A ST TONE TA AUGUST AUGUSTINTRU MARIREA SANTEI CEL DE O FIINTA §1 DE VIATA FACETOAREL e NEDESPARTITE! TREIMI MINEIUL LUNEI LUI & A Se A) Oe a a TIPARIT ae On aprobarea Santului Sinod al Sdntet néotre Birevict Au- tecefale Octosoxe Romane BUCURESTI TIPOGRAFIA ,CARTILOR BISERIC! Rae aeee SARA SH A SAOA ASA Sa SI — ne EA ciARE TRELDECI $I UNA DE PILE plUA ARE 13 ORE §I NOAPTEA 11 ORE. In dius dinttit sobteren cinstitelor Jemno’ ale oinstitel gi do ving fic8tére! Orucl, ef amintirea stntilor épte muconiol Macavel, a malcel lor Solomoni gi 2 dascalnlul lor Bleazar. La pémne strigat-am, Stihirile stintel Gracl, gas 4. Prosomia: ¢g pre un vités... a pre o pazitére de ‘ obste, ca pre un iz- vor de santenie, cin- | emy) stita cruce sa o sérutim; | pentru cA potoleste pa- | timile, gi alinéza boalele, si méantuegte pre cef neputin- ciosi de téte durerile, poezind paraele minunilor mai mult Stihirile pe 6, gi cant Stihint Prosomice ale oinstitel Cruel 3, qi ale lor de cat adéncul miarel, celor ce cu credinta sa inchina gi cinstesc chipul el. Not émenii cet ce umblam ca pre mare prin valurile vi- etel, si ne inviforam de far- tuna patimilor, cu credint& si alergim la cinstitul lemn ca lao corabie de mAntuire, si va alina valurile gi vén- turile, si va inceta patimile, si si alergam cu bucurie la limanul mantuirei cel fara de valuri. Mat mult de cat sérele a strélucit prea cinstita cruce, révérsand minunile, ca pre nigte raze, gi tamaduirile al 40.:— oo 1 6 i pre niste fulgere, sane apro- piem émenii cei ce suntem finuti tot-déuna intru intune- recul celor cumplite, gi sa pri- mim darul tamaduirilor cel dat&itor de lumind, pre Dum- nedet cel ce s’a pironit cu trupul pre dénsa marindu-l, Alte Stihirl aie mucenicilor, gias 1. Prosomia : Prea ldudatilor macenicl., Pre turnul legei cel inal- tat pre gsépte stilpi, tirania nu l-a clatit; pentru caci cel de prea bun neam tinerl, gi de un sange, dandu gi trupul la taetorl, vitejeste ati suferit tur- barea gonaciulul cea dobito- céscd, ca nigte pazitori age- déménturilor lui Moisi. . ef prea bine credinciosi gi viteji tineri, impreund cu maica lor cea cugetatére de Dumnedeu, cu adevérat inal- tandu-si mintea mai pre sus de cat cele védute, li sai tat membrele trupului, fiind in- tariti de prea mari nddejdi, care acum aticastigat, odih- nindu-se in sinurile lui A- vraam strémogului lor. leazar cel prea sntit si tineril cel prea intelep{i, im- preund cu maica lor cea de Dumnedeii ganditére, intrar- mandu-se tare pre sinegi cu vitejia sufletului, si invingén- ; du-gi mania, cu tarie alergait | a ———>_# LUNA LUI AUGUST inprotiva luptatoriulul, pen- tru buna credinta, si pentru paza legef celei parintes’l. Marre, galas 8. a Inf I6n Monahnt. * Antil Macavei, tiranului au grait: Noué o Antiohe! Impérat unul este Dumnedett de la carele suntem si la care- le ne intércem, alta Jume ne agtépta pre nol, mai inalta de cat acésté ce se vede si mal statatore, si patria ndstra este Jerusalimul cel tare gi neperi- tor, gi serbarea ndstra este vie- fuirea cea cu Angeril; Domne pentru rugaciunile lor, milu- j egte-ne sine mantueste pre noi. $1 aeum, a Croce, far s lot Jon Monabnl. "re carea de demult Moisi mai ’nainte inchipuindu-o in- tru sine, pre Amalic surpand la biruit, gi David psalmis- tul strigand, a poruncit agter- nutului picidrelor tale, sa se inchine. Astadi pécatosil ne inchinam, cinstitei Crucei tale Christése Damnedeule, cu bu- ze nevrednice, pre tine cela ce al ingaduita te pironi pre dénsa laudandu-te, strigam catra tine: Démne impreuna cu talharul, impératiei tale in- vrednicegte-ne pre noi. LA STHOAVNA Stihirila cinstitet Crmef. tas 4. Prosomia: Gola co do sus egtt chlomat.. > stadidumnedeésa multi- mea credinciosilor sa bucura,[p 9 — c4cl crucea cerésc4 luminéza marginile. Certul luminézalu- mina neapropiata, stréluceste vazduhul, si fata paméntului si impodobeste. Biserica lui Christos canta dumnedeesti cantarl, si cucereste cinstind dumnedeésca gi prea minu- nata cruce, ceea ce de sus pre ea o pazeste;cu a carela putere intarindu-ne, si ne a- propiem deStép4nul strigand, ca sa inpace lumea gi sa lu- mineze sufletele néstre. ca mnogenl wow, oelérelor Inf of 4 se veseléscd faptura gi 84 sdlteze, cci astadi cru- cea din cerita strélucit mar- ginile, luminand cele pamén- testi si arétand impreunate pre cele neimpreunate; astadi 6menii si bucura impreuna cu cetele Angerilor. Caci pa- retele cel ce prin mijloc de- spartia,ridicandu-] crucea, pe téte intru una arétat le-aim- preunat; pentru ca strélucind mai pre sus de cat sérele, téta zidirea o veseleste cu darul, gi stréluceste gi mantucgte pre cel ce cu credinta o cinstesc pre ea. | Stih: Jar& Domnegei tmpératul nostra mal ‘na- inte de véo a facut mintaire tn mijlooul pi- neat j umnedeésca cruce, ca- | rea va sd se arate lumel la ] stérgit, ca un cinstit sceptru J IN pIUA INTAIA 7_Y = — al impératulu! Christos, mat | pre sus de razele sdrelui, tata luminéza arétat marginile; a- céstaa intors din fad neamul omenesc, jadul cumplit 1 aro- bit, pre vrajmagul a surpat, , mandriile dracilor cu totul le-a perdut;iara acum mai’na- inte luminéza invierea Man- tuitoriului, si mantueste pre celce striga, casa inpace lu- mea, gi sa lumineze sufletele nostre. Mirire, a Santilor, glas 8. | ‘A Ini Cosma Monahal. S ufletele dreptilor sunt in mana Domnului, precum A- vraam, Isaac gi lacov gi stré- mogii cei mai ’nainte de lege, si mogil Macazeilor, cei ce bine sa laud’ acum de noi. Ca acegti cu suflet rabdatort, nepoti lui Avraam fiind, ati rivnit credintei lul Avraam mogului lor, si pana la mérte s’'ati nevoit pentru buna cre- | dinté. Ca in buna credinta | crescénd, gi dupre lege pa- © timind, piganatatea uritului Antioh ati detaimat. Si nimica mai mult nesocotind din cele din viata acésta de acum, pen- tru cea vecinica téte le-ati fa- gaduit lu! Dumnedew, sufle- tul, barbatia, simtirea, trupul, tineretele si résplatirile celor ce i-aii crescut in curatie; o radacina bine credinciésa, din carea ati résarit vol Macavel! <8 | >—+——O maica santa, carea ai na- scut numérul de o potriva cu numérul séptémanel. Dect vé rugiam pre voi Macavel, cu maica véstra Solomoni, gi cu inteleptul preot Eleazar, cand veti sta inaintea lui Christos Dumnedeu, pentru carele v'ati ostenit, ca sa luatide la din- sul rodurile ostenelelor vés- tre, face’{i intinsa rugaciune pentru omenire. (a face cate voeste, gi plineste voile vé- stre celor ce vé temeti dedin- sul. $i acum. a Crncat Yar a acalntas. lasul profetului tei Moi- si Dumnedeule s’a plinit, cela cedice: Vedé-veti viata véstra spanzurata inaintea ochilor vostri. Astadi crucea sa inalta si Jumea din iogelaciune sa liberéza. Astadi invierea lui Christos s4 inoegte, gi mar- ginile paméntului s4 bucura, in chimvale ca David cantare tie aducénd gi dicénd: Lu- crat-al mantuire in mijlocul paméntului Dumnedeule, cru- cea gi invierea, prin carea ne- ai mantuit pre noi bunule iu- bitoriule de démeni, a-tot-pu- ternice, Démne miarire tie. ‘Troparial, gias 1, Pentru durerile santilor caril pentru tine aii patimit, fil milostiv Domne; si tote du- l rerile néstre le vindeca, tu- — LUNA LUI AUGUST bitoriule de émeni, rugamu- ne fie. Marire, $1 aoum, asemenes. XV antuegte Domne popo- rul t&u, gi bine-cuvintéza mo- stenirea ta, biruinta asupra celor protivnici daru- este, gi cu crucea ta pazeste pre poporul téi. EB ee Ee Dr Eee Bee Des ~~ > 08 mal ‘nainte de t6o8, intré preo- tol fn altar, gi pune cinstita Cruce pre jert- folnio, gl dup Apolieul Vesperinel, preotal gi diaconul sk fmbrack in vestminte, 9 diaconnl oldogto cinstita oruce gi fico: Bine-cuvintézd St3- pine. Preotul: Bineouvéntat este Dumuegenl nostra... §i qicom: Sante Dumnedenle... gi dup ‘Tat nostro... Troparal Crucel, Marire, $1 a- eum, Condacul; gi Inand preotnl Cracea on di- sonl in cap, gi fndlfandu-o o pune pe saute masi in locul Evangolie!, lard Evangelta la loo mal sus, gi arde inainte! luming tits noptea, La Ortrina. Domnoget este Domnul....troparul Grucel de 2 on, niarire, ai sivjuios, pi aoum, far& al Cruel. Dupi inthis Stihologte, Catiemala, elas 8. Prosomia: Inviatal din morfl.. nmijlocul Edemulutlem- nul a inflorit mértea, fara in mijlocul paméntului, lemnul a odraslit viata; cdci gustand din cel dintdit, nestricdciogt find, ne-am facut stricdclogi, {ara cagtigand pre cel al do- ilea, ne-am desfatat cu nestri- cAciunea, cdci prin cruce Dum- nedeti mantueste neamul o- menesc, Mérive, $1 sum, aceoagl.IN pIUA INTAIA Dap& a doua Stihologie, Catismala, glas. 8. Prosomia: Poranca cea on tufnt... Tn raivi 6re-cand prinlemn vrajmagul m’a golit, prin a c4rula gustare, a adus inla- untru oporirea; fara lemnul cricei*aducénd dmemilordan na vietel, s'a infipt pre pa- mént, si lumea intreaga s’a umplut de bucurie; pre carele védéndu-l inchinat, popérele prin credinta, cu un glas sa strigam luiDumneded: Plina este de miarire casa ta. bldnire, iw CAN . Vaul din Octoih. on 4 4; alta) al Cru- cel pe 6, si al sdnjilor pe 4, CANONUL cinstitel Cruel. Al cfirnia acrostih Ta Grae’ asta aoesta: Lemuu) cel cinstit toff si] éudam, Compuneres Iut Losi, Cantarea 1, glas 8, irmos re Faraon cela ce se purta in caruta, l-a cufundat to- »égul lui Moisi, cel ce a fa- ,eut minuni é6re-cAnd, in chi- »pul crucei lovind, gi despar- tind marea, gi pre Israil fu- »gétorul, mergétorul cel pe- »destru l-a mantuit; pre cel yee canta cantare lui Dum- puedeti. ceeds. Crucei Domnulut celef de viata facétére, astad! tof! si ne inchinim cu minte curata gi cu gand bine credincios. Ca este pusa inainte, daru- ind celor ce vin la dénsa san- tire si m4ntuire, strélucire, marire gi mila. rucea cea de viata da- ruitére, fiind pusa inainte, si véduta fiind, raze de dar lu- minése revarsa, sA venim gi si lu’m Iuminare de vese- | lie, mantuire gi ertare, lauda Domnului aducénd. SStréina vedere! Cinstita cruce si pune inainte celor ce o véd, si ca unizvor iz- vorésgte sufletesti darurl, si po- toleste pécatele, si bdlele de- zléga, gi gandurile intaregte, ale celor ce sa inchina ei cu- rat. "Toégul cel ce a taét ma- rea, inchipuia biruinta crucei, prin carea noi cu credinta fara de inecare inotim, prin apa vietef cea nestatatére, si din tote curgerile pécatulul sca- pam, gi de dumnedeésca li- nigte ne umplem. A Nisobtéret: Cand te-am nascut Fitule negrait, de dureri am scdpat, si cum acum téta mé umplu de dureri, ca te véd spanzu- rand pre lemn ca un facétor de rele; pre tine cel ce al span- zurat paméntul fara tinere, grait-a cea prea santa, plan- génd.Alt GANON al mucenicilor, Compunerea Int Andreitt Critéuul, Cantarea 1, glas 1, Irmos: Cantare de biruints... Mrea inteleptii tineri cel ce ati pazit dupre lege po- tuncile lui Moisi, mortei lui Christos rivoind cu buna cre- dinta, rugati-vé pururea sa ne mantuésca pre noi pre tofi. \ ine avédut? cine a au- dit? ce fel de nevointa tare a arétat pazitorii legei, fili So- lomoniei, patimind cu un su- flet si cu un cuget. CU: nul pre altul indemnan- du-se, aga ati strigat: Dupre lege sa patimim, si de buna voe si murim, pentru pre- daniile parintesti, santii gsépte tineri ai cinstitel Solomoni. F usinatu-s’a tiranul, sa stim barbateste, neputincidése s’aii facut muncile; Beliar s’a biruit, tocul s’a stins, deci nici unul s4 nu mai stea afara de lupta, fratilor. Noué o Antishe! Lupta ne este pentru pirintestile o- | biceiuri, tineri{ au strigat in priveligte goli fiind; pentru care mai bine amuri de cat a trai am ales. i rupurile cu unghi de fer croindu-li- se in priveligte, ati Antidhe, dulce ne sunt du- rerile si tocul pentru viata tuturor. GiArire: re Treimea s4 o marim intru unime, fiinta cea puru- rea vecinica, cea nedespartita, gi cu un scaun, gi intocmai puternica, pre Tatal cel fara inceput, pre Fiiul si pre Du- hul sant. ‘yl aoum, a ascotore! trugurul cel copt in pan- tecele téii negrait odraslind, vita de viata purtatére bise- ricei lui Christos te-al arétat Maica lui Dumnedet, pre toff veselindu-i. svasi: rucea insemnand Moisi yin drept cu toeagul marea »rogie o a despartit, lui Is- »tail celul ce pedestru o a »trecut; iara de-a curmezig a- yeeeas lovindu-o, oa impre- ,unat inprotiva carelor lui *Faraon, de-asupra scriind "nebiruita arma. Pentru ace- yea lui Christos si-i cantém, »Dumnedeului nostru cd s’a »prea-marit. Cantarea 3, Irmos: ela ce af intarit dintru in- ceput cerlurile intru pri- »cepere, si paméntul pre ape yl-al intemelat, pre pétra po- runcilo tale Christése méIN PIUVA INTAIA yfara de tine, unule {ubito- | ntiule de dmeni. rucea cea datitére de téte bunatitile 84 vede inchi- nata, si téta taptura serbéza cu bucurie, luminata fiind cu darul Dumnedeului nostru ce- lui ce de buna voes’a inal- fat pre dénsa. uminati fiind cu lumina razelor crucel cel ce nadéj- | duim intr’énsa, de obste din intunerecul pécatelor scapam gi strigiam: Luminarea tutu- ' ror indurate Démne, marire tie. ucantari te marim cruce gi te cuprindem,cu credinta rugdndu-ne, cu putereata scé- te-ne din cursele vrajmagu- lui, gi ne indreptéza la lima- nul m4ntuirei, pre noi pre totl cei ce te lauddm pre tine. i t iata pre cruce omoritd védéndu-o, gi nesuferind du- rerea pantecelui, s’a tanguit Feciéra cea Curata, strigand: } Vai mie Fijul mei! ce tia 1 facut tie adunarea celor fara | de lege? Pétra care nu o atl bagat.. inerl, carii cu sdntenie ati odraslit, si impreuna ati crescut. Tinerl, carii dupre lege v'ati invétat de la Ele- si sfaturile lui Antioh téte in pamént le-ati calcat. rabesgtetirane, strigat-at nepoftil lui Avraam, fa cele ce voesti, si te manie cat de mult, noi poruncilor tale nici de cum nesupuindu-ne, ranele muncilor mai vértos cu dra- goste dumnedeésc’ le vom purta. imenea astad{ s4 nu lip- sésci de acésté lupta buna, nimenea si nu se véneze de cel fara de minte, intelept este searpele, unul pre altul s’a indemnat fiii Solomoniel, ni- menea din nof sa nu se facad mancare lui. eniti pazitorii legei im- preund sa ne ranim, veniti 8a stam vitejegte, tinerii at strigat, unul pre altul indem- nandu-se spre lupte cu buna credinta; pre carii si noi cu dragoste sa-1 urmam. fiinté alut Dumnedet s4 o marim credinciosil, o sté- panie, o impératie, odumne- deire, unindu-o fara ameste- care, sidespartindu-o cu buna credint& in tref ipostasuri. ci eee ‘ug ne ars mai ’nainte te-al cunoscut in muntele Si- nal, si munte dumnedeesc Da- 1 azar, dupre lege ati patimit,i2 LUNA LUI AUGUST niil te-a arétat, din carele s'a taét fara tuere de mana cel netaét, Christos pétra vietel, unul Fiiul cel ce este din tine de Dumnedeti Nascétére. Catavasia: T ofagul spre inchipuirea »tainel sd primegte, cd cu 0- ydrasiirea a ales preot, fara »bisericel celel mai ‘nainte pberoditére, acum a inflorit »lemoul crucei, spre putere, »§i Spre int&rire. CONDACUL sfntilor, glas 2. Prosomla: antand cele de sus... Stilpii intelepciune! lui Dumnedew, cel gépte cu nu- meérul, si sfegnicele dumne- deestei lumini, cel cu gépte luminari, Macavei prea inte- lepti, cei ce sinteti mai ’na- inte de mucenici prea mari mucenici, cu carii impreund la Dumnedeul tuturor cereti, sa se mantulascd cel ce vé lauda pre voi. 1008: Landa cu cildura Sidne pre Dumnedeul teu, ca a in- tarit cu adevérat incuetorile portilor tale, gi pre fill téf *-a bine-cuvéntat. Ca acestia, ca o ste de biruinta purta- tére, ca o tabara cu adevé- rat vitéza, gi intelepteste in- tarita, improtiva megtegugi- rilor celor réti credinciogi, cu dumnedeésca intelepciune ait statut, si impreuna, cununile ceresculul Sion de biruinti ati luat, si inaintea dumnede- esculu{ scaun stati; pentru cel credinciogi neincetat rugan- du-vé, cerefi si se mantuiasca cel ce vé lauda pre voi. Catismala sfntilor, glas 8. Prosomls Pre Infelepclunea gi... Tntra buna credinta cres- cénd tineri{ intelepti, muce- niceste ati ruginat vitejegte ingrozirile tiranului, ca nigte aparatori ai legei ; si Parin- telul urmatori fiind santilor cu maica véstri cea de Dum- nedet inteleptita,de buna voe afi patimit. Pentru acésta gi cu mortea viata cerésca cum- parand cu adevérat, in veci vé bucurati, Macavel cel cu suflet rabdatori : Rugati-vé lui Christos Dumnedet, ertare de gregale sa darulasca, ce- lor ce cinstesc cu dragoste santa amintirea vostra. Mérire, Si acum, Catismala orncel. glas 6.~ Prosouia: Puterile angerestl... ( rucea ta Démne s’a san- tit, ca intr’énsa sa fac vin- decari celor neputinciosi in pécate. Pentru carea la tine cadem, milueste-ne pre noi. ** Gantarea 4. Trmoa: Yu egti tiria mea Domne, = tusi puterea mea, tu Dum- »nedeul mei, tu bucuria mea; yeela ce nu ai lasat sinurileIN pIUA INTAIA »parintesti, gi a ndéstraé sara- noie oO af cercetat. Pentru a- ,eésta cu profetul Avacum »strig catra tine: Marire pu- nterel tale fubitoriule de oa- »ment. copereméntul cel tare gi indreptarea émenilor, arma cea nebiruita a credintel, cru- cea cea de mantuire, iaté s4 vede pusi inainte, si inimile tuturor celor ce vin cu cre- dinta le santeste, gi le lumi- néza cu darul. P azitérea cea mareabine- credinciosilor fiind pusa in mijloc, cela ce egti mai bun de c&t téte, cinstita cruce in mijlocul paméntului, pe ca- rea te-ai indltat de buna voea ta, lumea santeste cu inchi- narea el, si goneste taberile dracestt. q egile tale Domne ett cel nepriceput nepazindu-le, voit sa mé osindesc cand vei veni din ceriti sa judeci lucrurile émenilor. Pentru acésta strig catra tine: Cu puterea cru- cei tale intorcéndu-mé, man- tueste-mé, dandu-mi lacrimi de pocainta. C ertul impreuna cu tot paméntul sa veselegte: Pro- fetii, mucenicii, apostolii, su- fletele dreptilor cu bucurie sa veselesc acum, védénd lem- nul cel datator de viafé pus in mijloc, carele mantueste pre totl, si sintegte cu darul pre cei credinclogi. A Nisottére!: Min pantece fecioresc team nascut pre tine Fiiule, si védéndu-te acum pe lemn spanzurat, nu mé pricep, gi nu pot cuprinde inaltimea tai- nel,si adincul judecatilor tale celor multe, cea Prea-curata a strigat: Pre carea cu gla- suri fara tacere, ca pre o Mai- ca a luli Dumnedei o fericim. Alt Canon, Irmos: Cu dubul véfénd mat ‘nainte.. V eselegte-te Eleazare, vé- dénd pre santii téi ucenici astadi patimind cu bund cre- dinta, pentru poruncile gi le- gile parintesti, si nebunia lui Antioh gonitorului, cucuvinte {ntelepte biruindu-o. B ucura-te Solomoni vé- dénd gépte ramuri ale tale impreuna inverdind cu rodu- tile legef. Din care culegénd biserica cea fara prihana, pre noi mostenitorit slujbei da- rului ne hranegte in téte di- lele ca o maica. S Altati patriarhi, bateti cu manile, védénd pre pazitorif legel, cu bund credinté pa- timind pentru slujba cea d pre lege, si ispitindu-se pr—_—_————————ooooooeoe——eEeEeEeEeEeEeEeEeEeEeEeEeEeEeEEeEEEEE——— 14 LUNA LUI AUGUST tote bataile, ca si nu sa in- | streineze de predaniile parin- tegtl. T antuiti aparatorii cel tarl ai legei, gi impreuna serbati cu mucenicil lui Christos, ca cel ce ati patimit pentru lege mat ’nainte de acestia, si cu dingii impreund vé laudati dupre lege luminat de tota biserica lui Christos. reimea intru Unime sa 0 m&rim credinciogil, cu guri fara tacere, strigand catra dén- sa: Treime, ceea ce intru U- nime esti inchinata, si in Trei- mea fetelor liudata, marire tie, cinste gi inchinaciune. $i acum, a * T audamu-te pre tine Fe- ciéra, dumnedeésca mireasd cinstita, ca pre o Nascétére de Dumnedei, gi zid al cre- dinciogilor; ca tu ai ridicat firea cea caduta, gi ai inoit chipul Jut Adam, tu una nas- cénd pre Dumnedeii cel ce este de-apururea. +4, udit-am Démne taina »iconomiel tale, inteles-am lu- ,crurile tale, si am prea-ma- »tit Dumnedeirea ta. FPentru ce mai lepadat de 4 la fata ta, cela ce egtilu- »mind neapusa; gi m’a aco- »perit intunerecul cel strein »pre mine tictlosul; ci mé »intérce, si Ja lumina porun- ycilor tale indreptéza caile nmele, rogu-mé. “ trigati némuri, laudati si saltati semintil si cantafl dum- nedeului nostru celui ce a dat crucea razem neclatit. Pentru a caria punere inainte acum toti credinciogif ne bucuram, ca cei ce ne indulcim prin tr’énsa de bunatati. " Ote ogtile cele intelegé- tére te cuprind pre tine cruce | prea santa, si noi émenii cu buze de tind atingéndu-ne de tine astadi, luam cu dragoste santenie gsi bine-cuvéntare, marind pre cel ce s’a pironit pre tine. atimile sufletului met cele vremelnice vindeca-le in- durate Démne, gi ca un prea inchinator al cinstitei crucet tale mé pazeste. Ca cu pute- rea ef t6ta smintéla si 0 go- nesc, si fara patima despre cele rele sa raméi. A Misattés re cruce védénd pre cel ce s'a nascutii din tine mat presus de minte pentru bu- natatea, ceea ce esti cu totul fara prihana, te-al turburat la cele din nauntru, gi al dis: |IN PIUA INTAIA 15 Vai mie dumnedeescule Fitt, cum rabdi durere pentru toti, inchinu-mé milostivirel tale Domne. Alt Canon, Irmos: Paoos ta di-ne-o nowt... “a4 ravnim iubitor! de Christos celor sapte tineri, pre care Moisi dupre lege i-a crescut noué, si Eliazar i-a in- vétat in legea parintésca prin bine-credinciédsa buna obici- nuinta. ..u gandi Antidhe goni- toriule al credinciogilor, ca tocul téi cel aprins ne va in- grozi. Spre acestea tae, jun- ghie ca un prea fara de lege, fa incd ce voesti, tinerii at strigat. Wupre lege sa patimim, strigat tineril, mucenicii cei tar! af luf Christos, iadem- nandu-se unul pre altul, s& nu calcim poruncile lui Moisi, pentru mancarile cele spur- cate. Mipire © Moaimnat “Treime prea fird de ince- put, impreuna vecuitdre, cea intocmai cu scaunul, Parinte gi Fiiule si Duhule sAnte, u- nime santa in trei fete, pre cei din Adam, carii te lauda pre tine cu credin{a, mantu- egte-1. $i acum, a Neacétorel: C hristése cela ce insuti esti milosard, impaca-ne pre nol, ca pre tine te réga Prea- curata Maica ta, cu santii pa- timitori pentru bunele agezé- ménturi parintesti, si legea lui Moisi. Catavasia. O de tref ori fericite lemn, »pre carele s’a réstignit Chris- »tos Impératul si Domnul, »prin care a cddut cel cea »ingelat cu lemnul, inselat fi- pind de cel ce s’a- pironit pre tine cu trupul, de Dumne- »dei carele da pace suflete- lor ndéstre. saituarea @, Irmos ™ urateste-mé Mantuitorule, cA multe sunt fara de le- »gile mele si mé ridicd din- »tru adéncul réutatilor, rogu- »mé. Caci catre tine am stri- ngat, si mé audi Dumnedeul »mantuirel mele. ‘rucea infigéndu-se in pamént, cadere dracilor s’a facut, care acum védéndu-o noi pusa inainte cu prea ma- rire si sérut&ndu-o, din ca- derile pécatulul ne sculdm. Audandu-te pre tine Dum- nedeu-impératul si Domoul, cuprindem acum cu bucurie crucea ta, carea o al dat noué zid nesfaramat gi din nevot ne mantuim. Mari daruri dandu-ne no-18 LUNA LUI AUGUST ué tuturor crucea Domnului, se vede pusa inainte; si ne apropiem émenilor, ca lumi- nare inime! si sufletului si ludm. A NascBtérel : Tataregte-ne pre nol Prea- curata ca si ne postim des- pre téta réutatea, si ca sa ne oprim de fapte rele gi viclene; da4-ne nové putere pururea, ceea ce esti folositérea tutu- ror émenilor. Alt Canon, irmos: Pre profetal Iona... ntelepciunea lui Dumne- det gi-a zidit casa, gi o a inal- fat pre ea pre sapte stdlpi cuvéntators, maf ’nainte in- semnand pre tineril acestia ca pre nigte pazitor! ai leget. Antelépta Solomoni gsapte fila nascut, pre caril i-a cres- cut bine Eleazar inteleptul, si i-a incununat dumnedees- cul dar, ca pre cef ce tare ait patimit. Ce te zabovesti judeca- toriule, dicea lantul cel cu sapte impletiri catre Antioh, in mijlocul celor rele, mun- cegte cu osardie, junghie, fa inca cele ce voegti. Mat ’nainte a patimit pa- rintele, impreund am patimit si noi fil, urmeze impreund cu noi gi maica, judecatoriule, gi si fie alaturare langa fit, si cinstita mangaere. Miacar cd trupurile néstre vel sa le mistuesti cu foc, céta celor gapte frati a strigat cu indraznéla, Antidhe, crede ca nicl cum macar pre unul din noi nu vei birui. Marire : "J atalui gi Fitului si Du- hului celui drept, intr’o dum- nedeire si ne inchindm cu credinta, strigand: Treime sdnté mantueste lumea ta. Si aenm, a Nascbtéret: (um ai nascut Fita pre cel ce nu l|-a semanat tata? Cum af rémas curaté dupa nastere precum esti? Dumne- deii gtie, cel ce face téte pre- cum voeste. Catavasia : Tn ranza fiaret celel din »apa, Iona palmele intindén- »du-si in chipul crucei, man- »tuitérea patima, mai ‘nainte ~o a inchipuit aratat, de unde a treia di egind, invierea cea »mal presus de lume a in- »semnat, a lui Christos Dum- nnedeu, celui ce s’a réstignit ,cu trupul si.cu invierea cea nde a treia di lumea a lu- »minat. CONDACUL cinstitel erucl, insug! Prosomia n ela ce te-al inaltat pre cruce de buna voe, poporu-Lb cr rului téi celu{ not numit cu numele téi, indurarile tale darueste-1 Christése Dumne- deule, veselegte cu puterea ta 4 daruindu-i lui biruinta asupra protivaicilor, avénd ajutoriul tet arma de pace, nebiruita biruinta. 1008: C ela ce pana la al trei- lea cerita fost ripit in rait, gi a audit cuvinte nespuse gi dumnedeesti, care nueste liber cu limbi omenesti a le grai, ce scrie cdtra Galateni; ca niste rivoitor! af Scripturilor afi cetit si aff cunoscut. Mie, a dis, s4 nu-mi fie a mé lauda, fara numai in crucea Dom- nulul, pre carea patimind a omorit patimile. Deci acésta si noi cu tarie si o tinem, crucea Domnului, lauda tu- turor, cd ne este noué de man- tuire lemnul acesta, arma de pace, nebiruita biruita. In Giua dintil, amintirea sdntilor gépte muoe- nicl Macavel: Avim, Antonie, Guria, Eloazar, Evsevona, Ahim, si Marool; a Matos! lor So- Tomonf, gi & dasoXlulal lor Eleazar. Stith: Insinte de Christos, Eleazar col intit fooul a rabdat, 81 celoralali), arme do nevoing& fnainte leat agedat. Am pre alta gi mal ‘nainte de Tecla inta! uevoitére, Pre Solomon{, oarea mal ‘naite de Christos a ribdat a foculal topire, Desfacerea incheiturilor fooul gi réta, ‘At tras geptimea filor oitri matoa oeea ce ora a opta Intrn int&la qi a lal August Solomoni, gopte fil al of im foo ok sivargi. IN piva INTAIA i H i cogtia ati fost pe vremea luf Antioh fo- ioral Jul Seleuc, carele robind tot nea- mul evreilor, gi silinda-1 oa si se lepede WE de obicetarile lor cele pirintogtl, gl sh : 4 m&ndnoe cdrnurl de pore, nu s& supuserd tiranulul, urmand 9 pazind legile vole pArintestl, bétréuul sleazar carele era dascal Jegel gi tilowtor, gi ool gépte tiner! oo erat in- votati de dinsul, Decl adios legand pre bitré- nul ou maniie indarat a fost batut tare, gi pri- mind pre nari Gre-care gemurl Iufl gi puturdse, §i bagazdul in foo, gi féodnd rugdclune oa a8 Se arate edngole lui, gi mértea lui mantuire tot neamulut lu}, a réposat. apo! pre vitejif tinert cAte unl aducéndu- Ja tiran, pre carele era mal mare de vérstd inainte, gi muneindn-1 ou mAestrit do muncl gi cumplite deznodaturl, gi on réte, gi cu fep! de fler asoutite, gi ou foo, on care ff coroa tiranul pe fie carele dintr'ingif, gi nevrénd a 84 lepida de obicolurite lor cele parintegtl, sohimband pre puitoriul de lege Dumnedet, on acéstd Viafa trecdtére, 91 murind fn muncl, gi aritind ci géndul este domn gi stép4n patimi- lor, ail fost inounnnafl ou cununile ribddrel. Cu aril gi matea lor Solomoni, daca végu of e'at sévéreit, neingddnind si se atings man& de om de dénsa, si aruncd pre sine in fooul oel apring, ai aga g'a dat sufletul la Dumneget. Intra aoésti ji, amintirea stntilor nou’ muce- nicl oe ati marturisit in Perga Pamfiliel, Leon- tie, Attu, Alexandru, Chinden, Maisitet. Chiriao, ‘Mined, Catan gi Evolen. Stih: Din Pamfilia nou’ la sabie s'ati dat, Gari pre acelag! oéti de mucenic! aif odutat. ‘A oogtia att fost in vremile tmpératalal Dioolitien, gi ale ighemonul! Flavian, In Perga Pamfliel, find oregtin: de la mogit lor. Ins Minott era teslarit, fara oel-lalt! plagarl. Deol avénd tof! un gand, gi bun sfat sfétuindn-se, 88 duserd la Iupta muoeniel, socotind téte de- garte ale Iumel. $i sosind Ia capigtea artomi- del, intra o ndpte stricar& tot! idolil c&ti erat acolo. Pentra care Iucru aft fost pring!, gf a- ducéndu-se a tutrebare at} fost bitutl 6b, i arg! pre odste, gi strajit! ca unghil de fler pre trup pand la os, gil arser’ la supfiorl on f&- alil, gi le scéseri ochil cu topugl, gif bigard fm tomnit&, porancind tiranal si nu le dea niet mancare nicl béuturi, nicl alti olutare s& alba, De aceea preste sourti vreme ail fost dat! la flare sil manfoce, care ou blandete venird Ja of, gi nu lo stricard nimic. $i mirdndo-se tof! pentrn acésta, gi strignd: Mare este Dum- nogeul crogtinilor, tadat’ s& pogort la pAméxt tunete gi falgere'cu plo! grele, amestecate on grindine, ou care si andi gi gals dumnedeesc, unde chfema pre sint}, oaril augindu-] s& bu- courant, gi atancea ou porunca ighemonulat It # tard capetele, gi aga o’a plinit mnoeniola lor, 4Intru acésth qi, sfntul Papa col ténér tn sao bagat, gi legat Ja gura, gi in marea aruncat s'a sdvargit, Saou] a cuprins pe Papa care legat find 1a oufandat, in a riulul repejune, gi pre Papa lang Dum- neget 1a agogat. Intra aoést’ qi, sdutul muoonio Eleazar, ar- qondu-1 oapul on foo s’a sbvergit, Stth Bloazar prin a capulal arders, A treout covérgitor riurile cole de suflet v8- tématore. Intra aodstd fi santal mucenie Ohirio, de a- Die s'a ebvargit. Plobnd gelatal, de vel fort tilat ou vel fi, Chirlo plootnda-@f eapal a dis, mu voit jertfl Intro acést’ qi, sAntul mucenia Teodor de sabie s'a sbvorgit. Stib: Teodor de dumneqeésos dragoste find apring, De doritele bundtaf{, prin sable a fost cu- prins. Intra acéstd qi, séntal muoente Polievot, in gunol ingropat s'a sivérgit. , Tov avea gunoful spre pat de gezut, fori Polievot 1a avut spre a fi muncit, Intrn aoéetd qi, sAnfil muceniol Min, Mined, si collalf!, la Vigiontie, aprope de porta de Totrapilu Halon, Stik: Min improun& Ionitor pre Minott a- vend. Lécusgte acum acolo unde mine nicl cum s'ar ‘fi afland. Cn ale lor sfnte rugiciunl, Démne miluegte- ne, gi ne mantuegte pre nol, Amin, Gantares 7, Irmos ys pogorirea lui Dumne- ’deti focul s’a ruginat in »Babilon ére-cand. Pentru a- ycésta tinerii in cuptor cu »bucuros picior, ca intru o »gradinad verde siltand at ' ,caotat: Bine egti cuvéntat - ,Damnedeul parintilor nogtri. el mai-pre-sus de cat vre- |. mile, supt vreme trup pur- ‘ tand s’a arétat, gi patimile néstre cele de preste ani le vindecd pentru bunatatea, gi la trup impreund, gi la su- filet, cu dumnedeésca crucea 8a ne sdntegte pre noi. T audam, marim, ne inchi- nam, si glorificam puterea ta Domne, ca ne-ai dat noué ro- bilor téi dumnedeésca cruce, desfatarene imputinata, si pa- zitére sufletelor gi trupurilor ndstre. 4 nu mé aréti Démne, in diua intrebarei osindit pen- tru cele rele, nici sa mé le- pezi de la tata ta ruginat; ci te milostivegte gi mé m4n- tueste cu cinstita crucea ta ca un prea bun. ‘Lnchipuit-a darul tét cru- ce, Moisi indulcind cu lem- nul apele cele prea amaré. Pentru c4 ne-am mAntuit de améaraciunea celor rele cu pu- terea ta. Pentru acésta in- dulcegte-ne pre noi, cel ce te sarutam acum iotru umilinta sufletului. A Niscitéret “trimtorarea mintel mele largeste-o Stépand cu ruga- clunea ta, ceea ce ai strim- tat téte mestegugirile luptato- riului; si prin calea cea strim- ta, mé povétueste a merge ladesfatarea vietei, Maica lui Dumnedet. ey LO LUNA LUI avaUsT[a Alt Canon, irmos: Cela ce in cuptor pre.., R ivnitorii leget parintesti si pazitorii legei cei nemiscati cei cu un suflet, pre un Dum- nedewi cu prea buna credinta ali marturisit, in trei iposta- | suri unindu-] dupé buna in- vétatura, si despartindu-l cu | drépti-credinta. ete zdbovesti tirane inca? Strigat-ai mucenicii catra in- selatorul judecator; pre un Dumnedeti noi marturisim, si patrie avem IJerusalimul cel de sus, carele ne-a crescut pre noi. INu vom manca cele ne- curate, dis-au, nu vom jertfi, genunchele nu le vom pleca Ja pamént, pre un Dumnedeti noi pururea marturisim, si de dénsul ne temem, de la ca- rele ne-am facut,si cdtrd ca- || rele mergem. asso, @ Treimel, Cantare Treimet si can- tam, marind pre Tatal cel fara inceput, si pre Fiiul, si pre Duhul cel drept, o fiinta sin- gura, pre carea intreit si o laudam, Sant, Sant, Sant, stri- gand. Si acum. a Nasobtére!: Fucurd-te zidul tuturor, gi | bucuria prea laudata, bucu- | ri-te nadejdea marginilor. Bu- curate poddba émenilor gi IN pIUA INTAIA 19 frumsetea Angerilor Prea-cu- rata, ca tu, preunul Dumne- deti cu trup l-ai nascut. Oatavasie Nebuna poruncd a tira- nnului celui pagan, pre po- pore le-a turburat, sufland cu »ipgrozire, gi cu hula urita | ,lui Dumneded, insa pre cel ntrel tineri nu i-a infricogat »mania cea de fiaré, nici focul yeel valvaitor, ci cu duh de »voué aducétor ce inprotiva »résuna, inpreund cu focul pfiind canta: Prea laudate »Dumnedeul parintilor, gi al »nostru bine egti cuvéntat. ® ¢ sépte ori cuptorul, mun- citorul Haldeilor, l-a ars »ucbuneste, cinstitorilor de »Dumnedei, iar’ védéndu-i npre acegtia cu putere mai ,bund mantuiti, facétorulul gi »Mantuitoriului, a strigat: Ti- »heri bine il cuvéntati, pre- oti laudati-l, popdre prea in- pbaltati-] intru tofi vecif. u lemnula tras ére cand din rit securea, dumnedee- scul Eliseit, mai ’nainte in- semnandu-te de departe pre tine cruce prea cinstitd, ca din adéncul ingelaciunel prin tine, la credinta cea adevé- rat4 scoféndu-ne, ne-am in- vrednicit a vedea diua de a- = ee -.IN IVA INTAIA faclii in sfegnicul legei lumi- nand arétat, s’ati pus in cor- tul luf Dumnedet. Bine-ouvéntim pre Tatdl, pre Fital gt pre stu. tal Dah Domaul, M arire Tatalui, si Fitu- lut, gi santuluf Duh, dumne- deire! celei in trei fete, carea intru unimea firei in iposta- suri, 84 lauda de téta faptura intru toti vecil. $i acum, a Nusobtérel: Vistierie bunei vointel Ta: tilul, salagluire venirei Filu- lui, gi cinstit locas santului Dah te-ai arétat Marie, aré- tarea Treimei intru tine in- chipuind. Catavasia: 84 Madim bine s& onvéutim, gt si ne taohi- nm Domaulal ofatdnd, @l prea indltanda pre dtusul tata tof! veoll. Bine-cuvéntati tiner{ cei nintocmal cu numérul Trei- »mei, pre facétorul Dumne- ,dei Parintele, laudati pre »Cuvéntul cel ce s’a pogarit, gi »focul in roué |-a prefacut, »§i prea inaltati pre Duhul pcel prea sant, carele da viaté ,tuturor intru toti vecil. Uantarea 9, irmos: 2 piimantatu-s’a de acésta ceriul gi marginile pamén- »tulut s’ati minunat, ca Dum- phedei s’a arétat oamenilor »trupeste, gi pantecele tei s’a »facut mai desfatat de cat ce- atiurile. Pentru aceea pre tine VG »Nascétore de Dumnedei, in- »cepetoriile cetelor angeresti »§i Omenesti te marim. \’ indecat-al prea bunule a mea sfaramare, pre cruce fiind patruns cu cue ére cand, la piciére gi la malni, impé- rate a tdte si in césta fiind impuns, cu ofet adapat si cu flere, veselia tuturor, marirea si mantuirea cea vecinica. Frumési esti mai presus de cat safirul si de cat au- rul, silumindésa ca sérele dum- nedeésca cruce, fiind pusa a- deca gi cu locul cuprinsa, gi de puterile cele intelegétére, tot-déuna fncunjurata lumi- || nos si cu razele dumnedeeg- tel puteri, luminand plinirile lumel. Crucea este limanul celor inviforati si povatuitére gi in- tarire celor ratacitl, marire lui Christos, puterea aposto- lilor gia protetilor, taria pa- timitorilor, scAparea tuturor émenilor; pre acésta védén- du-o in mijlocul tuturor ina- inte pusa, cu buna cucernicie o strutam. Cand vel vrea sa vil pre paméat sa judeci lumea care 0 ai zidit Démne, ostile tale cele Angeresti mergénd ina- inte, gi crucea strélucind mai mult de cat radele sérelui, cuputerea ei milostiveste-te, gi mé mantueste pre mine cel ce am gresit mai mult de cat toti dmenil. A Nisobtrel Fara stricdclune te-am nascut din pantece, pre tine carele Tata] mai inainte de veci te-a nascut, si cum pa- timegti? Oamenil te rump Fi- Jule gi césta iti impung cu sulita, si manile si picidrele iti pironesc fara omenie; cea Prea-curata a strigat, pre ca- rea dupre vrednicie o marim. Alt Canon Irmos: Pre norul cel purtator... Cet ce ati crescut dupre lege si pentru lege ati murit, | ucenicii lui Eleazar gi fiii So- lomoniei gi rdvnitorii luf Moi- si, raniti fiind ai strigat: An- tidhe, cdci zabovesti, ce ag- tepti? Caci nu faci cele ce voesti asupra ndéstra. Mai marii ispravnici ai legel, tare defaimand nebunia lui Antioh, cu munci s’ati chi- nuit ; imbarbatandu-se pre sine gi unul pre altul indem- nand gi grabindu-se ca sa a- puce dureri si munci gi 84 mora pentru viata. a o biruitérs ére care gi barbata si vitéz’, Solomoni pre fiil sé{ junghiati védén- LUNA LUI AUGUST du-i nu s’a slabit la suffet, ci a | strigat: Audi Antidhe, pune- || mégi pre mine Janga fiil mel, macar cu totul de ar fi bu- curie despre vrajmagi. O vitejie femeésca! 0 inal- time a bunului neam, care san- tindu-si lui Dumnedet pen- tru lege adunarea cea cu gapte stalpi a fiilor séi, cu osardie a stitut barbateste, si s’a dat pre sine muncilor, ca si se alature acum cu fiil séi cei omorati. i inerif cel ce tin chipul séptamanel celei de gapte dile, poftind sa-gi agoniseasca cu mortea vieata, ingrozirilor go- nitoriului vitejegte aii statut in potriva, si ali ruginat cu cins- tea legei, mestegugurile lui cele spurcate. i re acegti mai ale gi ai le- gel, pre cari Elzazar crescén- du-l, pild& bund t-a lsat, pre sine insugi aducéndu-se im- preuna cu ranele sAntilor, cu mirire sa-I cinstim, ca pre cel ce se rdgi sa dea lume! pace, gi noué curatire. F re cei ce sévérgesc amin- tirea sdntitelor véstre chinurl, sAntilor tineri ai lege! lu! Dum- nedeti, cu rugaciunile véstre mAntuiti-i de t6ta bdla gi de stricaciune, daruindu-le prin chinuirea véstra acésta, pace gi scipare de rele. ———sese oF Marire a treimel. Pre Tatal lumina laud, pre Fiful Jumina maresc si Duhului luminei mé inchin. Sante! Treimi in tre fete si unei dumnedeiri, stépaniei ce- lef pururea fiitoare fara de sfarsit, care a adus tdte din ce nu a fost. GE scam, a Naso8 bret : € um de af nascut Fecié- ra? Cum a fost din tite lapte? Cum a fost fara tata din tine, si fara muma sus? Celui ce este unul nascut din Tatal, Nascétdre te-ai facut, hranind cu ita pre hravitoriul lumel. Cum? precum a stiut gi pre- cum bine a voit el insusi. Gatavasio: Rai de Taina est! Nascé- »tore de Dumnedei, care ai ,odraslit nelucrat pre Chris- tos, de carele lemnul crucei cel de viatd purtator, pre pa- »mént s’a sddit. Pentru acésta »acum fnaltat fiind, iachinan- ydu-ne lui, pre tine te ma- prim. ~ EXAPOSTILARLA. 4 laudim pre Macaveil cei minunati, pre fii lui E- leazar si ai Solomoniel; ca acestia ati surpat intaratarile balauralui incepéioriului réu- tatel, si pentru cinstea leget sab f&cut purtatorl de cu- nuni. IN PIUA INTAIA Mérire, §1 aoum. (prec este pazitoare a tétd lumea, crucea podoba bi- sericel, crucea stépania im- pératilor, crucea intarirea cre- dinciogilori, crucea marirea aogerilor gi dracilor rana. LA LAUDE. Stihtrile po 6, glas 4. Prosomia” Gq pre un vités.... Cu glasuri sa strigim, cu cAntaéri sa laudam cinstitd | crucea sérutand si catre dén- sa si strigim: Cruce prea te- ricita, sinteste sufletele si tru- purile ndstre, cu puterea ta; si de toaté vat’marea celor protivnici, pazegte nevata- mati, pre cei ce se inchina tie cu buna credinta. propiindu-vé scéteti ape nedegertate, care ies din darul crucel, ci iata vedetf santul lema pus inainte, izvorul da- rurilor, cel adapat cu sangele | si cu apa Stépanului tuturor, celui ce s’a ridicat pre dénsa de buna voe, si pre paméateni i-a inalfat. 4 ntarirea bisericel, lumi- narea calugirilor, lauda preo- tilor gi mantuirea, tu esti cru- ce prea cinstita. Pentru acésta inchinandu-ne tie, ne lumi- nam la inima gi la suflet, as- tadi cu dumnedeescul dar al | | | celui ce s’a pironit pre tine, “4ae gi puterea celui ingelator a surpat gi blestemul a pier- dut. Alte Stihirl, ale stntilor, glas 1. Insugl Melodioe. Matca cea mult patimi- tére, spre lupte chiemandu-si pre fiii séi, a dis; urmati lui Avraam, ca sa vé imparta- sift junghierei lui Isaac; fara ei o ali primit cand ’l-a in- dreptat, gio at urmat cand ‘f-a invéfat, unul altuia vé- dénd chinurile muncilor. Pen- truale cérora rugdciuni Dém- ne miluegte-ne pre nol. Glas 4. Sépte stilp! alegi, dintru © pétra cuvéntatére taiati fi- ind, ati arétat turnul legei ne- clatit. Pentru carif bine vo- este Mantuitoriule, a sa pazi in pace sufletele ndstre. Glas 5. Przitorit lege’, si fiii Solo- moniel, in priveliste patimind catra Antioh aii strigat. Noi o Antidhe, pentru legile pa- rintegti rabdam, si nu ne va desparti pre noi nici focul, nici sabia, nici fiarele, nici ranele; ci impreuna vom muri cu mal- ca bétréna, gi cu parintele in- vétatoriul, vietuind si impre- una bucurandu-ne in veci ne- sfirsiti. Mirire, glas 4. i Asupra rézbolului ce s’a LUNA LUI AUGUST adunat improtiva a lor, veniti sa vedem credinclosi- lor vitejie, cA tiranul impé- rat cel ce stépania téte nea- murile, s'a stépanit de bé- trénul, gi de sépte tineri gi de o femee. Pentru ale ca- rora rugacfunt Dumnedeule miluegte-ne pre noi. i acum, a Ornoel, a nes, Démne cela ce ai ajutat prea blandului David sa su- pue pre cel de alta semintie, ajuta-I, gi cu arma cru- cel surp4 pre vrajmasgi{ no- gtri; arata indurate, spre nol, milele tale cele de demult. Si si cunoascd cu adevérat ca tu esti Dumneded, si intru tine nadéjduindu-ne biruim; rugindu-se dupre obiceii Prea-curata Maica ta, s4 ne darufasci noué mare mila. DOXOLOGIA MARE Tara prootul find imbrdcat tntru téte vest- minte'e preofegtt tntré cu oldelnifa citré sinta masi, mergénd inaintea Iuf Diaconul ou faclia, i oldegte sdnta mas& gi cinstita crace, ai aga Inand cinstita cruce ou Disonl in cap, gi egind din Altar prin ugile despre mlazd nopte, merg Inaintea Ini en doud sfegnice gi on oddelnita, gi merge inaintea ugilor oelor impérdtestl, gi stand agteptd sfirgitul lu!, Sante Dumnedenle, ff sfirgindu-se dice prootul ; Infolepolune drépta, $i cAntarefil oats Troparfal : Méntuegte Dém- ne poporal tt. de 3 orf, i aga vine preotal, purtand in cap cinstita crace fnaintea santel ‘ugh Impérdtegtl oitrd analog, gi sfireind pune pre dinsul cinstita crue, si face tre! metanil oinstitel crucl, cdntand cu glas lin. Cruce! tale ne inchinim Stépane, gi santé Invierea ta o marim. 91 stranele accoag! otntd ou glas mare, do 3 orl, Dup& accoa shruté olnstita oruoe, gi Ia-rt . 5 >—i- IN DIVA INTAIA bi 4 ragl tace o metanie, gi si inching gi fratil ofte donl, dupre rindulala lor, $1 not o&ntim Stihirile glas 2. Veniti credinciogif si ne inchinam lemnului celui de viata facétor, pre carele Chri- stosimpératul marirei de bu- nd voe manile intindéndu-si, ne-a inaltat la fericirea cea dintai, pre carif mai de ’na- inte vrajmagul prin dulcéta a- magindu-ne, goniti dela Dum- nedew ne-a facut; veniti cre- dinciogilor lemnului s4 ne in- chinam, prin carele te-am in- vrednicit a sfarima capetele nevédutilor vrajmasi. Veniti téte mostenirile neamurilor, crucea Domnului cu cantari | 84 o cinstim: Bucura-te cruce mAntuireacea desévérsgit a lui Adam celvi cédut; intru tine prea inaltatu!l nostru Rege sa lauda; cd cu puterea ta popo- rul ismailtenesc a fost supus. Pretine acum cu frica cregtinii sérutandu-te, pre Dumnedeit cel ce s’a pironit pre tine il marim grind : Domne cel ce te-ai réstignit pre dénsa, mi- lueste-ne pre nol, ca un bun gi de émeni iubitor. V édéndu-te téta faptura réstignit pe cruce gol, pre tine Facétoriul si Ziditoriul tuturor, s’a schimbat de fricad si s’a tinguit, si sdrele §’a o- rit lumina, si paméntul s’a “+ clatit, si petrele s’ati despicat, gi catapetésma bisericel s’at rupt, mortii din morménturi s'ati sculat, gi puterile anger- esti s’aii_ spaimantat, dicénd: O minune! Judecatoriul sa ju- dec&, gi patimegte voind pen- tru mantuirea si inoirea lu- mei. Glas 8. Astadi Stépanul fapturel, si Domnul marirei pe cruce sa pironit gi in cést4 s’a im- puns, fiere gi ofet a gustat dulcéta bisericel, cu cunund | de spini s’a incununat cel ce acopere ceriul cu norl; cu | haina de ocara s’a imbracat, si preste obraz s’a batut cu mana de térind, cel ce a zi- | dit pre om cu mana. Pre spate | s’a batut cel ce imbraca ce- riul cu norl; sculpiri si rane a fuat, gi ocarl si pumni, si tote le-a rabdat pentru mine cel osindit, Mantuitoriul met si Dumnedet, ca si mantu- iascé lumea de ingelaciune ca un milostiv. Mirire, $i acum, glas 8. A stidi cel neapropiat du- pre fiinf4, mie apropiat s’a facut, si a patimit patimi cel ce m’a mantuit pre mine din patimi, cel ce da lumina or- bilor, din buzele celor fara- de-lege s’a sculpat, gi g’a dat spatele spre rane pentru cei / >a~ 4 robit!. Pre carele cea Curati gi Maica lui pe cruce védén- du-Icu durere a dis: Val mie Fiiul mew caci ai facut acé- sta? Cel mai impodobit cu frumsetea mai mult de cat tofi oamenii, fara suflare si tara poddba te aréti, neavénd chip nicl frumsete. Vai mie lumina mea, nu pot sa te véd pre tine adormit, la cele din launtru mé ranesc, gi cum- plita sabie prin inima mea trece. Laud patimile tale, in- chinu-mé milostivirei tale, in- delung-rabdatoriule, Démne miarire tie. Miluegte-ne pre not Dumnedeule. $i Sa plinim rugactunile néstre, La ora intifa Troparlul crucel. Marire, al sfntilor, $i aoum, A Nasodtére!, orelor, Dup& Sante Dumnegeule, Condacul orucel, gi Apolisul deplin. Asemenea gi cele-lalte ore, Condacele, nu- ma! sohimbandu-le, Intra aoéstd qi tut a lol August, Ja monastiri gi biseriol ou popor #& edvérgaste sfintirea Apel oea mick inaiatea Liturgiel. LA LITMRETE Forioirile, din Ganonal oruce! Céntarea 3, pe 4, @ ale sdutilor Céntarea 6, pe 4. Dup& Egire, Troparul oracet gi al mucenicilor; Marire, Con- daoul muoenicilor, $i acum, al orucel, Sante Dumnegeule... Prochimenul cracef, glas 6: Man- tuegte Domne poporul tit. Stih: O&tre tine void striga Dumneqenl moti. Altul, a muoeni- cilor: Sanfilor care sunt pre piméntal Ju} mi- nunate a féout Domnul téte voile sale tntra dingif.. Sth: Mal ‘nainte vedeam pre Domnul fnaintea mea.... Apostolnl oruoel cktre Corin. tenl: Frafilor, ouvéntul erucel.. $i al sintilor, oktre Evrel: Frafilor, sdinfil tot! prin oredingd aa biruit tmperdgit.. Allinia, glas 4. Adu'tl a- minte de adunarea pro oare.o al olgtigat din LUNA LUI AUGUST a —} fnooput... Stih: Tar’ Dumnegeti impératal nos- tra mal ‘nainte de veao a Iucrat méntuirea... Si al sfntilor: Strigat-ati dreptil si Domaul Ya angit pre dingil,. Evangelia orucel, de la 1n: In uremea aceea, sfat ai facut arhiereit gf batranit poporulul asupra tui lisus.. Si a sintilor de la Matel: Pisa Domnul, tot oala c@ mé va marturisi pre mine Inaintea émeni- oP CHINONIOUL. Insemnatu-s’a preste not lumina fefel tale Domne... Bucurafi-vé drep{il intra Domnul... C4 do so va tntdmpla fntdia fi a In} August Dumineoi, SAmb&té séra la Vespe- rina cea mio, Stihirile inviere! gi ale Nas térel de Dumnegot dupre objcsit; la Vesperina cea mare: Fericit birbatul.. Catisma tétd. La Démne strigatam: Stibirlle tnviere! 3, gi A- natoliobeoi 1, qi ale cruoel 3, gi ale muvoniol- lor 3, Marire, a oracel, $1 acum, A Nasostérel glasuiul. La Litie, Stihira hramulul ef ale mu- cenioilor vele de la caude: M&rire, a mucent ciior, $i aoum, A Naso’térel. La Stihvnd Sti- hirlle Invierel, Marire, a mucenioilor, $1 acam; a orael. La bine-ouvéntarea panilor, Troparal: Nisodtére do Dumnedeti Feulért... de 2 orl a a oruoel odatt, gi csledalte. Tari unde nu este privegers, dupa: Aoum liberézi.. Santo Dumnegeule gi Tatil nostru... Troparol invierel. Marire, a santilor, ii acum, a oru:el, gi Apolisnl. La Dup& cinare up’ Cade-se 0X te forioim.. gi Sante Dum qeule,. Condacn! crucel. La Ortrind, La Dum- noqet este Domnal, Troparnl tnvierel de 2 orf, Mirire, al muoonioilor, $i acum, a cracel, Ca- nonal ‘inviere! ou Irmosnl pe 4. $i al Néso8- torel de Dumnedet pe 2, gi al orucel po 4, gi al mucenioilor pe 4. Catavasia: Cruce fnsem- nénd... dap’ cAntarea 3, Condacul muceniciior al Toosul gf Catiomala de 2 orl. Mérire, $i a- cum, a crucél. Dup ofntarea 6, Condacul oru- ool gf foosnl, dup& eintarea 9, Bxapostilaria, inviore!, Marire, a mucenfeilor, $1 acum, a oru- ool. La Lande Stihirile invicrel 4, gf ale craoel on cea de le Marire 4, cu Stihurile lor: Indltatt pre Domnu) Dumnedenl nostra. Stih: Tard Dumnedett tmpératul nostra... Marire, Stihira Kvangeliel; $1 acum. Prea bine-cuvéntatd est... Doxologia mare, Troparal invierel numal, qi sk face Inchiniclunea cruoel gi sAnfiren apel st coa-lalt’ sorvire, preoum s'a qe mal sus. La Liturgie: Ferloirile invierel pe 4, ale ernoel, GAntarea 8, pe 4, $i a muconioilor Cantaroa mn —~ >b IN DOUE PILE oe 27 6 pe 4. Dup& Eyire, Troparul invierel gi al } crnoel gi al muocenicilor, Dupi aceea Condacul | tnvierel, Marire, al mucenieilor, $i scum, al | cracel. Prochimen, Apostolal, Aliluia gi Evan- | gelia randulut gi ale oracel, gi ale mucenicilor | INTRU ACEASTA LUNA IN 2 DE DILE. Aducerer vez Domne etrightam.. ctinteite no & oles 2 Ca pre un vités... u darul duhului lu- min4ndu-ti miatea, la chip ca un Anger te-ai aratat Stefane, strélucin- du-{t trupul cu stréluci- rea cea din naduntru, si raza sufletului aratand celor ce pri- veati. Prin care al dobandit si privirea la lumina, ceriurile tie cu prea marire degchidéndu- se, incepétura mucenicilor gi lauda. Ca niste trepte gi scari la cerésca suire, zvarliturile | de pletre s’ati facut tie, prin care suindu-te ai védut pre Domnul stand de-adrépta Ta- el fie dupre nume lumi- naté cununa tindéndu-ti, cu drépta cea de viata purtatdre. Inaintea caéruea aprdépe stal, | ca un biruitor gi incepétura | mucenicilor. ! usemne gi cu minuni gi * cu invétaturi strélucind, adu- narea celor fara de lege al stias, si de dingit fiind ucis, cu pietre improgcat, pentru ertarea celor ce te ucideat te-af rugat, urmand glasulul : Maatuitorulul, intru ale ca- | ruea maini ti-af dat duhul, ; prea-sdnte Stefane. Alte Stihirl, glas 2, ale Int Anatolie, tnsuq! glasul, s Tntai intre diaconi, intai gi intre mucenici te-al arétat, prea Sante Stefane, cd te-al facut cale santilor gi pre multi mucenici al adus Domnului. Pentru acésta tie cerul tis’a deschis si Dumnedeii tie s’a ; aratat; pre acela roaga-l sa mantuésca sufletele ndstre. “re intaiul mucenic gi vi- tézul slujitor al lui Christos, pre Stefan intaiul diacon, du- pre vrednicie sa-] cinstim, cd acesta stand in mijlocul ce- lor fara de lege, de-adrépta Tatalut pre Fitul a védut. Ynteu santenie te-ai imbra- cat Stetane fericite, intdiule mucenice, gi intaiule diacone, cela ce esti cu angerif partag, f _— o> >t— 4 | soleste si te réga pentru noi, c4tre Domaul Mantuitorul cel fara pécat. TRayan, Mérire, glas 6, a lol Anatolie, J] ntaf intre mucenicl te-al ardtat gi intre diacon{ Ste- fane fericite, podéba patimi- torilor gi lauda credinciogilor, marire dreptilor, celor ce ser- béza cinstita amintirea ta; ca cela ce staf inaintea scaunu- lui lui Christos impératului tuturor, cere-le, ca curatirel de gregale si impératiel ce- riurilor s4 ne invrednicim pre nol. $i soum, a N&sodtére!: Noénul tubiret tale de 6- meni gi adéncul milostivirei ’ tale, si adunarile cele nenu- mérate ale bunadtatel, arata-le Prea-curata Feciéra spre mine ticalosul; opreste pagunea pé- catului, intreaga intelepciune ; daruindu-m, gi-mi fereste din preun’ cu sufletul si trupul mew nespurcat, ceea ce ai nds- cut pre Mantuitoriul. Prosomia- a trofa qi al inviat... *7 édéndu-te pre tine Chri- stése réstignit ceea ce te-a niscut, a strigat: Ce taina stre- ina este carea véd Fitul mei; cum pe lemn vrénd te-ai pi- ronit cu trupul, datatoriule viata. de \—~>- LUNA LU] AUGUST LA STIHOAVNA Stihirile din Octoih, sai ale sfntulul, glas 8, Prosomia: 0 prea-marits minune... Stetane, intiiule nevoitor intre mucenici, temelia dia- conilor, alesule al apostolilor, pre cel ce sévérgesc luminata serbarea ta cea purtatdére de lumina, stréluceste-i muceni- { ce, cu lumina cea nematerial- nica, topind p4cla pécatulul, dai si mila dand robilor téi, si povétuindu-1 la viata cea vecinica prin rugaciunile tale. Sun: Im tot paméntal a git vestires jor, gi 1a marginels lumel... Ctefane, mucenice al lui Christos, potrivit cu numirea, primind cununa darurilor pre crestetul téi, gi grumazul téi fiind infagurat cu bunatatile, ca cu un lant aurit, te-al fa- cut lécag intelepciunel celei mati-pre-sus de intelepclune. Pre carea o ai cinstit, apro- piindu-o tie {i prietend, gi prin carea te-ai cinstit cu ma- tire gi cu dar. Stth. Cerlurile spun mArirea Inf Dumnegefl #i facorea mantlor Iu! o vestogte tirla, Cununa cu adevérat cin- stitd’, cuvéntatére si de mult pret, mal-pre-sus de aur gi de petre scumpe te-aladus pre sine-{i impératulul si Dum- nedew, prin ranele cele din petre Apostole, incununat fi- ind cu mirire gi cu dar, Ste- fane prea cinstite, intatule ne- + +voitor intre mucenici; tu cel dulce si cu fapta gi cu nu- mirea, pomeneste-ne pre toff pre noi. Marire, glas 8, a lof Giprian Bucura-te intru Domnul purtatoriule de cununa Ste- fane, urmatorfule al S:épa- nulul. Pentru c& si intal mu- cenic te-ai facut lui Christos impératulul nostru, gi inge- laciunea jidovilor celor fara- | de-lege o ai surpat; rdéga-te pentru noi catra Domoul. $i seum, a Nasobtore! : ucura-te palatul cel in- sufletit, porumbita cea cuvén- tatére. Bucura-te cetatea Zi- ditoriulut téu. Bucurd-te scd- parea gi ingradirea credin- | clogilor, tolositoarea man- tuirea si scaparea celor ce te tubim pre tine, bucura-te scar ceea ce duci pre toti catra ceriii; bucura-te intru tot prea cuvéntata Stépana. & Urnse-Nascetorel > 'V édéndu-te pre tine pi- tronit pe cruce Tisuse, gi pa- timd de voe luand, Feciéra si Maica ta; val mie Stépa- ne, a strigat, dulce fifule, cum rabdi rane fara dreptate? Doc- | torule cel ce vindeci nepu- tintele omenegti, gi de stri- caciune pre tot! mantuegti cu milosirdia ta. IN DOUE pILE Troparid, glae 4. Cu impératéscd coroand sa incoronat cregtetul téu, din chinurile cele ce ai rab- dat pentru Christos Dumne- det, mai intai de cat muce- nicil, patimitorule. Ca tu mus- trand nebunia jidovilor, ai vé- dut pre Mantuitoriul tei de- adreapta Tatalui; pre carele réga-1 pentru sufletele néstre. ‘Mirtre, a sonm, a Nisodtérel: Dupi Apolisul Vesperinel, Preotal imbr&cindu-se io felon, gi Diaconul in stihar, ow sfegnicile aprinse gi ou ofdelnifa, duo oln- stita croce fn Altar, cfntand Troparful: Man- ‘tuegte Démne poporul tati..., gi Condacul: Cel ce teal indlfat pe cruce... gio pun pre santa mash. La Urtrina. CANOANELE. Améndoué din Octoih, fark muventoo, si al Santulal, pe 6. Al crula acrostih la Groot este acasta : Cn oAntari voit fncununa pre fatalul muce- oenicilor, Compunerea Inf Teofan. CAntarea 1, glas 8, Irmos: P re Faraon cela ce sa purta in carufa, ]-a cufundat to- plagul lui Moisi, celce a fa- »cut minuni dre-cand, in chi- »pul crucei lovind, si despar- tind marea, si pre Israil fu- »gétoriul, mergétoriul cel pe- »destru l-a mantuit ; pre cel »ce canta cantare lui Dum- nnedet. S trélucindu-te cu fulgerileDuhuluicele strélucitére, prin patimirile cele mai-pre-sus de fire, si prin nevointa cea tare stand inaintea Stépanului pur- tator de cunund, lumineaz& pre cei ce te canta pre tine, prea fericite Stefane, incunu- narea mucenicilor. 4céndu-te incepétura ce- lor alerg&tori catra nevointe, gi parga a cununei celei mu- cenicesti marite, te-ai invred- nicit a vedea pre puitoriul de patimire, intindéndu-ti tie cu drépta cea purtatére de viata cunund de Dumnedeti imple- titi, dumnedeescule Stefane. fingur tu find vistierie a buna&tatei Mantuitoriule, a- rétatu-o-ai din sinurile pamén- tului vistieria cea de mult pret, bogatia cea nechieltuita, co- mora cea nerapita, avutia cea nestricati, pre Stefan intaiul mucenicul téi. Mirire: £ trélucindu-te arétat de strélucirea cea cu chip ange- resc, intaiule mucenice Ste- fane, si prea alesule intre Dia- coni, fiind ascuns precum te-ai arétat, cu cantari Angeresti dupre vrednicie te-ai cinstit cu adevérat mirite, infrum- sefarea mucenicilor. $i soum, a Nésobtérel: TP ascut-ai Prea-curatalpre ,_ cel mai ’nainte fari de trup, LUNA LUI AUGUST dumnedeescul Cuvént al Ta- tilui intrupat pentru noi; 0 locasule al fecioriei, si vasule al curdtiei, si biserica a san- feniei, Stépana lumei, mirés& dumnedeésca. vanacea 4, amos Gel co af intdrit din ineeput... mpletindu-te cu popdrele jidovilor, te-ai arétat san- tit graitor cu santenie, gi de Dumnedeit cuvéntitor, mus- trand cu tarie Poem acestora gi mintea cea lupta- tére de Dumnedei, Stefane, prea alesule mucenice. Pre intaiul mucenic al lui Christos, si pre intaiul Dia- conilor, pre cela ce a arétat inceperea alergarei luminat mucenicilor, pre cel impre- una vorbitor cu angerii, ve- niti toti cu_un glas de can- tari dumnedeesti sa-l cinstim. istieria cea ascunsa sub pamént s’a arétat, si a um- plut lumea de mirézm& dum- nedeésca gi de daruri bogate, {ntaiul mucenicilor gi prea a- lesul diaconilor. Mirire: Ou tucrarea vietei celel predicate prin tine, inviaza mintea mea cea omorita, ca intelepteste si laud serbarea ta cea cinstita, si pre urma ta a merge Stefane prea fe- rite, invredniceste-mé.3 aoum, a Nisodtérel: Aretatu-te-at Feciéra usa intelegétére a résaritului ce- lui ce din inaltime s’a arétat pre pamént, ci prin tine Prea- curata a venit Cuvéntul catra noi, ca s4 mantuésca pre toti din necuvéntare. 1 Irmogul : ela ce ai int&rit dintru »inceput cerlurile intru pri- ycepere, si pamértul pre ape nl-ai intemeiat, pre pétra po- »tuncilor tale Christése mé nintareste; cd nu este santa- pfara de tine, unule iubitorule nde dmeni. Caticmala, elas 5. —— | Prosom! Guvéntul o¢) tmpreuni... Ca strélucirea Duhului strélucindu-te, si cu intelep- clunea ceaadevérata inaltan- | du-te, ai risipit negura jido- vilor, si muceniceste pre vraj- masul in privelistesurpanda-l, te-ai arétat cununa mucenici- lor; ci réga-te Domnului sa se miluésc& sufletele ndéstre. De dous ori. Marire, $i acum, a Nasoktére! : ~ artinirea cea ferbinte gi nebiruita, nadejdea cea ade- vératé si nerusinata, zidul si acopereméntul, gi limanul ce- Jora ce alérga la tine puru- rea Feciéra Curata, pre Fi- iul tét si Dumnedet impre- und cu angerif il rdéga, ca si — IN DOVE PILE st | dea lumei pace, mantuire si mare mila. A GruceNasostérel: Statut-at inaintea divanu- lui celui nedrept Démne, cel ce esti prea dreptul judeca- tor al tuturor, si cei osinditi te-aii_ osindit la réstignire, pre sinesi osindindu-se mai ’na- védéndu-le mielugaua ceea ce te-a nascut pre tine fari de séménta, striga: Ce este acé- deca f&ptura, patimesti fara de dreptate? Ma&rire puterei tale. Odntarea 4, Irmes: a esti taria mea Démne, »nedeul mei, tu bucuria mea; yeela ce nu ai lasat sinurile »Parintesti, si a ndstra sara- yeie O ai cercetat. Pentru a- »eésta cu profetul Avacum, yStrig catrd tine: Marire pu- »terei tale iubitoriule de 6- »meni, ARiul mirului frumdsei mi- rezme ne-a izvorit noué as- tadi, fontana gsi garla bunata- tul, intaiul mucenicilor cel plin de credinta, side putere dum- nedeésca si de dar. + Cat de santita gi prea wo " inte de judecata; iara acestea ; sta Filule? Cela ce vei a ju- tu gi puterea mea, tu Dum- ¢ tilor celor dumnedeesti a egit, si pariul desfatarei s'a révér- ; sat, pururea amintitul mari- |a + Py minds si strélucita, si cu a- devérat plina de lumina, si de duhovnicésca veselie, diua in- taiului mucenicilor, s’a arétat impératesei cetatilor, pazind stépanirea bisericei celei cin- stite, si izgonind semetia bar- barilor. M ostenirea cea buna o ai luat dupre vrednicie Stefane fericite, salasluindu-te unde este si Christos impératul tu- turor; caci diacon al lui te-ai arétat, puterile semnelor gia minunilor sévérgindu-le, gi da- ruind bolnavilor vindecare. S tilpul cel neplecat sine- clatit si intarit al _bisericei, s’a intins de la pamént pana la cerit, luminand téte margi- nile cu limba bunei credinte, marele Stefan predicatorul a- devérului, si cu adevérat zi- dul muceniei. 9 soum, a Nisodtére! : Facutu-te-ai pentru cel dintait, Adam, not Adam din Fecidéra pentru strémdga, tu apar&torul si Mantuitoriul tu- turor, viata cea cu adevérat fara de mérte inprotiva mor- tei. Pentru acésta stiind pre Nascétérea de Dumnedet pre ceea ce te-a ndscut pre tine, dupre vrednicie credinciosii pre dénsa o tericim. LUNA LUI AUGUST . Otatarea 5, Irmos: Pr ce m’ai lepadat de la fata ta, cela ce esti lu- »mina neapusa? Si m’a aco- »perit intunerecul cel strein »pre mine ticalosul ; ci mé in- »térce, si la lumina porunci- ylor tale indreptéza caile mele, »rogu-mé. Miustrand cu tirie, adu- narea cea cu adevérat a de- sertaciunei jidovilor celor tara de lege, de dinsii cu inpros- carile petrelor astupandu-te, | la ceriuri ca un purt&tor de biruintaé inaltatu-te-ai cu Du- bul, Stefane, graitoriule de Dumnedet. Cat de frumos, ca o di- minéta lumei te-ai arétat ma- rite Stetane, risipind negura i izgonind nialucirile draci- or, si vindecdnd patimile bol- navilor, si pornirile neputinte- lor celor sufletesti de Dum- nedeti insuflate. marire : / eselindu-te fericite, im- ate cu angerii, prin inte- egere cy venirea ta si prin dar mirezmindu-ne cu miru- rile bunei mirezme, cele du- hovnicesti, santesti cu adevé- rat marginile lumei, mantuin- du-ne de primejdii si de a~ metéla. Si acum, a Nasottéret Avvénd Prea-curata cXtra | yi — ipIN DOUE PILZ Fiiul tét. indraznirea cea de Maica, rugimu-ne, nu trece cu vederea Prea-curata, pur- tarea de grijea néstra cea de un neam; caci pre tine sin- gura te avem crestinii catri Stépanul curdtire cu buna mi- lostivire. Cantarea 6, Irmos: Curdtestem’ Méntuitorlule... C: unul ce te-ai facut cu voirea urm&tor Angerilor, ai castigat chip angeresc fe- ricite; cu caril impreuna bu- curandu-te gi petrecénd, pre cei ce te laud pre tine man- tueste-i, fericite P uterea graiurilor tale ce- lor de Dumnedet insuflate fe- ricite, primitule de Dumnedet ca un glas al tunetului, aré- tat le-a detunat urechile celor prea nelegiuiti si a intunecat vederile lor. Marire: T nvrednicitu-te-ai Stetane a vedea marirea cea parin- téscd, si raza cea de o fiintaé cu dénsa, carea iti vestia cu- nunile cele lumindse ale pa- timirilor prea cinstité de Dum- nedeit graitoriule. gi acum, a NasoBt6re! Fin cel unul-nascut, cel nevédut mai ’nainte de veti, s’a facut in cele de apoi mai pe urma intai nascut, védén- du-se cu trup din tine Mai- ca lui Dumnedet, Dumnedeul mantuirei mele. Irmosul: C uriteste-mé Mantuito- »tiule, ca multe sint fara-de- plegile mele, si mé ridicd din- tru adincul réutatilor, rogu- »mé. Caci citra tine am stri- ngat, si mé audi Dumnedeul »mantuirei mele. CONDAG, glas 6. J ntai tu te-ai seménat pe pamént de cerescul lucrator de p&mént, prea laudate. In- tai tu pe pamént pentru Chri- stos singele ’ti-ai vérsat, fe- ricite. Intai tu cu cununa de biruinta de Ja dinsul te-ai in- cununat in ceriuri, al pati- mitorilor incepétoriule, pur- tatoriule de cununi, cel ce mai *nainte de cat mucenicii ai pa- timit. 1008. F lorile raiului védéndu-le umplénd téta lumea cu bun mirosul lor, de minunata ve- derea lor mé minunez. Ca in ghiata ernei cu mult mai mult infloresc, care lucru strein este in flori, precum si muceni- cul lui Christos inflorind in- tai, si ugi facéndu-se celor ce patimesc dupre lege, si inflo- resc in gerul muncilor, a a- rétat cirarea cea nerétacit’ celor ce voesc s& patimésca, ca un bun al privelistei in- cepétor, cel ce a strélucit cu| | durerile, purtitoriul de cu- nuna, carele mai intai de cat mucenicii a patimit. Jutru acosts Lund, in % qile. Aducerea mégt- lor sAntolu! fntafnl muconio si Arhidiacon Stefan. Sidne, prea multe Iucrarl minunate gi dumnedeogtl avénd, Mostele Iul Stefan cetafel In! Constantin fil diraiad. In luna acésta in a doua qi, Matarea mégtelor lui Stefan s& sévérgl. césti mutara si sbvérgegte in dond qile ale Int August ; ard povestirea aga if este C4 treoénd mult vreme dup mu- conia ce a Inat sntul pentru Christos, pentra care gi alt multi sbvérgindase Intr’aceleag! nevoinfe, dup’ turburare sd, ficu linigte, 91 88 deschiserd tote temnitele, gi tote muncile s& contenira, fiind atunoen imps. Tat pre cregtinul, gi intatul intre fwpirapil cregtinegt!, santul Constautin. Daci si vestl fn t6té Jumea linigte gi pave, atuncoa 8h ivi coméra cea scumpl, mgtole gic ale in:Alulut mucenio. CAcl lbonind un om ére-carele in satul acela, unde era asouns margarital in pixént (adic mégtele intétulul muceme), batrén la Vorstd, gi cu vredmiola preot, gi cucernic ou viata, annme Lucian, védu videnie, und» 1 8 araté’ nn odaté, ci de doud gi de trol orf, intélul mucenio, arstindu-se pre sine Deol preo- tul a descoperit videnia kpiscopulut oan, oa- rele umpléndu-se de bucurie, gi mergénd 1a lo- eu! aoela on clirosul oetdjel, gi sApand afl ri Racla, intra carea erail sdntele mOste. Si indata ei facu mare outremur, gi egia mirézmi fru- ‘mési, cares umpln pre cel eo erat acolo Si sd féou glasori de Angerl dumnedeest! de la cenit, ce dicen ! ,MArire fotra cel de sus lu! Dawne- det, @1 pe pdmént pace. intra ment bund voire" Auginda-se pani la deve semne de los; tnok gi thmAduiri multe facéndu-se color ce sf chi- aulati de multe felurl de béle, multdwind 98 pra dica daral intdtalnt mucentc De acooa indati Patriarhul Ierasslimnlal on alti dot spiscopl, ‘41 on clirosul gi ou tot poporul inohinanda-we santelor mégte on bucurie, le puserd fn sintal Sion, cu luminl gi cu cfmtirl gi timter!, oi ou ‘instea ce si cidea. Dupi aceea ef zidi adn- talul o sAnt& Biserics tntr'ace'ay ootate de ora carole Alexandru, boer de sfat, carele rugan- dase forte arhicroulu! a luat mégtele sdntulut de le puse acolo cu t6th cinstes, ei fnol nu treonse cine anf dup’ mutarea aceea, gi bol- navindu-ee boeral acela spre mérte, fel ficou un sicriti de Chiparos asemenea on al sdntu- Jnl, gl psindul lang acola, réposd gi el, gi sk puse intr'insnl. Dap aceea presto opt ani dap mértea In} Alexandra, flind impérat oregtint- LUNA LUI AUGUST lor sintul gi marel Constantin, gi Patriarh Constantinupolel dumnegeescul tfitrofan, fomeea Jul Alexandru cea ou numele luliani, fiind fn- demnata de mulff ca sk se mirite Sardql, pen- tru avere gi frumsota el, pentru 1 si nu fle suparata 9% fao una ca ucista, si sfitui si Ia tropul birbatuluf ef, gi s& se duck la pa- tria elf gi la tatal sé la Constantinopol, cares find cuprinsé ds 6re-carea pronie dumneqeésoa isi racla birbatulal of, yi vérsnd multe lacrimt imbratigh oea-lalt& asntulut, si im sfirgit puind stcrial ou sAntele mdgte, pre un pat, gi patul on totul inodrcdndul pre un asin, aga fg! faou calea ol, gi t6t népeta 8% audiat cdntari dum- nedeegt! de Anger! de la coritl, gi docsologil, gi oon) acela #4 umplea de bum miros,oa gi cum s'ar fi fost virsat mult mir, gi duhorile cele violene plangénd, strigat ou glasurl Val noud, e& Stefan treoe prin mijlocul’ nostra chinuin- dune. De aceea sosiad 1a Ascaloua cetatea de lang& mare, qi aflind corabie, si nilmindao ea cinol deol de galbonf de aur. si pornirs de s& dnsera, dar cu neput nf& este a sorie gi a po- Vesti pre sonrt, oat minual si semne s'aih fi- cut futru aces edldtorie. ard dacd osiré la ostaten Impératéscd, gi morse la urechile im- pératulul un lueru mare ca avesta, vii spuser& i cele despre fomeea lut Alexandra, indatd o duserd toaintea impératului, gi spuse on ami- runtul pric na cam a urmat din inceput pénd fn sfireit. Atunoea dard bunal biraitor, gi Tubi- torlul de Ortodoxie impérat andind acestea. gi umpléndu-se de bucurie si de vosalie, poranot Arherewal s& asi fnainte ou tot olirosu! gi eu poporal, gi sh adwod on tot cinstea gi e- viavia pre’ santa! la palaturile impsritegtl ; a- tancea s’ai feut alte multe minunl, ee eu ne- putinté sint a le povesti; insi una vom spune, cure nu este vredniok a ‘0 lasa, Trigeatl cata- rif carul im carele era odorul, pans co atl so- sit la locul co of ohtam4 Constandiade, unde s'aih ageqst. fark uoul dintr’ingil, grai cu glas omoneso: Pentru ce née ba'et!; oA aicea trebue si se pue sdutul Aceste graluri dack lea aft angit Arhiereul, gi 16th adunarea poporalul, aii dat Janda Inf Domnedeti cu mare glas, nod, ai prea credinclosal impérat anqind avestea, forte of minund, gi indat& zidi o santé Bive- rie& fmainluf mucenio in looul acela, fintra marirea gi landa Domoulni nostra ,isus Chri- stos, gi a sintulul 86d, Tntra aoést’ di, Affarea mégtelor stntilor ma- conicl, Maxim, Dada gi Chindilian. ‘Tref mégte purt&tére de visti pAmén- tal afard scése, Parfudu-se cd dice cerlulul, albile tu as- ounse. ~eegtia erat pe vremile tmpératulal Ma- ximfan, 1m Oragul Rodostolnl in laturea oca a dona @ Mistol, doo! stind de fata inaintes lutIN DOUE PILE 35 ‘Tarcinie Ipatulul, si nevrénd s& jertfésod, att fost | batuff; ai adueéndu-se la acelagl loo, ov 8 nu- megte Ozovia, li s’at thlat oapetele In trel-spre- doce ale In! aprilie, gi intru mulf] anl find ne- stiutl, s‘a descoperit din anger cinstitele lor mbgte, August in doud qile, care gi acum sh afl in ldeagul prea séntel Nascétorel de Dum- neget, Ja locul co s& dice al In! Viglentie. Intru acésti di, s& sivérgegte tarnosirea dum- negeestel bisericl a sGntuln! mArituln! apostol ai evangelist I6n Cuvéntdloriul aprope de sénta Disorica oea mare, Intrn acéstd qi, amintires sAntulnl nucenic Foca, | e Mucenicul Foca Jaturea paméntulol par Tisegte, Si acum fo laturea desfatare! locuegte. Intre acésté di, amintirea bine-credinclosulnt Impérat Justinian, in biserica sAntil Apostol!, Stih: Nu fa féout tie o impérate sceptrul Inpedecare, Caci tu acum al cerésca impératie silagluire. Gn ale lor sinto rogiciuni, Démue milueg- tene 91 ne mantuegte pre nol, Amin, CAntarea 7, “wos nN e pogorirea lui Dumne- det focul s’a ruginat in »Babilon 6re-cand; pentru a- »césta tinerii in cuptor cu bu- ~curos picior, ca intru o gra- »dina verde saltand at can- »tat: Bine egti cuvéntat Dum- nnedeul parintilor nostri. \ urgerea sAngturilor tale portile cele ceregti le-a des- chis, si pre puitorul luptelor, carele iti sta ar&tat, si-ti in- tindea cununile, til-a arétat tie celui ce strigal: Bine esti cuvéntat Dumnedeul parin- tilor nostri. cigatoril de Dumnedett ca niste fiaré rapind pre a- rétatorul de Dumnedet, cu mani spurcate l-ati omorit pre el, cel ce si ruga ferbinte pen- tru ucigasi, caatand: Bine esti cuvéntat Dumnedeul parinti- lor nostri. Marire: 'T u cel prea legtuit urma- tor al MArtuitoriutui, dupre lege ai mustrat pre cel fara de lege, gi I-ai arétat pre din- sii luptatori de Dumnedea, | de carii lovindu-te cu petre cantai: Bine esti cuvéntat Dumnedeul parintilor nostri 1 aoum, a Nisodtére! : N 4scut-ai Feciéré Curata fara de ispita de nunt& subt ani, pre cel mai pre sus de api, cu luarea trupului, pre Cuvéntul cel mai ’nainte ne- intrupat, cdruia cantam cu un glas strigand: Bine egti cu- véntat Dumnedeul parintilor nostri. Cantares 8, Irmos: De gépte orl ovptorul... u prea alesule Stefane, fy strélucindu-te de lumina cea mal pre sus de fire, arétai chipul tetei tale asemenea cu al Angerilor, izbucnind din destul darul cel ascuns in su- fletul téu; pentru aceea stri- gal: Preoti bine-cuvéntatt, po- pére prea inaltati pre Chri- stos intru tofi vecil. F urtatortule de cununa Stefane, ranele sufletului metLUNA LUI AUGUST gi ranele pécatulul gterge-le cu picaturile sangiarilor tale, cacti spre a ta aparare gi min- tea cea milostiva si urmatére lui Christos scapand strig: Preoti bine-cuvéntati, popére prea inaltati pre Christos in- tru toti vecil. Cunuaa darurilor cea de o numire cu tine mirite, in prea cinstit cregtetul tét © a pus judecatorul cel ne- amagit, pre carele cu buna credinta I-ai predicat, Ziditor gi Dumneded, si impérat al tuturor, neincetat strigand: Preoti bine-cuvéntati, popére prea inaltati pre Christos in- tru tofi vecii. Bine-cuvéntim pre Tatil... Jn manile Ziditorulut tiat | pus duhul téu. Cacti ostile ce- riurilor bucurandu-se te-a pri- mit impreund locuitor,pretine cel ce mal ’nainte eral pre pamént de asemenea cu 4n- gerii, si acum impreuna fiind in cetele Jor neincetat strigi: Preoti bine-cuvéntati, popdre prea fnaltati pre Christos in- tru toti vecil. $1 acum, a N&sodtire! Locag al luminei celei ne apuse te-ai facut Prea-curata, caci ai n&scut celor dintru in- tunerec gi din umbra, lumina carea luminéza marginile cu darul cunostintei de Dumne- det, cdreia neincetat credin- ciosil fi cantém: Tineri bine- cuvéntati, preoti laudati, po- pore prea inaltati pre Chri- stos intru foti vecil. arwust : 84 Mindim bine eo cavéntim... Te seapte ori cuptorul, »muncitorul Haldeilor, l-aars ,nebuneste, cinstitorilor de »Dumnedet, iara védéndu-i »pre acegtia cu putere mai ybuna maantuiti, tacétoriului ~$i MAntuitoriului, a strigat: » Lineri bine il cuvéntati, pre- yti laudati-}, popore prea in- »naltati-l intru tofi vecil. CAntarea 9, Irmos: Spilmantatu-s'a de acésta... Yncepétura patimirei muce- “nicilor, cela ce luminat al arétat mucenicilor carareacea neratacita, si povétuitére la cerluri, intaiul mucenic Ste- fan, pre tofi ii chiama duhov- nicegte spre dumnedeésca ve- selie, spre impartasirea lumi- nei gi spre unirea sdnteniel. Amputernicindu-te cu dra- gostea lui Christos, si rivaind blandetei lui, si glasului gra- ial: Domne nu socoti ucigasi- lor pécatul, si-mi primeste du- hal met bunule, si mé invred- niceste a mé desfata intru im- pératia ta cea dumnededésca gi negraita. Fiind frumos cu chipulIN DOUE PILE Angeresc, gi plin de intelep- ciune, si de credinta, gi stré- lucind cu razele luminei ce- lei dumnedeesti, sica o garla de Damnedeti cuvént&tdre cu | gura ritorisind, dumnedeeste | ai dobandit mostenirea cea | de Dumnedet fericite, ‘Marire: Cu cununa darurilor in- cunundndu-te, yi de cetele mu- cenicilor incunjuraudu-te, si stand inaintea luiChristos pu- itoriului de iupte, réga-te pen- tra noi, cei ce curat o sévér- sim pre cea cu adevérat pur- tatére de lumina serbarea ta mucenice, si din primejdii ne mantuegte. Bi aoum, a Nisostére!: Ca o partinire a tuturor crestinilor Maica lui Dumne- det’ Feciéra Prea-curata; ca omilostiva, mantueste din pri- mejdii si ispite, pre robii téi cei ce sd necajesc si sa chi- nuesc de durerile cele cum- plite ale gregalelor, si pre cei ce sunt iatru dureri, mantu- este-i de durerile batailor. Irmosal : S paimantatu-s’a de acésta yoeriul, gi margenile pamén- »tului s’ai minunat, ca Dum- »hedeti sa aratat oamenilor »trupegte si pantecele tét s’a »facut mai desfatat de cat ce- »turile, Pentru aceea pre tine | »Nascétére de Dumnedet, in- »cepétoriile cetelor dngeresti »$i Omenesti te marim. EXAPOSTILARIA. Prosomia: Ucenicif privind... Cela ce intal a sévérsit c&irarea muceuicilor si a sta- tut prea ales intre diaconi, Stefan cel plin de dar, iata se aduce catre impératésca cetate, izvorand darul minu- nilor. A Niscttérel : Pre Christos, langa carele cetele cele de sus stati cu mult cutremur, nesuterind a vedea lumina negraitei fiintei lui, lai incdput in pantece, trup luand din cinstitele sangiu- rile tale Fecidra. LA LAUDE. Stihirile ne 4. elas. 4. Prosomia Datal somn... Anger paméntesc intaiul mucenic facéndu-se, la ceruri suindu-se s’a ridicat prea in- naltat gi pre cat este cu pu- tinta a védut dumnedeésca marire a Treimei celei ne- apropiate, invétandu-se cele mai presus de minte, Tainele tainuit deprindéndu-le pentru acésta predica puterea ta cea necuprinsa Jisuse a-tot-puter- nice MAntuitoriule al sufle- telor ndstre. Ds dous ort F'rumos te-ai arXtat cu in- tércerea ta Stefane, fotdiuleLUNA LUI AUGUST mucenice prea mérite, cu ra- zele darurilor celor dumne- deesti impodobindu-te, si a vindecarilor. Pentru acésta si luminezi pre tott credinclogii cu minunile tale, carif intru credinta lauda pre Iubitoriul de 6meni si graesc: Iisuse a- tot-puternice Mantuitoriule al sufletelor ndstre. L imba ta s’a ardtat tres- tie prea cinstits, degrab scri- ind buna credint’, prin care cu invétaturile ai luminat pre toti intaéiule mucenice, si ne- al intors pre noi dintru ne- cunostinta catre buna credin- | fa. Pentru acésta stvérgind serbarea ta cea de preste an, te JAudam cinstind luptele tale Stefane. Marire, glas 4, Jo) Ion Monshr’ S tefan parga cea frumésa a mucenicilor, cel plin de dar gi de putere, carele a facut semne si minuni mari intru popor, de la cei fara de lege cu pietre s’a ucis, dar a stré- lucit ca un Anger gi a védut marirea ta a celul ce teal réstignit pentru noi, de-adrép- ta puterei, sicu darul Dubu- lui la ceriuri s’a ridicat. Si pentru acésta cu cetele 4n- geregti salagluindu-se, se r6- gai si se mdntuésca sufletele $i acnm, a Nasodtérel: T in tot feltul de primej- dif pre robii tei if pazegte, bine-cuvéntata Nascétére de Dumnedet, ca sd te marim pre tine nddejdea sufletelor néstre. Ac Prownmia T’ aca te-a védut Démne, Feciéra si Maica ta pre cruce spandurand, s’a spaiméntat, si privind a dis: Ce tia rés- platit tie cei ce sat indulcit cu darurile tale cele multe Ga pre un vitéz... | Stépane? Ci mé rog sa nu mé lagi pre mine singura in lume, ci grabeste de inviaza inviind impreuna pre stré- mosi. STIHOAVNA din Octoth. Marire, a sfutulol, glas 6, lof Ciprian. T ntaiule mucenice aposto- le si intaiule diacone, uga mu- | cenicilor si marirea dreptilor, lauda apostolilor, tu ai védut cerlurile deschise, stand fn priveliste, si pre Fiful lut Dumnedei stand de-a-drépta Tatalui celui nevédut. Pentru acésta ca un Anger strélucind la fata, cu bucurie ai strigat pentru cei ce te-ali uciscu pie- tre. Nu le socotior pécatul ‘acesta, gi acum cere celor ce te lauda pre tine cu dragoste, curatire pécatelorii gi mare$i acam, a NAso&tOre! : Fericimu-te pre tine de Dumnedet’ Nascétére Fecié- ra, gi te marim credinciogil dupre datorie; ceea ce esti cetate neclatitd, zid nebiruit, folositérea cea tare, gi scdpa- rea sufletelor ndstre. A Crnce-Nascdtorel: Prosomia :Bocurd-te cimara cea on bun... a sulita césta ta inpunsa, O Fiiule! vadindu-o, mé ranesc cu cumplita sabia intristarei, gi suspinul din suflet a-l le- pada nici cum nu pot, Prea- curata a dis, stand de fata la patima ta, si junghierea ta cea nedrépta védénd, a stri- gat cu lacrami: Prea bunule Domne cela ce esti fara de réutate, unde sunt bunele ves- tiri? Unde este acela ce mi-a dis: bucura-te? Unde-mi este nasterea cea negraita? Unde este Petru cel iubit? Ci ma- rire indelungel rabdarei tale celei negraite. @i oeea-lalté servire a Ortrinel dupre rindaélé es UA, LAL UU Fericirile Ootcihulal pe 4, gi ale Apostolulnl Cantarea 3, pe 4. Prochimenul glas 8, in tot paméntul a egit vestirea lor,... Stih: Corfurile spun mérirea hh Dumneget.... Apostolal din fapte: Jn qilele acelea, Stefan fiind plin de eredinfé gi de zutere... Alilwia, glas 1. Martn- risi-vor cerinrilé minunile tale Domne... Evan- Bella de la Matel: Pisa Domnul pilda acésta, un om dre care era casnic... ln tot paméntul a egit... IN TREL PILE INTRU ACEASTA LUNA IN 3 DILE rea cuviogil pArintil nogtri Isachie, Dalmat ai Faust, Démne strigat-am.. Stibirile pe 8. Frosom: Mucepioil te! Démne... ze lor fara de trupuri asemanandu-se prinru- gaciune si prin infranare, patimile trupulut le-at imputinat, si strélecind cu ne- patimirea, at Juminat inimile uviogii tei Domne, ce- | tuturor, cu ale carora ruga- ciuni darueste poporului tet mare mila. Talmat si Isaachie pri- mind rivad inbunatatita, a- rétat ati surpateresul lui A- rie gi al Jui Nestorie, si Oc- todoxilor ajutandu-le, lauda de la toti ati Juat: Prin ruga- ciunile lor Christése, daru- egte poporului téi mare mila. -srétandu-vé stele fntru taria postniciel, ati luminat sufletele calugarilor cuvios{ parint!, izgonind intunerecul dracilor. Pentru acésta si du- pa sfirgit vé fericit', rugan- du-vé ca sa se mantuiascd toti cel ce sévérgesc dumne- deésca amintirea vdstra.LUNA LUI AUGUST Marire, §1 acum, a N&sostérel : ugetele imi sint necu- rate, buzele viclene, gi lucru- rile mele pangiarite, si ce voiti face ? Cum voit intimpina pre Judecatorul? Stépana Fe- ciéra réga pre Fiiul gi Zi- ditoriul téu si Domnul, ca sa primésca Duhul mei intru pocainté, ca un singur mi- lostiv. A Grave-Nascétorel: J unicea cea nespurcata , védénd pre vitelul pe lemn de voe pironit, tanguindu-se cu jale, vai mie a strigat. Iu- bitul met fiit, ce “f-a rés- platit adunarea nemultamito- rilor jidovi, vrénd si mé lase pre mine fara de fii? Fara de tine intru tot iubite. iropar, gias 4, Daumnedeul parintilor no- stri, carele faci pururea cu noi dupre blandetele tale, nu departa mila ta de la nol, ci pentru rugaciunile lor, in pace indreptéza viata ndstra. Marina. St genre = wa viuine, CANOANELE Améndoud ale Octoibulaf, gi al sAutilor pe 4, Al cirnla Acrostihal la Greol este acesta: Cu cfntar! land stelele cele lumindse ale Mo- nahilor, CAntarea 1, gias 8, Irmos: C? talat pre cea netdlata © a taiat, si a védut sé- | rele paméntul pre care nu-l »véduse. Pre pierdétorul vraj- »mag apa la innecat, sicea »neumbiata o a trecut Israil, »$i cantare s’a cantat: Dom- »nulu s4-1 cantam, cd cu ma- ptire s’a prea-miarit. S tand luminat inaintea Iu- | minel cele dumnedeesti, si | pururea umpléndu-vé de raza cea in tref sori, si indumne- deindu-vécu impartasirea cea adevérata, dumnedeeeste lu- | minatl pre cel ce cu credin- {a serbéza prea santita amin- tirea véstra, si canta Dom- nulut, fericitilor. U itandu-vé numai la cele statatore, ati lepadat téta stri- cAciunea cestor trecétére, gi cu téti mintea de Domnul, lipindu-vé, dulcetile trupu- lui le-afi parasit parinti prea cinstitl ; pentru aceea catra raza cea neinserata v’ati mu- tat. Mirire: Ca cugetarl prea santite intraripandu-te, intelepte pa- inte Dalmate, si cu dumne- deestile invétaturi ale dum- nedeesculul Isaachie infrum- setandu-te, te-al suit intru in- naltimea bunatatilor, 1 te-ai facut stilp si intarire ctluga- rilor, pentru acésta pre tine. te fericim.IN TREI PILE YY na prea-maritd ceea ce pre Dumnedei 1-ai nascut, de necinstea patimilor pre mine mé mAntueste, si-mi di mie Feciéra gand de umilinta, gi strélucegte in mintea mea lu- |; | nesuferit, polata dumnedeésca minarea pocdintei, ca sa te maresc pre tine Prea-curata, carea pre totl ‘f-ai marit. S tea nerétacita de la résa- }D rit toti te-am cunoscut pre tine Cuvidse parinte Isaachie, carele risipegti intunerecul e- resului celui amar, gi prin cuvintele tale luminezi pre cei credinciosi. Démne ola ce al ficut... TY upre intelegere résarind cu strélucirile cele curate ale nevointelor tale, parinte Fau- ste, te-al facut lumina lumi- nand pre toti cei ce te vedeait pre tine fericite, si cu cre- dinté inchipulati viata ta. ~ uneincetate cantari si cu Tugaciuni, t6te patimile cele trupegti adormindu-le cuvio- silor, afi primit de la Dum- nedeti dari neadormit, si bo- gatie nerapita, prea fericitilor. T rin postire indelunga- ta, ca Moisi tuturor ai arétat rabdarea ta Cuvidse Dalmate, 41 tele tale ostenele, gi impodo- bindu-te cu petrecerea ta. S fegnic intelegétor, gi cu razé lumindése team cunos- cut pre tine Fecidéra, carea ai primit in launtru focul cel si scaun prea inalt, intru ca- rele s'a odihnit cel mai-pre- sus de fiinta. Trmosol : v> oamne cela ce al facut »cele de-asupra crugulul ce- »resc, gi al zidit biserica, tu »pre mine mé intaregte fn- »tru dragostea ta, ca tu esti »marginea doririlor, gi cre- »dinciogilor intdrire unule fu- »bitoriule de émeni. Gatigmele olen § Prosomia: Pre Infelepofunes... C u lumina Treimei prea arétat luminandu-vé parinti- lor cef in chipul luminei, afi parasit intunerecul cel prea adinc al dezmierdarilor, si cu dumnedeestile tapte, lumi- naod inimile credinciogilor, vati aréiat luminatori ferici- tilor. Pentru acésta cinstim astadi purtatérea de lumina si cinstita amintirea véstra, si cu un glas strigim: Prea tericitilor de Dumnedew purta- torilor, rugati-vé lui Christos Dumnedet, ca sa darulasca infrumsetandu-te cu stréluci- || ertare de gregale, celor ce ser-béza cu dragoste santa amin- tirea véstra. Marire, $1 acnm, 2 NAsodtére!: ' —~ re Intelepciunea gi Cu- véntul in pantecele ten zé- mislindu-] fara de ardere, Mai- ca lui Dumnedew, lumei ai nascut pre cela ce tine lumea, si in brate af avut pre cela ce cuprinde tdte, gi cu tite : al aplecat, pre datatoriul fi- rel, Pentru acésta te rog pre tine prea santa Fecioara, si cu credinfa te maresc, ca si mé mantuesti de gresale, cand voiti vrea s4 stati inaintea fe- tel Ziditoriului met, Stépana Feciéra Curaté: Al téi aju- tor atuncea sami daruestl, pentru ca pofi cate le voesti prea laudata. eG re mielugelul gi pasto- riul gi Mantuitorul, mielugaiia védéndu-1 pre cruce, fara drep- tate inaltat, s’a tanguit lacra- mand, gi cu amar a strigat: Lumea se bucura priimind méantuire, iara pantecele met arde védénd réstignirea ta, pe care o rabdi pentru indurarile milei indelung rabdatoriule Domne, adancule al milei si izvorule al bunatatel, milos- tiveste-te si darueste ertare de gresale celor ce lauda cu cre- dint patimile tale. | »intérce, gi la lumina porun- | LUNA LUI AUGUST see FS intarea 4, Irmot~ A udit-am Démne taina i- ™ conomiel tale, inteles-am plucrurile tale, gi am prea pmarit dumnedeirea ta. a niste vite prea mult roditére ale viei celei adevé- rate v'ati facut, izvorand tu- turor vin de mantuire, al cu- ratei_umilinte. rtinitor al adundrel, cuvidse Dalmate pre tine toti te-am cunoscut, buna credin- ta int&arindu-o si dezbinand pre cei trufasi. re tine ca pre unul ce ai strélucit mal mult de cat tofi, si impodobit cu bunata- tile cele dumnedeesti, te-a le- giuit dumnedeésca adunare a fi mai mare preste téte mo- nastirile, rin dormitarea lenevi- rel, somnul pécatului m’a cu- prins pre mine Prea-curata, ci cu rugacfunea ta cea ne- adormita spre pocdinté mé ridica. sncarea 9, armies Wentru ce m-al lepadat de la fata ta, cela ce esti lu- »mind neapus&i? gi m-a aco- »perit intunerecul cel strein »pre mine ticdlosul; ci mé ancilor tale indrepteaza caile nmele, rogu-mé. Nemernic de la résarit catre impératésa cetatilor te- ai facut, si cu séménta cea dumnedeésca af inmultit ré6- dele ei, desradacinand téta vatamarea cea rea a lui Arie prea sAntite parinte Isaachie. Acutu-te-al santite Dal- mate ucenic lui Isaachie, pre- cum gi Etiseti lui Tlie, rum- pand cu cojocul darurile Du- hulul, apa vatamarei celei rele a dracilor, si netedind trece- rea credinciosilor. 1 Fi lecandu-te legilor celor dumnedeesti, desévarsit te-ai abatut de la legile p&catului, gi te-al arétat stalp povatui- tor adundrei celel dumnede- egt!, de Dumnedeu purtatorule Fauste si chip gi tadreptare postnicilor, si a credinctosi- lor neclatita intarire. Si acum, a Nisedtérel: Téte némurile te maresc pre tine adevérata Nascétére de Dumnedeu, care cu ade- | vérat te-ai facut mai santa de cat augeril Prea santa Dém- na; pentru acésta strig: San- i tegte-mi sufletul mei cel spur- cat cu patimile. vantarea 6, lrmos: Rugiolunes mea voiti vires... Cat IN TREI pILe a3 A ratatu-te-al impreuna pe- trec&tor cu 4ngeril, caci calatorind pre pamént al ray- nit vietel lor Dalmate, sup- tiindu-ti prin infeanare trupul indemnator fiind al postnici- lor si indreptdtor cu adevé- rat prea iscusit. prindéndu-te ca Ilie de ravna dragostel Domnului fe- ricite Isaachie, pre partinito- rul minciunei ca pre Ahav cu indrasnéla |-ai mustrat, cel ce bolia cu eresul cel viclén al luf Arie celui fara de minte. A ratatu-v’ati_povatuitori celor ratacitl gi limanuri ce- lor ce cu credinfa se mantu- esc, fac&torilor de minuni de Dumnedei purtatorilor pa- rinti, Fauste, Dalmate gi dum- nedeescule Isaachie, slugile lui Christos gi nebiruiti lumina- tori ai calugarilor. $i aoum, s Nissdtérel: Safietul mei cel bolnav cu pécate gi cu tdéte feliurile de ispite ale vrajmagului, cu cercetarea ta cea m@ntuitdre, cercetéza-] Prea santa Fecié- ra, gi-l vindecd ca o buna Nascétére de Dumnedet, na- dejdea mea prea laudata. Exmosul F ugaciunea mea voiti var- 8a 5 catre Domoul gi lui void c4 »Spune scarbele mele, cd s’a ,umplut sufletul met de réu- ttl, gi viata mea s’a apro- npiat de iad, si ca Iona mé ntog: Dumnedeule, din stri- ncdciune scéte-mé. OONDAG, glas 2. Prosemia: Pre cea tntru rogdofunl... Pre cet ce cu sihastrie ai strélucit ia lume, gi eresurile att surpat prin credin{a, cu cantari pre Isaachie sa-] Jau- dam, si impreuna cu Dalmat | pe Faust, ca pre nigte slugt | ale lui Christos; ca acegtia 84 réga pentru noi tot. ine din ément este in- destulat s% spue luminatele bunatati si luptele cuviogilor parinti? Dumnedeésca ravna, indrasneala, curaftia vietel, dumnedeestile fapte, care le- ati facut, pre pamént, ca niste Angerl? Ins’ impreuna cu a- cegtia si cinstim cu credinta pre Treimea, cd acegtia pu- Turea se rdga ei luminat, cu ce- tele Angeregti pentru noi toti. Intra acéeth Luni, fn 3 ile, amintirea pros uviogor plrintilor nogtri, Dalmat, Faust gi Stih: Scaunul téi prea fnalte, tre! barbatl Jaf fnconjurat, Faust, isaachio gi Dalmat, Intra ‘seést& Lund in a trela qi, Amintitil trel cuviog! se sivérgi, Antal Dalmat a fost ostag la a doua céta, Vitn gitele tmperatalot ‘Teodoste cel mare, trdind ou bund-credin{& si ou pldcere dum- negeése8, Apol lisandu-gi fomeea gi copil pentru Dumneget, {gt Ina on dinsul numal +} pre fiful sé Faust gi of dnse oitre prea LUNA LUI AUGUST ouviosal Isaachie de se odlugéri, gi so sui la tnal- flme mare de fapte buno; fnsi acest minunat Asaachie ISouia in pustie gi in linigte din copilarie, Jnordnd tot fellul de fapte bune; drept avcoa gi onvéntal Iul era strélucit on podéba vietel sale, Acosta ofind mergea tmpératul Valent ari- anul asupra Scitilor la résbol, a mers la dtoanl gi ia gis: Deschide impérate biserivile ortodoxi- lor gi vel inbéndi le résbol, iaré el nu 1 ascul- tat, of pornindn-se on mante fi fise. C&nd m8 voiti intéroe, voit ai te munoeso pentru cuvéntal aoe- sta, iar prea ouviosal fi réspunse, de te vel fn- toarce tu, nu a grdit Dumnedeti on mine, Cho! te vei lovi la résbol i vel da dosul inaintea vr8j- magilor t81 gi de vit te vel topi in foo, are s'a ql fout, Cio! ascundéndu-se tntr’o gurd de acolo i s'a dat foo de a ars. Jard prea cuviosul aoesta vrénd a lisa acoste paméntegt!, a fout egumen monastire! pre prea cnviosnl Dalmat, find atunoea Patriarh Gonstantinopo. Jel sGntal Atic, $i stralucind Dalmat acesta, mal ‘nainte fn pustnicie gi réméind 1&r§ man- care patrugec! de gile, gi fimd in uimire alte atatea qile, gi artinda-se vrednio de cuoerie ai la impératt gi la sfat gi la pBrinpl ce s'at, strns in Kfes, la al treilea a t6t4 Iumea Si- nod, fl fdou Arhimandrit gi pre el gi pre oof dup4 dénsul, 1a monastirea lor, unul dupi al- tal. a fi fn’ veoie, gi réposind’tn Christos, a fost ingropat in monsstirea Ini, Intra acésti qi, amintires stntulu! muoenfe Stefan papa Romef. Stefan flind t&ét a Inat dumnegesaod fnoununare, Mal ‘nainte papl fiind, iar acom gi muoenio pres mare, ALeosta a fost pe vremea Iu! Valerian gi Galin ipapior, in cetatea Komel, gi flind ascuns pentro gona ce bantuea atuncea, invéta pre ‘orl ce mergeat la dinsul credinta in Christos i'l Doteza, Dintru carl féeu pre mulf{ preotl qi diacon! i oetet!, din oaril unil flind pring! qi marturisind liber pre Christos, aii luat ou- una muceniel, Deel pentru acestea flind asouns foricitn Stefan, se vadi pre sine, gi aducéndu-l Ja capigtea Int Aris, o olati tét& cu ragdola- nea sa gi orf-ce parte dintr’énsa facu de oAgu. Dec! fugind ostagil, el a mers 1a morméntal mo- conife! Lucia, unde sbvérga jertfa cea fark de singe acolo 1 a heat eapel do obtte ot tagil cel co odntai. Intro acésté qi, amintirea prea onviosulul parintelal nostra si marturisitoralat 16n, ega- menul monastire! Patalariel. Stih: 0, ine forioite! dupre a ta numire, ‘Teal ardtat vrodnio, spre a duwnedecsoulul dar s&lagluire. Intru aodsti qi, snts Salomia mironosita, on pace s'a sBvérgit,IN TRE! Stik: Piatra trupulul t8t, prévalits find; Vogt si acum Salom{ pre Christos, iaré ‘uu | al In} Christos mormént, | Gn ale lor sinte rugdolnn!, Démne miluegte- no, gi ne mAntuegte pre nol, Amin, inerii evreest!, ati calcat in cuptor vapaea cu in- »drasnéla, gi focul in rou I-att »schimbat, strigand: Bine esti ,cuvéntat Doamne Dumne- pdeule in veci. #sprindéndu-vé cu dum- nedeescul foc al Mangaitoru- lui, wati aratat cdrbuni, ar- dénd materia réutatei, si lumi- nand pre credinciogi, de Dum- nedew purtatorilor in veci. Onmordndu ti trupul prin postiri, 1-af supus Dahului Dalmate, si cu vérsarea lacr4- milor tale ccloz sufletegt!, al fnesat réutatea vrajmagului, de Dumnedet purtatoriule in ve a. Miriro: A fland sfargit fericit, in- tru impératia ceriului Jocuitt parintilor, si vati impreunat cu cetele prea cuviogilor, cu caril dinpreund strigati: Dom- I PILE de morte, cdruea cu credinta il cantam: Bine egt! cuvén- | tat Doamne Dumnedeule in vecl. Vanvasve o) 108: De gapte orf cuptoriul... aye toégul crucei rumpénd * marea patimilor, ati pra- padit tét%i puterea faraonu- lui celuf ganditor, si sdatita multime a calugarilor, cdtre paméntul nepatimirel, ati tras santilor parinti, neincetat can- tand: Tineri bine-cuvéntati, preoti laudati, popoare prea inaltati pre Christos in vect. .Smerit-al arétat indltarea ereticilor, védénd mai ’nainte surparea lor. Séracilor le-al ajutat si povatuitor te-al fa- cut al orbilor, toég batrane- | telor si mangaere véduvelor, strigand: Tineri bine-cuvén- tati, preoti ldudati, popoare prea inaltat pre Christos in vect. Bine-ouvéntim pre Tatil. T u ai postit de tref orf cate trel deci de dile, gi iaragi atatea ai dormit mai presus ne Dumnedeule bine esti cu- véntat. Gi scum, a Niscbtére!: prit af pornirea mortei ascétére de Dumnedeti Prea curata, ca una ce singurd al de fire, avénd ochiul inimei tale degtept, si luminandu-te cu lumina lui Dumnedeti in- telepte, catre carele strigi Dal- mate: Preof{ bine-cuvéntati popore prea inaltati pre Chris- nascut pre Dumnedeii cel fara | tos in veci.$1 acum, 2 Nusodstére! : YT omnul carele a lécuitin- tru neintinatul pantecele téu, cu totul te-a arétat pre tine curata gi luminata cu razele; pentru acésta pre mine cel intinat cu veninatele mugcari si cu navalirile cele vatama- tére ale protivnicilor, cura- feste-mé Feciéra, si mé in- vredniceste sa cant: Popdre prea inaltati pre Christos in veci. Irmosal: 84% ]kndtm hina ak anvantitm.. Me gapte orl cuptorul, »muncitorul haldeilor, l-a ars pnebuneste, cinstitorilor de »Dumnedet; iar’ védéndu-i »pre acestia cu putere mai bund mantuitl, Fac8torului »8i Mantuitoruluj, a strigat: » Liner! bine il cuvéntati, pre- Ott laudati-l, popoare prea ninaltati-] intru toff veci. CAntavea 9, Irmos: Infricogatu-s'a tot.. [aimee cu puterea lui Dumnedet, ganditorii de cele ceresti, incepétorii calu- garilor, aii putut birui trufia cea neputinciésa a luptato- riului, gi acum infrumsefan- du-se catre curtile cele inte- legsiére aii trecut, bucuran- | du-se. A ratatu-v'ati taclie cu trei lumini, izbucnind lumina cea LUNA LUI AUGUST neinserata; flori nevestejitére ale raiuluj, bine mirezmind cugetele credinciosilor v’att aratat, parintilor. Pentru acés- ta cu credinté serb’m amin- tirea véstra cea intru tot sér- batorita. Cu nepatimirea ca cu o cunund infrumsetata, imbra- canda-vé inteleptilor, gi im- podobindu-vé cu ispravile dragostei celel dumnedeesti, cu bucurie ati intrat in ca- mara lu! Christos odihnindu- vé, gi primind résplatirile du- rerilor. ‘Wirire: umnedeeasca amintirea véstra fericite Dalmate, Fa- uste, Isaachie, incepétorii ca- lugarilor, a strélucit cu lu- mina intelegétére, luminand adunarile credinciogilor; gi a- cum prea marindu-vé v'ati mutat intru curtile cele inte- legétére, veselindu-vé. ga luminef luminéza i- nima mea cea orbita de réu- tate, gi sd nu mé lagi sa a- dorm acum intru mérte, pre mine cel ce sunt pururea in- tunecat cu cugetele necurate, ca cu multamita sa te laud pre tine Nascétére de Dum- nedew, prea laudata. Inmosn nfricogatu-s'a tot audul ——eR IN PaTRU pile A yde nespusa lui Dumnedeti »pogorire, caci cel prea inalt »de voe s’'a pogorit pana si "la trup, din pantece fecio- yresc facéndu-se om. Pentru naceea pre Prea-curata Nas- »cétérea de Dumnedet o ma- »rim. Femel augit! glas... arinti cugetatori de cele ceresti, si impreuna lécuitori cu Angerii, Dalmate, Fauste impreund cu minunatul Isa- achie, aduceti-vé aminte de noi cétr’ Domnul, caruia ne lip- sit stati inainte santilor, pen- tru cei ce sévérsim strélucita si intru tot lumindéds4 amin- tirea véstra, santilor. JA sasucuore.. : arie cea cu numire de Domai, fiind stépanit et de multe patimi stricdtére de su- flet, tu degrab mé mantueste, si mé trage spre servirea ta si a celui ndscut din tine, ca s& te laud pre tine Prea-cu- rata dupre datorie, Nascétére de Dumnedeti nadejdea cres- tinilor. Crace-Nizoktéret * “tand Prea-curata lang& cruce, gi védénd pre Fitul tea pe lemn tins fara suflare, plan- génd ca o Maicd, strigai 1a- crimand si dicénd : Ce este acésti. prea-marit’ minune? Ca Ziditoriul lumei a suterit intindere pe cruce. Sunsaiue servunE AU, st Apo pe dol INTRU ACKASTA LUNA IN 4 DILE. eépte tinorl ool dit Efes, Domne strigat-am, Stibirile, glas 4. ‘rosomia (a pre un viteag.. ericitii_tinerl supuin- -,du-se lui Dumnedei, io aii defaimat porunca HScea ftra-de-lege, si legati fiind aii dezlegat legatura rétacirei, si vrednicia cea lumeasca lepadandu-o, ati luat vrednicia ceea ce ‘f-a facut pre ei m4&riti, si le-a_prici- nuit desfitarea impératiel cea de sus. = pre luptele patimirei cu tarie iscusindu-vé sAntilor, viati ascuns in pester’, ru- gandu-vé Domnului cu nein- cetate rugaciuni, ca sd vé dea t&rie si putere, gi cu judeca- tile care le gstie tubitoriul de 6meni, dumnedeeste v’a po- runcit voué a adormi in pace. ‘ aina tainelor santilor li si pune inainte; c4 precum | réposand nu a simtit, aga gi acum sculandu-se si spaiman- tara’, ci ceea cesia sévérsit, ot ‘ 3s'a facut incredintare invie- rei mortilor, ca cunoscénd cei ce si lépid& de dénsa, sa li sa astupe gurile, cu credinta prea-marind pre mucenici. Mirire, $1 aoum, a Nisostérel: De osindire si de grega~ | lele cele cumplite, si de mérte, prea santa dumnedeésca mi- résd, mantueste smerit sufletul met, si prin rugaciunile tale libereaza-l, simi darueste s& dobandesc indreptare in diua ispitirei. Pre careao ati doban- dit adunarile santilor, prin po- c4intéa mai ‘nainte de sfirsit curatindu-mé, si prin vérsarile lacrimilor, A. Orece- Nisostére! : P re tine mieluselul si pas- toriul, daca te-a védut pelemn mielusaiia ceea ce te-a nas- cut, sA tanguia si ca o Maica graia catr’ tine: Prea iubite Fiiule, indelung-ribdatoriule, cum te-ai spanzurat pe lem- nul crucei Cuvinte? Cum ma- nile si piciérele tale s'ati piro- nit de cei fard-de-lege ? Si sdngele téi ’ti-ai vérsat, Sté- pane. Tropar, glas 4 Mucenicit te! Démne... Sati avesta, glas acelag. M ari sint ispravile cre- dintei, in pester ca intru o camara impératésca ait petre- cut cei sépte santi tineri, si fara stricdciune ati murit; gi 48 LUNA LOI AUGUST ! dup& multe vremi ca dintr’un somn s’ati sculat, intru incre- dintarea invierei tuturor 6- menilor; prin rugaciunile lor Christése Dumnedeule, milu- eee ERTS BOl wastrel: | La Ortrind. CANOANELR, Amtndowd ale Oototntal, gl « stafilor tient pe. Al ofrala acrostih la Greol este acesta: Cu osirdie ofnt lauda celor épte tinerl. Tard tm 4 Nasovivze, 4 ui Giiment, antares 1, glas 2 Lemos: YY ois poporelor s& can- tam cantare lui Chris- »Stos Dumnedet, celui ce a »despartit marea, gi a trecut »pre poporul, pre carele }-a pliberat din robia Egiptenilor, »c& Sa prea-marit. Pre cinstitit si strélucitii tineri cei sépte cu numérul, veniti si-i cinstim cu Eredinta, caci luminéza pre biserica Jui Christos, mai binede cat sfes- nicul legei vechi, cel cu sépte lumini. : Ca sépte tineri carii vie- tuise lui Christos mai ’nainte intru omorirea trupului, pri- mind minunatd mérte ca un somn, larasi s’ati_sculat, intd- rind dogma invierei. 4 erihonulacadut prin stri- garea celor sépte trimbife, fari. IN PATRU PILE inaltarea inselaciunei, prin cre- dinta cea cu sépte glasuri, a purtatorilor dechinuri s’a po- gorit pana la fad si s’a risi- pit. Mérire: Cy adevérat indoité cu- nuna ati primit santilor sépte tineri, ingelaciunea si lepida- rea scularei tuturor risipin- du-o mai ‘nainte de moarte, si incredinfandu-o prin scu- Jarea vostra. 91 ooum, a Nisodtirel : N asterea cu cuviinté noué o innoesti, ceea ce nu stii de mire. Ca Cuvéntul cel impre- und vecinic fara de inceput cu Tatal si cu dumnedeescul Duh, s’a intrupat din tine fara schimbare, gi fara amestecare. Uaatares 8, Inman; Tntéregte-ne pre nol futra tine. trélucind cu credinta v’ati arétat sépte stele neréti- cite, si pre cei ce innotati in luciul ingelaciunei, i-ati in- dreptat catra limanul man- tuirel purtatorilor de chinuri. | u tdrie stand inaintea divanului muncitoriului san- tilor, ca gi de demult Maca- veii, prin ostdgire ati preme- nit mdrirea cea vremelnica, facéadu-vé ostagi af lut Chri- stos. ‘Mirire: t A rétatu-v’afi dupre vred- nicie jertfa rugdciunel pri mit lu{ Christos santilor ti- nerl, gi cu mirézma bine mi- rositdre, cu tarie ati mustrat striciciunea ingelaciunel. qe scum, a masvewie 5 Rogul in Sinai mai ’na- inte a inchipuit nagterea ta prea laudaté Feciéra, caci cu credinta primind focul dum- nedeirei in pantece, nu te-al ars, Irmosul : " ntareste- ne pre noi intru tine Doamue, cela ce prin »lemn ai omorit pécatul, si »frica tao sadegte in inimile »ndéstre, celor ce te laudim pre tine. Gatiomals, glas 4 Prosomia: Degrab no tntimpind... Cc ‘el ce ait trecut cu ve- derea ceste lumesti ca nigte stricdciése, gi au primit da- rurile cele nestricaciése, mu- rind aii rémas fara de stri- caciane. Pentru acésta dupa multi ani au inviat, ingropand téta necredinta vrajmagilor, pre carii cu laude astadi cre- dinciogii laudandu-i, pre Chri- stos sa-1 marim. Mirire, fi acum, a Nisettérd : ubitor de pécate fiind, pre tine te rog ceea ce ai na- scut pre Dumnedeti cel fara de pécate, carele ridicd pé- catele lumei, cinstita; ca s&miluésca sufletul met cel mult pécatos, si sa curdtésca pé- catele mele cele multe, cdci | insutl esti curatire pécatogi- lor gi mAntuire, si sprijinéla credincfosilor. Uruoe-Nasebtires re cel nascut din Tatal cel tara inceput, ceea ce mai pre urma te-a nascut trupeste, védéndu- tespanzurat pre cru- ce Christése, a strigat: Vai | mie prea jubite Iisuse, cum cela ce te prea-maresti ca un Dumnedeti de Angeri, vrénd, te réstignesti acum de éme- nif cel fara de lege; te laud pretine indelung rabdatorule, udit-am Doamne audul %- randuelei tale, si te-am »prea-marit pre tine, unule »lubitoriule de émeni. re céta cea prea santita, cea cinstita cu numérul gep- timei, pre cel gépte cinstiti tiner! 84-1 laudam. } re réul credincfos impé- rat, carele izvodia cele de- sarte ale ingelaciunel, pruncil Efesenilor l-at' arétat nebun. | a nigte junghieri cu to- tul fara prihana, si jertfe cu adevérat ale Domnulvi, san- fil tinerl prin credinti s’at ; arétat. LUNA LU1 AUGUST urind cu trupul, gi ne- grait sculandu-vé mai ’nainte de invierea cea de obste, cu marire v’afi incoronat prun- cilor. u trece cu vederea prea bine-cuvéntat’, pururea pen- tru nof rugandu-te, ca si ne mAantuim detétascarba, Prea- curata Feciéra. Cantares, 4tatoriule de lumina, si facétorul vécurilor Dom- youl, intru lumina porunci- ylor tale povétueste-ne pre »uoj, ci afara de tine pre alt | »Dumnedet nu stim. * of pruncii Efesului mu- rind odinidra pre pamént tara de simtire cu mértea cea de obste, ati iaviat {aragi mal pre sus de fire, arétat incredin- {aod invierea mortilor. “a niste patimitori du- pre lege al Domnulvi, san- tindu-vé lui Damnedei prin marturisirea cea adevérata a credintel, v'atl mantuit inte- leptilor de sarcini si de ba- tai, si ati primit cununa. Mirire: audatilor mucenici cei ce tare afi biruit ingelaclunea idolésc’, si eresurile dogme- | lor celor paganesti, paziti pu~~ 4 } rurea pre cei ce marturisesc invierea mortilor. Si seum, 8 Nisobtérel: rétatu-te-ai desévérgit om fara de amestecare, si Dumnedei desévérsit, in dové firi giinte’un ipostas, din san- ta Maicd nascéndu-te, cel mai pre sus de fiinta. antares 6, Irmes: Intru adénoul pécatelor.. + tilpii cel intocmai cu nu- + mérul intelepciunei celei dumnedeesti, sAntii sépte ti- neri sa se laude; carii ca cu niste petre cu cuvintele ati sfarimat porunca cea fara de Dumnedeit a tiranilor. 4 elegea pronieicelei dum- nedeesti fiind paziy!, pestera ca o ingropare gata ati pri- mit, intru carea preste multi ani, morti si nestricati v’ati arétat, santilor. marine; * arturisitori nestricdciu- nei vati sculat, gonind cre- dinta cea facétére de strici- ciune gi morta, si rugandu-vé lui Dumnedeit pentru cei ce nadéjduesc invierea. res cum s’a bucurat firea cea femeésca, acum a incetat intristarea, iar’ bucuria a in- florit, ci Maria a n&scut bu- our pre Mantuitorul si Dom- nul. IN PATRU PILE af Irmosul : | ntru adéncul gresalelor »fiind incunjurat, chiem adén- | ycul milostivirei tale cel ne- ,urmat; din stricaciune Dum- nnedeule scéte-mé, GONDAQ, gles 4 Prosomia: Gela 2 te-al tndlfat... (ela ce ai minunat pre pamént pre s4ntii téi, mai ’na- inte de infricogata si a doua venirea ta, prin prea marita scularea tinerilor Christdse, descoperind invierea aceea ce va s& fie celor ce nu o cre- deat, le-ai arétat inbracdmin- tele, si trupurile lor nestri- cate. Si pre impératul l-ai in- duplecata striga: Cu adevé- rat este invierea mortilor. erarhul Efesenilor, vé- dénd ére-cand minunata gi inalta invierea tinerilor, s'a spaiméntat cu mintea, sia scris cu degrab prea credinciosu- lui impérat ca si voésca sté- panirea sa,s& vie si si vada invierea lor, si si cundsca pu- terea lui Dumnedeti cea cu- noscut& lui. Deci indat& scu- landu-se marele purtator de biruinta, cu degrab a sévér- sit calea bucurandu-se, al doi- lea Ilie arétandu-se purtat in caruta; deci védénd si minu- nandu-se a strigat: Cu ade- vérat este invierea mortilor. 1C3 Intra aoésts Lund, tn 4 qile, amintires sfntl- Jor gépte tinerl color din Rfes, Maximian, Exa- custodian, famvlig, Martinian, Dicnisle, Ioan st Constantin. SH Ginstose céta cea on numérul de gépte @ mucenieilor, Caron a aritat in lume tnvierea morfflor. In acést& lund in a patra di, Invieti! din morf{ gépte tiner! tmpreund 6 prea-miri, Re edn{! ati fost in vremile lu! De- ohio fmpératul, fi al mal marilor o6- ‘titel, tot! erail de credinta In} Ohristos. $1 ongind Deohie pentra dingif, a porunolt sh aduch inaintea In, g{ mult ‘silindnl pre Aingll ca sh jortfésod dogortilor dumnedel. Dect védéndut pre dingil nesupugl, s'ai dus In alts cotate oa si-gf feck obiocfurile sale, ¢i dup os sh va intéree si des asupra lor hi tériro. Tark acegt! sint! tinerl Indnd aur gi argint pentru hrana lor, at egit din cette si atl fn- frat in pegtera oe si aflé in muntele Ohlon, unde aii petrecut dile multe ragéndn-se lu! Dam- neged, Jari Iamvith oe) mal ténér intra fn o8- tate gi le onmptra lor hrank. lari odiniéré morgénd el, a védut pre Dechie intrand tn oe tate, gi intorcéndu-se in peyterd a spus fra- filor sel. $i aga rugindu-so Int Domneget, ati adormit ou Grecarea, streind gi minunaté ador- mire, Deol Dechie impératul fic8nd oeroare pen- tra dingil, si chfeménd pre p&rintil Jor, fl tm- treba despre dingit, gi spuindul cd si aflS tn muntele scela Ohlon Dech‘o soootind of sint of vil, a trimis de ati pus petre in gara poy tore! avelela; acésta a fost prin Pronia fubito- riolol de ément Dumnedet. Apo! tmpératul De- chie marind, gi mult{ alff impératl dopa dia- sul sch'mbanduse pind la tmptratul Teodosio ool mio, Atunoes scornindu-se un eres cum of nn este inviere, far Impératal ingrijinduse despre acésta gi Dumneget bine voind a des coperi tuturor of este fnvieres mortilor, a des- chis pegtera, gi a inviat pro acegt! gépte ti- nerl din mortf, (de la a cdrora adormire, gi pan’ Is inviere afl fost treout tref-sate-gépte-qaot gi dot de an!). $i gedénd tof{ impreund, piran- aulise of asérh s'aii culoat, Apol a trimis pre Iamvlih tn ootate pentru trebuinfd, ou aur ai on argint, lard ol mergénd spre cstate, a véqut chipul oinstitel cruel pro zid pus, gf si mira fntru sine. $i intrdad in ostate ania pro mulff ou numele loi Christos juréndu-se gi gan: dia intra sine, jictad: AX nu este acesta Efe. sul ? gi sooténd banul cel de argint a inoeput 8 cumpra pfne, Sark ool ce vindeatl atl vestit Antipatalul, cdcl era banul a eslor mal veoh! Smpérat}, qi semnul Inf Dechio pre banul acela, Deol mult flind cercetat, a spus de fratil stl el din pegters. $i s'a dua Episoopul ou Anti- patal le pegters, gi afi afat mal tnta! in gure, pegterel un seoriey de aramé ou doud tablite LUNA LUI AUGUST > t de plumb, pro care era scris% muncires, séntilor. ‘Apol intrénd fn pogterd ait aflat pre sAntt ond, gi aga at mirit pre Dumnedetl, aréta- rea aoestora a fost fn patra ile Angust. $i ‘trimiténd matiingare Ja Constantinopol, o&tra fmpSratul Teodosie, ou bucurie a vonit’ fmp8- Tatul la Efos, gi intrand fn pestera, unde erat sinfil, s'a tochluat lor pAnd la pdmént, gl s8- ruténd gramazil lor, maria pre Jubitorfal de émon! Dumnedot. $f ‘mult tnvetand pre tmps- ratul credinfa Inf Dumnedet, g'ai dat santele Jor sufiete in mAnile Int Damnedett, Ootombre fn doud-deot gi dou’ de dile, ((ari oine va vol sk gtie istorla despre a- cogtl gépte tiner! maf pre larg, 88 cotésod via lor tnfinotal cel mare al ootel, adio& tm vietile sdnfilor din Luna acéata August, in patra dile). Tatra acésth qi, Aduoerea mégtelor Pres-cnvi6- sel Maloe! néstre gi mucen{te! Evdoohie!, Stik: Ce miros esto acesta ; trapul Evdochtel, Bine mirosind ou dararile nevointel. céstS sind muconifd Evdochia era Ro- mani crogtind despre partea résdritulnl, a f- ind robiti de Peral, o duserd la fara lor. Ga- rea fiind infeléptd, ai gtiotA gi invétata din dum- nogedsca Soripturd, invita pre tott robi', gi ou- noseéndn-se de dingil o Yubiatt ¢1 femeilo Parsi- lor, @i a intors pre multe la onnogtinfa dum negedack, Pentru aceea find paritl, a fost bi- tut& on vine de bot, gf bigindao in tomnita ion dow’ lun! fnohist, dupi aoces Sarg! oer: céndu o, qi mArturisind pre Christos Dumneged adevérat, fu bitatt oumplit ou tolage de ro- dif. pam’ "Latt topit carnea de pica jos, gi cel o 0 biteati sh rogise de sfngele el, gi lardal aranotndu-o fa temnita 11 puser’ atrejarl, De acea preste gése lunt scoténdu-o gi fntreban- duo, g{ despiotnd trestif lung’ oft dénea, gi dezbricdnda-o o inféguraré g6lA on trestiile, ai strangéndn-o vértos on sforf, i si inigeatl trestiile in téte mombrile, gi trigéndu-lofa sil aoel cragi gi fari do mili, tot ofte una, gi rampéadu-! oarnea, { da durer{ Yut{ qi grele. Dap& aceea spanzurandu-o, gi inféqurande tot trupul ou gtréngarl, gi tasounde-o on lemne $1 adrobird sole, gf dack o végurk maf mért& gi fara grait, 11 tAlard capul. Intru_solsti gi, sfutul mucenio Tatail, tn mir spanzurat sa sévérgit. Sth: Mori Tatuile, prin cea in mér spén- aurare, Ca 6 onleg! in Edom stretne mere, Inten aoéett di, sintital nou) mucenio ai in- toomal ou apostolif Cosma, carele a marturisit fn Albania la anal o mie gépte-sute-gopte- qi nous, prin engrumare s'a sivergit, Bine tmpodobitd podébi teal arétat mle o Cosma fericite,T Strélueind Iomea fn urm& eu sénglurile, Yar ma} ‘nainte prin ale tale cuvinte, Gu ale lor sénte rugtolunl... Osntaren 7, Irmes: hipul cel de aur in cdm- pul Deira cinstindu-se, noel trel tineri aii defaimat wporunca cea prea fara de »Dumnedei, gi fiind aruncatt nin mijlocul focului, récorin- ydu-se ali cantat: Bine esti cu- »véntat Dumnedeul parinti- nlor nostri. ‘Yase curate gi alese ale lu! Christos s’aii arétat tineril, ' prin carii dogma eresului din bisericd sa izgonegte, si drép- ta credintastréluceste, ca va fi inviere a tot sufletul gitrupul, dupre cum s’a facut. Ca unil ce cu adevérat mal ‘nainte de morte ati fost j tart intro patimirea voastra, ' santilor tineri, si dupa mu- rire v'atl arétat vietuind farasi, imputernicindu-vé cu dum- nedcésca marire cu bund cre- dinta, intru sine-vé incredin- fand adeverinta invierel. ante: Sufletelor impreuni gi tru- purilor cestor simtitére va fi i inviere. Cacl precum nu are fire sufletul a egi in lume fara de trup, aga nici trupurile tara suflet,diceati prea udatilor; sufletul sai s4 va prea-mari, sai 84 va rugina. marire, de la Dumnedet s'att ee a eee ee ea | IN PATRU PILE 58 —~ i coum, a Nisodtérel ; NTascénd pre Dumnedeti M§ntuitoriul tuturor Marie, te-al facut indreptare celor necredinciosi, sprijinire celor rétaciti, nadejde celor dezn&- déjduiti, si ajutoriul celora ce canta: Bine este cuvéntat ro- dul pantecelui téu. Oantares 8. Irmes : Pre ool co in cuptoriul... Adécina amariciunel a in- selaciunei si a eresului necredinciosilor, ceea cea ré- sdrit cumplic taind acum dum- nedeestii tineri, plini sint de rédele credintel, caril fiind in viata sail ingropat cu credinta si att inviat. Santi sépte tineri si pur- tatorii de chinuri, incepétoril Efesenilor, dumnedeeste s’ait arétat intarire bisericei lut Christos si a impératiel, pre carii cu credinta ii prea in- naltém intru toti vecif. ar! p&timitori ivindu-se tineril pre pamént, gi arétan- du-se fntocmai cu numérul stelelor, facénd calatoria cea neratacita a bunei credinte, strigai: Pre tine te prea in- naltam Christése in veci. Dineoureusans peter umina gi invierea vie- fel, tinerii in pegtera cu prea fzm >-.—_—_— Y daruit, gi inviind cel mai ’na- inte mort, ca niste vil aii stri- gat: Mantueste Dumnedeule pre cel ce cu credinta te la- uda, 1 Noy perit nimenea Curata | Feciéra Maica lui Dumnedet, din cei ce aveat spre tine na- dejdea bunei credinte, fara numai cei ce din zavistie s’at lepadat, ca sa nu se inchine vedere! chipului téu. vobtbrel : 84 Windim bine si oovéntin.. re Dumnedet carele s'a »pogorit in cuptorul cel cu foc la tineril evreegtl, si va- »paea intru récoréla 0 a pre- »facut, ca pre Domnul lau- »dati-l lucrurile, gi il prea in- pnaltati intru toti vecil. Geen oe pre Luminitoral... ¢ oméra tainelor, gi desco- perirea minunilor celor dumnedeesti s’a arétat acum fnvierea santilor; pentru cd cel ce de demult cu mértea cea firéscd trupeste aii murit, fara stricaclune acum aii in- viat inbracati, ca gi cum nu ar fi murit. C Amara cunostintel sitare ingradire credintel, s'a arétat pestera santilor prunci, ves- ¢ tind mai ’nainte invierea tu- | turor ce va sa fie, inviind nu B4 LUNA LUI AUGUST —-—~> v pe Lazar cel de patru dile, ci pre cei morti din veci. “a si un numér cinstit . cu adevérat s’aii arétat tine- rii ochi bisericei, gi cu cre- dinté lu’ Christos mai cu fn- naltime strélucind de cat pé- tra lui Zorobabel, duhovni- ceste s% laudém duhurile cele dumnedeesti. Mirire: | He upre lege patimind v'ati incununat cu cununa muce- niei, sépte tineri, gi stilpii in- telepciunel celel dumnedeesti, si ridicare dogmelor ortodo- - xiel wai arétat, ca nigte a- paratori ai bisericel, si ruga- tori ai celor ce vé lauda. $i scum, a NAsodtérel: Cy ceea ce ti-al pazit tru- pul si sufletul ‘neintinat lui Dumnedet, a iubit,impératul Christos frumsetea ta Marie prea laudata, gi te-a arétat Maicd intruparef sale, dan- du-mi pururea mantuire. samuel re tine ceea ce pre lu- pminatorul Dumnedet, cel ce a résarit mal ’nainte de sére, yearele trupegte la nol a ve- nuit, din cépsele cele fecio- »resti negrait l-ai intrupat, »bine-cuvéntata Prea-curataé nde Dumnedet Nascétére te »marim. ‘-_- dHoF RXAPOSTILARIS Vor sépte tinerl gi muce- nici, inaintea divanulu{ mun- citorului pre Christos cu in- draznéla l-atl predicat, Dum- nedeti Mantuitor gi Ziditor al tuturor, pentru ca voi cu pro- nie dumnedeéscd, intru ani mult dupre fire murind in pestera, mai pre sus de fire laragi ca din somn afi inviat, astupand gurile tuturor ere- ticilor. ulamvlih sa l4udam pre Ién, pre Martin gi pre An- tonin, pre Maximilian gi pre Dionisie, impreunad cu mari- tul Exacustodian, cu cantari sa-1 laudadm luminat, serband luminata amintirea lor, cacu rugaciunele acestora, si cu so- lirile Nascétérel de Dumne- det, s4 aflam dela Christos Mantuitoriul, dezlegare gre- galelor. $i coca-lalt& servire a Ortrinel dupre randaéld gi Apolisal. iW CINCI PILE cd Bia. 2 ” laa o -ovomia: Datal coma color... enifi si ne suim in- preun& cu Iisus cel ce sd sue in muntele cel sant, si acolo sa au- dim glasul Dumnedeului celui vii, al Tatalul celul prea fara de inceput, carele prin nor luminos a marturisit in- tru dumnedeescul Duh, ade- verinta fiintei Fitulul cea pu- rurea vecinica, gi la minte lu- minandu-ne, intru lumind s& vedem lumina. eniti mai’nainte sa dan- tuim, si si ne curatim pre noi ingine, gi cu credin{a sa ne gatim spre dumnedeéscd suirea,adumnedeegtei petre- ceri celei prea inalte, ca sa ne aratam singuri védétori marirei lui, si sa dobandim marirea, carea s’ainvrednicita o vedea cu tain’ cel mal alesi_dintre apostoli in mun- tele Taborului. *eniti acum s4 ne schim- bam cu mai bund schimbare, si pre noi bine sa ne gatim spre diua de mane. Si ne suim in muntele lui Dumnedei cel sant, si vedem miarirea lui Christos cea neschimbata stré- lucind luminos mai mult de cat sdérele; si cu lumina cea intreita luminandu-ne, si ma- rim intru dénsa plecdciunea lui. Alte Stihirl ale mnaaniontn!. elas 4. Prosomia : Ca pre un vitéz... PB ogindu-te cusangele tru- pulul téu, te-al imbracat in porfira dumnedeesculul dar marite, si corénd impartasitd nestricdclunel pre capul téi fai pus, si biruinta crucel in drépta purtand, ca un scep- tru mucenice prea intelepte, fmpreuna cu Christos impé- rategtl, tot-déuna veselindu-te. © stag nebiruit te-al cuno- scut Evsignie, cd cu arma cru- cel intr’armandv-te, ai egit la lupta vrajmagului luptator, gi l-al surpat pre el, ogtindu-te prea luminat, si cununa bi- ruintel al luat de la singur indreptatorulgiStépanul spre nevointe, gi cel ce impérate- gte pururea. LUNA LUI AUGUST “un cinstite patimile tale, patima cea cinstiti al inchi- puit, marite patimitorule Ev- siguie, gi purtator de biruint& facéndu-te, locuesti in Mitro- polia cea de sus, cu tofi pur- tatoril de chinuri bucuran- du-te, gi indumnedeindu-te cu dumnedeésca impartasire ; pentru acésta sévérsim cins- tita si santa serbarea ta. ma fnainta sarhiral. ola 5. ‘VW eniti si ne suim in mun- tele Domnului gi in casa Dum- nedeulul nostru; sisd vedem méarirea schimbarei luila fata, marire ca a unuia nascut din Tatal. Intru lumina s4 luam lumina; gi inaltati facéndu-ne cu Duhul, sé laudim treimea cea intocmal in fiin{% in vect. yr: De este Vineri seara, saii Simbita seara, $1 acum, Dogmation glasulnl LA STIHOAVNA. Prosemia : Cu strélucirea bunatati- lor, luminandu-ne s& ne suim, in santul munte, si vedem dumnedeésca schimbare la ta- ta a Domnului. Stih: Ale tale sunt cerfurile gf al tif eate paméntal. emnul dumnedeirel, cel cu dumnedeésca cuviinta, l-a arétat maf ’nainte de cruce ucenicilor, ca un sore strélu- cind Christos, in munte as- tagT | ' L, _ t Stih Tavorul gi Ermonul tntru numele tdi se _ vor buoura. ~ irea cea din Adam, vrénd Christos si o schimbe, s4 sue acum, in muntele Tavorului, ca sa descopere ucenicilorit dumnedeirea sa. ‘-ela ce in muntele Ta- vorulul, te-ai schimbat la fata intru marire Christ6ése Dum- nedeule, gi al arétat ucenici- lor téi marirea dumnedeirei tale, luminéza-ne gi pre noi cu lumina cunogtintel tale, gi ne indreptézd in cdrarea poruncilor tale, ca un bun gi de émeni iubitor. vbirel, glas 4, ~~ *~chimbarea la fata a lui Christos mai ’painte si o in- timpinam, luminat serband cele mai ’nainte de serbare credinciogif, gi s strigam: Sosit-a diua dumnedeestei ve- selif; sa sue in muntele Ta- vorului Stépanul, frumsetea dumnedeiref sale sé o strélu- césca. ‘L® Damneded este Domnnl, “74a! inainte Dupd intdla Stibologie, Catismals, glas < Prosomia arétatu-te-al astadl... ‘erbare prea lumindsa a StépAnului a venit, veniti toti IN CINOI PILE —pl 87 mai ’nainte curatindu-ne, sa ne suim cu mintea in mun- tele Tavorulul, si vedem pre Christos. datize 1. aceeas’ SpAlmantatu-s'a Iosif... iua inainte serbarel ma- rite si infricogatel schimba- rei la fata a lu Christos, as- tadi credinciogii luminat sé- vérgindu-o, cu un glas sa stri- gim: Schimba Mantuitoriule amestecarea fire{ ndstre, cu dumnedeesc trupul tét lumi- nandu-o pre ea, gi-i da mos- tenirea cea dintai a nestrica- ciunei ca un milosard; ca toti si te marim pre tine unul Dumnedeul nostru. ‘Mirire, $icacum, far acésta: CANOANELF. Al inai efint ane Des va fntdmpla inainte serbarea Dumi- nec, Tri-odntarea o oéntim la Dupé-cioare. tw acnostih ta Grecl esta dante Alfa Cantarea 1, gias 4, Lrmos: ‘Po co:niae- voit gora mea, gi se va umplea de Duhul, »§i Cuvént voit respunde i im- npératesei Maicei, gi mé voit ,ardta luminat serband; gi voit ,eanta minunele ef bucuran- ndu-mé, i tréluceste de jos lumina1 | iH & cerjule mai mult de cat sd- rele, gi tu o paméntule asculta, gcaturile luli Domcedei celui vil, cdci Tatal va marturisi Fitt pre cel ce se schimba la fata in muntele Tavorulul. C mvédut, dar Dumnedett ascuns, Christos in T'avor se sue, raza dumnedeirei cea mai presus de cat sérele descope- | rind prin strélucirile marirel. u bund socotéla acum inainte merge Christos s4 se arate lul Moisi, si marirea sa cea negraitd sa-si ivéscd in muntele Tavor, fata catre fata, cu vorba fara mijlocire, bu- curandu-ne astadi si serbam. TRIOANTARE, OAntares 1, glas acalag, irmos: CAnta-voii tie Démne... As di mai ’nainte de serbarea Schimbarei la fata a lut Christos Mantuito- | rulul nostru, sévérgindu-o cre- dinciogii si strigam cu can- tari. A jungénd la intrarea san- tei Schimbarei la fata a lui Christos, si noi s4 ne strélu- cim cu dumnedeesti schimba- ri acésta cuprindéndu-o. M unte prea inalt avénd nol inima curatita de patimi, si vedem schimbarea la fati a lui Christos, care luminéza = mintea nostra. 7 Oo. Se eee LUNA LUI AUGUST A Treime!: Treimet intra despartirea fetelor, unimel firef celei dum- nedeesti, toi si ne inchinam, Tatalui celui fara inceput, Fi- iului gi Duhului sant. A Nascdtérel: Pre Feciéra cea fara pri- hana, din care a egit cu trup fara schimbare Christos Dum- nedeul nostru, s& o laudim toti credinciogil ca pre o Mal- ca a luf Dumnedei. Alt CANON al s&ntuln!. Al clrufa acrostih 1a Gree! este aoesta : Gn dreptate este a mari pre minunatal Ev- signis. Compuneres Inf Iosif, Odntares 1, glas 8, Irmos: 84 cantim Domnulul... Cu prea mirite cetele an- geresti impreuna fiind prea mirite, pre cel ce maresc ne- incetat amintirea ta, mantu- egte-I. Casa Mangiitorulu! san- titd mintea ta purtatoriule de chinuri s’a aratat; pentra a- césta cu credinta te cinstim. O morarea cea purtatére de viata, a celui ce a patimit cu trupul, al inchipuit in tru- | pul téi prea fericite, si vie- fel celel adevérate te-al in- vrednicit. ‘Mirire: P uterea celor prea fara de lege, intarindu-te cu Du-hul 0 ai surpat, gi legile Dom- nulu! prea marite mucenice le-ai tinut. $1 aoum, a Naso’térel: Dezlegatu-s’a blestemul gi a incetat intristarea prin nag- terea ta, prea bine-cuvéntata Feciéra, veselia credinciosi- lor, ceea ce egt{ cu totul fara prihana. CAntarea 3, Irmos : Jr al t&i cAntarett Nas- cétérede Dumnedeti, ceea ce egti izvor vit gi Indestu- plat, caril s'aii impreunat céta »duhovnicésca intaregte-1; gi »intru dumnedeésca marirea ta, cununilor marirei invred- nliceste-i. Celce stépanesti tétd fap- tura, te-ai védut luand chip de rob, intru carele stréluci- rea dumnedeirel cea ne apro- piaté ucenicilor o ai aratat, precum a putut incdpea sa vada. n munte merge sa lumi- nede gi s4 intunece cu lumina sa pre luceafarul cel ce stré- luceste de sus, sérele mariref Christos; cu ale caruia raze luminati fiind, mai ‘nainte si } serbam astadi. Cast plinésca gaiurile vie- tel vecinice inainte a statut | Christos, aratand prietenilor lucrurile, care bine a voit a IN GINOL PILE 59 le cundste intru sine insusi, adica marirea parintéscd cea strélucitére. AN Glenn Temas: ‘To ogt{ intdrirea... S tatut-ai inaintea divanu- lui mucenice infelepte, mar- turisind pre Dumnedet im- pératul cel ce a luat trup, si a zidit din now pre émeni. ertfa fara prihana, de tot ardéndu-te cu cdrbuni mu- cenicesti, te-af adus cdrbune- lui celui din Feciéra. marie ua apele Duhulut find u apele Duhului fiin umplut mérite, ai uscat curge- rile cele turbure ale multime! dumnedeilor. 3 avum, » mascovere ot dorul mei il migc spre tine curata Stépana, de pof- tele trupesti de grab mé man- tueste, Irmosai: T vegti intarirea celor ce »alérga la tine Démne, tu esti ylumina celor intunecatl, si pre tine te laud duhul mei. UUNDAGUL mucenieuinl, gias, 3. Prosomia: Ca nigte pargd a firel... Ca pre un marturisitor al bunel credinte, si adevérat de Dumnedet ganditor, biserica cinstegte, marind dumnedees- tile chinuri astadi, ale intelep- tului Evsignie, neincetat stri-LONA LUIZAUGUST gand: Pentru rugaciunile lui, pazeste pre robil tél mult mi- lostive. ans eata credinciogilor im- preuna se bucura, cinstind a- mintirea lui Evsignie; Impé- rati, Patriarhi si Domni, stre- ini, slugi, straci, si cei intr’o tara locuitori, la minunile mucenicului alergati; ca si- criul luf isvoréste dar de mi- nuni, si popdrele iat cu cre- dintd, si lauda pre Dumnedett luminat, strigand: Pazeste pre robii tél mult milostive, Catismale. glas 5. Prosomia: Cuvéntul cel impreunt.... ‘naintea celor tara de lege ai marturisit pre Stépanul tuturor Dumnedet si Dom- nul, nep&rtinindu-ti trupului, batandu-te forte ostagule al lui Christos, gi impreuna vor- bitoriule cu ostile ceregtt, gi marire celei adevérate mog- tenitorfule; pentru acésta ro- ga-te si ne mantuéscd pre nol. Marire, $1 scum, a fnaintea serbirel glas 4. Prosopis: Ardtatute-al astigl.. Sorele marirei s’a aratat si s’a apropiat celor dintru intunerec, aratand in muntele Tavorului razele dumnedei- rei; a céruia venirea cea pur- tatére de lumina s4 o cins- tim. Ffintarae Mela ce sade in mirire, pre scaunul dumnedeirel, pre »nor ugor, a venit Tisus cel »mal presus de dumnedeire, »prin palma curata, gi-a man- ptuit pre cel ce striga: Marire »Christése puterei tale. éta cerésca impreuna cu cel paméntesti se bucura, gi inainte serbéza strélucirea da- tatoriului de viat’, carea fara turburare o a aratat, schim- bandu-si chipul omenirei in Tavor, precum bine a voit. rin venirea cea dumne- deésci gi omenéscé cu é6me- nil al petrecut, gi cu multi- mea minunilor lumea in tai- na o ai luminat, gi cu marirea cea strélucitére a dumnede- irel af strélucit in Tavor cu lumina neapropiata. sus fiul lui Navi a oprit sorele ére cand, mai ’nainte inchipuind diua dumnedeeg- tel patimi; iara tu insuti Man- tuitoriule, mai ’nainte de cins- titaé crucea ta, al intunecat razele sérelui cu raza dum- nedeestel fete tale. Aut Gano, Lrmos: Angitam Dumne... T ormitarea leneilepadand mucenice Evsignie, cu prive- ghere spre chinuire, prin cre- dint’ neindoita ai indrasnit.BALA, IN CINCI PILE Yntrau Domnul Mantuito- riul téi bucurandu-te, muce- nice vrednicule de minune, muncile trupesti ca o hrand dulce tu le-ai socotit. pfeleptia cea inalta a ce- lui ce se térala pentru réu- tatea, o ai surpat purtatoriule de chinuri, cu dumnedeesti obicinuinte smerindu-te. Bact “ stag nebiruit te-af ara- tat in résbée luptandu-te; si viind la mucenicie, pre vraj- magii cei fara de trupuri 1-ai plerdut. soum. a Nasettir-t: “ye Cuvéntul af nascut cel intocma puternic, gi pre un scaun gedétor impreund cu Tatal si cu Dahul; pre ca- rele réga-] 84 mé mantuésca Prea santa curaté, pururea Feciéra. OAntarea 5, Jrmos: <. paimantatu-s’att_ toate de % dumnedeéscd miarirea ta; yod tu Fecidra neispitita de ,hunta, ai avut in pantece pre »Dumnedet cel preste téte, »§i ai nascut fiit pre cel fara ,de ani; tuturor celor ce te »laud& pre tine pace daruin- »du-le. * omoului cu credinta si-1 urmam bucurandu-ne; ca iata sa sue la munte, pre ucenicii Ht AC - a cei mai alesi impreund cu sine ducéndu-{; inaintea carora cu frumseti neapropiata strélu- cind mai mult de cat sérele, sa arétat marirea sa. 34 se lumineze astadi ce- riul mai luminos, cd {ata sa sue in munte Christos, de unde va sa strélucéscd cu lumina nemésurata, razele sérelui in- tunecandu-lecu marirea Dum- nedeirei, ca un datator de lu- mina. + rétat-a Christos uceni- cilor taina in Tavor, strélu- cind cu fatamai mult de cat raza, si la imbracdmintea hai- nelor sale alb fiind lumimi- nat ca z&pada, cel ce siim- brac& precum dice Psalmistul, culuminaca cuohaina. Alt Ganon, Irmos: Manootad strig... kL prépelipindu-telanga Sté- panul prea infelepte, te-ai departat pre tine insuti de vi- clesug, Evsignie. “dolilor celor morti cin- ste n’ai adus, de Dumnedeti fericite, pre Domnul Dumne- deul cel vii in ceriuri stiin- du-l. Mirire: F e lemn fiind inaltat mu- cenice vitézule intelepte, ai inchipuit prin credinté patima celui fara patima.id LUNA LUI AUGUST $1 aonm, a NisoBtorel : Cuvéntul in pantecele t8i s’a intrupat Curatd, de pati- mile cele necuvéntatére ale trupului lumea mAntuind. Antares 6, Irmos; ugetatorilor de Dumne- lei, sévérsind acésta ser- »bare dumnedeésca, si cu to- »tul cinstita a Maicei lui Dum- phedew, veniti si plesnim cu »manile, marind pre Christos, »ceel ces’a nascut dintru dénsa. ( mara miarirei bucuriei ce va sa fie, gitind Christos ucenicilor, sa sue in munte, de la viata cea rivnitére de cele de jos, la viata cea mai inalta ridicandu-i pre dinsii. * palmantand Christos mintile ucenicilor, cerésca ra- zi pe pimént a strélucit, pu- ind inainte ca pre nist slugi pre cei mai mari ai legel gsi ai protetilor; prin carii s4 mar- turiseste a fi Dumnedet mor- tilor gi viilor. i erge Christos acum sa se arate faclie in loc intune- cat, cu razele dumnedeestei stréluciri. Catra a caruia stré- lucire sA mergem, intru raza fetei lui, bucurandu-ne. Alt Ganon, Irmos: Rugiclanea mea voitt versa... C unostinté adevérat in i- nima puind cu chipurl prea cinstite, nu necunoscénd gan- durile vrajmasului mucenice, | in priveliste ai alergat, si ai | pierdut cu ajutoriul crucei és- tea lui. © lujitorii dracilor cunos- céndu-te pre tine c& esti slu- jitor Treimei, la munci gi la | temnite, si la morte nedrépta te-ati dat mucenice Evsignie ; dar s’a biruit de a ta nebi- ruité improtivire, prea tericite. zvorele sangiurilor tale mucenice, ati uscat izvorele fara-de-legei cele turburl, si riurile nedumnedeirei cele in- selatére, si curgerile cele vi- clene, si noian de tamaduiri ne- imputinat credinciosilor s’ait arétat. 81 scum, 9 Nisodtére!: wea ce ai uscat sadu- rile réutatei cu résarirea Cu- véntulul cea dintru tine, Mai- c& Curatd, tae din radécin& gandurile sufletului met cele viclene, gi sidegte odraslele bunatatilor cele frumése, Fe- ciéra. Irmosal : EXugaciunea mea voit vér- »Sa cétra Domaul, si lui voit »Spune scarbele mele, ca s’a pumplut sufletul met de réu- nt8tl, gi viata mea s’a apropiat »deiad, sica Jona mérog: Dum- aes !IN GING! PILE 63 yte-mé, OONDAO, glas 4. Prosomia: Arvtatu-te-al astiq!.. *ntru dumnedeésca schim- _ barea la fafa, astadi téta fi- rea omenésca stréluceste dum- nedeeste, intru veselie stri- gand: Schimbi-se la fata Chri- stos, mantuind pre toti. ntrudumnedeésc& schim- barea la fat’, chipul nostru cel de demult prin ticalogie stricat, astdi Ziditorul a scos din stricaciune pre Adam stré- mogul din ascundétorile ia- dului, si a indumnedeit_min- tea ndéstra; si petrece Dum- nedeti impreund si om. Pre fie-carea fire impreunate pur- tandu-le, neschimbate si ne- despartite. Drept aceea acum la Tavor negrait a strélucit, si din tot trupul adaruitrazele dumnedeirei sale, luminand pre cei ce striga : Schimba-se la faté Christos, mantuind pre tofi. Intra acésti Lund, in 5 tnainte serbarea 8 sGntel Sohimbirel Ia fata a Domnulat, gi a- mintirea edntola! muoonic Evaignie. Stith: Pre Kveignte pre prietenal Inf Obris- tos L-n tilat, Garele pint la there, Christos tml este prie- ton a strigat. Intru a olnoea qi on adevérat, Capul Iu! Evsignie on pulbere s'a amestocat. sata a fost on neamnl Antiohén, ostag I pe vremes lu! Constantin ce gic Chlora, tatél sAntulu! gi marelut Constantin, gi "fel purté slajba pani tn dilele Parsva- je tulul {nlian, flind de o suté qece ant. é le »nedeule, din stricdciune scé- | ani, a stitut de fatt tnaintea Inf Tulian 1a oer. cetare, gi mustranda] pentru clot g’a odloat credinfa cea pirintésod, gi a ‘adus cinstea Inf Dumneget la idoll, gi aduodndnl aminte de bu- natitile marelaf Constantin, gi cum of prin dumneqeseek sritare s'a adus spre credinta in Christos, gi el Ja cellalt! #& pArn tofelept, si prin indelungate vrem! gi inorort gi istoril stint gi slnjit. ard Iulian b&tandu-g! joo de dinsul, poranci de i s’s tilat capnl, gi aga plini mucenia fn Christos, Intru aoéstd qi, rAnfil dol muceniel Gatidie ai Cantidad, nuoigl ou petre s'at sévérgit. Stith: Munfl inalfl de petre, dol frat! at a- gat, Prin cari! munff, le tine Cuvinte s'ait indltat. Intra acésti qi, santa Nona, mafoa sdntolal Grigorie Cavéntitorial de Dumneget, on pace s'a sbvérgit. Stih: Bunul fii al None! oelef bune, dups ce ea & murit, Bane onvinte spre ingropare La hirazit, Intra acéstt qi, sfintnl macento Soley egipténal inprogcat de stigof{ s's stvérgit. © Do vol silabisl dirst o Solev, eu edevirat, Vel infelege sigéta organul prin carale s5- vérgire al lat, Intra acéstt qi, sAntul Favie, episcopal Romel de sabio s'a s8vérgit, Stih: A Ini Christos jerfltor, mort zace Favie, Flind adus jertf4 noud In! Christos prin sable, Gu ale lor sénte rngiclunl, Démne miluegte- ne, gi ne mAntuegte pre nof, Amin, Odntares 7, Irmos: ‘ai slujit tapturel cuge- t&torit de Dumnedei, fara »bumal Facétorulul, ci ingro- »zirea focului barbateste cal- »candu-o0,8a bucurati cantand: »Prea laudate Domnul parin- »ftilor'si Dumaedeule, bine esti youventat, Lut Christos celu! ce a suit la fndltimea cea prea in- nalta, sufletésca alegere a u- cenicilor séi, urmand sa ve- dem vedere minunata, si mi- Ge, ured slajba ou vital great ‘its oa nundndu-ne, cu dingil sa stri- gam: Dumnedeule bine esti cuvéntat. ¥ irea omenésca cea inti- nata curdtindu-o cu apa gicu foc, in trupul tét strélucirea acestia o ai arétat Mantuito- riule, cu fata tastrélucind mai mult de cat sérele, spre chi- pul marirei ce va sa fie. 4 nesuim in santul mun- te impreuna cu Christos, cel ce a suit pre fiil lui Zevedew, gi pre Petru cel mai ales, pre caril i-a ales marturil mari- rei sale, cel ce striga: Dum- nedeule bine esti cuvéntat. : Alt Canor Tineril evreogtt... ( wu sangele tét cel-vér- sat pentru dragostea Iuf Chri- stos celui ce s’aintrupat, mu- cenice luminandu-ti sufletul, la dinsul te-ai mutat, strigand bucurandu-te: Dumnedeule bine esti cuvéntat. rdénd cu dorul Man- tuitoriului, ai scapat de pra- pastia nedumnedeirei, siiarna cea cumplitaé a muncilor ai rabdat, strigand Evsignie: Dumnedeule bine esti cuvén- tat. | ned picind picaturile dumnedeescului téi sange pré marite, ai statut inaintea Sté- LUNA LUI AUGUST panulul Christos, cintand: ; Dumnedeule bine egti cuvén- | tat. sn | ~ asd mogtenesti viata cea vecinicd a dumnedeestei im- pératii, marirea vietel celei trecétére o af urit, strigand Evsignie: Dumncdeule bine egti cuvéntat. r pi aeup ‘Stére! | runc not af nascut, pre carele Tatal I-a ndscut mai ’nainte de veci,de Dumnedett Nasc&tére Curata, caruiacan- tam : Bine esticuvéntat Dém- ne Dumnedeule in vect. | re tineril cel bine credin- ciogi in cuptor, nagterea »Nascétérei de Dumnedeti i-a »mAantuit, atuncea fiind inchi- »puita, iaré acum lucrata; pre | »t6ta lumea ridicd sa-ti cante tie: Pre Domnul lucrurile plaudati-l, gi-] prea inaltatl in- »tru toti vecil. ine nu se va mira Cu- vinte a-tot impérate, de mare podoaba mirirei tale, carea schimbandu-te la fata o ai a- rétat prietenilor téi, cu dum- nedeesti stréluciri luminan- du-i pre dinsii; cu carif im- preuna luminéza-neculumina ta si pre noi, cel ce maf ’na- inte serbim cu credinta, gi pre tine te laudam.*—~-— ' naltimea ceregtei petre- cerl, si dumnedeésca strélu- cirea miarirei tale celef veci- nice, daruegte robilor téi, ce- lor ce inainte serbéz’ acum luminata serbarea schimbarei fetei tale, intru carea lumina strélucind, luminezi pre cei ce te lauda pre tine Christése datatoriule de viata. ™ atator de lumina, si lu- mina fiind neapropiata si pu- rurea vecinica, cela ce esti fara inceput, carele te imbract cu lumina ca cu o haina, lu- mina in lume ai strélucit cu | trupul umbland, gi lumina in | munte ailuminat, arétand chi- | pul marirei parintegti. | TRI-CANTARE Pro impératul Christos... Zina acésta de acum a luminatei schimbari la fataa Domanulul, Inmei_ strélucind, porunceste sa strige: Tote lu- crurile laudati gi-l prea inal- tati pre Christos intru toti vecil. eniti credincfogilor sa mergem cu gandul la santul munte, si vedem schimbarea la tata a lui Christos cea prea luminati, c4 luminéza pre toti cel ce-] maresc pre el in veci. stidi s4 facem intimpi- 7 nare schimbarei la fati a lui IN CINGL PILE 65 > — Christos cu inima curata gi sa-1 strigam Jui: Téte lucru- tile laudatt, gi-l prea inaltat! pre el in veci. j A Treimel ‘n trei fete o dumnedeire si o m&rim. Pre Tatal si pre Filul, si pre Duhul cel prea sant impreuna, téte lucrurile laudat}, si-] prea inaltati intru toti vecil. i A Misostbrel: | Onminuneinfricogata!Cum esti Maicd rémaind Feciéra, dumnedeésca fifc’, pre Dum- nedewi Stépanul ceriului gi al paméntului nascénd; pre ca- rele tote lucrurile il lauda, gi-1 prea inalta intru toti vecil. Ait Canon, itdios ; Gel ce s’ati fiout cu daral... . u pavaza bunel credinte prea fericite, de téte partile fiind ocolit, pre ce¥ fara de lege 1-ai biruit cu darul, can- tand neincetand: Bine-cuvén- tati téte lucrurile Domnului pre Domnul. and te-ai necajit tu, cd- tra Dumnedeti facttoriul de bine ai strigat, si te-a audit si din cele rele te-a mantuit, pretinecel ce al strigat: Bine cuyéatati téte lucrurile Dom- nului pre Domnul. eaducénd cinste preane- cuvéntatére dumnedeilor ce- .—~- 42 lor fara de suflet mucenice, | jertfa curaté lui Damnedet te-al adus, cantand neincetat: Bine-cuvéntati téte lucrurile Domnoului pre Domnul. _ Bine-onvéatimn pre Patil.. asa dobandesti viata gi marirea ce va sa fie prea in- telepte, te-ai omorit lumei, gi ai murit Evsignie, strigand: Bine-cuvéntatl téte lucrurile Domaulut pre Domoul. 81 neum. © Nisodtéral : Milostiva Feciéra ceea ce ai nascut pre Dumneded cel prea milostiv, dumnedeestei milostiviri invredniceste pre tofi cei ce canta: Bine-cuvén- tati tote lucrurile Domaului pre Domnul. Irmosal: ‘8% ldudim bine 6% caventam... C etce s’ait ficut cu darul »téi biruitor! tiranulul si va- ppael, tinerif cel ce aii pazit »forte poruncile tale, aii stri- »gat: Bine-cuvéntati téte lu- ,crurile Domnului pre Dom- 1} nul. Céntares 9, Irmos : ot neamul paméntesc s% yluminat, si si serbeze firea »mintilor celor fara de trup, ~cinstind santita serbare a »Maicel lui Dumnedet, gi s4 »Strige: Bucura-te prea feri- y ncita, Nascétére de Dumne- _ salteze cu Duhul fiind | > #- »deu, Curata pururea Fecidra. LUNA LUI AUGUST ucurd-se ceriul, mai ’na- inte simtind pre soarele cel neapus, résarind acum din pa- mént in muntele Tavorulul, vrénd sa acopere cu dumne- deésca miarire razele sérelul. , Si p&iméntul dantueste lumi- nat, cu cerésca raza gi cu lu- mina strélucind, si lumina fa- céndu-se. audand Davidataschim- | bare la faté mai ’nainte o a réspuns, dicénd: Cine sa va aseména tie Domnulul intru fii lui Dumnedeti? Ca tu prea- mirit fiind intru sfaturile san- tilor, mare te-a¥ arétat celor d@imprejurul te, intricogat in- tru marirea dumnedeesculul chip. | O Cuvinte al lus Dumne- det, intelepciunea si puterea” si chipul Tatalui ! O Dumne- deule cel cunoscut de cei cre- dinciosi, si omule cel insti- intat tuturor! Invrednicegte- ne s& sévérsim luminata ser- barea Schimbarei la fata, si intru lumina faptelor bune sa | strélucim. | TRI-CANTARKA. Pro tine do Dumnoget... > évérgind cu laude acésta di inainte-mergétére, a prea mAaritei gi prea strélucitel ; eei i Schimbarei tale Ja fata, Dém- i mucenicilor, Evsignie, ca ne, pre tine te marim. “a bunaschimbareschim- bandu-ne prin Schimbarea la ' fata a lut Christos, s& ne a- : flam nofluminaf{Jafapte bune, acésta marindu-o. Usile cele din’ainte ale maritel Schimbarei la fata a Domaului védéndu-le, sa ne luminam gandurile néstre, du- hovniceste, acésta marindu-o. 4 sreme.: re tine fiinta cea a-tot- puternica, in Treime gi in U- ' nime, pre Tatal, gi pre Fitul, ; si pre Dohul sant, cu can- tari te marim. F re tine pururea Fecid- ra, cea mai inalta de cat ta- berile cele de sus gi de ct téta -féptura, ceea ce singurd esti Curata, cu cdotari te marim. Tnfricogatu-s'al tot angul... 4 taria Ini Christos mu- cenice al omorit acum pre yrajmagul cel slab, ce sa inalta gi si intdrita in zadar cu adevérat, gi la tere de sabie capul ’ti-af plecat, si af santit tot paméntul cu cur- gerea sangelul téu. “a o podoaba a tuturor patimitorilor, ca o frumseta IN GINCI PILE un stilp neclatit al bisericel, ca o ingradire prea arétata a celor bine credinciogi, ca o dumnedeésca strélucire a ce- lor ce alérga la tine, ca o stea prea lumindsa te-al fe- ricit. i 4 zvorésc aburile sudori- ! lor tale mir cu foun miros Evsignie, gi inimile noastre celor ce te cinstim pre tine, le umple de mirézmA, gi ne- curafia patimilor gi a primej- diilor si a necazurilor 0 go- negte; prea vitézule purtato- riule de chinurt al luf Chri- stos. Marire : Tisuse sérele mirirel, cel ce al arétat astadi amintirea purtatoriulul tei de chinuri, pentru rugaciunile lui, lumi- néz, rogu-mé, sufletul meti cel intunecat cu ingelaciunea gér- pelui, ca si te maresc ca pre Dumnedeul cel adevérat, si de émeni fubitor. a azn, 8 sasedtirel: (Luminéz4 rogu-mé ceea ce egtl uga luminel, ochil i- ; nimei mele cei intunecati cu intunecarile pécatulul, si-1 a- rata primitori de Dumnede- estile raze; ca si te cinstesc cu glasuri angeresti, ceea ce esti cu totul fara prihana. nfricogatu-s’a tot audul ~ 1~- — — =88 LUNA LUI AUGUST _ de nespusa lui Dumnedeti npogorire, céci cel prea in- »nalt de voe s’a pogorit pana : y§i la trup, din pantece fe- »cloresc facéndu-se om. Pen- »tta aceea pre Prea-curata »Nascétérea de Dumnedet, , ,oredinciogii o marim. * \a cu o pavazi imbra- ' eandu-tein tota arma lui Chri- stos Evsignie, al biruit tabe- rile nedumnedeestilor tirani, si al luat résplatirile biruin- infei, vitejeste luptandu-te, mare mucenice marite. Pen- tru acésta acum stand ina- intea Treimei cu Angerii prea intelepte, nu inceta rugandu-te pentru noi, cei ce te cinstim pre tine cu dragoste. Miirire, arr “el ce dorim cu totul de | dumnedeésca marire, si taem noral trupulut celut pimén- tesc, prea inalt suindu-ne la muntele Tavorului;sicu Moi- si si cu Ilie gi cu cei_ mai mari din ucenici sa ne silim ca s&% ne facem partasi, si ne in- vrednicim dumnedeestei stré- luciri celei neapropiate, lu- mina prin lumina luand. Cova ob ogt! bucuria... reasantei maritei Schim- bari la fata, tacénd intimpi- \~<- ee nare-in diua de acum, pre Christos si marim, cel ce a schimbat firea néstra prin fo- cul dumnedeirei, gi ca si mai ‘nainte cu nestricdciunea 0 a Juminat. enifi s4 ne suim in san- tul munte, gi prea luminatd Schimbarea la fata a Dom- nuivi prin credinté sa o ve- dem gi inchinandu-ne lui cu credinta si dicénd: Tu esti Dumnedei insuti cel ce te-ai intrupat si ai indumnedeit omenirea. césta este diua cea de serbare inainte, intru carea s’a schimbat la tata Christos, fiind impreund cu dinsul u- cenicit lui, gi Moisi gi Ilie in muntele Tavorului, glas ca acesta graindu-se: Acesta este cu adevérat Fiiul meti cel ales. 4cétor si plinitor legei gi profetilor, pre tine Christése te-aii marturisit, védéndu-tein nor Moisi védétorul de Dum- nedew, gi Ilie cel ce s’a pur- tat in cdruti de foc, gi cel nears pre ceriti mergétor, in- tru schimbarea ta la fatd;cu cari impreuna invrednicegte- ne gi pre noi luminarei taleStépane, ca s4 te laudam in vecl. abhi Fericirile inainte Serbire!, CAntarea 3 pe 6. Apostolnl i Kvangelia qilel, gi cele de mane subt Incepere. as 04 de so va int8mpla inainte Serbarea Schim- barel 1a, faff a Inf Christos Dominio, SAmbAth Ja Vesperina cea mick, Stihirile Invierel giale Nasedt6ret de Dumnoget dupro obiccit. Dup& Catiemd, la Démne strigatam... Stihirile Invierel 3 gi a lu! Anatolie 1, ale inainte Ser- bare 3 gi ale muconicnlul 3, mArire, a Inainte- Serbirel, Gi acum, A N&scdtérel glasulal. La Litie, Stihira Hramulul, gi a Inainte-Ser- diel, Stihdvna acelelagl qile, Marire, $i acum, a inainte Serbirel. La Stihdvnd, stihtrile in- viere', Marire, $i acum, a inainte Serbarel. La bine-cuvéntarea panilor, ‘Troparal: NAscdtére do Dumnejeti Fooléri., de 3 orl, gi Cetire, ¥. Tard do nu este Priveghlere, dup’ Aoum liberéai... Troparal invierel, Marie, $i acum, al inainte Serbirel, La Dupi-oinare, o&n- tim Te-cintarea a inainte Serbirel, dupi Ga- desi cu adevérat... Condacul fnainte Sorbirel. Troparul Invierel do 2 orl, Marire, $i acum, al fnainte Serbirel, gi cele-lalte tote ale Invie- rel pant la Candne, Jari Canduele Invierel ou Irmosal pe 4, al Nasodstérel de Dumneged po 2, al inainte Sorbirel pe 4 gi al Santini po 4. Catavasia: Cruoe insemnand Motel... Dup& Oan- tarea 8, Condaoul fnainte Serbirel, Toosul gi Gatismala Santului, Marire. $i acum, a inainte Serbirel. DupX Cantarea 6, Condacul Invierel i loosul, La Cantarea 9, odutim: Coea oe gt! ma! ofustit4... Exapostilaria Invierel, de 2 orl, Marire, $i acum, a fnainte Serbire!. La Laude Stihirilo Invieref 4 gi ale tnainte Serbire! on cea de Marire 4, Marire, Stihira Evangolicl, $i acum: Prea bine-ouvéntatd etl... Doxologia mare, ‘Troparal Invieref, Ectenia gi Apolisul. La Ore, Troparul Invierel, Marire, al inainte Serbirel, $i aoum, a N&sodtérel-Orelor. Dupt Tatil nostrn.,. Condaoul inainte Serbirel gi al Invierel le gloom schimbanda-le, IN EASE PILE TA LITERATE Fericirile glasulul po 6, gi alo tnainte Serbirel Cantarea 3 po 4. Dupf' Keire, Troparal Invie- rel, al fnainte Serbiref, al Hramulul Naso8t6- rel do Dumneget, de este, gi al Hramalul San- talnY, sail al SAntel. Dupi aceea Condacul In- vierel, Marire, al Hramulu! Santulut, sai al Sante; $i acum, al inainte Serbarel. Prochi- men, Apostol, Alitufa, Kvangelia gi Chinontoul dilel. $1 Apostolul gi’ Evangelia qile! de mane. 4 de se vaintémpla Serbarea Sohim- Dire! Ja fafi a lof Christos Duminecl, nimio ale Invierel nu gicem, nicl Rvangelia Ortrinel uns cetegte, of t6th servirea Serbirel séra al la Ortrind ‘gi la Liturgie, neschimbati, IN 6 DILE. Domne strigat-am.. Cova oe ost! buouria.. ela ce cu Moisi de demult a grait prin inchipuiri, in muntele Sinai, dicénd: Et sunt Dumnedei, acesta iarasi+r 7 ——o ee a Stih: Ale tale sunt corfurile ei al t8fl este pi mental... or Re mR astédi in muntele Tavorului si schimba la fata, arétand chipul cel dintait cu razele lumine!; pentru acésta Chri- stése marim puterea ta. ous, w. uand cu voea Christése pre ucenicil téi deosebi, pre Petru, pre Iacov gi pre I6n, in muntele acesta {-al adus, gi de departe nerabdand dum- nedeésca venirea ta, fiinta cea cu buna cuviinta. e venirea ta Christése cea neajuusa, apostolii jos la pamént cadénd, tremurand aii tost, minunandu-se de pute- rea dumnedeirei tale, ca cu strélucirile sérelui, luminan- du-se fericitil de negraita pu- terea ta. ‘Marine, $i acum, gias 8: or luminos te-a luat, schimbandu-te la fati intru intunerecul leget, intru carele Moisi gi Ilie fiind, gi de prea luminata méarire invrednicin- du-se, cdtra Dumnedeita grait: Tu esti Dumnedeul nostru, si impérat vécurilor. 7 asee Casa Enfratulut... stidi Christos, in mun- tele Tavorului, a schimbat fi- rea lui Adam, cea negraita, lu- minandu-o cu dumnedeésca lucrare. LUNA LUI AUGUST trélucind cu faptele bu- natatilor, luminandu-ne, stri- gam: In muntele cel sant, vé- dénd dumnedeésca schimbare la fata a Domnului. Stig: Tavorul gis Ctrélucirea sérelui adic& de pre p&mént jaragi a apus; jara Christos intru méarire, strélucind in munte,a lumi- nat lumea. “Moisi si Ilie, din Fecioara prunca, Dumnedet intrupat, spre a 6menilor mantuire. © chimbatu-te-ai la fata in munte Christése Dumnede- ule, arétand ucenicilor tél ma- rirea ta, pre cat li s4 putea; strélucéscd gi noué pécatogi- lor, lumina ta cea pururea fi- itére; pentru rugactunile Na- scétérei de Dumnedet, data- toriule de lumina, miarire tie. coda mie{M2 ee IN SEASE PILE n_y MARE, Catisma au sé oiteyto; numal de sto Duminecd, atunoss qicom Catisma ‘6th, iard de este Lr” iotainl Antifon. igatam,. Stihitlle, po 8, gi Dénane atrigntams, aio, gan 4, de ote 2 orl. 4 Tn! Cosma, monahul. La cantim S00 Vi ©" ai ‘nainte de crucea ta Démne, muntele f ceriului s’a asemanat,gi norul ca un cort s’a in- < tins, schimbandu-te tu la fata, si de Tata] méarturi- sit fiind, de fata era Petru cu Jacov gi cu Idn, ca cei ce voeaii sa fie impreun cu tine si in vremea vindérel tale; ca védénd minunile tale, si ; nu se infricoseze de patimile tale, cdrora ca si ne inchi- nam, in pace invrednicegte-ne pre noi, pentru mare mila ta. 7 ai 'nainte de crucea ta Démne, suind pre ucenici in } munte inalt, te-ai schimbat la ; faté inaintea lor, cu razele puterei luminandu-i pre dén- sil. Despre o parte cu fubi- ! rea de meni, iara despre alta cu puterea, vrénd sa le arati strélucirea invierei; caria in- vrednicegte-ne si pre noi, in pace Dumnedeule, ca un mi- lostiv si de émeni iubitor. De dou’ orl. i —H n munte inalt schimban- : du-se la fafa Mantuitoriul, a- vénd pre ucenici cel maf a- lesi, cu prea marire a stré- lucit; aratand ca de vor stré- luci cu inalfarea bunatatilor, se vor invrednici si dumne- deegtei mariri; gi vorbind in- preuna cu Christos, Moisi si Ilie, a aratat cd preste cel vii gi preste cel morfi stépaneste. Si cum c& cel ce a grait de demult prin lege gi prin pro- feti, este Dumnedei, caruia si glasul Tatalui din nor lu- minos i-a méarturisit, dicénd: Pre acesta si ascultatl, carele prin cruce va prada iadul, gi va darui mortilor viaté veci- nica. ‘De dots ah, ivi untele carele a tost dre cand intunecat si afumat, a- cum este cinstit si sant, pre carele aii statut picidrele tale Domne; ca taina cea mai ’na- inte de veci acoperita, infri- cogata schimbarea ta la fata in ceste mai de pre urma s’a aratat, lui Petru gi lui Idn, si lui Iacov, carif neputénd suferi raza fetei tale, gi stré- lucirea hafnelor tale, cu fata la pamént ati cddut; cari gi de spaima fiind cupring! s’at mirat, védénd pre Moisi gi pre Ilie vorbind impreuna cu tine, de cele ce eraii si se intample tie; gi glas de la.a = Ts 18 cc LUNA LOI AUGUST v | Tatal a marturisit, dicénd: A- | bit, intru carele bine am voit, pre acésta sa ascultati; carele gi daruegte lumei mare mila. ai ’nainte inchipuind in- vierea ta Christése Dumne- deule, atuncea luand pre trel ucenici al tél, pre Petru si pre Jacov gi pre Idn, in Ta- vor te-ai suit. Si tu Mantui- toriule la faté schimbandu-te, muntele Tavorulut cu lumina s’a acoperit, ucenicil té{ Cu- vinte s'ati aruncat pre sine jos pre pamént, neputénd su- teri sd vada chipul cel nevé- dut; angerif slujiai cu fricd gi cu cutremur; ceriurile s’ati spaiméntat, paméntul s’a cu- tremurat, védénd pre pamént pre Domnul mirirei. Lomind link... isa Domnul citre Moisi: Sue-te la *+ mine in munte, gi si sal acolo, “@° sill voit da fie lespedi de piatri gi lege si poruncl, care le-am scris ca s& le pul legilor. Si sculandu-se Moisi, gi Isus cel ce sta inaintea lui, s’att suit in muntele lul Dumnedeii, gi bitranilor ait dis: Astepta{l tntru liniste aicea pant cand ne vom intérce la vol; si iala A- aron gi Or cu vol, de se va intampla | eulva judecata, si mérgi la déngil. Si f s’a suit Moisi in munte, gi a acoperit norul muntele, si s'a pogorat mirirea lul Dumneget pre muntele Sinal, gi La a- coperit pre dinsul norul sase dile, gia chemat Domnul pre Moisi din’ mijlocul - norulul in diua a saptea; gi era chipul ! mérirel Domnulul ca focul ce arde pre virful muntelul, inaintea fectorilor lut Is- rail, Sia intrat Moisi in mijlocul noru- lot si s’a suit in munte; gi a fost acolo fn munte patru-dect de dile gi patru-ect de nopti. n dilele acelea, grait-a Domnul catre Moisi fafa la fafa, ca si cum ar grai cine-va citra prietenul sé, si-l tri- metea Ia tabira; iara Isus feclorul |ut Navi, ténarul sluga lu nu egia din cort, , si a dis Moisi catré Domnul; iata tu | dict mie, sedte pe poporul acesta gi tu nu mi-al aratat mie, pre cine vel s& tri mit cu mine, gsi tu mal dis: Te § pre tine mai bine de cat pre tofl, si mila alla mine. Dect de am aflat mila | inaintea ta, arati-te mie insufi de fafa sa te véd, de este ca sa aflu mila ina- intea ta; gica si cunose ci neamul a- cesta este poporul 8. Si ia dis lut Domnul: Ei insu-mi voiti merge inain- | tea ta, si te voitt odihni pre tine, gi a dis Moisi catre dinsul: De nu vel mer- ge tu insuff_ cu nol, si nu mé scoff pre mine de aicea. Si cum se va sti ade- vérat cd am aflat mili inaintea ta, et si poporul téi? Ci mergénd tu cu not mé voit mari ei, si poporul téa, mat mult de cat tote némutile cate sunt pre piment. $i a dis Domnul catre Moisi: $i; acest cuvént, care al grait voit face; ca al aflat mild inaintea mea, si te stiti pre tiné mai mult de cat tof!. Sia dis Moisi: i marirea ta sia dis Domnul Int Ei voit merge inaintea ta cu mirirea mea, gi vel chema intru numele meii pre Domnul inaintea ta, si voitt mi- lui pre carele voit milui, si nu mé voit Indara de carele imi va fl mila. $i a dis: Nu vel putea vedea fala mez nu va vedea omul fata mea, si si fie vit. Sia dis Domnul: lati loc la mine, gi vel sta pe piatré, si cand va trece marirea mea, te yoitl pune in feréstra pietrel, gi voit acoperi cu mana mea i —— 7! om yIN SEASE DILE as preste tine pani cand voit trece. Si void, lua in laturl mana mea, si atuncea vet vedea dosul meti, iara fafa mea nu se va arita tie. Si manecand Moisi de di- minétd, s’a suit in muntele Sinal, pre- cum Ta poruncit lu Domnul, gi s’a po- gorat Domnul in nor, si a statut ina- intea Int acolo Moisi, si a chemal nu- mele Domnulut gi a trecut Domaul ina- intea fete! lul, sia chemat: Domnul Dum- nedeii, indurat si milostiv, indelung rab- dator si mult milostiv, si adevérat. $i grabindu-se Moisi a cadut pre pament si s’a Inchinat Domnulul. De Ja @ trela carte « Impératilor cetire. Gap. 19, Vers 7, n dilele acelea, venit-a Iie in Bar- saba in paméntul Indel, si 9’a la ; sia mers in pus- a venit sia sequt sa védut acolo sub copaciti, si fata ore cine s’a atins de dinsul, sia dis lu: Scola de mananed si bea. Si a cautat Tlie, si tata langi capatatul lut o azima de orz, si un ulclor cu apa. Sis’a s lat sia mancat si a béut, si intoreéndu: a adormit. Si s’a intors angerul Dom- nulut a doua 6ra, gi s’a atins de dinsul, gi a dis Int: Scola de mananci si bea, ci multi este calea ta. Si s’a sculat si a mancat si a béut; si a mers intru Uaria méncirel acelia patru-dect dedile, si pa- tru-qect de nopff, pana Ja muntele Ho- reb. Si a intrat acolo intru o pestera, sia locuit intra densa. Si lata cuven- tul Domnulut catra dinsul, si "ra dis: Sa eg! gi si stat in munte inaintea Dom- nulul, gi Yati va trece Domnul, si vent mare si tare, carele va risipi muntil, si va sfirima petrele inaintea Domnulut : Nu in vent Domnul, si dupa vent cu- tremur, si nu va fi in cutremur Domnul. Si dupa’ cutremur foc, si nu va fi in foc Domnul, si dupa foc glas de vent suptire, si acolo va fi Domnul. Sia fost daca a audit Ilie $’ acoperit fafa sa cu cojocul séii; si a egit si a stitut langa pesteré. Si a dis Domnul catra dinsul: Mergl, si te intérce la calea ta, si vel merge pre calea pustiel Damasculul, si vel unge pre Eliseit feclorul Ju! Safat profet in locul tat. LA LitIk. Stihirile, glas 2, (ela ce cu lumina ta af santit téta Jumea, in munte innalt te-af schimbat la fata bunule, arétand ucenicilor tét puterea ta; ca mantuesti lu- mea din calcarea poruncei. Pentru acésta strigam catra tine: Indurate Domne, man- tueste sufletele néstre. ela ce in muntele Ta- vorului, te-ai schimbat la fata intru marire Christ6se Dum- nedeule, gi ai arétat ucenici- lor tél m&rirea Dumnedeiret tale, luminéza-ne gi pre noi cu lumina cunostintel tale, si ne indreptéza la cdrarea po- runcilor tale, ca un bun si de émeni iubitor. Cela ce este lumina mai ‘nainte de sdre Christos, tru- peste pe pamént vietuind, si mai ’nainte de cruce tote cele ce erati ale infricogatei rindu- elei_sévérgindu-le cu dumne- deésca cuviinta, astadiin mun- tele Tavorului, cu taina chi- pul Treimei ]-a arétat. Ca pre trei ucenici mai alesi, pre Pe- tru, pre Iacov, si pre Ioan, impreuna cu sine suindu-i de sciminiei iiitiminmiisiabeisienatc osebi, gi putin ascundéndu-gi luarea trupului, s’a schimbat |4 LUNA LUI AUGUST la fafa inaintea lor, arétan- du-gsi buna podéba frumsetei chipului celul dintal, si acesta nu desévérsit. Si inca inta- rindu-i pre dingii, impreund gi ferindu-i, ca nu cum-va prin vederea aceea si-si piarda gi viata; ci precum puteat: cu o- chil trupesti suferind. Si pre cei mai mari dia profeti pre Moisi si pre Ilie, ’f-a adus | sa marturisésca fara impro- tivire Dumnedeirea lui. Sicum ca el este raza cea adevé- rata a fiintel parintesti, cel ce stépaneste preste cei vil, gi preste cei morti. Pentru acésta si nor ca on cort ta acoperit pre ei. Si glasul Ta- talui de sus din nor a fost glasuind, marturisind gsi di- cénd: Acesta este pre carele ‘]am nascut fara stricdciune din pantece mai ’nainte de lucéfar, Fiful met cet fJubit, pre carele |-am trimis sa man- taiasca pre cef ce sa botéza in Tatal gi in Fiiul gi in Du- hul Saot, si marturisesc cu credint{a, ca nedespartita este ostépanie a Dumnedeirel, pre acesta sa-l ascultati. Deci tu insuti iubitoriule de oament Christése Dumnedeule, lumi- néza-ne si pre noi cu lumina marirei tale celei neapropiate, si ne arata vrednici mosteni impératiel tale cele! fara de sfirgit, ca un prea bun. Mirire, glas 5, V eniti 8a ne suim in mun- tele Domnulul, siincasa Dum- nedeului nostru, si sa vedem marirea Schimbarei la fata, marire ca a unuia nascut din Taal, intru lumina sa luam lumina. Si inaltati tacéndu-ne cu Duhul, sA Jaudim Trei- mea cea intocmai in fiinta in vec. $i acum, asemenea. “Acétoriul gi plinitoriul legei gi profetilor, pre tine Christése te-at' marturisit, vé- déndu-te in nor Moisi védé- toriul de Dumnedeu, gi Ilie cel ce sa purtat in cdruta de foc, si cel nears pre ceritt mergétor, intru S:himbarea . ta la fata. Cu carii impre- una invredniceste-ne gi pre nol luminarei tale Stépane, ca sa te laudam in veci. gine 3, singnr slat ela cea grait de demutl cu Moisi, prin inchipuiri in muntele Sinai, dicénd: Et sunt cel ce sunt dea-pururea, as- tadi schimbandu-se ja fata in muntele Tavorului, inaintea ucenicilor, g’aarétat frumse- tea chipului cea dintai, carea a ridicat intru sine fiinta o- menésca. Si unui dar ca a- cesta marturil puind pre Moisi si pre Ilie, ’f-a facut partagi ee”IN SEASE PILE veseliei, pre cel ce mai ’nainte ati vestit invierea cea marita prin cruce si mantuitére. Stub; Ale taie sine corturiss ys al tah este pl méntal, Mai’nainte védénd cu Du- hul venirea cea trupésca la 6meni, a unuia ndscut Fiiu- lui téu, al lui Dumnedeti pa- rinte David, dedeparte a chie- mat spre veselie faptura, gi predicand a strigat: Tavo- rul si Ermonul intru numele téi s% vor bucura. Ca intru acest munte suindu-te Man- tuitoriule cu ucenicii té, sila fata schimbandu-te, ai facut firea lui Adam cea negrita faragi a stréluci, mutandu-o pre dénsaintru marirea Dum- nedeirei tale si strélucirea. Pentru aceasta strigam catra tine: Facétoriule a téte, Dom- ne marire tie. Stih: Tevornl gi Ermonnl intra numele t8t st vor bucure << ecuprinderea vérsarel tale de lumina, prin schim- barea la fafa gi neapropierea Dumnedeirei, védéndu-o in munte apostolil cei mai alesi, Christoase cela ce esti fara inceput, intru dumnedeésca rapirea mintei s’a schimbat, si cu nor luminos imprejur strélucindu-se, glasul parin- tesc a audit, carele intiria taina intruparei tale. Ca tu insuti esti si dupa intrupare, Fiful uaul-nascut si Mantui- toriul lumei. 1 aoum, ales ui Petru si lui Ioan si lui Iacov, ucenicilor tél ce- lor mai alesi Domne, astadi fa muntele Tavorulut ’ti-ai a- rétat marirea chipului tét ce- lui dumnedeesc. Ca ati védut hainele tale strélucind ca lu- mina, gi fata ta mai mult de cat sdérele. Si nerabdand a vedea strélucirea ta cea ne- suferita, ati cddut la pamént, nici cum neputénd sao vada, ca att audit glas marturisind desus: Acesta este Fiiul met cel iubit, carele a venit in lume, sa mantufascd pre om. La bineonvéntarea piuiios. moont® plas 7, Schimbatu-te al la fatii in munte... De tre! cr: Gauth la Vesperina cea mict, Si cottrea serbitrel. La Ortrina: Dumnejet este Domnnl, wiret Dupd intiia Stihologie, Catisiia, gias 4. Prosomis: Spilmantatus's Iosif. “chimbarea omeneasca, ceea ce va sa fie fntru a doua si infricogatt venirea ta, cu marire aréténdu-o Mantuito- riule, in muntele Tavorului te-ai schimbat la fata, Ilie si Moisi graind catra tine. Si trel ucenicl pre cari{ impre-76 LUNA LUI AUGUST una ‘fai chiemat; carif vé- dénd Stépane marirea ta, de strélucirea ta s’ati spaimantat, cela ce ai arétat, atuncea ace- lora lumina ta, luminéza sufle- tele ndstre. Marire, Gi acum, laris! acésta, Dopi a dona’ Stihologie, Catismaia. Prosomia anelagl. Tp muntele Tavorului te-al schimbat la tata Iisuse, si nor juminos intins ca un cort, pre apostoli cu miarirea ta ‘i-a acoperit. Pentru acésta si in jos Ja pamént sa ultati, nepu- tand rabda sa vada strélu- cirea méarirei celef neapro- piate a fetei tale, Mantuito- riule Christése Dumnedeule, cela ce esti fara de inceput; carele ai arétat atuncea a- celor lumina ta, luminéza su- fletele ndstre. Marire, $i acum, Yardgl aoista, Dup& Polielet, Catismala, glas 4. Prosomia: Gola oo to-al indltat... uindu-te cu ucenicii-in munte, gi intru marirea Ta- talui strélucind, impreuna cu Moisi, Ilie aii st&tut inaintea ta, Ca legea si profetii ca lui Dumnedei slujesc, a caruia si firésca fiinta cea filasca pa- rintele marturisindu-o, te-a chiemat fii; pre carele il lau- dim impreuna c cu tine gi cu Duhul. Marine, $i acum, Sarde! acésta, Apol fntélal Autifon al glasulul al patrulea. + Prochimon, glas 4 Tavorul gi Ermonul intra numele tet si vor bucura. Stih: ‘Ale {ale sint cerlurile si al (i este paméntal. Tota suflarea... vaogelia de la Luce. In yremea aceea luand Tisus pre Pe- tru, si pre Ioan, si pre lacov... Dop& Psalm 60, Marire, glas 2. i tote s'ati_umplut de bucurie, 3 s'a schimbat la fafi inaintea ucenicilor. -am, Tarde! acésta, -m Dumuoqouly dupre mare mila ta, $i Stihira, gles 6, Mai ‘nainte inchipuind invierea ta Christése Dumnedeule... auth Mirirea, de la Vesporina cea mara. CANOANE DOLE. Inmés-lo ale amBndurora Candnelor de oéte dou’ orf, gl Troparele pe 12, GANONUL cel dintat, Al cdrula acrostih 1a Greo! este avesta : Christos a venit {1 munte cu neaseminatd sohimbare la fat, Compunerea Iu Cosma, Gantarea 1, glas 4, niaos; & etele Israiltenesti, cu pi- cidre neudate trecénd ma- »rea rogie, si adincul cel u- »med, pre calaragii vrajma- »gii Voevodi védéndu-i in- ntr’énsa cufundati, cu bucurie yall cantat: Sa cantam Dum- »nedeulvi nostru ca s’a prea- pmarit. C uvintele viefei, si pen- tru dumnedeésca impératieIN $n SE DIL" graind Christos catra ucenict, a dis: Pre Tatal sa cundsteti intru mine, ca cel ce strélu- cesc cu lumind neapropiata, cu bucurie cantdnd: Sa caa- tam Dumnedeului nostru, cd s’a prea-marit. Cu puterea neamurilor vé | veti imbraca prieteni ucenici, si minunati vé veti face intru bogatia lor, c& vé veti um- plea de marire. Ca mé voit aréta mai luminat de cat sd- rele strélucind, intra bucurie cantand voi: S4 caatam Dum- nedeului nostru, ca s’a prea- marit. . Astidi Christos in mun- tele Tavorulul, strélucind iu- minos cu dumnedeésca raza, precum s’a fagaduit ucenici- lor gi-a golit chipul; gi um- pléndu-se ei de raza dumne- deésca, de lumina purtatére, cu bucurie aii strigat: Sa can- tam Damaedeului nostru, cd sa prea-marit. are OANON, Al c&rnfa acrostih la Greot este acesta: Moisi tm Tavor fafa lu! Dumneget a véqut. Compuneres laf I6n Damaschin. Gantarea 1, glas 8, Irmos: , pa trecéndu-o ca pre us- “ACK cat gi din réutatea Egip- »tului scapand Israilténul,stri- ga: Mantuitoriului si-Dum- pnedeulul nostcu sa-i cantam. oisi ca un profet védénd in mare gi ia nor gi in stilp de foo de demult marirea Domaul, a strigat: Mantuito- riului gi Dumnedeului nostru sa-1 cantém. Ca uo piatra cu trup indumnedeit acoperindu-se, védénd pre cel nevédut Moisi védétoriul de Dumnedei, a strigat: Mantuitorului si Dum- nedeului nostru sa-i cantam. Tu in muntele legei, gi in Tavor ai fost védut de Moisi, in nor de demult, iar acum intru lumina dumnedeirei cea neapropiata. versace: Craoe insemnand Moisi... . Cantarea 3, ir re celor puternici a *X-glabit, gi cel neputinciogt »8aui incins cu putere; pen- ptru acésta s’a intarit intru »Domnul inima mea. n Adam tot imbracfandu- te Christése, firea cea negrita de demult schimbandu-o 0 ai luminat, gi cu schimbarea chi- pului téi Dumnedet o ai facut. ela ce a povatuit pre Is- rail de demult in pustie, prin stilp in chipul foculul si prin nor, astadi in muntele Tavo- rulutnegrait a strélucit Chris- tos intru lumina.LUNA LUI AUGUST Alt Canon, ivi. Domne cela ce ai facut »eele de-asupra crugului ce- »Tesc, gi ai zidit bisericca, tu »pre mine mé intdregte in- »tra dragostea ta, ca tu esti »Marginea doririlor gi credin- »clogilor intarire, unule tubi- »torule de émeni. Marirea ceea ce a umbrit mai dinainte in cort, si cu Moisi sluga ta a vorbit, a tost chipul schimbarei tale la fata Stépfne, celeia ce a stré- lucit negrait in Tavor. uitu-s’a impreund cu tine Cuvinte unule nascut prea in- ualtate, capitenia apostolilor in muntele Tavorului, si a statut impreuna gi Moisi gi Tlie ca nigte slugt ale lui Dum- nedet, unule iubitoriule de émeni. umnedei desévérsit fi- ind, om desévérsit s’a tacut cu t6ta dumnedeirea ameste- cand omenirea in fata sa; pre carele in doué fiinte Moisi gi Ilie l-ati védut in muntele Ta- vorului. Catavasia Toeag spre inchipuirea talnel... Gatismala, gas 4 Prosomik: gpatmantatu-s'a Iosif. in muntele Tavorului te- ai schimbat la fata Dumne- peule, in mijlocul lui Ilie gi al Jui Moisi inteleptilor, im- preuna fiind Iacov, Petru gi Iéa; iara Peteu fiind impre- una, acestea a dis tie: Bine estesa facem aicea trei colibe, una lui Moisi, si una lui Iie si una tie Stépanului Chris- tos. Cela ce ai aratat atuncea acelora lumina ta, luminézd sufletele ndstre. Marine, cz, lartgl aoésta, CAntarea 4. Irmos; udit-am marita randuiala h* ta Christése Dumnedeu- le, cA te-ai nascut din Fe- yoldrd, ca si mantuesti din »raticire pre cei ce striga tie: »Marire puterei tale Domne. egea insemn4nd cu scri- sére in Sinai, Christése Dum- nedeule, in nor gi in foc gi in céfa si in vifor te-ai ara- tat purtandu-te; marire pu- terei tale Domne. ““a si adeveredi marita randuiala ta Christése Dum- nedeule; ca cel ce egti maf ’nainte de veci, tu acelasi gi fo nor suire puindu-ti, in Ta- vor negrait ai strélucit. mpreuna graind a statut inaintea ta Stépane Christése, ca niste slugi, catre caril in para de foc, si iu nor gi in vént prea suptire ai vorbit;. marire puterei tale Démne. Vestit-a m&rirea crucef |IN §EASE DILE tale, viind in Tavor Moisi cel ce te-a védut pre tine de de- mult fia fos si in rug, si Ilie cel ce s’a inaltat in car de foc, Christése. Alt Canon Irmos: | in trupul tét razeledum- »hedeirei ait esit, profetilor si napostolilor, Pentru acésta cei »Malalegi cantand, ai strigat: »Marire puterei tale Domne. (el ce ai pizit neveta- mat rugul cel ce se imparta- gise cu focul, trupul cel dum- nedeeste strélucitor, Stépane, ti-ai aratat lui Moisi celui ce canta: Marire puterei tale Domne. A scunsu-s’a de razele dum- nedeirei sérele cel simtitor, daca te-a védut pre tine schim- bat la fata, in muntele Ta- vorului Iisuse al met; marire puterel tale Domne. T ocs’a védut fara materie neardénd materia trupului, precum Jui Moisi gi apostoli- lor si lui Ilie te-ai aratat Sté- pane, unul din doug, in doué firi desévérsit. Audit-am Démne taina rnduelel... ela ce al despartit de lu- “ mina intunerecul cel intai -»izvodit, intru lumina te lau- -»da pre tine lucrurile, ca pre »ziditoriul, Christése; intru ylumina ta, indrepteaza caile »ndstre. * naintea fetet tale muntii s’ati plecat. Ca si lumina stré- lucirea cea presus umblatére sdrele a venit sub picidrele tale Christése, dacd bine al voit a-ti schimba chipul cel omenesc. 7 ata Mantuitorul Christos, strigat-a Moisi si Ilie, catre ucenicii cei chemati in san- tul munte al Tavorului; pre carele l-am vestit de demult ca este Dumnedet. 4 irea cea neschimbaciésa adumnedeirel, celei ce se pér- ta intru sine fara materie, ca- rea s’a amestecat cu omeni- rea, Jumina arétandu-si apo- stolilor, negrait a strélucit. re tine raza cea puru- rea fiitére, daca te-a védut strélucind intru marirea pa- rintésca ucenicii Christése, ait strigat catra tine: Intru lu- mina ta caile ndéstrele indrep- téza. Alt Ganon, rors: “entru ce m’ai lepadat de la fata ta, cela ce esti lu- mina neapusd? Si m’a aco- »perit intunerecul cel strein npre mine ticdlosul; ci mé in- »torce gi la lumina porunci- —nlor tale indreptéza caile mele »rogu-mé. Limba cea ritoricésca nu péte si spue miririle tale, ca cel ce fil viata gi st&panesti mortea, al pus de fatain mun- tele Tavorului pre Moisi gi pre Ilie, carii ati marturisit a ta dumnedeire. ela ce at zidit ou mant nevédute pre om, dupre chi- pul teu Christése, framsetea cea dintait a chipului tétin- tru faptura o ai arétat, nu ca fotru in inchipuire ciiatru cat iti esti dupre fiinta, Dumne- dew fiind gi om. é\mestecdndu-te fara ame- Sstecare, cirbunele dumnede- irei ne-ai arétat noud, cel ce arde pécatele, si sufletele lu- minéza, in muntele Tavoru- lui, intru carele pre Moisi si pre Ilie, si pre cei mai mari din ucenicl a se minuna I-ai facut. Catavasie © de tret ort fericite lemn... im and m’am mnecajit, am stri- “sgat catra Domnul, sim’a an Dumnedeul mantuirei pmele. {_umina mailuminésa mai mult de cat razele sérelui in Tavor strélucind Christos, ne-a luminat pre noi. LUNA LUI AUGUST £uindu-te in muntele Ta- vorului te-ai schimbat la fata Christése, gi tota ingelaciunea al intunecat, lumina strélu- cind. Pre tine Dumnedet cu- noscéndu-te méritif apostoli, in Tavor Christése, minunan- du-se genunchile si-at plecat. Alt Canon, Irmos: C urateste-mé Mantuito- priule, cA multe sunt fara de plegile mele, si mé ridica din- tru adéncul réutatilor, rogu- »mné; caci cétratine am stri- »gat, gi mé audi Dumnedeul mAntuirei mele. Cat de mare gi de infri- cogata vedenies’a védut astadt din ceriti intelésa, gi de pre pamént neaseménata! Strélu- cit-a sérele dreptatei cel in- telegétor in muntele Tavo- rului. recut-a umbra legei cea neputincidsa, gi a venit aré- tat Christos adevérul, Mois; a strigat in Tavor védéad dumnedeirea ta. talpul lui Moisi, pre Christos schimbat la faté,Jar&. norul arétat darul Duhului: celcea umbritin Tavor, mai ’nainte I-a insemnat prea lu- minat.Catavasie: Jn ranza fiarel cele din api... OONDAG, glas 7. Tn munte te-af schimbat la fata, si pre cat aii cuprins ucenicii tél, marirea ta Chri- stése Dumnedeule ait védut; ca daca te vor vedea réstig- nit, si cundsca patima cea de buna voe, gi lumei si pre- dice, cd tu esti cu adevérat raza Tatalui. 1008: Sculati-vé cei lenesi, nu fifi tot-déuna prejos tavalin- du-vé, uitandu-véla paimént, gandurile sufletului vostru in- naltati-le, si vé ridicati la inal- timea dumnedeestei suiri; si alergam la Petru si la fiii lui Zevedeiti, gi impreuna cu din- siisd mergem in muntele Ta- vorului, ca si vedem acolo marirea Domnedeului nos- tru, si sa audim glasul ca- rele ef l-atii audit de sus, si a predicat raza Tatalui. Intra acésté lum’ in 6 dile, Sohimbarea la faa @ Domnuln! Damnoqeulut gl Mantuitorfulol no- stra Tere Mic atth: Tavoral mal pre sus de cat t6td par- tea piméntulot s’a marit, Pentru o& firea lu! Dumnedeti cea strélucitd intra mirire o a védut, In acéstd lund fntr’a gésa qi cu adovérat, Schimbarea 1a fafi Christos sf-a arétat. Anta Inf Dumnedet biserick serbézi ou duourie in gése qile ale nl August amin- tirea dumneqeogtel sohimbarl la fati a Domaulai Dumnedeului gi Méntuitorinlus nostru lisus Christos. Insi istoria este | aga: De vreme ce Christos multi vorb& on u- conicil a avat de mérte do patima sa, gi de Janghierea noenicilor sél, gi ins& réutitile erat IN EASE PILE 81 in vinta acésta gata, Yard bundtifile intra n4- deja}, vrénd drept aceea a8 le adevereze gi ohi- pul, gi si 12 arate caroa este mArirea accea ou carea va si vie, fa suit intr’'un munte tnalt deosebl, gi s'a schimbat inaintea lor, gi a str’- | Inott fata lol oa sérele, gi halnele In! ati fost albe ca lumina, ${ s'atl arétat lor Moisi gi lie unde vorbeail ou dinsul. $i ai Inat din ovea- alt! _numat pre acest! trel, oct intreeea pro ceoalalt}, insd pre Petru, care forte Tubea pre Domnul, Sari pre Ion oicl forte s& iubea de Afnsul, gi pre Iacov ool putea s& bea paharal pe care l-a béut gi singur Domnul. $i ati adus Ja mijloo pro Mofsi gi pre ilie, indreptand relele binusli co s& féceat la mulf{ pentra dinsul, de vreme ca unil if giceaiok este lie, lard altit Jeremia. Pentra acésta a adus Ja mijloo pre col mal de frunte, ca si cundsch dintra acésta osebirea slugel gia Stspanulul, gi oa 8X gtie, of el esto cola oe are tot stipdnirea gi a vietal gia morfel. A cirula cate mirirea i puterea in veol, Amin, CAntarea 7, Irmos: TT ineriilut Avraam ére-cand in Babilon, vapaea cup- »torului ati calcat, cu laude »Strigand: Dumnedeul parin- »tilor nostri bine esti cuvén- ptat. T_ uminati fiind cu lumina marirei celel neapropiate, in muntele Tavorului apostolii, Christése ati strigat: Dumne- deul parintilor nostri bine esti cuvéntat. esuflarea dumnedeescu- lui glas, si de norul cel ré- coritor Christdése, si de raza ta indulcindu-se apostolil att cAntat: Dumnedeul parintilor nostri, bine esti cuvéntat. Daca te-a védut Petru pre tine Christése, intru lumina neapropiata strélucind in muntele Tavorulul, a stri- sea RN A A As ANN; ANNs82 LUNA LUI august gat: Dumnedeul parintilor no- stri bine esti cuvéntat. Cn Christos incepétorul vietei fiind fiii luf Zevedeii, daca a ar&tat el lumina chi- pului, ef atistrigat: Damne- deul parintilor nostri bine esti cuvéntat. Alt Irmos; ‘T inerit evreesti, att cilcat »in cuptor vapaea cu indraz- pneala, gi tocul in rova lat »schimbat strigand: Bine esti yeuventat Doamne Dumne- »deule in vect. ~ cum s’ati védut de a- postoli cele nevédute, Dum- nedeirea in trup in munte- le Tavorului strélucind celor cestrigat: Bine esti cuvéntat Démne Dumnedeule in veci. S paimantatu-s'a cu frica, + mirandu-se de buna frumse- 2: tea dumnedeestei impératii, in { muntele Tavorului, apostolii strigand: Bine esti cuvéntat | Domne Dumnedeule in veci. | /xcum cele neaudite s’at | audit. Ca fara de tata Fiitul din Feciéra, prin parintescul glas cu prea marire sia mar- turisit ca un Dumnedei si om, acelag si in veci. Cu luarea de fiiti de aiu- rea n’ai fost, ci din fiinta fila iubit al celui prea inalt, cel ce mai din’nainte esti, cu noi ai petrecut fara schimbare : Bine esti cuvéntat Doamne Dumnedeule in veci. Catavasia: Nebuna poruncd... Usutarea 8, Irmos: == inerii in Babilon, cu dum- = nedeeascd rivna fiind a- | »ptingi, ingrozirea tiranului »$i a vapdei barbateste o att »calcat, si in mijlocul focu- lui fiind aruncati, rouran- ydu-se aii cintat: Bine-cuvén-. ytati téte lucrurile Domnu- ylul pre Domnul. ela ce téte le porta cu buna vointa Christos, cu prea curatele sale picidre s’a suit in muntele Tavorului. Intru carele mai mult de cat raza sdrelui strélucind cu fata, pre cei mai alegi din legea veche, si din legea darului ’i-a a- rétat cantand : Bine-cuvéntati téte lucrurile Domnului pre Domnul. ntru m&rire neapropiata arétandu-se negrdit preste muntele Tavorului, lumina cea necuprinsé gi neapusa, raza Tatalui, faptura o a lu- minat, si a indumnedeit pre oamenii cei ce canta: Bine- cuvéntati téte lucrurile Dom- nului pre Domnul. C u santit cuviintd stand Moisi si Ilie in muntele Ta- vorului, si chipul dumnede-8 Lt or estel fete luminat védénd, pre Christos intru parintésca ma- rire strélucind aii cantat: Bi- ne-cuvéntati toate lucrurile Domnului pre Domnul. F entru dumnedeésca ve- dere cea din nor s’a prea-ma- rit oare-cand fata lui Moisi; iara Christos cu lumina gi cu marirea ca cu o hainad sa im- braca, c4 insusi facétor lumi- nei fiind, luminéza pre cei ce canti: Bine cuvéntati téte lu- crurile Domnului pre Dom- nul. V édénd ucenicii pre Chri- stos incunjurat de nor lumi- nos in Tavor, si jos spre pa- mént uitandu-se, mintea lu- minandu-gi, ]-a laudat pre el impreund cu Tatal si cu Du- hul: Bine-cuvéntati tote lu- crurile Domnului pre Dom- nul. Alt. Trmos : Le seapte ori cuptoriul, »muncitoriul haldeilor, l-a yars nebuneste, cinstitorilor »de Dumnedet; iara védén- »du-i pre acestia cu putere »mai Buna mantuiti, facéto- »tiului si Mantuitoriului, at »Strigat : Tineri bine-] cuvén- ptati, preoti laudati-l, popére »prea inaltati-lintru toti vecii. A udindu-te Stépane pre tine m&rturisit de Tatal, si ful- gerul fefei tale cel mai tare IN SEASE PILE 83 | de cat vederea omenésci, ne- | putaénd rabda s&-] vada uce- nicii tél, ali cidut pe pamént cu fricd cantand : Preoti lau- dati, popére prea inaltati in- tru toti vecii. A lcelor ce impératesc esti impérat prea frumos, si celor ce domnesc pretutindenea esti Domn, puternic fericit, gi 16- cuind intru lumina cea ne- apropiata. Caruia ucenicii mi- randu-se ait strigat : Tineri bine-cuvéntati, Preofi laudati, popére prea inailtati intru toti vecil. (a inaintea celui ce sté- panesti ceriul, si preste pa- mént impératesti, si preste cele de desupt ai domnie Chri- stése inaintea ta aii st&tut de pe pamént adica apostolii, si ca din ceriti Tezviténul Ilie, si Moisi din morti, céntand cu un glas: Popére prea in- nalti-l pre el intru toti vecii. U rijile cele izvoditére de lene, s’ati lasat pe pamént, de alegerea apostolilor iubitoriu- le de 6meni, cand ’f{-aii ur- mat tie, spre dumnedeésca pe- trecerea cea mai-pre-sus de pamént, Pentru acésta si du- prevrednicie dobandind dum- nedeésc& arétarea ta att can- tat: Popore prea inaltati-I pre Christos intru toti vecii.LUNA LOI AUGUST Catavasia : 84 Iduddm bine se cuvéntdm... Bine-cuvéntati tinéri cel intocmal cu numérul Treimel.. La CAntarea a 9 Ceca oo est! mal oinstiti, nu cdntim, micar ai Dominios do ar fi, oi ofmtim acésti Pripéld a Sorbirel 1a améndou’ Candnele. Mareste sufletul met pre Domnul, cel ce s’a schimbat Ia fafa in muntele Tavorulut. . Irmosal : N asterea ta nestricata s’a ,arétat, Dumnedeti din cép- ysele tale a egit. Ca s’a arétat »purtator detrup pe pamént, »Si cu Omenii a petrecut. Pen- »tru acésta pre tine de Dumne- det Nascétére, toti te marim. <> paimantati_fiind cu acea noué vérsare de lumina in- datési, Juminandu-se ucenicii, unul c&tra altul att privit, si jos la pimént cadénd, tie Sté- panului tuturors'ati inchinat. ~las de Dumnedet suflat din nor s’a trimis, intarind minunea. Ci Tatal luminilor a strigat catra apostoli? A- cesta este Fiiul mei cel iu- | | bit, pre acesta s4-1 ascultaff. ucruri noué si prea-ma- rite védénd, glasul parintesc audind in Tavor slugile cu- véntului, inchipuirea chipu- lui celui dintai, ati strigat: A- cesta este Mantuitoriul nostru. €-ela ce esti chipul cel nemutat al celui ce este de- apururea nemiscat,pecetea cea neschimbata, Fijule Cuvinte, intelepciune gi bratule, drépta si puterea celui prea innalt, pre tine te l4udam cu Tatal si cu Duhul. Alt Canon, Irmo’ nfricogatu-s’a tot audul nde nespusa lui Damnedet »pogorare, caci cel prea inalt »de voe s'a pogorat pana gi »la trup, din pantece fecio- »tes> facéadu-se om; pentru ,aceea pre Prea curata Nas- ,eétérea de Dumnedei, cre- »dinciogil o marim. a sa arafl luminat cea negraita a ta a doua pogo- rare, ca sa te faci védut Dum- -nedett cel prea inalt, stad in mijlocul dumnedeilor ia Ta- vor, apostolilor si lui Moisi si lui Ilie, negrait ai strélu- cit; pentru acésta tofi pre tine Christése te marim. *eniti ascultati-mé pre mine popére, s4 ne suim in muntele cel sant, in cel mai presus de cat cerurile, si stim fart materie in cetatea Dum- nedeului celui vid, si si ve- dem cu mintea dumnedeirea cea fara materie, a Tatalui si a Dahului, ia Fiful unul nas- cut strélucind. :Yasu-m’ai pre mine cu | dragosta Christoase, si m-ai OfIN SEASE DILE schimbat cu dumnedeesc do- rul t&i; deci arde cu focul cel fara materie p&catele mele gi mé invredniceste ca si mé satur de dulceata ta, ca sal- tand s& maresc bunule amén- doué venirile tale. Catavasia, Rai de taind egti... RXAPOSTILARIA Cuvinte cela ce esti lu- mind neschimbata, a Tatalui luminei celui nevascut, intru aratata lumina ta, astadi in Tavor, am védut lumina pre Tatal, lumina si pre Duhul, carele aduce la lumina t6ta faptura, vo trel ont. LA LAUDE. Stihirile pe 6, glas 4. Prosomia: Cela oo do sus oti chemat... Mai ’nainte de cinstité crucea ta side patimé, ludnd | pre cei ce mai ‘nainte i-ai a- les din sAntif ucenici, in mun- tele Tavorului te-al suit Ste- pane, vrand sa le arati lor méarirea ta; carii si védéndu- te pre tine schimbandu-te la fata, si mai mult de cat sd6- rele strélucind, cu tata in jos cadénd, de puterea ta s’att mirat strigand: Tu esti Chris- tése lumina fara de ani, si raza Tatalui, macar de te-ai gi arétat cu trup de buna voe, cela ce esti neschimbat. De dou’ ort. || du-te la fafé inaintea uceni- vorului la fata te-ai schimbat | inaintea ta, glasul parintelui 86 Cela ce mat ’nainte de veci esti Dumnedet’ Cuvén- tul, carele cu lumina ca cu o haind te imbraci, schimb4n- cilor té{ mai mult de cat sd- tele cuvinte ai stralucit; si Moisi gi Ilie ati statut inain- tea ta, vestindu-te pre tine Domn mortilor gi viilor, si marind randuiala ta cea ne- graita, si mila si multa ple- caclune; pentru carea ai man- tuit lumea cea pierduta prin pécat. “re tine cel ce te-al nds- cut din norul fecioresc, gi trup te-ai facut gi in muntele Ta- Domne, gi de nor luminos te- ai inconjurat, ucenicil stand pre tine Filt iubit de fata te-a aratat, ca pre cel de o | fiinta si de pre un scaun. Pen- | tru acésta Petru mirandu-se | a dis: Bine este a fi aicea, nestiind ce graegte; facttorule de bine, mult milostive. Mixire, $i acum, glas 8, a In} Visantio : Suit-a Christos pre Pe- i tru, pre Iacov gi pre Idn in | munte inalt de osebi, gi s’a schimbat la tafa inaintea lor, sia strélucit fata Ini ca sérele gi hainele lui s’ati facut albe 4 ca lumina, gi s'au ardtat Moisi86 LUNA LUI AUGUST si Ilie graind cu dinsul gi nor luminos i-a umbrit pre ei; si jata glas din nor dicénd: A- cesta este Fiful met cel iubit, intru carele bine am voit, pre acesta si ascultatl. DOXOLUGLA cea mare, sruparul serbarel, Bo- teniile sf Apolisal. ii s& mirneso fratil de la Preot on unt-de- fun sfint din Candela de Ja icéna serbirel, apot ora 1. la care dicem Troparful serbirel. Dup&, Sante Dumnedeule... Condacul serbirel, ‘asemonea gi la éele-lalte, LA LItukuls ANTIFONUL INTAI, glas 2. Stih 1: ‘Trimite lumina ta gi adevéral tét, acestea m’at povatait. Pentru rugiclunile Nascétérei de Dum- nedeti Mantuitoriule mantueste-ne pre nol. sti 1 watt adus pro mine 1a muntele os! sAnt al tat gl 1a looagurile tale. Pentru rugictunile Nascétéret de Dum- nedet Stih: Inblfa-te presto corlarl Dumnegenle, gf preste Hee re paméntul marirea ta, Pentru rugictunile Nascétoret de Dum- nedeti... Stik: O4 'a mfrit pan’ la corfurl mila ta si pénk a norl adevéral tat. Pentru rugiciunile Nascétorel de Dum- nedeii... Marie: Pentru rugiciunile Nascétérel de Dum- nedelt... 1 acum: Pentru rugaclunile Nascétérel de Dum- nedeit... ANTIFONOL AL DOILEA Stih 1: Vagutu-s'a otririle tale Dumneqeule, umbletele Dumneeniui mei, ale fimpiratulut celal din cel sfint. Mantueste-ne pre not Fitul lui Dum- nedett cel ce te-al schimbat la fata in muntele Tavorulul, pre cei ce-{{ cantém Aliluia, Stik: Tar& off Intru dreptate m8 voit ardta fofel tale, Mantueste-ne pre not Fitul lut Dum- nedet...- Stih: Sotura-mé-volt ofind mf se va arta mérirea ta Mantueste-ne pre noi Fiful ut Dum- nedeit... Stih: Intru mirturisire gi im mare podéb& te-al tm- bricat, imbricdndn-te ou lumina ca ou o haint. Mantueste-ne pre nol Fiful lut Dum- nedeti.,.. ‘Mirire, $1 acum, Unule nascut Fitule si Cuvéntul lut Dumnede ANTIFONUL AL TREILEA, gias /, Stih: Ale tale sunt oil tht este” paméntu!. chimbatu-te-ai la fata in munte Christése Dumnedeule, arétand ucenicilor té{ marirea ta, pre cat li se putea; stré- lucésca si noué pécatosilor lu- mina ta cea pururea fiitére; pentru rugiciunile Nascétorei de Dumnedet, dat&toriule de lumina mirire tie. : ats Tavorul si Ermoant"mntre numele ¢ Schimbatu-te-al la fafi... i | | | | |Stih: Martorisi-vor cerlurile minuntle tale Domne, ‘Troparal : Schimbatu-te-al Ja fa Sti: CAol adoviral t8 fn adunarea sAntilor. ‘Troparal: Schimbatu-te-al la fafa... RGIRE, stih: Ca-Ja tine este izvorul viefel intro lumina ta ‘vom vedea lumind, Troparal” Schimbatu-te-al la fati... Marire, $i acum, GONDAG, glus 7. Th munte te-ai schimbat la tat’, si pre cat ati cuprins ucenicii téi, marirea ta Chri- stése Dumnedeule ati védut, ca dac&% te vor vedea réstig- nit, s{ cundsc& patima cea de buna voe, si lumei s& predice, ca tu esti cu adevérat raza Tatalui. Sante Dumneqeule... Prochimenul, glas 4: Cat s‘aii mirit Inorarile tale Démne, tite intra in- folepsiune eal ficut., Stik: Bine-cuvintéai su- flete al met pre Domnul... Apostolul din Rpi- stola Int Petra: Fratilor, sirguitive ea chie- marea si alegerea véstrd adevérata sa o fa- cefi.. Alilufa, glas 8: Ale. tale sunt cerlurile ai al t8t este paméntol... Stih: Periuit este po- poral carele stie strigarea.. Evangelia de la Mateid: In uremea accea, Iuat.a lisus pre Pe- tru, pre lacou $i pre lén.. In loo de Cade-sk si to foricim... cAutim Irmosul Cantirel a 9: Nastora ta nestricat s'a arétat... pani la sfirgi- tal serbarel, CHINONICOL. Tntru lumina marirel fefel_ tale Domne vom umbla, si intru numele téii ne vom bucura in vect La mash dezlegim la poste gi la untdelemn qi vin, chiar Merour! sati Viner! de s'er intémpla, VEDI: A gti ni so cuvine, cum od predanie avem de la sintil parinfl. De la mantuitérea acésti serbire a Schimbére! Ja fata, a mfnca IN §EAPTE PILE | | 87 strugurl unde so allt, carif aducéndu-se in bi- seried gi inainte puindu-se, dupi rugiclonea amvonulul, egind preotal on cAdelnita gl oX- dinduJ, cetegte asupra lor ragiofunea cea pen- tra bine-cuvdutarea stragurilor, gle tmprtese Ta masi fratilor. lard unde iim 60 aft stragurl, fn local acestora fagurlde mlore, mere ¢i pere s& pun feainte, care asemenea binecuvéntan- du-se, si imparfesc Ia mast. Ta aminte: Dack cine-va din traf! va manea stragurl mal ‘nainte de serbarea acésta, acesta cortarea neascultirel si o primésoS, gi 6% nu guste stragurl tétd lone Inf August, oa unul ce portnca tipioulal o a treout ou vederea, ca do la acesta si se 80 invote gi cecalalff a ee supane Tipiculuf sAnfilor parint{, Acést& cortare si foo gi fratilor oaril pizeso ville, Jar de Ja serbarea acésta, de 3 orf in stptimand si cuvine @ se pune stragurl Ie mast tnaintea fratilor ca 84 guste, adied Lun!, Mercurl 9 Vinert, INTRU ACEASTA LUN, IN 7 DILE "ul muoenio Dometie. _ Downe strigatam.. punom Stihirile pe 6. ale Serbire! 3, gi alo sdatulu! 3. Stihirile Serbirel, glas 4. Prosomia: Cela oo de sus eyt! chfomat... Mai ‘nainte de cinstité crucea ta si de patima... Cela ce mat ’nainte de vect eglf Dum- nedeit Cuvéntul... Pre tine cel ce te-al miscut din no- rul fectoresc... Cant&le In Laudelo Serbaret, Alte Stihitl ale sntulut, glas 6. Prosomia: Téti m&dejdea puinda-t...vodirile cele prea megte- gugite, ai alergat la Dum- nedet, carele cu intelépta pur- tare de grije ocarmuegte cele omenesti, intru al caruia nume apostoleste al tamaduit ne- putintele animalelor, si bé- lele 6menilor, celor ce cu o- sérdie sa apropie la tine pla- cutule al lui Christos; pre ca- rele cu indraznéla réga-l, pen- tru sufletele ndstre. "[ 6ta viata tao aidat Dom- nulul, sicu ferbintéla ai mers la célatoria pustniciel cuvi- ése, arétand rugaciune netur- burata, priveghiere de téta ndptea, neincetata cantare, si viata fara prihana gi angeré- sca. Drept aceea te-al imbo- gatit cu lucrarea minunilor, c4 stie Domnul a prea-mari pre robii séi; pre carele cu’ indraznéla réga-l pentru su- fletele ndstre. Cu t6ta intrarmarea cru- cel inbracdindu-te, si cu ne- rumpta pavaza credintei in- prejurandu-te, infricogat te-ai facut taberilor celor protiv- | nice ale dracilor, pre caril i-ai 4 si gonit, purtand credintaca = un biciti cu chiemirile cele dumnedeesti, si pre calatori Ke LUNA LUI AUGUST ‘ai mAantuit, din vatamarea acelora, Dometie placutule al lui Christos; pre carele cu in- draznéla réga-1 pentru sufle- ¢ tele ndstre. Marlre, $i acum, a Serbirel, glas 6, & lui A- natolie, * "ai nainte inchipuind in- vierea ta Christése Dumne- deule, atuncea ludnd trei u- cenici ai téi, pre Petru, pre Iacov si pre Ién, in Tavor te-aisuit. Si tu Mantuitorule la fata schimbandu-te, mun- tele Tavorului cu lumina s’a acoperit. Ucenicii téi Cuvinte sali aruncat presine jos pre p&mént, neputénd suferi si vada chipul cel nevédut. An- geril slujiati cu fricd gi cu cu- tremur, ceriuriles’ati spaimén- tat, piméntul s’a cutremurat, védénd pre pamént pre Dom- nul marirel. ERE: Lumin’ lini... Prochimen, glas 7. Dumneqeul nostru in ceritt gi pre pi- mént t6te cate a voit a facut... Stih: Intra egirea Io! Israil din Rgipt a easel lof Jaoov din popor barber, fKoutn-s'a Indes stn- tires In} gi Israil stépamires Int, Dumnegeul nostra... Stih: Marea a voqut gl a fugit fordanul s'a tutors inapol. Dumnedeul nostru... Stith: Cott este fie: mare oX al:fugit, gl tu Iordane o& teal Intors tapo!. Dumnedeul nostru...Apo! Eotenitle, De se va intémpla acést’ sorbare Simbits, Viner! séra cdntim Prochimenul cel mare: Dumnedeul nostra in cer gi pre pimént... Gu stihurile Inf. Jark Sambati séra, la serbar cintim Prochimenul: Domnul s'a impéritit... Ou stihurile Inf, Iar de so intimplt serbarea aoésta Duminect, Sambith séra céntim: Dom- nul s’a impératit.. Jar& Dumineod sira edutim Prochimenu! col mare: Dumnegeul nostra in cor si pre pSmént... Cu Stihurile Iu‘, LA STIHOAVNA Stihirile, glas 2. Prosomia: Casa Eufratolul... A ned Christos iu mun- tele Tavorului, schimband fi- rea lui Adam, cea intunecata, o a indumnedeit strélucind. Sih: Ale tale sunt cerlurile gi al t8i este piméntu. *78dut-ait in Tavor, Moisi si Ilie pre Dumnedeu, carele s'aintrupat din Feciéra prun- cd, spre mantuirea émenilor, Tavorul gi Ermonul intru numele tét se vor buonra, Semn al dumnedeirei, cu cuviinté dumnedeésca, astadi in munte a aratat Christos tainuitorilor, mai ’nainte de réstignire, strélucind ca sd6- rele. Marie, $i acum, glas 8. Raza suptire a dumnede- irei tale descoperind Chris- toase, celor ce impreund se j suise cu tine in munte, ma- rirei tale celei mai presus de lume partagi i-ai facut; pen- tru acésta cu uimire aii stri- gat: Bine este noué a fi aicea. es _IN SEAPTE Cu carif si noi in veci te lau- dam pre tine Christése Man- tuitoriule, cel ce te-al schim- | bat la tata. Tropar, glas 4, Postniceste mai ’nainte pedepsindu-te in munte, ta- berile vrajmasgilor cele netru- pesti cu t6ta arma crucei Je- ai pierdut intru tot fericite, gi iarasi spre chinuire barba- teste te-ai intrarmat, ucigénd pre Copronim cu sabia cre- dintei si pentru améndové te- ai incununat dela Dumnedet, cuvioase mucenice Dometie, pururea marite. eleahtyat a Damnojeti este Domaul.,,, iene serbi- Inf, $i acum, al Serbare! ‘Dup& intaia Stihologie, Catismala, glas 4. Prosomia: Aritatu-teal astidl... Sverbarea cea prea strélu- citi a Stépanului a sosit, ve- nit toff, ca curdtindu-ne mai ’nainte, si ne suim cu cuge- tul la muntele Tavorului, ca si vedem pre Christos. Mirire, $1 soum, iarkgl aodsta: Dap’ a dov> &*ologis, Catismale, glas 4. Prosomis Spilmanta-tu-s’a Iosif... "7iua cea dupa serbare a j prea miritel si infricogatei schimbarei la fata a lut Chris- tos, astadi aratat credinclosii sévérgindu-o cu un glas sa>—. 90 LUNA LUI AUGUST strigam: Din now ai inchipu- it framantdtura ndéstrd,o Man- tuitoriule, strélucind impre- una cu dénsa prin dumnede- esc trupul tét, dandu-ica un milostiv vrednicia cea dintai a nestricdciunei. Pentru acés- ta pre tine toti te doxologim, pre unul Dumnedeul nostru. Marire, §1 acum, iardg! avésta: CANOANELE au serbirel cal dintal ou Irmosal pe 8, qf al | sintulul pe 4. CANONUL sfatalui. Al cdrula Acrostihul 1a Greo! este acesta: ‘Te adue Ini Christos, purt&torfule de ou- nana. Compunerea In} Teofan. CAntarea 1, glas 6, Irmos: Ca pro uscat umbland,. Purcedénd catre Dumne- dei, strélucit cu darul cel mu- cenicesc, rugand pre Chris- tos, sufla razi purtatére de lumina, pentru cei ce te canta pre tine cu credintéa de Dum- nedeit fericite. Rumpénd lanturile inse- lacfunel, cu adevérat ai aler- gat la Christos, pirdsind cu cuget curat, jertfele Persilor gi scapand de nedumnedeirea vrajitorilor. Marire Cuinteleptiesocotind cum c& sérele ca unul ce este zi- dit, nu este Dumnedet, nici , una din cele védute, te-ai po- $ vétuit cdtre nevédutul Dum- | nedeit purtind infelept gand. | $i acum, a Nisodtére!: ij ‘Pre tine intru tot santa Feciéra, care af nascut pre Fiiul lui Dumnedei, facéndu- se ca gi noi pentru noi, cre- dinciosif te predicim curata maica lui Dumnedeti gi te fe- | | ricim, ntarindu-te cu credinta cea | FP odevevats, te-al arétat ca un stilp neclatit si nemutat, neiagelandu-te, nicl de cuvin- tele fermecitorilor, nici de stiinta vrajitorilor persienesti. Céntarea 3, Irmos: Nu este siut precum ta, ugind de veninul cel per- détor de svflet,a sluji faptu- rei gi a cinsti sdrele, cu dra- gostea bunel credinte ai cdu- tat pre Dumaedet cel ade- vérat, si ziditoriul tuturor. Maire: | mpartisindu-te apelor celor dumnedeesti a nasterei de a doua, te-ai iuminat la suflet sicu adevérat te-ai fa- cut Fiit al jut Dumnedett cu darul si mogienitor desfati- rilor celor dumnedeesti. St avum, a Nisobtérel: Tatelepciunea casi. dum- nedeésca gi-a zidit eisi, sala- gluindn-se mai presus de min- te si de cuvént, intru curatul si cinstit pantecele téu, ot 1.IN SEAPTE DILE duhul Prea-curata. Irmosul Wu este sdnt precum tu »D6mne Dumnedeul meti ca- prele ai indltat cornul credin- »ciogilor téi Bunule, si ne-ai yintarit pre noi pre piatra »marturisirei tale. CONDAG, glas 6. Prosomla: Plinind randuiala cea... } iruind cugetarile cele stricAciése, si aducétére catre cele piméntesti, te-al arétat mare indreptator calugarilor, prea cuvidse mucenice Dome- tie, neintricogindu-te de mania impératului celui ce nu vrea si cinstésca chipul lui Chris- tos, pentru acésta te-ai si sé- vérgit cantand cantare: Dum- nedeii este cu mine gi nime- nea impotriva mea. Ontismala, glas 3. Prosomia: De frumsetea feclorie! tale... Dorit-ai de frumsetea lui Christos, si prin pustnicie pa- timile le-ai omorit, si cu ta- rie p&timind ai incetat inse- ldciunea mirite Dometie, im- preuna vorbitoriule cu ange- ri. Pentru acésta izvorésti si riuri de vindecdri, celor ce cu credinta sévérgsesc dum- t- curatit cu hice vrednicule de minune. ! Marire, $i acum, a Sorb&rel: n muntele Tavorului schimbandu-te la fata, raza /i—4e = aa marirei tale celei_dumnede- esti Cuvinte al lui Dumnedei, ai arétat pre cat s’a putut ucenicilor téi, cu carii d’im- preuna sa ne lumindm si noi, cei ce te cantim pre tine, u- nule neschimbate, Iisuse a- tot-puternice. Pentru aceasta cu credinta strigim tie: Ma- tire impératiei tale Christdse. Christos este puterea mea... uvéntitor cfutand pre cel Re din fire necunoscut 1-ai cunoscut mirite, si aflandu-l pre dinsul l-ai {ubit, si cu bu- curie te-ai inchinat mariref lui. u fierbintéla ai alergat la céta cea intrég&t intelépta acdlugarilor celor santi, si de rivna fapteicelei bune aprin- déndu-te, curat ai vietuit in postiri si in rugaciuni. Martre: Doral téi cel cugetator de Dumnedei, cu inlesnire a dezlegat leg&turile firei, si cu luminarea cea datatérederoua a Duhului sant, a stins cup- toriul patimilor p&rinte. Si aonm, a Nasobtérel: Tuterea mea este Dumne- | deul si Domnul, Nascétoare nedeésca amintirea ta, muce- | de Dumnedett Feciéra, Cu- véntul cel prea dumnedeesc, carele s’a intrupat din nes- tricatul pantecele tét, gi ne-a daruit noué viata. {o> Cantarea 5, Irmos: Ca dumneqeseca strélucirea ta... iind incuviintat intru in- telegere Angereascd’, mai mult ai ales vecuirea celor | nevédute, de cat téte cele vé- dute, strélucindu-te cu lumina curatiei fericite. | ndulcindu-te de dumne- deeasca bunitate, linigtea si departarea o ai iubit, pazind agezarea mintei neturburata, parinte Dometie. Marire: Cat este de mare cu a- devérat si de minunata, in- tru tot intelépta cugetarea pri- menirel tale spre bine, ca s’a lucrat de schimbare manei ce- lui prea inalt, si a darului ce- lui dumnedeesc. $1 acum, & NasoSt6rel : Ramas-ai Fectéri nes- tricatd, si pre cele ale mai- celor le aréti Prea-curata Sté- pana: Caci af impreunat nas- terea cu fecioria, si porti ale améndurora osebirile. Gantarea 6, Irmos: Marea viefel védéndn-o.. Siciea ispita neprictenu- lui sia vrajmasulul, care sa aducea ca ploea, gi prin feluri de chipuri prea fericite | sina ispitit, luptandu-te cu zavistia te-ai arétat biruitor, ¥ vrednicule de minune. 92 LUNA LUI AUGUST tT Fetrecerea ta a fost dum- nedeésca, viata de Dumne- det védétére si purtatére de lumina; ca pardsind cele fru- mése ale lumei, podéba cea dumnedeésca si frumsetea ai castigat de Dumnedeti cuge- tatoriule. Marire : Fijind intr’armat cu pu- terea cea dumnedeésca, gi a- vénd darul cel de sus impre- una lucrand cu tine, te-ai in- vrednicit pururea pomenite, a sévérsi mai-pre-sus de fire semne si minuni, vrednicule de mirare. $1 aoum, a N&sobtore!: F acutu-te-ai locas luminei gi camara a mirelui cu cuvi- infé dumnedeésca, celei_mai- pre-sus de minte intruparei facétoriului tuturor, cd tu sin- gura Fecioar&’ ai fost lécag vrednic lui Dumnedet. armosu; area vietel védéndu-o »inaltandu-se de viforul ispi- ytelor, la limanul tév cel lin ,alergand, strig c&tra tine : »scéte din striciciune viata »mea mult milostive. CONDACUL gi ICOSUL Sorbérel. | Intra acést Lun§, in 7 dile, amintirea Prea- cuviosuln! mucenic Dometio Persal tmpround ¢t on dol neonic! at st. Stih: Malpresus de tte a si novoi eu tine | prin pietre cu adevérat, | Pro uconioi! t81 parinte qi a muri ‘Lal in- vatat. i ++ o-Dometie in a géptea qi, Impreun ou al sé dof uooniol si sévérgi, costa a fost po vremea marelui Constan- 1 tin, Pers do neam, deol catihisindu-se de a Gre carelo cregtin Agar, gi invétandu-se eredinta Iuf Christos, fel 148% ou pirint piganitate gi tot doral radeniilor. gi si duse Ia cetatea o6'l dic Nisibe, oe 8% afld intre ho- tarele Romanilor gi ale porsilor. 9 intrénd in Monastire, gi Iuand santul botez, s'a fmbra- cat fn oinul cllugdreso, arttand tot felul de sirguint& gi nevointa, Decl find o& din ban- toirea vielénulu! diavol a fost zavistuit de ck- tri oXlugirif din Monastire, pentru acésta fugi de acolo gi 88 duse la Monastirea séntilor mu- coniel Serghie gi Vach in ostatea numité a lut | Teodosie, gi urm& vietet gi petrecerel Arhiman- | dritulul Urvil; de carele spun o& gése-gecl de an} nu a mancat flerturd, Deol alegéndu-se de dinsul Cuviosul, at fost hirotonisit Diacon, gi vrénd Athimandritul ca si-l sue gi la oinstea Preotiel, daca pricepu sdntul Dometle si duse de acolo, gi suindn-se intr’un munte, suferia zAdufal ai frigul gi patimile, gi chinurile vremilor ce't { venia. Apol intrénd fntr'o poster’ co eva fa- cutd ou megtegug, gi rémaind acolo putin’ vreme, primia pre cel ce mergeaii acolo la el, gi prin multele minunt ce fécea in namele Inf Chris- tos, inturoea pre neoredinolosif elinl dn ritd- cirea idolilor Ja credinta Int Christos. Decl ve- j nind atuncea paravatul inlian, oom aflé po: runci 81 ucigi ou petre, Iari cel ce mersese eu pornnea, afléndul ou dof uceniel af lui, unde canta landa de la a trela ori, ingropar’ gi pre forioitul acesta gl pre cel dof oe erait on din- sul, on desigul 2varliturilor de petre. Intra acést’ qi, Prea-cuviosul Or, ou pace s'a sbvérgit, i Mutandu-se de pe pimént Oral met, daral dice, Este mat-pre-sus de oft Or al t8i, 0 lege. Intru acést& qi, Prea-cuviogi gece mil de pustnicl Tibel, cu pace s'a stvargit, MAI de pe pimént, de trebue a fice Gioerea lu! David, , Cavinte carul téi, cel on miile immultit, Intru acést4 di, Prea-ouvidsa Potamia ficb- térea de minzn!, de sabie s’a sévargit. | is, Pentru Obzistos find omoritd ou sabia, Varsi rinrl de minuni, minunata Potamia. Intra acést& qi, sintul sangitul mucenie Nar- cis Patriarhul Jerusalimolul, de sable s'a s8- vorgit, | Sti Duloo sufland Narcise, matpre-sus do mirosol Narvisuln!, Umple de bun miros, looul Edemulul. *~ae- IN SEAPTE PILE om Intru acéstd qi, Prea-cuviosul Asterie Sigli- tieul, do sabie s'a sévérgit, Asterie avénd gramazul sbi de sabie that, Cetelor nevoitorilor ca o stea podébs s'a arétat. Intra acéstd qi, sintul Sozont cel din Nico- midia, fn foo bigdndu-se, gi sindtos oyind ou pace s'a sévérgit, Stih: Ca alt& salamandra s& afla in foo a- Tuneat, Macenioul Sozont, carele s’a sivérgit de foo nevetamat, Intru acést’ gi, sdutul Iperebie ou pace s'a sivergit, Stib Iperehie de gi in mormént s'a ascuns, Insh, a zburat, do oat angeril mal-pre-sus, Intra acést4 qi, Cuviosal Teodosie noul doo- tor, cavele a viefuit Ja anul opt-sute-gése: deol gi dol, ou pace s'a sbvérgit. Noul Teodosie, osebit numal de ani ou adevérat, Dupre téte cele-lalte ou cel vechiti s’a a- ritat, Tntru a:éstd di, Caviosul Dometie facdtoriul de minunl, carele a sihdstrit fn hotarele Mo- nastirel Filotenlul, cu pace s'a stvérsit, Invrednicituteal a face somne prea fericite, Ga Woag al daralut, tu Dometic parinte. Intru aceasti qi, Caviosul parintele nostra Nicanor facétorul de minunf, carele a strélu- cit in muntale lu! Calistrat, en pace s’a sbvargit. Presto Inmo, gi proste ale of induloiri al oSloat, Gi in adevir, Nicanore birunta cea prea bund al ridicat. Gu ale lor sinte rugdcluni, Démne milneg- tone gl ne méintuegte pro nof, Amin, Gantarea 7, Irmos: Dat&tor de rout... dihnitu-s’a preste tine pa- inte prea luminat darul Dahului, si lucrari prea-ma- rite a arétat tie. Carele stri- gai gi cu credinta cantal: Bine esti cuvéatat Dumnedeul pa- rintilor nostri. Ci minte vitézi alerga- .rea pustniciei o ai sévérsit, si la sfirgitul nevointelor mu- cenic te-ai facut cu adevérat, strigand lui Christos : Bine esti cuvéntat Dumnedeul pa- rintilor nostri. F iit t8i ca cet nascufi prin dumnedeescul dar, s’aiinevoit impreund cu tine ca cu un patinte, si rabdand in pes- tera aii patimit impreuna cu tine, cu un glas strigand lui Christos: Bine esti cuvéntat Dumnedeul piarintilor nostri. ye ences = tO tre! C Astigdndu-te pre tine li- man mantuirel, ne mantuim de turburari, si avénd nadej- dea cea intru tine, ca o an- ghira sufletelor, strigam lui Christos: Bine esti cuvéntat Dumnedeul p&rintilor nostri. Gantarea 8, Irmos: Din vépae cuviogilor... 8} e dragostea tacétoriului “ ranit fiind parinte, ai le- padat téta dragostea faptu- Duhul lui Dumnadet, pre ca- rele il prea inaltam intru toft vecil. S cuturand grijile cele pa- méntesti, cu nadejdi ceresti si cu fericirea cea intru Chri- stos te-ai imbogatit parinte Cuvidse, cdria acum te im- 4, partagest intru tofi vecii. 94 LUNA LUI AUGUST rilor, indreptandu-te arétat de | = F rimind razsle cele da- tatére de iumind, ale sAntu- lui si dumnedeescului Dub, prea intelepte parinte, l-al vé- dut intru vederea ochilor pre acesta, infricogat invétandu.te tainele cele dumnedeesti fe- : Ticite. $i acum, a Nasobtére! V ioara cea de Dumne- deti glisuitére a str&mogulul téi, maf ’nainte te-a inchi- puit pre tine Curata chivot sant, purtand pre Dumnedett cel ce s’a imbracat in trup, pre careleil prea inaltam in- tru tofi vecii. armosui: 88 landim bine si onvéntim... Din vapae cuviogilor roua ai izvorit, si jertfa dreptu- lui cu apa o ai ars. Ca tote yle faci Christése cu singura nvoirea: Pre tine te prea in- pdaltam intru tofi vecii. Antares 9, Irmos: Pre Damnedett a vedea... trélucindu-teculuminacea nematerialnica, te-ai facut dupre vrednicie luminos cu } chipul, purtatorule delumina, ; agonisindu-ti viata fara pri- hana gi santa, parinte, si a- cum stai inaintea Stépanulut si Dumnedet, rugator pentru turma ta. Luptele tale cele pustni- Bine-cuvéntim pre Tatil... Lcesii, impreuna cu luptele cele mucenicesti, dupre vrednicie s’aii incoronat, gi indoit ai luat darul vitejiilor ce ai a- rétat, gi al aflat desfatarea bunatatilor celor vecinice. marie Tntarindu-te cu putere gi cu dar dummnedeesc, te-ai a- ratat tuturor, prea luminat invétator bunei-credinti, fiind infrumsetat cu minuniie, gi intarind, gi vindecand pre totf, cel ce cu credinté sa apro- pie la tine, de Dumnedet fe- ricite. . i aoum, a Nésodtére! : ntru tine s’ati lucrat tal- nele cele mai-pre-sus de om, si mai-pre-sus, de fire, Nas- cétére de Damnedet Fecid- ra, cA te-ai facut Nascétére de Dumnedet, purtand in brate si hranind, pre cela ce si cuvintézd cu cantari, de ogtile cele ceregti. amos! re Dumnedeiia-l vedea »hu este cu putinfa émeni- lor, spre carele nu cutézd a cdutd cetele dngeresti; iara »prin tine Prea-curata, s’a ,arétat Omenilor cuvéntul in- »trupat, pre carele marindu-! »cu ostile ceregti, pre tine te nfericim. Ex Apnoni apra Prosomia: Cu woonicil si uo suim., IN SEAPTE ILE “) ragéndu-te din laturea | cea prerséscd, cea inchina- tore focului, din pruncie ai alergat la dumnedeésca cre- dinté a lui Christos, Dome- tie de Dumnedei predicato- riule. Pentru acésta ca pre un sihastru cu cantari te cin- stim pre tine parinte, sica pre un mucenic dumnedeesc, si ca pre un slujitor dumnede- esc al tainelor celor infrico- sate, si rugdtor pentru cei ce sévérgesccinstité amintirea ta. Mai ’nainte de réstigni- rea ta Domne luand pre cei prea alesi din ucenici, te-ai schimbat la fata acum in san- tul munte al Tavorului, in- tru carele cu cutremur, Moi- si gi Ilie cu cuviinta de robi aii statut de fafa vorbind cu tine St&pane, cu care dinpre- una ne inchinam tie, ‘Tatalui si Duhulul, si tie Christése Mantuitoriule, celui ce ai stré- lucit din Feciéra spre man- tuirea 6menilor. 3 —2AVNA Stibtrile, glas 2, Prosomid: Gasa Eufratulul.... rand Christése,aschim- ba firea lui Adam, fn muntele Tavorului acum te sui, ca s4 descoperi, tainuitorilor dum- nedeirea,Stih: Ale tale sunt cerlarile gi al ti este piméntui. A ritatu-te-ai_ mai ’nainte Christése in nor gsi in céta, gi in vént prea suptire,iara acum intru lumina marirei tale. sub: Tavorul gi Ermonul intra numele t8i se vor ‘buenra, Raza cea intreit strélu- citére, a dumnedeestei mari- rei tale M@atuitoriule, stré- lucindu-o negrait, in muntele Tavorulul, ai luminat toata lumea. Marire, §¢ acum, glas 5. Facetor si plinitor legel, si profetilor, pre tine Chris- tése te-a marturisit, védén- du-te in nor Moisi védétoriul de Dumnedet gi Ilie cel ce sia purtat in cdruta de foc, si cel nears pre cer mergé- tor, intru schimbarea ta la fata, cu care impreunda invred- nicegste-ne si pre no{ lumina- rei tale Stépane, ca sd te lau- dam in veci. St dova-lalt& sorvire a Ortrinel, dupé randuialé at Apolisul. LA LITURGIE Fericirile sorbiref, Cantarea 1, a amandurora Canduelor, ou Irmosul po 6, Prochimenul ser- birel, gi al sfntuluf, glas 7: Soumpi esto fna- intea’ Domauluf. Sth: Co vom réspliti Dom- nulut pentra téte..... Apostolul oXtre Efesent : Fragilor, intarifi-ve intra Domnul... Aliluia glas 4, Dreptul ca finicul va tuflori.. Kvangolia de la Ion: isa Domnul ucenicilor séi, acestea poruncese voué.. . LUNA LUI AUGUST ee OHINONICUL. Intra pomenire vecinick va fi... Tipe Gee TB EDA DMD TBO MDS De se va tntimpla Dapt serbarea sobimbirel Ja futi a Iul Christos Sambiti; a- tancea Viner! seara la Démne strigatam... MA- rire a sorbirel, $i acum; A Nascdtdrel cea din- tal a glasulal ce se va intimpla, Cade-se a sti. De se va tntdmpla Dup& serbarea Schimb&ret Je fafi a Inf Christos, Dumineok. Sambitd la Vesperina cea mic, Stibirile in vierei gi ale Niscétérei de Damnegeii dupro o- biooif. La Vesporina cea mare, cdutim Feri- cit birbatul... Catisma tt, La Domne strigat- am, Stihirile fnvierel 3, a Ini Anetolie 1, als sorbirel 3, a aceliag! qile gi ale séntulul din Minol 3, Tari de so cdnt& servires sintulul pe 6, sath are §i Polieloi, oantdm Stihirile inviere! 3, gi ale sorbirel trol, gi alo sntula 4, Mirire, a sinta- In}, {ari de nn, Marire, a serbirel, gi acum, A Nisodtére!, a glasulat do rand, La Litie Sti- Lirile sorbirel a aveleiag! qile a randulut Sti- hévna; Marire, $i aoum, a serbirel, sorisi la Ortrind, la Stih6vad, iar de are sintul, di Mi- rirea sintulul, $i acum, a serbirel. La Stihov- n&, Stihirile invierel, Marire a sintulal do este $i aoum, a serbirel; ari de nu, Marre, $i acum, a sorbirel; La bine-cuvéntarea panilor, Tropa: Nasodtére de Dumnedet Feclord de 2 orl, qi al sorbirel odati, La Ortrin’, Ia Dum- nejet este Domnnl,., Troparal invierel de 2 orl. Marire al sintulut de este, $i acom, al sorbi- rel; iari do nu, Marire, $i acum, al serbdre!. Dup& Catisme, Catismalele invierel on ale Nis- cotorel, gi cotiren; gi ferioith ool fara prihand... ou Troparele invierel, Ipaco! al glasulul, An tifone, gi Prochimenul glasulul, gi t6t8 sufla- rea,., Evangelia invierel ef Stihira invierel, Ca- nonul favierel ou Irmosul pe 4. $i al Nascdtd- rel de Dumnegeti pe 2. $i al serbirel pe 4, si al sdntulal pe 4, Catavasie, catele israiltenost!. Tara do este Polieleul sail’ Doxologie, ontim Ganonul invierel cu Irmosul po 4, gi al sorbi- rel pe 4, gi al sdntulut pe 6. Dup% Cantarea 3, Gondacul serbirel; gi al sintulut de are, gt Joos, gi Catiemala sdatului, Mérire, $i acum ; a serbarel, gi ootire. Dap’ ofntarea 6, Conda- eul invierél gi 1003 gi Prolog. La Cantarea 9, cantim: Ovea o¢ est mal cinstit... Exaposti- laria inviorel, Mirire, a sAntalul de are, {ard de nu, Mirire, $i acum, a serbirel. La Laude, Stihirile invierel 4, gi ale sdntulut de are, Pro- somice 3, gi Molodica care este la Marire; qi- com ou pripelale ef, jaré de nu are sintul Laude,Gicom ale fnvierei 4, gi ale sorbirel 4, a ave- Jeag{ ile. StihSvna Ortrinel eu pripelele ser- Darel. Marire; Suhira Rvangedel, $i acum; Prea bine-cuvéntat% ogtf, Doxologia mare, Du- pa, Sante Damnegeule... Troparal fnviere! nu- mal, Ectenit gi Apolisul. ua ora 1, Tropariul tavierel, Marire, al serbirel, $i acum, Al Nis- e8térel orelor. Dup& TatAl nostra... Gondacul serbirel, asemenea gi Ja oele-lalte ore condacn! / serbirel, gi al invierel scbimbiude-le, Tari de i esto Policlen, gi al sintulu!, La Liturgie, Fe- { ricirile glasulul po 6. $i a serbire! Cantarea randulul pe 4. lard de are sintul Géntare, Fe- Ticirile fnvierel po 4, gi a s-rbirel pe 4, gia sGntulal Cantarea a 6, pe 4. Dupk Keire Tro- parlal fnvierel, gi al serbiref, apo' al hramu- Jul, gial sdutulut de are, apol Condacul invi- ref, Marire, al serbirel, Sard do nu are sin- tol Tropar gi Condac, Mirire al fnvierel, $i | acum, al sorbirel. Prochimenul invierel, al gla- | sula’ gi al serbaret. Apostolul, gi Evangelia qt lel. Chinonical: Laudatl pre Downul din oo- url... gi al serbarel. lar’ de are sdntul Apos- tol, gi Evangetie, atunosa diem Prochimenul invierel al glasulul, gf al sdntulol, Apostolul |. gi Kvangelia, ile, gla sdntulol, Chin-nicul: Laudaf! pre Domaul.... gi al santulul. IN 8 DILE. Santul Kmilian Marturisitorlul, Episeopul Ci- aioulal. i Démno strigat-am.... Stihirie po 8, ale ser- z santalal 3. Stihirile serbirel, glas 4. Progomiy Datal somn..,. Cee stadi ai aratat dum- A $ nedeirea ta Démne, cinstitilor tél apostoli gi lui Moisi gi lui Ilie, ca unul ce esti Damne- deti legei gi al darului, cela | a IN OPT PILE | cene af mantuit pre noi acum din robia morfel, cu care ma- rim randueala ta cea iubitére de émeni, Iisuse a-tot puter- nice, Mantuitoriul sufletelor nostre. & stadi in chipul sdrelui celui luminos, ai strélucit in muntele Tavorului, prieteni- lor téi arétandu-le, cum c& tu esti raza miarirei, carele prin milostivire, cu fiinta 6meni- lor te-ai imbracat Domne. Pen- tru acésta marim randuéla ta cea jubitére de émeni, lisuse a-tot puternice, Mantuitoriule al sufletelor nédstre. Asstadi sa bucur’ angerii in ceriuri,impreund cu 6me- nii, serband infricogata si dum- nedeésca strélucirea ta Chri- stése cea din muntele Tavo- ruiul, pre carele de fata ai pus pre Moisi gi pre Ilie, si pre etru si pre Iacov si pre én, jubitoriule de 6meni Mantu- itoriule, carii te laudaw pre tine Tisuse a-tot puternice Mantu- itorlul sufletelor néstre. Alte Stihirl ale SAntulol. glas acelag. } Prosomia: Cela ce de sus ogtl... Cela ce arétat al cinstit icéna lui Christos, cand tru- fia cea leiasc&i s’a nebunit, gi poporele a clatit, inoind ere- sul cel far’ de Dumnedett a lui Copronim, purtand atun- cea indraznéla ta, prea inte- A ——lepte, arétat o ai mustrat, a- | dunat fiind sinodul arhierei- j Jor. Pentru acésta te-ai cuno- ostas al lui Christos; preca- rele régi-], si mantuésca si ; sd lumineze sufletele ndstre. ela ce te-ai saldsluit in 1 locasurilecele ceresti, cnd cel réti credincios a arétat mintea | neinblandita gi fara de Dum- ' nedeti, osindind taria ta spre izgoniri, atuncea cunoscénd cu adevérat, ca singurd mogia néstra este raiul, de unde a- rétat am cadut, cu veselie bu- curandu-te le-ai suferit dum- nedeescule. Pentru acésta du- pre vrednicie te-ai invredni- cit ca sd vedi viata cea ne- stricdcidsi, pre Christos; pre carele réga-l, si mantuésca gi sa lumineze sufletele néstre. urtand limba de foc prea intelepteste, cand Leon tiranul a legiuit legea amestecata cu barbarie, poruncind ca s4 nu sé dea inchindciunea cinsti- tei icénei lui Christos, atun- cea tu legea cea dumnedeésca improtiva o ai pus, cum c& inchindciunea chipului trece catra intaia inchipuire, pre- cum a dis 6re-cine; gi s’a a- rétat ca o detunata, fiara cea cu urita numire, de cuvéntul téti prea cinstite parinte, prea + santite, de Dumnedeti graito- — riule. yO scut prea fericite, prea vitéz | LUNA LUI Av@UST f | setea chipului cea dintait, ca- Marire, $1 acum, a Serbire!, glas 1. Cela ce a grait de demult cu Moisi prin inchipuiri in muntele Sinai, dicénd: Ei sunt cel ce sunt de-apururea, as- tadi schimbandu-se la fatd in muntele Tavorului inaintea ucenicilor, gi-a arétat frum- rea a ridicatintru sine fiinta omenésc4; si unul dar ca a- cestuia m&rturii puind pre Moisi gi pre Mlie, i-a facut par- tasi veseliei; pre cei ce mai *nainte ai vestit invicrea cea méarit’ prin cruce, si mantu- itére. LA STIHOAVNA, Stihirile Sorbarel, glas 6. Prowomia: A trol gi al fnviat Christo. nchipuindu-te pentru mi- lostivirea Christése intru A- dam omul cel dintaiu, al doi- lea Adam te-ai arétat din Fe- ciéra, si in muntele Tavoru- lui te-ai schimbat la fata, de- scoperindw-ti dumnedeirea Mantuitoriul mei. . uh: Ale tale sunt ceriurile gi al tét este pa- méntal. Ca prea alesi ai darului si ai legei, védénd in muntele Tavyorului schimbarea la tata Christése, s’aii uimit; cu ca- rii ne inchindm tie, impreu- | na Tatalui téi si Duhului. Stih: Tavornl gi Rrmoniii ttre’ pumele sdtiss vor bionta, Stréluceste-sé faptura lu- minat prin schimbarea ta la _nyj __ IN OPT PILE fata Christése, pre carea Dum- nedeii fiind o ai arétat in Ta- vor dumnedeestilor apostoli, * gi lut Moisi si lui Llie negrait strélucind, mai mult de cat sorele. Marire, §i acum, glas 1 ' Mai’nainte védénd cu du- ‘ hul venirea cea trupéscd la émeni, a unuia ndscut Fiiu- » lui tei, al_ lui Dumnedet pa- rinte David, de departe a chie- mat spre veselie faptura, si " profetind a strigat: Tavorul si Ermonul intru numele téi se vor bucura; ca intru acest muntesuindu-te Mantuitorule cu ucenicii téi, sila fata schim- . bandu-te, ai facut firea lui A- i ; dam cea negrita iarasi a stré- | tee mutandu-o pre dénsa in- | tro ‘marirea dumnedeirei tale : si strélucirea. Pentru acésta | strigam citra tine: Facéto- tule a téte, Domne mirire tie. Tropar, glas 4, Indreptitor credin(el... Canta la stirgital carter. Marire, $1 soum, a Serbirel. La Ortrina. la Duanedeh este Domnul, Troparal serbarel do @ orl, Marire, al 1 Santa, $i acam, Sar al Gutismalele ‘Sb, CANOANELE. Al Serbarel, cel de al doilea a Trmosul pe & fi al sinfuln!! pe 4. CANONUL stata, Al cérula acrostih 1a Greol este aveste : Pro marele Emilian fatra eéntirl prea ales il laud. Sompunetea tat ‘feotan: fc AL | TS PETITE CAT EE. STR NA Centarea 1, glas 1, Irmos: Drépta ta cea purtitére... ty incepétoriile cetelor ce- lor mat pre sus de Jume impreuna locuind, de Dum- nedew cugetatoriule fericite, privind de sus parinte, in- | vredniceste mantuirei pre cei ce cu bucurie sévérgesc do- rita serbarea ta. u total unindu-te cu Sté- panul de Dumnedew cuprin- sule, si cu luminile cele de acolo strélucind, t6ta serba- rea cea cinstitére de Dum- nedeti o ailuminat cu invé- taturile tale, ca un aratator de cele sAnte arétandu-te, de Dumnedeit cugetatoriule. rin fapta cea buna ie- rarhe, ai facut mintea ta sté- panitore patimilor, impartind ca un prea drept judecator, gi sufletului gi trupului cele cuviincidse amandurora, pa- rinte. Marire : A rétatocarmuind biserica te-ai ar&tat tiinuitor iscusit, celor mai pre sus de minte, si tare aparator al adevéru- lui, astupand gurile si zdro- bind falcile leilor, pururea a- mintite. ‘$i foum, a NAsodtérel. Pre cel nascut din pante- cele téii Prea-curata, cu drép- ALi + t& credinta il cundstem unul intr’amandové firile, Dumne- deti gi om mai pre sus de fire, avénd desévérsit osebirile a- mandurora. ‘on 8, Irmos Insuft cela ce gtit. R ugitor de Dumnedew cu- ‘MY getator inaintea lul Chri- stos te punem credinclogil pre tine, ca pre unul ce luminat al facut vitejia pentru dinsul, gi ai cinstit chipul lui, gile- gea predicarei celei cinstite, si credinta cea de sus le al pazit. Arétandu-te taria muce- nicilor, al surpat pornirea ce- lui réti credincios, gi te-al fa- cut zid neclatit, si neschim- bat al bisericed, si dumnede- esc mijlocitor, tare mustrand pre cei fara minte,de Dum- nedeti cugetatoriule, vredoi- cule de minune. Marire el prea viclén carele bé- use din destul : veninul ere- sului, s’a mustrat de cuvén- tul tét cel invéfator; caci cu lumina s’a gonit intunerecul, si prin strélucirile intelepciu- nei celei dumnedeesti, s’a de- scurcat inpleticirea sfatulul celui viclén. fi seni, a Nasobtbrel: A cum culuminatglas pre LUNA LUI AUGUST i tine din suflet, cu adevérat te predicam Maica a lui Dum- nedei, carea al ndscut pre Damnedeti cel fara de trup, i intrupat dintru tine, intru not salasluindu se, neprimind mu- || tare sati amestecare, Prea-cu- rata. Irmosul : nsufi cela ce gtii nepu- ptinta fiintei omenesti, gi du- »pre milostivire te-al inchi-” »puit intr’éasa; incinge-mé cu pputere de sus, ca sa strig tie: Santa este biserica cea »insofletita, a marirei tale ce- nlei nepovestite, iubitorule de yoment. OONDAG, glas 3. Prosomia; Feolori astigl.. Pre tine cel ce te-al aré- tat vitéz apdradtor Treimel, cantandu-te bisericaEmiliane, te maregte, pentru carea af si patimit. Drept aceea cin- stim amintirea ta, mantuin- du-ne de napadirea cea pa- gadnés-& pre nol robil tei. Catismala, glas aoelag. Prosomis: Pentru marturisirea... Cu dumnedeescul Duh fi- ind luminat, cu indraznél& ai predicat dogmele ortodoxiei parinte, si pre impératul cel fara de lege t-ai ruginat, tri- miténdu-te intru departate in- chisorl fara dreptate; parinte cuvidse, roagi pre Christos - “ i ee Aai | { i i i Dumnedeit, si ne daruésci noué mare mila. Marire, $i acum, a Serbirel, glas 4, fe Spatméntate-s'a Iosif... Tn muntele Tavorului te-ai schimbat la fata Dum- nedeule, ia mijlocul lui Ilie si a lui Moisi inteleptilor, im- preuna fiind Iacov, si Petru, si I6n; tara Petru fiind im- preund, acestea a dis tie: Bine este si facem aicea trei co- libe, una lui Moisi, una lui llie gi una tie Stépanulul Chri- stos, cela ce ai arétat atun- cea acelora Jumina ta, lumi- néza sufletele ndstre. Munte pre tine eu daral... prin fapta cea bund unin- & du-te Emiliane, cu a-tot puternicul si cu cel tare in rézbée, ai putut surpa sprin- céna pi gaoulul;si acum strigi: Marire puterci tale Démne. * rétandu-te rabdator, tri- miténdu-te intru indelungate izgoniri, al suferit cugetato- riule de Dumnedeti Emiliane, arétandu-te mai intait arhi- erew cu fapte bune, santit tat- nuitor, de Dumnedet purta- toriule prea alesule. Marire rétatu-te-al_dupre lege din pruncie sAntit, pustnice- IN OPT PILE ste strélucind de trei ori fe- NG ricite Emiliane, si ingradin- du-te cu cuvéntul darului, san- tite tainuitoriule dumnedee- scule, lui Dumnedcii strigai: Marire puterei tale Domne. Fi avum, » Nasvdwrei « ela ce mai inalt sa in- telege de cat téta faptura, sé- virgind pre pamént talnadum- n¢edeestei zidirei celel incepé- tore de viata, a celei mai pre sus de minte, a locuit in pan- tecele tei, cel infrumsetat cu strélucirile feciorief, Prea-cu- rata. Dumnedeii find p&oel... erin dumnedeésca sa cu- nostinta cea mai ’nainte cunoscénd Christos buna voi- rea sufletului téi celui mare, arétat te-a impodobit cu mari bunatati, infrumsetandu-te cu haina preotiel, si cu patimile cele mucenicestl, tainuitorule de cele sAnte, prea cinstite. rimind darul Dohului, ai scos apeleinvé{aturilor tur- mei lui Christos prea fericite. Pentru acésta invétandu-ne prin tine a cinsti chipul lui si al tuturor sAntilor, ruginam pre cei luptatoride Dumne- dei. ‘Marire: © morindu-ti cugetarea trupului téit cu ostenelele cele pustnicesti, prin strélucirea he i ' | iDuhului ti-ai inviat mintea. Pentru acésta prin améndoué strélucind ferarhe, bine ai pla- cut lui Dumnedet, santite mu- cenice, vrednicule de miuune. SH aanm 2 Wiandtirat- yaa santilor Feciéra Cu- raté, pre santul sAntilor ai nascut, pre Christos Mantu- itorlul,carele santeste pre tot. Pentru acéstate marturisim pre tine, impératésa si Sré- pana tuturor, si Maica Zndi- toriului fapturilor. Ontarea 6, Irmos Din panteoe pre Iona... rénd sa opresti pagunea ¥ eresului, cu osérdie te-ai bagat fo primejdii, sicu in- draznéla ai rugsinat, pre cel ce tinea obiceiui nedumnede- irei, incepénd intait a grai tu inaintea sinodului celui de Dumnedei inteleptit ce s’a adunat. re singur Christos cu ferbin¢éla iubind, si dorind a dobandi dumnedeésca strélu- cire, ferarhe al Domnului, pla- cutule al lui Dumnedet, mu- cenicésca tarie ai arttat, stré- lucind intaii cu postirea, si arétat ai primit indoite cu- nun, Marire: d Avéndu-{i cugetul téit sus “sy aprépe de Dumdedet, si stré- LUNA LUI AUGUST lucitor cu razele cele dum- nedeesti, cu lesnire ai trecut marea vietei, si ocdrmuindu- te cu vetrelile santului Doh, te-ai adapostit acum in lima- nurile cele ceresti. gt ava, @ naacommdl | Bine voind ca un milos- tiv, a mantui firea omenéscd cea réii stricatd, prin zavis- tia sérpelui, s’a sildsluit in pantecele téu, si s’a facut trup neschimbat, aflandu-te pre ti- ne singura Curati, Nascétd- rede Dumnedei, Feciéra Prea curata. Irmosal : Tin pantece pre Iona ca »preun prunc |-a lapadat tiara »marei, precum |-a primit; si »in Feciéra stlagluindu-se Cu- yvéntul, si trup luand, a esit »pazindu-o nestricata. Ca cel yee NU a patimit stricdciune, »pre ceea ce l-a nascut, o a »pazit nevétamata. GONDACUL gi ICOSDL Serbirel. Intru acéstt Lund, in 8 ile, amintirea Cuvio sulnt pirintelul nostra Xmilian Martoris{toriul, ipiscopul Cizioulul. "}-Emilan pentra suflet mult& griji a- vend, Pentru trup pan& in sfirgit a fost nogrijind. Tn Angust 2 opta qi,- Emilian 8h s8vérgi. Avesta, suferind multe chinurf, gi amard Jngonirl, pentru sntele s1 oinstitele fobno, do Ja sUlbitdoltal gl pigdnal Leon; sl primind on- nuna marturisire!, a réposat in Domnul. Intro acéstd qi, amintirea sdmtulul Miron ia- estoriul de minunl. Eniscopul Critulut. Stik: Domnedecsoul Miron, mirul bunstifel sufland, s at, HK’Miros ou bund mirézma, lang’ Domnul si aft stand, costa a fost nisent tn Avrachi, cetatea E cea din crit, sprope do Cnoson, tmpo- dobindu-g! neamul eu dumueqésca bana- credint& ; Ins la tnoeputal vietel In!, In- [Py andugl fomes, ora plugar, gi din rédelo ce si ficeat, ajuta pre siracl, gi on cat da mal malt, ou atata mal mult i s4 inmaltiat: r6dele, :ari ‘milostenia lol era preste firea o- menésc, pentru of span c& ait prins Ja aria Tal dof-spre qece omen’, cari! if wmpluse saci! de grat, gi sh rumpeat de groimo, gi nicl sit ‘ugureze si induva, nicl sX Jase dintr'ingif, gi fn loo 8X Je fack certare gi pedépst, mal mult si rompea el cu dingif ca sit ridice, gi ridi- end ou mana Ju! sacal fie-cdrula, ‘-a pus pre umeri} Jor. poruncinda-le s& nu spue niminul nimic. Deel fa hirotonit preot in sfntalul Dum- negeti Bisericd, apo! dack fncet& géna, si sui fn seaunal Episcopie, fdeéndu se Athieretl Cri- tulul, gi a facut multe minunl. Oxel a izgo- nie pre balanrol cel oe strica oragul, gi opri curgerea rfulu! co 8% chlam& Triton, Col vrénd si-] tré.4, gi védéndu-l 0% s& torbura cn mul- time de apa, din poronca sintalat a fost oprit de nus! putea fxce curgerea In! fnaints, pant @ 10 s& intéree sAntul, gi mergénd acasi is! trimise tolagal, ou caril trimigit furburand apa, fiouré de si intérse riul, de-gf ficea calea. A- cestoa gi altele multe feénd, gl stvérgindu-l rémigita vietel cu cuviinté gi cu placer dum- nogeésc&, gi serbind Iuminat. serbirile muceni- cilor, ca de o sutd de ani find, cdtr’ Domnul s’a mutat. Intru aoést& qi, amintirea Prea-cuviosulul p&- rintela! nostru "Teodor, egumenul de la Oronon. Stih: Cu viafa, ferioite, Int Dumnedet te al fiout dare, Avéndw{1 numirea, obicslurilor ajutitére, costa din mick vérsti ridictnd asupra sa ornosa Domnulul, 8% e8ligloia prin pester! qi prin me qi prin val. Drept aceea aducén- duso citr’ Domnul ca wn mir soump gi time primits, eu pace a'a sdvérgit Intra acéstd qi, amintirea eAntilor muceniot Elevterie si Leonid, gi a sAnfilor proncl co prin foo s'aii sévérgit. Améndol vevoitori! nejertfind ingela- cfunel, Ingelatorit ‘att osfndit eu munoa arderel, Intra acést& qi, stintit doce pustnio! din E- gipt, on pace s'atl stvergit. ove odrasle ale Egiptulu! erati murind, La numér intoomal eu ranele cele qeoe find, Intra acésts qi, sAngit dot muconiel cel din ‘gin, pe pamént tArlyl s’atl sbvergit. IN OPT PILE 103 Sth: Parechea carea si tira pe pAmént, pro- fap domnededsoa fries avéndu o. i 1ar& jug, credinfa, gi rite pre osirdie ouge- | tandao. sfntul mucenio Stirachie, de Stth Stirachte de sabio find tatat, | Ga o jortfa infelegstére, miros gandit a dat, ntra acésti qi, fnoirile sintilor apostolf Petra si Pavel la fncunjurarea cea ou zid a sintulu! apostol ¢i Rvangalistaluf loan Cnvén- titor‘ulul de Dunneget, fn Muntrul cinstita- luf 1Wsag, al prea sdntel de Dumnedet Nisc5- t6rel, fotru ale lul Marnasie, gi Cuviosul Gar- sian, $i aducerea aminte cAnd s'a fdcut fntu- necarea séreluf, de la eésul al géselea pand la al nonlea, fn o&t s'ati vaqut si stelele. La a- nul do la 2idirea Inmet gés0 mil-trel-sute-nou’- deol gi nou’, avénd sérele cincl-spreooe fer- cflane gi luna asemenea, Indictionnl al nou- lea, po vromea impéritie! bine cinstitorilor gi de Christos Yubitorilor imparat{ Leon Infelep- | tnl gi Alexandra fratele sb. | Intra acést4 qi, sintul noul mncenic Anas- tasie Bulgarlul, carele » m& turisit in Tesalo- nio, Ia antl o mie-yépte-sute-nout-gecl gi patra, suferind munel sa sivérelt. Stih: Anastssie trupul la munol 4'a dat, $i limigtea cca pron fir durerl, a flat. intro acést& qi, sintul nou! mucenic Trian- dafil Zagoreul, carele a mirtarisit in Gonstan- tinopol la annl o mie-gése-sute-opt ect s'a s8- vérgit, Stih: Triandafil, noul trandair s'a ivit, Carole prin ourgerea sangiurilor, rogn s'a vopsit On ale Jor sante ragaofun... Antares 7, Irmos: Pre tine cuptor intelegator... ost-al parinte cu adevé- rat prea incuviintata in- frumsetare a Ierarhilor, ca impératind preste pati, te-ai arétat turn nesurpat, si zid al bisericei, marind pre Dum- nedeti cel prea-marit, vredni- cule de minune. ( uprastia cuvintelor tale |! celor strélucitdre, si cu sege-we “104 taturile invétaturilor surpand invétaturile celor de alt neam, not David te-ai arétat noué, numind pre Dumnedet cel laudat gi prea-marit. Mirire; L.uminat af stitut inain- tea divanului muncitorfului pentru Christos, gi ca dintr’un izvor dumnedeesc al izvorit cuvintele, marturisind tutu- ror inchindcfunea icénelor, a- rétat stind ca acésta trece ca- tra intata inchipuire. $i scum, a mavooworel : ~u streind cuviinta fecto- Testi nascénd pre Ziditorful tuturor, cel ce si odihnegte pre scaunul Heruvimilor, singura prea fericita, prea laudata Fe- cléra, Maica dumnedeulut pa- rintilor nostri, celui laudat gi prea-marit. Aintaran R. Temas: Ouptorful cel r&corit... Cc focul cel intelegétor ai ars tdtd materia cea usca- cfés4 a eresulul, si prin che- marea cea dumnedeésca, pre popil cel necuratii-ai junghiat, ca Ilie cu sabia Duhulul, gi acum veselindu-te canti: Téta faptura bine s4 cuvinteze pre Domnul, gi sa-I prea inalte intru tof{ vect. A ratatu-te-ai plin de dar gi de puterea cea dumnede- ésca de trel orl fericite, gi cu LUNA LUI AUGUST buna cuviinté ipfrumusetan- du-te cu poddéba curatiel ne- schimbat ai tinut buna cre- dinta, cu care stand acum in- naintea Stépanului, strigi: T6- ti taptura bine sa cuvinteze pre Domnul, si s4-I prea inalte intru tof{ vecil. Bine-ouvéntdm pre Tatil... ™ rivest! de sus spre cAn- taretil tei eGintite pirinte de Damnedeti intelepte, arétan- du-ne noué cdrarea cea drépta, si sfaramand cu rugaciunile tale, intaratarile eresurilor,ca cu indrasnéla si cantaim, si sa cinstim icéna lui Christos, gisd ne inchinim Naszétdrei de Dumnedeti gi tuturor san- tilor. RL agnm. a Wisaditret Prihana nu este intru fru- musetea ta Fecidra, cdcl tu singura cea fara prihan, te- al aratat din véc Prea-curata, luminand lumea cu razele fe- cloriei si cu lumina curute- niei; pentru acésta laudandu- te strigam: Téta faptura bine sd cuvinteze pre Domnul si sa-l prea inalte intru tofl vecil. Irmosul: 8% Linddm bine si cnvéntim.,. C uptoriul cel récorit a in- »chipuit chipul minunei celet »mal presus de fire, cd nu a pars pre tinerif pre carif I-att »primit, precum nicl focul ate:| ,dumnedeirel pantecele Fe- | »clérei in care a intrat. Pen- »tru acésta cantand sa stri- »gam: Bine sa cuvinteze tota »faptura pre Domnul, si 4-1 »prea inalte pre dinsul intru »totl vecil. Gantarea 9, Irmos: Ghipul nagtere! tale... flat-al résplatire ostene- lelor, invrednicindu-te a locui acum ca un mucenic si dumnedeesc Ierarh, dinpre- una cu ostile cele dumnede- esti, santite mucenice, vredni- cule de minune. g Tatatu-te-aY impodobit cu cuvéntul si cu intelepciu- , nea dogmelor, alesule Emili- | ane; pentru acésta a incunu- nat Christos cinstit capul téi ' prea fericite; pre carele ré- ' ga-l pururea pentru nol, ru- : gamu-te, Maire “ortile cele ceregti Sté- panul deschidéndu-le, a pri- mit sufletul téti cuvidse Emi- liane, odihnindu-! ca un drept in locurile repaosului; si acum petrecl imprejurul scaunulul ' impératului tuturor. i St sano a Moathna ©» minunile tale cele mal presus de minte! Ca tu Fe- cfoara singura Prea curataé Stépan4, tuturor ai dat a in- elege minunea cea noué a IN OPT PILE 105 a nasterei tale, Pentru aceea neincetat pre tine Nascétére de Dumnedett te marim. : irmosui: Chipul nasteret tale celet ,ourate, |-a aratat rugul cel »ce ardea nears; si acum te »Tugim, ca sa stingi cupto- : ptiul ispitelor cel silbatacit ,asupra nostra, ca si te ma- | »tim pre tine Nascétére de | »Dumnedei neincetat. ee ee nee and a navalit filara asu- | pra bisericel, leul cel ames- | tecat cu barbarii, iadul cel | nesatios poruncind a nu se da inchinaciune cinstitelor i- cone, atuncea fericite Emili- ane, tare af mustrat pre cel urit de Dumnedet eres, cel luptator al tiranului, de la care al suferit scirbe gi iz- gonirl amare. Marire, $i aoum, 8 serbire!: Cuvinte cel ce egti lumina neschimbata a Tatalui lumi- nei celui nendscut, intru ara- | tata lumina ta, ast4di in 'Ta- | vor am védut lumina pre Ta- tal, lumina gi pre Duhul, ca- rele aduce la lumina toata . faptura. LA STIHOAVNA. Stibirile. alas 2. Prosomia: Casa Eufratulul.... A chimbandu-te la fata in muntele Tavorulul, Man- tuitoriule al met prea bunule, 7 ii —a- >a ~- i ios aratat s’a cunoscut marirea | Treimei. Stih: Ale tale sunt cerlurile gi al t*t este piméntul, | nm A aza soarelul cea intru inaltime calatére, s’a supus inaintea picidrelor tale, Chris- tése Mantuitoriul met, ara- tandu-te pre tine Stépan gi ziditor fapturei. | pun: Tavorul gi Ermonul intru numele tat se vor bucura, ‘V rénd a arata miarirea ta ucenicilor, impreuna gsi lui Moisi si lui Ilie, ia muntele Tavorului,cum aii védut Man- tuitoriule, sat spaimantat. Marire, $1 acum, glas 1, Necuprinderea varsarei tale de lumina, prin schim- barea la tata si neapropierea dumnedeirei, védéndu-o in munte apostolii cei mai alesi, Christése cela ce egti fara de foceput, intru dumnedeésca rapirea mintei s’ati schimbat; | si cu nor luminos imprejur strélucindu-se glasul parin- tesc ati audit, carele intirea taina intruparef tale. Ca tu insufi esti si dupa intrupare, Fiful unul nascut gi Mantui- toriul lumei. 1 cocalalt& servire a Ortrinel dupre randuélA ql Apolis, LA LITURGIE Fericirile serbire!, Cantarea 3, a Candnelor LONA LUI AUGUST améndou8 ou Irmosul po 6. INTRU ACEASTA LUNA IN 9 DILE sto. matia, a.. Démne strigat-am.... Punem Stihirile pe 6, ale serbire! 3, gi ale Apostolulat 3, Stihirile serbarel, glas 1. Prosomia : Ceea ce ost! bucuria.. stadi facéad serbare, a prea santef miaritei | : schimbirei la tata, pre “Christos glorificam, cel ce “a schimbat cu focul dum- | nedeirei firea ndéstra, gi ca mai nainte o a strélucit cu nestricdciune. ! ‘eniti sa ne suim in san- tul munte gi cu credinta sa vedem schimbarea la fata a Domnului, strigandu-i cu cre- dinta, si graindu-i: Tu singer | egti Dumnedeul nostru, carele te-ai intrupat gi al indumne- deit omenirea. A césta este diua cea prea cinstita, intru care se schim- ba la fafa Christos, impreu- | na fiind de taté Moisi si Ilie si ucenicif lui in muntele Ta- vorului, gi glas dumnedeesc a venit, acesta este cu ade- | vérat Fiiul mei cel ales, i > 4—t. —— Alte Stihirt ale apostolul, glasul 41 provomia Prea Windatilor muconiot... atie fericite, esit-al ca un riti din Edemul cel intele- | gétor, révarsandu-te cu dum- nedeestile ape gi ai adapat pa- méatul, cu adapirile cele tai- nuite, gi |-ai ardtat pre dinsul aducttor de réda. Pentru a- césta réga-te si se dirniasca sufletelor ndstre pace si mare mila. | Matie apostole tu ai pli- nit céta cea dumnedeésca, din _ care a cadut Iuda, gi cu ful- gerile cele dumnedeesti, ale inteleptelor tale cuvinte, prin duhul ai gonit intunerecul nebuniei idolilor ; si acum ré- ga-te, si se daéruésca suflete- lor néstre pace si mare mila. NMatie de Dumnedett in- suflate, ardtatu-s’a lumei ful- gerile dogmelor tale, lumi- nand pre tofi, si povatuindu-i c&tre cunostinta cea dumne- deésca, facénd vase luminei, pre cel ce mai ’nainte dor- miaii in ndptea degertaciunel, gi intru intunerecul a téta ne- dumnedeirea. Mirire, glas 6. Versatu-s’a darul in bu- zele tale, marite apostole Ma- tie, si ai fost luminator bi- sericei luf Christos, invétand t oile cele cuvéntatére, sa créda —~te | | ! | | << —___________.. 4__ "IW NODE ILE [ | i 107 | in Treimea cea de o fiinta, in- { tru o dumnedeire. $i acum, a serbirel, glas 2. ela ce cu lumina ta al | santit téta lumea, in munte inalt te-al schimbat la fata bunule, aratand ucenicilor téf puterea ta; cd mantuesti lu- mea din calcarea poruncel. Pentru acésta strigam catre tine: Indurate Démne man- tueste sufletele néstre. LA STsHOAVNA Stibirile corhivet elo @ Prosomia: Angerestile puter!.... Strélucind mai presus de minte din Prea santa Feciéra, . Cuvinte al lui Dumnedei, si imbrac4ndu-te cu totul intru Adam, s’a luminat téta firea cea mai ‘nainte negrita, cu . dumnedeésca schimbarea chi- pului téi pre muntele Tavo- rului, schimbandu-te la fata, mai ‘nainte de cinstit’ crucea © ta, Stépane Christése Dum- nedeul nostru. Ale tale sunt seston Mal tt este p&mtntal, Muntele carele dre cand era intunecat gi afumat, iata cinstit este acum gi sAnt; cici cel ce mai ’nainte a povatuit pre Israil prin stilp in chi- pul focului, gi prin nor pre- cum este scris, ast4di intr’in- | sul negrait a strélucit, mai mult de cat sdrele Christos,> oo * LUNA LOI AUGUST | - ca un Dumnedet luminand tote. {os | Stih: Tavorul gi Ermonul intru numele t&t so vor | % | “" dénd acum Chifa in Tavor doi barbati, cu cuvi- inta de robi vorbind cu Sté- | panul, striga: Bine este a fi aicea, si facem trel corturi de voesti, tie Christése gi lui Moisi si lui Ilie stugilor tale, negtiind ce graegte, caci era finut de spaima. Marire, a apostolnin’, glas * e dumnedeésca ravna plin fiind apostole Matie vred- nicule de minune, ravnind ai ravnit dupre Dumnedeti a-tot * fiitor{ul, carele te-a arétat pre tine plin de minunile cele dumnedeesti; ciicl avénd rav- na streina, lucrarea obicelu- lui al agonisit. Pentru acésta fiind intru cele de sus, im- preuna cu cetele cele dintru inaltime te-al salagluit; réga- . te dar védétoriule de Dum- nedeti apostole Cuvéatului Christos Dumnedeului nos- ; tru, s4 ne daruésca noué mare mila. | ¥1 acum, a serbare!, asemenca : r | | ela ce in muntele Ta- | : Vorului te-al schimbat la fata | intru marire, Christése Dum- : nedeule, gi ai aratat ucenici- ! lor tél, marirea dumnedeiret | tale, luminéza-ne si pre noi, | cu lumina cunostintel tale gi | ne indreptéza la cdrarea po- runcilor tale, ca un bun gi de émeni iubitor. ‘Propar, glas 3. Apostole sante Matie... venta ie Marire. St aenm. 1» Dumneget este Domnul.., fe Q ort, Mirize, a supa Wnvdi Proso.. Spilmintatus'a Iosif. Tn muntele Tavorului te- al schimbat la tata Tisuse, si nor luminos fntins ca un cort, pre apostoli cu marirea tai-a | acoperit. Pentru acésta gi in josla pémént se uitat, nepu- tand rabda s& vada strélucirea marirel celei neapropiate a fetel tale, Mantuitoriule Chris- tése Dumnedeule, cela ce egti tara de inceput, carele ai a- ratat atuncea acelora lumina ta, luminéza sufletele ndstre. Marire, $1 acum, iar acés! Dup& a doua Stihologie, Catismals, glasui chimbandu-te la fata, cu neapropiata marirea dumne- deegtei luminel tale Lisuse, dumnedeestilor tél ucenici al strélucit, lui Idn gi lui Petru si lui Iacov; si i-ai uimit pre ef cu darul cel dumnedeescPees ERE IN NOUE PILE si audiati glasul cel parintesc, care Fiti iubit te marturisea pre tine, si marirea fetei tale o ati védut, Mantuitoriule Cu- vinte, cela ce voesti sd se mantuésca toti, luminéza su- | fletele ndstre. Gn cAntiri te land pre tine Matic, prietone al Jul Christos, sos S& cintém Domnulal., Mi celui ce cu laude cant serbarea ta cea purta- tére de lumina Matie, réga-te ca si mi sedea mie din ceritt raza mantuirei. > ara mijlocire vorbind cu lumina cea mare carea s’a f&- cut una cu noi, mare sore te-ai arétat, vrednicule de minune apostole. Mirire: “ upuindu-te legilor Sté- panulut fericite, cu mréja lim- bei tale, al vénat marginile din adéacul necunostintei. St acum, a Nasc%tére!: uvéntul cel prea dum- nedeesc, vrénd pentru buna- tate, a se intrupa din pan- tecele tét: Maicd Fecidra, tot mé mantuegte pre mine Prea curata. 109 Catavasiile Serbirel, { Cotele Israiltenegtl... Osatarea 3, Innes: ‘To egt! fntarirea.. mputernicindu-te intelepte, cu voirea cea incepétére de i viata, ai putut rapi jaturile ce- lui puternic, si a robi cu da- rul. ubind pre invétatorul gi s'ujind voilor lui celor a-tot facétére, mantuegti de inge- ldciune pre 6meni vrednicule de minune. Marire: © re tine carele santa céta ucenicilor, ceacunumérulde | doi-spre-deceimplinegti,atéte | facétorul Duhu, te-a ales pre tine, de Dumnedei graitorule. $1 acum, a Nasodtérel: A véndu-te pre tine aju- tdtére gi folositoare, nu mé spsiméntez de navalirile vraj- magilor, ci gi biruesc cetele ¢ lor Prea-curata. CONDACUL gi ICOSUL Serbarel. Catismala apostolulut, glas 8. Prosomia :Pre Int-lepclunea gi Cuvéntal... “ua strélucirile cuvintelor tale celor dummedeesti, ai ars fngelaciunea celor vicleni, si pre credinciogi ai luminat a canta, venirea cea in trupa Stépanului tuturor, gi ai riv- nit patimel lui celei dumne- deesti. Pentru acéstaadunan- } du-ne,cu veseliesévérgim san-LUNA LUI AUGUST tita amintirea ta, si cu un glas strigam catra tine, Matie a- postole, réga-te lui Christos Dumnedei, ertare de gregale sa daruésca, celorce cu dra- goste serbézi santa aminti- TEA tA, De dons ori. Marire, Si acum, a Serbarel, glas 4. Prosomia: Gel oe te-al indlfat... Snindu-te cu ucenicif in munte, si intru marirea ‘Ta- talui strélucind, impreuna cu Moisi, Ilie ati statut inaintea ta, ca legea si protetii ca lui Dumnedew slujesc, a caruia si firésc& fiinta cea fiasca pa- | rintele marturisindu-o, te-a chiemat Fiit, pre carele il 1a- udam fmpreund cu tine gi cu Duhul. ~> 4, Inmos: Angit-am Démne taina... fire a dumnedeirei, 0 im- pératie si o domnie ves- tind prea fericite, al vénat adu- narile limbilor. A dusu-te-a pre tine Dom- nulla marea vietel, ca pre un cal ce turbura apele cele a- mare ale multimei dumnedei- lor. Maire: u cuvéntal cel dumne- deesc ai ogorit inimile cele intelenite, gi ai strélucit buna credinta gi cunostinta adevé- ralui. eset iia $1 aoum, a Nascdt drat : doral fectoriel, gi loca- gul fire! celel neincapute, lu- minéza sufletul meti cel in- tunecat cu multe patimi. Pentra ca m’al lepidat... Ye ceaadevérata, te-a in- M’ tins pre tine, ca pre o mult roditére vita, carele lu- crezi strugarul cel ce drege vinul cel mantuitor, pre ca- rele ce{ cupringi de necuno- gtinta bandu-l fericite, att le- padat betia iugelaciunei. Arétatu-te-ai implinind céta cea fericitaa celor doi- spre-dece ucenici, din carea lepadandu sé pre sine-gi vén- || détorjul, gi-a dobandit sugru- marea cea amara, ridicdndu- gi calcaiul asupra lui Christos, graitoriule de taine Matic a- postole. Marire: Sare dumnedeésca_te-ai pus in lume fericite apostole, prin invétaturile cele dulci curatind putrejuneaiagelaciu- nei, gonind bdlele, siizgoniad neputintele sufletelor, si ale trupurilor prea laudate Matie. $i acum, a N&sodtére!: rin Prea-curaté nagte- rea ta dumnedeéscd mirésa, de hainele cele urite, si de o- morirea cea de demuilt, s’a(>. Y IN NOUE PILE dezbracat Adam Fecidra, gi cu vestmént sant cu adevérat s’a imbracat, carele nici cum nu si intina de patimi. CAntarea 6, Irmos: Curiteste- ms Mantuitoriale... T ndumnedeindu-te cu u- nirea cea dumnedeésca, te-al facut Dumnedeti dupre dar, si primind de Ja Dumnedett | rezele cele cu intaia lucrare | al luminat pre credincios', si paméatul de negura idolilor lai curatit. Marire: Tata tie ucenicului ti sa da t6ta profetia santilor pro- ‘sti, ca te-al facut insuti vé- détor, sislujitor Matio, siur- mator gi apostol, celuia ce de demult a fost vestit. _ $4 aoum, a Nasodtérel: N of credinciosif santire intclegétére, gi neatinsi cu- ratire, si sfegnic de aur, gi masé insufletita, carea ai pur- tat panea vietei, Feciéra pre tine te numim. CONDAG, glas 4 Prosomia: Arbétatu-te-al astad!... minése in téta lumea egind | vestirea ta,a luminat biserica ; paganilor cu darul, purtato- | riule de minuni Matie apo- stole. 1008. 1 Tnvéfandu-te sdatelor cu- 4 a> aun sdére cu raze lu- . i vinte ucenice al Cuvéntului, pre cei cufundatt cumplit, in- tru necuvéatarea cea de de- mult, fil luminei f-ai facut, tin- - déndu-ti intru adéncurile cu- nostintel cinstitul si s4ntitul téi_ navod, gi al prins neamu- rile cele ascultatére. Si gan- daurile lor cele intelenite prin ingelactune, uscate fiind cu vapaea multimei dumnedei- | lor, arandu-le cu dumnedee- scul plug, cu rourarea doxo- logiei celei luminate, pre cei ce erat fiif manies, lui Dum- nedeii fil i-ai facut, Matie al Domnului apostole. imaru acesta Luma, In ¥ gue, pomenirea san- tulnt Apostol Matia. Stin; Esit-a Inda prin sugrumare flind spin § zurat, Intrat-a Matia, po lem find ridicat. Damnedeescul Matia intra a nou’ ¢i, Pe lomn si pironi. cesta a fost unul din ool gépte-doof, ca- rele s'a numérat ou nomérnl color wn-spre gece sinfi apostolf, fn loeul lu! Tuda feoarioténl, gi a predioat Fvangelia in Rtiopia cea dinafard, gi find munoit de dingif cu multe muncl, @'a dat sufletul 1a Dumnodeti. Tntru acésti qi pomenirea sinfilor qece muce- ail, ce afi marturisit pentra sAnta icdnd a Mantuitoriulul si Dumneqeulul nostru Lisus Chri- stos, oon din porta de aram, carit stat. anume: Julian, Marcian, Ioan, lacov, Alexie, Dimitrie, Fotie, Petra, Leontie, si Maria Patricia. Stih: Birbatl noué, omorind pre vr&jmagul lul Dumnegeti, S& fac prin sabie prietent cu Damnedei. Primegte-mi MAntuitorfule, singele gruma- zalul, Maria qice, oa pre mirul Mariel. cost! sfntl s’ail cunosont in ditele sil- < batdeitulat Leon, carele nu suferia séin- tele iodne, gt le ardea. Pentru care fo- rioitul Germano Patriarhul a suferit multe forte mustrand pre piganul oel fark de-loge. Decl f- ind of el on namelo de faré si apuol si po-Y . Ambogitit, i | an 112 gére gi cinstita iodnk a Domnulul gi Dumne- qoul! gi MAntuitoriula! nostra lisus Chris‘os, carea si oinstia la porta de arama, $i féeuri scl, gi puserd lemne lnngl, gi si suiri pre solr! oof 09 8& apucase de acel Inoru, gi vrea sh o pogére, atunoea dr vitejil accgtia apn oind o soard, gi trigénda-o la dingif, eurpar’ on capul in jos pre surpitoriul acela spatar do lati dat morte, gi anatematisiré gi bleste- mard pre piganul tmpBrat. Decl tmperatal daca a afiat de acésta umplénduse de manie a porunolt si se tae capetele tuturor celor oo s'atl aflat de fat& aoolo, al olrora numér numal in- sug! Dommul {1 gtie, fiind o& era multime malts de popor, Iark pro +Anfil acagtl nou’ muceniol b&tanda I on tolage “I bagi in temnitg. Poran- cind si le dea pro flecare qi, ofte cincf-sute do ran», $i aga ribdard ou birbitie fericifil muncinda se opt luni, $i daca fi véga tiranul ch Ii si sfirgia viata, a poraneit de afl adus fel do flor arse, gl sf Je ard& obrazele, apol ai se omére de sable la vénat, on s€nta Ma- ria Patricia, si ef arunco in mare. Intra acéetd qi, patimirea sintulul muoenic Antonir Stih: Trupul In Antonin, de gi si afla col- it, Sufletal Int ins, ou streink strélucire este costa era Aloxandrén i prindéndu se de ighemonal o fost spinzurat si strajit, mal in UrMmi find aranoat in euptor ou foo, a dat, sufletal la Dumneded, tmpodobindu-se cu cu- nund muoenicéso’, S'a aflat insd in mijlocul fovulnl nevétimat, nicl de p&rul sé micar a- tingéndu-se vipaca, Intra acésti qi, Cuviosul pirintele nostra Spoo, fednd ragdciune s'a sbvérgit. Stith : $i in sfirgitul vietel, Spoe on tolagele rugtclunilor, Bate génditor, oumplite fotele dracilor, Intra acéstd qi, aflarea cele! nefaécute de mink de om ai cinstitel iobne din Camolians, a oiria povestire i a's soris de col intra sdnf{ pArin- tele nostra Grigorle Episcopul Nisis, Gu ale lor sAnte rugtolunl... Gantarea 7, Irmos: Tineril evreegtl... u poezirea intelepciunei Ucuvintelor tale miarite, ai uscat révarsarea ingelaciunei, gi cu p&riul desfatarei ai a- dapat pre cei ce cu credinta >. LUNA LUI AUGUST ot v strigi: Dumnedeule bine esti | cuvéntat. Mariro: DW aestriile vrajmasului, prin prea puternica taria lui Dumnedet a slabit: Si ina- intea fetei cdlatoriei tale A- postole, muntii si dealurile ne- dumnedeirei s’a sfarimat. i $1 noum, a Nisostére!: Tata Feciéra, pre carea a dis marele Isaia, prin Du- hul a zémislit pre Dumnedett in pantece si-l naste: Caruia cantam, Domne Dumnedeule bine esti cuvéntat. | Gtutarea 8, Irmos: De gépte ort ouptorfal.. YE Acéndu-te gura lui Dum- nedet, ai rapit din gat- lejul omoritoriului de émeni, ; pre cei ce cumplit ii inghi- - tise, si ii facuse mancare a ' réut&tei sale intelepte, si prin baea nasgterei de a doua, ai adus Domnului pre acestia | carii neincetat canta: Popdre | prea inaltati pre Christos in- tru toti vecii. Acéndu-te caruta Cuvén- | - tului lus Dumnedeti pana in- sfirgit, ai zdrumicat osiile in- : geliciunei, si carele réutatel, gi stilpii gi capigtile idolilor, : si cu dumnedeésca putere din radécind le-ai surpat, si ai facut biseric! Treimel, pre cei ce striga: Popoare prea i —_ ———¢-IN NOUE PILE us ee Ss naltati pre Christos intru toff vecil. Bine-cuvéntém pre Tatal... Ceritt cuvéntator s’a a- rétat, carele vestegte marirea | cea negraita a lui Damne- det unuia-nascut, Matia prea inteleptul, fulgerul darului, vénatoriul celor rétaciti, sfes- nicul luminoasei raze celei dumnedeesti, tainuitorlul ce- lor negraite; pre acesta in- tru veselie cu un glas sa-l laudam. $i acum, a Naso’térel M al-pre-sus de fire ai zé- mislit, gi mai-pre-sus de cu- vént ai naszut pre Ziditoriul firei omenest!, pre cel ce s’a facut om, gi nu s’a despar- tit de Tatal, Stépana Cura- ta, cdrula il canta téta fap- tura: Tineri bine-cuvéntat}, preoti ldudati, popére prea inaltati pre Christos intru toff vecii. Uantarea 9, [rmos: Infricogatu-s’a tot andul... rieten te-a numit pre tine Mantuitoriul, ca pre unul ce slujiai poruncilor Jui, A- postole fericite, gi mogtenitor al impératiei sale, la infrico- gata diua ceea ce va sa fie impreuna sedétor, Matie prea intelepte, implinirea doué- spre-decimei ucenicilor. recénd cu vetréla cru- cel marea vietel cea turbu- ratére, ai ajuns catra lima- nul odihnel, si catra dorirea cea desévérgit fericite, si a- cum bucurandv-te, staf ina- intea iubitorfulu! de émeni, impreuna cu céta apostolilor, rugandu-te pentru nol. \ rétatu-s’a limba ta in- telepte, sfesnic cu adevérat cu raze de aur, cu lumina Duhului cea strélucitdre, ar- dénd invétaturile celor dealt neam, gi stingénd focul cel strein, si strélucind lumina celor ce dormiati intru intu- nerecul necunogtintel. $1 acum, a NisoBtére!: T u singura intre femet mi- rési a lut Dumnedei, ai in- cetat blestemul celor intai zi- diti, ca uma ce ai nascut cu- prins in trup pre cel nescris imprejur, si al inoit hotarele firel, si cu mijlocirea ta cea prea-marita, ai unit cele des- partite mai ’nainte. EXAPOSTIL ARIA. Prosomia OU wenioif si’ no suim... T udacel prea nelegiuit cu singura alegerea mintei sale, rumpéndu-se ticdlosul, din céta cea dumnedeéscd a ce- lor doi-spre-dece sAnti apos- tolf, prin alegerea de Dum- ZI,114 nedewi alésa, s’a adus in lo- | cul lui Matia cei prea liu- | dat, ca un ucenic si Apostol al lui Christos, gi ca unul ce tot paméntul a strélucit, cu dogmele santei Treime. De dou’ orf. Mérire, $i acum, a Serbarel. C uveéntule cela ce esti lu- mina neschimbata a Tatalui luminei celui nenascut, intru arétata lumina ta, astadi fo Tavor am védut lumina pre Tatal, lumina si pre Dvhul, carele adace la lumina téta faptura. LA LAUDE. Stihirile, pe 6, ale Serbirel 3, gi ale Aposto- Inlut 8, Stihirile Serbirel, gles 2. Prosomia: Gaga Eufratulul... Schimbanda te la fata, in muntele Tavolului, Mantui- toriule al met prea bunule, arétat s’a cunoscut miarirea Treimei. Nor luminos, iutindén- du-se luminat, intru schim- barea la fata, a spaimantat, vérturile dumnedeestilor uce- nici. Nie cu Moisi, ati statut ina- | intea ta Cuvinte, iatru schim- barea la fafa; tard Tatal gra- ind, din cerit te-a marturisit. Alte Stihirl, ale Apostolula!, glas 4. Prosomia: Ca pre un vitéz... Cu trestia darului, din- LUNA LUI august tea adincul degertaciunei pre oun 6meni ’'f-al tras, vrednicule de minune, supuindu-te voel in- vétitoriului, Matie, celul ce a luminat cu totul intelegerea ta; si Apostol, gi cinstit dum- nedeesc glasuitor, al Dumne- deirel lui celei neajunse, te-a arétat prea fericite. Strélucirea Duhulut ceea ce sa pogorit spre tine, in vedere de fos, gi te-a facut fe- ricite dumnedeésca salagluire, degrab gonindu-ti intunere- cul nedumnedeirei, si lumea lumin4nd, prin strélucirea prea inteleptelor tale cuvinte, de taine graitoriule, podéba apostolilor, singur védétoriu- le al lui Christos, fecicite. Cu falgerile predicaret, pre cei ce sedeatt intru intunere- cul inchindrei de idoli, ma- rite luminandu-i, ‘fa{ arétat prin credinfi fil Stépanulut si Dumnedeti; caruia al riv- nit; patimilor gi mortel, si ma- rirei te-al facut mostenitor, ca un infelept, ca un dum- nedeesc glasuitor, ca un u- cenic al adevérulul. Marire, glas 2, Parasind cele paméntesti, |; al urmat lui Christos, si in- semnandu te prin insuflarea sdntului Duh, te-ai trimis de dinsul la neamurile cele pier- du-te, ca sd intorcl pre oa-IN PECE pILE meni la lumina dumnedecs- tilor cur ostinte, A postole M st tie. S: sfirgindu:- tt nevointele dumned:estilor tale chiauci, siale muncilor celor de multe feluri, sufletul téi lui Chris- tos laf dat. Deci pre acela réga-l prea fericite, sa ne da- rufascd noué mare mila. $i acum, asemenea. Védut-ait ia Tavor, Moisi si Ilie, pre Dumnedet, cel ce din Feciéra Démni s’a intru- pat, spre mantuirea é6menilor. DOXOLOGIA mars. $i cooalalta servire a Ortrinel dupro réudaélé LA LILUKUL Ferisirile Serbirel, Gantarea 4, po 4, si alo Apostolulut CAntarea 6 pe 4. Prochimenul Ser- birel, gi ale Apostolulut, glas 8, In tot pimén- tol: Stih: Cerlurile spun. Apostolul din fapte, In dilele aoelea s'aa intors apostolil.. Aliluia, gles 1, Mirturisi-vor oerlurile minunile tale, Evangelia de la Luca. in vremea aceea, chie- mand lisus pre cel dol-sprexjece... CHINONICUL. In tot piméntul a esit vestirea... | \ INTRU ACEASTA LUNA LN 10 DILE. Santul mucenic 9 Arhidiacon Lavrentie, Le Downe strigatam.. Stihirile, pe 6, Ale Sorbarel 3, gi ale sintulul 3, Stibirile Serbaref, glas 4. Proscmia: Datal semn... eniti acum cugetato- rilor de cele. ceresti, schimbandu-ne astadi \y cu schimbare dumnede- ésci, inchipuindu-ne cu Christos d’impreuna prin buna credinta, si inditandu- ne de pe pamént, cAtra in- nalta priveligte a bunatatilor si ne veselim; cdc! pentru mi- lostivire schimbandu-se la fata in Tavor, pre omul cel cu chip stricat l-a_ strélucit, Maatuitoriul sufletelor néstre. O ! fubitorilor de privirea celor mai pre-sus de minte, si jubitorilor de audire, veniti in taina s vedem pre Chri- stos, strélucind cu razele cele dumnedeesti, si si audim gla- sul Parintelui fifi fubit pre- dicAnd, pre cel ce a strélu- cit neputinta cea omenésca in Tavor, si a izvorit lumi- nare sufletelor ndstre. T 6ta adunarea cealumés- _ orou or rane a =} 16 LUNA LUI AUGUST = | [ C] fF ca gi cea mai-pre-susde lume, | niste jeratici lumindtori de | ! | | I — aprins de la Dumnedeti ca acum si se migte spre lauda lui Christos Dumnedeului no- stru, si a Stépanitoriului vi- ilor si al mortilor, cdci cu cu- viinta dumnedeeasca, schim- bandu-se la fata, impreuna cu sine-si a pus de fata in Ta- vor, pre intai statatoril, si pre- dicatorii legei gi ai darulvi precum bine a voit, Mantui- torful sufletelor ndstre. alty Stihiri ale sintulul, glas gi prosomia, acelégt Stepanul si Domoul, car- bune de foc ’tl-a dat tie mu- cenice intru ajutor, de carele aprindéndu-te, te-al dezbra- cat indatagi de locagul cel pa- méntesc gi al dobandit viata cea fara de morte, gi af mog- | tenit impératia. Pentru acésta cu bucurie serbim amintirea ta,cea de bucurie prea fericite, purtatoriule de cununa La- | vrentie. Dea-supra carbunilor fri- géndu-te fericite, ai vegtejit carbunili ingelaciunel idolilor, de carii suptiindu-te, ai scu- turat trupul cel gras, ca pre o sarcina grea, si tarina omo- | rirei strémosgilor nostri. Pen- tru aceea carbune nestins te-ai facut noué luminand cu stré- lucire pre cel ce cinstesc a- mintirea ta. IML ucenicil cel nebiruiti, s’ai c __ ~ raza Duhuluj, cu ferbintéla izgonind negura ingelaciunei gi a nedumnedeirel, gi aprin- dénd lumina bunei credinte. Pentru acésta si Lavrentie a- devératul gi cinstitul diacon al Maatuitoriului stréluceste cu minunile. Marire, $i aonm, glas 4, Mai ’nainte de crucea ta Démne, muntele ceriului s’a aseménat, si norul ca un cort s’a intins, schimbandu te tu la faf3, si de ‘Tatal marturi- sit fiind, de tata era Petru cu Iacov gi cu Ién, ca cel ce voiaii si fie impreund cu tine si in vremea véndarei tale, ca védénd minunile tale, sa nu se infricogeze de patimile tale; cérora ca si ne inchinam in pace invredniceste-ne pre noi, pentru mare mila ta. La sriMuaViNa. SLibivite otos 9 Prosomia: Casa Enufratulul... Marirea cea dumnedeésca, 0 a arttat Domnul 6re-cand in muntele Tavorului, tainu- itorilor, cdrora a voit. Stih: Ale tale sunt cerlurile gi al t8t este pi- méntul., © eniti cu ucenicil tofi sa alergam impreun4, intru inal- timea bunatatilor, ca si ne invrednicim,impreund cu din- sil gi darului.IN PECE pie Stih: Tavorul gi Ermonul intra numele tit se vor busura. Toft paméntenil, s4 ne cu- ratim inimile, ca prin bund tocmire, sa vie si la nod, ma- rirea darulvi celul in trei sori. Marire, $i acum, glas 4: Mat ‘nainte de crucea ta Domne, suind pre ucenici in munte inalt, te-al schimbat la | fata inaintea lor, cu razele pu- terei lumindndu-i pre dingif. Despre o parte cu fubirea de émeni, jar despre alta cu pu- terea, vrénd sa le aréti stré- lucirea invierel;carefa invred- niceste-ne si pre noi in pace Dumnedeule, ca un milostiv si de émeni {ubitor. ‘Tropar, glas 4: Mucenicul té Démne Lavrentie... Canta 1a snirgitu caryel. Mariva, Si aonm. al Sarhirel. La Ortrina, La Dumnegeti este Domnul.. Troparal Serba- rel de 2 orl, Marire, al Santulu!, $i acum, al Serbarel. Dupl {ntig 84 ratanio Motiemola los 4 Prosomia Spiiméntatu-s'a Iosif... In muntele Tavorului te- ai schimbat la fata Tisuse, gi nor luminos intins ca un cort pre apostoli cu marirea ta l-a acoperit. Pentru acésta, si in jos la pamént sa vital, nepu- ténd rabda sa vada stréluci- tea méarirelcelei neapropiate ateteitale; Manotuitorule Chri- stése Dumnedeule, cela ce esti fara deinceput, carele al arétat atuncea acelora lumina ta, luminéza sufletele ndstre. Marire, $i acum, Sardg! acésta, Dup& a doua Stihologie Catiemala, glasul gi enenmia anataast "n muntele Tavorului, schimbdadu-te la fata Man- tuitoriule Christése, prea a- legilor ucenici, marirea ta aré- tandu.o, aistrélucit neschim- barea dumnedeirei, si prin no rul luminei, impreuna ai chie- mat pre Ilie si pre Moisi, ca- rif impreuna vorbfati cu tine, Pentru acésta si Petru dicea: Bine este indurate a fi aicea impreuna cu tine; cela ce a- tuncea af strélucit acelora lt- mina ta, lumineaza suflete'e nostre. Mirire, Si acum, far acésta, CANOANELE. Al Sorbirel cel de al dotlea ou Irmosal pe 8, ai al siutulul pe 4, Al c&ruta acrostih la Greco! este acesta : Laud ex oAntirl osérdnice pre Lavrentie cel tare, Cantares 1. elas 1 Trmos: Pro voevodil cof tarl... %n gradina desfatarei caun ostag al lui Christos dupre vrednicie desfatandu-te, si im- preuna dantuind cu puterile cele Angeregti, rég4 sa mise dea stréiucire purtaétére de lumina mie, celui ce te laud pre tine fericite Lavrentie. : AG nz118 LUNA LUI AUGUST T ntrand in luptele muce- nief celef cinstite, patimitor purtator de biruin{a, cu taria sufletului te-ai arétat Lavren- tie, cu cununa dreptatei, cu buna cuviinta incununandu-te si cu diadema biruintel. Marire. Ga un fit al luminel gi al dilei fiind, minunat, de la apus ca un sére simtitor ne-ai résarit noué, luminand mar- ginile cu raza cea prea lu- mindésa, mucenice Lavrentie pururea amintite. $i acum, a Nasobtérel : Prin cinstita nagterea ta Feciéra, mantuindu-ne din le- gaturile tadului si din strica- ciune, gi din osinda lumei, cu multimita strigam tie: Bucu- ra-te Prea-curata cea plina de daruri, usa cea mantuitére a darului. Cantarea 3, Irmos: Aroul celor puternict... | Ave biruinta crucei, vi- tejegte ai alergat catra protivnicif luptatorl, si biru- indu-i te-ai arétat purtator de minuni. ingradindu-te cu legea lui Christos, ca un nebiruit ai statut improtiva legtuirei pa- ganilor, cu rabdare prea vi- t tejeasca, prea fericite, Marire: 8 I nputernicindu-tede dum- nedeésca putere, al stricat ne- putinta multimei dumnedei- lor, Jara dumnedeirea lui Chri- stos cea mai ‘nainte de veci luminat o ai predicat. $i acum, a Nascdtore! : C uvéatul cel intocmai cu P&rintele gi cu Duhul, la fire si la fiinfa si la dumnedeire, intrupandu-se din tine Prea- curata, s’a facut de-opotriva cu émenii. Trmosul = Arcul celor puternici a Slabit, gicei neputinciogis'ait »incins cu putere. Pentru a- »eésta s’a intarit intru Dom- paul inima mea. CONDAGCUE. sintnint, elas. 2, Prosomia: Canténd cele de sus... Cu foc dumnedeesc a- prindéndu-ti inima ta, focul patimilor pana in sfargit in cenuse |-af intors, intaérirea patimitorilor de Dumnedet purtatoriule mucenice Lav- rentie, si intru chinuri fiind, ai strigat cu credinta: Nime- nea nu mé va desparti pre mine de dragostea lui Chris- tos. cos: Pre cel ce a strélucit in lume ca un luminator nera- tacit, adunandu-ne credincio-sii, cu laude de cantari sa-1 cinstim, pre Lavrentie pur- t&toriul de chinuri si tainui- torlul celor negraite, ca si ne mantuim cu rugaciunile lui de gregalele cele rele, si cura- tindu-ne de (614 intinaciunea minte/, si vedem pre Christos cel ce a prea-miarit pre acesta, carele tare a patimit sia dis: Nimenea nu mé va desparti pre mine de dragostea lui Christos. Catismala, glas 8. Prosomia: Pre infelepolunes... Bogatia cea cerésca adu- nandu-o si saracilor pre a- césta aducéndu.o, o ai risipit si ai dat lipsitilor panea ta, si printr’acésta, viata cea ne- stricdciésa castigandu-o intru mucenia lui Christos, ai stré- lucit cuvidse. Pentru acésta tacénd vitejie, gi patimind du- pre lege, cununa nevointelor tale de la Dumnedeii ai luat, purtatorlule de chinuri La- vrentie, roaga-te lui Christos Damnedei, ertare de gregale si daruiasca celor ce serbéza cu dragoste santa aminti- rea ta. Marire, $1 acum, a serbirel, glas acelag!. Prosomia: Porunca cea cu talni... F ulgerul cel ascuns supt trup, firea ta Christoase si dumnedeésca buna cuviinta, in santul munte cu bundta- m™ ‘peoe PILE 119 tea af aratat, strélucind fiinta intru tine ucenicilor, gi inte- legénd nerabdata firea mari- rel tale, sant egti a strigat; ca cel ce est! neapropiat, vé- dut ai fost lumei cu trup, u- nule jubitoriule de émeni. Oantarea 4, Irmos: Cola co goade in mirire... _lvjitoriul Cuvéntulut si im- + podobitul cu cuvéntul, s’a junghiat cu voirea sufletulul, pentru dragostea Cuvéntulut, gi acum impreund cu Cuvén- tul dupre dreptate imp&rate- ste, de veselia gi de marirea lui umpléndu-se. Prin privegherea cea dum- nedeéscé a muceniceste} tale improtiviri, lepadand de pre gene somnul cel spre morte, cu buna credinta, nu ai dor- mitat dormitarea paganatatel, prea santite mucenice al lui Christos. Mirire ; q nprotiva chibzuelei celei paganesti a raticitilor, cu ar- mele adevérului giale cinstirei de Dumnedewt intr’armandu- te, amintirea acestia pnd in sfargit o ai surpat prin cre- dinta si prin alc&tuirea vo- irel. $1 acum, a N&sodtére! : T 6t& stricdclunea manca- rei cea mai de ’nainte lepa- dandu-o, cu panea vietel cea| & din cer ne hranim, cu cea ré- sarita din paméntul cel fecio- resc, pre care, ca pre o pri- cinuitére a bunatatilor o ma- tim. Ofantarea 5, Irmos: Piganil na vor vedea... edepartat privind spre frumsetile cele dumnede- esti, ai defdimat tote frumse- file cele veselitére ce sunt pre pamént, Lavrentie, gi durerile cele cumplite ale trupului, vrednicule de mirare. Cunoscénd pre Christos, carele slujitor s’a facut noué al darurilor celor de la Pa- rintele, te-ai facut diacon al lui, purcedénd catre dinsul prin singe prea fericite. Mirire : Santita jertfa si podoba de bund cuviintd ai adus lui Christos tericite, gi ai strélu- cit in cortul cel ceresc, unde acum fiind te indulcesti de lumina. $i soum, a Nisodtére! : Cel de o fire side un chip cu Parintele, unul nascut Fi- jul, cu é6menif, vrénd s’a fa- cut de o semintie, cel prea inalt intrupandu-se din pan- tecele téti Maicd Fecidra. Vonit-am intru adancurile.., ocul cel materialnic pre <4 tine frigéndu-te, manca- LUNA LUI AUGUST re prea dulce te-a facut im- pératului tuturor, celui ce iu- beste si insetogazi de m4n- tuirea néstra, pururea mirite. w totul te-al apropiat de | lumina fncep&toaret Treim!, diacon fiind al acestia, te-al | facut cu chip luminos, lumi- nand pre cel ce te canta pre tine. Culcat fiiod pre gratarele foculut, suferial cu puternicie dumnedeeascA macenice, a- prindéndu-te la suflet de dra- gostea lui Christos gi de roua Doubului. ‘Si acom. a Nasedtérel: Maic&a Feciéra, vas inca- pétor de Dumnedet af fost, scaun insufletit, munte sant si chivot gi cort facut de Dumne- dei, si sfegnic cu raze de aur. Irmosal : ‘Venit-am intru adéncu- tile marei, gi m’a inecat pre »mine viforul pécatelor mele ,celor multe; ci ca un Dum- »nedeti scoate dintru adinc »Viata mea, mult milostive. CONDACUL gi ICOSUL serbirel. Intro aeést’ Lund, in 10 qile, amintirea sfin- tilor macemicl, Layrentie Arhidiaconnl, Xist. gi Tale Stih:Pre Lavrentie, pegte al luf Christos fl dic, re carole pre gritar piganil eu ofrbunl fh fri B. Sfargitul nevoitorilor gl mArirea vrénd si dobandogt!, Cu nevoinfa cea prin sable, Xiste, te nevo- ogtl.f° —+>. Pro Ipolit, de cal fl véq logat, CAroea patiml, impotriva numirel i s’a dat, Lavrentio intra acésti lund tn a qocea qi | ou adevérat; Ban peste fript pre oirbun! s'a ardtat, cogtia, aii fost in gilele impératulul Deoie, deol sdntul Xist ora de Ja Atena, unde fnvatase gi cuvéntul Mlosofiel gi mergénd 1a Roma a fost hirotonit Episcop dup’ ce mérturisi sfntul Stefan, gi pornindu- se atuncea gén& asupra oregtinilor, po- rane! séntul Xist Inf Lavrentie arhidiaconulul s8U, 8 chivernisésch vasele bisorioel, Jar’ el védéndule le imparti pre Ja stracl. Dup§ aceoa fntoreéndn-se Decie do Ja Persia, a fost adus cétre dinsul sAntul Xist Episcopul, gi neple- cindu-se a so lepide de Christos, of mArturi- sindu-l ou tndrisnélé Dumnedet adevérat ai a tot aiditor, is’a theat capal. Dec! aducdndu-se si arhidiaconul Lavrentio, gi ceréndu-i-se san- tole odére, ol corn caré gi ludnd pre séract gi pre gohlopif cérora le tmplrtise banil, fa fneir- oat prin care gi fa dus la impSratul. Pre oa- rif védéndu-l tmpératal, gi pornindn-se on ma- nie, poranci del biturd forte réi pre santul Lavrontio, apo! 1 bigard in temnifi, unde fn- trind sintul tim&duea pre tot! oe! co mergeatl la dinsul, care védénd Calinic Tribunnl erequ fm Christos gi se boterA. Dect dup acsea ia- rigl stitu efntnl Lavrentio do fat la tmp8ra- tal gi neplecindn-se a jertfi idolilor, il intin- ser pre un gritar oe ardea pre foc, pro carele dind mulfumitd lu! Dumnedett gi-a dat sufletul, Sia fost grijit qi ingropat precum #'a ofqut do Ipolit. De care tntelegind impératul trimivo de1 Ini, si porunei de) biturd on beto de fier nodorése gi apo! fl legi de oal silbaticl, de care téranduse mult, gia dat sufletal la Dum- nedetl, Ins% spun oa gaptea qi dup’ patima sintulnf Ipolit fnotlecind Decie gi Valerian pre eail Jor, ca si mérgi Ja priveligte, aoolo gi-ali lepidat’ neouratele lor suflete, strigind adicd Deoie 1a oésul mortel Ini: O Ipolite, de oa ms Jol aga rob legat. Strigat-a si Valerian: Dari on lanfurl de foo mé tragl? gi acésta s’a vi dit fn t6t8 Roma ei dela Roma in tot lume gi tof{ s'atl intirit in credinfa Domnula! nos- tru Iisns Obristos, a ofruea este mirirea in veo!, Amin, Intra acésti qi, santul Iron filosofal, on pace s'a sbvérgit. Murind Sofistul capul i s’a tucununat, Kol oapul ingeldctane! 1-a sférimat, Intra acdst& qi, sAmtil gése muceniol col in visle, unil zdrobindw-li-se ésele, far’ alfil stra- jinda-li-se tropurile, s'ai séverait Stih: Zdrobirea dselor, gi a odrnurilor stra- jtre, La qése nevoitorl de ounun\ si face ripire. IN DECR PILE Gu ale lor sinte rugiefunl... Gantarea 7, Irmos Cel 08 al maztuit in foo... POovetaitor tainelor aler- géndu-te, si slujitor Cu- véntului, vas santit te-ai a- rétat al bisericei celei ceregti, si prinos, dulce cantand fa- cétoriului: Prea laudate Dém- ne Dumnedeul pirintilor no- stri bine esti cuvéntat. T ngradindu-teculegea vie- tei celef intru Christos, muce- nice Lavrentie, nu ’tt-ai ple- cat mintea legtuitorilor mor- fel si stricdclunel, cantand: Dumnedeul parintilor nostri bine esti cuvéntat. Marire Ca un bre-care ce s’ar fi imbracat cu trup fara durere, cu gand prea viteaz muce- nice, al cutezat asupra focu- lui celui a téte mistuitor, stri- gand prea ferizite: Dumne- deul parintilor nostri bine esti cuvéntat. Si acum, a Nasedtérel: Usa intelegétére te-al a- rétat mirési a lui Dumne- det, a résaritului celui ce din- tru inaltime s’a arétat pe pa- mént émenilor, dintru tine, mai-pre-sus de cuvént si de cuget, Dumnedeul parintilor cel bine-cuvéntat. antares », irmos: ‘Mntuitoriule al tuturor...Sana ae Sae ere Ere eee eee SarEEeEESEESEEESEEISE j 122 u minte tare te-al facut ‘mal puternic de cat va- paea cea nesuferita, ca in trup strein ardéndu-te fericite, ai strigat: Téte lucrurile bine- _cuvéntati pre Domnul. t A, semémandu-te celor trei tineri, si stingénd carbunii to- cului in roua Duhului, strigi cantand : Téte lucrurile bine- cuvéntati si laudati pre Dom- nul. Rina-envintim Christos fiind tie lumi- nare, te-a incins pre tine cu tarie, si catra sinesi te-a in- nalfat, carele cu buna cuvi- inté cntal: Tote lucturile bi- ne-cuvéntati gi laudati pre Domnul. Si annm m Wiaaktérot Toiag din radécina lui Ie- seit af fost, si mai-pre-sus ai inflorit flérea Dumnedei- rei, pre Christos Dumnedeul met si Domaoul: Tote lucru- rile bine-cuvéntam Fecioara _ nasterea ta. Irmostl: 84 Vndtm hine of ouyéntim.,. Méantuitoriule al tuturor »a-tot-puternice, pre cel ce 784 fineati de buna credinta, yin mijlocul vapdel pogorin- ydu-te ’f-ai rourat, si ‘f-ai in- »vétat sa cante: Téte lucru- ptile bine-cuvéntati gi lau- »dati pre Domnul. LUNA LUI AUGUST CAntarea 9, Irmos: Eva adio& prin béla... / unghiere intréga, si ta- dus Stépanului, ispitindu-te ca aurul in crptor, in focul muceniel, si te-ai facut carte a bisericei intailor nascutl, vrednicule de minune. u privirea cea neince- tata catra Dumnedet indum- nedeindu-te, si prin unirea cea maf bund’, cu cuvéntul si cu privirea cea dumnede- éscd, ti s’a facut s4 te ames- teci cu lumina cea desévér- gsita; pentru aceea pre tine toti te fericim. Mirire: Ca sérele ai résarit de la apusuri fericite, minune mare gi prea-marita, cu razele tale vrednicule de mirare, téta bi- serica luminndu-o, gi cu cal- dura credintei pre toti incal- dindu-i; pentru aceea pre tine toti te marim. yi aoum, a N&sobtérel : ‘“hipurile nagteref tale Prea-curata profetii mai ’na- inte le-ati predicat, invétan- du-se de departe din dum- nedeésca suflarea Duhului, si at. predicat lumei prea lumi- nat; de ale cdrora impliniri ne minunam acum. ‘Irmosal: Eva adicd prin béla nea- ~~»: i —— -mae bine primitd te-af a- © ~~.a. i IN DECE DILE »scultarei, blestem fn Jaun- »ttu a adus. Iara tu Feciéra »de Dumnedet’ Nascétoare, »prin odrasla purtarei in pan- ytece, lumei bine-cuvéntare yi inflorit; pentru acésia tott yte marim, RXAPOSTILARIA. Prosomia: Cu ucenicil s& ne.’ Cu puterile cele angerestt, si cu danturile mucenicilor, tuind impreuna inaintea scau- nului prea luminatei Treimi, gi cu prea strélucitele razele cele de acolo révérsindu-te, cere lumina gi pace, celor ce cu drépta credintd sévérgesc amintirea ta cea datatére de lumina, si pre tine arétat te prea-maresc, o Lavrentie fe- ricite. Maire, $1 scum, a Serbire!: uvinte cela ce esti lu- mina neschimbata a Tatalui luminei celu! nenascut intru arétaté lumina ta, astadi in Tavor am védut lumina pre Tatal, lumini si pre Duhui, carele aduce fa lumina téta taptura. LA STIHOAVNA Stihirile, glas 2, Prosomia: Casa Eufratulul... Ghasul parintesc, tie din ceriurl, s’a audit strigand: + Acesta este Filul met cel iu- mare mucenice marite, dan- | 123 bit, pre dinsul toti sa-l as- cultati. Stih : Ale tale sunt cerfurile gi al tet este piménta, © ne suim credinciogif cu mintea, in muntele privirei, ca sa vedem marirea Mantu- itoruluj, Dumnedeului nostru. Stih Tavorul gi Ermonul intro numele tot se vor bucura, S criind cantaretul psal- milor, striga: Tavorul gi Er- monul, Christése Mantuito- riul mei, luminat intru nu- mele téi se vor bucura. Marire, i acum, asemenea, Stepanitoriule al tuturor impérate, impacd lumea, prin solirile Prea-curatel Fecidre, impératesel tuturor, si ale tu- turor santilor téf. LA LITURGIE Foricirile Serbirel, Cantarea 5 a amAndurora Canduelor, ou Irmosul pe 6. 4s. 2>— OtINTRU AUEASTA LUNA IN 1 DILE. Santa] mucenic ql arhidiacon Evplu, La Dsmne strigat- Stihirile pe 6, ale Ser- ya ale santalul 3. Stihirile Serbire!, gias 6. Prosomia: A trela qi a: inviat... ~nchipuindu-te pentru “mnilostivire Christé- se, in Adam omul cel fdintait, din Fecidra, te- af arétat Adam al doi- tuitoriul met, descoperindu: tt dumnedeirea ta. Cel mai alegi ai darutut si ai legei vechi, védénd Chri- stoase in muntele cel sant schimbarea ta la fata s’at ul- mit; cu carii ne inchindm tie impreuna gi Parintelui si Du- hului. Strélucegte-sé fdptura lu- fata Christése, pre carea dum- nedeestilor apostoli in Tavor, gi lui Moisi gi lui Lie, Dum- nedei fiind, o ai arétat stré- lucind negrait, mai vértos de cat sdrele. Alte suns’ * “tntuluf, glas 1. Prosomia: Prea Jiudatilor mucentcl... ple intru tot pururea 7 lea, si in muntele Tavorulu) te-ai schimbat la fata Man- | minat prin schimbarea tala | LUNA LOI AUGUST || curandu-te cu dinsul. ——__——+>—-| > miarite, surpat-ai prea viteje- ste miestriile vrdjmegsului ce- lui r&i prin mucenia ta cea tare biruindu-] pre dinsul, si acum te-ai dat jertfa curata si bine primita, luf Christos Ziditoriului tea, impératul tu- | turor, in véc impreuna cu din- sul bucurandu-te. Eyvple pururea prea ma- rite, intrarmandv ti simtirile svfletulul cu crucea Jui Chri- stos, vitejegte de bund voea ta, ai alergat catra protivni- cul luptator, si arétat_ biruin- du-I pre dinsual, acum impre- und impérategti cu impératul tuturor, in véc impreuna bu- vple pururea prea marite agonisind ajutor pre Christos ai defaimat cele materialnice, si pentru dinsul dandu-ti tru- pul gonaciului spre batai, ai stdtut inprotiva, patimind pa- n& la sange, mucenice. Pen- tru acésta cu cununa biruin- tei, te-a impodobit pre tine Stépanul, Mantuitoriul si Domnul. Marire, §i acum, a Serbarel, glas 4. Muntele carele a fost dre- cand intunecat si afumat, a- cum este cinstit si sant, pre carele a statut picidrele tale Démne, ca taina cea mai’na- inte de veci acoperita, infri- cogati schimbarea ta la fata, + og. >—in ceste mai de pre urmds’a arétat lui Petru, si lui Ion, si lui Iacov, carii neputénd suferi raza fetel tale, si stré- lucirea hainelor tale, cu fata la pimént ai cddut, carii si | de spaima fiind cupringi, s'ati mirat védénd pre Moisi si pre llie vorbind impreuna cu tine de cele ce erati si se intémple tie. Si glas dela Tatal a mar- turisit dicénd: Acesta este Fi- iul meti cel iubit, intru carele bine am voit, pre acesta sa-l ascultati, carele si darueste lu- mei mare mila. LA STIHOAVNA Stihirile, glas 2. Prosomia: Casa Eufratulul... F irea lui Adam, vrénd Christos ca sé o schimbe, in muntele Tavorului acum vine, ca si descopere catra tainui- tori, dumnedeirea sa. Stih: Ale tale sunt ceriurile qi al tit este piméntal Raza cea intreit stréluci- tére, a dumnedeestei marirei tale,strélucind negrait in mun- tele Tavorului, Mantuitoriule a luminat lumea. Stik: ‘Tavorul gi Ermonal intra numele t8h se vor F ara de veste védénd u- cenicii, schimbarea vestmén- tului, si a intregei alcatuirei tale Cuvinte, cu fata la pa- ] mént cAdénd cantail. IN UN-SPRE-DECE PILE ~~ 126 Marre, $i acum, glas 4, | n munte inalt schimban- du-se Ja fata M4ntuitoriul, a- vénd pre ucenicii cei mai a- lesi, cu prea marirea strélu- cit, arétand ca de vor stré- luci cu inaltarea _bunatatilor | se vor invrednici si dumne- deestel mariri. Si vorbind in- preund cu Christos Moisi si Tlie ati arétat, cA preste cei morti stépaneste, si cum c& cel ce agrait de demult prin lege si prin profeti, este Dum- nedeii, cdruia si glasul Tata- lui din nor luminos i-a ma&r- turisit dicénd: Pre acesta si ascultati, carele prin cruce va prada iadul, si va darui mor- tilor viata vecinica. Troparial, glaa 4, Mucenicul 18 Domne Evplu... Contd Ja oftrgital odrtel La Ortrina. Dumnegett este Domnul, Tyoparul Serbirel de 2 orl, Marire, al Sdntulol, Si acum, far al Serbare!, Dupt futhia Stihotocie, Catismals, glas 4. Prosomia: “Ardtatu-to-al ast&di... S erbarea cea prea strélu- citi a Stépanului a sosit, ve- niti toti mai ’nainte curatin- du-ne, si ne suim cu mintea pre muntele Tavorului, ca s4 vedem pre Christos. Marire, $i acum, Tarigl aodsts. Dupa adona Stihologio, Gatismala, glae #, A Prosomia; Gavéntul cel imprenni,., a(a>—- Y ] 26 Cavéntul cel de o cinste cu Tatal gsi cu Dahul, intru- pandu-se din Feciéra Curata, prunca lui Dumnedez, sisuin- du-se in Tavor cu prea ale- gil ucenici, cu prea-miarire s’a schimbat la fata. Pentru a- césta laudim dumnedeésca, gi prea santa pogorirea lui. Marire, $i acum, lar& acésta CANOANELE. Gel dintAl al Serbarel ou Irmosul pe 8, gi al santulul pe 4. Al c&rufa acrostih la Greo! este acesta. Cn bund cinstire voit linda pre minunatul Evphu. Compunerea uf Losit, CAutarea 1, glas 4, Irmos: Pro Voevodil cel tart... Cc arma crucei inotand, al iatrat in limanul vietel, fotru carele cu bucurie lumi- nat petrecénd miarite, ince- téz4-mi mult turburaciosul val al inimef mele, ca cu liniste sa maresc amintirea ta. @ Stea cu totul lumindsa ai résarit infelepte intru cins- tita taria bisericei, luminand pre credinciogi cu strélucirile bunatatilor Evple; si cu pu- terea Duhului ai izgonit in- tunerecul dracilor. \u dumnedeésca putere imputernicindu-te intelepte, cu cuget dumnedeesc, pre cel nascut din Dumnedet, Dum- nedeii |-ai predicat, carele de I buna voe a rabdat réstignire bm LUNA LUI AUGUST | tru Christos, carele pentru “~~ mirite, gi cu mértea pre mérte a siricat. Marire : To gura sd se misie spre lauda ta purtatoriule de Dum- nedeti, cdci cu invétaturilecele dumnedeegti, ai rapit din gura vrajmaguini pre toti, cef ce cu prea buna plecaciune, aii primit cuvintele tale, purta- torfule de chinuri al lui Chri- stos prea vitézule. $i acam, a NascStére! : u pogorirea cea infci- cogata strélucind Christos din paatecele tét cel purtator de lumina Prea-curaté, ca un sére arésarit celor din lume, risipind negura multimei dum- nedeilor cea cu inserare rea, si luminand marginile lumet. CAntarea 3, Irmos Biserica cea stérp’... Her al pre sine-ti ca AS: pre un mielugel de buna voe, vrénd a te junghia [pen- tine cu voirea a saracit, sis’a junghiat Evple prea fericite. J unghiere fara prihana, jertfa cu prea buna mirézma, si desévérgit prinos te-ai a- dus luni Dumnedet, fericite, cu bucurie cantand : Sant esti Démne. Mbrire: ” ntirindu-te culegileEvan- [ —¢Hi>— geliel, cugetatoriule de Dam- nedei, ai statut in mijlocul barbatilor celor fara-de-lege, arétat strigand, celor ce nu mé cauta stati de fata, a mus- tra pagdnatatea lor. $i acum, a N&sodtorel: = alagluindu- se Dumne- deti in pantecele tei Prea- curata, nicl cum nu a clatit cheile fecloriei tale, pre ca- rele réga-I neincetat sa se in- taréscé toff cel ce te canta pre tine. Armosul : Biserica cea stérpd a nas- ,cut din pagani, si adunarea yceacu multi fii a slabit, mi- yhunatului Dumnedeului no- »Stru s&-i strigim : Sant esti Domne. CONDAGUL stntulu!, glas 1, Frosomia: coata angerésol. u arma cracei bine in- notand, ai intrat intru lima- nul cel lin al lécagurilor ce- lor ceregti. Intru care silag- | luindu-te, rég%-te Ziditoriului ca s4 se mantuiascd de t6ta nevoea gi scarba, cei ce ser- bez& astadi amintirea cea cu rugdciune, a nevointelor tale tericite Evple. Gatismala, gles 1. Prosomia: Morméntul tat... Legile lui Christos in mani tiindu le aistdtut in privelis- te, strigand catra vrajmasi, de IN UN-SPRE-DEWE PILE | mine insumi chiemat am venit, de fat’ sunt ca sd pitimesc prea cu tarie. Pentru acésta plecandu-ti grumazul, cu bu- curie ai primit taéerea sabiei stvérgindu-ti alergarea. Marire, $ acum, Serbarel, glas 4. Prosomla: Gola oe te-al fndlfat... Snindu-te cu ucenicii in munte, gi intru marirea Ta- talui, strélucind, impreund cu Moisi, Ilie a st&tut inaintea ta. Ca legea gi profetii ca lui Dumnedeti servesc, a caruia si firésca fiinta cea filasca pa- rintele mirturisindu-o, te-a chiemat fifi; pre carele il lau- dim impreuna cu tine si cu Duhul. OAntarea. 4, Irmos: Peutra dragostea chipull... isericd insufletita a prea santei Treimi te-ai aré- tat cu adevérat, si cu arma credintei, in pamént ai sur- pat capistile idolilor, muce- nice Evple. Thera frumsetea cea dum- nedeésca indulcindu-te Evple, ai defaimat bataile si dure- rile, si chinurile cele fara de numér, si cu bucurie ai pa- timit. Smerindu-te de Dumne- det intelepte mucenice, ai | smerit inima cea cu cuget in- | nalt a ucigasului, gi te-ai suit128 catra cela ce a inaltat pre omeni. Marire: De dragostea Stépanului aprindéndu-te, cu adevérat ai ars t6t% ingelaciunea, gi cu osirdie ai mers la mucenie, mucenice. Gi acum, a Nasodtérel : B ogatii poporului téi tie si inchinad Feciéra, carea ai nascut pre cel ce a imboga- tit pre toti, cu cunostintele cele dumnedeesti, pre Chris- tos Dumnedeul nostru. 5, Irmos. Neoredinclogii nu vor vedea... q@ trélucindu-te cu totul de privirile cele dumnede- esti, si_cu vitejia intarindu-te ca un lei prea vitézule, cu nadejdea ai intrat catra pri- veliste, biruind paganatatea, prea alesule. Vv iat fara intristare ’ti-a dat MAntuitoriul, tie celui ce ai suferit pentru dinsul mérte amar&, purtatoriule dechinuri, si cu cetele mucenicilor te-a impreunat pre tine, ca pre un viteaz. Marite : Plecatu-ti-ai grumazul téi cu cuget osirdios, si luandu- ti-se capul, mai luminat te-ai impreunat cu Christos Cu- vidse, indulcindu-te de Dum- nedeire, LUNA LOI AUGUST $1 ncnm, a Nascdtérel: Acrétatu-te-al cu adevérat mai inalta de cat angerii, nas- cénd pre Ziditoriul angerilor, mai-pre-sus de minte, pre cel ce a prea-miarit pre santii mu- cenicii, Prea sant’ Maica Fe- ciéra. H nea sangele picdndu-ti, ai statut inaintea puitoriulul téti de lupte si de la dinsul, bucurandu-te ai primit cunu- nile biruintei, de Dumnedett inteleptite Evple, prea vité- zule. Cu barbatie af statut ina- intea divanului, legile Stépa- nului in bratele tale tiindu-le Evple gi aratat prea cu osar- die, af mustrat pre cef fara de lege cuvidse. . Marire : espaim4ntandu-te desa- bie, netemandu-te de multi- mea muncilor, cu buna cre- dinté ai predicat adevérul, inaintea divanurilor judeca- torilor gi al omorat ingela- ciunea, $i acum, a Nasobtbre!: O minune prea marita! cum ai nascut Feciéra necu- noscénd ispita de barbat? Si cum ai aplecat cu lapte pre cel cu adevérat datator de CAntarea 6, Irmos: Venit-am fatra adancurile...ia] FE +o 7 IN UN-SPRE-DECE PILE lapte gi hranitoriul tuturor fapturilor, Maica prea curata. Irmosul: ‘Venit-am intru adanca- »Tile mare, si m’a inecat pre »mine viforul pécatelor mele »celor multe, ci ca un Dum- nnedeti scéte dintru adins via- »ta mea, mult milostive. CONDACUL gi ICOSUL serbirel, Intra acésté lund fn 11 qile, amintirea santn- luf marelaf mucenjo Evplu diaconu!. SUD: Din poddbs adect, ogt! Evple, diacon cinstit, Jara din there, ostag forte intarit. Evplu fntru acést& lund in a un-spre-deoea di. Prin therea de sabie din viat& so s-vérgi. costa a fost in qilole impératulu! Dioeli- fian, trigéndu-so din ootatea Cutaniel, care se afla in eparhia Siciliel. Decl find parat la guvernatornl Calvisian, si nele- pAdanda-se de Christos, intél a’ fost Je. gut ou manile g1 ou piol.rele 1a genunchi, dup& aces spinzurat de un lemn gi a fost strajit eu mani de fier. Dect atuncea dumnede- eso glas viind fl int&ri; apol 1 zérobira vi- nele ou clooane de fier, gi bigandu-] in temnita féen rugdolune gi iavort fantnd ou rp’. Apo! iarlg! scoféndul, {1 p&transoré urechile ou un- ghil de fier arso gi i s’a taét capnl. Intra acésté qi se sbvérgogte tarnosirea oin- stitel af infrumsetatel case gi dumnedragtel bi- sorlol a prea séntel St&panel néstre Nasodtére de Dumnejed, cei ic Eleuss, Intra acdstd qi, amintirea tcdnel, cole! nefacute de mani, a Domnulo! Dumnedeu gi Mantuito- rloluf nostra lisus Christos, Stih: A izvora mulfime do streine minunl nu este luoru de mirat, Chipul cel aseménat Iu! Dumneget, cuvéntu- Inf colo minunat, 'n qilele bine-credincfosuln! impérat Tie rio la anil oinci-snte gapteqeo! gi gase, si feu minune mare gi prea m&rit&. De vre- 1@ ce o fomee, anume Maria, izbitire de © ristos, gi patricio vu vrednicia, find vaduvs, eigu totr’o bOI grea gi fark de leao gi des: nAdrjduindu se de tot ajutorul omeneso, 0 last, in nddejdea Domnulot @i Dumn-qeulu! nostra lisus Shristos, Deof puind intro sines! bun =j_ sAnd, a trimes obtre preotii cel co slojat sin. Sy tel, stipanogtel gi nefdoutel de min’ iedna Dom- nuluf, rugandut si mérgi la dénsa, carl mor- génd ea ciqu la piolérele lor, qieénd: Rogu-vé stépanit mel, de vreme co Duanedet pentra pécatele mele a vrut si mé chinueso de acésti b6ld grea de morte, pentra acésta voese gi pot- tese tiotldsa gl novrednioa, prn ragdclunile vostre s& primese sauta icdut a Domaulo! nos- tru, in sraca mea cisuts, patrudec! de qile, ca déri_printr'énsa va face Domnul milé ou mive. $i of stiindut viata gi duhovnicésca ef agegare, if aduse sinta icini gi deschifénd ou- tia fn oare so afla acea iodnd, indatd cidénd se fnchind fomeia gi o sérati gi Iudnd o panzd de bumbac pre mi-ura sintel icéne, 0 puse de asupra icénel; decl biganda-o intr'un s:rin cu- rat o inchise, gi puindu-o im Paraclisul casel sale, ff fKeea strélucita lomin& de féclil aprin- se, slojind liturgil pant la patro ect de dile. $i deed se plimird acele patruqecl de ile, fn Cepura a se intiri durerile femee!, de era. ne- suferite, cit nicl din pat uu putea si se ridica, ai strigind peo slajuick po care o gtia cX este mel curati, I dise: Adu cutia sdutel icdne ca si mb inobin, dérd agi gisi putin’ odihn’ de durerile cole mart ce mé fin, $i aceea mergénd in paraclis, véga minune mare gi fnfctcogata si prea miriti, ofc! o vipae de foc mare oia din acea cutie, de se suea pand tn podul casel, gi cupringénd tot jertfelnioul, se pogora pani in fafa pdméntulul, nimica stricind jertfolni culul, de care minune slojuica ingrorindu-se, a of qut jos; de! alergand alta, spuse stipanel-sale,, care {ofricosandu-se forte so pogord dia pat mergand cu mare sili in parachs i vegénd vapaoa cea de foo, strigi: Démne miluogte. Du- pA accea trimise gi aduse degrab pre slujitoril stntel iobne, ou aril urmi gi popor mult, af véqand tofi minunea se mirard, oil se suea af se pogora vipaea ca o vetrél de corabie ce se umd de vént tars, deol strigail tof! mults vreme: Démno miluegto, Si facduduee rugactu- ne preofease’ se potoli vapaea ei deschigénd cutia, affari santa stipanésca gi uefionta de man} ioén, reantinsd de foo. Decl Iudnd gi pan- za ova de bumbac ce o pusose patricia de a- supra ic6nel, 0 mare minune! Aflara intr’énsa alt chip st8pinese, neficut de min’, asemenca tipula celu! dintéf, De care marind tot! pro Dumneqeti gi sératindu] il puserd d’asupra pro durerile fomecl si indatS o lasard darerile gi bola gi so tAmAdui femeia gi fAcéndu-se siné- tési desévérgit so seul’, gl mari pre Dumne- doit on toff catf merserd ‘acolo cu preotil. Apo! preste citi-va anf cinstita aceea femee ; de vre- mo ce maf ’aainte fel cunoscu mutarea ef de din viafa acésts, oa cova ce era vas ales, gri- ji ca sh d&rudsch pre sintel acel chip, la 0 monastire de monahil o@ 86 afla la Meletina, fn Armeuiea, a edatel indltirel Domnulul. Decl a- fiandu-se femeea intru avest gind, iat oa gi cum s'ar fi dat veste sosi acolo Ja Constantinopol 129 7oO” 130 LUNA LUI AUGUST 1 Hy Dometian arhiepiscopul Melitinel, vérul imp’: ratolol Mauricin, impreund ou cel seal de oins- to al aceleiagl cetif{; deol intelegend Patricia adat sintul chip in mana Arhiepiscopulul spu- indat géadul ef, pentra care a fost trimis in Melitina. Insh nm +0 cade s& trecem sub thcery gi a doua minune ce s'a ficut; o& fi-éndu-se pradd de Porgl in qulele impératulul Iraclie gi temén- du-se chlogaritile monastirel, ca nu cumva si le rob.se gi pre ele, se dusera in Constanti- nopo! $i fiind of eraii de bun ném Ivar’ o mo- nastire de la Serghie Patriarhul, carele afland gi pentru acést& sinta gi nefdoutd de mand je6nd, 0 Ind gi fark vooa oAlugiritelor, of in- si intra acele dile, ff venise multe scdrbe a- sup’, necazarl gi manie de la impérat! asn- pra Inf. $i turburart multe ale biserice! gi stand la multa mirare pentra acestea, védu néptea fn vis pre un om infricogat unde sta asupra lui, gil qicea: Intérce inapo! eum maf degrab monastirel oven ce al Iuat fara drep: tate, gi dack se soula sta de gandia, si chie- mand pre cel ce eraii al In} if intreba: Ge sunt aceste scirbe, ai pentra care pricind le pati- meso acestea? Mal vértos cf gi asth népte am védut un om infricogat unde sta, giml dicea: Intéree cat mai ourdind monastirel ceea ce al lnat férd dreptate, $i etl nu sti de am loat cuiva cova, iard ef qiser’: Nu le biga in sémi ‘uncle oa acestea Stépine, c& nal napastuit nict odati pre nimenca, oi scdrbele gi nalucirile a- eestea sunt din Incrarea dricésoi. Decl caod s’a faont népte iarigl i se aritS infricogatal acel gi'l qise réstit: Intéree cat mal ourand ovea co al nat cAlugiritelor de la indltare, atl nu gil oh sout streine gi fark de mangdere de aii venit dintrn alta parte? Dupa aceea deg- teptanduse qise cktre Kelisiarhul lol: Prate, cand al Iuat stépanesoul chip dela odlugarite, oum le-a pirat? lar el gise: Pérte ret pi- rinte, qi de ar fi putut ne-ar fi facut oortare, Atuno-a pricepn Patriarhul gi se dosidi pre sine gi d-grab ou mult cinste trimiso edntul chip 1a monastires oilugiritelor in doué-qecl gi nou8 ale Ini Decombrie. $i se potolirs ban- tuelele gi soirbelo Patriarhulnl gi se bucurard eBlngarijee deck Inert. sant aoe ep al Dom uulul. Intrn acést& qi, amintirea sfnfilor muceniel: Neofit, Zinon, Gale, Marcu, Macarie i Gatan, caril s'ai sévérpt prin foo, $i se face rea lor la locagul cel de vara al aAnfilor gj mirijilor color fark do arginfl Cosma gi Da- mian intra ale Iu! Darie, Suth; Lal Neofit, Zinon gl Gaie eu adevérat, Le ora asteraut cuptoral cel eu foo, fn mij- locul carnia sii stat. Ie Maren, Maoerie si Gatan Suh Strein miros de tdméer! s'a arétat, oh e Tre! mucenic!, cari] pentru Treimea de vil spre ardere de foc s'aii dat. Intra acésti gi, ouviosal Pasarion on paco 'a sbvorgit. SUD: pasarion t6t8 bumitatea avénd, ‘Mutandn-se de pre pimént résplatire potri- vith este primind. Intra acbst i, ouviosul Nifon, carele a stha- strit tn Chinovia monastirel edntulul Dioniste din Aton, gi s'a facut patriarh Constantinopo- Jef, la anul una mie patra sute qéseqecl on pace s'a sévérgit, Stik“ ifon prosdria cea de pre pimént 1é- sand, La Christos oal oo géde maf ‘nainte de tof! fati si alld stand, Ou ale lor sinte ragiclun!, Démne miluog- tone gi ne mantuegte pre nol, Amin, Uanterea 7, Irmos: Cel tre! tinerl in Babilon... icandu-ti sangele téti pre pimént, a stins jératecul inselaciunei, iaré biserica lui Christos prea cu bogatie o a adapat, careacu buna credinta pre tine te lauda prea fericite. 45 vénd minte vitéza, si cu- get neclatit, ingelaciunea jos o ai surpat, si pre partinito- rii minciunei cu invétaturile cele neminciundse, Evple prea intelepte i-ai mustrat. Usa raiului tie s’a deschis Evple fericite mucenice al lui Christos, védéndu-te intrum- setat cu patima cea dumne- deésca si cu coréna biruintei. Marire: a jeratecul cel dumne- deesc curatindu-te la suflet mucenice, jératecele multimei dumnedeilor le-ai stins, stri- | gand: Bineesti cuvéntat Dom- Gh d : areIN UNSPRE-PECE PILE ne Dumnedeul parintilor no- stri. $i acum, a N&sostécei entru ca sd inchipuéscd pantecele téti cel dumnedeesc cuptorul cel persesc Prea-cu- rata, neargi a pazit pre tine- ril, carii strigati: Domne Dum- nedeule bine esti cuvéntat. Gantaraa 8) Ire ‘Mantuitoriule a) taturor... ur&tire de tote felurile de | G béle gi izgonire duburi- lor celor cumplite sunt mé- | N stele tale, pre care incunju- randu-le, strigim: Tote lucru- rile bine-cuvéntati si laudati pre Domnul. Bucuratu-s’a de tine adu- narea credinciosilor, agonisin- du-te pre tine mijlocitor ca- tra Christos, si rugdtor prea ferbinte, si partinitor Evple prea fericite diacone, d’impre- und vorbitoriule cu santii an- geri. Bino-coventém pte Tatal dunandu-vé oamenilor, scdteti tamaduire de potriva bélelor din morméntul muce- nicului, si cu credinta strigatt: Tote lucrurile bine-cuvéntati si l4udati pre Domnul. Bi woum, @ Nasostore! I nfrumsetatu-te-ai Prea- curaté, prea nevinovata, mai mult de cat t6t% buna cuvi- inta Angerilor, nascénd pre Sen i | \ 1at Ziditoriul dmenilor si al ange- rilor, cfirufa cantim: Bine-cu- véntati lucrurile pre Domnul. * Antuitoriule al tuturor »a-tot-puternice, pre cel ce si »tineatt de buna credint’, in »mijlocul vapaei pogorindu- yte i-ai rourat,sii-ai invétat essen | »Sa cante: Téte lucrurile bine . »cuvéntati si laudati pre Dom- you), Eva adeci prin béla ne... nvrednicitu-te-al cu adevé- rat, a vedea pre cele ce de departe erat dorite de tine prea fericite, incetat-al de do- . rire ca unul ce al ajans la sin- gura sévérsirea doririlor, cea cu adevérat sévérgita dorirel tale diacone, vrednicule de mi- nune, Ca un sceptru tiind cru- cea in mana ta fericite, gilu- minat fiind imbracat cu por- fica, pre carea din santite san- giurile tale o al rogit, acum stalinaintea impératulul Chri- stos, Evple parga mucenici- lor. sta-di Catania cinstita Mitropolie, avéndu-te prea a- les pazitor pretine, serbéz’ dumnedeésca patimirea ta, sé- vérgindu-o impreuna cu tdte ) eparhiile gi cetatile, pre ca- eo i iLUNA LU! 182 rea pazesteo prin rugiciu- nile tale, Mirire: f ndumnedeindu te cu im- partigirea cea dumnedeésca fericite, arétat te ai facut sére cu totul luminos, si intru lu- mina cea dumnedeésca te-ai salasluit mucenice; si acum luminezi pre cel ce sévérgesc purtatére de lumina patim:- rea te, fericite. $i acum, a NasoBtérel: Cu razele luminel celei dintru tine dumned:ésca mi- rési luminéza sufletul mei, ridicd-mé pre mine cel ce zac in gropa periciunel, ruginand pre vrajmasgii cel ce pururea necajesc inima mea, gi catra patimi mé inping pre mine. irmosui Eva adica prin bdla ne- pascultarel, blestem inlauntru ya adus, iara tu Feciéra de »Dumnedei Nascétére, prin ,odrasla purtarel in pantece, ylumel bine-cuvéatare ai in- nflorit; pentru acésta tofi te pwarim. EXApase 7 ors Prosomia: Femel augiff glas... totul dandu-telui Dum- nedeti a-tot-stépanitoriului, si cu fulgerile cele de acolo stré- lucindu-te, purtatorule de chi- 1 ADGUST amintirea ta, si te cinstesc pre tine sinte, ca pre un slujitor al tainelor lui Christos, mu- cenice Evple. _,. Marire, $i acum, a Sebiret “uvinte cela ce esti lu- mind neschimbaté a Tatalui luminei celui nenascut, intru arétata lumina ta, asta di in Tavor am védut lumina pre Tatal, lumina gi pre Duhul, carele aduce la lumina téta faptura. LA STIHOAVNA Stihirtle, glas 2 Prosomia: Casa Eufratulul... ucurati-vé treimea dum- nedeestilor apostoli, carii in muntele Tavorului, ati védut pre cel din Treime, unul du- pre fiinta. Stih: Ale tale sunt cerfurile gi al tet este peméntol Bine este tie Tavore, cel mai ’nainte prea intunecat, cAci te-ai invrednicit luminei, nu a soarelui celui simtitor, ci a strélucirei celei de sus. Sti: Tavoral gi Ermonvl intra numele ti se vor ‘bucura. y lumina fetei tale Man- tuitoriule, fiind stréluciti, u- cenicii téi, nesuferind raza, indata au cddut la pamént. Mirire, Si acum, asemenca, \ équt-aii in Tavor, Moisi si Tlie, pre Dumnedet cel ce | din Feciéra s’a intrupat, spre nuri, adu-ti aminte de cei ce sévérgesc purtatére de lumina | mantuirea émenilor.PoE $i coea-ialt& servire a Ortrinel, dupre réndu- Yalé gi Apolisul. a a a LA LITURGIE Ferioirile Serbarel, Cantarea 6, din Candnele, améndous, ou Irmosal pe 6. INTRU ACEASTA LUNA IN 12 DILE SAnfil mucon'ot Fotie gi Anicet, Intru acésti qi si odntd gi servirea Cnviosn- Ini plrintelat nostra Maxim Marturisitorial, pontra 8 in 13 dile si sfirgegte Serbarea Sohim: Darel la fafS a Domnulul nostra lisus Christos, La Démne strigat-am,., Stihirile po 6, ale san- yi ausowe vy § ale Cuviogulal 3, Stihirile mnoenieitar. elas 4. Prosomia: Datat semn oelor 06... e foc nu v’ati temut, nici de uneltelecele tae- tore, nici de mania cea )" dobitocéscA a nebunului 3 judecator, nici de n&vali- rile leilor, nici de fierbe- rile caldarilor, nici de taerile membrelor, nici de hotarirea cea amara a mortel, carea v’a facut pre voi fara de moarte, si va trimis cu bun’ miarire catra Dumnedet cel fara de morte, vitejilor p&timitori. F rimit-atisfirgitul cel prea IN UN-SPAE-DECE PILE TONERS FB fericit, si intru tot cinstit, si dorit de cei vrednici, si na- dejdile cele vecinice prea vi- tejilor, gi ne izvoriti noué pa- rae de minuni, care ridic& ar- sura patimilor din suflet si din trup, a celor ce cu buna credinta, pururea stvérgesc serbarea véstra cea de preste ap, prea laudatilor. Fotie cel prea mirit, side Dumnedeii inteleptul Anicet, doimea cea prea alésd, cu stré- lucirile Treimet fiind prea strélucit’, si prea infrumse- tata cu frumsetile ranelor, im- preuna cu angerii pururea si bucur’, si celor ce cu cre- dinté serbéz4 prea-marita gi santita patimirea lor, le dati luminare gi mila. Alte Stihirl ale Cuviosulul, glas 4. Prosomia: Gq pre un viteaz... Pre cel ce s’a tacut om pentru milostivire precum bine a voit, intelegéndu se in doué voiri si lu: crari l-ai predi cand Cuvioas Maxime, astu pand guile cele fara de uga ale : celor spurcati, carii partiniat ingelaciunei, celei de o voire gi de o lucrare prin asupri- rea diavoluluf, carele izvo- dise réutatea. ~u vinele dogmelor tale134 LUNA LI AUGUS ST parinte Maxime al sugrumat | pre Pir barfitoriul cel cu in- telegerea rea, gi ai suferit go- niri si scarbe, batandu. te forte, pururea pomenite, gi taindu- fi-se limba si mana cea dum- nedeésca, carea s4 ridica pu- Turea citra Dumnedet, cu carea scriind s&vérgial dog- mele cele prea inalte. imba ta cea santa feri- cite, ascutindu-se de Duhul,s’a facut cao trestie degrab scrii- toriului, frumos scriind cu Duhul in lespezile inimilor néstre legea bunatitilor ce- lor dumnedeesti, si adeverinta dogmelor, gi intruparea celui ce a voit sd se arate éme- vilor in doué fiinte si intru un ipostas. aviesulul, ghas 8, ultimile cdlugarilor, pre tine indreptatoriul te cinstim, Maxime parintele nostru; cd prin tine pre cararea cea drép- té, cu adevérat a umbla am cunoscut. Fericit esti ca lui Christos ai slujit, si puterea, vrajmagului ai biruit cela ce esti cu Angerii impreuna vor- bitor, cu dreptii si cu cu- viosii impreuna lécuitor; cu carii r6g4-te Domnului, sa mi- luiasca svfletele ndstre. orul cel luminos al schimbarel la fata, a preme- || nit negura a lege, in care Moisi si Ilie fiind, gi invrednicin- du-se mariref celei mai-presus de Jumina, graiaii luf Dum- nedei: Tu esti Dumnedeul nostru impératul vécurilor. LA ST.HOAVNA. S.thirile, glas 2 Pr somia: Casa Eufratulat.. | n muntele Tavorului, cu osirdie si ne apropiem, ca si vedem marirea impératu- lui tuturor, alui Christos Man- tuitorfului nostru. sun. Mle ai al fi este nfmantal. Ale tale sint sort * rétatu-te-alimpreundcu Moisi si cu Ilie, Mantuito- riul met, gi cu prea alegii u- cenici, in muntele Tavorului, mai mult de cat sdrele stré- lucind. Stih Tavorul gi Ermonul intru numele t8i se vor buonra. CC orifeit apostolilor, au- diati glasul cel parintesc, ca- rele adeverea marirea ta, Man- tuitoriule al met, si cu fata la pamént ati cadut. Marire, glas 6. * rea cuvidse parinte Ma- xime, in tot paméntul a esit vestea ispravilor tale; pentru acésta in ceriuri ai aflat plata ostenelelor tale, taberile dra- cegti ai perdut, cetele ange- rest! ai ajuns,a carora viafai fara prihana ai urmat, indraz- ——