Marcd pe limpi provinciale pannonice, descoperite la Partos fn zona vilelor si a templelor (R. 2265) si neprecizat (Muz. Cluj-Napoca, | 3835 inediti). Ligaturi: L + I si N +E. CHL, 1M, 8076, 21; C. 1. Balu, Apuum 4, 1961, p, 208-209, nt, XXV, 1, 2, pl. VU 25 N. Gostar,Arhiold.p. 166, ne. 287. Fig. 3924 ((Ge Litogene(s) ee APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 209 Litogenes este celt venit, probabil, din Vest (I. Perin, LatOn. 129). B. Buchi, LucMuzAguil. p. 113-114, nt. 844-853. CIL: LITOGEN; Gostar: LITOGEN. _ Aceeasi mared, pe limpi de a Dierna (CIL. IIL, 6286, 4; B. Milleker, DéimR. 3, 1906, p. 235; C. L. Balufa, Apulum 4, 1961, p. 209, nota 1; N. Gostar, ArhMold. p. 166, nt. 289), Poraissa (A. Citinas, RCREActa. 33. 1996, . 65, 68 nt. 15, fig. 4), Ulpia Traiana Sarmizegetusa (D. Alicu, ORUIp. p. 28, nn, 421, fig. 18) si Varia (G. Téglas, Archéirs. 20, 1902, p. 192; B. Milleker DélmR. 3, 1906, p. 206; C. L. Baluta, ibidem, p. 209, nota 1; N. Gostar, ibidem, p. 166, nt. 290), ___396.~Marcd pe lampa rudimentara indigend, descoperita la Partos in sipiturile din a. 1991 (Muz. Cluj-Napoca, neinv.) si fortuit, in a. 1993, langa presupusul Asklepeion (neinv.). Litere arhaice, aplatizate, fuzionate Ines Fig 393 a ie 1 -\\ Lucia LYeIN)) | eee iL) Acceasi marca, imprimata pe limpi indigene, descoperite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (D. Alicu, ORUIp. p. 190, nr. 1171, 1172. fig. 18 si p. 70 fig, 22/27). 7 74, 397. - Marea pe lampi originale italice, descoperite la Apulum, in zona sud-estica a pretoriului guvernatorului (R. 2266, sigla F este flancatd de cate un cerculet, corona gi palma infra) si neprecizat (BiblDocBatth., corona si palma infra, neinv.); pe Kimpi indigene la Apulum, pe Platoul Romanilor (R. 2271 corona si palma infra). Cit, Il, 6286, 5, cu loc de deseoperire necunoseut: B. Csetni, AFMon. p. 535, nt. 12: C.L, Balu, 4pulum 4, 1961, p. 209, nt. XXVI, 1,6, ph Vl, 3: N. Gostar, Arh¥old. p. 167, ne, 295, 303. Fig. 394 fiecit) Lucius210 INSCRIPTIILE DACIET ROMANE, II/6 397 a. -Marcd pe lampi originale italice, descoperite la Apulum, pe Platoul Romanilor (R. 2267 cercule ante sigla F si propr. partic); pe kimpi provinciale, de la Apulum neprecizat (Muz. Sibiu, A. 3474), iar la Partos, humai pe limpi originale italice, provenite din zona vilelor si a templelor (propr. partic.; cite un punct incercuit supra marc& si ante siglei F) CML. M1, 8076, 22 ¢; C. L. Baluya, Apulum 4, 1961, p. 209, nx. XXVIL 2, 10; Al Popa, Apulum 4 1961, p. 171; N. Gostar, ArhMold. p. 167, nt. 301; 7. . Russa, SCIV 13, 2 1962, p. 470 crede ci este de la Ampelum; C. L. Baluja, Apulum 26, 1990, p. 252, nr. 56, pl. VIL 2 Fig, 394 a Lucius flecit) ‘Aceeasi marci este pe limpi descoperite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (D. Alicu, ORUIp. p. 28-29, nr. $89, 1019), 397 b.- Marea pe kimpi provinciale, descoperite la Apulum, neprecizat (Muz. Sibiu, A. 3473), si la Partos, in zona vilelor si a templelor (R. 2268); pe lampi indigene de la Partos, neprecizat (Muz. Targu-Mures, inv. 2912). La toate Limpile infra marci este imprimata corona si palma. IL, It, 8076, 22 b. d; B. Cserni, AFMon, p. $42, nf. 295 C. L. Biluts, Apulum 4, 1961 p. 210, ve. XXVI, 9, 10, pl Vil, 6; N. Gostar, ArhMold. p. 167-168, ny. 295-297, 304, 305; C. L. Balu, Aputum 26, 1990, p. 252, nr. 58, pl Ml 8 Fig. 304 b Lucius ‘Aceeasi marci pe Kimpi, descoperite 1a Cristesti-Mures (N. Gostar, ArkMoid. p. 167, nr. 308), Porolissum (I. I. Russ, SCIV. 13, 2, 1962, p. 470) si Ulpia Traiana Sarmizegetusa (neinv.). 397 ¢.- Marea pe limpi provinciale, descoperite 1a Apulum in zona estica a pretoriului guvernatorului (R, 2269) si pe Hampi indigene, la Partos, Pee ' APVLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM Qu Tanga gradina lui Gh, Tatu (R. 2270). Lit a eS q ). Litera $ este flancati de doi butoni C.L. Balu, Aputum 4, 1961, p. 209, nr. XXVI, 3 eu lectura LVCI C1 Balas, ou P 1, 3 cu lectura LYCIV gi ne. XXVI, 4 cu 397 d. ~ Marca pe lampa a a mpi provincial, format mic, descoperité Apulum, neprecizat (Muz, Sibiu, A. 3472) si pe o lampa originalaitalfed de le Partos, Str, Republicii (propr. E. Fehér, Sebes). CHL. IM, 8076, 22 a (~ 6286, 5); C. L. Balu, Apulum 4, 1961, p. 209, ne. XXVE, 8 pl. VIL, 4; N. Goster, arhMol nt 298; C. L. Ba pwn 6 ld p. 167, nt, 298; C. L. Balu, Apulum 26, 1990, p. 252, Fig. 394 ¢ Lucitus, -i) Lucius este praenoy mu . amen, nomen gentle (W. Schulze, LatEN. 424, 469) si cognomen (I. Perin, La‘On. 143; J. Kajanto, LatCogn. 172) B Buse LucMuzAquil. p. 115-117, nt. 854-862. “ : 398. — Mared incizata in lutul ne i in lutul nears pe o lampa indigend, ti nedeterminat, descoperité la Partos, zona canabelor (R. sts). © Tema dre. 2.1870, p. 305; C. 1. Balu, Apulum 4, 1961, p. 210, ne. XXVIL Bsith in deporital muzeului in a. 1991; a fost confundaté cu lamps, infra 398 a. Fig. 395 Maxim (us,-ii) 398 a,—Marc adi incizatd in lutul nears pe o lamp’ indigena, descoperita la pretoriul guvematorului-g a la peo lacs (R. 2309), Literele sunt discontinue si stangaciINSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 11/6 212 €.L, Baas, Apu 196, p. 216-217, ne XLh tpl X. 71M Gost Arh 9 po ETS, 1h, CL. Balu, Avhiesin. p. 112.1 i 4 Fig 395 4 Es(o) 4 Ma vifmus) flecit) Maximus este cognomen (W. Schulze, LaEN. 503). ; © lampi cu marca incizat’ Ma/xim/us ffecit) dispusa sinistrovers, descoperita, probabil, la Apulum (in evidenfe, Transilvania) se afl la Mu, Cluj-Napoca (C. L. Baluyi, ActaXfN, 33. 1, 1996, p. 109, nr. 91, pl. Vs 3 si X11, 13) a pe c italice de la Apulum din necropola 399, — Marea pe mpi originale italice de la Apulum dit a de pe Dealul Fureilor (R. 2273, corona si palma infra) si pe o amp’ provincial pannonied, de la sud de pretoriul guvernatorului (R_ 2274), iar la Partos, pe @ elor sia templelor (R. 2493, corona si palma infra) $i pe Hampi provinciale din aveeasi zond (R. 2451, R. 2462, R. 2255, R | 3491, R. 2492) gi din edificiul mare, camera G (R. 2175), cu monede de ta ‘Alagabalus si Severus Alexander, Unele lampi, cu toartd inelar& trifida, provin din acceasi figlina. 2p. fig. 0 3, Kémpss, ATE vk 15, 1910, p11: B.Cserni, MAE 6, 41912, p. 280, nr. VIL fig, Us idem, UKErt 7, 1918, p. 14s P Kérody’3. Karpiss, ATEvR. 19. 1913, p. 14 ne. VINS Te Opeise MacUnir.p- XXIV, nt. 1336 sgg; C. L, Bil, Apulum 4, 1961, p- 210-211, te XXX, 1-6, pl. VII, 2. 3; N. Gostas, ArhiMold, p. 167, ne. 317-319. Tampa originalé din zona vil Fig, 396 Neri (ws, -i) ecvent (W. Schulze, LatEN. 39, Nerius este praenomen si nomen frecvent ( 363, 480, 484; I. Perin, LarOn. 328). E. Buchi, LueMusAquil. p. 123-125, nr, 887-900. APYLVM ~ INSTRYMENTVM DOMESTICYM 213 Aceeasi marca, pe o lampa indigen, descoperit& la Napoca (N. Gostar, ArkMold. p. 167, nr. 320) sau in Transilvania (I. 1. Russu, SCIV. 13, 2, 1962, p. 470 provenita din colectia episcopului reformat, Nagy Péter, in secolul al X1X-lea; se afl in Muz. Cluj-Napoca, I. 5092 (C. L. Baluti, Apulum 4, 1961, P. 210, nota 6; idem ActaMN. 33. 1, 1996, p. 103-104, nr. 71, pl. I, 2). Marca pe limpi originale, descoperite la Apulum in zona estica guvernatorului (R. 2276, punct incercuit supra); provinciale, la nord de Platou! Romanilor (R. 2278) si la sud-est de pretoriul guvernatorului (R, 2281); indigene, de pe Plaioul Romanilor (R. 2286). La Partos, pe limpi originale italice, neprecizat (BiblDocBatth, punct incercuit supra si infra, corona si palma infra, nein. incdita); provinciale pannonice, din camera G a edificiului mare (R. 2279, cu monede de la Severi), din camera K (R. 2284, R. 2285, cu monede de la Hadrianus la Philippus III) si, in pozitic secundara, de lang’ edificiul mare (R. 2282, cu monede de la Antoninus Pius ~ Gordianus III) indigene, pe str. Dacilor (propr. partic.) B. Cscent, MKErt. 6, 4, 1912, p. 279, 280, or. VIEL, 1 Fig. 195 idem, MKErE 7, 1913, pe Hs idem, KE rt 8, 1914, p. 134; L. Oprig, MesUnrat p. XXVI, ne. 1336 sqa, C.L. Balu, 4pufum 4, 1961, p. 211 212, XXXI, 13-7, 9-12, pl VIM, 5; N. Gost, svieotd.p. 168, ne. 326, 337, Fig, 397 Octavi(us, -i) NGI E. Buchi, LucMuzAguil. p. 126-131, nt, 903-938. Aceeasi mare’, pe lampi de la Almasul Mare (G. Téglas, Archért. 13, 1893, p. 138: idem AEM. 16, 1893, p. 256; idem, HT. 1, 1902, p. 171; idem, ErdM, 19, 1902, p. $92; idem, BKL. 42, 1909, 48, p. 488; idem, Kio. 11, 1911, p. 09; C. L, Baluta, Apulum 4, 1961, p. 211, nota 3; N. Gostar, ArhMold. p. 168, nr. 344), Ampelum (I. T. Lipovan, AIA. 26, 1983-1984, p. 307, pl. X. 6; idem, Tibiscum 7, 1988, p. 185, nr. IV, 1-3, pl. I, 3-5), Bucium (1. I. Russu, SCIV. 10, 2, 1959, p. 316; idem, SCIV. 11, 1960, p. 407-408; C. L. Balu’, Apulum 4, 1961, p. 211, nota 3; 1. 1. Russu, SCIV. 13, 2, 1962, p. 470; Chirila si colab. Buciumi, p. 56, nr. 41, pl, XLVI, 1), Cristesti-Mures (O. Floca, MuzTgM. p. 12; C. L. Balufa, ibidem, p. 211, nota 3; N, Gostar, ibidem, p. 168,214 INSCRIPTHULE DACIEI ROMANE, 1116 nr, 342), Drobeta (IDR. Il, 125), Gradistea Muncelului (G. Téglés, AEM. 9, 1885, p. 245, nt. 245; CIL. 8076,19 — IAVIDO; Al. Philippide, Originea roménilor 1, Iasi, 1925, p. 603 ~ IAVIDO, dativ (2); R. Vulpe, ED. 3, 1925, p. 158 - LAVIDIVS; A. Mayer, Die sprache der alten Iilyren I, Viena, 1957, p. 163; LI. Russu, SCIV. 11, 2, 1960, p. 407; N. Gostar, ibidem, p. 155), llisua (CIL. III, 8076, 25 a; C. L, Baluta, ibidem, p. 211, nota 3; N. Gostar, ibidem, p. 168, nr. 340, 341; C. L. Balutd, ActaMN, 33.1, 1996, p. 104, nr. 72, pl. XII, 14), Micia (C. L. Baluta, Sargetia 13, 1977, p. 220, nr. 33, fig. 2/2; M. Gheor- ghita, Sargetia 11-12, 1974-1975, p. 51, nr. 1, pl. I, 1), Potaissa (1. 1. Russu, ibidem, p. 470; A. C&tinas, RCRFActa. 33, 1996, p. 63, disparuta dupa a 1962), Racari (IDR. Il, 171), Romula (IDR. Il, 447), Sucidava (JDR. I, 296), Tibiscum (D. Benea, DaciaNS, 34, 1990, p. 164~165, nr. 80 A) si Ulpia Traiana Sarmizeyetusa (D. Alicu, ORUIp. p. 30, nt. $45-$50, 1172, 1174, 1248). De provenienta necunoscut& (CIL. Ill, 8076, 25 b; Gr. Tocilescu, MonEpSe p. 381, nr. 76 a, b; C. L. Balufa, Apuium 4, 1961, p. 211, nota 3; N. Gostar, ibidem, p. 168, nr. 347 vazuta in Muz. National Bucuresti, dar gresit trecuta si la nr. 348; nr. 345 a fost vazuti de A. V, Domaszewski in colectia Papazoglu este repertorizata gresit si la nt. 346). 401. - Marca pe limpi originale, descoperite la Apulum, neprecizat (Muz. Aiud, neiny. inediti: Liceul evanghelic Sibiu, disparuta?) si la Partos, langa digul mic (propr. partic.) G., Téplis, AEM. 9, 1885, p. 245, nt: 2; CIL, IL, 8076, 26 2: G. Télis, EnlM. 19, 1902, 1.450, nr 1; idem, Klio, 11, 1911, p. 309, nr. 'yip. S10;C.L. Balutt, 4pulum 4, 1961, P. 212, ne, XXX, f. 25 N. Gostar, AvhMold, p. 168, nt. 380, 351 ( el Fig 398 Oprati(i) Téglas: / PT / TI = Opttaleit) Un Optatus, sclay sau libert al unor figuli atretini fabrica si Limpi (F. Pallares, Rivista di Studi Liguri, 29. 1-4. 1963, p. 232). Pentru productia ceramica, vezi A. Oxé/H. Comfort, CorpVasArret. 437, 8; 664; 673-674; 1175— 1176; 1698; 2121; 2268-2270; 2485 iar pentru limpi, E, Buchi, LucMuzAquil. p. 131-132, nr, 939-942. Acecasi marca, pe Kimpi de la Ampelum — Botes Corabia (G. Téglas, ArchKézl. 16, 1890, p. 26, 31; idem, ArchErt. 13, 1893, p. 411; CIL. IIL, 8076, 26 ¢; 1.1. Russu, AISC. 3, 1936-1940, p. 172; C. L. Bulut’, dpulum 4, 1961, p.212, nota 2; N. Gostar, ArhMold. p. 169, nt, 354-356; I. T. Lipovan, Sargeria 16-17, 1982-1983, p. 230), Dierna (B. Milleker, DélmR. 3, 1906, p. 238; 1. Russu, SCI. 2, 1962, p. 470), Ghelar (O. Floca/V. Suiaga, Ghidul Judefului Hunedoara, Deva 1936, p. 249; N. Gostar, ibidem,, nt. 169, nF. 360), Micia i APVLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 215 (CHL. III, 8076, 26 b; G. Téglis, HaT: 1, 1902, p. 173; idem, Ktio 10, 1910, p. 499; C. Daicoviei, ACMIT. 3, 1930-1931 [1932], p. 43; C. L. Baluta, ibidem, P. 212, nota 2; N. Gostar, ibidem, p. 169, nr. 357, 358), Napoca (N. Gostar, ibidem, p. 168, nr. 352), Pancevo (N. Simovljevié, RVM. 5, 1956, p. 235, pl. IL, 2; N. Gostar, ibidem, p. 169, nr. 359), Potaissa (I. I. RusswZ. Milea, ProbiMuz. 1960, p. 26; C. L. Baluta, ibidem, p. 212, nota 2; N. Gostar, ibidem, p. 168, nr. $35; A. Catinas, RCRFActa. 33, 1996, p. 65, 68, nr. 17, fig. 4). De provenienta necunoscuta (G. Téglis, Klio 11, 1911, p. 510 Lectura, [O]p(tati); N. Gostar, ibidem, p. 169, nr. 361) 402. - Mare pe lampa provinciala pannonicd, descoperita la Apulum neprecizat (Muz. Cluj-Napoca, I. 4173), ©. Hirschfeld, SB4kMen. 77, 1874, p. 414; CHL. MI, 8076, 17; C. L. Baluta, Apulum 4, 1961, p. 197, me. XI, 1y pl, M, 3; N. Gostar, AriMold. p. 160, nt, 92. Fig. 399 Caius) P (- ~~) S- ~~) flecit) Gostar: G. P. S. F., vazutd de Domaszewki la Muz. Cluj. dar gresit tocul de descoperite, Micia B, Buchi, LucMuzAguil. p. 181-182, ne. 1221 Aceeasi marca, pe limpi de la Negrilesti (C. L. Batuti, Apulum 4, 1961, p. 197, nt. XI, pl. Ill. 3; N. Gostar, ArhMold. p. 160, nr. 93, gresit descoperita la Micia; 1. 1. Russu, SCIV. 13, 2, 1962, p. 469 donati de C. T Baluja, ActaMN. 33. 1, 1996, p. 94-95, nr. 12, pl. IIL, 3) si la Ulpia Sarmizegetusa, inedita (Muz. Sarmizegetusa, neinv.), 403. ~ Marca pe o lampa originald italicd importata, probabil, de la Aquileia, descoperiti fortuit in zona canabelor (propr. E. Fehér). Este tipul veehi de tampa, cu canal inchis, datat in primele decenii ale secolului al II-lea. CL. Bala, Apultun 36, 1999, p. 233, nt, 16 Fig. 100 Phoetaspi (i) Phoetas (Phoetaspus) este cognomen (H. Solin, GrPers. 1275), Aceeasi marca si pe o lampa fragment, descoperita la Porolissum neprecizat (Muz. Zalau, inedita) 403 a, Marea pe kimpi originale italice, descoperite fortuit la Apulum in castru (Univ. 1 Decembrie 1918", neiny.) si la Partos, in zona canabclor216 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, I/6 (propr. partic.). Marca diferd de tipul precedent prin ligatura P + I. Lampile sunt de tipul cu canal inchis, dar variante diferite si dateaza din acecasi perioada, Inedits Fig. 400 a Phoetaspi (i) E, Buchi, LucMuzAquil, p. 134-136, ne. 945-952 404. — Marca pe lampa provincialé pannonicd (?) fragmentar descoperita la Apulum in pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 2287). B. Cserni, ATEVK 12, 1913, p. 102, nr 7) L. Opti, MucUniril. p. XXIV, nt, 1336 saqi C.-L. Baluts, Aputuar 4, 1961, p. 213, ne XXXII, pl. VI, 6; N. Gostar, AriMold, “" — ((Roavs))) Probus Probus este nomen si cognomen (I. Perin, LatOn. 528; J. Kajanto, LatCogn. 253). E. Buchi, LucMuzAguil. p. 136-137, nr, 954-957, Aceeasi marca, pe kimpi de la Buridava, Stolniceni (IDR. II, $70) si de Ia Romula (IDR. M1, 448 eu lectura, PROBV)). 404 a. — Mared pe limpi provinciale, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 2288) 51 pe Platoul Romanilor (inv. 2289); pe 0 lampa indigend, de la nord de Platoul Romanilor, provenit’, probabil, din figlina de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (neinv.). literele sunt groase, cu bbuclele pline. B, Ceri, ATE vk. 11, 1902, p. 17. ar, Vil idem, AF Mon. p. $35, mr 13, b: L, Opris, MuzUniril, p. XXIV, nr, 1336 sqq: C. L. Balu’, Apulum 4, 1961, p. 213. nn, XXXII, 2.3, pl. VII 8 N. Goster, drkMold.p. 169, ne 3641365, 36. Fig, 401 a Probifi) APVLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 217 Gostar: PROBI, repertorizati gresit 0 lampa si la nr. 366, Acceasi marc pe lampi de ia Romula (IDR. Il, 448) si de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (D. Alicu, ORUIp. p. 31, nr. 551; C. L. Baluta, ActaMN, 33. I, 1996, p. 104-105, nr, 73 consideraté pannonicd). 405. ~ Marca pe lampa provinciald, probabil, pannonica, descoperita fortuit pe Platoul Romanilor (propr. E. Fehér). CL. Balu, Aputum 36, 1999, p. 234, ne 18 Fig. 402 Prude(ns) 406 - Marca pe lampa indigend (2), descoperita Ia Partos, King’ digul mic (propr. partic.). Cerculet incizat, supra marca, CL. Balu Aputum 36, 1999p. 238, me 20, fig. aaa Prudens este cognomen (J. Kajanto, LatCogn. 1, 250) _ 406 a. — Mared pe lampa indigens (?), d in anul 1989, langa presupusul Asklepeion, Punct M, Drambarcan, Partos) CL. Balu, Apuum 36, 1999, p. 235, ne Rufin(us, -ii) “Oh ey aw Rufinus este nomen i cognomen (I. Petin, LatOn. S71; J. Kajanto, LatCagn 229; W. Schulze, LarEN. 221, 368). E. Buchi, LucMusdguil. p. 139 140, nr. 963-965 coperitd fortuit la Partos, \cerouit infra marca (propr 407. - Marca pe o lampa originala italicd, de la Partos, zona vilelor si a templclor (propr. partic.) si pe una provincial pannonic fortuit tot la Partos, neprecizat (neinv.). CL, Bator’, Aputum 36, 1999, p. 235, ne, 21 descoperiti Fig, 404 Sabini (i)218 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 11/6 Sabinus este nomen si cognomen (1. Perin, LatOn. 576; J. Kajanto, LatCogn. 186; W. Schulze, LatEN. 223, $24). E. Buchi, LucMuzdquil. p. 140— 142, nr. 966-973, 408. ~ Marea graffiti incizata in lutul nears pe o lamp rudimentara indigend, nears’, descoperité fortuit in Apulum, Ja sud de necropola de pe Dealul Furcilor, langa Jateraria militard (Univ. 1 Decembric 1918, neinv.?) si pe un fragment de lampa identicd, descoperiti fortuit, in a. 1991, Langa sanctuarul lui Liber Pater (neinv.). Litterae cavae caligrafiate stangaci. Lipseste litera $ final. Ambele Limpi au fost modelate in acelasi tipar intt-0 fighina local CL, Bau’, Apulum 36, 1999, p. 235, nr, 22 Genny) Datare: mijlocul sccolului al U-lea, dupa contextul arheologic. Serenus este cognomen (W. Schulze, LatEN. 229), atestat epigrafic la Apulum si pe stampile tegulare, descoperite la pretoriul guvernatorului-glacis $i in zona lui esticd (veri supra, nr. 216, 217). Pentru productia ecramic’, vezi ‘A. Oxé/H. Comfort, CorpVasarret, 1354-1359, 1611, Pentru Kimpi, vezi E. Buchi, LucMuzdquil. p. 144, nr. 975, 976 409. — Marea pe o lampa originala italied, descoperits in Apulum, la nord de Platoul Romanilor (inv. 2291); pe Kimpi provineiale din zona estica a pretoriului guvernatorului (inv. 2290) si neprecizat (Muz. Cluj-Napoca, 1. 4502) si pe o lampa indigend de la nord-est de pretoriul guvernatorului (R. 2292), La Partos, neprecizat, pe o lampa originala italicé (BiblDocBatth.); pe Kimpi provineiale pannonice din zona vilelor si a templelor (R. 2450, R. 2495), din edificiul mare, camercle G (R. 2294) si K (R. 2293), si neprecizat (Muz, Cluj-Napoca, 1. 3839), J. AcknetiEr, Maller, InsehrDac, nr 538, nt 2: C, Torma, Archf're2, 1870, p. 305; C1L IL, 1634, 8; B. Cserni, AF Man, p. 535, nt. 9; idem, MKErt. 6, 4, 1912, p. 280, ne. VII 1, fig, 19; idem, MAE, 7, 1913, p. 14l; idem, MAErt. 8, 1914, p. 131: CL, Balu, Apuluan 4, 1961, p. 213-214, ne. XXXIV, 1-6, 8, pl VII, 9: N. Gostar, ArhMold. p. 170, nr 374 376, 399 385, SEXTUS Fig. 406 Sextus flecit) o“ APVLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 219 Sextus este praenomen, nomen si cognomen (W. Schulze, LatEN. 37; 1. Perin, LatOn. 621; J. Kajanto, LatCoga. 174; A. Holder, CeltSpr. 1534). E. Buchi, LucMuzAquil. p. 144-146, nr. 977-988, Aceeasi marca, pe limpi de la Petrosani dintr-o min de c&rbune; din Razboieni-Cetate (C/L. III, 8076, 26 b; C. L. Balu, sbidem, p. 213, nota 2; N. Gostar, ArhMold. p. 170, nr. 395). Romula (IDR. II, 450) ji Ulpia Traiana Sarmizegetusa (D. Alicu, ORUIp. p. 32, nt. 1178, fig. 18). De provenienta necunoscuta (Muz. Cluj-Napoca, I. 7907; C. L. Baluya, ActaMN. 33. 1, 1996, 53, nr. 56, pl. V, 8). 409 a.~ Marca pe lampi provinciale, descoperite la Apulum neprecizat (Muz. Sibiu, A. 3475) si la Partos neprecizat (inv. sters). B. Cscrni, AFMon. p. $42. nr. 29; P. KérodyilJ. Karpiss, ATEvk. 17, 1913, p. 14, far. Vill; C. L, Bala, Apulum 4, 1961, p. 214, mr. XXXIV, 7, pl. IX, 1; N. Gostar ArhMold. p. 170, nx 377, 398; C.L. Blu, Aputum 26, 1990, p.253-254, ne. 57, pl VE, 7. Fig, 4062 Sextiti) Aceeasi marca, pe lampi de la Ampelum-Botes Corabia (O. Florea, AISC. 3, 1936-1940 [1941]. p. 162-163, nr. 2, fig. 2; C. L. Balutd, Apulum 4, 1961. p. 231, nota 2; N. Gostar, ArhMold. p. 170. nt. 389, 390; I. T. Lipovan, Sargetia 16-17, 1982-1983, p. 230), Ampelum-Patranjeni (Muz. Cluj-Napoca, 1, 5828; C. L. Baluta, ibidem, p. 213, nota 2; N. Gostar, ibidem, p. 170, nr. 389; C. L, Baluta, ActaMw. 33 1, 1996, p. 106, nr. 81), Cristesti-Mureg (0. Floca, MucTgM. p. 12; C. L. Balutl, Apulum 4, 1961, p. 213, nota 2; N. Gostar, ibidem, p. 170, nr. 394, in Muz. Targu-Mures, inv. 433), Dierna (CIL. 1, 6286, 1; C. L. Baluti, ibédem, p. 213, nota 2; N, Gostar, ibidem, p. 170, nr. 391), Porolissum (Muz. Zaliu, inedita), Potaissa (C. L. Baluta, ibidem, p. 213, nota 2; N. Gostar, ibidem, p. 170, nr. 388; 1. L. Russu, SC/V. 13, 2, 1962, p. 470; I. 1. RusswZ. Milea, ProbiMuz. p. 26; A. Catinas, RCRFActa. 33, 1996, p. 66, 68, nr. 19, fig. 5), Razboieni-Cetate (CIL. III, 8076, 28 a; C. L. Baluta, sbidem, p. 213, nota 2; N, Gostar, ibidem, p. 170, nr. 396; C. L. Baluts, ActaMN. 33, 1, 1996, p. 106, nt. 80, pl. V, 5), Romula (IDR. Il, 451), Salinae-Uioara (G. Téglas, BKL, 42, 1909, 48, p. 488; C. L. Balut’, Apulum, 4, 1961, p. 213, nota 2), Sucidava (IDR. It, 297), Tibiscum (D. Benea, DaciaNS. 34, 1990, p. 165, nr. 81, fig. 17) 410.—Marea pe limpi provinciale, descoperite la Apulum in pretoriul guvernatorului-glacis (R. 2296 srilychnis) si in fundatia hotelului Cetate (propr. partic.(rilychnis, inedit8); pe Kimpi indigene de la pretoriul guvernatorului-glacis220 INSCRIPTULE DACIEI ROMANE, Ii1/6 (R. 2295) si din zona lui estied (R. 2297). La Partos neprecizat, pe o lampa original& italics (Muz. Cluj-Napoca, 1, 3822); pe limpi provinciale din camera K a edificiului mare (R. 2301), din zona vilelor si a templelor (R. 2457), de langa digul mic (R. 2299), din curtea scolii elementare (R. 2302), de la sipaturile din a, 1992 (Muz. Cluj-Napoca, neinv.) si neprecizat (Muz, Cluj-Napoca, 1 3820, trilyehnis, T. 3821, cu toarta inelara; Muz. Sibiu, A. 3476 si una pierduta); pe lmpi indigene de pe Str. Dacilor, fortuit (R. 2298), si din ruinele biseriii demolate (R. 2300). J.B. Neigebaur, Dacien. p. 165; M.J. Ackner/Fr. Miller, nschrDac, p. $38, nt. 3: O. Hirschfeld, SBAkIien, 77, 1874, p, 426; B. Csemni, ATEvE. 8, 1896, p. $0, ar IX: CTL I, 1634. 9a si 8076, 29'9; B. Cserni, ATE.A. 11, 1902, p. 17. me. VIL idem, APMon p. 535, nr 6 si 10-4, bs p. $42, ne 29; C. L. Balutd, dpulum 4, 1961, p. 214-215. ne XXXV, 1-12, pl, IX, 2-8; X, 1 si XU, 4, S: N, Gostar, ArhMfold. p. 120-171, nr. 400 415; C. L. Balas, Aputum 26, 1990, p. 253-254, nr. $9, 60, pl. VI, 4, 7; N. Gudea. RCRFActa. 27-28, 1990, ph, 9/2, dar nu de la Ulpia Traiana Surmizegetusa: CU Biluta, ActalfN. 33, 1, 1996, p, 107, ar. 82, pl. VIL, Lyi me 84, ph XML, 12 ((s#ronw ae Fig. 407 Strobili(i) Strobilus este cognomen (W. Schulze, LatEN. 444; H. Solin, GrPers: 1160). E. Buchi, LucMuzAguil., p. 147-152, nr. 989-1020. Aceeasi marca, pe limpi de la Ampelum (I. T. Lipovan, Tibiscum 6, 1988, p. 185-187, nt. V, 1), Cristesti-Mures (O. Floca, MuzTgM. p. 12; C. L Baluta, Apulum 4, 1961, p. 214, nota 2; N. Gostar, ArhMold. p. 171, nr, 420 424, dar sunt numai trei impi), Micia (Muz. Najional Bucuresti, inedita), Napoca (N. Gostar, ibidem, p. 171, nt. 416; C. L. Baluya, ActaMN. 33. 1, 1996, p. 107, nt. 86), Potaissa (M. J. Ackner/Fr. Maller, InschrDac. p. 148, nr. 968; CIL. il, 1634, 9 b; C. L. Bilutd, ébidem, p. 214, nota 2; N. Gostar, ibidem, p. ITI, nr. 418, 419; A. Catinas, RCRFActa. 33, 1996, p. 68, nr. 20, 21, fig. 5; C. L. Balud, ActaM{N. 33, 1, 1996, p. 107, nr. 85, pl. IX, 4), Romula (IDR. Il, 452, Sirobilis/ffecit) si 453, Strobili(s); Sebes, imprejurimi (C. L. Baluya, Apudum 26, 1990, p. 254, nr. 61, pl. VI, 6), Zibiscum (D. Benea, DaciaNS. 34, 1990, p. 165, nr. 82), Ulpia Traiana Sarmizegetusa (D. Alicu, ORUIlp. p. 32, 175, nr. 552-856, 1179, 1184, 1249, 1250, Strobilis). De provenienti necunoscuta (CIL. III, 8076, 29 b; N. Gostat, ibidem, p. 171, nr. 425). AIL.—Mared pe lampa originala italicd, descoperiti la Partos in zona vilelor si a templelor (R. 2452), corona si palma infra marca. APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 221 C. L. Baluya, Apuum 36, 1999, p. 231, 96 12 Fig. 408 Titus, -itii) Gelli(us, -) Gellius este nomen si cognomen (W. Schulze, LatEN, 424, 519; 1. Perin, LatOn. 665, 666; A. Hahnle, RE. 3, 1918, col. 541-542; A. Kerényi, DacSeN, 1995; atestat epigrafic la Apulum si pe stampile tegulare (B. Csemni, ATEvk, 6, 1894, p. 23, nr. 88; idem, AFMon. p. nr, 40. Gel(lius) Gemel(lius, -linus)/Leg(io) XII G... vezi supra nt. 197). E. Buchi, LucMuzAquil., p. 103, nr. 796, 412, - Marea peo lampa provinciala pannonica (°), descoperiti ta Partos in ona vilelor si a templelor (R.2496). Literele sunt usor fuzionate; L au brafele in unghi obtuz; I este de dimensiuni mai mari CL. Bats, Apu 4, 1961, p. 205. at. XXXVE H phe X. § (CAC) fee Thallus este nomen si cognomen (I. Petin, LatOn, 685; H. Solin, GrPers. 1089). E. Buchi, LucMuzdquil., p. 153-154, nr, 1023-1026. ‘Aceeasi marca, pe o lamp din minele de sare de la Salinae-Uioara (CIL, IIL, 6286, 7; B. Cserni, AFMon. p. 535, nt. 13; C. L. Baluti, Apulum 4, 1961, p. 215, nota 4; N. Gostar, ArhMold. p. 171, nt. 426, se aflé la Viena, inaccesibila) si la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (D. Alicu, ORUIp. p. 33, 557, $58). De provenivntd necunuseuta, probabil Apulum sau Potaissa (2) (Muz, Claj-Napoca, 1, 3826; CIL. IIT, 8076,30 ~ 6286; C. L. Balufi, ibidem, p. 171, nt. 2275 C. L. Baluta, ActaMN. 33. 1, 1996, p. 108, nr. 88, pl. IX, 5, de la Apulum?) 413.— Mare incizata in lutul nears pe o lampa indigend fragmentara, descoperiti la Partos in edificiul mare, camera G, cu moneda de 1a Faustina 1 (R. 2303, corona si palma infra). Literele sunt incadrate in linii paralele marginite de puncte incizate & Korodyill. Kariss, ATE. 17, 1912, p14, VIDE B. Csemi, Mir. 6, 4, 1912, p. 279, ar VT idem, MKEr. 7, 1913, p. 14s CL, Balu, Apulum 4, 1961, p. 215,22 INSCRIPTULE DACIEI ROMANE, 11/6 nr, XXXVIL, pl. X, 4; N. Gostar, ArhMold. p. 174; C.L. Balu, ArhVestn. 26, 1975, p. 112-113, 1h Fig. 410 Urbic(ius, -ii) Urbicius este cognomen (W. Schulze, LatEN. 381, 561; A. Holder, CeltSpr. 36), Korodyi/Karpiss; VRBICI; Cserni: VRBICI; Gostar: VRBICI. 414. — Marca pe o lampa provincial’ pannonica (?), fragmentara, descoperité la Apulum, in zona estica a pretoriului guvernatorului (neinv,) $i pe o lampa originala italicd, la Partos, pe Ste. Gemenilor (propr. partic.) CL Baluts, Aputun 36, 1999, p. 26, ne. 23 RS so ) — Fig. 411 Ursio Ursio este nomen si cognomen (I. Perin, LatOn. Il, 743: J. Kajanto, LatCogn, 330). E, Buchi, LucMucAquil., p. 180-181, nr, 1219, 1220. Aceeasi marca, imprimati pe Limpi de la Tibiscum (D. Benea, DaciaNS. 34, 1990, p. 165, nr. 83, 84, fig. 17), 415. — Marea pe limpi originale, descoperite la Partos, in camera K a edificiului mare (R. 2304) si Kinga digu! mic (propr. partic.) J. Mihalik, Jelentés 1913, p.31, VRSVS C. L, Balu, Apulum 4, 1961, p. 216, ne XXXVI, Toph XU ON. Gastar, deh Mold p. 174, nr 430; 1 1 Russ, SCIH 13, 2, 1962, p. 470, Fig. 412 Ursus Ursus este cognomen (W. Schulze, LatEN. 115). Fragmentul de lampa cu marca Ursu(s) fragmentard a fost citit de N, Gostar, VRSV(li). I. 1. Russu crede cf nu poate fi Ursuli, ci mai de grabi Ursus i | APVLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 223 Acecasi marca, de limpi de la Tibiscum (C. L. Baluta, Apulum 4, 1961, p. 216, nota 2; N. Gostar, ArhMold. p. 171, nr. 431; 1. 1. Russu, SCIV, 13, 2, 1962, p. 470; D. Benea, DaciaNS. 34, 1990, p. 150, nr. 85, 84, fig. 11). 416. ~ Mared pe lamp’ originala italica, descoperita fortuit la Partos in gridina dr. Dusa, Kinga digul mic, in, a. 1994 (popr. practic.) Tnedit, Fig. 413, Veuti(us, -i) Vettius este nomen relativ freevent (W. Schulze, LatEN. 425; 1. Perin, LatOn. Il, 762. Pentru productia ceramic’, vezi A. Oxé/H. Comfort, CorpVasArret, 2267-2281. Pentru lampi, vezi E. Buchi, LucMuzAguil. p. 159 160, nr. 1039-1042. Aceeasi marca, pe Hampi la Pojojena, in castru (N. Gudea/l. Uzum, Banatica 2, 1973, p. 89, fig. 7/1 $i 6/2, Potaissa (CIL. Ul, 8076, 31 - VEoTT cu punet incercuit intre literele E si T; N. Gostar, ArhMold. p. 172, nt. 432; la p. 156 di lectura corecta; I. I. Russu, SCIVA. 13, 2, 1962, p. 470; A. Catinas, RCFRActa, 33, 1996, p. 63 - VETTI, din literatura), Sucidava (IDR. M1, 298), De provenienta nesigura (Muz. Sibiu, inv. A. 6661, din colectia Astra; C. L. Baluta, Apulum 26, 1990, p. 254, nr. 62, pl. V, 9). 417, -Mared pe lampi originale italice, descoperite la Partos in zona vilelor sis templelor (propr. partic., dowd puncte incercuite supra si infra marca) si pe Str. Digului (propr. partic., forma scurta). Litera A mu are bara orizontald la nici una din Limpi, CL, Balnya, Apulum 36, 1999, p. 236, nx 24 Vibiani(y)224 INSCRIPTILE DACIE! ROMANE, II1/6 Vibianus este cognomen rar (I. Perin, LatOn. 764; J. Kajanto, LarCogn. 158; W. Schulze, LatEN. 18, 380). E. Buchi, LucMuzAquil. p. 161-175, nr, 1043-1211 ‘Acceasi marci, pe o lampa forma scurtd, original, descoperiti intr-o mind la Ruda Brad (Muz. Cluj-Napoca, inv. I, 1395; N. Gostar, ArhMold. p. 172, nr. 436; C. L. Baluti, ActaNAN. 33, 1, 1996, p. 108, nr, 89, pl. Il, 1). 418.— Marca pe Limpi provinciale, descoperite la Apulum, in necropola de pe Dealul Furcilor (R. 2305) si la pretoriul guvernatorului-glacis (inv. 2306), iar la Partos, pe str. Gemenilor (propr. partic). Unele litere sunt fuzionate, aplatizate B. Cserni, ATEvK. 11, 1902, p. 17. ne. VIL: idem, AFMon. p. 239, 300, $34, ne. 1. Oprig, MuzUnirfi. p. XXIV, nt, 1336 sq; C1 Baluys, Apulum 4. 1961, p. 216, tie. XXXIX, 2, ph. X. 3: N, Gostar, AriMald. p. 172, nx. 437, 438, 5 Vibius este praenomen (W. Schulze, LatEN. 508), nomen (W. Schulze, 2365. Pentru Kimpi, E, Buchi, LucMuzdquil. p. 175-177, nr. 1212, 1213, Aceeasi marca, pe o lamp’ de la Romula (IDR. Il, 455). 419.— Mared pe kimpi provinciale, descoperite la Apulum pe Platoul Romanilor (inv. sters) gi la Partos, pe Str. Gemenilor (propt. partic.) N, Gostar, AvhMold. p. 172, nt. 439 lampa de pe Platoul Romanilor, C. L. Balu Apulum 36, 1999, p. 237, nr 25. ae ( ((asveg)) Vibuletius, -ii) )) et Vibuleius este cognomen putin cunoscut (W. Schulze, LacEN. 380, 458) E, Buchi, LucMuzAquil. p. 177, nr. 1214, 1215. 420.— Marea peo tampa indigend, descoperita in zona sud-estica a pretoriului guvernatorului (R. 2308). Ligatura V + I. Litera I este inclinata spre V, care este defectuos imprimata; T si R sunt mai mari si nealiniate APYLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 225 L. Oprig, MucUnirit, p. XXIV, nt. 1336 sqq, C. L, Balura, Apulum 4, 1961, p. 216, at XL, 2, pl. X, 6; N, Gostar, ArhMold. p. 156, ne 3, fig. 8; 11 Russu, SCIV. 13, 2, 1962, p. 470, Fig. 417 Vietor Victor este nomen si cognomen (I. Perin, LatOn, 765; J. Kajanto, LatCogn, 278). Ar putea fi si Mctorinus sive Victorini. €. Buchi, LucMuzAquil. p. 178- 179, nr, 1216, 1217. 420a, — Marcd peo lampi indigend, descoperita la Partos pe Str. Dacilor (R. 2307). Litere subfiri CL, Balun, Apu 4, 1961, p. 216, ne. XL, 1, ple X. BN, Gostar, Arbol p. 172, nr. 440, fig. 7 Fig. 417 Viet(or, -orinus, -orini) Acecasi marca pe o lampa de la Bueium p. 56, nr. 38, pl. XLY, 8). E. Chirila i colab. Buciumi LL. Sigilla cretacea 421. Praenomen personal (?) incizat in lutul nears pe ceafa unei statuete papusd, descoperita la Partos (R. 6740). Find fragmentard, s-au mai pastrat aumai cinci litere, prima si ultima incomplete. CL, Baluta, Apulum 36, 1999, p. 263, ne. 6 awe UB CQ Face parte din categoria figurinelor din lut ars, numite sigilla, oferite in dar copiilor de sarbatori (RE, 2 Ac, 204, sqq). Este unica pind acum, cu inseriptie, in Dacia.226 INSCRIPTIILE DACIE] ROMANE, 1116 12, Crustulae cretaceae 422.-Urare de Anul Now pe un tipar din lut ars pentru imprimare pe ,turtele dulei”, descoperit la Apulum, neprecizat (Muz. Sibiu, I, 2699), pe cticheta veche scric ,.Sicbenburg”, nr. 6284. Cartus rabula ansata; 9 cm; h = 6 cm; hl = 0,9 om. Literele sunt inversate, cu exceptia lui N, si dispuse sinistrovers pe patru randuri. Interpunctio dupa prima litera C, ta sfirsitul randului 1, dupa litera N din randul 2, dupa fiterele O si V din randul 3 gi-dupa prima litera E, in réndul 4. Lipsese terminajiile M la cuvintele din randurile 2 - 4 CIL. I, 6287; V. Christescu, VEcDacR. p. 418; V. Moga, Apatum 16, 1978, p. 166, fig. 10; idem, RCRFActa, 19-20, 1979, p. 189. Fig. 419, 4194 Accipio annu(m) novu(m) felice(m) APYLYM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICYM 227 Traducere: salut un An Nou (si) fericit Astfel de uriti erau trimise drept ,.xenia” sau ,,apophoreta” de Anul Nou. Moga: ACCIPIO/ANV(m)/NOVV(m)/FELICE(m). 423.- Dedicatie (2) pe un tipar din lut, ars insuficient, pentru erustulae, descoperit, in pozitie secundard, in sanctuarul Liber Pater, la sipaturile din a, 1992, la Partos. Are forma rotunda cu diametrul de 12,3 om, Pe tipar este reprezentata 0 auriga victorioasa, in picioare, spre dreapta, intr-o quadriga, in mana stdnga tine un flagelum si 0 corona, iat in cea dreapta, palma, Langs chenar sunt incizate grupele de litere NJ, in partea anterioara a reprezentirii, si LO, in cea posterioard. Deasupra capetelor cailor sunt ineizate literele GEN If si terminatia VS in continuare, dupa reprezentare D. Ruseu, EphemMap. 2. 1992, p, 125-134, fi. 1; $. Cocig’D. Ruseu, RORFActa. 34 1995, Alba Regia 28, 1994, p. 124, nr 29. pl. 8/la ~ tb Fig, 420 Ni ?ca Lo 2ginus (Gen see (ese eee eee Datare: mijlocul secolului al TI-lea, dup contextul arheologic. 424, ~ Dedicafie (2) pe un tipar din lut ars, pentru crustulae, fragmentar, descoperit la Apulum neprecizat (R. sters). Are forma rotunda eu diametrul de 12 em. Sunt reprezentate, central, bustul unui rézboinic, probabil228 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 11/6 zeul Marte, cu scutum in dreapta, hasta la spate si galea, sub crisia cAreia este infftigatd, schematic, o figura antropomorfa. Sub bust sunt incizate literele ‘MO. in spatele figurii centrale, este reprezentat un cap de barbat tanar, deasupra caruia s-a mai pastrat, din inscriptic, numai litera In fata reprezentirii este infatisata, probabil, zeita Victoria, deasupra cireia se mai pastreaza litera G. V Christescu, VEcDacR. p. 63, pl. I, fig. 2; V. Moga, Apulum 16, 1978, p. 163, mr 1 fig. 3; idem, RCRFActa. 19-20, 1979, p. 185, nt. 1, fig. 2 Moga: 1.G.0.M. (?) 13. Forma poculi vitrei 425.-Nume de vitrearius insctis in doud cercuri concentrice pe baza unui tipar din piatra dura pentru butelii paralclipidedice sau patratice Gin sticla, descoperit, in pozitie secundara, la demolarea bisericii Batthory, construitd in incinta castrului (R. sters). Dimensiuni: 9,5 — 10 2,5 em: hl = 0,8 - 2 em, Ligatura, A + V. 1.1 Russw, S(ComSibiu 12, 1965, p. 63, ne. 22, fig. 21; V. Moga, Apulum 16, 1978, p. 166, fig. 9; idem, RCRFActa. 19°20, 1979, p. 189, fig. 9: C-L- BA, Anates du Var : | APVLVM ~ INSTRVMENTVM DOMESTICVM 229 Congrés de AIHY. Londres Liverpool, 18-25 sept. 1979, Lidge 1981, p. 111-114, Hg, 12; idem, SCIVA. 34, 2, 1983, p. 167-171 Fig. 422, 4224 M(arcus) Au retius) lustus ?Bebi(?us) MCapxoc) Ab?prAro¢) I6varog ?BarPi(oc) Lectura, I. Piso. Sigur este numai Justus, Relatia dintre cele dowd personaje, dintre care unul pare a fi dominus. iar celalalt officinator, nu poate fi precizata. Rusu: Jdvyro.¢, latineste ustus, restul textului si rostul inscriptiei raman deocamdata obscure; Baluti: M(?arcus) Au (relius) Iustus B.C. Bul. sive L(?ucius) Gaif?us) Tustus B.C. B.L; Gladys D. Weinberg: ?Augustus iat urmatoarele litere, BEF vor si insemne Fecit, M nu este litera ci semn pentra delimitarea spatiului: D. Tudor: MANOYCTOC BEBI () sau BE6I, al doilea nume ar putea fi Bebi (= Baebius?), Bethi (= Vethus?) etc. Bebi poate fi $i nume de localitate sau de atelier (G. D. Weinberg si D. Tudor, in scrisori adresate lui C. L. Baluti) 14, Gemmae 426.-Inseriplie erestind pe o gema greco-egipteand, din cameo! rosu, descoperita la Partos neprecizat (Muz. Cluj-Napoca, 1.4732). Are forma ovali cu diametrele de 1,4 si 1,2 em. Pe averes este gravati zeifa Isis in chiton si cu diadema cu panglica lungd. Mana dreapta este intins’ pe Langa corp, iar cea stinga, indoitd, este ridicatd. La picioare este infftisat sarpele cu capul ridicat spre divinitate. La 0 data ulterioard, dar anterioar& fixarii gemei_intr-o ‘montura de aur, au fost gravate, pe avers, cuvintele NEIKA, in partea posterioara a zeifei si XA, in cca anterioara, Pe revers, au fost gravate XVS si, cu litere ristumate si dispuse sinistrovers, ATT/W. Dupa gravarea cuvintelor, aversul devine revers,230 INSCRIPTULE DACIEI ROMANE, 1U6 ©. Térma, AEM. 3, 1897, p. 122, nr 2; Cll, IIL, 8078, 15 V. Viassa, ActaM. 13, 1976, p. 218-228, fig. 2b; K. Horedt, Siebenbiingen in spatrdmischer Zeit, Bucutesti 1982, Fundliste XIV A, nt. 1, fig, 86; N. Dandild, Biserica Ortodaxd Romina, Bucuresti 100, 7-8, 1982, p. 733, nx 1; L Barnea, Sargetia 16-17, 1984, p, 263-264, ar. 14; M, Rusu, ATLA, 26, 1983-1984 (1985), p, $7, ne 3:1. Barnes, Le christianisme sur le teritoie de {a RS. Roumante aux HP-XP siécle Eudes Balcaniques, Sofia, 1, 1985, p. 101, nt 1, 9: N. Gudeall. Ghiuteo, Din istoria erestinismulul la romani. Marturii arheologice Oradea 1988, p. 171, n. Bby, pl. XVI 42) Mest] us neika Aitio xelila(n) Traducere: Attio Christos invinge vizuina sarpelui - 7 Gema este dataté in secotul al Ill-len; inseriptia ma poate fi incadrati i rierea detaliat, cronologic. Provine, se pare, dintr-o officina alexandrind. Deser taliata, interpretarea si lectura corecta au fost facute, pentru prima data, de N. Vlassa 427.-Inscripfie peo camee fara montur’, descoperitd la pretoriul guvematorului-glacis, in camera XXXVI (R. 7725). Are forma cliptica cu diametrele de 1,3 si 1,1 em. Inscripfia, dispusi pe tei randuri, este marginita de un brau subjire. Cameea este prelucratd dintr-o varietate de agat cu striagiuni de culoare alba, Litera A nu are hasta orizontala, iar B si R au buclele unghiulare, discontinue B. Csermi, ATEvk, 14, 1908, 43-44; C. Bala, Bulerinul Cercuridor Stinpfice Studemest 140 49 p. $4 XVI, 232 176 wer _ 8 % pax na Penge a p. 172, XLUT 244, 245 "oon we a2 207 37, XVII, 278-279 7 sara nid 19 2 p17, XLT eee i sous is eae oe p. 172, XLVIL acl z 146 "ante 2 oa 2 m > M6 260 p.STIXIX, 200-286 278 \ is! 285 a4260 INSCRIPTULE DACIEI ROMANE, 1116 286 273 p. $9, XX, 304 295 p. 58, XIX, 287 284 p60 9, 148, 150 1 288 2 p6l 126, 128, 163, 293 296, 297 183, 222, 243 2094 296, 300, p62 271, 308 Semne diacritice in transcrierea textelor ¢ fntre paranteze arcuite ( in cuyinte sau nume abreviate); Intre paranteze drepte [ |: litere corodate (lips, in fracturi, disparute din forma genuind a textului epigrafic antic); intre paranteze unghiulare « >: litere inutile (scrise din eroare de lapicizii antici, ori interpotari) tere (cuvinte, pasaje) intregite, (,dezlegate” ABREVIATIONES ABREVIERI $I BIBLIOGRAFIE Ackner, M. J. ACMIT ActaMN ActaMP ActMuz AEM AFMon ATIA AISC Alicu, D, AnnEp Apulum ArehErt ArchKézl ArhMold ArhVestn, 'T LITTERATURA EPIGRAPHICA vy, InschrDac Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorive, Secia pentru Transilvania, Cluj (I) 1926-1928 [1929), (11) 1929 [1930], (ITT) 1930-1931 [1932], (IV) 1932-1938 Acta Musei Napocensis (Anuarul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei). Cluj-Napoca, | 1964 (1965) saa Acta Musei Porolissensis. Anuarul Muzeului de Tstotie si Art Zaldu. Zaliu (Cluj), 1 1977 sag Activitatea muzeelor. Cluj-Napoca 1935, 1966 (continuare: ProbiMuz) Archacologisch-epigraphische Mittheilungen aus Osterreich. Wien, I 1877 - VII, 1883; AEM aus Osterreich-Ungarn, VIII 1884 — XX 1896 B. Cserni, Alsofehér virmegye torténelme [Istoria judefului Alba Inferioard]. in Aisofehér varmegye monografidja, IVI. Aiud (Nagyenyed)1901 Anuarul Institutului de Istoric si Arheologie. Cluj- Napoca, XIV 1971 ~ XXV 1982 (vol. | 1958 ~ XIIL 1970, cu titlul Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”) Anuarul Institutului de Studii Clasice. Cluj (Sibiu), 1 1928-1932 [1933], Il 1933-1935 [1936], II] 1936- 1940 [1941], 1V 1941-1943 [1944], V 1944-1948, [1949] v, ORUIp Année Epigraphique (in fasc. 4 din Revue Archéo- logique; din a. 1964 ca anuar separat), Paris Apulum. Buletinul Muzeului Nafional al Unirii din ‘Alba Tulia, T 1942 sqq. Archaeologiai Ertesit6, Budapest, | 1869 ~ XIV 1880; seria noua, I 1881 qq Archaeologiai Kézlemények. Budapest, | 1859 ~ XI, 1399 Archeologia Moldovei. Iasi (Bucuresti) 1 1961 sqq ‘Archacoloski Vestnik (Acta Archaeologica). Ljubljana XXVI 1975 (1976)262 AspPermTrRom ATEvk AVSL. Banatica BAR BayVgB BCMI Beitr Benes, J. BibiDocBatth BKL Branga, N Buchi, E. Buciumi Celtspr Ceramica Chirila, E. Christescu, V. Chronik cL CivRRom CorpVasArret INSCRIPTILE DACIEI ROMANE, 1/6 = N. Branga, Asp Timisoara, 1978 = Az alsofehérmegyei térténelmi, régészeti és termé- szettudoményi tdrsulat evkényve [Anuarul Asociatiei istorice, arheologice si numismatice a judetului Alba Inferioara]. Kolosevar (Cluj) si Gyulafehérvar (Alba Talia), 11888 — XVIII 1917 = Carl Gooss, Chronik der archaeologischen Funde Siebenbiirgen, in Archiv des Vereius fir Sieben- biirgische Landeskunde. Hermannstadt (Sibiu). XTIT 1876, p. 203-238 = Banatica. Studii si comuicéri. Istorie, Muzeul de istorie al judetului Cara Severin. Resita, I 1979 sqq = British Archaeological Reports. Supplementary Series. Oxford, XVIII 1977; LXXT 1980 = Bayerische Vorgeschichts Blatter. Miinchen, 1 1936 saq = Buletinal Comisiunii Monumentelor Istorice. Bucu- resti, 11908 — XXXVI 1945 = FX. Hene, Beitrage zur dacischen Geschichte Hermannstadt (Sibiu) 1836 v. SborBmo Biblioteca Documentara Batthyancum: filiala BCS = Banydszati és Kohaszati Lapok. Budapest v. AspPermTrRom; UrbanDacR vy. LucMuzAquil E, Chirili/N. Gudea/V. LucaceliC. Pop, Castrul roman de la Bucium. Cluj-Napoca 1972 (versiunea germand, ibid. Das Rémerlager von Bucium) = A. Holder, Alt-celtischer Sprachschatz. Leipzig, Teubner I, 1896 (AH), I, 1904 (I-T), 11, 1914 (U-Z si Nachtrige). Reeditare stereotipa, Graz 1962 = Gh. Popilian, Ceramica Romana din Oltenia. Craiova 1976 v. Buciumi v. VEcDacR v. AVSL XIII, 1876 = Corpus Inscriptionum Latinarum. Berlin 1863 qq; vol. Il 1873-1902 = Civilté Romana in Romania, Roma 1970 (Catalogul expozitiei arhcologic-epigrafice romanesti; versiunea italiana, cu unele modificari a catalogului RémRum) = A. Oxé/H. Comfort, Corpus Vasorum Arretinorum. Bonn 1968 te si permanente traco-romane. ABREVIERI $1 BIBLIOGRAFIE 263 Csemi, B. v. ATEvk, AFMon, MKErt Dacia Dacia. Recherches et découvertes archéologiques en Roumanic. Bucuresti 1 1924 ~ XII 1948. Nouvelle série: Dacia. Revue d’Archéologie ot d'histoire ancienne. I 1957 [1958] sqq, Dacica C. Daicoviciu, Studii gi articole privind istoria veche a paméntului roménesc (Biblioteca Musei Napocensis. 1) Cluj-Napoca 1969 [1970] Dacien J. F, Neigebaur, Dacien aus den Uberresten des classischen Alterthums, mit besonderer Riicksicht auf Siebenbiirgen, Kronstadt (Brasov) 1851 DacSzN A. Kerényi, A daciai személynevek (Die Personen- Duicoviciu, C. DélmR Dist DissPann Drag EphEpigr EphemNap ErdM Floca 0. Gooss, C. Gostar, N. GrPers h Hat Hene, F, hI HTRTE, namen von Dacicn). DissPann. 1, 9, Budapest, 1941 (942) v. Dacica B. F. Milleker, Délmagyaorszig régiségleletei Temeszvar (Timisoara), 1 1897, 11 1899, TIT 1906 W. Wagner, Die Dislokation der rémischen Auxiliarformationen in den Provinzen Noricum, Pannonien, Moesien und Dakien von Augustus bis Gallienus. Berlin 1938 Dissertationes Pannonicae. I, 9, Budapest 1941 sqq H. Dragendorif, Terra Sigillata. Ein Beitrag zur Geschichte der griechischen und romischen keramik, Bonn 1895 Ephemeris Epigraphica, corporis inscriptionum Latinarum supplementum, Berlin, 1 1872 ~ IX 1913 Ephemeris Napocensis. Institutul de Atheologic si Istoria Artei. Cluj-Napoca, I 1991 sqq, Erdélyi Mazeum [Muzeul Ardealului]. Koloszvar (Cluj), 11859 sag vy. MuzTeM y. AVSL, Chronik y. AthMold H. Solin, Beitrige zur kenntris der griekischen personennamen in Rom. Commentationes Humanarum Litterarum. Helsinki, 48 1971 indlfimea cartusului (la stampile tegulare) G. Kunn/Z. Torma/G. Téghis, Huniadvarmegye torténete [Istoria judetului Hunedoara]. Kiadja a varmegye kézénsége, I. Budapest 1902 v. Beitr inaltimea literelor A huniadmegye torténcimi és régészeti tarsulat évkényve. Deva, 1 1882 — XXII 1914264 IDR InschrDac Jelentés JOAT Kajanto, J Kerényi, A. Klio Koa KraSooblnstA, Krool, W Kunn, G. t LatCogn LatEN Latomus Laton LegX11Gem W LucMuzAquit Macrea, M. MatArh MKErt Milleker, B. F. Mocsy, A. Moga, V. MonEpSe INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 1/6 Inseriptiile Daciei romane. Bucuresti, 1 1975, 11 1977, MV/1 1977, 11/2 1980, 1113 1984, 111/4 1988, M. J. Acknet/F. Miiller, Die rémischen Inschriften in Dacien. Wien 1865 (cf. IDR. I, p. 51-52; IDR. IIU2, p. 18-19) B. Csemi, Jelentés a Colonia Apulensis terietén, 1911-1912 végzett asatasokrol. Budapest 1913 (ef. MKErt. VI) Jahreshefte des dsterreichischen archaeologischen Institutes, Wien, 1 1898 (intre anii 1938-1944 avea titlul Wiener Jahrshefte”) v, LatCogn vy, DacSzN Klio. Beitrige zur alten Geschichte. Lei sq. M. Roska, Kézlemények az erdélyi nemzeti Miizeum éremés régiségtarabol. Koloszvir (Cluj). 1 1941 — Iv 1944 A. Staermann, Kratkije Soobscenija Instituta Archeo- logii, Moskva 1951 v. RE y. Hd lungime J. Kajanto, The tatin cognomina. Helsinki 1965 W, Schulze, Zur Geschichte lateinischer Eigennamen. Berlin 1904 (retiparire 1933) Latomus, Revue d'études latines. Bruxelles, 1 1942 sag 1. Porin, Totius latinitatis Onomasticon. Padova 1940 (cditie nowa, a lui V. de Vit, Prato 1867-1887 V. Moga, Din istoria militar’ a Daciei romane. Legiunea XIII Gemina. Cluj-Napoca 1985 lungimea textului E. Buchi, Lucerne del Museo di Aquileia. I. Lucerne romane con marchio di fabbrica. Aquileia 1975 y. VDacR Materiale $i cercetiri arheologice. Bucuresti, | 1953 sqq. Mizeumi és kényvtiri értesit. Budapest, 1 1907 XIL 1918 v. DélmR vy. DissPamn vy. LegXIIIGem Grigore Tocilescu, Monumentele epigrafice si zig, 11901 ABREVIERI $1 BIBLIOGRAFIE 265 Muz MuzNat MuzTgM MuzUnirit Neigebaur, J. F. Neumann, A, On, OnLat Oprig, ORUIp OrTrgSate Oxé, A/Comfort, H. Pauly, A. Perin, 1 Pontica Popilian, Gh ProbiMuz, RCRFActa RE RIR Roska, M. RémRum sculpturali ale Muzeului National de Antichitati Bucuresti, 1 1902, II 1908 = Muzeul = Muzeul National, Buletinul Muzeului de istorie a Romanici, Bucuresti, I 1974 sqq 6, Floca, Buletinul muzeului arheologic al Societatii de Istoric, Atheologie si Etnografic din Targu Mures Colectia arheologica. Extras din Gazeta ilustrat. Cluj 1937. p. 6-7 = L. Opris, Muzeul Unirii, Anuarul 1929-1930, Alba Iulia 1941 v. Dacien v, ZiglVind = D. Tudor, Oltenia romana, Bucuresti 1942 (cf. AISC. IV 1941-1943 (1944), p. 292-301 = Dacica, p. 280- 294, adause gi rectificari); editiile: IT 1958, TIT 1968 (cf ActaMN, VI 1969, p. 545-548), IV 1978 Lonomastique latine (Colloque internationaux du Centre National de la Recherches Scientiliques, Paris 13-15 oct, 1975), Paris 1977 v. MuzUniti = Dorin Alicu, Opaifele romane. Die romise Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Bucuresti 1994 =D. Tudor, Orage, targuri yi sate in Dacia romana Bucuresti 1968 (cf. ActaMN. VI 1969, p. 537-544, observatii eritice si miei rectifieari) v. CorpVasArret v. RE vy. LatOn - = Pontica. Buletinul Muzcului de Istorie Nationala si Arheologie. Constanta, 1 1968 sag. v. Ceramica = Probleme de muzcografie. Cluj 1960 (1964), conti- nuarea revistei ActMuz = Rei Cretariac Romanae Fautorum, Acta I 1958 qq = A. Pauly, G. Wissowa, W. Kroll s.a., Realencyclopiidie der classischen Altertumwissenschatt. Stuttgart, | 1893 = Betis istoried romind. Bucuresti, 11931 ~ XVI 1947 v. Kézl = Rémer in Ruminien. Ausstellung des Rémisch- Germanischen Museums Koln und des Historischen Muscums Cluj. Kéln 1969 (Catalogul expozitiei e Lampen.266 Sargetia SBAKWien SborBrno Schulze, W. SIV: SCIVA Solin, H. Staermann, E. A StComSibiu Sziligyi Tézhis, G. TID Tele. Tibiscus Tocitescu, Gr. Torma, Sz Transilvania Tudor, D. UrbanDacR VDacR, VEcDacR Zefleanu, E. ZighVind Wagner, W. INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, II1/6 arheologic-epigrafice romane la Colonia; dusi la Roma in a. 1970; v. CivRRom) = Sargetia, Buletinul Muzcului National Deva. Deva I 1937 sqq. = Sitzungsherichte der Akademie der Wissenschaften. Wien J. Bene’, Sbornik Praci Filosofike Faculty. Bmense University, E. 15, XIX, Brno 1970 v. LatEN = Studii si cercetari de istorie veche. Bucuresti, 1 1950 ~ XXIV 1973, Din anul 1974 = Studii si cercetari de istorie veche Bucuresti, XXV 1974 sq, ¥. GrPers v. KraSoobinstA Studii si comunicdri, Muzeul Brukenthal Sibiu atheologie. Arheologic-istorie. Sibiu, 12 1965 sqq, v. TalD. TgIP v. Ha = J. Sziligyi, A daciai erddrendszer helydrséget katonay téglabélyegek (Die Besatzu Verteidigungssystems von Dacien und ihte Ziegel- stempel). DissPann, II, 21. Budapest 1946 [ef. Dacia, 11957, p. 360-363, rectificdri partiale] J. Sziligyi, Inscriptiones tegularum Pannonicarum, DissPann. II, 1. Budapest 1933 Tibiscus. Studii si comunicari de etnografie-istorie Buletinul Muzeului Catansebes. Caransebes, | 1979 sag. v. MonEpSe v. HaT Transilvania. Revistd politica, social-culturald. gi literara. Serie noua. Sibiu, IV 1975 sqq. v. OLR, OrTrgSate N. Branga, Urbanismul Daciei romane. Timisoara 1980 M. Macrea, Viata in Dacia romani. Bucuresti 1969 V. Christeseu, Viata economicd a Daciei romane. Pitesti 1929 Fisele unor materiale tegulare redactate intre anii 1950-1956: manuscris la Muzeul Alba Tulia A. Neumann, Ziegel aus Vindobona. Die romische Limes in Osterreich. Wien, XVII 1973 v. Dish INDICES INDICI 1. NOMINA VIRORVM ET MVLIERVM NUME DE BARBATI $I DE FEMEL tepals Teenie 296 Comelius Valerius 174, 175 Decimius Vietor 178 Cl. Domitius Bvarestus 319 ArévBa0g Teyous 325 Ano Firma 496 re 80 von Matra 134 135 Pat Amvnvs pins 16 Fis ors 182-88 Flavius Martinus 185-189 Flavius Vitalis 190-193 Fonteius Ca... 195 ano. 508 Tatas Divs $31 hort Aptos 17-139 farce Cas 120 Acs Catt 143-147 enor ase fens Conon 1 Gas Gamat 197 ret Demers 9 ‘actus Donte 150 wot a ‘Aurelius Enthimus 151 M.D. 295 Aurelius Budoxus 152, 153, 1 Lu. 200 ‘Aurelius Gaius 141, 142 V1, P. 261 Arelius Gamikus 154 LV. 388 Tulius Alexander 201 Tolius Deiotarus 202-206 Iulius Julianas 207-210 Tulius Logetins 210 Tulius Mareians 211-214 ‘Aucelius Godes 155-163, 435 M. Aurelius lustus 434 ‘Aurelius Menander 164-167 ‘Aurelius Momomus 168-170 L. Aurius Secundinus 171, 172268 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 1116 INDICI 269 Iulius Maximus 215, CPS. 402 lulus Serius 216, 217 CP V289 Deogeney 448 Fanuarius 389, 389 4 Taig Vitor 218 Perseus Maxims 234 Des 36a = 150 ae am Fulius Adiutor 219 Pomponivs Fortis 259, 240 Diviens 431 Mise etor 10 Do... v Gemellins ~ 198 Tuli, »; Acus ~ 19-121 Sabinius Valens 242, 243 Donatus 378. 378 a Iustiionus 322 Stains Sentianus 244, 245 Drassus 354 Iustionis 391 usta 220, 340, 425, 434; v. Active ~ 122 AT.A307 FB 180 isinianus 223 teed M. E. 294 1 Va L292 Lceetivs Aquila 224 229 Enthimus, v Aurclivs ~ 151 alls 341 Ulpius Copror? 256 Bacarpus 379, 379 tester Ups Faustus 288 beudoxus, v Aurelius ~ 152, 153 ME, 254 z . s {ieiniamus 223 Marcianus, v: Iuins ~ 211-214 ecu aes eee Tiogenes 398, 398 a Matern, Antonius ~ 134, 135 ° whron Logetus,v.fuias ~ . levarestis, . Cl Domitias ~ 319 rene Meminius Fronto 230, 231 eel ae Minicits Marcus 314 nema Lucianus 396, 396 a ae Faustus, ¥. Ulpias ~ 248 Lucius 397, 397 4, 397 b, 397 © Valerius Adnamus 257: C..~ 288 Favorinus 380, 380 a Tosi 397 6 Oftlius Amnianus 232, 233 Vents. so Amtestios ~ 132, 133 Felicia 381 Lapatas 451 Felix 382 Fests 383 @. Cae M308 I, COGNOMINA ee ‘a EM. 181 a Marcianss 312: w;tulivs ~ 211-214 506) ' Flavius COGNOMINE Bee Marcus 312; v: Minicius ~ 314 ATA. 307 BC. 288 Foinas? 312 vee M.A. 387 LL. 392 Fortis 385, 385 a; v. Pomponias ~ 239, 240 Martinus. Flavius = 185-189 Aiton bias ~ 219 C8. Voters ~ 288 oe Mar A ba, 135 Anam, w Walotius ~ 257 Cans 366, 366 a, 366 b; v. Aurelius ~ 140 Pronto 386; v. Memmius ~ 230, 231; Ulpivs spins 349. 398; v. ego 398 Acdus, v Aclivs ~ 113, Callas ys Aurelie 13 1a aa Poe ce Agilis 360, 360 Canopus 31 ae ey Albucins Asper 333 Capito, v. Ge. 196 Lee era eetoh Alexander, v: Tulius ~ 201° Cassius 372, 372 4, 393 QGC 450 de Annianus,v Ofellin = 232, 233 caer Calis, Avativs ~ 141,142; Ung ~ 255 Mus 358, Antestivs 130, 131 Cerinthoe 447 jcustboe easel sd =e Apotoustus 362 mamus 334 Gatus 337 Apollonius, ¥. Aureus ~ 137-139 Communis 374, 374 eee aise ‘Rovio 363. 363 4 eee Gemettinus, «Caius ~ 3705 Gels ~ 197 Nevins 399 Aqvila 364; v. Lucretius ~ 224-229 Copeor?, v. Lips ~ 256 Pea eure mee eee oe Armenius 365, 365 Greseens 375 Germans 320 - sper, Albueus ~ 126 Crispinas 376, 316 a : Gods, v Aurelius = 155163, 835 rats, aeatssa sa PCL 0. 303 Avimetus 366 7 ~ Habits 338 Octavins 368, 400 Heliodonis, v. Flavius ~ 182 184 Opratus 327, 401 ata Mp2 Roman’, ¥ 6. ¥.— 321 Bassus, v. Aclius ~ 114-116 Decimivs 377, 377 a: ~ Vietor 178 Resa Pate 35 Bossins 318 clus ~ 118; Iius ~ 202-2 ae = Bop Deiotarus, v Aetius 118; Tus ~ 202-206 Hillarios 385 Paulus 344 us, Aelius ~ 117 Demetrius, v. Aurelius ~ 149 \ paecnel ayrecnses270 Peppus 346 Philippus, v. Aetius ~ 123 Phoetaspus 403 Po... 238 Pomponius, 239, 240 ot... 235-237; v. Caes ~ 172 Probus 404, 404 a Proculinus 453 Pullus 454 Quinius 330 Rufinus 241, 496, 406 a 1.8. 293 CPS. 402 Sabinus 407 Sotwminus. ¥. Anneins ~ Se... 265 Sceundinus, v. L, Auris ~ 171, 172 Sedatus 347, 348 Sentianus, ¥| Statins ~ Serapiodonis, &. Annius ~ Seremus 408: luis = 216, 217 Sextus 409, 409 a Bogwv 331 Strobilus 410 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 11/6 ‘Tadius 246 Tariavés 332 Tauricius 349 “Terentianus 247 Terentius, v. P. Aclius ~ 296-302 ‘Thallus 412 ‘Theotimus 323, 324 L. Ur 222 Urbicius 413 Ursio 414 Ursus 415 ©. PV. 289 TV. 388 Valens, v, Aclius ~ 124, 125; Sabinius ~ 242, 243 Valerius. v. Corel Vertins 416 Vibians 417 Vibius 418 Vibuleius 419 Vietor 289, 260, 308, 350, 420, 420 a5 v Dacimiss ~ 1785 Tubins ~ 218 Vietorinys 351 Vitalis 387: v. Flavius ~ 190-193 Nopiscus 433, ~ 174175 ML RES MILITARIS UNITATI MILITARE Legio I Adiutrix: Leg(io) | Adtiteixy(Legio) XU | Legio XIII Gemina Leg(io) XII 2-7, 142, 173, 184 Le(gio) XI 435, 448 Le(gio) XIII Gtemina) 8, 9, 116, 229, 268 Le(gio) XIN Ge(mina) 125, 143, 144, 167, 206, 213, 467 L(eyio) XIII Gemtina) 485 Leg(io) XU Gfemina) 10-78, 113, 115, 126 127, 129, 132, 133, 148, 154, 159, 163- 165, 168, 169, 187, 196, 200, 201, 208, 209, 212, 221, 223, 226, 227, 243, 283, 310, 434, 461466, 468 Leg(io) XIII Ge(mina) 79.99, 117, 122, 137, 139, 146, 149, 153, 176, 180, 183, 188 190, 193, 194, 199, 202, 204, 211, 214, DIX, 220, 222, 224, 231, 245, 246, 251, 252, 254, 285, 260-262, 267, 457-459 Leg(io) XIII Glelra(ina) 130, 141, 170, 233, 244 Leg(io) XIIT Gem(ina) 100-108, 114, 118, 120, 121, 124, 134-136, 138, 140, 145, 147, 150-152, 155-157, 160, 162, 166, 171, 172, 174, 175, 182, 185, 186, 191, 192, 198, 203, 207, 240, 215-247, 219, 234, 238 240, 247-250, 257, 437, 460 Leg(io) XI Ginna) 158 Legtio) XIII Gemi(na) 119, 242, 256 Legi(o) XII Getmi INDICT Legio XIN Gemina) 161, 436 Leg(io) XIII Gfemina) Ant(oniniana) 110 ‘Leg(io) XII1 G(emina) pli) Fidelis) 111, 128 Equites singulares: Eqvit(es) Sing(ulares) 269 Nuumerus singularium: ‘N(umerus) sing(ularium) 270, 271, 305, 311 Pedites singulares: Pediites) sing(ulares) 274-277 271 Ped{ites) sin(gulares) 278, 279 Ped{ies) s(ingulares) 280, 281, Predites) sin(gulares) 282 Pedites) singulares) 283, 284 Pedites singulares Consularis: P(edites) sifn)gulares) Co(a)s(ulais) 272 P(edites) sCingulares) C(onsularis) 273 Singulares: Singul(ares) 285, 286 IV. NOTABILIA VARIA CUVINTE DIFERITE aberronus 427 ramus 161, 163, 334, 335, 341, 344, 346, ‘impetus 431 - Jatereulus 310° xeian 426 NUMERE VI. PAGI, VRBES, REGIONES, FLYMINA SATE, ORASE, REGIUNI, APE. Abrud (ud. Aba) 385 Agnita Gud. Sibiu) 78 Aiud Gud, Alba) 78 Alburnus Maior (Rosia Montana, jud. Alba) 367, 385 Almagul Mare Gud. Atba) 400 Ampelun: (Zlatns, jod. Alba) S1, $4, 74, 78, 363, 366, 380 2, 383, 385, 400, 401, 409a, 410 Ampoita(jud. Alba) 78, 144, 151, 152, 156, 64, 249 Apoldul de Sus Gud. Sibiu) 78 “Apulunt (Alba talia,jud. Alba) 1, 4 35, 39, 47, 49, 51, $4, 70, 73, 78, 95, 101, 109, 110. 115, 118, 125, 129, 136, 140, 141, a, 145, 148-151, 155, 156, 161, 162, 164, 165, 167, 170, 183-185, 192, 196, 201, 211-213, 225, 226, 231, 244, 245, 250, 254, 256, 260, 267, 270, 282, 287,272 291, 293, 297-300, 308, 313, 360a, 36, 363, 364, 367, 3690, 269.37: 380a, 382, 383, 385. 3852, 390-392, 397, 397, 397d, 399-402, 40a, 409, 410, 419, 422, 424, 429, 432. Aqeae (Cioroin Now, Jud. Olt) 365, 372 Arcidava (Vardi, jud. Carag Severin) 366, Ariusd (jd. Covasna) 78 Baia de Avieg Gud. Alba) 372, 378a, 380, 390 Banassae (Franta) 320 Tenie (ud. Alba) 35 Berghin Gud. Alba) 78, 185, 187, 271, 385 Berzovia (Jidovin, jud. Caray Severin) 385 Bistrita ud. Bistrita Nasiud) 385 Boija (ud. Hunedoara) 78. Bolvagnifa Gud. Caras Severin) 295 rad (jd, Hunedoara) 372 Bucerdea Vinoasi (Jud. Alba) 78, 100 cium Gud, Sila) 367, 371, 377, 38a, 385, 400, 4208 Bulei Gud. Arad) 78 Buridava (Stolniesni, jud, Ole) 283, 4044 Calan (Crigeni, jud, Hunedoara} 100, 148, 239, 246, 372 Calugareni (jud, Mures) 75, 78 Caransebey (Jud. Carag Severin) 108 Cenad (jud. Tinnis) 27, $4, 100, 109, 129, 151, 185, 18: Chigedu Gud. Bihor) 372 Cine Mare (ud, Brasov) 385 Calnic Gud. Sibiu) 293, 297, 300 Crjings (jua Homedaara) 203 Cluj-Napoca Gud. Cluj) 1, 364 Comma (Royia Montand, jud, Alba) 372. 3808 Corpades (jud. Alba) 375 Costesti (jud. Hunedoara) 385, Creaca (jud. Salajy 385 Cricdu (jud. Alba) 74, 101, 102, 104 Criciova (jud. Timis) 295 CCristesti ~ Mures (jud. Mures) 78, 360, 364, 366, 367, 369 b, 370, 372, 383, 385. 387, 390, 3976, 400, 403, 410 INSCRIPTIILE DACIEL ROMANE, H'6 Dalenatia (provincia) 319 Danes Gud. Mures) 78, 151 Dierna (Oryova, jud. Caray Severin) 365, 372, 390, 395, 401, 409% Dostat (jd, Alba} 35 Drajna de Sus (ud. Prahova) 385 Drobeta (Turnu Severin, jud, Caras Severin) 246, 280, 326, 360, 367, 372, 385, 400 Dumbrava ud, Aba) 78 Dumitea Gud. Alba) 186 Durostorum (Moesia Inferior) 319 Feldioara, Rioieni (x. Rizhoient Cetate) Germesara (Geoagit, ju. Hunedoara) 78. 143, ISI, 225, 226, 280 Ghelar Gud, Hunedoara) 383, 401 Gerla Gud. Chay) 371, 372, 378, 383, 385. Ghiroom (jud. Alba) 385 Gitao Gud. Chay) 383 Garbova Gud. Alba) 78 Gormea Gud. Carag Severin) 285 Gridiyiea Muncelului (jad. Hunedoara) 385, Groufesengue, La (Franta) 340 Herepea Gud. Hunedoara) 78 Histria (Mocsia Enferioe) 32: Hoghiz (ud. Brasov) 372 Hunedoara ud. Huncdoara) 244, 250, 302 isua (jud, Silay) 319, 380 a, 383, 388, 400. Tnfacent (Enlaea, jud. Harghita) 109 Kos (Grecia) 326 Lancram Gud. Alla) 109 Leroux (Franja) 333, 334, 338, 341, 343, 345, 349, 349 Lugoj (jud. Timis) 385 Madeleine, La (Fran) 337 Malo Golobinje Gugostavia) 310 Matva, v. Romula Mehadia (jud. Caras Severin) 78, 109 Micesti (jud. Alba) 78, 109 Micia (Netel, jud. Hunedoara) 48, 52, 67, 78, 100, 11S, 121, 123-126, 129, 131, 136, 137, 140, 143, 186, 155, 187. 164, (67-169, 183, 187, 192, 193, 199, 204, 206, 211-214, 216, 224 226, 230, 239. 240, 244, 2458, 250, 252. 293, 366, 3696, 3721 375, 383, 385, 387, 400, 401, 410 INDICT Miercurea Sibiului (jud. Sibiu) 78, 297 Moesia Inferior (Provincia) 319, 325 Moresti (jud, Mures) 78 Napoca (Cle, jud. Cluj) 291, 366. 367. 380, 385, 410 [Nogrilesti Gud. Bistrits Naséud) 402 ‘Nyirepyhiza (Ungaria) 375 ‘Oarda de Sus Gud. Alba) 361, 362 ‘Odorhei (ud. Haryhita) 285 Oigjdea (ud. Alba) 78 Oristie Gund. Hunedoara) 302 Oristioara de Sus (jud, Hunedoara) 78, 125, 139, 385 Oristionra de Jos (jud, Hunedoara) 78, 125, 139, 385 Orlea (jd. Olt) 365, 3978 Pangevo (Panciova, Iugoslavia) 390 Pannonia (Provincia) Paros (Alba fulia, jue. Alba) 27.46, 58, 74 80, 86, 101, 109, 110, 120, 124, 125, 138, 140. 41, 49, TAR, 149, 151, 153, 155, 162, 164, 165, 167, 170, 173, 183. 186, 192, 204, 225-228, 230, 233, 244. 245, 248.251, 2357. 288 200, p92" 34, 297. 298. 302, 306, 307. 308. 314, 316, 317, 319, 321, 326. 4337-340, 442 349, 351-353. 385-357. 360, 362. 364, 367-369 b, 371. 373.378. 377, 3782, 380, 381, 283-3852, 387, 389. 3892, 390, 593, 394-3964, 3978, 398 4490, 403, 406-419, 419, 4200, 421, 4 426, 428. 430 patrdnjemi Gud. Alba) 380a, 385, 4094 Pica (jd. Sibiu) 78, 155. 270 Pecies (ad, Arad) 367 Periaun (ud, Tieng) 270 Petrogani (jud. Huncdoara) 78, 385, 409 9 Panel de Jos Gud. Alba) 246 Podmoale (Burgstadt, v: Sighisoara) Porolissun (Moigtad, jd. aj) 71.78, 100, ‘372, 383, 385, 397, 4098 Potaissa (Tutda,jud. Clay) 78, 100, 129, 164, 250, 326, 366, 367, 372. 375, 377. 380, 385, 409, 401, 4094, 410 Radna Nowa (jud. Arad) 385 [Racats(jud, Doli) 372, 400 293 Razboieni-Cetate (ud. Alba) 78, 103, 183, 367, 409, 4098 Rheinzahera (Ciermanis) 336, 346, 347, 350, 351, 467 Rapa Rasic (v. Sebes) Rominasi (jud. Silsj) 366 Romula (Malva, jad, Olt) 319, 324, 326, 331-333, 345, 360, 365-367, 371, 372, 385, 400, 404, 409, 410, 418 uci (jud, Brasov) 385 Ruda (Brad, Jud, Hunedoara) 367 Salinae (Ocna Mures, jud. Alba) 164, 297, 385, 409a, 412 Sarmizegesusa (s. Uipia Traiana ~) SSard Gud. Aba) 51, 74. 78, 124, 151, 185, 162. 182, 188. 187, 192, 281 Sebes Gud. Alba) 129, 164. 167, 366, 385 Sighisoara Gud. Mures) 140, 151, 228, 256, 369, 385) Samboteni {Szambathélyi, Simboieni, Cluj) 385 Sinjeolawl Mare (ud. Acad) 151.155 Sinnpaul Gud, Harghita) 366 Sintamaria de Piatra (jud. Hunedoara) 239 Slaven’ (jud, Ol) 78, 319, 320. 365 Spalaca Gud. Alba) 78 Straja Gud. Alla) 78 Stupoa 109 Suoeag Gud. Cluj) 78 Sueidava (Cele, ud, OW) 319, 331, 360,365. 367, 372, 385, 397d, 400, 4098 Sréged (Ungaria) 162 “Tibiscum (Supa, jud. Caray Severin) 295, 363, 365. 367, 3696, 371, 372, 383, 385, 3888, 390, 409a, 410, 415 ‘Tibeu (jud. Alba) 74, 78 ‘Vamdveni Gud, Mures) 78, 385 Transilvania 367, 385, 399 Tirds (Nist) 331, 332 Ulpia Traiana Sarmizegensa Gud. Hune- oara) 39, 52, $4, $5, 78, 90, 100, 110, 124, 146, 153, 155, 157, 162, 164, 165, 169, 183, 226, 244, 245, 250, 295, 363, 1365-367, 369b, 370, 371, 372, 375-377, 38a, 383, 385, 3852, 390, 396 a, 3970, 3974, 400, 404a, 409, 410, 412 Ungea (Galt, Sud. Bragov) 372INSCRIPTIILE DACIE! ROMANE, HIV VII. AVCTORES, VIRI DOCTI, ANTIQVITATVM CVLTORES AUTORI, CERCETATORI, ANTICARI (cf. Abreviationes et litteratura epigraphica) ‘Ackner, M. J. 78, 118, 120, 124, 140, 148, 150, 157, 185, 187, 226, 354, 365, 409, 410, 420a, 428, 431 Alicu, D. 363, 365-367, 369-372, 375-377, 380, 283, 385, 3852, 390, 395, 396a, 397a, 3974, 400, 4048, 409, 410, 412 Andevan, R. 99 Balurd, C. L. 1-3, 8, 10-19, 22, 24-26, 28, 31,33, 34, 36,38, 41-44, 46, 49-51, 53 57-60, 62-66, 69, 76,77. 79. 80 8, 90 94, 96-100, 105-108, 111, 112. 166, 269-274, 277-286, 290 293. 295-297, 299-302, 304, 319-324, 360-368, 369b, 370-372, 373 a, b, 374. 375. 376 a, b, 377, 399.392, 394, 397, 3974-402, 403 415, 412-415, 417-421, 430, 432. 433 436, 447-451, 453, 454 Blu’. C18, $1, 164, 352, 388, 355, 387, 358 Baredcilé, Al. 110, 226 Bares, 1 426 Beldiman, C. 336, 366 Benea. D. 110, 226, 281, 363, 365. 367, 369b, 371, 372, 375, 383, 385, 385a, 390, 409, 410, 415 Benes, J. 269, 270, 272-274, 277, 280, 282, 284, 286 Benké, J. 250 Berciu, 1. 78, 110, 165, 178, 225, 269-274, 276 280, 282-286, 305 Bersa, G. de 387, 389 Blgjan, M. 385 Bodor, A. 372 Bogdan Catniciu, J. 385 Bolliac, C. 151 Bologa, N. 440 Bona, P. 369 Borza, Al, 295 Branga, N. 38, 293, 298-297, 300, 302, 308 Buuchi, E. 360, 362, 363, 366 '368, 371-375, 377-387, 389, 390, 392, 394, 395, 397, 399-404, 406-412, 414420, 447, 450- 484 ‘Cansrache, V. 325 Comea, D. 92, 96-98 Chir, E. 367, 371, 377, 3808, 385, 4208 Christescu, V. 319, 422, 424 Cocis, 8. 423, 424 Comfort, H. v. Oxé Constantinescu, I 71, 174, 188 Cserni, B. 4-7, 27, 39, 47, 48, 67, 68, 70 72. 78, 100, 102 104, 110, 113, 115 117, 120, 124-126, 128, 129, 134-142, 144, 145, 147-153, 155, 157 159, 162 164, 166-168, 170, 173-175, 177, 178, 182-187, 190, 192, 193, 195 197, 199, 201, 202, 204-206, 209, 211-214, 216 BER, 219, 222, 223, 225, 226, 228, 229, 238, 239, 240, 242 248, 250, 281, 258, 254, 2: 274, 277, 298, 282-284. 286, 288, 293, 294, 300, 307, 311, 312, 31S, 321, 331, 333, 385, 347-350, 360, 363, 368-367, 370, 372, 374, 3782, 380a, 383, 385, 385a, 3892, 390, 397b, 399, 400, 404, 04a, 409, 410, 412, 413, 418, 427, 428 Culies, ¥, 319 Curk, LM. 322 Daicovieiu, C. 78, 174, 188, 302, 385, 401 Danita, N. 426 Diaconescu, Al. 7 Domaszewsky, A. v. 400, 402 Dumitrascu, S. 70, 185, 3898 Dragendorif, H. 333-337, 340-343, 347 350, 352, 353 Drambirean, M, 188, 390, 438, 439, 443 Fehér, 1. 209, 365, 369, 379, 397, 403, 448, 449 Floca, 0. 120, 174, 364, 367, 372, 383, 385, 390, 400, 4098, 410 Flutut, A. 372 Gheorghiga, M375 Giuteo, 1.426 INDICT Go0ss, C. 144, 148, 149, 183, 230, 256, 291, 361, 366, 378a, 380a, 382, 383, 391, 3968 Gostar, N. 161, 163, 295, 360-368, 369. 372, 374, 375, 377, 3784, 380, 3808, 382, 383, 385, 388, 389a, 387-392, 394-397, 3974-402, 404, 404a, 407-409a, 412- 415, 418-420 Grotefend, M. 431 Gudea, N. 78, 109, 270, 272-274, 277, 278, 291, 310, 312, 313, 316, 319, 320, 322, 323, 385, 426 Hable, A. 141, 197, 250 Heitel, R. 162 Hene, F. X. 140, 225, 300 Hinger, 11-15, 22, 29, 31, 33, 46, 65, 69, 76, 80, 83, 209 Hirsehfeld, 0. 115, 120, 140, 141, 144, 145, 148-151, 155, 163, 170, 183, 280, 292, 316, 364, 367, 371 385, 402, 410 Hoffmann, B. 320 Holder, A. 113, 117, 8. 168, 177, 198, 202, 224, 257. 337, 341, 342. 346, 347, 354, 409, 413, 432 Horedt. K. 426 sac, D, 333-343, 347 352 Jung, J. 270-274, 277, 278, 280, 282, 385 Kajanto, J. 141, 223, 242, 249, 360, 363, '369b, 373-375, 377, 378a, 380, 381-385, 389, 397, 404, 406-409, 417, 420a Kéepiss, J. 151, 157, 178, 187, 288, 294, 300, 307, 367, 368, 380, 383, 385, 390, 399, 4092, 413 Kerényi, A. 114, 118, 124, 126, 129, 137, 140, 150-152, 166, 168, 182, 197, 201, 211, 218-220, 223, 224, 243, 244, 249, 364 Kirdlyi, P.UIS Korddyi, P. 149, 367, 368, 3803, 385, 390, 399, 4092, 413 Kuan, G. 293, 372 Lenghel, Al. 431 Lipovan, |. T. 78, 363, 366, 380a, 383, 385, "400, 401, 405a, 410 Lucicei, V.¥, Chil, 275 Mactea, M. 78, 312, 372, 378a Marghitan, L. 45, 167 Milea, Z. 78, 129, 250, 401, 4098 Miileker, B. 401 Mitrofan, 1. 150, 172, 366, 368 Méecsy, A. 136, 210, 239, 243, 248, 319, 323, 349 ‘Moga, V. 34, 70, 74, 89, 110, 113, 115-118, 120, 122, 124-126, 129, 134, 136-138, 140, 141, 144, 145, 148-155, 162, 164, 166, 167, 169, 172-174, 176, 178, 182 185, 187, 192, 193, 199, 204, 206, 207, 213, 216, 218, 219, 222, 223-226, 230, 234°236, 239, 243-246, 248, 250, 254-257, 270, 289, 293, 311, 325, 326, 389, 366, 4202, 422, 424, 425 Meldovan, G. 150 Mommsen, Th. 440 Miller, Fe. 78, 118, 120, 124, 140, 148, 150, 157, 185, 187, 226, 354, 365, 401, 409, 410, 427, 431 wut, J.-F, 1B, 124, 157, 185, 365, 410 Nemes, E. 366, 371, 388 Neumann, A. 180, 194, 220, 221, 236-238, 24, a0sa Novik, [385 Gober, J. 117. 272, 278, 282, 284 Olea, §. $1, 54, 74 Optis, L. 9, 75, 11S, 124-126, 129, 138, 137, 137, 140, 149, 151, 153, 155, 162, 164, 167, 168, 174, 182, 183, 187, 192, 193, 196, 199, 202, 206, 209, 213, 219, 225, 226, 250, 254, 257, 270, 272. 273, 277, 282, 360, 3603, 365, 367, 383. 385, 389a, 390, 399, 400, 404, 404a, 418, 420 viens, 1471 Oras, A. 431 (Ong, A. 197, 242, 327, 381, 389a, 418 Pallarés, F401 Papazogly, D. 400 Perin, I 197, 242, 249, 360, 262, 363, 366 369, 372, 374, 375, 377. 3783, 380, 381— 385, 389, 394, 397, 399, 404, 406-409, 411, 412, 417, 420 Petolescu, ©. C. HB, 129, 136, 167, 202 Piso, 1. 1, 2, 7, 142, 154, 195276 Pop. C. 385 Popa, Al. $4, 327, 329-331, 3972 Popilian, Gh. 319, 320, 326 Pridik, FM. 326 Protase, D, 239, 372, 385 Riterling, E. 1, 372, 3726 Romes, Fl. 361, 400 Ruscu, A. 422 Russu, LL 1, 78, 109, 117, 18, 122, 128, 129, 135, 136, 140, Lal 147, 151, 152, 154, 185, 159, 162) 168, 168, (72-174 176, 183, 184, 187, 199, 202, 213. 216, 222, 226, 230, 234 236, 239, 244, 250, 253, 257, 295, 312, 331, 361, 362, 364. 366, 968, 3696, 371, 372, 375.377, 3780, 380, 383, 387, 391, 394, 397h, 399- 402, 4094, 413, 420, 435, 432, 433 Rusu, A 85) Rusu. M. 325, 333.343, M73 A265 Sonic. S. 115 Schulze. W. 114, 126-129, 133, 14, 41. 149, 180, 171, 177, 198-197, 216, 223, 224, 930, 232-264. 239, 244, 246, 249, 296. 311, 314. 320, 341, 344, 345, 354, 360, 363.365, 367-3696, 371-373. 376, 382, 389, 394, 397, 39a, 399, 406 41, 413-419 Serban, 1, 319-324 Solin, H. 123, 137, 143, 145, 148-152, 154 Yod, 179, 182, 199, 201, 323, 329, 331, S41, 358, 361. 362, 365, 366, 410, 412 Spiteberger, G, 317 Staermann, E. A, 331, 332 Syme, R. 1 Sziligyi, J. 4, 5, 7,9, 21, 23, 45, 48, 51, 52, 56, 67, 70, 72-74, 18. 89, 98, 99-103, 109, [10, 113, 115, 117-120, 124-126, 128, 129, 134, 136, 137, 139 144, 144, 147-151, 153, 155, 157, 159, 162-164, 167, 170, 173.178, 182. 183, 185-188. 190, 192-196, 198, 199. 201, INSCRIPTULE DACIEL ROMANE, 11K6 204-207, 209, 212, 213, 218, 219, 221- 223, 225, 226, 229-231, 237-246, 248, 250, 251, 253-257, 260, 261, 263, 267 274, 27, 278, 282, 284, 286, 293, 2 207, 300, 308 Tacitus 315 Teéglis, G. 9, 78, 99, 109, 115, 124, 125, 130, 136, 180, 144, 148-151, 153, 157, 161, 163, 164, 176, 183. 185, 191, 193, 211, 214, 225, 246, 268, 271, 282. 293, 302, 308, 313, 361, 362, 367. 471, 372, 375, 380a, 383, 385, 389a, 390, 395, 400. 401, 4092 Tocilescu, Gr. 151, 164, 246, 363, 385, 400 Torma, C. 167, 192, 212, 226, 286, 295, 319, 366, 367, 371, 373,395, 3802, 389 385, 398, 409, 426 Terma, Zs. 208, 372 Tudor, D. 174, 194, 296. 3 2. 313 Viradyi, A. v, 428 Vlassa. N Wauner. W. 208 Winkler, L372 Wollmann, V.27. 74 11, 129, 149, 155 185, 296, 302 Wolsky, W. tos Watnow, H. 155 Zamosius, St. 207 Zefleanu, E. 4, 5,7, 27. 40, 45, 48, $4, 68, 74, 75, 78, 89, 109, 110, 113, 115-117, 118-130, 122, 124, 127-129, 134-137, 139-441, 144, 147°149, 151, 153, 135, 157-159, 162-164, 166, 167. 170. 172 175, 177, 198, 182-186, 188, 190, 192, 193, 195-198, 201, 204-207, 209, 212. 213, 216, 219, 223, 225, 229, 230, 234, 235, 240, 242, 243-248, 250, 281, 253, 258, 269-274, 277, 278, 280, 282, 284, 312 INSCRIPTIONES DACIAE ROMANAE, Vol. F Prolegomena historica et epigraphica, D mata sitar, Tabula ceratae, Cll, comm ris indiibusque instraxt, Dacoromanice vertit loa [. Russu, Pracfationem scripsit Stephanus Ps Bucuresti, MCMLXXV, 285 p. Vol: Pars meridionalis, inter Danuyium et Carp Colegerunt, Dacoromanice verterunt, comment indicibusque inteuxerunt Gregorius Florescu et € Potolescu, Bucurestii, MCMLXXVII, 276 p., 46 So: Dacia Superion 1 Pars Oseidenais. inter Danas Path et Maris [8 Coteg comments nebusgue inset remaice ve ones IRs el, Boe MMI 87 p Xo 2 Daa Super, 2 Vipin Tana Strmizeetsa). Coe, sorimentais ind {ratoxte Dacotomanie ver Toannes T Ru ohubs Bucarestin MCMUXX, 488 Vol. IIV; Dacia Superior, 3 Pars media (ager Ulpiam Traianam, Miclam, Apulum, Albu Maiorem et flumen Crisium), Collegit, comme indicibusque instruxit, Dacoromanice vert lo Rusu et eolab,, Bucuresti, MCMLXXXIV, 4 Vol. 1114: Dacia Superior, 4 Pars orien