Forme Farmaceutice CA Sisteme Disperse Omogene

S C O A L A
P O S T L I C E A L A S T A T
S A N I T A R A
D E
F O R M E
F A R M A C E U T I C E C A S I S T E M E D I S P E R S E O M O G E N E S U P O R T l a b o r a t o r D E C U R S t e h n o l o g i c A M F I !
( t e o r i e
s i
Siste"e Dis#erse Eterogene C % # r i n s
CAPITOLUL &' FORME FARMACEUTICE CON(IN)ND DISPERSII OMOGENE...Error: Reference source not found 1.1. Soluii medicamentoase. Solutiones (F.R. X).......................Error: Reference source not found 1.1.1. Generaliti............................................................Error: Reference source not found 1.1.2. Formularea soluiilor.............................................Error: Reference source not found 1.1.3. Pre ararea soluiilor.............................................. Error: Reference source not found 1.1.!. "aractere. "ontrol. "onser#are.............................Error: Reference source not found 1.1.$. Soluii oficinale %n F.R. X..................................... Error: Reference source not found 3.1.$.1. Soluii oficinale de u& intern....................Error: Reference source not found 3.1.$.2. Soluii oficinale de u& e'tern................... Error: Reference source not found 1.1.(. Soluii neoficinale re arate frec#ent %n farmacie Error: Reference source not found 1.2. Siro uri. Siru i (F.R. X)....................................................... Error: Reference source not found 3.2.1. Generaliti............................................................Error: Reference source not found 3.2.2. Formularea siro urilor.......................................... Error: Reference source not found 3.2.3. Pre ararea siro urilor............................................Error: Reference source not found 3.2.!. "aractere. "ontrol. "onser#are.............................Error: Reference source not found 3.2.$. Siro uri oficiale %n F.R. X.....................................Error: Reference source not found 1.3. )imonade. )imonada............................................................ Error: Reference source not found 3.3.1. Generaliti............................................................Error: Reference source not found 1.!. * e aromatice. *+uae aromaticae (F.R: ,X)........................ Error: Reference source not found 3.!.1. Generaliti............................................................Error: Reference source not found 3.!.2. Formulare..............................................................Error: Reference source not found 3.!.3. Pre ararea a elor aromatice..................................Error: Reference source not found 3.!.!. "aractere -i control. "onser#are...........................Error: Reference source not found 1.$. *lte forme farmaceutice cu administrare intern..................Error: Reference source not found 3.$.1. Poiuni...................................................................Error: Reference source not found 3.$.2. Eli'ire....................................................................Error: Reference source not found 3.$.3. *lte soluii .u#a.ile..............................................Error: Reference source not found 1.(. Soluii medicamentoase administrate e mucoase................Error: Reference source not found 3.(.1. Soluii .ucofarin/iene...........................................Error: Reference source not found 3.(.2. S lturi -i com rese............................................ Error: Reference source not found 3.(.3. Picturi entru nas. R0ino/uttae (F.R. X).............Error: Reference source not found 3.(.!. Picturi entru urec0i. 1to/uttae (F.R. X)............Error: Reference source not found 1.2. Soluii e'tracti#e din lante.................................................. Error: Reference source not found 3.2.1. Generaliti............................................................Error: Reference source not found 3.2.2. Soluii e'tracti#e a oase. Solutiones E'tracti#ae *+ouae F.R. X...Error: Reference source not found 3.2.3. Soluii e'tracti#e alcoolice (tincturi). 3incturae (F.R. X)Error: Reference source not found 3.2.!. E'tracte #e/etale. E'tracta F.R. X........................Error: Reference source not found *,4LIOGRAFIE Error: Reference source not found
Siste"e Dis#erse Eterogene
FORME FARMACEUTICE CON(IN)ND DISPERSII OMOGENE &'&' SOLU(II MEDICAMENTOASE' SOLUTIONES (F'R' ,! &'&'&' Generalit-.i A' De/ini.ie Soluiile medicamentoase sunt re arate farmaceutice lic0ide5 care conin una sau mai multe su.stane acti#e di&ol#ate %ntr6un sol#ent sau %ntr6un amestec de sol#eni -i destinate administrrii interne5 e'terne sau entru re ararea altor forme farmaceutice. Soluiile medicamentoase au ca sol#eni: a a5 alcoolul5 /licerolul sau uleiuri #e/etale. *' Istoric Printre rimele forme farmaceutice re arate %nc din antic0itate au fost soluiile medicamentoase -i soluiile e'tracti#e. E'ist multe referiri istorice le/ate de re ararea -i %ntre.uinarea soluiilor. 7n rima farmaco ee Rom8n (FR ,) din 19(2 erau oficinale mai multe soluii fr a a#ea o mono/rafie de :Generaliti;. <enumirea :Solutiones; a are %nc din FR ,X unde se reali&ea& o delimitare net a soluiilor ro riu6&ise de a ele aromatice. 7n F.R. X a#em 12 soluii oficinale din care una este soluie radioacti# de u& intern. Soluiile au fost rimele forme farmaceutice fa.ricate de industria farmaceutic %n cantiti mari5 ma=oritatea lor au fost re arate iniial %n cantiti mici %n la.oratorul farmaceutic. C' Clasi/icare E'ist mai multe criterii de clasificare a soluiilor. 7n continuare #om re&enta c8te#a criterii: a) 6 soluii industriale> 6 soluii oficinale. .) 6 sol com use (cu dou sau mai multe su.stane medicamentoase di&ol#ate). c) 6 soluii alcoolice> 6 soluii /licerolate> 6 soluii uleioase> 6 soluii cu sol#eni an0idri: ro ilen/licol5 olietilen/licol. d) 6 soluii o.inute rin amestecare. e) unido&e> 6 soluii multido&e . f) 6 soluii de u& e'tern. /) 6 soluii administrate %n icturi5 6 soluii entru fricionare5 ensulaii etc. D' A0anta1e
Soluiile sunt nu numai cea mai #ec0e form ci -i re aratul cel mai utili&at de .olna#i5 administra.il e toate cile de administrare. Soluiile re&int multe a#anta=e -i anume: 6 administrare u-oar> 6 do&are e'act a su.stanei acti#e (omo/enitate)> 6 .iodis oni.ilitatea foarte .un> 6 efect ra id> 6 utili&are cu succes %n ediatrie5 fiind u-or de do&at> 6 ermit relucrarea su.stanelor 0i/rosco ice5 delic#escente -i a celor care formea& amestecuri eutectice lic0ide> 6 ermit utili&area de aromati&ani5 edulcorani5 colorani5 corectori de miros -i /ust> 6 e#it aciunea iritant asu ra tractului di/esti# (stomac etc.) aciune re&ent la unele com rimate5 sau ul.eri deoarece su. form de soluii se e#it re&ena unor concentraii mari de su.stan acti# %ntr6un anumit unct> 6 soluiile entru u& e'tern ermit administrarea uniform a su.stanelor> 6 soluiile se retea& la fa.ricarea -i condiionare automat. E' De3a0anta1e 6 sta.ilitate mic (a a este un mediu .un entru reacii c0imice)> 6 #olumul -i masa soluiilor este mare ceea ce resu une cost ridicat5 la trans ort5 s aii de de o&itare mari> 6 soluiile ot fi u-or in#adate de microor/anisme ceea ce im une adu/are de conser#ani. &'&'$' For"%larea sol%.iilor Pentru re ararea soluiilor medicamentoase a#em ne#oie de urmtoarele materii rime: 6 su.stane medicamentoase: solutul (sau di&ol#atul)> 6 su.stane au'iliare sol#ent (di&ol#ant)5 ad=u#ani -i aditi#i> 6 materiale -i reci iente de condiionare. A' S%bstan.e "e4ica"entoase ?area ma=oritate a su.stanelor medicamentoase utili&ate la re ararea soluiilor sunt su.stane solide5 mai rar lic0ide. Su.stana tre.uie s cores und e'i/enelor calitati#e re&entate %n farmaco ee: identitate5 uritate5 uniformitate5 li sa unei contaminri micro.iene e'cesi#e5 solu.ilitate etc. Pentru a o.ine soluii corect do&ate este foarte im ortant s se utili&e&e su.stane care s cores und nu numai calitati# ci -i cantitati#. ,m uritile ot fi de dou feluri: 6 chimice care ot roduce reci itaii5 colorri sau alte de/radri> 6 biologice @ .acterii5 ciu erci5 #iermi. Este im ortant ca su.stanele s fie c8t mai ure -i necontaminate cu microor/anisme sau cel mult cu o minim contaminare. 7n afar de e'i/enele amintite o alt ro rietate foarte im ortant entru o.inerea soluiilor este solu.ilitatea. Solu.ilitatea este ro rietatea unei su.stane de a se di&ol#a %ntr6un sol#ent sau %ntr6un amestec de sol#eni re&ult8nd un amestec lic0id omo/en. <es re solu.ilitate am re&entat diferite detalii %n "a itolul ,,5 su.ca itolul <i&ol#area. *' S%bstan.e a%5iliare *&' Sol0en.i B1.1. Generaliti Sol#entul5 al doilea com onent al soluiilor este au'iliarul de rim im ortan care redomin cantitati# a#8nd rolul de a transforma su.stana acti# %n soluie5 %n urma rocesului de di&ol#are. *le/erea sol#entului se face du rinci iul %nrudirii c0imice cu su.stana de di&ol#at c8t -i du sco ul tera eutic urmrit. 7n /eneral5 un sol#ent cu constanta dielectric mare este un .un sol#ent entru moleculele olare sau ionice5 iar sol#enii a olari cu constanta dielectric foarte mic sunt sol#eni .uni entru molecule li ofile.
Siste"e Dis#erse Eterogene B1.2. Clasificarea solvenilor Sol#enii se ot clasica du mai multe criterii dintre care amintim urmtoarele: a: 6 sol#eni a olari (.en&en5 toluen5 cloroform5 eter etc.)> .. 6 sol#eni nemisci.ili cu a a. Sol#enilor li se im un o serie de condiii -i anume: 6 ca acitate mare de di&ol#are> 6 s fie neutri5 incolori5 sta.ili> 6 uri din unct de #edere c0imic> 6 ineri c0imic -i farmacolo/ic> 6 neto'ici5 neinflama.ili> 6 -i cu cost economic sc&ut. 41.3. * a distilat
B1.3.1. Generaliti * a distilat este sol#entul cel mai utili&at %n ractica farmaceutic fiind constituentul de .a& al or/anismului. 3oate reaciile .ioc0imice au loc %n mediu a os. Atili&area a ei ca sol#ent este a#anta=oas -i din unct de #edere economic fiind cel mai ieftin sol#ent. <e&a#anta=ul utili&rii a ei ca sol#ent este fa#ori&area unor reacii %ntre su.stanele medicamentoase sau au'iliare coninute %n soluie. * a este un foarte .un di&ol#ant entru su.stanele olare5 ionice sau /ru uri 0idrofile %n molecule. * a distilat tre.uie s cores und condiiilor de calitate im use de FR X. Pentru o.inerea a ei distilate se folose-te a a ota.il. B1.3.2. Calitatea apei potabile * a ota.il tre.uie s fie lim ede5 incolor5 inodor cu un rocent de sruri %n limitele admise. 7n a a ota.il ot fi coninute dou feluri de im uriti: 6 i"#%rit-.i sol%bile: sruri minerale (cloruri5 .icar.onai de sodiu5 otasiu5 calciu5 ma/ne&iu etc.)> su.stane or/anice ro#enite din meta.olismul .acterian sau din descom unerea microor/anismelor> 6 i"#%rit-.i "ecanice: articule de material anor/anic> articule de material or/anic: celule moarte etc. * a ota.il utili&at entru o.inerea a ei distilate se tratea& cu reacti#i cores un&tori -i anume: 6 entru distru/erea su.stanelor or/anice a a se tratea& cu B?n1 ! sol 1C %n cantitate de 2$ mlD1E litri a . Se amestec -i se las %n re aus (612 ore a oi se filtrea&. Perman/anatul de otasiu este o'idant5 eli.er8nd o'i/enul atomic care distru/e microor/anismele. Su.stanele #olatile -i /a&ele sunt %nde rtate rin %ncl&ire. <uritatea tem orar (dat de .icar.onaii de calciu -i ma/ne&iu) se %nde rtea& cu soluie de 0idro'id de calciu sau car.onat de calciu 26$C. <uritatea ermanent (srurile de calciu -i ma/ne&iu solu.ile) se %nltur cu soluii de car.onat de sodiu $6(C.
B1.3.3. Prepararea apei distilate ?odul de re arare a a ei distilate a fost re&entat %n "a itolul 2.3. 7n F.R. X a#em oficinale urmtoarele mono/rafii de a distilat: A#a 4istilat- (A9%a 4estillata F:R' ,! este un lic0id lim ede5 incolor5 inodor -i fr /ust -i tre.uie s fie ur c0imic -i micro.iolo/ic conform condiiilor de calitate re&entate de F.R. X. Pstrarea a ei se face %n reci iente cores un&toare .ine %nc0ise . A#a 4istilat- #entr% #re#arate in1ectabile (A9%a 4estillata a4 in1ectabilia F'R' ,!. 3re.uie s cores und condiiilor de calitate din mono/rafia Ap distilat. 7n afar de aceste condiii tre.uie s fie steril -i a iro/en. *ceste condiii se consider a fi %nde linite doar %n rimele ! ore de la distilare iar strarea ei se face %n reci iente %nc0ise etan-. 7n afar de distilare mai sunt -i alte modaliti de urificare a a ei -i anume: 6 sc0im. ionic> 6 electrodiali&> 6 osmo& in#ers> 6 ultrafiltrare. Prin toate aceste modaliti se oate o.ine a a deminerali&at5 ur din unct de #edere c0imic dar nu steril. 7n continuare #om re&enta %n mod succint aceste modaliti. B1.3.4. eminerali!area apei prin schimb ionic Princi iul metodei const %n trecerea a ei conin8nd diferite sruri5 e o coloan de sc0im.tori de ioni care este format dintr6un sc0elet macromolecular insolu.il dar a#8nd ioni mo.ili5 care ot fi sc0im.ai cu ioni de aceea-i sarcin coninui %n a a ota.il. a" Clasificarea schimbtorilor de ioni Sc0im.torii de ioni sunt diferii -i ot fi clasificai du mai multe criterii: a1. 6 anionici: RG1F6 (anionii)> a2. 6 anor/anici> a3. - sintetici: or/anici: Holfatii (o.inui rin olicondensare) -i *m.erlit ( rin co olimeri&are) anor/anici @ Permutii. b" #ecanism$l schimb$l$i ionic Sc0im.ul ionic se reali&ea& %n urmtorul mod. * a se a.soar.e la su rafaa sc0eletului -i a oi are loc reacia de sc0im.. Pentru reali&area sc0im.ului ionic5 a a trece rintr6o coloan de cationii ced8nd coloanei cationii -i eli.er8ndu6se %n a o cantitate ec0i#alent de ioni de 0idro/en (FG). R6FG G Ia"l
6 G R Ia G
F"l
7n continuare a a este trecut rintr6o coloan de anionii5 unde sunt a.sor.ii anionii %n sc0im. eli.er8ndu6se o cantitate ec0i#alent de ioni 0idro'il. RGF16 G F"l
G 6 R "l
G F21
<u saturarea coloanei recu erarea se face cu Ia1F 36!C ( entru anionii) -i F"l 36(C ( entru cationii). c. %nstalaii de deminerali!are <eminerali&area se oate reali&a -i e coloane sim le a#8nd o coloan de cationii -i una de anionii> a a re&ultat ced8nd rin %ncl&ire -i dio'id de car.on (#e&i fi/ura 3.1.).
Apa
Fi/ura 1.1. ,nstalaie de deminerali&are (du Si os Emese -i "iur.a *driana @ &ehnologie farmace$tic pentr$ asisteni de farmacie5 2EE3) 7n afar de aceast instalaie %n industrie se lucrea& cu a arate de ca acitate mare. An astfel de a arat este re&entat %n fi/ura 3.2.:
Fi/ura 1.2. Sc0ema instalaiei de deminerali&are a a ei utili&8nd ( coloane (du Po i#ici *driana @ 3e0nolo/ie farmaceutic5 2EE!) <e.itul acestei coloane este mare de a ro'imati# 3.EEE @ !.EEE lDor. 7n afar de aceste ti uri de sc0im.tori de ioni mai ot e'ista instalaii la care cationiii -i anioniii se /sesc su ra u-i %ntr6o sin/ur coloan. * a deminerali&at este ur din unct de #edere c0imic dat nu -i micro.iolo/ic. B1.3.'. eminerali!area apei prin electrodiali! sa$ electroosmo! "elula osmotic este com us din trei com artimente se arate rin dou mem.rane rin care ot difu&a ionii. 7n com artimentul central se /se-te a ota.il iar %n com artimentele laterale sunt electro&ii (anodul -i catodul). <u conectarea la sursa electric are loc o mi/rare a ionilor la olul o us astfel %nc8t a a din com artimentul central de#ine tot mai srac %n ioni. Sc0ema unei astfel de instalaii este re&entat %n fi/ura 3.3.:
<
Fi/ura 1.3. Sc0ema celulei osmotice entru deminerali&area a ei (Si os Emese -i "iur.a *driana @ 3e0nolo/ie farmaceutic entru asisteni de farmacie5 2EE3) B1.3.(. P$rificarea apei prin osmo! invers
Metoda se bazeaz pe fenomenul de osmoz. Dou soluii de concentraii diferite sunt separate de o membran semipermeabil. n mod normal apa traverseaz spontan membrana trecnd din compartimentul mai diluat spre cel mai concentrat pn la egalarea concentraiilor n cele dou compartimente. n situaia cnd se creeaz o suprapresiune n compartimentul care conine soluia concentrat apa iese din acest compartiment i debitul este proporional cu presiunea aplicat. astfel de instalaie este prezentat n figura !.".#
&resiune
soluie concentrat
soluie mai puin concentrat
Membran semipermeabil
$igura %.". &rincipiul osmozei inverse '&opovici Adriana( )e*nologie farmaceutic( +,,"-
?em.rana semi ermea.il oate fi com us din acetat de celulo&5 oliamide etc. Prin osmo& in#ers se o.ine a a u-or deminerali&at li sit de iro/ene5 microor/anisme5 #irusuri etc. * a astfel o.inut se oate utili&a entru s larea reci ientelor5 utili&ate la am.alarea soluiilor arenterale. B1.3.).. P$rificarea apei prin $ltrafiltrare *ceast metod utili&ea& su ra resiunea -i ermite se ararea moleculelor di&ol#ate %n a %n funcie de masa molecular5 cu a=utorul unei mem.rane foarte selecti#e. Altrafiltrele nu rein srurile minerale dar rein moleculele or/anice (de o anumit mrime) -i diferite articule nedi&ol#ate (.acterii5 #irusuri). Prin acest rocedeu se o.ine a a utili&at %n industria alimentar5 %n electronic etc. Sc0ema unei astfel de instalaii este re&entat %n fi/ura 3.$.:
&=
$igura %... &rincipiul ultrafiltrrii '/ipos 0mese i 1iurba Adriana 2 )e*nologie farmaceutic pentru asisteni de farmacie( +,,!-
B1.4. *olveni miscibili c$ apa a' Alcool%l etilic *lcoolul etilic este al doilea sol#ent ca utili&are %n ractica farmaceutic. *lcoolul se o.ine rin fermentarea unor lic0ide care conin &a0r. Este misci.il %n orice ro orie cu a 5 /licerol5 aceton5 cloroform5 eter5 ro ilen/licol5 -i olietilen/licol lic0id. 7n F.R. X a#em oficiale dou mono/rafii de alcool etilic: a&' Alcool ( (Alcohol%"> F'R' ,! este alcool concentrat de J(E" (J(C #D# amestec de alcool -i a ). *lcoolul este lic0id incolor5 lim ede5 #olatil5 inflama.il cu miros caracteristic -i /ust ar&tor. a$' Alcool 4il%at (Alcohol%" 4il%t%" F'R' ,! . *lcoolul diluat este alcool de 2E E (2EC #D#) o.inut rin amestecul alcoolului concentrat ((2$ /) cu a a (32$ /) la tem eratura de 2EE". 7n afar de cele dou concentraii oficiale %n F.R. X %n ractic se utili&ea& -i alcool de alte concentraii entru re ararea soluiilor e'tracti#e (tincturi5 e'tracte) -i entru re ararea tincturii de iod (alcool $EE). *lcoolul este un sol#ent cu .un ca acitate de di&ol#are entru su.stanele or/anice olare5 aci&i5 .a&e5 sruri5 /lico&ide5 re&ine5 uleiuri #olatile5 colorani5 iod5 camfor5 mentol5 lecitin5 ulei de ricin etc. Pentru unele su.stane este foarte im ortant concentraia alcoolic. (<e e'em lu camforul se di&ol# %n alcool concentrat dar la diluie a#ansat reci it). *lcoolul se utili&ea& %n amestec cu a a ca solu.ili&ant (cosol#ent) c8nd ca acitatea de di&ol#are este mai mare dec8t la sol#enii luai se arai. )a amestecul alcoolului cu a a se #a roceda conform ta.elelor alcoolmetrice din farmaco ee. Prin amestecarea alcoolului cu a a se de/a= cldur (di&ol#are e'oterm). 7n afar de ro rietatea de di&ol#are5 alcoolul are -i ro rieti antise tice -i de&ifectante. b' Glicerol%l (Gl?cerol%"> F'R' ,!. Glicerolul se o.ine rin sa onificarea /rsimilor. Glicerolul este un sol#ent olar -i se re&int su. form de lic0id lim ede5 incolor5 #8scos5 0i/rosco ic5 fr miros5 cu /ust dulcea/5 cu densitatea mai mare dec8t a a. Glicerolul este misci.il cu a a -i alcoolul5 uin solu.il %n aceton -i ractic insolu.il %n cloroform5 eter5 uleiuri /rase -i uleiuri #olatile. "a acitatea de di&ol#are a /licerolului cre-te rin %ncl&ire c8nd #8sco&itatea scade dar nu tre.uie de -it tem eratura de 13EE" deoarece se descom une la aceast tem eratur %n acrolein5 un rodus to'ic. <atorit 0i/rosco icitii oate a.sor.ii a a 8n la 2$C din /reutatea sa. Glicerolul are di#erse utili&ri %n ractica farmaceutic: 6 sol#ent -i cosol#ent ( entru soluii de u& intern -i e'tern)> 6 edulcorant entru re aratele de u& intern (asociat cu sor.itol)> 6 conser#ant antimicro.ian (datorit 0i/rosco icitii este antise tic). Soluia a oas cu concentraie de este !EC /licerol nu ermite de&#oltarea microor/anismelor)> 6 rotector ( e e iteliu)> 6 umectant -i emolient datorit 0idrofiliei iar datorit #8sco&itii ridicate ader e iele -i mucoase> 6 are aciune farmacolo/ic ro rie: la'ati# utili&at intern -i e'tern (su o&itoare5 clisme). c' Pro#ilenglicol%l (Pro#?lengl?col%" F'R' ,!. Este lic0id #8scos5 lim ede5 inodor5 incolor cu /ust dulcea/5 amrui -i 0i/rosco ic. *re densitate mai mare dec8t a a -i este misci.il cu a 5 alcool5 aceton5 cloroform5 u-or solu.il %n eter -i insolu.il %n uleiuri /rase. Pro ilen/licolul nu
&&
este to'ic5 se oate utili&a at8t intern c8t -i e'tern5 a#8nd o .un ca acitate de aderare e mucoase (auricular5 oftalmic5 #a/inal etc.). 4' Polietilenglicolii lichi3i (Macrogola F'R' ,! 7n funcie de /reutatea molecular -i consisten5 olietilen/licolii se %m art %n trei /ru e. 6 olietilen/licoli flui&i (cu masa molecular cu rins %ntre !EE6(EE)> 6 olietilen/licoli semisoli&i (cu masa molecular %ntre (EE61$EE)> 6 olietilen/licoli soli&i (cu masa molecular %ntre 1.$EE61E.EEE. "a sol#ent se utili&ea& macro/olii flui&i5 cel mai utili&at fiind PEG !EE5 care se re&int su. forma unui lic0id lim ede5 incolor5 #8scos5 cu miros sla. caracteristic cu /ust iniial dulce5 a oi amar -i u-or ar&tor. PEG se utili&ea& mai ales %n cosmetic datorit #8sco&itii ridicate -i datorit efectului sicati# -i astrin/ent. Aneori PEG se utili&ea& %n amestec cu a a su. form de cosol#ent. e' Alcool%l i3o#ro#ilic. Se utili&ea& ca sol#ent entru soluii de u& e'tern. /' *%tilenglicol%l se utili&ea& la di&ol#area morfinei. B1.'. *olveni nemiscibili c$ apa a' Ulei%ri 0egetale. Aleiurile #e/etale sunt fluide la 2E E"5 lim e&i5 de culoare /al.en desc0is5 fr miros (sau miros sla. caracteristic)5 #8scoase cu densitate mai mic dec8t a a. E'ist -i uleiuri #e/etale solide la 2EE" (e'em lu "acao oleum). Aleiurile #e/etale sunt insolu.ile %n a -i %n alcool dar solu.ile %n ma=oritatea soluiilor a olare (.en&en5 cloroform5 tetraclorur de car etc.). Aleiurile #e/etale au de&a#anta=ul c se autoo'idea& (r8nce&esc) datorit re&enei le/turilor du.le %n moleculele aci&ilor esterificai cu /licerolul. a&' Ulei%l 4e /loarea soarel%i (@elianthi ole%" F'R' ,! . Se o.ine rin resarea la rece sau rin e'tracie cu sol#eni or/anici din seminele lantei Feliant0us annuus. *cest rodus conine 9$C /liceride ale aci&ilor nesaturai -i saturai (%n rinci al ale acidului oleic) a oi fosfatide5 #itamine5 lecitin -i aci&i li.eri ( almitic5 stearic etc.). Aleiul de floarea soarelui este un lic0id lim ede5 /al.en auriu5 #8scos5 cu miros u-or caracteristic. Este solu.il %n sol#eni or/anici (.en&en5 cloroform5 eter)5 /reu solu.il %n alcool5 insolu.il %n a -i cu indice de aciditate cel mult 2. *cest sol#ent se utili&ea& entru di&ol#area uleiurilor #olatile -i a su.stanelor li ofile. Soluiile uleioase se utili&ea& at8t intern c8t -i e'tern ( icturi entru nas5 icturi entru oc0i etc.) mai ales cu a licare e mucoase. Pentru soluiile arenterale se utili&ea& Feliant0i oleum neutrali&atum (F.R. X)5 neturali&at -i sterili&at cu aer cald tim de 3 ore la 1(E E" cu indice de aciditate de ma'imum E52. Aleiul de floarea soarelui se strea& %n reci iente .ine %nc0ise5 ferit de lumin5 la rece. a$' Ulei%l 4e ricin (Ricini ole%" F'R' ,! . Aleiul de ricin se o.ine rin resarea la rece a seminelor decorticate o.inute de la lanta Ricinus communis din familia Eu 0or.iaceae. <ac o.inerea este necores un&toare %n ulei oate trece o to'oal.umin foarte to'ic. Aleiul de ricin este un lic0id #8scos5 incolor sau sla. /l.ui5 cu miros -i /ust caracteristic -i densitate su.unitar (E5J!$6E5J((). Aleiul de ricin se oate folosi -i entru unele forme farmaceutice (emulsii5 un/uente5 soluii in=ecta.ile) c8t -i cu sco tera eutic. ,ntern este folosit ca ur/ati#: 6 la co ii 2/Dan #8rst> 6 la aduli 3E6$E /. a+' Ulei%l 4e "-sline (Oli0ar%" ole%"!. *cest ulei se o.ine rin resarea fructelor de ?slin (1lea Euro ea) -i se re&int ca un lic0id /al.en #er&ui5 miros lcut5 /ust dulcea/ -i nu este sicati#. Aleiul de msline calitatea , oate fi utili&at -i entru re ararea soluiilor in=ecta.ile.
Siste"e Dis#erse Eterogene 7n ractica farmaceutic se mai ot utili&a -i alte uleiuri #e/etale ca: 6 uleiul de /ermen de orum.> 6 ulei de soia> 6 ulei de ara0ide etc.
&$
b' Ulei%ri "inerale b&' Para/ina lichi4- (Para//in%" li9%i4%" F'R' ,! . Sinonime: ulei de arafin5 ulei de #aselin. Aleiul de arafin conine un amestec de 0idrocar.uri arafinice saturate -i se o.ine rin distilarea fracionat a etrolului. Este un lic0id incolor5 fr /ust5 fr miros5 solu.il %n sol#eni a olari (.en&en5 cloroform5 eter etc.) -i foarte /reu solu.il %n alcool -i nemisci.il cu a a. Se amestec %n orice ro orie cu uleiurile /rase (cu e'ce ia uleiului de ricin) c8t -i cu uleiuri #olatile. Parafina lic0ida administrat intern are efect la'ati# iar e'tern se utili&ea& entru re arate to ice fiind foarte .ine tolerat e e itelii. B1.+(. *olveni de sinte! nemiscibili c$ apa a' Oleat%l 4e etil @ lic0id asemntor uleiurilor #e/etale5 cu #8sco&itate mai mic -i cu ro rieti di&ol#ante remarca.ile. Se a.soar.e u-or5 su.stana acti# este cedat .ine5 %ns are tendin de r8nce&ire. b' Carbonat%l 4e etil este utili&at mai ales entru di&ol#area eritromicinei care are solu.ilitate redus %n a . ?asele lastice sunt atacate de car.onatul de etil. c' *en3oat%l 4e etil este utili&at ca -i cosol#ent %n concentraie de $61EC mre-te solu.ilitatea unor su.stane %n ulei. 4' *en3oat%l 4e ben3il este utili&at tot ca -i cosol#ent. e' Miristat%l 4e i3o#ro#il este utili&at entru di&ol#area 0ormonilor estro/eni. 7n re&ena alcoolului cre-te ca acitatea de di&ol#are. *$' A41%0an.i Ai a4iti0i Pentru a o.ine soluii de calitate -i cu efecte tera eutice su erioare se utili&ea& -i ali au'iliari cu diferite roluri: 6 a/eni entru mrirea solu.ilitii> 6 a/eni de #8sco&itate> 6 corectri de F> 6 sta.ili&ani> 6 aromati&ani> 6 edulcorani> 6 colorani etc. a' Agen.i 4e "-rire a sol%bilit-.ii . Pentru mrirea solu.ilitii se utili&ea& diferite sisteme tam on %n funcie de calea de administrare. Se ale/ sisteme tam on care se utili&ea& %n concentraie c8t mai mic5 neto'ici -i sta.ili. E'em le de sisteme tam on: 6 citrat de sodiu Dacid citric> 6 acetat de sodiu D acid acetic> 6 .ora' D acid .oric> 6 .en&oat de sodiu D acid .en&oic etc.
&+
b' Antio5i4an.i. *ce-ti au'iliari au rolul de a %ncetini rocesele redo' din soluii. Pentru soluiile a oase se utili&ea& tiosulfatul de sodiu5 acidul ascor.ic5 cisteina etc. Pentru soluiile li ofile se utili&ea& esterii acidului /alic5 tocoferolul5 0idroc0inona etc. c' E4%lcoran.i. Sunt su.stane care au rolul de a corecta /ustul rin %ndulcirea soluiilor. Se utili&ea& dou ti uri de edulcorani: 6 naturali: &a0rul (cel mai utili&at edulcorant)5 /luco&a5 fructo&a5 sor.itolul5 lacto&a etc.> 6 de sinte&: &a0arin5 ciclamat5 as artam etc. c&' Baharo3a (Sacchar%" F'R' ,!. Ka0aro&a se re&int su. form de cristale incolore5 /ust dulce5 fr miros5 cu unct de to ire la 1(EE"5 ( este aceast tem eratur se carameli&ea&). Ka0aro&a este u-or solu.il %n a 5 /reu solu.il %n alcool -i /licerol5 este 0i/rosco ic. Ka0aro&a se oate utili&a ca atare sau su. form de siro sim lu ((!C &a0aro& -i 3(C a ). 7n mediul acid5 datorit ro rietii reductoare 0idroli&ea& %n /luco& -i fructo&. <atorit fa tului c sunt medii rielnice entru de&#oltarea microor/anismelor siro urile diluate necesit adu/area de conser#ani. c$' Sorbitol%l (Sorbitol%" F'R' ,! . Pul.ere microcristalin al.5 fr miros -i /ust sla. dulce. Se utili&ea& su. form de siro %n concentraie de 2EC5 ca edulcorant entru dia.etici. "a -i la &a0r soluiile a oase necesit adu/are de conser#ani. Sor.itolul are incon#enientul c este u-or la'ati#. c+' Baharina (Saccharin%" F'R' ,! . Pul.ere cristalin al.5 fr miros5 /ust foarte dulce. *re ca acitatea de %ndulcire de 3EE6$EE ori mai mare dec8t &a0rul5 dar fr #aloare nutriti#. Este un edulcorant utili&at %n rimul r8nd entru re arate administrate dia.eticilor. 4' Aro"ati3an.i. *ceste su.stane au rolul de a corecta /ustul -i mirosul roduselor de u& intern. E'ist aromati&ani utili&ai -i entru soluii u& e'tern. *romati&anii ot fi de dou feluri: 6 naturali: siro de ortocale5 de #i-ine5 de cacao5 de fructe -i uleiuri #olatile> 6 sintetici: #anilina5 mentol5 acetat de etil5 cloroform etc. e' Coloran.i. Atili&area acestor au'iliari are diferite sco uri -i anume: a) corectarea as ectului ne lcut: 6 culoarea ro-ie cu arom de cire-e5 #i-ine> 6 culoarea /al.en cu arome de citrice5 .anane> 6 culoarea #erde cu arom de ment. .) cre-terea acce ta.ilitii la acieni> c) %n sco ul a#erti&rii (e'em lu s irtul medicinal este colorat al.astru). An colorant tre.uie s %nde lineasc urmtoarele condiii: 6 s nu fie to'ic> 6 solu.ilitate .un %n sol#entul utili&at> 6 utere mare de colorare> 6 sta.ilitate la lumin5 tem eratur> 6 inert c0imic -i tera eutic> .6 re de cost sc&ut> 6 s nu re&inte miros -i /ust ne lcut. /' Conser0an.i. Sunt au'iliari cu rolul de a %m iedica de&#oltarea microor/anismelor. An conser#ant tre.uie s %nde lineasc urmtoarele condiii: 6 eficient %n concentraie c8t mai mic> 6 neto'ic> 6 sta.il> 6 solu.il %n sol#eni> 6 s ectru lar/ de aciune> 6 /ust -i miros acce ta.il. Pentru soluiile de u& intern se ot utili&a conser#ani: ara.eni5 cloroform etc. Pentru soluii de u& e'tern @ cloro.utanol5 fenose t5 clorocre&olul. Pe etic0eta medicamentelor tre.uie indicat utili&area conser#anilor (at8t conser#antul utili&at c8t -i cantitatea folosit). "onser#anii admi-i de ".E.E. sunt re&entai %n ta.elul urmtor:
&2
3a.el 1.1. "onser#ani admi-i de ".E.E. (Si os Emese -i *driana "iur.a5 3e0nolo/ie farmaceutic entru asistenii de farmacie5 2EE3) Ir. ".E.E. E 2EE E 2E1 E 2E2 E 2E3 E 21E E 211 E 212 E 213 E 21! E 21$ E 21( E 212 E 219 E 21J E 22E E 221 E 222 E 223 E 22! E 22( E 222 E 23E E 231 E 232 E 233 E 23( E 232 E 239 E 23J <enumirea conser#antului *cid ascor.ic Sor.at de sodiu Sor.at de otasiu Sor.at de calciu *cid .en&oic 4en&oat de sodiu 4en&oat de otasiu 4en&oat de calciu 60idro'i.en&oat de etil <eri#at sodic al esterului etilic al acidului 60idro'i.en&oic 60idro'i.en&oat de ro il <eri#at sodic al esterului ro ilic al acidului 60idro'i.en&oic 60idro'i.en&oat de metil <eri#at sodic al esterului metilic al acidului 60idro'i.en&oic *n0idrid sulfuric Sulfit de sodiu Sulfit acid de sodiu (4isulfit) <isulfit de sodiu <isulfit de otasiu Sulfit de calciu Sulfit acid de calciu <ifenil o6fenilfenol o6fenilfenat de sodiu 3ia.enda&ol *cid formic Formiat de sodiu Formiat de calciu Fe'ametilentetramina
+'&'+' Pre#ararea sol%.iilor 7n farmacii re ararea soluiilor se face la scar mai mic dec8t industrial. 7n acest ti de unitate sanitar se re ar urmtoarele ti uri de soluii: 6 soluii ma/istrale> 6 soluii oficinale> 6 diluii a unor soluii ti i&ate concentrate> 6 c8t -i roduse ela.orate su. form de soluii. A' S#a.ii Ai a#arat%r7n farmacii soluiile se re ar %n rece tura sau %n la.orator. *ceste %nc eri sunt dotate cu ustensile -i a aratur cores un&toare: 6 a0are 4er&elius5 ErlenmeLer> 6 cilindru /radat> 6 i ete> 6 .a/0ete> 6 8lnii> 6 atentule>
Siste"e Dis#erse Eterogene 6 mensuri> 6 lin/urie de ino'5 .alane. 3oate ustensilele tre.uie s fie curate %nainte de utili&are.
&6
*' Reci#iente 4e con4i.ionare Reci ientele entru am.alare tre.uie s fie s late .ine cu a ota.il5 a oi cltite cu a distilat -i se usuc %nainte de am.alarea soluiei. ,ndiferent de soluia re arat (soluii ma/istrale sau soluii ela.orate) condiionarea se face %n reci iente cores un&toare sco ului urmrit. 7n farmacii a#em reci iente din sticl (colorate sau incolore) de material lastic de diferite mrimi 1E/5 2E/5 3E/5 $E/5 1EE/5 1$E/5 2EE/5 2$E/5 $EE/ -i mai rar 1.EEE/. C' Fa3ele #re#ar-rii sol%.iilor Fa&ele re arrii difer %n funcie de ti ul soluiei re arate. Soluiile ma/istrale resu un c8te#a fa&e %n lus fa de soluiile ela.orate. Mom %nce e cu re&entarea fa&elor de re arare a soluiilor ma/istrale. C&' Ceri/icarea re.etei. "onst %n #erificarea corectitudinii rescrierii -i a altor date le/ate de su erscri tio. C$' Ceri/icarea 4o3elor tera#e%tice "a5i"e. Se reali&ea& %n modul re&entat de=a la :"alcularea do&elor ma'ime admise;. C+' Alegerea "eto4ei 4e #re#arare a sol%.iilor 1dat cu ale/erea metodei se ale/ ustensilele5 a aratura5 reci ientul5 do&a=ul5 do ul5 etic0eta. Reci ientul se ale/e %n funcie de cantitatea re aratului. Etic0eta se ale/e %n funcie de calea de administrare (ro-u @ e'tern -i al.astru @ intern). Pe etic0et se trece numrul de reet din re/istrul de co iat reete ( entru R ma/istrale) sau numele re aratului entru rodusele ela.orate5 modul de administrare5 #ala.ilitate5 cantitatea -i numele farmacistului re arator. C2' CDnt-rirea Ai "-s%rarea' Stabilirea or4inii 4e 4i3ol0are 7n continuare se ale/e .alana otri#it5 creia i se #erific funcionalitatea du care se a-ea& #asul %n care are loc di&ol#area iar su.stanele se c8ntresc %n ordinea im us de formula rescris -i e msura di&ol#rii %n sol#ent. Pentru scoaterea din .orcan a su.stanei solide se utili&ea& lin/uria farmaceutic iar e talerul .alanei (cum na de m8n) se une e o tectur de 08rtie. <u fiecare c8ntrire se -ter/ lin/uriele -i talerul .alanei. Masul tarat oate fi mensur5 a0ar 4er&elius sau alt reci ient %n funcie de cantitate. Pentru c8ntrirea unor su.stane solide ca : iod5 a&otat de ar/int5 fenol5 erman/anat de otasiu se utili&ea& o.li/atoriu lin/urie din lastomer. )a c8ntrirea fiecrei su.stanei citirea etic0etei tre.uie s se fac de cel uin trei ori. Pentru su.stanele to'ice rescrise %n cantiti su. E5E$/ se utili&ea& soluiile titrate 1:1E sau 1:1EE a acestor su.stane. "8nd a#em cantiti mari de lic0ide entru msurarea lor se ot utili&a -i reci iente de sticl de mai mic e'actitate (cilindru /radat5 mensuri /radate). Pentru #olume de E51 ml folosim i ete /radate. "antitile %ntre 16! ml se msoar %n icturi cu ictorul normal. (F.R. X). C6' Di3ol0area @ F.R. X re#ede re ararea soluiilor rin di&ol#area su.stanelor medicamentoase %n sol#eni otri#ii -i com letarea la masa s ecificat (mDm). <i&ol#area se face %n mod diferit %n funcie de solu.ilitate -i anume: "$.1. )a sol%.ii si"#le sol#entul se introduce %n flaconul tarat %n rocent de 9EC5 a oi se adau/ su.stana -i se a/it 8n la di&ol#area com let. <i&ol#area se oate face la rece5 la cald %n funcie de ro rietile su.stanei. )a unele su.stanei di&ol#area se face : er descensum;. "$.2. )a sol%.iile co"#%se su.stanele medicamentoase solide -i au'iliare se di&ol# %n funcie de solu.ilitate5 %n funcie de ro rietile c0imice -i %n /eneral %n ordinea cresctoare a cantitii rescrise. )a fel5 entru ca su.stana solid s nu adere de ereii #asului se adau/ iniial o arte din sol#entul utili&at %n care se di&ol# a oi su.stanele medicamentoase -i au'iliarii. 7n /eneral la re ararea soluiilor5 iniial se di&ol# su.stanele mai /reu solu.ile urm8nd a oi cele cu solu.ilitate mai ridicat iar su.stanele #olatile5 aromati&anii5 coloranii se adau/ la sf8r-it.
&7
Su.stanele #olatile nu se adau/ %n soluii calde. Pentru su.stanele care se di&ol# cu de/a=are de cldur (o'id de calciu5 0idro'id de sodiu) sau cu efer#escen se utili&ea& la di&ol#are #ase cu ca acitate mai mare. E#entuale modificri ale au'iliarilor se s ecific e reet. "$.3. Sol%.iile alcoolice se o.in rin di&ol#area su.stanelor %n alcool de diferite concentraii. "8nd nu se re#ede concentraia alcoolului se utili&ea& alcool J(C #D#5 iar c8nd se rescrie alcool diluat se utili&ea& alcool 2EC #D#. Pentru re ararea alcoolului de diferite concentraii se utili&ea& ta.elele alcoolmetrice din farmaco ee %n care sunt re&entate diferitele constante fi&ice %n funcie de concentraia alcoolic 3a.el ,: re&int concentraia %n alcool a amestecului de alcool -i a 5 la 2E E"5 %n funcie de densitatea relati#. 3a.el ,,: re&int modul de re ararea alcoolului de diferite concentraii rin amestecarea de alcool -i a 5 la 2EE" (%n /) du cum urmea&: 3a.elul 1.2. (F.R. X) "oncentrai a alcoolului care se diluea& J$E J!E J3E J2E J1E JEE 9JE 99E 92E 9(E 9$E 9!E 93E 92E 91E 9EE 2JE 29E 22E 2(E 2$E 2!E 23E 22E 21E 2EE 3EE *lco * ol 2(( 23! 22E 23E 22$ 22$ 22J 221 293 212 292 213 2J2 2E9 2J( 2E! 3E1 (JJ 3E$ (J$ 31E (JE 31$ (9$ 32E (9E 32$ (2$ 33E (2E 33$ (($ 3!E ((E 3!( ($! 3$1 (!J 3$2 (!3 3(3 (32 3(J (31 32$ (2$ 391 (1J 399 (12 3J! (E( !EE *lco * ol 3(1 (3J 3(( (3! 322 (29 322 (23 393 (12 39J (11 3J$ (E$ !E1 $JJ !E2 $J3 213 $92 !2E $9E !22 $23 !32 $(9 !!E $(E !!2 $$3 !$! $!( !(1 $J3 !(9 $32 !2$ $2$ !9! $1( !J2 $E9 $EE $EE $E9 !J2 $12 !93 $2( !2! $3$ !($ "oncentraia alcoolului o.inut $EE (EE 2EE *lco *lco *lco * * * ol ol ol !$J $!1 $(! !3( (2$ 32$ !(( $3! $22 !29 (9( 31! !23 $22 $91 !1J (J( 3E! !91 $1J $JE !1E 2E2 2J3 !99 $12 $JJ !E1 212 293 !J$ $E$ (E9 3J2 229 222 $E3 !J2 (12 393 23J 2(1 $11 !9J (22 323 2$1 2!J $19 !92 (3( 3(! 2(2 239 $2( !2! (!( 3$! 22! 22( $3! !(( ($( 3!! 29( 21! $!3 !$2 ((( 33! 2J9 2E2 $$1 !!J (2( 32! 91E 1JE $(E !!E (92 313 923 122 $(9 !32 (J9 3E2 93( 1(! $22 !23 2EJ 2J1 9!J 1$1 $92 !13 22E 29E 9(3 132 $J( !E! 232 2(9 9(2 12! (E$ 3J$ 2!3 2$2 9JE 11E (1$ 39$ 2$$ 2!$ JE$ J$ (2$ 32$ 2(9 232 J2E 9E (3( 3(! 291 21J J3$ ($ (!( 3$! 2J$ 2E( J$1 !J ($2 3!3 9E2 1J3 J(2 33 ((J 331 921 12J J93 12 (9E 32E 93$ 1($ 9EE *lco * ol 2J$ 2E$ 9E2 1J3 92E 19E 932 1(9 9!$ 1$$ 9$9 1!2 921 12J 99! 11( 9J9 1E2 J11 9J J2$ 2$ J!E (E J$! !( J(J 31 J9! 1( JEE *lco * ol J22 23 J!1 $J J$( !! J2E 3E J9$ 1$
3a.el ,,,: re&int re ararea alcoolului de diferite concentraii rin amestecarea de alcool -i a 5 la 2E E" (%n ml). 7n continuare este re&entat acest ta.el:
&8 3a.elul 1.3.
"oncentraia "oncentraia alcoolului o.inut alcoolului care 3EE 3$E !EE !$E $EE $$E (EE ($E 2EE 2$E 9EE 9$E JEE se diluea& Molumul de a (%n mililitri) 3$ 1(2 !EE 33$ 1!! E !$ $E$ 2JE 122 $EE (2! !3( 2$$ 11! E $$ 9!$ $93 39! 22J 1E3 E (E 1E1 23E $1! 3!! 2E2 J$ 2 ($E 119 929 (!! !(E 311 1JE 99 J 2EE 13( 1E2 22! $22 !12 29$ 12$ 91 E 2 2$E 1$3 112 JE( (J! $23 392 2(! 1(3 2( $ 2 9EE 12E 132 1E3 912 (3E !9E 3$3 2!( 1$3 22 J 2 J 9$E 199 1!2 112 J32 239 $29 !!3 32J 231 1!! (9 ! 9 2 JEE 2E( 1(3 13E 1E$ 9!2 (22 $3$ !1! 31E 219 139 ($ 1 E ( 2 J$E 223 129 1!! 112 J$2 22J (2J $E1 3J1 2J$ 2EJ 133 (! J $ 3 ! Pentru a o.ine alcool de o anumit concentraie (3E E6JEE) se amestec 1.EEE ml alcool (la 2E ") de concentraia re#&ut %n rima coloan #ertical cu #olumele res ecti#e de a (la 2E E") re#&ute la intersecia coloanelor ori&ontale cu cele #erticale. *mestecarea alcoolului cu a a este %nsoit de de/a=are de cldur. "$.!. Sol%.iile En glicerol se re ar rin di&ol#area su.stanelor medicamentoase %n reci iente uscate la cald5 datorit #8sco&itii ridicate a sol#entului. 7n acest mod se di&ol#: acidul .oric5 .ora'ul5 aneste&ina5 no#ocaina5 fena&ona etc. "$.$. Sol%.iile %leioase se re ar rin di&ol#area %n ulei la rece sau la cald %n reci iente uscate. <i&ol#area la rece %n ulei se a lic su.stanelor #olatile (camfor5 mentol5 timol5 ulei #olatil) -i a su.stanelor medicamentoase u-or solu.ile. Anele su.stane se ot di&ol#a %n eter du care se amestec cu uleiul iar ulterior rin %ncl&ire e .aia de a eterul este e#a orat. C7' O"ogeni3area se oate reali&a rin a/itare care %n afar de fa tul c asi/ur o.inerea soluiilor omo/ene mre-te #ite&a de di&ol#are. C8' Filtrarea sol%.iilor. Filtrarea a fost re&entat %n "a itolul 2.2. 7n acest su.ca itol #om re&enta doar succint c8te#a as ecte le/ate de filtrare. Filtrarea are ca sco se ararea articulelor solide de un lic0id cu care se /se-te %n amestec sau entru a asi/ura sterilitatea unor re arate. Filtrarea oate a#ea loc: 6 la resiune normal (c8nd lic0idul trece rin materialul filtrant su. influena forei /ra#itaionale)> 6 la su ra resiune> 6 sau la #id. Prin filtrare se %nele/e at8t materialul filtrat5 c8t -i su ortul sau ali au'iliari utili&ai la filtrare. 6 filtrarea sterili&at.
E
&;
7n funcie de mecanismele im licate %n rocesul filtrrii e'ist: 6 se arare rintr6un fenomen mecanic c8nd sunt reinute articulele cu diametrul su erior diametrului orilor> 6 se ararea rin fenomen fi&ic de adsor.ie5 ade&iune -i ca ilaritate5 c8nd sunt reinute -i articule cu diametrul inferior diametrului orilor. Mite&a de filtrare oate fi mrit rin: 6 cre-terea diferenei de resiune care acionea& la cele dou fee ale filtrului> 6 cre-terea su rafeei de filtrare> 6 utili&area unor filtre cu oro&itate %nalt. <iferitele ti uri de soluii se filtrea& utili&8nd di#erse materiale filtrante: 6 soluiile a oase se filtrea& rin 08rtie de filtru. 6 soluiile alcoolice se filtrea& rin #at. 6 soluiile e'tracti#e a oase -i siro urile se filtrea& rin #at sau tifon. 6 soluiile uleioase sau /licerolate se filtrea& rin 08rtie de filtru uscat la cald -i mrind diferena de resiune dac e osi.il. 7nainte de filtrare entru soluiile a oase filtrul se s al cu a distilat. Se utili&ea& dou ti uri de filtre: 6 filtrul sim lu: %ndeose.i c8nd ne interesea& reci itatul> 6 filtrul lisat: %ndeose.i c8nd suntem interesai de lic0id. Pentru filtrarea soluiilor a oase se indic utili&area 08rtiei H0atman. C;' A4-%garea altor /or"e /ar"ace%tice Pentru o.inerea unor soluii %n afar de su.stane medicamentoase -i au'iliari se utili&ea& uneori -i alte forme farmaceutice ca: siro 5 a e aromatic5 tincturi etc. *du/area acestor forme se face du filtrarea soluiei deoarece e 08rtia de filtru ot fi reinute unele su.stane din com o&iia acestor forme. Soluiile alcoolice5 tincturile -i e'tractele fluide se c8ntresc sau se msoar %n icturi. E'tractele moi sau uscate se triturea& %n mo=ar cu o arte din sol#ent sau cu un amestec de a 6alcool@/licerol ((:1:3) la 1E/ e'tract moale sau uscat. <u di&ol#area tuturor com onentelor -i omo/eni&are se com letea& la cantitatea rescris cu sol#entul indicat %n rescri tio res ect8nd rinci iul mDm. C<' Con4i.ionarea #ri"ar-' P-strare' E5#e4i.ie Soluia o.inut se trans#a&ea& %n reci iente de e' ediie5 din sticl incolor sau .run5 %n funcie de com onente5 se une do ul -i se etic0etea&. Soluiile alcoolice datorit densitii su.unitare se am.alea& %n reci iente mai mari dec8t cantitatea de soluie. <u re arare se #erific caracteristicile or/anole tice ale soluiei (miros5 culoare5 as ect -i e#entual /ustul dac e ca&ul). Reci ientul se etic0etea& cores un&tor a#8nd e etic0et antetul farmaciei ( lin a licarea -tam ilei dre tun/0iulare) e care se trec alte date -i anume: numr de re/istru de co iat reete ( entru R ma/istrale)5 numele soluiei oficinale5 #ala.ilitatea5 modul de administrare5 cantitatea5 data5 re aratorul etc. 7n funcie de soluia re arat ot fi trecute -i alte meniuni :1tra#;5 :* se stra la loc rcoros;5 :* se stra ferit de lumin; etc. Pre aratele ma/istrale se strea& %n farmacii la loc rcoros5 ferite de lumin5 %n reci iente .ine %nc0ise un tim scurt 162 &ile 8n la e' edierea ctre .olna#i. R ma/istrale se re ar la cerere. Pre aratele oficinale recum -i cele industriale se de o&itea& %n farmacie conform indicaiilor re#&ute %n F.R. X sau ale roductorului. 7n momentul eli.errii soluiei farmacistul are o.li/aia de a mai #erifica %nc o dat caracteristicile or/anole tice -i de asemenea s dea acientului indicaii cores un&toare le/ate de modul de administrare acientului. D' Pre#ararea %nei sol%.ii 4il%ate 4intr o sol%.ie concentratPentru a %nele/e modul de lucru se #a e'em lifica rin re ararea * ei o'i/enate 3C din Per0idrol 3EC. Pentru a re ara * a o'i/enat 3C se utili&ea& re/ula aralelo/ramului -i anume:

Din &er*idrol care conine !,7 8+ + i Ap care conine ,7 8+ + se obine ! p &er*idrol
&<
8+ + !7
+5 p Ap !, p Ap o3igenat
Pentru a calcula necesarul de er0idrol -i a se face diferena %ntre concentraiile a ei o'i/enate -i a materiilor rime utili&ate. "alculele #or fi efectuate e dia/onal iar re&ultatele #or fi scrise la ca tul o us la dia/onalei: 3E 6 3 N 22 ri a > 3 @ E N 3 ri er0idrol. 7n urma calculelor s6a a=uns la conclu&ia c 3E/ a o'i/enat se o.in din 3 ri er0idrol -i 22 ri a . Pentru a afla cantitile materiilor rime utili&ate entru o.inerea altor cantiti de a o'i/enat 3C (de e'em lu 1EE /) se #a roceda %n urmtorul mod: 3E / a o'i/enat 3C se o.ine din ................ 3 / er0idrol ................ -i 22 / a distilat 1EE / a o'i/enat 3C .................. ' / ..................... L / a distilat
3= %,, ! !,, = = %,g &er*idrol !, !,
-i
6=
%,, +5 = 4,g Ap distilat !,,
&'&'2' Caractere' Control' Conser0are )a soluii F.R. X re#ede controlul urmtorilor arametrii: A' As#ect%l sol%.iei Soluiile medicamentoase sunt lic0ide lim e&i5 cu mirosul5 culoarea -i /ustul caracteristic com onentelor (F.R. X). *' ,dentificarea are loc conform com onentelor din fiecare mono/rafie. C' F6ul se determin oteniometric. D' ?asa total e reci ient. *cest arametru se determin rin c8ntrirea indi#idual a coninutului din 1E reci iente. Fa de masa declarat e reci ient se admit a.aterile rocentuale re#&ute %n urmtorul ta.el (#e&i 3a.elul 3.!.): 3a.el 3.!. ?asa declarat e reci ient P8n la 2$ / 2$ / -i 8n la $E / $E / 8n la $EE / $EE / -i mai mult de $EE / *.atere admis O $C O 3C O 2C O1C
E' <o&area su.stanei acti#e se efectuea& conform re#ederilor din mono/rafia res ecti#. "oninutul %n su.stan acti# oate s re&inte fa de #aloarea declarat a.aterile rocentuale re#&ute %n ta.elul urmtor (3a.elul 3.$.) dac mono/rafia nu re#ede altfel: 3a.el 3.$. "oninut declarat %n su.stan acti# (C) P8n la E51C E51C 8n la E5$C E5$C -i mai mult de E5$C *.atere admis O 25$C O $C O 3C
F' "onser#area soluiilor are loc %n reci iente .ine %nc0ise. Soluiile tre.uie s6-i stre&e calitile -i efectul tera eutic e toat erioada de #ala.ilitate.
Siste"e Dis#erse Eterogene &'&'6' Sol%.ii o/icinale En F'R' , &'&'6'&' Sol%.ii o/icinale 4e %3 intern &' Sol%tio A""onii Acetatis &6F *ol$ie de acetat de amoni$ Pre arare Solutio *mmonii 0Ldo'Ldi 1EE/Dl *cidum aceticum 3EE/Dl *+ua destillata /.s.ad. 3$52/ !15!/ 1EE5E/
$=
*moniacul5 acidul acetic -i 2E/ a se amestec -i se %ncl&esc la fier.ere. $F *ol$ie de clorhidrat de bromhe,in -+2. Pre arare: 4rom0e'ini FLdroc0loridum *cidum tartaricum ?et0Llis ara0Ldro'L.en&oas Pro ilis ara0Ldro'L.en&oas *+ua destillata /.s.ad. E52/ E51E/ 2Em/ 3Em/ 1EE/
Su.stanele se di&ol# rin %ncl&ire la 9E/ a 5 du rcire se com letea& cu acela-i sol#ent la 1EE/. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: e' ectorant mucolitic. +' Sol%tio calcii chlori4i 6=F *ol$ie de clor$r de calci$ '-. Pre arare: "alcii c0loridum $E/ *+ua destillata /.s.ad. 1EE/ "lorura de calciu fin ul#eri&at se di&ol# %n a distilat (di&ol#area este e'oterm). Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: 0emostatic5 antialer/ic -i inter#ine %n meta.olismul calciului. 2' Sol%tio Digito5ini =>&F Soluia de di/ito'in E51C conine di/ito'in di&ol#at %ntr6un amestec de a -i /licerol. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: cardiotonic 6' Sol%.ie Digo5ini =>=6F Soluia de di/o'ini E5E$C conine di/o'in di&ol#at %ntr6un amestec de alcool5 a -i ro ilen/licol. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: cardiotonic.
Siste"e Dis#erse Eterogene 7' Sol%tio E/er0escens Sinonime: *ol$ie efervescent /imonad ga!oas Pre arare: Soluia ,: Iatrii 0Ldro/enocar.onas Siru us sim le' *+ua destillata /.s.ad.
$&
!/ 1$/ 1EE/
Soluia ,, *cidum citricum 35($/ Siru us sim le' 1$/ *+ua destillata /.s.ad. 1EE/ Soluiile se re ar %n dou reci iente se arat -i se amestec %n tim ul utili&rii. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antiemetic. 8' Sol%tio E#ine#hrini =>&F *inonime0 *ol$ie de adrenalin -+1. Soluia de adrenalin E51C conine a4renalin- %ntr6un amestec de a -i acid clor0idric 1 molDl F6ul a=ustat la 35E @ !5E. Soluia conine sta.ili&ani otri#ii. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: sim atomimetic. ;' Sol%tio Gl?cer?li Trinitratis S#irt%osa &F *ol$ie alcoolic de trinitrat de glicerin *inonime0 sol$tio nitrogl1cerini spirit$osa Soluia conine nitro/licerin di&ol#at %n soluie alcoolic. Obser0a.ie: )a %ncl&ire -i lo#ire soluia oate e' loda -i se descom une %n 0idro'idului de sodiu. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antian/inos. <' Sol%tio Magnesii citratis *ol$ie de citrat de magne!i$ Pre arare: *cidum citricum ?a/nesii su.car.onas Siru us sim le' "itri *et0erolenum 3alcum *+ua destillata /.s.ad. 2$5$/ 1$/ $E/ E51/ $/ 3$E/ re&ena
Peste acidul citric di&ol#at %n 2EEml a %ncl&it la a ro'imati# 2E E" se adau/ %n oriuni mici car.onat .a&ic de ma/ne&iu -i se a/it 8n la di&ol#are5 du care se adau/ siro ul sim lu -i uleiul de lm8ie %n reala.il titrat cu talcul -i 2E ml a 5 a/it8ndu6se cores un&tor a oi se filtrea& -i se com letea& cu a la 3$E/. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: ur/ati#.
Siste"e Dis#erse Eterogene &=' Sol%tio Meth?lergo"etrini @?4rogeno"aleatis =>=$6F
$$
Soluia conine FLdro/enomaleat met0Llen/ometrin de E5E2$C di&ol#at %ntr6un amestec de alcool5 a 5 /licerol -i ro ilen/licol cu F6ul a=ustat la 352. Soluia conine sta.ili&ani -i conser#ani antimicro.ieni otri#ii. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: 0emostatic uterin. &&' Sol%tio Natrii Io4i4i G&+& IH Soluia de ,1<ARP Q131 ,R conine i&oto ul Q131 iR radioacti# al iodului -i tiosulfat de sodiu. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: Soluia este folosit entru in#esti/area funciei tiroidiene5 entru tratarea tireoto'ico&ei -i a cancerului tiroidian. +'&'6'$' Sol%.ii o/icinale 4e %3 e5tern &' Sol%tio Al%"inii aceto tartarici Sinonime: *ol$ia de acetotartrat de al$mini$ *ol$ie B$ro2 Pre arare *luminii sulfas *cidum aceticum dilutum "alcii car.onas *+ua destillata *cidum tartaricum 3E/ 3(5$/ 135$/ +.s +.s
Sulfatul de aluminiu se di&ol# %n 1EE/ a -i se filtrea& rin 08rtie de filtru. 7n filtrat se adau/ acid acetic diluat -i car.onat de calciu dis ersat %n 2E/ a (adu/at tre tat -i su. a/itare continu). Se las %n re aus tim de cel uin 2! de ore la tem eratura camerei a/it8nd 8n la %ncetarea de/a=rii .io'idului de car.on du care se filtrea&. )a fiecare 1EE/ soluie se adau/ 35$/ acid tartic. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: *strin/ent5 antise tic5 su. form de com rese umede %n tratamentul ulcerelor #aricoase5 entru /ar/arisme -i s lturi na&ale %n diluii otri#ite. $' Sol%tio Ca"#horae S#iri%osa &=F Sinomine: *ol$ie alcoolic de camfor 1-. *pirt camforat Pre arare "am 0ora *lco0olum *+ua destillata +.s.ad. 1E/ 2E/ 1EE/
"amforul se di&ol# %n alcool5 se adau/ a 5 %n mici oriuni -i su. a/itare 8n la 1EE/ -i a oi se filtrea&. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: re#ulsi#5 antiinflamator -i antise tic cu aciune locale. +' Sol%tio For"al4eh?4i Sinonime: *ol$ie de formaldehid *ol$ie de aldehid formic3 formol *ceast soluie conine cel uin 3$C -i cel mult 32C formalde0id -i mai conine metanol folosit ca sta.ili&ant. Atili&are: de&infectant entru instrumentar5 %nc eri5 entru re ararea anato'inelor c8t -i entru conser#area re aratelor anatomice.
$+
2' Sol%tio @?4rogenii #ero5?4i concentrata Sinonim: *ol$ie de pero,id de hidrogen Perhidrol Soluia conine ero'id de 0idro/en %n concentraie de a ro'imati# 3EC. 3re.uie s conin cel uin J$C cel mult 1E$C F212 fa de #aloarea declarat. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antise tic5 0emostatic local5 decolorant5 de&odori&ant etc. 6' Sol%tio Io4i S#irit%osa Sinonim: *ol$ie alcoolic de iod iod$rat &inct$ra de iod. Pre arare: ,odum Balii iodidum *lco0olum $EE /.s.ad. 2/ 3/ 1EE/
,odul -i iodura de otasiu se di&ol# %n 3E/ alcool de $EE -i se com letea& cu acela-i sol#ent 8n la 1EE/. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antise tic5 micostatic cu aciune to ic etc. 7' Sol%tio Phen?lh?4rarg?ri *oratis =>$F Sinonim: *ol$ie de borat fenilmerc$ric -+2. *ol$ie fenosept 4oratul fenilmercuric se di&ol# %n a %ncl&it la a ro'imati# $EE" iar du rcire se com letea& a a e#a orat5 se filtrea& -i se am.alea&. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antise tic %n afeciuni oculare5 conser#ant entru colire -i soluie u& e'tern. 8' Alcohol%" Dil%t%" (Alcool 4il%t! Pre arare *lco0olum *+ua destillata /ta (25$ +.s.ad. /ta 1EE5EE
Soluia se o.ine rin sim la amestecare a com onentelor. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: sol#ent5 antise tic etc. &'&'7' Sol%.ii neo/icinale #re#arate /rec0ent En /ar"acie I' Sol%.ii neo/icinale %3 intern &' Sol%.ie 4e io4 io4%rat (*ol$ie /$gol" Pre arare ,odum /ta 15EE Balii iodidum /ta 25EE *+ua destillata +.s. ad. /ta 1EE5EE ,odul -i iodura de otasiu sunt aduse du c8ntrire %ntr6un mo=ar unde sunt triturate %n re&ena unei mici cantiti de a iar du di&ol#are se adau/ tre tat restul cantitii de a . <i&ol#area iodului %n a se datorea& formrii ionului com le' de 9! . Soluia de )u/ol se am.alea& %n reci iente incolore -i se administrea& su. form de icturi %n 0i erfuncia tiroidian datorat carenei de iod. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: 0i erfuncie tiroidian datorit carenei de iod.
$2
$' Sol%.ie Io4 Io4at Forte Pre arare ,odum Balii iodidum *+ua destillata /ta $5EE /ta 1E5EE +.s. ad. /ta 1EE5EE
,odul -i iodura de otasiu se di&ol# %n cantitatea mic de a com let8ndu6se a oi cu sol#ent la masa re#&ut. *m.alarea se face %n acela-i mod ca -i soluia recedent. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: 0i erfuncie tiroidian datorit carenei de iod. +' Sol%tio Pa#a0erini @?4rochlori4i 2F Pre arare Pa a#erinum 0Ldrocloridum /ta !5EE *cidum citricum sau *cidum tartaricum /ta 25EE *+ua destillata +.s. ad. /ta 1EE5EE Su.stanele solide se c8ntresc -i se introduc %ntr6un #as tarat de sticl sau mensur5 du care se adau/ a a distilat sau soluie conser#ant 8n la masa re#&ut. *mestecul com onentelor se %ncl&esc e .aia de a 8n la di&ol#are. <u rcire se com letea& sol#entul e#a orat5 se filtrea& -i se am.alea& %ntr6un reci ient cores un&tor. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antis astic musculotro . 2' Sol%tio Gl?ceroli 6=F Pre arare: GlLcerolum *+ua destillata /ta $E5EE +.s. ad. /ta 1EE5EE
"om onentele se amestec -i se am.alea& %ntr6un reci ient cores un&tor. Ac.i%nea /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: neuro si0iatrie infantil II' Sol%.ii %3 e5tern &' Sol%tio @?4rogeni Pero5?4i Dil%ta +F *inonim0 ap o,igenat 3. Pre arare Per0idrol *+ua destillata /ta 1E5EE +.s. ad. /ta 1EE5EE
Per0idrolul se amestec cu a a la tem eratura camerei %ntr6un #as de ca acitate otri#it. <u re arare a a o'i/enat se am.alea& %n flacoane de sticl de culoare .run -i se etic0etea& cores un&tor. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antise tic. $' Sol%tio Aci4%" *oric%" +F Pre arare *cidum 4oricum *+ua destillata /ta 35EE +.s. ad. /ta 1EE5EE
$6
*cidul .oric se c8ntre-te la cum na de m8n sau alt .alan aduc8ndu6se a oi %ntr6o mensur sau a0ar ErlenmeLer du care este aceast su.stan se adau/ a a -i se %ncl&e-te e sita de a&.est 8n la di&ol#are. <u di&ol#are -i rcire soluia se filtrea& com let8ndu6se cantitatea de sol#ent e#a orat. *m.alarea de face %n reci iente incolore5 etic0etate u& e'tern. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antise tic. +' Sol%tia Ethacri4ini lactas &I *ol$ie de rivanol Pre arare: *et0acridini lactas *+ua destillata /ta E51E +.s. ad. /ta 1EE5EE
Pul.erea de ri#anol c8ntrit este adus %ntr6un a0ar ErlenmeLer este care se adau/ a %n cantitate de a ro'imati# 3E ml %ncl&it la fier.ere a/it8ndu6se u-or 8n la di&ol#are5 du care se adau/ restul cantitii de a . Soluia de ri#anol se am.alea& %n reci iente de culoare .run etic0etate cores un&tor. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antise tic5 micostatic -i .actericid. 2' Sol%tio Castelani Pre arare: Fucsinum *lco0olum *cetonum *cidum .oricum Resorcinolum Soluio fenolum 2C /ta E5$E /ta 1E5EE /ta $5EE /ta 15EE /ta !5EE +.s. ad. /ta 1EE5EE
Fu'ina .a&ic se di&ol# %n amestecul de alcool -i aceton %n cantitile re#&ute %n reet5 du care se adau/ acidul .oric -i re&orcina. <u di&ol#are se adau/ tre tat soluia de fenol 2C -i se amestec. Produsul se am.alea& %n reci iente din sticl de culoare .run etic0etate cores un&tor: Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antimicotic. 6' Sol%tio Sabo%ra%4 Pre arare: 3inctura sa.ouraud *cidum .en&oicum *cidum salicilicum ,odum Iatrii .en&oas *lco0olum *+ua destillata
aa
/ta 15$E /ta 35EE /ta (E52E +.s. ad. /ta 1EE5EE
*cidul .en&oic5 acidul salicilic -i iodul se di&ol# %n alcool concentrat iar .en&oatul de sodiu %n a . Soluia a oas se adau/ tre tat este soluia alcoolic su. a/itare continu. <u o.inere re aratul se am.alea& -i se conser# %n reci iente din sticl colorate .ine %nc0ise -i etic0etate cores un&tor (u& e'tern). Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antise tic -i antimicotic.
Siste"e Dis#erse Eterogene 7' Sol%tio Anti"icotica Pre arare: *cidum .en&oicum *cidum salicLlicum *cidum .oricum Solutio iodi s irituosa *lco0olum dilutum /ta 152E /ta 152E /ta 152E /ta 135EE +.s. ad. /ta 1EE5EE
$7
*cidul .en&oic -i salicilic se di&ol# %n $$ / alcool concentrat. *cidul .oric c8ntrit se di&ol# %n 2( / a la cald iar du rcire -i com letare la masa re#&ut soluia de acid .oric se amestec cu soluia re&ultat rin di&ol#area rimelor dou com onente. <u omo/eni&are se adau/ tinctura de iod -i dac este ca&ul se com letea& la masa re#&ut cu alcool diluat. Soluia se am.alea& %n reci ient de culoare .run -i se etic0etea& :E'tern;. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antimicotic. 8' Sol%tio Arning Pre arare: *cidum salicLlium Resorcinolum 3inctura *rnicae 3incutra 4en&oe Solutio "am orae s irt. 1EC *lco0olum dilutum /ta 35EE /ta 35EE /ta 1E5EE /ta 1E5EE /ta 1E5EE +.s. ad. /ta 1EE5EE
Primele dou com onente se di&ol# la tem eratura o.i-nuit %n a ro'imati# !E / alcool diluat du care se adau/ tincturile -i s irtul camforat. <u omo/eni&are se com letea& cu alcool diluat la masa re#&ut. Soluia se am.alea& %n reci ient de culoare .run -i se etic0etea& :E'tern;. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antimicotic. ;' S#irt #entr% /a.Pre arare: *cidum .en&oicum *cidum salicLlicum "am 0ora GlLcerolum *lco0olum )a#andulae *et0erolum Solutio *cidi 4orici 3C /ta 15EE /ta 15EE /ta 25EE /ta $5EE /ta (E5EE /ta 15EE /ta 3E5EE
*cidul .en&oic5 acidul salicilic -i camforul se #or di&ol#a %n alcool concentrat. <u o.inerea soluiei omo/ene se adau/ /licerolul5 soluia de acid .oric -i uleiul #olatil de la#and a/it8ndu6se u-or 8n la omo/eni&are. Soluia se am.alea& %n reci ient de culoare .run -i se etic0etea& :E'tern;. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antise tic5 antiacneic. <' S#irt Mentolat 1C Pre arare: ?ent0olum *lco0olum dilutum /ta 15EE +.s. ad. /ta 1EE5EE
$8
?entolul se di&ol# %n alcool dilut a/it8ndu6se u-or 8n la omo/eni&are. Soluia se am.alea& %n reci ient de culoare .run -i se etic0etea& :E'tern;. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antise tic5 anti ruri/inos5 antiinflamator. &=' S#irt #entr% #-r Pre arare: *cidum salicLlicum Resorcinolum 3inctura *rnicae 3inctura "a sici 3incutra "0inae )a#andulae *et0eroleum *lco0olum dilutum /ta 152E /ta 152E /ta (5EE /ta (5EE /ta (5EE /ta E52E +.s. ad. /ta 1EE5EE
Obs: Resorcina se oate %nlocui cu 0idroc0inon sau .etanaftol5 %n cantiti e/ale. Primele dou com onente se di&ol# %n a ro'imati# !E / alcool du care se adau/ tincturile -i uleiul #olatil de la#and. *mestecul se a/it u-or 8n la omo/eni&are com let8ndu6se a oi cu alcool dilut la masa re#&ut. Soluia se am.alea& %n reci ient de culoare .run -i se etic0etea& :E'tern;. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antise tic5 stimulant al cre-terii rului. &'$' SIROPURI' SIRUPI (F'R' ,! &'$'&' Generalit-.i A' De/ini.ie Siro urile sunt re arate farmaceutice5 lic0ide5 cu coninut crescut de &a0r5 de consisten #8scoas5 destinate administrrii interne (F.R: X). *' Istoric Siro urile sunt o form farmaceutic utili&at din cele mai #ec0i tim uri. 7nc din antic0itate erau utili&ate de c0ine&i5 indieni5 e/i teni5 ara.i -i er-i. ,niial ca edulcorant entru siro uri era utili&at mierea. <u o.inerea &a0rului din trestie de &a0r de ctre c0ine&i5 mierea a fost mai uin utili&at %n acest sco . 7n secolul ,M %.F.5 &a0rul este adus %n Euro a5 iar mai t8r&iu5 %n 12!( *.S: ?arS/raf desco er c &a0rul se oate o.ine -i din sfecl de &a0r. "u#8ntul :siro ; ro#ine de la cu#8ntul ara. :sc0ira.; @ oiune5 .utur. C' A0anta1ele %tili3-rii siro#%rilor Siro urile re&int c8te#a a#anta=e im ortante: 6 se ot utili&a cu deose.it succes %n ediatrie> 6 au .iodis oni.ilitate .un> 6 au #aloare nutriti#> 6 sunt utile ca -i corectori de /ust entru soluiile care conin su.stane cu /ust ne lcut> 6 se ot formula su. form de siro uri medicamentoase. D' Clasi/icare Siro urile se ot clasifica du mai multe criterii: a. 6 siro uri o.inute rin amestecul siro ului sim lu cu soluii medicamentoase> 6 siro uri o.inute rin di&ol#area %n momentul folosirii a /ranulelor sau a recondiionate.
ul.erilor
Siste"e Dis#erse Eterogene .. 6 siro aromati&ant (siro sim lu)> c. tonic> contra tusei.
$;
&'$'$' For"%larea siro#%rilor Siro urile se re ar din &a0r -i a distilat cores un&8nd condiiilor de calitate re#&ute %n F.R. X Ka0rul oate fi utili&at ca ul.ere sau su. alte #ariante comerciale condiia este s cores und ca do&are5 caractere or/anole tice -i uritate e'i/enelor re#&ute de F.R: X. Ka0rul (Ka0aro&a) este o di&a0arid format din /luco& -i fructo& fiind foarte u-or solu.il %n a 5 /reu solu.il %n alcool -i /licerol -i ractic insolu.il %n cloroform -i eter. Sta.ilitatea c0imic -i .ioc0imic a siro urilor cu coninut mare de &a0r ((!C) se e' lic rin efectul osmotic. An siro concentrat in0i. multi licarea .acteriilor rin fenomenul de des0idratare celular deoarece resiunea osmotic este mai mare dec8t resiunea osmotic a celulelor .acteriene. &'$'+' Pre#ararea siro#%rilor 4. Prin amestecul siro ului cu soluii medicamentoase> ". Prin di&ol#area %n momentul utili&rii a unor forme recondiionate su. form de /ranule etc. A' Pre#ararea siro#%rilor #rin 4i3ol0area 3ah-r%l%i En a#Pre ararea siro ului rin aceast metod resu une urmtoarele fa&e: a. <i&ol#area &a0rului %n a > .. "om letarea cu a la cantitatea re#&ut> c. "larificarea5 decolorarea -i filtrarea siro urilor. A&' Di3ol0area 3ah-r%l%i. Poate a#ea loc %n dou moduri: a) la rece> .) la cald. a! Di3ol0area la rece @ se a lic mai ales c8nd %n soluia a oas sunt di&ol#ate su.stane termola.ile. <i&ol#area la rece re&int c8te#a a#anta=e -i anume: rin di&ol#are nu se alterea& su.stanele termola.ile> se %m iedic 0idroli&a &a0aro&ei: nu necesit su ra#e/0ere continu> <i&ol#area la rece are %ns -i de&a#anta=e: nu re&ult siro uri clare> #ite&a de di&ol#are este mic> nu are loc o sterili&are a siro ului ca -i %n ca&ul re arrii la cald (fier.ere)> filtrarea este /reoaie. 1. Pentru di&ol#area &a0rului la rece se ot utili&a trei metode: a1. <i&ol#area rin a/itarea &a0rului cu sol#entul a os a2. i!olvarea 4per descens$m5. Ka0rul este us %ntr6un scule de tifon -i se sus end %n artea su erioar a soluiei a oase. <i&ol#area are loc su. influena forei /ra#itaionale (moleculele de a #in %n contact cu &a0rul iar du di&ol#are datorit diferenei de mas &a0rul difu&ea& %n sol#ent d8nd osi.ilitatea di&ol#rii unei noi molecule de &a0r).
$<
a3. i!olvarea prin percolare. Pentru ercolare se oate utili&a ercolatorul5 un #as de form cilindro6conic re#&ut cu un ca ac iar la artea inferioar are un tu. de scur/ere cu ro.inet. )a .a&a ercolatorului este o lac erforat e care se une materialul filtrant5 iar e la artea su erioar se introduce sol#entul care #a di&ol#a &a0rul rin str.aterea coloanei de &a0r iar du filtrare siro ul se scur/e rintr6un ro.inet %n #asul colector. 7n industrie se utili&ea& &a0aroli&oarele. "onstrucia unui &a0aroli&or este dat %n fi/ura 3.(.
* @ #as cilindric din cu ru cositorit> 4 @ ca ac de %nc0idere> " @ diafra/me erforate> < @ un alt cilindru> I @ tu. de ni#el> K @ .il care indic concentraia siro ului> r @ ro.inet. Fi/ura 1.(. Ka0aroli&or (du Po i#ici *driana @ 3e0nolo/ie farmaceutic5 2EE!) "or ul &a0aroli&orului este de form cilindric5 confecionat din cu ru cositorit. )a =umtatea %nlimii se /sesc dou diafra/me re/la.ile %ntre care se introduce ca material filtrant #at %ntre dou straturi de tifon5 iar la artea inferioar este un ro.inet. )a artea su erioar se introduce %n #as un alt cilindru cu diametrul mai mic dec8t rimul -i a#8nd ereii erforai cu orificii foarte mici %n care se introduce &a0rul5 este &a0r adu/8ndu6se sol#entul. )ic0idul saturat se co.oar la artea inferioar a #asului du arcur/erea materialului filtrant5 iar rin ro.inetul de la artea de =os se scur/e %n #asul colector. b' Di3ol0area la cal4 <i&ol#area la cald are urmtoarele a#anta=e: 6 di&ol#area ra id> 6 o.inere de siro uri clare (su.stanele al.uminice se coa/ulea&)> 6 conser#a.ilitate mai .un> 6 rin fier.ere sunt distruse ma=oritatea microor/anismelor. <e&a#anta=ul metodei este 0idroli&a -i carameli&area arial a &a0aro&ei. "onform F.R. X re ararea la cald a siro urilor se face e .aia de a rin fier.ere 162 minute. <u di&ol#are se com letea& a a e#a orat5 siro ul filtr8ndu6se fier.inte. )a re arare se e#it %ncl&irea relun/it entru a e#ita e c8t osi.il 0idroli&a -i carameli&area a#ansat a &a0rului. 7n farmacie re ararea siro urilor se oate face %n #ase emailate5 #ase de sticl etc. 7n industrie se utili&ea& ca&ane emailate5 ca&ane de cu ru cositorit sau ca&ane de oel ino'ida.il. A$' Co"#letarea siro#%l%i c% sol0ent la cantitatea #re0-3%tSiro ul sim lu cu concentraia de (!C &a0r mDm re&int urmtoarele caracteristici: 6 densitatea relati# de 153EE$61532!2> 6 indicele de refracie %ntre 15!!(! @ 15!$$E> 6 fier.e la 1E$E". *ducerea la concentraie a siro urilor se face %n urmtorul mod: c8nd siro urile sunt rea concentrate se diluea& iar c8nd sunt rea diluate se %ncl&esc entru e#a orarea sol#entului. Pentru determinarea concentraiei siro ului la cald se utili&ea& mai multe metode:
+=
6 determinarea cu termometru a tem eraturii de fier.ere (1 litru siro (!C fier.e la 1E$E)> 6 determinarea densitii cu densimetre5 cu .alana ?o0r Hest 0al sau cu icnometrul> 6 rin c8ntrire: 1 litru siro fier.inte N 1.2(E/5 1 litru siro rece N 1.31!/> 6 cu &a0arimetre cu scal /radat care lutesc e su rafaa siro ului citindu6se direct concentraia siro ului e scal. A+' Filtrarea> clari/icarea Ai 4ecolorarea siro#%rilor a' Filtrarea se reali&ea& la cald iar ca material filtrant se folose-te #ata %ntre dou straturi de tifon. b' Clari/icarea se oate reali&a rin mi=loace c0imice5 fi&ice -i .ioc0imice. b1. Clarificarea prin mi6loace fi!ice se reali&ea& utili&8nd urmtorii a/eni de clarificare: 6 Hrtia de filtru. Se c8ntresc 16$/ 08rtia de filtru la 1S/ siro . F8rtia se triturea& %n mo=ar cu a cald 8n la o.inerea unei aste5 se stoarce -i se introduce %n siro ul fier.inte du care se fier.e 1 minut5 a oi se filtrea& rin tifon. 6 Crbunele activ se utili&ea& %n concentraie de 26$T. "r.unele se amestec cu siro ul fier.inte -i a oi se filtrea&. *re de&a#anta=ul a.sor.iei unor su.stane medicamentoase (alcaloi&i5 /lico&ide). 6 Caolinul se utili&ea& %n concentraie de 2T. 6 Talcul se utili&ea& %n rocent de 1ET. 6 Carbonatul bazic de magneziu se utili&ea& la siro ul de .alsam de tolu. <e&a#anta=ul este c aceast su.stan cedea& siro ului un F .a&ic ( F N 1E). 6 Albumina se coa/ulea& %n soluie rin %ncl&ire antren8nd articulele %n sus ensie. b2. Clarificarea prin mi6loace chimice *lcoolul este folosit entru clarificarea mai ales a soluiilor e'tracti#e a oase. b3. Clarificarea prin mi6loace biochimice *re la .a& o reacie en&imatic -i se utili&ea& mai ales la clarificarea siro urilor naturale. *' Pre#ararea siro#%rilor #rin a"estecarea siro#%l%i si"#l% c% 4i/erite sol%.ii "e4ica"entoase ?etoda este utili&at la ma=oritatea siro urilor. Su.stanele medicamentoase se di&ol# %n a iar soluia o.inut se amestec cu siro ul sim lu. C' Pre#ararea siro#%l%i #rin 4i3ol0area En "o"ent%l %tili3-rii a %nor gran%late sa% #%lberi #recon4i.ionate <atorit insta.ilitii %n re&ena a ei a su.stanelor acti#e sau a unor au'iliari unele siro uri se condiionea& su. form de ul.eri uscate sau /ranule urm8nd s fie di&ol#ate %n momentul utili&rii. &'$'2' Caractere' Control' Conser0are A' Caractere Ai control F.R. X re#ede la siro uri controlul urmtorilor arametrii: A&' As#ect: siro urile sunt lic0ide lim e&i sau sla. o alescente5 cu mirosul5 /ustul -i culoarea caracteristic com onentelor. A$' Densitatea relati0-: se determin conform re#ederilor F.R. X de la ara/raful ensitate relativ. A+' In4ice 4e re/rac.ie: se determin conform re#ederilor F.R. X de la ara/raful %ndice de refracie. A2' Masa total- #e reci#ient: acest arametru se determin rin c8ntrirea indi#idual a coninutului din 1E reci iente. Fa de masa declarat e reci ient se admit a.aterile re#&ute %n ta.elul 3.(.:
Siste"e Dis#erse Eterogene 3a.el 1.(. ?asa declarat e reci ient P8n la 2$ / 2$ / 8n la $E / $E / 8n la $EE / *.atere admis O $C O 3C O 2C
+&
A6' I4enti/icarea se face conform com onentelor din mono/rafiile res ecti#e. A7' Do3area: acest arametru se determin conform re#ederilor din mono/rafia res ecti#. "oninutul %n su.stan acti# oate s re&inte fa de #aloarea declarat a.aterile rocentuale re#&ute %n ta.elul 3.2. dac mono/rafia nu re#ede altfel: 3a.el 1.2. "oninut declarat %n su.stan acti# (C) P8n la E51C E51C 8n la E5$C E5$C -i mai mult de E5$C *.atere admis O 25$C O $5C O 3C
*' Conser0are Siro urile se conser# %n reci iente de ca acitate de cel mult 1.EEE ml .ine %nc0ise5 com let um lute la tem eraturi cu rinse 961$E. )a siro urile cu concentraie mai mic de &a0r se ot adu/a conser#ani -i anume: F.R. X re#ede adaosul a 15$T amestec de 60idro'i.en&oat de metil -i 60idro'i.en&oat de n6 ro il %n ra ort J:15 e etic0eta reci ientului menion8ndu6se conser#anii utili&ai. C' Alterarea siro#%rilor 7n /eneral5 siro urile au o .un conser#a.ilitate mai ales cele re arate la cald (sterili&are5 clarificare) dar -i datorit concentraiei ridicate de &a0r. 3otu-i5 %n tim 5 datorit strrii %n condiii ne rielnice ot a rea unele transformri nedorite la siro uri -i anume: 6 in#ertirea (0idroli&a) care oate fi ro#ocat de malta& sau in#erta&> 6 in#ertirea oate fi urmat de fermentaia alcoolic> 6 muce/irea> 6 recristali&area> &'$'6' Siro#%ri o/iciale En F'R' , &' Sir%#%s *alsa"i Tol%tani *irop de Balsam de &ol$ Pre arare 3inctura .alsami tolutani ?a/nesii su.car.onas Sacc0arum *+ua destillata /.s. ad. /ta !5$E /ta 1 /ta (! /ta 1EE
3inctura de .alsam de tolu se amestec %ntr6un mo=ar cu car.onatul .a&ic de ma/ne&iu -i cu 2E / &a0r. <u amestecare se adau/ 3E / a 5 se omo/eni&ea& rin triturare a oi se filtrea& rin 08rtie de filtru. 7n filtrat se di&ol# rin %ncl&ire la a ro'imati# !E E" restul de &a0r com let8ndu6se a oi cu a la 1EE /. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: aromati&ant5 e' ectorant5 antise tic res irator -i antis astic la ni#elul musculaturii .ron-ice.
Siste"e Dis#erse Eterogene $' Sir%#%s *ella4onnae Sinonime: *irop de #trg$n+ *irop de belladon Pre arare 3inctura .elladonnae /ta $5EE Siru us sim le' /ta J$5EE "om onentele se amestec -i se omo/eni&ea&. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: arasim atolitic. +' Sir%#%s Co4eini =>$F *irop de codein -+2. Pre arare "odeinum /mma E52E *lco0olum /ta 159E Siru us sim le' /ta J9 "odeina se di&ol# %n alcool -i se amestec cu siro ul sim lu. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antitusi#. 2' Sir%#%s Si"#le5 *irop simpl$ Pre arare Sacc0arum *+ua destillata /ta (!5EE +.s.ad. /ta1EE5EE
+$
Ka0rul se di&ol# rin %ncl&ire %n a 5 se fier.e tim de 162 minute a/it8nd continuu5 se com letea& cu a a %ncl&it la a ro'imati# 2EE" 8n la 1EE / -i se filtrea& fier.inte. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: edulcorant. &'+' LIMONADE' LIMONADA &'+'&' Generalit-.i A' De/ini.ie )imonadele sunt soluii a oase o.inute rin di&ol#are de aci&i or/anici5 anor/anici sau sruri %n a conin8nd edulcorani5 aromati&ani -i destinate administrrii interne %n diferite afeciuni a#8nd efect la'ati#5 ur/ati#5 antiemetic sau utili&ate ca .uturi rcoritoare. *' For"%larea li"ona4elor )imonadele conin urmtoarele com onente: a' Aci3i. *ci&ii se utili&ea& %n concentraii de E5261C. Pentru re ararea limonadelor se ot folosi urmtorii aci&i: a1 7 aci!i organici (acid citric5 acid tartric5 acid ascor.ic)> a2 7 sa$ aci!i anorganici (acid clor0idric -i acid fosforic): b' S-r%ri. "itrai de natriu -i ma/ne&iu5 /lutamai5 tartrat de otasiu5 .icar.onat de sodiu etc. c' E4%lcoran.i: siro sim lu5 siro de lm8ie5 siro de ortocale etc. 4' Sol0ent: a a distilat. )imonadele /a&oase conin %n afar de aceste com onente -i .io'id de car.on introdus su. resiune sau re&ultat %n urma reaciei dintre .icar.onat de sodiu -i un acid utili&at. C' Pre#ararea li"ona4elor )imonadele se re ar rin di&ol#area su.stanelor %n a du care se filtrea&. )a limonadele /a&oase filtrarea se reali&ea& %nainte de neutrali&are5 de asemenea re ararea lor are loc %n mod diferit -i anume:
++
6 rin di&ol#area .icar.onatului %n a -i adu/area unui acid or/anic c8nd re&ult dio'id de car.on> 6 rin re ararea -i condiionarea se arat a soluiilor acide res ecti# .a&ice amestecarea fc8ndu6se %n momentul utili&rii> 6 rin introducerea su.stanelor solide (.icar.onat de sodiu -i un acid or/anic) %ntr6un reci ient adec#at este com onente adu/8ndu6se siro ul -i a a distilat urmat a oi de %nc0iderea flaconului. Reci ientele %n care sunt am.alate limonadele /a&oase tre.uie s ai. ereii re&isteni entru a re&ista la resiuni de 263 atm. 3im ul de conser#are a limonadelor este de 162 &ile la rece deoarece sunt medii rielnice entru de&#oltarea microor/anismelor. 7n limonade ot a rea -i fermentaii datorit &a0rului utili&at. D' Li"ona4e o/icinale En F'R' , 7n F.R. X a#em oficinale dou limonade: Solutio Efer#escens ()imonada /a&oas5 Sol. Ri#iere) -i Soluia de "itrat de ma/ne&iu ()imonad ur/ati# sau )imonad Ro/e). &' Sol%tio E/er0escens *inonime0 *ol$ie efervescent /imonada ga!oas Pre arare: Soluia ,: Iatri 0Ldro/enocar.onas Siru us sim le' *+ua destillata +.s.ad. Soluia ,, *cidum citricum Siru us sim le' *+ua destillata +.s.ad.
!/ 1$/ 1EE/ 35($/ 1$5EE/ 1EE/
Soluiile se re ar %n dou reci iente se arat -i se amestec %n tim ul utili&rii. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antiemetic. $' Sol%tio Magnesii citratis *ol$ie de citrat de magne!i$ Pre arare: *cidum citricum ?a/nesii su.car.onas Siru us sim le' "itri *et0eroleum 3alcum *+ua destillata +.s.ad. 2$5$/ 1$/ $E/ E51/ $/ 3$E/
Peste acidul citric di&ol#at %n 2EE ml a %ncl&it la a ro'imati# 2E E" se adau/ %n cantitate mic car.onat .a&ic de ma/ne&iu -i se a/it 8n la di&ol#are. Se adau/ siro ul sim lu -i uleiul de lm8ie %n reala.il triturat cu talcul -i 2E ml a 5 a oi se filtrea& -i se com letea& cu a la 3$E /. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: ur/ati#.
+2
&'2' APE AROMATICE' AJUAE AROMATICAE (F'R: I,! &'2'&' Generalit-.i A' De/ini.ie * ele aromatice sunt soluii a oase de uleiuri #olatile destinate entru a fi utili&ate ca atare sau ca #e0icule entru re ararea unor medicamente de u& intern (F.R. ,X). 7n re&ent utili&area a elor aromatice %n farmacie este restr8ns5 %n sc0im. industria utili&ea& aceast form e scar destul de lar/. * ele aromatice sunt utili&ate %n industrie entru aromati&area unor roduse ti i&ate sau %n unele ca&uri c0iar utili&ate entru un efect tera eutic. Atili&area a elor aromatice oate fi at8t entru re arate entru u& intern c8t -i entru re arate u& e'tern (a e de /ur5 creme etc.). *' Istoric * ele aromatice au fost cunoscute -i utili&ate %nc din antic0itate. "ele mai #ec0i surse care indic utili&area acestei forme le /sim %n literatura antic c0ine&5 de unde au fost reluate de ctre ara.i. 7n sec. ,X d.Fr. sa#antul ara. Ge.er a dat indicaii asu ra distilrii ca metod de o.inere a a elor aromatice -i a re&entat ro rietile acestei forme. ?ai t8r&iu a ele aromatice au fost aduse %n Euro a (%n sec. al X,,,6lea) de ctre medicul Millano#a (123$61312)-i desi/ur forma s6a erfecionat tot mai mult rin %m.untirea metodelor de o.inere -i res ecti# a a araturii utili&ate. 7n Rom8nia5 a ele aromatice au fost introduse ca form oficinal %n F.R. , (19(2) unde sunt %nscrise un mare numr de a e aromatice5 o mono/rafie /eneral fiind introdus a.ia %n F.R. ,M su. denumirea de :*+uae aromaticae; sau :FLdrolata;5 %n care sunt introduse -i soluiile de uleiuri #olatile alturi de soluiile e'tracti#e o.inute din lante. <elimitarea net a are a.ia %n F.R. M, care descrie mono/rafia :*+uae aromaticae;. 7n F.R. ,X a#em mono/rafie /eneral :*+uae aromaticae; sau FLdrolata5 %n F.R. X nemaifi/ur8nd aceast mono/rafie. +'2'$' For"%lare Pentru o.inerea a elor aromatice a#em ne#oie de urmtoarele materii rime: a' Pro4%se 0egetale. Pentru o.inerea roduselor de calitate este ne#oie ca dro/ul #e/etal (frun&e5 flori) s fie utili&at imediat du recoltare5 e'ce ie fc8nd scori-oara5 florile de tei -i florile de le#nic care se utili&ea& uscate.> b' Cehic%l. "a #e0icul entru aceast form se utili&ea& a a distilat. Ra ortul rodus #e/etal Dsol#ent #aria& %n limitele 1D1 8n la 1D$ de endent de /radul de solu.ilitate a uleiului #olatil c8t -i de coninutul de ulei #olatil %n rodusul #e/etal utili&at. &'2'+' Pre#ararea a#elor aro"atice * ele aromatice ot fi o.inute %n urmtoarele moduri: 6 distilare -i antrenare cu #a ori de a 5 a uleiurilor #olatile din lante> 6 diluarea a elor aromatice 0idroalcoolice concentrate o.inute industrial> 6 di&ol#area uleiurilor #olatile %n a : di&ol#area direct> di&ol#area cu talc (F.R. ,X)> di&ol#area cu a=utorul a/enilor tensioacti#i 6 di&ol#area uleiurilor #olatile %n alcool urmat de diluarea acestor soluii cu a . A' Distilarea Ai antrenarea c% 0a#ori 4e a#E'ist diferite instalaii utili&ate entru o.inerea a elor aromatice5 rin distilare -i antrenare cu #a ori de a . 7n continuare #om re&enta c8te#a dintre aceste instalaii care utili&ea& aceast metod.
Siste"e Dis#erse Eterogene *1. Antrenarea c$ vapori de ap. ?etoda utili&ea& instalaia re&entat %n fi/ura 1.2.:
+6
Fi/ura 1.2. *ntrenarea cu #a ori de a (du ,on ,onescu Stoian @ &ehnic farmaceutic5 1J2!) ,nstalaia este com us dintr6un .alon5 /enerator de #a ori de a 5 .alonul cu rodusul #e/etal din care #or fi antrenate uleiurilor #olatile5 sursa de %ncl&ire5 refri/erent -i #asul colector. 7n tim ul fier.erii5 #a orii de a formai %n /enerator antrenea& #a orii de a %ncrcai cu uleiuri #olatile din #asul al doilea5 care datorit su ra resiunii create a=un/ %n refri/erent5 de unde5 du rcire se condensea& o.in8ndu6se astfel a a aromatic care este colectat %ntr6un #as colector. <e&a#anta=ul acestei metode este c rodusul #e/etal #ine %n contact rin intermediul .alonului cu sursa de cldur care oate de/rada o arte din com onentele #olatile. *2. Antrenarea c$ vapori de ap 8n acela9i ca!an. *ceast metod utili&ea& instalaia din fi/ura 1.9.:
Fi/ura. 1.9. * arat industrial entru o.inerea a elor aromatice -i a uleiurilor #olatile (du )u uleasa <umitru5 Po o#ici ,uliana5 1JJ2) 1 @ "a&an> 2 @ Refri/erent> 3 @ Mas colector *ceast metod este mai erfecionat dec8t rima5 %nltur8ndu6se incon#enientul de/radrii unor com onente ale uleiului #olatil datorit su ra%ncl&irii. 7n aceast instalaie rodusul #e/etal este adus %ntr6un co- din sit metalic %nc0is sau nu %n reala.il %n 8n& de sac5 ca sa nu #in %n contact cu a a aflat %n artea inferioar a ca&anului. Ma orii de a trund rin rodusul #e/etal din artea inferioar a #asului antren8nd uleiul #olatil de unde datorit su ra resiunii create trunde %n refri/erent a oi %n #asul colector5 de unde5 datorit diferenelor de densitate5 ot fi colectate uleiul #olatil ur sau a e aromatice. *ntrenarea cu #a ori de a se utili&ea& entru distilarea a dou lic0ide foarte uin misci.ile sau foarte uin solu.ile unul %n cellalt. )a o anumit tem eratur fiecare din cele dou lic0ide cu uncte de fier.ere diferite de/a= #a ori de&#olt8ndu6se o resiune de #a ori diferit entru fiecare lic0id. Ma orii sunt misci.ili %n orice ro orie. Presiunea total a amestecului etero/en #a fi e/al conform le/ii lui <alton cu suma resiunilor ariale
+7
P N Pa G Pu Pa N resiunea arial a #a orilor de a > Pu N resiunea arial a #a orilor #olatili. Presiunea amestecului de #a ori #a atin/e resiunea atmosferic la o tem eratur mai mic de 1EEE" -i amestecul #a %nce e s fiar. la acea tem eratur. 7n tim ul fier.erii tem eratura rm8ne constant 8n la e ui&area unuia dintre com onente. Produsul #e/etal utili&at entru o.inerea a ei aromatice %n acest mod tre.uie adus %n reala.il la /radul de mrunire cores un&tor5 du care se macerea& 2! de ore cu a rece sau amestec de a -i alcool5 a oi se su une antrenrii cu #a ori de a . *3. Antrenarea c$ vapori de ap care provin de la $n generator separat )a aceast metod utili&at mai mult industrial e'ist un /enerator de #a ori care oate alimenta o .aterie de distilatoare. Generatorul oate fi lasat %ntr6un s aiu se arat re&ent8nd %n acest mod c8te#a a#anta=e: 6 distilatoarele nefiind %n contact cu sursa caloric se %nltur e#entualele osi.iliti de incendiu> 6 e'tracia decur/e continuu nefiind ne#oie de %ntreru eri entru com letarea cantitii de a e ui&at. 7n o eraiile de distilare se acord o atenie deose.it %ncl&irii entru ca roducerea de #a ori s fie moderat5 condensarea ra id entru a e#ita ierderile de ulei #olatil. Primele oriuni de distilat sunt rinci ii #olatile cu caracter 0idrofil (alde0ide5 alcooli5 aci&i) cu arom lcut5 %n continuare o.in8ndu6se fraciuni #olatile mai /reu solu.ile %n a -i cu miros aromat mai uin e#ident. Sf8r-itul distilrii se constat at8t rin a.sena mirosului rodus de uleiul #olatil dar -i rin diferite identificri calitati#e. *' Dil%area a#elor aro"atice concentrate ob.in%te in4%strial ,ndustria furni&ea& soluii concentrate de uleiuri #olatile care se diluea& cu a %n funcie de concentraia rodusului ti i&at (du le'5 tri le' etc.)5 adic soluii care re&ult rin amestecarea a dou sau trei ri a cu o arte ulei #olatil. C' Di3ol0area %lei%rilor 0olatile En a#"1. i!olvarea direct. Se reali&ea& rin a/itarea uleiului #olatil cu a %n cantiti str8ns corelate cu /radul de solu.ilitate a uleiului #olatil %n a . C2. ispersarea $lei$l$i volatil c$ talc :;.<. %=" Pre arare *et0eroleum /ta 15EE 3alcum /ta 1E5EE Sol. "onser#ans +.s.ad. /ta 1EEE5EE Aleiul #olatil se triturea& cu talcul -i cu soluia conser#ant %ncl&ite la 3$6!E E" adu/at tre tat. 3alcul are rolul de a dis ersa uleiul %n articule foarte fine mrindu6se %n modul acesta su rafaa de contact a uleiului cu a a -i u-ur8ndu6se astfel di&ol#area. 3alcul mai are rolul de a clarifica soluia. 7n acest mod se roduce o di&ol#are selecti# -i anume se di&ol# com onentele #olatile 0idrofile %n cantiti de E536E5! /Dl. <iferena de (E62EC ulei #olatil re re&entat de 0idrocar.urile ter enice /reu solu.ile nu se di&ol# %n a . C3. ispersarea $lei$l volatil c$ ageni tensioactivi Prin aceast metod se o.ine o di&ol#are .un5 incon#enientul fiind /ustul mai uin a/rea.il rodus de 3Ueen5 fa t entru care F.R. ,X e'clude aceast metod de o.inere. 7n F Fun/. M, a#em urmtoarea formul entru o.inerea a elor aromatice utili&8nd aceast metod: *et0eroleum /ta 25EE/ 3Ueen 2E /ta 2E5EE *lco0olum /ta 2EE5EE *+ua destillata /ta 2295EE
+8
"onform acestei metode uleiul #olatil se di&ol# %n alcool a oi rin intermediul emul/atorului %n a a distilat. . i!olvarea $lei$rilor volatile 8n alcool 9i dil$area c$ ap a sol$iilor alcoolice "onform acestei metode a ele aromatice se o.in %n urmtorul mod: se re ar iniial o soluie conin8nd 1C ulei #olatil utili&8ndu6se alcool concentrat %n cantitate cores un&toare entru a o.ine 1EE ml. Pentru o.inerea a ei aromatice se amestec 3 ml din aceast soluie concentrat cu J2 ml a roas t fiart -i rcit la a ro'imati# !E6$E E". * a este adu/at %n oriuni mici -i su. a/itare continu5 du care se filtrea&. &'2'2' Caractere Ai control' Conser0are * ele aromatice sunt soluii neutre sau sla. acide5 lim e&i sau sla. o alescente5 cu mirosul -i /ustul uleiului #olatil. F.R. ,X re#ede la condiii de uritate controlul urmtoarelor su.stane: cloruri5 fer5 metale /rele5 alcool -i su.stane tensioacti#e. <o&area uleiului #olatil se face rin e'tracie -i c8ntrire conform metodei /enerale %nscrise %n F.R. ,X. * ele aromatice tre.uie s conin %n /eneral E5E3C ulei #olatil. F.R. ,X re#ede un termen de #ala.ilitate de ( luni (deoarece a ele aromatice sunt u-or altera.ile). Factorii care contri.uie la alterarea a elor aromatice sunt: 6 factori fi&ici (tem eratura5 lumina)> 6 factori c0imici (o'i/enul etc.)> 6 factori de ordin .iolo/ic (in#adare cu microor/anisme). F.R. ,X re#ede c a ele aromatice care re&int muce/aiuri5 miros modificat s nu fie folosite. Anele farmaco ei ermit adu/area de conser#ani (ni a/in E5E$C). * ele aromatice se conser# %n locuri rcoroase5 ferite de lumin5 %n flacoane de sticl com let um lute -i .ine %nc0ise. &'6' ALTE FORME FARMACEUTICE CU ADMINISTRARE INTERNK &'6'&' Po.i%ni Sunt re arate farmaceutice5 a oase5 %ndulcite5 care conin una sau mai multe su.stane medicamentoase administrate intern cu lin/ura sau lin/uria. Poiunile au conser#are limitat5 de aceea se re ar la ne#oie %n cantiti necesare consumului entru c8te#a &ile (1$E63EE ml). Poiunile conin diferite com onente ca: uleiuri #olatile5 a e aromatice5 infu&ii5 siro uri5 decocturi5 edulcorani5 aromati&ani iar ca sol#ent a a distilat. &'6'$' Eli5ire Eli'irele sunt re arate farmaceutice de u& intern care conin un ulei #olatil di&ol#at %n alcool conin8nd -i un edulcorant otri#it. Eli'irele ot a#ea o concentraie alcoolic de ma'im 2EE -i o concentraie %n &a0r de ma'im 2EC. Aleiul #olatil se di&ol# %n alcool iar soluia o.inut se amestec sau cu siro sim lu sau cu /licerol. &'6'+' Alte sol%.ii b%0abile 7n aceast /ru intr soluii re&ultate rin di&ol#area su.stanelor medicamentoase %ntr6un sol#ent sau amestec de sol#eni -i destinate administrrii interne. *ceste soluii ot a#ea diferite condiionri -i anume: 6 flacoane de sticl re#&ut cu do icurtor> 6 serin/ do&atoare alturi de flaconul %n care se /se-te am.alat soluia>
+;
6 fiole de sticl de diferite forme dar cea mai utili&at este fiola alun/it la am.ele ca ete (ti "). ?odul de desc0idere a fiolei este urmtorul: fiola se aduce %n o&iie o.lic deasu ra unui a0ar cu a sau a unui lic0id %ndulcit sau aromati&at du care se ru e unul din ca ilare rin u-oar a sare. * oi fiola se %ntoarce in#ers -i rin ru erea celui de6al doilea ca ilar soluia am.alat cur/e %n a0ar. &'7' SOLU(II MEDICAMENTOASE ADMINISTRATE PE MUCOASE &'7'&' Sol%.ii b%co/aringiene Pentru ca#itatea .ucofarin/ian se utili&ea& mai multe forme farmaceutice (soluii5 aerosoli5 ta.lete) dar o ondere mare o au soluiile (a de /ur5 /ar/arisme etc.). Pre aratele .ucofarin/iene sunt utili&ate cu dou sco uri tera eutice -i anume: 6 sco curati# (infecii5 inflamaii etc.)> 6 sco rofilactic ( re#enirea infeciilor). 7n continuare #or fi re&entate rinci alele forme utili&ate %n acest sco : a' A#e 4e g%r-. Sunt soluii a oase5 0idroalcoolice5 destinate meninerii sntii mucoasei .ucale sau utili&ate c0iar %n sco curati#. Pentru o.inerea acestei forme se utili&ea& urmtoarele in/rediente: 6 su.stane acti#e (antise tice5 deodorante5 antiinflamatoare5 astrin/ente sau anteste&ice locale) di&ol#ate sin/ure sau %m reun cu ali au'iliari %ntr6un sol#ent otri#it. Pentru re ararea aceste forme utili&m su.stane ca: acid .oric5 acid .en&oic5 timol5 eucali tol etc. 6 iar ca sol#eni: a 5 soluii 0idroalcoolice (%ntre $EE69EE) -i uneori cu adaos de /licerol. ?odul de utili&are a formei este rin meninerea %n contact cu mucoasa .ucal un anumit tim urmat de eliminarea a ei de /ur -i cltirea ca#itii .ucale. b' Col%torii (.adi=ona=e). Sunt forme farmaceutice #8scoase5 destinate administrrii to ice e mucoasa .ucal. Pentru o.inerea acestor forme se utili&ea& urmtoarele com onente: 6 su.stane acti#e (al.astrul de metilen 163C5 colar/ol 162C5 fenose t5 acid lactic5 nLstatin5 .ora'5 aneste&ice locale5 antiinflamatoare)> 6 iar ca #e0icule se utili&ea&: /licerol5 ro ilen/licol5 olietilen/licoli lic0i&i5 mucila/ii de metilcelulo& sau car.o'imetilcelulo& etc. *ceste #e0icule a#8nd o #8sco&itate ridicat asi/ur o aderen fa de mucoase relun/ind %n acest mod tim ul de contact al medicamentului cu mucoasa .ucal. Princi alele colutorii (.adi=ona=e) utili&ate %n ractica medical sunt urmtoarele formule neoficinale %n F.R. X: &' Sol%tio Gl?cerini bora5ati &=F ($=F! Pre arare Iatrii tetra.oras Glicerolum /ta 1E5EE (2E5EE) +.s. ad. /ta. 1EE5EE
4ora'ul c8ntrit la cum na de m8n sau alt .alan farmaceutic se introduce du ul#eri&are %ntr6un #as emailat sau din sticl du care este adu/at /licerina. <i&ol#area se reali&ea& rin %ncl&ire e .aia de a . <u o.inerea soluiei .adi=ona=ul este am.alat %n reci iente de ca acitate mic 1E62E / -i etic0etat :u& e'tern;. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antise tic5 antimicotic %n stomatite. $' *a4i1ona1 b%cal c% aneste3in- Ai bora5 Pre arare Et0ilis 6*mino.en&oas Iatrii tetra.oras GlLcerolum /ta 35EE /ta 35EE /ta $E5EE
+<
4ora'ul se di&ol# %n acela-i mod ca la /licerina .ora'at rin di&ol#are la cald %n /licerin5 e .aia de a . <u di&ol#are -i rcire se adau/ aneste&ina di&ol#at %n 2E / alcool cantitate de sol#ent care se scade din cantitatea total de sol#ent re#&ut. *m.alarea -i administrarea se face %n acela-i mod ca la rodusul anterior. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antise tic5 antimicotic %n stomatite. +' Sol%tio Meth?lrosanilini Chlori4%" &F Sinonime: *ol$ie de violet de genian 1. *ol$ie de pioctanin 1. Pre arare ?et0Llrosanilini c0loridum *lco0olum GlLcerolum Solutio conser#ans /ta 15EE /ta 1E5EE /ta $5EE +.s. ad. /ta 1EE5EE
Pioctanina se di&ol# %n alcool du care se adau/ tre tat -i su. a/itare u-oar soluia conser#ant -i /licerolul 8n la masa re#&ut. <u omo/eni&are soluia se am.alea& %n flacoane colorate -i se etic0etea& cores un&tor. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antimicro.ian -i antimicotic entru u& e'tern e e itelii -i mucoase. 2' Sol%tio Meth?lthioninii Chlori4%" &F Sinonime: *ol$ie de albastr$ de metil 1. Pre arare ?et0Llt0ioninii c0loridum *+ua destillata /ta 15EE +.s. ad. /ta 1EE5EE
*l.astrul de metil se di&ol# %n a %ncl&it a/it8ndu6se u-or 8n la di&ol#are. <u omo/eni&are soluia se am.alea& %n flacoane colorate -i se etic0etea& cores un&tor. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antimicro.ian entru u& e'tern e e itelii -i mucoase. c' Gargaris"ele. Sunt re arate fluide destinate tratamentului diferitelor afeciuni cu rol de s lare a mucoasei ca#itii .ucale5 res ecti# farin/iene rin efectul mecanic reali&at de .ar.otarea aerului dar e#it8ndu6se desi/ur %n/0iirea soluiei. Gar/arismele au aciune local de s lare -i de&infectare a mucoasei. Pentru o.inerea formei se utili&ea& urmtoarele com onente: 6 su.stane acti#e: a o'i/enat5 .ora'5 infu&ie de mu-eel5 erman/anat de otasiu5 cloramin> 6 iar ca sol#eni a a distilat. 7n continuare se #a re&enta o formul ma/istral de soluie utili&at entru /ar/ar: &' Sol%.ie #entr% gargar- c% clora"in- =>$F Pre arare "0loramina 4 Iatrii tetra.oras Iatrii 0Ldro/encar.onas *+ua destillata /ta 25EE /ta 25EE /ta !5EE +.s. ad. /ta 1EEE5EE rescris . <u omo/eni&are soluia se
"om onentele se di&ol# %n a %n ordinea am.alea& %n flacoane colorate etic0etate :E'tern;.
2=
Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antimicro.ian utili&at %n /ar/ar entru diferite afeciuni ale ca#itii .uco6farin/iene. 4' Sol%.ii #entr% regi%nea gingi0o4entar- (soluii stomatolo/ice). Sunt re arate lic0ide care conin antise tice5 aneste&ice5 uleiuri #olatile5 di&ol#ate %n soluii a oase5 alcoolice sau /licerolate -i destinate tratamentului unor afeciuni /in/i#ale. e' Sol%.ii 4enti/rice. Sunt re arate lic0ide utili&ate entru curirea -i al.irea dinilor. 7n ultimul tim aceste soluii sunt mai uin utili&ate5 locul acestora fiind reluat de ul.eri entru dini dar mai ales de astele de dini. &'7'$' S#-l-t%ri Ai co"#rese a' Clis"e sa% s#-l-t%ri rectale. Sunt forme farmaceutice lic0ide utili&ate %n diferite sco uri: la'ati#5 ur/ati#5 nutriti#5 de&infectant sau entru tratamentul diferitelor afeciuni ale oriunii terminale a tractului di/esti#. "a su.stane medicamentoase se utili&ea&: antise tice5 astrin/eni5 antiinflamatoare5 calmante5 la'ati#e di&ol#ate %n diferite #e0icule (a 5 soluii e'tracti#e a oase etc.). b' S#-l-t%ri 0aginale. Sunt forme farmaceutice lic0ide utili&ate %n sco i/ienic entru tratamentul mucoasei #a/inale conin8nd diferite su.stane: antise tice5 de&odori&ante5 astrin/ente5 antimicotice5 e iteli&ante di&ol#ate %n a distilat sau %n soluii i&otonice de Ia"l etc. c' S#-l-t%ri %retrale. Sunt soluii lic0ide care conin diferite su.stane ( erman/anat de otasiu E51C5 rotar/ol 1C5 ri#anol E5$C etc.) di&ol#ate %n a distilat -i utili&ate entru introducerea %n uretr %n sco tera eutic cu a=utorul unor sonde s eciale. 4' Lo.i%ni. Sunt soluii care ser#esc la umectarea sau s larea ielii (ca ului5 feei)5 rului -i m8inilor. )oiunile conin su.stane antise tice (resorcinol etc.)5 anti ara&itare5 (sulf)5 tonifiante (ulei de ricin)5 di&ol#ate %ntr6un #e0icul (a sau alcool diluat). &'7'+' Pic-t%ri #entr% nas' Rhinog%ttae (F'R' ,! A' Generalit-.i A&' De/ini.ie Picturile entru nas sunt re arate farmaceutice lic0ide5 su. form de soluii5 emulsii sau sus ensii destinate administrrii e mucoasa na&al. 7n afar de icturi entru nas5 entru tratamentul mucoasei na&ale se utili&ea& -i alte forme. Formele utili&ate %n acest sco sunt numite medicamente rinolo/ice. <intre formele rinolo/ice utili&ate frec#ent amintim: erine ( icturi entru nas)5 aerosoli5 un/uente5 sisteme ul#erulente sau sisteme .ioade&i#e. <enumirea de erine deri# din lim.a /reac de la cu#intele :en; N %n :r0inos; N nas. Pe l8n/ tratamentele to ice e aceast cale se ot administra -i tratamente sistemice. 7n acest ca itol al soluiilor na&ale se %ncadrea& -i s lturile na&ale care sunt utili&ate entru s larea mucoasei. S lturile na&ale tre.uie s fie i&otonice5 cu F 2695 aciune antise tic -i sunt condiionate %n reci iente de $E ml. A$' Istoric Pe cale na&al s6au administrat medicamente din tim uri str#ec0i. Primele forme utili&ate au fost in0alaiile -i fumi/aiile utili&ate de e/i teni5 meso otami5 -i sunt menionate %n diferite scrieri #ec0i. 3ot %n antic0itate5 la /reci5 la romani s6au utili&at forme endona&ale solide (rinocornuri5 a#8nd ca e'ci ieni /rsimi animale solide sau cear). ?ai t8r&iu s6au re arat soluii a oase -i uleioase cu a licaie e mucoasa na&al. A+' A0anta1e *dministrarea icturilor entru nas re&int urmtoarele a#anta=e: 6 aciune ra id> 6 a licare u-oar -i ra id> 6 .iodis oni.ilitate .un> 6 osi.ilitatea re arrii e cale industrial utili&8nd te0nolo/ii a#ansate> 6 osi.ilitatea o.inerii unor soluii cu aciune relun/it rin utili&area unor e'ci ieni adec#ai (e'ci ieni de #8sco&itate ridicat).
Siste"e Dis#erse Eterogene A2' De3a0anta1e Picturile entru nas re&int -i urmtoarele de&a#anta=e: 6 inter#al scurt de contact cu mucoasa na&al> 6 aciune sistemic nedorit (%n ca&ul trecerii su.stanei acti#e %n circulaia /eneral)> 6 osi.ile iritaii locale. A6' Clasi/icare Picturile entru nas se clasific du mai multe criterii: a. 6 oficinale> 6 industriale (ti i&ate). .. 6 emulsii> 6 sus ensii. c. 6 multido&. d. 6 aciune relun/it. e. 6 soluii uleioase> 6 soluii #8scoase (0idrofile). f. 6 s lturi> 6 ul#eri&aii> 6 in0alaii. /. 6 sistemic ( arasim atolitice5 0ormoni5 #accinuri).
2&
A7' Anato"ia ca0it-.ii na3ale "a#itatea na&al este rima oriune a cilor res iratorii su erioare5 a#8nd rolul de a re/ti aerul ins irat %nainte de a trunde %n cile res iratorii inferioare5 rin filtrare res ecti#5 %ncl&ire. 7n afar de acest rol5 nasul are -i funcie olfacti#. "a#itatea na&al este %m rit %n dou fose na&ale care comunic cu farin/ele. 7n ca#itatea na&al se /se-te o mucoas5 .o/at #asculari&at care are dou ti uri de celule: ciliate (2E69EC) -i caliciforme. <atorit re&enei cililor su rafaa mucoasei este foarte mare de a ro'imati# 1!E612E cm2. "ilii sunt re&eni e %ntrea/a su rafa a mucoasei5 e'ce t8nd &ona olfacti# -i retur.ionar. A8' Fi3iologia ca0it-.ii na3ale Prima funcie a nasului ca im ortan este cea res iratorie5 funcia olfacti# fiind a doua ca im ortan. Pentru %m linirea funciei res iratorii nasul este ada tat entru a filtra5 a %ncl&i -i a umecta aerul %nainte de a trunde %n lm8ni. *ceste funcii sunt %nde linite de mucoasa na&al re#&ut cu cili #i.ratili care este scldat de mucus secretat de /landele de ituitur. ?ucusul este com us din: J$6J(C a 5 sruri or/anice 162C5 mucin 25$63C -i o sclero rotein care se de une e e'tremitatea cililor a#8nd ro rietatea de a reine raful. 7n afar de rolul de reinere a articulelor solide ( raf) mucusul are -i un rol de a a ra cile res iratorii su erioare de diferitele in#a&ii cu microor/anisme. Ptrunderea unui cor strin %n ca#itatea na&al roduce o alcalini&are a mucusului re&ult8nd o acti#are a cililor ceea ce determin e#acuarea ra id a cor ului strin. Rolul antimicro.ian este %nde linit de o en&im care se /se-te %n mucus cu ro rieti .acteriostatice (li&o&ima).
2$
"ili #i.ratili au 2m lun/ime -i 163 m diametru. Fiecare celul are 1E61$ cili care sunt %ntr6 o continu mi-care. Ritmul mi-crii cililor este de circa 3EE6$EE mi-criDminut -i im rim o de lasare a mucusului s re ca#itatea farin/ian cu o #ite& de a ro'imati# E52$6E52$ cmDmin. "ilii au o mi-care ondulatorie. ,nte/ritatea a aratului ciliar -i stratului mucos sunt factori eseniali entru sntatea mucoasei na&ale. A;' In/l%en.a /actorilor /i3ici Ai chi"ici as%#ra acti0it-.ii ciliare *cti#itatea ciliar este de o im ortan ma=or entru meninerea funcionalitii cores un&toare a cilor res iratorii su erioare. 7n continuare #or fi re&entai c8i#a dintre factorii de ordin fi&ico6c0imic care influenea& acti#itatea ciliar -i anume: a' Te"#erat%ra: tem eratura o tim entru mi-carea ciliar este cu rins %ntre 19633E". Su. 19E" mi-carea ciliar %ncetine-te. )a tem eraturi mai mari de 33E" mi-carea ciliar de asemenea %ncetine-te5 iar la tem eraturi de !!E" acti#itatea ciliar este o rit. b' U"i4itatea: este indis ensa.il entru mi-carea ciliar. )i sa de umiditate cores un&toare roduce distru/erea a aratului ciliar. c' #@ %l: o tim este cu rins %ntre (625$. 1 acidifiere marcat a mucoasei (%nt8lnit %n infecii su urati#e) duce la arali&ia mi-crii ciliare. An F alcalin %nt8lnit %n rinite aler/ice5 sinu&ite duce la o acti#are a mi-crii ciliare. 4' Factori chi"ici: su.stanele medicamentoase %n afar de efecte tera eutice5 influenea& acti#itatea ciliar. Su.stanele medicamentoase utili&ate %n tratamente ale ".R.S. ot fi %m rite %n doua /ru e: d1. *$bstane bine tolerate de m$coasa na!al (camfor5 sruri de otasiu5 anti0istaminice5 fenilefrina5 efedrina5 neomicina etc.)> d2. *$bstane care inhib activitatea ciliar (srurile de ar/int5 aneste&ice locale5 mentol). *' For"%larea #ic-t%rilor #entr% nas )a formularea icturilor entru nas tre.uie a#ut %n #edere mai muli factori care #or fi re&entai %n detaliu %n acest su.ca itol. 1 formulare necores un&toare oate ro#oca le&iuni ale mucoasei na&ale5 res ecti# a a aratului ciliar. Pentru re/enerarea e iteliului este ne#oie de 269 &ile5 iar entru cre-terea cililor de 263 luni. Vin8nd cont de aceste ro.leme icturile entru nas tre.uie astfel formulate -i re arate %nc8t s cores und urmtoarelor e'i/ene: 6 toleran .un local -i sistemic> 6 eficacitate> 6 sta.ilitate fi&ico6c0imic> 6 s ai. un termen de #ala.ilitate cores un&tor> 6 F6ul sa fie cu rins %ntre (625$> 6 e c8t osi.il s fie i&otonice. 7nde linirea acestor condiii de calitate se o.ine rin corelarea sau concursul mai multor factori: 6 ale/erea su.stanei medicamentoase -i a au'iliarilor cei mai otri#ii> 6 ale/erea te0nolo/iei otri#ite entru re arare> 6 condiionarea %ntr6un reci ient adec#at> 6 am.alarea -i de o&itarea cores un&toare. 7n continuare #or fi re&entate detalii le/ate de diferitele as ecte menionate -i modul %n care se oate influena o&iti# calitatea. *&' S%bstan.e acti0e. Pentru administrare to ic na&al se utili&ea& su.stane cu diferite efecte farmacodinamice -i anume: a' Anti"icrobiene Ai anti0irale: din acest /ru menionm urmtoarele su./ru e: a1. antiseptice (sruri coloidale de ar/int5 fenose t5 uleiuri #olatile5 mentol5 camfor)> a2. antibiotice (stre tomicin E5$C> cloramfenicol E526E$C5 sulfat de neomicin etc.)> b' Casoconstrictoare (efedrina E5$61C5 nafa&olina E51C5 fenilefrina5 adrenalina etc.)> c' 0aso4ilatatoare ( a a#erina)>
2+
4' antiin/la"atoare steroi4iene (0idrocorti&on acetat5 0idrocorti&on 0emisuccinat5 .etameta&on5 triamcinolon etc.)> e' antihista"inice (feniramin)> /' aneste3ice locale ( rocaina5 lidocaina5 aneste&ina)> g' "%colitice (ureea)> h' 0ita"ine (0idrosolu.ile -i li osolu.ile)> i' s%bstan.e c% ac.i%ne siste"ic-: 6 cardio#asculare (nitro/licerina)> 6 arasim atolitice (atro ina etc.). *$' S%bstan.e a%5iliare Pentru re ararea icturilor entru nas se utili&ea& urmtorii au'iliari: a' Sol0en.i. *le/erea unui sol#ent cores un&tor este de endent de sco ul tera eutic urmrit c8t -i de solu.ilitatea su.stanelor acti#e. An sol#ent otri#it tre.uie s %nde lineasc urmtoarele condiii: 6 s cores und e'i/enelor calitati#e im use de F.R. X sau alte stasuri> 6 toleran .un> 6 inerie c0imic -i farmacolo/ic> 6 s asi/ure sta.ilitatea su.stanelor> 6 s nu corode&e reci ientul> 6 s fie misci.il cu mucusul -i s nu influene&e ne/ati# mi-carea ciliar> 6 s fie economic. "onform F.R. X entru re ararea erinelor se ot utili&a soluii a oase5 i&otonice sau uleioase de e'em lu: ulei de floarea soarelui neutrali&at. "ei mai utili&ai sol#eni sunt: 6 soluie i&otonic de clorur de sodiu E5JC> 6 soluie /luco& $C> 6 uleiuri #e/etale neutrali&ate> 6 ro ilen/licol %n concentraie de 8n la 1EC (%n amestec cu a distilat)> 6 olietileni/licoli lic0i&i. F.R. X inter&ice utili&area uleiului de arafin ca sol#ent entru erine din cau&a riscului de a da arafinoame. b. Al.i a%5iliari (a41%0an.i!. Sunt su.stane utili&ate cu diferite roluri la re ararea res ecti# conser#area icturilor entru nas. <intre ad=u#ani menionm urmtoarele /ru e: b&' Agen.i 4e "-rire a 0Dsco3it-.ii: sunt utili&ai cu sco ul de a relun/ii tim ul de contact a su.stanei medicamentoase cu mucoasa na&al. Soluiile sim le sunt ra id eliminate din fosele na&ale %n farin/e5 a oi sunt %n/0iite cre8ndu6se c0iar osi.ilitatea e'tinderii infeciilor %n &onele %n#ecinate. */enii de #8sco&itate tre.uie s %nde lineasc urmtoarele condiii: 6 s fie 0idrosolu.ili> 6 s fie .ine tolerai de mucoasa na&al> 6 s nu influene&e ne/ati# mi-carea ciliar> 6 s fie ineri c0imic -i farmacolo/ic. "a a/eni de #8sco&itate se ot meniona urmtorii: 6 soluie a oas de metilcelulo& %n concentraie 162C> 6 soluie a oas de 0idro'i ro ilcelulo&a 2C> 6 soluie a oas de car.o'imetilcelulo&a 162C> 6 soluie a oas de de'tran $61EC> 6 soluie a oas de /elatin E5$61C> 6 soluie a oas de car.o oli E5$C. b$' I3otoni3an.i. ?i-carea ciliar este influenat de concentraia soluiilor -i anume5 se roduce o ertur.are a mi-crii administr8nd soluii foarte diluate sau foarte concentrate. Soluiile .ine tolerate sunt cele i&oosmotice cu lic0idele mediului intern. "8nd din moti#e de formulare nu se oate reali&a i&otonia tre.uie inut cont de urmtorul as ect -i anume: soluiile u-or 0i ertonice sunt
22
mai .ine tolerate dec8t soluii 0i otonice. "a i&otoni&ani entru icturile de nas se ot utili&a: /luco&a5 clorura de sodiu etc. Pentru soluiile utili&ate la s lturile na&ale i&otonia este o.li/atorie. b+' Agen.i 4e corectare a #@ %l%i. F6ul =oac un rol im ortant %n meninerea sntii mucoasei na&ale5 res ecti#5 a mi-crii ciliare. F6ul secreiei na&ale difer -i anume: 6 %n funcie de #8rst este (5!6(59 la adult -i (6(52 la co ii> 6 %n funcie de erioada de nictemer -i anume: mai alcalin %n tim ul &ilei -i mai acid %n tim ul no ii> 6 %n funcie de diferite alte stri fi&io atolo/ice (%m.oln#iri5 0i er#entilaie5 stri de emoie etc.). F.R. X re#ede entru icturile na&ale un F cu rins %ntre (625$. Pentru a=ustarea F6ului se utili&ea& diferite soluii tam on ca de e'em lu: 6 soluii tam on fosfat (fostat monosodic5 fosfat disodic)> 6 soluii tam on citrat (citrat de sodiu5 acid citric). b2' Conser0an.i anti"icrobieni. Pentru a o ri de&#oltarea microor/anismelor entru formularea icturilor na&ale se ot utili&a diferite su.stane antimicro.iene ca de e'em lu: 6 clorur de .en&alconiu E5E1C> 6 cloro.utanol E5E$6E51C> 6 fenose t E5E2$C> 6 clorur de cetil iridiniu E5EE16E5EE$C> 6 ara.eni (ni a/in5 ni asol) E5E16E5E2C> 6 clorocre&ol E5E$6E51C etc. .$. Sta.ili&ani. 7n soluiile na&ale ot a#ea loc diferite reacii %ntre com onentele soluiei (o'idri5 reduceri) mai ales c8nd se utili&ea& ca sol#ent a a. Pentru a re&ol#a acest incon#enient %n ca&ul su.stanelor sensi.ile la astfel de transformri utem sc0im.a #e0iculul utili&8nd ulei de floarea soarelui sau se ot utili&a antio'idani. C' Pre#ararea #ic-t%rilor #entr% nas F.R. X re#ede ca re ararea icturilor entru nas s se fac rin di&ol#are5 emulsionare sau sus endarea %ntr6un #e0icul adec#at (soluie a oas i&otonic sau ulei de floarea soarelui neutrali&at) cu com letare la masa re#&ut (mDm). Re/ulile /enerale de re arare au fost amintite -i sunt cele descrise %n mono/rafiile :Solutiones;5 :Emulsiones; -i :Sus ensiones;. )a re arare se utili&ea& au'iliari necesari (i&otoni&ani5 corectori de F5 sta.ili&ani5 solu.ili&ani etc.) cu sco ul de a o.ine re arate cores un&toare calitati# cu o .iodis oni.ilitate mare5 efect tera eutic foarte .un5 efecte to'ice minime -i contraindicaii c8t mai uine sau a.sente. * aratura -i #asele de la.orator necesare sunt acelea-i care au fost utili&ate la re ararea formelor menionate %n mono/rafiile res ecti#e. D' Con4i.ionarea Ai conser0area erinelor Erinele se condiionea& %n reci iente de sticl incolore sau colorate %n funcie de ro rietile fi&ico6c0imice a su.stanelor coninute sau reci iente de material lastic de ca acitate mic ($61E ml) -i re#&ut cu do icurtor. 7n industrie se condiionea& %n diferite reci iente a#8nd dou moduri de condiionare: 6 unido&> 6 multido&. Pentru erinele unido& se utili&ea& reci iente de lastomeri cu ca acitate de E5!6E5$ ml trans arente la care um lerea -i desc0iderea se face automat. Pentru erinele multido& se utili&ea&: 6 flacoane de sticl incolor sau colorat de $61E ml cu do icurtor> 6 flacoane de lastomer cu do icurtor> 6 flacoane de lastomer cu ul#eri&ator> 6 fiole cu soluii -i i et na&al din lastomer entru s lturi. 7n industrie flacoanele unido& -i multido& se etic0etea& a#8nd e etic0et urmtoarele indicaii: numele rodusului5 seria de fa.ricaie5 termen de #ala.ilitate5 fa.rica roductoare etc. Flacoanele indi#iduale se am.alea& %n cutii de carton care de asemenea sunt etic0etate iar e etic0et mai ot a rea -i alte meniuni ca de e'em lu:
26
6 :numai entru u& na&al;> 6 :nu tre.uie %n/0iite;> 6 :se e#it utili&area relun/it;> 6 :de e#itat utili&area la co iii foarte mici fr a#i&ul medicului;. ?edicamentele rinolo/ice lic0ide se am.alea& %n reci iente .ine %nc0ise re#&ute cu un sistem de icurare5 de o&itate la loc rcoros -i ferit de lumin. E' Caractere Ai control Picturile entru nas tre.uie s cores und re#ederilor din mono/rafiile :Solutiones;5 :Emulsiones; -i :Sus ensiones;. F.R. X re#ede controlul urmtorilor arametrii entru soluiile na&ale: 6 #@ %l #ic-t%rilor #entr% nas a oase tre.uie s fie cu rins %ntre (625$ iar determinarea se face oteniometric> 6 i4enti/icarea @ conform mono/rafiei res ecti#e> 6 "asa total- #e reci#ient: se sta.ile-te rin c8ntrirea indi#idual a coninutului din 1E reci iente. Fa de masa declarat e reci ient se admit a.aterile rocentuale re#&ute %n ta.elul 3.9.: 3a.el 1.9. ?asa declarat e reci ient P8n la 1E / 1E / 8n la 2$ / *.aterea admis 1EC $C
6 4o3area: se efectuea& conform re#ederilor din mono/rafia res ecti#. "oninutul %n su.stan acti# oate re&enta fa de #alorile declarate a.aterile re#&ute %n ta.elul 3.J. dac mono/rafia nu re#ede altfel. 3a.el 1.J. "oninut declarat %n su.stan acti# P8n la E51C E51C 8n la E5$C E5$C -i mai mult de E5$C "onser#area la tem eratura camerei. F' Pic-t%ri #entr% nas o/icinale En F'R' , &' Rhinog%ttae Na#ha3olini @?4rochlori4i =>&F Pre arare Ia 0a&olini E51E / <inatrii 0Ldro/eno 0os 0as E522 / Iatrii di0Ldro/eno 0os 0as (R) E522 / Iatrii c0loridum E5(E / Solutio 0enLl0Ldrar/Lrii .oratis E52C 15EE / *+ua destillata +.s.ad 1EE / Su.stanele se di&ol# %n 9E / a iar du di&ol#are se adau/ soluia de .oratfenil mercuric E52C5 se com letea& cu a la 1EE / a oi se filtrea& -i se am.alea& %n flacoane cu do icurtor etic0etate :e'tern;. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: #asoconstrictor local. *.aterea admis 25$C $C 3C
Siste"e Dis#erse Eterogene G' Pic-t%ri #entr% nas neo/icinale &' Sol%tio Natrii Chlori4i Isotonica Pre arare Iatrii c0loridum *+ua destillata /mma E5JE +.s.ad 1EE /
27
"lorura de sodiu se di&ol# %n a %ntr6un a0ar ErlenmeLer la rece. <u di&ol#are -i filtrare soluia se am.alea& %n flacoane cu do icurtor etic0etate :e'tern;. $' Sol%tio Ciscosa Pre arare ?et0Llcellulosum Solutio natrii c0loridi isotonica Solutio 0enLl0Ldrar/Lri .oratis E52C *+ua destillata /ta 15EE /ta 9E5EE /ta 25EE +.s.ad 1EE /
?etilcelulo&a se di&ol# %n a o.in8ndu6se mucila/ul res ecti#5 a oi se adau/ soluia de clorur de sodiu i&otonic -i conser#antul com let8ndu6se cu a la masa re#&ut. +' Rhinog%ttae Argenti Coloi4ale &F Pre arare *r/entum colloidale *+ua destillata /ta 15EE +.s.ad 1EE /
"olar/olul se adau/ : er descensum; este cantitatea de a re#&ut %n rescri ie ls8ndu6se 2! de ore entru di&ol#are. <u di&ol#are soluia coloidal o.inut se am.alea& %n flacoane cu do icurtor etic0etate :e'tern;. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antis etic. 2' Rhinog%ttae Argenti Proteinas &F Pre arare *r/entum roteinas *+ua destillata /ta 1 +.s.ad 1EE /
Protar/olul se adau/ er descensum este cantitatea de a re#&ut %n rescri ie ls8ndu6se 2! de ore entru di&ol#are. 6F Pre arare E 0edrini 0Ldroc0loridum /mma E5$E Solutio natrio c0loridi isotonica (sol. #iscosa) +.s. ad /ta 1EE <u c8ntrire efedrina se une %ntr6un a0ar ErlenmeLer sau alt #as otri#it este care se adau/ sol#entul indicat %n rescri ie a/it8ndu6se 8n la di&ol#are. <u o.inerea soluiei aceasta se am.alea& %n flacoane cu do icurtor de culoare .run5 etic0etate e'tern. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: #asoconstrictor na&al.
28
7' Rhinog%ttae E#he4rini @?4rochlori4%" &F Pre arare E 0edrini 0Ldroc0loridum /ta 15EE Solutio natrio c0loridi isotonica (sol. #iscosa) +.s. ad /ta 1EE <u c8ntrire efedrina se une %ntr6un a0ar ErlenmeLer sau alt #as otri#it este care se adau/ sol#entul indicat %n rescri ie a/it8ndu6se 8n la di&ol#are. <u o.inerea soluiei aceasta se am.alea& %n flacoane cu do icurtor de culoare .run etic0etate e'tern. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: #asoconstrictor na&al. &'7'2' Pic-t%ri #entr% %rechi' Otog%ttae (F'R' ,! A' Generalit-.i A&' De/ini.ie Picturile entru urec0e sunt re arate farmaceutice lic0ide su. form de soluii5 emulsii sau sus ensii destinate administrrii %n conductul auditi# e'tern (F.R. X) Picturile entru urec0e sunt o arte a medicamentelor otolo/ice. 7n afar de icturi se mai utili&ea& diferite alte forme5 ca de e'em lu: un/uente sau c0iar forme solide care sunt instilate5 ul#eri&ate sau introduse %n conductul auditi# e'tern. <enumirea de forme otice ro#ine de la cu#8ntul /rec :ot0os; N urec0e5 iar termenul de re arate auriculare ro#ine de la cu#8nt latin :auris; N urec0e. A$' A0anta1e *dministrarea re aratelor otolo/ice re&int urmtoarele a#anta=e: 6 aciune ra id si direct datorit administrrii to ice> 6 administrare u-oar5 ele/ant netraumati&ant> 6 ca re arate otolo/ice se ot administra diferite forme (soluii5 .adi=ona=e5 un/uente5 ul#eri&aii etc.)> 6 utili&area unei formulri care influenea& o&iti# calitatea rodusului (soluii #8scoase5 soluii 0i ertonice etc.). A+' De3a0anta1e. 6 formele utili&ate tre.uie %ncl&ite la tem eratura cor ului> 6 nu totdeauna se oate asi/ura un contact relun/it cu mucoasa conductului auditi#> 6 soluiile a oase nu totdeauna sunt eficiente> 6 uneori soluiile ot trans orta infecia in &onele %n#ecinate (sinusuri)> 6 uneori soluiile nu sunt misci.ile cu secreiile urec0ii menin8ndu6se o umiditate crescut factor care fa#ori&ea& a ariia infeciilor micro.iene sau fun/ice. 7n /eneral5 soluiile a oase sunt indicate %n afeciuni nesu urati#e5 iar soluiile uleioase se #or e#ita e c8t osi.il. A2' Istoric ?edicamentele otolo/ice au fost utili&ate din cele mai #ec0i tim uri. Primele informaii des re utili&area acestei forme le a#em de la Galenus (13162E1 d.Fr.) care indic entru tratamente otice tam oane cu #at %m.i.at %n soluii medicamentoase. 7n sec. al XM,,,6lea se utili&au entru tratamente otice locale5 du-uri cu a sau soluii e'tracti#e a oase. )a %nce ut %n F.R. soluiile otice au fost introduse %n mono/rafia :Soluii;. 7n F.R. ,X (1J2() a are mono/rafia /eneral :1to/uttae; nefiind %nscrise icturi oficinale5 situaie re&ent -i %n F.R. X. A6' Clasi/icare Formele otice se clasific du mai multe criterii: a. 6 forme otice ti i&ate sau industriale:
2;
.. 6 emulsii> 6 sus ensii> c. 6 multido&. d. 6 s lturi> 6 ul#eri&aii. e. 6 soluii uleioase> 6 soluii /licerinate (sau alt #e0icul #8scos 0idrofil). f. 6 aciune relun/it (soluii uleioase5 emulsii5 sus ensii)> /. 6 antiinfecioase> 6 cicatri&ante> 6 fluidificante ale secreiilor> 6 deodori&ante> 6 sicati#e etc. A7' Anato"ia Ai /i3iologia %rechii Arec0ea este se/mentul eriferic al anali&atorului acustico6#esti.ular. Arec0ea este or/an erec0e -i conine rece torii a dou simuri foarte im ortante: 6 au&ului> 6 cel al ec0ili.rului (a o&iiei s aiale). *natomic urec0ea este %m rit %n urmtoarele trei ri: 6 urec0ea e'tern> 6 urec0ea medie> 6 urec0ea intern. a' Urechea e5tern- este com us din urmtoarele ri: 6 a#ilion> 6 conductul auditi# e'tern> 6 mem.rana tim anic. a1. Pavilion$l $rechii este com us dintr6un sc0elet fi.rocartila/inos de form nere/ulat aco erit cu iele. 7n aceast oriune e'ist multe /lande se.acee5 sudori are -i foliculi ilo-i. ,nfeciile foliculelor ilo-i sunt numite furunculo&e. a2. Cond$ct$l a$ditiv e,tern are o lun/ime de a ro'imati# 253 cm -i face le/tura %ntre a#ilion -i urec0ea medie de care este des rit rin mem.rana tim anic. Pielea conductului auditi# e'tern este aco erit cu fire de r care au rol rotector fr8n8nd trunderea %n ca#itate a unor articule solide -i /lande ceruminoase care secret cerumenul (de asemenea cu rol rotector -i cu rol lu.rifiant al mucoasei). 7n re&ena umiditii cerumenul de#ine un mediu rielnic entru de&#oltarea microor/anismelor duc8nd la %m.oln#iri ale acestei ca#iti numite otite e'terne. a3. &impan$l este o mem.ran constituit dintr6un esut con=ucti#o6e itelial5 elastic5 re&istent5 su.ire de form a roa e circular -i .om.at s re urec0ea medie. 3im anul are o .o/at iner#aie -i #asculari&aie. b' Urechea "e4ie este format din urmtoarele ri: 6 ca#itatea tim anului (s aiul lin cu aer s at %n osul tem oral)> 6 oscioarele urec0ii> 6 ca#itatea mastoidian (s at %n osul tem oral)>
2<
6 trom a lui Eustac0io care lea/ ca#itatea tim anului de ca#itatea nasofarin/ian dren8nd secreiile urec0ii medii s re farin/e. c' Urechea intern- este &ona cea mai im ortant a anali&atorului acustico#esti.ular alctuit din urmtoarele ri: 6 o arte osoas (la.irintul osos)> 6 -i una mem.ranoas (la.irintul mem.ranos). Arec0ea este un or/an #ulnera.il la diferite infecii micro.iene5 fun/ice de aceea studiul formelor otolo/ice5 formularea5 re ararea -i utili&area lor au un interes deose.it entru tera ie. *' For"%larea #ic-t%rilor #entr% %reche ?edicamentele rinolo/ice lic0ide sunt indicate %n tratamente ale conductului auditi# e'tern c8t -i ale urec0ii medii. Pentru formularea icturilor a#em ne#oie de urmtoarele com onente rinci ale: 6 su.stane acti#e> 6 au'iliari (sol#eni5 ad=u#ani etc.). )a formulare tre.uie s a#em %n #edere urmtoarele as ecte: 6 F6ul fa#ora.il este cu rins %ntre $625$> 6 entru su/ari -i co iii mici se utili&ea& re arate sterile> 6 entru tratamente ale urec0ii medii se utili&ea& soluii i&otonice> 6 entru urec0ea e'tern sunt mai tolerate soluiile 0i ertonice. *&' S%bstan.ele "e4ica"entoase utili&ate entru re ararea acestei forme tre.uie s %nde lineasc condiiile de calitate re#&ute de F.R. X sau alte norme de calitate. <intre condiiile foarte im ortante amintim urmtoarele: 6 toleran .un> 6 s nu fie to'ice %n concentraiile utili&ate> 6 su.stanele solide administrate su. form de sus ensii s ai. un diametru al articulelor de ma'im $Em (F.R. X)> 6 s nu influene&e mi-carea fi&iolo/ic a cililor. Su.stanele utili&ate entru medicamente otolo/ice ot a#ea diferite efecte -i se clasific %n funcie de aciunea farmacodinamic %n urmtoarele su./ru e: a' Anti"icrobiene @ anti.iotice (cloramfenicol5 tetraciclin5 neomicin)> 6 antise tice (acid .oric5 acid salicilic5 deri#ai or/ano6mercurici etc.)> b' Anti/%ngice (nLstatin5 clotrima&ol etc.)> c' Antiin/la"atoare: 6 steroidiene (.etameta&on5 0idrocorti&on)> 6 nesteroidiene (indometacin). 4' Aneste3ice locale (aneste&in5 rocain5 lidocain). e' Casoconstrictoare (efedrina). /' Agen.i cer%"enolitici (dioctilsulfocuccinat de sodiu). g' Analge3ice @ anti iretice (aminofena&ona). h' Astringente (sruri de cu ru5 aluminiu5 &inc). *$' S%bstan.e a%5iliare a' Sol0en.i. Pentru re ararea soluiilor otice se ot utili&ea& urmtorii sol#eni: a&. A#a 4istilat- @ este sol#entul folosit frec#ent entru soluii otice5 acion8nd rin efectul de curire5 calmare a roceselor inflamatorii trun&8nd foarte u-or %n ca#itile rofunde ale urec0ii5 fiind indicat %n afeciunile nesu urati#e ale urec0ii. Pentru afeciuni su urati#e a a este contraindicat datorit fa tului c nu di&ol# secreiile auriculare -i menine umiditatea crescut %n ca#itatea urec0ii factor care fa#ori&ea& de&#oltarea microor/anismelor ato/ene. a$' Alcool%l @ este un sol#ent olar cu o ca acitate de di&ol#are .un d8nd soluii conser#a.ile -i cu efect antise tic. a+' Glicerol%l utili&at frec#ent entru re ararea formelor otice lic0ide are a#anta=ul meninerii su.stanei tim %ndelun/at %n contact cu mucoasa otic datorit #8sco&itii -i datorit misci.ilitii cu secreiile auriculare.
6=
a2' Pro#ilenglicol%l este un sol#ent .ine tolerat de mucoasa otic5 utili&at mai ales %n calitate de cosol#ent (a @ ro ilen/licol5 alcool @ ro ilen/licol) a#8nd o ca acitate de di&ol#are .un. a6. Polietilenglicoli lichi3i @ sunt su.stane 0i/rosco ice utili&ai sin/uri sau %n asociere cu a %n tratamentul otitelor su urati#e> a7' Ulei%l 4e /loarea soarel%i @ este utili&at mai ales ca sol#ent entru su.stanele li ofile fiind .ine tolerat de mucoasa auricular -i datorit #8sco&itii a#8nd un efect relun/it. Fiindc nu are efect osmotic nu este indicat %n otite su urati#e deoarece %m iedic drena=ul secreiilor. a8. ,ilen%l @ este un sol#ent utili&at mai rar la formularea icturilor entru urec0e. Xilenul este un .un di&ol#ant entru do ul de cerumen. F.R. X inter&ice utili&area uleiului de arafin ca sol#ent la re ararea soluiilor otice datorit riscului de a forma oleoame ( arafinoame). b' A41%0an.i. Pentru o.inerea icturilor utili&ate %n tratamente auriculare se ot folosi urmtorii ad=u#ani: 6 a/eni de mrire a solu.ilitii (cosolu.ili&ani)> 6 a/eni de mrirea a #8sco&itii (/licerol5 PEG etc.)> 6 i&otoni&ani> 6 corectori de F ( F6ul fa#ora.il este %ntre $625$)> 6 antio'idani> 6 conser#ani (clorur de .en&alconiu E516E5$C> cloro.utanol E5$61C5 fenose t E5EE$CC5 ni a/in -i ni asol E5E26E5E9C). C: Pre#ararea #ic-t%rilor #entr% %reche Picturile entru urec0e se re ar rin di&ol#area5 emulsionarea sau sus endarea su.stanelor acti#e %ntr6un #ec0iul cores un&tor5 format din unul sau mai muli sol#eni com let8ndu6se la masa re#&ut (mDm5 F.R. X). ?odul de re arare este conform re/ulilor /enerale cu rinse %n mono/rafiile :Solutiones;5 :Emulsiones;5 :Sus ensiones;. )a re are se #a ine cont de ro rietile fi&ico6c0imice ale su.stanelor acti#e -i a au'iliarilor folosii e#it8nd6se contaminarea cu microor/anisme sau im urificarea cu diferite su.stane strine. D' Caractere Ai control Soluiile otice tre.uie sa fie lim e&i5 iar emulsiile -i sus ensiile tre.uie s cores und re#ederilor Farmaco eei sau normelor de fa.ricaie. F.R. X re#ede controlul urmtorilor arametrii la soluiile otice: a' #@ %l: tre.uie s fie cu rins %ntre 6 8>6 iar determinarea se face oteniometric> b' Masa total- #e reci#ient: se face rin c8ntrirea indi#idual a coninutului din 1E reci iente. Fa de masa declarat e reci ient se admit a.aterile re#&ute %n ta.elul 3.1E.: 3a.el 1.1E. ?as declarat e reci ient P8n la 1E /Dreci ient 7ntre 1E / @ 2$ / *.atere admis 1EC $C
c' I4enti/icarea se face %n funcie de com onentele soluiei otice. 4' Do3area se efectuea& conform re#ederilor din mono/rafia res ecti# iar coninutul %n su.stan acti# oate s re&int fa de #aloarea declarat a.aterile re#&ute %n ta.elul 3.11. dac nu se re#ede altfel. 3a.el 1.11. "antitate declarat de su.stan acti# C P8n la E51C 7ntre E51 @ E5$C E5$ -i este E5$C *.atere admis 25$C $C 3C
6&
E: Con4i.ionare Ai control >1. Pict$rile pentr$ $reche sunt condiionate %n reci iente .ine %nc0ise de ca acitate cu rins %ntre $62$ ml confecionate din sticl sau material lastic -i re#&ute cu do icurtor. Flaconul cu soluie se etic0etea& cores un&tor utili&8ndu6se -i diferite etic0ete adiionale de e'em lu: 6 :* se stra la loc rcoros; 6 :* se stra ferit de lumin; etc. >2. Bile a$ric$lare se administrea& %n cantiti mari 8n la um lerea conductului auditi# e'tern de acea re ararea -i condiionarea lor resu une res ectarea unor re/uli stricte. F' E5e"#le 4e #re#arate otice Pentru tratament otice se utili&ea& diferite soluii otice ti i&ate c8t -i soluii otice re arate e .a& de rescri ii ma/istrale. An e'em lu utili&at frec#ent este soluia de alcool boricat 4. care se re ar du urmtoarea formul: R . *cidum .oricum *lco0olum /ta !5EE +.s.ad. /ta. 1EE5EE
Pre arare *cidul .oric c8ntrit este adus %ntr6un mo=ar unde este ul#eri&at %n mod cores un&tor. <u ul#eri&are acidul .oric este adus %ntr6un .alon de 2EE ml %m reun cu alcoolul utili&at ca sol#ent. Peste .alon se une o 8lnie de sticl ( 8lnia fiind %ndre tat cu ti=a %n sus -i funcion8nd ca refri/erent ascendent). 4oratul de etil se distilea& la 12EE" dar rin metoda descris ierderea de .orat de etil este re#enit. <u di&ol#area acidului .oric -i rcirea soluiei se com letea& cu alcool la masa re#&ut a oi se filtrea& urm8nd ca alcoolul .oricat s fie am.alat %n reci iente re#&ute cu do icurtor -i etic0etate :u& e'tern;. "a soluii utili&ate entru s lturi ( entru %nde rtarea cerumenului) se ot utili&a: 6 soluie de a o'i/enat 3C> 6 soluie de acid .oric E5$C etc. &'8' SOLU(II E,TRACTICE DIN PLANTE &'8'&' Generalit-.i A' De/ini.ie Soluiile e'tracti#e din lante sunt re arate care conin com onente e'trase din rodusele #e/etale cu a=utorul sol#enilor rin metode care s asi/ure o e'tracie cores un&toare. *' Istoric Soluiile e'tracti#e s6au utili&at din tim uri str#ec0i %n erioada marilor ci#ili&aii ale antic0itii ("0ina5 ,ndia5 E/i t). Galenus %n sec. al ,,6lea d.Fr. a utili&at mai multe re arate o.inute rin e'tracie5 iar ca sol#eni au fost: a a5 oetul5 #inul5 uleiuri #e/etale etc. <u desco erirea distilrii de ctre ara.i -i o.inerea alcoolului etilic ur aceast su.stan de#ine unul dintre sol#enii rinci ali utili&ai la e'tracie. 7n urma ro/resului -tiinelor farmaceutice -i de&#oltrii c0imiei sec. X,X6XX5 a sc&ut interesul entru rodusele o.inute rin e'tracie5 incon#enientul fiind dificultatea de a o.ine roduse standardi&ate. 7n aceast erioad trund masi# %n tera ie rodusele o.inute rin sinte&e c0imice. 7n ultimii ani se une din nou accent im ortant e fitotera ie datorit mai multor factori: 6 e'istena unui ade#rat te&aur de remedii #e/etale> 6 eficacitatea unui e'tract este mai com le' dec8t a com onentului ur> 6 efectele secundare sunt a.sente sau de intensitate mic. Pentru o.inerea roduselor e'tracti#e de calitate tre.uie s fie urmrite c8te#a as ecte im ortante:
6$
6 asi/urarea unei e'tracii c8t mai selecti#e> 6 o.inerea com onentelor #e/etale nemodificate %n forma natural e'istent %n lant> 6 asi/urarea unei sta.iliti ma'ime a com onentelor e'trase entru %ntrea/a erioad de #ala.ilitate> 6 o.inerea unor randamente ridicate de e'tracie. C' A0anta1e Pre aratele o.inute rin e'tracie au urmtoarele a#anta=e: 6 #alorificarea florei naturale e'istente> 6 o.inerea unor #ariate forme farmaceutice (lic0ide5 semisolide5 solide)> 6 o.inerea -i a unor forme standardi&ate (tincturi5 e'tracte re arate industrial)> 6 rodusele o.inute rin e'tracie ot fi o form intermediar utili&at la re ararea altor forme farmaceutice (siro uri5 soluii5 ilule5 dra=euri5 com rimate5 /ranule etc.)> 6 re aratele e'tracti#e ot ser#i ca surs entru o.inerea com u-ilor c0imici uri> 6 aciune tera eutic com le'. D' De3a0anta1e 6 %n afar de tincturi -i e'tracte coninutul de rinci ii acti#e din soluiile e'tracti#e nu este e'act do&at -i de asemenea /reu de anali&at 6 e'tracia este %ndelun/at. 6 soluiile e'tracti#e a oase au sta.ilitate mic> 6 datorit #ariaiei concentraiei %n rinci ii acti#e ot a rea fluctuaii ale efectului tera eutic. E' Ti#%ri 4e #re#arate ob.in%te #rin e5trac.ie Prin e'tracie se ot o.ine urmtoarele ti uri de re arate: e1. soluii e'tracti#e a oase macerate5 infu&ii5 decocturi> e2. soluii e'tracti#e alcoolice sau 0idroalcoolice (tincturi)> e3. e'tracte #e/etale care %n funcie de consisten ot fi fluide5 moi sau uscate> e!. s ecii medicinale sau ceaiuri @ sunt amestecuri de lante cu a re arate :e' tem ore; de ctre .olna# sau re arate conform rescri iilor ma/istrale> e$. re arate o otera ice @ sunt e'tracte din roduse .iolo/ice (or/ane5 /lande5 esuturi animale etc.) e(. di/estii @ sunt soluii e'tracti#e uleioase o.inute rin e'tracia la cald> e2. e'tracte cu aler/ene @ sunt roduse o.inute rin e'tracie din diferite lante -i utili&ate %n urmtoarele sco uri: 6 dia/nosticul diferitelor forme de aler/ii5 6 entru desensi.ili&are %n diferite manifestri aler/ice minore. F: E5trac.ia ca /eno"en /i3ic Procesul e'traciei diferiilor com u-i din lante are loc rin dou mecanisme rinci ale: F&' Di3ol0area 4irect- a constit%en.ilor #roto#las"atici *cest fenomen se roduce atunci c8nd sol#entul #ine %n contact direct cu celula sfr8mat. "u c8t /radul de mrunire #e/etal este mai mare cu at8t rocentul su.stanelor a=unse %n contact cu sol#entul este mai mare. F$' E5trac.ie #ro#ri% 3isEste un roces com le' -i se roduce rin influena sol#entului asu ra celulelor intacte. <u uscarea rodusului #e/etal roto lasma ierde a iar o arte din su.stanele roto lasmatice reci it su. form amorf sau cristalin5 situaie %n care celula ierde ca acitatea osmotic. Prin trunderea sol#entului %n interiorul celulei ( roces facilitat de s aiile intermicelare care se creea& %n mem.ranele celulo&ice %n urma uscrii -i contactului cu sol#entul) se resta.ilesc o arte din condiiile iniiale. *stfel sol#entul di&ol# o arte din constituenii celulari du care mi/rea& rin mem.ran %n s aiile interstiiale (datorit osmo&ei) e .a&a diferenei de concentraie a lic0idelor de la cele dou fee ale mem.ranelor (s aiu intracelular -i e'tracelular). E'tracia are loc 8n c8nd concentraiile soluiilor din cele dou s aii de#in e/ale. G' Factorii care in/l%en.ea3- #roces%l 4e e5trac.ie *ce-tia ot fi %m rii %n trei /ru e:
6+
6 factori care de ind de rodusul #e/etal5 6 factori care de ind de sol#ent> 6 factori %n care este im licat te0nolo/ia de e'tracie. G&' Factori care 4e#in4 4e #ro4%s%l 0egetal 7n continuare #om anali&a %n mod succint c8i#a factori care de ind de rodusul #e/etal a' Nat%ra #ro4%s%l%i 0egetal. "alitatea su.stanelor acti#e coninute %n rodusul #e/etal de ind de foarte muli factori -i anume: de res ectarea momentului o tim al recoltrii5 de modul %n care are loc uscarea -i de condiiile %n care a fost sta.ili&at res ecti# conser#at rodusul #e/etal. Procesul de sta.ili&are urmre-te %n rimul r8nd distru/erea en&imelor care ar utea de/rada %n re&ena a ei com onentele acti#e. Sta.ili&area oate s fie reali&at %n mai multe moduri5 -i anume: 6 uscarea rodusului #e/etal (%n aer li.er la soare5 la um.r sau %n s aii %nc0ise) deoarece en&imele sunt acti#e doar %n re&ena a ei -i %n /eneral de#in inacti#e la tem eraturi mai mari dec8t G(EE"> 6 tratament cu #a ori de alcool sau aceton %n autocla#> 6 tratament cu #a ori de a su. resiune la 1E$E. Produsul #e/etal su us e'traciei tre.uie s %nde lineasc condiiile de calitate sta.ilite de F.R. X. Procedeul de e'tracie ales #a ine cont de natura rodusului #e/etal -i a com onentelor acti#e care urmea& a fi e'trase. b' U"i4itatea #ro4%s%l%i 0egetal. "0iar %n urma uscrii rodusele #e/etale mai conin o anumit cantitatea de a numit umiditate re&idual: *ceast umiditate este cu rins %ntre 361$C rocent care #aria& %n funcie de rodusul #e/etal: 6 rdcin de nal.5 frun&e de ment5 frun&e de tl/in 1!C a > 6 frun&a de di/ital 3C a > 6 rdcin de i eca 9C a . <esi/ur rocentul e'act de inde de modul de uscare -i conser#are a rodusului #e/etal. c' Gra4%l 4e "-r%n.ire. <u cum am artat e'tracia de inde de /radul de mrunire a rodusului #e/etal. Gradul de mrunire o tim difer %n funcie de: natura rodusului #e/etal5 de com o&iia rodusului #e/etal -i de metoda de e'tracie. F.R. X re#ede entru re ararea soluiilor e'tracti#e a oase urmtoarele /rade de mrunire: c1. flori5 frun&e5 ier.uri -i rdcin de nal. mare (sita ,)> c2. rdcini5 ri&omi5 scoare (sita ,,)> c3. fructe5 semine sita (,M)> c!. roduse #e/etale care conin alcaloi&i -i /lico&ide sita M. Res ectarea /radului de mrunire indicat entru diferite cate/orii de roduse #e/etale este foarte im ortant deoarece o mrunire foarte a#ansat determin distru/erea unui numr ridicat de celule -i di&ol#area unor mari cantiti de su.stane .alast (su.stane fr eficien tera eutic) care #in %n contact cu sol#entul utili&at. 7n /eneral5 aceste dificulti a ar c8nd sol#entul utili&at este a a. )a e'tracia roduselor #e/etale cu alcool sau sol#eni or/anici an0idri rocesul e'traciei nea#8nd loc rin osmo& -i difu&iune ci rin di&ol#are sim l fa t ce im lic o mrunire a#ansat. ?runirea se #a face cu uin tim %naintea e'traciei. 4' U"ectarea #ro4%s%l%i 0egetal. Amectarea %n reala.il este utili&at la unele metode de e'tracie. Prin umectare rodusul #e/etal %-i mre-te #olumul5 sol#entul trun&8nd u-or rin ereii celulei fa#ori&8ndu6se astfel osmo&a. Sol#entul utili&at entru umectare este a a entru soluii e'tracti#e a oase sau amestecuri 0idroalcoolice entru tincturi. G$' Factori care 4e#in4 4e sol0ent a' Nat%ra sol0ent%l%i. Sol#enii cei mai utili&ai entru e'tracie sunt a a5 soluii 0idroalcoolice sau soluii eteroalcoolice. 7n continuare #om anali&a %n mod succint c8te#a as ecte le/ate de sol#enii utili&ai.
62
a1. Apa distilat sau apa deminerali!at re&int a#anta=ul s se oat asocia cu aci&i sau .a&e %n sco ul de a mri randamentul e'traciei. <e&a#anta=ul a ei utili&at ca sol#ent este c rodusele o.inute au sta.ilitate mic. Soluiile e'tracti#e a oase (macerate5 infu&ii5 decocturi) sunt sta.ile 162 &ile iar relun/irea #ala.ilitii la 162 s tm8ni se oate reali&a doar rin adaos de conser#ani. a2. Alcool$l etilic Etanolul se utili&ea& ca sol#ent %n concentraii de 2E6J( E5 concentraie de endent de natura rodusului #e/etal5 de solu.ilitatea su.stanei acti#e -i de alte condiii. Pre aratele o.inute rin e'tracie cu alcool au termen de #ala.ilitate mai mare (263 ani). *lcoolul se folose-te entru o.inerea tincturilor (F.R. X) -i e'tractelor (F.R. X). b' #@ %l "e4i%l%i. F6ul ,nfluenea& randamentul e'traciei. )a soluiile a oase un F acid este utili&at entru e'tra/erea alcaloi&ilor5 iar un F .a&ic este fa#ora.il entru e'tra/erea sa oninelor. Wi %n ca&ul utili&rii ca sol#ent a soluiilor 0idroalcoolice e'ist un anumit F o tim entru e'tracia diferitelor roduse #e/etale. c' Ra#ort%l #ro4%s 0egetal L sol0ent *cest ra ort #aria& %n funcie de rodusul #e/etal dar -i de sol#entul utili&at. 7n /eneral c8nd medicul nu reci&ea& %n rescri ia ma/istral cantitatea de rodus #e/etal utili&at se utili&ea& un rocent (C (F.R. X). Fa de aceast re/ul /eneral e'ist urmtoarele e'ce ii: 6 entru flori de mu-eel5 rdcin de odolean (#alerian) -i rdcin de ciu.oica cucului se utili&ea& entru e'tracie un rocent de 3C rodus #e/etal> 6 entru frun&ele de di/itala E5$C> 6 entru rdcina de i eca E52$C. "8nd sol#entul utili&at este alcool de diferite concentraii ra ortul rodus #e/etal sol#ent difer %n urmtorul mod: 6 la rodusele #e/etale care conin su.stane uternic acti#e ra ortul este 1D$> 6 entru celelalte tincturi acest ra ort este 1D1E. G+' Factori care 4e#in4 4e tehnologia %tili3at- la e5trac.ie a' Agitare. Procesul de difu&iune (osmo&) %n stare de re aus este %ncetinit e msur ce are loc e'tracia a=un/8ndu6se la momentul de ec0ili.ru al concentraiilor din s aiul intracelular -i e'tracelular c8nd difu&iunea %ncetea&. Prin a/itare5 acest ec0ili.ru este deran=at mrindu6se %n acest mod #ite&a de e'tracie. */itarea este utili&at at8t la o.inerea soluiilor e'tracti#e a oase c8t -i a tincturilor o.inute rin macerare. Se ot utili&a metode de a/itare de la cele mai sim le 8n la cele care roduc o a/itare mecanic uternic (#i.roe'tracia5 tur.oe'tracia) c8nd tim ul de e'tracie scade foarte mult ($61E minute). b' D%rata 4e e5trac.ie. F.R. X re#ede entru soluiile e'tracti#e a oase o durat de e'tracie de 3E de minute la care se adau/ $ minute entru umectare %n ca&ul infu&iilor -i decocturilor. )a re ararea tincturilor tim ul de e'tracie este de 1E &ile (e'tracia rin macerare) iar la ercolare tim ul e'traciei este c0iar mai mare (aceasta de in&8nd de metoda de ercolare utili&at). c' Te"#erat%ra. )a rodusele #e/etale a cror rinci ii acti#e sunt termosta.ile e'tracia are loc la cald %n funcie de rodusul #e/etal su us e'traciei -i anume: 6 entru flori5 frun&e5 tul ini se a lic infu&area care se reali&ea& %n urmtorul mod: se adau/ a fier.inte este rodusul #e/etal umectat str8ndu6se %n condiiile unor minime ierderi de cldur tim de 3E minute. Pentru infu&are se utili&ea& diferite reci iente (sticl5 #ase emailate5 orelan)> 6 entru roduse #e/etale mai /reu de e ui&at (scoare5 rdcini5 ri&omi5 semine sau fructe de coriacee) -i care conin rinci ii acti#e termosta.ile se a lic decocia. <ecocia se reali&ea& %n urmtorul mod: este rodusul #e/etal umectat se adau/ a fier.inte e'tracia continu8ndu6se rin %ncl&irea e .aia de a tim de 3E minute. Ridicarea tem eraturii accelerea& e'tracia c8nd sol#entul utili&at este a a. "8nd sol#entul utili&at este alcoolul sau eterul e'tracia are loc numai la tem eratura camerei.
Siste"e Dis#erse Eterogene &'8'$' Sol%.ii e5tracti0e a#oase' Sol%tiones E5tracti0ae A9o%ae F'R' ,
66
A' Generalit-.i A1. efiniie Soluiile e'tracti#e a oase sunt re arate farmaceutice lic0ide o.inute rin macerarea5 infu&area sau decocia roduselor #e/etale cu a o.in8ndu6se: macerate5 infu&ii sau decocturi. B. ;orm$larea sol$iilor e,tractive apoase ?odul de formulare a fost re&entat %n su.ca itolul anterior :Generaliti;. <ar %n /eneral5 cantitatea de rodus #e/etal utili&at entru o.inerea soluiilor e'tracti#e a oase este (C conform F.R. X. F.R. X re#ede urmtoarele e'ce ii: 6 entru flori de mu-eel5 rdcin de odolean5 -i rdcin de ciu.oica cucului se utili&ea& entru e'tracie o cantitate de 3/ rodus #e/etal la 1EE / soluie e'tracti# re&ultat> 6 entru frun&ele de di/itala E5$C> 6 entru rdcina de i eca E52$C. ?etoda de e'tracie se ale/e %n funcie de rodusul #e/etal utili&at. C. Prepararea sol$iilor e,tractive apoase C&' Macerarea. *ceast metod se a lic entru e'tra/erea su.stanelor #e/etale termola.ile -i a mucila/iilor (rdcin de nal.5 semine de in). "onform F.R. X macerarea se reali&ea& %n urmtorul mod: este rodusul #e/etal mrunit -i s lat su. =et de a 5 se adau/ cantitatea de a re#&ut -i se strea& la tem eratura camerei tim de 3E minute a/it8nd de $ 6( ori. )ic0idul o.inut se decantea& -i se filtrea& rin #at5 filtratul com let8ndu6se la masa re#&ut rin s larea re&iduului cu a fr a6l resa. <ac soluia e'tracti# re&ultat de -e-te 1EE / se adau/ un amestec de 2$ m/ ni a/in -i 2$ m/ ni asol entru fiecare 1EE /rame soluie re&ultat. Pentru efectuarea acestei o eraii se ot utili&a #ase de sticl ( a0ar 4er&elius)5 #ase din orelan %nc0ise cu ca ace otri#ite sau #ase din ta.l smluite. 3oate aceste #ase tre.uie sa ai. /8tul lar/ fiind aco erite %n tim ul o eraiei de e'tracie. C$' In/%3area. Se utili&ea& la e'tra/erea com onentelor acti#e din rodusele #e/etale care conin esuturi fria.ile (flori5 frun&e5 ier.uri). "onform F.R. X infu&area se face %n urmtorul mod: 6 rodusul #e/etal mrunit se umectea& %n reala.il tim de $ minute. Amectarea se face adu/8nd entru fiecare /ram de rodus #e/etal 3 / a . )a rodusele #e/etale care conin ulei #olatil umectarea se face cu E5$ ml alcool dilut entru fiecare /ram rodus #e/etal (e'ce ie fc8nd florile de tei unde umectarea se face cu a ). Florile de tei au e l8n/ uleiurile #olatile -i mucila/ii care reci it %n re&ena alcoolului. Frun&ele de di/itala nu se #or umecta ci se #or trata direct cu a a fier.inte entru a e#ita 0idroli&a /lico&idelor cardiotonice. <u umectare se com letea& cu a la masa re#&ut cu a %ncl&it la fier.ere 8n la masa re#&ut ls8ndu6se rodusul #e/etal %n contact cu sol#entul tim de 3E de minute %n condiiile %n care ierderile termice s fie minime. <u 3E de minute soluia e'tracti# se filtrea& rin #at com let8nd6se la masa re#&ut rin s lare cu a sau stoarcerea re&iduului. )a fel ca -i la macerate c8nd soluia e'tracti# de -e-te 1EE de /rame entru fiecare 1EE /rame soluie e'tracti# se adau/ 2$ m/ ni a/in -i 2$ m/ ni asol. Pentru re ararea infu&iilor se utili&ea& infu&oare de orelan cu erei /ro-i5 /radate %n interior -i care asi/ur o rcire lent a soluiilor e'tracti#e. C+' Decoc.ia: *ceast metod de e'tracie se utili&ea& entru su.stanele acti#e din rodusele #e/etale conin esuturi lemnoase (rdcini5 ri&omi5 scoare5 fructe de coriacee). <ecocia se reali&ea& %n urmtorul mod: este rodusul #e/etal adus la /radul de mrunire cores un&tor se adau/ 3 ml a distilat entru fiecare 1/ rodus #e/etal ls8ndu6se %n contact $ minute entru umectare. <u umectare se adau/ restul a ei %ncl&it 8n la fier.ere aduc8ndu6se #asul e .aia de a (de asemenea %ncl&it la fier.ere) unde se menine tim de 3E de minute su. %ncl&ire continu. <u e'tracie soluia e'tracti# fier.inte se filtrea& rin #at com let8ndu6se la cantitatea re#&ut rin s larea cu a -i stoarcerea re&iduului. "8nd soluia e'tracti# de -e-te 1EE de /rame entru fiecare 1EE /rame soluie e'tracti# se adau/ 2$ m/ ni a/in -i 2$ m/ ni asol.
67
Pentru e'tracia roduselor #e/etale care conin alcaloi&i se adau/ a a acidulat cu: acid citric5 acid clor0idric sau acid tartric %n ri e/ale (mD#) cu coninutul de alcaloi&i din rodusul #e/etal luat %n lucru. E'ce ie de la aceasta re/ul face scoara de c0ina la care se adau/ 15$ ml acid clor0idric entru fiecare 1 / alcaloi&i. Pentru rodusele #e/etale cu coninut %n sa onine acide /reu solu.ile %n a se adau/ 1 / de .icar.onat de sodiu entru fiecare 1E / rodus #e/etal. 1.inerea soluiilor e'tracti#e a oase se oate reali&a -i rin diluarea soluiilor concentrate fa.ricate industrial c8nd e'ist aceast osi.ilitate. D' Caractere Ai control' Conser0are' "onform F.R. X soluiile e'tracti#e sunt lic0ide lim e&i sau sla. o alescente cu culoarea5 mirosul -i /ustul caracteristic com onentelor e'trase din rodusul #e/etal. F.R. X re#ede controlul urmtorilor arametrii la soluiile e'tracti#e: a. "aracteristici or/anole tice ( re&entate anterior) .. ?asa total e reci ient se determin rin c8ntrirea indi#idual a coninutului din 1E reci iente. Fa de masa declarat e reci ient se admit a.aterile re&entate %n ta.elul 3.12.: 3a.el 1.12. ?as declarat e reci ient P8n la $E / $E / 8n la $EE / $EE / -i mai mult de $EE / *.atere admis 3C 2C 1C
Soluiile e'tracti#e a oase se re ar %n cantiti mici (doar la cerere) -i se strea& la tem eraturi %ntre 9E61$E". Pe etic0eta re aratului se #a trece e l8n/ indicaiile de administrare5 data re arrii5 numele re aratorului -i indicaiile: :* se stra la rece; -i :* se a/ita %nainte de utili&are;. E' E5e"#le 4e sol%.ii e5tracti0e a#oase R "0amomilae flores /ta 35EE *+ua destillata +.s. ad. /ta. 1EE5EE ?isce fiat infusio <entur si/netur intern Florile de mu-eel se umectea& cu 15$ ml alcool diluat tim de $ minute. <u umectare se adau/ a a la fier.ere este rodusul umectat menin8ndu6se astfel 3E de minute %n condiii %n care ierderile de tem eratur s fie minime (%n infu&or clasic sau un alt #as asemntor). <u e'tracie infu&ia se filtrea& rin #at cu stoarcerea re&iduului -i se am.alea& %n reci iente colorate etic0etate cores un&tor. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri : antise tic5 anti0istaminic5 antiinflamator5 antiulceros5 cito rotector5 soma0ic etc. R 30iliae flores *+ua destillata ?isce fiat infusio <entur si/netur intern /ta (5EE +.s. ad. /ta. 1EE5EE
Florile de tei se umectea& cu J ml a distilat tim de $ minute. <u umectare se adau/ a a la fier.ere este rodusul umectat menin8ndu6se astfel 3E de minute %n condiii %n care ierderile de tem eratur s fie minime (%n infu&or clasic sau un alt #as asemntor). <u e'tracie infu&ia se filtrea& rin #at cu stoarcerea re&iduului -i se am.alea& %n reci iente colorate etic0etate cores un&tor.
Siste"e Dis#erse Eterogene Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: %n afeciuni res iratorii. &'8'+' Sol%.ii e5tracti0e alcoolice (tinct%ri!' Tinct%rae (F'R' ,!
68
A' Generalit-.i A1. efiniie 3incturile sunt re arate farmaceutice lic0ide su. form de soluii alcoolice5 0idroalcoolice sau eteroalcoolice o.inute rin e'tracia roduselor #e/etale. *' For"%larea tinct%rilor 3incturile sunt forme farmaceutice fa.ricate industrial cu o concentraie de su.stane acti#e standard a#8nd o sta.ilitate cu rins %ntre 1 -i 3 ani. Pentru a o.ine tincturi se utili&ea&: 6 rodusul #e/etal uscat> 6 sol#entul care oate fi: alcool5 amestec 0idroalcoolic sau eteroalcoolic. "8nd entru e'tracie se utili&ea& roduse #e/etale roas ete soluiile e'tracti#e o.inute se numesc alcoolaturi. C' Pre#ararea tinct%rilor Pentru re ararea tincturilor F.R. X re#ede trei metode: 6 macerare> 6 macerare re etat> 6 ercolare. Produsul #e/etal adus la /radul de mrunire re#&ut la mono/rafia res ecti# este de/resat %nainte de umectare (dac e ca&ul). Sol#entul folosit la e'tracie este %n /eneral alcool dilut. 7n unele ca&uri alcool dilut acidulat sau alcool de diferite concentraii %n funcie de rodusul #e/etal su us e'traciei. Ra ortul dintre rodusul #e/etal -i sol#ent este de 1D1E (mDm) entru tincturile re arate din rodusele #e/etale care conin su.stane uternic acti#e5 -i 1D$ (mDm) entru tincturile re arate din alte roduse #e/etale. 3incturile cu sta.ilitate redus se re ar rin di&ol#area e'tractelor uscate sau rin diluarea e'tractelor fluide. C1. #acerarea simpl :;.<. =" Peste rodusul #e/etal adus la /radul de mrunire re#&ut la mono/rafia res ecti# se adau/ sol#entul sau amestecul de sol#eni %ntr6un #as .ine %nc0is. *mestecul rodus #e/etal6 sol#ent se ine %n contact la tem eratura camerei tim de 1E &ile a/it8ndu6se de 3 8n la ! ori e &i. )ic0idul e'tracti# o.inut du erioada res ecti# este decantat iar re&iduul se resea&. Pentru resarea re&iduului se utili&ea& %n industrie diferite rese entru tincturi. Presa este format dintr6 un #as cilindric cu erei erforai. "ilindrul este fi'at e un su ort su. care este ada tat un =/0ea. de unde soluia e'tracti# este condus %ntr6un #as colector. <u terminarea e'traciei lic0idele reunite -i omo/eni&ate sunt lsate s sedimente&e la o tem eratur de $61EE" tim de ( &ile5 du care se filtrea& e#it8ndu6se ierderile rin e#a orare. An reci ient entru macerare industrial este re&entat %n fi/ura nr. 3.J.:
Fi/ura 1.J. Reci ient de macerare industrial Iorem.er/ (du Po o#ici *driana5 &ehnologie farmace$tic5 2EE!)
6;
Reci ientul este com us dintr6un #as cilindric de ca acitate mare a#8nd la artea inferioar o sit e care este a-e&at materialul filtrant ( 8n& dens). Peste sit este adus rodusul #e/etal du care se introduce sol#entul iar #asul este aco erit cu un ca ac adec#at. Pentru a asi/ura amestecarea uniform &ilnic se scur/ din ro.inet X din cantitatea de sol#ent e'tracti# care este turnat din nou %n #as sau entru o mai .un omo/eni&are se oate ada ta un sistem de a/itare. <u terminarea o eraiunii5 lic0idul re&ultat colectat rin ro.inetul de la artea inferioar este filtrat5 re&iduul se resea& iar soluia e'tracti# o.inut se amestec cu filtratul o.inut anterior. *cest a arat are o ca acitate de 2EE63EE litri. C2. #acerarea repetat :;.<. =" Peste rodusul #e/etal adus la /radul de mrunire re#&ut %n mono/rafia res ecti# se adau/ succesi# ri e/ale din #olumul total de sol#ent re#&ut -i se menine la tem eratura camerei %ntr6un #as .ine %nc0is. )ic0idul e'tracti# se se ar5 rodusul #e/etal se resea& -i este adu/at oriunea urmtoare de sol#ent. )ic0idele e'tracti#e reunite -i omo/eni&ate se las s sedimente&e la tem eratura de $61E E" tim de ( &ile. * oi se filtrea& e#it8ndu6se ierderile rin e#a orare. C3. #acerarea circ$lant Produsul #e/etal este introdus %ntr6un scule de tifon care este sus endat %n straturile su erioare ale sol#entului e'tracti#. E'tracia are loc %n mod asemntor rocedeului de di&ol#are (: er descensum;). C4. #acerarea prin agitare Pentru a /r.i rocesul de e'tracie se ot a lica diferite metode de a/itare -i anume: a' Agitarea "ecanic-. Se oate reali&a cu a=utorul e'tractorului cu a/itare mecanic care este com us din: 6 un reci ient cilindric #ertical re#&ut la artea su erioar cu o /ur de %ncrcare entru sol#ent -i entru rodusul #e/etal> 6 o sit metalic este care este us rodusul #e/etal> 6 un a/itator cu alete> 6 o /ur entru descrcare. */itarea mecanic se mai oate reali&a -i rin tur.oe'tracie. Pentru tur.oe'tracie se utili&ea& tur.oe'tractorul re&entat %n fi/ura 3.1E.
Fi/ura 1.1E. 3ur.oe'tractor T%rboe5ctra.ia const %n a/itarea ener/ic a rodusului #e/etal aflat %m reun cu sol#entul %ntr6un #as otri#it. 3ur.oe'tractorul oate s de&#olte turaii foarte mari de 8n la 1E.EEE turaiDmin. */itatorul este com us dintr6un a' e care sunt fi'ate dou 8n la atru cuite care %n tim ul a/itrii roduc tur.ulen care afectea& e'tracia. "u acest a arat se ot o.ine soluii e'tracti#e %n a ro'imati# 1E minute. <e&a#anta=ul metodei este c %n tim ul turaiilor mari amestecul este su ra%ncl&it ceea ce im une ada tarea unui sistem de rcire. b' Agitarea #rin 0ibra.ii electro"agnetice. 7n aceast metod se utili&ea& #i.roe'tractorul a crui construcie este re&entat %n fi/ura 3.11.:
6<
Fi/ura 1.11. Mi.roe'tractor Mi.roe'tractorul este construit dintr6un reci ient de sticl sau oel ino' %n care se introduce amestecul rodus #e/etal6sol#ent. 7n artea su erioar a reci ientului se /se-te un dis o&iti# care roduce #i.raii electroma/netice cu o frec#en de a ro'imati# $E F&. Ener/ia #i.raiilor este transmis rin intermediul unui a' re#&ut la artea inferioar cu un disc sau con din metal ino' cu erforaii. 7n tim ul funcionrii se roduce tur.ulen a/it8nd amestecul -i acceler8nd e'tracia. Atili&8nd aceast metod e'tracia se oate reali&a %n 1E62E minute. *#anta=ul metodei const %n fa tul c nu este su ra%ncl&it amestecul %n tim ul funcionrii a aratului -i de asemenea a aratul funcionea& cu randament su erior. c' Agitarea c% a1%tor%l %ltras%netelor . Atili&8nd aceast metod5 a/itarea amestecului rodus #e/etal6sol#ent este reali&at rin intermediul ultrasunetelor. Prin acest rocedeu tim ul de e'tracie este de a ro'imati# ( minute. 4' Agitare %tili3Dn4 e5tractor%l centri/%gal. Atili&8nd aceast metod amestecul rodus #e/etal sol#ent este introdus %ntr6o to. centrifu/al unde este lsat entru macerare un anume tim re#&ut %n norma res ecti# du care se une %n funciune a aratul. Sol#entul str.ate rodusul #e/etal su. aciunea forei centrifu/e (1.!EE turaiiDmin) trec8nd rin ereii erforai ai to.ei care sunt c tu-ii cu material filtrant du care a=un/e %ntr6un reci ient colector de unde se oate din nou recircula. C'. Percolarea. Este a ,,,6a metod oficinal %n F.R. X. "u#8ntul ercolare deri# din lim.a latin de la cu#intele : er; N rin> :colare; N a cur/e ictur cu ictur. "$.1. Percolarea simpl. ?etoda const %n e ui&area ro/resi# a rodusului #e/etal rin scur/erea lent a sol#entului rin rodus la resiune normal su. influena forei /ra#itaionale. 7n unele ca&uri utili&8nd metode modificate ale ercolrii se oate utili&a su ra resiunea sau #idul. "onform F.R. X ercolarea se reali&ea& %n urmtorul mod: Produsul #e/etal se aduce la /radul de mrunire re#&ut %n mono/rafia res ecti#. 7n continuare entru fiecare /ram de rodus #e/etal se folosesc entru umectare E5$ ml sol#ent. <u amestecare se las la tem eratura camerei tim de 3 ore %ntr6un #as .ine %nc0is entru umectare5 a oi se trece rin sita 1 -i se introduce %n ercolator res8nd u-or rodusul #e/etal -i adu/8nd sol#ent 8n c8nd %nce e s cur/ rin ro.inetul inferior care este %n o&iia desc0is5 iar deasu ra amestecului afl8ndu6se un strat de sol#ent. Ro.inetul se %nc0ide5 se las 2! de ore du care se %nce e ercolarea. Mite&a de ercolare tre.uie astfel re/lat %nc8t %n 2! de ore s se o.in 15$ / soluie e'tracti# entru fiecare /ram rodus #e/etal. Pe %ntrea/a erioad a e'traciei rodusul #e/etal tre.uie s fie aco erit de sol#ent. Percolarea se efectuea& 8n la o.inerea cantitii de tinctur re#&ut %n mono/rafia res ecti# du care se las %n re aus tim de ( &ile la tem eraturi cu rinse %ntre $61EE"5 a oi se filtrea&. Pe o ro. filtrant se do&ea& coninutul %n rinci ii acti#e -i dac este ca&ul se diluea& cu sol#entul res ecti# la concentraia re#&ut. Percolatoarele ot a#ea form cilindric5 conic sau cilindro conic5 fiind confecionate din sticl5 orelan sau oel ino'. Percolarea e scar mic se reali&ea& %n ercolatorul clasic care are o ca acitate de 2 l -i %n care ot s fie introduse a ro'imati# $EE / rodus #e/etal. Sc0ema acestui ercolator este re&entat %n fi/ura 3.12.:
7=
Fi/ura 1.12. Percolator de la.orator (du Po o#ici *driana5 &ehnologie farmace$tic5 2EE!) Percolatorul clasic are form cilindro6conic re#&ut la artea inferioar cu un tu. de scur/ere -i un ro.inet. 7n industrie se utili&ea& ercolatoare de ca acitate mare de (EE62EE l confecionate din oel ino'ida.il. Pentru a mri randamentul ercolrii -i entru utili&area unor cantiti mai mic de sol#ent se utili&ea& diferite modificri ale ercolrii -i anume: e'tracia fracionat5 utili&area .ateriilor de ercolare5 utili&area su ra resiunii5 #idului etc. 7n continuare #or fi re&entate diferite metode moderne care re re&int modificri ale ercolrii. C'.2. <epercolarea se oate reali&a cu a=utorul unui a arat a crui sc0em este indicat %n fi/ura 1.13.:
$igura %.%!. /c*ema repercolrii 'dup &opovici Adriana( Tehnologie farmaceutic( +,,"-
Re ercolarea numit -i ercolarea fracionat utili&at entru re ararea e'tractelor fluide const %n %m rirea rodusului #e/etal %n trei fracii: 6 ercolatorul , a ro'imati# $EE / rodus #e/etal> 6 ercolatorul ,, a ro'imati# 3EE / rodus #e/etal> 6 ercolatorul ,,, a ro'imati# 2EE / rodus #e/etal. "ele trei fraciuni sunt introduse %n cele 3 ercolatoare %n modul indicat anterior. Prima oriune se e'tra/e din ercolatorul nr. , se ar8ndu6se o cantitate de 2EE / de ercolat (fraciunea cea mai concentrat). Percolarea se continu colect8ndu6se 3 fraciuni a 3EE / soluie e'tracti#. "u cele 3 ercolate reunite se continu e'tracia %n ercolatorul ,, din care se colectea& o rim oriune de 3EE / ercolat5 o eraia continu8ndu6se -i colect8nd %nc 3 fraciuni a c8te 2EE / ercolat. "ele trei fraciuni a c8te 2EE / ercolat ser#esc %n ordinea colectrii entru e'tra/erea rodusului #e/etal din ercolatorul ,,,. <in acest ercolator se colectea& o sin/ur oriune de $EE / ercolat. 3EE /> $EE /) din cele trei ercolatoare e'tractele se reunesc o.in8ndu6se astfel 1.EEE / e'tract fluid. 7n industrie rinci iul oate fi a licat utili&8nd .aterii de ercolatoare (3612 ercolatoare lasate %n serie). 1 astfel de .aterie este re&entat %n fi/ura 3.1!.:
7&
Fi/ura 1.1!. 4aterie de ercolatoare (du Po o#ici *driana5 &ehnologie farmace$tic5 2EE!) Atili&8nd .ateria de ercolatoare de la fiecare ercolator se colectea& %n ordine doar rima fraciune5 restul de soluie e'tracti# fiind condus %n ercolatorul urmtor ca lic0id de e'tracie. *limentarea ercolatoarelor cu sol#ent se face dintr6un re&er#or situat la artea su erioar a ercolatoarelor. C'.3. iacolarea. Este o metod de ercolare care utili&ea& su ra resiunea. Pentru efectuarea acestui ti de ercolare se utili&ea& diacolatorul care este re&entat %n fi/ura 3.1$.:
Fi/ura 1.1$. <iacolatorul (du Po o#ici *driana5 &ehnologie farmace$tic5 2EE!) Produsul #e/etal este introdus %n ercolatoare cilindrice foarte %nalte -i cu diametrul mic lasate %n serie. Sol#entul utili&at entru e'tracie str.ate coloana de rodus #e/etal de =os %n sus su. influena resiunii. C'.4. >vacolarea. * aratura utili&at entru e#acolare este asemntoare cu a aratura utili&at la diacolare -i mulcolare5 aceast metod utili&8nd s re deose.ire de diacolare5 nu su ra resiunea ci #idul. Sc0ema unui astfel de a arat (e#acolator) este re&entat %n fi/ura 1.1(.:
Fi/ura 1.1(. Sc0ema unui dis o&iti# entru e#acolare (du Po o#ici *driana5 &ehnologie farmace$tic5 2EE!)
7$
C'.'. #$lcolarea. "a rinci iu5 mulcoarea este asemntoare metodei anterioare utili&8nd de asemenea #idul5 diferena fiind %n fa tul c %n cadrul acestei metode se utili&ea& mai multe ercolatoare le/ate %n serie. Sc0ema unui astfel de a arat este re&entat %n fi/ura 3.12.:
Fi/ura 1.12. Sc0ema unui dis o&iti# entru mulcolare C'.( >,tracia 8n contrac$rent. 7n cadrul acestei metode de e'tracie sol#entul arcur/e un traseu o us fa de rodusul #e/etal. Sc0ema unei astfel de instalaii este re&entat %n fi/ura 3.19.:
1 @ intrare rodus #e/etal> 2 @ intrare lic0id e'tracti#> 3 @ ie-ire rodus #e/etal e ui&at> ( @ colectare lic0id e'tracti# Fi/ura 1.19. Sc0ema unei instalaii de e'tracie %n contracurent C'.). Percolarea contin$. *ceast metod utili&ea& un sol#ent #olatil iar instalaiile funcionea& e rinci iul a aratului So'0let. Produsul #e/etal este introdus %n artea mi=locie a a aratului unde are loc macerarea rodusului #e/etal tim de 2! ore. )ic0idul e'tracti# cur/e %n e#a orator unde se %ncl&e-te. Ma orii de sol#ent trund %n condensator5 a oi %n colector -i mai de arte continu8ndu6se circuitul (o eraia re et8ndu6se de a ro'imati# 1E61$ ori. Sc0ema unui astfel de a arat este re&entat %n fi/ura 3.1J.:
E @ reci ient e'tractor> R @ refri/erent> M @ #as cu sol#ent -i rece tor> 1 @ cartu- cu rodus de e'tras> 2 @ sol#ent> 3 @ #a ori de sol#ent> ! @ sol#ent condensat Fi/ura 1.1J. Sc0ema ercolrii continue %n circuit %nc0is (du Po o#ici *driana5 &ehnologie farmace$tic5 2EE!)
7+
D' Caractere Ai control' Conser0are "onform F.R. X tincturile sunt lic0ide lim e&i5 colorate cu mirosul -i /ustul caracteristic com onentelor rodusului #e/etal e'tras -i a sol#entului utili&at. Prin diluarea cu a 5 tincturile de#in o alescente sau se tul.ur. F.R. X re#ede controlul urmtorilor arametrii la tincturi: 6 fer> 6 metale /rele> 6 alcool> 6 re&iduu rin e#a orare> 6 identificare (conform mono/rafiei res ecti#e)> 6 do&are (conform mono/rafiei res ecti#e). F.R. X indic conser#area tincturilor %n reci iente de ca acitate mic5 .ine %nc0ise5 ferite de lumin. 3incturile am.alate %n cantiti mai mari de 2$E / se conser# la tem eraturi %ntre 961$E". <ac rin conser#are a are un sediment5 se utili&ea& su ernatantul cu condiia ca acesta s cores und re#ederilor mono/rafiei res ecti#e. E' Tinct%ri o/icinale En F'R' , &' Tinct%ra Aconti Tinct%r- 4e o"ag Pre arare *coniti tu.er (M) *cidum 0Ldroc0loricum 1EE/Dl *lco0olum dilutum /ta 1E +.s. +.s.
Se re ar rin ercolare cu alcool dilut conform re/ulilor din mono/rafia :3incturae;5 care conine 1E/Dl acid clor0idric 1EE /Dl astfel %nc8t s se o.in JE / tinctur. Se do&ea& alcaloi&ii -i de aduce la concentraia otri#it dilu8nd cu alcool dilut dac e ca&ul Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antitusi#. $' Tinct%r- Anticholerina Tinct%ra anticolerina Sinonim: &inct$rp avilla Pre arare 3inctura o ii E'tractum Fran/ulae fluidum "innamomi aet0eroleum ?ent0ae aet0eroleum *cidum 0Ldroc0loricum dilutum *lco0olum /ta 12 /ta 35! /ta 1 /ts $ /ta 1 +.s.d. 1EE/
"om onentele se amestec -i se filtrea& du !9 ore. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: *ntidiareic5 antis astic5 anal/e&ic. +' Tinct%ra A%rantii Pericar#ii Tinct%r- 4e coa1- 4e #ortocale Pre arare *urantii ericar ium (,,,) *lco0olum dilutum /ta 2E +.s
3inctura se re ar rin macerare conform re#ederilor de la mono/rafia :3incturae; astfel %nc8t s se o.in 1EE / tinctur. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: aromati&ant.
72
2 Tinct%ra balsa"i Tol%tani Tinct%r- 4e balsa" 4e Tol% 4alsamum tolutanum *lco0olum /ta 2E +.s
4alsamul de 3olu se las %n contact cu 9E/ alcool (R) tim de 1E &ile a/it8nd din c8nd %n c8nd> se filtrea& -i se com letea& cu alcool (R) astfel %nc8t s se o.in 1EE / tinctur. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: e' ectorant5 antis astic -i antise tic al cilor res iratorii. 6' Tinct%ra *ella4onnae Tinct%r- 4e "-tr-g%nSinonim: &inct$r de beladon Pre arare 4elladonnae folium (M) *cidum 0Ldroc0loricum 1EE/Dl *lco0olum dilutum /ta 1E +.s. +.s
3inctura se re ar rin ercolare cu alcool dilut (R) care conine 1E/Dl acid clor0idric (R) astfel %nc8t s se o.in JE/ tinctur. Se do&ea& alcaloi&ii -i dac este necesar se diluea& cu alcool diluat (R). Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: anticoliner/ic5 folosit ca antis astic e musculatura neted. 7' Tinct%ra E%cal?#ti Tinct%r- 4e e%cali#t Pre arare EucalL ti folium (,,,) *lco0olum dilutum /ts 2E +.s.
Se re ar rin ercolare5 astfel %nc8t s se o.in 2EE / tinctur. *ciune farmacolo/ic -i %ntre.uinri: *ntise tic al cilor res iratorii -i e' ectorant. 8' Tinct%ra Gentianae Tinct%r- 4e ghin.%r- Sinonim: &inct$r de genian Gentianae radi' (,,,) *lco0olum dilutum /ta 2E +.s.
Se re ar rin ercolare conform re#ederilor de la mono/rafia :3incturae; astfel %nc8t s se o.in 1EE / tinctur. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: tonic amar. ;' Tinct%ra Menthae Tinct%r- 4e i3"- b%n- Sinonim: &inct$r de ment ?ent0ae folim (,,,) ?ent0ae aet0erolecum *lco0olum JEE /ta $ /ta $ +.s.
76
Se re ar rin ercolare conform re#ederilor de la mono/rafia :3incturae; astfel %nc8t s se o.in 1EE / tinctur. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: stoma0ic5 antis astic5 aromati&ant. < Tinct%ra O#ii Tinct%r- 4e o#i% Pre arare 1 ium ul#eratum /ta 115! *cidum 0os 0oricum $EE/Dl /ta E512 *lco0olum dilutum +.s Se re ar rin macerare re etat conform re#ederilor mono/rafiei :3incturae; astfel %nc8t s se o.in 1EE / tinctur. Amectarea -i rima macerare se efectuea& cu o oriune de !E/ alcool diluat (R) acidulat cu E512 / acid fosforic (R) $EE/Dl. )a macerrile ulterioare se utili&ea& numai alcool diluat (R). Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antis astic5 anal/e&ic. &=' Tinct%ra Ratanhiae Tinct%r- 4e ratania Pre arare Ratan0iae radi' (,M) *lco0olum dilutum /ta 2E +.s
3inctura se re ar rin ercolare5 conform re#ederilor de la mono/rafia :3inctuarae;5 astfel %nc8t s se o.in 1EE / tinctur. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: astrin/ent5 antidiareic. &&' Tinct%ra Calerianae Tinct%r- 4e o4olean Sinonim: &inct$r de valerian Pre arare Malerianae r0i&oma cum radici.us (,M) *lco0olum dilutum /ta 2E +.s
Se re ar rin ercolare conform re#ederilor de la mono/rafia :3incturae; astfel %nc8t s se o.in 1EE / tinctur. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: sedati#. &'8'2' E5tracte 0egetale' E5tracta F'R' , A' Generalit-.i A1. efiniie E'tractele #e/etale sunt re arate farmaceutice lic0ide5 moi sau uscate o.inute rin e'tracia roduselor #e/etale cu diferii sol#eni urmat de e#a orarea arial sau total a sol#entului -i aducerea masei re&iduale sau a ul.erii la concentraia sau la consistena re#&ut. *' For"%larea e5tractelor 0egetale E'tractele #e/etale sunt forme farmaceutice industriale standardi&ate -i cu sta.ilitate mare circa 2 ani. "a -i tincturile5 e'tractele se utili&ea& du relucrare %ntr6o form farmaceutic5 ele intr8nd %n com o&iia unor formule ma/istrale sau roduse ti i&ate. "a -i la tincturi5 entru o.inerea e'tractelor a#em ne#oie de: 6 rodusul #e/etal> 6 -i sol#eni.
77
7n funcie de consisten se ot o.ine: 6 e'tracte fluide> 6 e'tracte moi care conin cel mult 2EC materii #olatile> 6 e'tracte uscate @ care conin cel mult $C materii #olatile. C' Pre#ararea e5tractelor 0egetale Pentru o.inerea e'tractelor #e/etale5 F.R. X re#ede urmtoarele: Produsul #e/etal adus la /radul de mrunire re#&ut %n mono/rafia res ecti# este su us5 dac este ca&ul unei reala.ile de/resri. Sol#enii utili&ai entru e'tracie sunt: 6 a acidulat> 6 a alcalini&at> 6 alcool diluat (uneori alcool acidulat)> 6 eter etc. C1. Prepararea e,tractelor fl$ide. E'tractele fluide se o.in rin macerare5 macerare re etat -i ercolare conform re/ulilor re#&ute la mono/rafia :3incturae; cu urmtoarele reci&ri: )a re ararea e'tractelor fluide rin ercolare se folosesc 1EE/ rodus #e/etal din care se o.ine se arat o rim fraciune de 9E/ lic0id e'tracti#. Se continu ercolarea 8n la e ui&area rodusului #e/etal. Percolatele re&ultate se concentrea& su. resiune redus la o tem eratur care s nu de -easc 9EE" 8n la %nde rtarea sol#entului de e'tracie. Re&iduul se di&ol# %n rima fraciune -i se com letea& cu acela- sol#ent la 1EE/ sau la concentraia %n rinci ii acti#e re#&ut. E'tractele o.inute se las la tem eratura de $61EE" tim de ( &ile -i se filtrea& e#it8nd ierderile rin e#a orare. C2. Prepararea e,tractelor moi 9i $scate. Pre ararea acestor ti uri de e'tracte se efectuea& rin su unerea soluiilor e'tracti#e (o.inute rin cele trei metode oficinale %n F.R. X mono/rafia :3incturae;)5 la diferite tratamente entru %nde rtarea su.stanelor .alast -i concentrarea rin distilarea su. resiune sc&ut la tem eraturi de cel mult $EE". 7n ca&ul e'tractelor moi soluiile e'tracti#e se concentrea& 8n la o.inerea unei mase #8scoase cu un coninut de cel mult 2EC materii #olatile. 7n ca&ul e'tractelor uscate5 du %nde rtarea sol#entului de e'tracie rin distilare5 re&idul se usuc la #id la o tem eratur care s nu de -easc $EE" iar e'tractul uscat s conin cel mult $C materii #olatile. E'tractele moi -i uscate care conin rinci ii uternic acti#e -i to'ice se do&ea& -i se aduc rin diluare cu ul.eri inerte5 solu.ile -i ne0i/rosco ice la concentraia %n rinci ii acti#e re#&ut. Pentru concentrarea soluiilor e'tracti#e se ot utili&a diferite a arate. An astfel de a arat se com une din: 6 reci ient de e#a orare re#&ut cu o manta de %ncl&ire re/la.il> 6 refri/erent> 6 surs de #id> 6 manometru> 6 s r/tor de s um> 6 reci ient de colectare. 7n industrie se utili&ea& instalaii de ca acitate mare (a ro'imati# 1EE litri) fa.ricate din oel ino' sau sticl termore&istent la care e#a oratorul este rotati# (#e&i Fi/ura nr. 3.2E).
78
Fi/ura 1.2E. E#a orator rotati# de la.orator entru concentrarea soluiilor e'tracti#e (du )u uleasa <5 Po o#ici ,5 1JJ2) Reci ientul rotati# funcionea& su. resiune redus5 are acelea-i com onente re&entate anterior dar %n lus este necesar un sistem de re/lare a #ite&ei de rotaie a reci ientului e#a orator. Sistemul de %ncl&ire este de o.icei electric. Pentru concentrarea soluiilor e'tracti#e se oate a lica5 con/elarea urmat de e#a oarea %n #id la tem eratura de su. 3EE". 7n acest mod se e#it de/radarea su.stanele termola.ile. Se ot ierde %ns 8n la 1EC din rinci iile acti#e care rm8n %n /0ea. E#a orarea soluiilor e'tracti#e se face 8n la o anumit concentraie5 ca&ul e'tractelor moi (cel mult 2EC material #olatil) iar entru e'tractele uscate 8n la cel mult $C material #olatil. Ascarea oate fi reali&at -i %n: 6 etu#a cu #id> 6 usctor cu #aluri care sunt formate din 2 cilindri metalici %ncl&ii %n interior cu #a ori de a sau electric5 iar e'tractul relucrat tre.uie s re&inte o minim fluiditate %nc8t s forme&e e su rafaa de contact cu #alurile un strat su.ire. "ilindrii se rotesc lent (269 turaiiDmin) iar uscarea durea& %n medie 9 secunde astfel %nc8t sunt rote=ate su.stanele termola.ile.
Fi/ura 1.21. Asctor cu #aluri (du )u uleasa <.5 Po o#ici ,5 1JJ2) Pentru uscare se ot utili&a -i alte a arate ca de e'em lu Ie.uli&atorul re&entat %n fi/ura 3.22.:
Fi/ura 1.22. Ie.uli&ator cilindro6conic5 cu aer cald5 care funcionea& rin centrifu/are (du )u uleasa <5 Po o#ici ,5 &ehnologie farmaceutic5 1JJ2)
7;
Princi iul de funcionare a a aratului este urmtorul. )ic0idul e'tracti# este adus la su ra resiune (3E62EE atm) e discuri care se rotesc cu #ite& foarte mare ($.EEE62E.EEE turaiiDmin). *=uns %n aceste discuri re#&ute cu du&e foarte fine5 lic0idul este ul#eri&at su. form de articule foarte fine a oi se usuc instantaneu datorit unui curent de aer cald (a ro'imati# 1$EE") care se ridic #ertical %n a aratul unde s6a format ceaa fin. <e&a#anta=ul metodei const %n fa tul c se ierde sol#entul. D' Caractere Ai control' Conser0are <1. "onform F.R. X e'tractele se re&int astfel: E5tractele /l%i4e sunt lic0ide lim e&i5 colorate5 cu miros -i /ust caracteristic com onentelor rodusului #e/etal din care s6au re arat. E'tractele fluide sunt misci.ile cu sol#entul utili&at la re arare -i se tul.ur la amestecarea cu a a. E5tractele "oi sunt re arate #8scoase5 semisolide5 colorate5 cu as ect uniform (%ntinse e o lac nu tre.uie s re&inte articule solide). E5tractele %scate se re&int su. form de ul.eri5 cu as ect uniform su. form de lamele sau mas s on/ioas care se ul#eri&ea& u-or -i sunt 0i/rosco ice. E'tractele moi -i uscate sunt a roa e com let solu.ile %n sol#entul utili&at la re arare. F.R. X re#ede controlul urmtorilor arametrii: 6 caracteristici or/anole tice> 6 fer> 6 metale /rele> 6 alcool> 6 ierdere rin uscare. <e asemenea5 la mono/rafiile s eciale se face identificarea -i do&area e'tractelor res ecti#e. E'tractele se conser# %n reci iente de ca acitate mic5 .ine %nc0ise5 ferite de lumin5 la loc rcoros (961$E"). Obser0a.ie. E'tractele fluide se mai ot re ara -i rin di&ol#area e'tractelor uscate -i aducerea la concentraia de rinci ii acti#e re&entate %n mono/rafie. E'tractele fluide rin strare ot forma sedimente. 7n aceast situaie se oate utili&a su ernatantul cu condiia s cores und re#ederilor din mono/rafia res ecti#. E' E5tracte o/icinale En F'R' , &' E5tract%" *ella4onnae Sicc%" E5tract %scat 4e "-tr-g%nPre arare 4elladonnae folium (M) *lco0olum dilutum *+ua destillata Sacc0arum lactis /ta 1EE +.s. +.s. +.s.
Pre ararea se face rin ercolare conform re#ederilor mono/rafiei :E'tracta;. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: antis astic neurotro ( arasim atolitic). $' E5tract%" Frang%lae Fl%i4%" E5tract /l%i4 4e cr%Ain Pre arare Fran/ulae corte' (,,,) *lco0olum 9EE /ta 1EE +.s.
Pre ararea se face rin ercolare conform re#ederilor mono/rafiei :E'tracta;. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: la'ati#.
Siste"e Dis#erse Eterogene +' E5tract%" Ratanhiae Sicc%" E5tract %scat 4e ratania Pre arare Ratan0iae radi' (,M) "0loroformium $/Dl /ta 1EE +.s.
7<
Pre ararea se face rin ercolare conform re#ederilor mono/rafiei :E'tracta;. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: astrin/ent5 antidiareic. 2' E5tract%" Calerianae S#iss%" E5tact "oale 4e o4olean Sinonim: >,tract moale de valerian Pre arare Malerianae r0i&oma cum radici.us (,M) 1EE/ *lco0olum dilutum +.s. Pre ararea se face rin ercolare conform re#ederilor mono/rafiei :E'tracta;. Ac.i%ne /ar"acologic- Ai Entreb%in.-ri: sedati#.
Siste"e Dis#erse Eterogene * i b l i o g r a / i e 1.
8=
4*)1ES"A ".5 E)EI* "ARE*: "ontrolul medicamentului5 Editura <idactic -i Peda/o/ic5 4ucure-ti5 1J93. <14RES"A <.5 "R,S3E* E.5 ","133, *.5 "1GI,E3 E.: *socierea medicamentelor @ ,ncom ati.iliti farmacodinamice5 Editura ?edical 4ucure-ti5 1J21.
2. 4*I l.5 "urs de 3e0nic farmaceutic5 )ito/rafia l.?.F. "lu=6Ia oca5 1J92. 3.
!.<u-a Sil#ia5 ?itroi 4r8ndu-a5 "0imie *nalitic cantitati# @ /0id5 Ani#ersitL Press5 38r/u6?ure-5 2EE( $. (. 2. GRE"A l.5 E)EI* "ARE*: Sta.ilitatea medicamentelor5 Editura ?edical 4ucure-ti5 1JJ!. GRE"A l.5 S*I<A)ES"A R.5 Ec0i#alena medicamentelor5 Editura <acia5 "lu=6Ia oca5 1J9$. ,1IES"A S31,*I P.5 ",1"PIE)E* M.5 *<*? )5 4*I )5 RA46S*,<*" *ARE),*5 GE1RGES"A E)EI*5 S*M1P1) E.: 3e0nic Farmaceutic5 Editura ,,. Editura <idactic -i Peda/o/ic5 4ucure-ti5 1J2!. ,1IES"A S31,*I P.5 ",1"PIE)E* M.5 *<*? ).5 4*I l.5 RA46S*,<*" *.5 GE1RGES"A E)EI*: 3e0nic farmaceutic5 Ediia ,,5 Editura <idactic -i Peda/o/ic5 4ucure-ti5 1J2!. )EA"A3* S.: 3e0nolo/ia formelor farmaceutice5 Editura <acia "lu=6Ia oca5 1JJ$. P1P1M,", *<R,*I* W, 4*I ,1*I5 3e0nolo/ie farmaceutic5 Editura 3i our 38r/u6 ?ure-5 2EE!. S,P1S E?ESE5 ",AR4* *<R,*I*5 3e0nolo/ie farmaceutic entru *sisteni de farmacie5 2EE3. S3*IES"A M.5 3e0nic farmaceutic5 Editura ?edical5 4ucure-ti5 1J93. YYY Farmaco eea Rom8n5 Ediia ,X6a5 Editura ?edical5 4ucure-ti5 1J2(. YYY Farmaco eea Rom8n5 Ediia X6a5 Editura ?edical5 4ucure-ti5 1JJ3. YYY Farmaco eea Rom8n5 Ediia X6a5 Editura ?edical5 4ucure-ti5 Su limentul , (2EEE)5 Su limentul ,, (2EE1)5 Su limentul ,,, (2EE!)5 Su limentul ,M (2EE(). YYY Euro ean P0armaco oeia $t05 "ounsil of Euro e5 Straso.our/5 (2EE!). YYY 30e Anited States P0armaco oeia XX,,,5 (1JJ$)5 RocS#ille. YYY 4ritis0 P0armaco oeia5 (1JJ3).
9.
J. 11. 12. 13. 1!. 1$. 1(. 12. 19. 1J.
1E. )EA"A3* S.: 3e0nolo/ie farmaceutic industrial5 Editura <acia5 "lu=6Ia oca5 2EE1.

Forme Farmaceutice CA Sisteme Disperse Omogene

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Forme Farmaceutice CA Sisteme Disperse Omogene

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

S C O A L A

Siste"e Dis#erse Eterogene C % # r i n s

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

soluie mai puin concentrat

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

&8 3a.elul 1.3.

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

%,, +5 = 4,g Ap distilat !,,

Siste"e Dis#erse Eterogene &=' Sol%tio Meth?lergo"etrini @?4rogeno"aleatis =>=$6F

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

!/ 1$/ 1EE/ 35($/ 1$5EE/ 1EE/

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

"om onentele se di&ol# %n a %n ordinea am.alea& %n flacoane colorate etic0etate :E'tern;.

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene

Siste"e Dis#erse Eterogene * i b l i o g r a / i e 1.

J. 11. 12. 13. 1!. 1$. 1(. 12. 19. 1J.

You might also like