DIMITRIE ALEXA

, LEO-NARD GATLAN
FLORIN IONESCU
ALEXANORU LAZAR
The electric power converters known mainly as electronic power converters, are
equipment's interposed between the energetic sources and the consumers, heaving the role of
converting the energy form and parameters according to the consumer's demands. Certainly
these conversions must be done with the highest possible efficiency in order to ensure the
optimal waveforms of voltage and current to the input and output of the converters.
In this book, on the subject of power electronic converters the converters \\ith
resonant circuits are intensely analyzed because these converters are widely applied all over
the world due to their reduced commutation losses, by smaller prices and dimensions and at
the same time by less severe problems of electromagnetic interference and all these
advantages because the resonant pulses' slopes have the du/dt lower than those of converters
\vith hard commutation.
The present work was conceived in order to serve to alarge number of electrotechnic,
electronic and automatic engineers and students, for those who want to be initiated, those who
design, manufacture and keep in good condition of work these converters.
The first chapter is surveying some specific problems of the power semiconductor
devices, with special references to gate turn off thyristors (GTO), MOSControlled Thyristor
(MCT), Insulated Gate Bipolar Transistor (IGBT) and so on.
The second chapter is treating the quasiresonant dc-dc power converters. From this
category, thebuck and boost types were presented, with awide variety of applications in order
to obtain new s\:vitched-mode power supplies, monophased rectifier with high power factor
and sinusoidal input current, feeding systems for the electrical vehicles, uninterruptible power"
supplies, etc.
The third chapter is presenting the monophased inverters heaving in \iew the
resonant parallel or series circuits, used mainly for induction heating installations working
with frequencies starting vl'ithsome kHz to some tens of kHz.
An active power filter circuit used to compensate the high energy current harmonics
existing in the triphasic networks, is described inthe fourth chapter. A combined filter system
is proposed, a combination between an inverter of low power and sine passive filters \\ith
capacitors cOlmected in parallel with some diodes, a system that ensures the limitation of the
applied voltage on these capacitors at amaximum value, which is 2 or 3times lower than that
encounted to the classical passive filters with series LC circuits. On the same principle is
proposed the making of some reactive power compensators \\lith gradual s"itch capacitors in
steps.
Further on, in the fifth chapter, the monophased inverters \\lith connected capacitors
on the dc bus are treated serving for perfornting zero voltage switch. The variant inverter
\\itch load connected in parallel with the resonant inductance, presented in this chapter, is an
interesting alternative to the inverters described in chapter three.
Some resonant circuits to perform the zero voltage s\\litch, endowed with capacitors
for limiting the tension on dc bus of the converters are presented in chapter six.
Finally, the seventh chapter presents the PSPICE simulation of some power
converters "ith resonant circuits, namely of quasiresonant type dc-dc, and of the monophased
inverter with connected capacitors on dc bus serving in promoting zero voltage ,,"witch.
Lucrare editata in cadrul programului
J EP 09737 cu sprijinul financiar al
EC TEMPUS
DIMITRIE ALEXA
LEONARD GA.TLAN
FLORIN IONESCU
ALEXANDRU LAZAR
CONVERTOARE DE
PUTERE CD CIRCUITE
REZONANTE
~
EDITURA TEHNICA
Bucure~ti, 1998
PREFATA
,
in cursul celor cinci decenii care au treeut de la realizarea primului tranzistor bipolar
(1947), gama dispozitivelor semiconductoare de putere (diode, tranzistoare $i tiristoare)s-a
diversificat continuu, atingand treptat un inalt nivel de maturitate tehnologicii $i functionalii.
Realizate cu ajutorul unor astfel de dispozitive, convertoarele deenergie eleetricii
- cunoscute mai ales sub denumirea de convertoare electri:mice de putere - sunt aparatele care
seinterpun intre sursele deenergie $i consumatori $i au rolul de aconverti forma $i parametrii
energiei in concordanta cu cerintele consumatorilor. Desigur, aceste conversii trebuie sa se
facii cu randamente cat mai ridicate, asigurandu-se formele de unda optime ale tensiunilor $i
curentilor la intrarile $i ie$irile convertoarelor.
in consens cu cele demai sus, autorii au considerat deci folositoare publicarea acestei
monografii pe tema IDlor anmnite convertoare electronice de putere, $i anume a celor cu
circuite rezonante. Convertoarele CU circuite rezonante sunt intens studiate ~i aplicate pe plan
mondial, ele caracterizandu-se prin piederi de comutatie reduse, dimensiuni $i costuri
diminuate, precum $i probleme de interferentii electromagnetica mai putin severe, deoarece
pulsurile rezonante au pantele duJ dt mai mici decat cele de la convertoarele cu comutatie grea.
Aceasta monografie este bazata pe lucrarile originale ale autorilor, ca ~i pe cele mai noi
realizari pe plan national ~i international.
. Lucrarea defata afost conceputa in dorinta de afi utila unui numiir cat mai mare de
ingineri ~i studenti din domeniul electrotehnic, electronic ~i automatic, celor ce doresc sa se
inipeze cat ~i celor ceproiecteaza, construiesc sau intretin astfel deconvertoare.
in primul capitol se trec in revista cateva probleme specifice ale dispozitivelor
semiconductoare de putere, cu referiri speciale la tiristoarele cu blocare pe poartii (GTO),
tiristorul MCT, tranzistorul IGBT, etc.
Capitolul al doilea trateaza convertoarele cvasirezonante de curent continuu - curent
continuu (c.c. - c.c.) intalnite frecvent ~i sub denmnirea simplificam de convertoare de c.c.,
care permit transformarea energiei furnizate de 0sum de tensiune continua intr-o nouii
energie de tensiune continua, de aImvaloare, eventual reglabiHi. Din aceasm categorie s-au
prezentat convertoarele detip buck $i boost, care au 0varietate ex1remde largii de aplicatii la
realizarea de surse in comutatie, redresoare monofazate comandate cu factor de putere ridicat
~i curent sinusoidal la intrare, sisteme de alimentare a vehicolelor electrice, surse de
alimentare de rezerva, etc.
Capitolul al treilea prezinta invertoarele monofazate aviind ca sarcina circuitele
rezonante paralel sau serie, utilizate In special la instalatii de inciilzire prin induetie
funetioniind lafrecvente de lacativa kHz lazeci dekHz.
ovarianta de filtru activ de putere pentru compensarea armonicilor superioare de
curent existente in retelele trifazate este descrisa in capitolul al patrulea. Sepropune un sistem
de filtrare combinat dintre un invertor de mica putere ~i fiItre pasive cu condensatoare
conectate in paraiel cu diode, ceea ce asigura limitarea tensiunii apIicate pe aceste
condensatoare Ia 0vaIoare maxima admisa, care este deaproximativ 2 - 3 ori mai mica decat
cea intalnita la fiItreIe pasive clasice cu circuite serie LC. Pe aceIa~i principiu sepropune ~i
realizarea compensatoareior deputere reactiva cu condel1satoare comutabile in trepte.
In continuare, in capitoIul al cincilea, se trateaza invertoarele monofazate cu
condensatoare conectate pe partea de c.c. pentru efectuarea comutatiilor la tensiune nula.
Varianta de invertor cu impedanta de sarcina conectata in paraiel cu inductanta de rezonanta,
prezentata in acest capitol, constituie 0 alternativa interesanta Ia invertoarele descrise in
capitoIul al treiIea.
Cateva circuite rezonante pentru efectuarea comutatiilor Ia tensiune nula, prevazute
cu condensatoare de limitare a tensiunii pe partea de C.C.a convertoareIor, sunt prezentate in
capitolul al ~aseIea. CeIe mai avantajoase circuite pot fi considerate acelea care asigura
aplicarea unor supratensiuni mici pe sarcina, uecesita. un numar redus de dispozitive
semiconductoare ~i pennit un reglaj fin in treptealfrecventei decomutatie.
In sIar~it, in capitoIuI al ~apteIea serectasilp.ularea in P$PICE a unor convertoare de
putere cu circuite rezonante ~i anume a ceior cvasirezon(lute de C.c.-c.c .. ~i a invertorului
monofazat cu condensatoare conectate pe partea de c.c.. pelltru efectuareacomutatiiIor Ia
tensiune nula.
Nu putem sa incheiem aceasta prezentare rara a mentiona cil Iucrarea de fata a fost
elaborata in cadrul ProgramuIui TEMPUS J EP 9737, ai carui contractant este Universitatea de
$tiinte ~i TehnoIogij din Lille - Franta, reprezentata prin dl. conf. dr. J eall-PaulSIX, caruia ii
, ' " ..' , '. . ..
multumim ~i pe acesta cale pentru ajutorul pe care I-a acordat ~coIii de electronica deputere
din Romania.
La finaIizarea lucrarii a ccmtribuit ~i valorifiqarea rezultatelor obtinute decoiectivlli
de "Convertoare statice de putere" alFacultapi de .Electroiehnica ai Universitatii
"Politehnica" Bucure~i ~i de cadrele didactice de specialitatede la 1)niversitatea deStiil* ~i
Telmologii din Lille ~i Universitatea Tehnica Le Havre - Franta. Tiparirea acestei carti a fost
posibila datorita sprijinului financiar acordat deProgramul TEMPUS J EP 9737.
Autorii multumesc totodata EdituriiTehnice pentru sprijinul deosebit acordat
aparitiei acestei lucrari.
CUPRINS
Capitolul 1 DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE FOLOSITE IN
CONSTRUCTIA CONVERTOARELOR '" 1
1.1 Tiristorul 1
1.1.1 Definirea principalilor parametri corespunzatori unui tiristor 2
1.2 Tiristoru1 cu comanda bi1atera1a(GTO) 4
1.2.1 Definirea pricipa1ilor parametri corespunzatori unui GTO 5
1.3 Tranzistoare bipo1are deputere 7
1.3.1 Caracteristici1e statice de interes pentru tranzistoarele
bipo1are deputere 8
1.3.2 Aria defullctionare sigura (Safe Operating Area) 9
1.3.3 Comutatia tranzistorului bipolar 11
1.4 Tranzistoare MOS deputere 14
1.4.1 FUllctionarea ~i caracterisatici1e statice corespwmltoare
tranzistoare1or MOS 15
1.4.2 Comportarea in regim decomutatie atranzistoare1or MOS 16
1.4.3 Comparatie intre tranzistoare1e MOS deputere ~i celebipo1are 19
1.5 Tranzistorul bipolar cu poarta izo1atii (IGBT) 19
1.5.1 Functionarea tranzistorului bipolar cu poarta izolatii 19
1.5.2 Comutatia tranzistorului bipolar cu poartii izolatii 21
1.6 Tiristorul GTO cu poartii MOS (MCT) 23
1.7 Comparatie Intre dispozitive1e comandate MOS 25
1.8 Dispozitive comalldate prin camp electric 26
1.8.1 Tranzistorul cu inductie statica (SIT) : 26
1.8.2 Tiristorul cu induC\ie statica (SITH) 26
1.9 Dinamica dispozitive1or deputere pe piata 27
Capito1ul2 CONVERTOARE CVASIREZONANTE C.CC.C 30
2.1 Comutatoare comandate cvasirezonante 32
2.2 Convertoare cvasirezonante detip buck 36
2.2.1 Modul defunctiollare continuu a1convertoru1ui detip buck 36
2.2.2 Madul defunctionare discontinuu al convertorului detip buck , 49
2.2.3 Convertaare detip buck cu comutatoare bidireetiona1e 61
1
2.2.4 Convertoare cvasirezonante de tip buck cu comutare latensiune zero 67
2.2.5 Convertoare cvasirezonante de tip buck cu comutare 1acurent zero 88
2.3 Convertoare cvasirezonante de tip boost.. 107
2.3.1 Modul defunetionare continuu al convertorului detip boost 107
2.3.2 Modu1defunclionare discontinuu a1convertoru1ui detip boost... 120
2.3.3 Convertoare detip boost cu comutatoare bidirecponale 131
2.3.4 Convertoare cvasirezonante de tip boost cu comutare latensiune zero 138
2.3.5 Convertoare cvasirezonante de tip boost cu comutare lacurent zero 159
Capito1u13 INVERTOARE REZONANTE 179
3.1 Generalitati 179
3.2 Invertoare rezonante cu alimentare in tensiune , 180
3.2.1 Comanda sincrona ainvertorului rezonant, alimentat in tensiune 182
3.2.2 Comanda asincrona a invertoruIui rezonant, alimentat in tensiune 185
3.2.3 Rea1izarea circuitului de putere
al invertoarelor rezonante, alimentate in tensiune 187
3.2.4 Reg1area puterii pe sarcina invertoare1or rezonante,
alimentate in tensiune rara afolosi modulalia in durata
atensiunii aplicate circuitului L-C-Rde 1aie~ire 190
3.2.5 Reglarea puterii pe sarcina invertoare1or rezonante,
alimentate in tensiune, folosind modulatia in duratii
atensiunii aplicate circuitului L~C~Rdelaie~re 190
3.2.5.1 Reglarea puterii pe sarcina
prin modu1area impu1surilor in duratii 192
3.2.5.2 Reg1area puterii pe sarcina
prin comanda defazatii a ramuri10r puntii 193.
3.3 Invertoare rezonante cu alimentare in curent 195
3.3.1 Rea1izarea circuitelor deputere
ale invertoarelor rezonante alimentate in curent... 198
3.3.2 Circuite depomire ale invertoarelor alimentate in curent... 199
3.3.3 Concluzii 200
Capitolul 4 FIL TRE ACTIVE DE PUTERE PENTRU COMPENSAREA
ARMONlCILOR SUPERIOARE DE CURENT , : 202
4.1 Introducere , 202
4.2 Principiul de functionare al sistemului combinat defiltrare 205
4.3 Metoda de compensare aputerii reactive eu
condensatoare conectate in paralel eu diode 209
4.4 Concluzii.... . .
Capitolul5 INVERTOARE MONOF AZATE CU CONDENSATOARE
PE PARTE A DE C.c. PENTRU EFECTUAREA
COMUT ATm,OR LA TENSIUNE NULA. 214
5.1 Introducere 214
5.2 Invertor monofazat cu elemente de sarcina R ~i L conectate in serie 217
5.2.1 Principiul defunctionare a1invertorului monofazat 217
5.2.2 Comanda asimetricii a invertorului 222
5.2.3 Punerea in funqiune ~i scoaterea din functiune ainvertorului 222
5.2.4 Concluzii 223
5.3 Invertor monofazat cu imped.anta de sarcina
eonedatii in parale1 cu inductanta de rezonanta 224
5.3.1 Principiu1 de funqionare al invertorului monofazat 224
5.3.2 Comandaasimetrica it invertoru1ui 231
5.3.3 Analiza speetrului de armonici superioare a1tensiunii de ie~ire 233
5.3.4 Punerea in funqiune, seoaterea din funetiune ~i mersu1in gol 234
5.3.5 Conduzii , 235
5.4 Sursa dea1imentare neantrerupta eu invertor monofazat ~i cu impedanta
de sarcina conectata in para1elcu inductanta derezonantJ 237
Capitolul6 CIRCUITE REZONANTE PENTRU EFECTUAREA COMUTATIILOR
LA TENSI1J NE NUL~ CU CONDENSATOARE
DE LJ MITARE A TENSIUNII... 243
6.1 Introducere " ' :.'" 243
6.2 Principii defunetionare ale circuitelor reZOllanteeu
eondensatoare de limitare atensiunii de c.e 244
6.3 Circuite rezonante cu funqionare permanentii ~i
factor de limitare devaloare ridicatii ,:_ 247
6.4 Circuit rezonant eu functionare nepermanenta
~i factor de limitare devaloare redusii 247
6.4.1 Prineipiu1de comandii al illvertoru1ui trifazat 247
6.4.2 Funetionarea circuitu1ui rezonant 254
6.4.3 Analiza spectru1ui armonic a1
tensiunilor deie~iredin invertoru1 trifazat.. 256
6.4.4 Cone1uzii ;.:; 261
6.5 Circuit rezonallt cu funetionare nepermanenta ~i tellsiune constanta
aplicatii pe condensatorul de limitare , 262
6.5.1 Functionarea circuitului rezonant 262
6.5.2 Posibilitiiti de utilizare acireuitului rezonant. 268
6.6 Circuit rezonant cu tensiune pulsatorie deamplitudine redusa
aplicaili pe sarcina Intre comutatii prin ZVS 276
6.6.1 Functionarea circuitului rezonant 276
6.6.2 Posibilitati deutilizare 281
Capitolu17 SIMULAREA CONVERTOARELOR DE PUTERE IN PSPICE 282
7.1 Simularea convertoarelor cvasirezonante de tip buck , 284
7.1.1 Simularea modurilor de funqionare ale convertoarelor detip buck ..; 284
7.1.2 SimuIarea convertoarelor cvasirezonante detip buck cu comutare
latensiune zero 288
7.1.3 Simularea convertoarelor cvasirezonante detip buck cu comutare
lac.urent zero 291
72 Simularea convertoarelor cvasirezonante de tip boost. 294
7.2.1 Simularea modurilor defunctionare ale convertoarelor de tip boost 294
7.2.2 Simularea convertoarelor cvasirezonante detip boost cu comutare
la tellsiune zero 298
7.2.3 Simularea COllvertoarelor cvasirezollante detip boostcu comutare
lacurent zero , 301
7.3 Simularea invertoarelor cu condensatoare pepartea de curent continuu 304
7.3.1 Simularea invertoarelor cu condellsatoare pepartea decurellt
continuu, comandate si11letric 304
7.3.2 Si11lulareainvertoarelor cu COlldellsatoarepe partea decurent
contilluu, C011landateasi11letric 308
DISPOZITlVE SEMICONDUCTOARE
FOLOSITEIN
CONSTRUCTIA CONVERTOARELOR
,
In ultima perioada (ineepand, eu 1980) asistam la 0 adevaram revolutie ill domeniul
dispozitivelor de putere. Aceasta s-a materializat prin aparitia a 110idispozitive (IGBT, SIT,
SITH, MCT), care tind sa inloeuiasca pe cele c1asice (Tiristor, Tiristorul GTO, Tranzistor
Bipolar ~i Tranzistor MOS deputere).
La ralldul lor, dispozitivele moderne pot fi impartite in douii eategorii: dispozitive
comandate MOS (IGBT, MCT) ~i dispozitive comandate prin camp electric (SIT, SITH).
DeZ'voltarea algoritmilor de comanda utilizati de eonvertoarele de putere este strans
dependenm de perfectionarea dispozitivelor. Acestea trebuie sa se apropie cat mai mult de
caracteristicile wmi intrerupator ideal, cepoate fi eomandat cu orice frecventii.
Tiristorul a fost primul dispozitiv de putere, realizat in 1956 de Bel~Telephone
Laboratory. Pana in anii1980, acest dispozitiv afost folosit aproape in exclusivitate impreuna
cu diversele sale variante ce i-au ameliorat calitatile. Dezavantajul major al tiristorului, 11
reprezinm necesitatea unui circuit de stingere, care sa asigure mentinerea unei polaritiiti
inverse un timp minim "tq" (timp de comutare inversa fO$m).
Din acest motiv frecventa maxima de comutatie a dispozitivului este sub 500Hz ~i
pierderile deenergie in procesul de comutatie sunt importante.
In prezent performantele maxime obtillute de-tiristoare sunt: tensiunea maxima
suport2tii in stare blocam 6000V (in ambele polarimti); curentulmaxim 3500A ~i timpul de
comutare inversafo$tii ("tq" ), intre 15~i 20us.
In momemtul de fata, tiristoarele se folosesc pentru realizarea. redresoarelor
comandate, sati pentru realizarea invertoarelorcte mare putere, cecomanda de obicei m~inile
sincrone; In aceasta ultima situatie, energia necesarii blocarii dispozitivului, este generam. de
tensiunea contraelectromotoare ee apare in inI~urarea respectiva.
Structural tiristorul este un dispozitiv cu patru regiuni ~i trei jonctiuni, structura sa
fiindpreluatii. ~i imbuniitiititii de multe alte dispozitive moderne ca GTO ~i MCT.
1DISPOZITIVE SE~IICO~"DUCTOAREFOLOSITE
bl CO~STRrCTIA CONVERTOARELOR
1.1.1Definireaprincipalilor parametri corespunzatori unui tiri~tor
Structura fizicii corespunziitoare unui tiristor este PfeZentata in fig. 1.1.
In stare blocata tiristorul este caracterizat de doua tensiuni ~<!oicurenti:
"U
D
R-\1"reprezintii tensiunea directade varfrepetitiv3
0
in stare blocatii ~este de fapt tensiunea
de strapungere inversii ajonctiunei J z. Curentul rezidual corespunzator acestei jonctiuni, are
valeareamaximii "I
DM
"~i corespunde tensiunii directe m.aximepe tiristor de "U
DRM
".
Valori similare ( URRM~i I
RM
) se definesc ~pentru polarizarea inversii a tiristorului,
elereprezentand parametrii corespunziitori~polariziirii inverse pentru jonctiunea hDe obicei
IDM= IRM~i UDRM = URRM.
Comportarea tiristorului in conducp.e este reliefat<i prin trei parametri de catalog:
rT - rezistenta aparentii in stare de conductie
UTQ -tensiunea deprag in stare de conductie, cereprezintii tensiunea labomele
tiristorului atunci caud curentul ce-l stri'ibatescade lavaloarea I
H
.
UTM -tensiunea in stare deconductie, ce reprezintii tensiunea labomele tiristorului in
situatia in care curentul ce-l strabate are 0valoare "I
TM
" datii in catalog.
Intrarea in conductie a tiristorului, ca urmare a unui impuls de comanda pe poartii sa,
este caraeterizatii detrei timpi (fig. 1.2).
CATOD
Fig. 1.1Tiristor
a - struetura fizica
b - schema echivalenta
- - - - - r - -
Itgd I
I
t
t
I I
- - - - - ~ - - - r
t t *-k-ts
y : : : '
LL;;:
Fig. 1.2Timpii corespunzatori
inuarii tiristorului in
conduetie
Intervalul de timp ''tgd'' reprezinta timpul de intarziere la amorsarea prin poartii a
tiristorului ~i indica intervalul de timp scurs intre frontul crescator al impulsului de comanda
~i momentul in care tensiunea labomele tiristorului seade la 90% din valoarea initialli. Acest
timp este dependent de amplitudinea~i forma inlpulsului de comandii, in catalog dandu-se ~i
parametrii corespunzatori ai acestuia. Fizic in acest interval lucreaza nUlllai tranzistorul
"npn", corespwlZator structurii echivalente tiristorului (fig. 1.1), timpul de intarziere ''tg/,
fiind determinat de reinciircarea capacit<itii de intrare ~i de intarzierea in difuzie a acestui
tranzistor.
Timpnl de cre~tere "t,.", reprezint<i timpul in care tensiunea pe tiristor a sciizut de la
90% din valoarea sa initialii la 10% din aceasta. in acest interval lucreaza ambele
tranzistoare, echivalente structurii, curentul crescand in avalan~ii datoritii reactiei pozitive,
realizate cu tranzistornl "pnp" din structura echivalenta. La s!ar~itul acestui interval, aria
transversaUl ee participa in procesul de conduepe este mai mica dedit aria transversala totala
a dispozitivului, rezistenta echivalenta a acestuia fund mai mare dedit "rT". Acest interval de
timp este foarte mie ~i nu este dat de obieei in catalog. Suma dintre timpul de intArziere
( tgJ ) ~i eel de ere~tere ( to:), este definit ea timpul de amorsare al tiristorului ( toN).
In intervalul de timp "teJ s"(timp de clspfuldire) se realizeaza extinderea zonei de
conduepe directa eu 0viteza de O,03-Q,3mm/J .lSin toata aria transversala, tensiunea pe tiristor
scazand-la cea corespunzatoare starii de conducpe. Nici acesttimp nu este specificat de obieei
in catalog.
Comportarea tiristorului fata de semnalele de curent continuu prezente in circuitul pow
catod ( U
GT
; loT ; U
GD
; loD).
Ineatalog sunt date doua perechi de semnale ( U
GT
; loT ) ~i ( U
GD
; loD).
U
GT
~i loT reprezinta valorile pentru care are Ioeamorsarea sigura atiristorului.
U
GD
~i100 reprezinta vaIoriIe pentru care in mod sigur tiristorul nu seamorseaza.
Pentru amorsare, durata minima a pulsului de comanda trebuie sa fie mai mare ca timpul de
amorsare. In catalog sunt specificate modul in care sunt obtinute aeeste valori.
e Amorsllrile parazite ale tiristorului. Exist:l dona situapi mai importante in care tiristorul
poate amorsa in mod parazit ~i anume la de~irea vitezei eritiee de stabilire a tensiunii la
bomele tiristorului aflat in stare bioeata, (duldt mai mare dedit eel dat de catalog) fii la
depa~irea tensiunii de stmpungere corespunzaoare jonctiunii h la polarizarea directa a
tiristorului blocat.
Marimile ee apar in cazul blocarii tiristorului, prin aplicarea unei tensiuni inverse (prill
intermediul unei inductante externe) intre bomele sale, pot fi prezentate cu ajutorul fig. 1.3.
UT;I
T
( - :.) specificat
I
TM
t o
t
q
ts
1 0 1 1
~1 '
f
I
t
0
Fenomenele fizk..eee apar sunt dependente de viteza de variape a curentului prill tiristor, in
procesul de comutape iIlversa. Curentul scade de la valoarea maxima "I
TM
n
la valoarea iliversa
maxL'DA"I
RM
" eu 0 rata "dildt". In intervalul (1:0 +t}), purtatorii excedentari dinjonetiunea J
1
sunt C(lmplet evacuati, capacitate-:l de harlem corespunzatoare jonepunii J } mcarcandu-se
invers in intervalul de tqnp (tl +12). in momentul h tensiunea inversa pejoncpunea J } atinge
1DISPOZITlVE SEMICONDUCTOARE FOLOSITE
iN CONSTRUCTIA CONVERTOARELOR
valoarea corespunzatoare strapungerii inverse, incepfuld sa lucreze in acest reglin. Tensiunea
de strapungere inversa variaza intre 2 ~i IOV. In momentul t3 purtiitorii aflap in exces in
vecinatatea jonctiunii J
3
sunt complet evacuap. Timpul t4 marcheaza sIar~itul reincarcarii
capacitapi de bariera corespunzatoare joncpunii J
3
. in intervalul (4+ts), are l.oc anularea
sarcinii excedentare aferente jonctiwrii J
2
prin procese de recombinare. Dupa momentul ts,
tensiunea aplicata la bomele tiristorului poate deveni pozitiva, rora a exista pericolul unei
amorsari nedorite. Timpii prezentati mai sus, pot fi definiti ca:
Timp de stocare "ts", reprezenmnd intervalul (to -;: t3). In acest interval este extrasa
sarcina "Qs", data ce este prezentata in catalog funcpe de curentul "1
1 M
" ~i viteza de scadere a
sa (dildt) .
Timp de cadere "tt, reprezenmnd intervalul (t
3
+t4). Raportul dintre timpul de cadere
(tr) ~i timpul de stocare (t
s
), definesc WI parametm "S", nunrit "snappiness" .
Timp de revenire "t".", reprezenmnd intervalul (to+t4).
Timp de dezamorsare prin comutarea inversa "!q", reprezentand intervalul (to+ts).
Acest timp este cel mai important parametm al comutapei inverse ~i reprezinta timpul scurs
intre trecerea prin zero a curentului prin tiristor. ~i momentul in care tensiunea direcm la
bomele tiristorului poate deveni pozitiva, fara a exista pericolul reintmrii in conductie a
acestuia.
Alti doi parametri importanti ce caracterizeaza tiristorul sunt "curentul de agatare" ~i
"curentul de mentinere", ale caror valori sunt date in catalog.
Curentul de agatare (h), reprezinta valoarea minima a curentului prin tiristor ce
trebuie atinsa in procesul de comutatie directa, pentru mentinerea tiristorului in conducpe ~i
dupa.terminarea impulsului de comanda pe poaru1.
Curentul de mentinere (I
R
), reprezinta valoarea minima a curentului cereU$e~tesa mai
mentin3- tiristorul in conducpe.
Acest dispozitiv poate fi blocat cu ajutoml unui impuls de curent invers pe poartii, a carei
valoare este de 4-5 ori mai mica dedit valoarea curentului direct prin dispozitiv.
Datorita pierderilor de energie in procesul comutatiei, aceste dispozitive se comanda la
frecvente-apropiate de I-2kHz.
Tiristoarele GTO disponibile in prezent suporta tensiuni in stare blocata de pam la 4500V ~i
curenti de pana la 3000A. Avantajele pe care Ie au aceste dispozitive in raport ell tiristoarele,
sunt legate de renuntarea la bobine1e ~i condensatoarele necesare circuitelor de stingere. Acest
lucm cauzeaza pe de 0 parte reducerea pierderilor prin comutatie, care nu depa~ese 35% din
cele ale invertoarelor cu tiristoare, ~i pe de aHa parte compactarea volumelor invertoarelor
realizate cu-GTO cam en 50% in comparatie cu cele realizate cu tiristoare (fig. 104).
Dezavantajul principal a1GTO este ca~tigul seazut in enrent la eomutatia inversa (4-10).
In-mod obi~nuit, energia necesara comutatiei inverse poate fi asiguratii de un tranzistor MOS
de putere. -
In momentul de fata GTO se utilizeaza 1arealizarea invertoarelor eu puteri euprinse intre
.. SlltedekW~va MW,.r~ind.siiinlocujasea tiristoarele i1l.aceastii gama de puteri.
condensatoare
bobine
dispozitiv
semiconductor
conexiuni
comanda
dispozitiv
semiconductor
Structuragenerala~i schemaechivalentaa dispozitivului sunt aeelea~i ca aletiristorului
(fig.1.1). ComporilirileGTO in stareblocata, in conduetieprecum~i in timpul comutatiei
directe sunt similare eu cele prezentate anterior pentru tiristor. Spre deosebirede tiristor,
comutatiainversamai poatefi realizata ~i prih aplicareapepoartaaunui curent invers (loR).
Din fig. 1.1, seobservacavaloarea curentului debaza necesara mentinerii in conductie a
tranzistorului npn este (l-<X .npn)I K . Curentul generat de colectorul tranzistorului pnp este
(<:X .pnpI A ) Pentru a putea bloca tranzistorul npn, va fi necesar un curent de poarili care sa
satisfacainegalitatea:
Dadl se considerii valoarea absoluta a curentului de poartii necesar blocirii loR =-110 I ,
atunci trebuieindeplinitl conditia:
I GR anpn
--<------
I
A
- a
npn
+a
pnp
-l
Etapele~i modul dedefinireatimpilor corespunzatori comutapei inversesuntprezentate in
fig. 1.5. '
Timpul destocarets (storagetime) corespundee>..1.ragerii purtiitorilor desarcina'din
regiunea bazei "p" a dispozitivului. in timpul aeestei exuageri, are loe 0~trangulare a
suprafetei transversaledeconduqie aGTOsprea~anumita"zonafinaHideconduepe" (final
on-zone), eareesteatinsain momentul in carecurentul devineegal cu 90%dinvaloarea sa
initiala. Ca unnare are loc 0 cre~tere a densitatii curentului anodic ee poate duee la
1DI SPOZI TI VE SEMI CONDUCTOA RE FOLOSI TE
iN CONSTRUCTI A CONVERTOA RELOR
distrugerea termidi a structurii, pe durata etapei urmiitoare, daca curentul depa~~te 0 valoare
maxima data I ncatalog.
Timpul de descre~tere t
f
(fall time) reprezinta intervalul in care cele doua tranzistoare
echivalente (fig. I . I ) traverseaza regiunea activa. I n acest interval de timp are loc consumarea
celei mai man parti aenergiei disipate I ntimpul comutatiei inverse.
~9~/o
lI M '. 1\
, \
: \
,
,
10%
2% t
to:
t
s
i
GR
I E
I
t
gq I
Ill:
I
Fig. 1.5Variatia curentului anodic (I A ), curentului depoartii (I
G
)~i a
tensiunii anodice (VA )lablocarea pe poartii aunui GTO
Timpul deI ncheiere sau revenire tt (tail time), I n care curentul anodic scade dela 10%
la 2% din valoarea sainitiala.
Principalii parametri specifici tiristoarelor GTO ce sunt prezentati in catalog sunt:
o Curentul anodic maxim controlabil pe poartii I rQMsan lA TO(peak controllable anode
current sau peak controllable on-state current). Depii$irea acestui curent poate duce latopirea
locala azonei finale deconductie, pe durata corespunzatoare timpului decadere tf.
o Curentul anodic maxim controlabil de poartii in mod repetitiv I rQR."1(peak repetitive
controllable on-state current).
I n situatia I n care tiristorul GTO lucreaza la 0 frecven1 constanta de amorsare ~iblocare,
curentul maxim controlabil semic~oreaza, puillnd deveni chiar jmnatate din valoarea hQM.
o Timpul deblocare (lm), care reprezinta suma timpilor ts, tf ~i tt (fig. 1.5).
o Sarcina stocatl QGQ(fig. 1.5), ce reprezinta valoarea sarcinii electrice ex1rase pe
poartii, pe durata corespunziitoare timpului deblocare igq.
o Factorul operational de c~tig in cment la blocare (operational t
1
nl-off
sede!1ne$teca (a sevedea rdalia
G
_ 1
TQ
R.1Vl
OFF ----
1
GRM
unde 1
GRM
reprezinta amplitudinea curentului invers de poarta (fig. 1.5), care poate anula un
curent anodic devaloare IrQRM intr-un timp minim.
o Factorul maxim dec~tig in curent lablocare GOFF(max) (peak tom-off gain)
1
TQRM
GOFF(max) = = -1---
GR.l"fmin
unde 1GR.M:min reprezinta valoarea minima a amplitudinii curentului invers de poarta, care mai
poate bloca un curent direct IrQR.\1 prill GTO. Bineinteles, cu cat amplitudinea curentului
invers pe poarta este mai mica, cu amt timpul necesar evacu3.rii sarcinii stocate in baza "p"
(QGQ), este mai mare i caurmare timpul deblocare tgqeste mai mare.
o Valoarea critica a ratei de cretere a tensiunii de blocare reaplicate la stingerea
tiristorului GTO dudd1:cR (critical rate of rise of re-applied off state voltage) reprezinta
valoarea maxima a rampei de tensiune ce poate fi aplicata dupa stingerea dispozitivului. De
obicei acest parametru este egal cu capabilitatea in duldt a dispozitivului.
o Parametri suplimentari ce caraeterizeaza poarta tiristorului GTO in procesul de
comutatie inversa, sunt U
GRM
i 1
GM
, care reprezinta valorile maxime ale tensiunii i
curentului invers pe poarta. Depairea tensiunii U
G
R.\1 implica strapungereajonctiunii J
1
, prin
multiplicarea purtatorilor prill avalan3., ceea ce duce la distrugerea termica aacesteia. In mod
obinuit, tensiunea de strapungere ajonctiunii J
1
este cuprinsa intre 7 i 20 V.
Aceste dispozitive au inceput sa fie utilizate din ce in ce mai mult dupa 1980, datorita
capacitatii lor de a lucra la 0frecventil. de comutatie mai mare ca a tiristoarelor ~i a absentei
circuitelor de comutatie inversa. Problemele ce apar la aceste dispozitive sunt legate de
incapacitatea de a rezista la supracurenti sau supratensiuni. Tranzistoarele lucreaza in statile
e"'treme "saturat" ~i "blocat". Datorita faptului ca pentru tranzistoarele de putere, factorul de
amplificare in curent referitor la curentul de baza (~) este relativ rnic, seutilizeaza module in
conexiune Darlington.
Proteetia la supracurent poate fi realizata prin determinarea momentului in care
tranzistorul iese din starea de saturatie sau prin controlul tensiunii baza-ernitor. Proteetia la
supratensiuni se realizeaza cu ajutorul circuitelor de proteetie (snubber), ce trebuie proiectate
astfel incat energia disipata pe acestea sa fie minima. Utilizarea tranzistoarelor de putere la
frecvente ridicate impune folosirea circuitelor de protectie active (active snubber) i daca
invertorul este de putere mare, este important ca (!Geste circuite de protectie sa aiM
capacitatea de a recupera energia. In prezent tranzistoarele bipolare sunt folosite pentru
invertoare. cu puteri de parra la 100-200kW. Frecventele maxime de comutatie ce pot fi
folosite in cazul tranzistoarelor bipolare de putere sunt de 10-15kHz.
8 1DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE FOLOSITE
iN CONSTRUCTIA INVERTOARELOR
1.3.1 Caracteristicile statice de interes pentru tranzistoarele
bipolare de putere
Tehnologiile de fabricatie ale tranzistoarelor bipolare folosite in convertoarele de
putere sunt orientate spre obtinerea unei tensiuni de saturatie minime ~i a unei tensiuni
colector-elnitor, in stare blocatii, cat mai mari, Caracteristicile statice de interes in cazul
acestor tranzistoare sunt:
Caracteristica de saturape, llcE(sat)=f(i
c
),
In mod obi~nuit, aceastii caracteristica se traseaza pentru un raport ic/i
B
constant, a carui
valoare situeaza tranzistorul in saturatie (fig, 1.6). Grafic, aceastii caracteristica poate coincide
cu porpunea crescatoare (linia critica) a familiilor caracteristicilor de ie~ire, trasate pentru
conexiunea emitor comun, \
UCESAT UBE
<11> <: : .1>
2
1.5
100
I
c
<A.>
Fig,1,6 Caracteristica de saturatie
atranzistorului TP-20
0.2
200 0,15
1 2
Ie <A.>
Fig.I.7 Caracteristica de intrare
in zona de saturatie
unde G
s
reprezintii conductanta echivalentii atranzistomlui in saturatiec
Caracteristica de intrare in zona de saturatie, care prezinta variatia necesara atensiunii
UBE,pentm a sustine curentul de colector en pastrarea constanta a raportului IdlB ' Valoarea
acestui raport trebuie sasitueze tranzistoml in regiunea de saturatie (fig. 1.7),
Caracteristicile de transfer llcE=f(i
B
)la curent decolector constant. Aceste caracteristici
(fig, 1.8) se utilizeaza in situatiile in care este necesara 0 cunoa~tere exactl a regiunii de
trecere de lazona activa la cea desaturatie.
+ Caracteristicile detransfer ic=f(UBE)la0tensiune mare de colector, dar sub valoarea de
strapungere (fig, 1.9), Aceste caracteristici sunt utile pentru aprecierea regiunii de trecere de
la starea de conductie la cea de blocare ~i la deternunarea rezistentei echiv;;;knte.
tranzistorului in stare blocaW.
UCE
2V
0,05
0,02 0,05 0,1 0,2 0,5
iB<A>
Fig. 1.8 Caracteristici1e detransfer
UcE=f(iB)la curent de colector constant
i
C
<A>
10-
2
UCE=250V
10-
3
{jr1Sr.fc
10-
4
(jr
1o
r.fc
10-
5
1O-~
r
2S
O
C
10-
7
-0,4 -0,2
Fig. 1.9 Caracteristicile detransfer
ic=f(UBE)la 0tensiune mare decolector
Aria de functionare sigura (SOA) reprezinta suprafata determinatii, in planul caracteristicilor
deie~ire, care asigurii 0functionare nedistructiva. Daca PSF (punctul static de funqionare) se
afla in afara SOA, pot apare alterari iremediabile ale structurii dispozitivului.
In cazul tranzistorului bipolar, SOA este limitatii de:
Limita superioara a curentului de colector I
CM
.Depii~irea acestei limite duce la
inciHzirea dispozitivului ~i distrugerea satermica.
Limita de putere maxima disipatii PdM. Valoarea puterii maxime admisibile depinde de
temperatura capsulei ~i de rezistenta termica dintre jonctiune ~i capsula. La randul ei,
temperatura capsulei depinde de modul in care se transmite dUdura de la capsula la mediul
ambiant. Curba cedetermina limitarea puterii disipate, in planul caracteristicilor de ie~ire, are
ecuatia:
Limita superioarii atensiunii coleetor-emitor.
Stmt dona fenomene celimiteaza tensiunea superioara colector-emitor:
Strapungerea primara intrarea jonctiunii colector-emitor in regim de multiplicare
in avalan~ apurtiitorilor de sarcina. Tensiunea la care apare acest fenomen depinde de modul
de conectare al bazei ~i este cuprinsii intre D
CEO
~i D
CBO
(DCEo< DCl3Q),unde DCEOeste
tensiunea de strapungere colector emitor cubaza in gol ~i DCBoeste tensiunea destriipungere
colector baza Cll emitorul in gal.
"Strapungerea secundara. Aceasta apare la tensiuni mai mici ca D
eEo
, datoritii
neomogcnitaW 'distributiei densitiitii de curent pe aria pastilei de siliciu, In zonele de densitate
10 1DISPOZITIVESEMICONDUCTOAREFOLOSITE
iN CONSTRUCTIAINVERTOARELOR
maxima (puncte fierbinti), puterea disipatii pe aria respectiva poate fi suficient de mare ca sa
creeze 0 generare puterniea de purtiitori de sarcina, care la randul lor due la 0 accentuare a
fenomenului, ce sefinalizeaza en topirea zonaIa acristalului de siliciu.
Delimitarea zonei in care poate apare fenomenul de strapungere secllildara se realizeaza cu
ajutorul unei curbe, a carei ecuatie empirica este:
in care "x" $i "n" sunt dependenti detehnologia defabricatie (1,5:0; n:O;4).
ic
+ Daca curba data de ecuatia (1.7) intersecteaza hiperbola de disipatie data de ecuatia
(1.6) la 0 tensiune mai midi decat D
CEO
(fig. 1.10), aria de functionare sigura este marginita
de:
i
e
= I
CM
i
e
= PdM' (liCEr
1
i
e
= X (liCEr
n
liCE = DCEM
(i
e
< I
CM
; liCE < D
CEM
)
(ic < lCM; liCE < D
CEa
; P
d
< PcilVr)
+ Daca interseqia dintre curbele date de ecuatiile (1.6) $i (1.7) are loc la i
e
> 10: , SOA
este marginita doar de strapungerea secundara (ecuapa (1.7.
+ Daca intersecpa dintre curbele date de ecuatiile (1.6) $i (1.7) are loc 1aUcE > U::;E,.i,
SOA este marginita doar de hiperbola dedisipatie, data de (1.6).
In mod obi~nuit, aria de funcponare sigut'a, este prezentatii in coordonate log2ritmi:~. ,otiv
pentm care curbele date de ecuatiile (1.6) ~i (1.7) devin segmente de dreapm. in :-eg'17l de
impulsuri SOA sepoate eAiinde (fig. 1.11) deoarece chiar daea energia disipatii pe ::-~-,istor
in timpul pulsului este mai mare ca puterea limita admisa, durata lui fund mi:~j<)!:~'':'~~ 'ill
va atinge 0temperatura periculoasa.
i
c
SOA
20A
lOA
SA
2A
1A
0,5
0 , 2
0,1
0,05
0,02
5
UCE<V>
Fig. 1.11 Variatia SOA funetie de regimul delucru al tranzistorului
Seconsidera circuitul din fig. 1.12, in care sarcina estepur rezistivii ~i formele deunda
corespunziitoare, sunt trasate in fig. 1.13.
I
eM
O,9.I
CM
IB:K l
~9. I B: KI - - - - - - - - -
: t
d
; t :
IE ~: E~al
I . i I
I tON I
IE ;'1- I
________________ 4__
I
I
I
I
. ,
I
t
s
: t
f
:
=jE ;))
tOYy I
31,
In fig. 1.12, se pot defini unniitoarele miirimi: Intarzierea la cre~tere ( tJ ) ~i respectiv
intarzierea la descre~tere, numitii ~i "timp de stocare" (ts ), reprezintii duratele de timp scurse
1 DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE FOLOSITE
iN CONSTRUCTIA CONVERTOARELOR
din momentul aplicarii comenzii ~i pana dind curentul de colector atinge valoarea de 10% din
cea de palier (pentru 4i) ~i respectiv de 90% (pentru ts ). In aceste intervale puterea disipatil
pe dispozitiv este relativ mica. Prin 1:,. (rise time) ~i tf (fall time), sedefinesc frontul de cre~tere
la comutatia directil ~i respectiv cel dedescre~tere la comutatia inversa.
i
c
"
---~------------
, I
" I
B ". A
E
c
DeEM D
eEo
ueE
Fig. 1.14 Deplasarea PSF in timpul comutatiei, in planul caracteristicilor de ie~ire
Timpul de cre~tere (t
f
), specifica durata necesara curentu1ui de colector ca sa varieze de la
10% la 90% din valoarea sa de palier. Timpul de cadere (tf) specifica durata necesara
curentului de colector ca sa varieze de la 90% la 10% din valoarea sa de palier. Daca se
considera ca intreaga variatie a curentului de ie~ire se realizeaza liniar pe durata fronturilor,
sepot calcula energiile disipate la comutatia directil (Wdr ) ~i inversa (Wdf).
If 1
W
df
=fi
c
UCE dt =6'IcME.t
f
o
In situatia in care sarcina (din fig. 1.12) este puternic inductiva, trebuie urmarita eYolutia
punctului static in planul caracteristicilor de ie~ire (fig. 1.14). Fonnele de unda
corespunzatoare sunt prezentate in fig. 1.15. Initial, tranzistorul este blocat (puncn:l A) La
comanda directil (comutatorul K din fig. 1.12, comutil instantaneu din pozitia 2 in pozipa 1),
punctu1 static de functionare sare din A in B, dupa care, se deplaseaza lent spre ;::.c.::ul C
Viteza de deplasare depinde de constanta de timp a circuitului de sarcina. D:~ ~::~:.2a'"fi
pur rezistiva, deplasarea din A 111C s-ar face direct de~alungl.llliniei ::u.ncr.:-e ,::e=: .:"
fig. 1.14. In situatia in care durata pulsului din baza este mai mica fata de constanta de timp a
sarcinii, la comanda inversa, punctul static de functionare (PSF) ajunge in punctului C la
s:ffir~itul duratei corespunzatoare timpului de stocare (ts ). Datoritil energiei inmagazinate in
campul magnetic al inductantei echivalente circuitului de sarcina, PSF seva deplasa rapid, la
curent aproape constant, in punctul D, care seafla pe caracteristica de strapungere primara ce
delimiteaza aria sigura de functionare (SOA) a tranzistorului, in timpul de cre~tere 1rv
(fig. 1.15). Urmeaza descarcarea completil a energiei inmagazinate in inductanta sarcinii (pe
durata timpului de cadere acurentului tfi), PSF deplasandu-se pe caracteristica de strapungere
primara, pana in U
CEM
, apoi in A. Daca constanta de timp a sarcinii este mica (VRIL ),
atunci PSF se poate deplasa ~i pe 0traiectorie descrescatoare din C in Ii Din fig. 1.14, se
observa ca daca valoarea maxima a curentului de colector ar fi ceva mai mare, (II
C11
corespunzatoare punctului ex din fig. 1.14), atunci la comutatia inversa PSF intersecteazii
curba ce delirniteaza zona in care apare strapungerea secundara ~i dispozitivul se distruge.
Din acest motiv, tranzistorul trebuie previizut en circuite de protectie paralel (parallel
snubber) pentru alirnita tensiunea licE, lacomutatia inversa.
o ,
I
I
I
I
I
I
I ,
I I
I BK2 - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - T -
I I
I I
I I
ic : :
I I
I
CM
-~------------------~-
I I
I I
I I
I I
I I
o ' :
I
I
I
uCE' I : I
I I '
U - , - - - - - - - - - - - - - - - - - - - r - - - t
CES : O,9.U
CES
'
,
,
I
I
I
I
t ...: I I I
~ 'tc'
~~ti I LI t
,IV~
I~ I
, I
Fig. 1.15 Variatia curentului de colector ~i atensiunii colector-ernitor
in timpul cOlllutatiei inverse pe sarcina inductivii
1 DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE FOLOSITE
iN CONSTRUCTIA CONVERTOARELOR
Aceste tranzistoare au avantajul ca purtiitorii de sarcina sunt de un singur tip ~i nu
apar probleme legate de evacuarea unei sarcini stocate. Din acest motiv tranzistoarele MOS de
putere sunt cele mai rapide dispozitive de putere folosite. Controlul conductibilitiitii se
realizeaza prin nivelul tensiunii prezente pe grila. Dezavantajul major al acestor dispozitive il
reprezinta rezistenta echivalentii relativ mare (fata de tranzistorul bipolar) in stare de
saturalie. Timpii de comutalie oblinuti cu tranzistoarele MOS sunt de ordinul nanosecundelor,
putlnd fi folosite la frecvenle de ordinul sutelor de kilohertzi. In situaliile practice se
recomandii 0marire a duratei decomutalie (realizarea unei comutalii lente), printr-o comandii
adecvatii pe grila tranzistorului. in acest mod se reduc problemele ce pot apare datoritii
comutatiilor mai lente caracteristice altor dispozitive semiconductoare (diode) ce se afla in
circuit. De asemenea se reduce viteza de variatie a curentului (di/dt) prin ramura respectiva,
mic~orandu-se amplitudinile pulsurilor de tensiune ce apar la bornele tranzistorului,datoritii
varialiei flID.'Ului prin illductantele inseriate cu acesta. Aceste tranzistoare pot fi u~r
interfatate cu circuitele de comandii digitale, datoritii impedanlei foarte mari ce 0prezintii la
intrare. Ii\ momentul de fata pentru aplicatiile de putere s-au impus tranzistoarele in structura
D-MOS (double diffuset MOS)-fig.1.l6. Dill fig.1.l6-a se observa ca structura tranzistorului
de putere este realizatii prin cuplarea ill paralel a mai multor structuri. Totodatii se poate
identifica ~i dioda echivalentii ce apare antiparalel cu tranzistorul MOS. Aceastii diodii
inrautiile~e viteza de comutatie a tranzistorului, datorita cantitiitii mari de sarcina stocatii ill
aceasta. Tranzistoarele MOS sunt de obicei folosite in constructia surselor de alimentare ce
lucreaza in regim de comutatie ~i in cOllstruclia invertoarelor avand puteri mai mici de 5kW,
pierderile ill conduetie a acestor tranzistoare reprezentlnd un impediment major.
I z o l a t o r Su r s a
P o a r t a Ca n a l n
/
Dr e n a
n
n I p
,
n -
?
n
[1+
L
Su r s a
Fig. 1.16-a Structura tranzistorului D-MOS
Fig. 1. 16-b Structura echivalentii atranzistorului DMOS
1.4.1 Functionarea ~i caracteristicile statice corespunzatoare
tranzistoarelor MOS
Din fig. 1.16, seobserva ca pe substratul n+este crescut epitaxial un strat n- , in care
sunt apoi implantate regiunile n+ ~i p. Poarta (grila) este realizam sub formaunei grile din
siliciu policristalin n+ingropam intr-un strat de Si~. Acest strat izo1eaza poarta amt de
metalizarea sursei, cat ~i de stratul epitaxial de dedesubt. Se observa ca metalizarea sursei
(lacum cu AI) conecteaza in parale1 toate ce1ulele e1ementare ale structurii. Pozitivarea porp.i
(fata de sursa) peste 0anumim valoare de prag (Up) duce 1aaparipa unei zone imbogapte in
electroni in regiunile p, care sunt situate sub e1ectrodul porp.i, rea1izandu-se astfel un traseu
electric intre regiunea epitaxiala n- ~i zona acoperim de metalizarea sursei. Curentul poate
circula in ambele sensuri. Structura se comporta ca tranzistor doar daca U
GS
> Up ~i UDS > 0,
adica atunci cfu1dcurentul circula de la drena la sursa. La 0 polarizare inversa (UDS < 0),
curentul poate circula fie prin zona imbogapm (daea UGs>Up), fie prin dioda antiparalel pnn+.
Caracteristicile de interes pentru funqionare in regim de comutape a tranzistorului MOS,
sunt prezentate in fig. 1.17-a~i b.
<A> in
100
U
ns
o 0
o 4 8 12 16 20 24 28<V> 0
Fig. 1.17-a Caracteristicile de ie~ire
i
D
=f(uns)
Fig. 1.17-b Caracteristica detransfer
i
D
= f(UDS)
in fig. 1.17-a sunt prezentate caracteristici1e de ie~ire pentru un tranzistor MOS- de putere.
Starea de saturape a tranzistorului este descrisa de linia critica (marcam in fig. 1.17-a
printr-o sageam) careia i sepoate asocia ecuapa urmatoare:
1DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE FOLOSITE
iN CONSTRUCrIA CONVERTOARELOR
. liOS
1
0
=--- pentru UOS=i
O
.ROS(ON)<UGS-Up
ROS(ON)
unde RDS(ON) reprezinta rezistenta echivalenta a tranzistorului in stare de conduqie (ON). In
fig. 1.17 este prezentata caracteristica de transfer a tranzistorului, care este valabiUi in
regiunea activa i este descrisa de ecuatia urmatoare:
unde G
m
=air/Duos reprezintii panta sau transconductanta tranzistorului.
In tranzistoarele MOS de putere, conductia este realizata cu ajutorul purtiitorilor majoritari,
ceea ce asigura un coeficient de temperatura pozitiv al rezistentei canalului. Acest lucru
determina 0uniformizare a densitatii curentului dedrena, petoatii aria activa a dispozitivului,
deoarece 0cre~tere a curentului intr-un anumit punct produce 0cre~tere a rezistentei zonei
respective. Ca urmare, aria de funcponare sigurii (SOA) este delimitatii de curentul ma.xim,
puterea maxima disipatii ~i de tensiunea maxima de sustinere in stare de blocare, la
tranzistoarele MOS neapiirand fenomenul de striipungere secundarii.
Deoarece conduetia se realizeazii cu purtiitori majoritari, nu apar fenomene de
stocare a sarcinii in zonele neutre, ca in cazul dispozitivelor cu conduetie bipolara (tiristor,
tranzistor bipolar). Ca urmare, in analiza comutatiei vor lipsi timpii de stocare, ce corespund
evacuiirii sau anularii acestei sarcini. Comportarea in comutatie poate fi u~or inteleasa dacii se
considerii capacitiitile echivalente ale tranzistoarelor MOS prezentate infig. 1.18.
D Comportarea tranzistorului in comutape este prezentatii
in fig.l.19-b ~i se referii la circuitul de test din
fig.1.l9-a. Descrierea fenomenelor seva face cu ajutorul
caracteristicii de transfer prezentate in fig. 1.17-b.
Aplicarea unui impuls pe grilii duce la inciircarea
capacitatii de intrare Cos a tranzistorului en constanta
Rj.Cm , unde Cin (Cin = Cos +CaD) este aproximativ
egala cu capacitatea Cos, capacitatea CaD fiind mica
comparativ en aceasta. Amt timp cat tensiunea Uas<Up ,
curentul de drenii va fi nul (a se vedea caracteristica de
transfer). Acest interval se nume~te timp de intfuziere la
comutarea directii (1<IcON). Grafic 4I<ON") reprezintii timpul
scurs din momentul apliciirii comenzii ~i eel in care
tensiunea pe tranzistor (UDS) atinge 90% din \a1oarea
initiala (fig. 1.l9-b). Odata ce tensiunea de intrare depA~e~tevaloarea de prag, tranzistorul
intrii in regiunea activa de funcponare. Datoritii amplificiirii mari in tensiune, capacitatea
echivalentii de intrare Cmcre~te substantial, ca urmare a efectului Miller ce aeponeaza asupra
S
Fig. 1.18 Circuitul echivalent
tranzistorului MOS de putere
capacitatii CoD. Din acest motiv, capacitatea echivalenta de intrare, em, se va Incarca cu 0
constanta detimp mai mare (a sevedea variatia lui UGSdin fig. 1.19-b).
GENERATOR n '
DE D
/~~~~~~~ - ~ RJ _
: : lUD~c
Fig. 1.19-a Circuit detest pentru determinarea comportiirii illcomutatie
atranzistorului MOS
90o/~
II
I I
I
U
cond
t
II t I I I tf '
d(ON): ~ td(orn i ~
I ~I to; ,
I~ ' tOFF '
liE Zel
Fig.1.l9-b Fonnele deWldacorespunzatoare comutapi1or tranzistorului MOS
I
'10%
Unneaza cre~terea tensiunii de intrare de lavaloarea Dp la U
GSer
=Dp +I
DM
RD(oN)WIdeI
DM
reprezinta valoarea maxima a curentului ce se peate stabili In circuit. Acest interval
corespunde timpului de cre~tere 1,.(rise time), In care punctul static de funqionare (PSF)
traverseaza regiunea activa ajwIgand depe abscisa pe linia critica (fig. 1.16-a). In fig. 1.l9~b,
t
r
se masoara ca fiind timpul in care tensiUllea pe dispezitiv scade de la 90% 1a 10% din
va10area inipala In stare blocata.
Intervalul detimp In care tensiunea deintrare cre~tedelaDGSerlaD
Gso
nu este esential pentru
comanda directa, el constituind timpul In care tensiUllea de intrare D
GS
cre~e de 1avaloarea
UGserlava10area maxima D
Gso
data de generatorul de impulsuri (fig. 1.19-a). Aceasta duce la
mic~orarea rezistentei canalului de inversiune, tranzistorul mentinandu-se in stare de
saturatie. Capacitatea de intrare em se modifica (Cin = Cos +CoD), deoarece tranzistorul nu
mai lucreaza In regim de amplificare (el fiind saturat). Se peate defini timpul corespunzator
comutatiei directe (toN), cafiind SUllladintre timpul de inmrziere la comutapa directa (t.ICOl\'))
~i timpul de cre~ere (1,.).La comutatia inversa, timpul de Inmrziere td(OFF) (turn off delay time)
reprezinta timpul necesar descardirii condensatorului echivalent de intrare em (Cin =Cos +
1 DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE FOLOSITE
iN CONSTRUCTIA CONVERTOARELOR
4m), de la valoarea UGso la valoarea UGScr . In continuare PSF va traversa in sens invers
regiunea activa de functionare, pe durata timpului de cadere tf (fall time), timp in care
capacitatea echivalenta de intrare atranzistorului este mult mai mare datorita efectului Miller.
In momentul in care tensiunea de intrare U
GS
a atins valoare de prag Up , canalul de
inversiune dispare (fig. 1.16) ~i tranzistorul seblocheaza. Scaderea tensimti de intrare U
GS
de
la Up spre zero se va face eu 0 aM constanta de timp, datorita modificarii capacitatii de
intrare C m. In fig. 1.19-b, este prezentat modul de definire al timpilor corespunzatori
comutatiei tranzistorului MOS functie de tensiunea de la ie~irea acestuia. Trebuie subliniat
faptul ca timpii de comutatie variaza functie de amplitudinea pulsurilor de comanda ~i de
valoarea rezistentei echivalente vazuta la intrarea tranzistorului.
<ns TIMP
U
GSO
o 5 10 15 20 <!if>
Fig. 1.20 Variatia timpilor decomutatie functie
deamplitudillea tellsiunii de comanda pe poaIti pentru IRF 330
<Its> TIMP
4
R
1000 <.Q>
Fig. 1.21 Variatia timpilor de comutatie functie derezistellta echivalenta
vazuta din grila tranzistorului (IRF 330)
In fig. 1.20, este prezentata variatia timpilor de comutatie corespunzatori tranzistorului MOS
"IRF 330", funetie de amplitudinea impulsului decomandii.
Seobserva ca timpul de cadere (tf) ramane constant deoarece el depinde doar de constanta de
timp a circuitului echivalent de intrare. In fig. 1.21 este prezentata variatia timpilor de
comutatie, pentru diverse valori a rezistentei echivalente viizute in grila aceluia~i tip de
tranzistor. Conditiile detest sunt specificate in fiecare figura.
Functionarea pe sarcina inductiva implica utilizarea unor circuite deprotectie paralel (parallel
snubber) pentru alimita tensiunea ceapare labornele tranzistorului.
1.4.3 Comparatie intre tranzistoarele MOS de putere
~i cele bipolare
Avantajele tranzistoarelor MOS, in comparatie cu cele bipolare, sunt:
Fiabilitate ~i reproductibilitate aparametrilor mai buna.
Comanda serealizeaza in tensiune, puterea decomandii fiind foarte mica.
Timpii decomutatie sunt mai redu~i, tranzistorul putftnd fi fo10sit la frecvente mai mari.
e Absenta striipungerii secundare ~i posibilitatea u~oara decuplare in paralel a mai multor
dispozitive datorita coeficientului pozitiv devariatie arezistentei canalului.
Capabilitate mai mare de supraincarcare in curent, datorita absentei punctelor fierbinti.
Dezavantajele tranzistoarelor MOS, in comparatie cu celebipolare, sunt:
o Costuri mai mari pentru aceea~i putere.
o Cactereadetensiune in stare de conductie (cand PSF seafla pe linia critica - fig. U6-a),
este mare in comparatie cu cea in stare saturata atranzistorului bipolar.
o Rezistenta echivalenta in stare OFF este mai midi decat atranzistorului bipolar.
IGBT-ul (Insulated Gate Bipolar Tranzistor) are 0structurii pnpn ~i trei terminale, in
care poarta MOS asigura un control riguros asupra proceselor de amorsare, blocare ~i
conduetie directa. Dispozitivul a inceput safie comercializat din 1983.
Fatii de tranzistoarele MOS, IGBT-ul are 0 rezistentii in stare 011mai redusa ~i fata de
tranzistorul bipolar de putere, necesita 0 putere de comandii mult mai mica. EI poate fi
comandat direct de la ie~irea unui circuit integral. Avantajele IGBT-ului fac ca acesta sa
inlocuiasca tranzistorul bipolar in toate aplicatiile deputere. Aceasta duce la 0 simplificare a
circuitelor de comandii adispozitivelor de putere ~i la 0mic~orare a dimensiunilor circuitelor
defortii, datoritii reducerii circuitelor snubber ~i aradiatoarelor.
Aceste dispozitive pot fi utilizate pentru invertoare de puteri medii (de la cativa kW la citeva
sute de kW), la frecvente de comutatie de pana la 50kHz. Valorile nominale rnaxime ale
tensiunii deblocare ~i curentului sunt de600V/400A sau 1200V/300A
Configuratia debaza ~i schema echivalentii aunui IGBT sunt prezentate in fig. 1.22, pentru
un dispozitiv in varianta N-MOS.
1 DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE FOLOSITE
iN CONSTRUCTIA CONVERTOARELOR
1/
V2 n ~t
J
_t' n+
3 \ p+
A l
a b
Fig. 1.22 Structura ~i schema echivalenta a IGBT
Terminalele sunt cunoscute sub denumirea anod sau colector (A), catod sau emitor (C) ~i
poartii (G). Structura este aselllanatoare cu cea a unui tranzistor D-MOS (fig. Ll6). In plus
faiii de aceasta, IGBT are 0regiune p+situatii la anod, care asigura dispozitivului 0conductie
~ipolara (curentul esteformat amt din goluri cat ~i din electroni).
4polarizarea directii (anodul este pozitivat faiii de catod) In stare blocata (tensiunea poartii
catod este nula), tensiunea este suportatii dejonctiunea J 2 . Deoarece zonele adiacente acestei
jonctiuni sunt slab dopate, tensiunea directii In stare blocatii poate lua valori Insemnate
(1200+1500V). La polarizare inversa, sunt polarizate invers jonctiunile J
1
~i h.Datoritii
~untului realizat de metalizarea catodului (~ntul de emitor), jonqiunea J
1
este practic scurt~
circuitata ~i Intreaga tensiune inversa este suportatii decatre jonctiunea J
3
.
1nitierea procesului de conductie a IGBT -ului are loc prin pozitivarea electrodului de poartii
(G) faiii de catod, ceea ce determina aparitia unui canal conductor In regiunile p- de la
suprafata de contact cu oxidul. Are loc astfel injectia electronilor din zona n+In baza n,
curentul Inchizandu-se prin catodul IGBT-ului. Contilluitatea curentului este asiguratii prin
transportul acestor electroni spre anodul dispozitivului, care este pozitivat ~i injeqia acestor
eleetroni In regiunea p+. Acest curent (de electroni in ) este considerat ca fiind curentul
principal al dispozitivului ~i el urmeaza a~a - numitul traseu principal, descris anterior.
Totodata, In IGBT mai apare ~i un curent de goluri ip(curent secundar). Acest curent este
format din golurile injectate din zona p+situatii langii anod. Cea mai mare parte a acestui
curent poate fi considerat ca fiind curent de colector al tranzistorului echivalent pnp, el
Indreptilndu-se spre llletalizarea catodului, care acopera zona p- (~untul de emitor). Utilitatea
componentei de goluri (ip) a curentului prin dispozitiv este de a mic~ora rezistenta electrica a
bazei n, prin injectia depurtiitori minoritari In aceastii regiune.
Performantele In comutatie sunt diminuate de existenta curentului de goluri, care determina
aparitia In baza n a unei sarcini electrice care trebuie sa dispara prin recombinare, In situatia
In care tranzistorul este comandat OFF. Din acest motiv sunt luate miisuri tehnologice, care
cauta sa minimizeze valoarea cOlllponentei de goluri a curentului. Printre aceste masuri,
putem aminti:
Mic~orarea rezistentei ~uiltului de emitor (Rs) care duce la limitarea capacitiitii
tranzistorului u.pn (fig. 1.22-b) de a intra In conductie, prin diminuarea ca~tigului in curent
(CXnpn ) corespunzator acestui tranzistor.
Realizarea unui strat n+intre regiunea anodidi p+~i baza n-. Acest lucru diminueaza
eficienta de injectie a emitorului tranzistorului pnp ~i deci ~i a ca~tigului Upnp. Totodatii
prezenta stratului n+mic$oreaza grosimea slab dopatii abazei, fapt care pe de 0parte reduce
rezistenta echivalentii a acestei regiuni $i pe de alta mic$oreaza volumul regiunii neutre n- ,
care reprezintii regiunea principaHi de acunlulare a sarcinii electrice formate din golurile
injectate de regiunea p+cetrebuie sadispara prin reeombinare, in situatia comutatiei inverse.
Aceste dom miisuri diminueaza totodatii $i cuplajul regenerativ al celor dom
tranzistoare bipolare, ce corespund schemei echivalente structurii (prin mic$orarea
ca$tigurilor O-npn $i Upnp). Un efect benefic al acestui fapt 11constituie marirea capabilitiitii
duJ dt a dispozitivului.
Pe de altii parte introducerea stratului n+mic$oreaza drastic tensiunea inversii de
striipungere a jonctiunii J
3
, ceea ce face ca IGBT-ul sa fie un dispozitiv asimetric cu 0
capabilitate de blocare inversii de circa -5V, care trebuie protejat cu diode antiparalel.
Dispozitivul poate suporta 0densitate de curent
mai mare fata de tranzistorul bipolar (lipsesc
punctele fierbinti) $i necesitii pentru aceea$i valoare
acurentului maxim 0suprafatii cam de trei ori mai
lnica fatii de un tranzistor D-M()S, datorita
conductiei bipolare care mic$oreaza caderea de
tensiune ($i pierderile) pe dispozitivul aflat in stare
ON. Capacitatea echivalentii poartii -anod este mai
mica decat capacitatea poartii-drena a unui
tranzistor echivalent D-MOS (datoritii cupUirii in
serie a capacitiitilor echivalente tranzistorului MOS
$i tranzistorului pnp, din schema echivalentii
prezentata in fig. 1.22-b). Acest lucru duce la
miqorarea capacitiitii echivalente vazute la intrarea dispozitivului (datoritii efectului Miller),
in timpul proceselor decomutatie.
Caracteristieile statice aleilllui IGBT sunt prezentate in fig. 1.23.
Fig. 1.23Caracteristicile statice
ale unui IGBT
Circuitul de test al comportiirii dispozitiwlui in comutatie $i formele de unda
corespunzatoare sunt prezentate in figurile 1.24 $i respectiv 1.25.
Definirea timpilor de inmrziere la comutatia GENERA TOR
directii (!d(ON)), de cre$tere (4), de inmrziere la DE
comutatia inversa. (!d(OFF)) $i de d'idere (tv seface in IMPULSURI
aGeea$i manierii ca la tranzistorul MOS. Intrarea in
conduct,ie a IGBT-ului poate fi echivalatii cu
intrarea in conductie a unui tranzistor D-MOS
inseriat eu 0dioda de putere. Dioda corespunde
jonctiunii J
3
(fig. 1.22). Din acest motiv, timpii
corespunzatori comutatiei directe (1:d(ON) $i 4 ) sunt
mai mari catimpii corespunzatori unui tranzistor
D-MOS eehivalent, chiar daca capacitatea
eehivalentii vazutii la intrarea IGBT -ului este mai mica ca la tranzistorul D-MOS.
La comanda OFF dispozitivul comutii in doua trepte. In prima fazii, prin anularea tensiunii
Doc capacitatea echivalentii a intriirii se va desciirca pe rezistorul Roc (din fig. 1.24),
detenninand blocarea tranzistorului MOS din structura IGBT-ului (fig. 1.22).
Fig. 1.24 Circuit detest
cu sarcina rezistiva
1 DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE FOLOSITE
iN CONSTRUCTIA CONVERTOARELOR
,
,
,
iA :
I
,
,
90% - _:...-:-
I ,
, .
, .
, .
, 1
10% -~-:-
: : : t1 : t
2
t.3
td(OlO: : : td(OFF): ,
= -: ~I: ;;. . ~tZ I
:~ : : ~: t
f
I I;' IE
: :' tON ' : : t
OFF
:t. : t l iE = - : : J E
Fig. 1.25 Comutatia IGBT -ului corespunzatoare unei sarcini rezistive
iP 1 iN
~3 t
o
Fig. 1.26 Influienta rezistentei Roc
asupra comutatiei inverse aIGBT-ului
Blocarea tranzistorului D-MOS din structura
IGBT-ului, are loc in intervalul t] +t
2
(fig.
1.25). Din momentul t2, curentul prin dispozitiv
este sustinut doar decurentul fonnat din golurile
(i
p
) care sunt injectate in baza n de catre
jonctiunea J
3
, polarizata direct. Din acest motiv,
rata scMerii in contilluare a curelltului prin
IGBT este detemlinata de rata recombinarii
golurilor in baza n. Durata timpului de cMere
(tv este detenninata in special de timpul scurs
dupa momentul t2, timp necesar anularii
"curentului de recombinare" (tail current).
Durata comutatiei inverse (!oFF =4J (OFF) +tr )
peate fi controlata (ca ~i in cazul tranzistorului
D-MOS) de rezistenta vazutii dinspre intrarea
dispezitivului .<Rocdin fig. 1.24). Cu cat aceastii
rezistenta este mai mare, cu atat blocarea
tranzistorului MOS este mai lenta ~i valoarea
maxima a curentului de recombinare (iR din fig. .
1.26) este mainlica.
Daca rezistenta Roc (fig. 1.24) este mica, se poate aprecia ponderea eurentului principal de
electroni (in), in raport cu cea de goluri (i
p
).
1. 6 Tiristorul GTO eu poarta MOS (MeT)
Acest dispozitiv (MOS Controlled Thyristor - MCT) are 0structura p+npn+verticala
asemanatoare cu cea aunui tiristor. Schema sa echivalentii contine dona tranzistoare bipolare
cuplate in bucla regenerativa, a~ cum sepoate observa din fig. 1.27. MCT are trei terminale:
anod (A), catod (C) ~i poartii(G). Regiunile aflate sub metalizarile anoduIui ~i catodului sunt
puternic dopate, fiind detip p+~i respectiv n+.
p- b
C
A
J 3
p+
~
~- H)
OF F
n+ OV
. 7V ON
1
CATOD
1
C c
a
Peuna din cele doua fete ale cristalului din care este realizat dispozitivul (anod sau catod) se
realizeaza prin difuzie 0zona inelara de tip opus, puternic dopatii. Daca acest lucru se
realizeaza lacatod, atunci zona este de tip p+$i dispozitivul este detip P-MCT ~i daca difuzia
se realizeaza la anod, atunci ea este de tip n+~i dispozitivul este de tip N-MCT (ca in fig.
1.27). Un dispozitiv este format din aproximativ 100000 de celuIe de baza de tipuI celei
prezentate in fig. 1.27. Zona de tip n+realizatii la anod este conectatii electric la metalizarea
anoduIui $i totodatii se afla, in parte ~i in dreptul metaliziirii portii, care, la randul ei, este
izolatii de structura printr-un strat de oxid ( Si~ ). Structura descrisa formeaza dona
tranzistoare MOS laterale. Un tranzistor formeaza un canal de tip p $i are rolul de a comanda
direct dispozitivul, iar celiilalt formeaza un canal detip n, avand roluI de abloca dispozitivul.
Deoarece 0comanda 0exclude pe cealaltii, cele doua tranzistoare pot fi comandate cu un
senmal comun de poartii. in. situatia N-MCT, intrarea in conductie se realizeaza prin
negativarea portii (G) fata de anod, care la randul sau trebuie sa fie pozitiv fata de catod. In
aceastii situatie, la suprafap de contact dintre oxid $i zona lateralii n aflatii sub metalizarea
grilei apare un canal de tip p, care permite injectia unui curent de la anod in baza p- a
tranzistorului echivalent npn. Dispozitivul amorseaza datoritii conexiunii regenerative a celor
1 DISPQZITIVE SEMICONDUCTOARE FOLOSITE
iNCONSTRUC'flA CO~\-'LRTOARELOR
doua tranzistoare, intrarea sa in conductie fiind similara cu cea a unui tiristor. Anularea
semnalului de comanda (anularea tensiunii poam - anod) nu afecteaza starea de condnctie a
MCT-ului. Deoarece regimul de collductie nu este controlat de tranzistorul P-~fOS (cum este
situatia la IGBT), densitatea curentului anodic poate fi de pana la cinci ori mai mare falii de
cea corespunzatoare IGBT-ului. De asemenea, nu se impun restrictii asupra faetorilor de
ca~tig corespunzatori celor doua trallzistoare (Cl.pnp , Unpn ).
In stare de conductie, natura bipolara a curentului prin dispozitiv duce la acumulari de
sarcina, formate din purtiitori minoritari, in regiunile celor doua baze, fapt ce mare~e
conductibilitatea celor doua zone slab dopate ~i asigura 0cadere mica detensiune in stare ON.
MCT -ul poate comuta invers natural, prin intreruperea curentului principal (daca tensiunea
poam anod este nula), sau prin aplicarea pe poam a unui impuls pozitiv fata de anod. In cea
de a doua situatie, canalul de tip n, ce se formeaza in regiunea laterala de tip p, aflata sub
electrodul poam, scurtcircuiteaza jonctiunea h.Astfel, curentul circula de la metalizarea
anodului, prin regiunea n+ (aflata sub metalizarea anodului), prin canalul n format in
regiunea laterala p ~i ajunge in baza n. Ca urmare in baza n nu mai sunt injectati purtatori
minoritari (goluri) din regiunea p+~i tranzistorulechivalent pnp este decuplat din buda
regenerativa, curentul anodic circuland de la anod, prin N-MOS ~i tranzistorul npn. Circulatia
curentului se mentine atat timp cat mai exista sarcina stocata (electroni) in baza p- a
tranzistorului echivalent npn. Pentru a se realiza 0intrerupere eficienta a curentului, trebuie
satisflicuta relatia:
unde Roheste rezistenta canalului tranzistorului N-MOS ~i Rn este rezistenta regiunii n+aflata
sub metalizarea anodului ~i canalul n al tranzistorului N-MOS.
Relatia (1.12) arata valoarea maxima a curentului anodic corespunzator unei celule de baza
(I
eM
=1." '-\1 ), care produce pe rezistenta (Rch+Rn) 0 cacterede tensiune mai mica ca tensiunea
dedeschidere ajonetiunii J
1
. Pentru obtinerea unei valori cat mai mari pentru curentul anodic
ce poate fi intrerupt (I
CM
=lAM ), este necesar ca (Rch+Rn) sa aiM 0 valoare cat mai mica ~i
totodata c~tigul Unpn sa fie mic. Dispozitivele N-MCT (la care tranzistoarele MOS sunt
realizate in zona anodica) pennit illtreruperea unor curenti de doua trei ori mai mari falii de
dispozitivele P-MOS (la care tranzistoarele MOS sunt realizate in zona catodica). Aceasta se
explica prin rezistenta mai mica ce sepoate obtine pe canaluln al N-MOS (din N-MCT), fata
de rezistenta canalului p ce se obtine pe tranzistorul P-MOS care asigura blocarea
dispozitivului de tip P-MCT. In fig. 1.27, mic~orarea ca~tigului IXnpn a tranzistorului
echivalent npn serealizeaza prin fonnarea unui strat p+adiacent jonctiunii J
3
. Acesta asigura
mic~orarea eficientei de injectie a minoritarilor (electroni) din n+in baza p ~i totodata reduce
~i valoarea sarcinii stocate in baza p, ceea ce duce la mic~orarea timpului in care aceastii
sarcina dispare, in timpul comutatiei inverse. Dezavantajul structurii din fig. 1.27 il
reprezinta tensiunea redusa de strapungere ajonctiunii h,ceea ce face ca MCT-ul sa fie un
dispozitiv asimetric.
NumaruI mare de celule de bazii, cuplate in paralel, din care este alcatuit un dispozitiv,
asigura cre~terea curentului anodic total ce poate fi intrerupt printr-o comanda
corespunzatoare pe poarta. Pe de aM parte, datoritii numiirului mare de celule, in timpul
procesului de comutatie apar neunifonnitiiti in distributia curentului pe celulele elementare.
Aceste neunifonnitiiti seagraveaza datoritii aparitiei punctelor fierbinti.
Din acest motiv, aria de funqionare sigura a MCT -ului nu este de founa dreptunghiulara, ci,
pentru curenti mari, tensiunea ce poate fi suportata de dispozitiv (in timpul comutatiei
inverse), lara riscul de aapare zone fierbinti, este mai mica cavaloarea nominala.
Deoarece MCT-urile, IGBT-urile ~i tranzistoarele MaS tind sa devinii cele mai
utilizate dispozitive in electonica deputere, este util sase faca 0comparatie intre acestea.
Din punct de vedere al pierderilor in conductie, MCT-ul este dispozitivul cel mai indicat,
avand 0ciiderede tensiune in stare de conductie putin peste I V pentru dispozitivele din prima
generatie ~i chiar sub IV pentru cele din a doua generatie. Caracteristica curent-tensiune a
MCT-ului aflat in conductie are alum celei corespunzatoare unei diode semiconductoare,
valoarea tensiunii pe dispozitiv modificandu-se foarte putin functie de curent.
Din punct de vedere al comutatiei directe, cel mai rapid este tranzistorul MaS, pierderile
asociate trecerii aeestuia in stare ON fiind praetic neglijabile in comparatie cu pierderile prin
eonductie. La 1GBT-uri (~i la tranzistoarele MaS), viteza de intrare in conduetie poate fi
controlata prin intermediul eireuituiui de eomanOO. Mic~orarea aeesteia (~i deci marirea
pierderilor la intrarea in conductie) are ca avantaj mie~orarea amplitudinii ~pitului eurentului
invers prin dioda antiparalel aramurii complementare. La comutatia directii MCT-ul seamana
cu tiristorul, adiea semnalul de comanoo produce intrarea 'in conductie, aceastii stare
mentimlndu-se ~i in absenta sa. Timpul de descre~tere a tensiunii directe pe dispozitiv nu
depinde de maniera in care este atacatii grila MCT-ului. Din acestinotiv, pentru limitarea
curentilor prin diodele antiparalel sefolosese induetante devalori mici inseriate cu acestea.
La comutatia inversa IGBT-ul este de doua ori mai bun din punct de vedere energetic fata de
MCT ~i camtot de doua ori mai slab in comparatie cutranzistorul MOS.
Regiunea de funetionare sigura (Tum Off Safe Operating Voltage - SOA) reprezintii loeul
geometric format din totalitatea perechilor de valori curent-tensiune care pot apare pe
dispozitivul de putere in timpul comutatiei inverse, rara a produce distrugerea lui. Din acest
punct de vedere eel mai bun este IGBT-ul, la care in situatia unui curent direct egal cu
valoarea maxima admisa in catalog, tensiunea directii ce poate apare pe dispozitiv lara ea
acesta sa se distrugii este de 80% din valoarea maxima a tensiunii in stare blocatii (BY), In
cazul MCT-utilor aceasta tensiune ajunge abia la 50-60% din valoarea maxima (BY). Evident
folosirea snubber-elor permit folosirea acestor dispozitive (MCT) ~i la tensiuni de alimentare
(DC) mai mari decat limita cerezultii din SOA
Folosirea unui anurnit dispozitiv care sa asigure un randament cat mai bun depinde in mare
ll1asura ~i de aplicatia respectiva. Circuitele rezonante, la care coll1utatia dispozitivelor se
realizeaza latrecerea prin zero aeurentului sau tensiunii (soft switched operation), asigura de
obicei pierderile cele ll1ai mici in procesul de comutatie. In aceste circuite apar in schimb
variatii mari ale curentilor sau tensiunilor corespunzatoare dispozitivelor, ce ating totodatii
amplitudini insemnate. Din acest motiv, MCT -utile sunt cele mai indicate pentru
convertoarele rezonante sau cu intrare rezonantii, datoritii eapabilitiitii acestor dispozitive de a
suporta variatii de curent (di/dt) ~i de tensiune (duJ dt) foarte mari. Totodatii MCT-urile au
cele ll1ai mici pierderi in conductie, pierderile in comutatie fiind mici, datoritii modului de
lucru a convertoarelor rezonante sau cu intrare rezonantii. Frecvelltele la care pot lucra aceste
convertoare depii~esc eu mult frecvelltele maxi me( 20kHz ) lacare pot fi folosite MCT-utile
1 DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE FOLOSITE
iNCONSTRUC'rIA CONVERTOARELOR
din convertoarele nerezonante. In literatura sunt mentionate invertoare en intrare rezonantii,
de 1OkW, realizate cu MeT -uti ce lucreaza la 0frecven de comutatie de 80kHz. Pentru
frecvente ridicate, tranzistoarele MaS sunt singurele dispozitive care pot lucra la frecvente
mai mari de 50kHz in cazul convertoarelor cu comutatie dura (hard s\,itched operation), ~i la
frecvente mai mari de 100kHz, in cazul convertoarelor rezonante sau cu intrare rezonantii.
Acest dispozitiv (SIT-Static Induction Transistor) a fost realizat in 1987. Structural el este
replica triodei, dupa cumsepoate observa ~i in fig. 1.28.
SURSA
(SOURCE) D
DRENA
(DRAIN)
a
~ Fig. 1.28 Structura SIT (a); simbolul SIT (b)
Dispozitivul este format dintr-un scurt canal vertical de tip n, in interiorul diruia se aflil
cJ ectrozii grilei realizati din domenii de tip p, introduse sub forma unei plase in interiorul
canalului de tip n. In absenta unui potential pe grilil, dispozitivul se aflil in conductie. Daca
grila este negativatii zonele saracite formate in jurul jonqiunilor determinate de grila de tip p
$i canalul de tip n sevor uni $i vor separa canalul in dona, intrerupand conduqia acestuia.
Folasirea mai multor dispozitive de acest tip conectate in paralel nu ridica probleme, deoarece
crc$terea rezistivitatii canalului odatii cu temperatura duce la repartizarea echilibratii a
curentului prin dispozitive. Cu ajutorul SIT s-au realizat convertoare cu puteri de ordinul a
1O-20kWcu frecvente de comutatie de 100kHz.
Dispozitivul este asemaniitor cu un J FET, cu diferenta ca SIT este un dispozitiv vertical, cu
grila Ingropatii, ceea ceconduce la reducerea rezistentei in starea ON. In mod obi$nuit SIT se
folose$te In amplificatoarele audio $i de radiofrecven. In electronica deputere, e1este folosit
daar in aplicatiile demica putere ~ifrecven ridicatii, datoritii rezistentei mari in starea ON.
Structura dispozitivului (SIili - Static Induction Thyristor), prezentata in fig. 1.29, este
asemanatoare cu structura SIT.
Regiunea p~are rolul de a injecta goluri in regiunea sarikita de tip n, atunci dind dispozitivul
este polarizat direct. Acest lucm face ca ~i conductibilitatea electrica a regiunii n- sa scada, ~i
astfel tensiunea la bornele dispozitivului in stare ON sa fie mica. Intrarea in conduqie se
realizeaza prin pozitivarea u~oara a grilei S1TH. Comuta~ia inversa este similara cu cea a
GTO-ului, necesitand un curent de grila ridicat pentm a putea evacua purtatorii af1a~i in
exces, care Segasesc in regiunea n-.
In momentul in care regiunea n- i~ recapata caracteml de regiune n, jonc~iunea ce
delimiteaza zona p+a grilei sepolarizeaza invers, curentul scade ~i totodata regiunea saracita
a acestei jonqiuni se extinde blocand curentul direct prin dispozitiv, ca in cazul SIT.
Comparand S1THcu GTO, sepoate remarca ca:
S1TH este un dispozitiv normal ON (dadi tensiunea grilci este nula, SITH se comporta
ca 0dioda), in timp ce GTO este un dispozitiv normal OFF.
Caderea de tensiune pe S1TH in stare ON este mai ridicata ca pe GTO pentru aceea~i
valoare a curentului direct prin dispozitiv
S1TH nu prezinta fenomene de comutatie parazita prin du/dt.
S1THare capabilitati mai ridicate in dV/dt ~i di/dt.
Regiunea defunqionare sigura (SOA) este mai extinsa la S1TH decM la GTO.
Cu toate ca ambele dispozitive necesita camaceea~i valoare maxima pentm curentul de
grila, la comuta~ia OFF, puterea necesara blocarii S1TH este mult mai mica datorita timpului
mai scurt in care serealizeaza blocarea S1TH.
R.~INA Cl" " Tcm
A
1
. , F T
G/
c
n-
, p+
'f-.
..
" A. NOD
a
1.9 Dinamica dispozitivelor de putere pe piata
Evolutia pietii in ultimii douazeci de ani pentm dispozitivele de putere poate fi urmariUi in
figurile 1.30 ~i 1.32, unde sunt luate in consideratie doar dispozitivele folosite pentru
realizarea invertoarelor autonome.
Din fig. 1.30, se observa ca in ultimul timp sunt din ce in ce mai mult utilizate dispozitivele
deputere comandate cu poarta de tip MOS, datorita simplificarii circuitului de comanda.
Repartitia dispozitivelor funqie de puterile realizate de invcrtoare este prezentata in fig. 1.32.
unde s-a ales ca unitate de referinta vaJ oarea totala adispozitivclor utilizate in gama de puteri
de la 1la 37.5kW. Din figura, se observa ca dispozitiveJ e tradiponaJ e (tiristor ~i GTO) sunt
28 1 DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE FOLOSITE
iN CONSTRUC'fIA CONVERTOARELOR
folosite doar pentru puteri foarte mari. Pentru puteri mid ~i medii cele mai folosite dispozitive
sunt tranzistoarele bipolare ~i IGBT -utile. Tranzistoarele MOS sunt putin folosite.
BTiristor
liSBipolar
I1aMOS
DIGBT
BllGTO
RTiristor
mBipolar
Ill! IMOS
DIGST
I! llGTO
Tiristor
lliBipolar
!liMOS
CJ IGBT
IlIGTO
Direqiile spre care evolueaza dispozitivele deputere pot fi rezumate astfel:
- Integrarea in aceea~i capsula atM alogicii decomanda, cat ~i adispozitivului deputere;
-Tranzistoarele bipolare deputere tind safie inlocuite deIGBT-uri;
-Trallzistoarele MOSFET vor fi cele mai utilizate in aplicatiile de tensiune ~i putere scazutii,
dar lafrecventa ridicata;
-51THva domina aplicatiile de putete foarte ridicata ~i frecventa inalta;
-Tiristorul seva mai utiliza in aplicatiile deputere ridicata $i frecventa joasa;
-MCT-ul este un dispozitiv cu un mare viitor ~i va fi introdus in majoritatea aplicatiilor de
putere, inlocuind tiristoarele, GTO-urile, tranzistoarele bipolare ~i chiar IGBT-urile. Singurul
dispozitiv care poate concura cu MCT-ul in aplicatiile de putere mica ~i frecventa ridicata
ramane tranzistorul MOSFET.
2
CONVERTOARE CVASIREZONANTE
C.C. - C.C.
Convertoarele curent continuu - curent continuu (c.c.-e.c.), intaInite frecvent ~i sub
denumirea simplificam de convertoare de curent continuu, permit transformarea energiei
furnizate de 0sursa de tensiune continua intr-o noua energie de tensiune continua, de 0aIm
valoare, eventual reglabila. Imbunamtirea performantelor convertoarelor de tip C.C.-e.C. (ca de
altfel $i pentru celelalte tipuri de convertoare de putere) se realizeaza urnlarind in general
dona objective principale:
cre$terea randamentului deconversie;
l> reducerea dimensiunilor degabarit ale acestora.
Cel de-al doilea obiectiv a fost substantial imbunamp.t prill aportul tehnologiei
dispozitivelor semiconduetoare de putere, care a furnizat componente en performante ridicate
$i de volum redus. In structura convertoarelor de putere au ramas insa component~le pasive
reactive, uneori de dimensiuni apreciabile in comparatie cu restul componentelor. 0
modalitate de a reduce dimensiunile acestor componente 0constituie inlocuirea convertoarelor
c1asice en convertoarele de putere care Iucreaza in modul comutat. In aceste tipuri de
convertoare dispozitivele semiconduetoare de putere indeplinesc roM unor comutatoare
comadate. Utilizarea acestor tipuri de convertoare permite cre~rea ~'''ventei de lucru $i
astfel, valorile componentelor reactive sunt substantial reduse, ceea ce implica ~ reducerea
corespunzatoare a dimensiunilor acestora. Cre$1erea frecventei de lucru a com-ertoarelor de
putere determina in schimb scaderea randamentului de conversie prin ~erea pierderilor de
comutatie la nivelul dispozitivelor semiconductoare deputere.
Pe de alm parte, utilizarea noilor tehnici de comanda adec\-ate realizarii unor
sisteme de inalm performantli, ca de exemplu tehnicile cu modularea impulsurilor in durata,
determina de asell1enea cre$teri substantiale ale pierderilor la comutap.e ale di.<:p.J zitivelor
semiconductoare de putere, lara a conduce in mod special la reducerea dimensiunilor
componentelor pasive reactive. Mai mult decat atat, cre$1erea pierderilor la coffiCltap.eale
dispozitivelor semiconductoare de putere implidi cre$1erea dimensiunilor r26roarelor
acestora $i in consecintA, ale intregului convertor deputere.
Un alt dezavantaj semnificativ al utilizarii convertoarelor de putere ~e ~:i:reaza in
modul comutat il constituie producerea unor perturbap.i electromagne~s:.e de :'::-.-el ridicat,
determinate de vitezele apreciabile devariatie in timp ale tensiunilor ~i cure~:::=;:ircuit,
specifice modului de lucru comutat.
Una dintre solutiile cele mai atractive pentru reducerea pierderilor la comutatie,
mentinfmd 0frecventa de lucru ridicati'i, chiar $i in conditiile utilizarii unor tehnici de
comancia cu modulatia impulsurilor in durati'i, 0constituie utilizarea convertoarelor de putere
rezonante sau cvasirezonante. Aceste tipuri de convertoare se identifica prin modul de lucru
"rezonant" al dispozitivelor semiconduetoare de putere din struetura acestora, caraeterizat de
transfonnarea f9rmelor de uncia dreptunghiulare, ale tensiunii de la bomele dispozitivului de
putere i/sauale curentului care circuli'i prin acesta, in forme de undi'i sinusoidale. Acesti'i
modificare a fonnelor de uncia determina ca trecerea din starea de blocare in starea de
conductie a acestuia (comutatia direeta) $i/sau trecerea din starea de conduqie in starea de
blocare a dispozitivului (comutatia inversa) sa se realizeze numai in conditiile in care
tensiunea la bomele dispozitivului $i/sau curentul prin acesta sunt egale cu zero. Dadl
dispozitivul de putere comuti'i direct atunci cand tensiunea labomele sale este egaIa cu zero,
se realizeaza "comutarea la tensiune zero" (ZVS - zero voltage switching), iar dacA acesta
comutli invers atunci cand curentul, care circuli'i prin dispozitiv este zero, se realizeazi'i
"comutarea la curent zero" (ZCS - zero' current switching).
Existi'i mai multe modalitati dea ttansforma un convertor deputere care lucreaza in
modul comutat intr-un convertor rezonant sau cvasirezonant. Una dintre cele mai simple
soIutH 0 reprezinti'i inlocuirea comutatoarelor comandate din struetura convertoruluicu
comutatoare comandate cvasirezonante. Ca urmare, acest capitol incepe cu 0prezentare
SiiCCUiili-aooillUtatoareIOr;;:asliezonant'e, utilizate in convertoarele cvasirezonante de tip c,c.-
c.c., evidentiindu-se avantajele i dezavantajele utilizarii acestora.
Dintre multitudinea de convertoare c.c.-c.c., in acest capitol sunt prezentate dona
dintre cele mai utilizate tipuri: convertorul de tip "buck" i convertorul de tip "boost". Penttu
Q intelegere cat mai corecta a functionarii variantelor cvasirezonante ale celor dona tipuri de
::onvertoare, este descrisa mai intai in detaliu, pentru ambele variante de convertoare,
funetionarea "c1asica" aacestora, corespunzatoare modului continuu.
osolutie pentru realizarea conditiilor de comutare la curent zero, Si deci pentru
reducerea pierderilor la comutatia inversa, 0reprezinta modul de lucru discontinuu al
:onvertoarelor de tip c,c.-c.c., in conditiile in care modificarea marimilor caraeteristice
:ircuitului datorate regimului de curent intrerupt sunt acceptabile in comparatie cu
fimctionarea in modul continuu. Ca urmare, in acest capitol este analizata i functionarea in
moduJ . discontinuu a celor dona tipuri de convertoare mai sus amintite. De asemenea, ca 0
t'\>entuaUisolutie pentru evitarea modului de lucru discontinuu, daca acesta nu este acceptabil,
smrtprezenta1e ~i variantele de convertoare detip buck i boost cu coroutatoare bidirectionale.
In SIarit, ponderea cea roai mare in acest capitol 0au variantele cvasirezonante de
:onyertoare detip buck ~i boost amt cu comutare la tensiune zero, cat ~i cu comlitare la curent
Z:fiO. Ca i pentru variantele anterioare, este analizata in detaliu funetionarea acestora, sunt
reprezentate formele de uncIa (rezultate din simularea circuitelor) pentru 2 situatii limita i
sunt calculate i analizate marimile caracteristice fiedlrui tip de circuit, punand in e"identii
::ldicii de performantii ai acestora.
In abordarea convertoarelor de tip c.c,-c.c. a fost preferata descrierea roai detaliata
~door dona tipuri de convertoare, in locul unei descrieri mai sumare pentru un numar mai
na:re de circuite. Utilizand ca exemplu cele doua tipuri deconvertoare analizate, sepoate face
:: analiza similara i pentru celelalte variante de convertoare de tip C.C.-C.c.,amt in variantele
::f2sicecat ~i in variantele cvasirezonante.
Comutatoarele comandate din structura convertoarelor deputere sunt realizate cu
dispozitivele semiconductoare adecvate acestei functii. Dintre acestea-, in convertoarele
moderne sunt utilizate aproape exclusiv noile dispozitive semiconduetoare de putere, care
prezintil posibilitatea de a fi comandate amt in stare de conduqie, cat ~i in stare de blocare
prin intermediul semnalelor de comanda. Ca unnare a acestei facilitilti, dispozitivele
semiconduetoare de putere dill aceastil categorie sunt denumite generic "comutatoare
comandate". In acestii categorie intra tranzistorul bipolar, tranzistorul MOS, tiristorul Cll
blocare pepoartil, tranzistorul bipolar cu poartil izolatii ~i tiristorul comandat MOS.
Comutatoarele comandate cvasirezonante se. obtin prin ataarea la comutatorul
comandat (deci la dispozitivul semiconductor de putere) a unui circuit rezonant de tip LC.
Prin aceastil modificare de circuit seurmare~e transformarea formei deunda dreptunghiulare
a tensiunii de la bornele comutatorului sau a curentului care circuHi prin comutator intr-o
forma de unda sinusoidala, realizandu-se conditiile necesare comutiirii la tensiune sau curent
zero. Astfel, prezenta circuitului rezonant LC din componenta comutatorului cvasirezonant
determina aducerea tensiunii labornele comutatorului la 0valoare egala cu zero in momentul
comutilrii directe, sau a curentului care circuli'! prin comutator la 0valoare egali'! cu zero in
momentul comutilrii inverse. Modificarea formei de unda a tensiunii de la bomele
comutatorului sau a curentului prin comutator are Iocca urmare a desfa~urari.i unui ciclu
rezonant Ia nivelul circuitului LC. Deoarece acest ciclu de rezonanta nu este periodic ci se
desfasoara in intervalul unei perioade de comutare doar pe durata a cel mult 0perioada de
rezonanta, comutatoarele comandate in cauzi'i senumesc cvasirezonante ~i nu rezonante.
Dupi'i tipul formei de unda transformate, comutatoarele cvasirezonante se clasifica
in doua categorii:
Cl comutatoare cvasirezonante cu comutare 1atensiune zero, la care forma de unda
transformatil este tensiunea delabomele comutatonl1ui, pe durata stilrii deblocare;
comutatoare cvasirezonante cu comutare la curent zero, la care forma de unda
transfonnata este curentul prin comutator, pe durata starii de conductie.
La randul ei, fiecare categorie de comutatoare cvasirezonante cuprinde dona tipuri, dupi'i
conditiile initiale corespunzatoare inceperii ciclului de rezonanta. Astfel, cele doua tipuri de
comutatoare cvasirezonantesunt:
o COillutatoare cvasirezonante de tip L, la care eiclul de rezonanta incepe en 0
tensiune labomele condellsatorului egala cu zero;
comutatoare cvasirezonante de tip M, Ia care ciclul de rezonantii incepe eu 0
tensiune labornele condensatorulni diferitii de zero.
Fig. 2.1 Comutator cvasirezonant de
tip L, en comutare latensiune zero
Fig. 2.2 Comutator cvasirezonant de
tip M, cu comutare latensiune zerO
In fig. 2.1 $i 2.2 sunt reprezentate cele doua tipuri de comutatoare cvasirezonal1te
ell comutare 1atel1siune zero, la care terminalul corespunzator lui Uref se conecteaza la un
potential constant (fie potentialul de referin, fie potentialul unei surse de tensiune
constanta). Aceasta categorie de COll1utatoarecvasirezonante este caracterizata de plasarea
condensatorului Cr in paralel ell comutatorul comandat, fie direct Oa tipul L), fie prin
intermediul unei surse de tensiune (sursa de tensiune de la intrare san sursa ecbivalenta de
tensiune de la ie$ire, latipul M). 0 astfel deconexiune permite cape durata starii deblocare a
comutatorului comandat, conciensatorul Cr sa formeze un circuit rezonant impreuna ell
inductanta Lr $i eventual sursele de tensiune (reale sau ecbivalente) $i/sau sursele ecbivalente
de eurent din circuit.. In aceste conditti, tensiunea de la bomele cOl1densatorului Cr are 0
variatie sinusoidala, conforma cu de~urarea ciclului de rezonan. Ca urmare, $i tensiunea
de la bornele comutatorului comandat are 0 variatie sinusoidala, spre deosebire de cea
dreptungbiulara, corespunzatoare comutatorului comandat tara circuit LC. Daca perioada
circuitului de rezonan este aleasa astfel incat tensiunea de la bomele comutatorului
comandat sa fie egaHi cu 0sau sa aiba 0valoare negativa in momentul comutarii directe a
comutatorului, sunt indepliniteconditille comutarii directe la tensiune zero.
Ca urmare, ata$area circuitului rezonant comutatorului comandat conduce la
reducerea semnificativa a pierderilor la comutatia directa. Transformarea formei de uncia
dreptungbiulare de la bomele comutatorului comandat il1tr-o forma de uncia sinusoidal a
detennina de asemenea $i 0reducere semnificativa a nivelului perturbatiilor electromagnetice
caunnare areducerii vitezei devariatie atensiunii.
ovaioare----aeten:sftirie'negafiVa1abOrnele comutatorului 'comandat determina 0
amanare a intrarii in conduet:ie a comutatorului, pana la revenirea la 0 a acestei tensiuni.
Acestil intfuziere in comutarea directa conduce la modificarea marimilor caracteristice ale
circuitului, ceea ce constituie un dezavantaj al prezentei comutatorului cvasirezonant. De
asemenea, functie de valoarea componelltelor Lr $i Cr, tensiunea de la bomele comutatorului
comandat poate ajunge lavalori semnificative pe durata ciclu1ui de rezonanta, suprasolicitand
intensiune dispozitivul semiconductor utilizat drept comutator comandat.
Fig. 2.3 Comutator cvasirezollallt de Fig. 2.4 Comutator cvasirezollant de
tip L, ell comutare lacurent zero tip M, cu comutare lacurent zero
In fig. 2.3 $i 2.4 sunt reprezentate cele dona tipuri de comutatoare cvasirezollante
cu comutare la curent zero, la care terrninalul corespunzator lui U
ref
se conecteaza de
asemenea la un potential constant (fie potentialul de referinta, fie potentialul unei surse de
ten5iuue constanta). Aceasta categorie de comutatoare cvasirezonante este caracterizata de
plasarea inductantei Lr in serie ell comutatorul comandat. 0 astfel de conexiune permite ca pe
durata stani de conductie a comutatorului comandat, inductanta Lr sa formeze un circuit
rezonant impreuna ell condensatorul Cr, comutatorul cornandat $i eventual sursele de tensiune
(rea1e sau ecbivalente) $i/sau sursele ecbivalente de curellt din circuit. In aceste conditii,
.:mentul care circula prin induetanta Lr are 0 variatie semisinusoidaUl, conforma ell
de~urarea cic1ului de rezonanta. Ca unnare, ~i curentul care circula prin comutatorul
comandat are 0variatie de asemenea semisinusoidala, spre deosebire de cea dreptungbiulara,
corespunzatoare comutatorului comandat tara circuit LC. Daca perioada circuitului de
rezonanta este aleasa astfel incat curentul prin comutatorul comandat safie egal en 0chiar in
momentul comutarii inverse a comutatorului, atunci sunt indeplinite conditille comutarii
inverse la curent zero.
In concluzie, a~rea circuitului rezonant comutatorului comandat conduce la
reducerea senmificativa a pierderilor la comutatia inversa. De asemenea, transformarea
formei de unciadreptunghiularea curentului prin comutatorul comandat intr-o forma de unda
sinusoidala determina ~ireducerea semnificativa a nivelului perturbatiilor electromagnetice ca
urmare areducerii vitezei devariatie a curentului.
in schimb, functie de valoarea componentelor L,. ~i 4, curentul care circula prin
comutatorul comandat poate atinge valori semnificative pe durata ciclului de rezonanta,
suprasolicitilnd in curent dispozitivul semiconductor utilizat drept comutator comandat. Mai
mult decat atilt, cre~erea curentului prin comutatorul comandat in regim de conductie
determina 0cre~ere proportionaHi a pierderilor de conduetie ale comutatorului. In aceste
conditii, alegerea solutiei utiliziirii comutatorului cvasirezonant fata devarianta de comutator
lara circuit LC trebuie sa fiejustificatil de 0pondere mai mare a pierderilor de comutape la
comutarea inversa in comparatie en cea api~. ~----_ ..
Daca intr-un comutator cvasrreronant, comutatorul comandat unidirectional se
inlocuie~e eu varianta sa bidirectionala, se obtine un eomutator cvasirezonant bidirectional.
Transformarea comutatoarelor unidireetionale in eomutatoare bidirectionale poate seface prin
conectarea unei diode antiparalel en comutatorul. Comutatoarele cvasirezonante bidirectionale
seclasifica in acel~i mod ca ~i cele unidirectionale.
T
4
Fig. 2.5 Comutator bidirectional
cvasirezonant detip L, cu comutare la
tensiune zero
Fig. 2.6 Comutator bidirectional
cvasirezonant detip M, en comutare
latensiune zero
In fig. 2.5 ~i 2.6 sunt reprezentate cele dona tipuri de comutatoare cvasirezonante
bidirectionale cu comutare la tensiune zero. Ca ~i la variantele unidirectionale, terminalul
corespunzator lui U
ref
se conecteaza la un potential constant. Condensatorul 4este de
asemenea plasat in paralel en comutatorul comandat, astfel ca pe durata starii de blocare a
comutatorului, condensatorul 4formeaza un circuit rezonant impreuna en inductanta L,. ~i
eventual sursele de tensiune (reale sau echivalente) ~i1sausursele eehivalente de curent din
circuit. In aceste conditii, tensiunea de la bornele comutatorului comandat are 0variatie
semisinusoidala, spre deosebire de cea dreptungbiulara, corespunzatoare comutatorului
comandat rara circuit LC. Daca perioada circuitului de rezonanta este aleasa astfel incat
tensiunea delabornele comutatorului comandat safie egala eu 0chiar in momentul comutiirii
directe aaeestuia, sunt indeplinite conditiile comutarii directe latensiune zero.
Observatiile referitoare la avantajele ~i dezavantajele eomutatorului cvasirezonant
unidirectional en comutare la tensiune zero sunt valabile ~i pentru varianta cu comutator
bidirectional, en deosebirea ca tensiunea de la bornele comutatorului cOlnandat nu poate avea
valorinegative datorim prezentei diodei D. Cu toate acestea, intrarea in conduqie a
comutatorului comandat este de asemenea inmrziam pam cand ~i curentul prin comutatorul
bidirectional revine la 0valoare egala cu O.
Uref
Fig. 2.7 Comutator bidirectional
cvasirezonant detip L, cu comutare la
curentzero
Fig. 2.8 Comutator bidirectional
cvasirezonant detip 11. cu comutare
la curent zero
In fig. 2.7 ~i 2.8 sunt reprezEmtate cele doua tipuri de comutatoare cvasirezonante
bidirectionale cu comutare la curent zero. Ca ~i in cazul comutatoarelor cvasirezonante
unidirectionale, terminalul corespunzator lui Uref se conecteaza de asemenea la un potential
constant. Inductanta Lr este plasatii in serie cu comutatorul comandat, ceea ce permite ca pe
durata smrii de conductie a comutatorului, induetanta L" sa formeze un circuit rezonant
impreuna cu condensatorul Cr, comutatorul comandat ~i eventual sursele de tensiune (reale
sau echivalente) ~iJ sau sursele echivalente de curent din circuit. in aceste conditii, curentul
prin comutatorul cornandat (egal cu curentul prin inductanta L
T
, atat timp cat dioda D este
blocatii) are 0 variatie sinusoidala, spre deosebire de cea dreptunghiularii, corespunzatoare
comutatorului comandat filra circuit LC. Daca perioada circuitului de rezonani este aleasa
astfel incat curentul prin inductal1taL" sa fie egal cu 0sau sa aiM 0valoare negativa in
momentul comutiirii inverse a comutatorului comandat, atunci sunt indeplinite conditiile
comutiirii inverse la curent zero.
Observatiile referitoare la avantajele ~i dezavantajele comutatorului cvasirezonant
unidirectional cu comutare la tensiune zero sunt valabile ~i pentru varianta en comutator
bidirectional, cu deosebirea ell in momentul comutiirii inverse curentul prin comutatorul
bidirectional poate avea ~i valori negative datorita prezentei diodei D. In aceste conditii, are
loe0amanare atrecerii in starea deblocare acomutatorului comanadat, pam larevenirea la0
valoare egala cu 0a curentului. Acesminmrziere in comutarea inversa conduce la modificarea
marimilor caracteristice circuitului, .ceea ce constituie un dezavantaj al prezentei
comutatorului cvasirezonant.
Pentru toate variantele decomutatoare cvasirezonante prezentate, deoarece circuitul
rezonant este a~t dispozitivului semiconductor de putere, elementele reactive parazite ale
acestuia pot fi considerate inglobate in cirenitul rezonant in timpul des~uriirii unui ciclu de
rezonanta, ceea ce peate constitui un avantaj (de exemplu, poate conduce la 0simplificare
semnificativa amodeHirii comutatorului comandat).
Dintre variantele de comutatoare cvasirezonante prezentate, functie deavantajele ~i
dezavantajele acestora, comutatoarele cu comutare la tensiune zero sunt preferate in general
pentru convertoarele de putere care lucreaza la tensiuni mati ~i la frecvente joase, in timp ce
comutatoarele cvasirezonante en comutare la curent zero sunt preferate pentru convertoarele
deputere care lucreaza lacurenti mati ~i frecvente ridicate.
Convertoarele detip buck furnizeaza 0tensiune deieireaproximativ continua, mai
mica decat tensiunea de intrare in convertor. Din acest motiv, convertoarele de tip buck mai
sunt denumite ~i convertoare coboratoare de tensiune (step-down converters). Din aceastii
categorie deconvertoare vor:fi prezentate in continuare:
modul defuneponare continuu al convertoarelor detip buck;
modul de funcponare discontinuu al convertoarelor detip buck;
o convertoarele de tip buck cu comutatoare bidireqionale;
cOllvertoarele cvasirezonante detip buck eu comutare lacurent zero;
convertoarele cvasirezonante de tip buck cu comutare latensiune zero.
Intre tipurile de convertoare mentionate anterior, convertoarele de tip buck
functionaud In modul continuu reprezinta circuitele de baza, modul de functionare
discolltinuu, sau variantele de circuit cu comutatoare bidirectionale sau cvasirezonante
rezultand din acesta prima vaIiantii deconvertor.
Schema convertorului
de tip buck este reprezentata in
fig. 2.9. in acesta schema.
convertoml propriu-zis este
alci1tuit din comutatorul
comandat S, dioda D, induetanta
L ~i condensatorul C. Sursa de
tensiune constanta E, de valoare
Ui, furuizeaza la intrarea
convertorului 0tensiune continua.
iar rezistenta R constituie sarcina convertorului pe care acesta furuizeaza tensiunea de ie~ire
Uo. Rolul sursei de tensiune E peate fi indeplinit fie de 0sursa de tensiune constanta propriu-
zisa, fie de ie~irea unui convertor c.a.-e.c., situatie in care convertorul de tip buck atalt
convertorului de tip c.a.-c.c. conduce laintbunatap.rea performantelor acestuia din urma.
Pentru a simpIifica expIicarea modului defunctionare continuu aI convertorului de
tip buck, comutatorul comandat S ~i dioda D se vor considera ideale, comutatorul S fiind
comandat de un semnal periodic, de perioada T. Pe durata unei perioade, comutatorul
comandat S este in stare de conductie un interval de timp egal eu Ton, dupa care comutatorul
este blocat un interval de timp egal cu TofFT-Ton. Pentru evaluarea marimilor din circuit, se
considera cunoscute valorile tensiwrii de intrare Ui, a componellteIor L, C ~i R, precum i
perioada T ~i factorul deumplere aI senmaIului de cOlnanda, D (duty cycle). Acesta din unna
este definit ca raportul dintre durata intervalu1ui cat comutatorul S este in stare de conductie,
Ten, ~idurata 'intreg,ii perioade, T, conf'orm. relap,ei unllii"toare:
D = Ton
T
Ca urmare, duratele Ton ~i Toff se pot e),:prirna functie de factorul de umpIere, confonll
In continuare se va analiza modul de functionare continuu al convertorului de tip
buck in cele dow intervale de timp, [O,Tonl ~i [T"",T], considemnd ca momentul detimp t=0
corespunde trecerii comutatorolui comandat S din starea de blocare illstarea de conductie.
Formele de uncia ale curentilor ~i tensiunilor din circuit, pe durata unei penoade T, sunt
reprezentatein fig. 2.12. .
2.2.1.1 Funcponarea convertorului de tip buck illintervaIul de timp [O,Tonl
Pe durata acestui interval, comutatorol comandat S este illstare de conductie ~i in
consecintA, dioda D este blocam, fund polarizatii invers de catre sursa de tensiune continua E.
Schema ecMvalenta a convertorului pe acest interval este reprezentata in fig. 2.10.
Din acesta schema echivalenti rezultii ca tensiunea de i~ire din convertor, Uo, este
soIutia ecuatiei diferentiale:
Rezolvarea acestei ecuatii diferenpale de ordin 2 conduce Ia obtinerea fie a unei
solupi armonice, fie a unei soIutH aperiodice, functie de raportul dintre valotile
componentelor L, C ~i R. D~i exacta, 0astfel de expresie atensiunii de ie~irelIc(t) nu permite
o iuterpretare facila a rezultatului ~i conduce $i pentru celelalte marimi din circuit la expresii
de asemenea complicate ~i greu decorelat cufunctionarea circuitului.
Caurmare, pentru a putea eXl'lica
functionarea circuitului, se vor
face cateva presupuneri care vor
simplifica relapile ce
caracterizeaza circuitul, :rara a
determina alterarea acestora.
Astfel, daca se
considera ca tensitinea de ie$ire
din convertor, Uo(t), uu se
modifica semnificativ pe durata
celor doua intervale de timp,
(O,TonJ ~i [Ton,T], atunci valoarea instantanee a acestei tensiuni poate fi aproximata cu
valoarea ei medie pe mtreaga perioacia T. Ca UTIllare, dadi De reprezinta valoarea medie a
tensiunii deie~irepe intervaluI de timp [O,T], lIceste data de relapa urmatoare:
\
J U o
Fig. 2.10 Schema echivalentii a convertorului de tip
buck in intervalul [O,T
e
,,]
In aceste condipi, tensiunea de labomele induetantei L este aproximativ constanta,
fiind egall! cuVi-V
O
, iar curentul prin inductanta L este solutia ecuatiei diferen{iale:
L.did
t
) :=u - D
dt 1 0
Daca se notea.za cu ILmin valoarea curentu1ui prin inductanta L in l110mentul trecerii
comutatorului S din starea de blocare in starea de conducpe (t=O), atullci expresia curentului
i
L
este data de re1atiaurmiitoare:
. Vi - Vo 0 T ]
lL (t) =I
Lmin
+---t, t E[, on
L
~ ca urmare, in interva1ul de timp [O,TonJ curentul iL(t) cre~te liniar de la valoarea initialii
iL(O)=Itmin,1ava10area finaUi iL(T~=ILmax,valoare data de re1atia:
V-V
I
Lmax
=I
Lmin
+ 1L a T
on
Variatia curentului prin inductanta L,' ~i corespunziHor ~i a curentului de intrare in convertor.
in intervalul detimp [O,Tonl.este data dere1atia:
Aceastii variatie a curentului iL(t) poate fi consideratii nesemnificativa, in conditii1e in care,
pentru 0 anumita valoare a tensiunii de intrare Vj ~i respectiv 0 anumitii va10are medie a
tensiunii de ie~ireVa' fie inductanta Lestesuficient demare, fie durata intervalului de timp in
care comutatorul Seste mentinut in conductie, Ton,este suficient de micit
Din circuitul echivalent reprezentat in fig. 2.10 rezulta ~i egalitatea curentu1ui de
intrare, ii, ~i respectiv a curentului care circuHi prin comutatorul comandat S, is, CU i
L
,
curentul care circulii prin inductanta L. in consecinta, ~i cei doi curenti vor avea 0 variatie
liniam, crescand de lava10area minima, ILminlavaloarea maxima, ILtr.ax.
In conditiile in care tensiunea de i~ire este aproximata cu valoarea ei medie pe
interva1u1 de timp [0,TJ $i sarcina convertorului este rezistenta R, rezultii ca $i valoarea
instantanee a curentu1ui de ie$ire :i.,poate fi aproximata cu valoarea medie a acestui curent pe
intervalul [O,T]. Ca urmare, dacaI" reprezinta va10area medie a curentului de ie$irepe durata
unci perioade T, i
o
este dat derelatia unniitoare:
Deoarece curentul prin condensatorul C este egal cu diferenta dintre curentii i
L
~i i
o
,
tinand cont de expresia curentului i
L
datil de re1atia (2.6) $i de aproximarea anterioara a
curentului de ie~irei
o
, rezultii ciiexpresia curentului prin condensatorul C este egaHi cu:
. Vi-Va T
l
e
(t) =I
Lmin
-1
0
+ L t, t E[O, on]
$i ca urmare, in interva1u1 de timp [O,T
on
]curcntul ic(t) cre~te liniar de la valoarea initialti
ic(O)=Icmin=ILmin-I
o
, la valoarea finala ic(TOlJ =Iemax=ILmax-I
o
. Ca urmare a acestei variatii a
curentului prin condensatorul C, tensiunea de la bomele condensatorului ~i respectiv
tensiunea de ie~ireaconvertorului, sunt date de re1atia:
()
') lIt. ILmin-Io Ui-Vo 2 [OT]
u
e
t =uo(t =V
o1
+- l
e
(t)dt=U
o1
+----t+ t ,tE . on (2.11)
Co C 2LC .
in care s-a presupus cii valorea illitiala a celor dOM tellsiuni, corespunzMoare momelltului de
timp t=0, este egala UoL Din e:\.1'resiaanterioara rezultil ca tensiUllea de ie~re, aproximata
initial conform relatiei (2.4), are in intervalul de timp [O,T
on
]0 variafie parabolici:i, fiind
caracterizatil de 0valoare minima U
O
:7in. corespu1l22.l(J :MCmomentului de timp t=t"",u;,;;i de 0
valoare finala Uo2, corespunzatoare momentului de timp t=T
o
,;' Expresia momen1.ului de
exuem tum.i:1 este data derelapa:
I-T .
t. - 0 .J LDlL'"2 L
umin - U. -1< .
1 - ('
Deoarece valoarea curentului L,-ILrl1in este mai mica decat variatia curentului prin ind.uct~u;la
L, L 'i
L
, datil de relalia (2.8), rezultil ca momentul de timp t=tumineste intotdeauna sHuat 111
intervalul de timp [0,Tor,). Corespunzator acestui moment de timp, valoarea minimli <l
tensiunii deie~irepe intervalul [O,T
on
]este ega1<'i cu:
U . =U _L (ILmin -10)2 L
OUlm 01 2 U. - U C
1 0
iarvaloarea tensiunii de ie~ireeorespunzatoare momentului detimp t=T
Oll
este:
U -u ..L I
Lmin
-10 T +Ui-Uo T2
02 - 01' C . on 2LC on
Pentru ea aproximarea tensiunii de ie~ire no eu valoarea ei medie, ex-primatil de relatia (2.4),
safieaeeeptabila este neeesar cavariatia tellsiunii de ie~irepe intervalul de timp [0,Ton]safie
llesemnificativa in raport envaloarea medie atensiunii de ie~ire, Uo.
In eonditiile in care tensiunea de ie~ire este definita de relatia (2.11), expresia
eurentului de ie~irerezultil din raportar"'..aacestei relatii la valoarea rezistentei de sarcina R ~i
este data de 0relatie ~i respeetiv de 0forma de uncia silnilara en eea a tensiunii' de ie~ire. In
fig. 2.12 1
01
reprezinta valoarea eurentului de ie~ire la momentul de timp t=O. Ca unnare,
curentul de ie~re are de asemenea 0 variatie paraboliea, aviind un minim la momentul de
timp t=tuminegal cu Iomm ~i respeetiv 0valoare finala, corespunzatoare momentului de timp
t=Ton, egala en 1
02
Ca ~i in eazul tensiunii de ie~ire, relatii1e care detenuina variatia
curentului de ie~ire in intervalul de timp [0,Ton] trebuie sa detennine 0 variatie
nesemnifieativa a acestui eurent, in raport en valoarea lui medie 1
0
, pentru ca relatia (2.9) sa
poatil :fi eOllsideratil acceptabila.
In intervalul detimp eonsiderat, tellsiunea inversa aplicatil diodei D, UiD, este egala
cu valoarea tensiunii furnizatii de sursa de tensiune E, Ui, iar tensiunea de la bomele
eomutatorului comandat S, aflat in regim deeonductie, este egala eu 0. De asemenea, dioda D
fund blocatil, eurentul prin dioda, in, este egal eu O.
2.2.1.2Funcponarea convertorului detip buck in intervaIul detimp [Ton,T]
La momentul de timp t=Toncomutatorul comandat S trece din starea de conductie
in starea de blocare, mentinandu-se in acestil stare pana la sIar~itul perioadei de eomutare,
corespunzator momentului de tinlp t=T. Blocarea comutatorului S ~i necesitatea 111chideriicaii
de curent care eircula prin induetanta L vor detennina deschiderea diodei D. Circuitul
echivalent al convertorului pe acest interval este reprezentat in fig. 2.11.
Pe intervalul de timp [Ton,T], tensiunea de ie~ire din convertor, no, este, conform
circuitului echivalent, solu~iaecuatiei diferentiale date de relatia unniHoare:
LC. d
2
uo(t) +.!::. duo(t) +u (t)::: 0
dt
2
R dt 0
Ca ~i 111 cazul
functionmii convertorului ill
intervalul [O,T
on
]~i ill intervalul
de timp [fon,T] se va evita
rezolvarea ecnapei datil de relalia
(2.15), din acelea~i cOllsiderente.
Pentru simp1iiicarea relapi10r ce
caracterizeaza circuitul se va
apela 1a acelea~ presupuneri
simpliiicatoare ca ~i In cazul
intervalului [0,Td.
AstfeI, daca se considera ca aproximarea tensiunii de ie~ire, consemnati'i de relatia
(2.4), ramane valabila ~i pe acest interval de timp, tensiunea de 1aoorneIe inductan\ei L, UL,
este aproximativ constanta, avand 0valoare egaHi cu -Vo iar curentul prin inductanta, i
L
, este
solutia ecuatiei diferenpale:
Fig. 2.11. Schema echivalenta aconvertorului detip
buck peintervaIul [Ton,TJ
L. did
t
) ==-V
dt 0
Timlnd cont cain momentul trecelii comutatorului din starea deconduetie in starea deblocare
(t==T
on
) valoarea curentului i
L
este egala cu ILmax, atunci e);.'presiacurelltului i
L
pe intervalul
[Ton,TJ este datil dereialia unnatoare:
i
L
(0"::I
tmax
- ~~ . (t- Ton), t E[T
on
' T]
Ca urmare, curentul prin inductanta Lseade liniar de la valoarea initiala, iL(To")=I
L
.".-,, J a
valoarea finala iL(T), care, In condiPile funeponarii convertorului in regim stationaL trebuie
safieegala cu iL(O)==Itrnin. In acest caz, valoarea curentului ILrnineste datil.dercialia:
iar variatia curentului prin inductantaL, pe durata intervalului de timp [Ton,T}, \i
L
,este egala
Cll expresia umlatoare:
\i
L
==I
Lmax
-I
Unin
==~o .T
off
Ca ~i in intervalul precedent, variatia acestui curent peate fi cOl1sideratanesemnificativa ill
conditiile in care, pentru 0 anumitli valoare a tensiunii medii de ie~ire V o, fie valoarea
inductantei Leste suficient demare, fiedurata intervalului detimp in care comutatorul este in
stare deblocare, T
otr
,este suficient demica.
Tinand cont de expresia curentului i
L
, data de re1apa (2.17) ~i considerand ca
aproximarea curentului de ie~ire ie, exprimata prin relatia (2.9) ramane valabiHi ~i in
intervalul de timp [Ton,TJ , rezulta ca expresia curentului care circula prin condensatorul C
estedata derelatia:
~i caurmare, ill interva1ul detimp [Ton,T], curentul idt) descre~e liniar de 1avaloarea inipala
icCTmJ =Icmax=ILn,.,,-!o, la valoarea finaH1id1FIemin=I
L
min-Io. Ca urmare a acestei variatii a
curentului prill condensatomI C, tensiunea de 1a bornele condensatorului ~i respectiv
tensiunea de ie~irea convertorului sunt date de relapa:
1 t.
uc(t) =uo(t) =U
o2
+-.J Ie(t)dt =
C T:
on
=U 2 +I
Lmax
-1
0
(t-T )- U
o
.(t-T )2
o C on 2LC on'
in care U
02
reprezintii valoarea tensiunii de ie~re, respectiv a tensiunii de la bornele
eondensatorului, eorespunzatoare momentului de timp t=T 011' Din expresia anterioara rezultii
catensiunea de ie~re are in intervalul de timp [O,Ton]de asemenea 0variape parabolicii, fiind
caraeterizata de 0valoare maxima UOlnllX> corespunzatoare momentului de timp t=tunw;~i de 0
valoare fmala, corespunzatoare momentului de timp t=T. In conditiile filllcponarii
convertomIui in regim staponar, acesta valoare finala a tensiunii de ie~iretrebuie safie egala
eu valoarea initiala a tensiunii din intervalul de timp (O,T
on
], U
ol
, Expresia momentului de
eX1rem,t
umax
, este datii derelatia:
=T +1Lmax-1o.L
t
umax
- on ----
U
o
Avand in vedere faptul ea diferenta de curent ILmax-Ioeste mai miea dedit .6.i
L
~i tinand cont
de eXl'resia variatiei eurentului prin induetanta L, data de relatia (2.19), rezultii ca momentul
de timp t=tumax este intotdeauna situat in intervalul [T"ll,T]. Corespunzator aeestui moment de
timp, valoarea maxima atensiunii de ie~irepe inten'alul [Ton,T] este egala eu:
U =U +L (ILmax -10)2 .~
omax 02 2 U C
o
In conditii1e in care tensiunea de ie~ire este definitii de relatia (2.21), expresia
eurentului de ie~ire rezultii din raportarea acestei relatii la valoarea rezistentei de sarcinii R ~
este datii de 0relatie ~i 0forma de unda similara. In fig. 2.12 1
02
reprezintii valoarea
eurentului de ie~ire 1amomentul de timp t=T 011' Curentul de ie~ireare de asemenea 0varialie
paraboliea, avand un maxim la momentul de timp t=tum.xegal eu lomax~i respectiv 0valoare
finala, corespunzatoare momentului de timp t=T, care, in conditiile functionarii in regim
stationar, trebuie sa fie egala ell valoarea curentului de i~ire corespunzatoare momentului de
timp t=0, 1
01
. Ca ~i in eazul intervalului de timp precedent, variatiile tensiunii ~i eurentului de
ie~ire, in raport cu valorile lor medii, U
o
~i respectiv 1
0
, trebuie s a fie nesemnificative, pentru a
asigura indeplinirea conditiilor necesare va1abilitiitii relatiilor de aproximare (2.4) ~i respectiv
(2.9).
Pe intervalul de timp considerat, comutatorul comandat S fiind in stare deblocare,
eurentul is, ea ~i curentul de intrare in convertor, i;, sunt egali eu O. Tensiunea de labornele
eomutatorului comandat este, in aceste conditii, egala eu Vi. Prin dioda D, aflatii in regim de
conductie, circula un curent i
D
egal en i
L
, curentul care parcurge induetanta L. In consecinta
i
D
~e liniar de la valoarea maxima ILmax la valoarea minima ILmin
Uo2
Va] ----------:- - - -- - -:-~- - - - '-',
V min E - , . : . . ', ' . :
o tumm T on tumID<. T
lomax ----------.--
1
02
1
01
= -= -------: -------: --~---;
Iorr.in - I
:~
o T on T
(l
Vi ~
, ~
.Is .
'----'
ILrnax~
hmin! !
j - I
I - j
I I
1 - 1- - - - - - -
I '
o T on
u'r--
1
oj 1---
o T on
Fig. 2.12 Formele deunda corespunzatoare modului de funqionare continuu al convertorului
detip buck
2.2.1.3 Detenninarea marimilor caracteristice modului de functionare
continuu al convertorului de tip buck
In continuare sevor calcula marimile caracteristice corespunzatoare acestui mod de
functionare aI convertorului detip buck, punand in evidenta pe cele care seconstituie in indici
de performan ai convertorului. Pentru determinarea acestora se',lor utiliza re1atii1ededuse
anterior 1ae},-plicareafanqionarii circuitului pe cele doua intervale de timp, corespunzatoare
stanlor de conduqie ~i respectiv deb10carealecomutatorului comandat S.
Deoarece in conditii de regim stationar, variatiile curentului prin inductanta, ML,
trebuie sa fie ega1e pe cele dona intervale de timp, [O,T""J ~i respectiv [Ton,T], egaland
ex-presiileacestora date dere1atiile(2.8) ~i (2.19), seobtine relatia:
TT U U
Ui - o.T :=_o.T
L on L off
Daca in egalitatea anterioara se tine cont de ex-presiile duratelor smri10r de conductie ~i
respectiv de blocare ale comutatorului comandat S, Ton 1;i Toffi date de relatia (2.2), atunci
valoarea medie atensiul1.ii deie~irepc perioada T, Uo, este damderelatia:
U := Ton .U. :=D .U.
o T 1 1
Ca urmare, valoarea medie a tensiunii de ie$ire depinde doar devaloarea tensiunii de intrare
In convertor, Ui, ~j de cea a factorului de ump1ere a semnalului de comanda, D. Modificarea
?cestuia din urma in intervalu1 (0,1) pennite reglarea liniara atensiunii deie~ireintre limitele
aproximative 0~i Ui.
Caracteristica de transfer in
tensiul1e a convertorului, obtinuta prin
l10rmarea la U
i
a expresiei dam de relatia
(2.26), constituie un prim iudice de
performan al .convertorului. In acesm
varianm, caraeteristica de transfer in
tensiune a convertorului (reprezentam in fig.
2.13) este utilizam ~i sub denumirea de
raportde conversie In tensiune in buchl
deschisa 9i constituie ill1element de baza al
proiecllirii schemelor de comanda ale
<''Olwertoare1orde tip buck, funetiolland )n modul continuu. In mod uzual, re1atia (2.26) este
utilizata in proiectarea convertorului de tip buck Ia determinarea factoruluide un1plere D,
necesar obtinerii unei valori impuse a tensiunii de ie~ire, Uo.
Odam detemunata valoarea medie a tensiunii de ie~ire 00, riplul curentului prin
inductanta L, ili
L
seca1culeazautilizand una dintre relatiile (2.8) sau (2.19) ~i seobtine:
.~iL := U
i
.TOll .T
off
- D.(1-D). U
i
.T
L T L
11----- ----7
~~/ D
o 0.5 1
Fig. 2.13 Caraeteristica detransfer in
tensiune acollvertoruhli detip buck
Dupa cum s-a remareat ~i in cazul variatiilor acestui curent ~ fiecare dil1tre cele doua
intervale, [O,TonJ ~i [Ton,n, riplul curentului i
L
depinde direct proportional de perioada de
comutare T ~i invers proportional devaloarea inductantei L.De asemen~ din relapa (2.27),
seremarca dependenta acestui riplu ~i devaloarea factorului de umplcre D. Valoarea ma:<cima
ariplului seobtine pentru un factor deumplere D=0.5 ~i este egala cu:
. 1 Ui T
ill
T
max:=--
- 4 L
Variatia riplului Lli
L
functie defactorol de umplere D, pentru modul defunqionare
continuu al convertorului detip buck. este reprezentata in fig. 2.14.
Riplul curentului care circuhl prill
inductanfa Lconstituie de asemenea un
indice deperfonnanta al convertorului de tip
buck, funetionand in modul continuu.
Valoarea acestuia detennina intervalul de
varialie al curentuIui care circula prin
comutatorul comandat S ~i prin dioda D ~i
respectiv al curentului fumizat de sursa de
tensiune continua E. 0vaIoare impusa a
acestui ripIu conduce in procesul de
proiectare Iadeterminarea vaIorii inductantei
L. De asemenea, vaJ oarea J ui b.i
L
determina
in mod indirect proiectarea comutatorului comandat S, a diodei D ~i a sursei de tensiune
continua E.
In cazul convertorului avand toate componenteJ e ideaJ e, nu vor exista pierderi J a
niveIul convertorolui ~i in consecinta, toata putere debitata de sursa va fi transferata de
convertor Ia ie~irea acestuia, fiind disipata pe rezistenta de sarcina R. Egalitatea eelor dona
puteri estereprezentata prin reIatia urmatoare:
I
i~r~
:b.l
v
''-'Uo i
illL_~
LlUemax - - - - - D
o 0,5 1
Fig. 2.14 Variatia ripIului b.iL~i LlUofunctie
defactorul deumpIere D, pentm convertorul
detip buck
2
Do
DI =-
" R
in care I i reprezinta vaIoarea medie a curentuIui de intrare in convertor pc durata unei
perioade decOlllutare, T. Tinand cont defaptul cii pe intervalul [O,T
on
] curentuI de intrare este
egaI eu curentuI prin induetanfa L, i;lr pe intenraIul [Ton,TJ valoarea acestui curent este egala
eu0, rezuIta cavaloarea medie acurentuIui de intrare Ii este:
Ton I I
I j=T'L=D'L
in care It, reprezinta vaIorea medie a curentului prill induetanta L. In10cuind in re1atia (2.29)
expresia curcntului Ii, data dereIatia anterioarA ~i respectiv eX1'resiatensiunii medii de ie~ire,
Do, data dereIatia (2.26), rezulta valoarea medie acurentuIui prin il1ductantaL:
U
I
L
= D-' (2.31)
R
Din reIatia (2.26) sepoate determina ~i vaIoarea medie acurentului deie~ire, L" care este data
dere1atia:
I =~=D,Ui
o R R
Ca unnare, comparand relatiile (2.31) ~i (2.32), rezuIta ca valorea medie a curentului prin
inductanta L,h, este egaIa cu vaIoarea medie a curentului de i~ire 1
0
, EgaIitatea celor doi
cUIcn\i medii determinA ca valoarea medie a curentuIui prin condensatorul C, Ie, care este
ega!;1eu(hferenta curenti10r h~i 1
0
, safie egala cu O.
VaIoarea medic a curentuIui de iC$ire, 1
0
, este un alt indice de performanta al
convertorului. Valoarea acestuia detennina valoarea med.ie a curentului care circula prin
comutatorul comadat S $i respectiv prin d.iodaD, cele dom marlmi constituind parametri de
proiectare pentru cele dom elemente de circuit. De asemenea, valoarea med.iea curentului de
i~ire stabilete, prin intenned.iul curentului Ii, valoarea me<,liea puterii de intrare in convertor
~inconsecin1Acontribuie laproieetarea sursei detensiune continua E.
Pe de aha parte, linand cont de varialiile liniare ale curentului care circulii prin
inductanta L, puse in eviden1Ade expresiile curentului i
L
pe cele dom intervale de timp, date
de relaliile (2.6) i respectiv (2.17), valoarea med.iea curentului pe perioada T, I
L
, se poate
ex-primain functie devalorile limita, l
Lm
ini l
Lmax
, conform relaliei urmatoare:
I 1
1. I 1.
L= Lmin+--~lL = Lm.x--'LllL
2 2
Introducand in acestii ultima relatie e:ll."presiavalorii med.ii a curentului I
L
, data de relapa
(2.31), ~i respectiv a riplului curentului prin inductanta L, L1i
L
., data derelalia (2.27), seoblin
expresiile valorilor eAiremeale curentului iL,ILmin:
(
R ) U
I
L
=D l+(l-D)--T ---'
ma" 2L R
Valoarea maxima a curentului iL, I
Lma
",este utilizatii in proiectarea comutatorului
comandat S i a d.iodei D (reprezentalld valorea maxima a curentului care circuHi prin cele
dom elemente de circuit), $i ar putea fi inclusa intre ind.icii de performall1A ai cOllvertorului.
Pedealtii parte ins<'l,valoarea curentului I
Lmax
, fiillddetenninata de suma d.intreI
L
(egal eu 1
0
)
i L1iJ2, confonll relaliei (2.33), poate fi oblinuta din cei doi ind.ici de performallp implicati
in relalia respectiva
Timlnd cont de expresiile miirimilor detenninate anterior i utilizalld fie relatia
(2.14), fie relatia (2.24), rezultii ca valorile tellsiunii de ie$ire Uo la momentele de timp
corespunzatoare eapetelor intervalelor [O,T
on
]$1fTomT] sunt egale, deci U
o1
=U
02
. In aeeste
eOlld.ilii,avfu1din vedere eA-presiiletensiunii de ie$ire Uo pe cele dom intervale de timp, date
de relaliile (2.11) $i respectiv (2.21), $i faptul ea valoarea med.ie a acestei tensiuni pe
intervalul de timp [O,T] este egala en Uo, valoarea celor doua tensiuni initiale, U
o1
$i U
o2
este
data derelatia urmatoare:
D(1-D)(1-2D) U
i
2
Uol =U
02
=U
o
_. . --T
12 LC
Egalitatea celor doua tensiuni inipale detenninii pentru momentele de extrem ale
tensiunii de ieire, turr.in$i respectiv t
u
:
nax
,date de relapile (2.12). i respectiv (2.22), valorile
urmatoare:
1 l+D
. -T -'- T - T
'umax - on ''2 off - -2-
La aceste momente de timp, valorile extreme ale tensiullii de ie$ire se calculeaza utiliziind
relaliiIe (2.13) $i respectiv (2.23). Astfel, valoarea minima a tensiunii de ieire este data de
D(1-D)(2-D) Vi 2
U . =U- _T
o nun " 24 LC
U = V +_D_._(l_-_D_)_. (_l_+_D_) ._V_i.T2
"IDAX 0 24 LC
In aceste conditii, riplul tensiunii de i~e este dat de diferenta eel or doua valori
extreme calculate anterior, fiind descris derelatia1lI1lilitoare:
. D(1-D) Vi 2
&u ==V -V = ---T
0 omax 0= 8 LC
Riplul tensiunii dei~ire u., depinde direct proportional depatratul perioadei decomutare T$i
invers proportional devaloarile inductantei L $i condensatorului C. De asemenea, din relaVa
(2.40), seremarca dependenta acestui riplu $i de valoarea factorului de umplere D. Valoarea
maxima ariplului seobtine pelltru un factor de umplere D=0.5, $1este egala cu:
1 Vi 1,2
&umax=--
o 32 LC
Variatia riplului &u.,functie defactorul deumplere D este reprezentata in fig. 2.14.
Riplul tensiWIDde je~ireconstituie de asemenea un indice de perfonnanta al convertorului de
tip buck. In mod uzual, 0valoare impusa a acestui riplu conduce in procesul de proiectare la
determinarea valorii condensatorului C.
Prin raportarea reIapilor anterioare corespunzatoare tensiunii de ie$ire Ue Ia
valoarea rezistentei R se ohlin relatiile ce caracterizeaza curentul de ie~ireie. Astfel, valorile
initiale ale curcntului de ie$ire in cele doua intervale de timp, [O,TonJ 9i (Ton,T], sunt de .
asemenea egale, 1
01
=1
02
, fiilld determinate derelapa:
D(1-D)(1-2D) Vi 2
11 =1
2
=1-------.--. -T
" 0" 12 RLC
Valorile extreme ale curentului de ie
9
ire i.ocorespund acelora$i momente de timp ca ~i in
cazul tensiunii deie$ireuo, 9i sunt date de relatii1e:
D(l-D)(2-D) .3-'T2
24 RLC
D(1-D)(l+D) U
i
2
lomax =In + 24 . RLc
T
corespunziHoare valorii maxime. Riplul curentului de ie~irei
o
, &io,este dat de diferenta celor
doilli valori ex1remecalculate anterior ~i este egal eu:
.:1i ==I --I. =D.(1-D).3-.T
2
" omax 0= 8 RLC
~ratiile facute asupra riplului tensiunii de ie
9
ire raman valabile i pentru riplul
'""""'=tului de ieire. Valoarea lnaximil aacestui riplu este obtinuta deasemenea pentru D=0.5
;i.;ste egala eu:
. 1 U
i
2
illrnax=---T
o 32 RLC
Egalitatea tensiunilor de ieire U
ol
~i U
o2
~i corespunzator cea a curentilor de ie~ire
=.~ :~i 102, rezulta ca urmare a acceptarii aproximilrilor ex.'Primatede relatiile (2.4) ~i (2.9). Un
:zlcu.l mai exact a1marimi10r caracteristice modului defunetionare continuu a1convertoru1ui
je tip buck poate fi.rea1izat, de exemp1u prin reIuarea ca1cuIelor pentru determinarea acestor
:::.iirimi, renuntfuld la aproximarea tensiunii $i curentului de ie~irc cu valorile lor medii ~i
'ltilizand eX'Presii1eacestor marimi date de re1atiile (2.11) ~i (2.21), respectiv ce1eobtinute
;mn raportarea acestora 1avaIoarea rezistentei de sarcina, R Un astfel de calcu1conduce la
.alori diferite ale tensiunilor U
ol
~iU
o2
, respectiv 1
01
~i 102. Inacelea~i conditii, momentele de
!imp corespunzlHoare valoriIor de extrem ale eelor doua miirimi, notate In noua situatie eu
t"=in~i respectiv (=ax, sun! diferite de valorile ex.-primateprin relatia (2.37), rezulwnd
u.rmatoarele valori:
Seremarca faptul caaeeste valori seapropie cu amt mai mult devalorile tumin~i 1umax calculate
anterior, cu cat constanta detimp RC este cu mult mai mare decat perioada de comutare T. In
general, se poate trage concluzia ca va10riIe determinate In acest paragraf pentru miirimiIe
caracteristice convertorului de tip buck sunt eu atilt mai exacte cu cat conditia amintita
anterior este Indeplinita mai exact. Se constata Insa ca erorile de calcul introduse sunt relativ
mici, croar daca perioada decomutare Teste mai mare decat constanta detimp RC.
Un alt indice de perfonnanpl al eonvertorului de tip buck il constituie valorea
perioadei de comutare T, sau altfel spus, freeventa de lucru a convertorului, f.=IIT. Este de
remarcat eli valoarea perioadei T determina prin relapile (2.27) ~i (2.40) valoarea riplului de
curent i
L
$i respeetiv pe cea a riplului tensiunii de ie$ire Uo. Utilizarea celor doua relatii la
proiectarea valoriiar induetantei L $i a condensatorului C c{)nducela valori ale eelor doua
compollente ell atat mai miei eu eataceasUi perioada este mID mica. Valori mid pentru L ~i C
implica componente de gabarit $i pret redus. La mndul ei, valoarea perioadei Teste
detenninata intr-o prima ma de frecventele ma.ximedelucru alecomutatorului eomandat S $i
diodei D. 0proiectare mai exacta a perioadei T peate fi determinata de 0vaIoare ma.xima a
pierderiior pc cele deliA componente active, corespunzatoare unui randament minim
admisibit
In tabeluJ 2.1 sunt grupate sintetic expresiile marimilor caracteristiee modului de
funqionare contiliuu al convertorului detip bUCk, in conditii1e in care cele doua valori initiale
ale tensiunii de i~ire, U
v
! ~i U
o2
sunt aproximate eu valoarea medie a tensiunii de ie~ire, U
o
,
iar in tabelul 2.2 su.nttreeute valorile medii, millime, maxime ~i ale ripluJ ui pelltru acelea$i
marimi caracteristice convertorului detip buck.
Tabelul 2.1 Expresiile marimilor caracterlstice modului de funcrionare continuu al
convertorului de tip buck
Valoare instantal1ee De fO.I"" 1 Valoare instantanee De [Ion,Il
Us
0 Vi
ii, is
V V ( DI)
0
D-' +(I-D)-' t--
R L 2
UiD
U
i
0
i
D
0
D Vi -D Vi (t_I+DT)
R L 2
UL
(I-D)V
i
-DV
i
lL V U ( DI~
D Ui D Vi ( I+D.,.,\
D-..2..+(I-D)-' I t---
i
R- L t--
2
-1)
R L \. 2 J
IUC ' Uo
(l-D\ U
DUi - ~ ~~(t - DT)( t - I)
DU +-_/-'(t-DI)t
1 2 LC
i
c . U
i
( DT\ U
(l-D\-- t--) -D-' (t-T)
I L \ 2
L
i
o V (I-D) U U D U
D-' +---'-(t-DT)t D-' ---' (t-DT)(t-T)
R 2 RLC
R 2 RLC
TabeluJ 2.2 Valorile medii, minime, maxime ~i ale riplului pentru manmile caracterlstice
modului defunclionare continua aI convertorului de tip huck
Valoare Valoare Valoare Valoare
medie minima maxima riolu
Us
(I-D)Ui 0 Ui Vi
ij,
D2 Ui
0
D Vi +.!?(I-D) Vi T
U D(l-D)U
is
D.-!..+ - 'T
R R 2 L
R 2 L
UD DUi 0 Vi Vi
i
D V
0
D Vi +D(l-D) UiI
DUi+D(1- D) UiT
D(1-D)-'
R R 2 L
R 2 L
ilL 0 -DV
i
(I-D)Vi (l-2D)V
i
i
L
D
Vi
D
Vi D(l-D) Vi I D Vi +D(l-D) Vi I
U
D(l-D)-' I
R R 2 L R 2 L L
Uc, DV
i
D
2
(I-D) V ?
DU. +D(l-D)2 Ui T2
D(l-D) U ?
Uo
DV
i
' T-
' T-
8 LC ' 8 LC
8 LC
i
c
0 D(l-D)U
iI
D(l-D) Vi T U
D(l-D)-' I
2 L 2 L L
ie.
D~
D'pi
D
2
(I-D)
Vi
T
2
DUi _
D
2
(1-D) U
i
'[2
D(1-D)J ~LT2
R
R 8 RLC
R 8 RLC
8 RLC
2.2.2 Modul de fun<:tionare discontinuu al convertoarelor de tip
buck
In paragrafu1 precedent, funetionarea convertorului de tip buck a fost prezentata
considerandu-se cavariatia curentului prin inductanta L este suficient de mica in comparape
cu valoarea medie a curentu1ui, astfel incat i
L
sa fie tot timpu1 pozitiv. Aceasta functionare a
convertorului de tip buck corespunde modului de funqionare continuu sau regimului de
curent neintrerupt. Rea1izarea acestui mod de funetionare rezulta din condipa ILrnin~, care,
uti1izand relaiia (2.34), setransforrna in urmatoarea conditie pentru valoarea inductantei L:
1-D
L~Lc=--RT
2
L
c
constituie valoarea critica a inductaniei L, functionarea convertorului in regim de curent
neintrerupt fiind asigurati'i daca valoarea inductantei L este mai mare dedit valoarea critica.
Conditia ILmin~Opoate fi privita ~i ca 0 conditie pentru rezistenta de sarcin11Rdescrisi'i de
re1atiaurmatoare:
R:5~2__ . L = R110m
1-D T 1-D
in care valoarea nominala a rezistentei, R
nom
este egala eu raportul dintre 2L ~i perioada de
comutare T. R"omreprezinta va10area maxima a rezistentei de sarcina care asigura, pentru
orice va10are a factorului de ump1ere D, funciionarea convertorului de tip buck in regim de
curent neintrerupt.
Neindeplinirea condiiiilor (2.49) sau (2.50) va determina modul de funciionare
discontinuu a1 convertorului de tip buck sau functionarea in regim de curent intrerupt a
acestuia. 0astfel de fi.ll1ctionareconduce 1a 0 evolutie diferitii a marimi10r caracteristice
convertorului de tip buck, fata de funetionarea in modul continuu. Corectarea acestei situatii
se peate face, a~acum seprezinta in paragraful UI1nator, prin utilizarea convertorului de tip
buck cu comutatoare bidirectionale.
In continuare sev~descrie modul defunctionare discontinuu a1convertorului de tip
buck. Schema convertorului de tip buck este reprezelltatii in fig. 2.9. Toate considerapi1e
referitoare 1aacesatii schema prezentate 1a inceputul paragrafului 2.2.1 ri'iman valabile ~i
pentru modul defunqinare discontinuu, cu excePtia conditiei care trebuie indeplinitii pentru a
asigura acest mod de fimctionare: L<L
c
sau R>Rnom/(l-D). De asemenea, modul de comanda
a1 comutatorului comandat S este acela~i, relatiile (2.1) ~i (2.2) care definesc factorul de
umplere al semnalului de comanda, D, ~i duratele de conductie ~i respectiv de b10care ale
comutatorului, Ton~i T
off
,ramanand valabile. Fonnele deunda alecurentilor ~i tensiunilor din
circuit. pe durata llilei perioade T. sunt reprezentate in fig. 2.16.
2.2.2.1 Modul de functionare discontinuu at couvertorului de tip buck in
intervaluI detimp [O,Tonl
Pe durata acestui interval, comutatorul comandat S este in stare de conduqie, iar
dioda D este blocata, schema echivalenti'i a convertorului fiind aceea~i ca ~i In cazu1 modului
defunqionare continuu al acestuia, reprezentati'i in fig. 2.10.
In aceste conditii, tensiunea de iC$ireUo este solutia aceleia~i ecuatii diferentiale ca
$i in eazul modului de funqionare continuu al convertorului (relatia (2.3)), iar consideratiile
referitoare la rezolvarea aeesteia $i la. utilizarea aproximarilor ce due la 0interpretare mai
faciUi a rezultatului roman valabile. Astfel, daca se considera ca tensilmea de ie$ire din
convertor, u,,(t), peate fi aproximatil cu valoarea medie a tensiunii de ie$ire pe perioada T
(relalia (2.4)), tensiunea de la bornele illduetantei L, UL,este aproximativ constantil, fiind
egala ell Vi-Vo, iar curentul prin inductanta L este solutia ecuatiei diferentiale descrise de
relatia (2.5). Diferenta fata de madul de funcponare conMuu constil In valoarea inipala a
curentului i
L
, corespunzatoare momentului de tilllp t=0, care, in noile condipi de funetionare,
este egala cu 0. Ca urmare, ex-presiaeurentului i
L
pe intervalul de timp [0,TonJ ,este data de
relalia urmatoare:
. Vi-Vo [OT J
lL(t)= L t, tE 'on
$i in consecinlii, in intervalul detimp [O,TonIcurentul iL(t) cre$te Huiar de la valoarea initiala
idO)=O, lavaloarea finaHi idT on)=ILmax, data de relatia:
Deoarece iL(O)=O,variatia curentului prin inductanta L, $i corespunzator $i a curentului de
intrare in convertor, in intervalul detimp [O,TonJ ,este egalii cu valoarea maxima a curentului
din inductanta L, fiiL=hma.x. Daca in cazul modului defunetionare continuu, aceasta variafie a
curentului iL(t) poate fi consideratii nesemnificativa, in conditiile precizate in paragrafJ l 2.2.1,
in situapa functionarii in regimdecurent intrerupt, variatia curentului prill inductanta L are 0
valoare semnificativiL
Ramane valabilil de asemenea, egalitatea curentului de intrare. ii, $i respectiv a
curentului care cireula prin comutatorul eomandat S, is, eu i
L
, eurentuI care circula prin
iuductanta L. In consecinta, cei doi curenti vor avea $i ei 0variatie liniara, erescfll1dde la
valoarea minima, 0, lavaloarea maxima, ILmax.
In eondifiile in care tensiunea de ie$ire este aproximata eu valoarea ei medie pe
intervalul de timp [0,T] $i sarcina couvertorului este rezistenta R, rezulta ca $i valoarea
instantanee acurentuIui deie~irei
o
poate fi aproximata cuvaloarea medie a acestui curent pe
intervalul [O,T], 1
0
(relafia (2.9. Ca urmare, ex-presia curentului care circula prin
condensatorul C estedata derelalia:
.. ) I Vi-Vo rOT J
lc(t =-0+ L t, tE , on
~i ca urmare, in intervalul de timp [O,T
on
]curentul ic(t) cre~te liniar de la valoarea initiala
ic(O)=Icrnin=-I
o
, la valoarea finala ic(ToJ =Icmax=ILma.x-Io. In aceste conditii, tensiunea de la
bornele condensatorului ~i respectiv tensiunea de ie~ireaconvertorului sunt date de relalia:
V
Ifl. '10 Vi-Vo 2 T 1
uc(t)=uo(t)= OI+CoIC(t)dt=VOI-ct+ 2LC t ,tE[O, on-
in care s-apresupus cavaloarea initiala a celor doua tensiuni, corespunziitoare momentului de
timp t=0, este egala U
oL
Din ex-presiaallterioarii rezultii catellsiunea deie~ireare in intervalul
de timp [O,T
on
] 0 variatie parabolica, fiind caracterizata de 0 valoare ntinima Domin-
corespunzatoare momentului de timp t=tumin~i de 0valoare finaJ a U
ol
, (XlrespullZatoare
momentului detimp t=T on'EXllresia lrtome:utului deextrem, 1umin, este data de relatia:
1
0
t . =---L
umm Ui-U
o
valoarea min.i.maatensiunii de ie~irepe intervalul [0,ToJ este data derelatia:
1 I 2 L
U
omin
=U
o1
__ 0 ._
2Ui-U
o
C
iar valoarea tensiunii de ie~ireeorespunzatoare momentului detimp t=T on este:
1
0
Vi-U
o
2
U02 =Vo1 -C
Ton
+ 2LC Ton
In condi{iile in care tensiunea de ie~ire este definita de relatia (2.54), ell."presia
curentului de ie~irerezulta din raportarea acestei rela{ii lavaloarea rezisten{ei de sarcina R ~i
este data de 0rela{ie ~i de 0fonna de unda similara ell cea a tensiunii de ie~ire. Ca unnare,
curenrul de ie~ire are de asemenea 0- varia{ie paraboliea, avand un minim la momentul de
timpt=tumiIh egal eu lomm, ~i respectiv o-valoare finala, corespun.zatoare momentului de timp
t=T
on
, egala eu 102. In fig. 2.16!o1 reprezinta valoarea eurentului de ie~ire la momentul de
timp 1=0. Raman valabiIe ~i pentrn moduI de fune{ionare discontinuu, observa{iile din
paragraful precedent referitoare la situarea momentului de extrem tuminin intervalul de timp
[O,Tonl ~i la eOl1ditiiIel1ecesare pentru ea aproxirrullile tensiunii ~i curentului de ie~re ell
valorile lor medii safie acceptabile.
Tensiullea inversa aplieam diodei D, tensiUllea de la bornele comutatorului
comalldat S ~i eurentul bau acelea~i valori ea ~i in cazul functionarii convertorului in regim
decurent neintrerupt.
2.2.2.2 Modul de funclionare discontinuu al convertorului de tip buck in
intervalul detimp [Ton,tdl
La momentul de timp t=Toncomutatorul comandat S trece din starea de conductie
in starea de blocare, men{inandu-se in acesta stare pana la sffi~itul perioadei de comutare.
Dioda D este deschisa parra la momentul de timp t=1d, care corespunde anuliirii eurentului
prin induetanta L ~i respectiv prin dioda D, ~i in eonsecinF1, circuitul echivalent al
eonvertorului pe acest interval este aeela~i ca ~iin cazul modului de funetionare continuu al
eonvertorului in intervalul de timp [Ton,T}, reprezentat in fig. 2.11.
In aceste condifii, tensiuuea de ie~ire Un pe intervalul de timp [TOIht.J J este solutia
aceleia~i ecuatii diferel1?ale descrise de relatia (2.15). Ca ~i in cazui functionarii convertorului
pe intervaluI [O,Tonlseva apela laacelea$i presupuneri simplifieatoare $i ea unnare, tensiunea
de la bornele inductantei L, UL,este aproximativ constanta, avand 0valoare egala eu -Vo iar
curentul prin induetanta, it, este solu{iaecuatiei diferentiale descrise de relatia (2.16). Tinand
cont ca in momentul trecerii comutatorului din starea deeonductie In stafea deblocare (t=T oJ
valoarea eurentului i
L
este egala eu ILrrn;x, atunci e:x."presiaeurentului i
L
pe intervaluI [TOIh1dJ
este data de relatia urmatoare:
iL(t)=ILm.)(~ ~o (t--T
on
), tE[Ton,tdJ
valoarea finalil iL(tJ )=O.In aceste conditii, valoarea curentului ILmsxeste data derelapa:
I
Lmax
=~(\ .(t
d
- Ton) (2.59)
iar momentul de timp ~, obtinut in urma egaHirii celor doua ex-presii ale curentuIui hmax,date
derelatiile (2.52) ~(2.59), este egal cu:
u
t
d
=_1T
D on
(\
Variatia curel1tuIui prin inductanta L pe durata intervalului delimp [T0!1'~]este egala, ca ~i In
cazul intervalului detimp precedent, cu valoarea maxima a curentului i
L
:AiL=ILmsx.
Tirllind cont de expresia curentuIui i
L
data de relapa (2.58), re..."tl1taeli expresia
curentuIui care circula prin condensatorul C este data derelatia:
i
c
(t) =I
Lm
." - 1
0
- _~o .(t - Ton), t e[To,,,t
d
]
Si ca urmare, pc acest intervalul de limp, curentuI ice!) descre~te liniar de la valoarea impala
idT on}=Iemax=ILmax-L, la valoarea finaUi ic(tJ )=Icmin=-I
o
. Ca urmare a acestei variatii a
curentului prin condensatorul C, tensiunea de la bomele condensatorului ~i respectiv
tensiunea de iesire aconvertoruluisunt date de relatia:
U
c
(t) =U
o
(1) =U"2 +- . !. . . J i
c
(t)dt =
C
Ton (2.62)
I
L
- I U .
=U
02
+ m.~ o.(t-Ton)-2L~.(t-Ton)1, te[Ton,tdJ
in care D
o2
reprezinta valoarea tensiul1ii de ieske, respectiv a tensiunii de la bomele
condel1satorului, corespunzatoare momentului de timp t=T
on
. Din expresia anterioara rezulta
ea tensiunea deie$ire are in intervalul de timp [Ton,~) deasemenea 0variatie parabolica, fiind
caracterizam de 0valoare maxinul Do,""", corespunzatoare momentului de timp Ft
un
18. "C $i de 0
valoare finala, corespunzatoare momentului detimp Ft.J , U
03
Ex-presiamomentuIui de ex1rem
t
umax
este data derelaiia (2.22), valoarea maxima atensiunii de ie~irepe intelvalul [Ton.tdJeste
data de relatia (2.23), iar valoareatensiunii de ie~irecorespunzatoare momentului detimp t=td
este:
In conditiile in care tensiunea de ie$ire este definita de relatia (2.62), expresia
curentului de ie~irerezulm din raportarea acestei relatiila valoarea rezistenfei de sarcina R ~i
este datil de 0reIatie ~i de 0forma de unda similara. Ca urmare, curentul de ie~ire are tot 0
variatie parabolica, avandun maxim la momentul de timp t=t
umax
egal Cll Iom.x $i respectiv 0
valoare finala, corespunzatoare momentuIui de timp t=td, egala cu 1
03
. In fig. 2.16 1
02
reprezinta valoarea curentuIui de ie~e 1amomentul detimp t=Ton.
Pe intervalul de timp considerat, valorile curentilor is, ii, ~i i
D
~i respectiv ale
tensiunii Us,au acelea~i valori ca $1III cazul modului de Dmctionare continuu al convertorului
detipbuck.
2.2.2.3Modul defunclionare discontinuual convertorului de tip buck in
inten'aluI detimp [t.l,T]
La momentul detimp t=1d, anularea curentului prin inductanta L ~i respectiv prin
dioda D, determina blocarea diodei. Caunnare, In intervalul detimp [1d,T], alat comutatorul
comandat S cat ~i dioda D suntblocate, circuitul echivalent a1convertorului peacest interval
detimp fiind reprezentat infig. 2.15.
In aceste conditii,
curentul prin inductanta L, ca ~i
curentul care circulii prin
comutatorul comandat S, curentul
prin dioda D ~i respectiv, curentul
deintrare in convertor, sunt egali
cu 0 pe intreaga durata a
intervalului de timp considerat.
Ca urmare, curentul care circula
prin condensatorul C este egal in
valoare absoluta cu curentul de
i~ire: ic=-i
o
. In consecinta, tensiunea de ie~ire lie, este solu1ia ecuatiei diferentiale date de
relatia unnatoare:
Fig. 2.15 Schema echivaIenta aconvertorului detip
buck peintervalul [1d, T]
du (t)
Rc.-o--+uo(t) ==0
dt
Tinand cont defaptul cavaloarea tensiunii de ie~ire la momentul de timp t=1deste egala eu
U
o3
, e:\:presiatellsiunii deie$ire, ~i respectiv a tensiunii de la bornele condensatorului C, pe
illten-alul [td,T] sunt egale cu:
_t-td
uo(t)==ucCt)==Uos,e RC, tE[td,T}
Din ex-presiaanterioara rezultli catensiunea deie~ireare in intervalul detimp [y,T] 0variatie
exponentiala, sei'izanddelavaloarea initial a, D
o3
, lavaloarea finala Uo(T), care, in eOl1di~iile
funetionarii convertorului in regim stationar, trebuie sa:fie egala cu Dol. Deoarece ell aeeasta
expresie atensiunii Uoeakulele sunt mai dificile, in eonditiiIe aproximarii eurentului deie~ire
i
o
ell valoarea medie a acestui eurent, 10' (relatia (2.9, tensiunea de ie~ire :;;i respecti",
tensiunea delabarnele eondensatorului C, pot fi serise ~i subforma:
lio(t) == uc(t) ==Uos - ~. i ic(t)dt == U
o3
- ~ ,(t-t
d
), t E[t
d
, T}
td
In ac-esteconditii, rezulta ell variatia teusiunii de ie~ire 111 intervalul de timp [1d, T] poate :fi
aproximata ell 0 variatie li.niar deserescatoare, cuprinsa intre limitele D
o3
~i Vol. Ca urmare,
valoarea tensiunii deie~irecorespunzatoare momentului detimp t=T esle:
U
10
1
== U,,--(T-t
d
)
0_ C
In condi~ii1ein care tensiunea de ie$ire este definita de relatia (2.66), expresia
curcntului deiC9ire estedata de0 relape silrtilara, ob1inuta prill raportarea expresiei tensiunii
de ie~irelavaloarea rezistentei de sarcina R. Ca urmare, curentul de ie~ireare de asemenea 0
variatie liniar descrescatoare, intrelinritele 103 ~i Ie!' 103 reprezenclnd valoarea curentului de
ie$irecorespunziitoare momentului de timp 1'=tJ .
Peintervalul de timp considerat, datoritii faptului ca tensiunea de 1a bomele
inductantei L este egalii cu 0, tensiunea inversa aplicatii diodei D este egalli cu Uo. In acelea~i
conditli, tensiunea delabomele comutatorului comandat S este egalli cu Uj-U
o
.
['.
Uj -, ~/
--~-- 1 1
-----1----------: --
o ~I _ _ --~--~--
o Ton 1d T
Itnmx j- - - - -7
1
/ !
/)
1,/ 1
o r I~_ -_ -_ -_ - ~-_ -_ --_ -. _ -_ -_ -_ -_ -_ -_ -_
o T~ T
I
U
j
1 . I I .
Uo J - - - - - - - - - - - - - - - -,-------.
o 1 ~---.--!
o Ton 1d
I, 1- - - - - -,
~LJ -~~~_
o Ten
Fig. 2.16 Formele deunda corespunzatoare modului defuncponare discontinuu a1
convertorului detip buck
2.2.2.4 Determinarea miirimilor caracteristice fUDcponiirii in modul
discontinuu al convertorului de tip buck
Ca ~i in cazul modului continuu de functionare al convertorului de tip buck, sevor
calcula marimile caracteristice corespunzatoare convertorului functie de marimile cunoscute,
pulland in evidenta indicii de perfom1anta ai acestuia. Pentru detemlinarea acestor marimi se
vor utiliza relatiile deduse anterior laexplicarea functionarii circuitului, pe cele trei intervale
detimp, [O,Tonl,(Ton>t.J J , ~i [td,T]. Ca~i in cazul functionarii in regim de curent neintrerupt, ~i
in acest regim de fu.nctionare, daca se considera situatia in care convertorul are toate
componentele .ideale, nu vor. exista pierderi la nivelul convertorului ~i in consecinta, toata
putere debitata de sursa va fi transferata de convertor la ie~irea acestuia, fiind disipata pe
rezistenta de sarcina R. Ca urmare, egalitatea puterilor exprimata de relatia (2.29) ramane
valabila ~i in modul de functionare discontinuu al convertorului.
Tinand cont de faptul ca pe intervalul [O,TonJ curentul de intrare este egal cu
curentul prin inductanta L, iar pe intervalele [Ton,t.J J ~i [!d,TJ valoarea acestui curent este egala
cu0, rezulta cavaloarea medie a curentului de intrare Iieste data derelatia urmatoare:
1 . 1 2 U
i
-U
o
I=-DI
L
=-D ---T
1 2 max 2 L
in care s-a utilizat ~i expresia (2.52) pentru a eXl'rirna valoarea maxima a curentului care
circula prin inductanta L, ILm;>x. Inlocuind in relatia (2.29) expresia anterioara a curentului Ii,
seobtine 0ecuatie de gradul doi in Uo, acarei solutie este descrisa derelatia urmatoare:
2
D
d
=-----
l+~l+ 8L
D
2
RT
Relatia (2.69) este similara cu relatia (L26) care stabile~te legatura dintre tensiunea de ie~ire,
Uo, ~i tensiunea de intrare, Uj, pentru convertorul de tip buck functionand in regim de curent
neintrerupt. Coeficientul D
d
joaca rolul unui "factor de umplere" pentru modul de functionare
discontinuu, de~i el depinde atat de adevaratul factor de UDlplere D, cat ~i de valorile
componentelor L ~i R precum ~i de valoarea perioadei de comutare T. Rezulta ca D
d
reprezinta ~i caracteristica de transfer in tensiune a convertorului de tip buck, functionand in
regim de curent intrerupt, san. altfel denuntit, raportul de conversie in tensiune in bucIa
deschisa. Ca ~i in cazul modului defunctionare continuu, acest raport de conversie reprezinta
un indice de perfoIDlanta a1convertorului, fiind utilizat la proiectarea schemei de comancta a
conveItorului detip buck functionand in modul discontinuu.
Utilizfind eXl'resia valorii critice a inductantei, L
e
, data de relatia (2.49),
coeficientul D
d
, pbate fi scris ~j sub fOIDla:
2
D
d
=
~ I-D L
1+1+.4.--.--
D
2
L
c
D
d
este egal tot cu 1, indiferent devaloarea raportului L/L
e
.
Tinand cont de faptul ci1
induetanta L, in conditlile funeponi1rii in
regim de curent intrerupt, trebuie sa fie mai
mica decat valoarea critica L
e
, in fig. 2.17
este reprezentata variatia spatiala a
coeficientului D
d
funetie de factorul de
umplere D ~i raportul dintre valoarile
inductantelor L ~L
e
Este de remarcat faptul
ca pentru L=L
e
, coeficientul D
d
devine egal
cu factorul de umplere D, iar caraeterisica de
transfer in tensiune a convertorului devine
!imam, fUnd identiea eu cea corespunzatoare
modului de functionare continuu al acestuia.
Introducand expresia tensiunii de ie~ire, data
de relava (2.69), in relatia (2.68),se obtine
valoarea medie a curentului de intrare in convertor, Ii, care este egaHi en:
/0
~/D
1 1
Fig. 2.17 Variatia coeficientului D
d
funqie
defactorul deumplere D $i raportul L/L
e
D
2
(I-D
d
) U
i
1=----T
I 2 L
iar valoarea maxima a curentului care circula prin inductanta L, obtinuta din aceea$i relatie
(2.68), devine egaU'ieu:
U
1
L
==D.{l-Dd)"tT
Introducand expresia tensiunii de ie$ire in reIatia (2.60), valoarea momentuluide
limp t.;, corespunzator anuli1rii curentului prin induetantaL, este egaEi cu:
Din e>;:presiilecurentului prin inductanta L pe cele trei intervale de timp, [O,TonJ , [T"",taJ $i
[t.;, TJ , seobtine valoarea medie acurentului i
L
, care estedescrisa derelajia unnatoare:
1
L
=L
11
.~::;: D
2
(1-Dd). Vi
T
2 _tnaX T 2D
d
L
D
t
d
=--T
D .
d
Este de remarcat faptuI ca $i in conditiile funetionarii convertorului in regim de curent
intrerupt, pentru 0 funetionare a circuitului in regim stajionllf, valoarea medie a curentului
care circula prin condensatoruJ C este egala cu 0 $i in consecinta, valoriIe medii ale curentHor
i
o
$i i
L
trebuie safie egale, ca $i in cazul modului defuneponare continuu al convertorului. Ca
umlare, din relatia (2.69) rezulta atat expresia valorii medii a curentului de i~ire, I", cat $i 0
alta expresie acurentului k:
V
10=1
L
=Dd'If-
Din egalarea ultimilor 2 re1atii care e:x:pr:imavaloarea medie acurel1tului prin inductanta L, se
obtine 0 relatie intre coeficientul D
d
, factorul de umplere D, perioada de comutare T ~i
constanta detimp LfR, exprimatii prin egalitatea:
p2(1-Pd) L
----T=~
2P~ R
Tinalld cont de acesm ultima relatie, valoarea ripluJ ui eurentului i
L
$i respectiv
valorea maXima aeurentului prin inductallta L, sunt date de relatia:
. D~Ui D Ui
Lll! =I
L
. =2----= (l-Dd)--T (2.78)
~ max DR L
Pentru 0valoare detemri ... 'latii a tensiunii de intrare in convertor U
i
$i a rezisteniei de sarcina
R, riplul curentului care circula prin inductanta Ldepinde direct proportional de valoarea
perioadei de comutare T $i invers proportional de valoarea inductantei L, precum $i de
valoriJ e factorului de umplere al semnalului de comanda., D, ~i coeficientului D
d
.
Dependeniele riplului Lli
L
devalorile L $i T semanifesta ~i prin intermediul coeficientului D
d

In fig. 2.18 este reprezentatii

variatia spatiala a riplului curelltului i
L
fUllctie de factorul de umplere D i raportul
dintre valorile induetantelor L$i L
e
, pentru
un interval LlL
c
egal ell [O.l,l].Daca pentru
L=L
e
, riplul l\i
L
crete limar odaill eu
cref?1ereavalorii faetorului de umplere (i nu
patratie ca in cazul modului de funetionare
continuu a1 eonvertorului, deoarece ~i
inductanta Li~i modifiea valoarea odatii cu
D, conform relatiei (2.49, pentru L<L
c
,
variatia riplului Lli
L
devine patratica, avand
un maxim ega1 ell iliLn,a.x::o:3U/R, pentru
L=LjlO. Pentru D=l, riplul eurentului i
L
devine egal ell 2U/R, indiferent de valoarea
inductaniei L.
ea~i in cazul modului de functionare eontinuu, riplul curentului care circula prin
inductanta L constituie un i...'ldicede performalliii ~i pelltru cOllvertorul de tip buck
funetiolland in madul discontinuu. Valoarea acestuia deterrnina valorile maxime ale
curentilor care circum prin comutatorul comandat S i prin dioda D i respectiv a curentului
furnizat de sursa de tensiune continua E. 0 valoare impusa a acestui riplu deterrnina
proiectarea vatorii inductant-ei L ~i contribuie, impreuna cu valoarea medie a curentului I
L
, la
alegerea comutatorului comanda!, adiodei D $i a sursei de tensiune E.
Tinand eont de e..);:presiiJ etensiunii de ie~ire, Uc(t), pe cele 3 intervale de timp,
corespunzatoare funetionarii in madul discontinuu a convertorului de tip buck ~i de fapul ca
valoarea medie a tensiunii pe J lltreaga perioada de comutare este egaHi eu Uo, expresiiJ e
tesiunii de ie$ire la momentele detimp egale cu Ton, 1d~i T sunt date de relatiile urmatoare:
Fig. 2.18 Variatia riplului Lli
L
functie de
factorul deumplere D ~i raportul LlL
c
U =: D U. _ 3Dd -2DDd -2D -~T
01 d 1 6 RC
pentru valoarea tensiunii de ieire corespunzatoare momelltului detimp t=O,
__(2_D-"dc--_
1
_) '_(2_D_-_3_D_d_) ._U_iT
U
o2
=DdU
i
6 RC
pentm valoarea tensiunii deie~irecorespunzatoare momentului detimp t=td.
Uti1izand expresii1e tensiunii de ie~ire Vo, eurentului de ie~ire I~i curentului I
Lmax
se pot calcula momentelede extrem ale tensiunii de ie~ire, t",-nin~i respectiv tu.'""x,date de
relatiile (2.55) ~i respeetiv (2.22). Expresiile celor 2 momente de timp sunt date de relatiile
llI11Uitoare:
D
d
L
t . ::::--.-
umm 1-D
d
R'
(Dd ) L
t . =DT+12---1 .-
umax \. D R
La aceste momente de timp, valorile extreme ale tensiunii de ie~irese calculeazii utilizand
relatiile (2.56) ~i respectiv (2.23). Astfel, valoarea minima atellsiunii de ie~ireeste egala eu:
V .::::D U. _ 6Dd -4DDd -4D+3D
2
.~.T
omm d 1 12 RC
In aceste conditii, nplul tensiunii de ie~ire este dat de diferenta eelor doua \'alori ex1reme
calculate anterior, fiind deseris derelatia urmatoare:
(D-2D
d
)2 Vi
LlUo =Vomax - Uomin :::: 4D
d
RCT
Pentm 0valoare determinatii a tellsiunii de intrare in convertor, Vi, ~i respectiv a rezistentei
de sarcina R, riplul tensiunii de ie~ire110depinde direct proportional de perioada de comutare
T ~i illvers proportional devaloarea condensatorului C. De asemellea, seremarca influenta pe
care 0au asupra acestui riplu valoarea faetorului de umplere D ~i valoareaeoeficientului D
d
.
In fig. 2.19 este reprezentatii variatia spatialii a riplului tensiunii de ie~ire, Ll11o,
functie de factorul de mnplere D ~i raportul dintre valonle inductantelor L i L
e
, pentm un
interval LlL
c
egal cu [0.1,11. Este deremarcat faptu! cavariatia riplului tensiunii de ie~ire este
similara cu cea acurentului prin inductanta L, ca i in cazul modului de fullqionare continuu
al convertorului. Pentru 0valoare a induetantei L<L
c
, variatia riplului c,11odevine de
asemenea patratica, avand un maxim egal CD LlR,ffi",,-,,=,().433UjTIRC, pentru L=LJ lO. Pentm
L=O, se obtine valoarea teoretica maxinm a riplului tensiunii de ie~ire care este egaHi cu
ViTIRC, iar pentru D=l, Ll110 este egal eu O.25V
i
TIRC, inquerent devaloarea inductantei L.
Ca ~i in cazul modului de functionare continuu, riplul tensiunii de ie$ire constituie
un indice de performanta al eonvertorului de tip buck 0valoare impusa a acestui riplu
conduce in procesul deproiectare la determinarea valorii condensatorului C.
c ; : a . $i. }n9; iZU! ll1qc iu1W~Y
func pona te c tmtinuu, $i perioa c ia dec oil; ltl; *~j, 8
T (sa n, a ltfl spus, frec venta de luc tu . a
c onvertottUUi,f=1rf)poa te fl c onsidera til un
indic e de petf'ortna t1ti1 a l c Ollvenotultri de tip ~l1oma x
buc k func -pona ild 11i mOdU1 c Usc onti111tU, Este
de rema rta t c a va loa rea petlCJ a dei T
iI lfluentea za a Wt V I D Oa fea rlphih. ll de c urei'lt it,
~t $i pe tea a ripI u. hti tengiun1i de ii. ~$ire\4, Cl
va loMe rlliH feQUs/i a pet: lolldei de oomuta te
~onduc a nd I I I vlilori ma l miei a 11l ~lOf dotJ a 1 1
rlpltirl, V a lolifea minim4 a peri{jfidgi T eme
~erm1na Ui d~fr~~filClle MlOOllW de luc fii Fig, 2,19 V firllJ ia ripluM L iu,; ~ de
a le ~omtitllt(J m1tti OOfiUtrtda t S $1dioMi 0; SlUt facwml ~ umplm D $i fa PMI D l L I L
6
00 6 va loa f@ nlilximl1~sa lipietderilQt <1"
OOftiUtllt!e la nlvehtl dlspgzltivelof ~l(tive, UtiHta mi c elot dooi rel~i a le ripI Utllm. ' I S
tn'(jill~tilfea vHloriltlf ifidutta ntei L $i it c -ofidefijiltoffJ 1ui C oo: n~ b vlil~ lJ I le ootot d~
Ggftipoi1ent~ c u a Wi ma i ttUc i c u c inwea stipetioa da eswlMi m1c 1,
mn ra potUfeli fela pilof a fit~rlo: lf6C6fes~f~ W1jfuniJ d, ~im ~ 'la
va lmltett f0zimn!el R B eiJ b1inrela lil1~c e cafflC~tiZj~mf ~ ~~ iii' A s~I ~ va 1~
titilia le a l eilfent1i1ui 00it$ire . pe. c ell: lfei tnteA '31~deUmp a u~8tmt~~ c u "I e a te
10fisiiliiilot d~le~ifeU
el
; V
b2
~ilJ a j~qa te detebllii1e (2,19), (Z,~'$i (Z,81). V ~~f: U~. ~eme
a liiJ tmenMui de it\~ifeio (; 10ttt8ptlfid: a Gelofil~l: fi1Qtt1ente de: limp ~iStfD f eple c u: "
. . 1. .~. ' =j~ == D . ,Y L =6I ?d=1: t?J jA ,~~y,3: D t, Ut.
T
(t. gS)
~,. "" dR 12 H20 ..'
pGfltfU va loa tea l111tthnii 11c urentuluide i~te tespeetiv:
V i 6D
d
+4D D ,j": ,8U'-: J D
2
; : r3D
2
rD
d
Oi
,~+.... .. ..c . . . . . : . ,,, . . 'c ; ; . . '. ' ,'f (2. 86)
R 12 R~CI
I
,l~lttfiL va lmw~ ma xima . ilc llfentuluJ de J e&ite,I n a C$L Q~1f,. rlplu1QutentUltlt. defe$~e
eSleda t@ . difete1J ~. ~~l{jf dQ~Y ~lQ: d~. : TI r. eI 1l. g. l~l11i~~J ; 1~~$-R . md~~lC'l~. ~; . . ; /. f_'. c : \.
, r j ,
. .,tI ,J i; ~~X; ",,~ {1~~~i!~:i~'1 ...~,=~o(~~~!~
: Cmi!l1dflltii1~. filCtitiJ il!ltiptli rip1'uluL ~~fiSiUhii 'dei~; i; ; '~n va ta btw i$i,~fitr . tf91ul
rriirefttu!\U l; m ll)$ifti, MtI ~li pel1t. ru v~lorihnpuse a le ttfiglWlH de intt'a ~ Ui ,1 rJ Zistefitttl djii
fia fdilll . ~. c tir~rmH&li~~irel@illiripluc U: Hntll1a f fedfiS Ctt~rpet1oa di~ c (j: ttt#t1ir~T 6~t
itltti mtGli ~V ~U yb\lml're[j t: ondlUil!l1fOfiiI uiC este 111111~; ' . . i' ,' . . . . . .
I n {l!~lul 2,; ; lium ,tupa te sintetic ~fesHle mitb: nUOf9a ra (; {~tie~ modului de
I iJ fiGiim1-I I J i'$ tllllbl; it'lthmu fit OOttV ~rtoru1. Y i, tM ta betul 2. 4 O O fit!ne va lorlte medii. : mitt1m. e,
mil~nw M ~11e: dpluhti pentfU a a elea $ima rlmf, Funqiile f' \il(t} ~1f
U2
(t}ettn' ta behtl : D sunt
defif'tite ~14't rc httHlt; ttll(t)iED ~(: lD Q~2D O~2D jT116+~OdTt~D lt2$i fu2(t)fi[tyz{1~: 04)(6])i~
2!J D @=2D +J D J )l6=V D ilT~+(20D J ~""D : lD il+: D 1J irft. H)lt2, ta t c oefic ieniH kul ~t k. a din
wbelu12A fiti vnku11i: i kjj=6: D d=4D D r40+J D : 2 ~ir~spec tivk. a ""6D c !+40D rSD =30
2
+3rY lD
d

'fatJ elul ~:3E i ln'@ ~m@ mJ i ;mU or I !li fM f@ t'i ffI !@ li lt! I !oftv@ ftomlul tI @ ti plni l!k pt!Dtm
;lfi oti ul O @ fuftt\lloDli ft! di 81!ontbni U
-_.~--~~_.~-- ---_. --- ----_._-
___ Yi lt i ~U i fi ll~~l~.- 'O.'f.. Vg~l~oo L nu - V~ll: I num~ J 1,1
ti.. L __llL _____ _11:Dil)tk.~
ii; 0 0
i s
!li E L .
i t)
ti 'tf U f4=J li . ,illl(t)<
li e .6 .! lte f.')1'f
i @ ; =~~!J .t4=(l,=;O ll)lli .-
t
.,..R ,I t);,
Is l}liL+Uj )'lll(tf
R It
1
e O lT';.
'ffi tJ eM ~.4 \lllloi 'lI @ m~H mJ mlnlm@ , mU lm@ ~lllb~rlplulld p@ fttm mi rlmU @ t\llflu~wri 8ti e(\
mooli lul de fi m~I O ftllf@ di SI !@ fttI DU UA I I !@ ftwftomlul O @ti p I ml!k
. !u.LU
DgUj=u- R e'f
= f ) t t . l l i . .
R
D. ~= ill! tJ j 'f
Ii It nR ~e .
V~I M ffi ti lu
u-
~~!li
t) R
tJ
~'m.!li
t) R
1=2D U
~~E.L
D I t
.w=~Dd)@ J I L T.
4D
tl
RC
~NJ ti .
1) R
(n=~Dil)~U
ur
__~_lt~G.=
osoiutie pentru evitarea functionarii convertorului de tip buck in regim de curent
intrerupt, chiar in condiiiile in care valoarea inductantei L este mai mica decat valoarea
critica L
c
, 0reprezinta varianta deconvertor en comutatoare bidirectionale. In acestii varianUi,
elemeutele decomutare ale oonvertorulni, comutatorul comandat S $i dioda D seinlocuiese en
dona comutatoare bidirectionale, obiinute din doua comntatoare eomandate cu diode coneetate
antiparalel. Acest tip de convertor se mai intaIne$te ~i sub denumirea de "convertor de tip
buck cu modulatia impulsurilor in duratA (pWM buck converter)", fiind adecvat utilizarii
schemelor de comanda cu modulaiia impulsurilor in durata. Dupa cum se va observa ~i din
analiza care urmeaza, amt functionarea cat ~i majoritatea relatiilor convertorului en
comutatoare bidirectionale sunt similare eu cele corespunzatoare variantei en comutator
unidirectional in modul defuncponare continuu.
Schema electrica a
cQllvertorului de tip buck cu
comutatoare bidireciionale este
reprezentata in fig. 2.20. in
acesm schema, convertorul
propriu-zis este aldltuit din
comutatoareIecomandate 8
1
~i
8
2
, diodele Dj ~i D
2
, inductanta
L, ~i cOlldensatorul C. Sursa de
tensiune constanta E
fumizeazii la illtrarea
convertorului 0 tensiune
continua de vaIoare Ui, iar rezistenta R constituie sarcina convertorului pe care acesta
furnizeaza tensiunea de k:~ireu".
Pentru a explica functionarea convertorului de tip buck eu comutatoare
bidirec{ionale, se 'lor face acelea~i presupuneri ca ~i in cazul variantei de convertor cu
comutator unidirectional. Astfel, comutatoarele comandate 8
1
~i 8
2
, precum i diodele D
1
i
D
2
, se 'lor considera ideale. AmbeIe comutatoare sunt comalldate de semnale periodice, de
perioaclli T. Pe durata primului subinterval, de duratii Ton, comutatorul S 1 este comandat In
regim de conducpe, iar S2 in regim de blocare, dupa care, pe durata celui de-al doilea
subinterval, de duratii TorT -Ton, eomutatorul 8\ este comandat in regim de blocare, iar 8
2
in
regim de conductie. Pentm evaluarea marimilor din circuit, ca ~i in cazul celorlalte variante
de coDvertoare, se considera ennoscute valorile tensiunii de intrare Ui, a compol1entelor L, C
~i R, precum $i perioada T $i factorul de umplere D. Acesta din urma este definit de rcIatia
(2.1), iar duratele Toni Toffse pot ex-prima funciie de factorul de umplere, conformrelapei
(2.2).
In continuare se va analiza funciionarea convertorului de tip buck cu comutatoare
bidirectionale, in cele 4 intervale de timp corespunzatoare celor 4 stari posibile ale
eIementelor de comutare: [O,tod, ftol,Tonl, [To",tozJ ,i [toz,n. Seva considera de asemenea, ca
momentul de timp 1=0 corespunde apliciirii comenzii de conducfie comutatorului SI i
respectiv trecerii comutatorului comandat S2 din starea de conducpe in starea de bIocare.
Formele de unda ale curentilor ~i tel1siunilor din circuit, pe durata unei perioade T, sun!
reprezentate in fig. 2.25.
Fig. 2.20 Schema convertorului detip buck eu comutatoare
bidirecponale
2.2.3.1 Funclionarea convertorului de tip buck en comutatoare bidireclionale,
in intervalul de timp [O,tdtl
Pe durata acestui interval, comutatorul 8
1
este comandat in starede conductie ~i 8
2
in stare de blocare. Daca la momentul de timp t=Ovaloarea curentului prin inductanta Leste
negativa, de~i Sl este comandat sa conduca, curentul i
L
circula prin dioda D] ~i nu prin
comutatorul 8
1
. Intrarea in conductie a diodei D
1
determina blocarea diodei D
2
(polarizata
invers de tensiunea de intrare, U
i
), in aceea~i stare aflandu-se ~i comutatorul 8
2
, ca urmare a
comenzii aplicate acestuia. Schema echivalenta a convertorului pe acest interval este
reprezentata in fig. 2.21.
De~i comutatorul comandat 8
1
nu este parcurs .de curent,
to~i circuitul echivalent
convertorului este similar cu
eel corespunzator variantei en
comutator unidirectional,
reprezentat in fig. 2.10. Ca
urmare, tensiunea de 1abornele
inductarttei L este constanta,
fiind egala ell Ui-U
o
iar
curentul prin inductanta Leste
descris de relatia (2.6), en
observatia ca valoarea curentului IL.'llineste negativa. In aeeste conditii, in intervaluI de timp
[O,t.ill curentul iL(t) cre~te liniar de lavaloarea inipala k(O)=ILmfu, lava10area [mala iL(t,n)=O,
variatia curentuIui prin inductanta L desfa~randu-se in domeniu1 valorilor negative.
Momentul de timp 1:dlrezulm din anularea curentuJ ui h. ~ieste dat derelapa:
Fig. 2.21 Schema ec1ti.va1entaaconvertorului detip buck
cucomutatoare bidirectionale, in intervalul [O,1:dd
Din circuitul echivalent rezulta ~i egalitatea curentului de intrare, ii, cu i
L
, iar
curentul care circu1a prin dioda D
1
, i
Dl
, este egal Cll -i
L
. In consecinta, $i cei dDi curenti vor
avea variatii Iiniare, cuprinse intre ILmin~i 0, respectiv intre -lLmin~i O.
Daca se fac acelea~i presupuneri simplificatoare utilizate ~i la descrierea
functionarii variantei de convertor ell comutator unidirectional, referitoare la valoarea
instantanee a tensiunii ~i respectiv a eurentului de ie~ire, atunci curentul care circula prin
condensatoru1 C, ie, este dat de relatia (2.10), iar eX'Presiatensiunii de ie~ire, i respectiv a
tensiunii de la bomele eondensatorului C, pe intervalul [O,t,u] poate fi recalculata conform
relatiei (2.11). Ca urmare, variatia tensiunii de ie~ire in intervalul de timp [O,1:ddcorespunde
unui arc deparabola.
In conditiile in care tensiunea de ie~ire este definim de relatia (2.11), eX'Presia
curentului de ie$ire rezulta din raportarea aeestei re1atii la valoarea rezistentei de sarcina R,
variatia aeestuia fiind eorespunzatoare deasemenea unui arc deparabola.
In intervalul de timp considerat, tensiunea inversa aplicam diodei D2, UiD,este egala
cu valoarea tensiunii furnizate de sursa de tensiune E, Ui, iar tensiuneade la bornele
comutatorului comandat 8
1
i respectiv a diodei D
1
aflate in regim deeonducpe, este egaHi eu
O. De asemenea, dioda D
2
, cOllmtatorul comandat 8
1
~i comutatorul comandat 8
2
, fiind in
stare deblocare, curentii i
D2
,is] $i i
S2
sunt egali eu O.
2.2.3.2 Funelionarea convertorului de tip buck eu COIDutatoare bidireclionale
in interyalul de timp {t.u,Tonl
Pe durata acestui interval, datorita schimbarii sensului de circulatie a curentului
prin inductanta L, comutatorul comandat Sj trece in stare de conduet.i.eodata cu blocarea
diodei Dj. Comutatorul S2 $i dioda D2 roman in continuare in stare de blocare. Schema
echivalent'i aconvertorului peacest interval este reprezentata in fig. 2.22.
De$i conduqia
curentului i
L
trece de pe dioda
Dj pe comutatorul 8j, circuitul
eehivalent al eonvertorului
ramane aeela}i ca $i in
intervalul detimp precedent.
Tensiunea de la
borne1e inductantei L rfumlne
in eontinuare constanta ~i
egala eu Ui-Uo, ~i ca urmare
ex-presia curentului prin
induetanta Leste data tot de relatia (2.6) ~i pentm intervalul de timp considerat. Ca unnare,
in intervalul detimp [tdJ ,Ton}curentul idt) l$i continua cre$ter;ealilJ iara de 1ava102rea in.i.tiala
iL(tal)=O, 1a valoarea fmala iLCTorJ =Itmzx.Variatia curentului iL, ~i corespunzator ~i a
eurentului de intrare in convertor, in intervalul de timp [O,TonJ ,este data de re1atia (2.8). Spre
doosebire devarianta convertorului de tip buck cu comutator unidirectional, aceastii variatie a
curentului iL(t) nu mai paate fi considerat'i nesemnificativa, in conditiile in care, hmineste
negativ.
In intervalul de timp [tdJ ,TonJ , curentul de intrare, i;, ~i respectiv curentul care
circuli prin comutatorul comalldat 8
1
, i
sJ
, sunt egali de asemenea cu iL, ~in consecini2, eei
doi eurenti vor avea 0variatie liniara, i; continuandu-$i cre$terea liniarapana 1a1Lmax> iar i
SJ
crescfu1dde la0lavaloarea maxima, 1
Lmax
.
Curentul prin condensatorul C este dat de re1atia (2.10) ~i in intervalul de timp
[tal,T aul, ~i ca urmare, pe tot intervalul de timp [O,ToJ curentul icCt) crC$te liniar de la
valoarea illitia1a ic(O)=Iemin=1Lmin-1o, 1a valoarea finala ie(T on)=IcnJ ID(=1LmacIe. Ca urmare,
tensiunea de la bornele condensatorului i respectiv tensiunea de ieire a convertorului sunt
date tot derelatia (2.11). In aeeste conditii, tensiunea de ie$ire, are in tot interva1ul de timp
[O,ToJ 0 variatie parabolica, fUnd caracterizata deo valoare minima Uomin~i de 0 valoare
finala U
02
.Expresia momentului de extrem!umineste data de re1atia(2.12) $i paate fi situat fie
in intervalul [O,tdd, fie in illterva1ul [1ctj,T
on
J .Va10area minima a tensiunii de ie$ire pe
intervalul [O,ToJ este data de relatia (2.13), iar valoarea tensiunii de ie~ire corespunzatoare
momentulJ .+i detimp t=T
on
este data de relatia (2.14).
In conditii1e in care tensiunea de ie$ire este defmita de re1atia(2.11), expresia
curentului de ie~ire rezulta din raportarea acestei re1ap.i la valoarea rezistentei de sarcina R
C.aurmare, curentul de ie~ire are de asemenea 6 variatie parabolica, avaud un minim la
momentul de timp t=turninegal eu 10min$i respectiv 0valoare finala, egala co 1
02
.In intervalul
de timp considerat, tensiunea inversa aplicatii diodei D, UiD2,~i tensiunea de 1a bomele
comutatorului S2sunt egale co valoarea tensiunii furn.i.zatede sursa de tensiune E, Uj, iar
tensiunea de la bornele comutatorului 8
J
, aflat in reginJ de conduqie, ~ respectiv tensiunea
inversa aplicq,w modei D
J
, sunt egale co O. Curentii i
m
, i
D2
,$i i
S2
sunt deasemenea egali cu O.
Fig. 2.22 Schema echivalenta aconvertorului detip buck
en comutatoare bidirectionale, in intervalul [idJ ,T onJ
2.2.3.3 Functionarea convertorului detip buck cu comutatoare bidirecfionale.
in intenralul detimp [Ton.ted
La momentuI de timp t=T oncomutatorul comandat SI treee din starea de conductie
in starea deblocare, mentinfuldu-se in acesta stare pana la sf'ar~ituI perioadei de comutare, in
timp ce comutatorul Sz este comandat sa intre in regim de conductie. Blocarea comutatorului
comandat SI ~i necesitatea inchiderii clii de curent care circuli! prin inductanta L vor
determina desehiderea diodei D
z
~i circulatia curentuIui i
L
prin dioda, chiar daca comutatorul
comandat S2este comandat saconduca. Circuitul eehivalent al convertorului pe acest interval
este reprezentat in fig. 2.23 ~i este similar cu eel corespunzator variantei de convertor cu
comutator unidirectional pe intervalul detimp [Ton,TJ ,reprezentat in fig. 2.11.
Ca urmare, daca se eonsideril
aproximarea tensiunii de ie~ire,
consemnatil de relapa (2.4) i
in intervalul de timp [Ton,t.J 2J ,
tensiunea de la bomele
inductantei L, UL, este
aproximativ constanta, avand 0
valoare egala cu -Do. Tinand
cont ea in momentul trecerii
comutatorului SI din starea de
conduetie in starea de blocare
(t=T
on
) valoarea curentului keste egala cu I
Lmax
, atunci expresia curentului i
L
pe il1tervalul
[T
oJ
"iJ 2J este datil de relatia (2.17), ~i in eonsecinta, euren1ul prin inductanta L seade liniar de
la valoarea initiala, iL(Ton)=ILmax, la valoarea finala it(tdl), care, in conditiile specificate
anterior, trebuie safie egala eu o. In aeeste conditii, momentul detimp tdl este dat de relatia:
Fig. 2.23 Schema echivalentil a convertorului detip buck
eu comutatoare bidirectionale, pe intervalul [Ton,~J
I
tmax
t
d2
=T+--L
on Do
Expresia eurentului prin eondensatorul C este datil de relatia (2.20), iar tensiunea
de la bomele condensatorului i respectiv tensiunea de ie~ire a convertorului sunt date de
reIatia (2.21), rezulffind ca ~i pe acest interval variatta tensiunii de ie~irecorespunde uuui arc
deparabola.
In conditiile in care tensiunea de ie~ire este definitii de relatia (2.21), ex-presia
curentului de ie~re rezulta din raportarea acestei relapi la valoarea rezistentei de sarcina R
curentul de ieire avand de asemenea 0variatie parabolica pe intervalul [T
on
,!d2]'
Pe intervalul de timp considerat, comutatorefe comandate SI ~i S2i dioda D
1
, fEnd
in stare deblocare, curentii is], i
S2
, i
m
precum ~i curentul de intrare in convertor, ii, sunt egali
cu O. Tensiunea de la bomele comutatorului comandat SI i respectiv tensiunea inversa de la
bornele diodei D
1
, sunt egale cu D;, iar tensiunea de la bornele comutatorului 8
2
este egala cu
O.Prin dioda D
2
, aflatil in regim de conductie, cir.culaun curent i
D2
egal cu it.
2.2.3.4 Functionarea convertorului detip buck cu comutatoare bidirectionale,
in intenralul detimp [td2' T]
La momentul de timp t=!d2, curcntul prin inductanta L i~i schimbii sensul de
circulatie ~i ca urmare, dioda D
2
seblocheaza, iar comutatorul comandat 8
2
trece din blocare
in conductie, comanda de conduetie fiind deja aplicatii comutatorului incep.1.ndcu momentul
de timp t=T on' Intrarea in conduetie a comutatorului 8
2
determina mentinerea in starea de
bloeare ~i a diodei D
J
paM la s:fa~itu1 perioadei de comutare. 8chema echl-\'alenta a
convertorului pe acest interval este reprezentata in fig. 2.24, ~i este identica cu cea
corespunzatoare variantei de convertor eu comutator unidirectional, reprezentata in fig. 2.11.
Trecerea conduqiei
de pe dioda D
2
pe comutatorul
comandat 8
2
nu modifica
praetie circuitul echivalent al
convertorului, ~i ca urmare,
tensiunea de la bomele
induetantei L, Ur" clmane
aproximativ constanta, avand 0
valoare egaHi cu -Vo iar
expresia curentului prin
induetanta, iL, este tot cea data
de relatia (2.17). Ca unnare, curentul prin inductanta L, pe intervalul [1,n,T], i~i continua
evolutia liniar descrescatoare de lavaloarea initiala, iL(td=O, la valoarea finala iL(T), care, in
conditiile funqioru1rii convertorului in regim stationar, trebuie sa fie egala cu iL(O)=I
Lmin
. In
aceste conditii, variatia curentu1ui prin inductanta L, pe durata intregului interval de timp
{Ton,TJ , AiL, este egala cu expresia descrisa de relatia (2.19). Daca In cazul variantei cu
comutator unidirectional a convertorului de tip buck, variatia acestui curent poate fi
considerata nesemnificativii in anulllite conditii, Ll.i
L
pentru convertorul cu comutatoare
bidirectionale are 0vaIoare importanta, tinand cont cah:ni.'1<O~i ILma.x>O.
Expresia curentului care circuli! prin condensatorul C este data tot de relatia (2.20)
~i pentru intervalul de timp (1,n,TJ ~i ca unnare, in Intreg intervalul [Tort,T], curentul ic(t)
descre~te liniar de lavaloarea initialii Ierna.x=ILmarl
o
, lavaloarea finaHi ICrnin=ILrnin-Io.
Tensiunea de la bomele condensatorului ~i respectiv tensiunea de ie~ire a
convertorului sunt date $i pe acest interval de aceea~i relalie (2.21). Din aceasta expresie
rezulta ca tensiunea de ie$lre are in tot intervalul de timp [O,T
on
]0variatie parabolica, fiind
caracterizata de 0valoare maxima Vema.x$i de 0valoare finala egalii cu VoJ . Expresia
momentului de extrem, t
umax
,este data de relatia (2.22), acesta situfutdu-se fie in intervalul
[Ton,td, fie in intervalul (tu<,T]. Corespunzator acestui moment de timp, valoarea maxima a
tensiunii de iei}irepe intreg intervalul [Ton,TJ este datil de relatia (2.23).
In conditiile in care tensiunea de ie$ire este definita de relapa (2.21), expresia
curentului de ie$ire rezulill din raportarea acestei relatii la valoarea rezistentei de sarcina R $i
este data de 0relatie $i 0forma de nuda sintilara cu cea a tensiunii de ie$ire. Ca urmare, $i
curentul de ie~ire are 0variatie parabolica, avand un maxim egal cu lomax$i respectiv 0valoare
finaUi, egaHi cu I
oJ
.
Pe intervalul de timp considerat, comutatorul 8
1
, $i diodele D
J
$i D
2
, fiind in stare
deblocare, curentii acestor dispozitive sunt egali cu 0, ca $i curentul de intrare in convertor, Ii.
Prin comutatorul comandat 8
2
, circula un curent i
S2
egal ell -i
L
. In consecinta i
S2
cre$te liniar
de la valoarea minima 0 la valoareamaxima egala ell -ILmin' Tensiunea la bomele
comutatorului 8
J
$i respectiv tensiunea inversa aplicacl diodei D), raman egale cu Vi, iar
tensiunea de labomele comutatorului 8
2
~i adiodei D
2
sunt egale cu O.
Din descrierea funetioniirii convertorului detip buck cu comutatoare bidirectionale,
rezulta ca toate relaliile care descriu funqionarea variantei de convertor cu comutator
unidirectional sunt valabile $i pentru varianta cu comutator bidirectional. AstfeL miirimile
Fig. 2.24 Schema echivalentii aconvertorului detip buck
cu comutatoare bidirectionale, pe intervalul [1,n,TJ
U i - U t J . . .
-Uo -.J ~, --~
- - - - - - - - ~
o Ton
,~
I
Lmax
!- - - - ~ ~:
o ~/-,----~~
I
Lmm
r - - - - - - - - - - - - - - ,- - - - -
I
t""'--"",
uo:
'----J
U max i - - - - - - - - ~- ~
1 /' .... ~~
U
ol
Lx-----,---- - ~
Urnin1 - -, .' .. .
o trnin Ton tmax T
!~
Iemax-----; ~
I - - - ~- ~- - - - - -
o //: .: :
ICrnin - - ;- - - +- - - - ~ - - i - - - - - - -
o t.:J l Ton t.:J 2 T
{. . - - . . . . .
~
U;j 1
oLJ
! i
o Ton
ILmax'I- - - - /1
I I
I / i
o t =/- _ . =i = = = = = = = --= -
o 1 ,;) Ton T
-I
Lrnin
l ' \
o ' - . - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - ~- - -
ui ~I- - - -
- - - - - ""' -
l ~
I "-
0 1===_ 1_. . _ ~_ _:_ ,~_ _
o
Fig. 2.25 Fonnele deunda corespunzatoare funeponarii convertorului detip buck eu
comutatoare bidireeponale
2.2.4 Convertoare evasirezonante de tip buck eu comutare la
tensiune zero
Convertoarele cvasirezonante de tip buck cu comutare la tensimle zero seobp.ndin
convertoarele de tip buck prin inlocuirea comutatoarelor comandate cu variantele lor
cvasirezonante cu comutare la tensiune zero. Aceste tipuri de comutatoare comandate
efectueaza comutarea directa in condipi de tensiune zero, detenninand reducerea la minim a
pierderilor de comutape ladeschidere. Dadi in schema convertorului de tip buck, reprezentata
in fig. 2.9, comutatorul comandat S se inlocuie~ cu comutatorul cvasirezonant de tip L, cu
comutare la tensiune zero, reprezentat in fig. 2.1, se obp.ne schema convertorului
cvasirezonant detipbuck cu comutare la tensiune zero, reprezentata in fig. 2.26.
Pentru inceput, se
poate considera ca inlocuirea
comutatorului comandat S cu
varianta lui cvasirezonant:a cu
comutare la tensiune zero nu
duce la lllodificari semnificative
in functionarea convertorului.
Asupra acestei presupuneri seva
reveni dupa e},:plicarea
funqionarii circuitului, pentru a
arata modificarile detenninate
deprezenta comutatorului cvasirezonant. In aceste conditii. daca convertorul de tip buck este
proiectat astfel incat variatia curentului prin inductanta L, ~iL, este lllUlt mai micA decat
valoarea medie a curentului prin induct:an.ta, I
L
, atunci se poate considera ca valoarea
curentului iL(t) este aproximativ constanta, fiind egala cu h. 0 astfel de presupunere, conform
relatiilor (2.8) ~i (2.19) este valabilA in condipile in care fie inductanta Lare 0valoare
suficient de mare, fie frecventa de COlllutarea convertorului este suficient de ridicat:a. Mai
mult decat amt, valoarea acestui curent este egala ~i cu cea a curentului lllediu de ie$ire, 1
0
, Ca
urmare, portiunea de circuit formata din inductanta L, condensatorul C $i rezistenta R peate fi
echivalata cu 0sursii de curent de valoare 10. Schema echivalenta a convertoruIui, obtinuta in
urma acestei modificlri, este reprezentata in fig. 2.27.
Ca ~i in cazul convertorului de tip buck, componentele circuitului sevor considera
ideale, iar comutatorul S este comandat de un semnal periodic, de perioada T. Pe durata unei
perioade, comutatorul S este in stare de blocare un interval de timp egal cu Toffi dupil care
eomutatorul esteeomandat in stare deconduqie un interval de timp egal eu Ton=T - Toff.
Pentru evaluarea miirimilor din
circuit, se considera cunoscute valoarea
tensiunii de intrare Ui, furnizata de sursa de
tensiwe E, valoarea curentului de ie~ire L"
valorile componentelor L,. ~i Cr, precum ~i ale
perioadei T ~i factorului de mnplereD. Acesta
din urma este definit de relatia (2.1), iar
duratele T on ~i Toff se pot exprima funct.ie de
faetorul demnplere conform relatiei (2.2).
In continuare se va analiza
Cr
:-''11". L
~~~~-~--
Is . I I
EI'+"I U; D... C: Rn
\y/ i i
i j I
Fig. 2.26 Schema convertorului cvasirezonant de tipbuck
eu eomutare latensiune zero
Fig. 2.27 Schema echivalenta a
eonvertorului cvasirezonant detipbuck cu
comutare latensiune zero
funetionarea eonvertorului cvasirezonant de tip buck, eonsiderfmd ci'i momentul de timp t=O
corespunde trece;;; comutatorului S din starea de conduetie in starea de blocare. La acest
rnoment de timp, ;:aIoarea eurentului care circulii prin induetanta L,., iLr(O),este egala eu 1
0
,
iar cea atensiunii de labornele eondensatorului Cr, uer(O), este egala eu o .
In funetionarea convertorului cvasirezonant, elernentele circuitului rezonant, L,. ~i
Cr, intervin prin intermediul a douii lllfuirni specifice circuitelor rezonante: pulsatia de
rezonantii, COr (respectiv perioada de rezonantii T
r
~i frecventa de rezol1ani :f, .) ~ impedanta
caracterisici'i eircuitului rezonant, Zr. Pulsatia, perioada ~i frecventa de rezonantii sunt definite
derelatiile urmatoare:
T
r
1 1
co =-=--=---
r 2n 2nf, JL,C
r
Pe parcursul descrierii funcponarii circuitului, se vor particulariza valorile marimilor ce
catacterizeaza circuitul pentru cele 2cazuri limitii: Zr1o;::<Ui $i respectiv ZrloUi.
In intervalul de timp corespunzator unei perioade de comutare T, funcponarea
convertorului este analizata in 5intervale detimp, corespunzatoare regimurilor defunctionare
ale acestuia. Formele de unda ale tensiunilor ~i curentilor din circuit, pe durata unei perioade
T, sunt reprezentate in fig. 2.31, pentru cazul Zr1o""Ui~i respectiv in fig. 2.32, pentru caml
ZrloU
i
.
2.2.4.1 F'uncfionarea convertorului cvasirezonant de tip buckcu comutare la
tensiune7~roin intervaIul de drop [O,tr]
La momentul de timp 1=0 comutatorul comandat S este trecut in stare deblocare ~i
in consecinta, curentul prin comutatorul comandat S se anuleaza. Tensiunea Ia bornele
condensatorului Ceste initial egaUi ell 0(uer(O)=O), ea urmare a stiirii de conducpe a
comutatorului anterior momentului.de timp 1=0. In aceste conditii, curentul care circuli! prin
prin inductanta L,., (egal cu 1
0
la t=O), va circula ~i prin condensatorul Cr, detennimlnd
incarcarea acestuia. Trecerea conductiei curentului iLr de pe comutatorul comandat S pe
condensatorul C
r
nu modifica tensiunea din catodul diodei D, (UD(O)=U;)~i in consecinta,
aceasta ramane in continuare blocatii ca ~i inainte de momentul de timp 1=0. Schema'
echivalenta aconvertorului in intervalul de timp [O,td este reprezentata in fig. 2.28.
Din aceastii schema echivalenta,
rezulta egalitatea curentilor ij (furnizat de
sursa de tensiune E), ier ~i iLr cu valoarea
curentului de ie~ire Ie, care se manifestii pe
toata durata intervalului [O,t11:ii=icr=iLr=I
o
.
Ca unnare a circulapei curentului constant
de valoare Ie, prin condensatorul Cr ~i
inductanta L" tensiunea de ill bornele
inductantei este egala cu 0 (ULr=O) , iar
tensiunea de la bornele condensatorolui C.
uc" este solutia ecuatiei diferenpale date de
Fig. 2.28 Schema ecpjvalentii aconvertorului
in intervalul [O,td
C duCr (t) -:-I
r dt 0
iar ex.-presiaacestei tensiuni este egala cu:
Ca urmare, tensiunea de la bornele condensatorului Cr variaza liniar in intervalul de timp
[O,td, crescand de laUclO)=OlaUll nivel de tensiune egal cu Vi, corespunzator momentului de
timp t=t
1
. Valorea nula a tensiunii la bornele inductantei L", pe intervalul de timp considerat,
determinii 0tensiune inversii labornele diodei Dcare este egala eu:
1
0
UiD(t)=Vi-uCr(t)=Ui--t, te[O,td
, C
r
aceasta descrescand liniar de la UiD(O)=U;la UiD(tl)=O,momentul de timp t] corespunzand
anularii tensiunii inverse de labornele diodei D~i in consecinti'i deschiderii acesteia. Expresia
momentului detimp t] rezulta din anularea tensiullii lliD~i este data de relatia:
Vi l_._U
i
t] =-_C
1
0
r 0) r ZrIo
Pel1trucele doua cazuri limita, momelltul detimp tl este descris deurmatoarele relatii:
e daca ZrIo""U;,atunci tleste dat de rela?a aproximativa:
1 1
t
1
",,-=--.T
r
:::::O.l6T
r
O)r 2n
daca ZrloU
i
, momentul de timp t] poate fi considerat aproximativ identic Cll
momentul detimp initial, deoarece t1""0.
2.2.4.2 Funclionarea convertorului cvasirezonant de tip buck ell eomutare la
tensiune zero in intervalul detimp [t1ot2]
La momentul detimp t=t
1
dioda Dsedeschide, iar comutatcrul comandat S ramane
in continuare in stare de blocare. Ca urmare, schema echivalenta a convertorului pe acest
interval de timp este cea reprezentata in fig. 2.29.
Intrarea in conductie a diodei D
determina ca 0parte din curentul sursei de
curent I sa circule ~i prin dioda D !?i ca
urmare, curenpi care circula plin inductanta
L
r
, i
Lr
, ~i respectiv prin condens",torul Cr, i
er

sunt egali cu diferenta dintre curentul de

ie~jre~i eurentul prin dioda D:i
L
l"lcr=I
o
-i
D
.
Condensatorul C
r
~i inductanta L
r
formeaza un circuit rezonant serie alimentat
de sursa de tensiune E ~i respectiv sursa de
curent 1. Ca urmare, tensiunea de la bornele
. Ucr
]Cr~
i; ~TiLr Lr 1
0
~ ./~."""V"'/"_~ __ ~,
S
E(~!Ui
! ~t
(hI
~/
Fig. 2.29 Schema echivalenta aconvertorului
in intervalul [t],t2)
condensatorului Cr este solutia ecuatiei diferentia1e date derelatia unn.atoare:
d
2
u
c
,(t)
L,C, . 2 +uCr (t);::: Vi
dt
Timlnd cont de condipile initiale ale tensiunii Uc,(t) (valoarea tensiunii de la bomele
condensatorului Cr, la momentul de timp t=tl, este egaHi eu Vi ~i derivata acestei tensiuni la
acela~i moment de timp este egala cu valoarea curentului 1
0
raportata la valoarea
condensatorului Cr),e:\."presiatensiunii de la bomele condensatorului Cr, in intervalul de timp
[tI,h), este data derelatia umlatoare:
u
c
, (t);::: Vi +Z,1
0
sinm,(t-t
l
), t E[tpt
2
J (2.98)
Ca unnare, tensiunea de labomele condensatorului Crvariaza sinusoidal, incepand sa creasdi
de la valorea initiala ucitj)=V
i
pana la 0valoarea maxima, Ucnnax,corespunzatoare
momentului de timp t
umax
, dupii care descre$te panli la 0, valoare corespunzatoare momentului
detimp t=t2. Este de remarcat catellsiunea de labomele condensatorului C, revine la 0nmnai
daca este indeplinitii conditia: Z,lo~Vi. EX1J resiamomentului detimp t
umax
este data de relatia:
11: I
turn"" =t
1
+--=t
l
+-T
2mr 4 r
iar valoarea maxima atensiunii Uer este egala cu:
u
Crm
x =liCr (turnax) =Vi +Zr10
Pentru cele doua cazuri limita, momentul de extrem I ' l l " " " " i respeetiv valoarea maxima a
tensiullii delabomele condensatorului Cr SUlltdescrise deumliHoarele relatii:
daca ZrloR"Vi, atUl;'C!t
UIDZX
este dat de relatia aproximativa:
tum: RJ ~+2=(~+.!.)'T, "",O.41T
r
(1.101)
",,(I), \2n 4
iar valoarea maxima atensimui Ucrdevine: Uc="",ZVj;
dadi Zr1oV;,momentul de timp ("rr",,,estedat de relatia aproximativa:
11: 1
t
um

x
"'" --- =-. T
r
;::: 0.25 T
r
2m, 4
iar valoarea maxima atensiunii Ucrdevine: Ucnnax""'Vmax=Zr1o.
Datorita variatiei sinusoidale atensimlii delabomele cOlldensatorului Cr,curentii care circula
prin condensatoml en ~i respectiv prin inductanta L,., vor avea 0variape cosi,'lusoidala,
conform relapei urmatoare:
Ca urmare, acest curent scade de la valoarea maxima initialA, egaUi cu 10,se anuleaza pentm
momel1tul de timp t=turoax,i~i continua evolupa descresciitoare pana la 0valoare minima,
egala cu -10' corespUl1Z~itoaremomentului de timp t=ti.-nin, dupa care incepe sa creasca pana la
valoarea corespunzatoare momel1tului de timp 12.EXlJ resiamomentul de extrem timineste datil
de relatia urmatoare:
Pentru cele doua cazuri limitii, valoarea momentului de timp 1uwn este descrisa de urmiitoarele
relatii:
. 1 C +1 ( 1 1 )
t . ::::--= -+-T =O.66T
Imm 0) r 27t 2 r r
o dacii .l,.IoU
i
,atunci timineste dat de relapa:
7 t 1
timin::::-=-2Tr =O.5T
r
O) r
La momentul detimp t=timin,valoarea tensiunii de Iabornele condensatorului c , . este egala cu:
Ucr( J imin) =U
i
. Curentul care circula prindioda Deste descris de relapa:
ayand de asemenea 0variape cosinusoidala, mai intai crescatoare 'intre iD( tj) =O ~i valoarea
maxima ip( timin) =2I
o
~i apoi descrescatoare palla Ia ipCt
2
) .Tensiunea de la bornele illductantei
L
r
se obtine ca diferenla dintre tensiunea Ui ~i tensiunea de la bornele condensatorului c , . ,
rezultand relatia:
Momentul de timp t2corespunde anularii tensiunii de Ia borneIe condensatorului c , . ~i este
definit de relatia urmiitoare:
Valorile curentilor care circuli'i prin condensatorul C
r
, ~i respectiv prin inductanta L
r
,
corespur..zatoare momentului delimp t=t2, sunt egale cu:
iar valoarea curentului prin Ilioda D, corespunzatoare aceluia~i moment de timp, este
detenninata de relatia:
Valorea tensiunii de la bornele inductantei L,. la momentulde timp t=t2, este egall'l cu Uj
Pentru cele doua cazuri limita, momentul de titnp t
2
~i respectiv valorile curentilor care
circuli! prin condensatorul C
r
, inductanta L,.~i dioda D, sunt descrise de urmatoarele relatn:
dacii .l,.Io""U
i
,atunci t2este dat de relapa aproximativa:
3rr+2 (1 3)
t
2
:;:;--= -+-T
r
",O.91T
r
2ro
r
2rr 4
valorea curentului idtz)=iLr(t2) este egala cu 0, iar valoarea curentului i
D
(1
2
)este egala cu L,;
~daca 2,.I ,,D;, momentul detimp t2este dat de relava aproximativa:
rr 1
1
2
:;:;--=-2Tr =OJT
r
(2.113)
ror
yaloarea curelltului icr(tz)=ir.r(t
2
)fiilld egala en-I
o
, iar cea a curentului iD(tz)este egala cu 21
0
,
I n acesHl situatie, momentele de timp tinrin~i t2sunt aproximativ identice.
Pe durata intervalului de timp [1I ,t
2
]schema echivalentii a circuitului este formam
in juru1 circuitulni rezonant Lr-C
r
, ~i in consecinta, formele de unda din circuit sunt specifice
func~iollarii la rezonanta. Ca urmare a acestei situap.i, modul de funqionare al convertorului
in intervalul [tj,t:I este denumit ~i modul rezonal1t.
2.2.4.3 Functionarea cOllvertorului cvasirezOllant de tip buck cu comutare I ll.
tensiune zero inintervaI ul de timp [tht
S
}
I n acest interval de limp, continua procesul de rezOnallt<1illeeput in intervalul
anterior, mentiniindu-se deci, modul de funcp.onare rezollant a1 cOllvertorului. Schema
echivaknta a circuHului pe acest interval de timp este identica cu eea corespunzatoare
intervalului [tj,t:J. reprezentatii in fig. 2.29. Ca unnare, expresiile tensiunii de la bomele
conclensatorului C
r
, a curentului care circuli! prin condensatorul Cr ~i respectiv prin inductant3
L
1
a tellsiunii lab-:Jrneleinductantei L
r
~i a curentului care circula prin dioda D, in intervalul
de timp [t1,t:], date de relaiiile (2.98), (2.103), (2.108) ~i respectiv (2.107), raman valabile ~i
pe imervalul de!imp [t2,t3].
I n accste condilii, tensh.mea de la bornele conctensatomlui Cr i~i continua evolutia
sinusoidal descrescatoare, in domeniul tensiunilor negative. Valorea minima a tensiunii este
atinsa lamomentul detimp t=t=..in,egal cu:
Pentru cele doua cazuri limitii, valoarea momentului de timp tJ Illin este descrisa de urnultQarele
relatii:
3rr+2 (1 3)'
t . <>;--= -+--T::::0.91T
umm 2eo
r
2' it 4 r r
"daca Zr1oUi, aMici tumineste ciatde relatia:
3rr 3
t . <>;-=-T =0.75T
umm 2ro, 4 r r
;1.2Cl uwt:rtOl \re evul rezofiaote de tip buek
-"
1,,11fl OOj i moment de timp, vl 'il orl l e curcnl Uor care circul i prin condensatorul Crt ,irespectiv
pftfihl due'Umil l L f; Wfit eil l ie cu:
i(j f(t~)il !!iL r(t3)II!!Io' 1 (UI)Z
- Z ,I
o
Ittf nl oorea tCM iutUi l l borne1c inductantei L .,Cite epl A cu Uj .
Pentm ool ~d~d .Cl iZ url Hmitl , momentul de timp 1) fie respectiv val ori1e curentil or care
eireuiA prin OOfiM M Btorui Cr, induetanta k'1 respectiv prl n dioda D sunt desertse de
urml wiifel e rdal ii:
diet Z tl ~Uil fttuncl 13cste dat deretal !a aproximativl :
3n+2 (1 3)
1~S"/=====e ~+= .T
f
l l IIO,91T,
2(j)r ,2n 4
V~l [l il fefi eID'fmtul uii~t3)=itr<t~) este epl l i w0, iar val oarea eurentul ui fo(t,) este cp11 cu 1
o
,
In 300m ~HY .atJ e,mmncntcl e de dmp is fi ~sunt aproximativ identice, it deci il l terval u1 de
Urni' [h;t~] 8~reduce prootic Il i il fi singur mOl ueni de dmp, t-'tz"'t,;
i daQi Z J t 1 > U i l momentul de timp t3 este dat de rel apa apf9ximativ!:
vl il oom CWM tl tl ui i~r(M Siitr<t3) fUndepl i cu Io, il l r ces a curentul ui i<t3) este egaHi cu 0,
in hl teM l ul de timp [12,t,1, temiunea l a bomel e corrwtatoru1ui comandat S, egal a
l j U!M IM M U~, fUnd, n~ptivA , eomutatorul S poate f1 oomanaatin conduetie, tUnd
i~f'1fn.iw eol l ditiil @ooffiut4rii l a wnsiUM zero. 11'1aceste conditii, inttatea efectivl i 111.
~e~i0 ti oomumtomhd l ie 'Il l face l a momentul de timp t), atunci cA nd. tensiunea l a bomel e
oomuUl wml ui ~ il i1u1~l 1 ~i deoi SW'It tndepl inite condi?J ,l e de cireul atie a curentul ui pritl
t:Otl UiWitj i', CI, Urnt'ii~,oom!l n&l de conductie a comutatorul ui comadat S trebuie sl se
hwr.dft\zl ht intl il fV!l hd [t2,t3], pentm a se ~Hza comutarea directi'l l a tensiune zero, in aceste
gt7ful l tH, dUffiia l fit~l tl ul ui de !imp cor~11Z ator comcnzii de bl ocare U COl uutatorul ui
OOl 'Iil l fiJ at S, Tiilf, tfIDooie M v~rificerel atii:
t
2
~ T
off
S t
3
(2,123)
2.2.4.4 Funclionarea convertorului cvasirezonant de tip buck ell comutare la
tensiune zero in intervalul de timp [t
3
,t
4
]
Ca urmare a faptului ca tensiunea de la bornele conmtatoruIui comandat S, Us,
devine egaIa ell 0 la momentul de timp t=t3, acesta intra in conducpe incepfuld cu acest
mbmeiltde timp, chiar daca semnalul decomanda esteanterior momentului respectiv. Pe
acel~i interval detimp, dioda Dramane In continuare in conduep.e, asigurand circulapa unei
pi!+1iac.lil"entului sursei. decurent 1. Schema echivalenta aconvertoruIui, pe intervalul de timp
considerat,este reprezentatalD. fig. 2.30.
In. aceste condipi, cUtentul care
circula pfula la momentul de timp t=t3, prin
condensato!1fl c , . , va circula in continuare
prin comutatoruI comandat S, curentul i
er
devenind egal cu O. Curenpi i
Lr
~i respectiv
is, vdrnegali' 'Cuelo-iri. Datoritaintrarii in
conducpe a comutatoruIui comandat S,
Fig. 2.30 Schema echivalenta a convertorului tensiunea de la bomele condensatorului c , .
in intervalul [t3,~J este egala c u-Q pe durata intervalului de timp
[t3,~J . Ca unnare, tensiunea de la bomele
induetantei Lr, ULr,este egala cu Uj, iar curentul prin inductanta L
r
, este solup.a ecuatiei
diferetll~le.descrise ~ere1alt<i. npniHoare:
Io
fJ ' ), t
f I
r . ~
in/I' ( ~i 1
Y
r?--.
EU Uj
L . diLr(t) =U
r dt 1
~i in consecintil, expresiile curentului iLr ~i respecti\' a curentului is, in intervalul de timp
[t3,t4J sunt date derelap.a:
Din relatia anterioara rezulta 0 variafie liniar crescatoare a curentului care circuli! prin
induetanta L
r
, de la valoarea inipala iLrCt3),data de relatia (2.119), la valoarea finala,
corespunzatoare momentului de timp 1=t
4
.
Expresia curentului care circula prill dioda D, in intervalul detimp considerat, este:
i
D
(t)==l
o
'[l - 1-( U
o
.)2] _ U
i
(t-t
3
), tE[t
3
,t
4
J
Zrl, L
r
rezultand 0variatie liniar descresditoare a curentului care circula prin dioda D, de lavaloarea
inipala i
D
(t3), data de relatia (2.120), la 0 valoare finaIa egala eu 0, corespunzatoare
momentului de timp t=t4, care corespunde anulilrii curentului prin dioda D.
Momentul de timp t4, calculat din egalarea eu 0arelapei (2.126), esteegal cu:
Pentru cele doua cazuri Iimiili, valoarea momentuIui de timp 14este descrisa de unniitoarele
relatii:
dacii Z,.L ,:::::V
i
, atunci momentul detimp 14este dat de relatia:
3 7 t+ 4( 1 3 )
t
4
:::::--:;: -+- T
r
:;: L07 T
r
2ro
r
7t 4
dad! Z,.IoV i, momentul de timp t4este dat derelapa:
27 t
t
4
:::::t
3
:::::-:;:T
r
ror
Pentru acest ultim caz, egaIitatea momentelor de timp t3 ~i 14detemtina reducerea duratei
intervalului detimp [t3 ,14]practic la un singur moment detimp.
V
on
: - - - - - -, ----------
i I [.""!
i :~
!
i
i
,~ .
lier
~
r
i ~
1
0
~ - - - - - ~ I ---------
i I f
i
i I
i i,
O~ I -_-~ .
,
V i r---PL
oh f:'---~
I I \J ' ..:
I . . ,
-V, \ I ."
1 r:- i J . i; i
Fig. 2.3 1 Formele deunciacorespunzatoare funqionarii cOl1vertorului cvasirezonant detip
buck, cu comutare latensiune zero, pentru ZrL,:::::V i
~!
T
(~
~
_ : ~ f
o I .! '!
o t1t
umax
tirnintumint3
r - - " " . . . . >
~
Fig. 2.32 Fonnele deuncia corespunzatoare funqionarii convertorului cvasirezonant detip
buck, cu comutare la tensiune zero, pentru ZrIoU
i
2.2.4.5 Funcfionarea convertorului cvasirezonant de tip buck eu comutare la
tensiunezeroin intervalul detimp [t4,T]
La momentul de timp t=t4, curentul care circula prin dioda D se anuleaza ~i ca
urmare, dioda se blocheaza, iar comutatorul comandat S ramane in continuare in regim de
conduqie. Schema echivalenta a circuitului este reprezentata in fig. 2.33.
Ca unnare a blocarii diodei D,
curentul i
D
ramane egal en 0 pe toatii durata
intervalului de timp considerat, ca ~i tensiunea
la borne1e condensatorului c , ., lIer, ~i respectiv
curentul prin condensator, !cr, situa1ie
determinata de starea ~e conductie a
comutatorului comandat S. In aceste conditii,
tot curentul sursei de curent I circula prin
inductanta Lr: iLr=I
o
. De asemenea, ~i tensiunea
is S i
Lr
Lr
~rv"\'"'\"-"
. \
E U ) Ui
Fig. 2.33 Schema echivalenta a
convertorului in intervalul [4,T]
de labomele inductaniei L
r
este egala cu 0 pe toamdurata intervalului de timp considerat, i
in consecinta, tensiunea inversa de la bomele diodei D este egala ell Uj0 noua comanda de
trecere a comutatorului comandat S in regim deblocare poate apare doar dupa momentul de
timp t4. Ca unnare, durata perioadei deeomutare, T, trebuie sa indeplineasca condipa:
2.2.4.6 Influenla comutatorului comandat cvasirezonant cu comutare la
tensiune zero, asupra convertorului detip buck
Inlocuirea comutatorului eomandat din schema convertorului de tip buck eu
varianta sa evasirezonanta eu cornutare la tensiune zero detennina, in afara imbunatatirii
performantelor decomutare prin reducerea pierderilor la eomutatia directii, modificarea unora
dintre manmile caracteristice circuitului, cele mai irnportante concretizandu-se in:
modificarea caracteristicii detransfer in tensiune acircuitului;
limitarea intervalului de vaJ jatie afactorului deumplere.
Pentru a determina caracteristica de transfer in tensiune a convertorului
cvasirezonant cu comutare la tensiune zero, vom face din nou referire 1aschema completii a
circuitYlui reprezentata in fig. 2.26. in conditiile functionarii convertoru1ui cvasirezolllUlt in
regim stationar, valoarea medie a tensiunii de labome1e inductanlei L, UL, este egala eu O. Ca
urmare, va10area medie atensiunii inverse de 1aborne1ediodei D, UiD, este egala cu valoarea
medie atensiunii de ie~iredin convertor, Uo, conform re1apei urmatoare:
1 T
UiD ;:=TJ UD(t)dt;:=U
o
o
Introdudlnd in relaiia anterioara e;o,:presiiletensiunii UiD pe cele 5 intervale de timp
corespunzatoare funcponarii convertoru1ui cvasirezonant de tip buck cu comutare la tensiune
zero (re1a!ia (2.94)) pe intervalu1 de timp [O,t11,0pe interva1ele de timp [tl,tz], [t
2
,h], ~[t3,14]
~i 0va10are egala cu U
i
pe intervalul de timp [t4,T]), $i va10rile momentelor de timp tl, $i 14,
date de re1atiile (2.95), $i (2.127) ~i Vnand cont $i de expresia curentului mediu de ie$ire 10,
ega1eu valoarea medie atensiunii de ieire, Uo, raportata lava10area rezistentei de sarcinA R
rezultii 0 ecu.ape avtmd ca necunoscuta caracteristica de transfer in tensiune a convertorului,
egalii cu raportul tensiunilor de intrare ~i ie$ire, UJ Ui.
Pentru ce1e doua cazuri limita, rezolvarea ecuapei anterior amintite permite
oblinerea ex."Presieicaracteristicii de transfer ln tensiune a circuitului, care este descrisa de
urmatoarele relapi:
daca Zrlo""U;, atunci caracteristica detransfer ln tensiune este:
U0 "" 1- 3n +3. T
r
"" 1~0.988. T
r
U
i
4n T T
" daca ZrIoU
i
,caracteristica detransfer in tensiune este data de re1apa:
U
o
"" 1- T
r
U
j
T
Daca in eazu1 convertoru1uide tip buck. caracteristica de transfer in tensiune este
funqie doar de faetorul de umplere, in cazul convertorului cvusirezonant eu comutare la
tensiune zero, raportul dintre tensiunea de ie~ire ~i tensiunea de intrare este dependentii de
raportul dintre perioada de rezonanta T
r
~i perioada de comutare T, tara a mai depinde de
factorul de umplere al semnaluIui de coamnda. Ca unnare, in cazuI convertorului
cvasirezonant de tip buck eu comutare la tensiune zero, caracteristiea de transfer a circuitului
este direct dependentii de caracteristicile circuitului rezonant.
Cele doua caracteristici limitii sunt
reprezentate, in funcf.ie de raportul TIT, in
fig. 2.34, pentru un interval egal cu [O,lJ
(caractersitica 1 pentru cazu1 Z,.IO~Uj ~i
caraeteristica 2 pentru cazul 2,.I
o
U
j
). Este de
remarcat faptul di inlocuirea comutatorului
comandat ell varianta sa cvasirezonanta, cu
comutare la tensiune zero, determina ~i
modificarea formei caracteristicii de transfer,
variatia limar crescatoare a raportului UJ Uj
funetie de factoruI de ump1ere D fiind
inlocuitii de 0variatie 1imar descrescatoare a
aceluia~i raport, fimetie insa de raportul
ilintre periaoada de rezonanta ~i perioada de comutare. Ca urmare, reducerea pierderilor la
commarea directa a comutatorului comandat prin utilizarea comutatorului cvasirezonant nu
modilldi forma limara acaracteristicii detransfer in tensiune.
Conditia impusa perioadei de comutare T, ex-primatii prin relatia (2.130), devine 0
conditie pentru raportul dintre perioada de rezonantii a circuitului rezonant, T
r
, ~i perioada de
COlUutarea semnalului de comandii, T. Tinand cont de relatiile corespunzatoare momentului
de timp t
4
, pentru ce1e2 C'J Zuri Iimita considerate, se obtin intervalele de variatie pennise
pentru raportul T/T.
eodaca Zrlo~Ui, raportuI TrlT trebuie saseincadreze in cOl1ditia:
o
o 0.5 1
Fig. 2.34 Caracteristicile detransfer in
tensiune ale convertorului cvasirezonant de
tip buck:, cu comutare latensiune zero
T
r
:0; ; 0.93
T
dad! z,.IoU
i
,conditia pentru raportul TIT devine:
T
_r :0; ; 1
T
Cele doua relapi pun in evidenta 0cre~tere nesemnificativa a inten'alului de variatie a
raportuIui TIT, odatii cu cre~terea impedantei caraeteristice a circuitului rezonant 2,..
Condipa impusii duratei intervalului deblocare, Tofl; exprimatii prin relapa (2.123),
devine 0conditie pentru faC!bruI de umplere D. Tinand cont de relatia (2.2) $i de relatiile
corespunzatoare momentelor de timp 12 ~i t3, pentru cele 2 cazuri limita considerate, se obtin
unllatoarele restrictii pentru factorul deumplere D:
& dadi 2,.Ia~Ui,atwlCi factoruI deumplere trebuie saindeplineasca conditia:
D~I- 3n+2. T
r
~1-0.91. T
r
(2.136)
4n T T
T
r
T
r
1--:::;D:S:I-0j-
T T
Ultimile 2re1atii pun in evidenp 0cre~tere a intervalului devariatie a factorului de
umplere, odata eu ~erea impedantei caraeteristice 4. Daca pentru valoarea tnin.inul a
impedantei caracteristce 4, valoarea factorului de ump1ere D este strict detenninata, pentru
valori semnifieative ale impedantei caracteristice, factorul de ump1ere D poate lua orlce
valoare intr-un interval de marime O.5T,/T. De~, in eazul variantei cvasirezonante a
conveltorului de tip buck, factorul de umplere D nu mai contribuie 1a stabilirea va10rii
tensiunii de ie~ire, un interval mai mare de variatie al acestuia detetmina condipi mai simple
pentm-realizarea circuitului decomanda al comuatatorului S.
2.2.4.7 Convertoml cvasirezonant de tip buck cu comutare J atensiune zero, en
comutator bidirecfional
ovariantA modificata a convertorului de tip buck cu comutare la tensiune zero 0
constituie varianta ell comutator biQiJ ;eqionaI, reprezentata in fig. 2.35. in acesta schema,
comutatorul comandat S este transformat intr-un comutator bidirectional, prin plasarea
antiparalel en acesta a unei- diode, Ds. sau-altfel !>pl:1S, prin utilizarea variantei de comutator
cvasirezooant eu comutare la-tensmnezero, de tipL, reprezentatii in fig. 2.5. 0astfel de
varianta-de circuit este adecvatiiin-cazul utilizarli tehnicilor de comanda eu modulatia
impulsurilor in duratA pentru comutatorulcomandat S.
In acel~ conditii cu.
cele (xmsiderate in cazul
funqiorulrii convertorului de tip
buck cu comutator
cvasirezonant unidirectional,.
(variatfu.. curentului prill- E
inductania L, .6..ir.., mult mai
miea dedit valoarea medie a
curentului prin inductanta, I
L
, ~
varialia tensiunii de i~e, Au", Fig. 2.35 Schema eonvertorului cvasirezonant de tip
buck cu comutare latensiune zero, eu comutator
mutt mai midi decat valoarea bdirecti nal
medie a tensiunii de ~ire Uo) 1 t"0
porp.unea de circuit foflllat! din. inductanta L condensatorul C ~ rezistenta R poate fi
echivalata cu 0 sursa de curent I,.@ valoare 10. Schema echivalenia a convertorului, oblinutA
inurma-acestor modificari est.ereprezent:atA in fig. 2.36.
De asemenea, presupunerile asupra
caracterului ideal at componentelor circuitului,
valorilor din circuit considerate cunoscute ~i
alegerii momentului de timp 1='0, considerate
in cazul variantei Ol comutator cvasirezonant
unidirectional, riinlAn valat.,ile i pentru cazul
considerato
La ffiomentul de timp 1=0, valoarea
curc:ntului care circula prin inductanta 4, iu(O)
esteegala ell 10, iar ceaatensiunii delabornele
condensatorului Cr, nc.(O), este egali1ell O.
Fig. 2.36 Schema echivalenta a
convertoruJ ui cvasirezonant en comutator
bidirectional
I n intervalul de timp corespunzator unei perioade de comutare T, funqionarea
convertorului este analizata in 5 intervale de timp, corespunzatoare regimurilor < : t e funeponare
ale- circuitului. Formele de uncI a ale tensiunilor i curentilor din circuit, pe dnrata unci
perioade T, sunt reprezentate in fig. 2.38, pentrn cazul ZrL ,::::U
i
i respectiv in fig. 2.39, pentru
cazuL ZrL ,Ui .
.2.2.4.8 Funclionarea convertortilui cvasirczonant de tip buck ell eomutator
bidirecponal, eu comutare la tensiune zero, in intervalul de timp [MI l
L a momentul de timp 1=0 comutatorul comandat S este trecut din starea de
conducpe in starea de blocare, iar dioda D, in stare de blocare inainte de 1=0, ra:mme in
continuare in aceasta stare. Schema echivalenta a convertorului illintervaltll de timp [O,t11
este aceea$i ca 'in cazul convettorului en coinutator unidirectional, reprezentata 'in fig. 2.28.
De aseinenea, valoarea impala a curenMui prill indiI etanta 1.,-, ir..r(O), i tensiunea
impala la bOmele condensatorului C, Ucr(O), fund egaI e en 10 ~ respectiv 0, comportarea
circuitului este identici cu tea a converloru1ui cu C0111Utatorllllidirectiollal, prezentata in
su~a~ 2.2.4.1.
2.2.4.9 Funcponatea convenorWtii cvasirezonant de tip buck W COl11uflitor
bidirecponal, (lll cOlllufare la tensiUlle zero, in intervalul de timp [t
u
t,1
L a momenful de timp t9:1 diOda D ttece in -stare de condtiep.e, iar coI tiutatoru1
Co111alldatS tamfute m' contlhlllU'e in stare de blooare. ca illi:J .1are,schema echivalenm a
convertoiului pc acest rnteNal de timp me ateea$i cti tea a conveftonl.1ui cti comutatot
unidirectiorial, repretentatil I n fig. :l.2\),
Conditiile inifiale ale marlntilor dill circuit fiind aceleai ca 'in caztil vanantei cu
comutator unidirectional, rezulUi c1i i pc duiata acestui interval de timp oomportarea
circu.itului este ideritlca tu ce.a a convertoiulUi cti coI tiutator unidirectiOnal; deSCrisii ill
s u ~r a g r a f b l 2 . 2 . 4 . 2 .
2.2.4.10 Funcfionarea eonvertomlui cvwre:roullnt de Hp buck eu comutatot
bidirectional~ cu cofuutare la tensiurte zero, in ihtervalul de dmp [t
2
;t
3
1
I n acest acest inteNal de timp, spre deosebire de varianta de Convertor cti oomutator
unidirectional, I a care contillud ptocesUl de rezo1l.antainceput in intervaltll ltllt.d, in varianta
ell- comutator biditecpoha1 ptocesu1 de-rezonanta este intrerupt Aceastli stituatie me posibila
datorita prezentei diodei ])s CaresedesclllCle attmci cAndteusiUttea 1abOmele ct:ltI .CleilSatbrWtii
Cr devine egaI a ell O. llioda Ds asigura astft\l continuarea circulatiei <fureritWm prill
inductilnta 1.,-, preltifutd cutehM condensatortllUi Cr, care rI Dnane egal cu () pe wata durata
intervalului considernt. Schema echivalenta a circu.itillui pe ace5t interval de llinp este
reprezentata in fig. 2.37.
lbs
I E I
!i~\j c;~~-~-~
E C:; \ Uj iD l QI
L J L -_ --!
Fig.2.37 Schema ecmvalent?i it
convertondui in intervaluI [t2,t,,1
V a!oareli C1lt'entulw care CirCu!a prill
dioda D
s
la nromentlll de dmp t =t 2 em.e e WJ it
cta va10tea Cl.11'el1tWui i
e
< la 1nOt'l.rel1tW de timp
respecu\', valoate data de reI atia (2.110) L a
aoela~i moment de \imp, valoorea Clirehtmui
care citt.::'ll.Ui pnnmductanta L rc"'St ega!! cu_ cea
a tOl.'l.rentWUi pti.l1 COl1derusatornl Cr.iat' valootea
eurentulW care drt':Ulii 1'11;;,.dioda b este data
de relatia (l.llJ ). V moarel1 ter<Si.lliiii 11l1xltnei~
inductantei L
r
, corespunzatoare momentului de!imp considerat este egala cu Uj
In aceste condiW, curentul prin inductanta Lr, este solupa ecuapei diferentiale date
de relapa (2.124), ~i ca urmare, expresia curentilor iLr~i respectiv, -ins, in intervalul de timp
~.[tZ,.t3Jestedata derelatia:
Din relatia anterioara rezulta 0variatie liniar crescatoare a curentului care circula prin
inductanta Lr (respectiv descrescatoare a curentului care circula prin dioda D
s
), de lavaloarea
initiala iLr(t
Z
) (respectiv -iLltz)), data de relatia (2.110), la 0 valorea finala egala cu 0,
corespunzatoare momentului de timp t=t3. Curentul in, care circula prin dioda D, este egal cu
diferenta dintre curentul de ie~ire 1
0
~i curentul care circula prin inductanta 4, expresia
acestuia fiinddata derelatia urmatoare:
U
+"f-.(t- t
2
), t E[t
2
, t
3
}
r
Tensiunea la bornele inductantei L
r
se mentine egala cu U
i
, pe toata durata
intervalului considerat, In timp ce tensiunea la bornelecomutatorului comandat S este egala
cu 0pe durata aceluia~i interval de timp. In aceste conditii, pe intervalul de timp [tz,hJ , sunt
indeplinite conditiile comutarii la tensiune zero a comutatorului ~i deci acesta poate fi
comandat in conduciie. eu toate acestea, intrarea efectiva in conduetie a comutatorului seva
face doar la momentul de timp t=t3, atunci cand curentul care circula prill inductanta L
r
(~i
respectiv curenlu! prin dioda D
s
) seanuleaza, i deci sunt indeplinite conditiile de circulatie a
eurentului prin comutator. Ca unnare, eomanda de conductie a ccnnutatorului comadat S
trebuie sa se incadreze in intervalul de timp [h,t,], pentru a se realiza conmtarea directii la
tensiune zero. In aceste conditiL ea ~i in cazul variantei de convertor eu comutator
evasirezonant unidirectional, durata intervalului de timp cOl~esl:J UrlZaiiorcomenzii de blocare a
conmtatorului comandat S, Toff,trebuie saverince relatia (2.123).
r,1omentul detimp 13, calculat prin egalarea ell 0a cmentului este egal eu:
1 2
r
l
o
~I (U
iO
J 2
t, =t +-.--. 1---
o 2 .' UT Z I
OJ ! 'j 1'0
Pentru cele dcua cazuri limiill, valoarea momentului de !imp t3este descrisa de urmatoarele
relatii:
3n -j 2 (1 3)
t
3
;>;t
2
;,,---= --+-T=0.91T
. 2m r 2n 4 r r
Este de remarcat faptul ca in cazu1 ZrloU
i
,durata intervalu1ui de timp [t2,t3J depinde, pe
Ianga earacteristiciIe cireuitului rezollant L ,. - e ,. , e"'-primate prin (Or ~i Zr, ~i de valoarea
eurentului de ie~ire1
0
~i respectiv atensiunii de intrare U
i
. Inconditiile in care seeonsidera ca
vaIoarea eurelltului de ie~ire 1
0
este egaIa eu raportuI dintre valoarea medie a tensiunii de
ie$ire$i vaIoarea rezistentei de sarcina, momentul de timp t
3
sepoate exprima $i subforma:
t
3
:::::(~+~. U
o
') .T
r
2 2n:R U
i
Ca urmare, durata intervaIu1ui de timp [t2,t3] este direct proportionala aWt eu raprtul dintre
impedanta earaeteristica a circuitului rezonant $i rezistenta de sarcina a convertoruIui, cat $i
ell raportul dilltre valoarea tensiullii de ie$ire U
o
$i vaIoarea tensiunii deintrare, Uj
2.2.4.11Funcponarea convertondui cvasirezonant de tip buck, ell comutator
bidirectional, ell comutare latensiune zero, in intervalul detimp [t
3
,41
Ca urmare a intrarii in eonduqie a comutatoruIui comandat S Iamomentul detimp
t=t3, dioda Os seblocheaza, circuIatia eurentului prin inductanta L,. trecfu1ddepe dioda D
s
pe
eomutatoruI S. Dioda D ram.fu1ein continuare in conductie, asigurand eireuIatia curentuIui
necesar ditre sursa de curent 1. Schema echivalellu a convertoruIui, pe intervaIu1 de timp
considerat, este identica cu cea corespunzatoare convertoruIui cvasirezonant cu comutator
wlidireqional, reprezentata in fig. 2.30.
In aeeste eonditii, eurentul care circuIa pana la momentul de timp t=t3, prin dioda
D
s
, va circuIa in continuare prin comutatoruI comandat S, curentul iDSdevenind egal cu O.
CurentuI prin dioda D, i
D
,este egaI in continuare cu Io-i
s
. Datorita intrarii in conduqie a
comutatoruIui comandat S, tensiunea de Ia bomele condensatoruIui e ,. rfunane in continuare
egala cu 0pe durata intervalului de timp [t3,4J . Ca urmare, tensiunea de la bomeIe
induetanlei L
r
, liLr, este egaHi tot ell U
i
,iar eurentul prill inductanta L
r
, este solutia acelei~i
eeualii diferentiale date de relalia (2.124). In consecinf3, expresiile curentului iLr i respectiv
eurentului in, in intervalu1 de !imp [t
3
,4] sunt date tot de relatii1e (2.138) ~ (2.139), $i pc
intervalu1 de timp [h,t4]' Din aceste relatii rezultA cl forma de un&! a curentuIui prin
inductanta L,. ii continua variatia liniar erescatoare, de la vaIoarea initiala ir.r(t3)=O,1a 0
valare finalii egaIa ell la, eorespunzatoare momentului de timp t==14, in timp cefomla de unda
a eurentului prill dioda D l~i continua variatia liniar descrescatoare, de la vaIoarea initiala
io(t3):;I
o
la0valoare finala egala eu O.
Momentul de timp t4corespundeanu1ani curentului prindioda D. in aceste
conditii, expresia momentul de timp 4, calculat din egaIarea cu 0a e>."})resiei curentului i
D
,
date derelatia (2.139), este egala cu:
Pentru cele doua cazuri limim, valoarea momentului de timp 4este descrisa de urrniitoarele
relatii:
o daca 2,.I
o
:::::U
i
,atunci momentul detimp 4 este dat derelatia (2.128), avand a~i
valoare (1.t:::::1.07T
r
) ca $i in cazul variantei de convertor ell comutator cvasirezonallt
unidirectional;
daea ZrI
o
Uj,momelliul detimp 4coincide eu momentul de titnp t
3
, dat de relatia
(2.142). Ca urmare, pentru z,.I oUi, momentul de timp 14 depinde, atilt de caracteristicile
circuitului rezonant 1 - , . - < : , . , eXl'rimate prin (Dr ~i z , . , cat ~i de valoarea curentului de ie~ire 1
0
~i
respectiv a tensiunii de intrare Di. Ca ~i in cazul intervalului anterior, momentul detimp 14 se
poate ex-prima ~i sub forma data pentru t3 de relatia (2.142), ~1deci valoarea 1ui ~, pentru
ZrloU
j
, este direct proporponala atat cu raportul dintre impedanta caraeteristica z , . ~i
rezistenta de sarcina R, cat ~i eu raportul dintre valoarea tensiunii de ie~ire U
o
~ valoarea
tensiunii de intrare, Ui.
u ~-----------
onli~:
- ~
1
I
U
on
I ======- - - - - ~
o Ton
- - - - ,
I .i
cr
:
~r\ _ ~) ,---J __
1\ /
- 1
0
1- - - v,
o t1t",'TUlX timin bht4
,
I Dsmaxt - - - -1
i i
I i
! I i
o .,-.~-.-.~. --------~
---------------,
. - '- - "',
~~ . . - - . - . 01 ~. . . - - ~
. ; J : ; : :
-Ui r 'if;
- - - - - - - - - - -
, ~
~
. "- - - - - ,
: ~
f~L \
L : : J
Fig. 2.38 Fonnele de unciacorespunziHoare functionarii convertorului cvasirezonant detip
buck cu comutator bidirecponal, eu comutare latensiune zero, pentru z,.I o"'U;
r--'\
~
u -1 "
max . I .
;
I
I
o ,-:-~~: ------
,----.,.
~ ~'
o -]:::--(-----.---------.---~' ~ :
1 ,. , ,r
-U
max
::.... . . . . . .; 1
I iLr '
I
~r' ---.~--~~~~~ ... ---.-~.-. ~:.
I,~ .'
j:~';' " ;
-1
0
1 - ~,. . . .,
u, 1 _ - - - - - - - - - - !~
I '
o "
, I
Fig. 2.39 Formele deunda corespunzatoare funetionarii convertorului cvasirezonant detip
buck cu eomutator bidirectional, eu comutare la tensiune zero, pentru Z,.IoDj
2.2.4.1 2 Functionarea convertorului cvasirczooant de tip buck eu comutator
bidirectional, eu comutare la tensiune zero, in intervalul detimp [4,T]
La momentul detimp t=t4, curentul care circuJ a prin dioda D devine egal cu 0~i in
consecinta, dioda D seblocheazit Comutatorul comandat S ramane In continuare in regim de
conduqie pe toata durata intervalului eonsiderat, asigurand lnchiderea curentului sursei de
curent 1. Ca urmare, schema echivalentii a circuitului este aceea~i cu cea corespunzatoare
convertorului cu comutator cvasirezonant unidirectional, reprezentata in fig. 2.33.
In aceste condipi, functionarea circuitului este identica cu cea a variantei cu
comutator unidirectional, descrisa ill subparagraful 2.2.4.5. 0noua comanda de trecere a
comutatorului comandat S ill regim de blocare poate apare dupa momentul de timp t=14,
corespunzator anularii curentului iLr~i trecerii diodei Din regim deblocare. Ca urmare, ~i ill
aceasm sitautie, cfurata perioadei de comutare, T, trebuie sa indeplineasca conditia data de
relatia (2.130).
2.2A.13 Influenra comutatorolui comandat cvasirezonant, eu comutare la
tensiune zero, asnpra funetionarii convertornlui de tip buck cu comutator
bidirectional
Ca ~i in cazul variantei cu comutator unidirectional, prezenta comutatorului
cvasirezonant cu comutare la tensiune zero determina modificari ale marimilor earacteristce
circuitului, cele mai importante concretizfmdu-se in:
modifiearea caraeteristicii detransfer in tensiune acircuitului;
limitarea intervalului devanatie afactorului deumplere.
Pentru a detennina caracteristica de .transfer in tensiune a convertorului
cvasirezonant ell comutare la tensiune zero a eonvertorului cu comutator bidirectional, yom
face din nou referire la schema eompleta a circuitului reprezentata in fig. 2.35. In conditiile
functionfuii convertorului cvasirezonant in regim stationar, valoarea medie a tensiunii de la
bomele inductantei L, u{;'este egali'i eu O. Ca unnare, ea ~i in cazul variantei de convertor
evasirezonant cu comutator unidirectional, valoarea medie a tensiunii inverse de la bomele
diodei Deste egala cu valoarea tensiunii de ie~ire din convertor, Vo, conform relatiei (2.131).
Vtilizand in aceastii relatie e:">l'resiiletensiunii inverse de pe dioda D, UiD,pe cele 5 intervale
de timp corespunzatoare functioru1rii convertorului cvasirezonant en. comutare la tensiune
zero, (relatia (2.94)) pe intervalul de timp [O,td, 0valoare egala cu 0pe intervalele de timp
[t),t2), [t2,t3), ~i [t3,4] ~i 0valoare egala eu U
i
pe intervalul de timp [t4,T]), ~i valorile
momentelor de timp t] ~i 4, date de relapile (2.95) ~i (2.140), ~i tinand cont ~i de valoarea
curentului mediu de ie~ire 1
0
, egal eu raportul dintre valoarea medie atensiunii de ie~ire V
o
~i
valoarea rezistentei de sarcina R rezultii 0ecuatie avand ea necunoscuta caracteristiea de
transfer in tensiune a convertorului, data de raportul dintre tensiunea de ie~ire ~i tensiunea de
intrare in convertor, VJ Ui.
Pentru cele dona cazuri limitii, rezolvarea ecuatiei anterior amintite permite
obtinerea expresiei caracteristicii de transfer in tensiune a circuitului, care este descrisa de
U11lUitoarelere1atu:
daca ZrIe""Vj,earaeteristica de transfer in tensiune este datil de re1alia (2.132),
fiind identica ell cea corespunzatoare variantei de convertor cvasirezonant eu comutator
unidirectional;
daca ZrloVi, caracteristica detransfer in tensiune este data derelatia:
~""l-(~+ 2
r
l
o
). T
r
Vi 2 2nU
i
T
Ca ~i pentru convertorul cvasirezonant de tip buck cu comutator unidirectional,
caracteristica de transfer in tensiune nu mai este 0functie de factorul de umplere al
semnalului de comanda. Ivw mult decat alat, in cazul convertorului cvasirezonant cu
comutare 1..1tensiune zero, cu comutator bidirectional, raportul dintre tensiunea de ie~ire ~i
tensiunea de intrare este dependentii amt de raportul dintre perioada de rezonanta T
r
~i
perioada de comutare T, cat ~i de raportul dintre Z,I
o
~i tensiunea de intrare Ui. Este de
remarcat de asemenea, ca odatii Cll cre~terea impedantei caracteristice a circuitului rezonant,
are loc 0scMere semnificativa araportului dintre tensiunea deie~ire~tensiunea de intrare.
Cele douii caraeteristici limitii sunt
reprezentate, 'in funqie de raportul T,.IT, In
fig. 2.40, pentru un interval egal cu [0,1}
(caraeteristica 1 pentru cazul .2,.l
o
""U
i
~i
caracteristica 2 pentru cazul . 2 , . I o U U .
Cre~terea impedantei caracteristice a
circuitului rezonant, .2,., concretizam prin
cre~erea produsului .2,.1
0
'in raport cu
tensiunea de intrare Ui, detemtina 0reducere
semnificativa a pantei caracteristicii de
transfer, mentirulndu-se in schimb
liniaritatea acesteia. Pe de aIm parte,
cre~terea impedantei caracteristice Zr
conduce ~i 1..10 cre~ere a amp1itudinii tensiunii Ucr ~i deci a tensiunii de 1..1bornele
comutatorului comandat S. Ca urmare, reducerea pierderilor 1..1comutarea inversa a
comutatorului comandat esteplatitii de 0suprasolicitare in tensiune aacestuia.
Pentru cazul .2,.I
o
U
i
,expresia caracteristicii de transfer in tensiune se poate
exprima ~i in funqie de raportul dintre impedanta caracterisica a circuitului rezonant, .2,.~i
valoarea rezistentei de sarcina R, conform rel..1tieiurmatoare:
o T,.IT
o 0.5 1
Fig. 2.40Caraeteristicile de transfer In
tensiune ale convertorului cvasirezonant de
tip buck, cu comutator bidirectional
l-~. T
r
Uo 2 T
-<:::
Ui l+_l_.~. Tr
2n R T
Variatia spapala a caraetersiticii de transfer in tensiune, functie de raportul Z,J R (pentru un
interval eg..1l cu P,20J ) ~i respectiv raportul T,.IT (pentru un interval egal cu [0,1J ), este
reprezentatii In fig. 2.41.
Fig. 2.41 Variatia spatiaHi a caracteristJ cii de
transfer in tensiune
Se remarca faptul cii 0cre~ere a impedantei
caracteristice a circuitului rezonant in raport
cu rezistenta de sarcina deterntina obpnerea
unei car..1cteristici de transfer cu variatie
hiperbolica, fata de cazullintim .2,.==R, pentru
care caracteristica de transfer in tensiune este
aproximativ liniara. Ca urm..1re, in
proiectarea cireuitului rezonant, pentru 0
valoare impusa a rezistentei de sarcina este
de preferat 0 impedanta caracteristidi de
valoare mai redusa, pentnt a evita
suprasolicitarea in tensiune a comutatorului
comandat ~i pentru a obpne 0caracteristica
de transfer in tensiune dit mai aproape de 0
caracteristica lilliara. 0 astfel de
caracteristica de transfer permite simplificarea corespunzatoare a circuitelor de comanda
pentro obtinerea illlei tensiuni de ie~irereglabile.
In consecintil, ~i in cazul convertorului cvasirezonant de tip buck, cu comutator
bidirectional, caracteristica de transfer a circuitului este direct dependenta de caracteristicile
circuitului rezonant.
Conditia impusa perioadei de comutare T, exprimata prin relatia (2.130), devine 0
conditie pentro raportul dintre perioada de comutare, T ~i perioada eircuitului rezonant, T
r

Tinand cont de relatiile corespunzatoare momentului de timp ~, pentro cele doui1 cazuri
limita considerate, seootin intervalele devariatie permise pentru raportul T/T.
e daca Z,Io""U;, atmlci raportul T /T trebuie sa se incadreze in conditia data de
relatia (2.134);
daca Z,I
o
Ui, conditia pentro raportul TIf este descrisa derelatia unnatoare:
T
r
2
-<----
T - l+
L
Zr10
n U
i
Daci! in aceastii ultima relatie se tine eont de faptul ca valoarea eurentului de ie~ire Ie este
egala eu UjR ~i pentru raportul tensiunilor UjUj se utilizeaza relatia (2.146),se detemlina
valoarea maxima a raportului dintre perioada de rezonantil ~i perioada de comutare, care este
egala cu 2.
Ca $i in cazul variantei de convertor cvasirezonant cu eomutator unidirectional,
eele doua relatii pun in evidentil mie~rarea substantiala a intervaluIui devariatie araportului
T,IT, odata cu cre$terea impedantei caracteristice z,.
Conditia impusa duratei intervalului de blocare, T
offi
exprimam prin relatia (2.123),
devine 0conditie pentro factorul de Ulllplere D. Tinfmd cont de relatia (2.2) ~i de relatiile
corespunzatoare momentelor de timp tz $i t3, pentru cele 2 cazuri limitil considerate, se obp.n
urmatoarele restrictii pentru factoM de umplere D:
~daca Z,Io""U;, atunci factorul de Ulllplere trebuie sa indeplineasca conditia data de
relatia (2.136);
daca z,L,Ui, conditiile pentru factorul de UlllplereD sunt date derelatia:
1 l/ Zr1o) Tr 1 Tr
1-
2
, 1+nU
i
'T~D~1-2'T
Din ultima relatie rezultA, ~ de situatia convertorului cvasirezonant cu comutator
unidirectional, 0 cre$tere semnificativa a intervalului de vanatie a factorului de umplere, in
cazul Z,IoU
i
. Aceasta situap.e determina conditii mai facile pentru realizarea comenzii
comutatorului comandat, deoarece momentul comutarii directe nu mai trebuie determinat cu
precizie, capentro cazul Z,Io""U
i
, clnd valoarea factorului deUlllplereeste strict determinata.
Convertoarele cvasirezonante de tip buck cu comutator bidirectional petmit, spre
deosebire de varianta cu comutator unidirectional, ~i recuperarea unei patti din energia
transferata circuitului rezonant de catre sursa de tensiune de la intrare, pe durata intervalului
de timp [t2,t3], datorita intriirii in conductie a diodei D
s
. In schimb, dependenta carncteristicii
de transfer in tensiune a convertoarelor cvasirezonante cu comutator bidirectional de valoarea
rezistentei de sarcina constituie un dezavantaj semnificativ al aeestora, mai ales in cazul
ntilizarii in aplicatii cu sarcina variabil1L Din acest punet de vedere, eonvertoarele
cvasirezonante en comutatorunidirectional sunt preferate ceIor cucomutator bidirectional.
2.2.5 Convertoare cvasirezonante de tip buck cu comutare la
curent zero
Convertoarele cvasirezonante cu eornutare la eurent zero se obtin din convertoarele
clasice corespunzatoare, prin inlocuirea cornutatoarelor comandate eu variantele lor
cvasirezonante cu cornutare la curent zero. Aceste tipuri decomutatoare comandate efectueaza
cornutarea inversa in conditii de curent zero, determinand reducerea la minim apierderi10r de
cornutatie 1a b1ocare. Daca in schema convertorului de tip buck reprezentata in fig. 2.9
cornutatorul comandat S se inlocuie~te cu cornutatorul cvasirezonant de tip Lcu comutare 1a
curent zero, reprezentat In fig. 2.3, se obtine schema convertorului cvasirezonant de tip buck
cu comutare 1acurent zero, reprezentata in fig. 2.42.
Ca ~i in cazul
convertorului cvasirezonant
cu comutare la tensiune
zero, se va considera ca
inlocuirea comutatorului
cornandat S cu varianta 1ui
cvasirezonanta cu comutare
1a curent zero nu modifica
semnificativ functionarea
convertorului. Asupra acestei presupuneri se va reveni dupa exp1icarea functionarii
circuitului, pentru a purte illevidentii modificarile detenninate de prezenta cornutatorului
cvasirezonant. De asemenea, se va descrie functionarea circuitului in acelea~i conditii ca ~i
pentru varianta de convertor cu comutare 1a tensiune zero (valoarea curentu1ui iL(t) este
aproximativ constanta, ~i egala cu 1
0
) ~i ca urmare, portiunea decircuit formata din inductal1ta
L, eondensatorul C ~i rezistenta R poate fi echivalata cu 0 sursa de curent de valoare 1
0
,
Schema echivalenta a convertorului cvasirezonant, obtinuta in urma acestei modificari, este
reprezentata in fig. 2.43.
Raman valabile ~i
presupunerile referitoare asupra
variantei ideale a componentelor
cireuitului, mi'irimilor considerate
cunoscute ~i modului de comanda
a eomutatorului S. Pe durata unei
perioade, comutatorul S este in
stare de eonductie un interval de
timp egal cu Ton, dupa care
comutatorul este eomandat in
stare de blocare un interval de timp egal ell TofFT -Ton. Duratele intervalelor de timp Ton ~i
T
off
sunt cele exprimate funcVe defactorul deumplere derelaVa(2.2).
Se considem de asemenea, ca momentul de timp t=O corespunde trecerii
comutatorului S din starea de blocare in starea de cOl1ductie, la aeest moment de timp atat
va10area curentului prin induCL"1ntaL,., iLr(O),cat ~i cea a tensiunii de pe condensatorul Cr,
U cr<:O ), fiind egale cu O. Si in analiza funetionarii acer,iui tip de convertor se vor utiliza cele
dona marimi specifice cornutatorului cvasirezonant: impedanta caracteristica a circuitului
rezonant, 4, data de relatia (2.90), ~i pulsatia de rezonanta a aceluia~i circuit, ill"data de
re1atia (2.91), respectiv perioada de rezonanta, T
r
=2n/w
r
~i frecventa de rezonan f~=llTr. De
Fig. 2.42 Schema convertorului cvasirezonant detip buck:,cu
comutare la curent zero
Fig. 2.43 Schema echivalenta a convertorului
cvasirezonant detip buck eu comutare I", curent zero
2.2 Convertoare cvasirezonante de tip buck
asemenea, pe pareursul acestei analize, se vor particu1ariza valorile marimilor ce
earacterizeaza circuitul pentru cele doua cazuri limitA: z,.!o~Uji respectiv z,.!oUj.
in intervalul de timp corespunzator unei perioade de comutare T, funetionarea
convertorului este analizata in 4intervale de~p, corespunzatoare regimurilor defunetionare
aleacestuia. Forme1e de unda ale tensiunilor ~i curentilor din circuit, pe durata unei perioade
T, sunt reprezentate in fig. 2.48, pentre cazul ZrJ .;:;Uj ~ in fig. 2.49, pentre cazul Zr1oUj.
2.2.5.1 Funcponarea converto11l1ui cvasirezonant de tip buck cn comntare la
curent zero in intervalul de dmp [O,tt]
La momentul de timp t=Ocomutatorul comandat S eStetrecut din starea de blocare
in starea de conduetie, ~i in consecintA, 0parte din eurentul de sursei de curent I va incepe sa
circule ~i prin inductanta Lr ~i-prin comutatorul comandat S.Ca urmare a faptului cair.r(O)=O,
dioda D este ~ ea in stare de conduetie, pentru a asigura circu1atia restului din eurentul de
i~ire; 10-. Schema echivalentA a convertorului cvasirezonat in intervalu1 de timp [O,tJ l este
reprezentatii in fig. 2.44.
Valoarea initiallia
curentului prill induetanta L,.,
iu(O)=O, se datoreaza starii de
blocare a comutatorului S anterior
momentului detimp t=O. Starea de
conductie a diodei D va determina
ca tensiunea initiaHi la bornele
condensatorului Cr, llQ(0), safie ~i
ea egaUl ell 0, valoare care se
mentine pe toata durata
intervalu1ui de timp considerat. In consecintA, ~ivaloarea curentului prill condensatorul c ,.
este egala en 0in intervalul de timp [O,tl]' Ca unnare a starii de conduetie a comutatoru1ui
COffi<1lldat S $i a diodei D, tensiunea de la bomele induetantei Lr, Ur.r, este constanta, fiind
egala enVi, ~i doci eurentul care circu1l1prin inductanta Lr este solup.aecuatiei diferentiale:
L diLr(t)::: U (2.149)
r dt I
Fig. 2.44 Schema echivalentii aconvertorolui in
intervalul [O,td
iar expresia acestui curent pe intervalul [O,td este data de relatia urmatoare:
iLr(t) :::.2 -.Iu
j
dt::: U
j
-1, te[O,td
L
r
0 L
r
Ca urmare, eurentul prin induetanja L,., ~ respectiv eurentul care circula prin comutatorul
comandat S, variaza liniar in intervalu1 delimp [O,tl], crescand de lavaloarea initiala iu(O)=O
pan! la 0valoare :finala egaIa cu Io, corespunzatoare momentu1ui de timp MI. Deoarece
curentul ier este egal en 0pe intervalul de timp considerat, curentul care circul4 prill dioda D
esteegal cu:
aceasta descresclnd J .iniar de la valoarea iliO):::!, In i:o(tl)=O, momentul de timp t
1
ooresrilw-ziInd an113~Lcii"1mmtului prin dioda D ~i illc!)ll~in~_ determirl8.nd blocarea
acesteia. Expresia momentului de timp t1rezulta din egalarea cu 0 a curentului i
D
~i este data
de~~ .
Pentru cele doua cazuri limi~ momentul de timp tl este descris de unnatoarele relatii:
daca ZrLr:Uj, atunci t1este dat de relapa aproximativa:
1 1
t
1
r:::i-=-T
r
r:::iO.l6T
r
(2.153)
O J r 2n
dacA .l,.L ,U
i
, momentul de timp t} poate fi considerat aproximativ identic cu
momentul initial, deoarece t1~.
2.2.5.2 Funcponarea convertoruIui cvasirezonant de tip buck en comntare la
curent zero in intervalul detimp [tht2]
L a momentul de timp t91 dioda D se blocheaza, iar comutatorul comandat S
ramane in continuare in stare de conduep.e. Ca urmare, schema echivalentii a convertorului pe
acest interval de timp este cea reprezentata in fig. 2.45.
Blocarea diodei D
deteIlllina ca tensiunea de la
bornele condensatorului c ,. sa nu
mai fie fO$ta la 0 valoare
constanta, egall1 cu 0, ~i ca
urnJ are, condensatorul c ,. poate
contribui la tendinta de cre~tere a
curentului care circuIa prin
inductanta 4 peste valorea L, a
surse de curent de la ie~
circuitului echivalent. Ca urmare, curentli prin inductanta 4, iL r, ~i respectiv prin comutatoml
comandat S, is, pe durata intervalului de !imp [tJ ,t2J , sunt egali cu Io+icr,
Condensatorul c ,. ~ inductanta L ,. formeaza un circuit rezonant serie alimentat de
sursa detensiune E ~respectiv sursa de curent I. in aceste conditti, curentul care circula prin
inductanta 1.,. este solutia ecuatiei diferentiale date de relatia unnatoare:
d
2
i
L r
(t) .
L tC
r
2 +lL r(t)=I
o
dt
Fig. 2.45 Schema echivalenta aconvertomlui in
intervalul [tJ ,t2J
rinand cont de conditille initia1e ale curentului i.r.r(t)(valoarea cureutulW. prin inductanta L
r
,
la momentul de timp t=tJ , este egalli ell L " iar derivata acestui curent, la acel~ moment de
timp, este egalii cu raportul dintre tcnsiunea Ui ~ valoarea inductantei L
r
), expresia curel1tului
care circulii prin induetanta 4, in intelvalul de timp [t),t2], es'" ~02.ta de relapa unnatoore:
iL r(t)=I,,+~i.Sinffi!(t-t1)' te[t\,hl
!
Ca urmare, (.,'Urentul care circcla prin induetanta 1,.., i respectiv prm romutatoru! comandat S,
variazii sinusoidal, 1ncepand sa creasca de la vaioarea inipalil h".(tl)==I" pa.na Ia 0 valoare
maxi..ma, ir.rmax, corespunz1itoare momentului de timp tinJ ax,dupa care descre~te pana la 0,
valoare corespunzatoare momentului de timp t=t
z
. Este de remarcat ca valoarea curentului
care circuUi prin inductanp 4redevine egala cu 0 numai daca este indeplinitA condipa:
2,.~Ui. Expresia momentul detinlp timaxeste data derelatia urmiitoare:
7[ 1
tima>;==t
1
+-- ==t
1
+~Tr
2m, 4
Pentru cele doua cazuri limita, momentul de ex'trem timax~i respeetiv valoarea maxima a
curentului care circul1i prin induetanp 4sunt descrise deurmatoarele re1api:
dacii 2,.L"",Ui,atunci 1nnaxeste dat derelapa aproximativii:
t. ""7[++=(_1 +'!).T ;:,;0.41T (2.158)
1m"" 2m, 27[ 4' r
iar valoarea maxima acurentului i
L
, devine: iL~2Ie;
dacii 2,.I
o
U
i
,momentul de timp timaxestedat dere1atiaaproximativa:
7[ 1
t ;:,;-==-T ==0.25T
Imax 2mr 4 r ,
iar va10area maxima acurentului iLr devine: ir.rm.,.-""I
Lnnax
=U;l2,..
Datorita variatiei sinusoidale a curentului prin inductanp 4, tensiunea de la
bornele acestei inductante va avea 0variatie cosinusoidalii, conform relatiei urmiitoare:
diLr (t)
uir (t) ==L, .~ ==Vi cosm
r
(t-t
1
), t E[t
1
, t
2
]
Ca urmare, in interva1ul [tJ ,tz], tensiunea, ULndescre~te de la valoarea maxima inipala, egala
euVi, seanuleaza pentru momentul de timp t=timax,~i apoi i~i continua evolupa descrescatoare
pana la 0valoare minima, egala cu -Vi, corespunzatoare momentului de timp t=tum.x,dup3.
care incepe sacreasca na lavaloarea corespunzatoare momentului de timp tz.
Pe intervalul de timp considerat, tensiunea de la bornele condensatorului C
r
, va
avea de asemenea 0variape cosinusoidala, conform re1apei urmatoare:
In consecinta, in intervalul [tJ ,tz], tensiunea Ucr, cr~te de 1avaloarea inipa1a, egaHi en 0,
devine egaIa en U
i
la momentul de timp 19
00
"", i~i continua evolupa crescatoare pana la 0
valoare maxim1i egal1i cu 2Ui, corespunzatoare momentului de timp t=tumax, dupA care incepe
sa descreasca na la valoarea corespunziitoare momentului de timp t
2
. EXl'resia momentului
deextrem tum.xeste data derelatia urmatoare:
7[ 1
t
nmax
::::t
1
+-- ==t
1
+-.T, (2.162)
00, 2
Pentru cele doua cazuri limita, valoarea momentului detimp tum..xeste descrisa deurmiitoarele
1 1 : +1 ( 1 1 )
t :::i--=-+-T =O.66T
nmax co r 21 1 : 2 r r
daca 2,-I
o
U
i
,t
urnax
este dat de relatia:
1 1 : 1
t
umax
:::i-. -=-T
r
=O.5T
r
co r 2
La t=t
urn
"",valoarea curentului care circula prin induetanta Lr este egala cu: ir.r( turnaxFla.
Curentul care circula prin condensatorul C
r
se obp.ne prin diferenta dintre curentul care
circula prin inductanta Lr ~i curentul 1
0
, fUnd descris derelapa:
ier( t) =Vi sincor( t-tl) J , t E[t],tzl
Zr
~i avand de asemenea 0variatie sinusoidala, mai int<1 icrescatoare Intre icr<t]) =O1 ?i valoarea
maxima icrCtimaJ =V/2,-,1 ?i apoi descrescatoare pamla ier( t2) , dupii ce Ia momentul de timp
t=t
umax
, curentul icr<t) are 0valoare egala cu O.
Momentul de timp t2corespunde anularJ curentului care circula prin inductanta Lr
l?ieste definit derelatia urrniHoare:
1 . Zr1 0
t
2
=t
1
+-'( n+arcsln--) ( 2.1 66)
cor Vi
Valoarea tensiunii delabornele induetantei Lr, corespunzatoare momentului de timp t=t2, este
egala cu:
iar valoarea curentului prin condensatorul Cr, corespunzatoare momentului de timp t=t
2
este
este egala cu '-1
0
. Pentro cele doua cazuri limitii. momentul de timp t2 1 ?i respectiv valorile
tensiunilor de la bornele inductantei L
r
~i condensatorului Cr, sunt descrise de urnlatoarele
relatii:
dad Zrlo""Vj,aturlCi t2este dat de relatia aproximativii:
3n+2 ( 1 3 )
t
2
""--=-+- .T
r
""a.9l.T
r
2co
r
2n 4
iar valorile celor doua tensiuni, ULr<t2) $i Uer( t2) sunt egale cu 0~i respectiv Vj;
daca 2,-I
o
Vi, momentul detimp t2este dat derelapa aproximativa:
1t 1
t
7
:::;-=-T =O.5T
- cor 2 r r
iar valoarile eelor dona tensiuni, uLlt2) ~i UC,{t2)sunt egale eu -Vi ~i respectiv 2Vi.fn acesm
situatie, momentele de timp t
umax
~i t
2
sunt aproximativ identice.
Pe durata intervalului de timp [t),h] schema echivalenta a circuitului este formam
in jurul circuitului rezonant serie L , .-c , ., ~i in consecinta, formele de undii din circuit sunt
specifiee :fulletionarii la rezonan a aeestui circuit. Ca urmare a acestei situatii, modul de
functionare al convertorului in intervalul [t),t2] este denumit ~i modul de funetionare
rezonant.
2.2.5.3 Funclionarea convertorului cvasirezonant de tip buck cu comutare la
curent zero in intervalul de timp [t
2
,t
3
]
Ca unnare a anuH'irii eurentului care circula prin inductanta L,. ~i eomutatorul
comandat S, la momentul de timp t=t2, comutatorul comandat S trece in regim de blocare,
croar daca acesta este in continuare comandat sa conduca. De asemenea, dioda D ramane in
continuare blocat1, datorita tensiunii de valoare pozitiva de la bomele eondensatorului Cr, la
momentul de timp t=t2. Schema echivalenm a convertorului, pe intervalul de timp considerat,
este reprezentam in fig. 2.46.
In aceste conditii,
curentul prin inductanta L
r
~i
respectiv prin comutatorul
comandat S, ramane egal eu 0 pe
toam durata intervalului de timp
considerat. De asemenea, starea
de blocare a diodei D determina
un eurent prin dioda D, i
D
, egal
cu O. Ca urmare, curentul sursei
de curent 1, Ie, circula doar prin
condensatorul Cr, ~i deci icr=-L,. Datorim acestei situatii, tensiunea de la bomele
condensatorului Cr, Ucr,este solutia ecuatiei diferentiale descrise derelatia urmatoare:
Fig. 2.46 Schema echivalenm aconvertorului in
intervalul [t2,t3}
C .ducr(t) __ I
r dt 0
~i ca urmare, tinand cont de valoarea tensiunii de la bomele condensatorului c , . la momentul
de timp t=t2, data de relalia (2.168), expresiile tensiunii llcn in intervalul de timp [t2,h] ~i
respeetiv atensiunii inverse de labomele diodei D sunt date derelatia:
Din relalia anterioara rezulta 0 variatie liniar descrescatoare a tensiumi de la bomele
condensatorului c , ., de la valoarea initiala, Uc,{t
2
), la 0 valoare finala egala cu 0,
corespunzatoare momentului de timp t=13. Acest moment de timp este determinat de
indeplinirea conditiei de intrare in conductie adiodei D.
Pentm cele doua cazuri limita, valoarea momentului de timp t3este descrisa de Ul11liitoarele
relatii:
o dad 2,-I
o
""U
i
,momentuI detimp t3este descris de relatia:
31t+4 ( I 3)
t
3
""--= -+-T
r
=1.07T
r
2m
r
1t 4
dadi .l,.I eU
i
,momentul de timp t3este dat de relap.a:
t
3
~ ro
2
r
{I +.z ~; J =( +n~riI J 'Tr
Este de remareat faptuI d in eazul 2,-I
o
U;, durata intervalului de !imp [t2,t3]
depinde, pe langa caracteristieile circuituI ui rezonant L,.-c,., exprimate prin ror ~i .l,., ~i de
valoarea eurentului de ie~ire I e ~i respectiv a tensiunii de infrare Ui. Deoarece curentul de
ie~ire1
0
sepoate e>.:primafunetie de vaI oarea tensiunii de ie~ireUo, prin raportarea acesteia I a
valoarea rezistentei de sarcina R, momentul de limp t3sepoate deduce $i sub forma:
t. ",,( ~+~. Ui) .T
~ 2 nZ
r
U
o
r
Ca urmare, durata intervalului de timp [h,t3] este direct proportionala amt eu raportul dintre
rezistenta de sarcina a convertorului, R, ~i impedanta earacteristica a cireuitului rezonant, 4,
cat ~i eu inversul caracteristicii de transfer in tensiune acircuitului.
La momentul de limp Ph,curentul prin comutatorul comandat S devine egal cu 0,
~i ca urmare, comutatorul comandat trece in regim de blocare, chiar daca comanda efectivaa
comutatorului corespunde starii de conducp.e a acestuia. in aceste conditii, blocarea
comutatorului ( care se face la momentul de timp t2) , se realizeaza atunci cfuld curentul care
circulii prin eomutator se anuleaza, fiind astfel indeplinite condip.iI e de comutare la curent O.
Pentru indeplinirea acestei condiW, comanda de blocare a comutatorului 5 trebuie sa se
situeze intre momentele de timp t2 ~i t3. I n aceste conditii, durata intervalului de timp
eorespunzator comenzii de conduetie a comutatorului 5, Tom trebuie saverifice relafia:
2.2.5.4 Funcponarea convertorului cvasirezonant de tip buck eu eomutare la
curent zero in intervalul detimp [t3'T]
La momentuI de timp t=13,tensiunea de la bomele condensatorului c,., ~i respectiv
tensiunea inversa de la bornele diodei D, devine egala cu 0~i in consecinfA, dioda D intra in
regim de conduepe. Comutatorul comandat 5 riimfule in continuare blocat, ca unnare a
semllalului sau decomanda. Schema echivalenta acircuitului este reprezelltata in fig. 2.47.
2.2Convertoare cvasirezonante detip buck
Ca unnare a intrarii in
eonduqie a diodei D, tensiunea
de labomele condensatorului, Ucr,
ramane egala en 0 pe toati'i durata
intervalului de timp eonsiderat,
determ.inand in acel~i timp ~i
anularea curentului care circu1a
prin condensatorul Cr, I n aceste
condipi, tot eurentul sursei de
curent I ciicU1a prin dioda D:
iD=1
o
De asemenea, ~i curentii prin induetanta 1,. ~i respectiv prin comutatorul eomandat S
sunt egali eu 0 p3.na la sI ar~itul perioadei de comutare. 0noui'i comandli de trecere a
comutatorului S in regim de conduetie poate apare dupli momentul de timp t=t3, de la care
tensiunea de la bomele condensatorului Cr, redevine egaHi en O. Ca urmare, durata perioadei
decomutare, T, trebuie saindeplineasca eonditia:
,"'---'"
u I ~
u~-------
;~
~
2U
i
j-- - ' J ! ~
U
i
~ - i . ' : - - ; . , - \ . \
L/: ~!
o I ; '.: I : .> -; -------
o tl t;.'1laxtumax t2 t
3
T
~ \
~
Fig. 2.47 Schema echivalenti'i aconvertorului in
intervalul [t3,T}
~
ii
Lr
' \.::::J
21
0
1
- - ~
~ v ' \ ,
0
1
, I ~ : ~ .-------
o tl timaxtumaxt2t3 T
:~ - ~ - ~ - -I
I ' ,
o t
l
timaxtumaxt
2
t3
Fig. 2.48 Formele deunda corespunzatoare funetionarii convertorului cvasirezonant detip
buck. en comutare J acurent zero. rentrn Z.I ~U
U j ~
U ~ , - - - - ~ I _
o T on T
~
~ llf\
o ,~~\
- 1
0
\~.-' :::::' ============- - -
o t1timax tumax
, - - - .,
tiLr ;
' - = . . J
I Lnnax. [ 1] \
I e d : : \
O ti ' ~ . - - - - -
I : ' j
o tl timax t
umax
Fig. 2.49 Fonnele de uncI acorespunzatoare funetionarii convertorului cvasirezonant de tip
buck, cu conmtare la curent zero, pentru z,.I eUi
2.2.5.5 I nfluenfa comutatorului comandat evasirezonant, en eomutare fa curent
zero, asupra funefionarii eonvertorului de tip buck
I nI ocuirea comutatorului comandat din schema convertorului de tip buck cu
varianta sa cvasirezonantii cu comutare la curent zero detennina, I n afara imbunatiiprii
perfonnantelor de comutare prin reducerea pierderilor la blocare, modlficarea unora dintre
miirimile caracteristice convertorului, dintre care cele mai importantesunt:
modificarea caraeteristicii de transfer in telisiune acircuitului;
limitarea intervalului de variape afaetorului de umplere.
Pentru a detennina caracteristica de transfer I n tensiune a convertorului
cvasirezonant cu comutare la curent zero, vom face din nou referire la schema completii a
circuitului reprezentata in fig. 2.42. in condipile functionarii convertorului cvasirezonant in
regim staponar, valoarea medie atellsiunii de la bornele inductantei L, UL, este egala cu O.Ca
2.2 Convertoare cvasirezonante de tip buck
urmare, valoarea medie a tensiunii de la bornele condensatorului Cr este egala cu valoarea
tensiunii de ie~iredin convertor, Uo, conform relatiei urmatoare:
1T
UCr =:r.J uCr (t)dt =U
o
o
Introducand in relapa anterioara expresiile tensiunii Ucr pe cele 4 intervale de timp
corespunzatoare funcponarii convertorului cvasirezonant cu comutare la curent zero (0 pe
intervalele de timp [O,tlJ ~[t
3
,T], relapa (2.161) pe intervalul de timp [tl,t2], ~i relapa (2.172)
pe intervalul de timp [t2,t3]), ~i valorile momentelor de timp tj, t2 ~i ts, date de re1apile
(2.152), (2.166) $i (2.173), ~i tinfuld cont $i de expresia valorii medii a curentului de ie~ire 1
0
,
data de raportul dintre tensiunea de ie~ire U
o
~ valoarea rezistentei de sarcina R rezulta 0
ecuape avand ca necunoscuta caracteristica de transfer ill tensiune a convertorului, egaHl cu
raportul dintre tensiunea de ie$ire ~i tensiunea de intrare, UJ Ui.
Pentru cele doua cazuri limita, rezolvarea ecuapei anterior amintite permite
obpnerea expresiei caracteristicii de transfer in tensiune a circuitului, care este descri~ de
unnatoarele relapi:
dadi Zrlo::::OU
i
, caracteristica detransfer in tensiune este:
U 0 ::::0 31t+3. T
r
::::0 0.988. T
r
U
i
4n T T
Daca in cazul convertorului de tip buck, caracteristia de transfer in tensiune este
functie doar de fuctorul de nrnplere, in cazul cOl1vertorului cvasirezonant cn comntare la
eurent zero, raportul dintre tensiunea de ie~ire ~i tensiunea de intrare este dependentii de
raportul dintre perioada de rezonanta T
r
~i perioada de cornutare T, tara a mal depinde de
factorul de urnplere al semnalului de cornanda. Mai rnult dedit awl, odatii eu scaderea
irnpedantei caracteristice a circuitului rezonanl, 2,., raportul dintre tensiunea de ie~ire U
o
~i
tensiunea de intrare Uicre~te semnificativ, in conditiile ill care valorile perioadelor de
rezonantii ~i respectiv de cornutare raman acelea~i. Ca urmare, in cazul convertorului
cvasirezonant de tip buck en comutare la curent zero, caracteristica de transfer a circuitului
este direct dependenta de caracteristicile circuitului rezonant.
Cele doua caracteristiei limita sunt
reprezentate,ill functie de raportul T/f,in
fig. 2.50, pentru un interval egalcu [O,lJ
(caracteristica 1 pentru cazul ZrIo:::::U;
eorespunzatoare relatiei (2.180), iar
caracteristica 2 pentru cazul ZrIoU
i
,
corespunzatoare relapei (2.181), pentru un
raport ZrlJ Ui egal eu 1/10). Este de rernarcat
faptul ca odata cn scaderea impedantei
earacteristice a circuitului rezonant, Zr,
concretizata prin reducerea produsului ZrIo ill
~U .
lJ Uij
o iT/f
o 0.3 0.5 1
Fig. 2.50 Caracteristicile detransfer ill
tensiune ale convertorului ;evasirezonant de
tip buck en cornutare la curent zero
raport cu tensiunea de intrare Ui, se mentine to~i caracterul lin.iar al caracteristicii de
transfer. Are loc msa 0cre~tere semnificativu a pantei caracteristicii de transfer, concretizata
printr-o cre~terea atensiunii de i~ire pentru acee~i valoare atensiunii de intrare ~i respectiv
a raportu1ui TIT. Pe de alta parte ill$U, scaderea impedantei caracteristice Zr conduce la 0
cre~tere a amplitudinii curentului i
Lr
~i deci a curentului care circulu prin comutatorul
comandat S. Mai mult dedit amt,odata en cre~terea curentului prin comutatorul comandat S
are loc ~i 0cre~tere (care poate fi semnificativa) a pierderilor de conduqie corespunzatoare
comutatorului. Ca urmare, reducerea pierderilor la comutarea inversa a eomutatorului
eomandat este platita amt de 0suprasolieitare in curent a comutatorului eomandat, cat ~i de
er~terea pierderilor deeonduetie.
Pentru cazu1 ZrloUi, expresia caraeteristicii de transfer in tensiune se poate
eX1'rima ~i in funetie de raportul dintre valoarea rezistentei de sarcina, R, ~i impedanta
earacteristica aeireuitului rezonant, 4, conform relatiei urmatoare:
~ ~ L ( I + 1+16.~.-!). T
r
U
i
4 1 C Zr T
r
T
Variatia spatialii a earaetersitieii de transfer in tensiune, funetie de raportul RlZr (pentru un
interval egal eu [0,10]) ~i respectiv raportul T/T (pentru un interval egal en [0,0.3]) este
reprezentata in fig. 2.51.
Se remarca faptul ea 0seadere a
impedantei earaeteristice a cireuitului
rezonant in raport eu rezistenta de sarcina
determina obtinerea unei caraeteristici de
transfer envariatie patratica, pentru care insa
limitele de variatie ale raportului UJ Ui sunt
mai mari, spre deosebire de eazul unor valori
ale lui Zr mai mari, care determina 0
caracteristica de transfer in tensiune cu 0
variatie aproximativ liniara, dar intre limite
mai restranse. Ca urmare, in proiectarea
circuitului rezonant, pentru 0valoare impusa
a rezistentei de sarcina seva alege impedanta
caraeteristica corespunzatoare cerintelor
eircuitului de comanda a comutatorului S ~i
aplieatiei in care este utilizat convertorul
cvasirezonant respectiv.
Conditia impusa perioadei de eomutare T, eX1'rimataprin relatia (2.178), devine 0
conditie pentru raportul dintre perioada eircuitului rezonant, T
r
~i perioada de eomutare, T.
Tinand cont de relatiile corespunzatoare momentului de timp t3, pentru cele doua cazuri
limita considerate, seobtin intervalele devariatie permise pentru raportul TIT.
daca Zrlo~Ui, raportul TIT trebuie sa seineadreze in eonditia:
Fig. 2.51 Variatia spatia1aaearaeteristieii de
transfer in tensiune aconvertorului
cvasirezonant detip buck, eu comutare la
curent zero
T
r
s0.93
T
Cele doua relatii pun in evidentil scaderea drastica a intervalului de variatie a raportului TIT,
odata cu scaderea impedantei caracteristice '4.
Conditia impusa duratei intervalului de conductie, Ton, e),."primataprin relatia
(2.177), devine 0 conditie pentrn faetorul de umplere D.Tinand cont de relatia (2.2) ~i de
relatiile corespunzatoare momente1or de timp t2 ~i h, pentru cele douil eazuri limitA
considerate, seobtin u1111fttoarelerestrictii pentru faetorul deumplere D:
daca z "L , , , , , U
i
, atunci factorul de umplere trebuie sa se111cadrezein intervalul:
0.91.T
r
:::;D:::; 1.07.T
r
T T
Din ultimile doua re1atti rezulta 0cre~tere a intervalului de variatie a faetorului de
umplere, odata cu scaderea impedantei caraeteristice z ". De~i, in cazul variantei
cvasirezonante a convertorului de tip buck. faetorul de umplere D nu mai contribuie la
stabilirea va10rii tensiunii de ie$ire, un interval mai mare de variatie al acestuia determina
eonditii mai simple pentru realizarea circuitului de comanda a comutatorului S.
2.2.5.6 Convertorul cvasirezonant de tip buek ell eomutare la curent zero, cu
comutator bidirecponal
ovariantA modificatA a convertorului de tip buck cu eomutare la curent zero 0
constituie eonvertorul cvasirezonant cu comutator bidirectional reprezentat in fig. 2.52. in
aeestii schema, comutatorul comandat S este transformat intr-un comutator bidirectional prin
plasarea antiparalel eu acesta a unei diode, D
s
, sau altfel spus, se utilizeaza comutatorul
cvasirezonant bidirectional, de tip L, cu comutare la curent zero, reprezentat in fig.2.7.0
astfel de varianta de circuit este adecvata in cazul utiliziirii tehnicilor de eomanda cu
modulatia impulsurilor in durata ale comutatorului S.
Pentru acelea$i
condipi ca cele considerate
in cazul analizei functionarii
eonvertorului evasirezonant
eu comutare la curent zero,
cu comutator unidirectional
(variatia curentului prin
induetanta L, f.i
L
, sa fie
mult mai mica dedit
valoarea medie a curentului
prin induetanp, h), portiunea de circuit formata din inductanta L, condensatorul C $i
rezistenta R poate fi ecbivalatii cu 0sursa de curent de valoare 1
0
, Schema echivalenta a
convertorului, obtinuta in urma acestei modificari, este reprezentata in fig.2.53.
Fig.2.52 Schema convertorului evasirezonant detip buck.cu
comutare la ewent zero, cu eomutator bidirectional
Fig. 2.53 Schema echivalentii convertorului
cvasirezonant de tip buck cu comutare lacurent zero, eu
comutator bidirectional
Raman valabile ~i
presupunerile asupra caracterului
ideal al componentelor, modului
de eomanda al comutatoruIui S,
marimilor considerate cunoseute,
alegerii momentuIui de timp t=O
~valorilor initiale ale eurentuIui
prill inductanta L,.(iLlO)=O) ~i ale
tensiunii de la bornele
condensatorului c,. (Uc,.(O)=O),ca
in cazul variantei de convertor
cvasirezonant cu comutare la
curent zero, eu eomutator unidirectional.
In intervalul de timp corespunzator unei perioade de comutare T, funetionarea
convertoruIui este analizata in 4intervale detimp, corespunziitoare regiulUrilor defunetionare
ale circuitului. Formele de unda ale tensiunilor ~i curentilor din circuit, pe durata unei
perioade T, sunt reprezentate in fig. 2.54, pentrn eazul ZrIo""U
i
~i respeetiv in fig. 2.55, pentru
cazul ZrIoU
j

2.2.5.7 Funcfionarea convertondui cvasirezonant de tip buck cu comutator

bidirectional, cu comutare Ia curent zero, in intervalul de timp [O,td
La momentuI detimp t=0 comutatorul comandat S este trecut din stareade blocare
in starea de conductie, iar dioda D, in stare de conductie inainte de t=0, ram.anein continuare
in aceastii stare. Schema eehivalentii aconvertoruIui in intervalul detimp [O,td este aceea~i ca
lll'cazul convertorului cu comutatorunidireqioi1al, reprezentata in fig. 2.44.
De asemenea, valorile initiale ale curelltuIui prin fndtictanta 4, hlO), ~i ale
tensiunii la bornele condensatorului c,., UclO), fiind egale eu 0, comportarea cireuituIui este
identica en cea a convertoruIui cvasirezonant Cll comutator unidirectional, prezentata in
subparagrafUl 2.2.5.1.
2.2.5.8 Funclionarea convertorului cvasirezonant de tip buck cu comutator
bidirecfional, cu comutare la curent zero, in intervalul de timp [tbtzl
La momentuI de timp t"'1
J
dioda D se blocheaza, iar comutatoruI eomandat S
ramane in continuare in stare deconduetie. Ca urmare, schema echivalenta a convertoruIui pe
acest interval de timp este aceea~i cu cea a convertoruIui eu comutator unidirectional,
reprezentata in fig. 2.45.
Conditiile initiale ale marimilor din circuit frind aeelea~, rezultii ca ~i pe durata
acestui interval de timp GOmportarea cireuitului este identiea eu cea a eonvertoruIui
cvasirezonant cu comutator unidirectional, descrisa in subparagrafUl 2.2.5.2.
2.2.5.9 Functionarea eonvertorului cvasirezonant de tip buck eu eomutator
bidirecfional, cu comutare la curent zero, in intervalul de timp [t
2
,tj]
In acest interval de timp, spre deosebire de varianta de convertor eu comutator
unidirectional, continua procesul de rezonanfli inceput in intervalul [t],t2), mentimmdu-se deci
modul de funetionare rezonant al convertoruIui. Aceasta stituatie este posibili1 datoritii
prezentei diodei D
s
care asigura ~i circulatia unui curent negativ prill inductanta L
r
Schema
echivalentii acircuituIui pe acest interval detimp este reprezentata in fig. 2.54.
Deoarece prin trecerea
conductiei curentului i
Lr
de pe
comutatorul comandat S pe dioda
D
s
, schema echivalenta a
circuitului riimane practic aceea~
ca in intervalul de timp anterior, E
e~l'resiile miirimilor din circuit
deduse pentru intervalul de timp
[t1,t2] riimiinftnd va1abile ~i pe
intervalul de timp considerat.
Astfe1, expresiile curentului care
circulii prin inductanta L,. ~i
respectiv prin dioda D
s
, atensiunii de 1abornele inductantei L,.~i cea atensiunii de laborne1e
condensatorului Cr ~i a curentului care circula prin condensatorul Cr, date de relatiile (2.155),
(2.160), (2.161) ~i respectiv (2.165), pentru intervalul de timp [tht2], raman valabile i pe
interva1ul de timp [t2,t3].
In aceste conditii, curentul Care circuM prin inductanta L,. i~i continua evolufia
sinusoidal descrescatoare ~i in domeruul valorilor negative. Valoarea minima a curentului i
Lr
este atinsa 1amomentul detimp t=timin,egal cu:
Fig.2.54 Schema echivalenta aconvertorului cu
comutator bidirectional, in illtervalul [t2,t3]
Pcntru cele doua cazuri limita, valoarea momelltului de timp timineste descrisa de urmatoarele
relatii:
o daca Zr1o""Ui, momelltul de timp t"",inpoate fi aproximat Cll rdalia:
311: +2 (1 3) ~
t . ""--=. -+- T=0.91'1
lInm 2ro
r
\2n 4 r r
o dacii Zr1oUj,timineste dat de relatia:
311: 3
t . ",,-=-T =O.75T
1= 2ro
r
4 r r
La acest moment de timp, valoarea curentului care circula prin inductanta L
r
~i respectiv
dioda D
s
, este data derelatia:
valorea tensiunii la bornele inductantei L
r
este ULr(tmun)=O, valoarea tensiunii de labornele
condensatorului Cr este UcrCtimin)=Ui, iar valorea curentului prin condensatorul c .. este
iCr(tiInitJ =-U/Zr.
Momentul de timp t=t3 corespunde unei noi anulari a curelltului care circula prill
inductanta L,.,expresia acestuia fiind data de relatia:
1 (2 . Zr
1
0)
t
3
=t
1
+-'\ n-arcsm--
ror \ U
i
iar valoarea curentului care circula prin condensatorul c , . este egala cuicr(t3)=L,.
Pentru cele doua cazuri limitii, momentul de timp t3 ~i valorile tensiunilor de la barnele
inductantei L
r
~i respectiv, de la barnele condensatorului c , . , sunt descrise de unnatoarele
relatii:
(f daca .l,.L,:"Uj, atunci t3este dat de relatia aproximativa:
3TC + 2 (1 3)
t
3
:::::-. -=-+-T
r
:::::0.91 T
r
2I D
r
2 T C 4
iar valorile tensiu..ttilor Ucr<t3)~i uLlt,) SWlt egale cu Vi ~i respectiv O. In aceastii situatie,
momentele de timp t3~i h sunt aproximativ identice ~i deci intervalul de timp [t2 ,t31 sereduce
practic la un singur moment detimp, t=t2 =t3;
ecIaca.l,.IoVj, momentul detimp 1 3este dat derelatia aproximativa:
valorile tensiunilor ticlt3) ~i uLlt3) fiind egale cu 0 si respectiv Vi.
Ca ~i in cazul convertorului de tip buck cu comutator unidirectional, ~i in varianta
cu comutator bidirectional curentul prin comutatorul comandat S devine egal cu 0 La
momentul detimp t=t2 , ~i caurmare, comutatorul comandat S trece in regim deblocare, chiar
daca comanda efectivii a comutatorului corespunde stam de conductie a acestuia. In aceste
conditii, blocarea comutatorului (care se face la momentul de timp t2 ), se realizeaza atunci
caud curentul care circuli! prin comutator se anuleaza, fiind astfel indeplinite conditiiIe de
comutare la curent zero. Pentru realizarea acestei conditii, comanda de blocare a
comutatorului Strebuie sa sesitueze Intre momentele detimp t2 ~i t3. In aceste conditii, durata
intervalului de timp corespunzator comenzii de conductie a comutatorului comandat S, Ton,
trebuie saverifice relatia (2 .1 77).
2 .2 .5.1 0 Functionarea convertornlui evasirezonant de tip buck eu eomutator
bidirectional, ell eomutare la curent zero, in intcnralul de timp [t
3
,T]
La momentul de timp t=t3, tensiunea de la barnele condensatorului C
r
~i respecti\'
de la barnele diodei D, devine egalii cu 0, ~i in consecinta, dioda D intra in regim de
conductie. Comutatorul comandat S riimilne in continuare blocat, ca urmare a semnalului sau
de comandii. In consecinta, schema echivalentii a circuitului este aceea~i cu cea
corespunzatoare convertorului cu comutator unidirectional, reprezentatii in fig. 2 .47.
In aceste conditii functionarea circuitului este identica cu cea a variantei cu
comutator unidirecponal, descrisa in subparagraful 2.2.5.4. 0 noua comanda de trecere a
comutatorului comandat S in regim de conducpe peate apare dupa momentul de timp t=h,
corespunziitor trecerii diodei D in regim de conduct:ie, de 1a care tensiunea de 1abomele
comutatorului comandat S devine egalii eu U
i
(valoarea determinatii de necesitatea
funcponarii convertorului in regim stationar, chiar daea comutatorul S ar putea intra in
conductie deindatii cetensiunea de la bomele lui ar devern pozitiva). Ca urmare, ~i in aceasta
situape, durata perioadei de comutare, T, trebuie sa indeplineasea conditia exprimata prin
re1atia (2.178).
Uonh
u ~ l - - - - j ~ - - - - - - - - - - - -
o Ton
;)-.)
;~
2U ~- - - ""'
1 1 / - \
J ! ,
U
i ' \
i~-i--""\
! I \
o 0' L- .
:
10j~---~/ l
; /
r\ ./
i \J
-1
0
:-- -
o t1 timaxtIL""" timint2
:~
~
t
~rl
U
i
, .~'
o -,~\- -f < -, , ' --------
I ' :\ / !
-D ! ' ,\ / '
'r-'c.:
o tI tim2xt
urnax
timi.., t2
210~f\
1 .' \
I {.--~
oil . \
oj' '~.----------
i
o tI timaxtumzxtunint2
I D ,-t--11
01 .I L - _
I ' . . ,.
o t1 tin",-x tumaxtilroin t2
ULmaxl- - -/ "\
Ui-Do / , \
-7-~"'"
Ll-,-~\
-U
o
, .. , .,i ~---------
o tl !imax 1umax ti.mn t
2
Fig. 2.55 Formele deunda corespunzatoare funcponani convertorului cvasirezonant detip
buck cucomutator bidirectional, cu comutare lacurent zero, pentru 2,.L;::U
i
T
~
T
g
U ; , V - -
0 - : - - !~I- - - - - - - - - ~
: j I H
U
j! 1 I f
- ii T 1 ! I!
Fig. 2.56 Fonnele de unda COresplUlZatoaref u..'lcponarii convertorului cvasirezonant de tip
buck Cll commator bidirectional, cu comutare la curent zero, pentf f i z , .L , U ;
2.2.5.1 1 I nf luenf a comutatondui comandat cvasirezonant, eu comutare la
curent zero, asupra f uncf ionirii convertorului de. tip buck cu comutator
bidirecponal
Ca ~ in cazul variantei cu comutator unidirectional, prezenta comutatorului
cvasirezonant eu comutare la curentzero detenninc'i modif icari ale marimilor caracteristice
circuitului, cele mai importante concretizandu- se in:
modif icarea caraeteristicii de transf er in tensiune aclrcuitului;
olimitareaintervalului devariapeafactorului deumplere.
Pentru a determina caracteristica de transfer in tensiune a convertorului
cvasirezonant, cu comutare la curent zero, en comutator bidirectional, yomface din nou
referirela schemacompletaacircuitului reprezentatain fig. 2.52. I n conditiilefunetionarii
convertorului cvasirezonant in regim stationar, valoarea medie a tensiunii de la bomele
inductantei L, UL, este egalii en 0: Ca urmate, ca ~i in cazul variantei de convertor
cvasirezonant en comutator unidirectional, valoarea medie a tensiunii de la bornele
condensatorUI ui c ,. este egaUi eu valoarea teDSiunii de ie~iredin convertor, Do, conform
relapei (2.179). I ntroducand in aceastarelape expresiiletensiunii Uc r pe cele4 intervalede
timpcorespunzatoarefunetionam convertorului cvasirezonant en comutarelacurent zero(0
peintervaleledetimp [O,tl1~i [h,T], relapa (2.161) peintervaleledetimp [tl,t2]~[t2,t3]),~i
valorilemomentelor detimptl, t2i t3, datederelatiile(2.152), (2.166) ~i (2.191), ~i pnand
cont ~i deexpresia curentului mediu deie~e 10 egali1en raportul.dintre valoareamediea
tensiunii de ie~re Do ~i valoarea rezistenlei de sarcina R, rezu1ta 0ecuape avand ca
necunoscutacaracteristica de transfer in tensiune a convertorului, datil de raportul dintre
tensiUlleadeie~ire~tensiuneadeinnare, DJ Uj.
Pentm cele dona cazuri limiti1, rezolvarea ecuapei anterior amintite permite
obtinereaexpresiei caracteristicii detransfer in tensiune a circuitului, careestedescrisade
unnatoarelerelatii:
daci1ZrL,:~Ui,caracteristicadetransfer intensiuneeste:
Do ~3n+2. Tr ~0.91. Tr
Vi 4n T T
dacaZrL,V" caracteristicadetransfer intensiuneestedataderelapa:
Do T
r
-""-
Vi T
Ca~i incazul convertomlui cvasirezonantdetipbuck encomutatorunidirectional,
en comutare la curent zero, ~i pentru varianta de convertor en comutator bidirectional,
caracteristicadetransfer intensiuneacirenitului numai este0funetiedefactoml deumplere
al semnalului decomanda. Astfel, raportul dintretensiunea deie~ire~tensiuneadeintrare
estedependentdoar deraportuI dintreperioadaderezonantaT
r
~i perioadadecomutareT. Ca
urmare, ~in cazul convertomlui cvasirezonant de tip buck, en comutator bidirectional, en
comutare la OU'en1zero, caracteristica de transfer a circuitului este direct dependenmde
earacteristicilecircuitului rezonant.
Celedouil caracteristici limitasunt
reprezentate, in funepe de raportul T/f, in
fig. 2.57, pentru un interval egal en [0,1]
(caracteristica 1 pentru cazul Zrlo""Ui, iar
caracteristica2pentru cazul ZrloVj). Estede
remarcat influenta neglijabiUi a imped.antei
caracteristice a circuitului rezonant asupra
caracteristicii detransfer intensiune, precum
~i caractemlliniar al celor donacaracteristici
limitii. Pe de altil parte insa, scaderea
impedantei caracteristice Zr conduce la 0
_______________ ~~i)
:T/f
o 0.5 1
Fig. 2.57 Caraeteristiciledetransferin
tensiunealeconvertorului cvasirezonantde
tipbuck, CO comutatorbidirectional
2 CONVERTOARE CV ASIREZONANTE C.Co-C.Co
cre~ere a amplitudinii curentului iLr ~ deci a curentului care circuIa prin comutatoml
comandat S. Ca urmare, reducerea pierderilor la comutarea invers4 a comutatorului comandat
este pHitita amt de 0suprasolicitare in curent a comutatomluicomandat, cat $i de 0cl'etere
(care poate fi semnificativa la amplitudini marl ale curentului iLr) a pierderilor Ia conduetie
ale acestuia.
Conditia impusll perioadei de comutare T, exprimata prin relapa (2.178), devine 0
conditie pentru raportul dintre perioada circuitului teZ9nant, T
r
i perioada decomutare, T.
Tinand cont de relatiile corespunzatoare momentului de timp t3, pentru cele dona cazuri
limita considerate, se obtin intervalele devariape.permise pentru raportul T/T .
daca z,.L,,,,,Ui, raportul T/T trebuie sa seincadreze in condipa:
T
r
:5:U
T
dadi z,.IoUi, conditia pentru raportul T/T este data de tela!ia:
T
_r :5:1
T
Cele doua relatii pun in evidentii influenta neglijabila pe care 0are imped.anta caracteristica a
circuitului rezonant asupra intervalului devariatie a raportului T/T.
Conditia impusa duratei intervalului de conductie, TOll> exprimatll prin relatia
(2.177), devine 0conditie pentru factoml de umplere D. Tinand cont de relapa (2.2) $i de
relatiile corespunzatoare momentelor de timp t2 $i t3, pentru cele dona cazuri limitil, se obpn
unnatoarele restriqli pentru factorul deumplere al semnalului de comandll, D:
dacll z,.Io""U
i
, factorul deumplere trebuiesa indeplineasca condipa:
daca z,.IoU
i
,conditiile pentru factorul de umplere.D sunt date de relapa:
T
r
T
r
O.91-:5:D:5:- {2.201)
T T
Din ultimile doua relatii rezultil, fatiide situapa convertomlui cvasirezonantcu
comutator unidirectional, 0reducere semnificativa a intervalului de variape a factorului de
umplere a semnalului de comanda, amtpentru cazul z,.L,,,,,Ui, cat ~ pentru cazul l,.L,U
j

Aceasta situatie determinll condipi mai dificile pentru realizarea circuitului de comanda a
comutatomlui S, deoarece momentul comutarii inverse trebuie sa se incadreze intr-un interval
roai ingust, iar pentru cazu1 z,.I~Uj,faetorul de umplere' trebuie sa aiM' 0valoare bine
detenninatll.
Convertoarele cvasirezonante de tip buck en comutator bidirectional, en comutare
la curent zero, permit, spre deosebire de varianta en comutator unidirectional, $i recuperarea
unei patti din energia transferatll circuitului rezonant de catre sursa de tensiune de la intrare,
pe durata intervalului de timp [t
2
,t
3
] datorita intrllrii in conduetie a diodei D
s
. Maimult decat
atilt, pentru cazul z,.L",Ui,independenta caracteristicii de transfer in tensiune a convertoarelor
cvasirezonante eu comutator bidireqional de valoarea rezistentei de sarcina constituie un
avantajsemnificativ al acestora, ceeace face ca sa fie, in multe aplicapi, preferate varianteIor
cvasirezonante cu comutator unidirectional.
Convertoarele de tip boost fumizeaza 0tensiune de i~ire aproximativ continua,
mai mare ca tensiunea deintrare in convertor. Din acest motiv, convertoarele detip boost mai
sunt intalnite ~ sub denumirea de convertoare ridicatoare de tensiune (step-up converters).
Din aceasta categorie deconvertoare vor fi prezentate in continuare:
modul de funetionare continuu al convertoarele detip boost~
modul defunqionare discontinuu al convertoarelor detip boost;
. convertoarele detip boost cu comutatoare bidireetionale;
convertoarele cvasirezonante detip boost cu comutare la curent zero;
convertoarele cvasirezonante detip boost cu comutare latensiune zero.
2.3.1 Modul de functionare continuu al convertoarelor de tip
boost
intre tipurile de convertoare menponate anterior, convertoarele de tip boost
funcponand in modul continuu reprezinta circuitele de baza, modul de funcponare
discontisuU, sau variantele de circuit ell comutatoare bidirecponale sau cvasirezonante
rezultand din acesta prima varianta de convertor.
Schema convertornlui
de tip boost este reprezentatil in
fig. 2.58. in aceasta schema,
convertorul propriu-zis este
alcatuit din induetanta L,
comutatorul comandat S, dioda D
~i condensatorul C. Sursa de
tensiune constanta E, de valoare
Ui, furnizeaza la intrarea
convertorului 0tensiune continua,
iar rezistenta R constituie sarcina convertorului, pe care acesta furnizeaza tensiunea de ie~ire,
UQ. Ca ~i in cazul convertorului de tip buck, rolul sursei de tensiune E poate fi indeplinit fie de
()sursa de tensiune constanta propriu-zisa, fie de ie~irea unui convertor c.a.-e.c.
Pentru a explica J uncponarea convertorului de tip boost, se vor face acel~i
presupuneri ca ~i in cazul convertorului de tip buck Astfel, comutatorul comandat S~i dioda
D sevor considera ideale, comutatorul S fiind comandat de un seI1U1alperiodic, de perioada
T. Pe-durata unei perioade, comutatorul S este in stare de conductie un interval de timp egal
cu T 011> dupii care comutatorul este blocat un interval de timpegal cu T ofFT -Ton. Pentru
evaluarea miirimilor din circuit, se considera CUlloscutevalorile tensiunii de intrare Ui, a
componentelor L, C ~i R, precum ~tperioada T ~i factorul de umplere D. Acesta din urma este
definit de relapa (2.1-), iar duratele Ton ~i T off se pot. exprima funqie de faetorul de umplere,
conform relatiei (2.2)._
in continuare se va analiza funetionarea convertorului de tip boost in cele doua
inteIVale detimp, [0,Too] ~i-{TOlb T]; considerand ca momentul de timp t=0corespunde trecerii
comutatorului comandat S din starea de blocare in starea de conduetie. Formele de unda ale
curentilor ~i tensiunilor din ci:rcuit,pe durata unei perioade T, sunt reprezentate in fig. 2.61.
2.3.1.1 Funcponarea convertorului de tip boost in intervaIuI de timp [O,T
on
]
Pe durata acestui interval, comutatorul comandat S este in stare de conduqie ~i in
consecinta, anodul diodei D este conectat la potentialul de referinta. Ca unnare, dioda D este
blocatii, fund polarizatii invers de ~tre tensiunea de la bomele condensatoru1ui C (respectiv
tensiunea de ie~ire), Uo.Schema echivalentii a convertorului de tip boost pe acest interval este
reprezentatii in fig. 2.59.
Fig. 2.59 Schema echivalenti1 aconvertorolui detip
boost in intervalul [O,T
on
]
In aceste condifii,
ci~uitul eclliWalem al
convertorului . elite format din
don! subcirCuite independente.
Ca unnare, tensiunea de la
bomele inductantei L este
constanta, fund egafa en Ui iar
curentul prin inductanta L este
solutia ecuatiei diferentiale
descrise derelatia urmatoare:
Da~ se noteaza cu ILmin valoarea curentului prin inductanta Lin momentul trecerii
comutatorului S din starea de blocw:e in starea de conducfie (t=O), atunci expresia curentului
i
L
este data de relatia:
~i ca unnare, in intervalul de timp [O,Tonl curentul iL(t) cre~eliniar de'Ia valoarea initiala
iL(O)=ILntin, lavaloarea finaHi iL(ToJ =Itmax, care este egala cu:
U
ILmax =ILmin +T T on
Variatia curentului prin inductanta L~i corespunzator ~i a curentului de intrare in convertor,
in intervalul detimp [O,T
on
], este datii de re1atia:
Aceasta variatie a curentului iLCt)poate fi considerati1 nesemnificativa, in condifiile in care,
pentm 0anumita valoare a tensiunii de intrare U;,fie inductanta Leste suficient de mare, fie
durata intervalului detimp in care comutatorol S este menfinut in stare de conducfie, Ton, este
suficient de mica.
Din circuitul echivalent rezulta i egalitatea curentului de intrare, i;, $1.respectiv a
eurentului care circulA prin comutatorol comandat S, is, cu i
L
, curentul care GircuIa prin
inductanta L. in consecin~ $i cei doi curenfi vor avea 0variafie liniara, crescand de la
valoarea minima, ILmin lavaloarea llUlXinul,Itmax
Curentul care circulli prin condensatorul C, ic,este egal in valoare absoluta $i de
seum contrar cu curentul de ieire ic=-i
o
In consecin, tensiunea de i~ire Uo, este solufia
ecuatiei diferentiale date de relatia (2.64). Considerind cunoscutli valoarea tensiunii de ieire
la momentul de timp FO ~i noumd acesta valoare cu Dol, expresia tensiunii de ie~ire ~i
respectiv atensiunii delabomele condensatoruhri C, pe intervalul [0,ToJ , este egala cu:
u
o
(t)=u
C
(t)=D
01
e RC, tE[O,Tonl
iar.expresia curentului deieire estedata derelatia:
in care 1
01
estevaloarea curentului deie~irecorespunzatoare momentului detimp t=O.
Din expresiile anterioare rezulta ca atat tensiunea, cat ~i curentul de i~ au in
intervalul de timp [O,Tonl 0variatie exponentiala, scazand de la valorile initiate, Dol ~i
respectiv 1
0
], la valorile finale millime, Ua(Ton)=Domin~ respectiv ia(Tonr:lomin Datoritli
prezenlei funqiei exponentiale in aceste expresii, calculele in care sunt implicate tensiunea
sau curentul de ie~ire sunt mill dificile. In aceste conditii, pentru a putea descrie mai ~r
funqionarea circuitului, se vor face acele~i presupuneri simplificatoare utilizate ~i la
descrierea funqioniirii convertorului de tip buck. Astfel, daca se considera ca tensiunea de
ie~iredin convertor, Ua(t), nu se modifica semnificativ pe durata celor doua intervale de timp,
[O,TonJ -~i [Ton,T], atunci valoarea instantanee a acestei tensiuni poate fi aproximata cu
valoarea ei medie pe intreaga perioada T, Do, conform relatiei (2.4). Sarcina convertorului
fund rezistenta R, rezultli ca $i valoarea instantanee a <mrentului de ie~ire i
o
poate fi
aproximata cuvaloarea medie aacestui curent pe intervalul [O,Tl, Ie, conform relaliei (2.9).
Datoritli egalitlilii ic=-ia, rezulta ca valoarea curentului prin condensator este egala
deasemenea cu -1
0
, In aceste condipi, tensiunea de ieire~respectiv, tensiunea de Iabornele
condensatorului C pot fi scrise $i sub forma:
u
o
(t) =uc(t) =Dol _ - ! . . . J ic(t)dt =DOl _h-.t, t E[O,Tonl
Co C
Ca urmare, varialia tensiunii de ie~irein intervaIul de timp [O,Tonl poate fi aproximatli cu 0
varialie liniar descrescatoare, cuprinsa intre limitele Dol ~i Domin,valoarea tensiunii de ie~e
corespunzatoare momentului detimp FT
o
", Domin, fiind data de relatia:
in- conditii1e in care tensiunea de ie~ire este definita de relatia (2.208), expresia
curenmlui deie~ire, ie, poate fi reconsiderata cafiind data derelatia urmatoare:
io(t)=I I-~t, tE[O,Tonl
o RC
Ca urmare, curentul de ie~ are de asemenea 0variatie liniar descrescatoare, intre Iinritele
Iel ~i Iemin, valorea finala IammfiindegaIa cu:
1
0
2 11
Iomin=1
01
- RC .Ton (.2 )
In intervalul de !imp [O,Tonl,tensiunea inversa aplicatli diodei D este egalA cu Do,
curentul prin dioda D aflatii in stare de blocare fJ ind egal cu o . I n acelea~i conditii, tensilmea
delabomele comutatorului comandat S este egala cu O.
2.3.1.2 Funcfionarea convertondui de tip boost in intervalul de tim.p [T"",T]
La momentul de timp t=Toncomutatorul comandat S trece din starea de conductie
in starea de blocare, mentinandu-se in acesta stare pfula la s:ffir~itulperioadei de comutare,
corespWlZator momentului de timp t=T. Pe intervaI ul de timp [Ton,TJ ,trecerea comutatorului
comandat S in stare de blocare ~i necesitatea inchiderii caii de curent care circula prin
inductanta L vor determina deschiderea diodei D. Circuitul echivaI ent aI convertorului pe
acest interval este reprezentat in fig. 2.60.
Tensitmea de ie~ire Uo
pe intervaI ul de timp[Ton,T] este,
confonn circuitului echivalent,
solutia ecuatiei diferentiale
descrise de relatia (2.3). Ca $i in
cazul descrierii functionarii
convertomlui de. tip buck, se va
evita rezolvarea acestei ecuatii,
din acelea~i considerente. Pentru
simplificarea relatii10r ce
caracterizeaza circuitul se va
apela laacelea~i presupuneri simplificatoare ca ~i in cazul intervalului [O,T
on
].
Astfel, daca se considera aproximarea tensiunii de ie~ire, consemnata de relatia
(2.4), tensiunea de la bomele inductantei L, UL,este aproximativ constanta, avand 0valoare
egala cu Vi-Vo iar curentul prin inductanta, iL, este solutia ecuatiei diferentiaI e descrise de
relatia (2.5). Tinfuld cont ca in momentul trecerii comutatomlui din starea de conductie in
starea de blocare (t=T oJ valoarea curentului i
L
este egala cu I
Lmax
, expresia curentului iL pe
intervaI ul [Ton,T] estedata de relatia UI llliitoare:
Fig. 2.60 Schema echivaI enta aconvertorului detip
boost pe intervalul [Ton,T]
Anticipalld faptul ca valoarea medie a tensiunii de ie~ire este mai mare decat Vi, rezultii ca
acest curent seade liniar de la valoarea imtiala, it(T o,J =I Lmax, la valoarea finala iL(T), care in
conditille functionarii convertorului in reginl stationar trebuie sa fie egaI a cu iL(O)=I LI Din. I n
acest caz, valoarea curentului. I Lmineste data de relatia:
Vo -Vi T
L . off
iar variatia curentului prin inductanta Lpe durata intervalului de timp [Ton,T],.. !li
L
, este egaI a
cuexpresia urmatoare:
Ca ~i in intervalul precedent, variapa acestui curent peate fi considerata nesemnificativa in
conditiile in care, pentru 0anumita vaI oare a tensiunii de intrare Vi ~i 0valoare determinata a
tensitutii medii de ie~ire Vo, fie valoarea inductantei Leste suficient de mare, fie durata
intervalului detimp in care comutatorul este in stare deblocare, Toff, este suficient de mica.
2.3 Convertoare cvasirezonante de tipboost
Tinfuld cont de expresia curentului k, data de relatia (2.212) i considerand i
aproximarea eurentului de ieire ie, exprinlat4 prin relatia (2.9), rezulta ca expresia curentului
care circu1a prin condensatorul C este data de relapa:
.) I Uo-Ui T rr TJ
le(t = Lmax -10 L (t- Oll)' t E on'
~i ca unnare, in intervalul de timp [Ton,T], curentul i.c(t) descre~ liniar de la valoarea inipala
i.c<Ton)=Iemax=ILm.,cIo, la valoarea fina~ i.c(T)=Iemm=ILmizcIo.in conditille funetionarii
conveftorului in regim staponar, valoarea- curentului prin condensatorul C corespunzmoare
momentului de timp t=T, trebuie sa fie egala ~i cu i.c(OP-Ll Ca unnare, tensiunea de la
bomele condensatorului ~i respectiv tensiunea de ie$ire a convertorului sunt date de relatia:
u
e
(t) =U
o
(t) =Uomin +~- i iC<t)dt =
Ton
=U . +I
Lmax
-1
0
.(t-T ) U
o
-Ui .(t-T )2 IT TJ
orom C . on 2LC on' tEl~oll'
in care Uomin. reprezinta valoarea tensiunii de ie~ire, respectiv a tensiunii de la bomele
condensatorului, corespunzatoare momentului de timp t=T
on
. Din expresia anterioara rezulta
ca tensiunea de ie~ire are in intervalul de timp (O,Tonl0variape parabolica, fund caracterizata
de ovaloare maxima U
ornax
, corespmlZatoare momentului de timp t=1umax ~i de 0valoare finala,
corespunzatoare momentului de timp t=T. in conditiile functionarii convertorului in regim
stationar-, valoarea finaIa a tensiunii de ie$ire trebuie sa fie egala eu valoarea sa initialll din
intervalul de timp [0,TonJ , Uol. Expresia momentului de extrem, tumax, este data de relapa:
I -I
t =T + Lmax o.L
umu on U -U.
o 1
Daca aceasta valoare de extrem se afla in intervalu1 [Ton,T), atunci valoarea maxitnil a
tensiunii de ie~ire pe intervalul [Ton, TJ este data de relapa:
2
U =U . +.!..(lLtnax - 10) _L (2.218)
omax omm 2 Uo-Ui C
iar variapa tensiunii de ie~irepe ace1ai interval este egala eu:
1(ILmax -1
0
)2 L
b.uo =Uomax-Uomin ="2' U -U. C
o 1
Daca~msa, 1umax>T, valoarea xnaxilM a tensiunii de ie$ire coincide cu valoarea tensiunii de
ie$ire corespunzatoare momentului de timp t=T, care este data de relatia:
U =U . +ILmax-1o.T _U
o
-UiT2
01 omm C off 2LC off
iar variapa tensiunii de iC$lreeste in acest caz egalll eu:
ILmax - 1
0
Uo - UiTZ
b.uo =U01 -Domin = C -Toff - 2LC off
~
I
Lmax
-: -: -: -:....:, ..:....:. ilr J
:I : :
I . .
!_~=~
o Ton T
r-,
lUe :
~~~- - - - " - - - - - " - - - - ~~
U~ - - - - - I
o Ton tum.x=T
T fiI
~~x - - - -- - - - -- -- - -7
.. y/:.i
." .
. .
I
omm
----..:, . .
~
---,
I
I
I
I
I
~=o~-~~
o _~~---~--~-
o Ton
r-,
I
l3
: -------=-- --------------=-- ------. --=--=--~
!W l::r
!" " "
o .
---,.-,--
Fig. 2.61 Formele de undacorespunzAtoare funet:ionarii convertorului detip boost
In conditiile in care tensiunea de ie~ire este definita de relatia. (2.216), expresia
curentului de i~ire rezulta din raportarea acestei relatii la valoarea rezistentei de sarcina R ~i
este data de relalia urmatoare:
. ) - I I
Lmax
-1
0
. Uo - U
i
T)2 IT 2 2
10(t - omin + RC .(t-T
olI
) 2RLC (t- 011 , tE 00' TJ (.22)
Ca urmare, curentul de ie~ire are de asemenea 0variatie parabolica, avand un maxim la
momentul de timp t=tumax., egal en Iomax, dat de reIajia urrnatoare:
2.3 Convertoare cvasirezonante de tip boost
I =1. 1.. (ILmax-Io?
omax omm+2 V -V.
o I
L
RC
in conditille in care tumaxs:r, san avand valoarea maxima egala cu valoarea finala,
corespunzlitoare momentului de timp FT, egaIa cu:
I =1 . +ILmax-Io.
T
UO-UiT2
01 omm. RC off 2RLC off
in conditille in care tumax>T.In aeeasta ultima relape s-a pnut cont de faptul ca, in conditille
funcponaru in regim staponar, valoarea eurentului de i~ire corespunzatoare momentului de
timp FT trebuie sa fie egaHi cu Iehvaloare corespunzatoare momentului de timp t=O.
Variapa eurentului de ie~re rezulta din relapile (2.219) ~ (2.221), sau (2.223) ~i
(2.224), ~i este definita de urmatoarele relapi:
in situapa in care tumaxs:r,respectiv:
M =1 -I. =ILmax-Io.
T
_Uo-UiT2
o 01 omm RC off 2RLC off
dadi este indeplinitit conditia tum..x>T.
Pe intervalul de timp considerat, eomutatorul comandat S mnd in stare de blocare,
curentul is este egal cu 0, iar eurentul de intrare in convertor, ii este egal cu i
L
, curentul care
circula prin inductanta L. Prin dioda D, aflata in regim de conducpe, circula un curent i
D
egal
de asemenea eu i
L
In consecintii, i
D
descre~te liniar de la va10area maxima ILmax la valoarea
minima I
Lmin

In fig. 2.61 sunt reprezentate formele de undii corespunzatoare funqionani

convertorului de tip boost, pentru eazul tumax>T.
2.3.1.3 Determinarea,. mlirimilor caracteristice convertorolui de tip boost
In contilluare se 'lor calcu1a marimile caracteristice corespunzatoare convertorului
de tip boost, punfuld in evidentii, la fel ca ~iin cazul convertorului de tip buck, pe cele care
constituie iudicii de performantii ai convertorului. Pentru determinarea acestora se 'lor utiliza
relatiile deduse anterior la explicarea funcponarii circuitului pe cele doWi intervale de timp,
corespunzatoare starilor de conduqie ~i respectiv deblocare ale comutatorului comandat S.
Deoarece, in conditil de regim staponar variapHe eurentului prill induetanta, AiL,
trebuie sa fie egale pe cele dona intervale de timp, [O,TonJ ~i respectiv [Ton,T],egalftnd
expresiile acestora date derelatille (2.205) ~i (2.214), se obpne relap.a:
Ui.
T
=Uo-Ui.
T
L on L off
Daci\ in egalitatea anterioara se pne cont de expresiile duratelor statilor de conductie $i
respectiv de blocare ale comutatorului comandat S, Ton ~i T
ofb
date de relapa (2.2), atunci
valoarea medie a tensiunii de ie~ pe perioada T, Uo, este data de relatia:
T Uj
U =-.-u =--
o Tofl' 1 1-D
Ca urmare, valoarea medie a tensiunii de ie$ire depinde, ca $i ill cazul converorului de tip
buck, doar de valoarea tensiunii de intrare ill convertor, U
b
$i de cea a factorului de umplere,
D. Modificarea acestuia din unn.a ill intervalul (0,1) permite reglarea tensiunii de ie#e illITe
limitele teoretice Uj $i 00.
Caracteristica de transfer in
tensiune, definita de relap.a (2.228),
constituie un prim indice de performantA at
convertorului. In variantii normatii,
caraeteristica de transfer in tensiune
(reprezentata ill fig. 2.62) este utilizatii $i sub
denumirea de raport de conversie in tensiune
in bucIa deschisil $i constituie un element de
baza al proiectarii schemelor de comanda ale
convertoarelor. Relatia (2.228) este utilizata
in proiectarea convertorului de tip boost la
determinarea faetorului de umplere D, necesar obtinerii unei valori impuse a tensiunii de
ie$ire, Uo. Trebuie remarcat faptul ell obtinerea unei tensiuni de ie$ire aYand 0valoare de un
numar semnificativ de ori mai mare ca valoarea tensiunii de intrare este conditionatli de
posibilitatea sursei.de tensiune E de afurniza convertorului un curent de acela$i numar de ori
mai mare decat valoarea curentului de ie$ire. Ca urmare, 0valoare impusa pentru puterea
maxima furnizata de sursa de tensiune E conduce la limitarea intervalului penttu factorul de
umplere de la [0,1J ill[O,D"].
Odata determinata valoarea medie a tensiunii de ie$ire Uo, riplul curentului prin
inductanta L, AiLsecalculeaza utilizand una dintre relatiile (2.205) sau (2.214) $i seobtine:
1
I-D"
D
o 0,5 D* 1
Fig. 2.62 Caraeteristicade transfer in
tensiune a convertorului detip boost
. Uj T Uj
Ll.lL=- =D-T
L on L
Dupa cum s-a remarcat $i in cazul variatiilor acestui curent pe fiecare dintre cele dona
intervale, [0,Ton] $i [Ton,TJ , riplul curentului i
L
depinde direct proportional de valoarea
tensiunii de intrare in convertor, Uj $i de perioada de comutare T $i invers proportional de
valoarea induetantei L. De asemenea, din relatia (2.229), se remareii dependenta acestui riplu
$i de valoarea factorului de umplere D, valoarea acestuia crescand odata en factorul de
umplere. Valoarea maxima a riplului se obtine pentru valoarea teoretica a factorului de
umplere, 0=1, $i este data de relatia (2.230). Este de remarcat ell valoarea maxima a riplului
curentului prin induetanta Leste, in cazul convertorului detip boost, de 4 erl mal mare decit
in cazul convertorului detip buck utilizand acele~i valori decomponente:
. U
j
T
AiL max=T'
Variatia riplului l\i
L
functie de factorul de umplere D este reprezentata in fig. 2.63. Ca $i in
cazulconverorului de tip buck, riplul curentului care circula prin induetanta Lconstituie un
indice de performantA $i pentru convertorul de tip boost. Valoarea acestuia determina
illtervalul de variatie al curentului care circula prill comutatorul coluandat S ~i prin dioda D,
~respectiv al curentului fumizat de sursa de tensiune continilli E. 0valoare impusa a acestui
riplu conduce in procesul de proiectare la determinarea valorii induetantei L. De asemenea,
valoarea lui M
L
detennina in mod indirect proiectarea comutatorului comandat S, a diodei D
$i asursei detensiune continua E.
in cazul convertorului de tip boost
avand toate componentele ideale, nu vor
exista pierderi la nivelul convertorului $i in
consecinFi, toatii puterea debitatii de sursa va
fi transferata deconvertor la ie$irea acestuia,
fiind disipatii pe rezistenta de sarcina R
Egalitatea celor doua puteri este pusa in
evidenFi de relatia (2.29), in care Ii
reprezintii valoarea medie a curentului de
intrare in convertor pe durata unei periade de
comutare T. Tincindcont de faptul ca atat pe
intervalul ro,Tool,cat $i pe intervalul {Tpn,T],
curentul de intrare este egal cu curentuI prin inductanta L, rezultii ca $i valoarile medii ale
celor doi curenti vor fi egale, $i deci IFh. Inlocuind in relatia (2.29) expresiile curentului Ii $i
respectiv a tensiuuii medii de ie$ire, Uo, datii de relatia (2.228), rezultii valoarea medie a
curentului prin inductanta L:
2.3 Convertoare cvasirezonante de tip boost
t.Uo - - - - - - - - - - - @ 0 (A Uo)
___ ~ J ~ _
MLmax I
I
I
I
I
I
t.Uoroax - - I D
o 0,5 D 1
Fig. 2.63 Variatia marimilor M
L
$i t.Uo
functie defaetorul deumplere D pentru
convertoml detip boost
I _ . 1 . Ui
L - (I- D)2 R
Din relatia (2.228) se poate determina $i valoarea medie a curentului de ie$ire, 10, care este
data derelatia:
I =~=_I_.Ui
o R I- D R
Ca urmare, comparfind relatiile (2.231) $i (2.232), rezultii ca valoarea medie a curentului prin
induetanta L, $i respeetiv valoarea medie a.curentului de intrare in converor, sunt de l/(l- D)
ori maimari decat valoarea medie acurentului deie$ire 10:
1
I
L
=1=--1
1 I-D "
Deoarece in conditii de regim stationar, valorile tensiunii de la bomele condensatorului C
corespunzatoare momentelor de timp t=0$i t=T sunt egale, rezultii ca valoarea medie a
eurentului prin condensatorul C este egala cu 0: Ie=0.
Valoarea medie a curentului de ie$ire, 1
0
, este un alt indice de performanta al
convertorului. Valoarea acestuia determina valoarea medie a curentului care circula prin
comutatorul comandat S $i respectiv prin dioda D, cele doua marimi constituindu- se in
parametri. de. proiectare a celor doua elemente de circuit De asemenea, valorea medie a
curentului de ie$ire stabile$1e, prin intermediul curentului Ii, valoarea medie a puterii de
intrare in convertor $i in consecin contribuie la proiectarea sursei detensiune continua E.
Pe de aM parte, tinclnd cont de variatiile liniare ale curentului care circula prin
induetanta L, puse in evidenta de expresiile curentului i
L
pe cele doua intervale detimp, date
in relatiile (2.203) $i (2.212), $i de expresiile valorii medii a curentului i
L
functie de ILmin, $i
AiL, respectiv I r.max ~i AiL, date de relapa (2.33), se obtin expresHle valorilor extreme ale
curentului i
L
, I Lmin:
1 V D V
I
L
. ::;:~-_.~' ---'T
nun (1-D)2 R 2 L
1 V D U
I =--_.-' +-._1.T
Lmax (l-D)2 R 2 L
De~i valoarea maxima a curentului i
L
, I r.max, este utilizata amt 1n proiectarea
comutatorului comandat S cat ~i a diodei D(reprezentilnd valoarea maxim4 a curentului care
circulii prin cele dona elemente de circuit), ea nu este de obicei inclusii intre indicu de
performantA ai convertorului deoarece este determinata de suma dintre h(exprimat functie de
1
0
) ~i AirJ 2, conform relatiei (2.33).
Vtilizand relapa (2.217) ~i expresiile curenplor lr.max ~i 1
0
, precum $i expresia
tensiunii de ie$ue, Vo, momentul de timp corespunziitor valorii maxime a tensiunii de i~ire
devine egal cu:
1+D 1 L
t ::;:--T+---
umax 2 I -D R
inconditiile in care este indeplinitii relafia:
.!::.s; (1_0)2 .T
R 2
momentul de extrem t
umax
este situat in intervalul (Ton,T} $i ca urmare riplul tensiunii de
ieire, AUo,este descris derelaVa unn;ltoare:
Au =V -V.::;: 1-D.(~_ ..!::.+D'T)2. Vi
o omax onun D (1-D)2 R 2 LC
Tinand cont de condipa exprilnata de relatia (2.237), valoarea acestui riplu este limitata
superior devaloarea corespunzatoare raportului LI R maxim, conform relapei:
V 2
Au
o
:<:::D(l-D)-IT
LC
Ca urmare, valoarea maxima a riplului tensiunii de ie$ire se obtine pentru un factor de
umplere egal cu 0.5 $i este egala cu:
Au =L Vi .T
2
omt>; 4 LC
Sepoate remarca faptul ca valoarea maximi1a riplului tensiUllii de iC$ireeste in acest caz mai
mare de 8 ori decat riplul tensiunii de iC$irea unui convertor de tip buck, avand acel~
valori pentru inductanta Li condensatorul C, perioada de comutare fiind ~i. Variapa
limitei superioare a riplului tensiunii de ie$ire, descrisa de relapa (2.239), functie de factorul
de umplere D, este reprezentata grafic 1nfig. 2.63.
2.3 Convertoare cvasirezonante de tip boost
in conditille in care relapa (2.237) nu este indepIinita, momentuI de extrem tmnex
este mai mare ca perioada de comutare T, ~i ca urmare, ripluI tensiunii de ie~ire este descris
derelapa:
D U
Au =u l-U . =---'T
o 0 omm I-D RC
Riplului tensiunii de ie~ire ~ odam eu ere~rea factoruIui de umplere D, 0limitare a
valorii max:i.m.ea factoruIui de umplere la D" determinfuld valoarea maxima a acestui riplu,
AUo". Variapa ripluIui AUo, funep.e de faetoruI de umplere D, pentru cazuI tumax>T,este
reprezentata de asemenea in fig. 2.63.
Riplul tensiunii de ie~ire constituie de aseUlenea un indice de perform.anta al
eonvertoruIui de tip boost. 0valoare impusa a acestui riplu conduce in procesul de proiectare
la determinarea valorii condensatorului C.
Avand in vedere expresiile tensiunii.de ie~ire Uo pe cele doua intervale de timp, date
de relatille (2.208) ~i respectiv (2.216), ~i faptul ca valoarea medie a acestei tensiuni pe
intervalul de timp [O,T] este egala cuH
o
, valoarea tensiunii inipale, Uol, eorespunzatoare
momentului detimp t=O, este data de relatia Ul111atoare:
U =U + D
2
.UiT- D.(I-D)2 . UiT2
01 0 2,CI-D) RC 12 LC'
Valoarea minima a tensiunii de ie~ire se calcu1eaza utilizal1d relatiile (2.209) ~i este egala cu:
D(2-D) U
i
D(I-D)2 U
i
2
U
omin
=U
o
------T- --T
2(1-0) RC 12 LC
In conditiile in care momentul de extrem al tensiunii de i~, t=este situat in intervalul
[TOIl>Th valoarea maxima atensiunii de ie$ire este data de relatia:
U . =U +D(I-D).(l+2D). Ui .T2+ D . Hi .~_ D. Ui T (2.244)
om"" 0 24 LC 2.(1_0)3 RC R 2 RC
Prin raportarea relatii10r anterioare corespunzi1toare tensiunii de ie~ire Uo la
valoarea rezistentei R se ohlin relatiile ce caraeterizeazi1 curentul de ie~ire io. Astfel, valollrea
initiala a curentului de ie~ire, corespunzatoare momentuIui de timp t=0, 1
0
1, este data de
relap.a:
valoarea minima a curentului de i~ire, IomiD> este egaIa en:
1 . =1 D(2-D) .3...T- D(1-D)2 .--EL.
T
2
omm 0 2.(1-0) R
2
C 12 RLC
iar in condifiile in care tumax~, valoarea maxima a tensiunii de ie~ire este data de relapa:
I =1 +D.(I-D)(1+2D). Ui.T
2
+ D .~L- D. U
i
T (2.247)
o~ 0 24 RLC 2.(1-0)3 RC 2 RiC
Riplul curentului deie~ireic"ilie"estedat fiedediferentacelor douavalori extreme
calculateanterior, inconditilleincarerelapa(2.237) esteindeplinita, i esteegal en:
ill =1 -I. =1-D.( D . L +D.T)2 . Vi. (2.248)
o omu omm D (1_D)2 R 2 RLC
fiedediferentadintrelot~ilomin, incondip.ileincarerelap.a(2.237) nuesteindeplinita, ~i este
dat derelapa urmatoare:
Ca~iincawl riplului tensitmii deie~e, pentruprimul caz, valoareariplului ili
o
estelimitata
superiordevaloareacorespunzatoarearaportului LIRmaxim, conformrelapei:
Caurmare, valoarea maxima a riplului curentului de ie~ire~eobtinepentru un factor de
mnplereegal en0.5~iesteegalacu:
. 1 Vi T2
ill =-._-.
om&X 4 RLC
Variatialimitei superioareariplului curentului dei~ire, descrisaderelapa(2.250),functiede
faetorul deumplereD estesimilarncuceaariplului tensiunii dei~, reprezentatagrafic in
fig. 2.63.
Pentru eel de-al doilea caz, ripIul curentului de ie~irecre~teodati1cu cre~terea
factoruIui de umplere D, 0 limitate a valorii maxime a factoruIui de umplere la D"
determinandvaloareamaximaaacestui riplu, ilia".Variatiariplului ilia,funcp.edefactoruI de
umplereD, pentru cazul t\llll2X>T are deasemenea a reprezentare similarii en ceaa riplului
tensiunii dei~ire, reprezentatatot infig. 2.63. Considerattilefacuteasuprariplului tensiunii
de-ie~ire,pentru ambeIecazuri, ramanvalabile~ipentru ripIul curentului deie~ire.
Ca ~i in cawl convertoruIui de tip buck, un ultim indice de performanta al
convertorului.il constituievaloreaperioadei decomutareT, sau, altfel spus, frecventadeIuem
aconvertoruIui, f=lIT. Valoareaperioadei l'determina prin relapile (2.248) sau (2.249) ~i
(2.239) sau-(2.241) (funcp.edevaloarea raportului LIR, conformrelap.ei (2.237) valoarea
riplului decurent i
L
~i respectivpeceaariplului tensiunii deie~e 110. Vtilizareacelor doua
relapi la proiectarea inductantei L ~i a condensatoruIui C conducelavalori alecelor doua
componenteenatat mai mici cucat.~ perioadAestemai mica. Valori mici pentruL ~C
implica componente de gabarit ~i pret redus. La randul ei, valoarea perioadei Teste
determinatil intr-opritnii fazadefrecyentelemaximedeluemalecomutatorului comandat S~i
diodeiD. 0proiectaremai exactaaperioadei T poatefi determinati1de0valoaremaximaa
pierderilor pe cele doll! compoD,~Pteactive, core~ unui randament minim
admisibiL
in. tabelul 2.5 sunt grupate sintetic expresiile marimilor caracteristice ale
convertorului de tip boost, in conditille in care expresiile tensiunilor Vol $i Vomin$i ale
curentilor 101 ~iLmun suntdatederelapileco~unzatoare, deduseanterior. In tabelul 2.6sunt
trecutevalorile medii, minime, maxi-me~ale riplu1ui pentru acel~ mIDimi caraeteristice
convertoruIui detipboost.
2.3Convertoarecvasirezonantedetipboost
ValoareinstantaneeDe [O,TonJ ValoareinstantaneeDe fTon,n
Us 0 U
o
is
1 U U ( DT)
0
(1-0)2 ~ +-t t-
2
UiD
U
o
0
in 0
1 Ui D Ui( I+D
T
)
(1-D)2 R -l-D Lt--
2
-
UL U
i
D
--U
I-D '
i
L
,ii
1 U U ( DT) 1 Ui D Ui( I+D
T
)
(I-D)2 ~+-t t-
2
(I-D)2 R -l-D Lt--
2
-
tic,Uo
1 U
.. D U ( 2L)
U -----, t
U . + 't-DT t-T+
01 I-D RC Otnlll 2(I-D)LC( ) (I-D)R
ic
U
ol
1 U
i
D U ( 2L)
--+-----t
I . + ' t- DT t- T+
R I-DR
2
C 0= 2(I-D)RLC{ ) (I-D)R
i
o Uol 1 U
i
D U ( 2L)
------t I . + . 't-DT t-T+
R I-D R
2
C 0= 2(I-D) RLC( ) (I-D)R
Tabelu12.6Vaiorilemedii,minime,maxime~ialeripluM pentrumarimilecaracteristice
convertQruluidetipboost
Valoare Valoare Valoare Valoare
medie minima maxima riolu
Us U
i
0 U;I(I-D) Uj(l-D)
is D U
0
1 Ui DUi T 1 Ui DUiT I
+-- +--
(I-D)2 R (l-D)2 R 2 L (I-D)2 R 2 L
Uib
DU;I(I-D) 0 U;I(1-D) Uj(l-D)
i
D 1 U
i
0
1 Ui DUi T
1 U
i
DU
iT
----- +-- +--
(I-D) R (l-D)2 R 2 L (I-D)2 R 2 L
UL 0 -DU;I(l-D) U
i
(I-D)U
j
it,
1 U
j 1 Ui_DU
iT
1 Ui DUi T
DUiT
ij
+--
(l-D)2 R (1- D)2 R 2 L (l-D)2 R 2 L L
tic, 1
Uomin U
ol
~~T
--U
Uo
I-D '
I-D RC
i
c
0
1 U
i
-' DU
i
T
D Ui DUi T
DUiT
+--
(1_D)2 R 2 L (1-D)2 R 2 L L
i
o
_1_Ui
Iomin 1
01
~3...T
I-D R
I-D R
2
C
2.3.2Modul defunctionarediscontinuu al convertoarelor detip
boost
in paragraful precedent, funqionarea convertorului de tip boost a fost prezentata
considerandu-se cavariapa curentului prin induetanta L este suficient de micA in comparape
ell valoarea medie acurentului, astfe1ineat i
L
safie tot timpul pozitiv. Aceasti1funqionare a
convertorului de tip. boost corespunde modului de funetionare continllu sau regimului de
curent neintrerupt. Realizarea acestui mod de functionare rezulta din condipa ILmin~, care,
utilizand relatia (2.234) setnmsforma in urmatoarea conditie petltru vaIoarea inductantei L:
L;?;L
c
;:D(1-D)2 RT
2
L
c
constituie vaIoarea critica a inductantei L, funetionarea convertorolui in regim de curent
neintrerupt fiind asigurata dad valoarea inductantei L este mai mare decat vaIoarea critica.
Conditia hmin;?;Opoate fi privita ~i ca 0conditie pentru rezistenta de sarcina R descrisil de
relatia unrultoare:
2 L R
nom
R$R ;:----.-;:---
c D(1_0)2 T D(1-D)2
in care valoarea nominal a a rezistentei, Room, este egala cu raportul dintre 2L ~i perioada T.
Valoarea critica a rezistentei RRc, reprezintii vaIoarea maxima a rezistentei de sarcina care
asigura, pentru un anumit factor de umplere D, funetionarea convertorului de tip boost in
regim decurent neIntrerupt.
Neindeplinirea condipiIor(2.252} sau (2.253) va determina funqionarea
convertorolui de tip boost in regim decurent intrerupt sau modlll defunetionare discontinuu
al acestuia. 0 astfe1 de funqionare conduce 1a0evolutie diferita a marimilor caracteristice
convertorolui detip boost, fata defunqionarea in modul continuu. Corectarea acestei situap.i
sepeate face prin utilizarea convertorului detip boost cucomutatoare bidirecponale.
in continuare sevadescrie modul defunetionare discontinuu al convertorului detip
boost. Schema convertorului de tip boost clasic este reprezentata in fig. 2.58. Toate
consideratii1e referitoare la acesata schema prezentate 1ainceputul paragrafului 2.3.1 raman
valabile ~i pentru modul de funetionare discontinuu, cu exceptia conditiei care trebuie
illdeplinita pentru a asigura acest mod de funcponare: L<L
c
sau R>R,. De asemenea, modul
de comanda aI comutatorului comandat S este acela$i, relapile (2.1) ~i (2.2) care definesc
duratele de conducpe ~i respectiv blocare ale comutatorului, Ton ~i T
off
, ramanfuld valabile.
Formele de uncia ale .curenplor ~i tensiunilor din circuit, pe durata unei perioade T, sunt
reprezentate in fig. 2.65.
2.3.2.1 Modul de funcponare discontinuu al convertorului de tip boost In
intervalul detimp [0,Tonl
Pe durata acestui interval, comutatorul comandat S este in stare de conduqie, iar"
dioda D esteblocatii, schema echivaIenta aconvertorului fiind a~i ca ~i in cazu1modului
defunctionare continuu aI acestuia, reprezentata in fig. 2.59.
in subcircuitul fomlat de sursa de tensiune E ~i inductanta L, tensiunea de la
bomele inductantei, uL,este egala au Ui iar curentul prin inductanta L este solutia ecuapei
diferentiale descrise de re1atia(2.202). Diferenta fata demodul de functionare continuu consta
ill valoarea initiala a curentului iL, corespunzatoare momentului de timp FO, care, in noile
conditii de functionare, este egala ell O. Ca urmare, expresia curentului i
L
pe interva1ul de
timp [O,Tonl,este data de re1atiaunnatoare:
. U
i
[0T
1
L
(t)=---t, tE , on]
L
~i in consecintA, in intervalul de timp [O,T",,]curentul iL(t) cre~te liniar de la valoarea initiala
iL(O)=O,lavaloarea finaUi iL(ToJ =lJ ..max, data derelatia:
U
lL==-t.Ton
Deoarece iL(O)=O,variatia curentului prill inductanta L, ~i corespunzator ~i a curentului de
intrare in convertor, in intervalul de timp [O,TonLeste egaUi ell valoarea maxima acurentului
din inductanta L, bi
L
=ILmax. Daca in cazul plodului defunctionare continuu, aceasta variatie a
curentului iL(t) poate fi considerata nesemnificativa, ill conditiile precizate in paragraful2.3.l,
in situapa funqionarii in regim decurent intrerupt, variatia curentului prin inductanta Lare 0
valoare destul de importanta.
Ramane valabila de asemenea, egalitatea eurentului de intrare, ii, ~i respectiv a
eurentului care circula prill comutatorul coIDandat S, is, cu iL, eurentul care circu1a prin
inductanta L. In consecinta, ~i cei doi curenp vor avea 0 variatie liniam, crescand de la
valoarea minima, 0 lavaloarea maxima, ILma.x.
Curentul care circuIa prill condensatorul C, ie, este egal, in valoare absoluta, ell
eurentul de ie~ire, i
o
. In conseeinta, tensiunea de ie~ire Uo, este solutia ecuatiei diferentiale
date de relatia (2.64). Rezolvarea acestei ecuatii diferentiale permite obtinerea expresiilor
pe.ntru tensiunea ~i curentul de ie~ire, date de re1atiile (2.206) i (2.207), din care rezulta ca
amt tensiunea, cat ~i curentul deie~ireau in intervalul detimp [O,T
on
]0 variatie exponentiala,
scazand de lavalorile initiale, U
ol
~i respectiv 101,la 0valon1e finale minime, Uo(Ton)=Uomin~i
respectiv 1o<Ton)=Iomm. Ca ~in cazul funcponarii in modul continuu a convertorului, pentru
shnplificarea ca1cu1elor, sevor face dlteva presupuneri simplificatoare. Astfe1, seva considera
catensiunea de ie~iredin convertor, Uo(t)poate fi aproximata ell va10area ei medie pe intreaga
perioada T, Uo, conform re1atiei (2.4), ~i datorita faptului ca sarcina convertorului este
rezistenta R rezulta ca ~i valoarea instantanee a curentului de ie~ire10poate fi aproximata cu
va10area medie a acestui curent, Ie, conform relatiei (2.9).
Datorita egalitatii ic=-1o, rezulta ca valoarea medie a curentului prin condensator
este egala cu -1
0
, In aceste conditii, tensiunea de i~ire ~i respectiv, tensiunea de la bomele
condensatorului C, este descrisa de relatia (2.208). Ca ~ in cazul modului de functionare
continuu, variatia tensiunii de ie~ire in interva1ul de timp [O,T
en
] peate fi aproximata en 0
variatie liniar descresc~toare, cuprinsa illtre limite1eU
ol
~i Domin. Valoarea minima atensiunii
deie~e, corespunzatoare momentului detimp t=T
on
, este data derelatia (2.209).
In conditiile in care tensiunea de ie$ire este definim de relapa (2.208), expresia
curentului de i~ire, 10, poate fi reconsideram, fiind data de relapa (2.210), $i ca unrtare,
curentul de ie~ire are de asemenea 0 variatie liniar descresclitoare, illtre limitele 101~ Iomin,
valoarea finalil Iomin fiind reprezentata prin re1atia (2.211).
In intervalul de timp [O,Tonl, tensiunea inversa aplicatii diodei D, curentul prin
diodii, i
D
, ~ tensiunea de1abomele comutatorului comandat S au acelea~i valori ca $i in cazu1
modului defunctionare continuu.
2.3.2.2 Modulde funclionare discontinuu al convertonIlui de tip boost in
intervalul detimp [Ton,tdJ
La momentul de timp t=TOIlcomutatorul comandat S trece din starea de conduqie
in starea de blocare, mentllfuldu-se in acesta stare pana la sIar$itul perioadei de comutare.
Dioda D este deschisa p3na la momentul de timp t=t.J , care corespunde anularii curentului
prin inductanta L, ~i in consecinta, circuitul echivalent ill convertorului pe acest interval este
acela$i ca ~i in cazul modului de funqionare continuu pe intervalul de timp [TOfu TJ ,
reprezentat in fig. 2.60.
In aceste conditii, tensiunea de ie$ire u" pe intervalul de timp [TOIl,~Jeste solupa
ecuatiei diferentiille descrise de relapa (2.3). Apelfuldu-se la acelea$i presupuneri ca $i in
cazul functionarii convertorului pe intervalul [O,Tonl,tensiunea de la bomele inductantei L,
UL, este aproximativ constanta, avfuld 0 valoare egala cu VeV
o
iar curentul prin inductanta,
i
L
, este solutia ecuapei diferenpale descrise de relatia (2.5). Deoarece in momentul trecerii
cornutatorului din starea de conducpe in starea de blocare (t=T
on
) valoarea curentului i
L
este
egala cu I
Lmax
, atunci expresia curentului i
L
pe intervalul [Ton,~J estedata derel$a:
. V
o
-Vi
Idt)=dLma.x - L (t-T
on
)' t E[Ton,tdl
Ca unnare, curentul prin inductanta L SC-adeliniar de la valoarea initiala, iLCToJ =ILma;x, la
valoarea finala iLC~, care, in conditiile functionarii convertorului in regim de curent
intrerupt, va fi egaIa cu 0, iar valoarea eurentului ILma;x estedata derelapa:
V -V
I
Lmsx
== 0 L I (t
d
-Ton)
Momentul de timp ~, obtinut in unna egalarii celor doua eA'Presii ale curentului ILma;x, date de
relapile (2.255) $i (2.257), este egal cu:
Variatia curentului prin inductanta L, pe durata intervalului de timp [Tan,~], este egala, ca $i
in cazuI intervalului de timp precedent, cu valoarea maxima acurentului i
L
: M
L
=ILma;x.
Trnand cont de eA'Presia curentului i
L
$i de aproximarea curentului de ie$ireio,
exprimata prin relatia (2.9), rezulta ca eA'Presiacurentului care circula prin condensatorul C
estedata de relapa:
V -V
oL I (t-T
on
)' t E[Ton,tdl
$i ca urmare, pe acest intervalul de timp, curentul icet) descre$te liniar de la valoarea inipala
ic(Ton,}=Ic=<=ILma;x-I
o
, la valoarea [mala iC<~}=Iemm=-Io.In aceste conditii, tensiunea de la
bomele condensatorului $i respectiv tensiunea de ie$ire aconvertorului este data de relapa:
1 t.
U
c
(t) ==U
o
(t) =Vomin+c J Ic (t)dt ==
Ton (2.260)
I
L
-I V -V 2
==V . + Ill8X o.(t-T) 0 '(t-T). tE[Ton,tdl
omm C on 2LC on
2.3Convertoare cvasirezonante detip boost
in care Uominreprezinta valoarea tensiunii de ie~ire, respectiv a tensiunii de la bornele
condensatorului, corespunzatoare momentului detimp t=Ton'Din expresia anterioara rezultil
eatensiunea de ie~irearein intervalul detimp [O,TonJ0variatie parabolicil, fiind caracterizatil
de 0valoare maxima Uomax,corespunzatoare mOl11entuluidetimp t=1umax ~i de 0valoare finala,
eorespunzatoare momentului de timp 1=1.1, U
o2
.Expresia momentului de extrem t"",axeste datil
de relatia (2.217), ~ a~ cum s-a specificat $i in cazul modului de functionare continuu al
convertorului, daea tumax>1.I, valoarea lllaX ima a tensiunii de ie~ire coincide cu valoarea
eorespunzatoare momentului de timp t=t.J . Pentm tumax:St.J , valoarea maxima a tensiunii de
ie~ire pe intervalul [Ton,tdJ este data de relatia (2.218), iar valoarea tensiunii de ie$ire
corespunzatoare momentului detimp t""1cl este:
U U I
L111lIX
-10 ( T Uo -Ui ( T)2
02= omin+ C td- on)- 2LC td- on
In conditiile in care tensiun,ea de ie~ire este definitil de relatia (2.260), expresia
eurentului de ie~irerezultil din raportarea acestei relatii lavaloarea rezistentei de sarcina R ~
este datil de relatia unnatoare:
in care Iommreprezintil valoarea eurentului de i~ire la momentul de timp t=T on' Curentul de
ie~ireare de asemenea 0variatie parabolicii, avand un maxim fie la momentul detimp t=t
umax
,
egal cu lomaxdat de relatia (2.223), fie la momentul de timp t""1cl,situatie in care valoarea
maxima acurentului coincide euvaloarea fmala 1
02
:
I I ILmax-Io Uo-Uj 2
02= = omin+ RC (td -Ton)- 2RLC (td -Ton)
Pe intenralul de timp eonsiderat, valorile curentilor is, ii, ~i i
D
$i respectiv ale
tensiunii Us, sunt aeel~i cain cazul modului defuneponare continuu al convertorului.
2.3.2.3 Modul de funclionare discontinuu al convertorului de tip boost in
intervalul detimp [td'TJ
La momentul de timp
t=1.I, anularea curentului prin
inductanta L detennina blocarea
diodei D. Ca unnare, in intervalul
de timp considerat, amt
comutatorul comandat Scat $i
dioda D sunt blocate, circuitul
echivalent al convertorului de tip
boost pe acest interval de timp
fiind reprezentat in fig. 2.64.
In aceste conditii,
curentul prin induetanta L, ca ~curentul care circula prin comutatorul comandat S, curentul
prin dioda D ~i respectiv; curentul de intrare in convertor, sunt egali eu 0pe intreaga duratil a
intervalului de timp eonsiderat. Ca urmare, eurentul care circula p~l1condensatorul C este
egaHn valoare absoluta ~i de semn contrar, cu curentul de ie$ire, ie. In consecintA, tensiunea
~ire ~, este solutia ecuatiei diferentiale date de relatia (2.64). Tiniind cont de faptul ca
Fig. 2.64 S<:hemaechivalenta a convertorului de tip
boost pe intervalul [1.1, T]
valoarea tensiunii de ie~ire la momentuI de timp t~ este egalii en U
02
,expresia tensiunii de
ie~ire, ~i respectiv a tensiunii de la bomele condensatoruIui C pe intervalul [t",T], este egalii
en:
_t-td
uo(t)~uc(t)=U02e RC, te[td,T]
Din relatia anterioara rezultii cii tensiunea de ie~ire are in intervalul de timp [td,T] 0variape
exponentialii, scazand de la valoarea initiala, U
02
,la valoarea finalii Uo(T), care, in conditiile
funqionwi convertoruIui in regim statiollar, trebuie sa fie egaliicu U
ol
: Uo(T)=Uo(O}=U
ol
.In
condipile aproximiirii curentului de ie~ire i
o
cu valoarea medie a acestui curent, 1
0
, (relapa
(2.9 tensiunea de ie~ire ~i respectiv tensiuriea de labomele condensatoruIui C pot fi scrise ~i
subforma:
1 t 1
u
o
(t)=ucCt)=U
02
-_. fic(t)dt=U02 _2-.(t-t
d
), t e[td,T]
C td C
In aceste conditii, rezultii cii variatia tensiunii de ie~ire in intervalul de timp [t",T] poate fi
aproximatii cu 0variatie liniar descresditoare, cuprinsa intre limitele U
o1
~i U
ol
. Ca urmare,
valoarea tensiunii deie~irecorespunzatoare momentului detimp t=T este:
In conditiile in care tensiunea de ie~ire este definitii de relapa (2.265), expresia
curentului de ie~ireeste datii de relapa unnatoare:
io(t)=I02-~~(t-td)' te[td,T]
Curentul deie~ireare de asemenea 0variatie liniar descresciitoare, intre limitele 1
02
~i 1
01
.Din
conditia functionarii In regim staponar a convertoruIui, valoarea 1
01
a curentului de ie~ire,
corespunzatoare momemtului de timp t=T, esteegala cu:
1
0
1
01
=1
02
- RC (T-t
d
)
D.t>J:i..wJ.qmuk;...ref ~".iul"arae-ar Oonrel~riratrcrn:nrer".Lesre ega[a cu a ; tensfunea
inversa aplicata diodei D este egala cu Uo-U
i
.Inacelea~i conditii, tensiunea de la bomele
comutatorului comandat S este egala cu U
i
.
2.3.2.4 Determinarea marimiIor caracteristice convertoruIui de tip boost
pentru moduI defuncliollarediscontinuu
Ca ~i in cazul modului continuu defunctionare al convertorului de tip boost, se vor
calcula marimile caracteristice corespunzatoare convertoruIui, punand in evidentii indicii de
performantii ai acestuia. Pentru determinarea acestor marilni se utilizeaza relatiile deduse
anterior lae,., .. plicarea functionarii circuitului, pe intervalele detimp, [O,TonJ ,[Tomt,,],~i [t",T].
Ca ~i in cazul functioniirii in regim de curent neintrerupt, ~i in acest regim de
funcponare, daca se considera situatia in care convertoruI are toate componentele ideale, nu
vor exista pierderi la nivelul convertorului ~i in consecintii, toatii puterea debitatii de sursa va
fi transferam de convertor la ie~irea acestuia, fiind disipam pe rezistenta de sarcina RCa
urmare, egalitatea puterilor exprimatii de relapa (2.29) ramane valabiia ~ in modul de
funetionare discontinuu al convertorului de tip boost.
V on 1 . J '
{ . .
I .
Uoff L - - - ----------
I
o T on
I
ui~i----
. 1
1 . ~
~- Uoj - - - - - ~- - - - - - - - - ~1 '
o T on td T
I L _
Lmax; /
1 /
o V - - - - - ~ - - - - - - - - -
U I i~
u~~
o T on 1 umax1 cJ T
lomax I_:::::::~_:: ,_'" .~
I
o2
f . ... L.;
Iel ~~-----.-./--:---:--:.----:
Iemin .----- . . . I ;
If' !.
o T on 1 umax1 cJ T
~: ~~~::-i~m-m--~
. . ., I
I .;!
o I ' .. .. .. ; .. :
o T on td T
o
o
,~.
V I I ~
;- - - - - -1 - - - - - - - - - - r
Fig. 2.65 Formele denuda corespunzatoare modului defuncponare discontinuu al
convertorului detip boost
T inand cont de relatia aminititii anterior ~i de faptul ca pe intreaga perioadi'i de
comutare [O,T ] curentul de intrare este egal en curentul prin inductanta L, rezultii ca valoarea
medie aeurentului de intrare Ii~i respectiv valoarea medie acurentului prin inductanta L sunt
date de relatia:
Pe de alta parte, din expresiile curentului i
L
pe cele trei intervale de timp, valoarea medie a
eurentului prin induetanta L este egaUi ~i eu:
IL=ILmax.~=D2. Vo'V
j
.T
2 T 2 V
o
-V
j
L
Din egaIarea expresiilor curentului hdate de relatiiIe (2.269) ~i (2.270) rezuIta 0ecuatie de
gradul doi in Do, a carei solutie este descrisa de relatia un:natoare:
Relatia (2.271) este similara cu relapa (2.69), care stabile~te legatura dintre tensiunea de
ie~ire, Vo, ~ tensiunea de intrare, Vj , pentru convertorul de tip buck functionand in regilll de
eurent intrerupt. Ca ~i in cazul convertorului de tip buck, coeficientul D
d
joaca rolul unui
coeficient de umplere pentru modul de functionare discontinuu. de~i el depinde amt de
adevaratul coeficient de umplere D, cat ~i de valorile componentelor L~i R, preeum ~i de
valoarea perioadei de comutare T. VtiIizand e),,'Presiavalorii eritice a inductantei, L
e
, data de
relapa (2.252), coeficientul D
d
, poate fi scris ~i subforma:
1 (. .D Le
D
d
=_. 1+1+4 .-
2 (1-0)2 L
Tinand cont de faptul ea inductanta L, in conditiile functionatii in regim de curent intrempt,
trebuie safie mai mica decit valoarea critica L
e
, in fig. 2.66 este reprezentata variatia spapala
acoeficientului D
d
, functie de coeficientul de umplere D ~i deraportuI LlL
e
.
Din relapa (2.271) rezulta ca D
d
reprezinta ~i caracteristica de transfer in
tensiune a convertorului de tip boost,
functionand in regim de curent intrempt, sau
altfel denumit, raportul de conversie in
tensiune in bucHt deschisii. Ca $i in cazul
llloduluide funep.onare continuu, acest
raport de conversie reprezinta un indice de
performanti1 al convertorului, fund utilizat la
proiectarea schemei de comandii a
circrritului.
Din relatia (2.273) se observa ca
valoarea coeficientului D
d
este lllereu
supraunitara, variind intre 1, pentru D=O ~i
00, pentru D=1. Pentm L=L
e
, coeficientul D
d
Fig. 2.66 Variatia coeficientului D
d
pentru
convertoml de tip boost
devine egaI cu D, astfeI incat funcpa detransfer a circuituIui coincide eu eea corespunzatoare
modului defuncp.onare continuu a1convertorului detip boost, reprezentatil in fig. 2.62.
Revenind Ia reIatiile (2.269) ~ (2.270), vaIoarea curentului mediu care eircula prin
induetanta L sepoate ex-primafunctie deD
d
conform relatiei urmatoare:
2 Vi D
2
D
d
U
i
I
L
=Dd-=----T (2.274)
R 2(D
d
-1) L
iar vaIoarea riplului curentuIui i
L
! 1 i respectiv vaIoarea maxima aacestuia sunt date de reIap.a:
LliL=1
L
=D.Ui.T
:max L
Introdueand expresia tensiunii de i~ire, datil de relatia (2.271), In relap.a (2.258),
vaIoarea momentului de timp id, eorespunzator anularii curentuIui prin induetanta L, este
egala eu:
. DD
d
t
d
=--T
D
d
-1
Din relara (2.271) rezuIta ~i expresia vaIorii medii a curentului de ie~ire, L"
precum ~i relap.a de legi'ituraeu vaIoarea medie aeurCl1tului prin induetanta L:
Din relaVa anterioara se remarca faptul ca $i in conditiile funetionarii convertorului de tip
boost in regim de curent intrerupt, valoarea medie a eurentului plin inductanta L, ~i respectiv
valoarea medie a curentului de intrare 1;, sunt de D
d
on mai marl ca valoarea medie a
curentului de i~ire i
o
, situap.e similara ell cea corespunzatoare modului de funcponare
eontinuu, la care msa faetorul de multiplicare este egal en D.
Tinand cont de expresille tensiunli de i~ire, \lo(t), pe cele 3 intervale de timp,
eorespunzatoare funcponarii in modul discontinuu a convertorului, ~i de fapul ea valoarea
medie atensiunii pe intreaga perioada de comutare este egala en Uo, e,..,-presiatesiunii deie9ire
la momentul detimp 1=0rezultii egaIa en:
U =D U._D
d
(3Dd -6DDd +4D-3). U;T=
01 d 1 6(D
d
-1) RC
D
2
(3D
d
-6DD
d
+4D-3) U
j
T
2
=DdU
i
- 12(D
d
_1)2 'r.:c--
iar expresia valorii millime a tensiunii de ie~ire, Umio, corespunzatoare momentuIui de timp
t=T on este egala cu:
U . =D U._Dd(3Dd-2D+3).UiT =D U._D2(3Dd-2D+3),uiT2 2.279)
0= d 1 6(D
d
-1) RC d 1 12(D
d
_1)2 LC (
Utilizand e,..,-presiiletensiunii de iel?ireDo, curentului de i~ire 1
0
~icurentului ILmax se poate
calcula momentuI de extrem al tensiunii de i~ire, tumax.dat de relap..i1e(2.217). Valoarea
acestui moment detimp este data de relapa urmatoare:
D(2D~ -2D
d
-D)
t ==. T
urn"'" 2(D
d
_1)2
Evaluarea expresiei anterioare conduce la faptul ca tumaxsT, pentru orice valoare a factorului
de umplere D, cuprinsa intre 0 ~i 1, ~i pentru orice valoare ainductmltei L, cuprinsa mtre 0 ~i
L
e
. La acest moment de timp, valoarea maxima a tensiunii de ie~ire se caIculeaza utilizand
relatiile (2.21S). Ca urmare, valoarea maxima atensiunii deie~ireeste data derelatia:
Dd(6D~ -SDD
d
-12D
d
+3D
2
+SD+6) ViT
V
OlllOX
==DdV
i
+ 12(D
d
_1)2 . RC =
D V. +D2(6D~ -SDD
d
-12D
d
+3D
2
+8D+6). V;T
2
d 1 24(D d _ 1)
3
LC
In aceste conditii, riplul tensiunii de ie~ire este dat de diferenta celor doua valori extreme
calculate anterior, fiind descris derelatia urmatoare:
D
d
(D-2D
d
+2) Vi D
2
(D-2D
d
+2) V
j
2
LlU == -T=-------T
o 4(D d - 1)2 RC 8(Dd -1) 3 LC
Riplul tensiunii de ie~ireUo depinde direct proportional depatratul perioadei de comutare T ~i
illvers proportional devalorile inductantei L ~i a cOlldensatorului C.
De asemenea, din relatia (2.282), se remarca
dependel1ta acestui riplu ~i de valoarea
factorului de umplere D, atat direct cat ~i
prin intermediul coeficientului D
d
. In fig.
2.67 estc reprezel1tata variatia spatiala a
riplului tensiunii de ie~ire, funetie de factorul
de umplere D ~i raportul LlLc. Valoarea
riplului cre~e odata eu cre~terea factorului
de umplere D $i cu scaderea valorii
induetantei L. Ca $i in cazul modului de
functionare continuu, riplul tensiunii de
ie$ire constituie de asemenea un indice de
Fig. 2.67 Variatia spatiaHi a riplului tensiunii performanta al convertoruluide tip boost. 0
de ie~ire$i ariplului curelltului deie$ire valoare impusa a acestui riplu conduce in
procesul deproiectare Iadeterminarea vaIorii
condensatorului C.
Prin raportarea relapilor anterioare corespunziitoare tensiunii de ie~ire Uo Ia
valoarea rezistentei R se obtin rdati-ile ce caracterizeaza curentui de ie$ire i
o
. Astfel, valoarea
initiala a curentului de ie~irecorespunzatoare momentului de timp t=O, Ie!, ~i valorile ex.1reme
ale acestui curent, L,mirl ~ilomax,seobtin din relatiile (2.278), (2.279) ~i respectiv (2.281).
Riplul curentului de ie~ire i.:" ill", este dat de diferenta celor dona valori extreme
calculate anterior $i este egal eu:
bi
o
= Dd(D-2Dd +2). Vi .T= D
2
(D-2Dd +2) .~.T2
4(D
d
_1)2 R 2C S(D
d
_1)3 RLC
Consideratiile mcute asupra riplului tensiunii de ie$ire raman valabile ~i
2.3!=ol1yertoare cvaslrezouante de tip boost
curelltului de ie~ire. Variapa spapala a riplu1ui curentului de ie$ire I n funC1iede faetorul de
mnplere.1) $i raportul LlL
e
este este reprezentatA de asemenea in fig. 2.67.
I n tabelul 2.7 sunt grupate sintetie expresiile mlirirtlilor caraeteristice convertorului
de tip boost corespunzatoare modului de funetionare discontinuu., iar iti tabelul 2.8 sunt
trecute valorile medii, minime, maxime ~ ale riplului pentru acelea$i mlirimi caraeteristice
convertorului de tip boost in funcponare discontinml.
Tabelul 2.7Expresiile mlirimilor caracteristiceconvertornlui de tip boost pentrn madul
de func~ionare discontinuu
-
Valoare instantanee pe Valoare instantanee pe Valoare instantal100 pe
J Q LTQ lll
I TM .Lll ftd,Tl
u 0 DdD Vi
.$
~ Vi
0 0
~t
._. .. 1"
lIP DdV, 0 (Dd-l)Ui
i
D
0 . U
1
.. V 0
(l~Od)--t+ODd _, T
L L
lit Vi (l-Dd)Ui 0
ii~ V U .. U 0
i
L j
__.1t
(1-0d) ~ t+DDd-t
T
L
I ""' I
v.
U 2
D U
1
D U
-D
d
~t+DdU,- (1- D
d
) ~-'-(t- DT) +
- d -t+ d .-
u" l
RC 1
2LC RC '
I
Ddk] U
rDU; T DdUi) DT)
D
d
UT
-
__ .2.. T
~_.- ---- (t- +
-
R~ (k3 -6DDd)
6(D
d
~1) RC
. LC RC
6(D
d
-1)
+D U _ D
cl
k
2
UiT
I
, , 6(0, -1)RC _ I
I .
I
I
u U .. U
D Ui
I I e
!
(1-D
d
)--' t+ (1-D
d
)_1 t+DD -' T-
d-
L
L d L I
R
U - U
-D U
i
+DD
d
_._' T-D
d
__ 1
L R
d R
i
o U V U 2 U U
~Dd -~. 1-1+Dd-1...~
(1-D
d
)--'-(t-D1) +
-D
d
--'-t+D
d
-' -
R
2
C R
2RLC
R
2
C R
I
Ddk! U
i
T
(DUi DdUi) Dd UiT k 6
- _.-. -. T---- (t-DT)+
-
6(D<I ~1)
R
2
C
RLC R
2
C
6(D
d
-1) R2C ( 3 - DD
d
I
D Vi Ddk
2
UjT
+ d R- 6(D
d
-1) R
2
C
I n tabelele Z, 7 ~i 2.8, coeficientii k
1
, k
z
, ~i k
3
sunt detelminali de urmM oarele
rdatii: k]=3Dd-2D+3; ki" '6Dl-8DD
d
-12D
d
+3D
2
+8D+6, k3=D-2Dd+2. I n tabelul 2.8,
pentru valon!e mlillme, maxime $i cele corespunzatoare riplului pentru tensiunea deie~ire din
convertor, curentul care circul/i prin oondensatomi C $1curentul de ie~ire din convertor, au
fost specificateambele relatii detenninateanterior in acest paragraf Aceastii situatie este
detenninatii de relatia (2;274) care stabile~te 0 legatura intre coeficientul D
d
, factorul de
umplere al semna11i1luide comanaa D, valotile inductanlei L ~i rezistentei de sarcina R $i
respectiv valoarea perioadei decomutare T.
Tabelu12.8 Valorile medii, minime, maxi me ~i ale riplului pentru marimile caracteristice
convertorului detip boost, pentru modul de functionare discontinuu
Valoare Valoare Valoare Valoare
medie
minima maxima tiplu
Us Vj 0 DdVj DdVi
is
D
2
Vi T
0
DViT
DUiT
2L L
L
UD DdVi 0 Vi Vi
iD 0
2 D~ Vi 2D~ Ui
D R
D R
UL
0 (l-Dd)Ui Vi DdV;
h ,
D2 Vi
0
DViT DUiT
i
L
d-
R L L
ue, DdV
i
D V. - kiD
d
Vi T
D v' + k
2
D
d
Vi T k
3
D" Vi T ==
Uo d 1 6(D
d
-l)RC d 1 12(D
d
_1)2 RC
4(D" _1)2 RC
==DdVj-
=DdV
i
+ 1. D
2
V
I
"3 . i T2
kID
2
Vi T2 k
z
D
2
Vi TZ
8(D" _1)3LC
I
12(D" _1)z LC
I
24(D
d
_1)3LC
I
.
i
e
0
D V
j
oVi T _ D Vi n
U
i T
- "T
L "R ~L
I
io
D V
j
D Vi
kjD
d
Vi
T
D U
j
+ k
2
D
d
V
j
TI k
3
D
d
~T==
d-
d-
R R 6(D
d
-1) R
2
C "R 12(0" _1)2 R
2
C 4(0" _1)2 R
2
C
V
=D Vi + I k3D
2
Vi T2 ==D,-'-
o R
d R '8(D
d
_1)3RLC
kID
2
~T2 kzD
2
Vi T2
12(D
d
_1)2 RLC
24(D
d
_1)3RLC
Din compararea tabelelor 2.5 ~i 2.6, corespunzatoare marimilor caracteristice
modului de funclionare continuu al convertorului de tip boost ~i respectiv, 2.7 $i 2.8,
corespunzatoare marimilor caracteristice modului de funetionare discontinuu al acestui tip de
convertor, sepoate face 0analiza complem asupra influentei celar doua moduri de functionare
ale convertorului asupra miiriInilar de interes din circuit. De asemenea, cele patru tabele
sintetice furnizeaza datele llccesare unui studiu asuprainfluentei pe care i1 au valorile
elementelor de circuit ale convertorului asupra manmilor caracteristjce ale acestuia, necesar
de exemplu, pentru a evalua influenta tolerantei inductantei L ~i a condensatomlui C asupra
wlei comportiiri stabile aconvertorului detip boost, prezent intr-un circuit ell reaetie.
osolutie pentm evitarea functionarii convertorului de tip boost in regim de curent
intrerupt 0reprezinm varianta de convertor cu comutatoare bidireeponale. inacesta varianta,
elementele de comutare ale convertorului, comutatorul com.andat 8 ~i dioda D, se inlocuiesc
cu doua comutatoare comandate cu diode coneetate antiparalel. Acest tip de convertor se
Intilne~te ~i sub denumirea de "convertor de tip boost cu modulatia impulsurilor in durata",
fEnd adecvat schemelor de comanda de acest tip. Dupa cum se va observa ~i din descrierea
circuitului, amt functionarea cat ~i majoritatea relatiilor convertorului cu comutatoare
bidirectionale sunt similare cu cele corespunzatoare variantei clasice.
Schema electrica a
convertorului de tip boost cu
comutatoare bidirectionale este
reprezentata in fig. 2.68. in
accsta schema, convertorul
propriu-zis este alcatuit din
inductanta L, comutatoarele
comandate 8
1
$i 8
2
, diodele D
J
~i D
2
, ~i condensatorul C.
Sursa de tensiune constanta E,
de valoare Vi, furnizeaza la
intrarea convertorului 0
tensiune continua, iar rezistenta R constituie sarcina convertorului, pe care acesta furnizeaza
tensiunea de ie~ire Uo. Ca ~i in cazul celorlalte variante ale convertorului de tip boost, rolul
sursei detensi.uneE poate fi indeplinit fie de 0sursa de tensiune constanta propriu-zisa, fie de
ie:?ireaullui convertor c.a.-c.c.
Fentru a eX'Plica functionarea convertorului de tip boost cu comutatoare
bidirectional.e, sevor face acelea$i presupuneri ca $i in cazul convertorului detip buck. Astfel,
c.omutatoarele comandate 8
1
~i 8
2
, preeUln ~modele D
l
~i D
2
, sevor considera ideale. Ambele
comutatoare sunt comandate de semnale periodice, de perioada T. Pe durata primului
subinterval, de duratii Ton, comutatorul 51 este comandat in regim de conducpe, iar 8
2
in
regim de blocare, dupii care, pe durata celui de-al doilea subinterval, de durata TolFT-Ton,
comutatorul 51 este comand.at in regim de blocare, iar 8
2
in regim de eonduqie. Pentru
evaluarea marimilor din circuit, ca ~iin cazul celorlalte variante de convertoare, se considera
cunoscute valorile tensiunii de intrare U;., a componentelor L, C 9i R, precum ~i perioada T ~i
factorul deumplere D (duty cycle).
In eontinuare seva analiza funcponarea eOllvertorului de tip boost cu comutatoare
bidirectionale, in cele 4 intervale de timp corespunzat~e funcponilrii: [O,l<I1J ,[t'I1,T
on
J ,
[Ton,~J , ;;i [t,,2,TJ , Se consideIii de asemenea, ca momentut'de timp t=O corespunde aplicarii
comenzii de conductie comutatoruIui 51 9i respeetiv trecerii comutatoruIui comandat 8
2
din
starea de conduce in starea de blocare. Fomlele de unda ale curenplor ~i tensiunilor din
circuit, pedurata unei perioade T, sunt reprezentate in fi.g. 2.73.
Fig. 2.68 Schema eOllvertorului detip boost eu
comutatoare bidireqionale
203.3.1 Fnncponarea convertondui de tip boost en comutatoare bidireet.ional~
IIIintervalul [O,t.!1l
Pe dunta acestui interval, comutatoruI 5! este comandat in stare de conductie ~i S:
tn stare de blor;are. D?:cii In momentul de !imp t=O \'a1oarea curentului care circuli! prin
inductanta Leste negativa, de~i Sl este comandat sa conaud, curentul iL seva inchide prin
dioda D
l
~i nu prin comutatorul Sl. Intrarea in conduqie a diodei D
l
determina blocarea
diodei D
2
(polarizam invers de tensiunea de ie~ire, 110), in aceea~i stare afl&ndu-se ~i
comutatorul S2, ca urmare a comenzii aplicate acestuia. Schema echivalenm a convertorului
pe acest interval este reprezentam in fig. 2.69.
Ca ~i in cazul variantei clasice
a convertorului, circuitul
echivalent esteformat din dona
subcircuite independente. Ca
urmare, tensiunea de labornele
inductantei L este constanta,
fiina egala cu U
i
,iar curentul
prill inductanta Leste solutia
ecuatiei diferentiale descrise de
relatia (2.202). Daca se
noteaza cu ILrninvaloarea curentului prill inductanta Lla momentul de timp t=O, atunci
expresia curentului iL este dam de relatia (2.203), eu observatia ca valoarea curentului II..mi.l1
este negativa. Caurmare, in intervalul de timp [O,~lJ curentul iL(t) cre~e liniar de lavaloarea
initiala it(O)=ILmin, la valoarea fmala idtdl)=O, variatia curentului prin inductanta L
desIa~du-se in domeniul valorilor negative. Momentul de timp ~1 rezulm din anularea
curentului iI..,~i este dat de relatia:
Fig. 2.69 Schema echivalenm aconvertorului detip boost
cucomutatoare bidirecponale, in intervalul [O,tdd
Din circuitul echivalent rezuIta ~i egalitatea curentului de intrare, i" ~i respectiv a
eurentului care circula prin dioda D
l
, inl, cu iL, curentul care circula prin inductanta L. In
consecin, ~i cei doi curenti vor avea deasemenea 0variatie liniara, crescand delaILminla O.
Curentul prin eondensatorul C, ie, este egal ~i de semn contrar cu curentul de
i~ire, ic,. Ca urmare, tensiunea de ie~ire Uo, este solutia ecuatiei diferentiale date de relatia
(2.64)-, iar expresia tensiunii de ie~ire ~i respectiv atensiunii de la bomele condensatorului C,
pe intervalul [O,ictd, este dam de relatia (2.206). Expresia curentului de ie~ireeste datil de
relart'fC2.207), in care 1
01
este valoarea curentului de ie~ire corespunzatoare momentului de
timpt=O .. _
" Daca se fac acelea~i presupuneri simplificatoare utilizate ~i la descrierea
functioniirii convertorului de tip boost, atunci valoarea eurentului prin eondensatorul C este
egala de asemenea eu -1". In aeeste eonditii, tensiunea de ie~ire ~i respectiv, tensiunea de la
bomele condensatorului C pot fi serise ~i sub forma deserisa de relapa (2.208). Ca unnare,
variapa tensiunii de ie~ire in intervalul de timp [O,tllJ poate fi aproximatii eu 0variape limar
descrescatoare.
Expresia curentului de ie~ire, ic" poate fi reconsiderata ca in relatia (2.210). Ca
urmare, curentul de ie~re are de asemenea 0variatie liniar descrescatoare, pe intervalul de
timp considerat.
In intervalul de timp [O,t(I1J ,tel1Siunea inversii aplieatii diodei D
2
~i respectiy
tensiunea de la bomele comutatorului 8
2
sunt egale eu Uo, curentii prin cele doua dispozitive
fiind egali cu o. In acel~i eOllditii, tensiunea de la bomele comutatorului comandat 8
l
este
egalii cu O.
2.3.3.2 Functionarea con\'ertorolui de tip boost cu comutatoare bidirectionale
in intenraIul [tdhTonJ
Pe durata acestui interval, datonta schimbarii sensului de circulatie a curentului
prin inductanta L, comutatorul co~dat SI trece in stare de conductie odata cu blocarea
diodei D
I
. Comutatorul S2 ~i dioda D
2
riinu1n in continuare in stare de blocare. Schema
echivalenta aconvertorului pe acest interval este reprezentatli in fig. 2.70.
De~i conductia trece de pe
dioda D
I
pe. comutatorul S],
tensiunea de la bomele
inductaI1tei L ramane in
continuare constanta ~i egaHi
cu Di, ~i ca urmare, curentul
prin inductanta Leste solutia
aceleia~i ecuatii diferentiale
(relatia (2.202. Tinand cont
ca la momentul de timp t=1dl
valorea curentului este egala cUo, expresia curentului i
L
pe acest interval este data de relatia
(2.254). Ca urmare, in intervalul de timp It.:l1,T""Jcurentul iL(t) l~i continua cre~etea liniarc1
delavaloarea initiala iL(t.J l)=O,lavaloarea finaHi iL(ToJ =ILmax,data derelatia (2.204).
Variatia curentului prin inductanta L, ~i corespunzator ~i a eurentului de intrare in convertor,
in intervalul de timp [O,TonJ , este data de relatia (2.205). Spre deosebire de varianta
convertorului de tip boost, aceasta variatie a curentului iL(t) nu mai peate fi considerata
nesemnificativa, in conditiile in care, ILmineste negativ.
In intervalul de timp [O,1J d, curentul de intrare, ii, ~i respectiv curentul care circulii
prin comutatorul camandat SI, is!, sunt egali cu iL, curentul care drculli prin inducta1lta L. In
consecintii, ~i eei doi curenti vor avea 0variatie liniara, ii continuandu-$i cre~terea liniara
pana la ILmax., iar is! crescand de la0lavaloarea maxima, Itmzx.
$i pe acest interval, curentul care circuHi prin condensatorul C, ie, este egal cu
cmentul de ie~ire, io. In consecintil, tensitmea de ie~ire lie, este solutia aceleia~i ecuatii
diferentiale date de relatia (2.64). Datoritli faptului ca trecerea conductiei curentului iL de pe
dioda D
1
pe comutatorul comandat 8
1
nu modifica practic schema echivalenta a circuitului,
expresia tensiunii de ie~ire, ~i respectiv a tensiunii de la bomele condensatorului C, pe intreg
intervalul [O,Tonl este data de ac~i relatie (2.206), iar expresia curentului de i~ire pe
acela~i interval este data de relapa (2.207). Semnificap.a tensiunii Dol ~i a eurentului 1
01
este
aceea~i cain cazul intervalului [O,4ilJ .
Din expresiile anterioare rezultli ca atAt tensiunea, cat ~i curentul de i~ire au 0
variape eX'pDnentiaUUnintreg intervalul de timp [0,T01J , scazand de lavalorile initiale, Dol ~i
respectiv Ie}, la 0 valorile finale millime, Uo(ToJ =Domin ~i respectiv io(Too)=Iomin. In acelea~i
conditii sinlpli:ficatoare ca ~i in cazul intervalu1ui [O,~ll],valoarea curentului prin condensator
este de asemenea egala cu Ie. In aceste conditii, tensiunea deieire ~i respectiv, tensiunea dela
bomele condellsatorului C, pot fi serise ~i sub forma descrisa de relatia (2.208), pentru intreg
intervalul de timp [O,T
oo
]. Ca urmare, variatia tensiunii de ie~re in intervalul detimp [O,Tonl
p'J ate fi aproximata cu 0variape liniar descresciitoare, cuprinsa intre limitele Dol ~i Domin,
valoarea tensiunii de ie~ire corespunzatoare momentului de timp t"=Ton, Domin,fiind data de
relatia (2.209).
in conditiile in care tensiunea de ie~ire este definitil de relatia (2.208), expresia
curentului de ie~ire, io, pe tot intervalul [O,T
on
],poate fi reeonsideratil. fhnd data de relatia
Fig. 2.70 Schema echivalenta aconvertorului detip boost
eu comutatoare bidirectionale, in intervalul [t.n,TOIl]
(2.210). Ca urmare, curentul de ie~ire are de asemenea 0variatie limar descrescatoare, intre
lirnitele J oJ ~i Iomin, valoarea finala Iominfiind data de relatia (2.211).
Inintervalul de timp [t'lI,T
on
J ,tensiunea inversa aplicata diodei D
J
este egala cu 0,
iar tensiunea inversa aplicata diodei D
z
~i respectiv tensiunea de la bomele comutatorului
comandat S2, raman. egale cu Uo. Curentii prill cele 3 dispozitive aflate in stare de blocare
sunt egali euO.
2.3.3.3 Funclionarea eonvertorului de tip boost eu comutatoare bidireclionale.
in intervalul [TOll.td
La momentul de timp t=Toncomutatorul comandat SJ trece din starea de conductie
In starea deblocare, mentinfuldu-se In aceastii stare pana la sf'ar$itul perioadei de comutare, 111
timp ce comutatorul S2este comandat sa intre 1nregim de conductie. Blocarea comutatorului
comandat SI ~i necesitatea 1nchiderii cali de carent care circuli'! prin inductanta L vor
detennina deschiderea diodei D
2
, ~i circulatia curentului i
L
prill dioda, chiar daca comutatorul
8
2
este comandat sa conduca. Circuitul echivalent al convertorului pe acest interval este
reprezentat in fig. 2.71.
Tensiunea de ie~ire 110 pe
intervalul de timp [Ton,T] este,
conform circuitului echivalent,
soluva ecuatiei diferentiale
descrise de relatia (2.3). Ca ~i
in cazul variantei clasice a
convertorului de tip boost, se
va evita rezolvarea acestei
ecuatii, pentru Silllplificarea
relatiilor ce caracterizeaza
circuitul apelandu-se Ia
acelea$i presupuneri simplificatoare ca ~i in cazul cdor doua intervale anterioare.
AstfeI, daca se considera aproximarea tensiunii de ie~ire, consemllata de relatia
(2.4), tensiunea de la bomele inductaniei L, UL, este aproximativ constanta, avand 0valoare
egala cu Ui-Uo iar cureutul prill inductanfci, iL, este solutia ecuaiiei diferentiale descrise de
relatia (2.5). Tinand cont ca in momentul trecerii comutatorului SI din starea de conduetie in
starea de blocare (t=Ton)valoarea curentului i
L
este egaUi cu !Lilla",atunci expresia curentului
i
L
pc intervalul [Ton,t.ul este data de rclatia (2.212). Anticipdnd faptul ca valoarea medie a
tensiunii de ie~ireeste maj mare decat Ui, rezulta cacurentul prin inductanta L scade liniar de
la valoarea initiala, iL(Ton)=I
Lmax
, la valoarea finala iL(t,u), care in conditiile specificate
anterior, trebuie sa fie egala eu o. In aceste conditii, momentul de timp_t.u este dat de relatia
urmatoare:
Fig. 2.71 Schema echivalcllta aconvertorulul detip boost
cu comutatoare bidirectionale, pe intervalul [Ton,t
d2
1
. Variatia curentului prin inductanta L, pe durata intervatului de timp [T
on
,t.J 2J ,este egala cu
ILmax.
Tinfuld cant de expresia curentului iL, data de rdalia (2.212) ~i considemnd ~i
apraximarea curentului de ie~ireie, e;.,:primamprin relatia (2.9), rezulta ca e:\:presiacurentului
care circula prin condensatorul C este data de relatia (2.215) ~i ca urmare, in intervalul de
timp [Ton,t,uL curentul ic(t) desc~te liniar de la valoarea initiaiii ic(Ton)=lanax=1Lmax--1o, la
valoarea finala icC4iJ =I
emL
,,= ILmin-I
o
. Ca urmare a acestci variatii a curentului prin
condensatorul C, tensiunea de la bomele condensatorului, ~i respectiv tensiunea de ie~ire a
convertorului, este data de relatia (2.216), in care Dominreprezinla valoarea tensiunii de ie~ire,
respectiv a tensiunii de la bomele condensatoru1ui, corespunzatoare momenlului de limp
t=T
on
. Din expresia anterioara rezulta ca tensiunea de ie~ire are in interva1u1de timp [Ton,td2)
o variatie parabolica, fiind caracterizata de 0 valoare maxima Doma" corespunzatoare
momentu1ui de timp t=tu.'l1ax ~i de 0valoare finala, corespunzatoare momentului de timp t=td2.
Expresia momentului de extrem, t
umax
,este data de re1atia (2.217). in conditiile in care
inductanta L este mai mica dedit valoarea critica L
c
, momentul de extrem t
urnax
este situat in
intervalul [Ton,T), dupa cum se demonstreaza in subparagraful anterior. PresupullC'indca
aceasta valoare de extrem se aila in interva1ul [T
on
,td2),va10area maxima a tensiunii de ie~ire
este data de relatia (2.218). Ca urmare, variatia tensiunii de ie~ire pe acest interval este
descrisa de relatia (2.219). Daca insa, t
umax
>4i2, valoarea maxima a tensiunii de ie~ite pc
intervalu1 [T
on
.td2J coincide cu valoarea tensiunii de ie~ire corespunzatoare ~entului de
timp t=td2. .
in conditii1e in care tensiunea .de ie~ire este definil,l de relatia (2.216), expresia
curentului de ie~irerezulta din raportarea acestei re1atii la valoarea rezistentei de sarcina R $i
este data de relatia (2.222). Ca urmare, curentul de ie~irc are de asemenea 0 variatie
parabolica. avand un maxim 1amomentul de timp t=t
umax
egal cu lomaxdat de relatia (2.223),
in conditiile in care t
uma
,::s:td2, sau avand valoarea maxim,l egala cu va10area final,),
corespunzatoare momentu1ui de timp t=td2, 1
02
, in conditiilc in care t
umax
>td2.Variatia
curentului de ie~ire, pentru cazul t
urnax
::S:td2, este definita de relatia (2.225).
Pe intervalul detimp cOl1siderat, comutatorul comandat 5
J
$i dioda Dj fiind in stare
debiocare, curentii i
SJ
$i i
m
sunt egali cu 0, iar curentu1 de intrare in convertor, ii, este egal cu
i
L
, curentul care circula prin inductanta L. Prin dioda D
2
, aflatii in regim de conduqie, circulii
un curent i
01
egal de asemenea cu i
L
. In consecintii i
01
descre~tc liniar de la valoarea maxima
lLmaxla O. Comutalorul 52fiind de asemenea blocat, curentul i
S2
cste egal cu O.
2.3.3.4 Funqionarea eonve11omlui de tip bOQsteu eomutatoare bidirectionalc,
in intcrvalul [td2,T]
La momentul de timp t=td2, curentul prin inductanta L i~i schimba sensu1 de
circulatie ~i ca urmare, dioda D
2
seblocheaza iar comutatorul comandat 52trece din blocare
in conduetie, comanda de conductie fiind deja aplicata comutatorului incepand cu momentul
de timp t=T on Intrarea in conduetie a comutatorului 52 determinii mentinerea in starea de
blocare ~i adiodei Dj Aceastii situatie se mentine in circuit pana la sfar~itul perioadei de
comutare, corespunzator momentului de timp t=T. Circuitul echiva1ent al convertomlui pc
acest interval este reprezentat in fig. 2.72.
Trecerea conduetiei
de pe dioda D
2
pe comutatoru1
comandat 52 nu modi fica
practie circuitul echivalent al
convertorului. ~i ca urmare.
tensiunea de iC$ire u
o
, este
solutia ecuatiei diferenpale
deserise de relatia (2.3). Pentru
simplificarea rdatiilor cc
caractcrizeaza circuitul se va
apela la accJ ea~j presupuneri simplificatoare ca ~i in cawl cciorJ alte intervale. AstfeL daca se
i
L
L
E~
I . I
Fig. 2.72 Schema echivalentii aconYertorului de tip boost
ell comutatoare bidireqionale, pe intervalul [tde,T]
considera aproximarea tensiunii dei~ire, consemnam de relatia (2.4), tcnsiunea de la bomele
inductantei L,UL,cste aproximativ constanta, avand 0valoare cgala cu Vi-Vo iar curentul prill
inductantA, i
L
, cste solutia ecuatiei diferentiale descrise derelatia (2.5), avand expresia data de
relatia (2.212), in care ILmaxreprezinta valoarea curentului i
L
corespunzatoare momentului de
timp t=T
on
. Anticipand faptul ea ~i- in cazul convertorului de tip boost cu comutatoare
bidireqionale, valoarea medie a tensiunii de i~ireeste mai mare decat Vb rezulta ca $i
eurentul prin induetanta L, pe intervalul [~,TJ , scade liniar de la valoarea initiala, i
L
(i02)=O,
la valoarea finalii iL(T), care, in conditiile functionfu'ii convertorului in regim stationar,
trebuie sa fie egaUi eu iL(O)=ILmin. In acest caz, valoarea eurentului ILmineste data de relatia
(2.213), iar variatia curentului prin induetanta L, pedurata intervalului de timp [Ton,T], ill
L
,
este egaU'i eu expresia deserisa de relatia (2.214). Dacli in cazul convertorului de tip boost,
variatia aeestui curent poate fi eonsideratA nesemnificativa in anumite conditii, AiL pentru
convertornl eu eomutatoare bidireqionaleare 0valoare importanta, tinand cont ca hmin<0 ~i
ILma?O.
Expresia curentului care circula prin condensatorul C, pe intreg intervalul [Ton,T],
este data de relatia (2.215), $i ea urmare, in intervalul de timp [~,TJ , eurentul ic(t) descre$te
liniar de la valoarea initialii i
c
(td2)=-Ie, la valoarea finaHl ic(T)=Icmin=ILmin-I
o
.Ca unnare,
tensiunea de la bornele condensatorului ~Lrespectiv tensiunea de i~ire a convertorului este
data derelatia (2.216), valabila pe tot intervaiul [Ton,T], in care Vomin. reprezinta valoarea
tensiunii de ie$ire, respeetiv a tensiunii de la bornele condensatorului, corespunzatoare
momentului de timp t=Ton' Din expr.esia. anterioara rezultil ca tensiunea de ie~ire are ~i in
intervalul de timp [~, T] 0 variatie parabo1iea, fiind caracterizata de 0 eventuaHl valoare
maximiLU
omax
,eorespunzatoare momentului de timp t=tuma."(dacli acest moment de extrem se
amUnintervalul [~,TJ ) ~i deo valoare.-finala, corespunz.:'itoare momentului de timp t=T. In
conditiile funetionilrii convertorului in regim stationar, acestii va10are finala a tensiunii de
ie~ire trebuie sa fie egala eu valoarea initial aa tensiunii din intervalul de timp [O,T",J Uol.
Expresia momentului de extrem. t
uma
".este datil de re1aa (2.217), iar valoarea maxima a
tensiUllii de ie$irepe intervalul [Ton,TJ este data de relatia (2.218). Variatia tellsiunii de ie~ire
pe acela~i interval este descrisa de relatia (2.219), iar valoarea tensiunii de ie$ire
eorespunzatoare momentului detimp t-=Teste datil dere1atia (2.220).
In conditiile in care tellsiUIlea de ie$ire este definita de relapa (2.216), expresia
eurentului de ie~re rezultil din raportarea acestei relatii 1avaloarea rezistentei de sarcina R ~i
este data de relapa (2.222). Ca unnare, curentuI de i~ire are de asemenea 0 variatic
paraboliea ~i pe intervalul [~,T], avand.UIl eventual maxim, la momentul de timp t=tuma",
egal cu lomaxd,at de relatia (2.223). Valoarea finali1 a curentului de ie~ire, corespunzatoare
momentului de timp t=T, este data de relapa (2.224), iar variatia curentului de ie$ire, pe
intreg inteIValul detimp [Ton,T], este descrisa derelatia (2.225).
Pe inteIValu1de timp considerat, comutatorul comandat 51, dioda Dj ~i dioda D
2
fiind in. stare deblocare, eurentii acestor dispozitive sunt egali ell 0, iar curentul de intrare in
convertor, ij este egal eu i
L
, curentul care circula prin in.duetanta L. Prill comutatorul
eomandat 82, aflata i~r~gim de ~ndu~tie, eircul~~ eurent i
82
egal in ~foare absolutii, dar
desenm eontrar cu lL. In consecrntA 182 creste I1mar de la valoarea numma 0 la valoarea
maxima egala eu - lLmin.
In fig. 2.73 sunt reprezelltate forme1e de unda corespunzatoare functionarii
convertorului detip boost ell comutatoare bidireeponale.
2.3 Convertoare cvasirezonante de tip boost
I~~
I . .
, . . - I . . - . - . - . - . - . .
;
o ~ _
I~~
o id1 Ton t. J 2 T
r.-';
ID l a X 8 8 {1 ---------~
101 - - - - - - - - /~ - . : - . : - . : - ~ - - - ~
Imin - - - - - , I
I I
o Ton tm. , ; T
I _ t - - / 1 . -
o h{j~ . -------~
1
~
- ILmin
o j'_ \ : .~ ~ ..=: .-: -=: : ======
o t
d1
Ton T
T
~
Fig. 2. 73 Fonnele deunda corespunzatoare funclionani convertorului de tip boost cu
comutatoare bidirecponale
2.3.4 Convertoare evasirezonante de tip boost eu eomutare la
tensiune zero
Convertoarele cvasirezonante de tip boost cu comutare latensiune zero seobtin din
convertoarele de tip boost, prin inlocuirea comutatoarelor comandate cu variantele lor
cvasirezonante, cu comutare la tensiune zero. Aceste tipuri de comutatoare comandate
efectueaza comutarea directa in conditii de tensiune zero, detenllinand reducerea la minim a
pierderilor decomutatie la deschidere. Daca in schema convertorului de tip boost reprezentata
in fig. 2.58, comutatorul comandat S seinlocuie~te cu comutatorul cvasirezonant de tip L,cu
comutare la tensiune zero, reprezentat in fig. 2.1, se obtine schema convertorului
cvasirezonant detip boost cu comutare latensiune zero, reprezentata in fig. 2.74.
Pentru inceput, se
poate considera ca inlocuirea
comutatorului comandat S cu
C ' R Ii varianta lui cvasirezonanta cu
i LJ 110 comutare la tensiune zero nu
duce la modificari semnificative
in funetionarea convertorului.
Asupra acestei presupwleri seva
reveni dupa explicarea
funetionani circuitului, pentru a
pune in evidentii modificarile detenninate deprezenta comutatorului cvasirezonant.
In aceste conditii, daca convertorul de tip boost este proiectat astfel indit variatia
curentului prin inductanta L, ~iL, safie mult mai lnica decat valoarea medie acurentului prin
inductantii, h, atwlci se poate considera ca valoarea curentului iL(t) este aproximativ
constanta, fiind egala cu I
L
. 0 astfel de presupunere, confonn relatiilor (2.205) ~i (2.214), sau
(2.229), este valabiHi in conditiile in care, pentru 0valoare determinata a tensiunii de intrare
in convertor, Di,fie inductanta L are 0 valoare suficient de mare, fie frecventa de comutare la
care lucreaza convertorul este suficient de ridicata. Mai mult decat amt, valoarea acestui
curellt este egala ~i cu cea a curentului mediu de intrare, Ij, dupa CUlll rezulta din relatia
(2.333). Ca urmare, portiunea de circuit formata din sursa de tensiune continua ~i inductanta
L, poate fi illiocuitii in aceste conditii cu 0sursa decurent devaloare Ii.
In plus, daca variatia tensiwJ .ii de
ie~ire, ~Uo, este de asemenea mult mai nJ .ica
decat valoarea medie a tensiunii de ie~ire,
V
o
atunci valoarea instantanee a tensiunii de
ie~ireUopoate fi aproximatii cu valoarea sa
medie, Do, conform relatiei (2.4). In aceste
conditii, portiunea de circuit fonnatii din
conctensatorul C ~i rezistenta R, poate fi
echivalatii cu 0 sursa de tensiwle de valoare
Do. Schema echivalentii a convertorului,
obtinuta in urma acestor modificari, este reprezentatii in fig. 2.75.
Ca ~i in cazul convertorului de tip boost, componentele circuitului sevor considera
ideale, iar comutatorul comandat S este comandat de un sel11l1alperiodic, de perioada T. Pe
durata unei perioade, comutatorul S este pentru inceput in stare de blocare, un interval de
D
~.
,,
i ,
E
'~ D
~ ) i i
Fig. 2.74 Schema convertorului cvasirezonant detip
boost. cu comutare latensiwle zero
.~
I
y
!
Fig. 2.75 Schema echivalentii a convertorului
cvasirezonant detip boost, cu comutare la
tensiwle zero
timp egal cu Toff,dupa care comutatoruJ este trecut in stare de conduetie un interval de timp
egal cu Ton=T- Toff.Pentru evaluarea marimilor din circuit, se considera cunoscute valorile
cure~ui Ii, furnizat de sursa de curent I ~i aletensiunii Uo, furnizate de sursa detensiune Eo,
ale componentelor L
r
~i C
r
,precum f?iale perioadei T ~i factorului de umplere D. Aeesta din
urma este definit de relatia (2.1), iar duratele Ton~i T
off
sepot exprima functie defactoruJ de
umplere, conform relatiei (2.2).
In continuare se va analiza functionarea convertorului cvasirezonant de tip boost,
considen1nd ca momentul de timp t=O corespunde trecerii comutatorului S din starea de
conductie in starea de blocare. La acest moment de timp, atat valoarea curentului care circula
prill inductanta L
r
, iI/O), cat f?ieea a tensiunii de la borne1e condensatorului Cr: Ucr(O),sunt
egale cu 0. Ca f?iin cazul convertoarelor cvasirezonante de tip buck, f?iin analiza funqionarii
acestui tip de convertor sevor utiliza eele dona marimi specifice comutatoruJ ui cvasirezonant:
impedanta caracteristica circuitului rezonant Lr-C
n
z" data de relatia (2.90), ~i pulsatia de
rezonanta a aeeluia~i circuit COn data de relatia (2.91), respectiv perioada de rezonanta,
T
r
=2wCiJ
r
f?ifrecventa de rezonanta f
r
=1iT
r
Pe parcursul analizei, sevor particulariza valorile
roarimilor cecaraeterizeaza circuitul pentru dom cazuri limiUi: Z,.Ii""U
o
~i respectiv Z,IiU
o
.
In intervalul de timp corespunzator unei perioade de comutare T, functionarea
convertorului este analizata in 5intervale detimp, corespunzatoare regimurilor defunetionare
ale acestuia. Formele de unda ale tensiunilor ~i curentilor din circuit, pe durata unei perioade
T, sunt reprezentate in fig. 2.79, pentru cazul Z,Ii""U
o
~i in fig. 2.80, pentru cazul Z,IiU
o
'
2.3.4.1Funefionarea eonvertorului evasirezonant de tip boost eu eomutare la
tensiunezero in inten'alul detimp [O,td
La momentu1 detimp t=Ocomutatorul comandat S este trecut in stare deblocare f?i
in consecin, curentul prin acesta se anuleaza. (is=O). De asemenea, ca urmare a starii de
conductie a comutatorului S, anterior momentului de timp t=O, atat tensiunea la bornele
condensatorului Cr, Ucr, cat ~i curentul prin inductanta Lr, iLr, sunt initial egale cu O. Ca
UTInare, tensiWlea din anodul diodei D este egala cu 0 la t=O, ~i deoarece tensiunea din
catodul diodei este egala cu Uo, aceasta ramane blocaUi in intervalul de timp [O,tJ l. Schema
echivalenUi aconvertorului in intervalul detimp [O,td este reprezentaUi in fig. 2.76.
Din schema echivalenta, rezulta Lc
egalitatea dintre curentul furnizat de sursa I, ~ __ ~_~_r.~n~_
1~ io
egal cu Ii, ~i eel care circula prin~\ c
condensatorul C
r
: ice=Ii. De asemenea, I ~i S c>' c,. uc,
valorile initiale ale curentului is $i respectiv
iLr, se pastreaza pe toata durata intervalului
de timp considerat: is=iLr=O. Ca urmare a
circulatiei curentului constant, devaloare Ii,
prill condensatoruJ C, tensiunea de la
bornele acestuia, ll(;r,este solutia ecuatiei diferentiale:
C dUCr (t) - I.
r dt '
Fig. 2.76 Schema ~chivalenta aconvertorului
in intervalul [O,tl1
iar ex-presiaacesteia este data de relatia urmatoare:
1 I I.
Ucr(t)=Cflidt=i-.t, tE[O,ttl
r 0 r
Ca urmare, tensiunea de la bomele condensatorului c , . variaza liniar In intervalul de timp
[O,tll, cresdind de la Ucr(O)=Ola un nivel de tensiune egal cu Uo, corespunzMor momentului
de timp t=t). Absenta circulatiei de curent prin inductanta 1.,. determina 0 tensiune nula la
bomele acesteia, ULr=O, pe intervalul detimp considerat. In consecintii, tensiunea inversa de la
bomele diodei D este egala cu:
aceasta descrescand liniar de la Uil)(O)=U
o
la Uil)(t])=O,l110mentul de timp t) eorespunzand
anularii tensiunii de la bomele diodei D ~i In consecinta deschiderii acesteia. EXlJ resia
momentului detimp t) rezuIta din anularea tensiunii Uil)~i este data de relatia:
U
o
1 Do
t
1
=-, C
r
=-. --
Ii (Dr ZrIi
Pentru cele doua cazuri lilnita, momentul detimp t) este descris deurmatoarele relatii:
daca ZrIi""D
o
, atunci t1 este dat de relatia aproximativa:
1 1
t
1
",,-=-T
r
""O.l6T
r
(Dr 271:
daea ZrIiDo, momentul de timp t) poate fi eonsiderat aproximativ identic eu
momentul initial, deoarece t)",,0.
2.3.4.2 Funelionarea eonvertorului evasirezonant de tip boost eu eomutare la
tensiune zeroin inten'aluI detimp [t1>t
1
]
La momentul detimp t=1) dioda D sedesehide, iar comutatorul eomandat S ramane
in continuare In stare de blocare. Ca urmaf(~, sehema echivalenta a eonvertorului
cvasirezonant in acest interval detimp este cea reprezentata in fig. 2.77.
Lr iLr Intrarea in conduetie a diodei D
::: determina ca 0 parte din curentul sursei de
, curent I sa circule prin inductanta L
r
~i
o
Eo UUo dioda D, spre sursa de tensiune constanta de
I , la .ie~ire, Eo. Ca urmare, curentii prin
~--~-~------~ inducUlnl'aL
r
, i
Lr
, ~i respectiv prin dioda D,
i
D
, pe durata intervalului detimp [t),t2], sunt
egali cu Ii-i
er
. Condensatorul c , . ~i
induetanta L
r
formeaza un cireuit rezonant
serle alimentat de sursa detensiune Eo. Ca unnare, tensiunea de labomele eondensatorului C
r
este solutia eeuatiei diferentiale date de relatia urmatoare:
Fig. 2.77 Schema echivalenta a convertorului
in intervalul. [t),t2]
d
2
uCr(t)
LrC
r
2 +UCr(t)=U
o
dt
Tinfmd cont de conditiile initiale ale tensiunii Uo(t) (valoarea tensiUlW de la bomele
condensatorului c , . , la momentul de timp t=tj, este egaHI eu Do ~i derivata acestei tensiuni la
acela~i moment de timp este egala en valoarea curentului 1; Ia}X)rtata la valoarea
condensatorului c , . ), expresia tensiunii de 1abornele condensatorului c , . In interva!ul de timp
2.3Couvertoare cvasirezonante detip boost
[t\'121este data de relapa urmatoare:
) uCr(t)=Uo+ZrI;sinlilr(t-tl)' tE[t
l
,t
2
1
Caunnare, tensiunea de labomele condensatorului Crvariaza sinusoidal, incepand sacreasca
de la valoarea ini~iala Ucr(tl)=U
o
pana la 0valoare maxima, UcffilBX, corespunzatoare
momentului de timp tumax, dupa care descre~e pana la 0, valoare corespunzatoare momentului
detimp t=t2. Este de.remarcat catensiunea de labomele condensatorului Cr revine la 0numai
daca este indeplinita condipa: ZrIi~Uo. Expresia momentul de timp 1umaxeste data de relapa
urmiHoare:
iar valoarea maxima atensiunii Ucreste egaIa cu:
uCrrn"" =UCr(tUD1JlX) =Uo +Zr
I
;
Pentru cele doua cazuri limitii, momentul de extrem tumax~i respectiv valoarea maxima a
tensiunii de labornele condensatorului Cr sunt descrise deurmaioarele relapi:
daca Z,Ii""U
o
,atunci tumaxeste dat de relatia aproximativa:
iar valoarea maxima atensiunii Ucrdevine: Ucnna.x",,2U
o
.
daca ZrIiUo,momentul detimp tum""estedat de relatia aproximativa:
t ",,~=LT =0.25T
urn"" 2lil r 4 r r
iar valoarea maxima atensiunii Ucrdevine: Ucm1Bx",ZrI;.
Datorita variatiei sinusoidale a tensiunii de la bomele condensatorului Cr, curentul
prin condensatorul Cr are 0variatie eosinusoidala, conform relatiei urmatoare:
Caunnare, acest curent scade de la valoarea maxima initiala, egala cu Ii, seanuleaza pentru
momentul de timp t=tum"",i~i continua evolutia descrescatoare pana la 0valoare minima,
egala cu -Ii, corespunzatoare momentului de timp t=timin,dupa care incepe sa creasca panala
valoarea corespunzatoare momentului de timp t
2
. Expresia momentul de e:x1.remlimineste data
derelatia unnatoare:
Pentru cele doua cazuri limitii, momentul detimp limineste dat deunnatoarele relatii:
daca ZrIi""U
o
,momentul de timp 1iminpaate fi aproximat eu relapa:
t.. "" 1t+l =(~+..!:.)'T =0.66.T
lnun lil
r
21t 2
r
r
dadl ZrljU
o
, atunci 1nnin este dat de relatia:
n 1
t . ",,-=-T =05T
lrom O)r 2 r . r
La t=timin,vaIoarea tensiunii de 1a bomele condensatorului Cr este ega1a cu: Uc,.(timin)=U
o
.
Curenpi care circula prin inductanta L
r
~i respectiv prin dioda D sunt descri~i de relapa:
avand de asemenea 0variape cosinusoida1a, mai intai cresditoare intre ir.r(td=O ~i va10area
maxima iLr(timin)=2Ij~i apoi descresciHoare pani'! la ir.r(t
z
). Tensiunea de la bomele inductantei
L
r
seobpne ca diferentil dintre tensiunea de 1abomele condensatorului Cr ~i tensiunea Do, ~i
este egaIacu:
Momentulde timpt
z
corespunde anularii tensiunii de la bomele condensatorului Cr ~i este
definit de relatia urmatoare:
Va10area curentului care circula prin condensatorul Cr corespunzatoare momentului de timp
t=tz, este egaIa cu:
valoarea curenplor prin inductanta L
r
~i respectiv prin dioda D, eorespunzatoare momentului
de timp t=tz este determinata de relatia:
i
Lr
(t
z
)=i
D
(t
Z
)=1; .[1+ l _ ( ~ ) Z
Zr10
iar valoarea tensiunii de la bornele inductantei L
r
la ace1~i moment de timp, este egala eu
-Uo. Pentru cele doua cazuri limita, momentul de timp tz ~i respectiv valori1e curentilor care
circu1aprin eondensatoru1 Cr ~prin inductanta L
r
sunt descrise deurmatoarele relatii:
daea Zrli""U
o
, atunci tz este dat de relatia aproximativa:
3n+2 (1 3 )
t
2
""--=--+-.T
r
",,0.91T
r
20) r 2n 4
vaIoarea curentului ic,.(t
z
)este egaIa cu 0, iar valoarea eurentului ir.r(tz)este egala eu Ij.
dad! ZrljU
o
, momentul detimp t2este dat dere1apa aproximativa:
n 1
t
2
",,--=-.T
r
=05T
r
(j) r 2
2.3 Convertoare evasirezonante de tip boost
acesta situalie, momentele detimp timax~i t2sunt aproximativ identice.
Pe durata intervalului de timp (t1,t2J schema echivalenta a circuitului es!e fomlata
in jurul circuitului rezonant L ,.~c,.,~i ca urmare formele de unda din circuit sunt specifice
functionarii la rezonanta. Ca urmare a acestei situatii, modul de funqionare al convertorului
in intervalul [t],t2] este denumit ~i modul rezona~t.
2.3.4.3 Funelionarea eonvertorului evasirezonant de tip boost eu eomutare la
tensiune zero in intervalul de timp [t2,t3]
In acest interval de timp, continua procesul de rezonan inceput in intervalul de
timp anterior, menlinandu-se deci, modul de functionare rezonant al convertomlui. Schema
echivalenta a circuitului pe acest interval de timp este identica cu cea corespunzatoare
intervalului [t],t2], reprezentata in fig. 2.77. Ca urmare, expresiile tensiunii de la bomele
condensatorului c,., a curentului care circula prin condensatorul c,., a curentului care circula
prin inductanta L
r
~i dioda D ~i respectiv a tensiunii la bornele inductantei L,., in intervalul de
timp [t],t2], date de relapile (2.292), (2.297), (2.301) ~i respectiv (2.302), raman valabile ~i in
intervalul de timp [t2,t3].
In aceste conditii, tensiunea de la bomele condensatorului c,. i~i continua evolutia
sinusoidal descresditoare, in domeniul tensiunilor negative. Valoarea minima a tensiunii este
atinsa la momentul detimp t=tumin,egal cu:
Pentru cele doua cazuri limita, valoarea momentului de timp tumineste descrisa de urmatoarele
relapi:
daca Zrlj~Uo, momentul detimp tuminpoate fi aproximat cu relatia:
t .:::!31t+2 =(_I_+~)'T =O.91.T
nmm 2Cil r 21t 4 r r
daca ZrI;U
o
, atunci tumineste dat de relatia:
t . ~~=~.T =O.75T
nmm 2Cil
r
4 r r
valoarea curentului prin condensatorul c,., este icr<tumm)=O, valoarea curentului prin inductanta
L,. ~i dioda D este iLrCtumin)=iD(tumin)=Ij, iar tensiunea la bornele illductantei L,., ULr, este
uLrCtumin)=-ZrI;.
Momentul de timp 1=t3 corespunde unei noi anulari a tensiunii de la bomele
condensatorului c,., expresia acestuia fiind data de relatia:
l( . U
o
)
t
3
=t] +-_. 21t-arcsm--
Cil r ZrI;
iar valoarea tensiunii labomele induetantei L
r
esteegala cu -Uo.
Pentru eele doua eazuri limitii, momentul de timp t3 ~i respectiv valorile eurentilor eare
circula prin eondertsatorul Cr ~i prin induetanta L
r
sunt deserise deurmatoarele relapi:
dacii ZrIi""Uo,atunci t3este dat de relatia aproximativa:
3n + 2 ( 1 3)
t
3
""--=_.+-T
r
",,0.91 T
r
2w
r
2n 4
valoarea curentului icrCt3) este egala cu 0, iar valoarea curentului iLr( t3) este egala cu Ii. in
aeestii situatie, momentele detimp t3~i t2 sunt aproximativ identiee, ~i deci intervalul de timp
[t2 ,t3]sereduce practic laun singur moment detimp, t=t2 =t3.
daca ZrIi}) U
o
,momentul detimp t3este dat derelapa aproximativa:
2n
t
3
",,-=T
r
w
r
valoarea curentului icrCt3)fiind egala euIi, iar ceaa eurentului iLr( t3) este egala eu 0.
In intervalul de timp [t
2
,t3], tensiunea la bomele comutatorului comandat S, egala
eu tensiunea lier, fiind negativa, comutatorul S poate fi comandat in eonducpe. In aeeste
conditii, intrarea efeetiva in eonduetie a eomutatorului se va face la momentul de timp t3,
atunci eand tensiunea la bomele comutatorului se anuleaza ~i deci sunt indeplinite eondipile
de circulatie a curentului prin eomutator. Ca urmare, eomanda de eonduetie a eomutatorului
eomadat S trebuie sa seineadreze in intervalul [t2 ,t3],pentru a se realiza eomutarea directa la
tensiune zero. In aeeste eondipi, durata intervalului de timp eorespunzator eomenzii de
blocare-a comutatorului comandat S, Toff, trebuie saverifice relapa:
2 .3.4.4 Funelionarea eonvertorului evasirezonant de tip boost ell eomutare la
tensiune zero in intervalul detimp [1
3
,1
4
]
Ca urmare a faptului ca tensiunea de la bomele comutatorului comandat S, Us,
devine egaHi eu 0la momentul de timp t=h, comutatorul intra in conducpe incepand cu acest
moment de timp, chiar daca semnalul de comandil al acestuia este corespunzator intriirii in
conduepe la un moment de timp anterior. Datorita faptului ca prin inductanta L
r
valoarea
curentului corespunziHoare momentului de timp t=t3 este pozitiva, dioda D ramane in
continuare in stare de conduepe, asigurand circulatia curentului i
Lr
eatre sursa de tensiune E".
Schema echivalenta a convertorului cvasirezonant, pc intervalul de timp considerat, este
reprezentata in fig. 2 .78.
In aceste conditii, eurentul care
circu1a pana la momentul de timp t=t3, prin
condensatorul Cr, circula in continuare prin
comutatorul comandat S, curentul i
er
devenind egal eu O. Curentul i
Lr
i respectiv
curentul i
D
, 'lor fi egali eu Ids. Datorita
intrarii in conduqie a comutatorului
eomandat S, tensiunea de la bomele
eondensatorului Cr este egala eu 0 pe durata
intervaluJ ui de timp [t3,t4]. Ca unnare, tensiunea de la bomele inductantei L,., ULr,este egaHi
eu -Va' iar eurentul prin inductanta L,., este solutia ecuatiei diferentia1e:
Fig. 2.78 Schema echivalentii aconvertorului
in interva1ul [t3,4]
L .diLr(t) =-V (2.318)
r dt 0
i ca urmare, ex-presiileeurentului iLri respectiva curentului in, in intervalul detimp [t3,t
4
]
sunt date derelatia:
iLr(t) =iD(t) =Ii.[1+ 1-( V
O
J 2 - V
o
.(t-t
3
), t E[t
3
, t
4
] (2.319)
ZrIi L
r
Din relatia anterioara rezulta 0variatie liniar descresciitoare a eurentilor care eireula prin
inductanta L,., i respectiv prin dioda D, de la valoarea initiala idt
3
), data de relatia (2.314),
la 0valoare finala egala eu 0, eorespunzatoare momentului de timp t=14. Acest moment de
timp corespunde anularii curentului prin dioda D, ceea ce determinii trecerea acesteia in stare
deb!ocare.
Momentul de timp t
4
, calculat din egalarea cu 0 are1atiei (2.319), este egal eu:
Pentm cele doua eazuri 1imita, valoarea momentului de timp t4este descrisa de urmatoarele
relatii:
daca ZrIi",V
o
, atunci momentul detimp t4este dat de relatia:
t
4
'" 371: +
4
=(-.!.. +i.) .T
r
=107. T
r
2(j)r 71: 4
Este de remarcat ca in cazul ZrIiVc, durata intervalului de timp [t3,4] depinde, pe 1angii
caraeteristicile circuitului rezonant L,.-Cr, exprimate prin (j)r i Zr, i de valoarea eurentului de
intrare Iii respectiv a tensiunii de ieire Vo. Ca i in cazul convertorului de tip boost, in
conditiile in care se considerii ca toate componentele circuitului sunt ideale, toata puterea
furnizata convertorului de eatre sursa de tensiune continua E se regasete la ieire sub forma
puterii disipate pe rezistenta de sarcina, R In aceste conditii, relatia (2.29) ramane valabiHi i
pentru convertorul cvasirezonant, astfelincat 4sepoate exprima i subforma:
Ca unnare, durata intervalului de timp [t3,14Jeste direct proPOrtional a atilt cu raprtul dintre
impedanta caracteristica.a circuitului rezonant Zr i rezistenta de sarcina a convertorului R,
dit i cu raportul dintre valoarea tensiunii de ieireV
o
i valoarea tensiunii de intrare, Vi. Cele
doua rapoarte pot fi alese convenabil pentru a obtine 0durarn acceptabila a intervalului de
timp [t3,14).Astfel, creterea valorii tensiuni deieirein raport cutensiunea deintrare conduce
la necesitatea utilizarii unui circuit rezonant cu impedantA caracteristica de valoare mai mica
in comparatie cu rezistenta de sarcina, in conditiile mentinerii valorii momentului de timp t4
illtr-un interval detimp acceptabil.
Ii
I-ier!
'--.:J
-
-
---
~ 0
, '.: ... j
1 I
J
\
-Ii
0 tl t
urnax
timin
tummt
3 4
T
,,.----,,
Vi
lULl
'-----'
0
Vi-Vo
I1
i '1
V
Lma
"
0 t
l
turnax timintumint3 t4
T
::,1_ -~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ -~: I i' :
o ' I .' .",
I if :... ;
o t] tumax ~ tumint3 4 T
vo'L .
[: I -~~~~~
o t] tumax timintwrint3 4 T
Fig. 2.79. Formele de unda eorespunzatoare funetionarii eonvertorului cvasirezonant detip
boost, ell eomutare la tensiune zero, pentru Zrli""U
o
~ ~r - - - - - - - - - - -- - j
v - t -
o ...
v .- >__:~ ~_
~ .
iller'
~
,~
i- i
c
.
"~
d----.--~...
1/,
o j ..... . . . ,- - -
-Ij~/ ~
. I
,
t
3
t
4
T
[.)
~
.- - - - ...
U
o
1- - - ~ _ u ; --; I~
o . ,! !
. . .
Fig. 2.80. Fomlele deu nctaeorespu nzatoare fu netionarii eonvertoru lu i cvasirezonant detip
boost, eu comu tare la tensiu ne zero, pentru .2,.Ij U
o
2.3.4.5 Fu nefionarea eonvertoru lu i evasirezonant de tip boost, eu eomu tare la
tensiu ne zero, in intervalu l de timp [t
4
, T}
La momentu l de timp t=t4, cu rentu l care circu li!prm dioda D se anu leaza ~i ca
u rmare, dioda se blocheaza, iar comu tatoru l comandat S ramfme in continu are in regim de
condu epe. Schema echivalenta a circu itu lu i este reprezentata in fig. 2.81.
Ca u mlare a blocarii diodei D, L,.
cu rentu l ir.rramane egal cu 0 pe toata du rata I 1 ,,- YYY'-
intervalu lu i de timp considerat, Ii ,1' ? ier ~
determinfu ld in acela~i timp ~i anu larea I CD s ~ C, =} Uer
tensiu nii de la oomele indu ctantei L
r
. In I I
aceste conditii, tot cu rentu l fu rnizat de su rsa ~--+---~-------
de cu rent I circu la prin comu tatoru l
comandat S: is=Ij . De asemenea, amt
Fig. 2.81 Schema echivalenta aconvertoru lu i
in intervalu l [t4,T]
tensiunea de labornele condensatorului c" dh ~i curentul i
cr
, sunt egale cu 0 1amomentul de
timp t=t4, ~i i~i pastreaza acestii valoare pfulii 1a sIa~itul perioadei de comutare. 0nona
comandii de trecere a comutatorului comandat S in regim de b10care poate apare dupa
momentul de timp 14, corespunzator anularii curentului prin inductanta L
r
, atunci cand sunt
indeplinite conditii1e circulatiei de curent prin comutatorul comandat S. Ca urmare, durata
perioadei decomutare, T, trebuie sa indeplineasca conditia:
2.3.4.6 Influenta comutatorului comandat cvasirezonant asupra functionarii
convertorului de tip boost
Inlocuirea comutatorului comandat din schema convertoru1ui de tip boost cu
varianta sa cvasirezonanta determinii, in afara imbuniUiitirii performantelor de comutare prin
reducerea pierderilor la comutatia directii, modificarea unora dintre marimi1e caracteristice
convertorului, cele mai importante fund concretizate in:
modificarea caracteristicii de transfer in tensiune a circuitului;
limitarea intervalului de variatie a factoru1ui deumplere.
Pentru a determina caracteristica de transfer in tensiune a convertorului
cvasirezonant de tip boost cu comutare la tensiune zero, yom face din nou referire la schema
completa a circuitului reprezentata in fig. 2.74. In conditiile functionarii convertorului
cvasirezonant in regim stationar, valoarea medie a tensiunii de la bornele inductantei LUL,
este egala cu O. Ca urmare, va10area medie a tensiunii de la bornele condensatorului C, este
egala cu valoarea tensiunii de intrare in convertor, Ui, conform relatiei urmatoare:
1T
U
c
=_.J u
c
(t)dt=U
r T r 1
o
Introdudind in relatia anterioara expresiile tensiunii Ucr pe cele 5 intervale de timp
corespunzatoare functionarii convertorului cvasirezonant ell eomutare la tensiune zero.
(relatia (2:287) pe intervalul de timp [O,td, relatia (2.292) pe interva1ele de timp [tl,t2] ~i
[h,t3], ~i ovaloare egalii eu 0pe intervalele de timp [b,l.1] ~i [t
4
,T]), ~i valorile momentelor de
timpt], ~i t3, date de relatiile (2.290), ~i (2.312), ~i tinand eont ~i de expresia eurentu1ui mediu
de intrare Ii, data de relatia (2.29), rezulta 0 eeuatie avand ca necunoseuta earacteristica de
transfer in tensiune a eonvertorului, data de raportul dintre tensiunea de ie~ire ~i tensiunea de
intrare,. UjUi.
Pentru cele dona eazuri limita, rezolvarea ecuatiei anterior amintite permite
obtinerea e),.. presiei earaeteristicii de transfer in tensiune a cireuitului, care este deserisa de
urmatoarele relatii:
daea Z,-li~::Uo, earacteristica de transfer in tensiune este:
Do o:;~.~~1.2.~
U
i
3n+l T
r
T
r
daea ZrljU
o
, earaeteristica de transfer in tensiune este dati de re1atia:
"
Dad'i in cazul convertorului de tip boost, caracteristica de transfer in tensiune este
functie doar de factorul de ump1ere, in cazul convertorului cvasirezonant de tip boost cu
comutare la tensiune zero, raportul dintre tensiunea de ie~ire ~i tensiunea de intrare este
dependent1i doar de raportul dintre perioada de comutare T ~i perioada de rezonant:l T
r
, rara a
mai depinde de factorul de umplere al semna1ului de comanda. Ca urmare, ~i in cazul
convertorului cvasirezonant de tip boost, cu comutare 1a tensiune zero, caracteristica de
transfer a circuitului este direct dependenta de caracteristici1e circuitului rozonant.
Cele doua caracteristici limita sunt
reprezentate, in funetie de raportul Trr
r
, in
fig. 2.82, pentru un interval ega1 eu [1,20J
(caracteristica 1, pentru cazul z,.I i""U
o
, iar
caraeteristica 2, pentru cazul z,.I iU
o
). Este
de remarcat faptul ca inlocuirea
eomutatorului comandat cu varianta sa
cvasirezonanta, eu comutare la tensiune zero,
detenn:in.ii ~i modificarea .formei
caracteristicii detransfer, variatia hiperbolica
a raportului UJ Ui funetie de factorul de
ump1ere D, fiind inlocuit1i de 0 varialie
liniara a acelui~i raport, functie insa de
raportul dintre perioada de comutare ~i perioada de rezonant:l. Ca urmare' reducerea
pierderilor la comutarea directa a comutatorului comandat este completata de 0liniarizare a
caracteristieii detransfer in tensiune.
Condilia impusa perioadei de comutare T, exprimat1i prin re1alia (2.324), devine 0
eonditie pentru raportul dintre perioada de comutare, T, ~i perioada circuitului rezonant, T
r
.
Tinand cont de relaliile eorespunzatoare momentului de timp t4, pentru ce1e2 cazuri lilllit1i
considerate, seobpn interva1ele devariatie permise pentru raportul Trr
r
.
daca z,.I i""U
o
, raportul Trr
r
trebuie sa seincadreze in eondilia:
Fig. 2.82 Caraeteristicile detransfer in
tensiune ale eonvertorului cvasirezonant de
tip boost, cu eomutare la tensiune zero
daca z,.I i}}U
o
, eonditia pentru raportul Trr
r
devine:
2.~1+~. lr
I
;""L lr
I
;
T
r
n U
o
n U
o
Cele dom relalii pun in evident:l cre~terea substantia1a a intervalu1ui de varialie a raportului
TIT" odata cu cre~terea impedanlei caraeteristice z ,..
Conditia impusa duratei interva1ului de conduetie, Ton, exprimata prin relalia
(2.313), devine 0 condilie pentru factorul de umplere D. Tinand cont de relatia (2.2) ~i de
relatiile corespunzatoare momentelor de timp t2 ~i t
3
, pentru cele 2 cazuri limit1i considerate,
seobtin urmatoarele restrictii pentru factorul deump1ere D.
daC;1ZrI i""U
o
, factorul deumplere trebuie sa indeplineasca conditia:
DzI -0.91.
Tr
T
T
r
T
r
l--::;;D::;;l-Oj-
T T
Din ultimile 2relatii rezulta 0cre~tere aintervalului devariatie a factomlui de umplere, odata
cu cre~terea impedantei caracteristice 7... Dadi pentm valoarea minima a impedantei
caracteristce 7.., valoarea factorului de umplere D este strict determinata, pentm valori
semnificative ale im.pedantei caracteristice, factoml deumplere poate lua orice valoare intr-un
interval egal cu O.5T/T. De~i, in cazul variantei cvasirezonante a convertomlui de tip boost,
factoml de umplere D nu mai contribuie la stabilirea valorii tensiunii de ie~ire, un interval
mai mare de variatie al acestuia determina conditii mai simple pentru realizarea comenzii
comuatatomlui comandat.
2.3.4.7 Convertorul cvasirezonant detip boost cu comutare la tensiune zero cu
comutator bidirecfional
ovarianta modificata a convertomlui de tip boost cu comutare la tensiune zero 0
constituie varianta cu comutator bidirectional, reprezentata in fig. 2.83. In acesta schema,
comutatorul comandat S este transformat Intr-un comutator bidirectional, prin plasarea
antiparalel cu acesta aunei diode, D
s
. Altfel spus, aceasta varianta de convertor seobtine prin
inlocuirea comutatorului comandat cu varianta sa cvasirezonanta bidirectionala, de tip L, cu
comutare la tensiune zero. 0 astfel de varianta de circuit este adecvata in cazul utilizarii
tehnicilor de comanm cu modulatia impulsurilor in durata ale comutatorului comandat S.
In acelea~i conditii
ca cele considerate in cazul
convertorului de tip boost cu
C. R C j lio comutator unidirectional, cu
j comutare la tensiune zero,
(variatia curentului prin
inductanta L, lJ .i
L
, sa fie mult
mai mica decth valoarea medie
a curentului prin induetanta, I
L
,
~i respectiv a curentului mediu
de intrare, Ii, ~i variatia tensiumi de ie~ire, b.Uo, mult mai mica decat valoarea medie a
tensiunii de ie~ire Do) atunci, portiunea de circuit formata din sursa de tcnsiune continua ~i
inductanta L poate fi inlocuita cu 0sursa de curent de valoare I;,.~i portiunea de circuit
formata din condensatorul C ~i rezistenta R poate fi echivalata cu 0sursa de tensiune de
valoare Do. Schema echivalenta a convertorului, obtinuta in urma acestor modificari, este
reprezentata in fig. 2.84.
s c~ A-
Dsl
!
,
Fig. 2.83 Schema convertorului cvasirezonant detip boost,
cu comutare la tensiulle zero, cu comutator bidirectional
Ii.~-
I/~,
\.J
~
Ds i
1

\
/~ \
EoU j"Uo
i I
j},
Fig. 2.84 Schema echivalenta a cOllvertorului
cvasirezonant Cll comutare la tensiune zero, ell
.comutator bidirectional
Raman valabile ~i presupunerile
asupra caracterului ideal al componentelor,
modului de colnanm al comutatomlui S,
marimilor considerate cunoscute illanaliza
functiollarii circuitului, alegerii
momentului de timp t=0~i valorilor initiale
acurentului care cJ Icula prin inductanta Lr,
iu-{O), ~i a tep.siunii de la bomele
condensatomlui Cr, tierCO), care sunt
("on~l."1~~~to .p....,.~lor~,0
In intervalul de timp corespunzator unei perioade de comutare T, functionarea
convertorului este analizata in 4 intervale de timp, corespunzatoare eelor 4 regimuri de
functionare ale circuitului. Fonnele de unda ale tensiunilor ~i curentilor din circuit, pe durata
unei perioade T, sunt reprezentate in fig. 2.86, pentru cazul z,.Ii~Uo ~i respectiv in fig. 2.87,
pentru cazul z,.Ii}}U
o
.
2.3.4.8 Functionarea convertorului cvasirezonant de tip boost cu comutator
bidirectional, cu comutare la tensiune zero, in intervalul de timp [0,t
1
]
La momentul de timp t=O comutatorul comandat S este trecut din starea de
conductie in starea deblocare, iar dioda D, aflata in stare deblocare inainte det=O, ramane in
continuare in aceastil stare. Schema echivalenta a convertorului In inten'alul de timp [O,t]]
este aceea~i ca in cazul convertorului cu comutator unidirectional, reprezentatil in fig. 2.76.
De asemenea, valoarea initiala a curentului prin induetanta L" iL,-{O), ~i tensiunea
initiala pe condensatorul c , . , Ucr(O),fiind egale cu 0, comportarea circuitului este identica cu
cea aconvertorului cu comutator unidirectional, prezentata in subparagraful2.3.4.1.
2.3.4.9 Functionarea convertorului cvasirezonant de tip boost cucomutator
bidirectional, cu comutare la tensiune zero, in intervalul de timp [ti,tzl
La momentul detimp t=tl dioda D sedeschide, iar comutatorul comandat S ramane
in continuare in stare de blocare. Ca urmare, schema echivalenta a convertorului pe acest
interval de timp este aceea~i cu cea a convertorului cvasirezonant cu comutator unidirectional,
reprezentata in fig. 2.77.
Conditiile initiale ale marimilor din circuit fiind acelea~i, rezultil ca ~i pe durata
acestui interval de timp comportarea circuitului este identica cu eea a convertorului cu
comutator unidirectional, descrisa in subparagraful2.3.4.2.
2.3.4.10 }<unclionarea convertorului cvasirezonant de tip boost cu comutator
bidirectional, cu comutare la tensiune zero, in intervalul de timp [t
z
,t3]
In acest acest interval detimp, spre deosebire de varianta de convertor cu comutator
unidirectional, la care continua procesul de rezonanta inceput in intervalul [t],t2], in varianta
cu comutator bidirectional, procesul de rezonanta este intrerupt Aceastil stituatie este posibila
datorita prezentei diodei D
s
care sedeschide atunci cand tensiunea labomele condensatorului
c , . devine egala eu O. Dioda D
s
asigura astfel continuarea circulatiei curentului prin
inductanta L
r
, preluand eurentul condensatorului c , . , care nlmane egal cu 0 pe toatil durata
intervalului considerat. Schema echivalentil a eircuitului pe acest interval de timp este
reprezentata in fig. 2.85.
Valoarea eurentului care cireula
prin dioda D
s
la momentul de timp 1=12
este egala eu valoarea eurentului icr la
momentul de timp respectiv (la care
tensiunea la bomele condensatorului c , .
devine egala cu 0), valoare data de relatia
(2.304). La acela~i moment de timp,
valoarea curentului care cireula prin
induetanta Lr este data de relatia (2.305),
iar valoarea tensiunii labomele inductantei Lr este egala en -Uo.
In aceste conditii, curentul prin inductanta Lr. este solutia ecuatiei diferentiale date
---.----.-ryy;~
IiA , i i",~, \
I(~. :)'s \ + c , . ~ ill(;,
~ T ins I j J
1 I 1 ~
Fig. 2.85 Schema echivalentil aconvertorului
in intervalul [t2,t3]
de re1atia (2.318), ~i ca urmare, expresiile curenti10r iLr~i respectiv, i
D
, in intervalul de timp
[tz,t3J sunt date dere1atia:
i,,(l)"io(')" I i{I + I -(~;J ) -~:'(' -',),I E['" ',]
Din re1atia anterioara rezultii 0 variatie liniara descrescatoare atat a curentului care circul:l
prin inductan1a L,., dit ~i a curentului care circu1ii prill dioda D, de 1avaloarea initiala iLr(tz),
datii de relatia (2.305), 1a0valoare finaHi, corespunzatoare momentului de timp t=t3. Curentul
iDS, care circu1a prill dioda D
s
, este egal cu diferen1a dintre curentul furnizat de sursa de
curent I ~i curentul care circula prin inductanta L,.: ins=I;-iLr, iar momentul de timp t3
corespunde anularii curentului prin dioda D
s
_
Tensiunea 1a bornele inductantei L,. se mentine ega1a cu -Do, pe toatii durata
interva1ului considerat, in timp ce tensiunea 1abornele comutatorului comandat S este egalii
cu 0 pe durata ace1uia~i interval. In aceste conditii, pe intervalul de timp [t
z
,t3], sunt
indeplinite conditiile comutiirii la tensiune zero a comutatorului ~i deci acesta poate fi
comandat in conductie. Cu toate acestea, intrarea efectiva in conduetie a comutatorului se va
face la momentul de timp t3, atunci cand curentul care circula prin inductanta L,. devine
pozitiv, ~i deci sunt indeplinite conditii1e de circulatie a curentului prin comutator. Ca
urmare, comanda de conductie acomutatorului comadat S trebuie sa seincadreze in intervalul
de timp [tz,t3J , pentru a se realiza comutareadirecta la tensiune zero. In aceste conditii, ca ~i
in cazul variantei de convertor cu comutator unidirectional, durata intervalului de timp
corespunzator comenzii deblocare a comutatorului S, Tofl',trebuie saverifice relatia (2.317) .
.Momentul de timp t3, se calculeaza prin ega1area en 0 a curentului iDS,~i este egal
cu relatia urmatoarea:
Pentru cele doua cazuri limitii, valoarea momentului de timp t
3
este descrisa de urmatoarele
relatii:
daca Z,Ii:::oD
o
, momentul de timp t3este dat de relatia:
t
3
:::ot
2
:::o37(+2 =(_l_+~)'Tr =0.91.T
r
2ror 2rc 4
daca .l,.Ii}}U
o
, momentul detimp t3este dat de relatia aproximativa:
Este de remarcat ca in cazul .l,.Ii}}U
o
,dUl"at2intervalului de timp [tz,t31 depinde atilt de
caracteristicile circuitului reZOl1antLr-c,., exprimate prin CD
r
~i 2,., cat ~i de valoarea c1lfentului
de intrare Ii ~i respectiv a tensiunii de ie~ire Do- Ca ~i in cazul convertorului de tip boost, in
conditiile in care se considera d\ toat;; coll1ponentele circuitului I >Mt ideale, toaia puterea
furnizatii convertorului de catre sursa de t(;!1siunecontil1M E se regaseijte la ie~ire sub forma
puterii disipate pe rezistenta de sarcina, R In aceste conditii, rclava (2.29) ramanc valabila si
pentru convertorul cvasirezonant, astfellndit t
3
sepoate exprima ~i subforma:
t
3
::::;(..!.+~. DO).T
r
2 27tR D
i
Ca urmare, durata intervaIului de timp [t2,t3] este direct proportionala atat ell raportul dintre
impedanta caracteristica a circuitului rezonant Zr ~i rezistenta de sarcina a convertorului R,
cat ~i ell raportul dintre valoarea tensiunii de ie~ire Do ~i valoarea tensiunii de intrare, Di. De
asemenea, consideratille referitoare la mentinerea vaIorii momentului de timp 14
(corespunzator variantei de convertor cvasirezonant ell comutator unidirectional) Intr-un
interval de timp acceptabil riiman valabile ~i pentru momentul de timp t3. Este de remarcat ~i
faptul ca momentul de timp t3 este de 2 ori mai mic fata de momentul de timp 14 amintit
anterior.
U l ~u ----- -- ~ I
Doff I . I .
o T
off
~i
~
0 t}
1umax
1:urun
h t3
14 T
"
lis I
G
Ij
I}
- - - - - - - _ . _ - - . - - -
0
! I
0 t} t
urnax
timin t2 t3 14 T
.~
U~
IUiDi
'-..:::::J
r---'
I
~<
I i
0 t} t
umax
1:urun
12 t3 t4
T
.~.
I I ~
~I~~~~~
o 1} turnax 1imin h 13 1
4
T
Fig. 2.86 Formele de unda corespunza1oare funqionarii convertorului cvasirezonan1 detip
boost, cu comutator bidireqional, ell comutare latensiune zero, pentru ZrIi":U
o
t4 T
;--:\
~
-I i
o t] t
umax
t2
f~
t
ULr
i
U ~W :::::,= = = = = = = = = = ::~ ' -----' _
o t1 t
U 111aX
t2 t3 f4 T
I
_._J
i, _ U iD~
U
o
j - -. - - -. -. -. - -- -. - - - - -, ----
Fig. 2.87 Fonnele de undii corespunzatoare functionarii convertorului cvasirezonant de tip
boost, en comutator bidirectional, en comutare la tensiune zero, pentru 2,.I
i
U
o
2.3.4.11 Funcponarea convertorului cvasirezonant de tip boost eu comutator
bidirectional, cucomutare fatensiune zero, in intervalul detimp [t
3
,t4J
Ca unnare a intrarii illconducfie a comutatorului comandat S 1amomentul de timp
t=t3, dioda D, seblocheaza, circulatia curentului prin inductanta L
r
tredilld de pe dioda D
s
pe
comutatorul S. Dioda D ramane in continuare illconductie, asib"Utandde asemenea circulatia
curentului prin inductanta Lr- Schema echivalenta a convertorului, pc intervalul de timp
considerat, este identica en cea corespunzatoare convertorului cvasirezonant cu comutator
unidirectional, reprezentata in fig. 2.78.
I n aceste condit-ii, curentul care circula pfula 13momentul de timp t=t3, pdn dioda
D
s
, circula in continuare prin comul11(oru1 comandat S, curentI ll iDSdevenind egal eu O.
Curentii iLr ~i respectiv i
D
, vor fi. egali ill continuare ell I i-is. Datorita intrfuii inconductie a
comutatorului comaudat S, tensiunea de la bomele condensatomlui c, . ramane in continuare
2.3Convertoare cvasirezonante detip boost
egaHl cu 0 pe durata intervalului de timp [t
3
,14]. Ca urmare, tensiunea de 1a bomele
inductantei Lr, ULr, este egala tot cu-Uo, iar curentul prill inductanta Lr, este solutia aceleia~i
ecuatii diferentiale date de relapa (2.318). In consecintii, expresia curentului i
Lr
~i respectiv a
curentului i
D
, in intervalul de timp [t3,14]este data tot de relapa (2.332), ~i pe intervalul de
timp [t3,~]. Din aceastii relatia rezulta ca forma de undii a curentului care circula prin
inductanta Lr i~i continua variatia liniar descresciitoare, de'la valoarea initiala i
Lr
(t3)=Ij, la
valoarea final a, corespunzatoare momentului de timp t=t
4
, 1acare se anuleaza curentul prin
diodaD.
Momentul de timp 14,se calculeaza din egalarea cu 0 a expresiei curentului i
Lr
, dat
de relatia (2.332), ~i este egal cu:
Pentm cele doua cazuri limita, valoarea momentului de timp ~ este descrisa de urmatoarele
relatii:
daca .z,.Ij""U
o
, atunci momentul detimp 14estedat de relatia (2.321);
e dadi .z,.IjU
o
,momentul de timp 14este datde relatia (2.322).
Ca~iineazul intervalului [t2,t3], este de remarcat cii daca .z,.IjU
o
,durata intervalului de timp
[t3,t4] depinde, pe Hil1gacaracteristicile circuitului rezonant Lr-Cr, exprimate prin (Dr ~i .z,.,~i
de valoarea curentului de intrare Ij ~i respectiv a tensiunii de ie~ire UO.In acelea~i conditii, ca
~i in eazul intervalului anterior, t4sepoate e"l'rima ~i subforma data in relapa (2.323), ~i deci
~i durataintervalului de timp [t3,14J ,pentru .z,.I;U
o
,este direct proportionala atat cu raportul
dintre impedanta caracteristicii a circuitului rezonant ~i rezistenta de sarcina a convertorului,
cat ~i ell raportul dintre valoarea tensiunii de ie~ireU
o
~i valoarea tensiunii de intrare, Uj
2.3.4.12 Funcfionarea convertorului cvasirezonant de tip boost cu comutator
bidirectional, cucomutare latensiune zero, in intervalul detimp [t
4
,T]
La momentul detimp t=t4, curentul care circula prill induetanta Lr, ~i respectiv prin
dioda-D devine egal cu 0, ~i in consecintii, dioda D se blocheaza. Comutatorul comandat S
riimane in continuare in regim de conducpe pe toata durata intervalului considerat, asigurand
inchiderea curentului furnizat de sursa de curent 1. Ca urmare, schema echivalentii a
circuitului este aceea~i cu cea corespunzatoareconvertorului cu comutator unidirecponal,
reprezentatain fig. 2.79.
In.. aceste condipi funcponarea circuitului este identica cu cea a variantei cu
comutator unidirectional, descrisii-in subparagraful 2.3.4.5. 0noua comandiide trecere a
comutatorului S in regim deblocare poate apare dupa momentul de timp t=t4, corespunzator
anuliirii curentului iLr ~i trecerii diodei D in regim de blocare. Ca urmare, ~i in aceastii
situaiie, durata perioadei de comutare, T, trebuie saindeplineasca condipa (2.324).
2.3.4.13 Influenta comutatorului comandat cvasirezonant bidirectional cu
comutare lacurent zero asupra functionarii convertorului detip boost
Ca ~i in eazul variantei cu _conmtator unidirectional, prezenta comutatorului
cvasirezonant bidirectional cu comutare la tensiune zero detemtina modificarea marimilor
caracteristice ale convertorului de tip boost, dintre care cele mai importante sunt:
modificarea caracteristicii de transfer in tensiune acircuitului;
1imitareaintervalului devariatie afactorului deumplere.
Pentru a determina caracteristica de transfer In tensiune a convertorului
cvasirezonant cu comutator bidirectional, cu comutare la tensiune zero, yom face din nou
referire la schema completa a circuitului reprezentata In fig. 2.83. In conditiile functionarii
convertorului cvasirezonant In regim stationar, valoarea medie a tensiunii de la bomele
inductantei L, UL, este egala cu O. Ca ~i In cazul variantei de convertor cvasirezonant cu
comutator unidirectional, valoarea medie a tensiunii de la bomele condensatorului Cr este
egala cuvaloarea tensiunii de intrare In convertor, Ui, conformrelatiei (2.325). Introduciind
In aeeastii relatie expresiile tensiunii Ucr pe cele 5 intervale de timp corespunzatoare
functionarii convertorului cvasirezonant eu comutare la tensiune zero (relatia (2.287) pe
intervalul detimp [0,t1J ,re1atia(2.292) peintervalul detimp [t],t2J ,~i 0peintervalele detimp
[t2,t31,[t3,4J ~i [4,TJ ), ~i valorile momentelor de timp t1 ~i t2, date de relatiile (2.289) ~i
(2.303), ~i tinand cont ~i de expresia curentului mediu de intrare I;, data de relatia (2.29),
rezulta 0ecuatieavand canecunoscuta caracteristica detransfer In tensiune a convertorului,
dataderaportul dintretensiunea deie$ire~itensiuneadeintrare, UJ Uj.
Pentru cele doua cazuri limita, rezolvarea ecuatiei anterior amintite permite
obtinerea expresiei caracteristicii de transfer illtensiune a circuitului, care este descrisa de
urmatoarele relalii:
daci1ZrI;J :::>U
o
, caracteristica de transfer In tensiune este data de relatia (2.326),
fiind identicacu ceacorespunzatoarevariantei deconvertor cucomutator unidirectional.
dacii Z,IjU
o
,caracteristica detransfer Intensiune estedataderelatia:
U
o
T 1
V i J :::> Tr.( % + 2:r~jJ
Dacii Incazul convertorului detip boost, caracteristica detransfer in tensiulle este
functie doar de factorul de umplere, In cazul convertorului cvasirezonant cu comutare la
tensiune zero, cu comutator bidirectional, raportul dintretensiunea de ie~ire~i tensiunea de
intrare este dependellta doar de raportul dintre perioada de comutare T $i perioada de
rezonanta T
r
, :raraa mai depinde de factorul de umplere al semnalului de coamnda. De
asemenea, odatacucre~tereaimpedanlei caracteristiceacircuitului rezonant, areloe0sciidere
semnificativa araportului dintre tensiunea deie~ire~i tensiunea deintrare. Caurmare, ~i In
cazul eonvertorului cvasirezonant de tip boost, eu comutator bidirectional, caracteristica de
transfer acircuitului estedirect dependentadecaracteristicilecircuitului rezonant.
'TT'ITT:! Celedouaearacteristiei limita sunt
25 ~~ reprezentate, In functie de raportul TfT
r
, 111
,71 ~ fig. 2.88: ~ntru un interval egal cu [1,20~
l!J. ! (earactenstIca 1, pentru cazul ZrIjJ :::>U
o
~]
I caracteristica 2, pentru cazul ZrIjV
o
). Este
de remarcat de asemenea ca 0 cre~tere a
impedantei caracteristice a cireuitului
rezonant, Zr, concretizata prin cre~terea
produsului ZrI; ill raport cu tensiunea de
ie~ireUo,determina oreducere semnificativii
a pantei caraeteristicii de transfer,
melltinandu~se In sehimb liniaritatea
1 :T~
1 10 20
Fig. 2.88Caracteristiciledetransfer in
tensiune aleconvertorului cvasirezonant de
tipboost, eucomutator bidirectional
acesteia. De asemenea, cre~terea impedantei caracteristice Zr conduce ~i la 0cre~tere a
amplitudinii tensiunii Ucr ~i deci a tensiunii de la bornele comutatorului comandat S. Ca
urmare, reducerea pierderilor la eomutarea inversa a comutatorului comandat este pHititii de 0
suprasolicitare ill tensiune a comutatorului comandat. In aceste conditii, la proiectarea unui
astfel de convertor cvasirezonant de tip boost, trebuie evaluate atat beneficiile obtinute prill
transformarea convertorului dasic In varianta cvasirezonantii cu comutare la tensiune zero,
concretizate prin reducerea pierderilor la comutatia directii a comutatorului comandat, cat ~i
dezavantajele conferite de cre~erea pierderilor in conducpe, datorate procesului de rezonanta
care se des:ta~oara la nivelul circuitului rezonant L ,.-Cr.
Pentru cazul ~IiUo, ex-presia caracteristicii de transfer in tensiune se poate
exprima ~i in functie de raportul dintre impedanta caracterisica a circuitului rezonant, Zr ~i
valoarea rezistentei de sarcina, R, conform relatiei urmatoare:
U
o
~ n R . ( 1+82.-.~-1)
U
i
2Z
r
T
r
n R
Variatia spatiaHi a-caractersiticii de transfer in tensiune, functie de raportul ZjR (pentru un
interval egal cu [0,20]) ~i respectiv raportul TIT
r
(pentru un interval egal cu [0,20]) este
reprezentatii in fig. 2.89.
Se remarcii faptul ca 0cre~tere a
impedantei caracteristice a cireuitului
rezonantin raport cu rezistenta de sarcina
determina obtinerea unei earacteristici de
transfer eu 0 variatie piitratica intr-un
interval mult redus fata de cazul in care
impedanta caracteristica a circuitului
rezonant este comparabiUi cu valoarea
rezistentei de sarcina, situape in care variatia
caracteristicii de transfer in tensiune se
de~oarii intr-un interval mult mai amplu.
Ca urmare, in proiectarea
"circuitului rezonant, pentru 0valoare impusa Fig. 2.89 Variatia spapala a caracteristicii de
a rezistentei de sarcina este de preferat 0 transfer in tensiune
impedanta caracteristica de valoare mai
redusii, pentru a evita suprasolicitarea in tensiune a comutatorului comandat ~i pentru a obtine
o caracteristica de transfer in tensiune cu 0plaja devariape mai larg~'L Dad! insa este necesar
un convertor de tip boost la care seurmare~te mentinerea tensiunii de ie~ire intr-un interval de
variape cat mai redus, odatii cu modificarea rezistentei de sarcina ~i eventual a perioadei T, 0
impedanta caracteristicii a circuitului rezonant de valoare mare pennite un control mai
simplu, cIliar la variapi semnificative ale rezistentei de sarcina sau aperioadei de comutare.
In consecinta, ~i in cazul convertorului cvasirezonant de tip boost eu comutator
bidirectional, eu comutare la tensiune zero, caracteristica de transfer a circuitului este direct
dependentii de earacteristicile circuitului rezonant, prin intennediul impedantei caracteristice
Zr ~ia perioadei de rezonantii T
r
a circuitului rez<:mant.
C.onditia impusa perioadei de comutare T, exprimatii prin relapa (2.324), de\ine 0
conditie pentru raportul dintre perioada de comutare, T $i perioada cireuitului rezonant, T
r
.
Tinand cont de relapile corespunzatoare 11l0mentului de timp 14, pentru cele 2 cazuri limitA
I UJ Ui'i
~'
considerate, seobtin intervalele devariatie permise pentru raportul TIT
r
.
daca 4Ii~Uo, raportul TIT
r
trebuie sa se incadreze in conditia datil de relatia
daca 4I;U
o
, conditia pentru raportul TIT
r
devine cea descrisa de relatia (2.329).
Ca Si in cazuI variantei de convertor cu comutator unidirectional, cele dona relatii pun in
evidentil cresterea substantiala a intervaluIui de variatie a raportuIui TIT
r
, odatil cu cresterea
impedantei caraeteristice 4. Aceastil extindere a intervaluIui de variatie a perioadei de
comutare T, pentru 0valoare determinatil a perioadei de rezonantil (stabilitil de un set de
valori impuse pentru inductanta L
r
Si condensatoruI c ,,) constituie un avantaj al convertorului
cvasirezonant de tip boost cu comutator bidirectional, cu comutare 1a tensiune zero, in
aplicatiile In care perioada de comutare Teste reglabila.
Conditia impusa duratei intervaluIui de conductie, Toff, exprimatil prill relatia
(2.317), devine 0conditie pentru factoruI de umplere D. Timlnd cont de relatia (2.2) care
stabileste legatura Intre duratele TonSi T
off
factoruI de umplere D Si perioada de comutare tSi
de relatiile corespul1zatoare momentelor de timp t2 Si t3, pentru cele 2 cazuri limitil
considerate, seobtin urmatoarele restrictii pentru factoruI deumplere D.
~daca 4Ij~Uo, factoruI de umplere trebuie sa indeplineasca conditia datil de relatia
Din uItimile 2 relatii rezuItil, fata de situatia convertoruIui cvasirezonant cu comutator
unidirectional, 0crestere semnificativa ainten'alului devariatie afaetoruIui de umplere. Desi,
in cazuI variantei cvasirezonante a convertoruIui de tip boost, factoruI de ump1ere D nu mai
contnOuie la stabilirea valorii tensiunii de iesire, un interval mai mare de variatie al acestuia
determ.i.na conditii mai facile pentru realizarea comenzii comutatorului comandat. Aceasta
situatie asigura schemei de convertor cvasirezonant detip boost cu comutator bidirectional, cu
comutare la tensiune zero, 0flexibilitate mai mare in aplicatiile care solieitil un factor de
umplere D reglabil.
Com~rtoarele cvasirezonante de tip boost cu comutator bidirectional cu comutare la
tensiune zero, permit, spre deosebire de varianta cu comutator unidirectional, i recuperarea
unei p3rli din energi.a transferatil circuitului rezonant de catre sursa de tensiune de la intrare,
pe dma1a inlervaIuIui de timp [t2,t3J ,datOritil intrarii In conductie a diodei Ds. In schimb,
depende:nta caracteristicii de transfer 'in tensiune a convertoarelor cvasirezonante eu
comutator bidirectional de vaIoarea rezistentei de sarcina constituie un dezavantaj
semnific:ativ aI acestora, mal ales 'incazuI-utilizarii In aplicatii cu sarcina variabila. Din acest
~ de'~ com-ertoare1e c\'asirezonante cu comutator unidirectional sunt preferate eelor
cu conmtator bidirectional.
Trebuie subliniat insa Si faptul cii In obsen'atiile anterioare Iacute asupra
com-enomhri cvasirezonant de tip boost cu comutator bidirectional, prezenta diodei D
s
care
asigmj caracteml bidirectional al comutatoruIui comandat S constituie i ea 0sursa de
pi~ at3t in regim de comu.atatie cat ~ in regim de conduqie. Pierderile la nive1ul diodei
D
s
pot devon sernnificatn;: in anmnite concfiti.i, astfel incat varianta de convertor eu
comutator UDidifectional esk mai 2\cmtajoasa ~ din acest punct devedere.
2.3.5 Convertoare cvasirezonante de tip boost cu comutare la
curent zero
Convertoarelecvasirezonante detip boost cu comutarela curent zero seobtindin
convertoarele de tip boost, prin inlocuirea comutatoarelor comandate cu variantele lor
cvasirezonante, cu comutare la curent zero. Aceste tipuri de comutatoare comandate
efectueazacomutareainversa in conditii decurent zero, determinand reducereala minima
pierderilor decomutatielablocare. Dacain schemaCOllvertoruluidetipboost reprezentatain
fig. 2.58, cOl11utatorul comandat Sseinloellie~tecucomutatorul cvasirezonant cucomutarela
curent zero, detip L, reprezentat in fig. 2.1.7, seobtineschema convertorului cvasirezonant
detipboost cucomutarelacurent zero, reprezentatainfig. 2.90.
Ca ~i in cazul
convertomlui cvasirezonant en
COlllutarela tensiune zero, ~i
pentm aceasta varianta se
considera ca prezenta
cOl11utatoruluicvasirezonant nu
conduce la modificari
semnificative in funcponarea
convertorului de tip boost.
Asupraacestei presupuneri seva
reveni, dupa e),.-plicarea
funqionarii circuitului, pentm a
pune in evidenta 1110dificarile
determinatedeprezentacomutatorului cvasirezonantcucomutarelacurent zero.
Ca ~i in cazul variantei de convertor cvasirezonant cu COl11utare la tensiunezero,
portiuneadecircuit formata din sursadetensiunecontinua ~i inductanta L poatefi iniocuita
cu 0 sursa de curent devaloare Iiiar portiunea de cirellit formata din condensatorul C ~i
rezistentaR poatefi echivalata cu 0 sursa detensiune devaloare Do. Schemaechivalentaa
convertorului, obpnutainurmaacestor modificari, estereprezentatainfig. 2.91.
Raman valabile ~i presupunerile
asupra caracterului ideal al componentelor,
modului de comanda al comutatorului S ~i
niarimilor din circuit considerate cunoscute
in analiza fungionarii circuitului. Spre
deosebire insa de convertorul cvasirezonant
cu comutarela tensiune zero, pe durata unei
perioade, comutatorul S este comandat in
staredeconductieun interval detimp egal cu
Ton,dupa care cOlllutatorul estecomandat in Fig. 2.91Schemaechivalentaa
stare de blocare pe durata unui interval de convertomlui cvasirezonantdetipboost, cu
timp egal eu Tofl=T-Ton. Duratele.Ton~i Toff comutarelacurentzero
sepot exprimafunqie defactorul deumplere, .
conformre1atiei(2.2). Incontinuaresevaanalizafuncponarea convertorului cvasirezonantde
tip boost, considerand ca momentul de timp t=Ocorespunde trecerii comutatorului S din
stareadeblocarein stareadeconductie. La acest moment detimp, valoarea curentului care
Fig. 2.90 Schemaconvertomlui cvasirezonantdetip
boost, cucomutarelacurent zero
!
l
~
Lrj
r
S \
o
:
I
~
I
(.. '.
'0
circula prin inductanta L,., iLr(O), este egali'i cu 0, iar cea a tensiunii de la bomele
condensatoru1ui Cr, uer(O), este egala eu Uo. Ca ~i in cazul convertoarelor cvasirezonante de
tip buck, ~i in analiza funqionarii acestui tip de convertor se vor utiliza cele dona marirni
specifice comutatoru1ui cvasirezonant: impedanta caracteristiea circuitului rezonant L,.-Cr, Zr,
data de relaiia (2.90), ~i pulsaiia de rezonanta a aceluia~i circuit 0)" data de relatia (2.91),
respectiv perioada de rezonanta, T
r
=2n/co
r
~i frecventa de rezonanta f;.=l([r' De asemenea, pe
parcursul acestei analize, se vor partieulariza valorile marirnilor ee caracterizeaza circuitul
pentru cele 2cazuri limitii ale impedantei caraeterisice: ZrIi,.:U
o
$i respectiv Z,IiU
o
.
In intervalul de timp corespunzator unei perioade de eomutare T, funetionarea
convertoru1ui este analizata in cele 4 intervale de timp, corespunzatoare regimurilor de
functionare ale acestuia. Formele de unda ale tensiunilor ~i curentilor din circuit, pe durata
unei perioade T, sunt reprezentate in fig. 2.95, pentru eazul ZrIi~Uo~i respectiv in fig. 2.97,
pentru caw! Z,.IiU
o
.
2.3.5.1 Funclionarea convertorului cvasirezonant de tip boost cu comutare la
curent zero, in intervalul de timp [O,td
La momentul de timp t=Ocomutatoru1 comandat S este trecut din starea de blocare
in starea de conduetie $i in consecintl'i, 0 parte din curentul furnizat de sursa de curent I va
circula prin inductanta L,. ~i prin comutatorul comandat S. Dioda D, aflata in stare de
conductie ~i anterior momentului de timp t=O, ramane in continuare in aceasm stare,
asigurand circulatia unei paTti din curentul Ii ciitre sursa detensiune Eo.
Caurmare a starii deb10care a comutatorului
S, anterior momentului de timp 1=0, valoarea
initiala a C1;lIentuluiprin induetanta L,.,iLr(O),
este egala en 0, iar tensiunea initiala la
bornele condensatorului Cr, UclO), este egala
eu Uo. Schema echivalentii a convertorului
cvasirezonant in intervalul de timp (O,td este
reprezentata in fig. 2.92.
Datorita starii de conduciie a
Fig. 2.92 Schema echivalenta a diodei D, tensiunea de la bornele
convertorului in intervalul [O,td ~ondensat0:uIui Sramane, pe toata durata
A mtervalulm de tllnp considerat, egala en
;,al?area initiaHi !,!o.In consecinta, valoarea curentului prin condensatorul Cr este egaHi cu 0
m lDtervalul de tlmp [O,td. Ca unnare a starii de conductie a comutatorului comandat S.
(us=O), rezulta catensiunea de labornele inductantei L", ULr,este deasemenea constanta (fUnd
egala cu Do) $i deci curentul care circula prill inductanta L,.este solutia ecuatiei diferentiale:
L diLr(t) =U
r dt o.
~
~
L
r
j
.
lLr '
6
s S
I
"
/~'\
I\~
. () 1 ft Do
II.; t =--. U dt =-_'1. t ErOt J
r 1 0 L , I
~r 0 r
Ca urmare, curentul prin induetanta Lr, ~i respectiv curentu} care circulii prin comutatoml
comandat S, variaza liniar in intervalul de timp [O,td, crescand de la iLlO)=O pana la 0
2.3 Convertoare cvasirezonante de tip boost
valoare finala egaHi cu Ii, corespunzatoare momentului de timp t=tl. Deoarece curentul i
Cr
este
egal cu 0pe intervalul de timp considerat, curentul care circulii prin dioda D este egal eu:
ij)(t)=Ii-iLr(t)=Ii-~t, tE[O,td (2.343)
L
r
aceasta descrescand liniar de la valoarea iD(O)==I;la i
D
(tl)=O, momentul de timp t
1
corespunzand anuUirii curentului prin dioda D ~i in consecintJ i, determiniind blocarea
acesteia. Expresia momentului de timp tl rezulta din anularea curentului i
D
~i este data de
relatia:
Pentru cele.doua cazuri limitil, momentul detimp t
1
este descris de urmatoarele rela?i:
daca z,.Ii",U
o
,atunci tleste dat derelapa aproximativii:
, 1 1
t
1
",--=-T
r
::::::O.l6T
r
(j)r 2n
daca z,.IiU
o
, momentul de timp tl poate fi considerat aproximativ identic cu
momentul initial, deoarece tl",().
2.3.5.2 Funelionarea eonvertorului cvasirezonant de tip boost eu eomutare la
curent zero, in intervalul de timp [tiot2]
La momentul de timp 1==tldioda D se blocheaza, iar comutatorul comandat S
riimane in continuare in stare de conductie. Ca urmare, schema echivalentil a convertorului pe
acest interval detimp este cea reprezentatii in fig. 2.93.
Blocarea diodei D determina ca
tensiunea de labornele condensatorului Cr sa
nu mai fie fO$tii lavaloarea constanta Uo, ~i
ca urmare condensatorul Cr poate contribui
la tendinta de cre~tere a curentului care
circula prin inductanta Lr peste valorea Ii a
curentului furnizat de sursa de curent de la
intrare. Ca urmare, curentii prin inductanta
L,., i
Lr
, ~i respectiv prin comutatorul
comandat S, is, pe durata intervalului de Fig. 2.93 Schema echivalenta aconvertorului
timp {th12], sunt egali cu Ii-ler. in intervalul [tl,t21
Condensatorul Cr ~i inductanta Lr
formeaza un circuit rezonant paralel alimentat de sursa de curent I, care include ~i
comutatorul comandat S. Ca urmare, curentul care circula prin inductanta Lr este solutia
ecuatiei diferenpale date de relatia urnmtoare:
,
II
'/:'
\
I
i't"
V
icr )
~/
..;
Lr~
<"
i
Lr
1
S l
j
C r: Ucr
f
,
i
i
J
d
2
i
Lr
(t) .
LIe
r
2 +lLr (t) =Ii
dt
Tinand cont de conditiile initiale ale curentului iLr(t) (valoarea curentului prin induetanta Lr,
la momentul de timp t=tl, este egala cUI; ~i derivata acestui curent la acela~i moment de timp
este egaH'i cu valoarea tensiunii de ie~ire U
o
raportatii la valoarea inductantei Lr), expresiile
curentilor care circulii prin inductanta L
r
~i respectiv prin cornutatorul comandat S, in
intervalu1 detimp [t),t2], sunt date de relatia unnatoare:
iLr(t)=is(t)=I
i
+ U
o
sinmr(t-tj), tE[tj,t
Z
]
. Zr
Ca urmare, curentul care circula prin inductanta L
r
, ~i respectiv prin comutatorul comandat S,
variaza sinusoidal, incepand sa creasca de la valorea initiaUi iLr(tj)=!i pana la 0 valoare
maxima, iLnnax,corespunzatoare momentului de timp tunax, dupa care descre~te pana la 0,
valoare corespunzatoare momentului de timp t=h EX"presiamomentul de timp timaxeste datii
de relatia urmatoare:
Pentru cele doua cazuri limitii, momentul de ex"tremtimax~i respectiv valoarea maxima a
curentului care circula prin illductanta Lr sunt descrise de urmiitoarele relaiii:
dacii Zrli"",U
o
,atunci ~ este dat derelatia aproximativa:
iar valoarea maxima a curentului i
Lr
este egala cu: i
Lrmax
"",2I
i
.
daca ZrliU
o
, momentulde timp tima.~estedat.de relapa aproximativit
1t 1
t "",-=-T =0.25T
1m'" 2mr 4 r . r
iar valoarea maxima acurentului iLreste egaHi cu: iLrmax""UJ Zr.
DatQritii variatiei sinusoidale a curentului care circula prin inductanta L
n
tensiunea
de la bomele acestei inductante ~i respectiv, tensiuneade la bomelecondensatorului Ce, vor
avea 0variatie cosinusoidala, conform relatiei unnatoare:
diLr(t)
uLr (t) ==uCr(t) =L
r
.-. -- =Do cosmr(t-t)), tE[q, t
2
]
dt ...
Ca. urmare, pe illtervalul [tj,tz],cele 2 tensiuni, ULr ~i UQ, destresc de la valoarea maxima
inipala, egala cu Do, seanuleaza pentru momentul detimp t=timax,~i apoi i~i continua evolupa
descresciitoare parra la 0valoare minima, egaiti eu -Do, corespunzatoare momentului de timp
t=tumin,dupa care incep sa creasca pana la valoarea corespunziHoare momentului de timp t=tz.
Expresia momentului de exirem tumineste daHi de relatia unnatoare:
1 C 1T
tumin ==t
1
+- =t)+-. r
ill1 2
Pentru cele dOM cazuri Iimiffi, valoarea momentuhti de timp tumineste descrisa deunnatoarele
relatii:
n +1 ( 1 1 )
t . ""--= -+- T =O.66T
umm 0) r 2n 2 r r
dacil ZrIiUo, atunci tumineste dat de relatia:
n 1
t . ",,-=-T =OJT
umm co I 2 r r
La t=tumin,valoarea curentului care circula prin inductanta L
r
este egala cu: iLr( tumin) =h
Curentul care circula prin condensatorul Cr seobtine prin diferenta dintre curentul furnizat de
sursa de curent I, egal cu Ij, ~i curentul care circula prill inductanta 4,~i este egal eu:
icr( t) =-~sinO) r( t-tl) J , tE[tJ ,tzJ
Zr
Curentul prin condensatorul Cr are de asemenea 0 variatie sinusoidaIa, mai intai
descresciHoare intre icltJ ) =O ~i valoarea minima icr( t
umax
) = -UjZr ~i apoi descrescatoare pana
Iavaloarea finaia icr( t
z
) .
Momentul de timp tz corespunde anularii curentului care circula prill inductanta L
r
~i este definit de relatia urmatoare:
Valoarile tensiunii de la bomele inductantei L
r
~i respectiv, de la bomele condensatorului Cr,
corespunzatoare momentului de timp t=1 z, sunt egale eu:
iar valoarea curentului prin condensatorul Cr, eorespunzatoare momentului de timp t=tz, este
este egala Cll -Ii Pentru cele doua cazuri limiffi, momentul de timp tz ~i respectiv valorile
tensiunilor de Ia bomele inductantei L
r
~i condensatorului Cr sunt descrise de unniltoarele
relatii:
daca ZrIj""U
o
,atunci tz estedat de relatia aproximativa:
t
2
"" 3n+2 =( _l_+~) 'Tr ""O.91 .T
r
20) r 2n 4
iar valorile celor doua tensiuni, ULr( tz)~i Ucltz) sunt egale eu 0.
daca ZrljU
o
, momentul detimptz este egal eu:
n 1
t
2
",,--=-.T
r
=OJ T
r
0) r 2
momentele detimp tumin~i t2sunt aproximativ identice.
Pe durata intervalului de timp [tl,t2] schema echivalenta a circuitului este formata
in jurul circuitului rezonant paralel Lr-c,., ~i in consecinVi, formele de unda din circuit sunt
specifice funqionarii la rezonanVi a acestui circuit. Ca urmare a acestei situatii, modul de
functionare al convertorului in intervalul [t],t2] este denumit ~i modul de functionare
rezonant.
2.3.5.3 Funetionarea eonvertorului evasirezouant de tip boost eu eomutare la
eurent zero, in intervalul de timp [t
2
,t
3
]
Ca urmare a anularii curentului care circula prin inductanta L
r
~icomutatorul
comandat S, la momentul de timp t=t2 comutatorul comandat S trece in regim de blocare,
chiar dadi acesta este in continuare comandat sa conduca. De asemenea, dioda D n'imane in
continuare blocata, datorita tensiunii de la bomele condensatorului c,. ~i corespunzator din
anodul diodei D, de valoare mai mica ca Do. Schema echivalenta a convertorului, pe
intervalul de timp considerat, este reprezentati'i in fig. 2.94.
In aceste conditii, curentii prin
inductanta Lr ~i respectiv prin comutatorul
comandat S raman egali cu 0 pe toati'i durata
intervalului de timp considerat. De asemenea,
starea de blocare a diodei D detemtina un
curent prin dioda D, i
D
, egal cu O. Ca urmare,
curentul fumizat de sursa de curent I, de
valoare Ii, circula doar prill condensatorul c,.,
~i deci ier=I;. Datoriti'i acestei situatii,
tensiunea de la bomele condensatorului c,.,
lier, este solutia ecuatiei diferentia1e descrise
de relatia unnatoare:
,~,
I'V
Fig. 2.94 Schema echivalenti'i a
convertorului in intervalul [tz,t3]
C . dUer (t) ~I.
f dt 1
~i ca urmare, tinand cont de valoarea tensiunii de la bomele condensatorului c,. la momentul
detimp 1==t2, dati'i de relatia (2.358), eh'Presiatensiunii lier in intervalul detimp [t2,t3]este:
Din relatia anterioara rezulti'i 0 variatie liniar crescatoare a tensiunii de la bomele
condensatorului c,., de la valoarea initiala, lielt2), la 0 valoare finala egala cu Do,
corespunzatoare momentului de timp t=t3. In consecinVi, la acest moment de timp este
indepliniti'i conditia de intrare in conductie a diodei D. In intervalul de timp [t2,t3], la
momentul de timp t=t
uo
, tensimlea labornele condensatorului, lier, devine egala cu O.
Momentul de timp t3, calculat din egalarea ell Doa relatiei (2.362), este egal cu:
Pentm cele doua cazuri limitii, valorile momentelor de timp t3 ~i 4,0 sunt descrise de
unnatoarele relatii:
daca Z,I j""D
o
, momentul de timp t3este dat de relalia:
t,""31t+4=(J:.+~)'T =1.07.T
~ 2 4 r r
ror 1t
iar momentul detimp t
uo
seconfunda practic cu t2: t
uo
""t2.
daca 2,.I
j
U
o
, momentul detimp t3este egal cu:
Este de remarcat ca in cazul 2,.I jD
o
, durata intervalului de timp [t2,t3]depinde atat
de caracteristicile circuitului rezonant L,.-C, e>"'Primateprin (ilr ~i 2,., cih ~i de valoarea
curentului de intrare I j ~i respectiv atensiunii de ie~ire Uo. Ca ~i in cazul convertorului de tip
boost, in conditiile in care se considera ca toate componentele circuitului sunt ideale, toata
puterea fumizatii convertorului de catre sursa de tensiune continua E se regase~te la ie~ire sub
forma puterii disipate pe rezistenta de sarcina, R. in aceste conditii, relalia (2.29) ramane
valabila ~i pentm convertorul cvasirezonant cu comutare la curent zero, astfel incat momentul
detimp t3sepoate exprima ~i subforma:
t ",,(.!.+ --L . Ui).T
3 2 1tZ
r
Do r
Ca urmare, durata intervalului de timp (t2,t3] este direct proportionala amt cu raportul dintre
rezistenti! de sarcina a convertorului R ~i impedanta caracteristica a circuitului rezo~nt 2,.,
cat ~i cu inversul caracteristicii de transfer in tensiune a circuitului. Astfel, scaderea valorii
tensiuni de ie~irein raport cu tensiunea de intrare conduce la necesitatea utilizarii unui circuit
rezonant cu impedan caracteristiea de valoare mai mare in comparatie cu rezistenta de
sarcina, I n conditii1e mentinerii momentului detimp 4 intr-un interval de timp acceptabil.
La momentul de timp t=12,curentul prin comutatorul comandat S devine egal cu 0,
~i caurmare, comutatorul comandat S trece in regim de blocare, chiar daea comanda efectiva
a comutatorului corespunde starii de conduetie a acestuia. I n aceste condilii, blocarea
comutatorului (care se face la momentul de timp t2) se realizeaza atunci cand curentul care
circuhl prill comutator se anuleaza, fiind astfel indeplinite conditille de comutare la curent o.
Pentm indeplinirea acestei condilii, comanda de blocare a comutatorului comadat S trebuie sa
se situeze intre momentele de timp t2 ~i t3. I n aceste condipi, durata intervalului de timp
,
1
a 1
1
, 1
-I i , -: - ...
a t
l
1 illnin t2t3
l.~t [ }, . _ _ . . ..
a '.1 . '.----------
Iii'
2 ~ : f - - . l ~ . c \ . ' . . .
o , ; , !\~, --------
: : ; <
Fig. 2.95 Fonnele de unda eorespunziHoare funetionarii convertorului cvasirezonant de tip
boost, eu eomutare la eurent zero, pentru ZrI i""U
o
2.3.5.4 Functionarea convertorului cvasirezonant de tip boost eu eomutare la
eurent zero, in intervalul detimp (t3, T]
La momentul de timp t=t3, tellsiunea de la bornele cOlldensatorului C
r
, ~i respectiv
din anodul diodei D, devine egahl cu Uo, ~i I n conseeintii, dioda D intra I n regim de eonduetie.
Comutatorul eomandat S ramane I n eontinuare bloeat, caunnare a senmalului sau de
eomanda. Schema echivalenm acireuitului este reprezentata in fig. 2.96.
Ca unnare a intrarii in eonduetie a diodei D, tensiunea de la bornele condensatorului, Ucr
riimane egala cu U
o
pe toam durata intervalului de timp eonsiderat, detenninand in acel~i
timp ~i anularea curentului care circuli! prin condensatorul Cr. I n aceste conditii, tot eurentul
furnizat de sursa deeurent dela intrarea convertomlui circuli! prin dioda D: in=I
i
.
De asemenea, eurentii prin induetantaL,- ~i
respectiv prin comutatoml comandat S, care
sunt egali cu 0 la momentul de timp t=13, i~i
pastreaza acestil valoare pana la sf'ar~itul
perioadei de comutare. 0noua comanda de
trecere a comutatomlui comandat S in regim
de conduqie poate apare dupa momentul de
timp t=t3, de,la care tensiunea de la bomele
condensatomlui c , ., ~i respectiv de la bomele
eomutatorului comandat S, devine egala cu Do.
Ca urmare, durata perioadei de eomutare, T,
trebuie saindeplineasca conditia:
r~
~
uooR
Doff -1- - - - - ... - -, -----
Ton
~ i - - - - - - - - - ~ - - - -
l
1 _ ' - - _
icr+
\
C i,
i
I
Uc , F .9 ) U O
!
i
Fig. 2.96 Schema echivalenta a
convertorului in intervalul [t3,T]
,------,
:, ~
I i
W
:
o ' , ' 1 - - - - - - - - - - -
- I ;W ~ _
t1timintumax
i~
~
Fig. 2.97 Formele deunda corespunzatoare funetionarii convertorului cvasirezonant detip
boost, eu eomutare la curent zero, pentru ZrI;Do
2.3.5.5 Influenfa eomutatorului eomandat evasirezonant eu eomutare la eurent
zero asupra funefionlirii eonvertorului de tip boost
Inlocuirea comutatorului comandat din schema convertorului de tip boost cu
varianta sa cvasirezonanm cu comutare Ia curent zero determina, in afara imbunamp.rii
performante1or de comutare prin reducerea pierderilor Ia blocare, modificarea unora dintre
marimile caracteristice convertoruIui, dintre care cele mai importante sunt:
modificarea caracteristicii detransfer in tensiune a circuitului;
limitarea intervalului devariatie afactorului deumplere.
Pentru a determina caracteristica de transfer in tensiune a convertorului
cvasirezonant cu comutare Ia curent zero, yom face din nou referire Ia schema complem a
circuitului reprezentam in fig. 2.90. In condipile funcponarii convertorului cvasirezonant in
regim stationar, valoarea medie a tensiunii de Iabomele inductanlei L, UL, este egala cu O. Ca
urmare, valoarea medie a tensiunii de la bomele condensatorului c , . este egala cu valoarea
tensiunii de intrare in convertor, Ui, conform relatiei urmMoare:
IT
UCr =Tojucr(t)dt=Ui
o
Introducand in relalia anterioara ex--presiiletensiunii lief pe cele 4 intervale de timp
corespunzatoare funcponarii convertorului cvasirezonant cu comutare Ia curent zero (Do pe
intervalele delimp [O,td ~i [t3,T], relalia (2.352) pe intervalul detimp [t],t2), ~i relapa (2362)
pe intervalul de timp [t2,t3)), ~i valorile momentelor de limp t], t2 ~i t
3
, date de relapile
(2.344), (2.357) ~i (2.363), ~i pnand cont ~i de expresia curentului mediu de intrare Ii, data de
relatia (2.29), rezulta 0ecuape avand ca necunoscuta caracteristica de transfer in tensiune a
eonvertoruIui, data de raportul dintre tensiunea de ie~ire ~i tensiunea de intrare in convertor,
UJth
Pentru cele doua eazuri limita, rezolvarea ecuapei anterior arnintite permite
obtinerea expresiei caraeteristicii de transfer in tensiune a circuitului, care este descrisa de
urmi'itoarele relatii:
daea z,.Ii":<U
o
, caracteristica de transfer in tensiune este:
1
O
Tr
I-L 7
0
-
T
Daca in cazul convertorului de tip boost, caracteristica de transfer in tensiune este
functie doar de factorul de umplere, in cazul convertorului cvasirezonant eu comutare la
curent zero, raportul dintre tenc;iunea de ie~ire ~i tensiunea de intrare este dependenta de
raportul dintre perioada de rezonanta T
r
~i perioada de comutare T, lara a mai depinde de
factorul de umplere al semnalului de comanaa. Mar mult decat atat, odata cu scaderea
impedantei caracteristice a circuitului rezouant, Zr, concretizata prin cre~terea raportului
UJ Zr1i, caracteristca de transfer a circuitu1ui are 0 variape mai rapidi1 spre valori marl a
tensiunii de ie~ire, odatii cu cre~terea raportului TIT. Ca unnare, In cazul convertorului
cvasirezonant de tip boost, caracteristica de transfer a circuitului este direct dependentii de
caracteristicile circuitului rezonant, T
r
~i Zr.
Cele doua caracteristici limitii sunt
reprezentate, in functie de raportul TIT, In
fig. 2.98, pentru un interval ega1 cu [0,0.85]
(caracteristica 1 pentru cazul Z,.Ii""U
o
, iar
caracteristica 2pentru cazul ZrliU
o
)' Este de
remarcat faptul ca in ambele eazuri, variatia
caracteristicii de transfer este hiperbolica,
scaderea impedantei caracteristice a
circuitului rezonant, Zr, concretizatii prin
reducerea produsului Zrl
i
In raport cu
tensiunea de ie~ireUo, determinand un arc de
hiperboHi mult mai strans. Pe de aM. parte
Insa, scaderea ill1pedantei caracteristice Zr
conduce amt la 0 cre~tere a all1p1itudinii curentului iLr ~i deci acurentului care circula prin
comutatorul comandat S, cat ~i la 0 cre~tere, care poate fi semnificativa, a pierderi10r de
eonductie ale comutatorului S. Ca unnare, redueerea pierderi10r 1a comutarea inversa a
comutatorului coll1andat este p1atitii amt de 0 suprasolicitare in eurent, cat ~i de pierderi In
putere ale comutatorului comandat.
Pentru cazul Zr1iUo, expresia caracteristicii de transfer In tensiune se poate exprima ~i in
functie de raportul dintre valoarea rezistentei de sarcina, R, ~i impedanta caracterisica a
circuitului rezonant, Zr, conform re1atiei unnatoare:
Variatia spatiaUi a caractersiticii de transfer In tensiune, funetie de raportul RlZr (pentru un
interval egal cu [0,10]) ~i respectiv raportul TIT (pentru un interval ega1 ell [0,0.3]) este
reprezentatii in fig. 2.99.
Se remarca faptul ca 0 scadere a
impedantei caracteristice a circuitului
rezonant in raport cu rezistenta de sarcina
determina obtinerea unei caracteristici de
transfer pentru care 1imitele de variatie ale
raportului UJ I]i sunt mai mari, spre
deosebire de cazul unor valori ale lui Zr mai
mari, care determina 0 caracteristica de
transfer in tensiune cu 0variatie aproximativ
lilliarii. dar Intre limite mult mai restranse.
Ca urmare, ill proiectarea circuitului
rezonant, pentru 0 valoare impusa a
rezistentei de sarcina se va alege impedanta
caracteristica corespunzatoare cerinte10r
Fig. 2.98 Caracteristieile detransfer In
tensiune ale convertorului cvasirezonant de
tip boost.
R T
r
1+---
nZ
r
T
T
r
1-05-
T
Fig. 2.99 Variatia spapa1a acaracteristicii de
transfer in tensiune
circuitului de comanda a comutatorului comandat ~i aplicatiei in care este utilizat convertorul
cvasirezonant. De exemplu, pentru un convertor cu tensiune de ie~ire reglabiUi, este de
preferat utilizarea unui circuit rezonant eu impedanp caracteristica mica, in timp ce in cazul
unui convertor destinat mentinerii unei tensiuni de ie~ire constante, varianta circuitului
rezonant eu impedanp caracteristicii mare ofera conditii de lucru mult mai avantajoase.
Conditia impusa perioadei de comutare T, ex-primatii prin relatia (2.370), devine 0
conditie pentru raportul dintre perioada circuitului rezonant, T
r
~i perioada de comutare, T.
Tin{llldcont de relatiile corespunziitoare momentului de timp t3, pentru cele 2 cazuri limitii
considerate, seobtin intervalele devariatie permise pentru raportul T/f.
dadi Zrli~Uo, raportul T/f trebuie sa seincadreze in conditia:
T
r
~0.93
T
daca ZrliU
o
, conditia pentru raportul T/f este datii de relatia:
T
r
1 Zr1i
-<-----~1t.--
T - 1 1 U
o
U
o
-+-.--
2 1t Zr1i
Cele doua relatii pun in evidentii sciiderea drastidi a intervalului devariatie a raportului T/f,
odata cu scaderea impedantei caracteristice Zr.
Conditia impusa duratei intervalului de conductie, Ton, exprimatii prin relatia
(2.369), devine 0 conditie pentru factorul de unlplere D. Tinand cont de relatia (2.2) ~i de
relatiile corespunzatoare momentelor de timp h~i t3, pentru cele 2 cazuri limitii considerate,
seobtin unnatoarele restrictii pentru factorul de umplere D.
daca Zrli~Uo, factorul deumplere trebuie sa seincadreze in intervalul:
0.91. T
r
~D ~107. T
r
T T
daca ZrliU
o
, conditiile pentru factorul de umplere D sunt date de relatia:
Tr(.5 1 U0) Tr
O.5-$D~ 0 +-.--.-
T 1t Zr1i T
Din ultimile doua relatii rezultii 0cre~tere a intervalului de varia!ie a factorului de umplere,
odatii cu scaderea impedantei caracteristice Z.. De~i, in cazul variantei cvasirezonante a
convertorului de tip boost, factorul de umplere D nu mai contribuie la stabilirea valorii
tensiunii de ie~ire, un interval mai mare de variatie al acestuia detennina conditii mai simple
pentru realizarea comenzii comutatorului comandat.
2.3.5.6 Convertorul cvasirezonant de tip boost eu eomutare la curent zero, cu
comutator bidirectional
ovariantii pefectionatii a convertorului de tip boost ell eomutare la eurent zero 0
constituie varianta eu eomutator bidirectional, reprezentatii in fig. 2.100. In acestii schema,
comutatorul comandat S este transfonnat intr-un comutator bidireqional, prin plasarea
antiparalel eu aeesta a unei diode, D
s
. 0astfel de varianta de circuit este adecvarn in cazul
utiliziirii telmicilor de comanda eu modulatia impulsurilor in durata pentru comutatorul S.
In aceleai conditii
cu cele considerate in cazul
analizei functionarii
convertorului de tip boost cu
comutare la curent zero,
(variatia curentului prin E
inductanta L, fli
L
, sa fie mult
mai mica decat valoarea medie
a curentului prin inductantii,
h, i respeetiv a curentului
mediu de intrare, Ii, i variapa
tensiunii de ie~ire, flUe, mult
mai mica dedit valoarea medie
a tensiunii de ie~ire Uo) porpunea de circuit formata din sursa de tensiune continua i
inductanta L poate fi inlocuita cu 0sursa de curent de valoare Ii,.i portiunea de circuit
formatA din condensatorul C i rezistenta R poate fi echivalata cu 0sursa de tensiune de
valoare Uo. Schema echivalenta a convertorului, obtinuta in urma acestor modificari, este
.reprezentata in fig. 2.101.
De asemenea, componentele
circuitului se vor considera ideale, iar
comutatorul S este comandat de acela~i
semnal de comanda ca in cazul variantei de
convertor cvasirezonant cu COIllutator
unidirectional. Pentru evaluarea marimilor
din circuit, ca i in cazul variantei cu
comutator unidirectional, se considera
CUllQScutevaloarile curentului Ii, fumizat de
sursa de curent J
i
, ~i tensiunii Uo, furnizate
de sursa de tellsiwle Eo, ale compollentelor
L
r
~i Cr, precunl ~i ale perioadei T ~i
factorului de Ulllplere D.
Pentru a analiza functionarea collvertorului cvasirezonant de tip boost cu comutator
bidirectional, se collsidera ca momentul de timp t=O corespunde trecerii comutatorului S din
starea de blocare in starea de conduetie. La acest moment de timp, valoarea curentului care
circula prin inductanta Lr, iLrCO),este egalii cu 0, iar cea a tensiunii de la bomele
condensatorului Cr, UcrCO), este egaUi cu Uo.
In intervalul de timp corespWlZator unei perioade de comutare T, funcponarea
convertorului este caracterizata de 4 regimuri de functionare, corespWlZatoare la 4 intervale
de timp. Formele de unda ale tensiunilor ~i curenplor din circuit, pe durata unei perioade T,
SUlltreprezentate in fig. 2.103, pentru cazul .l,-li""U
o
~i respectiv in fig. 2.104, pentru cazul
.l,-liU
o
.
Fig. 2.100 Schema convertorului cvasirezonant de tip
boost, cu comutare la curellt zero, cu comutator
bidirectional .
\
Eo0 )Uo
" '
J
(~!
i\..Y
I
~Cr
Q I
SY,\ *Ds
I
Fig. 2.101 Schema echivalenta convertorului
cvasirezonant en comutare lacurent zero, en
comutator bidirectional
2.3.5.7 Functionarea convertorului cvasirezonant de tip boost Cll comutator
bidirectional, cu comutare la curent zero, in intervaIul de timp [0,t1]
La momentul de timp t=Ocomutatorul comandat S este trecut din starea de blocare
in starea de collductie, iar dioda D, in stare de conducpe inainte de t=O, ramalle in continuare
in aceasrn stare. Schema echivalenta cOllvertorului in intervalul de timp [O,tll este aceea$i ca
in cazul convertorului ell comlltator unidirectional, reprezentata in fig. 2.92.
De asemenea, valoarea initiala a curentului prin inductanta L
r
, iLrCO), este egala ell
0, iar tensiunea initiala la bomele condensatorului Cr, Ucr(O),este egala ell Do, ~i ca urmare
comportarea circuitului este identici ell cea a convertorului cu comlltator unidirectional,
prezentata in sllbparagraful2.3.5.1.
2.3.5.8 Functionarea convertorului cvasirezonant de tip boost eu comutator
bidirectional, cucomutare lacurent zero, in intervalul detimp [t1>t
2
1
La momentul de timp t=tl dioda D se blocheaza, iar comutatorul comandat S
ramane in continuare in stare de condllctie. Ca urmare, schema echivalenta convertorului pe
acest interval de timp este aceea~i ell cea a convertorului cu comutator unidirectional,
reprezentata in fig. 2.93.
Conditiile initiale ale marimilor din circuit ftind acelea~i, rezlllta ca ~i pe durata
acestui interval de timp comportarea circuitului este identica cu cea a convertorului cu
comutator unidirectional, descrisa in subparagraful2.3.5.2.
2.3.5.9 Funcfionarea convertorului cvasirezonant de tip boost cu comutator
bidirectional, cucomutare lacurent zero, in intervalul detimp [t
2
,t
3
1
In acest acest interval detimp, spre deosebire devarianta deconvertor ell comutator
mtidirectional, continua procesul de rezonanta inceput in intervalul [tl,t2], mentinandll-se
deci, modul de functionare rezonant al convertorului. Aceasta stituatie este posibila datorita
prezentei diodei D
s
care asigura ~i circulatia unui curent negativ prill inductanta Lr. Schema
echivalenta a convertorului cvasirezonant considerat, pe acest interval de timp, este
reprezentata in fig. 2.102.
Deoarece, prin trecerea
conductiei curentului iLrde pe comlltatorul
comandat S pe dioda D
s
, schema
echivalenta a circuitului a ramas practic
aceea~i ca in intervalul de timp anterior,
ex-presiile manntilor din circuit deduse in
intervalul de timp [tJ ,hJ ramanand valabile
~i pe intervalul de timp considerat. Astfel,
expresiile curentului care circula prill
inductanta L
r
~i respectiv, prin dioda D
s
, a
tensiunii de labomele condensatorului Cr ~i
respectiv, de la bomele induetantei L", a
curentului care circula prin condensatorul Cr, date de relatiile (2.347), (2.352), ;;i respectiv
(2.356), pentru intervalul detimp [tl,t2], raman valabile ~i pe intervalul detimp [t2,t3]'
In aceste conditii, curentul care circula prin induetanta Lr W continua evolutia
sinusoidal descrescatoare, ~i in domeniul valorilor negative. Valorea minima a curentului iLr
este atinsa la momentul detimp t=timin,egal cu:
Fig. 2.102 Schema echivalenta a
convertorului cu comutator bidirectional, in
intervalul [t2,t3]
3n 3
tirnin=t
1
+-- =t
1
+-T
r
2Cil
r
4
Pentru cele doua cazuri lintim, valoarea momentului de timp timineste descrisii de wmiHoarele
relatii:
t.. "" 37t+2 ==(_l_+~).T ==O.n.T
lInm 2mr 27t 4 r r
dad z,.IiD
o
,timineste dat derelatia:
37t 3
t . ",,-==-T ==O.75T
lInm 2mr 4 r r
La acest moment de timp, valoarea curentului care circuUi prin inductanta Lr ~i respectiv
dioda D
s
, este data de relatia:
valoarea tensiunii la bornele condensatorului Cr ~i respectiv la bornele inductantei Lr, este
Uc,.(timin)=uLrCt;",m)==O, iar valoarea curentului prin condensatorul C
r
este ier(tumin)=-Djz,..
Momentul de timp t=t3 corespunde unei noi anulari a curentului care circula prin
inductanta L
r
, ex-presiaacestuia fiind datii de relatia:
1 ( . Zr1i)
t
3
==t
1
+-. 2n -arCSIn--
O J
r
Do
La acest moment de timp, valoarea tensiunii de 1abornele condensatorul C
r
~i respectiv, de la
bornele inductantei Lr este egala cu:
valoarea curentului care circula prin condensatorul Cr este egala cu icr(t3)=Ij.
Pentru cele dom cazuri limitii, momentul de timp t3 ~i respectiv valoarea tensiunii de la
bornele condensatorului Cr ~i respectiv, de la bornele inductantei 4, sunt descrise de
urmatoarele relatii:
dacii z,.Ij""U
o
,atunci t3este dat de relatia aproximativa:
37t+2 (1 3)
t
3
""--=-+-T
r
""O.91T
r
20J
r
2n 4
iar valoarea tensiunilor Ucr(t
3
)~i ULrCt3) este egala cu 0. in acestii situatie, momentele de timp
t3 ~i tz sunt aproximativ identice, ~i deci intervalul de timp [tz,t3] se reduce 1aun singur
moment detimp, t=tz=t
3
.
dacii z,.IjD
o
,momentul de timp heste dat derelatia aproximativa:
2n
t
3
",,-=T
r
O J
r
vaIoarea tensiunilor Ucr(t3)~i ULr(t3)fund egala cu -Do.
Ca ~i in cazul convertorului de tip boost cu comutator unidirectional, ~i in varianta
cu comutator bidirectional, curentul prin comutatorul comandat S devine egal cu la
momentul detimp t=t
2
, ~i caunnare, comutatorul comandat Strece in regim deblocare, chiar
daca comanda efectiva a comutatorului corespunde starii de conduqie a acestuia. In aceste
conditii, blocarea comutatorului (care se face la momentul de timp t2), se realizeaza atunci
cand curentul care circula prin comutator se anuleaza, fiind astfel 'indeplinite conditiile de
comutare la curent zero. Pentru indeplinirea acestei conditii, comanda de blocare a
comutatorului comadat S trebuie sa se situeze intre momentele de timp t2 ~i t3. In aceste
conditii, durata intervalului de timp corespunzator comenzii de conductie a comutatorului
comandat S, Ton, trebuie saverifice relatia (2.369).
i ,
-Do T
i
-~
o t1 tuntinh t3
I D ~b D L _ DS_ _
-Do'
o t
J
tuntint2t3
lInin
o t1 tuntint2t3
Fig. 2.103 Formele dewlda corespunzatoare functionarii cOllvertorului cvasirezonant detip
boost cu comutator bidirectional, cu comutare la curent zero, pentro Zrli""U
o
i-----;
Doni I ~
u ~ l - ~ - - - , - - - - - - - - - - - - - - - -
f~ ~ \
~
U J \ !~ ~ _Lr_-~ -
- U ol - - V
Imax~: _
I i .- r- _ -
O : ~ i 0 - ,- ,- - - - - - - - -
~_..._J~_+_, _, --~-_~
Fig. 2.104 Fonnel e deuncia corespunzatoare ful l qionarii convertorul ui evasirezonant detip
boost cu comutator bidirectional , cucomutare l a curent zero, pentru Z,IiU
o
2.3.5.10 Funcl ionarea eonvertorufuievasirezonant de tip boost eu eomutator
bidirectional , eu eomutare fa eurent zero, in interval uJ de timp [t3,Tj
La momel l tul de timp t=t3, tensiunea de l a bornel e condensatorul ui Cr, ~i respectiv
din anodul diodei D devine egal a cu Do, ~i in consecinV i, dioda D intra in regim de conduqie.
Comutatorul comandat S ramane in continuare bl ocat, ca urmare a semnal ul ui sau de
comanda. Ca unnare, schema echivalenta a circuitului este aceea~i cu cea corespunzatoare
convertorului en comutator unidirectional, reprezentata in fig. 2.96.
In aceste condipi funetionarea circuitului este identicii en cea a variantei en comutator
unidirectional, descrisa in subparagraful 2.3.5.4. anona comanda de trecere a comutatorului
comandat S in regim de conductie poate apare dupa momentul de timp t=t3, corespunzator
trecerii diodei D
s
in regim deblocare, de lacare tensiunea de labomele condensatorului Cr, ~i
respectiv de la bomele comutatorului comandat S, devine egaIa en Uo. Ca unnare, ~i in
aceasta sitautie, durata perioadei de comutare, T, trebuie saindeplineascii conditia (2.370).
2.3.5.11 Influenla comutatorului comandat cvasirezonant, cu comutare la
curent zero, asupra funclioniirii convertorului de tip boost cu comutator
bidirectional
Ca ~i in cazuI variantei cu comutator unidirectional, prezenta comutatorului
cvasirezonant eu comutare la curent zero aduce ciiteva modificiiri fata de varianta clasicii a
convertorului, concretizate in:
modificarea caracteristicii detransfer in tensiune a cieuitului;
limitarea intervalului devariatie afactorului deumplere.
Pentru a detemtina caraeteristica de transfer in tensiune a convertorului
cvasirezonant cu comutare la curent zero a convertorului cu comutator bidirectional, yom face
din nou referire la schema completa a circuitului reprezentata in fig. 2.99.
In conditiile functionarii convertorului cvasirezonant in regim stationar, valoarea
medie a tensiunii de la bomele inductantei L, UL, este egala cu O. Ca unnare, ca ~i in cazul
variantei de convertor cvasirezonant Cll comutator unidirectional, valoarea medie a tensiunii
de la bomele condensatorului c,. este egala ell valoarea tensiunii de intrare in convertor, U
j
,
confonn relatiei (2.371). Utiliziind in aceasta relatie expresiile tensiunii lIcr pe cele 4 intervale
de timp corespunzatoare functionarii convertorului cvasirezonant Cll comutare la curent zero
(U
o
pe intervaIeIe de timp [O,td ~i [t3,T], relatia (2.352) pe intervaluI de timp [tj,12], ~i relatia
(2.362) pc intervalul de timp [h,t3]), ~i vaIoriIe momenteIor detimp tl, t2~i t3, date de relatiile
(2.344), (2.357) ~i (2.383), ~i tinand cont ~i de expresia curentului mediu de intrare hdata de
reIatia (2.35), rezulta 0ecuatie avand ca necunoscuta caracteristica de transfer in tensiune a
convertorului, UJ Ui.
Pentru cele dona cazuri Iimita, rezolvarea ecuatiei anterior amintite pennite
obtinerea e),.l'resiei caracteristicii de transfer in tensimle a circuitului, care este descrisa de
unnatoareIe relatii:
daca Z,J j""U
o
, caracteristica de transfer in tensiune este:
I
T
r
1-0.91-
T
daca ZrljU
o
, caracteristica de transfer in tensiune este data de reIapa:
U
o
1
U ""-:r:
1 1--
T
Daca incazul convertorului de tip boost, caracteristica de transfer in tensiune este
functie doar de factorul de umplere, in cazul convertorului cvasirezonant en comutare Ia
curent zero, Cll comutator bidirectional, raportul dintre tensiWlea de ie~ire ~i tensiWlea de
intrare este dependentii de raportul dintre perioada de rezonanta ~i perioada de comutare, lara
a mai depinde de factorul de umplere al senmalului de comanda. Ca unnare, ~i in cazul
convertorului cvasirezonant de tip boost, cu comutator bidirectional, caracteristica de transfer
a circuitului este direct dependentii decaracteristicile circuitului rezonant.
Cele dona caracteristici limitii SWlt
reprezentate, in functie de raportul T,IT, in
fig. 2.105, peiltru Wl interval egal cu [0,0.85]
(caracteristica 1 pentru cazul z,.Ij ::::U
o
, iar
caracteristica 2 pentru cazul Z,IiU
o
)' Este de
remarcat de asemenea cii 0 sciidere a
impedantei caracteristice a circuitului
rezonant, Zr, concretizatii prin reducerea
produsului z,.I
i
in raport en tensiWlea de
ie~ire U o, determina 0influenta. neglij abi~a
asupra caracteristicii de transfer, care se
manifesta printr-o cre~tere u~oara a valorii
tensiunii de ie~ire. Pe de altii parte insa, scaderea hnpedantei caracteristice z , . conduce amt la
o cr~tere a amplitudinii curentului i
Lr
~i deci a curentului care circula prin comutatorul
cOll1andat S, cat ~i la cre~terea piererilor in conduep.e ale acestuia. Ca. unnare, reducerea
pierderilor la comutarea inversa a comutatotului comandat este pliititii amt de 0
suprasolicitare in curent acOll1utatorului comandat, cat ~i de pierderi suplimentare deputere.
Conditia impusa perioadei de comutare T, exprill1atii prin relatia (2.370), devine 0
conditie pentru raportul dintre perioada circuitului rezonant, T
r
~i perioada de comutare, T.
Tinand cont de relatiile corespullzatoare momelltului de timp t3, pentru cele 2 cazuri limita
considerate, seoblin intervalele devariatie pennise pentru raportul dintre perioada circuitului
rezonant ~i perioada de comutare, T,IT.
" daca Zr1i""U o,raportul T,IT trebuie sa seincadreze in conditia:
fuJ Uil
- - - - - - - - - - - - - ~-
1
o 0.4 0.8 T,IT
Fig. 2.105 Caracteristicile detransfer in
tensiWle ale convertorului cvasirezonant de
tip boost, cu comutator bidirectional
T
__r S 11
T
daca z , . IiU
o
, conditia pentru raportul T,IT este data de relatia:
T
r
<1
T -
Cele dona relaiii pWl in evidenta influenta neglij abilii pe care 0 are impedanta caracteristicii a
circuitului rezonant asupra intervalului devariatie araportului T,IT.
Conditia impusii duratei intervalului de conductie, Ton, exprimatii prin relatia
(2.369), devine 0conditie pentm factorul de umplere D. Tinand cont de relatia (2.2) ~i de
rela~iile corespunzatoare ll1omentelor de timp t2~i h, pentru cele 2 cazuri limita considerate,
seobtin urmatoarele restrictii pentru factorul deumplere D.
" daca Zrlj ""U
o
, atunci factorul deumplere trebuie saindeplineascii conditia:
T
r
D ""t
2
"" t
3
~ 0.91 T (2.391)
T
r
T
r
O.91-5D5-
T T
Din ultimile 2 relatii rezulm, fam de situatia convertorului cvasirezonant cu comutator
unidirectional, 0reducere drastica a intervalului de variatie a factorului de umplere. De~i, in
cazul variantei cvasirezonante a convertorului de tip boost, factorul de umplere Dnu mai
contribuie la stabilirea valorii tensiunii de ie~ire, un interval mic de variatie al acestuia
determina conditii mai dificile pentru realizarea comenzii comutatorului comandat.
Convertoarele cvasirezonante de tip boost cu comutator bidirectional, cu comutare
la curent zero permit, spre deosebire de varianta cu comutator unidirectional, ~i recuperarea
unei patti din energia transferam circuitului rezonant de catre sursa de tensiune de la intrare, .
pe durata intervalului de timp [h,t3J , datorim intriirii in conductie a diodei D
s
.Mai mult dedit
amt, pentru cazul Zr1iUo, independenta caracteristicii de transfer in tensiune a convertoarelor
cvasirezonante cu comutator bidirectional de valoarea rezistentei de sarcina constituie un
avantaj semnificativ al acestora, ceea ce face ca acestea sa fie preferate, in multe aplicatii,
variantelor cvasirezonante cu comutator unidirectional.
3
INVERTOAREREZONANTE
Invertoarele rezonante sunt invertoare debanda ingustii, care sunt cuplate la sarcina
prin intennediul unui filtru trece banda, realizat, de obicei, ca un circuit rezonant L-C serie,
derivatie sau mixt. Aceste inverto~re lucreaza la 0frecventa apropiatii sau egahl cu frecventa
de rezonanta a circuitului cuplat la ie~irea lor, fonnat din sarcina ~i eventual un filtru L-C
ata~at. Elementele circuitului sunt astfel proiectate, incat factorul de calitate sa fie
supraunitar, adidi puterea reactiva safie mai mare decat cea activa, la frecventa de rezonanta.
Modul in care este realizat circuitul de ie~ire al invertoarelor rezonante (care cuprinde ~i
sarcina) determina cateva din caraeteristicile debaza aleacestor invertoare:
Frecventa delucru este fixii sau fluctueaza functie devariatia frecventei de rezonanta a
circuitului conectat la ie~irea invertorului.
Comutatiile dispozitivelor active pot fi realizate in momentele trecerii prin zero a
curentului sau tensiunii, fapt ce asigura pierderi in comutatie mai mici ~i posibilitatea
utiliziirii lor la capacitatea maxima de comutatie.
Datoritii filtrarii realizate de circuitul eX1erior,fonna de unda acurentului sau tensiunii
este aproximativ sinusoidala, miqorandu-se valoarea energiei electromagnetice radiate in
eX1erior.
Frecvenlele la care lucreaza aceste invertoare sunt cuprinse iutre 400Hz $i 100kHz, pentru
puteri cupril1seiutre 0,1 ~i 10kW.
In situalia in care se utilizeazii circuite ~i algoritmi de comanda care sa asigure comutatia
dispozitivelor de putere la curent nul (ZCS - zero current switch), sau la tensiune uula (ZVS -
zero voltage switch), freC'/enta de lucru poate fi crescutii pentru puteri medii ~imid.
Frecventa mare de lucru ~i posibilitatea realizarii comutatiilor cu pierderi mici de energie
conduc 1a:
Ob\inerea unor gabarite mici pentru elementele reactive ~ifolosirea rniezurilor de feriti'i
la constructia illductantelor sau a transfonnatoarelor ceintra in structura circuitului de ie~irea
invertorului.
~ Diminuarea pierderilor in comutatie ~i realizarea comutatiilor la curent sau tensiune
nula, ceea ce deterrnilla cre~terea randamentului invertorului ~i absenta sau rnic~orarea
dimensiunilor snubber-elor ce sefolosesc pentru proteetia dispozitivelor de putere.
Illvertoarele rezonante sunt folosite acolo unde frecventa de lucru este cCl1Stanti'i,cumar fi
alimentatrea instalatiilor de inci'ilzire inductiva sau a generatoarelor electroacustice (pentru
prelucrari cu ultrasu.nete), in care caz chiar circuitul echivalent sarcinii are un caracter
rezonallt. aalta aplicatie de mare interes a invertoarelor rezonante 0cOllstituie realizarea
convertoarelor C.C.-C.C., in care se utilizeaza un transformator pentru separare galvanica.
Avantajele acestor convertoare sunt date de gabaritul mic datoritii frecvenlei ridicate de lucru
~i de randamentul energetic ridicat. Aceste avantaje recomandii folosirea invertoarelor
rezonante in convertoarele C.C.-G.C. ce alimenteaza echipamentele electronice folosite in
sistemele aerospatiale.
Din punct de vedere al modului in care sunt alimentate, invertoarele rezonante pot fi
c1asificatein: invertoare cu alimentare in tensiune ~i invertoare cu alimentare in curent.
In mod obi~nuit circuitul de ie~ire aunui invertor cu alimentare in tensiune sepoate reduce la
laun circuit L-C de tip serie, iar circuitul de ie~ire a unui invertor cu alimentare in curent se
poate reduce laun circuit L-C de tip derivatie.
Din acest motiv, invertoarele cu alimentare in tensiune semai numesc ~i invertoare serie, iar
celecu alimentare In curent, invertoare paralele sau derivalie. Aceste echiva1enle nu sunt insa
intotdeauna respectate, putfuld exista situapi in care circuitul de sarcina al unui invertor de
tensiune sau curent nu poate fi redus la un circuit L-C serie sau respectiv derivalie. 0
categorie mai aparte de invertoare cu rezonanla 0 constituie a~a-numitele invertoare cu
"injec1ie" , sau invertoarele la care frecventa de ie~ire este mai mare ca frecventa cu care sunt
comandate dispozitivele de putere.
Din punct de vedere al modului de comandii, invertoarele rezonante pot fi impaqite in
invertoare cu comandii sinerona ~i invertoare cu comalldii asincrona.
La cele cu camandii sincrona, comutalia dispozitivelor de putere este sincronizatii eu trecerile
prin zero ale curentului (la invertorul cu alimentare in tensiune), sau ale tensiunii (1a
invertorul cu alimentare in curent). In aceste situalii, impcdanta circuitului de ie~ire are un
caracter rezistiv falii de componenta fulldamentaIa a spectrului marimii comutate (tensiul1e
sau curent, corespunzator invertoarelor cu alimentare in tensiune sau respectiv curent).
In situalia in care dispozitivele nu sunt comandate sincron eu trecerile prin zero ale miilimilor
comutate, comanda semllne~e asincrona sau defazata.
Invertorul cu alimentare in tensiune este construit, deregula, din contactoare cu conductie
inversa, care sa permita comutarea tensiunii lara inversarea sensului curentului prin sarcina.
Din acest motiv, circuitul de ie~ire trebuie saposede un element serie care saaccepte saltul de
tensiune (0 inductanlii). Aceste invertoare folosesc in mod obi~nuit unul din circuitele de
ie~ireprezentate in fig. 3.1.
Toate aceste circuite sunt reductibile, prin transformari uzuale in tehnica circuitelor liniare, la
cele detipul prezentat in fig. 3.1 -a, care va fi folosit in cele ceurmeaza.
Invertorul aplica circuitului de ie~ire pulsuri de tensiune dreptunghiulare. La randul sau,
datorita caracterului rezonant, circuitul de ie~ire (care include ~i sarcina), blocheaza
armonicile curentului, schirobul de energie reactiva intre sursa de alimentare ~i invertor
lacandu-se prin intermediul curentului.
Ciiteva din posibilelc configuralii ale circuitului invertoarelor rezonante, alimentate in
tensiune, sunt prezentate in fig. 3.2. In aceastii figura, elementele incercuite pot fi inlocuite cu
alte tipuri deconfigurapi prezentate in fig. 3.1.
Circuitele din fig. 3.2-a ~i 3.2-c sunt cele roai simple, eleasigurand pe circuitul eX1erior (L-C-
R) 0 tensiune pozitiva intr-o seroialternanlii (Ql - ON ~i Q2 - OFF) ~i 0 tre.apta de tensiune
nula in cealaltii semialternantii C Q l - OFF ~i Q2 - ON).
Ll c
~1--
L~
Figura 3.1 -d
Figura3.2-c
E
L C R
' "
U s
Figura 3.2 e
E U s
~... (-L---C--~R-
E i. <i
c
In fig. 3.2-b, este prezentat circuitul in semipunte. Daca sursele de alimentare sunt egale,
semipuntea este simetridi. In semialternanta pozitiva a tensiunii (QI - ON ~i Q2 - OFF), pe
circiutul de ie~ireL-C-R, seaplica tensiunea E
1
. In semialternanta negativa (Ql - OFF ~i Q2 -
ON) pe circuitul deie~ire seaplica tensiunea (-E
2
).
In fig. 3.2-d, este prezentat un circuit in semipunte, alimentat de Ie 0singuri'i sursii, la care
filtrul L-C de la ie~ireeste realizat cu ajutorul a dom condensatoare C
1
~i C
2
, de obicei egale
~i care sunt cuplate in para1el. Deoarece factorul de ca1itate a1 circuitului de ie~ire este mai
mare ca unitatea, tensiunea maxima ce apare la bornele unui condensator este mai mare ca
tensiunea sursei de alimentare E. In semialternanta pozitiva (QI - ON ~i Q2 - OFF), ceIe dom
condensatoare se incarca ca in figura. In semialternanta negativa (Ql - OFF ~i Q2 - ON),
sarcina la bornele condensatoarelor se inverseaza. In permanenta, suma tensiunilor pe cele
dom condensatoare este egaUi cu tensiunea de alimentare E.
In fig. 3.2-e, este prezentat un circuit in punte completi'i. Semialternanta pozitiva a tensiunii
seobtine cu Ql ~i Q3 in stare ON, in timp ce semialternanta negativii seobtine cu Q2 ~i Q4 in
stare ON.
Fig. 3.2-f, prezinti'i un circuit de tip push-pull, cu catozii comuni. La acest circuit, dispozitivul
care se afla in stare blocati'i va suporta 0tensiune directa egala cu de dom ori valoarea
tensimui de alimentare.
3.2.1 Comanda sincrona ainvertorului rezonant,
alimentat in tensiune
In aceasta situatie, dispozitivele de putere active sunt comandate sincron cu trecerile prin zero
ale curelltului. Din acest motiv, ambele tipuri de comutatii serealizeaza la curellt nul (ZCS),
puterea disipata pe dispozitive in timpul acestora fiind foarte mica.
Analiza seva efectua pe circuitul in semipullte din fig. 3.2 - b ~i fonneJ e de undi'i a marimilor
deinteres (pentm ml circuit simetric), sunt prezentate in fig. 3.3.
u.,----------------
1(1
I
I
I
1
I
I
I
Eli
I
I
1
1
I
I
- - - - - - - - - - ~- - - - - l
I
I
-E=-E~------
2 11
I
I
I
I
I
I
I
Fig. 3.3 Variatia tensiunii pe condensator (uc(t)), a curentului (i(t))
~i atensimui aplicate circuitului de ie~ireL-C-R
In momentul to=0, se considerii valorile initiale Uc(O)=0 i i(O) =o. In acest moment (to), se
comandii invers Q2 i direct Q]. neglijand rezistenta echivalentii a dispozitivului QJ , ecuatia ce
descrie comportarea circuitului este:
(RC)2 ex . 1
--<1<=:>-=-<1
4LC COo 2Q
R
unde a. = - >reprezintii constanta de amortizare a circuitului L-C-R
2L
1
0) =.J I E reprezintii frecventa de rezonantii a circuitului serie L-C
Q
-_ O)Ro" L --R
1
. fL
c
V c reprezintii factorul de calitate al circuitului serie L-C-R
Tinand cont de valorile initiale i de conditia (3.2), solutia ecuatiei (3.1) este:
ue( t) = E] +[U -Ed .[co~coc t) +~. sin(O)ct)].ex 'P( ~ex .t)
COc
pentru t E[0; ~ ]
[1R2/22 CI
unde CO c = V LC - 4IY = V 0) -ex . :=0) .V I - " " 4 Q2 " reprezintii pulsat
ia
de comutatie a
dispozitivelor de putere.
Se observii ca in situatia in care factorul de calitate al circuitului L-C-R, serie este mai mare
ca trei, pulsatia de rezonantii a circuitului L-C serie (0)0) poate aprox ima pulsatia de comutatie
a dispozitivelor de putere, cu 0eroare relativii mai mica de 1%. Ca urmare, daca se tine cont
i de definitia factorului de calitate, relatia (3.3) poate fi rescrisa astfel:
uc(t) =E ] + [ u 0- E t} .[ CO ~(1} ot) +2~ . sin(tUot)}ex
p
( - ~~)
pentru t E[0; ~ ]
Curentul prin circuit poate fi calculat cu ajutorul ex presiei (3.4):
dUe (t)
i(t)=C._" -
dt
L a sfaf~Hill pfiillei seillipefioade, ctifefiM tiat de (3,5) se a1ltJ leaz~$i tefisi111leape cofidefisatof
devlfi;
hi a d6ilii sewalternahfa, QJ este blocat ~i conduce 02 Daca se rescfie ectiaWl
@orespumatOafe clr6illtillW. pehtru aoost iiltetval de limp; se dotine sohitia:
[
..1' J .
t E o:t
2 ' 0
L a sIar~itu1 unei perioade, tensiunea pe condensator va fi egalii cU tensi111lea III momentul
initial, t:= to == 0 ,
E
2
+
U
o
:=-
Deaarece fiuhiittlrul expreslilbf (3.9) este sitbUniilif (s"a considefat ca valoarea facWrului de
calitate este hial illaie ca We!), vaiorile hiaxHne ale tenslUnii pe condefisater S111lt mill mari ca
valeriIe sttfsel6f de alitnentate, chiat ~i ih situafia CifcuiteI6f dift fig. ::D " a ~i :L 2 " c; illcare
sursa E :i este riuHt Spre e;iemplli, ih sifuatiil 111luiIt1veftbr 111 semipiuite siiiietft@a (Ej:=E
2
);
1J erithi Q:=5; se OO\lfie U,,=-'-()o=6;413; lar perttfii Q == 25, se oB tihe u1i=,-Uo=31,@,
Variatia eufehMill ih a d01.L 1 sehiii:l1ternanVi se obfihe diii re1atia (3,7), Moslhd ex-presla
(:L 5). In sitililtili. Citcl1itelof hi sehiipunte sifuetrica Siluin purtte, Vana\ia cUfehtillui poate fi
sensa ea:
i(l) , ;~~~'irxt{ -1~l(l+4~')Sin(ffi.t) (J lO)
". 2Q
Vci16tHe fiiilXime ale curerttulill apat dupa aproximativ un s:f'ertde perioada ~!trtH sferturi O
penoada $i 111Odillti11tif este,
3.2.2 Comanda asincrona a invertorului rezonant,
alimentat in tensiune
In situatia eomenzii asillletrice, dispozitivele de putere nu mai sunt eomandate sinerOll eu
treeerile eurentului prin zero, Din acest motiv, frecventa de comutatie a dispozitivelor de
putere este fie mai mica fata de frecventa proprie de rezonanta a circuitului L-C (fig. 3.4), fie
mai mare ca aceasta (fig. 3.5), Valorile absolute maxime ale curentului prin circuitul L-C~R ~i
ale tensiullii pe elemelltele reactive sunt mai mici ca In situatia comenzii sincrone ~i ca
urmare, dimensionarea acestora sepoate face eu ajutorul relatiilor (3.9) ~i (3,11).
Este utila 0evalu~re a puterii transmise sarcinii, functie de gradul de asincronislll al
cOlllenzii. Daca seconsiderii circuitul in semipunte simetrica (fig. 3.2 -b) sau eel in punte (fig,
3.1 -e), tensiunea ce seapliea cireuitului L-C-R este dreptunghiulara simetrica depulsatie C O c
Amplitudinea fundamentalei acestei forme de unda este:
.( I) [, (coc coo)] [ , 2'b-CO]
Zo =R+J cocL--- =R I+JQ ---- ".,Rl+JQ'--.
cocC COo COc COo
{
(
W e ( 0 0 ) ] { l I J D )
0= arcta Q. --- ""arcta 2Q-
0)0 We 00
0
,-J
Fig. 3.4 Fonnel e deunda coresp,unzatoare circuitul ui din fig. 3.2 -b (El =E
2
) ,
in situatia unei comenzi asimetrice cu We <000 (T c >To)
D aca 0 <0, atunci circuitul se comporta capacitiv (tensiunea este in unna
curentul ui) , situatie prezentata in fig. 3.4.
D aca 0 >0, atunci circuitul se comportil inductiv (curentul este in urma tensiunii) ,
situape prezentata I nfig. 3.5.
Admitand un curent sinusoidal prin sarcina (annonicil e superioare al e curentul ui sunt
considerate nule), val oarea acestuia este:
-E ---------
T
e
2E ---~--.---
Fig. 3.5 Formele de unda eorespunziitoare cireuitului din fig. 3.2 -b (EI = E
2
),
in situatia unei eommenzi asimetrice eu roc >(Do(T c <To)
3.2.3 Realizarea circuitului de putere al invertoarelor rezonante,
alimentate in tensiune
In situatia in care comanda invertorului este sineronii, este indieat ea dispozitivele alese
pentru realizarea cireuitului de forti! sa fie de tip tranzistor (tranzistor bipolar de putere,
tranzistor MOS de putere, IGBT, SIT). Aeeste dispozitive se earaeterizeaza prin timpi mici de
comutatie ~i rezistente eebivalente, in stare ON, ceva mai marl.
Comutatiile realizandu-se la eurenti nuli, pierderile datorate acestora sunt mici ~i snubber-ele
pot lipsi. Praetie este recomandabil ca dispozitivele sa nu fie totallipsite de proteetie, deoarece
ill situapa in care apare 0variape a unui parametru al circuitului L-C-R de la ie~ire, exista
posibilitatea ie~irii din sincronism ~i a cre~erii pierderilor in comutatie. TotodatA, trebuie
luate masuri pentru a nu Iasa cele doua tranzistoare de pe 0ramura a puntii simultan ill
conductie. Acest fenomen poate apare pe durata timpului de stocare, in situapa in care
fronturile de comanda a intrarii ill conductie a unui tranzistor ~ide blocare pentru ceIalaIt
tranzistor coincid. Prevenirea acestui fenomen sepoate face cu circuitul din fig. 3.6.
L C R
- - H
Fig. 3.6 Realizarea protectiei la scurtcircuit
adispozitivelor pIasate pe aceea~i ramura
Inductantele L] .;- L
4
(care au 0 valoare mica) limiteaza viteza de cre~tere a curentului pe
durata suprapunerii conductiei.
In mod obi~nuit, impulsurile de comanda a dispozitivelor de putere sunt validate de un senzor
conectat in serie cu circuitul de ie~ire L-C-R, care determina momentele in care curentul de
sarcina seanuleaza.
Daca se iau in consideratie numai pierderile in conducpe a dispozitivelor de putere, se poate
determina expresia randamentului invertorului, functie de valoarea rezistentei de sarcina (R)
~i a rezistentei echivalente a dispozitivelor de putere in stare de conduep.e (Rn). Comanda
fiind sincrona, impedanta echivaIenta a circuitului de ie~ire L-C-R este R ~i curentul de
sarcina este sinusoidal, avand amplitudinea 1
M
.
Puterea utila debitata pe sarcina ~i puterea medie absorbita de la sursa, pot fi determinate cu
urmatoarele relatii:
P
u
=LI~R= 8E
2
R
2 1t
2
(R+R
D
)2
T
2 2" 2 8E
2
1
P =-. fEI
M
sinoootdt =-EI
M
=--.---
To' 1t 1t2 R +2R
D
Puterea disipatii (Pd) serepartizeaza in mod egal pe cele patm dispozitive alepuntii (fig. 3.6).
In situatia in care comanda este asincrona ~i defazajul (relatia (3.15)) este negativ
(fig. 3.4), illmomentul illcare are loe comutapa inversa a unui dispozitiv, curentuI prin
sarcina ~i-a schimbat deja sensul ~i ca urmare el se inchide prin dioda (diodele) antiparalel
dispozitivului (dispozitivelor) ce trebuie bloeat. Din acest motiv, comanda inversa se
realizeaza la curent nul (ZCS). Daca comanda de intrare illconductie a dispozitivelor
complementare este realizatii dupa blocarea dispozitivelor Cetrebuie comandate invers, atunci
pierderile in proeesul de comutatie invers'a pot fi considerate nule, acestea realizandu-se la
curent ~i tensiune nula. Comutatia directii se realizeaza la un curent diferit de zero ~i la 0
tensiune egala cu tensiunea totala de alimentare a ramurii respective (a sevedea ~i UQ ioJ 1 din
fig. 3.4). Din acest motiv, dispozitivele trebuiesc prevazute cu snubber-e serie, inductive,
pentru asigurarea protectiei dildt. Dispozitivele care sepreteaza cel mai bine pentru astfel de
comenzi sunt cele de tip tiristor (tiristor, tiristor GTO, MCT, SITH). Aceste dispozitive au 0
capabilitate mare la dildt ~i asigura pierderi mici la comutapa direcrn, insa sunt mai putin
performante (din punct de vedere al puterii disipate) la comutatia inversa. Totodatii, aceste
dispozitive prezintii 0rezistentii serie de valoare mica, pierderile in conductie ale circuitului
fiind neglijabile.
Uneori, in cazul folosirii tiristoarelor, diodele antiparalellipsesc, pentru a se asigura
o comutatie inversa mai rapida prin intermediul sarcinii, rara circuite de stingere
suplimentare. Aceste structuri sunt folosite in special pentru invertoare de putere mare.
Circuitul de comanda este u~or de realizat, deoarece comanda trebuie datii cu 0anumitii
intarziere fata de momentele trecerii curentului prin zero, care sunt sesizate de senzorul de
curent inseriat Cll sarcina.
La comanda asincrona cu defazaj pozitiv (ffie > ffiO), comutatia inversa a
dispozitivelor are loein momentulin care curentul prin acestea este diferit de zero (fig. 3.5).
Din acest motiv, aceastii comutatie este dura, dispozitivele necesitand snubber-e paralel. In
schimb, dispozitivele care intra in conductie comut:i la un curent ~i otensiune nula, deoarece
dupa bloearea dispozitivelor complementare, curentul prin sarcina va circula prin diodele
antiparalel ale dispozitivelor ce trebuie comutate direct. Ca urmare a faptului ca la comutatia
directii amt curentul cat ~i tensiunea pe dispozitiv sunt nule (curentul circula prin diodele
antiparalel - a sevedea ic!J, i
Dl
~i UqJ din fig. 3.5), snubber-ul paralel al dispozitivelor poate fi
realizat cu un singur condensator, care sa asigure 0 comutatie inversa la tensiune nula.
Absenta rezistorului din structura snubber-ului paralel asigura pierderi de energie nule pe
acesta.
Aceste invertoare se realizeaza cu dispozitive performante la comutatia inversa, cum
sunt cele detip tranzistor (tranzistor bipolar deputere, tranzistor MOS de putere, IGBT, GIT).
In mod obi~nuit, invertoarele astfel realizate sunt destinate puterilor mici ~i medii.
Realizarea circuitului de comanda implica unele dificultati legate de estimarea
corecm a momentului in care curentul prin sarcina se anuleaza, pentru a realiza comanda
dispozitivului inainte de acest moment. Ca ~i in situatia anterioara, este recomandabil a se
comanda intfti invers dispozitivele aflate in conductie ~i apoi a se deschide dispozitivele
complementare.
3.2.4 Reglarea puterii pe sarcina invertoarelor rezonante,
alimentate in tensiune tara a folosi modulatia in durata
a tensiunii aplicate circuitului L-C-R de la ie~ire
In situatia in care invertorul este comandat sincron, singura metoda de reglare a
puterii prin sarcina este prin modificarea tensiunii de alimentare E. Acest lucru necesita
circuite de forta suplimentare, costuI total fiind compensat de randamentul foarte bun al
invertorului comandat sincron.
Atunci cand comanda se realizeaza asincron, exista posibilitatea de a regla puterea
prin sarcina modifidind pulsatia de comanda (coe) a dispozitivelor de putere. Combinand
relatiile (3.15) ~i (3.17), seobtine relatia:
Relatia (3.21) este valabita in situatia in care se poate face aproximarea co c +co 0 "" 2.co c
Pentru 0reglare in limite mai largi, sepoate folosi valoarea exacta a unghiului de defazaj "0"
din relatia (3.15).
Atunci cand se utilizeaza acest tip de reglaj, trebuie avut in vedere ca sa fie mentinut tipul
comel1zii asincrone, adica COesa ramana in permanenta fie mai mica decat COo, fie mai mare
eaaceasta. Trecerea accidentalil delaun tip la altul poate duce la distrugerea dispozitivelor de
putere, deoarece, pentru fiecare tip de comanda asincrona este necesar un alt tip de snubber
pentru dispozitivele de putere.
Dezavantajul acestui mod de comanda consta in cre~erea puterii disipate prin conductie,
datorita cre~terii puterii reactive ceduce la mic~orarea randamentului invertorului.
3.2.5 Reglarea puterii pe sarcina invertoarelor rezonante,
alimentate in tensiune, folosind modulatia in durata
a tensiunii aplicate circuitului L-C-R de la ie~ire
Sunt situatii in care puterea absorbita de sarcina variaza in limite foarte largi ~i nu este
convenabila utilizarea unei surse continue reglabile. 0astfel de situatie apare atunci cand
invertorul rezonant este folosit in structura unui convertor c.c.-c.c., cain fig. 3.7.
In fig. 3.7-a, este prezentat un convertor la care tensiunea de ie~ire este obtinuta prin
redresarea tensiunii de la bomele capacitatii circuitului rezonant serie L-C. Considerfuld ca
sarcina absoarbe un curentconstant 10 , tensiunea de ie~ire Do =loR trebuie sa fie egala cu
valoarea medie atensiunii pe condensatorul C (tensiunea medie pe inductanta de ie~ireL
o
este
nutil).
Circuitul are dezavantajul ca sarcina trebuie safie flotanta ~i nu este separatii galvanic fata de
invertor.
U
t
- < +
~:::::: Tr
*
a b
Fig. 3.7 Structuri tipice de convertoare C.C.-e.C.
In fig. 3.7-b, tensiunea de V
o
este obtinutii prin redresarea tensiunii din secundarul
transformatorului Tr, al carui primar este inseriat cu circuitul rezonant L-C. In calculul
pulsatiei de rezonantil roo , trebuie tinut cont ~i de inductanta de scapari a transformatorului,
care apare sumata cu inductanta "L" a circuitului L-C.
Avantajul acestui circuit constain faptul ca se realizeaza 0separare galvanica a sarcinii de
invertor ~de aceastii datil, sursa de tensiune Do este flotanta, putiind avea ca referinta orice
potential. In mod obi~nuit, transformatorul are raportul detransformare unitar.
Capacitatea Coface ca tensiunea la bornele secundarului sa fie constanta ~i egala cu V
o
. Ca
urmare, la bornele primarului va apare 0tensiune egaJ ..a,in modul, tot cu V
o
~i a carei
polaritate este funqie de sensul curentului prin circuitul rezonant L-C. In situatia in care
sensul este eel indicat in fig. 3.7-b, polaritatea labornele primarului este cea indicata in figura
(u
t
= Do). Daca invertorul lucreaza in regim de curent intrerupt (curentul in circuitul L-C
devine nul), curentul de magnetizare va circula prin sarcina ~i prin puntea redresoare,
determinand inversarea polaritatii tensiunii in primar fata de situatia anterioara intreruperii
curentului.
Sunt cunoscute dona modalitAti de reglare a tensiunii ~i puterii de ie~ire pentru aceste
convertoare: reglarea puterii pe sarcina prin modularea impulsurilor de comanda in duratii ~i
reglarea puterii pe sarcina prin comanda defazata a ramurilor puntii.
3.2.5.1Reglarea puterii pesarcina prin modularea impulsurilor in durata
Aceasti:i strategie se refera la modulatia impulsurilor de eomancta eorespunzatoare
dispozitivelor deputere ale invertorului rezonant. Sealege 0 pulsatie de comutatie COe egala eu
pulsatia de rezonanp a eireuitului de ie~irecoo. Pulsurile de comancta au un factor de umplere
Ilmai mic de 0,5, variatia aeestuia determinand modifiearea puterii transmise sarcinii. In fig.
3.8 sunt prezentate formele de unctaeorespunzatoare wlui invertor de tipul celui prezentat in
fig.3.7-b.
I
,
,
,
,
,
Q
1
Q3:
,
,
,
Fig. 3.8 Formele de unctacorespunzatoare reglarii puterii prin
modularea impulsurilor de eomancta in durata
In momentul to , se comandii dispozitive1e Q2 ~i Q4 . Sensul curentului prin circuit fiind
pozitiv, tensiunea U
t
este egala cu U
O
Starea circuitului este descrisa deecuatia:
In momentult] ,dispozitivele Q2, Q4sunt comandate OFF $i curentuli , pastrandu-~i sensul,
comumdiodele D
1
$i D
3
. Starea circuitului este descrisa de ecuatia:
In momentul t2, curentul i l$i schimba sensul $i ca unnare tensiunea Ut devine egala Cll (-U
o
).
Aceasm schimbare de sens este normal sa se produca inaillte de temrinarea seuriperioadei
impulsurilor de comandii, deoarece factorul de ump1ere a1acestora este mai uric ca 0,5. Ca
unnare, fundamenta1e1e tensiunii $i curentului (circuitul este comandat 1a frecventa de
tezonanta) sunt defazate inaintea semnalului de comandii. Curelltul se Inchide prin D
2
$i D
4
starea circuitului fiind descrisa deurmatoarea ecuatie:
In momentul t
3
=to+T/2 se comandii ON dispozitivele Ql $i 02 , obtinandu-se 0 evolutie
simetrica.
Modul de functionare in curent intrerupt nu prezinm interes practic, deoarece pentru valori
uzua1eale factorului de calitate acesta nu apare.
3.2.5.2 Reg1area puterii pe sarcina prill comanda defazata a ramurilor puntii
In acest mod, ramurile puntii sunt comandate cu pulsuri ce au factorul de umplere
egal cu 0,5 $i pulsatia egaHi cu pulsatia de rezonan a circuitului de ie$ire (fig. 3.9). Reglarea
puterii de ie$ire serealizeaza prin deplasarea relativa a celor doua tensiuni de comandii cu un
unghi <p fata de pozitia pe care acestea 0au in situatia in care la ie$ire s-ar obtine 0tensiune
nula. Tensiunea aplicam pe circuitul de ie$ire, are forma Us din fig. 3.9 iar curentul se
anuleaza intre t] $i t3, fiind aproximativ in faza cu fundamenta1a tensiunii us.
Inintervalul to, tl , conduc dispozitivele 02 $i Q4din fig. 3.7. Initial, curentul are 0 va10are
i(toO $i Ut =U
o
. Starea circuitului este descrisa de ecuatia (3.23).
In momentul t] , 02 seblocheaza $i este comandat Ql . Ca urmare, tensiunea Us devine nuli:!,
curentul circuliind in sens pozitiv prin Q4$i D
1
Starea circuitu1ui este descrisa deecuatia:
In momentul t
2
curentul l$i sclrimba sensul $i tensiunea tit devine (-U
o
), curentul circuland
prin Ql $i D
4
. Ecuatia cecaracterizeaza circuitul este:
Q4~
ON
ON
Q
3
ON:
I(
r p
I
Q
1
Q
2
ON: ON
Us
ON ~
i0
4
i
D
4
iQ3
i
D3
i0
1
i
D1
i0
2
i
D2
~
Fig. 3.9 Formele de unda corespunzatoare reglarii puterii prin
comanda defazaUi a ramurilor puntii
In continuare evolutia circuitului este similara, adicii In intervalul t3+t
4
, eondue dispozitivele
Ql, Q3, in intervalul ~ +t5curentul circula prin D
z
i ~ .La fel ca i in cazu1 precedent,
regimul de curent intrerupt nu prezintii interes, deoarece pentru situa1iile reale In care faetorul
decalitate al circuitului estemai mare caunn, acesta nu apare.
Din punet devedere al pierderilor In eomutatie, acest al doilea mod de reglaj este superior
primului.Dupii cum se observa in fig. 3.8, in cazul comenzii prin modularea impulsurilor de
comanda in durata, amt la intrarea In conduc1ie cat i la blocare, dispozitivele au 0comutatie
dura, ele necesitftnd amt snubber serie cat i paralel.
In cazul comenzii defazate a ramurilor puntii (fig. 3.7-b i 3.9), comanda directii a
dispozitivelor Ql i Qz seface In momentul in care curentul de sarcina circula prin diodele .
antiparalel (D
1
i D
z
) ale acestor dispozitive. Ca urmare, comuta1ia directii a dispozitivelor de
putere Ql i Qz are loe cupierderi nule. Comutatia inversa a acestor dispozitive are insA loe la
un curent diferit de zero. Conectftnd in paralel cu Ql i Qz cate un snubber capacitiv, se poate
asigura 0comuta1ie inversa latensiune nula (ZVS), cu pierderi mici.
Dispozitivele Q3i Q4, au 0comutatie inversa eu pierderi nule, deoarece comanda de blocare
are loe in momentul In care curentul \:ircula prin diodele antiparalel D
3
sau D
4
. In schimb,
aceste dispozitive trebuie previizute c~snubber-e serie, deoarece comuta1ia lor directii se face
lacurent i tensiune diferite dezero.
Uneori, invertoarele ce sunt eomandate defazat pe ramuri se eonstruiesc cu dispozitive mixte.
Dispozitivele ~ i Qz sunt detip tranzistor (tranzistor bipolar, tranzistor MOS, IGBT, SIT),
iar dispozitivele Q3 i Q4sunt de tip tiristor (GTO, SITH,MCT). cea mai bunii combina1ie
estelOOT -MCT.
Invertoarele rezonante cu alimentare in curent necesita contactoare en bloeare inversa, care
permit comutarea curentului fara ca tenSiunea de la ieire sa se inverseze. Din acest motiv,
circuitul eonectat la ieirea invertorului va trebui sa contina un element paralel capabil sa
preia saltul de curent (un condensator). Invertorul filtreaza armonicile tensiunii, schimbul de
energie reactiva facandu-se prin intermediul tensiunii de pe inductanta de netezire L
d
, care
impreun8 eu sursa de alimentare formeaza generatorul de curent constant.
In mod obinuit, aceste invertoare folosesc la ieire unul din circuitele prezentate in fig. 3.10.
La fel ca i in cazul fig. 3.1, toate circuitele prezentate in fig. 3.10sepot reduce la un circuit
echivalent detipul celui prezentat in fig. 3.10-a.
Circuitele de putere folosite pentru realizarea invertoarelor alimentate in curent sunt
prezentate in fig. 3.12. In fig. 3.12-a este prezentat circuitul in semipunte simetrica, alimentat
in eurent. Contactorul care se afla in stare inchisa (in conductie) va suporta 0valoare a
curentului egala cu 21. lnjectia curentului in sarcina seface dinspre ramura al carui comutator
se aflii In stare desehisa (bloeatii). In fig. 3.11-b i 3.11-c sunt prezentate dona circuitele In
punte alimentate In curent, iar in fig. 3.11-<1se poate observa un circuit de tip push-pull,
alimentat in curent. Circuitele din fig. 3.11-c i 3.11-d au ca sarcina 0punte redresoare care
impreunii cu inductanta L
o
i capacitatea Co asigura 0tensiune continuA Do. Acestaeste
modul cel mai uzual de realizare a convertoarelor c.c.lc.c., folosind invertoare rezonante
alimentate In eurent.
Invertoare1e rezonante alimentate in curent pot fi comandate sincron sau asincron 1afel ca i
cele comandate in tensiune. De aceasta dam, curentul de intrare (1) are 0fortna
dreptunghiulara i tensiunea de ieire, 0fortna aproximativ sinusoidala.
Figura 3.10-a
C
-G:J -
CJ :J
Figura 3.10-b
C
1
I
In situatia comenzii sincrone dispozitivele sunt comandate in momentele in care tensiunea de
la ieirea invertorului devine nula i ca urmare, pierderile in comutatie sunt mici.
In cazul comenzii asincrone, formele de undii corespunzatoare marimilor de interes din circuit
sunt identice ca alura cu cele prezentate in fig. 3.4 i 3..5, cu mentiunea ca fonnele de undii
care- corespund curerttului i tensiunii in aceste figuri au aceeai forma cu cele
corespunzatoare tensiunii i respectiv curentului. Spre exemplu, in cazul circuitului din fig.
3.11-a, sepot utiliza fig. 3.4 ~i 3.5, in care sefac urmatoarele schimbiiri de notatii:
In cazul comenzii asincrone, considerand E valoarea sursei de alimentare, care este totodata i
valoarea medie a tensiunii de ie!jire a invertorului, se pot calcula miirimile de interes functie
de defazajul dintre tensiunea i curentul de ieire ( 0).
Daca se acceptii ca la intrarea invertorului apare un curent dreptunghiular de amplitudine I,
atunci fundamentala acestuia va fi:
4
1(1)~;o1
Admitanta sarcinii injurul frecventei de rezonantii acircuitului este:
1 [ . 2Am] 1 [ 2 ]
Y ~-. 1+J Q._- =_0 l+tall 8
R . me . R
E
~Q2
Figura 3.11-.1
Va10area defazajului "0" se poate calcula en re1atia (3.15). Amplitudinea fundamenta1ei
tensiunii de ie$ire $i valoarea puterii disipate pe sarcina (se va considera puterea disipatii pe
comutatoare nula $1tensiunea pe sarcina sinusoidala)pot fi calculate functie de defazajul 0, en
unnatoarele re1atii:
Deoarece valoarea E reprezinta parametrul real al circuitului, fiind sursa de alimentare, sevor
putea deduCevalorile:
n
2
E
1=---
8Rcos
2
o
nE
U ---
(1) - 2.cosS
n
2
E
2
p ---
u - 8Rcoso
Daca 8 <0, circuitul se comporm inductiv (curentul este in urma tensiunii). Acest mod de
funcponare apare atunci cand frecventa de comutatie ifc) a dispozitivelor de putere este mai
mica decat frecventa de rezonanp proprie ifo ) acircuitului paralel L-C.
Daca S >0, circuitul se comporm capacitiv (tensiunea este in urma curentului). Acest mod de
functionare apare atunci cand frecventa de comutatie ifc) a dispozitivelor de putere este mai
mare decat frecventa de rezonanp proprie ifo ) acircuitului paralel L-C.
3.3.1 Realizarea circuitelor de putere
ale invertoarelor rezonante alimentate in curent
Dispozitivele folosite la realizarea invertoarelor decurent trebuie saasigure bloearea inversa a
curentului. Utilizarea dispozitivelor ce nu au capabilitate ridicata la tensiune inversa, cum ar
fi tranzistoarele de putere, IGBT-urile, MCT-urile ~i altele, trebuie inseriate cu diode, ca in
fig. 3.12.
In circuitul in punte din fig. 3.12, s-au figurat ~i capacitiitile C
s
, care au rol de snubber
parale!. Diodele DQi ~i D
i
asigura protectia dispozitivelor active latensiuni inverse.
Spre deosebire de invertoarele alimentate in tensiune, la invertoarele alimentate in curent
trebuie avut grija ca sa existe in permanenp un traseu de inchidere a curentului generat de
sursa echivalentii de curent realizata cu E ~i L
d
Din acest motiv, este recomandabil a se
comanda direct contactoarele ce urmeaza sa preia circulatia curentului ~i apoi a se bloea pe
cele ceconduc.
in situapa in care comanda este sincrona, pierderile sunt mici datorita comutatiei
dispozitivelor de putere in momentele in care tensiunea pe circuitul de ie~ire L-C-R se
anuleaza.
Da.cii.comanda seface asincron, cu 0frecvenp mai mica decat cea de rezonantii, in momentul
in care trebuie comutate invers dispozitivele aflate in conduetie (spre exemplu Ql ~i ~ din
fig. 3.12), tensiunea pe sarcina are valoare negativa ~i ca urmare condensatoarele C
S2
, C
S4
~i
C vor avea polaritatile din figura. Datorita condensatoarelor snubber C
Si
,comutapa inversa a
dispozitivelor (01~i ~ in situapa de fap) se realizeaza la tensiune nula (ZVS). Comutatia
directa (Q2 ~i Q4in situatia de fata) are loe in momentul in care tensiunea pe capacitaple
snubber (C
S2
~i C
S4
in situatia de fap) polarizeaza invers dispozitivele echivalente Qi-DQi-Di.
Deoarece tensiunea pe condensatoarele C
Si
(C
S2
~i C
S4
in situatia de fap) ~i C nu se schimba
instantaneu, comutatia directa a dispozitivelor Q(02~i Q4in situatia de fap) serealizeaza la
curent nul (ZCS). Aceste concluzii pot fi trase ~i in urma analizei fig. 3.4, in care se iau in
considerape transformarile (3.28). Acest mod de comandii este potrivit dispozitivelor ce au
capabilitate mare la comutatia inversii, cum ar :fi tranzistoarele bipolare de putere,
tranzistoarele MOS deputere, IGBT-urile, Sit-urile.
Daca comanda se face asincron cu 0frecvenp mai mare decat cea de rezonantii, intrarea in
conducpe a dispozitivelor aflate in diagonala care anterior era bloeata face ca dispozitivele
aflate in conductie safie polarizate invers. Acest lucru sepoate observa ~i din fig. 3.5 (care se
refera la circuitul in semipunte din fig. 3.11-a) in care se iau in consideratie transformarile
(3.28). In schimb, comutatia directil, are loe la un curent diferit de zero, ceea ce necesita
snubber-e inductive serie, pentru protectia di/dt adispozitivelor. Dispozitivele care sepreteaza
eel mai bine la acest mod de comandil sunt cele de tip tiristor (tiristor, GTO, SITII, MCT),
blocarea racandu-se prin intermediul sarcinii.
L
d
I
D
Q1
CSt
L
E
Dl
C
-
+
Dc24
C
S4
Us
+
U'
1
D4
Din punet de vedere al complexitatii circuitului de comandil, comanda asincrona cu 0
frecventa mai mare ca frecventa de rezonanta are dezavantajul ca trebuie estimate momentele
in care seanuleaza tensiunea pe sarcina, pentru a secomanda in avans dispozitivele deputere.
In situatia comenzii asmcrone cu frecventa mai mica ca frecventa de rezonanta, comanda
dispozitivelor are loc ell 0intfuziere fata detrecerile prin zero ale tensiunii pe sarcina.
Spre deosebire de invertoarele alimentate in tensiune, care nu au probleme cu pornirea,
il1vertoarele alimentate in curent trebuie sa respecte un algoritm de pomire. Initial trebuie
comandate ambele dispozitive de pe 0 ramura, pentru a se asigura prill inductanta L
d
(fig.
3.11) curentul de ie~ire"1" necesar alimentfuii cu sursa echivalenta de curent.
In situatia In care invertoml este realizat cu tiristoare, acestea nu pot :fi comutate invers, decat
daea circuitul de ie~ire are Sllficienta energie pentru a 0face. Din acest motiv, sunt prevazute
circuite separate de pornire a aeestor invertoare. Principiul consta in transferul rapid catre
circuitul rezonant paralel, aem.rgiei acumulate peun condensator sau pe 0bobina.
In fig. 3.13, sunt prezentate doua astfel de circuite. Condensatorul Cj din fig. 3.13-a, este
inearcat prill E
2
, Rj , L
1
la 0 tensiune ridicata $i apoi sedescarea rapid pe circuitul rezonant
L-C-R transferand energia sa in special condensatorului C., dupa care sunt comandate
corespunzator tiristoarele Tl +T
4
.
in figura 3.13-b , curentul prin L
d
, este fO$t saatinga 0valoare maxima (mai mare decat cea
de regim permanent), prin circuitulE, L
d
, T
d
i R] . in acest moment, tiristoarele T}i T
3
sunt
comandate direct i tiristorul Tdcomuta invers (condensatorul C] este incarcat, in timp ce
condensatorul C este desdircat i ca urmare T
d
va fi polarizat invers). Din momentul in care
curentul debitat de sursa E scade la valoarea de regim permanent, se poate incepe operarea
normaIaa invertorului T] +T
4

Ld
Fig.3.13-b
Fig. 3.13 Circuite folosite pentru pornirea invertoarelor alimentate in curent
Inductantele La ce apar in circuitele din fig. 3.13, au 0valoare mica i asigurii protectia la
diJ dt a dispozitivelor T}+T
4
la comutatia directa.
invertoarele alimentate in curent sunt in general mai scumpe i mai sensibile decat cele cu
alimentare in tensiune. Dezavantajele pe care acestea Ieau sunt:
Invertoarele trebuie sa conpna i 0bobina L
d
(fig. 3.11) care sa confere sursei de
alimentare caracterul de "sursa decurent constant". .
Reglarea puterii transmise sarcinii se face prin varlapa tensiunii sursei de alimentare
E, deci seapeleaza la circuite deputere suplimentare.
Elem~ntele reactive L-C ale circuitului de ieire trebuie proiectate sa reziste la curenti
mai marl decat curentul deieire al sursei echivalente decurent E-Ld.
Dispozitivele active trebuie sa asigure conducpa unilateralii a curentului. Din acest
motiv, daca se folosesc alte dispozitive in afarii de tiristor sau GTO, trebuie utilizate diode
suplimentare (fig. 3.12) pentru aseasigura unilateralitatea curentului.
Dad invertorul este realizat cu dispozitive la care comutapa inversa se realizeazii prin
sarcinii (detip tiristor), este necesarii prezenta circuitului de start (fig. 3.13).
Alegerea unuia din cele dona tipuri de invertoare seface funcpe devaloarea rezistentei de
sarcinii ~i defrecventa la cere trebuie salucreze invertorul.
in general, invertoarele en alimentare in tensiune sefolosesc pentm valori mici ale rezistentei
de sarcinii, m: timp ce invertoarele en alimentare in curent sefolosesc pentru valori mai mari
aleacesteia.
Ideea constii in obtinerea unor valori suficient de mari pentru faetorul de calitate (relapa
(3.2) sau relatia (3.31)), utilizand pentm circuitul rezonant L-C componente accesibile ~i 0
frecventii rezonabilii pentm dispozitivele de putere utilizate.
4
FILTRE ACTIVE DE PUTERE PENTRU
COMPENSAREA ARMONICILOR
SUPERIOARE DE CURENT
Odata cu cre~terea numfuului ~i puterii instalate a convertoarelor de putere, cum ar fi
redresoarele (comandate sau necomandate), invertoarele, cicloconvertoarele, etc., cresc ~i
armonicile superioare de curent in retelele de distributie de c.a. Compensarea armonicilor de
curent absorbite de catre aceste retele de la diferip consumatori deformanp alimentap prin
convertoare de putere prezinta in prezent un mare interes. Filtrele pasive de putere constituite
din circuite de c.a. LC in serie sunt mult folosite in prezent datoritii pretului lor de cost redus
~i randamentului ridicat. Ele se caracterizeaza insa prin urmatoarele dezavantaje foarte
importante [4.1 - 4.6]:
- impedanta sursei de alimentare influenteaza puternic caracteristicile defiltrare;
- rezonanta paralel dintre sursii ~i filtrul pasiv poate provoca amplificarea
armonicilor de curent la anumite frecvente;
- sursa de alimentare impreuna cu filtrul pasiv pot intra intr-o rezonantii serie, in
cazul deconectiirii consumatorilor de energie electrica, proces care conduce de asemenea la
cre~terea armonicilor superioare de curent.
a alternativa promitiitoare pentru inlocuirea filtrelor pasive de putere 0constituie
filtrele active de putere, care sunt in prezent intens studiate pentru 0eventualii introducere a
lor pe scara larga in practica. Ele se caraeterizeaza prin performante dinamice ridicate, iar
functionarea lor nu este afectatii de modificarea frecventei proprii de rezonantii a retelei [4.1 -
4.4].
To~i, filtrele active prezinta ~i elecateva dezavantaje, printre care sepot mentiona:
- dificultatea construirii lor pentru variapi in limite largi ale curentilor de sarcina;
- cheltuieli deechipament ~i deintrepnere foarte ridicate;
- sigurantii in functionare redusii.
Un filtru activ deputere elimina armonicile de curent existente in reteaua de c.a. prin
injectarea unui curent compensator in aceastii retea. In mod ideal, curentul compensator
trebuie sa aibii 0 fonna de undii identica cu forma de undii a curentului de armonici
superioare.
In general structura unor astfel de filtre cuprinde unul sau mai multe convertoare de
putere interconectate intre reteaua de distribupe ~i un element reactiv pentru acumulare de
energie. Un sistem de comanda adecvat mentine energia stocata in elementul reactiv intre
anumite limite, elementul reactiv putiind fi capacitiv sau inductiv [4.5 - 4.10], conform
figurilor 4.1-a ~i b. Alegerea configuratiei fJ .1trului activ de putere, ~i in particular a
elementului de stocare, este detenninata de diferiti factori. Printre ace~tia se pot mentiona
pretul de cost, dimensiunile, complexitatea sistemului decomanda, fiabilitatea, etc.
Fig. 4.1. Filtre active deputere pentru retele trifazate: a- cu element destocare inductiv;
b- cu element de stocare capacitiv.
1------,
1- _. J
r~---,
L ..1
SAR C f.lA
F {=!C J D l. . ( A 1 Q A R E
D E AAM D N rl
4FILTRE ACTIVE DE PUTERE PENTRU COMPENSAREA
ARMONICILOR SUPERIOARE DE CURENT
Zs ..
r -----,. 1<[n)
rt~Fh
I ;
: lZp
I I
L J
Is
,-----..,
<- J
~
I I
I I
! :ZF
I I
L .J
Fig. 4.3. Circuite echivalente pentru sistemul combinat din fig. 4.2:
a- circuitul echivalent monofazat; b- circuitul echivalent pentru curentul I
Lh
; c- circuitul
echivalent pentru tensiunea Ush.
In vederea reducerii puterii instalate in filtrele active, se pot folosi combinapi intre
filtre pasive ~i filtre active, acestea din urma avand puteri de cca 10 ori mai mici ca a celor
pasive. De exemplu, in fig. 4.2 esteredatil 0combinatie intre un filtru pasiv cu puterea de
lOkVA ~i un filtru activ cu puterea de 0,5 kVA, care deservesc 0 sarcina producatoare de
armonici - redresor comandat - cu 0putere de 20 kVA [4.3]. Filtrul pasiv este constituit din
circuite acordate LC pentru armonicile de ordinele 5, 7 ~i 11 - 13, iar filtrul activ contine un
invertor trifazat PWM conectat cu un element de stocare capacitiv.
In fig. 4.3 sunt redate circuitele echivalente pentru sistemul combinat prezentat in
fig. 4.2. Se presupune ca filtrul activ este 0sursa de tensiune controlabila Uc, curentul de
sarcina este h, impedanta de sarcina este Zs ~i ZF este impedanta totala a filtrului pasiv.
Conform fig. 4.3-a, curentul de annonici al sursei ISh este dat de relatia (dadl K=O):
In absenta filtrului activ (K =O),curentul de annonici al sarcinii I
Lh
este compensat de filtrul
pasiv ale carui caracteristici de filtrare depind de raportul Zs I ZF. Daca impedanta sursei Zs
este practic nulii sau daca filtrul pasiv nu este acordat pe frecventele armonicilor generate de
sarcina (IZS I IZF I), nu se pot obtine earacteristicile de filtrare dorite. Mai mult,
fenomenul de amplificare al armonicilor poate apare pentru rezonanta paralel intre sursli ~i
filtrul pasiv la anumite frecvente (IZS +ZF I <Z 0) ~i un curent de armonici mult mai mare
circula prill sursa decat prin sarcina.
Cand filtrul activ este conectat, el este controlat ca 0sursa detensiune:
Filtrul activ forteaza toate armonicile conti-nutein curentul de sarcina sa circule prin
filtrul pasiv ~i nu prin sursa. Din principiul defunqionare descris mai sus, rezulta cape filtrul
activ se aplica 0 tensiune redusa, ceea ce pennite ca puterea acestuia sa fie scazuta in
comparatie cu cea a filtrului pasiv.
In conclnzie, sistemul combinat dintre un filtru pasiv ~i un filtm activ redat in fig.
4.2 prezinta urmatoarele dezavantaje mai importante:
- filtrul pasiv are dimensiuni foarte marl fiind constituit din condensatoare de c.a.
foarte voluminoase, deoarece ele trebuie sa suporte supratensiuni foarte ridicate. Puterea
acestui filtru reprezinta cca 50% din puterea sarcinii producatoare de armonici;
- schema de comandii este foarte complexii ~i siguranta in functionare redusa. In
cazul nefunctionarii filtrului activ,. filtml pasiv se poate distruge daca exista condipi
favorabile pentm aceasta in reteaua de distribupe;
- pretde cost foarte ridicat.
In cele ce urmeaza se descrie un sistem combinat de filtrare dintre un filtm pasiv cu
condensatoare conectate illparalel cu diode ~i un invertor de putere redusa care sa nu aibii
dezavantajele demai sus.
Pe baza acestui principiu se redii ~i 0metodii de compensare a puterii reactive
solicitate decatre un consumator de energie electrica.
4.2. Principiul defuncponare al sistemului combinat
de filtrare
In fig. 4A-a este redata schema deprincipiu al illlui filtru pasiv trifazat compus din 6
condensatoare C) - C
6
, 6 diode D) - D
6
~i 3 illduetante L
R
, L
s
~i L
r
conectate la cele trei faze
ale sistemului trifazat. Variatiile tensiunilor u) ~i 14 pe condensatoarele C) ~i C
4
sunt
reprezentate in fig. 4A-b, illcazul filtrului pasiv pentru armonica de ordin n =5, iar illfig.
4.4-c sunt redate formele de undii ale curentilor de armollica fundalllelltaia iR(J ) ~i total
iR=iR(J )+iR(s). S-apresupus caraportul l(sfI()) dintre amplitudinile armonicii ~i afundalllentalei
este egal cu2.
Pentm ca armonica de ordin general n produsa illsistelllul trifazat sa seinchidii prin
filtrul pasiv, deci pentru obtinerea fenomenului de rezonant3 in filtru, trebuie indeplinita
conditia:
In care C reprezinta valoarea capacit'itii fiecamia din cele 6condensatoare C) - C
6
considerate
identice. In relatia (4.3), ordinul n poate avea valorile 5, 7, 11, 13, etc.
Tellsiullileu) ~i 14, de exemplu, variaza in timp dupa relatiile:
U
o
1It i
R
U
4
=--u +- -dt
2 m C 2
o
4FILTRE ACTIVE DE PUTERE PENTRU COMPENSAREA
ARMONICaOR SUPERIOARE DE CURENT
1
( , :!:t
U
,
D3
' 3
:t
U
3 DS C 5
:!:t
U5
L l
L
r
Uu
M
N P
i R
is
i T
~
( 4 +l U4
1% ( 6 ~tqs
~
( 2
: : , : t
U
2
R
u RS
S
u S T
T
Ur R
Ul
u
4
a
Ul'l
+..:-
2 .
u
1
('i)
u 1
-V
m
,
( J . , t
Ll4
u 4{ 1 )
_ u
o
2
b
1R(1)
i
R
Fi g. 4. 4. Fi ltru pasi v Cll co ndensato are ~i di o de: a - schema depri nci pi u ; b- fo rmele de
u nda ale tensi u ni lo r Ul ~i 114; c - fo rmele de u nda ale cu renplo r i Re])~i i
R
.
In relatiile (4.4) ~i (4.5) tensiunea U
o
arevaloare egala sau mai mare decat valoarea maxima a
tensiuniidintre doua faze, iar [(DoI2) - Urn] reprezinta tensiunea inipala pe eondensatorul C
4
lamomentul t =O. Dad\.:
atunei U
o
:<::U
max

In eazul eand in reteaua trifazatii de distributie a energei electrice apar perturbatii ~i

eurentii prin induetantele LR, L
s
~i Lr eresC la valori de cateva ori mai marl dedit valorile
nominale (de exemplu, la cuplarea unor noi sareini produciitoare de armonici la retea sau la
aparitia unor fenomene de amplifieare a armonieii de ordin n datoritii unor procese rezonante
paralel dintre sursa ~i filtrul pasiv), tensiunea U
o
cre~te la 0valoare Uo+.t.U prin deschiderea
in intervale mici de timp a diodelor '0
1
- D6 . Daea se presupune ca in momentu1 tl, de
exemplu, amplitudinea armonicii de ordin n =5 ere~te eu 50% (fig. 4.5-b), diodele D
1
~i D
4
intra in conduqie conform fig. 4.5-a ~i tensiunea total a (Ul + U4) cre~telavaloarea U
o
+.6.U.
Valorile medii ale curentilor cetrec prin diodele D
1
- D
6
sunt neglijabile in raport cu
valorile efective ale eurenplor i
R
, is ~i iT. Aceste diode intra in conduetie atunci cand eurentii
amintiti mai sus se apropie de valoarea zero [4.11]. In conc1uzie, puterea instalatii in diodele
D
1
- D
6
este de cateva procente din puterea fJ ltrului pasiv format din inductantele L
R
, Ls ~i L
T
~i condensatoarele C
1
- C
6
.
Efectul intriirii In conduqie a diodelor D
1
. D
6
poate fi explicat cu ajutorul figurilor
4.6-a, b, ~i c. In regim stationar de funetionare, confonn fig. 4.6-a, prezenta diodelor D
1
- D
6
poate fi neglijatii ~i capacitatea echivalentii dintre tenninalele M ~i N, de exemplu, este egala
cu C. In cazul aparitiei unor supracurenp prin fazele filtrului, este posibil ca 0diodii (la
supracurenti mai mici) sau douii diode (1asupracurenti mai mari) din cele 4 diode (Dl, D
3
, D
4
~i D
6
) sa intre in conductie. De exemplu, in fig. 4.6-b, deci la supracurenti mai mici, s-a
presupus ca intra In conductie dioda D
1
, iar la supracuren!i mai mari intra in conduqie
diodele D
1
~i D
6
, conform fig. 4.6-c. In aceastii situatie, capacitatea echivalentii dintre
terminalele M ~i Neste egaH\.cu 3CJ2 ciind 11umaiPI este illconducpe ~i cu 2C cand conduc
simultan D
1
~i D
6
In felul acesta relatia (4.3) numai este respectatii ~ipentru ca impedanta
filtrului ZF variazii In regim nestationar, rezultii ca nu pot apare fenomene de rezonantii intre
filtru ~i sursii.
Energia imnagazinata suplimentar in condensatoarele C
1
- C6poate fi retransmisa in
reteaua trifazata cu ajutorul unui invertor de mica putere. In fig. 4.7 este redam schema de
principiu aunui sistem de filtrare combinat compus din fJ ltre pasive pentru armonicile 5, 7 ~i
11-13, lit condensator Co de capacitate mai mare deciit valoarea C ~i un invertor PWM avand
o putere de maximum 5% din puterea totala afiltrelor pasive. In regim normal defunctionare
a filtrelor pasive, tensiunea U
o
aplicatii pe Co se menpne constantii ~i invertorul nu
functioneaza. Daca tensiunea VI cre.,~epeste 0valoare admisii in Unna unor pertUIbatii
produse in reteaua trifazam, invertorul intra in functiune panii ce tensiunea U
o
scade la
valoarea admisii. Optional, se poate prevedea 0rezistentii de descarcare R
L
inseriatii eu lit
tiristor GTO, circuit carepoate fi utilizat pentru descarcarea partialii a condensatorului Co
4 FILTRE ACTIVE DE PUTERE PENTRU COMPENSAREA
ARMONIClLOR SUPERIOARE DE CURENT
atunci dind invertorul PWM se defecteaza. Rezultii in acest fel 0siguranta mai mare in
funetionare pentm aeest sistem defiltrare eombinat in eomparape eu eel redat in fig. 4.2 [4.3].
Fig. 4.5. Funeponarea filtrului pasiv laperturbat
ii
:
a- formele de unda ale tensiunilor Ul ~i li4
b - formele deunda ale eurentilor iR(l)~i i
R
.
i
R
is is
i
R
is
R
S S R $
a b c
Fig. 4.6. Efeetul intrarii in eonduetie adiodelor filtrului pasiv: a- in regim stationar;
b - la supraeurenti mid; e-la supraeurenp mari.
Dnavantaj important al filtre16r p<l.siverealizateeonfonn fig. 4.4-a eonsta in aceea ea
volumul eondensatoarelor C] - C
6
este de 4 - 5 ori mai mie ea volumul eondensatoarelor
neeesare pentru realizarea unui filtru pasiv clasie eu circuite LC. AceasHi afirmatie rezulta din
faptul cii in timp ce condensatoarele C
1
- C
6
din fig. 4.4-a se aleg pentruo tensiune nominala
putin mai mare ea Do, eondensatoarele filtrului pasiv clasic de aceea~i putere se aleg pentru 0
tensiune nominala de cca 2 ori mai mare ca Do. Aceasta ultima alegere este conditionata de
faptul ea in mod frecvent pe condensatoarele filtrelor pasivc clasice apar supratensiuni.
Condensatoarelc C] - C
6
au 0 capacitate de doua ori mai mica dedit capacitatea
eondensatoarelor de eurent alternativ pentru filtrarea armonicilor de aeela~i ordin n. In
concluzie, pretu1 de cost al filtrelor pasive realizate conform fig. 4.4-a este de diteva ori mai
redus deeM cel al filtrelor pasive clasice eu cireuite LC.
4.3. lVletodade compensare a puterii reactive cu
condensatoare conectate in paralel cudiode
Metoda cIasica de compensare a puterii reactive in trepte eu ajutorul ullor baterii de
condensatoare eonmtate eu tiristoare poate fi realizata ~i cu ajutorul unar condensatoare
conectate in paralel eu diode, obtimlndu-se 0seetiune de eondensatoare conform fig. 4.8-a.
Prin intrarea in eonduetie atiristoarelor normale T] - T
6
, apar eurentii eapacitivi i
R
, is $i iT in
releaua trifazaHi. Formele de unda ale tensiunilor .II] ~i 114 aplieate pe condensatoarele (] ~i C
4
sunt redate in fig. 4.8-b, iar a curentului i
R
in fig. 4.8c. Induetanlele L], L
2
~i L
3
, intaInite ~i
la eompensatoarele clasice cu seetiuni de condensatoare comutate cu tiristoare, au rolul de a
limita cmen!ii iR , is ~i ir lavalori aeceptabile la intrarea in conduclie atiristoarelor.
~ $i la fig. 4.8-a, la fcl ca la fig. 4.4-a, se remarca faptul ca suma tensiunilar aplicate
pe doua eondensatoare de pe aceeasi ramura, de exemplu (u] +U4), esteegala cu Do in arice
moment de timp al unui regim scationarde functionare.
in cazul aparitiei unor s"tpratensiuni in reteaua trifazata in anumite intervale detimp,
curentii pe faze i
R
, is, ir ~i tensiunc3 Do crese datorita intrarii in conduelie a diodelor Dj - D
6
.
Pentru a sereaduee tensiunea de mai sus la0valoare admisibila, sepoate utiliza un invertor
4 FILTRE ACTIVE DE PUTERE PENTRU COMPENSAREA
ARMONICILOR SUPERIOARE DE CURENT
de putere redusa, care sa retransmita in reteaua trifazata surplusul de energie primit de
eondensatoarele compensatornlui.
'- ,. _ . ~. _ . - =- . _ . ~
I ~ ~ ~ I ~V l~
uL~A
I i, -~. .I
I ~ ~LJ~ I
I ~ ~ , ~. . . . I
I ~lJ~ I
I
ii ~ !
I . : I .0 : ....... I
I
w M , - ~ ""' -
~ ~ ,~ 1 ~ !
I ~ c .0 : . ~ : : . V'~ !
t:l . . . . , I
, u :
I . ~ I ~ ~ I
" 1 .. ~
I ']I I~ 1. ,: I
I . ""-
I :~ [ ~ I
I . . I
, , ;, I :;. .
I " J ~;; I
~ , ::. . I ':'
I C ''< I ~ . ""- I
, ::. . [ : : .
I 'I a ~: ~! - - I J jJ \
i ~{~~I~ i ~ w
I ~. ~8~ J ' $0$
- '- - - '- '- - - '- '- ' 0
Fig. 4.7. Sistem defiltrare eombinat dintre filtre pasive ell condensatoare eoneetate
in paralel eu diode ~i un invertor deputere redusii.
4.3Metoda decompensare aputerii reactive cueondensatoare 211
coneetate inparalel eudiode
In fig. 4.9 este redatii 0insta1atie completa de compensare a armonicilor superioare
de curent ~i a puterii reactive pentru 0retea trifazata de distributie de energie electrica.
Presupunand ca de1aaceasta retea sealimenteaza sarcini produeatoare de annonici de curent
~i solicitatoare deputere reactiva, instalatia completa decompensare secompune din:
- filtre pasive acordate pentru armonicile de ordin n ::: 5, 7 ~i 11-13 rea1izate cu 3
inductante, 6condensatoare ~i 6diode conform fig. 4.4-a;
- compensator de putere reactiva realizat din N sectiuni fonnate din 6 condensatoare,
6 diode, 3 inductante ~i 6 tiristoare norma1e conform fig. 4.8-a. Puterea reactiva Iivrata de
compensator ditre retea peate fi modificata deci in trepte;
- invertor PWM trifazat de lnica putere, format din 6 tranzistoare IGBT ~i 6 diode,
care sa preia surplusu1 de energie priInit de condensatoare (inclusiv Co) 1a perturbatii In
reteaua trifazata ~i sa-l retransInita In aeeasta retea. in cazul defectarii acestui invertor avand
o putere de eateva procente din puterea totala a instalatiei de compensare se peate deschide
tiristorul GTO ~i surp1usul deenergie priInit de condensatoare sepeate disipa pe rezistenta de
descarcare R
L
.
Din studierea principii lor decomanda ale sistemelor de compensare redate In figurile
4.2 ~i 4.9 se desprinde urmatoarea deosebire mai impertanta dintre eIe: In timp ee la prima
varianta se controleaza 3 curenti, iar daca se e:;.,:tindeaceasta aplicatie ~i Ia COmpensarea de
putere reactiva In trepte numaru1 de curenti controlati este in cre~tere, 1avarianta a doua se
controleaza 0 singura tensimle notata Do, indiferent de numarul filtrelor pasive ~i al
seqimlilor de compensare a puterii reactive. De aici rezulta ca schema de comanda pentru
sistemul de compensare reclat in fig. 4.9 este mai simpla.
Sistemul de filtrare combinat realizat din filtre pasive cu condensatoare conectate in
paralel cu diode ~i ml invertor de putere redusa, in comparatie cu cel compus din filtre pasive
clasice ~i un filtru activ de putere, prezinta avantajul principal ca are dimensimu, volum ~i
pret de cost mai reduse. Volmnul condensatoarelor utilizate in cazul primei variante
reprezinta 20-25% din volumul condensatoarelor de curent alternativ folosite in cazul
variantei clasice defiltre pasive cu circuite serie LC.
Pe acela~i principiu al utilizarii condensatoarelor conectate in paralel cu diode se
peate realiza ml comp;;nsator de putere reactiva avand mai multe seqiuni ~i deci lucrand in
trepte, In functie deputerea reactiva solicitata de sarcina.
In eazul aparitiei unor perturbatii in reteaua trifazata (de exemplu supratensiuni,
cre~teri ale armOlucilor superioare de curent prin cuplarea unor noi sarcini producatoare de
anuOluci sau prin amplificarea arnlOnicilor datorita lillor fenomene de rezonanp parale1 intre
sursa ~i filtrele pasive, etc.), tensiunea Do are tendinta sa creasca peste valoarea adnusa. In
aeest caz intra in funqiune invertorul PWl\1 de Inica putere, care retransmite In retea
surplusul deenergie preluat detoate condensatoarele (inclusiv eondensatorul Co) de la retea in
timpul desIa~uralii aeestor perturbatii.
Din descrierea funqio. alii filtrelor pasive ~i sectimulor de compensare a puterii
reactive realizate eu eondensatoar(:le conectate in paralel eu diode, rezulta ca puterea instalata
totaia in aceste diode este foarte mica, de ordinul a cateva procente din puterea insta1ata totala
a sistenmlui decompensare aarmollicilor superioare deeurent ~i aputerii reactive.
4 FILTRE ACTIVE DE PUTERE PENTRU COMPENSAREA
ARMONICILOR SUPERIOARE DE CURENT
Datorita dimensiunilor mici, pretului de cost scazut ~i simplitiitii schemei de
comanda, sistemul de filtrare combinat pentm compensarea amlOnicilor superioare de curent
~i a puterii reactive este indicat sa fie utilizat ~i pentm puteri mici ale consumatorilor, de
exemplu de ordinul a cativa zeci dekVA.
D (5
~~
p
U
o
2
'5
iT
T 3 TS
Fig.4.8. Seqiune decompensator in trepte aputerii reactive: a- schema deprincipiu;
b- tellsiunile Ul ~i U4; c- curentuI i
R
4.3Metoda decompensare aputerii reactive cucondensatoare
conectatein paraleI ell diode
,-
I 9r
i al
I
I
I
----'11
I
I
I
r---'--
!
I
I
~I 8'
t
i
I
I
I
:1
"-' !
~I
~I
ClI ; I
Ow I
~a:
tl)W~ I
I
- f f i 5i =
0..0- ~ -
~ w 1
- 8~cr::
L. ._ .. . . i
I
I (
1
'
i
1 ~ ~I !f
I I
: l -
L. . j
r=----'--
-0:
1
0 ,
. ! < i
I ~
-" "
1
8
_
-----~~l
~
1-::0-
. -'<;(L: I
~~cc I
~. >;!<I
<if w -
VlQ.Q I
_______ --. J
Fig_ 4_9_Instalatia completii de compensare aarmonicilor superioare decurent
~i a puterii reactive_
5
INVERTOARE MONOFAZATE CU
CONDENSATOARE PE
PARTEA DE C.C. PENTRU
EFECTUAREA COMUTATIILOR
,
LA TENSIUNE NULA
In acest capitol se prezinta principalele metode de efeetuare a comutatiilor dupa
principiul ZVS (zero voltage switch) in invertoare monofazate cu ajutorul condensatoarelor
conectate in paralel cu dispozitivele serniconductoare. Aceste invertoare pot functiona corect
daca sarcinile lor au un caracter rezistiv-inductiv.
In figurile 5.l-a ~i b sunt reprezentate schemele de principiu ale unora din cele mai
utilizate convertoare c.a. trifazate la intrare / c.a. monofazate la ie~ire cu circuite rezonante
[5.1,5.2,5.3]. Schema din fig. 5.l-a, la care in paralel cu sarcina R
p
seconecteaza un circuit
rezonant paralel Cp-Lp,secaracterizeaza prin unnatoarele dezavantaje:
- necesita un redresor comandat la intrare pentru a putea lucra cu rezistente de
sarcina R
p
variabile;
- curentii ce strabat elementele Cp~i L
p
sunt mult mai mari dedit curentul ce trece
prin Rp, deoarece factorul decalitate Q =R
p
~Cp / L
p
trebuie safie mult mai mare ca 1;
- necesita inductantele de filtrare L
1
~i L
2
laintrarea in invertor;
- logica decomandi'i foarte sofisticata;
- necesita circuite "snubber" la dispozitivele semiconductoare;
- toate dezavantajele de mai sus conduc la dimensiuni mari pentru aceasta varianta
de convertor.
In ceea ceprive~te schema din fig. 5.l-b, la care in serie cu sarcina R. se conecteaza
un circuit rezonant serieCs-L
s
, secaracterizeaza prin urmatoarele dezavantaje:
- functionarea la sarcina R. variabila necesita 0 schema de comandi'i foarte
complicata;
- necesita un condensator C. de tensiune ridicata , deoarece factorul de calitate
Q = (1/ Rs)J L
s
/ C
s
trebuie safie mult mai mare caunitatea;
- pierderile de comutatie nu sunt eliminate complet. Daca defazajul dintre tensiunea
de ie~ire ~i curentul de sarcina este capacitiv, atunci se produc pierderi de comutatie Ia
intrarea In conduqie a tranzistoarelor, iar daca acest dafazaj este inductiv, seproduc pierderi
decomutatie laie~irea din conduqie atranzistoarelor.
IN V E R T O O ~
~ _ _ <A \
Fig. 5.1. Convertoare c.a. I c.a. eu invertoare monofazate avand un circuit rezonant pepartea
dec.a. : a - varianta paraleI; b - varianta serle
o metodli pentru reducerea completli a pierderilor de comutafie consta in
prevederea unor condensatoare Inparalel cu dispozitivele semiconductoare, conform fig. 5.2-a
in cazul unui invertor monofazat. Impedanta de sarcina este constituita din elementele R ~i L
conectate In serie (in cazul sarcinilor pur rezistive, inductanta L peate avea valoare nula). In
serie cu impedanta de sarcina R -L seconsiderii ca este conectata inductanta derezonantii L,..
Daca valorile capacitatilor eondensatoarelor C
1
-C
4
sunt mici, forma de uncta a
tensiunii de ie~ire U2 este practic dreptunghiulara, conform fig. 5.2-b. R aportul (L,.+L)ro/R
peate fi subunitar ~i deci sarcina invertorului peate avea un caracter puternic rezistiv. Aceasta
forma de uncta dreptunghiularii are un continut ridicat in armonici superioare de ordinele
3,5,7, etc. ~i deci curentul hcontine armonici superioare de curent de acelea~i ordine devalori
ridicate. Un alt dezavantaj al invertorului cu condensatoare aviind capacitap de valori mici
consta in faptul ca variatiile rapide ale tensiunii U2 in procesele de comutatie provoaca 0
cre~ere a campului electromagnetic generat in mediul inconjurator [5.4,5.5].
Prin alegerea corespunzatoare a valorilor capacitatilor condensatoarelor C
1
-C
4
~i a
inductantei L
r
rezulta 0 forma de unctapentru tensiunea U2 conform fig. 5.2-c, forma de uncta
caracterizata prin armonici superioare de valori 111aireduse. In acest caz Insii, reactanta L,.ro
trebuie sa fie de cateva ori mai mare decat modulul impedantei de sarcina ~R 2 +L
2
ro2 . In
eonsecintii, rezulta 0 tensiune aplicata pe sarcina UL mai mica de cateva ori decat tensiunea U2
~i deci 0utilizare ineficienta a invertorului. Aceasta solutie este descrisii in cadrul
subcapitolului 5.2 [5.4].
Pentru 0 utilizare optima a invertorului ~i deci obtinerea unor tensiuni mari pe
sarcina, aceasta se poote coneeta in paralel eu inductanta de rezonantii L
r
, solutie care este
prezentata pe larg In cuprlllsul subcapitolului 5.3 [5.4].
5INVERTOARE MONOFAZATE CU CONDENSATOARE PE PARTEA DE
C.C. PENTRU EFECTUAREA COMUTATIILOR LA TENSIUNE NULA
INVERTOR
___ ~A _
( ""\
14 IJ L ""1 c.'U"CIUA
.-l--------y.H'll'lI-
'i R l I '. - L
I! I r
1
1 1
~
i3 0, T 1
~
D2 1 2 D4 T 4 D2' T2 T 4
b
U Z i
Z
l.b
Fig. 5.2. Convertor c.a./c.a. cu invertor monofazat avfmdcondensatoare pepartea de c.c. :
a - schema deprincipiu; b - tensiunea U2 ~i curentul i
2
pentru capacitap. de
valori mici; c - tensiunea U2 ~i curentuI hpentru capacitati devalori mari
5.2Invertor mODofazatcnelemente desarcinaR $i L
conectate inserie
Inceleceurmeaza seprezinta un invertor monofazat lacare condensatoarele pentru
efectuarea comutatillor prin ZVS se conecteaza pe partea de eurent continuu. Frecventa de
ie~ireaascestui invertor poate fi variata in limite largi intre 0valoare maxima f
max
~ivaloarea
nula, :tarasasepuna restriqia caimpedanta desarcina R-L sasementina constanta.
In fig. 5.3 este redatii 0varianta de convertor cu invertor monofazat avand 4
dispozitive IGBT Tj - T
4
~i 4 diode D) - D
4
Condensatoarele C) - C4 permit efectuarea
eomutatiilor prin ZVS. Capacitatile acestor condensatoare trebuie sa fie suficient de mari,
pentru aseobtine lai~irea invertorului 0tensiune en0forma deunda cat mai apropiata de0
sinusoida. Functionarea invertorului secompune din 4 etape. Incontinuare sedescriu etapele
de functionare ale invertorului, presupunand di impedanta de sarcina este eonstituita din
elementele R ~i L conectate in serie, alecaror valori sepot modifica intre anumite limite rara
afi necesar sasevarieze frecventa delueru ainvertorului.
L f
(,
R
01
0---0
iL
R L
S
~Ud
o--c
C t
T
0----0 uL
4
(,
Fig. 5.3. Convertor cu invertor monofazat avand elementele desarcina R ~iL
conectate inserie
Etapa intai
Aceastli etapa are 0durata enprinsa intre to=0~i t) conform fig. 5.4. In momentul
initial to=0tranzistoarele T
3
~i T
4
seblocheaza latensiune nula. in acela~i moment, curentul
de sarcina i
L
are valoarea (+1
0
), iar tensiunea aplicata pe sarcina UL , valoarea (+U
d
). in
aceastli etapajumAtate din curentul i
L
circu1aprin elementele Cj ~i C
2
desearclndu-le pana la
zero, iar cealaltii jumatate din i
L
, prin C
3
~i C
4
provocand incarcarea acestora delazero la
(+U
d
). Cele4condensatoare Cj - C
4
sunt deaceea~i capacitate ~i anume egala envaloarea C.
Ecuatia aferentii acestei etape este:
218 5 INVERTOARE MONOFAZATE CU CONDENSATOARE PE PARTEA DE
c .c . PENTRU EFECTUAREA COMUTATllLORLA TENSIUNE NULA
Fig. 5.4. Formele deunda aletensiunii de ie~ire ~i eurentii invertorului monofazat
la comanda simetrica
Etapa I-a se termina In momentul t] cand tensiunea UL devine egala cu (-U
d
),
conform fig. 5.4:
Etapa a doua
Aceasta etapa are 0duratii egala cu T
c
= t3- t], care reprezinta durata de conduclie a
dona trallZistoare complementare, conform fig. 5.4. In momentul t] curentul de sarcina i
L
se
Inchide prin diodele D] ~i D
2
, astfel Incat intrarea In conduclie a trallZistoarelor T] ~i T
2
se
face la tensiune nula. Ecualia aferenta acestei etape este:
R
.(2) _ (U
d
) -i(t-t]) U
d
1 - -+1e --
L R] R
In l1lomentul t2curentul de sarcina i
L
I~i schimbii sensul , comutfrndu-se depe.diodele
D] ~i D
2
pe tranzistoarele T] ~i T
2
.
Etapa a treia
In aceastii etapa, care dureaza Intre t3~i t4, toate tranzistoarele T]- T
4
sunt blocate.
J umatate din curentul de sarcina iL, al carui sens este inversat fata de eel redat In fig. 5.3,
trece prin condensatoarele C] ~i C
2
provaciind Incarcarea acestora de la zero la (+U
d
), iar
cealaltii jumatate trece prin condensatoarele C
3
~i C
4
pe care Ie descarca de la (+Ud) la zero.
Ecuapa aferentii acestei etape este:
220 5 INVERTOARE MONOFAZATE CU CONDENSATOARE PE PARTEA DE
C.C. PENTRU EFECTUAREA COMUTATIILOR LA TENSIUNE NULA.
di (3) 1 t i (3) 1 t i (3)
U
d
= -L._L_-Rif) -- f -l:-dt-- f -l:-dt (5.7)
dt CI t3 2 Cz t3 2
In momentul t4, tensiunea UL devine egaHi cu U
d
, iar tranzistoarele T
3
~i T
4
sunt
comandate in conductie. Dacii setine seama defaptul ca tl =t4- t3, rezulta:
relatia de mai sus fiind identica cu (5.4).
Curentul de sarcina la sIar~itul etapelor inmia ~i atreia trebuie sa respecte relatia:
De asemenea, la sfar~itul etapei a doua, curentul de sarcina i
L
trebuie sa aiM
valoarea:
Prin rezolvarea sistemului fomlat din ecuatiile (5.9), (5.11) ~i (5.12) sepot detennina
valorile 1
0
~i IIale curentului de sarcina, precum ~i valoarea duratei de timp tj, considenlnd
cunoscute valorile R, L, 0)0 ~i Tc'
Etapa a patra
Durata acestei etape este egala cu T
c
= 1{) - t
4
, tranzistoarele T3~i T4fiind comandate
in conduqie la tensiune nula, deoarece curentul de sarcina i
L
in momentul ~ circula prin
diodele D
3
~i D
4
.
Ecuatia aferenta acestei etape :
&(4)
U
L (4)
d =L--+RI
L
dt
Dupa momentul detimp 4; incepe un nou ciclu defunetionare al invertorului. Durata
totala aunui ciclu defunetionare este:
~i poate fi variata prin modificarea lui Tc prin intermediul schemei decomanda a invertorului.
icl =0
. . . 1
. tit
. (1
if.
UL l iL L
U d, .
!max -
l
,
___ L__
I /
b:
t
1\-
I
,
Fig. 5.5. Functionarea invertorului lafecventa maxima f
max
:
a- structura circuitului de putere ; b- formele deunda ale tensiunii U L ~i curentului i
L
Tot in fig. 5.4 este redata ~i variatia curentului i
d
absorbit de catre invertor de la
sursa de alimentare de tensiune continua constanta Ud. Valoarea medie a acestui curent,
notata en I
d
, permite ca1culul puterii active solicitate de invertor:
222 5INVERTOARE MONOFAZATE CU CONDENSATOARE PE PARTEA DE
C.c. PENTRU EFECTUAREA COMUTATIILOR LA TENSIUNE NULA
P
a
=U
d
I
d
(5.16)
Din descrierea principiului de functionare redat mai sus, sepoate trage concluzia ca
frecventa de funetionare poate fi variata Intre valoarea nula ~i una maxima fmax Valoarea f
max
este stabilita de valorile : I
o
=0, I] =0, To =0, RJ L =0 ~i U)ot]=n. RezuM pentru acest caz
limita:
f = I
ma.x 2 nJ L C
~i deci prezenta diodelor D] -D
4
~i a tranzistoarelor T
1
-T
4
poate fi neglijata. Aceasta situatie
limita este redata In fig. 5.5.
Se poate adopta un program asillletric de comanda pentru tranzistoare, conform fig.
5.6. Acest program permite varierea In limite inguste atensiunii de ie~ire ainvertorului prin
modificarea duratei To, frecventa de ie~ire mentinandu-se constanta. Apar astfel durate de
panza, de exemplu (4 - td), cand tensiWlea de ie~ire se lllentine nula. Indicele r din fig. 5.6
reprezinta raportul dintre valoarea efectiva atensiunii de ie~ire ~i valoarea efectiva atensiunii
maxillle care sepoate obtine, deci cand duratele depanza seanuleaza.
Un alt avantaj al programului asimetric de comanda consta In faptul ca pentru a se
obtine aceea~i forma de unda a tensiunii UL ca In fig. 5.4, condensatoarele C] - C4 trebuie sa
aiM 0 capacitate egala cu CI2. Desigur de Ia Wl invertor cu 0 anwnita valoare pentru
capacitatea condensatoarelor C] - C
4
, se pot obtine fonne de unda identice pentru UL la
cOlllandacompleta (r =I) de Iaambele programe de cOlllanda: simetric (fig. 5.4) ~i asimetric
(fig. 5.6), daca curentul de sarcina i
L
In primul caz este mai inic de dom ori decat In cazul al
doilea.
5.2.3Punerea infunctiune ~i scoaterea din functiune a
invertorului
Deoarece tranzistoarele T] - T
4
ale invertorului monofazat nu sunt prevazute cu
circuite de protectie "snubber", iar condensatoarele C] - C
4
au capacitati de valori relativ mai
mari decat cele folosite pentru protectia dispozitivelor semiconductoare la variatii duJ dt
rapide, punerea In funetiune ~i scoaterea din functiune ainvertorului lllonofazat trebuie sa se
faca respectiindu-se anumite reguli.
La punerea In funetiune , Inainte de Inchiderea Intreruptorului K], trebuie sa se
cOlllande intrarea In conductie a dom tranzistoare cOlllplementare, de exemplu T] ~i T
2
in
felul acesta, tensiunile pe condensatoarele C
3
~i C
4
cresc lent, cu aceea~i panta de cre~ere ca
pentru condensatorul de intrare Cr. Dupa ce curentul de sarcina i
L
atinge valoarea dorita,
invertorul poate intra in functiune prin comanda tranzistoartelor confonn figurilor 5.4 sau
5.6, chiar daca tensiunea pe condellsatorul Crnu aatins inca voloarea nominalii Ud.
In ceca ce prive~e scoaterea din functiune a invertorului, aceasta se poate realiza
prin deschiderea mtreruptorului K
1
~i mentinerea in functiune a illvertorului piirul ce
tensiunile pe toate condensatoarele Cr ~i C
1
- C
4
, se anuleaza dat~rita dislparli energiei
acestora pe impedanta de sarcina R-L.
5.2.4 Concluzii
Invertorul monofazat en condensatoare conectate pe partea de curent continuu pentru
efectuarea oomutatiilor la tensiune nula reprezentat in fig. 5.3 nu necesita un redresor
comandat Iai!ltrare pentru alucra en sarcina variabila.
Condensatoarele C
1
- C
4
plasate pe magistrala de curent continuu fiind electrolitice
au '.m valum de eel romt 5-10% din eel corespunzator condensatoarelor Cop~i C
s
plasate pe
magistm1a de curent alternativ, condensatoare ce sunt in mod uzual utilizate in inveltoarele
rezonante cIasice detipserie sau paralel [5..6, 5.7].
Dae<l este necesar,un transformator de frecventa medie eu miez de ferita, pentre
frecvente de zed. de kHz, peate fi indus intre invertor ~isarcina. Acesta va lucra in conditil
optime deoarece tensilmea de iefiire UL poate fi fiienta practic sinusoidala prin alegerea
corespunzatoore a capacitatii condensatoarelor C
1
- C
4

224 5lNVERTOARE MONOFAZATE CU CONDENSATOARE PE PARTEA DE

C.C. PENTRU EFECTUAREA COMUTA'fIll,OR LA TENSIUNE NULA.
5.3. Invertor monofazat cuimpedanta desarcina
conectatainparaJ el cuinductanta derezonanla
In fig. 5.7 este redat un convertor c.a.lc.a.cu invertor monofazat la ie~ire avand 4
dispozitive IGBT T
1
- T
4
~i 4 diode Dj - D
4
Condensatoarele C
1
- C
4
permit efectuarea
comutapilor latensiune nul~i.Functionarea invertornlui secompune din 4etape. incontinuare
sedescriu etapele de functionare ale invertorului, presupunand ca impedanta de sarcina este
constituita din elementele R ~i L coneetate in serie, ale caror valori se pot modifica intre
anumite limite rara a fi necesar sa se varieze frecventa de lucru a invertornlui. Impedanta de
sarcina este conectata in paralel eu induetanta de rezonanta 4. In cele ce urmeaza, pentru
simplifieareaealculelor, se va eonsidera ea impedanta de sarcina are 0valoare neglijabila
(deci L =0) [5.4].
mm1"{l<
i!j (_------~A~-- ~"
clRUrr
j
R E Z O N A N T
~----- --- ------ --,
I~Iz lr i ~
~
, . . -. . . . . . . ---- -.
I
: R L ~SARClNA
l... -'
Fig. 5.7. Convertor euinvertor mOllofazat aviind impedanta de sarcina
COllectatain paralel cu induetanta de rezonanta
Etapa intii
Aceastii etapii are 0duratii cuprinsa mtre to= ~i t), conform fig. 5.8 In momentul
initial de timp to=0, tranzistoarele T
3
~i T
4
seblocheaza la tensiune nulii. inaceI~i moment,
curentul total i2 =iR +i
L
are valoarea (+10), iar tensiunea 112 aplicatii pe sarcina este (+UJ .
Cele 4 condensatoare Cj - C
4
au a~i capacitate ~ anume egalii cu valoarea C. Ecu1ille
eorespunzatoare acestei etape sunt:
5.3 Invertor monofazat ell impedanla de sarcina eonectata in
paralel ell induetanla de rezonanla
di(1)
R.i(1)=L ._L_
R r dt
1
0
) . U
d
}
--- smwot+-coswot
Rewa R
Prima etapa se ternUna in momentul t
1
cand tensiunea Uz devine egala en (-Ud),
conform fig. 5.8:
Etapa a dona
Durata acestei etape este T
c
=t3 - t), care reprezinm durata de conductie a doua
tranzistoare complementare, conform fig. 5.8. in momentul tl curentul de sarcina hseinchide
prin diodele D
1
~i D
2
, astfel incat tranzistoarele T
1
~i T
2
pot intra in conductie la tensiune
nuta. Ecuatiile corespunzatoare acestei etape sunt:
'(2) _ Ud
lR ---
R
226 5INVERTOARE MONOFAZATE CDCONDENSATOARE PE PARTEA DE
C.C. PENTRU EFECTUAREA COMUTATllLOR LA TENSIDNE NULA
In momentul t2curentul de sarcina i
2
l~i schimba sensul $i se comuta de pe diodele
D
1
~i D
2
pe tranzistoarele T] ~i T
2
. Curentul i
2
la sffiqitul etapei a doua trebuie sa satisfaca
relatia:
Etapa atreia
Aceasti1 etapii dureaza intre h$i t4, pe parcursul ei tranzistoarele T] - T4 fiind
blocate. J umatae din curentul de sarcina h, a1 carui sellS este opus celui redat in fig. 5.7,
circula prin condensatoarele C] ~i C
2
indircandu-Ie de la zero la (+U
d
), iar cealalaIta jumatate
de curent circula prin condensatoarele C
3
$i C
4
, descarcandule de la (+U
d
) la zero. Ecuapile
corespunzatoare acestei etape sunt:
di(3)
R.i(R
5
)=L ._L_
r dt
In momentul t4curentul de sarcina i
2
are valoarea (-I]) ~i tensiunea U2aplicati1 pe
sarcina este (+U
d
). Desigur , duratele etapelor intai ~i atreia trebuie safie egale cu t].
Etapa apatra
Durata acestei etape este egala cu Tc=t 6 - t4, tranzistoarele T3$i T4fiind comandate
In conductie la tensiune nula in momentul t
4
, deoarece curentul de sarcina hin acest moment
circuli! prin diodele D
3
~i D4. Ecuatii1e aferente acestei etape sunt:
5.3Invertor monofazat enimpedanla desarcina eonectata in
paralel eninductanla derezonanli
-Ud
il\J
U d
T t,
it
: i~_ 'T l1 } ill ')j}iL L
l01, t
2
~ ti tg t
1[13
h
Fig. 5.8. Formele deuncU ialetensiunii de ie$ire $i curentilor invertorului monofazat
la comancU isimetrica pentru L =0
228 5 INVERTOARE MONOFAZATE CU CONDENSATOARE PE PARTEA DE
C.c. PENTRU EFECTUAREA COMUTATIILOR LA TENSIUNE NULA.
lY] ....
. 1
0
i s t
6
J y t
m
!:10 T1 1
Fig. 5.9. Fonnele de un(.1il ale tenslU11u de ie~i:re !?;. clm~ntilor
invertorului monofazat la comand3. simetricD.:pent", L,j/R = 0.75
5.3 Invertor monofazat eu impedanla de sarcina eoneetata in
paralel eu inductanta de rezonanta
1
'(4) -~
R -
R
Etapa apatra setennina in momentul1{; cand tensiunea U2 devine egala cu (+U
d
), iar
curentul de sarcina i
2
are valoarea (+10). Rezolvand sistemul de ecuatii (5.25), (5.26) ~i
(5.29), se pot detennina valorile 10 ~i I] ale curentului de sarcina i
2
, precum ~i valoarea
intervalului de timp t], considerand valorile R, L,., COo~i T
c
cunoscute. Intervalul de timp t]
trebuie sa satisfaca urmatoarea relatie, ce se obtine din sistemul mai sus amintit de ecuatii
prin eliminarea necunoscutelor 1
0
~i 1
1
:
Dupii momentul de timp 1{;un nou ciclu de functionare al invertorului poate incepe.
Durata totala aunui ciclu defunctionare arevaloarea:
~i ea poate fi variatii prin modificarea duratei T
c
eu ajutorul schemei de comancta a
invertorului.
Figura 5.9 prezintii fomlele de unctaaletensiunii U2 aplicate pe sarcina ~i curentii i
R
,
i
L
, h, in, !r3, i
m
, i
m
pentru invertorul confonn fig. 5.7, in cazul cand LcuIR=0,75 (deci
pentru 0 induetantii de sarcina L diferitii de zero). Prin eomparatie eu fig. 5.8 (1acare L = 0),
seconstatii din fig. 5.9 ca daca existii 0induetantii L de sarcina, curentul reactiv i
L
necesar se
mic$oreaza, iar funqionarea invertorului seimbUllatiite~te.
Din descrierea principiului de funqionare redat mai sus, se poate trage concluzia ca
frecventa de functionare poate fi variatii intre 0 valoare lllinima fruin ~i una maxima f
max
.
Frecventa minima este stabilitii de valoarea maxima admisibila I
max
pentru amplitudinea
curentului i
2
, iar frecventa maxima este detenninatii devalorile: T
c
= 0, 1
0
= 0, I] = 0, RIL = 0
~i coot]= n. Rezultii pentru acest caz Iimita :
~i deci prezenta diodelor D] - D
4
$i atranzistoarelor T
J
- T
4
poate fi neglijatii, daca in invertor
nu seproduc pierderi de energie. Aceastii situatie limitii este redatii in fig. 5.10-a pentru cazul
particular cand sarcina este deconectatii (deci L = (0).
230 5 INVERTOARE MONOFAZATE CU CONDENSATOARE PE PARTE A DE
C.C. PENTRU EFECTUAREA COMUTATIILOR LA TENSIUNE NULA.
i z f
Im u x ~ ~ , -
I
J ,
. i
b
Fig. 5.10. Funqionare<' II!.gol a irrvertomlui monofuzat:
a - la frecventa maxima f=;b - la frerventa minima t ; " ~. .
5.3Invertor monofazateuimpedantadesarcinaeoneetatain 231
paralel euinductanladerezonanla
Tot peritru cazul particular candsarcina estedeconectata (deci comutatorul K
z
este
deschis) este prezentata funetionarea invertorului la frecventa minima fmill in fig. 5.10-b. In
aceasta ultima situatie durata T
c
nu este nula ~i seremarca faptul caatat diodele D] - D
4
cat ~i
tranzistoarele T] ~T
4
conduc alternativ, astfel incat curentul continuu i
d
de alimentare a
invertorului are 0valoare medie nula.
Sepoate adopta un program asimetric de comanda pentru tranzistoare conform fig.
5.11. Acest program permite varierea in limite inguste a tensiunii de ie~ire Uz a invertorului
prin modificarea duratei Tc, frecventa deie~irementinandu-se constanta. Apar astfel durate de
pauza, de exemplu (tz - t]), (1(; - t5), etc., cand tensiunea de ie~ire se mentine nula. Se
define~te in acest caz un indice r, care reprezinta raportul dintre valoarea efectiva atensiunii
deie~ireUz conform fig. 5.11~ivaloarea efectiva atensiunii maxime care sepoate obtine, deci
cand duratele de panza seanuleaza. Indicele r peate varia intre 0valoarea minima rmill<1 $i
valoarea unitate.
Ca $i in cazul comenzii simetrice (fig. 5.9) ~i in cazul comenzii asimetrice prin
modificarea frecventei de ie$ire intre anumite limite sepeate varia curentul i
R
ce trece prin
sarcina R - L $i deci $i puterea activa disipata perezistenta R.
Este important de subliniat faptul ca invertorul poate lucra in cadrul comenzii
asimetrice $i In regim de curent intrenipt pentru curentul i
R
, cu conditia ca valoarea
curentului i
L
safie suficienta pentru efectuarea comutatiilor tranzistoarelor T] - T
4
latensiune
nul~i.
Un alt avantaj al programului asimetric decomancIaestecapentru aseobtine aceea$i
fonna deunda atensiunii Uz cain fig. 5.9, condensatoare1e C] - C
4
trebuie saaiM 0capacitate
egaEi eu CI2. Desigur, de la un invertor cu 0 anumita valoare pentru capacitatea C a
condensatoarelor Cj C
4
, sepot obtine fornle deunda identice pentru uzla comanctacompleta
(r=l) de la ambele programe de comandii: simetric (fig. 5.9) ~i asimetric (fig. 5.11), daca
curentul de sarcina izinprimul caz este mai mic dedoua ori decat in cazul al doilea.
Daca capacitiitile tuturor condensatoarelor Cj - C
4
sunt egale, atunci pantele de
variatie ale tensiunii Uz la cre$tere $i la descre$tere nu sunt egale, atat in cazul comenzii
simetrice cat $i al celei asimetrice. De exemplu, intervalul de timp (ts- t4) la scadere, devine
mai mic decat intervalul detimp (t
7
- t{;)la cre$tere pentru Uz,in cazul comenzii asimetrice
conform fig. 5.11, din cauza formei deuncIaacurentului i
z
. Pentru caaceste intervale detimp
sa fie practic egale, se recomanda ca valorile capacitiitilor condensatoarelor C
z
$i C
3
sa se
aleaga mai mici decal alecondensatoarelor Cj $i C
4
$i anume dupa relatiile:
in care Qj ~i Q2 sunt egale cuariile suprafetelor ha$urate din fig. 5.11 ~i reprezintii cantitatile
de energie preluate sau cedate de condensatoarele Cj - C
4
Aceste cantit'lti de energie sunt
stabilite derelatiile:
232 5 INVERTOARE MONOFAZATE CU CONDENSATOARE PE PARTEA DE
C.C. PENTRU EFECTUAREA COMUTATllLOR LA TENSIUNE NULA.
Fig. 5.11. Form,;~ede undil ale tensiUllii de ~i cJ ,,;ren~ii
in'verton}J ui !U{ifiOfazat ]a cOl1>;unteiiasirllciiica
5.3 Invertor monofazat cu impedanta de sarcina conectata in
paralel co inductanla de :rezonanlli
1 ts Q
U
d
=-J.2..dt=_1
C4 t4 2 2C4
o proiectare optima a condensatoarelor invertorului comandat asimetric se poate
obtine daca sealege raportul Qz/Q= = 0,5.
in smrSit, un aU avantaj al comenzii asimetrice consta in aceea ca permite reducerea
conpnutului in armonici superioare de ordin redus (ordinul 3, 5, 7, 9, etc.) al tensiunii de
ie~ireUz intr-o masurn mai mare decAtcomanda simetrica conform fig. 5.9. Aceasta permite
ca metoda comenzii asimetrice ~ fie utilizata ~i la invertoare monofazate en frecventa de
ie$ire joasa (50 sau 60 Hz), M a null fi nevoie de :fi1trepasive L-C pentru compensarea
armonicilot de ordine 3, 5 $i 7 [5,8].
5.3.3 Analiza spectrului de armonici superioare
al tensiuni! deie~ire
Forma de und! a tensiunii de ie$ire U2, pentru convertorul c.a./c.a. conform fig. 5.7
en cd1lland! asimetrica este prezentata in fig. 5.12-a en linie continua. Aceasti1forma de unda
a fost ttasati1 presupunfu1d ca pantele de cre~ere ~i descre~ere ale tensiunilor pe
condertsatoarele Cl -C
4
variaul llniar in timp $i cli valorile capacitAtilor acestor condensatoare
respectA relapile (5.41) $i (5.42). Cu lime punetati1in aceeasi figwi, s-a trasat forma de unda
drepturtghiulari'l ce se obtine pentm tensiunea de ie$ire 02 la un invertor monofazat clasic
[5.2, 5.3, 5.8J ,
DezvoltaP'..a in serie Fourier a tensiunii de ie$ire U2 pentru invertorul conform fig.
:5.7 :u"$ur:ml1toarea forma:
tt=oO
U2 =: 2:U(ll) sinnmt
11=1
rn care amplituditrile armonicilor superioare sunt date de relapa:
4U
.:2 1t
.d.'Stn n-
U(i1} 2 -(Sin1102-sinn0
1
) (5.46)
n (8
2
-Ell)
iar 11 c5te ordinul annonicilor superioare.
Ditt telatia (5.46) se po2te deduce ci1tensiunea de ie~ire '02 a invertorului monofazat
!m oot.trnc &:mlt)1iici de ordin par.
~zpoattele dintre amplirndfnile V(ll) ale principalelor armonici superioare ale
teIJ 5h.lrtH H z ~i amplitudinea U(j) a armonicii fundamentale a acestei tensiuni sunt recIateell
l11'liepli1:l.a111. fig. 5. 12b pel1trn cazul particular cfu1d 13
1
:=10 ~i 8
2
:: 40. Pentm comparape,
in a('x~8.9ifigtlt'il., ~NUttrasat en lime itttreruptA aceste rapoarte pentm cazu1 invertorului
dasie, canleterizm: prIntr..o fonnl1 de und~dreptungbiularli a tensiurlii de ie~ire.
234 5INVERTOARE MONOFAZATE CU CONDENSATOARE PE PARTEA DE
C.C. PENTRU EFECTUAREA COMUTA'fIILOR LA TENSIUNE NULA
Daca impedanla de sarcina este caracterizata, de exemplu, de raportul :I.u!/R= 0,75
(deci faetorul de putere cosq>=0,8), atunci pentru valorile mai sus amintite ale' lui 8
1
~ 82
rezultii ca toate armonicile superioare ale curentului i
R
(de ordin n =3, 5, 7, etc.) au valori
mai mid de 5% din amplitudinea fundamentalei acestui curent. Pentru obtinerea acelui~i
obiectiv, continut redus in armonici superioare pentru curentul i
R
, daca rapertulLro/R este
cuprins intre 0,4 i 0,75, atunci unghiul 8
1
peate ~e pana la 20 in timp ce ungbiul 8
2
are 0valo<l!eoptima egala cu 40. Dacii raportul Lro/R este mai mare ca 0,75, atunci se peate
mari valoarea inductantei de rezonantii Lr i deci micOracurentul reactiv iL
~L- ~- - - - - - - - - - - - -
I i
I
I (2lf- B2)
1211 wt
I
,
I
I I
I j :
L ~
~h
\ J { 'I;
\ 0 !
I I '
: I !
I
T
I
I
I
I
I
I
I
I
T
I
I
. ,
'2
3 4 '5 6 7 8 9 10 11 n
b
Fig, 5.12. Continutulill armonici superioare al tensiunii deieire:
a - forma deunciaatensiunii deieire U2; b - spectrul de armonici superioare
5.3.4 Punerea in funetinne, scoaterea din fUDetiune
~imenuI in gol
Deoarece tranzistoarele T
J
- T
4
ale invertorului monofazat nn sunt preVdzute Cll
circuite deprotecpe "snubber",. iar condensatoarele C
1
- C
4
au caJ - Y ,lcitati devalori mai marl ca
5.3 Invertor monofazat eu impedanfa de sarcina eonectatli in 235
paralel eu inductanta de rezonanfli
cele folosite pentru protecp.a dispozitivelor semiconductoare la variap.i duldt rapide, punerea
in funqiune !?i scoaterea din funcp.une a invertorului monofazat trebuie sa se faca
respectfu1du-se anumite reguli.
La punerea in funcfiune dupa"prima metoda, inainte de inchiderea intreruptorului
KJ , trebuie sa se comande intrarea in conductie a doua tranzistoare complementare, de
exemplu T
1
!?iT
2
In felul acesta, tensiunile pe condensatoarele C
3
!?iC
4
crese lent, cu aceea!?i
panta de cre!?tereca pentru condensatorul de intrare Cr. Dupa ce curentul de sarcina i
2
atinge
valoarea doriia, invertorul poate intra in funcfiune prin comanda tranzistoarelor conform
figurilor 5.9 sau 5.11, chiar daca tensiuneape condensatorul C
r
nu a atins inca valoarea
nominala U
d
!?i indiferent daca impedanta de sarcina R-L este sau nu conectata prin
intreruptorul K
2
in paralella induetanta derezonanfi'i L
r
.
In ceea ceprive~te scoaterea din funetiune ainvertorului, dupa prima metoda, aceasta
sepoate realiza prin deschiderea intreruptorului K
1
~i menp.nerea in funetiune a invertorului
pana ce tensiunile pe toate condensatoarele, C
r
~i C
1
- C
4
, se anuleaza datorita disiparii
energiei acestora pe impedanta de sarcina R-L.
La punerea in funCfiune dupa a doua metoda, se presupuneca in paralel cu daua
tranzistoare complementare, de exemplu Tl ~i T2, seconecteaza dona circuite de descarcare
pentru condensatoarele aferente (deci C
1
~i C0. Aceste circuite sunt formate dintr-o
inductanfi'i (Ldl sau Ld2), un tiristor GTO :tararadiator (G
1
sau G
2
) ~i 0 dioda (Ddl sau
Dd. Inainte de intrarea in functiune, tensiunile pe cele 4 condensatoare C
l
- C
4
sun egale cu
Uj2. Prin intrarea in conductie a tiristoarelor G
1
~i G
2
, tensiunile pe condensatoarele C
1
~i
C
2
scad la zero, iar tensiunile pe condensatoarele C
3
~i C
4
cresc lavaloarea U
d
. In procesele
rezonante care apar, prin tiristoarele GTO tree impuIsuri de curent avand valori maxime de
cateva ori mai marl decat curenp.i nominali ai tranzistoarelor T
1
- T
4
. S-au ales tiristoare GTO
toclllai pentru caele suportl suprasarcini mari decurent.
La sf'ar!?itul proceselor rezonante de descarcare a condensatoarelor C
1
$i C
2
,
tiristoarele GTO seblocheaza, prill eletrecand curenp. mici. Odata cu blocarea tiristoarelor G
1
~i G
2
, intra in conductie tranzistoarele T
1
$i T
2
la tensiune nula, in acest moment de timp
curentul i
2
avand 0 valoare rectusa ~i deci invertorul poate intra in functiune conform
programelor de comanda redate in figurile 5.9 sau 5.11.
Evident, scoaterea din functiune a invertorului dupa metoda a dona, conform fig.
5.13, este foarte simpla. Aceasta operapune poate avea loe dupa terminarea unui ciclu de
funqionare, prin menfinerea in stare blocata a tuturor tranzistoarelor T
1
- T
4
In urma
scoaterii din funCfiune, tensiuneape condensatorul deintrare C
f
ramane egala cu U
d
, deci nu
este necesara deschiderea intreruptorului K
1

Funcp.onarea in gol a invertorului sepoate obpne prin deschiderea intreruptorului K

2
:tara nicio precautie asupra invertorului. Insa, la aceasta operatiune, se presupune ca
impedanta de sarcina R-L are conectata la bomele sale un condensator de capacitate
corespunzatoare care sa nu permita cre~erea tensiunii pesarcina datorita indnctallfei L
exagerat de mult. FunCfionarea in gol sedes:ta~ara conform fig. 5.lO-b, componenta continua
acurentului de intrare i
d
in invertor fiind practicnula. Reconectarea impedanfei de sarcina R-
L lainvertor sepoate face tara nici 0precautie prin inehiderea intreruptorului K
2
.
Invertorul monofazat ell comutatii la tensiune nula (principiul ZVS) descris in acest
subcapitol, care are condensatoarele C
1
- C
4
conectate in paralel cu dispozitivele
236 5INVERTOARE MONOFAZATE CU CONDENSATOARE PE PARTEA DE
C.c. PENTRU EFECTUAREA COMUTATllLOR LA TENSIDNE NULA.
semieonduetoare T
1
- T
4
(tranzistoare sau tiristoare GTO) ~i 0 induetan de rezonan Lr
pamlel eoneetatii eu impedanta de sarcina R-L, se caracterizeaza prin mmatoarele avantaje in
comparatie ell variantele clasiee de invertoare rezonante serie sau paralel redate in figurile
5.l-a ~ib:
- eondensatoarele Cj - C
4
plasate pe magistrala de cment continuu au un volum total
de eateva ori mai IniCdecat eel corespunzator condensatoarelor C
p
$i C. plasate pe magistrala
de cment alternativ, condensatoare ee sunt in mod uzual incluse in invertoarele rezonante
paralel sau serie;
- prin cOluanda asimetrica a tranzistoarelor invertorului ~i modificarea in anumite
limite a frecventei de funqionare se poate varia puterea aetiva disipatii pe rezistenta de
sarcinaR;
- adoptarea eomenzii asimetrice pennite reducerea armonicilor superioare de
tensiune aferente tensiunii de ie~ire U2. La anumite valori optime ale unghiurilor 8
1
i 8
2
,
armonicile superioare de ement de ordinele 3, 5, 7, etc. ale curentului de sarcina i
R
au valori
mai mici de 5% din valoarea fJ l1damentalei acestui curent;
- principiul comenzii asimetriee poate fi extins i la invertoare monofazate dejoasa
frecventa ( 50, 60 sau 400 Hz), nemaifiind necesare filtre pasive L-C pentru compensarea
amlonicilor superioare de tensiune din componenta tensiunii deie$ireU2;
- daea este necesar, un transformator de frecven medie eu miez de feritii, pentru
feevente de zed de kHz, poate fi inclus intre invertor ~i sarcina. Acesta va luera in conditii
optime deoarece tensiunea de ie$ire U2 poate fi realizatii practie sinusoidala prin alegerea
corespunzatoare a capaeitiitilor eondensatoarelor C
1
- C
4
$i a unghiurilor 8
1
~i 8
2
. Aceastii
solutie este ilustratii in fig. 5.13, induetanta de magnetizare a transformatorului eu miez de
feritii eonstituind inductanta de rezonantii Lr necesara pentru funetionarea invertorului:
L " I .
R
D1
~
t
C f
~L J d
T
GZ
L
dZ
L \!2
iR
- nu necesitii la intrare un redresor eomandat ell tiristoare ea in eazul variantei de
invertor rezonant clasie en sarcina coneetatii in paralel.
5.4 Sursa de aliment are neintrerupta eu invertor monofazat ~ieu 237
impedanta de sarcina eoneetata in paralel eu induetanta de rezonanla
I n eomparap.e eu invertorul avand sarcina R-L conectati in serie cu inductanta de
rezonanta Lr, conform fig. 5.2-a ~i descris pe larg in subcapitolul 5.2, invertorul prezentat in
acest sUbcapitol are avantajul unei mai bune utiliziiri ~i in eonsecinta permite ob\.inerea unei
tensiuni mai mati aplicate pe sarcina R-L conectati in paralel cu inductanta L,..
Varianta de invertor monofazat cu sarcina R-L conectatii in paralel cu inductanta de
rezonanta L
r
poate fi utilizati in urmiitoarele aplicap.i:
- instalatii de incillzire prin inductie, prin utilizarea unor redresoare necomandate la
intrare ~i aUllorinvertoare monofazate la ie~ire;
- surse de alimentare cu eircuite intermediare de medie frecventA de ordinul zecilor
de kHz avfmd invertoare monofazate alimentate de labaterii de acumulatoare;
- convertoare statice de frecventa eu circuit intermediar de curent continuu pentru
arnnentarea unor motoare asincrone trifazate.
5.4 Sursa de alimentare nemtrerupta eu invertor
monofazat ~i ell impedanta de sarcina eoneetata
in paralel ell im;luetanta de rezonanta
Problema securititii alimentirii cu energie eleetrica este de aetualitate in toate tarile,
indiferent de gradul lor de dezvoltare. Retelele de alimentare constituie obiectul unei game
largi de perturbatii, eeafecteaza in mod negativ echipamentele eleetriee ~i electroniee pe care
I e alimenteaza. I n S.UA ~i in rarile Uniunii Europene, ea urmare a progreselor tehniee ~i
tehnologice inregistrate in ultimii ani, se tinde spre 0limitare a timpuluiJ numiirului de
intreruperi alefumizarii energiei electrice la toate categoriile de eonsumatori (atit easnici, cat
~i industriali). Astfel, pe durata unui an calendaristic, pentru un eonsumator easnic, in funetie
de durata fiecarei intreruperi, acestea nu pot depii$i unnatoarele valori maxime: 2 intreruperi
eu 0durati demaximum 30de minute, 20intreruperi cu 0durata depana la 3minute ~i pana
la 100de intreruperi cu 0durati depana laOJ secunde.
Alimentarea neintreupta cu energie electrica este vitala pentru anumite categorii de
consumatori. Dintre ace$tia amintim: instalatiile de control ~i supraveghere a traficului rutier,
feroviar ~i aerial1, aparatura de monitorizare, prelucrare ~i transmisie a datelor din instalatiile
cu un grad inalt de pericol, aparatura de monitorizare a boln.avilor din spitale, etc. [5.8, 5.9,
5.10).
Daca pentru mic$orarea efectelor anwnitor perturbatii, cum ar fi variatiile lente de
tensiune, intreruperile descurta durati (sub 0secunda) sau zgomote de inalti frecventii, sepot
folosi filtre de retea $i stabilizatoare de tensiune altemativa electrodinaruice sau electronice,
protejarea contra intreruperilor delunga duratii poate fi realizati numai cu ajutorul unor surse
de alimentare neintreruptii (upS Uninterruptible Power Suplies - in limba engleza $i SAN in
limba romana). Acestea pot alimenta sarcina pentru WI interval mare de timp, chiar in cazul
disparitiei complete a tensiunii de la reteaua publica. De obicei aceste echipamente contin $i
circuitede eliminare a zgomotelor datorate interferentelor electromagnetice $i de
radiofrecventa, asigurand astfel 0protectie completi a consumatorilor. Echipamentele de
calcul reprezinta 0categorie speeiala de consumatori ce poate fi afectati de intreruperile
tensiunii de alimentare. Grice companie care utilizeaza ealculatoare poate fi vulnerabila la
intreruperile tensiunii de la reteaua publica de alimentare cu energie electrica, daca nu se
previid solutii dealimentare altemative.
238 5INVERTOARE MONOFAZATE CU CONDENSATOAREPE PARTEA DE
CC. PENTRU EFECTUAREA COMUTATIILOR LA TENSIUNE NULA
Variantele constructive de SAN pot fi foarte numeroase. Cea mai putin voluminoasa
(disponibila comercial) este cea care poate fi introdusii in interiorul unui calculator personal.
oasemenea SAN poate asigura functionarea ca1culatorului un timp suficient de mare ca un
program rezidentin memorie sa asigure inchiderea (cu sau flira interventia operatorului)
tuturor programelor aflate in curs de rulare, in a~afel incat, in momentul reaparitiei tensiunii
la retea, utilizatorul sa-~i poatii continua activitatea ca ~i cand nu s-ar fi intamplat ninric.
Pretul unei asemenea surse nu dep~e~te 15-20% din pretul llimi calculator personal
standard. Existii ~i variante mai mari de SA.N",care pot asigura funqionarea unei retele eu
cateva zeci de calculatoare timp de mai multe ore. Acestea nu se utilizeaza decat la marile
centre de calcul, unde din cauza volumului mare de date ce se transmit la un moment dat, 0
intrerupere (chiar ~i de scurtii duratii) in alimentarea cu energie electrica poate produce
pagube considerabile. Deci, in functie de importantadatelor care pot fi pierdute, respectiv a
altor pierderi care se pot inregistra ca urmare a unei illtreruperi in alimentarea cu energie
electridi, sepoate sau nu opta pentru asigurarea unei alimentiiri derezerva.
In general, orice SAN avand la ie~ire 0tensiune monofazatii de c.a. la ftecventa de
50 Hz necesitii un invertor monofaiat cu tranzistoare IGBT sau tiristoare GTO ~i un
redresor, uneori cu tensiune de ie~irereglabila, pentru incarcarea bateriei de acmnulatoare din
componenta SAN, deci un numar relativ mare de dispozitive senriconductoare. In acest caz,
trebuie introdus intre invertor ~i reteaua de c.a. un transformator de izolare, pentru ca
datoritii existentei redresorului ~i invertorului sa nu seproduca scurtcircuite in reteaua de c.a.
Un alt dezavantaj al unei astfel de SAN clasice consm in faptul ca in invertorse produc
pierderi la comutatiile dispozitivelor senriconductoare, daca aceste comutatii nu se fac la
tensiune nulii (principiul ZVS). Pentru a seelinrina pierderile de comutatie in invertor, trebuie
sa se introduca un circuit rezonant suplimentar pentru anularea tensiunii la intrarea acestuia
conform llileia din variantele prezentate in subcapitolele 6.4,6.5 sau 6.6, rezultind inacest fel
o cre~ere a nun1<lrului de dispozitive senriconductoare.
In continuare se descrie 0SAN care constituie oaplicatie a invertorului mOllofazat
studiat in subcapitolul 5.3 ~i care secaracterizeaza prin:
- nmnar redus de dispozitive senriconductoare;
- timp practic nul de comutare a sarcinii de pe retea pe bateria de acumulatoare ~i
- elinrinarea pierderilor de comutatie ale dispozitivelor semiconductoare din invertor,
aceste comutatii taeadu-se la tensiune nula;
- reducerea la valori acceptabile a armonicilor superioare de eurent ale curentului de
alimentare din reteaua dee.a.
Schema de principiu a SAN propusa este redatii in fig. 5.14-a, sarcina RLputand fi
alimentam fie de la reteaua de c.a. prin intermediul unui transformator T
r
dejoasiifrecventii
(dadi este necesar, atunci eaud tensiunea E a bateriei este 111m nridi decat valoareatensiunii
medii redresate a retelei), fie de la bateria de acumulatoare prin intermediul unui invertor
compus din tranzistoarele IGBT Tj - T
4
, diodele D
1
- D
4
, inductallta de rezonanta Lr ~i
condensatoarele C
1
- C
4
Aeeste condensatoare imprewla eu inductanta Lr pernritefectuarea
comutatiilor in invertor latensiune nula.
In fig. 5.14-b sunt redate fonnele de undii ale tensiunii de ie~ire U2 aplicate pe
sarcina, curentului i
Lr
~i curentilor ce tree prin tranzistoarele T
1
- T
4
~i diodele D
1
- D
4
,
atunci cand sarcina este alimentatii de la retea, iar bateria de acumulatoare este incarcatii Ia
tensiunea maxima E
max
in aceastii situatie, tensiunea E
max
are 0 valoare practic egaHi Cll U
d
,
5.4Snrsa dealimentare neintrerupta eninvertor monofazat ~i en 239
impedan!a desarcina eonectata in paralel enindnetan!a derezonan!a
curentul i
d
nn are 0 componentii de c.c. (deci I
d
=0), iar curentul i
a
are 0 valoare efectiva
neglijabila.
, -i--l--;
: S A R C INA : L. __ . ...J
Fig 5.14. SAN cn invertor monofazat ~i cu impedantade sarcina conectata in paralel cu
inductal1ta de rezol1anp: a- structura circuitului; b- formele deunda aletensiunii U2
~i curentilor i
Lr
, ip ~i ir in cazul alimentarii sarcinii dela retea
~40 I NVEK TOAU MONOFAUTE (;U (;ONDENATOAU I 'E I 'AlTEA DE
(;:(;; PENTBU EFE{;TUAUA (;OMtfTATI I tOB L A TENftfNE NUtA
bfl m~fitifl t~niiI Dii f~tEll@ie1@alimtlfirnfEl ; filfiytflt@M Y ~l@ 0000 yfit@flf@ @
131@ehEl~~I e tfEl@fflllprin ~@f@ fl eY fnMill mn fElt@apmveillt lElI ii Y fa I e alimElntrlrEl ell
t~lfiillilEla El ~i inlY etante int@rM bin!: ~nM l@ eflna @ immM ~f~ pa~a Ehl p
eY fiooml tfElUfflffiletm'Ulill ff J 3@inV@ft@f: ~Y f@nM I e affiina i~e1lfElafe @ fefffi~ d@Y fiM
prestia inY ijiool~ ,i @t@f.t in fi~: ~J ~;@t@ai~at g@ I fl ijilt@flil l@ llllifiillfittlaf@,
I nfty@tanla bf ~i e@ne1@nllt~fEli@~j =~~J 3@fnY t @ffl!Y af@ee@nmtatiHfif tfan~it@af@if
iftvElft@mlill I I I t@ftiY fi@Hilla, I n lleet ~; lli lliiffi@nwii fifinH g@I fl ijltHi@; Y fEllltill i
e
fif@@
e@ffi~n@uM d@ e,, fJ ~itiva: @ ~fit@ efiHid@ffl G vlll@flf@ll eY f@ftMill I @ ffia~i@tiaf@ e@
tf@@prift im$!iffifEla @Y fiOOfAa tfilHfflfilliltlMyi ff @ftEl@taMin pafa!@l eY arifiEl @st@
n@~ijl1ijna: f!vil@ntj imY mm1 PflffiElffi @t@I Gllm in ~ priu 131@ellr@a el@r ooI m trntlilf@
alia @@ffiytatijMm:
I u fr$H; in ~Y l fflv@Hiffi t@Hhmii in f@f@tlY 1! g@ 8:a: @Hff!fffi ell fig: ~J ~;
@ffiyrntlM ell @l@ ~ tffitll1f@ @ l@llil@;Y f@nM I @ WiM @t@pf@!Y ilt I i!
tfanfefiUllt@r ,i ijllt@fle Y fffiEl~a it @iOOilfe@l@I e t@HilI DEleminima tJ ~I El@llma~ma
-
hgt
Fi~: , i~:FfJ fffiEll!~d@ jUI ~ ~fepY M~t(lf!r@aHfd~fit~ftisaffiiilli d~ 11113lHeflaI e ilmulilagan~
5.4 Sursa de alimentare neintrerupta eu invertor monofazat ~ieu
impedanta de sarcina eoneetata in paralel ell inductanta de rezonanta
Fig. 5.16. Formele de unch'icorespunzatoare incarcarii bateriei deacumulatoare de laretea
imediat dupa tenninarea unei intreruperi de lunga duratil
U
d
, in acest scop curentul i. schimbandu-~i sensul fata de cel redat in fig. 5.15. Desigur, in
cazul revenirii tensiunii in retea, trebuie sa se faca 0sincronizare intre aceastil tensiune ~i
tensiunea de ie~ire U2 a invertorului inainte de deschiderea comutatorului cu cele doua
tiristoare. Bateria de acumulatoare se incarca in acest regim, deoarece valoarea medie I
d
a
curentului ~de intrare in invertor este negativa.
Daca diferenta dintre Ud ~i Ud este relativ mare (deexempIu, de ordinul a20% din
valoarea E
max
in urma unei de~carcari prelungite a bateriei de acumulatoare), pentru a se
obtine la tensiunea U2 un continu! in fundamentala dit mai apropiat fata de situatia nonnala
caud sarcina este alimeutati'i de Ia retea (fig. 5.14-b), sepot regIa intervalele de pauza (t
2
-t
1
)
~i (4;-t5) de la zero pana la valorile maxime, pe masura ce tensiunea u;; se apropie de
valoarea Ud .
242 5 INVERTOARE MONOFAZATE CU CONDENSATOARE PE PARTEA DE
C.C. PENTRU EFECTUAREA COMUTATIILOR LA TENSIUNE NULA.
Din studierea celor doua regimuri de funqionare ale SAN propuse (sarcina
alimentata de la retea ~i sarcina alimentata de la baterie) se constatii ca nn exista panza In
alimentarea enenergie electrica a sarcinii.
In concInzie, sursele de alimentare neintreruptii en circuite rezonante (cum este ~i
cazul variantei prezentate in fig. 5.l4~a), facfu1d parte din categoria mai larga a
convertoarelor de pntere cn circuite rezonante, sunt In prezent intens studiate ~i cercetate in
vederea eX1inderii lor pe scara larga, deoarece ele permit cr~terea randamentului, mic~rarea
dimensiunilor ~i pretului de cost ale aparatelor electronice, precum ~i reclucerea campului
electromagnetic radiat Inmediul inconjurator de catre aceste aparate.
6
CIRCUITE REZONANTE PENTRU
EFECTUAREA COMUTATIILOR
,
LA TENSIUNE NULA,
CD CONDENSATOARE
DE LIMITARE A TENSIUNII
In acest capitol se prezinta principalele circuite rezonante previizute eu
condensatoare de limitare a tensiunii pe partea de c.c. a convertoarelor de putere, circuite
destinate efectuarii comutatiilor la tensiune nula in aceste COl1vertoare(principiul ZVS).
Aceste circuite rezonante $i-au gasit numeroase aplicapi 1ndomeI1iul electronicii de putere,
dintre care unele considerate mai reprezentative sunt descrisein acest capitol. Comparatia
care seface intre ap1icatii permite stabilirea optima adomeniilor in care pot fi utilizate.
in ultimii ani au fost !acute eforturi de cercetare considerabile pentro dezvo1tarea
unor convertoare cu circuite rezonante la care comutatiile dispozitive1or semiconductoare se
fac 1atensiune mila (ZVS - Zero Voltage Switching) sau curent nul (ZCS - Zero Current
Switching) [6.1,6.2,6.3,6.4].
Un convertor c.c./c.a. cu circuit rezonant functionand pe acest principiu are
urmatoarele avan~ie:
- pierderile de comutatie in dispozitive la intrarea in conducpe i la blocare dispar,
conferindu-i convertomlui raudament ridicat;
- incaIzirea dispozitivelor este sciizuta fiiud datorata doar pierderilor in conduqie,
ceea cereduce cerintele deracire;
- convertoml poate functiona rara circuite de protectie "snubber" la dispozitivele
semiconductoare;
- toti factorii anteriori TedUC dimensiunile i costurile convertoarelor;
- prob1emele de interft;ren13 electromagnetica sunt mai pupn severe deoarece
pu1surile rezonante au pantele duJ dt mai reduse dedit cele de 1aun convertor cu comutatie
grea.
244 6CIRCUITE REZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATllLOR
LA TENSIUNE NUL..\.,CU CONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSIUNIl
6.2 Principii de funcponare ale circuitelor rezonante
cu condensatoare de limitare a tensiunii de c.c.
Varianta cea mai cunoscutii de circuit rezonant bazat pe principiul ZVS este cea cu
functionare pennanentii redatii in fig. 6.1-a ~i a fost propusa de eatre D.M. Divan [6.1, 6.2 ].
Aeeasta prezintii dezavantajul ca pentru a se varia in mod fin tensiunea de ie~ire pe sarcina
este necesar ca frecventa de rezonanta sa fie cat mai ridicatii ( de obieei intre 30 ~i 100 kHz).
Din aceastii cauzii rezultii ca factorul de limitare K are 0valoare destul de mare ( K in general
se adoptii egal eu 1,5). Daca K are 0 valoare mare, se obtin supratensiuni mari pe barele de
curent continuu, ceea ce uneori nu este admis, iar dispozitivele serniconductoare nu se pot
folooi la intreaga lor putere instalata. In plus, varianta din fig. 6.1-a necesitii un circuit de
initializare (pentru simplificare, neredat in figura mai sus amintita) pentru inciircarea
condensatoarelor de rezonanta Cr ~i de limitare C
1
.
Pentru a se putea regla in limite inguste durata unei trepte dintre doua comutatii
posibile se poate conecta dioda D
r
2 in paralel cu condensatorul CJ , obtinandu-se circuitul
rezonant din fig. 6. I-b. Dupa anularea tellsiunii labomele eondellsatorului CJ , tranzistorul T
r1
mai ramane in cOllduetie un interval de timp reglabil, interval in care prin dioda Dr2 trece un
curent practic constant [ 6.5, 6.6].
A treia variantii de circuit rezonant, eea reprezentatii In fig. 6.1-c, este eu functionare
nepennanentii ~i a fost propusa in lucmrile [6.7, 6.8]. Ea perrnite obtinerea unui factor de
limitare mai rectus (K = 1,25 +1,33) ~i peate lucra la frecvente de rezonanta. mai mici (intre
20 ~i 30 kHz). In aeest caz, circuitul rezonant intra in functiune doar atunci cand trebuie
efectuatii 0 comutape a dispozitivelor semiconductoare. Pentru u~rarea efectuarii
eomutapilor in invertorul de sarcina intra in funetiune circuitul rezonant Lr - Cr In vederea
anuliirii tensiunii de intrare Ui in invertor. Inaintea acestor comutatii, eondensatorul Cr este
incarcat cu 0tensiune tter=KU
d
, iar condensatbrul de limitare C
1
cu 0tensiune Uo=(K-I)Ud.
Factorul K este raportul ideal de limitare ~i este dat de relatia (valabiHi amt pentru fig. 6.1-c,
cat ~i pentru fig. 6.1-a ~i b):
A patra variantii, redata in fig. 6.1-d, reprezinta circuitul rezonant eu tensiune
constanta aplicata pe condensatorul de limitare ~i este de asemenea en functionare
nepermanenta. Acest circuit secaractelizeaza printr-un factor de limitare de valoare mica
(K == 1,15 +1,20) [6.9]. Capacitatea condensatorului Cj este mult mai mare ca a
condensatorului C
r
, acest element C
1
fiind considerat ca alimentat eu tensiune practic
constanta (K-1)U
d
Principalul avantaj al aeestui circuit, In comparatie eu eel rectat in fig
6.l.a, il reprezinta faptul ea pe sarcina se aplidi 0tensiune cu pulsatii 1nai reduse. In functie
de duratele de timp cat tensiunea Ui este mentinuta l1uli!, este posibil ca energia cedatii de
condensatorul C
1
lainceputul comutatiei safie egala cu cea primitii la sIar~itul comutatiei. In
felul aeesta elementul C
1
, considerat lara pierderi, nu mai necesitil energie de la sursa
exterioara ~i deci curentul i, din fig. 6.1-d devine nul.
a
b
I Or2
C
(1 ~Uc1
D r1
(, .!l\.1 0r2 T r
D r,
G J IUd
.~
lr ill
t
c id
lr
ir id
.J t
Ud J ~ U d
C ]+u
cr
: t
~, r
I
C rT +
ucr
Ucr
K 0:1,5
K Ud
K \25.;,-1,.33
l i d
. . . -- _.- - ..
Lt L
r
T
ir it!
Or2
DM
Fig. 6.1 C ircuite rezonante pentru efectuarea cornutatii1or latensiune nuUi ~i formele deunda corespunzatoare
246 6 CIRCIDTE REZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATllLOR
LA TENSIUNE NULA, CD CONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSIUNII
Din aceasta cauza circuitul format din transformatorul T
r
~i puntea redresoare Ri are un rol de
initializare pentru indircarea condensatorului C
1
Dupa aceasta inciircare intrerupatorul Kj se
poate deschide. Evident, pierderile in acest circuit sunt foarte mid ~i el are dimensiuni reduse.
Se poate renunta la acest circuit de initializare, dadi inciircarea condensatorului C
1
se face
prin scurtcircuitari repetate ale invertorului de sarcina prin intrarea in conduqie pentru durate
detimp mici atuturor dispozitivelor semiconductoare ale acestuia (IGBT, GTO, etc.).
Tot un circuit rezonant cu condensator de limitare C
1
alimentat latensiune constanta
UCl=KU
d
este ~i cel redat in fig. 6.l-e [6.10]. Factorul delimitare K are deasemenea 0valoare
redusii (K=I,15+ 1,20). La inceputul unei comutatii la tensiune nulil in invertorul de sarcina,
intra in conductie ambele tranzistoare T
r1
~i T
r2
, condensatorul C, fiind incarcat la tensiunea
KU
d
. Dupa blocarea lui Tlr, tensiunea Uj scade parra la anulare prin descarcarea lui Cr prin
intermediul lui T
r2
Dupa efectuarea comutatii1or la tensiune nula in invertorul de sarcina,
condensatorul Cr se incarca pana la tensiunea KU
d
, dupii care C
1
mai prime~te energie pana
cand curentul i
r
devine egal cu i
d
. Pentru a efectua 0 comparatie intre schemele din figurile
6.l-d ~i e, presupunem cala ambele scheme elementele Lr ~i Cr sunt identice ~i eurentul ~=O.
Variatiile curentilor in cele doua condensatoare C
1
sunt liniare ~i identice, a~ eurenti
crescand de la valoarea zero lavaloarea l
max
. Rezulta variatii identice de tensiune t.U pe cele
doua condensatoare C
1
, iar variatiile de energie ale acestora sunt date derelatiile :
t.W(d) =C
1
{(0,2~d)2 (0,2U
d
-AU)2}","C (02U .AU)
2 I , d
Considenlnd ca in ambele cazuri este necesara aceea~i energie t. vl
d
) pentru efectuarea unei
comutatii, rezultii ca la schema din fig. 6.1-e cca 5/6 din energia t.vie) este transferata
condensatorului C
2
. Acest transfer inutil de energie conduce la pierderi suplimentare de
putere. Un alt dezavantaj al schemei din figura mai sus amintitii constii in faptul ca curentul
i
C1
trece prin dona dispozitive semiconductoare: T
rl
~i T
r2
la descarcarea lui C
1
~i prill D
rl
~i
D
r2
la incarcarea lui C
1
. De~i condensatoarele C
1
de la schemele din figurile 6.1-<1~i e au
aceea~i capacitate, ele sunt alese pentru tensiuni de functionare diferite: 0,2U
d
in primul caz
~i 1,2U
d
in cazul al doilea, rezultfuld din acest fapt un alt avantaj al primei variante.
Dadi se renuntii la dispozitivele semiconductoare T
r2
~ D
r2
din schema redata in
fig. 6.1-d se obtine schema simplificatii din fig. 6.1-f, care este comparabilli en varianta
propusii de D.M. Divan (fig. 6. I-a) in ceea ce prive~e numaruI de dispozitive
semiconductoare [6.3, 6.11J . Prin adoptarea unui factor de limitare K = 1,2, intre dona
comutatii succesive produse in invertorul de sarcina, tensiunea Uj are un caracter pulsatoriu,
valoarea ei medie fiind egalii cu U
d

In continuare, sevor descrie mai pe larg fiulqionarea unora din circuitele rezonante
redate in fig. 6.1 ~i sevor indica posibilele lor aplicatii.
6.3 Circuite rezonante cu funclionare permanentii
~i factor de limitare de valoare ridicatii
6.3Circuiterezonante cufuncponare permanenta
~ifactor delimitare devaloare ridicata
In fig. 6.2-a este redata schema de principiu propusa de D.M. Divan [6.1, 6.5]
destinata pentru aIimentarea cu tensiune pulsatorie a unuiinvertor monofazat. Variatia
acestei tensiuni pulsatorii Ocr este reprezentata in fig. 6.2-b, iar tensiunea aplicata pe sarcinii
UL este redata in fig. 6.2-c. Frecventa de ie~ire f =1fT poate fi variata in trepte, durata unei
trepte Tel fund egalii cu durata minima necesarii efectuiirii unei comutatii T
s1
Prin
modificarea in limite inguste a duratelor de scurtcircuit (t 0'- to), (t;"- tl'), etc. se poate
obtine 0 variatie in limite mici a tensiunii maxime K'U
d
(K' se define$te ca factor real de
limitare). Variatia curentului i
C1
in functie de timp este redata in fig. 6.2-d. componenta
continua a acestui curent fiind nula daca se neglijeaza pierderile din circuitul rezonant
compus din elementele C}, Trlt D
r1
, L
r
~i Cr. In cazul cand un astfel de circuit rezonant ar fi
utilizat la intrarea unui invertor trifazat bazat pe principiul moduhlrii impulsurilor in durata
(MID in limba romana, PWM in limba engleza), pentru alimentarea cu tensiune ~i frecventii
variabile a IDlui motor asincron, comanda invertorului ar fi foarte complexii. Aceasta se
eX1'licaprin faptul ca duratele de conductie ale tiristoarelor GTO sau tranzistoarelor IGBT
din componenta invertorului trebuie safie un multiplu al perioadei derezonantii [6.12, 6.13].
Pentru a se putea regIa in limite inguste durata unei trepte T
c2
=T'2 dintre dona
comutatii posibile se poate conecta dioda D
r2
in paralel cu condensatorul Cl, obtinandu-se
circuitul rezonant din fig. 6.3-a. Acest condensator, la fel ca $i la circuitul rezonant Divan,
este de capacitate redusa $i tensiunea labornele salevariaza intre zero $i (K-l)U
d
pe parcursul
proceselor de comutatii in invertorul de sarcina. Factorul de limitare are In general 0 valoare
egala cu 1,5 [6.5, 6.6]. Variatia tensiunii Ocr este reprezentata in fig 6.3-b $i se constata ca
dUPa anularea tensiunii la bornele condensatorului C
1
, tranzistorul T
rJ
mai ramane in
conductie un interval de timp egal cu L !.t,interval in care prin dioda D
r2
trece un curent i
Dr2
practic constant, confornl fig. 6.3.d.
6.4. Circuit rezonant Cll funcponare nepermanenta
~ifactor delimitare devaloare redusa
Figura 6.4 prezinta un convertor static de frecventii compus dintr-un redresor
necomandat, un circuit intermediar de c.c. - echipat cu un f1ltru (Lf - C
f
), un circuit rezonant
(4, T
h
, D
s
, Cr), un circuit de limitare (Clt T
7
, D
7
) - $i un invertor trifazat comandat cu
modulatia impulsurilor in amplitudine (11lA). Invertorul este compus din ~ tiristoare GTO
(T 1-T 6) $i $3sediode (OJ D
6
).
In continuare se descrie functionarea invertorului bazat pe principiul MIA dupa 0
lege sinusoidala [6.13, 6.14, 6. 15J . Acest invertor permite modificarea amplitudinii
fundamentalei de ie$ireU
o
)!. la diferite frecvente f
1
mai mici decatfrecventa maxima f
1max
248 6CIRCUITE REZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATITLOR
LA TENSIUNE NUL~, CU CONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSIUNll
(1
Dr1.
L
'd
u+
Lr
3
R
~j 1.ld
:!:Iucr
S
( 2
C
r
l
T
D2
a
I
L
LL
R L
,
K ~1,5
Fig. 6.2. Circuitul rezonant propus deD.M. Divan: a - schema deplincipiu acircuitului;
b - tensiunea de intrare in invertor l1{:r; c - tensiunea aplicatil pe sarcina; d - curentul icJ
6.3 Circuite rezonantecu funcponare permanent!
~ifactor de limitare de valoare ridicati
t
T
It
o
t o t ' O
t1 t
2
t
m tm+1
UL
b
K ' U e J
U d
-
T/ 2
t o t ' O t o
2
-IUd ~ ------
-I<Ud~~'
(
Fig. 6.3. Circuit re zo nant cu 0dio da co ne ct at a in parale l cu co nde nsat o rul de limit are :
a -.sche ma de principiu acircuit ului re zo nant ~ b - t e nsiune a de int rare in inve rt o r Ucr~
c - t e nsiune a aplicat a pe sarcina; d - fo rme le de unciaale cure nt ilo r iC] ~i iDr2
250 6CIRCUITE REZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATllLOR
LA TENSIUNE NUU,CU CONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSIUNII
(f
1m
B)( poate fi de 50sau 60 Hz). La frecvente peste valoarea f
1max
, invertorul mentine constanta
valoarea tensiunii deie~ire.
Variatia tensiunii $i frecventei de ie~ire pentro f1 <f
1m
"" seobtine prin modificarea frecventei
pulsurilor f
p
a invertorului, intre cele dona frecvente f
p
$i f
1
fiind un raport constant egal cu m.
Raportul meste mentinut constant intre anumite limite de reglare a frecventei f
1
$i poate avea
unnatoarele valori:
m=12,24,48, 72, 120$i 192
in timp cefrecventa de ie$irevariaza intre cca 0,5 Hz ~i f1mB}( conform fig. 6.5-a. Este CUlloscut
fapmI ca 1a invertoare1e ce alimenteaza motoare asincrone trifazate nu este necesar ca
frecventa de ie$ire sa scadii sub 0,5 Hz, deoarece din cauza alunecarii rotorului fata de stator,
sub aceasta valoare afrecventei, rotorol nu semai rote~te[6.13, 6.14, 6.16].
D1
Ii
DB
Tj 1'3
TS
0,
~
O s
Eli,
iy L v
[)2
i
w
T~
Fig. 6.4. Convertor static de frecventa cu uncircuit rezonant
pentru efectuarea comutatiilor latensiune nuHi
Limite1e domeniilor in care raportul m se mentine constant se aleg astfel indit
continutul in armonici superioare al curentului de sarcina sanu depa$easca 0valoare maxima
adlllisa. De exemplu, in fig. 6.5-b este redata variatia valorii efective a cunintului de sarcina
Inns in funqie de f) $i mpentru un anumit motor functionfmd cu cuplu de sarcina constant la
viteza variabiUi, in acest caz rezultand ca valoarea efectiva a fundamentalei curentului de
sarcina Io)nus se mentine constanta. 0 astfel de metoda de comandii a invertorului, confonn
fig. 6.5.a, conduce 1a producerea de pierderi de putere totale minime in motor datorita
armonicilor superioare de curent [6.7, 6.15].
Pentru m= 24 pulsuri, fomle1e de undii ale tensimulor de ie$ire uuo, uvo, uwo $i ale
funclamentalelor curentilor statorici i
U
(1), i
V
(1), i
W
(1) sunt reprezentate in fig. 6.7-a, b $i c, iar
programul de comandii a1tiristoarelor invertorului pentru 0perioadii intreaga a tensiunii de
ie$ire este reclat in fig. 6.7-d. Pentru ca tensiunile de ie$ire sa aiM un continut redus in
6.4 Circuit rezonant cu funclionare nepermanent!
~ifactor de limitare de valoare redusa
7
1 . . . . .
i
,
;
,
,
I
I
b-t--
i
0 , , 1 . _ _ _ _ _
)l-
I
3 1 0 20 30 45 50 f1
Fig_ 6. 5. Domeniile devariape ale raportului m:
a - relatia dintre frecventa pulsurilor f
p
~i frecventa deie~iref
1
;
b - variatia valorii efective I
rms
a curentului de sarcinll in functie def
1
armonici de frecventil joasa (in special cele de ordinele 5, 7, 1 1 , 1 3, 1 7 $i 1 9), pulsurile se
moduleaza in amplitudine dupa 0 lege care aproximeaza cat mai bine 0 sinusoicIa. Confonn
figurilor 6. 7-a, b si e, de exemplu pentm m= 24 pulsuri, fieclrei faze a motorului i seaplidi 0
tensiune subforma de24 pulsuri peperioada, ell amplitudinile avand valorile +2U
d
/3, +Ud /3,
0 , -U
d
/ 3 ~i -2U
d
/ 3, duratele pulsurilor fiind egale cu '"'1 , '"'2, '"'3 ~i , ", 4, care mai reprezinm ~i
duratele deeonectare a invertorului.
Fonnale de uncIa ale tensiunilor din figuriIe 6. 6 ~i 6. 7 au fost trasate pentm
simplifieare lara a lua in consideratie proeesele de eomutape ale tiristoarelor cuajutorul
circuitului rezonant.
Aceste procese de comutatie au durate de timp neglijabile in raport en perioadele de
comutape T =1 / f
p
pentru m=1 2 sau m=24.
252 6CIRCUITE REZONANTE PT.EFECTUAREA COMUTATIILOR
LA TENSIUNE NUIA, CU CONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSIUNll
UUJ ,i lJ 1 t
' / 00
- - -
--LU 1
c = : : 1
~
1
b1
I
b1
T
-
,
;7
"
-I
_ .
~
!
'. . . . .
t
d
r
I
:1
,
- - - .
- - - 1/
II
I
h
j'
~
. ~
O,i
V 1
1
,
'I
L
I
11
,- .
! i
II
I
H
;- {
I
I
~I
n
I
I
!
I
II
/U vo
i
~v1 f l I
. . . . .
-
i~
I
!
I'
f]:
If n.
I
i
V1
E
!;
I I
""1I
d
- -
I i
ii
V
,
- - -
N!
1
! t
'-. . . . . .
I
: --iv ,
I
I
2 Uo
'.'\
I
f
H
i
- 3-
!
. , ~
I
~
O,i lt t "l
~_ _ _ i Li W l
i!
~
, i
il
i
!
H
"
I
i!
!J
,l
Uw o
,
i
l ~
! ;1
II
/
- - -
I
~il i!
I
; .
V
i I H
~-
_ .
!f d
,
I
;
N
/
,
i !
! i ~
I 'I
-. .
! ~
?
I
,
\1
,
~
I
I
!
I
,
I
t
!
Ii
!
.
i
i
,
I'
T1~01'
;
I
~ I, -J J
T i J ) 3 1
_ N _
d
-I, . '
1.;,1)
_ .
, -
.J J i
1
M.
.- ---t
" .. .
~ 16D6~ .
I
I
,
.
112, 021 I
.
I
. ~"
I
I
1:1
- -
_ . .
- - ~.
Fi g. 6.6. Pri n ci pi ul MIA pen t ru m= 12:
a- , b- , c- f ormele deun ci apen t ru t en si un i le Uuo,Uvo,Uwo~i curen p.i i u(l),i V (J ),i
W
(1);
d- programul de coman cIa al t i ri st oarelor
In f i guri 1e6.6 ~i 6.7s- a con si derat ca i n i n t ervale1e de pan za (T - t ]), (T - t 2 - t 3) ~i
(T - 2t 4) sun t coman dat e n umai dow t i ri st oare GTO pen t ru a se obt i n e 0an umi t a comport are
di n ami ca perf orman t a a si st emului de act i on are, comport are care est e descri sa i n lucrarea
[6.14]. In regi m st apon ar de f un ct i on are a mot orului , acest a reprezi n t a pen t ru i n vert or 0
sarci n a rezi st i v- i n duet i va ~i deci curen t i i st at ori ci sun t def azat i cu un un ghi mai mi c de rr./2
f at a det en si un i le pe f aze, con f orm f i guri lor 6.6 ~i 6.7.
In f i guri le 6.6- d~i 6.7- dsun t i n di cat e pri n li n i i groase i n t ervalele de t i mp i n care
t i ri st oare1e T] - T6 sun t coman dat e i n con duct i e, i ar cele i n care curen t i i st at ori ci sun t obli gat i
sat readi pri n di odele D] - D
6
, pri n doua 1i n i i subp.ri paralele.
6.4 C ircuit rezouiut em tuucflouare ueperm lU lentli
, 1 fll~~r_deJim itare d e v!lloare red u.s li
Fig. 6.7 Prlncipiul MI A pentru 111" ,,24;
l}W $ b, c;.fomele dlil ufid! ~ntiU tensiunile UUO, llvo ,Uwo $1curcntii tU(I), ivm, iwO) ;
do< l'fognmtd de:oomandi a1 Ci~fetm
2~4 6CIRCUI.!E REzqN~,~~i;l;,,~,~:t:q~4~~HM:lJ Tj},l,];t;Lq~
~t\"TENSIUNE N~L\,.~"!29NDE~S!IP'~"f~~W!tAM;~J'E;N~UJNII
Desigur, se poate renun~ is: aeeasta eomportare dinamiea daea in intervalele de
pauza mai sus anrintite secomahtIa trel tiristoare GTO in eonductie, astfel incat tensiunile pe
faze liUO,:UV0, liwosaseanuleze indiferent deregitnul defunetionare al motbrului.
. '"'
Fetitfu u~urarea efecmaril OOffltttiitiilottiristoatel0t (de exemplu in n10mentele de
Hnlpto,t
o
+.1;4, 1lJ+2't4, t
1
, etc.,. Cdflf@fffiftg; 6,7). intra infUncpU11etitcuitul tezonant 4 -Cr
invedetililnillifrii tehsilliliiui dellltfMe irliriveijor, elrcliit.~ateeste detipul celui redat in
fig: aj"ll jnaifit~a aMst6t 00111titalMrOOildtHwatotY l tr e~tirieareat bil (I tellsiune l1t'= K U
d
, iar
oon&lefillJijllde Umitaf@ Ci eij~t~i)iUiU!lii = = (K " l)tJ
a
; tillt1e ~ eSle fllpoftUi ideal de
Hmiffif@ ;Pat ~ fjlEi#a (~J :Jl ad_ t mtf@ illS ll,H: 1
... l~te.d@ ififf1u~ifi ... ttmetioo@ a lfiven@ftllWj ~fiiL il1lfiiefitMea de In retell a
fMfI!~filluii rtOOrnafi~t d~Jll.lmmrf; OOn~{matoftll Qr@,lfieaf~. Ia g.tefiSliliiePlitin 111ai
fflilf ~t 'Va; ~fi ifidijta'~I_h"~f@ llii cY fent eilffi'Pfedil~~CllfcafMlillGrla tensiuliea
Y r ~K ~d ~ a 1mC
1
Iatenet !Ii = = (K " i)fJ
a
, Dat~ritft e&istetitl Q10tMOT D
1
~i D8 ~i a
HfltaifIW. ,. Tn; 80 . f@l@ ~ filiii li f~ffifi lnc~featekldn~Iii irttfarea in
foo~h~neillfi'fuhiL
,{ \':
Fig; 6.8. Fdhnele de Y ficta:llietfilillUliJf ~1elifefifHtlf mil 81feuiM t!1:zdftaflt:
a..pelihu lntiriiefitut @ HUll'! t;i T 'VI;iJ=~litfil ffiem@ ntul de HillY ) f 3
6.4Circuit rezonant cufunqionare nepermanenta 255
~ifactor delimitare devaloare redusa
Un avantaj a1circuitului rezonant din fig. 6.4 consta in aceea ca nu necesita un circuit de
initia1izare pentru incarcarea initia1a acondensatoare1or c , . ~i C
1
ca laalte variante.
In cele ceurmeaza sedescriu comutatiile tiristoarelor principa1eT
6
~i T
3
in momentele detimp
t
z
+'1:J ~i t3conform figuri10r 6.7~i 6.8.
in momentul tz +'1:J , conform fig. 6.8-a, clnd curentul ii' cetrece prin L r este pozitiv,
se deschid T
h
~i T,. Tiristorul GTO T, seblocheaza in momentul t/ clnd tensiunea pe C
J
se
anuleaza ~i curentul i
r
prin inductanta L r arevaloarea:
. . ' I . ' U / f C
r
L =1 - ::: 1 - d -
I r I L
r
Blocarea tiristorului T
7
seface la tensiune nula ~ deci tara pierderi de comlltatie la
blocare. In continuare, condensatorul c , . se descarca prin Th la tensiune nuUi paua in
momentul tz ". In acest moment tz " se efectueaza blocarea tiristorului T
3
~i deschiderea lui T
6
,
precum ~i blor..zreanaturaUi atiristorului Th, deoarece sensul curentului prill condensatorul c , .
se inverseaza trecand prin dioda D
8
In momentul tz'" tensiunea pe C
r
atinge valoarea U
d
~i
curentul i
r
prin inductanta L r arevaloarea l
max
:
I
- I(.')z rZ _ . ' 2 U? Cr
max -V 1; +~r - (1.) + d' -
I L
r
Inacela~i moment detimp tz''', sedeschide dioda D, ~icondensatorul Cj incepe sa se
feiucarce. L a sIar~itu1 procesului rezonant caud curentul i
r
::: ir~ =0, tensiunea pe
condensatorul C
T
capatii valoarea:
~r u
r
= K U d ::: U d +1
m
...
C
1
+C
r
Valoarea lui K"este foarte apropiatii de K, pentru ii' = 0 fiind valabila egalitatea
K":::K. De exemp1u, pentm ii' ::: 0,5 Irrezultii:
0,118'~. C
r
K" -K C
1
+C.
--=-----' =0. 022
K 1+ rc;- .
~c;+e:
dacil se considera cil valoarea lui K este adoptata egala cu 1,25.
In momentul t
3
, conform fig. 6.8-b, caud curentul ii' prill L
r
este nul, sedeschid T
h
~i To. Tiristoml GTO T7se blocheaza Inlllomentul t~ cand tensiunea pe C
1
se anuleaza. In
continuare condensatorul c , . se descarca prin T
h
la tensiune nula pana in mOlllentul t
3
,
moment in care se efectueaza bloci:1reatiristorului T
6
~i deschiderea lui T
3
. Tot in momentul
t
3
se produce blocarea naturala a tiristomlui T
h
deoarece sensul curentului prin
condensatorul c , . seinverseaza trecand prin dioda D
8
. Intre momentele de timp t3 ~i t
3
+~t ,
256 6CIRCUITE REZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATllLOR
LA TENSIUNE NULA, CDCONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSIUNll
tensiunea pe C
r
se mentine nula, iar curentul prin L
r
cre~te de la zero la ij". Din aeest ultim
moment de timp t
3
+L1t, condensatorul Cr ramane Incarcat la tensiunea KU
d
, iar
condensatorul Cj latensiunea (K-l)U
d
.
In continuare, comutatiile tiristoarelor principale T1 - T6 se efectueaza conform
fig,.6.7-<1, prin intrarea in functiune a circuitului rezonant. Desigur, exista ~i comutatii In
urma carora curentul ii seade de la 0valoare mai mare la una mai mica dar diferita de zero,
sau cre~tede la0valoare mai mica launa mai mare (de exemplu, In momentele de timp tl+<3,
h+<2, etc.). Astfel de comutatii pot fi studiate la fel ca ~i eele descrise pentro momentele de
timp t2+<1~i t3
Perioada de rezonanti'i T
r
(fig. 6.8) este data derelatia:
Din descrierea modului de operare a invertorului prezentat in fig. 6.4 rezulta ca
tensiunea de intrare In inveltor Uj este egala cu U
d
in intervalele de timp In care nu se
efectueaza comutatii ale tiristoarelor, iar curentul i
r
prin Lr devine egal cu curelltul ii. In
aeeasta situatie, colldensatoarele C
r
~i C
1
sunt decuplate de la sursa de c.c., deoarece
tiristoarele T
7
~i T
h
sunt blocate. Pe duratele comutatiilor tirostoarelor T
J
T
6
, tensiunea Ui
devine egala cuU
r
prin intrarea In conduqie atiristoarelor T
7
~i T
h
sau adiodelor D
7
~i Dg.
De~i circuitul rezonant cu funcponare nepennanenta prezentat In acest subcapitol
necesita un numar dublu de dispozitive semiconductoare (T
7
, T
h
, D
7
$i Dg) fati'i de eel propus
de D. M. Divan (T
rJ
~i Dr), conform fig. 6.1-a), in primul se produc pierderi de putere mai
mici deoarece frecventa de lucro a acestor dispozitive semiconductoare este mai mica. Este
important de subliniat faptul ca la metoda de comandA WA a unui invertor conform figurilor
6.5, 6.6 ~i 6.7, de~i frecventa pulsurilor f
p
atinge valoarea de 1440Hz, frecven!a de comutatie
atiristoarelor GTO este mai mica de 1kHz, chiar daca in intervalele de panza ale invertomlui
sunt comandate trei tiristoare GTO.
6.4.3. Ana.liza spectrului armonk at tensiuniIor
deie~iredin invertorul trifazat
In fig. 6.9 este redarn forma de unda a tensiunii de ie~ire pe faza, de exemplu u"L'o(t),
pentru mpulsuri pe perioadii. Semnalul modulator - indicat in figura mentionata prin met) -
are 0forma deunda in trepte care aproximeaza foarte bine 0sinusoida de aceea~i frecvellti'i.
Modulatia 111 amplitudine a pulsurilor tensiunii de ie~ire se obtine prin variatia
amplitudinii medii a aeestor pulsuri proportional Cll semnalul modulator. Trecerea de la 24
pulsuri (conform fig. 6.7) la un numiir de pulsuri mai mare seface prin multiplicarea cu 2,3,
5, etc. a pulsurilor, acestea avand forme identiee Cll aeelea redate in figura de mai sus.
Evident, de exemplu la treeerea de la 24 pulsuri la 48 pulsuri, duratele de conductie 'I, '2, '3
$i 't4 sereduc pejumatate.
6.4Circuit rezonant cufunctionare nepermanentli
~ifactor delimitare devaloare redusli
. .
-,--
11 5][
7lf 31f
T 14
" ) f .
8
Fig. 6.9. Fonnele deundii aletensiUllii defaza Uuo~i sellllla1ului modulator met)
pentru mpulsuri peperioadii
n=COm/Z4 4U
d
. Z 1t 1t { . { 2(P-1)1t]
uuo(t)= L L --sm n-cosn- A(n)f. sm Ullt~--- +
n=1 p=1 3n1t 26m
{
2(P-1)1t]}
+BCnlt..cos Ullt- m
{
1t (2I v
1
) (1 2 J . . . z ) {1 2 J . . .
3
)
A(n)/o= 2smn-smll-- 1t+2COSll ---- 1t+2cos -+-.- 1t-
2 m 12 m 12 m
-4 cosn~. cosi. ! +_ 2 _ ( J . . . _ z _ + _ J _
o
3_ )) 1t+2COSJ _ 2 J . . . _ 4 ) 1t-
12 \3 m 1\ m
{
1 4 / ' 4 ), 1t} 1t
-2cos -+--n-1-2cosn- cosn-
3 111 12 6
{
. 1t ( 2 1 . 1 ) (1 2 / , " z ) . {I 2 1 . 3)
BCn)f.= 2,smn-cosn -- 1t+2smn ---- 1t-2sm -+--, 1t+
2 m 12 111 . 12 m
1t {I 2 ( J . . . 7 + J . . . 3))' . { 2 / o
4
) . {1 4 / ~ 4 )
+4cas n- sm - + - 1t- 2Sln -- 1t+2sm - +-,-,. 1t-
12 3 111 m' 3 m
. 1t} 1t ( 1t). 1t
-4smn- cosn--3 1+2cosn-smn-
6 6 12 6
258 6 CIRCUITE REZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATllLOR
LA TENSIUNE NULA, CU CONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSIUNIl
COj =2mj reprezintii pulsatia de ie~ire,
n este ordinul armonicii ~i
Din relatia (6.9) sepoate trage eoncluzia ell tensiunea de ie~ire nu contine armonici
pare ~i nici deordinul3 sau multiplu de 3.
In ceea ce prive~te senmalul modulator m(t), el are 0dezvoltare in serie Fourier de
n="'4 U d 2. n n [ . n . n
m(t) = :L--(l-cosnn) smn--cosn- a
o
smn-+aj smn-+
n=1 nn 24 6 4 3
2
. n n . n].
+ a
2
smn-cosn-+a3 smn- smnco
1
t
6 12 6
Pentru ca armonicile superioare de ordinele 5, 7, 11, 13, 17 ~i 19 din componenta
senmaIului modulator m(t) sa seanuleze, este necesar ca:
5n
ao/a1=2cos-
12
In acest caz, continutulill fundamentaEi aI senmaIului modulator m(t) este maxim ~i
arevaIoarea de0,99715.
Pentru m = 24, In fig. 6.10 sunt redate varigtiile amplitudiniIor principaleIor
armonici superioare de tensiune de ordin sdizut in funcpe de 1'1 consider~ndu-se ca sunt
respeetate conditiiIe (6.13), (6.14) ~i (6.15). Aceste amplitudini sunt raportate la ampIitudinea
Uo)). a fundamentaIei ealeuIatii eu relatia (6.9). Aeeste graflce au fost trasate negJ .ij andu-se
efectuI proceselor rezonante.
Intervalele deconductie '1:1, '1:2, '1:3 ~i'1:4 au cele mai mici valori pentru m=120~i ]92,
deci pentru frecvente de ie~ire mai sciizute de cca 10Hz. In acest eaz' pentru compensarea
caderii detensiune pe rezistellta statorica se prevede maj orarea amplitudinii fUl1damelltalei
6.4Circuit rezonant cufunclionare nepermanenta
~ifactor delimitare devaloare redusli
0,1 0,2 0;3 0,4 Q,5 0,6 OJ
-~''''),,1
0 . 0 3
Urn))"
0,02
lk1)l
O m
b
0
O J
(1,2
0,100 I
f
,
. . . . ." ~
oro, ~;
~. . . .
-..,
,
,
0 , , 0 1 5 , - - - ~ -
I ,
! J
I
Q3 Q. 4 0,5
-~-A1
Fig,6.10 Varialia amplitudillilor prillcipaJ elor annonici superioare detellsiulle
deordill scazut, functie de ;-1
1' --._- "-r-'
~~
I
_ . t . . I--- -f~~'If:II<_'lI' ,,""-
r--.
Il o.j l , of
J -- - -
' r ---.. " " ft
t
. . . . '"
6.4Circuit rezonant eufunelionare nepermanentii
~ifactor delimitare de valoate redusa
Do)]..a tensiunii de ie~ireeu 10% palla Ill. 100% cand frecventa f
1
sCll.dede Ill.10 Hz paua Ill.
0,5Hz. Rezulta deci caceamai mica valoare pentru durata 't3poate fi de 50 !J S Ill.frecvente de
ie~irejoase.
Daca se adopta aceasta valoare ~i pentru perioada de rezonanta T
r
a circuitului
rezonant (fig. 6.8-a ~i b) seobpn fonnele de undii pemru tensiunile UUO,Uvo, ~i Uwo conform
figurilor 6. ll-a, b ~i c. Aceste forme de unda au fost trasate pentru diteva intervale de timp,
consideralldu-se ca valoarea factorului de limitare K este egala eu 1,25. Pentru claritate fig.
6.11-d prezintii momentele de comutare pentru T,'~i T
h
. In mod evident, in intervale Ie
delimitate de t2~i t3, t3~i W,14 ~i ts exista m-l pulsuri cu forme identice cu cele prezentate In
figurile 6.11 a, b, ~i e. Pentru fiecare sitllape, tiristoarele GTO din invertor sunt comandate
eu 0 intiirziere deT,/2 dupa cesecomal1da T, ~i Th.
Pentru puteri de ie~iremai mici de 100 kVA, in locul tiristoarelor GTO sepot fo1osi
dispozitive IGBT. In acest caz sepoll.teadop"..a0frecvenfA maxima a pulsurilor f
pm
"" cuprinsa
intre 3~i 4 kHz, iar raportul mpoate cre~tepal1a Ill.0 valoare cuprinsa intre 480 ~i 576 [6.7,
6.17,6.18,6.19].
In comparatie eu cOllvertoarele eu circuit intennediar de c.c. rezonant cu functionare
pennanenta prezentate in subcapitolul 6.3, solu\ia propusa in fig. 6.4 pennite amorsarea
oscilatiilor din circuitu1 rezonallt doar atunci ciind sunt necesll.recomutatii ale dispozitivelor
semiconductoare din. invertorul de sarcina. Acest mod de operare conduce la 0solicitare mai
redusA a sarcinii la tensiuni devarf ~i asigura obtil1erea unei perioade de rezonal1t3.mai mare,
ceea cedetennina un raport delimitare K mai redus.
Considerand comutarea pe durate1e de pauza a doar doua tiristoare GTO sau
tranzistoare IGBT conectate la ace1a~i terminal al circuitului intermediar, se obtine 0
comportare dinamica performantii. Pentru a demonstra cOl1pnutul redus In annonici
superioare de ordin sciizut din tensiunea de ie~ire, a fost prezentata analiza armollicii pentru 0
metodi1de comanda MIA hazata pe un model cu 24 pulsuri.
Prin comanda invertorului bazata pe principiul MIA se asigura conditii bune de
funcponare pentru circuitul f(~zonant, iar duratele de conducpe ale dispozitivelor
semiconductoare GTO sau IGBT din componenta invertomlui fiU scad sub va10rile maxime
admise pentm aceste dipozitive (50 f.l.S ~i re:;pectiv 25 J .1s).
262 6 CIRCUITE REZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATIILOR
LA TENSIUNE NULA, CU CONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSIUNII
6.5. Circuit rezonant cu funcponare nepermanenta
~itensiune constanta aplicata pe condensatorul
de limitare
I n fig. 6.12-a este redata 0 varianta de convertor static de frecventa cu circuit
rezonant in circuitul intermediar de c.c. ~i invertor trifazat cu 6 dispozitive I GBT T
1
- T
6
~i
diodele D
J
- D
6
. Circuitul rezonant, de tipul eelui redat in fig. 6.1-d, se compune din
condensatoarele C
J
~i C
r
, inductanta L,.,tranzistoarele T
r
1~i T
r2
,precum ~i diodele D
r1
~i D
r2
.
Capacitatea condensatorului C
J
este mult mai mare dedtt cea a condensatorului C
T
, acest
element C
J
fiind in continuare considerat ca alimentat la tensiune constanta (K - l)U
d
.
Circuitul rezonant este eu functionare nepennanenta ~i se caracterizeaza printr-un factor de
limitare devaloare mica (K =1,15 - 1,20).
Functionarea acestui circuit rezonant secompune din cinci etape.
Etapa intiii
Descarcarea condensatorului C
J
, avand 0 capacitate de valoare mare, pe inductanta
L
r
seface la tensiunea constantii (K - l)U
d
prin intrarea in conductie atranzistorului T
r1
. De~i
tranzistorul Tr2intra concomitent in conduetie cu T
rJ
, tensiunea tier ramane in etapa intiii
egala cu KUd, deoarece tensiunea pe C
1
se mentine practic constanta. Pe parcursul acestei
etape se presupune ca ~i curentul de sarcina i
d
ramane constant ~i anume egal cu l~ [6.7].
Ecuatiile aferente acestei etape sunt:
di
(K-l)U
d
=L .__r
r dt
Seadmite cape durata t1a acestei etape curenrul prill Cj cre~te de la zero la I
emax
, iar
curentul prin L
r
variaza liniar dela I ~ pana la (I d - lernax) =-I
Ll
<0, confonll fig. 6. 13-a:
Tensiunea Ui aplicata la ie$ire in etapa intiiia sementine constanta ~i anUme egala ell
tier =KUd, jar valoarea I ~peate fi pozitiva, nula sau negativa.
INVmrOlf
_____ A ~~ _
Fig. 6.12 Convertor static de frecven!a cu circuit remnant in circllilul intennediar de c.c. ~i invertor tri[,ml1:
a- strllctura convertorului; b- fonna de linda a curcntului i
d
din circllitlll intcrmediar de c.c.
llj Uj lJ i
/(!J d
t
z
::t]
K Ud K U d
Ud lid L J . J
- - { - - - _ . _ - --
t l t2 t4 ts
t
t
h; t
iL,i
d
il.'i
d i!)d
I
d
: : - 0
I d : : \ )
I d>O
I : J = O
I
I
d
= 0
f
L4
I
L4
,
I '
I d
d
- -
. . I U
t
- I
L
1
ts
t
!L_
TJ j.
T1
T 4
MO D M1
I
Q Z :::-0.1
~iO [J
M2
-Icrnax
M O D 1'1,
0.2 :> Q 1
02<01
a b
c
6.5 Circuit rezonant cu func!ionare nepermanenta ~i 265
tensiune constanta aplicata pc condensatorul de limitare
Etapa a doua
In aceastii etapa tranzistorul T
r2
ramane in c.onductie, iar T
rJ
se bloeheaza. La ie$ire
seaplicii pe sarcina tensiunea Ucr==Uj care seade de la KU
d
la zero. Ecuatiile aferente acestei
etape sunt:
in care i
er
reprezinta curentul cetreee prin Cr.
Cureutul i
r
eetrec~prin iuduetanta L
r
$i tensiunea Ucrsunt date de relap-He:
r;::;-
it ==-(K-l)T)d~~~,sin(Qo(t-tJ )-Icmax. .eos(i)o(t-tJ )+I~
Etapa a doua are 0 duratii egala eu (t2 - tJ ) $i la SIal"$itul ei tensiunea pe
condensatorul Cr se anuleaza. Dupa efectuarea Ullor calcule simple, rezultii valoarea I
L2
a
curentului eetreee prin L
r
lasfiir$itul etapei a doua:
266 6 CIRCUITE REZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATllLOR
LA TENSlUNE NULA, CU CONDENSATOARE DE LlMlTARE A TENSlUNll
I n cazul regimului critic, la sI ar~itul etapei a dona, curentul i
cJ
, indiferent de
valoarea I ~, arevaloarea minima admisa:
1 .jK(2-K)
t
J
=-.----
mI D COo K-1
~i in acest caz, presupunand ca circuitul rezonant este fl'ira pierderi, energia cedatii de
condensatoml C
1
in etapa intai este egala cu energia primitii de acest element la sI ar~itul
etapei apatra.
I n cele ce urmeaza se detenninii durata totaHi T' a etapelor intai ~i a doua,
presupunand in continuare ca este vorba de regimul critic. Din conditia ca tensiunea lier datii
derelatia (6.23) sa seanuleze, seobtine tinand seama ~i derelatia (6.29):
1 [ J K ( 2 - K ) ]
T"=t
2
=- n-areeos(K-l)+ .
COo K-1
Durata T" are 0valoare mai midi dedit durata T' =T,I2 aferellta circuitului rezonant
prezentat in fig. 6.4, durata T' fiind datii de relatia (6.8). Tinand seama de faptul ea la
eireuitul rezonant din figura mai sus amintitii valoarea lui K este data derelatia (6.1). rezultii:
,T
r
1 n K
T=-=--_-
2 COo 2 K-I
De exemplu, pentm ace!ea~i valori ale lui L,.~i c ,.in eireuitele rezonante din figurile
6.4 ~i 6.12-a, rezultii cii durata T' este mai mare eu cca41% fata dedurata T' dadi K =1,2la
ambele scheme ~i cu cca 33% daca K = 1,33 tot pentm ambele circuite. De aid se desprinde
concluzia ca varianta de circuit rezonant redatii in fig. 6.12-a este mai avatajoasa ~i paate
lucra lafrecvente mai ridicate [6.3].
I n ceea ce prive~te valoarea medie U
med
a tensiunii Ui aplicate la ie~irepe durata t
c
,
tot in cazul regimului critic, dupii efectuarea unor caI cule simple rezultii:
r t
2
]
Umed =+lKUdtJ min + f Uid.t =Ud
2 (12-llmin)
6.5 Circuit rezonant cu function are nepermanenta ~i
tensiune constanta aplicata pe condensatoruI de Iimitare
Prin anclarea tensiunii pe elementul C
T
se pot efectua comutatii la tensitme ncla ale
dispozitivelor semiconductoare (lGBT, GTO, etc) din componenta convertorului de putere
conectat in parale! pe partea de c.c. In urma efectuiirii acestor comutatii curentul i
d
i~i
schimba valoarea de la I
d
la I;{ , aceasta din urma putaIld fi pozitiva, nula sau negativa (a se
vedea fig. 6.12-b).
Etapaa treia
Aceastii etapa consUl in mentinerea tensiunii devaloare ncla pe condensatorul C
r
atat
timp cat curentul (iT - I~) este negativ. Acest curent se inchide prin dispozitivele
semiconductoare ale convertorului deputere. Durata etapei a treia este (t3- t2)~Daca curentul
(ir - I~) este negativ, inductanta L
r
prime~1e0 energie suplimentara de la condensatorul C
2
,
energie pe care 0va ceda condensatorului C
j
lasIar~itul etapei apatra, conform fig. 6.13-c.
Etapa a patra
Penultima etapi! constii in incarcarea condensatorului Cr dupi! efectuarea comutatiilor
in convertorul deputere ~i dupa cecurentul (i
r
- I;{ ) devine pozitiv.
In cele ceunneaza sepresupune ca I;{ >0 ~i deci in momentul t3valoarea curentului
i
r
este egala tot cu I;{ (fig. 6.13.c). Etapa apatra are durata (t4- t3), in momentul t4tensiunea
pe condensatoml Cr atingand valoarea K U
d
. In acest caz, valoarea curentului i
r
intre t3 ~i t4
este data de relatia:
La sIar~itul etapei apatra tensiullea Ucr devine egala cu KU
d
~i deci curentul i
r
atinge
valoarea:
Etapa acincea
Dupii terminarea etapei precedente in momentul t4, curentul prin inductanta L
r
scade
de lavaloarea h4 la I~ pana inl110mentul ts, energia suplimentarii continutii in elementul L
r
fiind cedaUl condensatorului Cj Aceastii energie cedata este egaHi eu cea primitii de la aces1
condensator pe parcursul etapei intai. Se poate trage eoncluzia ea elementul Cj solicitii 0
energie practie llulii de la sursa de alimelltare de c.a. prin intennediul puntii redresoare (deci
is = : 0).
"
268 6 CIRCUITEREZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATIILOR
LA TENSIUNE NULA, CD CONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSIUNll
In figurile 6.13-a, b ~i c sunt reprezentate formele de unda ale tensiunii de intrare Uj
in invertor ~i curenplor i
r
~i i
d
pentru trei comutatii diferite. Suprafetele ha~urate, care sunt
practic ni~tetriullghiuri, reprezinta in ordine: Ql - sarcina electrica pierdutl de condensatorul
C
1
in primele etape, iar Q2- sarcina electridi primitl deacest condensator la sIar~itul etapelor
a cincea. In primul caz, al modului de funqionare Mj redat in fig. 6. 13-a, blocarea
tranzistorului T
1
este unnatl imediat de intrarea in conductie a tranzistorului T
4
In cazul al
doilea, al modului de funqionare M
2
reprezentat in fig. 6.13-b, dupa anularea tensiunii Uj,
pentru un scurt interval de timp (t3- t
2
) sunt in conduqie atat T
1
cat ~i T
4
. Evident, energia
Q2primitl de C
1
in modul M
2
vafi mai mare decat ceaprilnita in modul M), datoritl energiei
suplimentare livrate decOlldensatorul C
2
catre inductan!a L
r
in etapa a treia. In sIar~it, in fig.
6.13-c este redat modul defunctiollare M
3
, caracterizat prin faptul caInmomentul t2curentu}
(i
r
- I~) este negativ ~i este necesara durata (t3- t2) cand tensiunea Uj sementine nula pentru
ca curentul mai sus amintit sa devina pozitiv ~i ded condensatorul C
r
sa sepoatii incarca. In
conc1uzie, in regim indelungat de func!ionare al circuitului rezonant avand 0 tensiune
constanta aplicata pe condensatorul de limitare conform fig. 6.12-a, energia totala pierduta de
acest condensator in modurile defunqionare M
1
, M
2
~i M
3
este egala cu ceatotala primita tot
de acela~i condensator in acelea~i moduri de funciionare. In conseciniii curentul is de
alimentare estein mod practic egal cu zero.
Acest circuit cufunqionare nepemlanenta ~i caracterizat printr-un factor de limitare
de valoare redusa (K=1,15 - 1,20) este indicat a se utiliza la invertoare, compensatoare de
putere reactiva ~i redresoare Cll comutaiie fO$tii de puteri mari ~i foarte mari. El asigura
supratensiuni devalori mici pebarele dec.c. ale convertoarelor mai sus amilltite. Acest circuit
are 0 sigurania mare in funciionare, deoarece intotdeatma condensatorul de limitare C
1
ramane incarcat in timp ce la circuitele rezonante din figurile 6.2-a ~i 6.3-a condensatoarele
C1 pot saramana descarcate ~i deci nu semai pot efectua comutatiila tensiune nula.
Un avantaj important al circuitului prezentat in fig. 6.12-a constii in aceea ca durata
totala T" a procesului rezonant depinde practic doar de durata tl a etapei intai, conform
relaiiei (6.26). Maril11eat) riimane astfel singurul parametru variabil, nemai fiind nevoie de
masurat curentul prin inductanta L
r
~i tensiunea pe condensatorul de limitare C
1
pentru a se
putea comanda blocarea tranzi;torului T
rl
. In cazul circuitelor rezonante din figurile 6.2-a~i
6.3-a duratele proceselor rezonante T' =T/2 depind de tensiunile maxime la care se incarcii
condensatoarele de limitare C) (tensiuni care depind de caracteristicile sarcinilor) precum ~i
de momentele de blocare ale tranzistoarelor T
rl
. Aceste ultime momente de timp trebuie sa
coincida cu momentele in care tensiunile pe condensatoarele de limitare Cj seanuleaza.
Un alt avantaj major al circuitului din fig. 6.12-a constii in aceea ca daca se mare~te
durata tl cu pfmala 10%peste valoarea critica tlmin,rezulta 0cre~tere cu cateva microsecunde
a duratei (t3- 12)in care tensiunea pe condensatorul Cr se meniine nula. In felul acesta se
asigura condiiii mai bune pentru efectuarea comutaiiilor dispozitivelor semiconductoare din
compo~enia COllveJ 1oruluide putere. Aceasta posibilitate de marire a duratei in care tensiunea
Uj semeniine nula nu esterealizabila la schemele din figurile 6.2-a ~i 6.3-a.
oprima aplicatie a circuitului rezonallt cu functionare nepemlanentii ~i tensiune
constanta aplicata pe cOlldensatorul de limitare, a~a CUlll s-a aratat anterior, constl in
realizarea unui convertor static de frecvellta cu circuit intennediar de tensiune continua
6.5Circuit rezonant cufunclionare nepermanenta ~i
tensiune constanta aplicatii pccondensatoruI delimitare
constanta, conform fig. 6.12-a. Convertorul este prevazut cu un invertor trifazat cu comanda
dupa principiul MIA (a sevedea paragraf..u 6.4.1). Variatia curentului de sarcina i
d
in functie
detimp pentru 111= = 24 pulsuri pe perioada, cand ma~ina asincrona functioneazii in regim de
motor, este redata in fig. 6.12-b.
o aIm aplicatie posibili:i este redata In fig. 6.14-a, care reprezintii schema de
principiu a unui compensator static de putere reaetiva cu stocare capacitiva $i un circuit
rezonant conform fig. 6,1-d. Compensatorul poate ceda san primi din retea 0putere reactiva
ir
n
,~~; . J f - . 'YI-~~(K-1)li:~}-
~l W ~~: _lilt "n " : . 1 .
t= >~U""" lc- W e : : ' -
j "
I j
COt"F 'NS ATO~
Q.,. ;. Q, Q
c
- QR E S r
i
C i
It"'] ! j - - - - - - -- - " ' . -- -- - - . -"-~. . . . . " -. - - - - -- - - - - - - - - -- - - - - - --
Fig. 6.14. Compensator static deputere reactiva cu stocare capacitivii ~i
circuit rezonant in circuitul de c.c.:
a- structura compensatorului; b- fonna deunda acurel1tului i
d
din circuitul dee.c.
variabila Q" (care deci poate fi capacitiva sau inductiva), iar tiristoarele GTO din componenta
sa sunt comandate dupa principiul MID [6.20] . In fig. 6.14-b este redatii variatia curentului i
d
,
remarcandu-se faptul ca In regim stationar de fu.11ctionareacest curent are 0componentii
continua de valoare nula. Valoarea I
o
) reprezintii amplitudinea fundamentalelor curentilor i] ,
h$i hdin retea. In figurile 6,15-a, b, ~i c sunt reprezentate fonnele de unda ale tensiunii Uj a
compensatorului ~i acurentilor i
L
~i i
d
pentru trei comutatii diferite. In primul caz, al modului
defunctionare M] redat in fig. 6.15-a, in unna comutatiilor din compensator latensiune nula,
blocarea tiristorului G4esteunnatii imediat de illtrarea in conduetie atiristorului G
J
In cazul
al doiJ ea, al modului deTImqionare M
2
reprezen1<'ltin fig. 6.15-b, dupa anularea tensiunii Uj,
pentru un scurt interval de timp (t3- t2) sunt in conduqie aut G
J
cat ~i G
4
. Prin adoptarea
270 6 CIRCUITE REZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATllLOR
LA TENSIUNE NULA., CU CONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSIUNll
moduIui M
2
, energia Q2 primita de C
1
va fi mai mare ca cea primita de aceIa~i condensator in
modul M
1
, clatorita energiei suplimentare ceclate de condensatorul Co catre inductanla L
r
in
etapa a treia. In s:rar~it,in fig. 6.15-c este reclat modul de funclionare M
3
, caracterizat prin
aceea di in momentul t2curentul (ir - Id') este negativ ~i este necesara durata (t3- t2) cand
tellsiunea Uj se mentine nuli:i pentru ca curentul. mai sus amintit sa de,ina pozitiv ~i deci
condensatorul C
r
sa sepoata incarca. Suprafete1e ha~urate, proportionale cu energiile QI $i Q2
$i care sunt de asemenea triunghiuri, au acelea~i senmificatii ca Iafigurile 6. 13-a, b ~i c. Si la
aceasta aplicatie, in regim indelungat de functionare a circuitului rezonant avand 0tensiune
constanta aplicata pe condensatorul de limitare confonn fig. 6.14-a, energia totala pierduta de
acest condensator in modurile de functionare M}, M
2
, ~i M
3
este egala cu cea primita tot de
acela~i condensator in acelea~i moduri de functionare. In consecinta curentul isde alimentare
este in mod praetic egal cu zero ~i se poate renunta la cireuitul de initializare fonnat de
transfonnatorul Tr ~i puntea redresoare monofazata Rd.
In sfar~it, ultima aplicatie posibila a cireuitului rezonant conform fig. 6.1-d descrisa
in aeest paragraf, este la realizarea unui convertor c.a. trifazat la intrare / c.a. monofazat la
ie~ireavand un invertor monofazat cu 4 dispozitive IGBT T
1
- T.,~i 4 diode D
1
- D
4
, eonfonn
fig. 6.16-a. Acest comertor poate lucra la frecvente de pana la dJ liva zeci de kHz $i este
destinat pentru echiparea instalatiilor de incalzire prin inductie. Circuitul rezonant se
compune din condensatoarele C
1
$i Cr, inductanta L
r
, tranzistoarele T
ri
~i T
r2
, prccum $i
diodele D
rl
$i D
r2
[6.3].
Functionarea circuitului rezonant cu factor de limitare K= (l+Vj 1 U
2
) de valoare
redusa pana la 1,20~i cu tensiune constanta aplicata pe condensatorul de limitaTe C] sc
compune din 5etape.
In eontinuare se descriu etapele de functionare ale convertorului de putere,
presupunand ca impedanta de sarcina se compune din elementele R
L
$i LL eoneetate in
paraleL ale caror valori se pot modifica rara a fi neeesaT sa se varieze freeventa de lueru
invertoruJ ui.
Etapa intai
In aceasta etapa tranzistorul T
r
] este in eonductie ~i pe inductanta L
r
se apliea
tensiunea constanta VI =CK - 1)V2 existenta la bomele eondensatorului C
1
. Durata acestei
etape eslc Intre momentele detimp to=0~i tl. In acest ultim moment T
ri
seblocheaziL iar T
r2
intra in conduetie. EcuatiiJ e aferente acestei etape sunt:
di
LL_.....1.=KV?
dt -
d.i
-L ._r =(K-l)V?
r dt -
Notand eu 1
0
valoarea curentului i
d
in momentul 4J , se obtin umlatoarele fonnule
pentfu curen(ii din etapa intai:
U j
t
2
"t3
Uj ~ l J
l
K Ud
K L J d ; K \J d
,
Ud Ud!
-_.~~. __ . -- ...~..,_._ .._.- '.- ------
I
Ud
-l f
r
S
t
l
- t
ts
t
iL ,id
i~id
I d-
O ld-
o
1 I d-O
I d . Q
I L 4
I l d
I d ~
-
-I ll
,
-lU
G 4
Gl
M O D 1 '1 1 H O O t1 2 M O O M 3
2>01 112-9., 02..Q 1
a b c
272 6CIRCUITE REZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATllLOR
LA TENSIUNE NULA, CU CONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSIUNll
.(1) U
2
U2
l(L) =K-(t-tO)+I
O
-K- (6.40)
LL R
L
Etapa adoua
Tranzistorul T
rl
este blocat, iar T
r2
In conduetie. Condensatorul c ,.se descarca de Ia
tensiunea KU
2
pana Iazero 111 momentuI t2. Ecuapile acestei etape sunt:
KU
2
-f - J i
er
dt =R
L
i
R
r
di di
U
2
= L ._r +LL .--..1..
r dt dt
111 care al ~i a2 pot f i reali sau complec~i, se obtill unnatoarele relatii pentru curentii din
etapa adoua:
6.5Circuit rezonant eufunclionare nepermanenta ~i
tensiunc constanta apIicata pecondensatorul deJ imitare
' R {
Uti
fill
I---~
!
274 6 CIRCUITE REZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATITLOR
LA TENSIDNE NUL.-\., CU CONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSIDNII
i~! =( K U
2
_ U
2
). L
r
+LL .{eU1( t-IIl _eU2( t-lll}
LL L
r
+LL Lr( a
l
-(
2
)
La sIar~itul etapei a doua curentul i~) se anuleaza, iar tensiunea Ucr= Uj devine
Etapa a treia
Aceasta etapa are 0durata ( t3- t2) ~i pe parcursul ei tensiunea Uj sementine nula,
iar curentul i
L
ramane constant lleglijfuldu-se pierderile din invertor ~i din inductanta LL. La
sIar~itul etapei, curelltul i~3) arevaloarea:
i( 3
l
( t ) - i( 2
l
( t )_i( 2
l
( t )-,- U
2
( t -t )
r 3 - L 2 Cr 2 'L3 2
r
Pentru a seputea mentine tensiunea Uj la 0valoare nula pe durata etapei a treia, toate
celepatru tranzistoare T
J
- T
4
ale invertorului sunt comandate Inconductie conform fig. 6.16-b.
Etapa a patra
In aceasm etapii sunt comandate in conductie numai dona din tranzistoarele
invertorului ( de exemplu T
3
~i T
4
conform fig. 6.16-b) ~i deci condensatorul c ,. seincarca de
lazero laKU
2
prin intermediul diodei D
r2
.Ecuatiile acestei etape SIDlt:
f-J i
Cr
dt = R
L
i
R
r
di di
U =L ._r - L .~
2 r dt L dt
6.5 Circuit rezonant cu funclionare nepermanenta~i
tensiune constanta aplicata pe condensatorul de limitare
it)= Uz { ('(,1 .eCt.2(t-t3) _ ('(,2 eCt.1(t-t3) -(t-t
3
)
L
r
+LL 0.
2
(0.
1
-0.
2
) 0.
1
(0.
1
-0.
2
)
Etapa a patra se tennina atunci cand tensiunea pe elementele R
L
~i LL devine egala
cu -KU
z
~i deci din relatia (6.57) seobtine:
Etapa a cincia
In aceasta etapa este in conductie dioda D
rl
~i condensatorul C
1
prime~te 0 energie
suplimentara de la inductantele L
r
~i LL. In acela~i timp rezistenta R
L
prime~te energie fiind
alimentatii la tensiunea KU
z
. Aceastii etapa se tennina in momentul t5, cand dioda D
rl
se
blocheaza (fig. 6.16-b). Dupa acest moment tensiunea pe sarcina are valoarea U
z
, iar curentii
i
r
~i i
d
devin egali. Ecuatiile aferente acestei etape sunt:
.(5) _ KU
z
I
R
----
R
L
1
(5) - 1(4)(t) KU
2
(t t)
L - L 4 -L -4
L
i;5) =-(K-I) ~z (t - t
4
) +i;4)(t
4
)
r
Tensiunea medie Umed aplicatii la intrarea invertorului in intervalul de timp (t
5
-to)
trebuie sa fie egala cu U
2
. In aceasta situatie, valorea medie a tensiunii ULr aplicata pe
inductanta L
r
este nula. Aceasta tensiune medie Umed seealeuleaza eu relatia:
276 6CIRCUITE REZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATIILOR
LA TENSIUNE NULA, CU CONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSIUNII
1t
J
s
t1 LL ['(2) (2) '(4)
U
med
=U
2
=- Uj -dt =KU
2
--+- IL (1
2
)-IL (11)-IL (1
4
+
ts to ts ts
In relatia de mai sus se tine seama de faptul ca i~)(t2)=i~4)(t3), deoarece in
momentul t3seefectueaza blocarea adoua tranzistoare aleinvertorului latensiune nula.
Momentele de timp t3, 14~i ts se determina prin rezolvarea sis1emului cu ecuatiile
(6.59) ~i (6.64), la care seadauga conditia:
In momentele de timp 10+T/2, to+T, etc. apar noi procese de comutatie ale
tranzistoarelor, procese compuse fiecare din 5 etape confonn celor descrise mai sus. In felul
acesta peimpedanta desarcina seaplica 0 tensiune altemativfi nesinusoidaIa avand frecventa
fundamentalei f =1fT, confonn fig. 6.16-b. Aceasta frecventi! poate fi aleasa intre cativa kHz
~i cateva zeci dekHz. Linuta maxima pentro frecventa f seobtine atunci cand procesele de
cOlllutatiesesuccedlara panza (deci momentul t6coincide en momentul t5in fig. 6.l6-b).
Desigur, daca este necesar, un transfonnator de frecventi! medie cu miez de ferita
poatefi inc1us intre invertor ~i sarcina.
6.6. Circuit rezonant eu tensiune pulsatorie deamplitudine
redusa aplieata pesarcina mtre eomutatii prin ZVS
Daca serenunta la dispozitivele senriconductoare T
r2
~D
r2
din schema redata in fig.
6.1-d seobtine circuitul reZOllant simplificat din fig. 6.l7-a, care estecomparabil cu varianta
propusa deDivan (fig. 6.2-a) in ceea ceprive~tenumarul dedispozitive semiconductoare. Prin
adoptarea unui factor delimitare K =1,2, intre doua comutatii succesive aletranzistoarelor T]
- T4 tensiunea lIer are un caracter pulsatoriu, valoarea ei medie fiind egala cu U
d
. Seconstata
in acest caz ca duratele de conductie, (t; - t
1
), (1~- t
2
), etc. ale tranzistomlui T
r
] pot fi
reduse pana la zero, dadi seconsidera ca circuitul rezonant estelara pierderi. Pentru aceasta
situatie ideala, tensimlea lIer deintrare in invertor are0 variatie data derelatia:
U
Cr
=U
d
+(K-l)U
d
-Sill(COot+'Po)
in carepulsatia (j)0 =1/ J LrC
r
.
6.6 Circuit rezonant cu tensiune pulsatorie de amplitudine 277
redusa aplicata pe sarcina intre comutafii prin ZVS
Desigur pentru un circuit rezonant real, se adopta durate de conductie ale
tranzistoruIui T
r1
mai mari ca zero, iar tensiunea Ucr atinge valori minime mai mici ca
valoarea (K - l)U
d
Seconstatii lavarianta din fig. 6.17-a ca durata T
c3
aunei trepte dereglare
a perioadei de ie~ire Teste mai mica dedit durata T
s3
necesara pentru efectuarea llilei
comutatii in invertoruI de sarcina.
Variatia tensiunii pulsatorii Ucr este reprezentata in fig. 6. 17-b, iar tensiunea UL
aplicata pe sarcina este redata in fig. 6.17-c. In s:rar~it, in fig, 6.17-d este ilustrata variatia
curentului i
C1
in functie de timp, componenta continua a acestui curent mnd de valoare nula
[6.3, 6.11].
Circuitul rezonant din fig. 6.17-apoate fi utilizat numai pentru modificarea in trepte
a frecventei de ie~ire f =lIT a invertoarelor de sarcina. In comparatie cu circuitul rezonant
propus de Divan, circuitul rezonant redat in fig.6.17 prezintii urmatoarele avantaje mai
importante:
- pe sarcina seaplidi 0tensiune ULcu pulsatii mai reduse;
- solicitarea lacurent i
C1
a elementelor C
1
, L,.,Cr, T
r1
~i D
r1
este mai mica;
- reglarea frecventei de ie~iresepoate face in trepte mai fine.
Desigur ~i la schema din fig. 6.17-a se poate renunta la circuitul de initializare
format din transformatoruI Tr ~i puntea redresoare, daca indircarea condensatoruIui C
1
se
face prin scurtcircuitari repetate ale invertoruIui prin intrarea in conductie a tuturor
tranzistoarelor T
1
- T
4

Pentru a se ex-plicaaparitia formei de unda a tensiunii Ucrconfonn fig. 6.17-b, se

presupune cainmomentul t
1
, deexemplu, curentul prin dioda D
r1
seanuleaza.
Din acest moment incepe etapa inmi de functionare care dureaza pana in momentul
tl~i in care condensatorul C
1
sedescarca partial pe inductanta L,.dupa legea:
di (1)
(K-1)U
d
=-L ._f_
f dt
Etapa a doua consta in descarcarea partiala pana in momentul t; a condensatorului
Cr dupa blocarea tranzistoruIui Trl. Aceastii etapa este caracterizatii deecuatia:
27'd 6CIRCUITE REZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATIILOR
LA TENSIUNE NUL-i, CU CONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSIUNll
Fig. 6.17. Circuit rezonant cu tensiune pulsatorie de amplitudine redusa aplicati'i pe
sarcina Intre cOl1lutatii prin ZVS: a - schema deprincipiu acircuitului;
b - tensiunea deintrare in invertor iter; c - tensiunea aplicati'i pe sarcina UL; d - curentul i
C1
6.6 Circuit rezonant cu tensiune pulsatorie de amplitudine
redusa aplicata pe sarcina intre comutafii prin ZVS
$i pnand seama deconditiile inipale pentru t = t;:
di (2)
~L ._r_=(K-l)U
d
r dt
i(2)(t')=i _(K-l)Ud(t'_t)
rId L 1 1
r
rezulta formula curentului i~2) din etapa a,doua:
i?) =i
d
__(K_-~l_)U_d_sinO)o(t_t;)_ (K-l)U
d
(t; -t)cosO)o(t-t~)
LrO) 0 L
r
In ceea ce prive$te tensiunea la bomele condensatorului C in aceasta etapa ea este
datil de relatia:
Etapa a treia are 0durata cuprinsa Intre t; $i t~' $i este caracterizata tot de relatiile
(6.73) $i (6.74).
in srar$it, etapa a patra dureaza Intre t~' $i t2 $i consta In transferul de energie
contllut In inductanta L
r
catre condellsatorul Cj Dupa momelltul h Incepe un nou ciclu de
functionare al circuitului rezonant. Pe durata unui ciclu de functionare, compus din cele patru
etape mai sus amintite, tensiunea medie aplicatil pe sarcina este egala cu U
d
:
280 6CIRCUITE REZONANTE PT. EFECTUAREA COMUTATIILOR
LA TENSIUNE NULA, CU CONDENSATOARE DE LIMITARE A TENSlUNII
ceea ceinseanma ca tot pe aceastii durata valoarea medie a curentului i
r
este egala cu i..i,acest
ultim curent putfuld fi considerat practic constant pe durata unui ciclu defunctionare.
Din relatia (6.77) sepoate deduce care este unghiul total corespunzator llilui ciclu de
functionare in regim cu tensiune pulsatorie de amplitudine redusa aplicatii pe sarcina:
14T f
T
turl
-:J
"
.~ G ,8
;=;
Fig. 6.18. Variatii in functie deunghiul (Do(t; -t]) pentru:
a - unghiul total (Do(trtd; b - raportul Umir/Ud
In fig. 6.18-a este redatii variatia unghiului total WO(t2-tl)in functie de llilghiul wo(t; -tl), iar
in fig. 6.18-b variatia tensiunii minime Umin in functie de acela~i parametru wo( t; -t]) pentru
dOM valori diferite ale factorului de limitare K. Unghiul wo( t; -tl) de conduetie al
tranzistorului T
rl
sealege intre 71:/12~i 71:/3astfel incat pentru frecvente ale pulsurilor tensiunii
lIerdeordinul a 20+50 kHz durata de conductie (t; -t]) safie de cateva microsecunde.
Pentru a seputea face 0comparatie intre circuitele rezonante redate in figurile 6.2-a
~i 6.17-ain ceea ceprive~te duratele Tel ~i T
e3
ale treptelor de reglare afrecventei deie~ire
f = 1fT se calculeaza ~i unghiul total corespunzator unui ciclu de funqionare la schema din
prima figura (circuitul rezonant Divan). Se presupune ca la ambele variante pulsatia de
rezonanta Wo are aceea~i valoare (asevedea ~i formula (6.32:
6.6 Circuit rezonant eu tensiune pulsatorie de amplitudine
redusa aplieata pe sarcina intre eomutatii prin ZVS
K
())o(t
z
-t
1
)=())oT
r
=---n
K-1
Se constatii din relatia de mai sus ca pentru 0 valoare a lui K egala cu 1,5 pentru
circuitul rezonant din fig. 6.2-a, durata (tz-t}) a unui cic1u de functionare aferentii acestui
circuit este cu cca 50% mai mare fata de durata cic1ului de functionare datii de relalia (6.80)
pentru circuitul rezonant din fig. 6.17-a. Aceasta permite ca de 1aultima variantii de circuit sa
seobtina un regIaj in trepte mai fill pentru tensiunea ap1icatii pe sarcina (deci Tel >T
c3
.).
ocomutatie la tensiune nula in invertorul de sarcina poate fi efectuata, de
exemplu, intre to~i t
1
conform fig. 6.17-b ~i este descrisa pe 1arg in paragraful 6.5.1. Pentru
aceasta, tranzistorul T
r1
trebuie sa fie in conductie intre to ~i t~ in prima etapa, pentrtl ca
tensiunea Urnin sa aiM valoarea nula in etapa adoua. Conform ecuatiei (6.78) valoarea minima
aunghiului ())0 (t~- to) trebuie safieegala cu:
In conc1uzie, frecventa maxima lacare poate lucra circuitul rezonant prezentat in fig.
6.17-a nu poate depa~i valoarea limitii f
max
= 1/(tl - to).
Varianta de circuit rezonant eu condensator de 1imitare alimentat la tensiune
constantii ~i avand 0 tensiune pulsatorie de amplitudine redusa aplicatii pe sarcina intre
eomutatii prin ZVS, variantii prezentata in fig. 6. 17-a, poate fi utilizatii la urmatoarele
ap1icatii:
- insta1atii de inca1zire prin induetie prin fo1osirea de convertoare c.a. trifazate 1a
intrare / c.a. monofazate 1aie~ire[6.3, 6.18]
- surse de a1imentare de putere cu circuit intermediar de RF prin fo1osirea de
invertoare a1illlentate de labaterii deacumulatoare;
- sistellle de aetionari regIabi1ecu motoare asincrone trifazate a1imentate la tensiune
~i frecventa variabile prin intermediul unor convertoare statice de frecventa cu circuit
intermediar detensiune continua constanta [6.21, 6.22, 6.27, 6.28].
- cOlllpensatoare statiee de putere reactiva cu fi1tru activ de putere cu stocare
capacitiva [6.5, 6.20];
- redresoare cu cOlllutatiefoqatii cu factor de putere apropiat de valoarea 1, bazate pe
principiullllodularii impulsuri10r in durata (principiul PWM) [6.23, 6.24, 6.26].
- filtre active deputere en stocare capaeitiva [6.18,6.24].
7
SIMULAREA CONVERTOARELOR
"
DE PUTERE IN PSPICE
Dezvoltarea il1tensiva a tehnicii de calcul din ultima perioada a condus la
perfecp.onarea continua a programelor de analiza a circuite10r e1eetrice, utilizfmd puterea de
ca1cul din ce in ce mai mare a calculatoarelor. Unul dintre cele mai putemice instrumente de
analiza in domeniul eleetronicii 11constituie pachetul deprograme PSPICE dezvoltat defirma
MicroSim. Simularea circuitelor cu ajutorul acestui paehet de programe a devenit un adeviirat
standard a1ana1izei de circuit utilizat amt in proiectare, cat ~i in domeniul educap.onal.
Privitii 1a inceput eu unele rezerve, utilizarea programului PSPICE in analiza
cireuite10r de putere a inceput sa ia amp10are in ultima perioada de timp, datoritii
performantelor care se pot obp.ne amt prin simularea circuitelor la nivel de dispozitiv cat ~i
prin posibilitap.le pe care Ie ofera programul pentru analiza la nivel de sistem. in aceste
conditii, prezentarea in acest capitol a modului de realizare ~i a rezulatelor simuliirii
col1vertoarelor de putere eu eireuite rezonante reprezintii 0 completare absolut necesara a
funcp.onarii circuitelor descrise in capitolele anterioare.
Simlarea unui circuit presupune transpunerea acestuia intr-o schema adecvati1
programului de analiza. Elementele de circuit sunt descrise de modele corespunzatoare
funcp.onarii acestora. Programul PSPICE dispune de 0biblioteca impresionanti1 de modele de
eomponente, printre care ~i un nUlllfu' selllnificativ de modele ale elementelor de circuit
utilizate in electronica de putere. Minimizarea probleme1or de convergent<1care pot apare ~i
redueerea timpului necesar efeetuarii simularii impune utilizarea unor modele adecvate ale
eIementelor din componenta circuitelor analizate.
Prezenta dispozitivelor semiconductoare in componenta convertoarelor de putere
.conduce la ideea utilizani modelelor corespunzatoare acestor dispozitive. Simularea
convertoarelor de putere modelate corespunzator permite efectuarea unor analize la nivel de
disfX)zitiv, cum ar fi studiul pierderilor de comutap.e ~i de conducp.e ale dispozitivelor
semiconductoare, studiul comporti1rii circuitelor de protectie, evaluarea marimilor en grad de
pericol ridicat pentru componente, etc. Modelarea la nivel de disfX)zitiv are insa ~i cateva
dezavantaje, dintre care sunt de remarcat llflillitoarele:
dispozitivele active de putere sunt descrise in aceste modele ca surse neliniare
comandate cu ajutorul unor funep.i ce contin termeni exponenp.ali, ceea ce impune pentru
efectuarea analizei efectuarea unor calcule relativ complicate realizate cu un pas mic de
integrare numenca ~i generarea unor secvente man de date.
7SIMULAREA CONVERTOARELOR DE PUTERE iN PSPICE
modelarea cu acuratete acircuitelor de putere comandate, avand un grad mare de
complexitate, impune utilizarea unui nUlllfir mare de componente. Analiza unor astfel de
circuite complexe impune un consum mare dememorie 9i necesiUi un timp deanaliza ridicat.
utilizarea circuitelor rezonante care pot luera la frecvente marl determillli
cre~erea timpului de simulare, impusa de necesitatea ajustarii corespunzatoare a timpului de
integrare .
aparitia frecventa a problemelor de cOllvergellta in cazul simullirii circuitelor de
putere, determinate in general devariatiile rapide ale marimilor din circuit.
Pentru rezolvarea problemelor ridicate de analiza la nivel de dispozitiv, parametrii
deanaliza ai programului PSPICE trebuie ajustati corespunzator. Astfel, valorile recomandate
pentru simularea convertoarelor deputere la nivel de dispozitiv sunt
Iteroarea absolum de calcul acurentilor din laturile circuitului (ABSTOL): 0.1j.tA - 1O~
eroarea absoIuUi de calcul atensiunilor din nodurile circuitului (VNTOL): IIIV ~i 1mY;
eroarea relativli de calcul acurentilor sau tensiunilor (RELTOL): 0.001 ~i 0.01;
numiirul maxim de iteratii posibil pe parcursul intregii analize a regimului tranzitoriu
(ITLS):oo.
Referitor la componentele pasive utilizate in simularea circuitelor deputere, trebuie
mentionate cateva probleme legate de utilizarea aeestora. Astfel, eele mai marl probleme Ie
ridica utilizarea induetantelor 9i condensatoarelor, care sunt de multe ori inacceptabile in
varianta ideal a, datoriia variatiilor rapide ale curentilor ~i tensiunilor corespunzatoare
aeestora. Pentru evitarea acestor neajunsuri, inductantele $i condensatoarele utilizate in
simularea circuitelor de putere trebuie sa fie modelate corespunzator. 0astfel de modelare
presupune de exemplu, in cazul eel mai simplu, utilizarea inductantelor ~i condensatoarelor
cu pierderi. Aeestea contin pe langa componente1e ideale $i rezistente de pierderi, fie intr-o
schema echivalenta serie, fie paralel. Neajunsurile unui astfel de model simplificat sunt
detenninate devaloarea fixa arezistentei depierderi, care de obieei semodifica cufrecventa.
Daca rezistentele utilizate in circuitele de putere nu ridicil. ill general probleme deosebite,
trebuie mentionat ca in unele cazuri este necesara utilizarea unor rezistente de valoare mare,
pentru eliminarea nodurilor flotante, prin conectarea acestora la potelltialul de referinta.
Pentru evitarea aparitiei fenomenelor osciIatorii $i uneori pentru rezolvarea problemelor de
convergenta, serecomanda $i utilizarea circuitelor RC ~iRL cu rol defiltre.
Pentru modelarea dispozitivelor active din convertoarele de putere pot fi utilizate
in.sa~i modele mai simple, corespunzator functiei de comutatoare comal1date pe care acestea 0
indeplinesc in majoritatea cazurilor. Variallta cea mai simpla de modelare a dispozitivelor
semiconductoare din componel1ta col1vertoarelor de putere 0 reprezinm utilizarea
comutatoarelor comandate in tel1siune sau curent. Astfel de comutatoare pot in10cui cu succes
ctispozitivele active, daca scopul analizei 11reprezinta studiul performantelor de ansamblu ale
convertorului de putere.
In cuprinsul acestui capitol sunt prezentate in detaliu modul in care sunt transpuse
in scheme PSPICE convertoarele cvasirezonante de tip buck ~i boost, atat cu comutare Ia
tensiune zero cat ~i la curent zero, precum ~i invertoarele monofazate cu condensatoare pe
partea de curent continuu. Deasemenea, sunt detaliate modelele utilizate pelltru elementele de
circuit din componenta acestor convertoare de putere ~i parametrii de analiza necesari
efectuarii unor simuIari adecvate. Rezultatele obpnute in urma simularilor acestor circuite
sunt prezentate ~i comentate in concordanta eu functionarea convertoarelor de putere descrisa
in capitolele anterioare.
I n subcapitolul 2.2 este descrisa in detaliu funeti0narea convertoarelor
cvasirezonantedetip buck, amt in varianta cu comutarela tensiune zero, cat ~i in ceacu
comutare la curent zero. Formele de unciacorespunzatoarefunetionilrii acestor circuite,
reprezentate in figurile din subcapitolele respective, sunt obtinute prin modelarea
corespunzatoare ~i simularea in PSPI CE a acestora. Ca urmare, in acest supcapitol sunt
descrisemodurilein cares-aurealizat simuUirilepentruconvertoarelecavasirezonantedetip
buck, precum ~i cfu:evaexemple noi de simulare, care pun in evident! unele aspecte ale
functionilrii acestor tipurj.decircuitecare, de~i aufost amintiteI n subcapitolul respectiv, nu
aufostdemonstrate.
7.1.1 Simularea modurilor de functionare ale convertoarelor de tip
buck
Schema convertorului de tip buck este reprezentata in fig 2.9, iar descrierea
modului de funeponare continuu al circuitului este prezentata in paragraful 2.2.1. Pentru
realizareasimulani convertorului detipbuck, circuitul semodeleazaconformschemei detip
PSPI CEreprezentatein fig. 7.1.
Comutatorul comandat din
structura convertorului este
implementat in schema
PSPI CE cu un comutator
comandat in tensiune, S, a
carui funeti0nareestedeserisa
de modelul Sbreakl, avfmd
unnatoarele earaeteristici:
Ron=O.OlQ, Roa=lOI vm,
Von=lV,Voa=-I V.
Pentru asigurarea eonduetiei
intr-un singur sens a
eurentului prin eomutatorul comandat, acesta este inseriat eu dioda DS, care utilizeaza
parametrii impliciti ai modelului de dioda disponibil in programul PSPI CE, cu exceptia
rezistentei serie a acesteia care este setata la 0 valoare egala cu R.=O.lQ. Acel3.$imodel
cardeterizeaza ~i dioda D din structura propriu-zisa a eonvertorului. I nductanta L,
condensatorul C ~i rezistenta de sarcina R sunt modelatecu eomponenteleeorespunzatoare
din bibliteca de componente a programului, avand valorile specificatein fig. 7.1. Pentru
il1ceput,valoriI e initiaI e ale curentului prin inductanta L ~i respectiv ale tensiunii de I a
bomeI econdensatorului C nu sunt setate, elefiindconsiderateimplicit de catreprogramca
fiind egaleeu O.Tensiunea continua de I aintrareaconvertorului detip buck esteasigurata
prin intermediul sursei detensiunedetipVSRC,devaI oareVI N=30V.
PentrueomandacomutatoruI ui Sesteutilizata0 sursadetensiunedreptunghiular-a
detipPULSE,ell urmatoarelecaracteristici:
VCOM: VI =-lV, V2=lV, TD=Os,TR=l,u.s,TF=li-ts,P\v=300,u.s,PER=lrns.
Pentruarealiza simulareaeonvertorului detipbuck, schemaPSPI CE reprezentata
in fig.7.1 este supusa unei analize de regim tranzitoriu, caracterizata de urmatorii parametri:
timp deanaliza: 20ms, pas detiparire: 1f.lS, pas maxim deintegrare: 1J lS.
Evolupa curentului prin induetanta L ~i atensiunii de Iabomele condensatorului C
(~i respectiv a tensiunii de ie~ire) pe parcursul intervalului de timp analizat sunt reprezentate
in fig. 7.2.
3 - e A T - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - ~- - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - I
: 1
. .
2.0A-: :
" 1 ' _ ~ ! . . ;
:. .:
: :
OR ~- - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - :- - - - - - - - - - - - - - - - - 1
as 5"'5 ., 0InI:S "1Sms 2Oms
I(L)
" 1 U U 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - i
i
' 1
00 - - - - - - - - - - - - - - - - - r- - - - - - - - - - - - - - - - - r- - - - - - - - - - - - - - - - - ,- - - - - - - - - - - - - - - - - 1
8S S-m$ "1Oms ., SinS" . 2Qlns
10> U(C::,>
Fig. 7.2 Formele deunda ale curentului prin induetanta L ~i tensiunii de1abome1e
condensatorului C, pentru modul defunqionare continuu
Fonnele de unda corespunzatoare mwmilor de interes din circuit, pe durata unei
singure perioade a semna1ului de comanda a comutatorului S (lms), rezultate in urma
simularii, sunt reprezentate in fig 2.12. Pentru a evita efectuarea simularii pe un interval
semnificativ mai mare dedit perioada de comutare T, in schema PSPICE a circuitului se pot
seta valorile initia1eale curentului prin inductanta L $i tensiunii de labomele col1densatorului
C, fie detenninand prin calcul aceste valori, fie extragand valorile necesare in urma simularii
considerate anterior.
Modul de funqionare discontinuu al convertorului de tip buck este descris in
paragraful 2.2.2, schema eonvertorului ramanand aceea$i ea in cazul modului de funqionare
continuu. Ca urmare, pentru simularea acestui mod de functionare, se utilizeaza aceea~i
schema PSPICE, reprezentata in fig. 7.1. Pentru realizarea modului de funcponare
discontinuu al convertorului, valoarea inductantei L este mic~orata sub valoarea critica L
e
.
Pentru cazul considerat, noua va10area inductantei este L=1mB.
In urma simularii efectuate in acelea~i condipi ca pentru modul de funqionare
continuu, formele de unda care descriu evolupa in timp a curentului prin inductanta L ~i a
tensiunii de la bomele condensatorului C (respectiva tensiunii de ie~ire din convertor), sunt
reprezentate in fig. 7.3. FormeIe de unda ale marimilor din circuit corespunzatoare modului
de funqionare discontinuu, pe durata unui interval egal en durata perioadei de comutare T
(lms), rezultate in urma simularii, sunt reprezentate in fig. 2.16. Observapile referitoare la
setarea valoriIor inipale ale curentului prin inductanta L ~i tensiunii de la bomele
condensatorului C corespun.zatoare modului de funqionare continuu timan valabile ~i pentru
cazul considerat. Comparand evolupa celor dona marimi reprezentate in fig. 7.2 $i 7.3, este de
remarcat faptul c~in eazul modului de funqionare discontinuu a1 convertorului, durata
regimuIui tranzitoriu este mai scurta, datoritii valorii inipale a curentuIui prin inductanta L,
egalecu O.
: ~ - u !- - - ~- - - - - - _ - ~ ~~- - - - - - - - - - - M N W V W \ ! V l
i: . . . . i
Q~ i- - - - - - - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - r - - - - - - - 1
Fig. 7.3 Formele de'unda ale curentului prin inductallta L ~i tensiunii labornele
condensatorului C, pentru modul defuncponare diseontinuu
FW lqionarea convertorului de tip buck eu eomutatoare bidireqionale este descrisa
in pamgrafu12.2.3, sehema acestuia fiind reprezentata in fig. 2.20. Pentru realizarea simuliirii
acestui tip de convertor, circuitul se modeleaza confonn sehemei de tip PSPICE reprezentate
IIIfig. 7.4.
Fig. 7.4. Schema PSPICE aconvertorului de tip buck cu comutatoare bidirecponale
Elementele de comutare din structrira convertorului sunt realizate in schema PSPICE eu 2
comutatoare comandate in tensiune, S1 ~i 82, avand acela~i model Sbreakl. Comutatoarele
sunt transfonnate in dispozitive unidireqionale prin inserierea diodelor D81 ~i DS2, iar
diodeleDl ~i D2, conectate antiparalel eu eomutatoarele unidirecponale asigura eonductia
bilateraUi a curentului prin ansamblul comutator comandat - dioda serie - diedii antiparalel.
De~i comutatoarele cornandate in tensiune utilizate de programul PSPICE SW ltelemente de
circuit bidirectionale, separarea caiIor de curent este necesar.1 pentru a pennite monitorizarea
separam a celor doufi sensuri de curent, situatia fiind conforma Cll elemementele de circuit
reale utilizate cu rol decomutatoare comandate in convertearele de putere. Teate cele 4 diode
prezente in circuit Slillt earacterizate de acela~i model utilizat ~i in cazurile precedente de
simulare. Valorile pentru tensiunea continua de intrare VIN, inductanta L, condensatorul C ~i
rezistenta de sarcina R sunt acel~i ca in cazul modului de funqionare discontinuu al
convertorului detip buck
Pentru comanda comutatoarelor comandate 81 lii 82 sunt utilizate 2 surse de
tensiune dreptunghiulara detip PULSE, cu urnUitoarele caraeteristici:
VCOMl: VI=-lV, V2=lV, TD==Os,TR=lj.lS, TF=lfl.s, PW=300fl.s, PER=lms;
VCOM2: VI=lV, V2=-lV, TD=Os, TR=lfl.s, TF=Ij.lS, PW=300fl.s, PER=lms.
Pentru a realiza simularea convertorului de tip buck cu comutatoare bidireqionale,
asupra circuitului se realizeaza 0 analiza de regim tranzitoriu, caracterizam de aceia~i
parametri ca ~i in cazurile precedente de simulare. Formele de undii ale curentului prin
induetanta L ~i tensiunii de labornele condensatornlui C (~i respectiv a tensiunii de ie~ire) pe
pareursul intervalului de timp analizat SUllt reprezentate in fig. 7.5. Formele de unda
eorespunzatoare mfuimilor de interes din circuit, pedurata unei singure perioade a semnalului
de comanda a comutatorului S (lms), rezultate in urma simularii, sunt reprezentate in fig
2.25, in paragraful2.2.3.
8 _ UA, - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ;
')V\NMMN~
, :
, ,
- 4 ~0 A~- - - - - - - - ~- - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - - - - - - ; - - - - - - - - - - /
Ds . SIlLS .,.oms "5",5 2eM-s
0- t.(L)
2 0 U: - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - ;
: !
! 1
: :
10U~ 1
I :
~0 U - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - ~- - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - ~- - - - - - - - - - - - l
os S-.s 19n.s: "'l51ll'!S 2Q.ms
co U(R="'1)
Fig. 7.5 Fonnele deunda ale eurentului prin inductant2 L ~i tensinnii labomele
condensatorului C, pentru convertorul detip buck cu eomutatoare bidirectionale
Ca ~i in cazul modului de functionare discontinuu, ~i pentru convertorul ell
comutatoare bidirectionale este de remarcat valoarea semnificativa atat a riplului tensiunii de
ie~ire, cat ~i a riplului curentului care circula prin inductant2 L.
Pentru toate cele 3 exemple de simulare considerate, semnalele de comanda ale
comutatoarelor comandate sunt corespunzatoare unui factor de umplere D=0.3. Trebuie
mentionat de asemenea ell nu sunt necesare conditii deosebite pentru realizarea eonvergentei
procesului de simulare, valorile implicite ale erorilor absolute de curent (ABSTOL=1pA) ~i de
tensiune (VNfOL= I uV), precum ~i a erorii relative (REL TOL=O.00I) fiind adecvate unei
simulari laraPToblemedeosebite.
7.1.2 Simularea convertoarelor cvasirezonante de tip buck cu
comutare fa tcnsiune zero
Schema simplificata a convertorului cvasirezonant de tip buck cu COlllutare la
tensiune zero este reprezentata In fig 2.27, iar descrierea modului de funcponare continuu al
circuitului este prezentata In paragraful 2.2.4. Pentru realizarea sil11uli1rii convertorului
cvasirezonant In acesta varianta simplificata, circuitul se modeleaza conform schel11ei de tip
PSPICE reprezentate In fig. 7.6.
Fata de schema
corespunzatoare convertorului de tip
buck, apare circuitul rezonant fonnat
din condensatorul Cr, de valoare
O.85jlF, ~i induetanta L
n
de valoare
llOf.lH, iar poJ 1iunea de circuit
fonnata din illductanta L,
cOlldensatorul C ~i rezistenta de
sarcina R este Inlocuita de sursa de
curent continuu 10, de tip IDC, de
valoare 2.75A. Celelalte elemente ale
cireuitului sunt modelate similar ca in
eazul l110dului de funetionare
continuu al collvertorului. Singura
modifieare care trebuie lacum in eoncordanta eu earacterul cvasirezonant al eireuitului este
semnalul de comalldii a comutatorului S. Astfel, sursa de tensiune dreptunghiulara VCOM
este caracterizam aeum de urmiitorii parametri:
VCOM: VI=-IV, V2=lV, m=os, TR=.I/lS, TF=.ljls, PW=55jls, PER=O.2ms.
Pentru realizarea simularii eonvertorului cvasirezollant de tip buck, eu eOlllutare la
tensiune zero, schema PSPICE reprezentata in fig.7.6 este supusa unei analize de regim
tranzitoriu, earacterizata de unnatorii parametri:
timp de analiza: lms, pas de tiparire: O.ljls, pas maxim de integrare: O.ljls.
De asemellea se stabilesc ~i marimile iniliale ale curentului prin illductanta Lr la 0
valoare egala cu eea a curentului de ie~ire (2.75A) ~i atensiunii labornele condensatorului C
T
la 0valoare egalii cu O.
Fonnele de undii ale miirimiloT din circuit, pe durata unei singure perioade a
selllnalului de comandii a eomutatorului S (O.2ms), rezultate In unna simuliirii, sunt
repre-zentate in fig 2.32, fiind corespunzatoare funetioniirii circuitului In cazulZrlo""Uj, descris
In paragraful 2.2.4. Prin modificarea valorilor induetantei L
r
la 3.25mH la ~i a valorii
eondensatorului Cr la O.47j..tF, se obpne cazul ZrloU
i
,pentm care formele de undii sunt
reprezentate in fig. 2.33.
asimulare mai completa a circuitului presupune model area schemei initiale a
convertorului cvasirezollant de tip buck en comutare la tensiune zero, reprezentata in fig.
2.26. Schema PSPICE corespunzatoare acestui circuit este reprezentata In fig. 7.7. Fata de
schema simplificatii, locul sursei de curent 10, conectatii lai~irea convertorului, este reluat de
induetanta L, condensatoruI C ~i rezistenta de sarcina R, ale caror valori sunt cele specificate
in figura: L=lmH, C=lOOj.l.F~i R=5.Q. Celelalte elemente de circuit raman identice en cele
utilizate In cazul schemei simplificate.
Fig. 7.6 Schema PSPICE aconvertorului
cvasirezonant de tip buck, cu comutare la tensiune
zero, in varianta simplificata
Pentru realizarea simularii
convertorului, circuitul este
supus unei analize de regim
tranzitoriu, avand acei~i
parametri ca in cazul
precedent. I n schimb,
conditiile initiale ale
circuitului nu raman la
acelea~i valori. Deoarece nu
se cunoa~te exact valoarea
curentului prill inductanta L,
s.e. preferit utilizarea
conditiilor initiale implicite,
concretizate prin curenti egali ell 0 prin induetante1e L ~i Lr ~i tensiuni egale de asemenea cu
o labornele condensatoarelor C ~i Cr.
Fig. 7.7 Schema PSPI CE aconvertorului cvasirezonant detip
buck cu comutare la tensiune zero
> - - - j - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - c - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1
OR ---------~- __ r- - ~ T - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - ~~~- - - - - - - - - - - - 1
OS: ",.OfT}S 2aDr'tS S.DAS .& f- ~ 5=.O. S
(:> X (L)
3 0 v T - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - :
1 i
: :
2 eu1 .
1 B U 1
au - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - r- - - - - - - - - - - - - , - - ~
Os "'I Om$ 2.0r;u; 3...0fl'tS o4...U"'5 S:.Ol'llS
"" U(R:;:""I)
5_T-- - -- - - - --- ---- -- - - - -- - --- - ---- - ---- ---- - --- - --- ----= : : : .= --= -; : ..: : -,.: : ..: ; m- - - --;
- ~ n T m 1
t :
-5_0A+------- r
r
, -------,-------------1
05 ..,.Of'lS 2_0AS S...D-"I:S 4.UAs S.Us:
o I (Lr)
: : : ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - :
- ~OO+- - - - - - - - - - - - - r- - - - - - - - - - - - - T - - - - - - - - - - - - _ ~- - - - - - - - - - - - - , - - - - - - ~- - - - - - 4
OS ., Of'llS .2.OIlJS 3' ~0JTlS . VIrl. S.0"'5
a UCU%N=+)- U(Lr=~)
~
L - - . . J
~
L - - . . J
I
Fig. 7.8 Formele deunda corespunzatoare convertorului cvasirezonant de tip buck cu
comutare latensiune zero
Fonnele de unda ale curenplor prin induetantele L ~i respectiv Lr ~i ale tensiunilor
de la bornele condensatoarelor C ~i respectiv Cr, pentru un interval de timp egal eu 5ms, sunt
reprezentate1n fig. 7.8.
Aceasta simulare a schemei complete a convertorului cvasirezonant de tip buck eu
comutare la tensiune zero pennite ~i v.erificarea presupunerii facutii in paragraful 2.2.4,
referitoare la influenta nesemnificativi'i a circuitului rezonant fonnat din inductanta L
r
~i
condensatorul Cr. asupra functioni'irii convertorului. 0 astfel de presupunere permite analiza
convertorulni cvasirezonant utilizftnd schema simplificatii reprezentata in fig. 2.27. Fonnele
de unda ale curentului prin inductanta L ~i tensiunii de la bornele condensatorului C
(respectiv a tensiunii de ie~ire din convertor), pe durata unei perioade a senmalului de
comanda acomutatorului S (T=0.2 ms), sunt reprezentate in fig 7.9.
~. S ~T - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1
~.2 ,~' . . . --i
, ,
,
, I _ . I
, ,
, ,
, .
,
- - ~Al (
~~DA+- - - - - - ~- - - - - - - - - - ~- ~- - - - - - - - - - - - - - ---T-----------------I
9_8e~s 9_B5ffl5 9.9Rms 9_95~ ' O. OOm~
' Cf I(L)
2 0 - B eu T - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - ---------------------r
: I,
, .
~ ~ !
I ~ /
. .
: :
2 a _7 5u +- - - - - - - - - - - - - - - - T - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - l
9_Sl!ms 9_851nS 9_90ms 9.9SE!kS ., 0.Dt\ms
D. U(R:' "' I)
Fig. 7.9 Formele de uncIaale curentului prin inductanta L ~i tensiunii de ie~irepentru
convertorul cvasirezonant detip buck cucomutare latensine zero
Este de remarcat faptul ci'i prezenta circuitului rezonant nu modifidi forma de unda
atensiunii de ie~ire ~i nici acurentului prin inductanta L in mod semnificativ. Fata defonnele
de undi'i corespunzi'itoare funetioni'irii convertorului de tip buck, reprezentate in fig. 2.4,
curentul prin inductanta L este u~or rotunjit in prima parte a intervalului de blocare a
comutatorului comandat, efect datorat circulapei curentului din inductanta L prin
condensatorul Cr ~i nu prin dioda D, ca in cazul functioni'irii convertorului de tip buck rara
circuit rezonant.
Daca fonnele de undi'i corespunzatoare ie~irii collvertorului de tip buck nu sunt
afectate de prezenta circuitului rezonant, celelate mi'iritni din circuit i~i modifica evolutia in
timp, dupa cum este ari'itat in paragraful 2.2.4. Ca urmare, nici valoarea medie a tensiunii de
ie~re $i nici cea a curentului care circula prin inductanta L nu isi pastreaza valorile obpnute
in urma simuli'irii convertorului de tip buck. Astfel, valoarea medie a tensiunii de ie~ire,
determinatii acum de valoarea perioadei circuitului rezonant T
r
(~i deci implicit de valoriie
induetantei Lr $i condensatorului Cr) i nu de cea a factorului de umplere D al semnalului de
comandi'!, cr~e la 20.76V, iar cea acurentului prin inductanta L devine egala cu 4.15A.
Ca ~i in cazul simu1<1rilorprezentate in paragraful 7.1.1, nu sunt necesare conditii
deosebite pentru realizarea convergentei procesulni desimulare.
7.1.3 Simularea convertoarelor cvasirezonante de tip buck cu
comutare la curent zero
Schema simplificata a convertorului cvasirezonant de tip buck eu comutare la
curent zero este reprezentata in fig 2.43, iar descrierea modului de functionare continuu al
circuitului este prezentata in paragraful 2.2.5. Pentru realizarea simularii convertorului
cvasirezonant in acesta varianta simplificata, circuitul se modeleaza conform schemei de tip
PSPICE reprezentate in fig. 7.10.
Spre deosebire de
schema convertorului de tip
buck, apare circuitul
rezonant format din
condensatorul c , . , de valoare
1.51lf, ~i induetanta L ,., de
valoare 82J .1H,iar poI1iunea
de circuit formata din
inductanta L, condensatorul
C l?i rezistenta de sarcina R
este inlocuita de sursa de
curent continuu 10, de tip
IDC, de "<lloare 1.25A
Celelalte elemente ale
circuitului sunt modelate similar ca in cazul modului de functionare contilluu al
convertorului. Singura modificare care trebuie meuta in concordantii cu caracterul
cvasirezollant al circuitului este semnalul de comandi'i a comutatorului S. Astfel, sursa de
tensiune dreptunghiulara VCOM este caracterizata acum de urmatorii parametri:
VCOM: Vl=-lV, V2=lV, TD=Os, TR=.1J .L s,TF=.lJ .L s, PW=60J .L s,PER=0.2ms.
Pentru realizarea simularii convertorului cvasirezonant de tip buck, eu comutare la
curent zero, schema PSPICE reprezentata in fig.7.10 este supusa unci analize de regim
tranzitoriu, caracterizatii deurmatorii parametri:
timp deanaliza: 1ms, pas detiparire: O.lJ .L s,pas maxim deintegrare: O.lJ .L s.
De asemenea se stabilesc l?ivalorile inipale ale eurentului prin inductanta L
r
~i ale
tensiunii labomele condensatorului c , . cafiind egale eu O.
Formele de undi'i ale miirimilor din circuit, pe durata unei singure perioade a
semnalului de comanda a comutatorului S (0.2ms), rezultate in urma simuliirii, sunt
reprezentate in fig 2.49, fiind corespunzatoare funcponarii circuitului in cazul Z,l
o
Ui, descris
in paragraful 2.2.5. Prin modificarea valorilor inductantei L
r
la 7J .L Hla l?i a valorii
condensatorului c , . 1a 81lf, se obpne cazul ZrIo"",U
i
,pentru care forme1e de unda sunt
reprezentate in fig. 2.48.
osimulare mai completii a circuitului presupune modelarea schemei inipale a
convertorului cvasirezonant de tip buck cu comutare la curent zero, reprezentate in fig. 2.42.
Schema PSPICE corespunzatoare acestui circuit este reprezentata in fig. 7.11. Fatii de schema
simp1ificata, locu1sursei de curent conectate la ie~irea convertorului este reluat de inductanta
L, condellsatorul C ~i rezistenta R, ale diror valori sunt cele specificate in figura, celelalte
elemente decircuit ramanand identice cu ce1eutilizate in cazul schemei simplificate.
Fig. 7.10 Schema PSPICE aconvertorului cvasirezonant de
tip buck, cu comutare la curent zero, in varianta simplificata
Pentm realizarea simuIarii
convertorului, circuitul
este supus acelei~i analize
de regim tranzitoriu,
avand parametrii cazu1ui
precedent. De asemenea,
conditiile initia1e ale
circuitului raman 1a
acelea~i valori. Deoarece
nu se cunoa~ exact
valoarea curentului prill
inductanta L, se prefera
utilizarea conditiiIor initiale implicite, concretizate prin curellfi egali cu 0 prin inductantele L
~i L,.~i tensiuni egale de asemenea cu 01abomele condensatoarelor C ~i Cr.
Fig. 7.11 Schema PSPICE a convertorului cvasirezonant de tip
buck cu comutare lacurent zero
a-
QR
1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1
:>_
OR
1
-. -
OR
1 ,
OR --------~----~-----~-------~~------------~-------------,-------------~
Os "1 . Oc1ls 2.9As 3.otQs 4_DmS s.onts
D r(L)
~2 u T - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
: : L ' - . . !
: \
e u ! - - - - - - - - - - - - , - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - J
8s "1..oms 2. oms 3' . oms .t+ . 8ms S...Q"'5
co U(R:... )
: : : : ~~~: : : . : : : : . . . . . - . - - . - . r : ~~ . . . - . - - - - - - - . - - . - - - ~
~~- - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - - _ r - - - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - --r-------------I
itS ..._J'IlInS 2_~ 3 .dtllrS AJ_OlttS S_Oftts
Q I(Lr)
:::~ . . _ - - - - - - - - - _ . _ . _ - _ . ._-~
r - - - - - - - - - - - _ _ ~- _ - - - - - - - - - - - T - - - - - - - - - - - - - , - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - ~
Os '"I.0JniS: 2 ~Uf1IS 3 ~ems ... _8vls 5- a 0l:Il5
a U(L... :2)
Fig. 7.12Formele deunda corespunzatoare convertomlui cvasirezonant detip buck cu
colllutare lacurent zero
7.1Simularea convertoarelor cvasirezonante detip buck
Fonnele de unda ale curentilor prin inductantele L ~i respectiv L,. ~i ale tensiunilor
de labomele condensatoarelOT C ~i respectiv Cr, pentru un interval de timp egal cu 5ms, sunt
reprezentate in fig. 7.12.
Ca ~i in cazul convertorului evasirezonant detip buck cu comutare la tensiune zero,
simularea schemei complete a convertorului permite ~i verificarea presupunerii Iacute in
paragraful 2.2.5, referitoare la influenta ncsemnificativa a circuitului rezonant format din
inductanta L,. ~i condensatorul Cr, asupra funcponarii convertorului. 0 astfel de presupunere
permite analiza convertorului cvasirezonant utilizand schema simplificata, reprezentata in fig.
2.43. Formele de unda ale curentului prin inductanta L ~i tensiunii de la bomele
condensatorului C (respectiv a tensiunii de ie$ire din convertor), pe durata unei perioade a
semnalului decomanda acomutatorului S (T=O.2ms), sunt reprezentate in fig 7.13.
2 _ S ~ j ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - \
2 -~~ 1 I
2..3Aj :
r - - - ,
2 _ 2 ~ +- - - - ~ - - - - - - ~ - - - - - r - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - ~ - - - y ~_1
9.. 80As 9. S S ~ s 9_ 9~ S 9.0Sm5 10.00As
1:'1 1(1-)
. ' . O i i
"11"70V~: . - . . . . . . '
,.. ..
, '.
. ,
11_ 6S U+- - - - - _ _ ~ - - , - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - l
9..Sums 9_S5l1ts 9_9ftlns 9..951'QS "1u.eoms
o U(R:1.)
Fig. 7.13 Fonnele deunda ale curentului prin inductanta L $i tensiunii de ie$irepentru
convertorul cvasirezonant detip buck cu comutare lacurent zero
Este de remarcat faptul ca prezenta circuitului rezonallt nu modifica forma de unda
atensiunii deie$ire $i nici acurelltului prin inductanta L in mod semnificativ. Fa deformele
de unda corespunzatoare funCtiOllilrii convertorului de tip buck, reprezentate in fig. 2.4,
curentul prin inductanta. L nu mID are 0 variatie liniara in prima parte a intervalului de
conduqie a comutatorului comandat, efect datorat circulatiei curentului din induetanta L amt
prin condensatorul Cr cat $i prin inductanta L
r
, spre deosebire de cazul functionarii
convertorului detip buck tara circuit rezonant, in care curentul prin inductallta L circula doar
prill comutatorul comandat S.
Daca formele de unda corespunzatoare ie$irii convertorului de tip buck nu sunt
afectate de prezenta circuitului rezonant, celelate marimi din circuit i$i modifica evolutia in
timp, dupa cum este aratat in paragraful 2.2.4. Ca urmare, nici valoarea medie a tensiunii de
ie$ire $i nid cea a curentului care circuUl prin induetanta L nu i~i pllstreaza valorile obtinute
in urma simuliUii convertorului de tip buck. Astfel, valoarea medie a tensiunii de ie$ire,
detenninata aCUlll de valoarea perioadei circuitului rezonant T
r
($i deci implicit de valorile
inductantei L,.$i condensatorului Cr) $i nu de cea afactorului de umplere D al semnalului de
comanda, scade la I I .7V, iar cea acurentului prill inductanta L devine egala cu 2.32A
Functionarea convertoarelor cvasirezonante de tip boost, amt in varianta cu
comutare latensiune zero cat ~i in cea eu comutare lacurent zero, este prezentata in detaliu in
subcapitolul 2.3. Formele de unda corespunzatoare funeponarii acestor cireuite, reprezentate
in figurile din subcapitolele respective, sunt obtinute prin modelarea crespunziHoare ~i
simularea in PSPICE aacestora. Ca urmare, in acest supcapitol sunt descrise modurile in care
s-au realizat simuUlrile pentru convertoarele cavasirezonante de tip boost, preeum ~i cateva
exemple noi de simulare, care pun in evidentii unele aspecte ale funcpmllirii acestor tipuri de.
cireuite care nu au fost prezentate in subcapitolul respectiv.
7.2.1 Simularea modurilor de functionare ale convertoarelor de tip
boost
Schema cOl1vertorului de tip boost este reprezel1taUi in fig 2.52, iar descrierea
modului de fUl1ctionare contil1uu al circuitului este prezel1tata in paragra.."ul 2.3.1. Pentru
realizarea simularii convertorului de tip boost, circuitul semodeleaza conform sehemei de tip
PSPICE reprezentate in fig. 7.14.
Comutatorul comal1dat din
struetura convertorului este
implementat in schema
PSPICE cu un comutator
comandat in tensiune, S, a
carui functionare este descrisa
de modelul Sbreak1, aval1d
ul1lliitoarele caracteristici:
Ran=O.OlQ, Rarr=lOMn,
V
on
=lV, V
o
rr=-lV
Pentru asigurarea conduetiei
intr-un singur sens a curentului
prin comutatorul comandat, acesta este inseriat eu dioda DS, care utilizeaza parametrii
impliciti ai modelului de diodi'i disponibil in programul PSPICE, cu exceppa rezistentei serie
a acesteia care este setata la 0valoare egala cu R.=O.IQ. Acela~i model caracterizeaza ~i
dioda D din structura propriu-zisa aconvertorului. Inductanta L, condensatorul C ~i rezistenta
de sarcina R sunt modelate cu conqxmentele corespunzatoare din biblioteca de componente a
programului, avand valorile specificate in fig. 7.14. Pentru inceput, valorile inipale ale
curentului prin inductanta L ~i respectiv ale tensiunii de labomele condensatorului C, nu sunt
setate, ele fiind considerate implicit de catre program cafiind egale cu O. Tensiunea continua
de Ia intrarea convertorului de tip boost este asiguratil. prin intermediul sursei de tensiune de
tip VSRC, de valoare VIN=30V
Pentru comanda comutatorului S este utilizatii 0sursa de tensiune dreptunghiulara
de tip PULSE, enurmatoarele caracteristici:
eVCOM: Vl=-IV, V2=lV, TD=Os, TR=O.lj.LS,TF=O.l).LS,PW=60j.l.s, PER=O.2ms.
Pentru a realiza simularea convertorului de tip boost, schema PSPICE reprezentatii in fig.7.14
este supusa unei analize de regim tranzitoriu, caracterizata de unnatorii parametri:
o timp deanaliza: lOms, pas detiparire: O.1jls, pas ma.",imdeintegrare: O.1!J S.
Evolutia curentului prin inductanta L ~i a tensiunii de labomele condensatorului C
(~i respectiva telisiunii de ie~ire) pe parcursul intervalului de timp aI13lizat sunt reprezentate
in fig. 7.15.
8 _ g A , - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - .
1 :
! i
",- - OA i
' " " j - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _ . _ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ,
eu ------- --- - - ... ------ - - __ - ---,- -- - -- -- ---- -- ..---- --- - --- - --,- -- -- ----- - - - - - t
os 2ns - . . . . s 6rns Bms o s
g U{C~..,)
Fig. 7.15 Fonnele deunda ale curentului prin inductanta L i tensiunii delabornele
condensatorului C, pentru modul defunqionare continuu
Formele de unda corespunzatoare marimilor de interes din circuit, pe durata unei
singure perioade a senmalului de comanda a comutatorului S CO.2ms), rezultate in urma
simuliirii, sunt reprezentate in fig 2.55. Ca ~i in cazul convertorului detip buck, pentru aevita
efectuarea simularii pe un interval semnificativ mai mare dedit perioada de comutare T, in
schema PSPICE a circuitului se pot seta valori1e initiale ale curentului prin inductanta L ~i
tensiunii de la bornele condensatorului C, fie detenninand prin calcu1 aceste valori, fie
e"iragand valorile necesare in unna simularii considerate anterior.
Modul de functionare discontinuu al convertorului de tip boost este descris in
paragrafu12.3.2, schema convertorului ramfuland aceealii ca ill cazul modului de functionare
continuu. Ca urmare, pentru simularea acestui mod de functionare, se utilizeaza aceealii
schema PSPICE, reprezentata in fig. 7.14. Pentru rea1izarea modului de functionare
discontinuu a1convertorului, valoarea inductantei L este miclioram sub valoarea critiea L
e
.
Pentru cazul considerat, noua valoare a inductantei este L=O.1mH.
in urma simularii efectuate in aceleai conditii ca pentru modul de functionare
continuu, fonnele de unciA care descriu evo1utia ill timp a curentului prin inductanta L Iii a
tensiunii de 1abomele condensatorului C (respectiv a tensiunii de ie~ire din convertor) sunt
reprezentate ill fig. 7.16. Fonne1e de uncia ale marimilor din circuit corespunzatoare modului
de functionare discontinuu, pe durata unui interval egal en durata perioadei de comutare T
(O.2ms), rezultate in urma simularii, sunt reprezentate in fig. 2.65. Observatii1e referitoare 1a
setarea valorilor initiale ale curentului prin inductanta L i tensiunii de la bornele
condensatorului C corespunzatoare modului de funeponare continuu raman valabile ~i pentru
cazul considerat. Comparfuld evo1utiace10r dorul marimi reprezentate in fig. 7.15 ~i 7.16, este
de remarcat faptul ca in cazul modului de functionare discontinuu al convertorului, durata
regimului tranzitorin este mai scurta. datoritil valorii initia1e a curentului orin inductanw L
8 e u T - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - ~- - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~
~~ . :
! 'vy I
) ~ rvvvvi
4~~ ,
i j
: :
i j
ou -------------,--------------r-------------r-------------,-------------~
ifs 2ms 4f1i;S 6ms oms "1 om'$:
I : > U(C:"'I}
Fig. 7.16 FormeIe de unda ale curentului prin inductanta L ~i tensiunii IabomeIe
condensatorului C, pentru modul defunqionare discontinuu
Functionarea convertornlui de tip boost cu comutatoare bidirecfionale este descrisa
in paragra..-I'u12.3.3, schema acestuia fiind reprezentata in fig. 2.68. Pentru realizarea simuIarii
acestui tip de convertor, circuitul se modeleaza conform schemei de tip PSPICE reprezentate
in fig. 7.17.
Fig. 7.17. Schema PSPICE aconvertorului de tip boost cu comutatoare bidirectionale
Elementele de comutatoare din structura convertorului sunt realizate In schema PSPICE cu 2
comutatoare comandate in tensiune, 81 ~82, avand acela~i model Sbreak1. Comutatoarele
sunt transformate In dispozitive unidirectionale prin lnserierea diodelor DSI ~i DS2, iar
diodele Dl ~i D2, conectate antiparale1 cu comutatoarele unidirectionaIe, asigura conduetia
biIateraIa a curentuIui prin ansamb1ul comutator comandat - dioda serie - dioda antiparalel.
De~i comutatoareIe comandate In tensiune utilizate de programul PSPICE sunt elemente de
circuit bidirectionale, separarea cailor de curent este neeesara pentru a permite monitorizarea
separata a celor douii sensuri de curent, situatie confOI'lllli cu elemementele de circuit reale
utilizate cu rol de comutatoare comandate in convertoarele de putere. Toate cele 4 diode
prezente in circuit sunt caraeterizate de acel~i model utilizat ~i in cazurile precedente de
simulare. Valorile pentru tensiunea continua de intrare VIN, inductanta L, condensatorul C ~i
rezistenta de sarcina R sunt acelea~i ca in cazul moduIui de funetionare discontinuu al
convertorului detip boost.
Pentru comanda comutatoarelor comandate S1 ~i S2 sunt utilizate doua surse de
tensiune dreptunghiulara detip PULSE, cu unnatoarele caraeteristici:
.VCOMl: Vl=-lV, V2=1V, TD=O, TR=O.lJ .lS,TF=O.1Ils, PW=60flS, PER=0.2ms;
.VCOM2: V1=1V, V2=-1V, ro--Q, TR=O.1Ils, TF=O.lIlS, PW=60flS, PER=O.2ms.
Pentru a realiza simularea convertorului detip boost cu comutatoare bidirectionale,
asupra circuitului se realizeaza 0analiza de regim tranzitoriu, caraeterizata de acei~i
parametri ca ~i in cazurile precedente de simulare. Formele de undii ale curentului prin
inductanta L ~i tensiunii dela bomele condensatorului C (~i respectiv atensiunii de ie~ire) pe
parcursul intervalului de timp analizat sunt reprezentate in fig. 7.18. Formele de undii
corespunzatoare miirimilor deinteres din circuit, pe durata unei singure perioade asemnalului
de comandii al comutatorului comandat S (O.2ms), rezultate in urma simuliirii, sunt
reprezentate in fig 2.73, in paragrafuI 2.3.3.
S DA T ~- - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - :
~=MI~ ~
, .
; :: }
I. . _ ,
- 4 o a +- - - ~- - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - - - T - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - _ _ , - - - - - - ;
95 2rns .i$tnS 6ms SiftS 18ftt-~
co 1(L)
8 OU, - - - - - - - - - - - _ - - - - - - - - - - ~ - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - .
: :
! ;
: i
: :
'~1
BU - ----- -- ------. ------ - --- - ---,- - -- --------- -r . . . . -- - - -- - - - ----. - - ---- -. - ------1
os 2~s 4tftS 611kS BI't$ ., Drwts
Q UCR:",,)
Fig. 7.18 Formele deundii ale curentului prill inductanta L ~i tensiunii labomele
condensatorului C, pentru convertorul detip boost cu comutatoare bidirectionale
Ca ~i in cazul modului de funqionare discontinuu, ~i pentru convertorul cu
comutatoare bidireetionale este de remarcat valoarea semnificativa amt a riplului tensiunii de
i~ire, cat ~i a riplului curentului care circula prill inductanta L, precum ~i durata destul de
mare a regimului tranzitoriu. Pentru toate cele 3 exemple de simulare considerate, semnalele
de comandii ale comutatoarelor comandate sunt corespunzatoare unui factor de umplere
D=O.6. Trebuie mentionat de asemenea ca nu sunt necesare conditii deosebite pentru
realizarea convergentei procesului de simulare, valorile implicite ale erorilor absolute de
curent (ABSTOL=lpA) ~i de tensiune (VNTOL=luV), precum ~i a erorii relative
(REL TOL=O.001) fiind adecvate unei simulfui filmprobleme deosebite.
7.2.2 Simularea eonvertoarelor cvasirezonante de tip boost eu
comutare la tensiune zero
Schema simplificatii a convertorului cvasirezonant de tip boost cu comutare la
tensiune zero este reprezentatii in fig 2.75, iar descrierea moduIui de funcponare continuu al
circuituIui este prezentatii In paragraful 2.3.4. Pentru realizarea simuIarii convertorului
cvasirezonant in acesta variantii simplificatii, circuituI se modeleaza conform schemei de tip
PSPICE reprezentate Infig. 7.19.
In aceastii schema a
convertorului de tip boost, apare
circuituI rezonant format din
condensatorul Cr, de valoare
1.4~, ~i inductanta L ,., devaloare
465~. De asemenea, porpunea
de circuit formatii din sursa de
tensiunede la intrare ~i
inductanta L este Inlocuitii de
sursa de curent continuu IIN, de
tip IDC, de valoare 2.45A, iar
porpunea de circuit formatii din
condensatorul C ~i rezistenta de
sarcina R este inlocuitii de sursa
de tensiune continM YO, de tip VSRC, de valoare 42.85A. Celelalte elemente ale circuituIui
sunt modelate similar ca in cazul moduIui de funcPonare continuu al convertorului. Singura
modificare care trebuie Iacutii in concordantii cu caraeterul cvasirezonant al circuituIui este
semnaluI de comandii a comutatorului S. Astfel, sursa de tensiune dreptunghiuIara VCOM
este caracterizata acum de unnatorii parametri:
VCOM: Vl=lV, V2=-lV, TD=Os, TR=.lJ .lS, TF=.l/lS, PW=150/lS, PER=O.2ms.
Pentru realizarea simuIarii convertorului cvasirezonant de tip boost, cu comutare la
tensiune zero, schema PSPICE reprezentatii in fig.7.19 este supusa unei analize de regim
tranzitoriu, caracterizatii deU11llMoriiparametri:
timp de analiza: IOms, pas detiparire: O.lI-L s,pas maxim de integrare: O.lI-L s.
De asemenea se stabilesc ~i marimile inIPale ale curentuIui prin inductanta L ,. la 0
valoare egaUi cu cea a curentuIui de ie~ire (2.45A) ~i atensiunii la bornele condensatoruIui Cr
la0valoare egala cu O.
Formele de undii ale marimilor din circuit, pe durata unei singure perioade a
semnaIuIui de comandii a comutatorului S (0.2ms), rezultate In urma simuIarii, sunt
reprezentate In fig 2.80, frind corespunzmoare funeponarii circuituIui in cazuI z,.Ii,,"U
o
.Prin
modificarea valorilor induetantei L ,. la 4650~ ~i a valorii condensatoruIui Cr la 0.14~, se .
obPne cazuI z,.IiU
o
, pentru care formele deundii sunt reprezentate in fig. 2.81.
o simulare mai completii a circuituIui presupune modelarea schemei initiale a
convertoruIui cvasirezonant de tip boost eu comutare la tensiune zero, reprezentate in fig.
2.74. Schema PSPICE corespunzatoare acestui circuit este reprezentata in fig. 7.20. Fata de
schema simplificatii, locuI sursei de curent lIN este din nou luat de sursa de tensiune de la
intrare, VIN ~i de inductanta L, iar locul sursei de tensiune YO, conectate la ie~irea
convertoruIui, este reluat de condensatoruI C ~i rezistenta de sarcina R Celelalte elemente de
Fig. 7.19 Schema PSPICE aconvertorului
cvasirezonant detip boost, eu comutare latensiune
zero, in varianta simpIificatii
circuitraman identieeeueeleutilizateincazu1sehemei simplifieate.
Pentru realizarea simuliirii
eonvertorului, cireuitul este
supus unei analize de regim
tranzitoriu, avand acei~i
parametri cain cazul precedent.
In sehimb, conditiileinitialeale
cireuitului nu riimanla acelea~i
valori. Deoarecenu se eunoa~te
exact valoarea eurentului prin
inductanta L, se prefera
utilizarea eondipilor initiale
implieite, eoneretizate prin
curenti egali en 0 prin inductanteleL ~i Lr ~i tensiuni egale de asemeneaeu 0 la bomele
eondensatoarelorC ~iC.
I
vrnO
I
Fig. 7.20SchemaPSPICE aeonvertorului cvasirezonallt
detipboostcueomutarelatensiunezero
6 - 0 A T - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - --------------------!
j 1
-_
cA
l !
i !
2_
OA
l I
DR - - - - - - ~- - - - - - r - - - - - - - - - - - - - T - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - ~- . - - - - - - - - - - - - - ~
OS; 2AS ... J1:loS 6P\S 8'~ ., 9f"ks:
ell i(L~
. . 1 - - - - - - - - - - - - - - - - " - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - l
0U - - - - - - - - - - - _ , - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - - - . - - - - - - - - - - - - - ~
O:! ::' 2IQS .IoJrtJS 61'\S BAS ., 01'1'1$
< ! > U(C:""t)
f----------------------------------------------------------------------l
--I ~
_ ~ If{1111111\ 111 '''"'"11111 IlIlJ l; : : : ; : IIIIIIJ \ ] I
r - - - - - - - - - - - - - , - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - _ - - r - - - - - - - - - - - - - ~- ~
u-s 2"'$ "''''S 6"'5 6~s ., o. S
o XCLa-)
~~~~J - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . - - . - - - - ~- - . - . - - - - - - - !
. .
! .... .[
OU i \
- ~0 C U ~- - - - _ - - - - - - ~- r - - - - - - - - - - - - - r ~ ~ r - - - - - - - - - - - - - r ~- - - - - - - - - - - - l
0s 2ft$: 4na 6A5 BAS ., on:S
<:I U<Lr"~"'1)
Fig. 7.21Fonneledeundaeorespunzatoarecollvertorului cvasirezonantdetipboosten
comutarelatensiunezero
Formele de unda ale curentilor prin inductantele L ~i respectiv L
r
$i ale tensiunilor
delabomele condellsatoarelor C ~respectiv Cr, pentm un interval de timp egal cu lOms, sunt
reprezentate in fig. 7.21.
Aeeasta simulare a schemei complete a eonvertorului cvasirezonant de tip boost eu
comutare la tellsiune zero permite $i verificarea presupunerii !acute in paragraful 2.3.4,
referitoare la influenta nesemnificativa a cireuituluirezonant format din inductanta L
r
$i
condensatorul Cr, asupra funep.onarii convertorului. 0 astfel de presupll11erepennite analiza
convertorului cvasirezonant utilizand schema simplificata, reprezentata in fig. 2.75. Formele
de unda ale curentului prill induetanta L ~ tensiunii de la bomele eondensatorului C
(respectiv a tensiunii de ie$ire din convertor), pe durata unei perioade a senmalului de
comanda aeomutatorului S (T=O.2liS), sunt reprezentate in fig 7.22.
5 ' 2 ~T ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - :
I . . t
5_ ~A: " " . / " .: _ " " .:
.._8A... . . . . . . . . ,
, ,
, . I
i " ./ 1
I .~ I
4. 6A+- - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - T - - - - ~- - - - - - - - - - - - f
9_80ms 9_85 ~s 9_90ms 9_95ms ~C_COm$
Q I(L)
~0 T - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - :
j I
3SU~ .~. :
i ./ ~i
~ /" 'j
i ~~' !
: ~~ :
36U+- - - - - - - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - - - - - - - r - - - - - - ~- - - - - - - - - - I
9_SUrns 9_SSIltS 9_9Orts 9.9Srrrs 10_00ms
Qu(e:.,)
Fig. 7.22 Formele deunda ale curentului prin induetanta L $i tensiunii deie$irepentfU
convertorul cvasirezonant detip boost cu comutare 1atensine zero
Este de remarcat faptul ca, d~i prezenta circuitului rezonant modifica semnificativ
atat forma de uncta curentului prill inductanta L, cat $i a tensiunii de ie~ire din convertor,
variatiile acestora se de~oara aproximativ Intre acelea~i limite ca 'incazul convertorului de
tip boost tara circuit rezonant. Fata de formele de unda corespunzatoare funqioniirii
convertorului de tip boost, reprezentate in fig. 2.61, nici curentul prin inductanta L $i nici
tensiunea de i~re nu mai au 0 variatie liniarii in eea mai mare parte a intervalului
eorespu1lZator unei perioade de eomutare, efect datorat prezentei inductanlei L
r
$i a
condensatorului Cr.
$i eelelate marimi din circuit I8i modifica evolutia in timp, dupa cum este aratat 'in
paragraful 2.3.4. Ca urmare, nici valoarea medie a tensiunii de ie$ire $i nici cea a curentului
care circu1a prin inductanta L nu isi pastreaza vaIorile obtinute In urma simularii
collvertorului de tip boost. Astfel, valoarea medie a tensiunii de iC$ire, determinata aeum de
valoarea perioadei circuitului rezonant T
r
($i deci implicit de valorile induetantei L
r
$i
condensatorului Cr) $i nu de cea afactorului de umplere D at senmalului de comanda, scade 1a
37.85V, iar cea a curentului prill inductanta L devine egala eu 4.85A
Ca $i In cazul simularilor prezentate in paragraful 7.1.1, nu sunt necesare conditii
deosebite pentru realizarea eonvergentei procesului de simulare.
7.2Simuiareaconvertoarelor cvasirezol1ante detipboost 301
---------------- -------------------
7.2.3 Simularea convertoarelor cvasirezonante de tip boost cu
comutare lacurent zero
Schema simplificata a convertorului cvasirezonant de tip boost cu comutare la
curent zero este reprezentata in fig 2.91, iar descrierea modului de funcponare continuu al
circuitului este prezentata in paragraful 2.3.5. Pentm realizarea simularii convertorului
cvasirezonant in acesta varianta simplificata, circuitul se modeleaza conform schemei de tip
PSPICE reprezentate in fig. 7.23.
Spre deosebire de schema
convertorului de tip boost, apare
circuitul reZOl1ant format din
condensatorul c , . , de valoare 560nF, ~i
inductanta L r, de valoare 162j.iH. De
asemenea, portiunea de circuit formata
din sursa de tensiune de la intrarea ~i
inductanta L este inlocuitii de sursa'de
curent continuu TIN, de tip IDC, de
valoare 2.45A iar portiunea de circuit
formatA din condensatorul C $i
rezistenta de sarcina R este inlocuiHi de
sursa de tensiune continua VO, de tip
VSRC, de valoare 42.8SY. Celelalte
elemente ale circuitului sunt model ate similar ca in cazul modului defuncponate continuu al
cOl1vertorului. Singura modificare care trebuie Iacutii in concordanta cu caracteml
. cvasirezonant al circuitului este selillialul de comandii a comutatorului S. Astfel, sursa de
tensiune dreptunghiulara VCOM estecaracterizatii acum de unnatorii parametri:
VCOM: Vl=-lV, V2=lV, TD=Os, m=.l}-tS, TF=.lIlS, PW=54J lS, PER=O.2ms.
Pentru realizarea simulfuii convertorului cvasirezonant detip boost, cu comutare la
curent zero, schema PSPICE reprezentata in fig.7.23 este supusa unei analize de regim
tranzitoriu, caraeterizatA deurmatorii parametri:
timp deanaliza: lOms, pas detiparire: O.lJlS, pas maxim deintegrare: O.Ills.
De asemenea sestabilesc $i valorile initiale ale curentului prill inductanta L
r
(egaUi
cu0) ~i ale tensiwui labomele condensatorului c , . (egala cu42.85V).
Formele de uncia ale mfuimilor din circuit, pe durata unei singure perioade a
semnalului de comandii a comutatorului S (O.2ms), rezultate in urma simularii, sunt
reprezentate in fig 2.95, fiind corespunzatoare funcponarii circuitului in cazul Zrlp;U
o
, descris
in paragraful 2.2.5. Prin modificarea valorilor inductantei L r la 27j.iH la ~i a valorii
condensatorului c , . la 3.361lF, se obpne cazul ZrliU
o
, pentm careformele de undii sunt
reprezentate in fig. 2.97.
asimulare mai compleHi a circuitului presupune modelarea schemei inipale a
convertorului cvasirezonant detip boost cu comutare la curent zero, reprezentate in fig. 2.90.
Schema PSPICE corespunzatoare acestui circuit este reprezentata in fig. 7.20. Fata deschema
simplificatii, in locu1sursei decurent delaintrarea convertorului reaparesursa detensiune de
Inintrdre V1N ~iinduetanta L , iar locul sursei de curent conee1ate 1aieirea convertorului este
reluat de conc:bm,,>tontl C i rezistenta R Celelalte elemente decircuit raman idelltice cu cele
iltih3te )J ; schemei simplificate.
VCOM
1: :roc
:?A5A
1
Fig. 7.23 Schema PSPICE aconvertorului
cvasirezonant detip boost, CU COlUutarelacurent
zero, in varianta simplificatA
Pentru realizarea simularii
convertorului, circuitul este
supus acelei~i analizederegim
tranzitoriu, avfu1d parametrii
cazului precedent. Deasemenea,
conditille initiale ale circuitului
raman la acelell$ivalori stabilite
anterior. Deoarece nu se
cuno~te exact valoarea
curentului prin inductantaL, se
prefera utilizarea conditiilor
initiale implicite, concretizate
prill curenli egali en 0 prin
inductanteleL ~iL,.~itensiuni egaledeasemeneaen01abomelecondensatoarelorC~iCr.
Fig. 7.24SchemaPSPICE aconvertorului cvasirezonant
detipboostcucomutarelacurentzero
6 - QA T - - - - - - - - - - - - - ~- - - - ~- - - - - - - ~~- - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - ~- ~
! :
..._Ii!JA 1 ;
i ~
: :
2 wSl1; 1 i
: r
i :
~A - - - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - ~- - T - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - ~
Us 2J1'ts ~ms 6aqS 8~ ""j UI!'t$
'" I.(L)
4SVf - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - :
i .~,.v'''.vvvv,/vvvv-~~
..~~~~~~~.~~.~~~ ..~~~. ~~~~~.~ ~~~~~..~~~J
OS 2~ ~1"1$' 6AS Sf!UI; ~OAS
o U(R:"'1>
"'1OR. T --- - - - --- ------ --- ~ -- - - - - --- --'_ ...... - - - ---- -- - ---,..-'-.- -'-- --- - - -- -- --- - ----- - --;
~1 ~lliillI
~- - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - , - - - - - - - - - - - - - -
Os 2"$ "'-f'lIS 6l1kS ens: ~OA'$
""" :I (L..-)
~: : ~~~. ~~~~ ..~.~..~. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ~.~.....~~~.~ ..~~~
~- - - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - T - - - - - - - - ~- - - - , - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - ,
Os "t_l'Iftts 2.Dr 1IS 3.Dms 4.0:ITIs S.8NS
g U(Lr :2:)
Fig. 7.25Formeledeundacorespunziitoareconvertorului cvasirezonantdetipboostell
comutarelacurent zero
Formele de und1l ale curenWor prin inductantele L ~i respectiv Lr ~i ale tensiunilor
delabornele condensatoarelor C ~i respectiv Cr, pentru un interval detimp egal cu lOms, sunt
reprezentate in fig. 7.25.
Ca ~i in cazul convertorului cvasirezonant de tip boost cu comntare la tensiune
zero, simularea schemei complete a convertorului permite ~i verificarea presupunerii mcute in
paragraful 2.3.5, referitoare la influenta nesemnifieativa a circuitului rezonant fornlat din
inductanta L
r
~i condensatorul Cr, asupra funcponarii convertorului. 0 astfel de presupunere
permite analiza convertorului cvasirezonant utilizand schema simplificam, reprezentam in fig.
2.91. Formele de und1l ale curentului prin inductanta L $i tensiunii de la bornele
condensatorului C (respectiv a tensiunii de ie~ire din convertor), pe durata ullei perioade a
semnalului de comanda a comutatorului S (T=O.2ms), sunt reprezentate Infig 7.26
: - : : { - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1
S'.1A~ .~
. ,
, ,
. ,
, ,
, ,
5 ~e A +- - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - ---T------------- I
9~90l'1ts 9.85rns 9.9DJnS 9.95m$ 10. noms:
c I(L)
: ~: ~~~- - - - - ~- - - - . - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - !
:. . .
.,oj - - ._ - _
! . ~: :
37U+- - - - ~- - - - - - - - ~- - ~~- ~- - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - ---r-----------------l
9..80l\s 9.S5ms 9.9Qms 9.95ms "'tD.DOms
D U("R:-"1)
Fig. 7.26 Formele deunda ale eurentului prin inductanta L ~i tensimili deie~irepentru
convertorul evasirezonant detip boost eu comutare lacurent zero
Este de remarcat faptul ca prezenta cireuitului rezonant modifica amt forma de
und1l atensiunii de ie~ire, cat ~i cea aeurentului prin inductanta L, dar in mod nesemnificativ.
Fata de formele de unda corespunzatoare funetionarii convertorului de tip boost reprezentate
in fig. 2.61, curentul prill inductanta L nu mai are 0 variape liniam in prima parte a
intervalului de conductie a comutatorului comandat, iar forma de unda a tensiunii de ie~ire
din convertor este ~r rotunj itii pe prima parte a intervalului, efecte datorate prezentei
inductantei Lr ~i a condensatorului Cr.
Daca form~le de unda corespunzatoare ie$irii convertorului de tip boost nu sunt
afectate semnificativ de prezenta circuitului rezol1ant, celelate marimi din circuit isi modifica
evolulia in timp, dupa cum este aratat In paragraful2.3.4. Ca urmare, llici valoarea medie a
tensiunii de ie$ire ~i nici cea a curentului care circula prill inductanta L nu isi pilstreaza
valorile obv,nute in urma simularii convertorului de tip boost. Astfel, valoarea medie a
tensiunii de ie~ire, determinatii acum de valoarea perioadei circuitului rezonant T
r
(~i deci
implicit de valorile induetantei Lr $i condensatorului Cr) ~ nu de cea a factorului de umplere
D al sernnalului de comanda, seade la 38.25V, iar cea a eurentului prin inductanta L devine
egala eu 5.14A.
7.3SimuIarea invertoarelor eu eondensatoare pepartea
deeurent continuu
In acest subcapitol sunt descrise modurile de realizare a simularii invertoruIui
monofazat ell condensatoare pepartea deeurent continllu, aciirui funeponare este descrisa in
capitoM 5, schema circuitului fiind reprezentata in fig. 5.3. Se realizeaza modelarea ~i
simularea invertoruIui monofazat amt pentru comanda simetrica acomutatoarelor comandate,
cat ~i pentru comanda asimetrica a acestora. Pentru fiecare simulare sunt prezentate formele
deunciaaleprieipalelor marimi deinteres din circuit.
7.3.1 Simularea invertoarelor en eondensatoare pe partea de
curent eontinuu, comandate simetrie
Pentru realizarea simularii invertoruIui monofazat Cll condensatoare pe partea de
curent cOlltinllu, comandat simetric, circuitul se modeleaza confarol sehemei de tip PSPICE
reprezentate infig. 7.27.
n.:r....
Cl
Dl
101.1
V.I:N"
1
L
R' ; '
OUT-
1m 2
C4
D4
101.1
RN"
101...:IEG-
Fig. 7.27 Schema PSPICE ainvertorului mpnofazat Cllcomutatoare comandate, ell
eondensatoare pepartea deeurent eontinuu
Rolul comutatoarelor comandate din structura invertorului este preluat de cfitre
eamutatoarele cornandate in tensiune S1-54, a caror fi.mcponare este descri:;~de modeld
Sbreakl, avand unnatoarele earacteristici:
Rm=O.OlQ, R,rlOMQ, Von=IV, Vor-IV.
Pentru a asigura conducpa unidirecporuilil a comutatoarelor comandate, acestea sunt echipate
cu diodele DSI-D84, care utilizeaza parametrii impliciti ai modelului de dioda disponibilill
programul P8PICE, eu exceppa rezistentei serie a acesteia, care este setata la 0valoare egala
cu R=O.lQ. Acela~i model caracterizeaza ~i diodele conectate antiparalel cu comutatoarele
comandate, DI-D4. Condensatoarele CI-C4, conectate ill paralel cu comutatoarele
comandate, auvalori egale cu C=lO~.
Pentm comanda comutatoarelor 81-84 sunt utilizate sursele de tellsiune
dreptunghiulara de tip PULSE, cull11illtoarele caracteristici:
VCOMI, VCOM2: Vl=-lV, V2=IV, TD=lOSJ ,Ls,TR=IJ .LS,TF=ll-ls, PW=39SJ ,Ls,
PER=lms;
VCOM3, VCOM4: Vl=-lV, V2=lV, TD=605I-ls, TR=lJ ,Ls, TF=IJ ,Ls,PW=395}ls,
PER=lms.
Tensiunea de intrare In invertor este asigurata de 0sursa de tensiune continua de
tip V8RC, de valoare VIN=lOOV, iar sarcina illvertorului este COllStituitadin cireutul serie
format din induetanta L, de valoare hnH, ~i rezistenta ~ de valoare 20. Pentm a asigura
eonectarea eircuitului la potenpalul de referinta, In schema P8PICE a invertorului este
prezenta rezistenta RN devaloare lOMQ.
Valorile initiale ale marimilor din circuit stabilite pentm realizarea simularii sunt:
tensiunile pe eondensatoarele Cl ~i C2 egale cu lOOV;
tellsiunile pe condensatoarele C3 ~i C4 egale cu OV;
curentul prin induetanta Legal eu 20A.
Pentm a realiza simularea invertorului, schema P8PICE reprezentata 111fig. 7.27
este supusa unei analize deregim tranzitoriu, caraeterizata de urmatorii parametri:
timp de analiza: 5ms, pas detiparire: IJ .LS, pas maxim deintegrare: IJ .LS.
Formele de unda corespwlZatoare marilnilor din circuit, rezultate In urma
simularii, sunt reprezentate In fig. 7.28 (semnalele de eomanda ale comutatoarelor
comandate, tensiunea de ie~ire din invertor, curentul prin sarcina ~i curentul de intrare in
invertor) ~i respectiv in fig. 7.29 (curenVi prin comutatoarele comandate 81 ~i 83, prin
diodele Dl ~i D3 ~i prin eondensatoarele CI ~i C3), pentm un interval de timp egal eu 3
perioade ale semnalelor de eomanda, cuprins intre 2ms ~i 5ms. Este de remareat faptul ea
formele de unda obtinute in urmasimularii sunt In coneordanta eu funqionarea invertorului,
descrisa in eapitolul 5, fund silnilare euformele deunda reprezentate ill acela~i capitol.
Simularea cireuitului pune ill evidenta cateva aspecte care nu au mai fost descrise
odata cn funcponarea circuitului. Astfel, In forma de unda a tellsiunii de ie~ire se observa 0
variatie ~oara a acesteia in zonele de piller, datorata ciiderilor de tensiune pe comutatoarele
S1-84 i respectiv pe diodele eOllectate antiparalel eu acestea. De exemplu, pentru cazul
considerat, curentul prin dioda Dl semodifica Intre OA ~i 15A, ceea ce detennina 0varialie a
tensiunii pe rezistent-a serie a diodei de 1.5V, iar curentul prin eomutatorul comandat 81 ~i
ciiodaDSl se modifica intre OA ~i 20A, ceea cedetennina 0variatie de tensiune pe rezistenta
sene a diodei DS1 de 2V. In aceste condiVi, tensiunea de ie~ire se modifica Injurul valorilor
-WOV ~i +lOOY ell aproximativ 7V. De asemenea, la trecerea prin zero a curentului de
L ';c;;:rca illtervalele S",.urte de timp in care conductia trece de pe diodele
';C;";I:;wt(}"reie Cmnall(102,te, san illvers, In care nici unul dintre dispozitivele
me;:}il1ut de condensatc81e
j
e conectate illparalel
apz{)xi!nativ unOT
tensiuni 1a bomele comutatoarelor conumdate, ~i respectiv diodelor conectate antiparalel,
cuprinse litre -IV ~i +IV, curentul prin condensatoare avand variatii de 1A. Pe aceste
inten'3:le detimp, invertorul nu amoarbe curent de la sursa de tensiune VlN, condensatoarele
compormndu-se ca ni~te rezervoare de energie. Acei~i situafie este valabilii ~i pentro
intervalefe detimp in care toate comutatoarele sunt in stare de blocare, curentul de sarcina
inchizandu-se prin condensatoare, ~i caunnare, curentul deintrare Ininvertor este egal cuO.
,.2U l : J - - - - - - - - l - - - - - - - - - - - - - - r - - - - - - ~ - r - - - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - r - - - - - - - - " - l
- ~ _2U ~ - - - - - - - - - - - - - - ~ - - _- - - - - _- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - ~
<::J . U(s... :"'1 >
,.2U0 -- -------1- -- --------- -T -------T -----.---~- --------r ----------1
- ~ ~ 2U ~ - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - ~ - r - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - ~
2_011115" 2.Sms a.DmS 3SAS ~_Onr s ~_Sftt;S 5.ftMs
<:II ..,($2: ... )
,.2Ur ---~---------r --------1---- --.-- --- -1--- ---- -1--_h - -- - _h __ I_~------1
- ' _2U ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~
,- " " [ C " ' " " " " C ' - - r - - - - - - -
C
j - - - - - - - - - - - - - ,- - - - c - - - l - - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - - - - 1
- 1 .2U r-- - - ~ - - - - - - - - - - - T - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - ~ ~
2Dms 2,;.Sm:s 3.ems 2: SIll'S 40ms ..~SAS S.Of'1lS
r:::t U(S4;"1)
.,2au i- -------------_.~ ---------------- -:...._ .... -------- ------.... --.--------- ---... ---;
. I
- ,20U r - - - - - - - - - - ~ ~ - - - - - - - - - - T - - - - - - - - - - - ~ - .... - - - - - - - - ~ ,...- - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - _~
2.8ms 2_5ms a~oms 3.5ms; .leems .If-.SJ'ilIs 5~QfTTS
Q ~ (OUT - )- U(OUT - )
.' . ,- - - - - - - c - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ ~
-:z-SU ~---- -~-- -- -.-- .... .,..-_:....- -_--;- --__ - ..-.... . --r -_ ---- --- -- .... ---,...-J
2.lbPls 2_511Js 3..8ms 3..Sms ..~Oms _~Sms 50lTtS
Q I(L)
-2S;U L ---- --- ----,- ~-.--_-- -__-, .,.------~--:....--- --- .,.,.. --:_- --- -.-. -_J
2.. oms . 2SIllS 3.0"'5 a~5ms .. _~ .... s:fAlS S,.Dn-s
c:o -%(UIM)
Fig. 7.28. Formele de unda rezultate din simularea invertorului monofazat cu condensatoare
pe partea de curent continuu, comandat simetric
7.3 Simularea invertoarelor eu eondensatoare pe partea de eurent continuu
. : : ~ - - - - - - - - - - - O - - - - - ~ - - - - - - - - ~ - - O - - - - - ~ - - - - - - - - - - - I
r - - - - - - - - - - - . - - ~ - - - - - - - - . - - - - - - - - - - - . - - - - - - - - - - - . - - - - - - - - - - - ~ - - - - - ~ - - - - - l
2.8f'IS 2.Srns 3DntS a.SJltS 4OI'Q'S .SJl'S S_QIIIS
0. I ( DS" ' I )
2 0A l J \ f - ~ - - - - - - - - - O - - - - - - - - - - - O - - ~ - - - - - - - - - O - - - - - - - - - - - O - - ~ - - - - - - - - - O - - O - - - - - - - - I
i ... . i
OA : .. -----------~. -' , . j
. - .' ., '
...__ ,..._..._~ r- ---- -- -- ----r"" ---- ---.,. - -:,r"- --- --- -----r.------ -_.... --r----- - -'_._--_I
2 01l1s 25-llQs 38J'!tS 3.S-FlIS ._O~ 4SIIlIS SOI1JS
<:I J : (01)
J- - - m- m- o- - - ~- - m- - - - - om- ~- - - m- - - o- - - - ~
~ - - - - - - - - - - - . - - - - - - - - - - - . - - - - - - - - - - - . - - - - - , - - - - - - . - - - - - - - - - - - , - - - - - - - - - - - 1
2.8ms 2.5ms 3.ums 3.5rns .q. 0ntS ... 5 5 59ms:
" " 1 ( D$S)
r - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - ~ - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - l
2 0 A 1 j
..I ~ ~ _ k]
..,...- - - -- --- --.-- -- -- - --- _.- ... --- --- - ----r -- ---- --,.. - -,....--- -_._,... - --- -r--:-_..,.._._'.,. ----I
2. SJRS 2~5PJS 3~oms 3.S'fllS ~_1Zlt'1rS .SIllS S. OR$
~ I ( DS}
, :
- ' SA ~ - - - - - - - - - ~ ~ ~ _ ~ - - - - - - - - _ - - T - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - ~
2. Oms 2.Srns a. OrtiS a..SIlIS .O"'S ..5ms 5- .D~
Cl I (.C"1 >
r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - l
: I
, ,
- ' SA ~ - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - ~ - - - - _ - - - - - - r - - - - - - - - - - - ~ - - ~ - - - - - - - ~
2.:l!Jtn:s 2~51'l1S a.oms 3~5rns ..QJlI'S ..~5AS 5..9JT1S
~ X( C3)
Fig. 7.2 9 Forrich; de ll.'1 da rezultate din simularea invertorului monofazat eu eondensatoare
pepartea decurent continuu, comandat simetiic
7.3.2 Simularea invertoarelor cu condensatoare pe partea de
curent continuu, comandate asimetric
In cadrul acestui paragraf sevor descrie modurile de simulare precum ~i rezultatele
obpnute pentru doliA tipuri de invertoare. Intr-un prim caz este tratat invertorul realizat cu
comutatoare comandate, la fel ca in cazul comenzii simetrice, iar in al doilea caz, este
prezentata simularea invertorului monofazat realizat cuIGBT -uri.
7.3.2.1 Simularea invertoarelor en eomntatoare comandate
Pentru realizarea simularii invertorului monofazat cu condensatoare pe partea de
curent eontinuu,. comandat asimetric, rea1izat cu comutatoare comandate, seutilizeaza aceea~i
schema PSPICE utilizata ~i incazul comenzii simetriee acircuitului, reprezentata infig. 7.27,
lacare apar urmatoarele modificari: valoarea condensatoarelor Cl-C4 sereduce lajumatate,
devenind egala cu 5f.lF, iar semnalele de comanda fumizate de catre sursele de tensiune
VCOMI-VCOM4 comutatoarelor comandate se modifica corespunzator. Astfel, in noua
situape, acestea sunt caracterizate deurmatorii parametri:
VCOM1: Vl=-lV, V2=lV, TD=tj+td, TR=Ij..Ls,TF=Ij..Ls,PW=T
c
+tJ /2+teI, PER=lms;
e VCOM2: Vl=-IV, V2=IV, TD=t
l
l2+teI, TR=IJ ..LS, TF=Ij..Ls,PW=T
c
+tjl2, PER=lms;
VCOM3: Vl=-lV, V2=IV, TD=Tc+3td2+2~, TR=lj..Ls,TF=lJ ..LS, PW=T
c
+td2, PER=lms:
VCOM4: Vl=--IV, V2=lV, TD=-T
c
, TR=Ij..Ls,TF=IJ .ls, PW=T
c
+tj/2+teI, PER=lms.
Timpii de intarziere ~i duratele semnalelor de comanda sunt determinap de 3parametri care
se introduc in schema PSPICE cu ajutorul oPtiunii PARAMETERS, ~i care au, pentru
exernplul considerat, urmatoarele valeri: tl=180J ..LS, ~=50J ..LS~i T
c
=270J ..LS.
Ca ~i in cazul comenzii simetrice a invertorului, pentru a realiza simularea
invertorului, schema PSPICE corespunzatoare este supusa unei analize de regim tranzitoriu,.
caracterizata deaeeea~i parametri:
timp deanaliza: 5ms, pas detiparire: 1J .lS,pas maxim deintegrare: I J ..LS.
Formele de undii corespunzatoare miirimilor din circuit, rezultate in urma
simuliirii, sunt reprezentate in fig. 7.30 (semnalele de comanda ale comutatoarelor
comandate, tensiunea de ie~ire din invertor, eurentul prin sarcina ~i curentul de intrare in
invertor) ~i respectiv in fig. 7.31 (curenpi prin comutatoarele comandate SI ~i S3, prin
diodele Dl ~i D3 ~i prin condensatoarele Cl ~i C3), tot pentru un interval de timp egal eu 3
perioade ale semnalelor de comanda, cuprlns intre 2ms $i 5ms. Este de remarcat faptul ea
acestea sunt in concordantA eu funetionarea invertorului comandat asimetric, descrisii in
capitolul 5, fiind similare cufonnele deunda reprezentate ill acel~i capitol.
In urma simularii, sepot evidenpa ~i pentru cazul invertorului monofazat comandat
asimetrie cateva aspecte rezultate din analiza formelor deunda obpnute in unnasimularii. in
primul rand., raman valabile observapile semnalate asupra unora dintre formele de unda,
pentm cazul invertorului eomandat simetric. De asemenea, analiza de regim tranzitoriu
efectuata asupra cireuitului punein evidenta asimetria formelor de unda ale curehplor care
circula prin comutatoarele comandate ~i respectiv prill diodele conectate antiparalel eu
acestea. Aceastii asimetrie se manifestii ~i la nivelul eurentilor care citcula prin
condensatoarele CI-C4. De~i comanda circuitului este asi1lletrica, curentul de ie~ire din
invertor (respectiv curentul desarcina) are aproximativ aceea~i fonna ca ~i in cazlll comenzii
simetrice, fiind practie invariabilil latipul decomanda utiliZat.
Din modul in care s-a realizat descrierea parametrilor &'Uiselof Ietensiune
7.3 Simularca invertoarclor cu condensatoare pc partea de curent continuu
coreSpufiZatoare semnalelor de comanda ale comutatoarelor 51-54, rezulta posibilitatea
regliirii valorii efective a tensiunii ($i respectiv a curentului) de ie$ire din invertor prin
reglarea duratei de palier a tensiunii de ie~re, Tc ~i corespunzator a duratei intervalelor de
"zero", t.J ..Pe aceste intervale, tensiunea de ie~ire este de asemenea U$ordiferita de 0, ca ~i in
cazul valorilor de palier, datorita acelora~i caderi de tensiune pe rezistente1e serie ale cate
unui comutator comandat ~i unei diode, determinate de curentul care circula prin acestea.
1.2U r - - - - J - - - - - - - - - r - - - - - - -
c
- - - - 1- - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - - - 1- - - - - - - - 1- - - - - - - 1
- ~.2U~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~
1.2U ~~~: ~! - - l - - - - - - - - - - - - - - l - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - - - l - - - - - - - - r - - - - - - - - - - l
~~~2Ur - - - - - - - - - - ~- - - ~- - - - - - - T - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - ~- - - - - - - ----r--- ------~
2_OPtS 2:SlitS a .ems .3.SIRS 4.. Oms .If..~IQS ~Oms
co U<S2="1)
1.2U r - - - - - - - - - - - - - - r - - - - - - - I - ~- - - - - - - - - ~- - r - - - - - " - l - - - - - - - - - - - ~- - 1- - - - - - - 1
- ~.. 2U ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~
1.2U ~~~~~~: : ! - - - - - r - - - - - - - - l - - - - - - - - - - - - - I - - - - - - - - l - - - - - - - - ~- - - - - ~
- ..ZU~- - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - T - - - - - - - - - - - ~- - - - , - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - ~
2.0ms 2.5ms a .ems 35-ms .a. . QII)S .If.5-ms !i._Oms
r;r U(S~;1)
120U~--- --------- -- ---- ---~---- -------.- --- -------~- ----- -- --- -- --n
-1\1 !
- 120U l - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - T - - - - - - ~- - - - ~- - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - _ - - - - - - - J
2_Dms 25"ms 3.0'115 3.5-"'$ 4_0ffJS .. _5Il1s 5.erns
D U(OUT _ >_ U(OUY_ )
2SU f - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1
~, j
".j .~ I
, .
. .
: ~
-,2:SV i--- - ------- -,- - --- -- -- - ...,- -- -- -- - ---.,.-- --- - - - - - -,..---- - - - --- -,--- --- - -- ---i
2_0ms 2.5ns 3.01flJ'S 35ms t._0ms "'.5I!!'tS 50m5
"" 1(L.)
r - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - i
~;V~11
-15U L- - -- --.-----,----- --- - -- .... - -- - - - - - - ---r"< - - - - -- - -- -,-- -- --- - ---- ...- ----- - ---J
2~oms 2.'>"5 3.DlttS 3.SmS .If..ems J oa.",StnS 50ms
c> -X(VIM)
Fig. 7.30 Fonnele deunda rezultate din simularea invertorului monofazat Cll condensatoare pe
p31tea de curent continuu, comandat asimetric
7SIMULAREA CONVERTOARELOR DE PUTERE iN PSfICE
~T - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - :
i' ; 1 ' m
1
i!l " 1
J / I . ... I
~- - - - - - - _ - - - r - - - - - - _ - ~~- - r - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - f
2DJ q5 2..5ln5 3..Dms a5m5 ~_OIZlS ..5J 1 ts 5.Dms
g 1:(OS"1)
2OR
1
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - j
: 1
'~u--~~~--~ I
~- - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - r - - r - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - !
2OJ rIS 2" 51 1 QS a.OJ 'IIs :a_SIBS .8PIs .... 5J J 1 s 5..9Itls
CI XeD" ')
: : : l - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~
r - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - r - - - - - - ~ - - - - t
2n" 52 .Sm:s :3.DillS 3:Sms .8ms: . _S~s s:ems
ClI I(DS3)
: : : 1 - - - - - - - - - - - - ~- - ~- - - - - - - - - - - ~~- - - - c - - - - - - - - - - - ~~- . - - - - I
OR !. -------~ ~ __, I, .\ j
~- - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - _ r - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - r - - - - - - ~- - - - l
2.Clas 2.$0"5 38lnlS a..5ms ..DIllS .Sms 5" . BAs
E : I : I CD3)
" 1DAT------------- --- ------ ... --------- ------------------------------- .... , ~----,
1 : f\ . I
" Anr
i
, ~ ~,U !' . ' !
: . :
i . i
-" 'IOA~--- ---- ~--~..----- - --- --., - -- - - - - -- --., .- - --- - --- - - .. - ------ -- - -.-; - - -- -~- _- - J
2ems 2SC'IS a.OIQS a.5nrs ~. fants .SllQs.$ .Wms
""l(e.. '
' OA T - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - J L j - - - - - - - - - - - - l
! . j
- ir ~. i
-1 OR.... --- ---- - - -.., - - - - - - - -_. --.., .- _- -- - - - - --., . -- -- -- - - -- -II" '" -- ---- - _ -- -, - -- -- ---I
2.DIrJ S 2SrRtS a.Dms 351 1 1 :5 .1 !Ints ..51 'l1 '.5 5.1 l\ I'IIS
I(C3)
Fig. 7.31Fonnelede1m&! r ezu1tatedin simular ea inver tomlui monofazat ell condensatoar e
pepar teadecur ent continuu., comalldat asimetr ic
7.3Simuiarea invertoarelor eucondensatoare pepartea decurent continuu 311
7.3.2.2Simularea invertoarelor euIGBT-uri
Pentru realizarea simularii invertorului monofazat cu condensatoare pe partea de
curent continuu, realizat ell IGBT -uri se utilizeaza schema de tip PSPICE a circuitului
reprezentata in fig. 7.32.
. . .
VIN L R
OUT-
1m
2
XS4
XS2
C4
~gb C: U d21
5 " 1 - . ) .
RG2 . ~
D4
j
47
I: N"-
R.N eN
lO1!.4EG
500u
Fig. 7.32. Schema PSPICE ainvertorului monofazat eu IGBT -uri, eu condensatoare pe partea
decurent continuu
Spre deoseb ire decazurile anterioare, rolul comutatoarelor comandatedin struetura
invertorului este preluat de catre !GBT-urile XSI-XS4, corespunzatoare tipului
IRGBC30U D2 (International Rectifier), a caror funqionare este descrisa de sub cireuitul
conceput de Symmetry Design Systems, prezentat in continuare:
.SU BCKT irgb c30ud2 123
*Nodull ->C (eolector)
*Nodul2 ->G (grilii)
*Nodul 3->E (emitor)
Ml 9688 MSU B L=lOOu W=lOOu
.MODEL MSU B NMOS LEVEL=l
+VT0=4.83033 KP=O.1l573l LAMBDA=O CGS0=6,4685ge-06
RD79 le-06
RS 48 le-06
Ql 4 7 1QSUB OFF
.MODEL QSUB PNP
+IS=1.95957e-17 BF=18.9992 NF=1.5 VAF=990383
+IKF=975.575 ISE=le-17 NE=4 BR=O.998254
+NR=1.11308 VAR=5247.44 IKR=999.999 ISC=l.00391e-ll
+NC=2.00879 RB=O.OOOllRB=1006.41 RBM=9.9999ge-05
+RE=1e-08 RC=O.00243384 XTB=O XTI=3.32885
+EG=1.2 CJ C=7.07808e-10 VJ C=4.22929 MJ C=O.9
+CJ E=7.07808e-09 VJ E=1.7906 MJ E=0.9 TF=1.6469ge-09
RDS 74 1e8
RER 43 0.0005
RG 6263.6063
RLlO111
D212 11DCAP
.MODEL DCAP D IS=le-32 N=50
+CJ 0=5.82187e-1O VJ =1.95014 M=O.9 FC=0.5
D30 11DL
.MODEL DL D IS=le-lO N=O.4
VFI2 1200
FI2 6 7VFI2 -1,
EV 100 761
CAP 10 136.48282e-1O
RCAP 10 141
D4 0 14DL
VFIl 13 140
FIl 67 VFIl -1
.ENDS irgbc30ud2
Ca ~i in cazul invertoruIui eu eomutatoare comandate, antiparale1 eu IGBTurile sunt
conectate diodele D1-D4, care utilizeaza parametrii impliciti ai modeIului de dioda dispombiJ
in programuI PSPICE, cu exceptia rezistentei serie a aeesteia, care este setam la 0 valoare
egalacu R,.=0,1Q; Condensatoarele conectate 'in pamlel eu IGBT-urileau valori egale eu
O=5J l.F,ca in cazuI eomenzii asimetrice prezentate in paragraful precedent..
Pentro cornanda asimetrica a IGBT -uri1orsunt utilizate ace1ea~i surse de tensiune
.dreptungiuIarii, de tip PULSE, eu urmatoareIe caracteristici:
VCOM1: V1=-15V, V2=15V, TD=105J l.S, TR=lJ l.s, TF=lJ l.s, PW=445.5J l.s, PER=lms;
"VCOM2: V1=-15V, V2=15V, TD=52.5J l.S, TR=lJ l.S,TF=IJ l.s, PW=445.5J l.s, PER=1l1ls;
G > VCOM3: V1=-15V, V2=15V, TD=552.5J l.s, TR=lJ l.S, TF=lJl.S, PW=445.5J l.S, PER=lms;
"VCOM4: Vl=-15V, V2=15V, TD=605J l.s, TR=lJ l.S, TF=lp.s, PW=445.5J l.s,PER=lms.
Tensiunea de intrare. in invertor, sarcina invertoruIui ~i valorile imP.ale ale
marimilor din circuit stabiIite pentru realizarea simuIarii sunt aceI~i ca in cazuI invertorului
cu comutatoare comandate. Pentru a asigura conectarea circuituIui la potenp.aluI de referintil,
in schema PSPICE a invertorului este prezentii amt rezistenta RN de valoare lOMQ cat ~i
eondensatorul defiltrare CN, deva10are 500Jl.F.
Pentro a realiza simuIarea invertorului, schema PSPICE reprezentam in fig.7.32
este supusa unei analize de regim tranzitoriu, caracterizata de acee.a~i parametri:
timp de analiza: Sms, pas detiparire: 1J l.S,pas maxim deintegraTe: 1~LS.
Acelea~i forme deundi'i rezultate in urma simulilrii, ca in cazul invertorului eu
eomutatoare comandate $i pe durata acelui~i interval, sunt reprezentate in fig. 7.33
(semnalele de comandi'i ale comutatoarelor comandate, tensiunea de ie~ire din invertor,
eurentul prill sarcina $i curentul de intrare in invertor) $i respectiv in fig. 7.34 (eurentii de
drena ai IGBT-urilor XSI $i XS3, curentii prill diodele DI $i D3 $i prin condensatoarele Cl ~i
C3).
'"ou0 - ---------1 ------------ r - - - - - - - - -1 ----- -------1 ------- --.-1 ------ ---1
- 2 0 U ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~
",eo D ~5~'!~;~ .?:-r:,."~:-.?---- - - T----- ----,- ------- -_ h , _ _-------Tu--h ----l
- 2 . U +- - - - - - - - ~~~- - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - ~- - - - - - r - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - _ - ~
2.OPlS 2.Sms a.oms 3Sr os ~_05QS 4.Sms 5. Oms:
a U (RC2 =~)- U <XH- )
2D Q1 ------ ----~-I----- -- --1 -- -~----- --~1 ----- ---- -1 -- --- ---- --:-r---- -- ---1
- 2UU..- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _.- .- .- '- _- - - __...... _- _.... - - - - - - - - - - - - - - - ..... - - - - - - - _.... __..
~ : ~t C ~ : : : T c : : : : ::,:r::-:_ -_ .I _ _ :..":r ..... :Ir:::.J
2_D ms 2.SPl'S 3.0Jlls 3.Sr ns 4.01115 ..Sms S.Unas
c U (U COM~;. )- U (tH- )
~2"U L ~-- - ----~-- -:-- - - -- - --- - ~- --- - - -- - - -- - --- - -- - - --: -- -- ---- -- -:-- ---- -- -- -:
au1 . . ..' .
, .
- 12 0 U L - - - - - - - - - - ~- - - - - - - ~- - - - - - - ~- - - ~- ~- - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - J
2.Cnr s 2.Sflls 3.0tTIS 3.5ms ..0flIs .. _Sms S.Or ns
c U (OU T- )- O(OU T- )
QA~
-2SA L - - - - - - .- - - - - ,- - - - - - - - - - - ~- ~- - - - .- .; . - - - ..,..- - - __- ~_. .:.. , j
2.BJns 2.5J1ls 3_t'nr Is 3_Sm5 - 4..0Jt1s .._5m5 5.0ms
Q 'I (L )
. : : ! . ~L , - -. . - . - - - ~- . - ~- - - - ~- - - - . - . ~ . . ' ~~- - - ,
- 2SCA'J ,....- - - - - - - - - - - ,- - - - - - - - - - - - ,- - - - - - - - - - - ..,.. - _ - - - - - - - _ - .- - - - - - __ - - - - ,- ~- - - - I
2.9JUS 2~SUQ.s 3_Cms 3.Sms - 4.8AS 4.5""5 5_0r ttS
Q- X(Vli'"- n
7.33 FonneIe deundii rezultate din simularea invertorului monofazat eu IGBT-uri ell
cOD,dpc
1
satoare pepartea de curent col1 tinuu, colllandat asimetric
2 0 A ~ L l I - - - - ~ - - - ~ 1 - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - I 1 : . - - . - - ~ . : - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 1 ~ . - ~ . - - : . : - - - - - - - - - - 1
OA ~ .. -. . - - - .-. ---------. _. ---------. . [
~ ~ - - - - - - - _ - _ r - - - - ~ _ - - - - - r - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - l
2~OJrJS 2.5ms 3 a Oms 3.Sms 4.0hlS .a-..SFIIS 5: _QITlIS
Q X(UXS"1>
r - - - - - - - - - ~ ~ - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - ~ - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - :
2 0 Ai j
ill
! ~ ~ i
: :
: ;
0A : __ - ----------- : ~---------~ . !
~ - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - r - - - - - _ - - - - - r - - - - - - - - - - - r - - I
2.0ms 2.5Pls a.gllts 3.SJ'lS "'.Oms .5ms 5.9Pi"S
c I(D"1)
r - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - \
" ] I .
r-- r - - - - - - , - - - - - - - - - - - 1
f - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - ~ ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - : - ~ - - - - - - - - - - - \
"]~ _~ r\J
~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - , ~ - , - - - - - - - - - , - - - - _ - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - , - - - - - - - - - - - 1
2.~ ~ (03) 2.5J'lS 3.0.,..5 3.Sms ~_"PlS ~ .SfflS 5-.GmS
T.
- ~ r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~
-~ S .OA r - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - . - - - - - - - _ - _ ~ - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - , - - - - - 1
2_8J11l$. 2_SIlt'S 3.0 . s 3.5ms .. _oms ""... Snrs 5.0fT\s
Q ree,",)
~ S_5A r - - - - - - - - - - ~ - - - - - ~ - - - - - ~ - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - l
: J
: :
: :
: :
OA~ f
. .
"~ S . .0 R ~ - - - - - - - - - - . - - - - - - - - - - - . - - - - - - - - - - , - - - - - - - - - - - r - - - - - - - - _ - ~ - - - - - - - - - - - l
2.'8mS 2.sms a_Oms 3_51l1$. ._ftAs ... _sPrS 5...OAs
oX(C3)
Fig. 7.34 Forrnele de unda rezu1tate din simularea invertorului monofazat eu IGBT-uri, cu
condensatoare pe partea de curent continuu, comandat asimetric