Originea Operei de Arta Martin Heidegger

ORIGINEA OPEREI DE ART
Traducere si note THOMAS KLEININGER GABRIEL LIICEANU

Studiu introductiv CONSTANTIN NOICA
HUMANITAS
Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE
MARTIN HEIDEGGER
HOLZWEGE: Der Ursprung des Kunstwerkes
Wozu Dichter? ERLUERU!GE! ZU HO"DERU!# D"$HU!G:
Ho%der%in und d&s Wesen der Dichtung !ittorio K"oster#ann$ %ran&'urt a# Main
'ORRGE U!D (U)#*ZE +",:
Die )r&ge n&ch der echnik 'ORRGE U!D (U)#*ZE +"",:
-&uen. Wohnen. Denken
())) dichterisch wohnet der /ensch0001
U!ERWEG# ZUR #2R($HE:
Die #pr&che i3 Gedicht
DER ERFAHRUNG DES DENKENS
4 K"ett*Cotta$ Stutt+art
HUMAN,TAS$ ,--.$ pentru pre/enta editie ISBN -01*23*4.1-*4
MEDITA5II INTRODUCTI!E ASU6RA LUI HEIDEGGER
La un an de "a stin+erea din viata a "ui Martin Heide++er$ petrecuta "a 27 #ai ,-07$
a avut "oc 8n au"a Universitatii din %rei9ur+ o sedinta co#e#orativa$ 8n pre/enta
ce"or doi 'ii ai 'i"o/o'u"ui si a unei a"ese asistente$ din care nu "ipseau c8tiva
carturari straini de sea#a) !or9itorii au 'ost: ;erner Mar<$ succesoru" "ui
Heide++er "a catedra$ H)*G) Gada#er$ ce" #ai renu#it e"ev a" acestuia si C)%) von
;ei/s=c&er$ #are"e 'i/ician si o# de cu"tura$ prieten a" 'i"o/o'u"ui > asadar
+inditorii +er#ani cei #ai autori/ati in c"ipa aceea sa evoce persoana si opera ce"ui
disparut) Cuv=ntari"e "or au 'ost pu9"icate 8ntre ti#p su9 tit"u": Heidegger0
)rei5wger Uni6er7sit&ts6ortr8ge zu seine3 Gedenken. Miinc?en$ ,-00)
Ceea ce este u"uitor 8n aceste cuv=ntari > si pro9a9i" va ra#ine asa ca un docu#ent
a" epocii > nu e at8t 'aptu" ca 'iecare dintre vor9itori a 8nte"es sa*si 8n'atise/e$ dupa
o su#ara pre/entare a +8ndirii ?eide++e*riene$ re/erve"e sa"e 'ata de ea@ ui#itoare
este "ipsa$ parca de"i9erata$ a oricarei perspective istorice$ asadar retinerea 8n a +asi
"ui Heide++er un "oc 8n istoria 'i"o/o'iei +er#ane si cu at8t #ai #u"t 8n istoria
+8ndirii universa"e)
%ireste$ 'ara re/erve va 'i +reu de co#entat o 'i"o/o'ie ca aceasta$ care si*a 8n+aduit
pe de*o parte sa 8n'runte toata traditia 'i"o/o'ica de "a 6"aton si p8na asta/i$ de*
c"arind ca ea (a uitatA de pro9"e#a ei 'unda#enta"a$ iar pe de a"ta parte si*a 8n+aduit
sa dec"are ca ti#pu" nostru$ cu civi"i/atia si cu"tura "ui ca e<presie a acestei
re+reta9i"e uitari$ repre/inta eine Zeit der Diir9tigkeit. o epoca a indi+entei$ a
putinatatii$ a #i/eriei spiritua"e)
CONSTANTIN NOICA
CONSTANTIN NOICA
8n sc?i#9$ re'u/u" sau 8nt8r/ierea de a :ncerc&. #acar$ o situare 8n istoria +8ndirii a
'i"o/o'u"ui care$ ce" putin 8n Occident$ a do#inat de "a distanta tot ce era +8ndire
ori+ina"a si pe care nu*, 8ntrece ca ecou dec8t +8ndirea de inspiratie ?e+e"iana Bspre
a ra#8ne "a istoria +8ndirii doar specu"ativeC$ s*ar putea sa tina de o re+reta9i"a
prudenta$ 8n "u#ea +er#ana de asta/i$ sau de o Dur97tigkeit a ei pur si si#p"u)
8n ca/u" "ui He+e"$ de a"t'e"$ s*a #ani'estat aceeasi retinere si carenta) He+e" si
Heide++er Bpoate si Niet/sc?e 8ntre eiC$ oric8t de deose9iti$ par a nu putea 'i
asi#i"ati p8na "a capat de spiritu" +er#an Bdatorita desc?iderii "or prea #ari$
cu#vaDC) De vreo suta de ani n*a #ai aparut nici un ?e+e"ian$ 'ie si de nive"
#iE"ociu$ 8n Ger#ania$ 8n ti#p ce 8n An+"ia$ 8n Rusia veacu"ui trecut$ 8n Ita"ia si apoi
8n %ranta s*a practicat un 9un ?e+e"ianis#) La 'e"$ ti#p de .4 de ani de "a aparitia 8n
,-20 a "ui #ein und Zeit si p8na "a #oartea 'i"o/o'u"ui$ nu +8nditorii +er#ani i*au
'acut succesu"$ ci +8nditorii si studentii straini$ care au 8nte"es sau intuit ca aco"o$ "a
%rei9ur+ 8n Breis+au$ unde a pro'esat /eci de ani Heide++er$ se 8n*t8#p"a ceva
deose9it 8n +8ndirea occidenta"a)F
De a"t'e"$ daca este vor9a de Occident 9ine8nte"es$ cu# s*ar putea cineva ?rani cu
'i"o/o'ia practicata 8n ce"e"a"te #ari cu"turi de aco"oD Cu"tura an+"o*sa<ona$ cu
e#piris#u" ei 'rust$ cu neopo/itivis#u" si 'i"o/o'ia ei ana"itica$ nu are 8nde#nu"$
poate nici vocatia ideii$ s'8rsind "a no#ina"is# sau scepticis#@ 8n ti#p ce 8n cu"tura
'rance/a se 8nt8#p"a ceva surprin/ator 8n #aterie de 'i"o/o'ie: de prin ,-14 Bdupa
8ncetarea #odei Ber+sonC si p8na asta/i$ 'i"o/o'ia 8nsea#na 8n c?ip re*
F 8ndra/ni# a #entiona$ a"aturi de studentii Eapone/i de pi"da$ pe studentii ro#=ni
sau din Ro#=nia B;a"ter Bie#e"C$ care$ prin pre+atirea "or B#ai toti stiau "i#9a
+reaca vec?e si c8teva "i#9i #oderneC$ ca si prin vioiciunea "or "*au 'acut pe
Heide++er sa e<c"a#e: Die L&teiner; De unu" din acestia$ a'"at 8n tara si '8"o/o'8nd
'ara a scrie * con'or# unui #ode" ?eide++erian a9so"ut > pro'esoru" 8ntre9a cu
interes 8n u"ti#ii sai ani de viata)
cunoscut co#entarea a cinci 3&ri ger3&nt He+e"$ Mar<$ Niet/sc?e$ %reud si
Heide++erG De "a !o"taire 8ncoace$ cu a9dicarea 8n 'ata +8ndirii po"itico*socia"e
en+"e/e$ nu s*a #ai 8nre+istrat o ase#enea a9dicare a spiritu"ui 'rance/)
8n 'apt$ toc#ai +8ndirea 'rance/a$ prin Sartre si e<istentia"is#$ a s'8rsit prin a
contri9ui 8n c?ip ?otaritor "a e<traordinaru" rasunet a" "ui Heide++er 8n decenii"e din
ur#a) 6utini 'i"o/o'i au avut 8nca din ti#pu" vietii "or un ase#enea ecou) !a dura
ecou"D 6rin e<e+e/a occidenta"a > si nu cea +er#anaG >$ prin 'i"tru" critic a"
+8ndirii rasaritene$ care a stiut sa accepte din perspectiva ei inte+ratoare
8ndreptatirea unora din te/e"e e<istentia"is#u"ui +er#an si 'rance/$ ca si prin #edi*
tatie proprie$ vo# 8ncerca sa arata# ce anu#e poate 'i retinut drept epoca" "a
Heide++er)
Dar de pe acu# pute# spune ca o proasta vrednicie unita cu spiritu" a"e<andrin
+er#an de asta/i risca sa 8na9use ceva din ad8nci#ea si percutanta +8ndirii ?ei*
de++eriene) Cercetatorii +er#ani s*au ?otar8t 8ntr*adevar sa pu9"ice tot ce s*a +asit
printre ?8rtii"e "ui Heide++er Bdin pacate nu pare a se 'i +asit si ur#area 'a+aduita "a
#ein und Zeit. o ur#are ce ar 'i repre/entat sin+ura opera postu#a de pret "a nive"
cu ce"e antu#eC$ inc"usiv cursuri"e sa"e$ ridic8nd ast'e" "a peste s&izeci de 6o%u3e
opera unui 'i"o/o' a carui +8ndire a sondat 8n ad8nci#e si nu s*a rasp8ndit "a
supra'ata "ucruri"or sau a cu"turii) Ap"ati/area inevita9i"a pe care o aduc
co#entarii"e 'i"o/o'ice inter#ina9i"e si pre"e+eri"e ne8ncetat re"uate$ #a" a"es c8nd
este vor9a de o sin+ura te#a$ ca "a Heide++er$ iar nu ca "a He+e" de inte+rarea prin
2re%egeri a 8ntre+ii cu"turi si istorii$ pot scadea #u"t din taria +8ndu"ui ?eide++erian)
8n 'ata spiritu"ui ar?ivist"c +er#an$ ce nu cunoaste #asura si nu este 5i%dend.
#ode"ator$ cu# voia Goet?e$ ci #ai de+ra9a 9or3%os. "ipsit de 'or#a$ te 8ntre9i daca
n*ar 'i 'ost #ai 9ine ca din Heide++er sa ra#8na$ ca din 6ar#enide ori Herac"it$ doar
c8teva vor9e ad8nci care sa stra9ata veacuri"e)
8
CONSTANTIN NOICA
Oricu# se va 8nt8#p"a$ ni se pare ca epoca"e s8nt trei "ucruri 8n opera$ re"ativ
restr8nsa$ pu9"icata de Hei*de++er 8n ti#pu" vietii sa"e) Sa "e 8n'atisa# pe rind si
apoi sa ne 8n+adui# o pre/entare critica de ansa#9"u)
8n pri#u" rind$ de toata 8nse#natatea 8n ca/u" "ui Heide++er ni se pare 'aptu" ca$
8ntr*o "u#e a cunostinte%or. e" a stiut sa readuca :nte%esuri%e. adica 'i"o/o'ia 8nsasi)
sti# 9ine cu totii ce c8sti+ 'ara precedent s*a o9tinut 8n u"ti#e"e trei veacuri 8n
#aterie de cunostinte$ iar aceasta nu nu#ai 8n p"anu" cu"turii stiinti'ice$ ci si 8ntr*a"
ce"ei u#aniste$ cu istoria si antropo"o+ia 8n 'runte) Dar #ai sti# ca aceasta uriasa
acu#u"are de cunostinte tine de o de#onie a inte"ectu"ui Bnu si a ratiunii$ spre
deose9ire de 'i"o/o'ia cea #areC@ ca ea poate "esne duce "a si#p"u neopo/it"vis#$
sau 8nca #ai rau$ "a si#p"u encic"opedis#$ ca 8n Occident$ spre de/orientarea "u#ii
conte#porane@ dupa cu# sti# ca$ a"iata cu te?nica$ acu#u"area de cunostinte poate
duce "a aproape orice$ de "a distru+erea o#u"ui p8na "a (donareaA "ui$ cu# se spune
8n 9io"o+ie$ adica "a o9tinerea "ui 8n serie)
8n 'ata acestei "u#i a /+8rie*nori"or de cunostinte$ prea putini 8n Occident > si
ni#eni ca Heide++er > au stiut sa repuna pro9"e#a 8nte"esu"ui) Este c?iar i/9itor "a
'i"o/o'u" +er#an sa ve/i > ca 8n cu"e+erea de 'ata > c8t de des$ c8t de insistent si
uneori de o9ositor 8n aparenta 8si pune Heide++er pro9"e#a "ui (ce esteA <ti esti.
(esentaA$ "a +reciC$ (ce 8nsea#na astaA$ care e natura$ 'irea$ te#eiu" spusei ori
+8ndu"ui acestuia) 'o3 Wesen des000 ori der000 este paradi+#a oricarui tit"u de opera
"a e"$ iar cineva care a scris p8na si 'o3 Wesen des Grundes. adica (despre esenta
te#eiu"uiA$ sau daca se pre'era: (despre te#eiu" te#eiu"uiA$ a spus cu si+uranta
"u#ii conte#porane a"tceva dec8t stia ea si credea ca tre9uie sa stie)
CONSTANTIN NOICA
-
S*ar putea spune$ "a acest capito"$ ca e'ectiv$ 8ntr*o "u#e a raspunsuri"or$ Heide++er
a stiut sa aduca 8ntre9ari"e si c?iar pro5%e3& 8ntre9arii$ prin care se desc?ide #ein
und Zeit. cu ace": ce 8nsea#na a se 8ntre9a si a 'i o 'iinta 8ntre9atoare de 'iintaD
Unora "i se pare ca 'i"o/o'u" a tri#is prea departe ase#enea pro9"e#e de ra#8nere
pe "oc sau de #ers re+resiv a" +8ndu"ui$ o tendinta care totusi$ de "a Kant 8ncoace$ cu
transcendenta"u" "ui si cu 'acerea cu putinta a e<perientei$ ni se pare a 'i
caracteristica "u#ii noastre si sa"utara toc#ai pentru pro+rese"e ei) E adevarat ca
p8na si 8n stiinta$ 9a c?iar 8n te?nica$ s*a constatat ca raspunsu" "a 8ntre9are nu
repre/inta totu"$ si ca e<ista$ 8n c?ip straniu$ raspunsuri care se produc :n&inte&
8ntre9arii@ 8nt8i o9tii ceva si pe ur#a 8ti dai sea#a care era cu adevarat 8ntre9area si
pro9"e#a) Dar acest aspect a" +8ndirii stiinti'ice a ra#as sa 'ie co#entat ca un su9ti"
parado< a" cu"turii de catre istoricii ei$ iar na/uinta catre (#ers 8nainteA si cucerirea
de situatii ca si de cunostinte noi$ sau a"teori de operativitate pura si si#p"a$ au
preva"at si preva"ea/a 8nca)
A# putea i"ustra per'ect opo/itia de atitudini$ #eta'i/ice p8na "a ur#a Bar spune
Heide++er 8nsusiC$ 8ntre e" si orientarea "u#ii conte#porane apusene$ printr*un
e<e#p"u pe care ni*, o'era "o+ica noua) Sa "ua# 8n considerare capito"u"$ cu
adevarat nou$ a" "o+icii deon*tice din ea) Ce se 'ace$ pentru 8nceput si 8n vederea
operativitatii$ "a capito"u" (deonticaAD Se de'inesc$ sa spune# si#p"i'ic8nd$ trei
notiuni ca: inter/is$ per#is$ o9"i+atoriu * si apoi se trece "a trea9a$ 8n speta "a ca"cu")
%ina"itateD Ce" putin una practica si ad#inistrativa poseda o ase#enea "o+ica
deontica$ ea put8nd servi "a re+"e#entarea raporturi"or e<terioare dintre oa#eni$ sau
a circu"atiei) Dar ori/ont 'i"o/o'icD Nici unu")
Caci 8ntr*adevar$ daca de9inesti de "a 8nceput$ oric8t de e<act$ notiuni"e de inter/is$
per#is$ o9"i+atoriu$ ai si ter#inat cu e"e ca notiuni > si de a"t'e" "e*ai tratat doar
drept notiuni iar nu drept adevarate concepte)
,4
CONSTANTIN NOICA
Dar ce ar 'ace un Heide++er aiciD E" s*ar 8ntre9a$ pur si si#p"u$ ce 8nsea#na interzis
Bpoate cu ter#enu" +er#an corespun/ator$ poate c?iar cu ce" +recC$ ar +asi o
eti#o"o+ie care sa*, cu'unde 8n stra'undu" cuv8ntu"ui$ s*ar 8ntre9a apoi cine este ce"
care inter/ice > societatea$ /eu"$ ratiunea$ #asura o#u"ui$ "i#9a > si ar s'8rsi$ 8n
c?ip neasteptat$ ca 8n ad#ira9i"u" studiu de aici $onstruire. %ocuire. gindire. prin a
spune totusi ceva c?iar pentru o#u" de asta/i Be drept nu pe p"an ad#inistrativ$ ca
"o+ica deonticaC$ arat8ndu*i poate ca interdictia nu este at8t cea e<terioara si "a
8nde#8na 9ietu"ui tiran$ 'ie e" stat ori o#$ nu este nici interioara$ cu# voia Kant cu
constiinta #ora"a si cu i#perative"e ei$ ci este (#eta'i/icaA$ tin8nd de 8n+radirea
o#u"ui$ 'ireste$ dar e<pri#8nd si toata 9o+atia 'iintei care*si cauta$ 8n "i#9a ca si 8n
o#$ "acasu" ei)
Iar "a 'e" 8si poate "esne 8nc?ipui oricine$ "a acest capito" a" :nte%esu%ui. ce ar o9tine$
spre deose9ire de "o+ica deontica$ un Heide++er din conceptu" de (per#isA Bcine si
ce per#iteDC$ spre a nu #ai vor9i despre ce" de (o9"i+atoriuA Bcine si ce o9"i+aDC)
C8nd unu" dintre vor9itorii "a trista co#e#orare a "ui Heide++er$ despre care a#
a#intit "a 8nceput$ 8si e<pri#a re+retu" ca 'i"o/o'u" nu a 8nt8"nit +8ndirea "o+icianu"ui
%re+e$ atunci ne pute# spune si noi$ c?iar si nu#ai citind vo"u#u" de 'ata: ce pacat
8ntr*adevar ca Heide++er n*a 8n'runtat #ai din p"in$ asa cu# a 'acut cu te?nica$
+8ndirea "o+ica #oderna$ nu at8t 8n spiritu" ei +enera" Bcaruia 8n vo"u#u" .. din
opere"e co#p"ete 8i opune prea "esne a'oris#u" despre %ogos. oric8t de stra"ucit
interpretat$ a" "ui Herac"itC c8t 8n 'e"u" ei de*a #anevra concepte"e sacre a"e cu"turii)
Ce pacat ca Heide++er n*a cunoscut #ai 9ine opera "ui %re+e$ spre a a'"a din aceasta
ca 8ntre9area$ cu# spune "o+icianu"$ nu este un +8nd$ pentru ca nu se dovedeste a 'i
nici adevarata nici 'a"sa) Dar ce anu#e a"tceva este 8ntre9area dec8t un si#p"u +8nd$
sau ce +8nd #ai ad8nc dec8t +8ndu" 'or#u"at este 8ntre9area$ ar 'i a'"at*o %re+e 8nsusi
de
CONSTANTIN NOICA
,,
"a Heide++er$ daca ar 'i avut norocu"$ ca noi$ sa 'ie conte#poran cu acesta) De "a e"
a# 8nvatat ca 8ntre9area este (s'inteniaA +8ndu"ui si pri#u" :nte%es0
8n a" doi"ea r8nd$ de toata 8nse#natatea este ca$ 8ntr*o "u#e precu#panitor a
co3unic&rii. Heide++er a stiut sa aduca ori sa rei#puna cu3inec&re&. cu un ter#en
8nte"es per'ect "aic$ drept co3uniune0 Cunoaste# 9ine$ iarasi$ sau #acar vede# pur
si si#p"u$ cu ui#ire si ad#iratie$ tot ce 8nsea#na co#unicarea 8n /i"e"e noastre$
adica tot ce repre/inta in'or#atica pe de*o parte$ "in+vistica noua pe de a"ta$ cu
"ar+irea ei p8na "a a 'ace din veacu" HH sau poate HHI un veac a" "i#9aEu"ui$ spre
deose9ire de ce" a" 'i/icii$ poate consu#at$ si ce" a" c?i#iei sau 9io"o+iei$ 8n curs$
daca nu cu#va "in+vistica este so"idara cu e"e) Nu pute# nesocoti$ totodata$ nici
'aptu" ca aceasta ad#ira9i"a noutate$ ci9ernetica$ era pe punctu" sa se dovedeasca a
'i$ nu doar o stiinta interdiscip"inara$ ci o adevarata stiinta universa"a$ o 3&thesis
uni6ers&%is. cu# din pacate nu a reusit 8nca sa devina@ iar ci9ernetica va"ori'ica si
se#ni'ica 8ntr*a"t'e"$ #ai aproape de e<i+ente"e spiritu"ui$ '"u<u" in'or#ationa"$
trec8ndu*, 8ntr*un siste# de contro" si conducere$ 8#9"8n/indu*,$ incapsu"8ndu*, si
trans'or*#8ndu*, 8ntr*o 9una 8nc?idere ce se desc?ide$ daca pute# vor9i ast'e") Dar
e<ista c?iar aici riscu" ca partea de co#unicare sa cov8rseasca pe cea de cu#inecare
si sa ra#8na doar 8nauntru" unui siste#$ iar ast'e" ca intre #onade"e ci9ernetice sa
tre9uiasca a se institui un 'e" de ar#onie presta9i"ita$ ca "a patronu" supre# a" "ui
Nor9ert ;iener$ anu#e Lei9ni/$ spre a nu #ai vor9i de riscu" ca #onade"e*#asini
sa 'aca e"e cea #ai 9una dintre "u#i"e posi9i"e$ oarecu# 'ara de#iur+u"*o#$ c?iar
daca nu 8#potriva "ui)
Co#uniunea 8nsa este de esenta cu"turii$ iar in'or#atii"e$ c?iar structuri"e si 8n orice
ca/ "i#9aEu" universa" ar putea 'i o diso"utie a cu"turii$ a#enint8nd cu
,2
CONSTANTIN NOICA
diso"utia spiritu"ui) S*ar putea > iar 'i"o/o'ia$ cu sau 'ara Heide++er$ a 8ncercat s*o
arate per#anent > ca natura cea 9una si creatoare a spiritu"ui sa consiste 8n
cunoasterea si rea"i/area universu"ui concret. asadar 8n di'erentiere$ nu 8n uni'icarea
su9 un universa" a9stract) Asa cu# 'i"o/o'ia a stiut sa 8n'runte universa"u"$ prea
a9stract uneori$ a" re"i+iei$ c?iar dinauntru" acesteia uneori$ sau "a 'e" cu# 'i"o/o'iei
europene +8ndirea orienta"a$ respectiv cea indiana$ 8i pare sa a"unece prea repede
8nspre universa"u" a9stract ori 8ntr*u*nu" de ordinu" concretu"ui 9udist$ adica 8n
neant$ "a 'e" spriEina ea acu#$ poate pe nestiute$ toate 8ncercari"e spiritu"ui de a*si
pastra ori re+asi 9una diversitate) Rna si pe p"an e<terior se poate constata cu# se
apara spiritu"$ tra+8ndu*se 8nspre 'or#e"e sa"e concret istorice$ asa cu# se 8nt8#p"a$
8n c?ip surprin/ator pentru veacu" nostru de ecu#enicitate stiinti'ica si cu"tura"a$ cu
"i#9i"e si idio#uri"e$ care nu vor sa piara$ 'ie ca s8nt "i#9i antice #oarte sau "i#9i
tri9a"e re8nviate din ce"e doua A#erici$ daca nu cine stie ce 9iete idio#uri$ o9iceiuri
si traditii)
Toate acestea se 8nt8#p"a 8n #asura 8n care si#p"a co#unicare B'ie si savant
Eusti'icata de "in+visti$ cu re'u/u" cuv=ntu"ui sau considerarea "ui drept o constructie
ar9itrara$ ca "a #u"t prea invocatu" SaussureC nu satis'ace toate nevoi"e spiritu"ui si
nu raspunde 8ntre9ari"or 'i"o/o'iei) La "i#ita duc8nd +8ndu"$ daca vo# intra in co*
#unicare cu a"te 'iinte rationa"e$ nu se va pune oare din nou$ pe cu totu" a"t p"an
'ireste$ pro9"e#a co3uniunii cu e"eD Co#unicarea nu poate 8n"atura co#uniunea$ pe
care doar o "ar+este) Co#uniunea si cu#inecarea Bnu nu#ai 8ntre oa#eni$ 8n trecut$
ci si cu do9itoace"e ori natura@ nu nu#ai 8ntre oa#eni$ 8n viitor$ ci si cu dra+ute"e de
#asini$ cu# ar /ice poporu"$ sau de o9iecte cos#iceC s8nt ce"e care au +enerat$ 8n
de'initiv$ nevoia de co#unicare si$ asta/i$ e<traordinara ei e<tindere p8na "a tendinta
de a deveni e<c"usiva)
CONSTANTIN NOICA
,1
De aici 8nse#natatea cuv8ntu"ui$ pe care #ai a"es Heide++er a stiut s*o vada 8n
ti#pu" nostru$ 8n ti#p ce$ din e"e#ent 'unda#enta" pentru "in+vistica BCratI"*u" "ui
6"atonC$ cuv8ntu" devenise un si#p"u se#n 8n cadru" unei se#iotici +enera"e)
Cuv8ntu"$ #ai #u"t dec8t structuri"e de vor9ire$ daca acestea s8nt doar 'or#a"e$ si
#ai #u"t decit se#na"e uni6oce. per'ect de'inite si si+ure a"e "i#9aEe"or universa"e
visate$ spune ce6& spiritu"ui si ratiunii$ nu doar inte"ectu"ui$ 8n+aduind #ai #u"t
dec8t in'or#atie si 8nte"e+ere: su98nte"esu"$ supra*8nte"esu"$ 8nte"esu" si 8nte"e+erea
adevarata care au "oc 8ntre su9iecte si nu doar 8ntre su9iect si o9iecte$ 'ie e"e c?iar
oa#eni #anevrati ca o9iecte)
Iar cuv8ntu"$ sau sinta+#a cu sens$ creea/a co#uniune c?iar prin si#p"u" sau
'onetis# dia"ecta") 6entru noi$ ro#=nii$ ar 'i o ne#8n+8iere daca intr*o "i#9a uni*
versa"a nu s*ar traduce > si nu se va putea traduce > (ne#8n+8ietA*u" "ui
E#inescu$ din: (Ratecit$ ne#8n+8iet$J ca un su'"et 'ara parte)))A !a e<ista 8n "i#9a
aceea a co#unicarii per'ecte cuv8ntu" de ne#8n+8iat$ dar nu va #ai 'i du"ce"e
#o"dovenis# ne#8n+8iet$ iar atunci spiritu" si co#uniunea 8n spirit vor 'i 'ost
Ei+nite)
Cu at8t #ai #u"t are sens de co#uniune sau cu#inecare cuv8ntu" prin 8nte"esuri"e "ui
pierdute dar su98nte"ese$ uitate$ cu# spune Heide++er$ dar suscepti9i"e de*a 'i
re+asite si va"ori'icate p8na "a redresarea '"u<u"ui spiritua" dintre oa#eni$ asa cu# se
redresea/a asta/i curentu" e"ectric) Ase#enea in'"e<iuni si nu nu#ai in'"e<iuni a"e
cuv8ntu"ui apar peste tot 8n opera "ui Heide++er$ iar e"e spun ceva si a"tora dec8t
vor9itori"or de "i#9a +er#ana$ 8n+aduind o 'i"o/o'iceasca si 9una cu#inecare$ c?iar
atunci c8nd s8nt cuvinte +er#ane sau +recesti) Caci totu" 8n 'i"o/o'ie$ si poate 8n
cu"tura$ este$ nu at8t sa atin+i universa"u" si "e+ea$ c8t sa ridici particu"aru" "a
universa" si "e+e)
8n a" trei"ea r8nd$ 8n s'irsit$ Heide++er aduce > 8ntr*o "u#e de e<istente derivate si
c?iar de e<istente arti'icia"e$ te?nice cu# se dovedeste a 'i p8na "a e<ces Iu*
,K
CONSTANTIN NOICA
#ea apuseana > e<istenta ori+inara$ pe care e" nici nu #ai vrea s*o nu#easca
e<istenta B"ucru e<istent$ ceea ce 'iintea/a$ rea"itate 'iintatoareC$ ci 'iinta pura si
si#p"a) Sau$ spre a vor9i #ai corect: e" aduce$ cauta$ propune$ ori #acar se 8ntrea9a
care este :nte%esu% 'iintei$ ce 'ace cu putinta orice 8nte"es si co#uniunea prin 8nte"es)
8n u"ti#a instanta$ co#uniunea este cu 'iinta din noi$ sau 8ntru 'iinta din noi)
Cu#ineci cu a"te 'iinte o#enesti sau c?iar cu a"te rea"itati a"e 'irii prin cuvinte si
su5 cuvinte$ spune Heide++er$ dar cu#ineci si cu "i#9a 8n care vor9esti$ iar prin ea$
particu"ara cu# este$ cu universa"u" =untei0 6entru Heide++er$ deci$ 8nte"esu" 'iintei
este #area 8ntre9are a 'i"o/o'iei$ iar nu re'"ectarea asupra e<istentu"ui ce de6ine0
Un straniu tip de +er#an$ Niet/sc?e$ care a spus "u#ii din ti#pu" sau si de dupa e"
#u"te adevaruri dar si c8teva str8#9atati$ pretindea ca ei$ +er#anii$ s8nt toti vr8nd*
nevrind ?e+e"ieni$ pentru ca au pus accentu" pe devenire iar nu pe 'iinta) Asadar
ace"asi He+e" pe care*, 9atEocorise 8n c8teva rinduri Bsi pe care 8ndra/ni# a crede ca
nu*, citise cu dinadinsu" si 8ntre+ niciodataC 8i servea acu# spre a Eusti'ica te/a
proprie$ nu toc#ai 'i"o/o'ica si de inspiratie #ai de+ra9a +oet?eana$ cu# ca e<ista o
devenire (de dinco"o de 9ine si de rauA$ sau ca se poate vor9i despre o (nevinovatie
a deveniriiA) Dar asa pot vor9i nu#ai cei care nu tin sea#a de "ucrari"e #ai ad8nci
a"e 'i"o/o'iei$ si in orice ca/ nu#ai cei care vad 8n dia"ectica "ui He+e" o devenire
si#p"a si "ineara$ ca a pre'aceri"or naturii) Heide++er 8n sc?i#9 stie sa arate ca nu
pro9"e#atica 'iintei a "ipsit 8n 'i"o/o'ia occidenta"a > sau$ daca nu a 'ost invocata$
era statornic su98nte"easa >$ ci o 5un& punere a ei) 8n 'e"u" cu# s*a pus$ dupa e"$
te#a 'iintei$ cu interes doar pentru rea"itati"e e<istente B'ie e"e c?iar divineC si nu cu
desc?idere catre 'iinta 8nsasi$ e" rastoarna 8ntr*ast'e" te/a "ui Niet/sc?e 8nc8t 'ace
toc#ai din acesta$ care era adept a" devenirii +oa"e$ repre/entantu" de capat a" str8#*
9ei si uni"atera"ei 8nte"e+eri de care ar 'i avut parte 'iin*
CONSTANTIN NOICA
,.
ta 8n +8ndirea europeana$ asa cu# civi"i/atia te?nica 8i pare un a"t aspect si re/u"tat
'iresc a" ace"eiasi proaste 8nte"e+eri sau ase/ari a o#u"ui 'ata de 'iinta)
Daca 8nsa 8nte"esu" 'iintei ea 8nsasi$ iar nu a" ce"or care 'iintea/a$ repre/inta te#a
centra"a a "ui Heide++er$ o te#a prin care se Eusti'ica pri#e"e doua re8nnoiri aduse
de e" Bte#a 8nte"esu"ui$ spre deose9ire de si#p"a cunostinta si a cu#inecarii 'ata de
si#p"a co#unicareC$ cititoru" nu tre9uie sa se astepte "a un raspuns cate+oric cu
privire "a 'iinta) Se pare ca pe patu" de #oarte Heide++er ar 'i spus cuiva apropiat:
(toata 'i"o/o'ia #ea este una de 8ntre9ariA) Cititoru" nu tre9uie sa uite ca 8ntre9area
asupra 'iintei pri#ea/a$ "a Heide++er$ asupra oricarui raspuns@ ca pro9"e#a princi*
pa"a 8n 'i"o/o'ie este toc#ai de a pune 9ine pro9"e#a$ nicidecu# de*a o'eri
raspunsuri e<acte@ iar de aceea$ cititoru" nu tre9uie sa se #ire nici ca statornic Hei*
de++er pare a retr&ge tot ce a propus@ de pi"da: ca tre9uie cautata esenta 'iintei$ nu
doar 'iinta e<istentu"ui$ dar ca nu este de acceptat 8ntoc#ai deose9irea sco"ii 8ntre
esenta si e<istenta$ c?iar daca e" tinde #ai #u"t catre pri#a@ ca e<istentu" ce se
8ntrea9a despre 'iinta este o#u"$ ca D&sein. ca 'iinta a'"ata 8ntr*un (aiciA$ dar ca nu e
nu#ai o#u"$ desi nu este nici a"tceva dec8t o#u"$ constata co#entatorii@ ca 'iinta
repre/inta tot ce ne este #ai apropiat$ dar si tot ce este #ai departat)
8n de'initiv$ toate aceste (retra+eriA a"e "ui Heide++er s8nt so"idare cu ceea ce 8n
ceasuri"e ei #ari BHeide++er spune doar cu 6ar#enide si Herac"itC 'i"o/o'ia a intuit
despre 'iinta$ anu#e ca ea este ceea ce se tra+e 8ndarat din tot ce 'iintea/a si din
orice 8nte"es i*ai da@ ca s8nte# 8n cautarea ei cu ea cu tot$ ast'e" 8nc8t 'i"o/o'area de*
vine cu adevarat o ca"e$ un Tao$ o 9una ase/are 8n (desc?isu"A 'iintei > printr*o
8nrudire$ pe care Heide++er nu si*a recunoscut*o$ cu +8ndirea orienta"a$ sau printr*o
8nrudire$ pe care e" iarasi nu pare a o 'i acceptat 8ntoc#ai$ cu +8ndu" "ui He+e" cu#
ca adevaru" 'iintei este cu dru# cu tot$ sau 8n 'ine prin 8nrudirea$ ce" putin "a
8nceput$ cu +8ndirea teo"o+a"a$ de care 8nsa
,7
CONSTANTIN NOICA
e" a stiut sa se desprinda 8ntr*at8t$ 8nc8t p8na "a ur#a a putut 'i socotit (un teo"o+
ateuA)
8n orice ca/$ daca vreun conte#poran a venit "a e" > si se pare ca unii au 8ndra/nit*
o > sa*, 8ntre9e$ cu proasta nera9dare 'austica$ din care "u#ea noastra a tras at8tea
neaEunsuri: (ce este "a ur#a ur#e"or 'iintaDA$ e pro9a9i" ca Heide++er nu a raspuns)
8ntre9area despre 'iinta a "ui Heide++er nu a dus "a un raspuns$ dar nici "a un i#pas)
Ea a redat sens 'i"o/o'iei$ 8n "u#ea occidenta"a@ si a dat$ ca si#p"a 8ntre9are 9ine
pusa$ ad8nci#ea artei Bcu# se vede 8n cu"e+erea de 'ataC$ "i#9ii$ cu"turii$ c?iar
te?nicii$ si p8na "a ur#a o#u"ui) 6utine 'i"o/o'ii > poate nu#ai cea a "ui 6"aton$ 8n
care totusi Heide++er nu vrea sa se re'"ecte > au putut sa nu re/o"ve si 8nc?ida
pro9"e#e"e B"a 6"aton cu e<ceptia "ui i3eu. pentru stiinta$ si a #t&tu%ui. pentru
po"iticaC si totusi$ sau toc#ai de aceea sa dea e<traordinare desc?ideri +8ndu"ui)
Toate 'i"o/o'ii"e aEun+ de o9icei "a raspunsuri ?otarite si 8ncearca sa propuna so"utii
noi) Aici nu#ai ori/onturi"e s8nt noi) De aceea este potrivit sa vede#$ 8n c8teva
cuvinte$ cu3 si*a 8ntreprins Heide++er investi+atia) !o# 8ncerca sa*i 8n'atisa#
+8ndirea 8n c8teva puncte$ ar=t8nd de 'iecare data ce su+estii noi tre/este 'i"o/o'u"$
#ai de+ra9a ce critica inspira)
,C Spre a vedea care este 8nte"esu" 'iintei$ tre9uie asadar > dupa Heide++er$ 8n
pri#a sa #are "ucrare > sa p"eca# de "a e<istentu" ce se 8ntrea9a despre 'iinta$ de
"a ce" caruia (8i pasaA de 'iinta$ asadar de "a D&sein ca o#) Mai t8r/iu$ 'i"o/o'u" va
8ncerca sa arate ca prin D&sein nu 8nte"e+e doar o#u"@ dar oricu# ar sta "ucruri"e$
este un 'apt ca (ana"itica e<istentia"aA a o#u"ui repre/inta capito"u" care a
i#presionat ce" #ai #u"t pe conte#porani$ ca o noutate 8n #ein und Zeit. si care$
poate$ a 'ost o noutate pentru +8ndirea 'i"o/o'u"ui 8nsusi$ ce risca a"t#interi sa
ra#8na "a +enera"itati"e ana"i/ei 'e*
CONSTANTIN NOICA
,0
no#eno"o+ice si "a si#p"a (#etodaA$ cu# se 8nt8#p"a prea des 8n "ucrari"e
pro'esoru"ui sau$ Husser") A# spune$ atunci$ ca "ui Heide++er 8i tre9uia un universa"
concret0 E" ,*a +asit 8n o#$ si anu#e 8ntr*o situatie privi"e+iata a o#u"ui$ deci
nicidecu# printr*o ana"i/a dep"ina$ cu# ar 'ace antropo"o+ia) 6e de a"ta parte Hei*
de++er 8ntreprinde drept ana"i/a e<istentia"a a o#u"ui$ dar ca o treapta 8n vederea
8nte"esu"ui 'iintei$ 8n ti#p ce Sartre 'ace din 'iinta o treapta 8n vederea ana"i/ei
e<istentia"e) Lucruri"e s*ar pre/enta ast'e") La Heide++er cautarea este:
'iinta > o# > 'iinta$ pe c8nd "a Sartre ea este:
o# > 'iinta > o#)
La o#$ Heide++er 8nt8r/ie doar c8t 8i tre9uie spre a urca "a 'iinta$ pe c8nd Sartre >
cu psi?o"o+is#u" ace"a de care +8ndirea 'rance/a nu se e"i9erea/a pe dep"in$ parca$
niciodata > nu int8r/ie "a 'iinta dec8t spre a 8nte"e+e #ai 9ine o#u")
Nu nu#ai ca Heide++er nu se interesea/a de o#u" 8ntre+ ca o#$ dar nici din
conditia 'unda#enta"a u#ana$ cu ce"e trei de#ersuri ori+inare: 'rica*'oa#e*eros$ e"
nu retine dec8t 'rica) S*ar putea spune ca Mar< a a"es 'oa#ea pentru ca se interesa
de societate si istorie$ adica avea o vi/iune 'i"o/o'ica tota"a) %reud a a"es erosu" pen*
tru ca 8" interesa doar inconstientu"$ pentru ad8ncirea psi?o"o+iei si a #etode"or sa"e
terapeutice) Heide++er a a"es 'rica) De ce retine e"$ pornind de "a i#ediatu" o#u"ui
+(Ut&gUchkeit des D&seins, 'ricaD 6entru ca de "a 'rica$ 8ntotdeauna 'rica de ceva
deter#inat pe treapta in'erioara$ se poate ridica "a an+oasa +(ngst, ca 'rica de ni#ic
deter#inat$ apoi "a 8n+riEorare +#orge, de ceea ce poti si ar tre9ui sa 'ii dar nu esti
8ntotdeauna$ p8na "a #ar+inirea 8n ti#p +#ein7zu37ode, si c?iar te#pora"itate$ ca
situatie privi"e+iata$ dupa e"$ pentru accesu" "a 'iinta)
Dar 8nainte de a arata de ce nu o9tine pe aceasta ca"e > 8n c?ip ca si #arturisit$ prin
renuntarea "a pro9"e#atica din #ein und Zeit > 8nte"esu" 'iintei$ sa ara*
,3
CONSTANTIN NOICA
CONSTANTIN NOICA
,-
ta# ce su+erea/a investi+atia ei) Ea su+erea/a ca e<ista un punct de p"ecare
privi"e+iat pentru onto"o+ie: 8nc?iderea ce se desc?ide) %oa#ea si erosu" nu repre*
/inta o 8nc?idere$ di#potriva@ iar desc?iderea "or risca sa 'ie 'ara #asura onto"o+ica)
Tre9uie p"ecat de "a o 8nc?idere ce se desc?ide si care pastrea/a 8n ea 3&sur&
:nchiderii. toc#ai) %rica repre/inta$ nu nu#ai "a o#$ 8nc?iderea 8nsasi$ str8n+erea si
ascunderea 8n sine prin e<ce"enta) Dar "a o# ea se desc?ide drept an+oasa$
pastrindu*se ca 'rica "a o treapta #ai ridicata$ asa cu# se pastrea/a ca 'rica si 8n
desc?iderea cea "ar+a a 8n+riEorarii$ 9a c?iar 8n vasta desc?idere a te#pora"i tatii)
Caci nu repre/inta oare te#pora"itatea si ti#pu" 8nsusi ca si o 'rica #eta'i/ic*
cos#ica de*a se cur#aD
Daca 8nsa 8nc?iderea ce se desc?ide constituie$ 8n 'apt$ punctu" de p"ecare a"
(onto"o+iei 'unda#enta"eA pe care o pune 8n Eoc Heide++er$ atunci ne pute# 8ntre9a
de ce a p"ecat e" nu#ai de "a o 8nc?idere ce se desc?ide &nu3it& B'rica Dasein*u"uiC
si nu de "a s8#9ure"e onto"o+ic care este 8nc?iderea ce se desc?ide 8n ea 8nsasi)
Orice 8nc?idere ce se desc?ide$ nu nu#ai cea a o#u"ui prin 'rica$ repre/inta un 'e"
de 8ntre9are cu privire "a 'iinta) Heidegger & p%ec&t de %& :ntre5&tor. nu de %&
:ntre5&re. vo# spune) Iar aceasta ar putea 'i o o9iectie$ daca nu ar repre/enta
pre"un+irea +8ndu"ui ?eide+*+erian 8nsusi)
2C Asa 'ac8nd$ Heide++er descrie 'e"u" cu# urca 8nc?iderea ce se desc?ide a"easa de
e" p8na "a te#pora*"itate) Dar 8ntruc8t nu a 'ost a"easa dec8t o 8nc?idere ce se
desc?ide anu#ita$ "e+ata de conditia u#ana$ 'i"o/o'u" se va 9"oca 8n te#pora"itatea
u3&n&0 Este dra#atica$ 8n partea a doua a "ui #ein und Zeit. pendu"area "ui
Heide++er 8ntre te#pora"itatea istorica$ asa cu# o +aseste "a Di"t?eI$ pe care 8"
citea/a cu precadere$ si te#pora"itatea specu"ativa) %i"o/o'u" 8si propune$ pentru
partea a doua a vo"u#u"ui I Bnescrisa nici eaC sa critice pe p"an specu"ativ conceptia
despre ti#p a "ui Aristote"$ Descartes si He+e"$ dar 8n ace"asi ti#p vrea sa o9tina un
ti#p #ai co#p"et si ad8nc cu aEutoru"
si#p"ei te#pora"itati istorice) De vre#e ce int8r/ie at8t de #u"t asupra "ui Di"t?eI$ se
poate "esne arata ca "a acesta din ur#a pro9"e#atica te#pora"itatii istorice duce "a
re"ativis#$ "a tipo"o+ie si "a 'i"o/o'ia cu"turii Brespectiv a cu"turi"orC 8n u"ti#a
instanta$ Di"t?eI cu*'und8ndu*se tot #ai #u"t 8n particu"aru" istoriei$ 'ara a putea
re+asi universa"u" ti#pu"ui) 6oti percepe totodata 8n #ein und Zeit un sens (su9"i#A
a" ti#pu"ui si unu" a" #i/eriei istorice) Cu# se vor 8#paca$ sau cu# se va putea
ridica u"ti#u" "a ce" dint8i$ care sin+ur ar da 8nte"esu" supre# a" 'iinteiD
Ni se pare ca din aceasta pendu"are Heide++er nu a iesit$ si ca 8n u"ti#a parte a
creatiei sa"e va renunta nu nu#ai "a ad8ncirea ti#pu"ui istoric$ dar si "a pro9"e#atica
ti#pu"ui 8n +enere$ p8na "a un punct) Iar aici vo# putea spune > iarasi ca o9iectie
aparenta$ dar 8n 'ond ca o pre"un+ire a +8ndu"ui ?eide++erian > ca nu ti#pu" ca
atare putea da acces "a 'iinta$ ci 'or#a concreta a ti#pu"ui si te#pora"itatii:
devenirea) Nu#ai ca 'i"o/o'u" nu vrea sa vada ro"u" privi"e+iat a" devenirii$ care nu
s*ar opune niet/sc?ean 'iintei$ ci s*ar 8#p"eti cu ea$ si atunci desc?ide un nou capito"
a" +8ndirii sa"e cu asa*nu#ita sa Kehre. 8ntoarcere$ sc?i#9are de sens$ rasturnare)
1C 8n 'ata partii a doua a creatiei si destinu"ui 'i"o/o'ic ?eide++erian se ridica #u"te
nedu#eriri si 8ntre9ari$ care toate s*ar putea str8n+e "ao"a"ta 8ntr*un sin+ur 8nte"es L
323p,.1i @i o sin+ura 8ntre9are: nu cu#va 8i tre9uie si onto"o+iei$ sau pro9"e#aticii
'iintei$ un oper&tor. ca 8n "o+icaD
!o# cute/a sa spune# ca i*a "ipsit "ui Heide++er un operator onto"o+ic) Asa cu# 8n
pri#a parte a creatiei "ui i*a "ipsit 8nte"esu" de6enirii Be" ra#8n8nd "a non*sen*su"
u"ti# a" ti#pu"ui care$ 8ntoc#ai "ui Cronos$ 8n+?ite si destra#a totu"$ 8n "oc sa
edi'ice 8ntru 'iintaC$ 8n partea a doua a creatiei ?eide++eriene a "ipsit un operator de
'e"u" "ui (a 'i 8ntruA$ cu 8nte"esu" ro#=nesc a" e<presiei)
Dar ne vo# +ra9i sa spune#: nu de "a "i#9a si 'i"o/o'area ro#=neasca a# aEuns "a
+8ndu" ca i*a "ipsit "ui Heide++er operatoru" (a 'i 8ntruA$ ci de %& Heidegger a#
8nvatat$ sau a# putea 8nvata$ ce ave# ascuns$ i#p"icat
20
CONSTANTIN NOICA
si pro#itator 'i"o/o'ic 8n vor9irea noastra) Din "i#9i straine sa 8nveti si 8n "i#9a tarii
ta"e sa scrii$ spunea Cante#ir) Din cu"turi straine sa 8nveti si cu"tura ta$ cu
/aca#inte"e ei nestiute$ s*o 8nte"e+i$ vo# spune)
8n 'apt$ nu nu#ai de "a Heide++er ci si de "a a"ti patru #ari creatori a# putea
8nte"e+e 9o+atia si operativitatea acestui (a 'i 8ntruA a" nostru) 6"aton$ de pi"da$ nu
spune nicaieri Bdec8t de"irind$ 8n 2h&idros, ca rea"itati"e ar 'i de o parte si Idei"e de
a"ta@ aceasta nu o a'ir#a dec8t co#entatorii rautaciosi ori porniti pe nedreptate$ cu
spiritu" "or ana"itic$ 8ncep8nd cu Aristote" si s'8rsind cu peni9i"a 'i"o/o'ie po/itivista
de asta/i) Rea"itati"e nu s8nt sep&r&te de Idee$ nu s8nt nici su5 sau 8n ea$ ci :ntru ea)
Iar "a 'e" de stupid ca ter#enu" de (a#or p"atonicA Bdespre care un ;i"a#oMit/*
Moe""en*dor'' spunea ca nu ,*a +asit Eusti'icat de a9so"ut ni#ic 8n 6"atonC este
ter#enu" de (p"atonicianA$ acreditat de 'i"o/o'ia ori ne'i"o/o'ia an+"o*sa<ona de
asta/i$ care pretinde ca si un Russe"$ si un %re+e$ 9a c?iar un Carnap ar cadea 8n
p"atonis#) Ce Idee de prietenie$ de pi"da$ ar 'i aceea "a care sa participa# din &9&r&
si pe care a"t#interi s*o "asa# su9/istenta 8n sine$ nu*ti poate e<p"ica ni#eni) Dar
'aptu" ca toti s8nte# #ai #u"t sau #ai putin prieteni B9a si "ucruri"e s8nt asaC$ ca toti
apro<i#a# ideea de prieten adevarat$ :ntru care s8nte# dar pe care nu o o9tine# pe
dep"in niciodata$ 'aptu" si +8ndu" acesta &u 8nte"es) De aceea de "a 6"aton se poate
8nvata ce 8nsea#na (a 'i 8ntruA ceva$ 8ntru un sens$ o va"oare sau 8ntru 'iinta)
si "a 'e" se poate 8nvata ce este (a 'i 8ntruA de "a un 6asca" cu a" sau (nu #*ai cauta
daca nu #*ai 'i +asitA +enera"i/at$ sau de "a Goet?e$ cu devenirea sa 8ntru 'iinta ca
persoana Bpri#u" tip de devenire 8ntru 'iinta$ ce" su9iectivC$ 8n ti#p ce teoretic e"
proc"a#a si#p"a devenire 8ntru devenire) La 'e" se poate 8nvata de "a He+e"$ "a care
totu"$ orice parte si (#o#entA este :ntru Bsi nu 8nC 8ntre+@ dar 8n c?ip specia"$ pentru
"u#ea de asta/i$ se poate 8nvata de "a Heide++er)
6a+ini 8ntre+i din Unterwegs zur #pr&che nu "e*a# putut 8nte"e+e dec8t prin
operatoru" (a 'i 8ntruA) Tot ce
CONSTANTIN NOICA
2,
a spus Heide++er 8n partea a doua a vietii ne pare$ daca nu "a#urit 8n orice ca/
inte"i+i9i" prin situatia de a 'i 8ntru) Arta si te?nica$ vor9irea ca si cunoasterea$ nu au
sens$ dupa e"$ dec8t 8n #asura 8n care s8nt 8n (desc?isu"A 'iintei$ adica poarta cu e"e o
'iinta pe care totusi o cauta ne8ncetat)
Sa 'i# noi ast'e"$ cu 9iata noastra "i#9a$ cu 9iete"e noastre +8nduri$ #ai 9uni si #ai
drept +inditori dec8t Heide++er si cei"a"ti patruD Dar a9ia prin ei pute# 9o"9orosi
ceva 'i"o/o'iceste cu s#erenia ce"ui care a pri#it 8nvatatura de "a a"tii si 8nte"e+e
Bspre deose9ire de #arii nostri +ra#aticieni actua"i$ pentru care 8ntre Ni si :ntru n*ar
'i nici o dese9ire si care dec"ara ca spune# (8ntr*o /iA ca sa nu spune# (8n o /iA >
drept care 8i 8nde#na# sa consu"te pe #ai #arii 8nvatati ro#=ni din trecut si 8n
pri#u" rind capito"u" (8ntruA din Diction&ru% "ui Se<ti" 6uscariuC > a9ia asa pute#
8ncerca a 'ace 'i"o/o'ie$ c8t de c8t$ si pe "i#9a noastra ro#=neasca)
8n orice ca/$ ra#8ne un 'apt ca "ui Heide++er i*a "ipsit ce6&. 8n partea a doua a vietii$
nu#easca*se (operator onto"o+icA sau cu# a# voi) Iar de aceea e" si*a condus
e<traordinara sa investitie 'i"o/o'ica p8na "a pra+uri"e 'i"o/o'iei$ s'8rsind "a 6oe/ie
Bcare nu este 'i"o/o'ie$ c?iar 8n #8ini"e "ui Ho"der"inC sau "a Tacere$ care este o
no9i"a$ adine 8nte"eapta si pi"duitoare pentru vor9areata "u#e #oderna 8nvatatura$
dar nu este o 8nvatatura a 'i"o/o'iei si a "o+osu"ui)
6entru toate ace"e Ho%zwege. cai de padure$ pe care "e*a croit e"$ Heide++er va
ra#8ne #are) Dar e pacat ca nu s*au pastrat din e" doar c8teva 'ra+#ente$ ca din
6ar#enide si Herac"it$ pe care e" i*a iu9it si 8nte"es ca ni#eni a"tu" si * sa ne ierte
istoricii +er#ani ai 'i"o/o'iei > pe #asura carora a 'ost sau ar 'i putut 'i)
$O!#(!"! !O"$(
NOTO BIOGRA%ICO
MartinHeide++er s*a nascut "a 27 septe#9rie ,33-$ ca 'iu a" "ui %riedric? Heide++er$ #ester
do+ar si parac"iser 8n satu" MeE1&irc? BBadenC si a" Po?annei Heide++er$ nascuta Ke#p')
Din anu" ,-41 ur#ea/a cursuri"e +i#na/ia"e$ #ai 8nt8i "a Konstan/ apoi "a %rei9ur+ i)
Breis+au) 6ro'esoru" sau$ viitoru" ar?iepiscop Dr) Conrad Gr79er$ 8i reco#anda "ucrarea "ui
%ran/ Brentano$ U5er die 3&nnig9&che -edeutung des #e7ienden 5ei (ristote%es BDespre
#u"tip"e"e se#ni'icatii a"e 'iintarii "a Aristote"AC$ ,372$ care$ #ai t8r/iu$ va deveni un i#pu"s
pentru cautari"e "ui Heide++er)
8n ia#a anu"ui ,-4-$ Heide++er 8ncepe studii"e acade#ice "a Universitatea din %rei9ur+$
unde$ ti#p de patru se#estre$ ur#ea/a teo"o+ia$ apoi$ din ,-,,$ cursuri"e 'acu"tatii de 'i*
"o/o'ie) Audia/a totodata pre"e+eri de stiinte"e naturii$ istorie si #ate#atica) 8nca din
perioada studii"or teo"o+ice$ Heide++er are un pri# contact cu "ucrarea "ui Ed#und Husser"$
Logische Untersuchungen B(Cercetari "o+iceAC) 8n ti#pu" studentiei$ o in'"uenta puternica a
e<ercitat asupra sa$ 'iindu*i pro'esor$ Heinric? Ric&ert$ care i*a atras atentia si asupra
"ucrari"or "ui E#i" Las& <Die Logik der 2hi%osophie und die K&tegorien%ehre. ,-,,@
Die Lehre 6o3 Urtei%. ,-,2C)
8n ,-,1$ Heide++er trece e<a#enu" de "icenta cu "ucrarea Die Lehre 6o3 Urtei% i3
2s>cho%ogis3iis B(Teoria Eudecatii 8n psi?o"o+is#AC$ iar trei ani #ai t8r/iu sustine te/a
de a9i"itare cu tit"u" Die K&tegorien7 und -edeutungs%ehre des Duns #co7tus B(Teoria
cate+orii"or si a se#ni'icatiei "a Duns ScotAC si este nu#it 2ri6&tdozent "a Universitatea "a
care studiase) Acesta e anu" 8n care Husser" 8" 8n"ocuieste pe Ric&ert "a conducerea catedrei
de 'i"o/o'ie$ Ric&ert$ "a rindu" "ui$ ocup8nd catedra "ui ;inde"9and de "a Heide"9er+) %ara
sa*i 'ie pro*priu*/is asistent$ Heide++er se e<ersea/a$ su9 8ndru#area "ui Husser"$ 8n #etoda
'eno#eno"o+ica$ 'iind ast'e" adus$ cu# sin+ur o va spune$ (pe dru#u" pro9"e#ei 'iinteiA)
24
NOTO BIOGRA%ICO
8n anu" ,-22$ Heide++er devine E?tr&ordin&rius Qpro'esor netitu"arC "a Mar9ur+) !a
r=#8ne aici p8na 8n ,-23) Este perioada e"a9orarii "ui #ein und Zeii0 B(%iinta si
ti#pAC) La Mar9ur+ 8ntretine re"atii de str8nsa co"a9orare cu 6au" Natorp$ Rudo"'
Bu"t#ann$ Nico"ai Hart#ann$ 6au" %ried"=nder si a"tii) Cu c8tiva dintre acestia
initia/a un cerc privat de studii e"ine$ 8n care s8nt citite 8n ori+ina" si co#entate
opere"e "ui Ho#er$ 6indar$ Tucidide si a"e tra+ici"or +reci)
8n ,-23$ Husser" 8" propune pe Heide++er drept succesor a" sau "a conducerea
catedrei de 'i"o/o'ie) Cu aceasta oca/ie Heide++er devine Ordtn&rtus Bpro'esor
titu"arC) La 2K iu"ie$ 8n Au"a Universitatii din %rei9ur+$ rosteste cursu" inau+ura"
W&s ist /et&ph>sik? B(Ce este #eta'i/icaDAC) 8n cursu" anu"ui ,-14$ tine 8n #ai
#u"te orase +er#ane con'erinta 'o3 We7sen der W&hrhett B(Despre esenta
adevaru"uiAC$ care asa/a conceptia ?eide++eriana despre adevar pe dru#u"
reinterpre*tarii ori+inare a +recescu"ui &7%ethei&0 B(ne*ascundereAC) La insistenta
co"e+i"or$ Heide++er accepta$ "a 2, apri"ie ,-11$ postu" de rector a" Universitatii din
%rei9ur+$ din care 8nsa de#isionea/a /ece "uni #ai t8r/iu) 8ncep8nd cu acest #o*
#ent$ Heide++er se dedica 8n e<c"usivitate activitatii sa"e de pro'esor si +8nditor) Nu
va #ai parasi %rei9ur+u" dec8t sporadic$ cu pri"eEu" unor con'erinte tinute "a Ruric?$
Ro#a sau Bre#en)
Dupa ra/9oi$ +8ndirea "ui Heide++er do98ndeste o trecere aparte 8n r8nduri"e
inte"ectua"itatii 'rance/e) %ai#oasa #criso&re despre @u3&nis31 este conceputa 8n
ur#a 8ntre9ari"or pe care i "e adresea/a Pean Beau'ret 8n ,-K7) Din anu" ,-..$ c8nd
participa "a si#po/ionu" de "a CerisI*"a*Sa""e$ Heide++er revine 'recvent 8n %ranta:
8n ,-.3 con'erentia/a "a 'acu"tatea de "itere din Ai<*en*6rovence$ iar "a T?or$ 8ntre
,-73 si ,-04$ va tine trei se#inarii despre 'i"o/o'ia c"asica +er#ana) Cu oca/ia
acestor vi/ite$ sta9i"este e<ce"ente contacte cu c8tiva dintre artistii 'rance/i de
sea#a$ cu poetu" Rene C?ar$ de pi"da$ sau cu pictoru" Geor+es BraSue)
Martin Heide++er se stin+e din viata "a 27 #ai ,-07 8n orasu" %rei9ur+)
LISTA LUCRORILOR LUI HEIDEGGER BTN ORDINEA COM6UNERIIC
,-,2 D&s Re&%ii&tspro5%e3 in der 3odernen 2hUosophie
B(6ro9"e#a rea"itatii 8n 'i"o/o'ia #odernaAC$ 8n (6?i*"osop?isc?es Pa?r9uc?A$ HH!$
pp) 1.1*171@ !eue )orschungen =ur Logik B(Noi cercetari 8n do#eniu" "o+iciiAC$ 8n
(Literarisc?e Rundsc?au 'ur das &at?o"isc?e Deutsc?"andA$ HHH!#$ pp) K77*K02$
.,0*.2K si .7.*.04)
,-,K Die Lehre 6o3 Urtei% i3 2s>cho%ogis3us0 Ein kri7
tisch7positi6er -eitr&g zur Logik B(Teoria Eudecatii 8n psi?o"o+is#) O contri9utie
critic*po/itiva "a "o+icaAC > di/ertatie pre/entata "a %rei9ur+ 8n ,-,K si aparuta 8n
ace"asi an "a Leip/i+)
,-,7 Der Zeit5egriA9 in der Geschichtswissensch&9t
B(Conceptu" de ti#p 8n stiinta istorieiAC$ 8n (Reit*sc?ri't 'ur 6?i"osop?ie und
p?i"osop?isc?e Kriti&A$ CLHI$ pp) ,01*,33@
Die K&tegorien7 und -edeutungs%ehre des Duns #cotus B(Teoria cate+orii"or si a
se#ni'icatiei "a Duns ScotusAC > "ucrare de doctorat$ %rei9ur+$ ,-,.)
,-20 #ein und Zeit B(%iinta si ti#pAC$ Erste Ha"'te B6ri*
#a parteC$ 8n (Pa?r9uc? 'ur 6?Uosop?ie und p?=no#eno"o+isc?e %orsc?un+A$ !III$
pp) ,*K13)
,-23F (us der %etzten /&r5wger 'or%esung B Lei5niz
B(Din u"ti#a pre"e+ere de "a Mar9ur+ * Lei9ni/AC)
,-2- 'o3 Wesen des Grundes B(Despre esenta te#eiu*
"uiAC@ K&nt und d&s 2ro5%e3 der /et&ph>sik B(Kant si pro9"e#a #eta'i/iciiAC@ W&s
ist /et&ph>sik? B(Ce este #eta'i/icaDAC)
F Intrucit din anu" ,-23 ordinea co#punerii nu #ai coincide cu cea a pu9"icarii$
pentru a evita 8ncarcarea acestei "iste nu a# #ai indicat "ocu" si anu" aparitiei
"ucrari"or)
wwwiimiiiHww"
26
LISTA LUCRORILOR LUI HEIDEGGER
,-14 'o3 Wesen der W&hrheit B(Despre esenta ade*
varu"uiAC)
,-14*,-1, 2%&tons Lehre 6on der W&hrheit B(Doctrina "ui 6"aton despre adevarAC)
,-11 Die #e%5st5eh&uptung der deutschen Uni6ersit&t
B(A'ir#area de sine a universitatii +er#aneAC)
,-1. Ein9uhrung in die /et&ph>sik B(Introducere 8n #eta'i/icaAC@
Der Ursprung des Kunstwerkes B(Ori+inea operei de artaAC)
,-1.*,-17 Die )r&ge n&ch de3 Ding B(8ntre9area privitoare "a "ucruAC)
,-17 Ho%der%in und d&s Wesen der Dichtung B(Ho"der*"in si esenta poe/ieiAC)
,-17*,-10 Der Wi%%e zur /&cht &%s Kunst B(!ointa de putere ca artaAC)
,-10 Die ewige Wiederkehr des G%eichen B(Eterna re8ntoarcere a ace"uiasi "ucruAC)
,-13 Die Zeit des We%t5i%des B(Epoca conceptii"or despre "u#eAC)
,-1- Der Wi%%e zur /&cht &%s Erkenntnis B(!ointa de putere 8n iposta/a de
cunoastereAC@
Die ewige Wiederkehr des G%eichen und der Wi%%e
zur /&cht B(Eterna re8ntoarcere a ace"uiasi "ucru
si vointa de putereAC@
@Wie wenn &3 )eiert&ge)))A B(U6recu# 8n /i de
sar9atoare)))VAC@
'o3 Wesen und -egriA9 der WDi<n@$ (rist&te%es
2h>sik. - " B(Despre esenta si conceptu" de W"Xooi@$
Aristote"$ )izic&. B IAC)
,-K4 Der europ&ische !ihUis3us B(Ni?i"is#u" europeanAC@ !ietzsches /et&ph>sik
B(Meta'i/ica "ui Niet/sc?eAC@ !ietzsches Wort (Gott ist tot1 B(!or9a "ui Niet/sc?e
UDu#ne/eu a #uritVAC)
,-K, Die /et&ph>sik &%s Geschichte des #eins B(Meta'i/ica drept istorie a 'iinteiAC@
Entwur9e zur Geschichte des #eins &%s /et&ph>sik B(Sc?ita pentru istoria 'iintei ca
#eta'i/icaAC@ Die Erinnerung in die /et&ph>sik B(Sensu" adu*cerii*a#inte 8n #eta'i/icaAC)
,-K2 2%&tons Lehre 6on der W&hrheit B(Teoria "ui 6"aton despre adevarAC)
,-K2*,-K1 Hege%s -egri99 der Er9&hrung B(Conceptu" de e<perienta "a He+e"AC)
27
,-K1 Hei3kun9t (n die 'erw&ndten B(8ntoarcerea acasa) Catre rudeAC@
(ndenken B(Aducere a#inteAC@ (%ethei&0
,-KK Logos0
,-KK*,-K. Zur Erdrterung der Ge%&ssenheit B(6entru "a#urirea "asarii*de*a*'8AC)
,-KK*,-K7 Die seinsgeschicht%iche -esti33ung des !ihi%is73us B(Deter#inarea
ni?i"is#u"ui potrivit istoriei 'iinteiAC)
,-17*,-K7 Die U5erwindung der /et&ph>sik B(Depasirea #eta'i/iciiAC)
,-K7 Der #pruch des (n&?i3&nder B(Un 'ra+#ent din Ana<i#andruAC@
Wozu Dichter? B(La ce 9un poetiDAC@
-rie9u5er den @Hu3&nis3us1 B(Scrisoare despre
Uu#anis#VAC)
,-K0 (us der Er9&hrung des Denkens B(E<perienta +8n*diriiAC)
,-K- Der )e%dweg B(Dru#u" de taraAC@ Die Kehre B(RasturnareaAC)
,-.4 D&s Ding B(Lucru"AC@ Die #pr&che B(Li#9aAC)
,-., -&uen. Wohnen. Denken B(Construire$ "ocuire$ +8ndireAC@
())) dichterisch wohnet der /ensch000A B(U))) 8n c?ip poetic "ocuieste o#u")))VAC@
Zu eine3 'ers 6on /orike B(6e #ar+inea unui vers a" "ui Mori&eAC) ,-.,*,-.2 W&s heiAit
Denken? B(Ce 8nsea#na a +8ndiDAC)
,-.2 /otr&0
,-.1 Wer ist !ietzsches Z&r&thustr&? B(Cine este Rara*t?ustra "ui Niet/sc?eDAC@
Die #pr&che i3 Gedicht0 Georg r&k% B(Li#9a 8n 6oe#) Geor+ Tra&"AC@
Wissensch&9t und -esinnung B(stiinta si #editatieAC@
Die )r&ge n&ch der echnik B(8ntre9area privitoare "a te?nicaAC)
,-.1*,-.K (us eine3 Gespr8ch 6on der #pr&che B(Dintr*o convor9ire privitoare "a
"i#9aAC)
,-.. Zur #eins9r&ge B(Cu privire "a pro9"e#a 'iinteiAC@
W&s ist d&s die 2hi%osophie? B(Ce este 'i"o/o'iaDAC@ Ge%&ssenheit B(Lasarea*de*a*'iAC)
23
,-..*,-.7 Der #&tz 6o3 Grund B(6rincipiu" te#eiu"uiAC)
,-.0 He5e% > der H&us9reund B(He9e" > prietenu" caseiAC@
Die onto7theo7%ogische 'er9&ssung der /et&ph>7sik B(Constitutia onto*t?eo*"o+ica a
#eta'i/iciiAC@ Der #&tz der "dentit&t B(6rincipiu" identitatiiAC) ,-.0*,-.3 D&s Wesen
der #pr&che B(Esenta "i#9iiAC)
,-.3 D&s Wort B(Cuv8ntu"AC@
Hege% und die Griechen B(He+e" si +reciiAC)
,-.- Der Weg zur #pr&che B(Dru#u" spre "i#9aAC)
,-74 Ho%der%ins Erde und Hi33e% B(6a#8ntu" si ceru" "ui H="der"inAC)
,-7, K&nts hese u5er d&s #ein B(Te/a "ui Kant despre 'iintaAC)
,-71 /ein Weg in die 2h&no3eno%ogie B(Dru#u" #eu 8n 'eno#eno"o+ieAC)
,-7K O5er (5r&h&3 & #&nt& $%&r& B(Despre A9ra?a# a Santa C"araAC@
D&s Ende der 2hi%osophie und die (u9g&5e des Denkens B(S'irsitu" 'i"o/o'iei si
sarcina +8ndiriiAC)
,-73 Zeit und #ein B(Ti#p si 'iintaAC)
,-7- Die Kunst und der R&u3 BArta si spatiu"AC)
,-04 2h&no3eno%ogie und heo%ogie B(%eno#eno"o+ie si teo"o+ieAC)
,-0, Ged&chtes B(G8nduriAC)
MaEoritatea "ucrari"or de #ai sus repre/inta studii$ con'erinte sau pre"e+eri care au
'ost re"uate 8n c8teva vo"u#e 9inecunoscute$ a caror co#po/itie o reda# 8n ce"e ce
ur#ea/a:
* ERLOUTERUNGEN RU HOLDERLINS DICHTUNG B(La#uriri privitoare "a
poe/ia "ui HS"der"inAC$ K"oster#ann$ %ran&'urtJMain$ ,-KK@ ,-., editie adau+ita:
Ho%der%in und d&s Wesen der Dichtung. Hei3kun9t0 (n die 'erw&ndten. (n7denken.
( Wie wenn &3 )etert&ge000A
* HOLR;EGE B(Carari 8n necunoscutAC$ K"oster#ann$ %ran&'urtJMain$ ,-.4:
Ursprung des Kunstwerkes. Die Zeit des We%t5i%des. Hege%s -egrt99 der Er9&hrung.
!ietzsches Wort @Got ist tot1. Wozu Dichter?. Der #pruch des (n&?i3&nder
* !ORTROGE UND AU%SOTRE B(Con'erinte si studiiAC$ Nes&e$ 6'u""in+en$
,-.K: Die )r&ge n&ch der echnik. Wissen7sch&9t und -esinnung. O5erwindung
der /et&ph>sik. Wer ist !ietzsches Z&r&thustr&?. W&s hei2t Denken?. -&uen. Woh7
nen. Denken. D&s Ding. )))) dichterisch wohnet der /ensch0001. Logos. /oir&.
(%ethei&
2-
* IDENTITOT UND DI%%ERENR B(Identitate si di'erentaAC) Nes&e$ 6'u""in+en$
,-.0: Der #&tz der "dentit&t. Die onto7theo7%ogische 'er9&ssung der /et&ph>sik
7 UNTER;EGS RUR S6RACHE B(6e dru# catre "i#9aAC$ Nes&e$ 6'u""in+en$
,-.-: Die #pr&che. Die #pr&che i3 Ge7dicht. (us eine3 Gespr&ch 6on der
#pr&che. D&s Wesen der #pr&che. D&s Wort. Der Weg zur #pr&che
7 NIETRSCHE B2 voi)C$ Nes&e$ 6'u""in+en$ ,-7,@ voi) ,: Der Wi%%e zur /&cht &%s
Kunst Die ewige Wiederkehr des G%ei7chen. Der Wi%%e zur /&cht &%s ErkenntnisC
voi) 2: Die ewige Wiederkehr des G%eichen und der Wi%%e zur /&cht. Der euro7
p&ische !ihi%is3us. !ietzsches /et&ph>sik. Die seinsge7schicht%iche
-esti33ung des !ihi%is3us. Die /et&ph>sik &%s Geschichte des #eins. Entwur9e zur
Geschichte des #eins &%s /et&ph>sik. Die Erinnerung in die /et&ph>sik
7 ;EGMARKEN B(Repere pe dru#AC$ K"oster#ann$ %ran&'urtJMain$ ,-70: W&s
ist /et&ph>sik. 'o3 Wesen des Grun7des. 'o3 Wesen der W&hrheit. 2%&tons Lehre
6on der W&hr7heit. -rie9u5er den @Hu3&nis3us1. Zur #eins9r&ge. Hege% und die
Griechen. K&nts hese u5er d&s #ein. 'on Wesen und -e7grt99 der OUCTK@
+(ristote%es,. (us der %etzen /&r5urger 'or%e7sung
7 RUR SACHE DES DENKENS B(Sarcina +8ndiriiAC$ Nie*#eIer$ Tu9in+en$ ,-7-:
Zeit und #ein. D&s Ende der 2hi%osophie und die (u9g&5e des Denkens. /ein Weg
in die 2h&no3eno%ogie
Din anu" ,-0.$ editura !ittorio K"oster#ann din %ran&'urtJMain a 8nceput
pu9"icarea opere"or co#p"ete +Ges&3t7&usg&5e, a"e "ui Martin Heide++er$
proiectate sa apara 8n peste sapte/eci de vo"u#e) 6u9"icarea editiei se des'asoara pe
patru sectiuni: I) Scrieri"e aparute 8n ti#pu" vietii B,-,K*,-04C@ II) 6re"e+eri B,-21*
,-KKC@ III) Scrieri inedite B,-,-*,-70C@ I!) Note si indici)
Din aceasta editie apar anua" trei*patru vo"u#e$ nu#a*r8nd 'iecare apro<i#ativ K44
de pa+ini) Heide++er 8nsusi a a"es pentru editia opere"or sa"e co#p"ete ur#atoru"
#otto: Wege B nicht Werke B(Dru#uri > nu opereAC)
NOTO ASU6RA EDI5IEI
6entru a"catuirea acestui vo"u# au 'ost a"ese$ 8n principa"$ "ucrari a"e "ui Heide++er dedicate
pro9"e#ei artei) E?perient& g:ndirii. care 8nc?eie vo"u#u"$ aduna #otive pre/ente 8n
ce"e"a"te studii$ pun8nd 8n "u#ina constanta si e'ortu" de unitate proprii +8ndirii
?eide++eriene)
Ar 'i 8nsa +resit sa se creada ca ne a'"a# 8n 'ata unui co#pendiu de estetica ?eide++eriana)
%ie ca este vor9a despre poe/ia "ui Ho"der"in$ despre !an Go+? sau despre te#p"u" +rec$
pentru Heide++er orice pro9"e#a$ daca este 9ine pusa$ tre9uie sa decur+a din
atotcuprin/atoarea +8ndire despre 'iinta) si asa cu#$ pentru Heide++er$ o etica de sine
statatoare nu are sens$ nici #editatia privitoare "a arta si poe/ie nu poate 'i ori+inar +8ndit=
dec8t onto"o+ic)
A# cautat sa da# o anu#ita coerenta a"catuirii vo"u#u"ui > care nu a putut 8nsa tine
sea#a si de criteriu" crono"o+ic > prin rea"i/area c8torva centre de +reutate te#atice)
6ro9"e#e"e "e+ate de traducerea opere"or "ui Heide++er pot constitui oric8nd o9iectu" unui
studiu separat) De aceea$ #otivarea so"utii"or pe care "e*a# a"es$ dinco"o de ce"e c8teva note
ra/"ete$ nu*si poate a'"a "ocu" aici) 8n orice ca/$ aceasta varianta a transpunerii "ui Heide++er
8n "i#9a ro#=na repre/inta$ poate$ 8nceputu" unei e<periente care va cunoaste 8nca #u"te
etape)
Data 'iind co#p"e<itatea +8ndirii ?eide++eriene$ 8ncercarea de a de'ini prin note une"e
concepte si aspecte a"e acestei +8ndiri tre9uie$ "a r8ndu" ei$ sa se recunoasca drept un de#ers
pre"i#inar si re"ativ)
8n vederea 'aci"itarii unei eventua"e con'runtari a variantei ro#=nesti cu ori+ina"u"$ a#
indicat 8n te<t$ 8ntre parante/e drepte$ pa+ini"e editii"or +er#ane 'o"osite)
Traducerea de 'ata nu 8si propune sa o'ere un raspuns "a o 8ntre9are care va ra#8ne pese#ne
#ereu desc?isa: poate 'i Heide++er tradusD Ea nu 8si propune$ de ase#enea$ sa
32
NOTO ASU6RA EDI5IEI
dispense/e de 8nt8"nirea cu te<tu" ori+inar$ sin+ura 8nt8"nire adevarata pe care
cititoru" e<i+ent o poate avea cu 'i"o/o'ia) Cei care$ provocati de nereusite"e$ dar
deopotriva de reusite"e acestei traduceri$ 8" vor citi pe Heide++er 8n "i#9a "ui$ vor
deveni poate adevaratii "ui traducatori: cei care*, vor traduce 8n g:ndu% %or0 Ei vor
8nte"e+e ce" #ai 9ine aceste cuvinte a"e +8nditoru"ui:
(Considerata doar 8n sine$ 'ara interpretarea care o 8nsoteste 8n c?ip necesar$ orice
traducere ra#8ne e<pusa "a tot soiu" de ne8nte"e+eri si con'u/ii) Caci orice traducere
este 8n sine o interpretare) Ea poarta 8n 'iinta ei$ 'ara a "e da +"as$ toate te#eiuri"e$
desc?ideri"e si nive"uri"e interpretarii care au stat "a ori+inea ei) Iar interpretarea nu
este$ "a r8ndu*i$ dec8t 8#p"inirea traducerii care #ai tace 8nca$ a traducerii care 8nca
nu a aEuns "a cuv8ntu" #enit sa*i con'ere dep"inatate) 6otrivit esentei "or$
interpretarea si traducerea s8nt unu" si ace"asi "ucru) Se 8nt8#p"a adesea ca si
cuvinte"e rostite si ce"e scrise din "i#9a #aterna sa ai9a nevoie de o interpretare$ si
toc#ai de aceea e<ista si 8n cadru" propriei "i#9i$ #ereu si 8n c?ip necesar$ o
traducere) Orice rostire$ orice adresare si orice raspuns repre/inta o 'or#a de
traducere) Iata de ce$ daca 8n actu" traducerii se 8nt8"nesc de ce"e #ai #u"te ori doua
"i#9i 8ntr*un dia"o+$ 'aptu" acesta nu repre/inta e"e#entu" esentia" a" traducerii) B)))C
Se 8nt8#p"a ca un +8nditor sa 'ie 8nte"es U#ai 9ineV dec8t s*a 8nte"es e" 8nsusi@ dar
aceasta nu e de'e" o "ipsa care i s*ar putea$ #ai t8r/iu$ pune 8n sea#a$ ci$ di#potriva$
un se#n a" #aretiei sa"e) Caci sin+ura +8ndirea ori+inara ascunde 8n sine acea
9o+atie care nu poate 'i nicic8nd epui/ata$ ci doar 8nte"easa de 'iecare data U#ai
9ineV$ adica a"t'e" dec8t o spun ne#iE"ocit cuvinte"e) 8n #ediocritate nu e<ista$ 8n
sc?i#9$ dec8t ceea ce poate 'i 8nte"es$ deci nici un "ucru care sa c?e#e #ereu "a o
8nte"e+ere si o interpretare #ai ori+inare$ nici un "ucru care ar putea e" 8nsusi sa
provoace ti#puri"e sa recunoasca si sa traduca iar ceea ce de #u"ta vre#e parea a 'i
cunoscut) B)))C
Nu#ai un "ucru care a 'ost cu adevarat +8ndit are norocu" sa 'ie iar si iar U#ai 9ineV
8nte"es dec8t s*a 8nte"es c?iar e" pe sine) Dar$ atunci$ aceasta #ai 9una 8nte"e+ere nu
este #eritu" interpretu"ui$ ci daru" o'erit de 8nsusi o9iectu" interpretarii)A BMartin
Heide++er$ Ges&3t&usg&5e. B=nd ..$ K"os*ter#ann$ %ran&'urtJMain$ ,-0-$ pp) 71*
7KC)
NOTA ASU6RA EDI5IEI
33
6entru traducerea studii"or inc"use 8n acest vo"u# au 'ost 'o"osite ur#atoare"e editii
din opera "ui Martin Heide++er:
> (Ori+inea operei de artaA +Ursprung des Kunstwerkes,. din Ho%zwege.
K"oster#ann$ %ran&'urtJMain$ ,-.0 Bed) a I"I*aC
> (8ntre9area privitoare "a te?nicaA +Die )r&ge n&ch der echnik,. din 'ortr&ge und
(u9s&tze. Teii I$ Nes&e$ 6'u""in+en$ ,-70 Bed) a ''"*aC
> (Construire$ "ocuire$ +8ndireA +-&uen. Wohnen. Denken,. din 'ortr&ge und (u9s&tze.
Teii II$ Nes&e$ 6'u""in+en$ ,-70 Bed) a #*aC
> (U))) 8n c?ip poetic "ocuieste o#u")))VA B())) dichterisch wohnet der /ensch0001,. din
'ortr&ge und (u9s&tze. Teii II$ Nes&e$ 6'u""in+en$ ,-70 Bed) a I"I*aC
> (Ho"der"in si esenta poe/ieiA <Hd:der%in und d&s Wesen der Dichtung,. din
Er%&uterungen zu Ho%derUns Dichtung. K"oster#ann$ %ran&'urtJMain$ ,-KK
> (La ce 9un poetiDA +Wozu Dichter?,. din Hd%zwege. K"oster#ann$ %ran&'urtJMain$
,-.0 Bed) a I"I*aC
> (Li#9a 8n 6oe#A +Die #pr&che i3 Gedicht,. din Unter7wegs zur #pr&che. Nes&e$
6'u""in+en$ ,-7. Bed) a ni*aC
> (E<perienta +8ndiriiA +(us der Er9&hrung des Denkens,. Nes&e$ 6'u""in+en$ ,-.K
Reda# 8n continuare "ista a9revieri"or pe care "e*a# 'o"osit 8n cuprinsu" !ote%or. ori de c8te
ori a# invocat "ucrari"e inc"use 8n vo"u#:
UK > Ursprung des Kunstwerkes
%T * Die )r&ge n&ch der echnik
B;D > -&uen. Wohnen. Denken
D;M > ())) dichterisch wohnet der /ensch0001
H;D * Ho%der%in und d&s Wesen der Dichtung
;D * Wozu Dichter?
SG * Die #pr&che i3 Gedicht
ED > (us der Er9&hrung des Denkens
6entru a"catuirea !ote%or care 8nsotesc studii"e ?ei*de++eriene$ a# 'o"osit ur#atoarea
9i9"io+ra'ie:
* ADORNO$ T?) ;)$ (Par+on der Ei+ent"ic?&eitA$ 8n Ges&37
3eUe #chri9ten. Bd) 7$ Su?r&a#p$ %ran&'urtJMain$ ,-01$ pp) K,.*.27
* ANR$ ;)$ (Die Ste""un+ der Sprac?e 9ei Heide++erA$ 8n
Heidegger. ?rs+) von Otto 6=++e"er$ Kiepen?euer N ;itsc?$ K7,nJBer"in$ ed) a H*a$ ,-04$
pp) 14.*12,
34
NOTO ASU6RA EDI5IEI
BARTKY$ S)L)$ HeideggerDs 2hi%osoph> oE(rt. 8n -ritish=0
F9(esth. ,-7-$ nr) K$ pp) 1.1*10, BEAU%RET$ P)$ Di&%ogue &6ec Heidegger. 1 voi)$ Ed) de
Minuit$ 6aris$ ,-01J,-0K BERG$ R)$ Heidegger on L&ngu&ge &nd 2oetr>. 8n Kinesis0
Gr&du&%e =0 o92hi%os0. nr) 0$ Sprin+ ,-00$ pp) 0.*3- BIEMEL$ ;)$ /&rtin Heidegger
BSe"9st/eu+nissen und Bi"d*
do&u#entenC$ RoMo?"t$ Rein9e&JHa#9ur+$ ,-01 BIRAULT$ H)$ Heidegger et %De?perience
de %& pens8e. Ga"*
"i#ard$ 6aris$ ,-03 BOSSART$ ;)H)$ HeideggerDs heor> o9(rt. 8n =(($. nr)
20$ ,-73J,-7-$ pp) .0*77 COTTEN$ P)*6)$ Heidegger. Seui"$ 6aris$ ,-0K COUSINEAU$
R)H)$ Heidegger. Hu3&nis3 &nd Ethics0 (n
"ntroduction to the Letter on Hu3&nis3. NauMe"aerts$
LouvainJ6aris$ ,-02 COUTURIER$ %)$ /onde et Etre chez Heidegger. Les 6res*
ses de "ZUniv) de Montrea"$ Montrea"$ ,-0, DERRIDA$ P)$ )Les '"ns de "Z?o##eA$ 8n
/&rges de %&phi7
%osophie. Ed) de Minuit$ 6aris$ ,-02$ pp) ,2-*,7K %ALK$ ;)$ Heidegger und r&k%. 8n
L%ter&turwissensch&9t7
%iches =&hr5uch. Ber"in$ nr) K$ ,-71$ pp) ,-,*24K %RANR$ H)$ (Das Den&en Heide++ers
und die T?eo"o+ieA$
8n Heidegger. ?rs+) von Otto 6o++e"er$ Kieper?euer
N ;itsc?$ Ko"nJBer"in$ ed) a Ii*a$ ,-04$ pp) ,0-*2,0 GADAMER$ H)G)$ (Rur Ein'u?run+A$
8n Martin Heide++er$
Ursprung des Kunstwerk0es. Rec"a#$ Stutt+art$ ,-04$
pp) ,42*,2.
HALL$ R)L)$ Heidegger &nd the #p&ce o9(rt. 8n =0 o9 E?istenti&%is3. nr) 3$ ,-70J,-73$ pp)
-,*,43 HYLAND$ D)A)$ (rt &nd H&ppening o9ruth0 Re9%ections o9
the End o9 2hi%osoph>. 8n =(($. nr) 14$ ,-0,$
pp) ,00*,30 PAEGER$ H)$ (Heide++er and t?e ;or& o'ArtA$ 8n Ess&>s
on Ger3&n Uter&ture. GHIJ7GHKL. B"oo#in+ton$ ,-73$
pp) ,10*,.3
KEYES$ CD)$ (Trust as Art) An Interpretation o' Heide++erZs USein und ReitV and UDer
Ursprun+ des Kunst*
Mer&esVA$ 8n P) Sa""is$ Heidegger &nd the 2&th o9hink7
ing. 6itts9ur+?$ ,-04$ pp) 7.*3K LE BUHAN$ D) si DE RUBERCY$ E)$ Douze Fuestions &
=e&n -e&u9ret & propos de Heidegger. 8n Les Lettres
!ou6e%%es. ,-0KJ,-0.$ pp) ,,*1-
NOTO ASU6RA EDI5IEI
35
LEHMANN$ K)$ (C?rist"ic?e Gesc?ic?tser'a?run+ und on*to"o+isc?e %ra+e 9ei# Eun+en
Heide++erA$ 8n Heidegger. ?rs+) von Otto 6S++e"er$ Kiepen?euer N ;itsc?$ K7,nJBer"in$
ed) a Ii*a$ ,-04$ pp) ,K4*,7-
LIICEANU$ G)$ (Opera de arta ca si#9o" a" "u#inarii si ascunderii BM) Heide++erCA$ 8n
(8ncercare 8n po"itro*pia o#u"ui si a cu"turiiA$ Cartea Ro#=neasca$ Bucuresti$ ,-3,$ pp)
,0-*220
LINGIS$ A)$ ruth &nd (rt0 Heidegger &nd the e3p%es o9 $onst&ntinop%e. 8n 2hi%os0
od&>. nr) ,7$ ,-02$ pp) ,22*21K
LO;ITH$ K)$ Heidegger0 Denker in dur9tiger Zeit. !anden*?oec& N Ruprec?t$ Gottin+en$
ed) a I"I*a$ ,-74
N;ODO$ C$ he Work o9(rt in Heidegger: ( Wor%d Disc%o7sure. 8n $u%tur&%
Her3eneutics. ,-07$ pp) 7,*0K
6ER6EET$ ;)$ Heidegger Kunst%ehre. 8n =&hr5uch 9ur *sthetik und &%%ge3eine
Kunstwissensch&9t. nr) 3$ ,-71$ pp) ,.3*,3-$ si 8n Heidegger. ?rs+) von Otto 6o++e"er$
Kiepen?euer N ;itsc?$ K7,nJBer"in$ ed) a Ii*a$ ,-04$ pp) 2,0*2K,
6OGGELER$ O)$ Der Denkweg /&rtin Heideggers. Nes&e$ 6'u""in+en$ ,-71@ trad) 'r) L&
2ens8e de /&rtin Heidegger0 Un $he3ine3ent 6ers %DEtre. 6aris$ ,-70
6OGGELER$ O)$ (Ein"eitun+: Heide++er ?euteA$ 8n Heidegger. ?rs+) von Otto 6o++e"er$
Kiepen?euer N ;itsc?$ Ko"nJBer"in$ ed) a Ii*a$ ,-04$ pp) ,,*.1
6OGGELER$ O)$ (Heide++ers Topo"o+ie des SeinsA$ 8n 2h%7%osophie und 2o%itik 5ei
Heidegger. Kar" A"9er$ %rei*9ur+JMunc?en$ ,-02$ pp) 0,*,4.
6OGGELER$ O)$ Heideggers -egegnung 3it Ho%der%in. 8n /&n &nd Wor%d. nr) ,4$ ,-00$
pp) ,1*7,
RICHARDSON$ ;)P)$ Heidegger0 hrough 2heno3eno%og> to hought. Martinus NiE?o''$
T?e Ha+ue$ ed) a Ii*a$ ,-70
SCHULR$ ;)$ (O9er den p?i"osop?ie+esc?ic?t"ic?en Ort Martin Heide++ersA$ 8n
Heidegger. ?rs+) von Otto 6o++e"er$ Kiepen?euer N ;itsc?$ K="nJ Ber"in ed) a n*a$ ,-04$
pp) -.*,K4
STACK$ G)P)$ he -eing o9 the Work o9 (rt in Heidegger. 8n 2hi%os0 od&>. nr) ,1$ ,-7-$
pp) ,.-*,01
STAIGER$ E)$ (Ein Ruc&9"ic&A$ 8n Heidegger. ?rs+) von Otto 6=++e"er$ Kiepen?euer N
;itsc?$ K7,nJBer"in$ ed) a Ii*a$ ,-04$ pp) 2K2*2K.
36
NOTO ASU6RA EDI5IEI
SMITH$ P)R)$ !ihi%is3 &nd the (rts. 8n =(($. nr) 11$ Sprin+ ,-0.$ pp) 12-*113
TAURECK$ B)$ Die !otwendigkett der Kunst: )r&geste%king und die (ntwort Heideggers.
8n Wissensch&9t uni We%t5i%d. nr) ,$ ,-02$ pp) 1.*K.
TUGENDHAT$ E)$ (Heide++ers Idee von ;a?r?ei'$ 8n Hei7degger. ?rs+) von Otto
67++e"er$ Kiepen?euer N ;itsc?$ Ko"nJBer"in$ ed) a H*a$ ,-04$ pp) 237*2-3
;ATER$ L) van de$ he Work o9 (rt. /&n &nd -eing: & Heideggeri&n he3e. 8n
"ntern&tion&% 2hi%osophic&% Mu&rteri>. nr) -$ ,-7-$ pp)Z2,K*21.
;HITE$ D)A)$ Wor%d &nd E&rth in HeideggerDs (esthetics.
8n 2hi%os0 od&>. nr) ,2$ ,-73$ pp) 232*237 F F Heidegger. )r&gen &n sein Werk0 Ein
#>3posion. Rec"a#$ Stutt+art$ ,-00
ORIGINEA O6EREI DE ARTO
[ri+ine 8nsea#na aici ace" ceva
,
prin care si de "a care pornind$ un "ucru este ceea
ce este si este asa cu# este) Nu#i# ceea ce este ceva$ 8n 'e"u" 8n care este$ esenta a
sa) Ori+inea unui "ucru este provenienta esentei sa"e) 6ro9"e#a ori+inii operei de
arta este pro9"e#a privitoare "a provenienta esentei sa"e) 6otrivit repre/entarii
o9isnuite$ opera ia nastere din si prin activitatea artistu"ui) 8nsa prin ce anu#e$ si de
"a ce anu#e pornind$ este artistu" ceea ce esteD 6rin opera@ caci 'aptu" ca o opera
este spre "auda 'auritoru"ui ei 8nsea#na: a9ia opera 8" 'ace pe artist sa apara drept
#ester 8ntr*a"e artei) Artistu" este ori+inea operei) Opera este ori+inea artistu"ui)
Nici unu" din acesti ter#eni nu e<ista 'ara ce"a"a"t) Cu toate acestea$ nu este #ai
putin adevarat ca nici unu" dintre cei doi nu 8" poarta cu sine pe ce"a"a"t Artistu" si
opera suit. 'iecare 8n sine si 8n core"atia "or$ printr*un a" trei"ea ter#en$ care$ de 9una
sea#a este si pri#u"$ anu#e prin ace" ceva de "a care artistu" si opera de arta 8si
capata de a"t'e" nu#e"e: prin arta)
6e c8t de necesar este artistu" ori+inea operei 8n a"t c?ip dec8t este opera ori+inea
artistu"ui$ pe at8t de si+ur arta\este$ 8ntr*a"t c?ip 8nca$ ori+inea deopotriva a artistu"ui
si a operei) 8nsa poate 'i arta de 'apt o ori+ineD Unde si cu# e<ista artaD Arta nu este
a"tceva dec8t un cuv8nt caruia nu*i #ai corespunde ni#ic rea") Acest cuv8nt poate
trece drept o repre/entare de ansa#9"u care cuprinde sin+uru" "ucru ce are rea"itate
8n arta: opere"e si artistii) C?iar daca cuvin tu" (artaA ar 8nse#na #ai #u"t dec8t o
repre/entare de ansa#9"u$ ceea ce a 'ost dese#nat prin cuv=ntu" (arta
,K
n*ar
38
MARTIN HEIDEGGER
putea sa e<iste dec8t pe te#eiu" rea"itatii opere"or si artisti"or) Sau poate "ucruri"e
stau inversD E<ista opera si artist doar 8n #asura 8n care e<ista arta ca ori+ine a "or D
Indi'erent de 'e"u" 8n care ne ?otari# sa raspunde#$ pro9"e#a ori+inii operei de arta
devine pro9"e#a esentei artei) 8nsa$ deoarece tre9uie sa ra#8na o pro9"e#a desc?isa
daca si cu# este de 'apt arta$ ]0^ vo# 8ncerca sa +asi# esenta artei aco"o unde arta
do#neste cu o rea"itate incontesta9i"a) Arta re/ida 8n Oper& de arta) 8nsa ce este si
cu# anu#e este o opera a arteiD
Ce anu#e este arta nu se poate deduce dec8t din opera) Ce anu#e este opera nu
pute# a'"a dec8t pornind de "a esenta artei) Oricine o9serva "esne ca ne 8nv8rti# 8n
cerc) 8nte"e+erea o9isnuita pretinde ca acest cerc$ dat 'iind ca este o 8nca"care a
"o+icii$ sa 'ie evitat) Se crede ca esenta artei poate 'i do98ndita printr*o cercetare
co#parata a opere"or de arta e<istente) 8nsa cu# pute# 'i si+uri ca ceea ce "ua# noi
ca punct de p"ecare a" cercetarii s8nt rea"#ente opere de arta$ de vre#e ce 8n
prea"a9i" nu sti# ce este artaD 6e c8t de putin se poate o9tine esenta artei prin
8nsu#area unor caracteristici ce apartin opere"or de arta e<istente$ tot pe at8t de
putin ea poate 'i o9tinuta printr*o deducere din concepte supraordonate@ caci si
aceasta deducere vi/ea/a in prea"a9i" ace"e deter#inari care tre9uie sa 'ie su'iciente
pentru a ne o'eri ceea ce considera# 8n prea"a9i" a 'i o opera de arta 8n sens propriu)
8nsa at8t 8nsu#area unor opere din #u"titudinea ce"or e<istente$ c8t si deducerea din
concepte 'unda#enta"e s8nt aici 8n aceeasi #asura i#posi9i"e si e"e repre/inta$
atunci c8nd s8nt ap"icate$ o autoa#a+ire)
Iata de ce se i#pune ca acest #ers 8n cerc sa 'ie e'ectuat E" nu este un e<pedient sau
un neaEuns) Di#potriva$ daca ad#ite# ca +8ndirea este un #estesu+ +H&nd7werkA.
atunci toc#ai 8n a"e+erea acestui dru# consta 'orta +8ndirii$ iar 8n stra9aterea "ui$
sar9atoarea ei) Nu nu#ai pasu" decisiv de "a opera spre arta$ ca 'iind ce" de "a arta
spre opera$ repre/inta un cerc$ ci si 'iecare pas pe care 8ncerca# sa*, 'ace# se
8nv8rte 8n acest cerc)
2
ORIGINEA O6EREI DE ARTA
1-
6entru a +asi esenta artei a'"ate 8n #od rea" 8n opera$ noi ne 8ndrepta# spre opera
rea"a si 8ntre9a# opera ce anu#e si cu# anu#e este ea)
Toata "u#ea cunoaste opere de arta) Opere ar?itectonice si opere apartin8nd arte"or
p"astice poti vedea 8n piete pu9"ice$ 8n 9iserici sau c?iar 8n case particu"are) In
co"ectii si e<po/itii s8nt pastrate opere de arta apartin8nd di'erite"or epoci si popoare
]3^ Daca privi# opere"e su9 aspectu" purei "or rea"itati si nu a"tera# prin nici o
proiectie aceasta rea"itate$ atunci vede# ca opere"e ne stau dinainte tot at8t de naturi
pe c8t ne stau "ucruri"e nsesi) Ta9"ou" at8rna pe perete e<act ca o pusca de v=natoare
sau ca o pa"arie) O pictura$ de pi"da aceea a "ui !an Go+? repre/ent8nd o perec?e de
sa9oti taranesti$ trece dintr*o e<po/itie 8n a"ta) Opere"e s8nt e<pediate ase#enea
car9uni"or din 9a/inu" Ru?r sau 9usteni"or din 6adurea Nea+ra) 8n ti#pu" ca#pa*
nii"or #i"itare$ i#nur"e "ui Ho"der"in erau 8#pac?etate 8n ranite"e so"dati"or a"aturi
de trusa sanitara) Cuartete"e "ui Beet?oven stau 8n depo/ite"e editurii ase#enea
carto'i"or din pivnita) Toate opere"e poseda acest caracter de "ucru +d&s Dtngh&9te,0
Ce ar 'i e"e 'ara acestaD Se poate 8nsa ca o atare vi/iune asupra operei$ teri9i" de
+roso"ana si e<terioara$ sa ne scanda"i/e/e) 6ese#ne ca 8n #u/eu$ 8n cercu" unor
ast'e" de repre/entari despre opera de arta$ se #isca curierii sau 'e#eia de serviciu)
Se cuvine totusi sa "ua# opere"e asa cu# "e apar e"e ce"or care "e traiesc si "e +usta)
8nsa p8na si #u"t invocata traire estetica nu poate trece cu vederea caracteru" de
"ucru a" operei de arta) Liticu" este propriu operei ar?itectonice) Le#nosu" este
propriu scu"pturii 8n "e#n) Cro#aticu" este propriu ta9"ou"ui) Sunetu" articu"at este
propriu operei "iterare) Sonoru" este propriu operei #u/ica"e) Caracteru" de "ucru se
a'"a at8t de puternic 8#p"intat 8n opera de arta$ 8nc8t este c?iar #ai ni#erit sa spune#
invers: opera ar?itectonica se a'"a 8n piatra) Scu"ptura 8n "e#n se a'"a 8n "e#n)
Ta9"ou" se a'"a 8n cu"oare) Opera "iterara se a'"a 8n sunetu" articu"at) Opera #u/ica"a
se a'"a 8n ton) Lucruri evidente$ ni se va raspunde) Desi+ur) Dar ce anu*
40
MARTIN HEIDEGGER
#e sa 'ie acest evident caracter de "ucru i#p"icat 8n opera de artaD
Sau poate aceasta 8ntre9are este de prisos si nu 'ace dec8t sa 8ncurce "ucruri"e$ de
vre#e ce opera de arta$ dinco"o de caracteru" ei de "ucru$ este si a"tcevaD Acest
a"tceva care este aici 8n Eoc constituie artisticu") Opera de arta este$ desi+ur$ un "ucru
con'ectionat$ 8nsa$ pe "in+a ce spune "ucru" ca atare$ e" #ai spune si a"tceva$ =AAo
NYopeuet) Opera 'ace cunoscut pu9"ic a"tceva$ e&N reve"a un a"tceva: ea este o
a"e+orie) 8n opera de arta$ cu "ucru" con'ectionat #ai este pus "ao"a"ta si a"tceva$ 8n
+receste$ (a pune "ao"a"taA se spune cruupNA)A)eM) Opera este si#9o") A"e+oria si
si#9o"u" ]-^ o'era repre/entarea +enera"a 8n perspectiva careia se #isca de #u"ta
vre#e caracteri/area operei de arta) Nu#ai ca acest ceva care reve"ea/a pe un a"tu"$
acest ceva care (pune "ao"a"taA cu un a"tu"$ repre/inta caracteru" de "ucru a" operei
de arta) S*ar /ice ca acest caracter de "ucru 8n opera de arta este un 'e" de suport
+Unter5&u, 8n care si pe care este c"adit a"tu" +d&s (ndere,. acesta 'iind ce" ce
contea/a cu adevarat) si oare nu toc#ai acest caracter de "ucru a" operei este ce" care
8" 8n'aptuieste artistu" prin #estesu+u" sauD Ne propune# deci sa deter#ina#
rea"itatea ne#iE"ocita si dep"ina a operei de arta@ caci nu#ai 8n 'e"u" acesta pute#
a'"a 8n opera de arta "atura rea"a a artei) Deci tre9uie #ai 8nt8i sa "ua# 8n
consideratie caracteru" de "ucru a" operei) 6entru aceasta este necesar sa ave# o idee
8ndeaEuns de "i#pede despre ce este un "ucru) Nu#ai atunci vo# putea spune daca
opera de arta este un "ucru$ sau daca opera de arta este de 'apt a"tceva si niciodata
un si#p"u "ucru)
Lucrul si opera
DecLce este de 'apt "ucru"$ 8n ca/u" 8n care ave# de*a 'ace cu un "ucruD
6unuuLaceasta 8ntre9are$ 8nsea#na ca vre# sa cunoaste# natura de "ucru BreitateaC
a
K,
"ucru"ui Od&s Dingsein +Dingheit, des DingesP0 E vor9a de a a'"a caracteru" de "ucru
a" "ucru"ui +d&s DinghF9te des Dinges,0 6entru aceasta e necesar sa circu#scrie#
/ona careia 8i apartine orice 'or#a de 'iintare +d&s #e7iende2 asociata 8ndeo9ste cu
nu#e"e de "ucru)
6iatra de pe dru# este un "ucru$ si de ase#enea 9u"+are"e de pa#8nt) Cana de "ut
este un "ucru$ si de ase#enea '8nt8na de "a #ar+ine de dru#) Dar "apte"e din cana si
apa '8nt8niiD Lucruri de ase#enea$ de vre#e ce norii de pe cer si scaietii c8#pu"ui$
'run/a purtata de v8ntu" toa#nei si erete"e care se 8na"ta peste padure se nu#esc$ pe
drept cuv8nt$ ("ucruriA) 8ntr*a*devar$ toate acestea tre9uie nu#ite ("ucruriA$ c?iar da*
ca nu toate c8te poarta nu#e"e de ("ucruA pot 'i va/ute$ ase#eni ce"or pe care toc#ai
"e*a# nu#it@ cu a"te cuvinte$ c?iar daca e"e nu au o 8n'atisare) Un asemenea "ucru$
care nu se 8n'atisea/a privirii$ deci un "ucru 8n sine$ este$ de pi"da$ potrivit "ui Kant$
"u#ea 8n 8ntre+u" ei@ un ase#enea "ucru este 8nsusi Du#ne/eu) Lucruri 8n sine si
"ucruri ce se 8n'atisea/a privirii$ tot ceea ce 'iint8nd este 8n +enera"$ poarta$ in
"i#9aEu" 'i"o/o'iei$ ],4^ nu#e"e de ("ucruA) Avionu" sau radiou" tin asta/i$ ce*i
drept$ de "ucruri"e i#ediate$ dar daca ne re'eri# "a "ucruri"e u"ti#e$ atunci ne vo#
+8ndi "a cu totu" a"tceva) Lucruri"e u"ti#e s8nt #oartea si supre#a Eudecata) Luat 8n
ansa#9"u$ cuv8ntu" ("ucruA indica 8n acest conte<t orice rea"itate despre care se
poate a'ir#a ca nu este pur si si#p"u ni#ic) 6otrivit acestui 8nte"es$ opera de arta
este "a r8ndu" ei un "ucru$ 8n #asura 8n care ea este de 'apt ceva de ordinu" 'iintarii)
si totusi$ daca ave# in vedere ce ne*a# propus$ conceptu" acesta de "ucru nu ne
aEuta de"oc$ ne#iE"ocit ce" putin$ sa de"i#ita# 'iintarea proprie 'e"u"ui de*a 'i a"
"ucru"ui$ de 'iintarea proprie 'e"u"ui de*a 'i a" operei de arta) 6e de a"ta parte$ ne
s'ii# sa 8" nu#i# pe Du#ne/eu un "ucru) si ne s'ii# deopotriva sa spune# ca
taranu" de pe c8#p$ 'oc?istu" 8n 'ata cuptoru"ui$ pro'esoru" "a scoa*
42
MARTIN HEIDEGGER
"a > s8nt "ucruri) O#u" nu este "ucru) E drept ca nu#i# o 'ata care se vede
con'runtata cu o trea9a peste puteri"e ei etn zuAunges D:ng B(un "ucru prea tinarAC$
8nsa o 'ace# nu#ai pentru ca 8n acest ca/ si#ti# "ipsa$ 8ntr*o oarecare #asura$ a
naturii u#ane$ si crede# #ai de+ra9a a +asi toc#ai ceea ce constituie caracteru" de
"ucru a" "ucruri"or) sovai# c?iar sa spune# ca ciuta 8n "u#inisu" padurii$ +8ndacu"
din iar9a$ 'iru" de iar9a > s8nt "ucruri) Mai de+ra9a ciocanu" este pentru noi un
"ucru$ si panto'u"$ securea si ceasu") 8nsa nici acestea nu par a 'i un si#p"u "ucru) Ca
"ucru pur si si#p"u ne apar piatra$ 9u"+are"e de pa#8nt$ o 9ucata de "e#n) Deci
nu#i# "ucru ceea ce este ne8nsu'"etit 8n natura si 8n toate de c8te ne 'o"osi#)
Lucruri"e din natura si ce"e de care ne 'o"osi# s8nt ce"e pe care 8ndeo9ste "e nu#i#
("ucruriA) Iata cu# din /ona vasta 8n care totu" este "ucru B"ucru_res_ens_'iintareC
> c?iar si "ucruri"e u"ti#e si ce"e #ai 8na"te > ne vede# readusi "a cercu" stri#t a"
si#p"e"or "ucruri +die 5%ossen Dinge,0 Aici$ (si#p"uA 8nsea#na pe de o parte: "ucru
pur$ care e doar "ucru si ni#ic a"tceva@ pe de a"ta parte$ (si#p"uA 8nsea#na: doar
"ucru$ 8ntr*un sens aproape depreciativ) Si#p"e"e "ucruri$ si dintre acestea "e e<*
c"ude# c?iar si pe ce"e de care ne 'o"osi# 8n #od curent$ s8nt sin+ure"e considerate
a 'i "ucruri"e pro*priu*/ise) 8n ce consta atunci caracteru" de "ucru a" acestor "ucruriD
De "a e"e pornind$ tre9uie sa poata 'i deter#inata reitatea +Dingheit, "ucruri"or)
Deter#inarea respectiva ne per#ite sa ana"i/a# caracteru" de "ucru ca atare) S8nte#
ast'e" 8n #asura sa caracteri/a# acea rea"itate aproape pa"pa9i"a a opere"or$ 8n care
se #ai ascunde 8nsa si un a"tceva +ein(nderes,0 ],,^
Este 8nsa un 'apt 9ine cunoscut ca$ 8nca din vre#uri stravec?i$ atunci c8nd se punea
pro9"e#a ce este de 'apt 'iintarea$ "ucruri"e 8n reitatea "or se propuneau cu ostentatie
ca unitate de #asura a 'iintarii) Drept care$ circu#scrierea reitat"i "ucruri"or tre9uie
sa o a'"a# de*
43
Ea 8n interpretari"e traditiona"e a"e 'iintarii) 6entru a 'i scutiti de e'ortu" sec a"
cautarii proprii privitor "a caracteru" de "ucru a" "ucru"ui$ nu ave# dec8t sa ne
8nsusi# aceasta cunoastere traditiona"a despre "ucru) Raspunsuri"e "a 8ntre9area ce
este "ucru" au devenit at8t de 'a#i"iare$ 8nc8t e"e nu #ai "asa "oc pentru pro*
9"e#ati/are)
Interpretari"e reitatii "ucru"ui care$ 'iind do#inate pe tot parcursu" +8ndirii
occident"e$ au devenit de #u"t de "a sine 8nte"ese si au intrat asta/i 8n u/u" curent$
pot 'i +rupate 8n trei cate+orii)
Un sin+ur "ucru este$ de pi"da$ acest 9"oc de +ranit) E" este dur$ +reu$ cu supra'ete
"ar+i$ #asiv$ in'or#$ /+runturos$ co"orat$ 8n parte #at$ 8n parte stra"ucitor) 6iatra
8nsasi ne 'ace sa o9serva# toate acestea) Lua# pe aceasta ca"e cunostinta de
caracteristici"e sa"e) 8nsa caracteristici"e nu 'ac a"tceva decit sa indice ceea ce este
propriu pietrei ca atare) E"e s8nt proprietati"e sa"e) Lucru" "e poseda) Lucru"D La ce
ne +8ndi# de asta data$ c8nd ave# 8n vedere "ucru"D Evident$ "ucru" nu este doar
reunirea caracteristici"or sa"e$ si nici 8n+ra#adirea proprietati"or prin care apoi se
naste aceasta reunire) Lucru" este$ cu# oricine crede a sti$ ace" ceva 8n Euru" caruia
s*au reunit proprietati"e) !or9i# atunci despre (nuc"eu"A "ucru"ui) Grecii 8" nu#eau
pese#ne ?K uTcoKeiuevov) 6entru ei$ acest caracter (nuc"earA a" "ucru"ui se re'erea
"a ceea ce sta ca te#ei si e<ista constant) Caracteristici"e se nu#esc 8nsa <N
CTuupep'`KOTa > ceea ce apare 8#preuna cu 'iecare "ucru e<istent si survine
8ntotdeauna "ao"a"ta cu e") Aceste denu#iri nu s8nt de'e" ar9itrare) 8n e"e vor9este >
nu #ai e ca/u" sa o de#onstra# aici > e<perienta 'unda#enta"a proprie +reci"or
privitoare "a 'iinta 'iintarii) 8nsa prin aceste deter#inari 8si a'"a 8nte#eierea o
interpretare a reitat"i "ucru"ui$ care de acu# 8nco"o va deveni nor#ativa$ s" tot prin
e"e se 'i<ea/a interpretarea occidenta"a a 'iintei 'iintarii) ],2^ Aceasta se naste o data
cu pre"uarea ter#eni"or e"ini 8n spatiu" +8ndirii ro#ano*"atine)
44
MARTIN HEIDEGGER
TS'noKsi'isvov devine su5Aectu3. Q3K&?&0&Rc. devine su57st&nti&C auBE)pepT`K7+
devine &ccidens0 Desi+ur$ o atare traducere a ter#eni"or +recesti 8n "i#9a "atina nu
este nicidecu# de#ersu" ace"a inocent$ asa cu# este e" i#a+inat 8nca si asta/i)
Di#potriva$ 8n spate"e transpunerii 8n aparenta "itera"e$ si prin aceasta aparent
'ide"e$ se ascunde o trans*punere a e<perientei e"ine 8ntr*o a"ta #oda"itate de
+8ndire) G8ndirea ro#ana preia ter#enii e"ini$ "as8nd deoparte e<perienta coori+inara
corespun/atoare #esaEu"ui "or$ "as8nd deci deoparte cu76:ntu% +rec) Lipsa unui teren
'er#$ speci'ica +8ndirii occidenta"e$ apare o data cu aceasta transpunere) O
ase#enea deter#inare a reitatii "ucru"ui$ ca su9stanta dotata cu accidente$ pare sa
corespunda$ potrivit opiniei curente$ 'e"u"ui nostru natura" de a privi "ucruri"e) Nu e
de #irare ca aceasta conceptie o9isnuita despre "ucru a 'ost trecuta si asupra
co#porta#entu"ui curent 'ata de "ucruri$ 8n speta asupra 'e"u"ui 8n care a9orda# noi
"ucruri"e si vor9i# despre e"e) Si#p"a propo/itie enuntiativa consta din (su9iectA >
traducerea "atina si$ deci$ deEa o reinterpretare a "ui uTioKETuevov > si din
(predicatA$ 8n care s8nt enuntate caracteristici"e "ucru"ui) Cine ar 8ndra/ni sa puna 8n
discutie aceste raporturi e"e#entare 8ntre "ucru si propo/itie$ 8ntre structura
propo/itiei si cea a "ucru"uiD Tre9uie totusi sa ne 8ntre9a#: oare structura si#p"ei
propo/itii enuntiative Bcone<iunea su9iectu"ui si a predicatu"uiC este i#a+inea 'ide"a
a structurii "ucru"ui Ba unirii su9stantei cu accidente"e sa"eCD Sau$ #ai de+ra9a$
structura "ucru"ui$ repre/entata ast'e"$ este construita pe #ode"u" structurii
propo/itieiD
Oare nu e ce" #ai 'iresc sa 9anui# ca o#u" transpune 8n 8nsasi structura "ucru"ui
'e"u" 8n care e" concepe "ucru" 8n cadru" enuntu"uiD Acest #od de a +8ndi$ aparent
critic si totusi 'oarte pripit$ ar tre9ui #a" 8nt8i sa ne 'aca sa 8nte"e+e# cu# de este
posi9i"a aceasta transpunere a structurii propo/itiei asupra "ucru"ui$ 'ara ca "ucru"
sa*si 'i de/va"uit 8n prea"a9i" esenta) Daca
45
structura propo/itiei sau$ di#potriva$ structura "ucru"ui repre/inta 'actoru" pri#$ ce"
care da nor#a > a ra#as p8na 8n #o#entu" de 'ata o c?estiune nere/o"vata@ si e
c?iar 8ndoie"nic ca pusa 8n acesti ter#eni ],1^ eaar putea 'i vreodata re/o"vata) 8n
u"ti#a instanta$ nici structura propo/itiei nu o'era nor#a pentru structura "ucru"ui$ si
nici structura "ucru"ui nu este re'"ectata ca atare 8n cea a propo/itiei) A#9e"e >
structura "ucru"ui c8t si cea a propo/itiei > 8si au provenienta$ 'ie ca e vor9a de
caracteru" inti# a" 'iecareia$ 'ie de raporturi"e care se pot institui 8ntre e"e$ 8ntr*o
sursa co#una #ai ori+inara) Oricu#$ aceasta pri#a interpretare a reitatii "ucru"ui >
"ucru" ca purtator a" caracteristici"or sa"e > nu este at8t de 'ireasca pe c8t este de
rasp8ndita) Ceea ce noua ne apare ca 'iresc este$ pese#ne$ doar o9isnuitu" care
8nsoteste o "un+a o9isnuinta$ o9isnuinta care "a r8ndu" ei a uitat neo9isnuitu" din care
ea provine) Ace" neo9isnuit ,*a asa"tat c8ndva pe o# ca o rea"itate cu totu" stranie si$
8n 'ata "ui$ +8ndirea a ra#as 8n ui#ire)
8ncrederea de care da# dovada c8nd e vor9a de interpretarea curenta a "ucru"ui nu
este Eusti'icata dec8t 8n #od aparent) 8nsa$ 8n p"us$ acest 'e" de a concepe "ucru"
B"ucru" ca purtator a" caracteristici"or sa"eC nu este va"a9i" doar pentru "ucru" pur si
si#p"u$ ci pentru 'iintarea 8n +enere) Drept care$ cu aEutoru" sau nu se poate 'ace o
distinctie c"ara 8ntre 'iintarea reica si 'iintarea nereica) Totusi$ c?iar si o si#p"a
/a9ava atenta 8n preaE#a "ucruri"or$ anterioara oricarei re'"ectii$ ne poate spune ca
acest concept de "ucru nu are acces "a caracteru" de "ucru a" "ucru"ui$ "a ace" ceva
care se iveste din sine +dos Eigenwuchsige, si care se odi?neste 8n sine +d&s
"nsichruhende,0 Uneori se 8nt=#p"a sa ave# senti#entu" ca 8nca de #u"ta vre#e
reitatea "ucru"ui a 'ost si"uita$ si ca raspun/atoare pentru aceasta si"nicie ar 'i
+8ndirea 8nsasi@ de aceea$ +8ndirea s'8rseste prin a 'i rene+ata$ c8nd de 'apt ar tre9ui
sa apara stra*
46
MARTIN HEIDEGGER
dania de a 'ace +8ndirea sa +8ndeasca) 8nsa un ast'e" de senti#ent$ oric8t de cert ar 'i$
ce poate sa 8nse#ne c8nd e vor9a de a deter#ina esenta "ucru"ui$ de vre#e ce aici
+8ndirea sin+ura este cea c?e#ata sa*s" spuna cuv8ntu"D Dar poate ca ceea ce aici si
8n a"te ca/uri ase#anatoare nu#i# senti#ent sau dispo/itie este #ai rationa"$ 8n
speta #ai patrun/ator$ deoarece senti#entu" sau dispo/itia s8nt #ai receptive 'ata de
'iinta dec8t orice ratiune@ caci 8ntre ti#p$ deca/uta "a ran+u" de r&tio. ratiunea a 'ost
8n #od eronat interpretata doar din punct de vedere rationa") Iar 'aptu" de a tra+e cu
coada oc?iu"ui catre i*rationa" > acest avorton a" rationa"u"ui nere'"ectat > a putut
'i 'o"osit in ce"e #ai stranii situatii) Desi+ur$ conceptu" o9isnuit de "ucru se po*
triveste oric8nd 'iecarui "ucru 8n parte) si totusi$ vr8nd sa surprinda "ucru" 8n esenta
sa$ e" 8" si"uieste)
Oare cu# ar putea 'i evitata o ase#enea si"uireD ],K^ 6ese#ne$ nu#ai 8n #asura 8n
care a# +asi #oda"itatea de a*i asi+ura "ucru"ui un c8#p desc?is$ pentru ca e" sa 8si
arate caracteru" sau de "ucru 8n c?ip ne#iE"ocit) 8n acest scop$ tre9uie sa e"i#ina#
#ai 8nt8i orice tip de conceptie si de asertiune re'eritoare "a "ucru$ care s*ar putea
ase/a 8ntre "ucru si noi) A9ia atunci ne a9andona# pre/entei "ucru"ui 'ara sa #ai
8nt8#pina# vreun o9staco") 8nsa 'aptu" de a "asa "ucruri"e sa vina ne#iE"ocit spre noi
nu tre9uie sa 'ie nici cerut$ ici pre+atit) Caci acest 'apt se petrece de #u"ta vre#e) 8n
ceea ce ne 'urni/ea/a va/u"$ au/u" si pipaitu"$ 8n sen/atii"e de cu"oare$ de sunet$ de
aspru sau tare$ corpu" nostru este$ 8n sensu" ce" #ai propriu$ asa"tat de "ucruri)
Lucru" este un WHICT-TIT7!$ ace" ceva care$ prin inter#ediu" sen/atii"or$ poate 'i
perceput 8n si#turi"e ce a"catuiesc sensi9i"itatea) Drept care$ a concepe "ucru" ca
unitate a unei #u"tip"icitati de date sensi9i"e devine ast'e" un 'apt o9isnuit) Iar 8n
trasatura nor#ativa a acestui concept a" "ucru"ui nu se #odi'ica ni#ic$ daca aceasta
unitate este considerata ca su#a$ ca tota"itate sau ca structura)
47
Aceasta interpretare a reitatii "ucru"ui este tot atit de corecta si poate 'i tot atit de
usor sustinuta ca si cea dinainte) si acest si#p"u 'apt este de*aEuns pentru a ne 'ace
sa pune# "a 8ndoia"a adevaru" ei) Daca vo# #edita atent asupra a ceea ce cauta#$ si
anu#e asupra caracteru"ui de "ucru a" "ucru"ui$ atunci nici acest #od de a concepe
"ucru" nu ne poate 'i cu ceva de 'o"os) Niciodata$ 8n procesu" de aparitie a"
"ucruri"or$ noi nu percepe# de 'apt si 8n pri#a instanta$ asa cu# pretinde acest
concept$ doar o nava"a de sen/atii$ de pi"da de sunete si de /+o#ote$ ci au/i# cu#
'urtuna suiera pe ?orn$ au/i# avionu" cu trei #otoare$ iar urec?ea noastra si#te
i#ediat Mercedes*u" ca di'erit de Ad"er) Mu"t #ai aproape dec8t sen/atii"e toate ne
sint "ucruri"e 8nse"e) 8n casa nu ave# niciodata doar sen/atii acustice sau nu
percepe# /+o#ote 8n +enera"$ ci #ai de+ra9a au/i# tr8ntindu*se usa) 6entru a au/i
un /+o#ot pur$ urec?ea noastra nu tre9uie sa se #ai ap"ece catre "ucruri$ ci
dipotriva$ sa se desprinda de e"e$ deci sa ascu"te a9stract) 8n conceptu" de "ucru toc*
#ai invocat nu este vor9a 8n pri#u" r8nd de o si"uire a "ucru"ui$ ci #ai de+ra9a de o
8ncercare e<cesiva$ de a*, aduce 8n #a<i#a ne#iE"ocire 'ata de noi) 8nsa at8ta vre#e
c8t vo# 8ncerca sa surprinde# caracteru" sau de "ucru cu aEutoru" a ceea ce ne*a
parvenit pe ca"ea sen/atii"or$ "ucru" nu va aEun+e niciodata 8n aceasta ne#iE"ocire)
],.^
8n ti#p ce pri#a interpretare a "ucru"ui ne izo%e&z& tota" de "ucru si 8" asa/a prea
departe de noi$ a doua ni*, apropie prea #u"t) 8n a#9e"e interpretari "ucru" dispare)
De aceea este ca/u" sa evita# e<a+erari"e a#9e"or interpretari) De aceea$ "ucru"
8nsusi tre9uie "asat 8n acea odi?nire 8n sine) E" tre9uie acceptat 8n statornicia care 8i
este proprie) Se pare ca asa ceva se o9tine prin cea de a treia interpretare$ tot atit de
vec?e ca si ce"e"a"te doua e<puse anterior)
Materia"itatea este aceea care "e con'era "ucruri"or caracteru" statornic si (nuc"earA$
dar si aceea care provoaca 'e"u" "or de a nava"i asupra si#turi"or: cro#aticu"$
sonoru"$ duritatea$ #asivitatea) 8n aceasta deter*
K3
MARTIN HEIDEGGER
#inare a "ucru"ui ca #aterie <tiSrRC este si#u"tan postu"ata si 'or#a BuopWp'`C)
Statornicia unui "ucru$ consistenta "ui re/ida 8n aceea ca o #aterie se &9%& "ao"a"ta cu
o 'or#a) Lucru" este o #aterie care pri#este o 'or#a) Aceasta interpretare a "ucru"ui
se revendica de "a aspectu" ne#iE"ocit cu care "ucru" ne int8#pina prin 8n'atisarea sa
Be"Soc@C) Sinte/a dintre #aterie si 'or#a ne o'era 8n s'8rsit conceptu" de "ucru care se
potriveste "a 'e" de 9ine "ucruri"or din natura +!&turdinge, c8t si ce"or de care ne
'o"osi# +Ge5r&uchsdinge,0
Acest concept a" "ucru"ui ne o'era posi9i"itatea de a raspunde "a 8ntre9area privitoare
"a caracteru" de "ucru propriu operei de arta) Caracteru" de "ucru a" operei este
desi+ur #ateria cu aEutoru" careia opera se constituie) Materia repre/inta su9stratu"
creatiei artistice si do#eniu" ei de actiune) 8nsa aceasta re#arca 9ine cunoscuta si
p"ina de 9un si#t a# 'i putut s= o 'ace# din capu" "ocu"ui) De ce ne*a# #ai a9atut
atunci din dru#$ oprindu*ne si asupra ce"or"a"te concepte a"e "ucru"ui$ a'"ate de
ase#enea in vi+oareD E<p"icatia este si#p"a: pentru ca acest concept a" "ucru"ui$
care pre/inta "ucru" ca pe o #aterie dotata ca 'or#a$ 8" pune# deopotriva "a 8ndoia"a)
Oare nu toc#ai aceasta perec?e de concepte$ #ate*rie*'or#a$ este 'o"osita 8n ace"
do#eniu 8n care ur#ea/a sa ne #isca#D Desi+ur) Deose9irea dintre #aterie si
'or#a este$ 8n ce"e #ai di'erite variante$ sc?e#a conceptua"a centra"a pentru orice
estetica si teorie a artei) Acest 'apt incontesta9i" nu de#onstrea/a 8nsa nici ca
distinctia #aterie*'or#a este satis'acator 8nte#eiata$ si nici ca ea apartine 8n #od
ori+inar do#eniu"ui artei si a" operei de arta) 8n p"us$ do#eniu" de va"iditate a" aces*
tei perec?i de concepte depaseste considera9i"$ de o 9una 9ucata de ti#p$ ],7^
+ranite"e do#eniu"ui estetic) %or#a si continutu" sint concepte "a 8nde#8na oricui$ 8n
spate"e "or put8ndu*se ascunde orice) 8n ca/u" in care se #ai asocia/a 'or#a cu
rationa"u" si #ateria cu i*ra*tioa"u"$ iar rationa"u" este considerat drept "o+icu" si
K-
irationa"u" drept a"o+icu"$ 8n s'8rsit$ c8nd perec?ea de concepte 'or#a*#aterie #ai
este cup"ata si cu re"atia su9iect*o9iect$ atunci repre/entarea dispune de o #ecanica
conceptua"a careia ni#ic nu*i poate re/ista)
8nsa daca asa stau "ucruri"e$ cu# oare #ai pute# surprinde cu aEutoru" distinctiei
#aterie*'or#a do#eniu" speci'ic a" "ucruri"or ca atare$ deose9indu*"e de restu"
'iintariiD Dar poate ca acest #od de a caracteri/a "ucruri"e$ dupa #aterie si 'or#a$
si*ar redo98ndi capacitatea de deter#inare daca a# putea #acar sa anu"a# "ar+irea
e<cesiva a acestor concepte si vidarea "or) Desi+ur$ dar aceasta presupune ca noi
sti# deEa in ce /ona anu#e a 'iintarii 8si e<ercita aceste concepte adevarata "or
capacitate de deter#inare) %aptu" ca do#eniu" respectiv este ce" a" "ucruri"or ca
atare$ apare a 'i$ p8na 8n acest punct$ o si#p"a presupunere) Iar o9servatia ca aceasta
perec?e de concepte a 'ost uti"i/ata din p"in 8n estetica$ ar putea #ai de+ra9a sa ne
su+ere/e ca #ateria si 'or#a s8nt deter#inari traditiona"e a"e esentei operei de arta$
si ca de a9ia de aici e"e au 'ost reproiectate asupra "ucru"ui) Unde 8si are re"atia
#aterie*'or#a ori+inea: 8n caracteru" de "ucru a" "ucru"ui sau 8n caracteru" de opera
a" operei de artaD
B"ocu" de +ranit care odi?neste 8n sine este ceva #ateria" 8ntr*o 'or#a deter#inata$
c?iar daca aceasta 'or#a este +roso"ana) %or#a 8nsea#na aici dispunerea spatia"*
"oca"a si ordonarea parti"or #ateria"e$ care au ca ur#are un contur deter#inat$ si
anu#e pe ace"a a" unui 9"oc) 8nsa u"cioru"$ toporu" sau o perec?e de 8nca"tari s8nt$ "a
r8ndu" "or$ #aterie turnata 8ntr*o 'or#a$ 8n ca"itatea ei de contur$ 'or#a nu apare 8nsa
aici ca re/u"tat a" dispunerii unei #aterii) Di#potriva$ acu# 'or#a deter#ina
ordonarea #ateriei) Mai #u"t c?iar$ ea predeter#ina$ 8n 'iecare ca/ 8n parte$
ca"itatea si a"e+erea #ateriei: un #ateria" i#per#ea9i" pentru u"cior$ unu" su'icient
de dur pentru topor$ re/istent si totodata '"e<i9i" pentru panto'i) 8n p"us$ aceasta
8ntrepatrundere dintre 'or#a si #aterie este diriEata 8n prea"a9i" de scopu" caruia
ur#ea/a sa*i s"uEeasca u"cioru"$
.4
MARTIN HEIDEGGER
toporu" sau perec?ea de 8nca"tari) ],0^ %iintarea de tipu" u"cioru"ui$ toporu"ui sau
8nca"tari"or nu*si pri#este niciodata u"terior o ase#enea capacitate de a s"uEi
+Dien%ichkeit,C si nici nu pute# spune ca ea este adau+ata din a'ara) Dar capacitatea
de a s"uEi nici nu este un scop care p"uteste undeva deasupra 'iintarii) Ea este acea
trasatura 'unda#enta"a$ de "a care pornind$ aceasta 'iintare ne 'i<ea/a o c"ipa cu
privirea +&n5%ik7ken,. adica e#ana o stra'u"+erare +&ri5%itzen, si$ 8n 'e"u" acesta$
devine pre/enta +&nwesen,. aEun+8nd ast'e" 'iintarea care este ea de 'apt) 8ntr*o
ase#enea capacitate de a s"uEi se 8nte#eia/a at8t con'erirea unei 'or#e$ c8t si
a"e+erea unei #aterii date dinainte "ao"a"ta cu 'or#a$ 8n 'e"u" acesta constituindu*se
si do#inatia re"atiei #aterie*'or#a) %iintarea care sta su9 se#nu" acestei do#inatii
este 8ntotdeauna produsu" unei con'ectionari) 6rodusu" este con'ectionat ca un
ustensi" +Zeug, 8n vederea unui scop deter#inat) 6rin ur#are$ #ateria si 'or#a ca
deter#inari a"e 'iintarii 8si au ori+inea 8n esenta ustensi"u"ui$ care denu#este ceea ce
a 'ost produs anu#e pentru a 'i 'o"osit si u/at) Materia si 'or#a nu s8nt de'e"
deter#inari a"e reitatii "ucru"ui ca atare) Ustensi"u" Bperec?ea de 8nca"tari$ de pi"daC$
ase#enea unui si#p"u "ucru$ odi?neste 8n sine$ 8nsa pe e" nu 8" caracteri/ea/a acea
ivire din sine +Eigenwuchsige, proprie 9"ocu"ui de +ranit) 6e de a"ta parte$ ustensi"u"
se dovedeste a 'i 8nrudit cu opera de arta 8n #asura 8n care e" este un produs a"
activitatii u#ane) Cu toate acestea$ opera de arta$ prin pre/enta ei su'icienta siesi +in
seine3 se%5stgenugs&3en (nwesen,. sea#ana #ai de+ra9a cu si#p"u" "ucru$ cu
acea ivire a "ui din sine si cu neconstrin+erea "ui "a ni#ic) si totusi$ noi nu
considera# opere"e a 'i si#p"e "ucruri) 8n 'apt$ "ucruri"e din Euru" nostru$ "ucruri"e de
care ne 'o"osi#$ ne s8nt ce"e #ai apropiate si ne apar ca "ucruri"e propriu*/ise)
Ast'e"$ ustensi"u" este pe Eu#atate "ucru$ dat 'iind ca e deter#inat de reitate@ si$
totusi$ e" este #ai #u"t) Dar 8n ace"asi ti#p$ e" este pe Eu#atate opera de arta
.,
si totusi #ai putin$ deoarece 8i "ipseste su'icienta de sine +#ei5stgenugs&3keit,
proprie operei de arta) Ustensi"u" ocupa o po/itie inter#ediara speci'ica 8ntre "ucru
si opera$ presupunind ca o ase#enea pedanta ierar?i/are este per#isa)
Re"atia 'or#a*#aterie$ prin care este deter#inata 8n pri#a instanta '"inta
ustensi"u"ui$ se da "esne drept constitutie ne#iE"ocit sesi/a9i"a a oricarei 'iintari$
deoarece aici 8nsusi o#u" producator este i#p"icat ca participant "a 'e"u" 8n care un
ustensi" aEun+e "a 'iinta) 8n #asura 8n care ustensi"u" ocupa un "oc inter#ediar 8ntre
si#p"u" "ucru si opera$ pare "a 8nde#8na ca 'o"osin*du*ne de ca"itatea de ustensi" Bde
re"atia #aterie*'or#aC sa identi'ica# 'iintarea care nu este de natura ustensi"u"ui$
],3^ 8n speta "ucruri"e si opere"e si$ 8n s'irsit$ 8ntrea+a 'iintare) Tendinta de a 'ace din
re"atia #aterie*'or#a do#inanta 'iecarei 'iintari 8n parte este sti#u"ata si prin aceea
ca pe te#eiu" unei credinte$ si anu#e a ce"ei 9i9"ice$ tota"itatea 'iintarii este din
capu" "ocu"ui conceputa ca o creatie$ respectiv$ 8n conte<tu" nostru$ ca arte'act) Ce*i
drept$ 'i"o/o'ia care s*a nascut pe 9a/a acestei credinte e "i9era sa proc"a#e ca
'aptuirea creatoare a "ui Du#ne/eu tre9uie conceputa di'erit de activitatea unui
si#p"u #estesu+ar) Daca 8nsa 8n ace"asi ti#p > sau c?iar 8n prea"a9i" > ens
cre&tu3 este +indit 8n perspectiva unitatii 3&terie79or3&. ca o consecinta a credintei
8n predestinare$ credinta provenita din interpretarea Bi9"iei de pe po/itii"e 'i"o/o'iei
to#iste$ atunci credinta este conceputa din interioru" unei 'i"o/o'ii a" carei adevar
re/ida 8ntr*o stare de ne*ascundere a 'iintarii$ stare ce se deose9este de cea a "u#ii
asa cu# este ea conceputa 8n credinta)
Ideea creatiei 8nte#eiata pe credinta poate sa*si piarda "a un #o#ent dat ro"u"
?otar8tor 8n cunoasterea 'iintarii 8n tota"itatea ei$ dar interpretarea teo"o+ica a
oricarei 'iintari o data postu"ata > 8n speta conceperea "u#ii prin pris#a re"atiei
#aterie*'or#a > poate 'oarte 9ine sa se #entina$ desi ea este 8#pru#utata de "a o
.2
MARTIN HEIDEGGER
'i"o/o'ie i#proprie) Acest "ucru se petrece in trecerea de "a Evu" Mediu "a epoca
#oderna) Meta'i/ica epocii #oderne se 5&ze&z& 8n 9una #asura pe re"atia #ate*rie*
'or#a$ asa cu# s*a constituit ea in decursu" Evu"ui Mediu) Sin+uri ter#enii care
dese#nea/a aceasta re"atie #a" a#intesc de natura disparuta a "ui e"Soc@ si i;TSrR0
Ast'e"$ interpretarea "ucru"ui 8n 'unctie de #aterie si 'or#a$ 'ie ca ra#8ne #edieva"a$
'ie ca aEun+e &an*tian*transcendenta"a$ a devenit curenta si de "a sine 8nte"easa) Dar
cu toate acestea$ ea este$ ase#enea ce"or"a"te interpretari a"e reitatii "ucru"ui e<puse
aici$ o si"uire a naturii de "ucru a "ucru"ui)
Aceasta situatie se tradea/a deEa pin 'aptu" ca noi nu#i# "ucruri"e propriu*/ise
(si#p"e "ucruriA) (Si#p"uA ec?iva"ea/a aici cu e"i#inarea capacitatii de a s"uEi$
precu# si a 'aptu"ui de a 'i con'ectionat) Si#p"u" "ucru este un 'e" de ustensi"
despuiat de natura sa de ustensi") Natura de "ucru +Dingsein, re/ida 8n ceea ce
ra#8ne dupa ce natura de ustensi" +Zeugsein, a 'ost 8ndepartata) Dar acest rest nu
cunoaste 8n sine nici o deter#inare specia"a) Este 8nsa 8ndoie"nic ca$ d8nd "a o parte
tot ce tine de natura ustensi"u"ui$ ],-^ iese 8ntr*adevar "a ivea"a caracteru" de "ucru a"
"ucru"ui) Ast'e"$ a" trei"ea 'e" de interpretare a "ucru"ui * pe "inia re"atiei #aterie*
'or#a > se dovedeste "a rindu" "ui o si"uire a "ucru"ui) Ce"e trei #oduri de
deter#inare a"e reitatii concep "ucru" 'ie ca purtator a" unor caracteristici$ 'ie ca
unitate a unei #u"tip"icitati de perceptii$ 'ie$ 8n s'8rsit$ ca #aterie care poseda o
'or#a) 6e parcursu" istoriei 8n care s*a con'i+urat adevaru" despre 'iintare$ ce"e trei
interpretari a#intite au aEuns de ase#enea sa se co#9ine 8ntre e"e$ dar asupra
acestui aspect nu vo# #ai insista) 8n aceasta co#9inare$ i#preci/ia proprie 'iecarei
interpretari 8n parte se accentuea/a si #ai #u"t$ ast'e" 8nc8t e"e se ap"ica deopotriva
"a "ucru$ "a ustensi" sau "a opera) De aici ia nastere un #od de +8ndire potrivit caruia
noi nu +8ndi# asupra "ucru"ui$ ustensi"u"ui si operei "uate separat$ ci asupra 'iintarii
8n 8ntre+u" ei) Acest 'e" de a +8ndi$ devenit de #u"ta
.1
vre#e o o9isnuinta$ pre#er+e oricarei cunoasteri ne#iE"ocite a 'iintarii) Asa se 'ace
ca interpretari"e do#inante privitoare "a "ucru nu 'ac dec8t sa ne 8nc?ida accesu" at8t
"a caracteru" de "ucru +dos DinghF9te, a" "ucru"ui$ c8t si pe ace"a "a caracteru" de
ustensi" +dos ZeughF9te, a" ustensi"u"ui sau "a caracteru" de opera +d&s WerkhF9te, a"
operei) si toc#ai de aceea este necesar sa cunoaste# interpretari"e "ucru"ui
#entionate #ai sus: pentru a putea #edita asupra provenientei "or$ asupra
pretentii"or "or neEusti'icate$ dar si asupra 'irescu"ui ce pare sa se de+aEe din e"e) O
ast'e" de cunoastere este cu at8t #ai necesara atunci c8nd 8ncerca# sa evidentie# si
sa e<pri#a# caracteru" de "ucru a" "ucru"ui$ caracteru" de ustensi" a" ustensi"u"ui si
caracteru" de opera a" operei) 6entru aceasta este 8nsa de*aEuns ca "ucru" > daca pe
e" 8" ave# 8n vedere > sa ra#8na nestin+?erit 8n "i#ite"e naturii sa"e de "ucru$
evit8nd anticipari"e si de'or#ari"e proprii ace"or #oduri de a +8ndi) Ce pare deci #ai
usor dec8t sa "asi 'iintarea sa 'ie toc#ai acea 'iintare care este eaD Sau ne a'"a#$ cu
aceasta sarcina$ 8n 'ata ce"ei #ai #ari di'icu"tatiD Mai a"es atunci c8nd intentia de a
"asa 'iintarea sa 'ie asa cu# este repre/inta toc#ai opusu" ace"ei indi'erente care
8ntoarce pur si si#p"u spate"e 'iintarii) Noi tre9uie sa ne 8ntoarce# cu 'ata "a
'iintare$ sa ave# 8n vedere 'iinta ei pornind c?iar de "a 'iintare$ dar 8n ace"asi ti#p
sa o "asa# nestin+?erita 8n esenta ei)
Acest e'ort a" +8ndirii pare sa 8nt8#pine cea #ai #are re/istenta ]24^ atunci c8nd 8si
propune sa deter#ine reitatea "ucru"ui@ caci cu# a"tcu#va s*ar putea e<p"ica esecu"
8ncercari"or a#intiteD Toc#ai "ucru" 8n #odestia sa se sustra+e +8ndirii cu cea #ai
#are 8nversunare) Dar nu cu#va toc#ai acest 'e" retras de a 'i a" si#p"u"ui "ucru$ nu
cu#va toc#ai acest 'apt de a nu 'i "a ni#ic constr=ns care odi?neste 8n sine +dieses
in sich 5ewhende Zunichtsgedr&ngtsein,. nu cu#va aceste toate 'ac parte din 8nsasi
esenta "ucru"uiD si atunci$ oare nu acea rea"itate stranie si 8nc?isa 8n sine$ ce tine de
54
MARTIN HEIDEGGER
esenta "ucru"ui$ nu toc#ai ea tre9uie sa devina 'a#i"iara unei +8ndiri care 8ncearca
sa +8ndeasca "ucru"D Iar daca este 8ntr*adevar asa$ atunci ne este desi+ur inter/is sa
'orta# ca"ea spre caracteru" de "ucru a" "ucru"ui) Istoria pe care a# sc?itat*o privitor
"a interpretarea reitatii "ucru"ui este cea #ai 9una dovada ca rei*tatea "ucru"ui se "asa
rostita 'oarte rar si doar cu #are +reutate) Aceasta istorie se suprapune cu destinu"
pe care +8ndirea occidenta"a ,*a ur#at p8na acu# pentru a +indi 8n +enere 'iinta
'iintarii) Nu vre# 8nsa sa ne "i#ita# "a o si#p"a constatare) 8n aceasta istorie sur*
prinde# de ase#enea o su+estie) Sa 'ie oare o 8n*ti#p"are ca dintre interpretari"e
"ucru"ui$ toc#ai aceea care #er+e pe "inia re"atiei #aterie*'or#a a capatat un "oc
privi"e+iatD O ast'e" de deter#inare a "ucru"ui provine din interpretarea naturii de
ustensi" a ustensi"u*"ui) Aceasta 'iintare$ 8n speta ustensi"u"$ este 8ntr*un 'e" aparte "a
8nde#8na repre/entarii o#u"ui$ deoarece aceasta 'iintare aEun+e "a 'iinta ei prin
propria noastra producere) %iintarea su9 'or#a ei de ustensi"$ 'iintarea care 8n 'iinta
ei ne este ast'e" #ai 'a#i"iara$ ocupa totodata o po/itie inter#ediara speci'ica >
intre "ucru si opera) Sa da# curs acestei su+estii$ caut8nd #ai 8nt8i sa deter#ina#
caracteru" de ustensi" a" ustensi"u"ui) 6oate ca pornind de aici vo# 8nte"e+e ceva si
din caracteru" de "ucru a" "ucru"ui$ precu# si din caracteru" de opera a" operei)
Tre9uie nu#ai sa evita# +resea"a de a #ini#a"i/a 8n c?ip pripit "ucru" si opera$
redu*c8ndu*"e) "a si#p"e variante a"e ustensi"u"ui) %ace# 8nsa a9stractie de
posi9i"itatea ca in 'e"u" de a 'i a" ustensi"u"ui se #ani'esta de ase#enea deose9iri
care au aparut de*a "un+u" istoriei ce tine de esenta "ui)
Dar ce ca"e ne per#ite accesu" "a caracteru" de ustensi" a" ustensi"u"uiD Cu# pute#
oare a'"a ce repre/inta 8ntr*adevar ustensi"u"D De#ersu" care este acu# necesar
tre9uie$ 'ireste$ sa evite ace"e 8ncercari care aduc cu sine de'or#ari"e proprii
interpretari"or o9isnuite) Ne 'eri# pese#ne ce" #ai 9ine de aceasta +resea"a ]2,^
..
daca descrie# pur si si#p"u un ustensi"$ 'ara sa recur+e# "a vreo teorie 'i"o/o'ica)
Sa a"e+e# ca e<e#p"u un ustensi" o9isnuit: o perec?e de 8nca"tari taranesti) 6entru a
"e descrie nici nu ave# nevoie de pre/enta i#ediata a acestui tip de ustensi") Oricine
"e cunoaste) Deoarece 8nsa ceea ce contea/a este o descriere ne#iE"ocita$ ar 'i 9ine
sa ave# 8ntr*un 'e" o9iectu" 8n 'ata oc?i"or) 6entru aceasta este su'icienta o
repre/entare de tip p"astic) A"e+e# 8n acest scop o 'ai#oasa pictura a "ui !an Go+?@
e" a 8n'atisat 8n #ai #u"te r8nduri ase#enea 8nca"tari) 8nsa ce #are "ucru poti vedea
aiciD Oricine stie cu# s8nt a"catuite niste 8nca"tari) Daca "asa# deoparte 8nca"tari"e
de "e#n sau din 8#p"etitura$ atunci +asi# invaria9i" ta"pa din pie"e si 'ata 8nca"tarii
reunite prin cusaturi si cuie) Un ase#enea ustensi" serveste "a proteEarea picioru"ui)
Materia"u" si 'or#a 8nca"tari"or di'era potrivit #odu"ui "or de a s"uEi$ dupa cu# s8nt
'o"osite "a #unca c8#pu"ui sau "a Eoc) Aceste date$ 'ara 8ndoia"a corecte$ nu vin dec8t
sa e<p"icite/e ceea ce sti# deEa: natura de ustensi" a ustensi"u"ui re/ida 8n
capacitatea "ui de a s"uEi) Dar proced8nd ast'e"$ ce a# a'"at despre aceasta
capacitateD Surprinde# oare prin inter#ediu" ei caracteru" de ustensi" a"
ustensi"u"uiD 6entru a reusi 8n aceasta directie nu tre9uie oare sa ne adresa#
ustensi"u"ui care s"uEeste 8n c?iar c"ipa cind e" ne s"uEesteD 5aranca poarta 8nca"tari"e
pe c8#p) A9ia aici e"e s8nt ceea ce s8nt) E"e s8nt cu at8t #ai dep"in ceea ce s8nt$ cu c8t
#ai putin$ 8n ti#pu" "ucru"ui$ taranca se +8ndeste "a 8nca"tari$ "e priveste sau #acar "e
si#te) Ea sta 8n aceste 8nca"tari si #er+e cu e"e) A9ia 8n 'e"u" acesta 8nca"tari"e 8si
8#p"inesc cu adevarat capacitatea de a s"uEi) 8n procesu" de 'o"osire a" ustensi"u"ui
tre9uie sa ni se de/va"uie cu adevarat caracteru" de ustensi") At8ta vre#e c8t noi nu
'ace# dec8t sa ne repre/enta# 8n +enera" o perec?e de 8nca"tari$ sau c?iar sa privi#
8n ta9"ou ace"e 8nca"tari care /ac aco"o ne'o"osite de ni#eni$ nu vo# a'"a nicic8nd ce
este 8n rea"itate natura
.7
MARTIN HEIDEGGER
de ustensi" a ustensi"u"ui) Din ta9"ou" "ui !an Go+? nici #acar nu a'"a# unde se
+asesc aceste 8nca"tari$ 8n Euru" perec?ii de 8nca"tari pictate de e" nu poti vedea ni#ic
care sa indice "a ce ar putea e"e 'o"osi si unde este "ocu" "or@ nu este aici dec8t un
spatiu nedeter#inat) Nici #acar resturi de +"od din 9ra/da sau de pe dru#u"
c8#pu"ui nu s8nt prinse de e"e$ pentru ca #acar ast'e" sa pute# spune ceva despre
'o"osirea "or) O perec?e de 8nca"tari taranesti si ni#ic #ai #u"t) si totusi)))
Din desc?iderea 8ntunecata* a interioru"ui "or "a9artat ]22^ se desprinde truda pasi"or
#unciti) 8n so"iditatea +reoaie$ dar nu "ipsita de no9"ete a 8nca"tari"or s*a acu#u"at
8ncr8ncenarea #ersu"ui do#o" prin 9ra/de"e departe 8ntinse si #ereu ace"easi a"e
c8#pu"ui$ peste care 9ate$ apri+$ v8ntu") 6ie"ea 8nca"tari"or este patrunsa de u#e/ea"a
si #ustu" pa#8ntu"ui) Su9 ta"pi se str8n+e so"itudinea dru#u"ui de c8#p 8n as'intit)
Din 8nca"tari ra/9ate c?e#area tacuta a pa#8ntu"ui$ ca"#u" cu care acesta 8si
daruieste +riu" copt si c?ipu" #isterios 8n care e" ni se re'u/a c8nd$ iarna$ c8#pu" se
8ntinde 8n pustiu" nedeste"enirii sa"e) Din aceste 8nca"tari se desprinde +riEa #uta
pentru p8inea de toate /i"e"e$ 9ucuria tacuta de a 'i ra/9it din nou nevointa$ ui#irea
8n 'ata #iraco"u"ui nasterii si /9aterea su9 a#enintarea #ortii) 2&3:ntu%ui 8i
apartine ustensi"u" acesta si 8n %u3e& tarancii este e" adapostit) 6ornind de "a aceasta
apartenenta adapostita$ ustensi"u" 8nsusi accede "a odi?nirea sa 8n sine)
Dar poate ca toate acestea noi nu "e vede# dec8t privind 8nca"tari"e din ta9"ou" "ui
!an Go+?) 5aranca$ 8n sc?i#9$ "e poarta pur si si#p"u) Dar oare aceasta si#p"a
purtare este at8t de si#p"aD Ori de c8te ori$ seara t8r/iu$ taranca$ cuprinsa de o aspra
dar sanatoasa o9osea"a$ 8si "eapada 8nca"tari"e pentru a "e pune iar c8nd nici nu s*a
"u#inat 8nca de /iua$ sau c8nd$ 8n /i"e"e de sar9atoare$ trece pe "8n+a e"e$ ea stie de
toate acestea$ 'ara sa ai9a nevoie de at8tea o9servatii si
.0
cautari) E drept ca natura de ustensi" a ustensi"u"ui re/ida 8n capacitatea "ui de a
s"uEi) 8nsa aceasta capacitate se odi?neste "a rindu" ei 8n p"enitudinea unei 'iinte
esentia"e a ustensi"u"ui) Noi nu#i# aceasta 'iinta capacitatea de a inspira 8ncredere
+'er%8ssUchkeit, proprie ustensi"u"ui) Datorita ei taranca este prinsa$ prin
inter#ediu" acestui ustensi"$ 8n c?e#area tacuta a pa#8ntu"ui@ datorita capacitatii de
a inspira 8ncredere proprie ustensi"u"ui ea este si+ura de "u#ea 8n care traieste)
6entru ea$ si pentru cei care s8nt cu ea si 8n 'e"u" ei$ "u#ea si pa#8ntu" nu e<ista
dec8t asa: prin inter#ediu" ustensi"u"ui) Spune# (dec8tA si +resi# spu*n8nd asa: caci
a9ia capacitatea de a inspira 8ncrederea$ proprie ustensi"u"ui$ este cea care con'era
acestei "u#i at8t de si#p"e adapost"rea ei si cea care asi+ura pa#8ntu"ui "i9ertatea
nava"nicei "ui iesiri din sine)
Natura de ustensi" a ustensi"u"ui$ capacitatea de a inspira 8ncredere$ proprie "ui$
#entine toate "ucruri"e adunate 8n sine$ dupa #odu" "or de a 'i si dupa a#p"oarea
"or) Capacitatea de a s"uEi a ustensi"u"ui nu este 8nsa dec8t o consecinta a esentei
capacitatii de a inspira 8ncredere) Capacitatea de a s"uEi este pre/enta 8n capacitatea
de a inspira 8ncredere si$ 'ara aceasta$ capacitatea respectiva nu ar 8nse#na ni#ic)
%iecare ustensi" 8n parte ]21^ este supus u/arii si consu#arii@ 8nsa$ 8n ace"asi ti#p$
'o"osirea este ea 8nsasi cuprinsa de u/ura$ 8si pierde e'icacitatea si intra 8n o9isnuit)
Ast'e" natura de ustensi" saraceste$ devenind si#p"u ustensi") O atare saracire a
naturii ustensi"u"ui 8nsea#na disparitia capacitatii de a inspira 8ncredere) Disparitia
aceasta$ care e<p"ica de ce "ucruri"e de care ne 'o"osi# capata acea 9ana"itate
evidenta si p"ictisitoare$ nu este 8nsa dec8t o dovada 8n p"us 8n 'avoarea esentei
ori+inare a naturii de ustensi") Bana"i/area$ care 8nsoteste u/area unui usteni" apare
atunci 8n pri# p"an ca sin+uru" "ui #od de a 'i$ caracteri/8ndu*, 8n e<c"usivitate)
Acu# devine vi/i9i"a doar pura "ui capacitate de a s"uEi) Ea "asa i#presia ca
ori+inea ustensi"u"ui se a'"a
.3
MARTIN HEIDEGGER
8n si#p"a con'ectionare$ prin care se i#pri#a unei #aterii o 'or#a) Cu toate
acestea$ 8n natura sa autentica de ustensi"$ ustensi"u" vine de #u"t #ai departe) Ma*
teria si 'or#a$ precu# si deose9irea dintre e"e au o ori+ine cu #u"t #ai ad8nca)
Odi?na ustensi"u"ui care odi?neste 8n sine consta 8n capacitatea de a inspira
8ncredere$ care 8i este proprie) A9ia ea ne 'ace sa 8nte"e+e# ce este 8ntr*adevar
ustensi"u") 8nsa$ proced8nd ast'e"$ noi tot nu a'"a# ni#ic despre ceea ce ur#area#:
despre caracteru" de "ucru a" "ucru"ui@ si nu a'"a# c?iar ni#ic despre ceea ce cauta#
de 'apt si 8n e<c"usivitate: despre caracteru" de opera a" operei 8n sensu" de opera de
arta)
Sau poate ca$ 'ara sa ne da# sea#a$ a# a'"at deEa c8te ceva despre natura de opera a
opereiD
Natura de ustensi" a ustensi"u"ui a 'ost +asita) Dar cu#D Nu prin descrierea si
"a#urirea naturii unor 8nca"tari pe care "e ave# 8n 'ata@ nu prin re"atarea #odu"ui 8n
care au 'ost e"e con'ectionate@ si nici prin o9servarea unei rea"e 8ntre9uintari 8ntr*o
oca/ie sau a"ta) Tot ce a# 'acut a 'ost sa ne ase/a# 8n 'ata unei picturi de !an
Go+?@ ea a 'ost cea care ne*a vor9it) Apropiin*du*ne de opera$ ne*a# stra#utat 8n
a"t spatiu dec8t 8n ce" 8n care ne #isca# de o9icei)
Opera de arta ne*a 'acut sa 8nte"e+e# ce s8nt cu ade*arat 8nca"tari"e) Ar 'i cea #ai
+rava a#a+ire de sine daca a# pretinde ca descrierea noastra$ ca activitate
su9iectiva$ ar 'i adus cu ea un sens sup"i#entar$ pe care "*a# introdus apoi 8n
o9iectu" repre/entat) Sin+uru" "ucru care #erita sa 'ie discutat ]2K^ este de ce 8n
vecinatatea operei a# a'"at at8t de putin$ si de ce ceea ce a# a'"at a 'ost e<pri#at at8t
de 'rust si de ne#iE"ocit) Dar opera$ 8nainte de toate$ nu ne*a s"uEit$ asa cu# ar parea
"a pri#a vedere$ doar "a o #ai 9una 8nte"e+ere intuitiva a naturii ustensi"u"ui) Mai
de+ra9a a9ia prin opera > si nu#ai prin opera > iese de 'apt In pri# p"an natura
de ustensi" a ustensi"u"ui)
Ce se 8nt=#p"a aiciD De 'apt ce operea/a 8n operaD 6ictura "ui !an Go+? este
desc?iderea +Ero99nung, a
.-
ceea ce este 8n adevar ustensi"u"$ 8n speta perec?ea de 8nca"tari taranesti) Aceasta
'iintare patrunde 8n starea de neascundere +Un6er5or>enheii, care este proprie 'iin*
tei sa"e) Grecii nu#eau starea de neascundere a 'iintarii &kRMei&0 Ne 'o"osi# de
cuv=ntu" (adevarA 'ara sa ne +8ndi# prea #u"t ce 8nsea#na e") Daca 8n opera
survine +geschieht, o desc?idere a 'iintarii$ atunci 8n ceea ce este si 8n cu# anu#e
este operea/a o survenire +Geschehen,
U
a adevaru"ui
.
)
8n opera ce apartine artei$ adevaru" 'iintarii s*a pus 8n opera +sich ins Werk setzen,0
(A puneA 8nsea#na aici (a 'i<aA +zu3 #tehen 5ringen,0 O 'iintare$ o perec?e de
8nca"tari taranesti aEun+e sa se 'i<e/e 8n opera 8n "u#ina 'iintei sa"e) %iinta 'iintarii
aEun+e 8n statornicia stra"ucirii sa"e)
Esenta artei ar 'i asadar aceasta: punerea*de*sine*8n*opera +dos #ich7ins7Werk7
#etzen, a adevaru"ui 'iintarii) Dar p8na acu# arta nu a avut oare de a 'ace doar cu
'ru#osu" si cu 'ru#usetea$ nicidecu# cu adevaru"D Arte"e care produc ase#enea
opere se nu#esc$ spre deose9ire de arte"e #estesu+aresti care con'ectionea/a
ustensi"e * arte 'ru#oase) 8n arte"e 'ru#oase nu arta este 'ru#oasa$ ci e"e se c?ea#a
ast'e" deoarece produc 'ru#osu") Adevaru" 'ace parte din "o+ica$ 8n ti#p ce
'ru#usetea este re/ervata esteticii)
Nu cu#va cu propo/itia (arta 8nsea#na punerea de sine a adevaru"ui 8n operaA este
re8nviata acea opinie$ din 'ericire depasita$ potrivit careia arta ar 'i o i#itare si o
'ide"a evocare a rea"u"uiD Redarea a ceea ce e<ista rec"a#a$ ce*i drept$ concordanta
cu ceea ce 'iintea/a$ potrivirea cu acesta@ &deFu&tio spune Evu" Mediu@ 7noicocric@
spunea Aristote") Concordanta cu 'iintarea este considerata de #u"ta vre#e ca 'iind
esenta adevaru"ui) ]2.^ Dar vre# noi oare sa spune# cu aceasta ca pictura "ui !an
Go+? 8n'atisea/a 8ntoc#ai o perec?e de 8nca"tari taranesti care e<ista 8ntr*adevar$ si
ca ea este o opera pentru ca reuseste s*o 'acaD !re# oare sa spune# ca pictura
e<tra+e din rea" o si#p"a copie
60
MARTIN HEIDEGGER
si ca o trans'or#a 8ntr*un produs a" productiei artisticeD Nicidecu#)
Asadar 8n opera nu este vor9a despre redarea cu*tarei sau cu tarei 'iintari rea"e@ sa
'ie oare vor9a atunci despre redarea esentei +enera"e a "ucruri"orD Dar unde si cu#
anu#e este aceasta esenta +enera"a$ ast'e" 8nc8t opere"e de arta sa*i poata
corespundeD Te#p"u" +rec de pi"da$ esentei carui "ucru 8i corespundeD Cine ar putea
sustine a'ir#atia i#posi9i"a ca 8n edi'iciu ar 'i repre/entata ideea te#p"u"ui 8n
+enereD si totusi$ 8ntr*o ast'e" de opera$ daca ea este o opera$ adevaru" este pus 8n
opera) Sau sa ne +8ndi# "a i#nu" "ui Ho"der"in$ Rinu%0 Ce rea"itate anu#e si cu# 8i
este ea data dinainte poetu"ui$ pentru ca e" s*o poata reda apoi 8n poe/ieD Daca 8n
ca/u" acestui i#n si 8n ca/u" unor poe/ii ase#anatoare$ ideea unei re"atii #i#etice
care s*ar institui 8ntre rea" si opera de arta esuea/a 8n c?ip evident$ atunci o opera ca
poe/ia "ui C)%) MeIer ):ni:n& ro3&n& pare sa con'ir#e pe dep"in acea parere
potrivit careia opera este o si#p"a copie)
)tni:n& ro3&n&
#e7n&%t& r&z& si c&z:nd u3p%e &% cupei &%5 rotund. c&re se tu%5ur& 6&rs:nd prisosu%
:n &%t 9und0
( dou& cup& din &% &pei ni35. d& ce%ei de & trei& 6&% si strop. si 9iec&re i& si d& :n
schi35 si curge i&r si st& pe %oc0
Aici 8nsa nici nu este descrisa cu #iE"oace poetice o '8nt8na care e<ista 8ntr*adevar$
nici nu este redata esenta
F TYad) de Lucian B"a+a 8n vo"u#u" Din %iric& uni6ers&%&. E)S)6)L)A)$ ,-.0)
7,
+enera"a a unei 'int8ni ro#ane) ]27^ si totusi$ adevaru" este pus 8n opera) Ce adevar
survine 8n operaD 6oate de 'apt adevaru" sa surv"na si ast'e" sa 'ie istoricD Doar se
spune #ereu ca adevaru" este ceva ate#pora" si su*prate#pora")
Cauta# rea"itatea operei de arta pentru ca sa a'"a# rea"#ente aco"o arta care este
cuprinsa 8n ea) Rea"u" a'"at 8n opera ce" #ai "a 8nde#8na noastra s*a dovedit a 'i
suportu" ei reic) !r8nd sa surprinde# aceasta rea"itate reica$ a# constatat ca
interpretari"e traditiona"e a"e "ucru"ui$ de vre#e ce ratea/a esenta caracteru"ui de
"ucru$ se dovedesc inadecvate) Interpretarea cea #ai rasp8ndita a "ucru"ui$ si anu#e
cea care concepe "ucru" ca o #aterie dotata cu 'or#a$ nu a 'ost dedusa nici #acar
din esenta "ucru"ui$ ci din esenta ustensi*"u"ui) S*a dovedit de ase#enea ca natura
ustensi"u"ui 8n +enera" ocupa deEa de #u"ta vre#e un "oc privi"e+iat 8n interpretarea
'iintarii) Aceasta pree#inenta a naturii ustensi"u"ui$ careia nu i s*a dat 8nsa atentia
cuvenita$ ne*a su+erat sa redesc?ide# pro9"e#a naturii ustensi"u"ui$ evit8nd 8nsa tot
ce este interpretare curenta)
Opera este cea care ne*a spus ce este ustensi"u") Ast'e" a iesit "a "u#ina$ 'ara sa 'i
ur#arit 8nsa 8n c?ip e<p"icit acest "ucru$ ce anu#e operea/a 8n opera: desc?iderea
'iintarii 8ntru 'iinta ei: survenirea adevaru"ui) Daca 8nsa rea"itatea operei nu poate 'i
deter#inata de*c8t prin ace" ceva care operea/a 8n opera$ cu# ra#8ne atunci cu
intentia noastra de a cauta opera de arta rea"a 8n rea"itatea eiD A# +resi daca a#
presupune ca rea"itatea operei se +aseste 8n pri#a instanta 8n ace" suport reic)
Re'"ectii"e noastre ne*au adus acu# 8n 'ata unui re/u"tat ciudat$ daca #ai poate 'i
#acar vor9a de vreun re/u"tat Doua idei se desprind acu# cu c"aritate:
6ri#a: #iE"oace"e de a surprinde rea"itatea reica$ 8n speta interpretari"e curente a"e
"ucru"ui$ apar a nu 'i adecvate)
62
MARTIN HEIDEGGER
A doua: suportu" reic$ ace" ceva pe care a# ur#arit sa*, surprinde# ca rea"itatea
cea #ai "a 8nde#8na noua a operei$ nici nu apartine de 'apt operei)
De 8ndata ce ur#ari# ceva de 'e"u" acesta 8n opera$ noi considera# 'ara sa vre#
opera ca un ustensi"$ ad*#it8nd totodata ]20^ ca ea are o suprastructura +O5er75&u,.
care$ c?ipuri"e$ ar contine artisticu") Nu#ai ca opera nu este un ustensi" caruia 8n
p"us i se #ai ap"ica si o va"oare estetica$ tot asa cu# si#p"u" "ucru nu este un
ustensi" caruia 8i "ipseste caracteru" autentic a" ustensi"u"ui$ 8n speta capacitatea de a
s"uEi si 'aptu" de a 'i con'ectionat)
Modu" 8n care a# pus pro9"e#a operei este de'icitar$ deoarece 8n "oc sa ur#ari#
opera$ noi a# ur#arit c8nd "ucru"$ c8nd ustensi"u") Dar nu noi a# 'ost cei care a#
initiat acest #od de a pune pro9"e#a) Acesta este 8nsusi #odu" de a pune pro9"e#a
propriu esteticii) %e"u" 8n care ea considera din capu" "ocu"ui opera de arta sta su9
se#nu" interpretarii traditiona"e a oricarei 'iintari ca atare) si totusi$ nu dis"ocarea
#odu"ui o9isnuit de a pune pro9"e#a este aici "ucru" ce" #ai i#portant) Ceea ce
contea/a este o pri#a desc?idere a privirii asupra 'aptu"ui ca at8t caracteru" de opera
a" operei c8t si caracteru" de ustensi" a" ustensi"u"ui sau ce" de "ucru a" "ucru"ui ne
s8nt #ai "a 8nde#8na atunci c8nd +8ndi# 'iinta 'iintarii) 6entru aceasta este necesar
sa cada #ai 8nt8i o9staco"e"e pe care "e constituie opinii"e su98nte"ese si sa 'ie
a9andonate interpretari"e curente$ investite cu o va"a9i"itate doar aparenta) Asa se si
e<p"ica de ce a tre9uit sa apuca# pe un dru# oco"it@ e" ne aduce totodata pe dru#u"
care poate sa aEun+a "a o deter#inare a caracteru"ui de "ucru propriu operei) Nu
vre# nicidecu# sa contesta# caracteru" de "ucru propriu operei@ dar acest caracter
de "ucru tre9uie$ #ai a"es daca apartine naturii de opera a operei$ sa 'ie +8n*dit
pornind de "a caracteru" de opera) Daca asa stau "ucruri"e$ atunci ca"ea pentru
deter#inarea rea"itatii reice a operei nu duce "a opera trec8nd prin "ucru$ ci invers$
duce "a "ucru trec8nd prin opera)
63
Opera de arta desc?ide 8ntr*un 'e" speci'ic 'iinta 'iintarii) 6entru ca de 'apt 8n opera
survine aceasta desc?idere$ adica iesirea din ascundere$ adica adevaru" 'iintarii) 8n
opera de arta$ adevaru" 'iintarii s*a pus pe sine 8n opera) Arta este punerea*de*sine*
8n*opera a adevaru"ui) Ce este 8nsa atunci adevaru" 8nsusi ca e" sa se petreaca$ c8nd si
c8nd$ ca artaD Ce este aceasta punere*de*sine*8n*operaD ]23^
Opera si adevarul
Ori+inea operei de arta este arta) Dar ce este artaD Arta este rea"a 8n opera de arta)
De aceea noi cauta# #ai 8nt8i opera 8n rea"itatea ei) 8n ce consta aceasta rea"itateD
Opere"e de arta 8n'atisea/a 'ara e<ceptie$ c?iar daca 8n #oduri"e ce"e #ai di'erite$
caracteru" de "ucru) 8ncercarea de a surprinde acest caracter de "ucru a" operei cu
aEutoru" interpretari"or curente a"e "ucru"ui a esuat) 8nsa e<p"icatia esecu"ui nu
tre9uie cautata nu#ai "a nive"u" acestor interpretari@ caut=nd sa descoperi# suportu"
reic a" operei$ noi o 8n+?esui# 8ntr*un pre*concept care ne inter/ice accesu" "a
natura de opera a operei) At8ta vre#e c8t pura su9/istare 8n sine a operei nu s*a
8n'atisat ca atare$ nu pute# spune ni#ic despre caracteru" de "ucru propriu operei)
Dar de 'apt$ opera 8n sine este vreodata accesi9i"aD 6entru a putea aEun+e "a ea$ ar 'i
necesar sa desprinde# opera de toate raportari"e care tri#it "a a"tceva dec8t "a ceea
ce este ea 8nsasi@ nu#ai ast'e" ea este "asata sa odi?neasca pentru sine 8n sine 8nsasi)
Dar asta si este de 'apt intentia prin e<ce"enta a artistu"ui@ opera tre9uie e"i9erata 8n
vederea purei ei su9/istari 8n sine 8nsasi +zu seine3 reinern "nsichsei5ststehen,0
Toc#ai 8n #area arta > si nu#ai despre ea este vor9a aici > artistu" ra#8ne$ 8n
raport cu opera$ un e"e#ent indi'erent$ aproape ase#enea unui punct de trecere care
se autodistru+e 8n procesu" de creatie$ pentru a "asa opera sa treaca 8n pri# p"an)
64
MARTIN HEIDEGGER
Asadar$ opere"e s8nt ce"e care pot 'i va/ute in co"ectii si e<po/itii) Dar s8nt e"e aici
drept ceea ce s8nt e"e 8nse"e$ deci ca opere$ sau nu cu#va$ aici e"e nu s8nt dec8t
o9iecte a"e (vietii artisticeAD Opere"e s8nt puse ast'e" "a dispo/itia consu#u"ui privat
sau pu9"ic) Institutii"e pu9"ice preiau 8n+riEirea si conservarea opere"or) A#atorii si
criticii de arta se ocupa de e"e) Co#ertu" cu opere de arta creea/a o piata de
des'acere) Istoria artei 'ace din opere o9iectu" unei stiinte) Dar oare 8n aceste
preocupari #u"tip"e ne 8nt8"ni# noi cu opere"e 8nse"eD
7
Scu"pturi"e te#p"u"ui din E+ina$ adapostite 8n co"ectia #unc?ene/a$ sau (ntigon&
"ui So'oc"e 8n cea #ai 9una editie critica s8nt de'initiv desprinse$ ]2-^ 8n iposta/a "or
de opere$ din spatiu" care este esenta "or) Ori*c8t de nepretuita ar 'i va"oarea "or$
oric8t de #are ar 'i capacitatea "or e<presiva$ oric8t de 9ine ar 'i e"e pastrate$ oric8t
de e<acta ar 'i interpretarea "or > trans'erarea "or 8ntr*o co"ectie "e*a sustras "u#ii
din care 'aceau parte) Dar c?iar daca ne stradui# sa anu"a# sau sa evita# ase#enea
trans'erari a"e opere"or$ vi/it8nd de pi"da te#p"u" din 6aestu# sau do#u" din
Ba#9er+$ 'iecare 8n "ocu" unde a 'ost construit$ noi tot nu pute# re'ace "u#ea 8n
care e"e s*au nascut)
Desco#punerea si disparitia "u#ii "or apar ca de'initive) Opere"e nu #ai s8nt ce"e
care au 'ost)
0
Este drept ca ne 8nt8"ni# cu opere"e 8nse"e$ dar e"e ca atare apartin
trecutu"ui +sind die Gewesenen,0 Apartin8nd trecutu"ui$ e"e ni se 8n'atisea/a din /ona
traditiei si a conservarii) De acu# 8nco"o e"e ra#8n 8n e<c"usivitate o9iecte de acest
'e") %e"u" "or de a ni se 8n'atisa #ai este$ desi+ur$ ur#area trecutei "or su9/istari 8n
sine$ dar ea nu #ai este c?iar aceasta) Su9/istarea aceasta a evadat din e"e) Orice
activitate care vi/ea/a arta$ oric8t ar 'i de per'ectionata si oric8t de #u"t si*ar
propune sa 'aca totu" nu#ai si nu#ai de dra+u" opere"or 8nse"e$ nu reuseste
niciodata sa se ridice dinco"o de natura de "ucru +Dtngsein, a opere"or) Dar aceasta
natura nu constituie natura "or de opera +Werksein,0
7.
Dar #ai este oare opera opera$ c8nd ra#8ne in a'ara oricarei raportariD Oare nu
toc#ai situarea 8n anu#ite raporturi caracteri/ea/a operaD Desi+ur$ nu#ai ca ra#8ne
sa ne 8ntre9a# care s8nt aceste raporturi)
De ce do#eniu anu#e tine operaD Opera ca atare tine 8n e<c"usivitate de ace"
do#eniu pe care toc#ai ea 8" desc?ide) Caci natura de opera a operei se 8#p"ineste
nu#ai si nu#ai 8ntr*o ase#enea desc?idere) Spunea# ca 8n opera operea/a
survenirea adevaru"ui) Tri#iterea "a ta9"ou" "ui !an Go+? a 8ncercat sa denu#easca
aceasta survenire) De aici s*a nascut 8ntre9area ce este adevaru" si cu# poate e" sa
survina) Noi pune# acu# aceasta 8ntre9are privitoare "a adevar > 8n perspectiva
operei) 6entru a ne 'a#i"iari/a 8nsa cu ceea ce ur#areste 8ntre9area$ se i#pune sa
evidentie# din nou survenirea adevaru"ui 8n opera) 8n acest scop$ a"e+e# cu 9una
stiinta o opera care 8ndeo9ste nu este atri9uita arte"or 'i+urative)
Un edi'iciu$ un te#p"u +rec de pi"da$ nu reproduce ni#ic) E" se ridica ]14^ pur si
si#p"u 8n #iE"ocu" vaii st8ncoase) Te#p"u" 8nc?ide 8n sine 'i+ura /eu"ui$ si 8n aceasta
ascundere e" o 'ace sa e#ane$ prin sa"a desc?isa a co"oane"or$ 8n spatiu" sacru)
Datorita te#p"u"ui$ /eu" este pre/ent +&nwest, 8n te#p"u) Aceasta pre/enta a /eu"ui
este$ 8n sine 8nsasi$ des'asurarea si de"i#itarea spatiu"ui ca 'iind unu" sacru) Te#p"u"
si spatiu" sau nu se pierd 8nsa 8n nedeter#inat) Te#p"u" ca opera rostuieste +9ugt, si
aduna 8n Euru" sau unitatea ace"or traiectorii si raporturi 8n care nasterea si #oartea$
restristea si 9e"su+u"$ 9iruinta si 8n'r8n+erea$ supravietuirea si disparitia do98ndesc
con'i+uratia si des'asurarea unui destin de 'iinta u#ana) Atotstap8nitoarea
cuprindere care e proprie acestor raporturi desc?ise constituie "u#ea poporu"ui
istoric) A9ia pornind de "a ea si prin ea$ acest popor se +aseste pe sine$ aEun+8nd "a
8#p"inirea destinu"ui sau)
Ridic8ndu*se ast'e"$ edi'iciu" se spriEina pe so"u" st=ncos) Aceasta spriEinire a operei
e<tra+e din st8nca 8ntu*
66
MARTIN HEIDEGGER
neci#ea suportu"ui ei care$ desi e 9rut$ nu e constr8ns "a ni#ic) Ridic8ndu*se ast'e"$
edi'iciu" tine piept viEe"iei care se a9ate cu vio"enta asupra*i$ adeverind*o a9ia acu#
8n toata 'orta ei) Luciu" si iri/area pietrei$ par8nd a nu 'i dec8t un dar a" soare"ui$ 'ac
sa apara$ e"e a9ia$ 8n toata stra"ucirea$ "u#ino/itatea /i"ei$ vastitatea ceru"ui$ 9e/na
noptii) Ridicarea se#eata a te#p"u"ui 'ace vi/i9i" invi/i9i"u" va/du?u"ui) Nec"intirea
operei s'idea/a a+itatia #arii si 'ace sa apara$ prin ca"#u" ei$ /9uciu#u" va"uri"or)
Copacu" si iar9a$ vu"turu" si tauru"$ sarpe"e si +reiere"e 8si do98ndesc ast'e" c?ipu" "or
distinct si apar acu# drept ceea ce s8nt) 8nca de ti#puriu$ +recii au nu#it aceasta
iesire 8n a'ara$ precu# si aceasta desc?idere +(u9gehen, > considerate 8n sine si 8n
ansa#9"u > Oiicri+) 2h>sis pune 8n "u#ina totodata ace" ceva pe care si 8n care
o#u" 8si 8nte#eia/a "ocuirea sa) Noi nu#i# ace" ceva > pa#8ntu" +Erde,0 Ceea ce
spune acest cuv8nt nu tre9uie con'undat nici cu repre/entarea unei #ase #ateria"e
ase/ate 8n straturi si nici cu repre/entarea$ doar astrono#ica$ a unei p"anete)
6a#8ntu" este "ocu" 8n care desc?iderea readapos*teste ca atare tot ceea ce se
desc?ide) 8n tot ceea ce se desc?ide$ pa#8ntu" apare 8n c?ip esentia" drept ce" care
adaposteste) ]1,^
8na"t8ndu*se$ te#p"u" desc?ide o "u#e
3
si$ 8n ace"asi ti#p$ e" o repune pe pa#8nt$
care$ 8n 'e"u" acesta$ se reve"ea/a ca so" nata" +&%s der hei3&t%iche Grund,0 Dar
niciodata oa#enii si ani#a"e"e$ p"ante"e si "ucruri"e nu e<ista si nu s8nt cunoscute ca
o9iecte nesc?i#9atoare$ care apoi devin #ediu" adecvat a" te#p"u"ui$ acesta
ra#8n8nd$ 8ntr*o 9una /i$ sa 'ie adau+at "a ce"e e<istente) Ave# #ai #u"te sanse sa
ne apropie# de ceea ce este. daca +8ndi# invers acest raport$ presupun8nd$ 'ireste$
ca noi dispune# 8n principiu de capacitatea de a 8nte"e+e cu# totu" ni se 8n'atisea/a
a"t'e" 8n aceasta noua perspectiva) Si#p"a inversare$ "uata 8n sine$ nu da nici un
re/u"tat)
8n 8na"tarea sa$ te#p"u" con'era "ucruri"or c?ipu" care "e este propriu si oa#eni"or o
perspectiva asupra "or 8nsisi) Aceasta perspectiva ra#8ne desc?isa at8ta vre#e
67
c8t opera este opera$ at8ta vre#e c8t /eu" nu a parasit*o pentru totdeauna) La 'e" se
8nt8#p"a si cu statuia pe care 9iruitoru" o 8nc?ina /eu"ui) Ea nu este o copie din care
poti a'"a #ai "esne cu# arata /eu"@ ea este o opera care 'ace ca /eu" 8nsusi sa 'ie
pre/ent si care$ ast'e" este /eu" 8nsusi) La 'e" se 8nt8#p"a si cu opera "iterara$ 8n
tra+edie ni#ic nu este repre/entat si pre/entat@ aici se petrece cu adevarat "upta
dintre /eii vec?i si cei noi) Nasc8ndu*se 8n rostirea poporu"ui$ opera "iterara nu
vor9este despre aceasta "upta$ ci trans'or#a rostirea poporu"ui 8n asa 'e" 8nc8t$ acu#$
'iecare cuv8nt esentia" poarta aceasta "upta si c?ea#a sa deci/i ce anu#e este s'int si
ce 9"este#at$ ce este #aret si ce ne8nse#nat$ ce anu#e este vitea/ si ce este "as$ ce
anu#e e no9i" si ce e #i/era9i"$ cine*i stap8n si cine s"u+a Bv) Herac"it$ %ra+#) .1C)
8n ce consta deci natura de opera a opereiD 5in8nd #ereu sea#a de ce"e spuse pe
scurt #ai 8nainte$ vo# 8ncepe prin a evidentia doua caracteristici esentia"e a"e
operei) 8n acest scop$ porni# de "a caracteru" ne#iE"ocit sesi/a9i" a" operei$ pe care
"*a# 8nt8"nit p8na acu# de at8tea ori$ si anu#e de "a caracteru" de "ucru$ 8n care
atitudinea noastra o9isnuita 'ata de opera 8si a'"a un spriEin)
Atunci c8nd o opera 8si a'"a "ocu" 8ntr*o co"ectie sau este pre/enta 8ntr*o e<po/itie$
o9isnuieste sa se spuna ca ea (este e<pusaA +&u9geste%%t,0 Dar aceasta e<punere
O(u9ste%%en, se deose9este esentia" de 8na"tare +(u9ste%7%ung2. 8n sensu" ]12^
construirii unui edi'iciu$ a" 8ndreptarii catre 8na"t +Errichtung, a" unui #onu#ent$ a"
repre/entarii tra+ediei 8n /i"e"e de sar9atoare$ 8na"tarea este ca atare 8ndreptarea
catre 8na"t$ 8n sensu" de 8nc?inare si s"avire) 8na"tarea nu #ai 8nsea#na aici si#p"a
pre/entare) 8nc?inarea 8nsea#na a s'inti$ 8n sensu" ca 8n construirea cu caracter de
opera$ sacru" este desc?is ca sacru$ iar /eu" este c?e#at sa patrunda 8n desc?isu"
pre/entei sa"e) 8nc?inarii ii apartine s"avirea ca recunoastere a de#nitatii si
stra"ucirii
73
MARTIN HEIDEGGER
/eu"ui) De#nitatea si stra"ucirea nu s8nt proprietati 8n preaE#a carora$ sau 8n spate"e
carora sta /eu"@ 8n de#nitate si stra"ucire este pre/ent c?iar /eu") 8n ras'r8n+e*rea
acestei stra"uciri stra"uceste$ adica se "u#inea/a$ ace" ceva pe care noi "*a# nu#it
("u#eA) (A 8n*dreptaA <er7richten, 8nsea#na: a desc?ide (ceea ce este dreptA +d&s
Rechte,. 8n sensu" nor#ei directoare pe care o 8#9raca esentia"u" pentru a*si
pro#u"+a directive"e) Dar de ce oare 8na"tarea operei este o 8ndreptare catre 8na"t ce
8nc?ina si s"avesteD Deoarece opera$ prin natura ei de opera$ cere acest "ucru) Cu#
aEun+e opera "a cerinta unei ase#enea e<*puneri +(u9ste%%ung,? 6entru ca opera
8nsasi in natura ei de opera este cea care e<*pu*ne +ist &u9steUend,0 Ce anu#e e<*
pune opera ca operaD 8na"t8ndu*se 8n sine$ opera desc?ide o "u#e si o pastrea/a pe
aceasta 8ntr*o per#anenta suverana)
A 'i opera 8nsea#na a e<*pune o "u#e) Dar ce este aceasta > o "u#eD !or9ind
despre te#p"u$ a# 8ntre/arit raspunsu") 6e ca"ea pe care tre9uie sa pasi# aici$ esenta
("u#iiA nu poate 'i dec8t su+erata) C?iar si aceasta su+erare se "i#itea/a "a
respin+erea a ceea ce ar vrea sa ne a9ata de "a sesi/area esentia"u"ui)
Lu#ea nu este o si#p"a 8nsu#are a "ucruri"or e<istente$ care pot 'i nu#arate sau nu$
cunoscute sau necunoscute) Dar "u#ea nici nu este un cadru doar i#a+inat si
adau+at "a su#a ce"or e<istente) Lu#ea actionea/a ca "u#e$ ("u#esteA +We%t
we%tet,. si are un caracter #ai accentuat de 'iinta +ist seiender, dec8t ceea ce este
pipai9i" si percepti9i" si 8n care noi crede# a ne a'"a 8n "ar+u" nostru) Lu#ea nu este
nicic8nd un o9iect +Gegenst&nd,. care s*ar a'"a 8n 'ata noastra si ar putea 'i privit)
Lu#ea este ace" vesnic nono9iectua" +dos i33er Ungegenst&ndUche,. su9 a" carui
i#periu noi trai#$ at8ta vre#e c8t trasee"e nasterii si #ortii$ a"e 9inecuv8ntarii si
9"este#u"ui ne rapesc 8ntru 'iinta) Aco"o unde se iau deci/ii"e esentia"e a"e istoriei
noastre$ aco"o unde e"e s8nt asu#ate si apoi parasite de noi$ aco"o unde "e ta+adui#
pentru a "e cauta din nou
7-
> aco"o "u#este "u#ea
,4
) 6iatra ]11^ nu are "u#e) 6"anta si ani#a"u" de ase#enea
nu au "u#e@ e"e s8nt co*v8rsite de 8nc?iderea unui #ediu din care 'ac parte 8n c?ip
inti#) 8n sc?i#9$ taranca are o "u#e deoarece ea se situea/a 8n desc?iderea 'iintarii)
6rin capacitatea de a inspira 8ncredere$ ustensi"u" con'era acestei "u#i o necesitate si
o apropiere care 8" s8nt caracteristice) 6rin 'aptu" ca o "u#e se desc?ide$ toate
"ucruri"e 8si capata ra+a/u" si +ra9a "or$ departarea si apropierea$ a#p"oarea si
putinatatea "or) 8n "u#ire +i3 We%ten, este adunata acea vastitate 8n care ni se daruie
sau ni se re'u/a +ratia protectoare a /ei"or) si c?iar 'ata"itatea a9sentei /eu"ui este$ "a
r8ndu" ei$ un #od 8n care "u#ea "u#este)
8n #asura 8n care o opera este opera$ ea 8n+aduie acea vastitate) A 8n+adui 8nsea#na
aici #ai cu sea#a a pune 8n "i9ertate spatiu" "i9er a" desc?isu"ui si a r8n*dui acest
spatiu "i9er 8n con'i+uratia "ui) Aceasta r8n*duire +Ein7richten, apare 8n c?ip esentia"
din 8n*drep*tarea catre 8na"t +Er7richten, despre care a# #ai vor9it) Ca opera$ opera
e<*pune o "u#e) Opera #entine desc?is desc?isu" "u#ii) Dar e<*punerea unei "u#i
nu este dec8t una dintre trasaturi"e ce tin de esenta naturii de opera a operei)
Cea"a"ta$ si care tine si ea de aceasta esenta$ vo# 8ncerca s*o evidentie# 8n ace"asi
#od din ne#iE"ocitu" operei)
Daca o opera este produsa din cutare sau cutare #ateria" > din piatra$ "e#n$ #eta"$
cu"oare$ cuv8nt$ sunet > se #a" spune ca ea este 'acuta +hergeste%%t, din acestea)
8nsa asa cu# opera cere o 8na"tare +(u9ste%%ung,. 8n sensu" 8ndreptarii catre 8na"t ce
8nc?ina si s"aveste > dat 'iind ca natura de opera a operei consta 8n e<*punerea
+(u9ste%%ung, unei "u#i$ tot ast'e" 'acerea +HersteUung, devine necesara > dat 'iind
ca natura de opera a operei i#p"ica ea 8nsasi caracteru" de pro*pu*nere
+HersteUung,N
G
0 Opera ca opera este$ 8n esenta ei$ cea care pro*pune +ist
herste%%end,0 Dar ce anu#e propune operaD A'"a# acest "ucru a9ia c8nd #er+e# pe
ur#e"e a ceea ce se c?ea#a 8ndeo9ste > si este ne#iE"ocit > 'acere +HersteUung,
de opere)
70
MARTIN HEIDEGGER
E<*punerea unei "u#i apartine naturii de opera) Ce esenta are atunci$ +8ndit 8n s'era
acestei deter#inari$ ace" ceva din opera care de o9icei este nu#it #ateria"u" 9rut a"
operei +Werksto9%? Ustensi"u"$ care este deter#inat prin capacitatea sa de a s"uEi si
de a 'i 'o"osit$ preia 8n serviciu" sau ace" ceva din care e" este 'acut > #ateria"u"
+#tF99,0 6iatra este 'o"osita si u/ata 8n con'ectionarea ustensi"u"ui$ de pi"da a
toporu"ui) Ea ]1K^ dispare 8n capacitatea de a s"uEi) Materia"u" este cu at8t #ai 9un si
#ai potrivit cu c8t dispare #ai doci" 8n natura de ustensi" a ustensi"u"ui) Te#p"u"$
di#potriva$ 8n #asura 8n care e<*pune o "u#e$ nu 'ace ca #ateria"u" sa dispara$ ci 8"
'ace sa iasa "a ivea"a$ si anu#e 8n desc?isu" care este propriu "u#ii operei: roca
devine suport si odi?nire 8n sine$ si a9ia 8n 'e"u" acesta$ roca@ #eta"e"e aEun+ "a
sc8nteiere si "a iri/are$ cu"ori"e aEun+ "a stra"ucire$ sunetu" "a #e"odie$ cuv8ntu" "a
rostire) Toate acestea ies "a ivea"a prin 'aptu" ca opera se repune 8n #asivitatea si
+reutatea pietrei$ 8n so"iditatea si '"e<i9i"itatea "e#nu"ui$ 8n duritatea si "uciu"
#eta"u"ui$ 8n stra"ucirea si 8ntunecarea cu"orii$ in #e"odia sunetu"ui si 8n 'orta de a
nu#i a cuv=ntu"ui)
Locu" 8n care se repune +sich zurucksteUen, opera si ace" ceva care o 'ace sa iasa "a
ivea"a 8n aceasta repunere de sine +dos #ich7ZurucksteRen,. "e*a# nu#it pa#8nt)
,2
E" este ce" care iesind "a ivea"a adaposteste +dos Her6orko33end7-ergende,0
6a#8ntu" este ce" care$ "a ni#ic constr=ns$ actionea/a neo9osit si 'ara de e'ort) 6e
pa#8nt si 8ncredint8ndu*se "ui$ o#u" istoric 8si a'"a te#eiu" pentru "ocuirea sa 8n
"u#e) 8n #asura 8n care opera e<*pune +&u9steUen, o "u#e$ ea pro*pune +herste%%en,
pa#8ntu") 6ro*punerea tre9uie +8ndita aici 8n sensu" ri+uros a" cuv8ntu"ui) Opera
aduce si pastrea/a pa#8ntu" 8nsusi 8n desc?isu" unei "u#i) Opera "asa pa#8ntu" sa 'ie
ceea ce este)
Dar de ce aceasta pro*punere a pa#8ntu"ui tre9uie sa se petreaca prin repunerea
operei 8n e"D Ce este pa#8ntu"$ 8nc=t e" sa aEun+a toc#ai 8n acest 'e" 8n ne*
0,
ascundereD 6iatra e<ercita o apasare$ trad8ndu*si ast'e" +reutatea) 8nsa 8n ti#p ce
aceasta +reutate ni se "ivrea/a$ ea ne re'u/a totodata orice patrundere 8n ea 8nsasi)
Daca 8ncerca# sa patrunde# roca spar+8nd*o$ ea nu ne va arata totusi nicic8nd
desc?iderea unei in*terioritati) 6iatra se retra+e de 8ndata 8n ace"asi nepatruns a"
apasarii sa"e si 8n #asivitatea 9ucati"or sa"e) Daca 8ncerca# sa surprinde# 8n a"t 'e"
aceasta apasare$ ase/8nd piatra pe c8ntar$ atunci +reutatea devine o si#p"a ci'ra)
Aceasta deter#inare a pietrei$ una 'oarte e<acta poate$ ra#8ne o ci'ra$ 8n ti#p ce
apasarea ei ne scapa 8nca o data) Cu"oarea stra"uceste si nu vrea de*c8t sa
stra"uceasca) Daca o desco#pune# 8n unde "u#inoase$ #asur8nd*o cu toata
priceperea$ ]1.^ ea dispare) Ea se arata nu#ai atunci c8nd nu este scoasa din
ascundere si c8nd ra#8ne nee<p"icata) 6a#8ntu" 'ace ast'e" sa esue/e orice 8ncercare
de patrundere 8n e") 6a#8ntu" trans'or#a 8ntr*un esec orice 8ncercare de a 'orta
aceasta patrundere nu#ai pe ca"ea ci're"or) C?iar daca aceasta 8ncercare are
aparenta do#inarii si a pro+resu"ui care iau 'or#a o9iectua"i/arii te?nico*stiinti'i*ce
a naturii$ aceasta do#inare nu ra#8ne totusi dec8t o neputinta a vointei) Desc?is 8n
"u#ina$ ca 'iind e" 8nsusi$ pa#8ntu" apare nu#ai aco"o unde e" este perceput si
pastrat ca ce" care$ prin esenta "ui$ este inaccesi9i" desc?iderii$ care se retra+e din
'ata oricarui act de desc?idere$ pastrindu*se deci constant 'erecat) Toate "ucruri"e
pa#8ntu"ui$ e" 8nsusi 8n 8ntre+u" "ui$ se daruiesc revars8ndu*se 8ntr*o reciprocitate
ar#onioasa$ 8nsa aceasta darnica revarsare nu #er+e p8na "a pierderea identitatii)
Ce" care se revarsa aici este suvoiu" ce odi?neste 8n sine a" de/*"i#itarii$ de/*
"i#itare care "i#itea/a orice "ucru pre/ent 8n pre/enta sa) Ast'e"$ 8n orice "ucru care
se 8nc?ide e<ista o aceeasi necunoastere de sine) 6a#8ntu" este ceea ce$ potrivit
esentei sa"e$ se 8nc?ide) A pro*pune +herste%%en, pa#8ntu" 8nsea#na: a*, adce 8n
desc?is ca pe ce" ce se 8nc?ide +dos #ich6ersch%iessende,0
72
MARTIN HEIDEGGER
Aceasta pro*punere a pa#8ntu"ui este rea"i/ata de opera prin 'aptu" ca ea 8nsasi se
repune 8n pa#8nt) 8nc?iderea de sine a pa#8ntu"ui nu este 8nsa o uni'or#a si ri+ida
stare de 8nva"uire$ ci ea se des'asoara 8ntr*o inepui/a9i"a p"enitudine de #oduri si
'or#e si#p"e) Ce*i drept$ scu"ptoru" 'o"oseste piatra 8ntoc#ai cu# o 'ace si /idaru")
si totusi$ e" nu supune piatra u/urii) Aceasta se 8nt8#p"a 8ntr*o anu#ita #asura nu*
#ai aco"o unde opera este ratata) Ce*i drept$ pictoru" 'o"oseste si e" cu"ori
+)&r5sto==,. 8nsa 8n asa 'e" 8nc8t cu"oarea +)&r5e, sa nu 'ie supusa u/urii$ ci
di#potriva$ sa aEun+a "a stra"ucire) Ce*i drept$ poetu" 'o"oseste si e" cuv8ntu"$ 8nsa nu
ca cei care vor9esc si scriu 8ndeo9ste$ tre9uind ast'e" sa u/e/e cuvinte"e$ ci 8n asa 'e"
8nc8t cuv8ntu" a9ia acu# devine si ra#8ne autentic)
Nicaieri 8n opera nu se #ani'esta ceva de ordinu" #ateria"u"ui 9rut a" operei) Este
c?iar 'oarte putin pro9a9i" ca 8n deter#inarea esentei ustensi"u"ui$ atunci c8nd ne
re'eri# "a (#ateria"A$ reusi# sa surprinde#$ 8n esenta sa ustensi"a$ ace" ceva din
care ustensi"u" e 'acut)
E<*punerea unei "u#i si pro*punerea pa#8ntu"ui +d&s (u9ste%%en der We%t und d&s
Herste%%en der Erde, s8nt$ 8n natura de opera a operei$ doua trasaturi ce tin de esenta
ei) 8nsa 8n unitatea naturii de opera$ e"e 'ac corp co#un) ]17^ Aceasta unitate este
aceea pe care o cauta#$ atunci c8nd #edita# asupra su9/istarii 8n sine a operei si
8ncerca# sa e<pri#a# acea odi?na unitara si 8nc?isa proprie odi?nirii 8n sine)
6rin trasaturi"e a#intite$ a# dese#nat in opera > daca cu#va a 'ost vor9a de ceva
va"a9i" > #ai de+ra9a o des'asurare si nicidecu# o stare de odi?na@ caci ce este
odi?na daca nu opusu" #iscariiD Desi+ur$ aici nu este vor9a de un ter#en opus care
e<c"ude #iscarea$ ci de unu" care o inc"ude) Nu#ai ceea ce este in #iscare poate
aEun+e "a odi?na) %e"u" odi?nei este deter#inat de ce" a" #iscarii) 8n #iscarea
conceputa ca si#p"a dep"asare a unui corp$ odi?na nu este$ ce*i drept$ dec8t
73
ca/u" "i#ita a" #iscarii) Daca odi?na inc"ude #iscarea$ atunci poate e<ista o odi?na
care este o inti#a strin+e*re "ao"a"ta a #iscarii$ asadar supre#a 'or#a de #iscare$
cu conditia ca 'e"u" #iscarii sa rec"a#e o ase#enea odi?na) Toc#ai acest tip de
odi?na este 8nsa caracteristic operei care se odi?neste 8n sine) Ne vo# apropia
asadar de aceasta odi?na daca reusi# sa surprinde# dep"in si unitar 'or#a de
#iscare a survenirii care se petrece 8n natura operei) Ne pune# 8ntre9area: ce raport
e<ista 8n cadru" operei 8ntre e<*punerea unei "u#i si pro*punerea pa#8ntu"uiD
Lu#ea este desc?iderea care desc?ide "ar+i"e cai a"e deci/ii"or si#p"e si esentia"e ce
apartin destinu"ui unui popor istoric) 6a#8ntu" este iesirea 8n a'ara +d&s Her7
6orko33en, neconstr8nsa "a ni#ic a ace"ui ceva care se 8nc?ide constant si care 8n
'e"u" acesta adaposteste) Lu#e si pa#8nt s8nt 8n esenta "or deose9ite si totusi
nicic8nd separate) Lu#ea se 8nte#eia/a pe pa#8nt$ iar pa#8ntu" stra9ate 8n "u#e)
Dar re"atia 8ntre "u#e si pa#8nt nu se "i#itea/a nicidecu# "a unitatea +oa"a a unor
ter#eni opusi care 8si s8nt indi'erenti) 8n spriEinirea ei pe pa#8nt$ "u#ea tinde sa*,
scoata pe acesta 8n evidenta) Ca 'iind cea care se desc?ide$ ea nu to"erea/a ni#ic
8nc?is) 8n sc?i#9 pa#8ntu"$ ca ce" care adaposteste$ cauta 8n per#anenta sa atra+a 8n
sine "u#ea si s*o pastre/e pentru sine)
Opo/itia dintre "u#e si pa#8nt este o disputa +#treii,0 E drept ca noi 'a"si'ica# prea
"esne natura disputei$ con'und8nd*o cu discordia si s'ada$ si de aceea o considera# a
nu 'i dec8t pertur9are si distru+ere) 8n disputa ce tine de esenta$ ]10^ partasii "a
disputa +die #treitenden, se ridica reciproc$ prin ar+u#ente"e 'o"osite$ "a auto*
a'ir#area esentei "or) Auto*a'ir#area esentei nu este 8nsa niciodata ra#8nerea
8ncapat8nata "a o stare 8nt=#p"atoare$ ci a9andonarea de sine in ori+ina"itatea
ascunsa din care provine 'iinta 'iecaruia) 8n cadru" disputei$ 'iecare 8" poarta pe
ce"a"a"t dinco"o de "i#ite"e care 8i s8nt proprii) Ast'e"$ disputa devine din
74
MARTIN HEIDEGGER
ce 8n ce #ai "iti+ioasa +strittiger, si #ai adecvata 8n raport cu esenta ei) Cu cit
disputa capata o a#p"oare #ai #are$ devenind de sine statatoare$ cu at8t #ai in*
transi+ent partasii "a disputa se a9andonea/a 8ntru inti#itatea si#p"ei "or
apartenente unu" "a a"tu") 6a*#8ntu" nu se poate "ipsi de desc?isu" "u#ii$ daca vrea sa
apara e" 8nsusi$ ca pa#8nt$ 8n acea e"i9erata #ani'estare a 8nc?iderii sa"e de sine)
Lu#ea$ "a r8ndu" ei$ nu se poate desprinde de pa#8nt$ daca vrea sa se 8nte#eie/e >
ca spatiu vast*do#inator si ca"e a oricarui destin esentia" > pe o rea"itate 'er#a)
E<*pun8nd o "u#e si pro*pun8nd pa#8ntu"$ opera se #ani'esta ca o insti+atoare a
acestei dispute) Dar acest "ucru nu se 8nt8#p"a pentru ca opera sa 8na9use si totodata
sa re/o"ve disputa 8ntr*un consens p"icticos$ ci pentru ca disputa sa ra#8na o disputa)
Opera 8#p"ineste aceasta disputa$ e<pun8nd o "u#e si pro*pun8nd pa#8ntu") Natura
de opera a operei consta 8n si#u"tana sustinere si ta+aduire a disputei +-estreitung
des #treites, dintre "u#e si pa#8nt) Unitatea operei se petrece 8n si#u"tana sustinere
si ta+aduire a disputei$ deoarece disputa se rea"i/ea/a 8ntr*un sens dep"in 8n si#p"i*
tatea inti#itatii) Si#u"tana sustinere si ta+aduire a disputei consta 8n adunarea
ne8ncetat a#p"i'icata a #iscarii e<istente 8n opera) Odi?na operei care odi?neste 8n
sine 8si are de aceea esenta 8n inti#itatea disputei)
A9ia pornind de "a odi?na operei noi reusi# sa vede# ce anu#e operea/a 8n opera)
68na acu#$ a'ir#atia ca 8n opera de arta adevaru" este pus 8n opera n*a 'ost dec8t o
si#p"a asertiune anticipatoare) 8n ce #asura survine 8n natura de opera a operei$
adica 8n ce #asura survine si#u"tana sustinere si ta+aduire a disputei dintre "u#e si
pa#8nt > adevaru"D Ce este adevaru"D
Nepasarea cu care ne a9andona# 'o"osirii acestui cuv8nt 'unda#enta" arata c8t de
sar#ana si de tocita este stiinta noastra despre esenta adevaru"ui) Spun8nd (adevarA$
noi ave# ce" #ai adesea 8n vedere cutare sau cutare adevar$ 8n speta: ceva adevarat)
6oate 'i vor9a
0.
de pi"da ]13^ de o cunoastere care se e<pri#a 8ntr*o propo/itie) Dar pentru noi nu
nu#ai o propo/itie este adevarata$ ci si un "ucru: spune# (aur adevaratA$ spre
deose9ire de ceea ce doar pare a 'i aur) Adevarat 8nsea#na aici aur autentic$ rea") Ce
8nsea#na aici (rea"AD (Rea"A 8nsea#na pentru noi ceea ce e<ista 8ntr*adevar)
Adevarat 8nsea#na ceea ce corespunde rea"u"ui si rea" este ceea ce e<ista 8ntr*
adevar) Cercu" s*a 8nc?is din nou)
Ce 8nsea#na (8ntr*adevarAD Adevaru" este esenta a ceea ce este adevarat) La ce ne
+8ndi# c8nd spune# esentaD 8ndeo9ste se considera drept esenta a ceea ce este
adevarat$ nu#itoru" co#un a tot ce este adevarat) Esenta se o'era 8n conceptu" care
reuneste specia si +enu"$ concept care pre/inta unitatea va"a9i"a pentru o
#u"tip"icitate) Aceasta esenta indi'erenta Bcaracteru" de esenta 8n sensu" de essenti&,
nu repre/inta dec8t esenta neesentia"a) 8n ce consta atunci esenta esentia"a a cevaD
Dupa toate pro9a9i"itati"e$ ea re/ida 8n ace" ceva care este 'iintarea 8n adevar) Esenta
adevarata a unui 'apt se deter#ina pornind de "a 'iinta sa adevarata$ din adevaru"
'iecarei 'iintari 8n parte) Dar noi nu cauta# acu# adevaru" esentei$ ci esenta
adevaru"ui) Apare aici o ciudata intricatie) Nu este oare dec8t o ciudatenie sau c?iar
so'istica vida a unui Eoc de cuvinte > daca nu de*a dreptu" o prapastieD
Adevaru" tre9uie +8ndit in sensu" esentei a ceea ce este adevarat) Noi +8ndi#
adevaru" pornind de "a a#intirea cuv8ntu"ui +recesc =)A$!E-eia ca stare de neascun*
dere a 'iintarii) Dar este oare aceasta deEa o deter#inare a esentei adevaru"uiD Nu
cu#va noi pretinde# ca si#p"a 8n"ocuire a cuv8ntu"ui 'o"osit$ adica (starea de
neascundereA 8n "oc de (adevarA$ 8nsea#na o caracteri/are a "ucru"uiD Desi+ur$ nu
ave# de*a 'ace dec8t cu o su9stitutie de nu#e$ at8ta vre#e c8t nu a'"a# ce tre9uie sa
se 'i petrecut ca noi sa 'i# constr8nsi sa e<pri#a# esenta adevaru"ui prin (starea de
neascundereA) Se i#pune cu#va o reactua"i/are a 'i"o/o'iei +recestiD Nicidecu#) O
reactua"i/are$ c?iar daca aceasta i#po*
76
MARTIN HEIDEGGER
si9i"itate ar deveni posi9i"a$ nu ar aEuta "a ni#ic@ caci istoria ascunsa a 'i"o/o'iei
+recesti consta din capu" "ocu"ui 8n 'aptu" ca ea se 8ndepartea/a de esenta adevaru"ui
> care se anunta printr*o stra'u"+erare 8n cu*v8ntu" dA$I`7eia > si ca ea se vede
o9"i+ata sa*si #ute din ce 8n ce #ai #u"t ]1-^ cunoasterea si rostirea esentei
adevaru"ui 8n de/9aterea asupra unei esente derivate a adevaru"ui) 8n +8ndirea
+reci"or$ si #ai a"es 8n 'i"o/o'ia care i*a ur#at$ esenta adevaru"ui cadP)'`-eu< ra#8ne
ne+8ndita) 8n e<istenta +reaca$ starea de ne*ascundere ra#ine pentru +8ndire "ucru"
ce" #ai ascuns$ dar ea este 8n ace"asi ti#p o pre/enta stravec?e)
si totusi$ de ce nu ne #u"tu#i# noi cu esenta adevaru"ui care ne este 'a#i"iara de
c8teva seco"eD Adevar 8nsea#na asta/i si de #u"ta vre#e concordanta cunoasterii cu
o9iectu") Totusi pentru ca acest act a" cunoasterii si propo/itia care 'or#u"ea/a si
e<pri#a cunoasterea sa se poata con'or#a o9iectu"ui 8nsusi$ deci pentru ca #ai 8nt8i
o9iectu" 8nsusi sa devina deter#inant pentru propo/itie$ este nevoie ca #ai 8nt8i
o9iectu" 8nsusi sa se arate ca atare) Dar oare cu# sa se arate e"$ c8ta vre#e e" 8nsusi
nu poate iesi din starea de ascundere$ cita vre#e e" 8nsusi ra#8ne 8n neascunsD 6ro*
po/itia este adevarata 8n #asura 8n care ea se orientea/a 8n 'unctie de neascuns$
adica 8n 'unctie de ceea ce este adevarat) Adevaru" propo/itiei este nu#ai si nu#ai
aceasta corectitudine +Richtigkeit,0 Asa*nu#ite"e concepte critice a"e adevaru"ui$
care de "a Descartes 8ncoace 8si iau ca punct de p"ecare adevaru" drept certitudine$
nu s8nt dec8t si#p"e variante a"e deter#inarii adevaru"ui drept corectitudine)
Corectitudinea repre/entarii$ aceasta esenta a adevaru"ui care ne este 'a#i"iara$ este
indiso"u9i" "e+ata de adevar ca stare de neascundere a 'iintarii)
Atunci cind concepe# adevaru" drept stare de neascundere$ nu ne re'u+ie# doar
8ntr*o traducere "itera"a a unui cuv8nt +recesc$ ci evoca# ceea ce se a'"a "a 9a/a
esentei care ne este 'a#i"iara > si de aceea u/ata > a
77
adevaru"ui 8n sensu" de corectitudine$ deci evoca# o rea"itate necunoscuta si
nere'"ectata) Ce*i drept$ uneori se recunoaste ca$ pentru a sustine si pricepe co*
rectitudinea Badevaru"C unui enunt$ noi ar tre9ui sa reveni# "a ceea ce este deEa
evident) Se recunoaste deci ca 8n 'apt aceasta pre#isa nu poate 'i oco"ita) At8ta
vre#e c8t vor9i# si +8ndi# 8n 'e"u" acesta$ noi 8nte"e+e# adevaru" nu#ai si nu#ai
drept corectitudine$ corectitudine care are desi+ur nevoie de o pre#isa$ iar aceasta
pre#isa$ Du#ne/eu stie cu# si de ce$ noi s8nte# cei care ]K4^ o construi#) 8n
sc?i#9$ nu noi s8nte# cei care propune# ca pre#isa starea de neascundere a
'iintarii$ ci aceasta stare a 'iintarii ne con'era o ase#enea esenta 8nc8t$ atunci c8nd
noi ne repre/enta# ceva$ s8nte# 8ntotdeauna 8n situatia nu de a preceda starea de
neascundere$ ci de a*i ur#a) Nu nu#ai "ucru" catre care se orientea/a cunoasterea
tre9uie sa 'i aEuns oarecu# 8n neascundere$ ci si 8ntre+u" do#eniu 8n care se #isca
orientarea catre ceva > si totodata ace" ceva pentru care se re"eva o adecvare a pro*
po/itiei "a o9iect > tre9uie sa se des'asoare 8n 8ntre+i#e 8n neascundere) Cu toate
repre/entari"e noastre corecte$ noi nu a# 'i ni#ic si$ de ase#enea$ nu a# putea sa
presupune# ca e<ista ceva #ani'est in 'unctie de care ne orienta#$ daca acea stare
de neascundere a 'iintarii nu ne*ar 'i proiectat deEa 8n spatiu" "u#inat 8n care
patrunde orice 'iintare si din care ea se retra+e)
8nsa cu# se rea"i/ea/a un ase#enea "ucruD Cu# survine adevaru" ca acea stare de
neascundereD Dar$ 8nainte de toate$ tre9uie sa spune# cu #ai #u"ta c"aritate ce este
starea de neascundere 8nsasi)
Lucruri"e s8nt si oa#enii de ase#enea@ daruri"e si o'rande"e s8nt$ ani#a"e"e si
p"ante"e s8nt "a 'e"$ ustensi"e"e si opere"e > sint) %iintarea se a'"a ase/ata 8n 'iinta)
%iinta e stra9atuta de o 'ata"itate voa"ata$ ase/ata 8ntre divin si antidivin) Mu"te din
aspecte"e 'iintarii nu pot 'i do#inate de o#@ si doar putine pot 'i cunoscute)
78
MARTIN HEIDEGGER
Aspecte"e cunoscute ra#8n 8n apro<i#atie$ ce"e supuse ra#8n nesi+ure) Nicic8nd
'iintarea$ asa cu# "esne ar putea sa para$ nu este produsu" activitatii noastre sau
#acar a" repre/entarii noastre) Daca +8ndi# acest 8ntre+ ca o unitate$ atunci noi
surprinde#$ dupa c8t se pare$ tot ceea ce e<ista 8n +enere$ c?iar daca o 'ace# cu
destu" de putina 'inete)
si totusi$ dinco"o de 'iintare$ dar nu 8ndepart8ndu*ne de ea ci preced8nd*o$ survine si
un a"tceva) 8n sinu" 'iintarii ca 8ntre+ se a'"a un "oc desc?is) Un "oc de desc?idere
+eine Lichtung,
GI
0 G8ndit din perspectiva 'iintarii$ e" are un caracter de 'iintare #ai
pronuntat dec8t 'iintarea) Acest centru desc?is nu este deci 8nc?is de Eur 8#preEur de
'iintare$ ci 8nsusi centru" care "u#inea/a 8ncercuieste > ase#eni ni#icu"ui pe care
a9ia daca 8" cunoaste# > 8ntrea+a 'iintare)
%iintarea ca 'iintare poate 'i nu#ai daca ea se situea/a totodata 8n a'ara si 8nauntru"
]K,^ spatiu"ui "u#inat pe care*, constituie acest "oc de desc?idere) Nu#ai acest "oc
de desc?idere daruieste si +arantea/a oa#eni"or un spatiu de trecere spre 'iintarea
care nu s8nte# noi 8nsine si accesu" "a 'iintarea care s8nte# noi 8nsine) Datorita
acestei "u#inari$ 'iintarea este$ 8ntr*o #asura care varia/a$ neascunsa) Dar c?iar si
ascunsa$ 'iintarea nu poate e<ista dec8t 8n spatiu" "u#inat) %iece 'iintare care ne iese
8n ca"e si cu care ne con'runta# contine 8n sine aceasta ciudata adversitate 'ata de
pre/enta +GegnerschF9t des (nwesens,. dat 'iind ca$ si#u"tan$ ea se tine retrasa 8n
starea de ascundere) Locu" de desc?idere 8nauntru" careia se situea/a 'iintarea este 8
sine$ totodata$ o ascundere +'er5ergung,0 Dar ascunderea se #ani'esta 8n cadru"
'iintarii 8n doua 'e"uri)
%iintarea ni se re'u/a$ cu e<ceptia ace"ei unice rea"itati$ 8n aparenta cea #ai
#odesta$ pe care ave# ce"e #ai #u"t sanse sa o surprinde# atunci c8nd nu #ai
pute# spune despre 'iintare decit ca este) Ascunderea ca re'u/ +'ers&gen, nu
repre/inta nu#ai "i#ita cunoasterii$ ci de 'iecare data 8nceputu" procesu"ui de "u*
79
#inare a" spatiu"ui care tinde sa se "u#ine/e +dos Ge7%ichtete,0 Dar ascunderea este
totodata > e drept$ av8nd o natura di'erita > 8n interioru" spatiu"ui care s*a "u#inat)
E"e#ente a"e 'iintarii se suprapun pe a"te e"e#ente a"e 'iintarii@ un e"e#ent 8"
ascunde pe a"tu"$ ace"a 8" pune pe acesta 8n u#9ra$ ceea ce e putin ne 8#piedica sa
vede# ceea ce e #u"t$ aspectu" i/o"at ta+aduieste 8ntre+u") Aici ascunderea nu este
ace" si#p"u re'u/@ 'iintarea apare$ dar ea se pre/inta a"t'e" dec8t este) Aceasta
ascundere este 8#piedicarea*accesu"ui +'erste%%en,0 Daca 'iintarea nu ar 8#piedica
accesu" "a 'iintare$ atunci noi nu ne*a# putea 8nse"a si n*a# putea +resi 8n "e+atura
cu 'iintarea$ n*a# putea sa +resi# dru#u" si sa ne risipi#$ si #ai a"es n*a# putea sa
pierde# niciodata #asura) %aptu" ca 'iintarea poate induce 8n eroare devenind
aparenta este conditia care 'ace posi9i"a ratacirea noastra > si nicidecu# invers)
Ascunderea poate 'i un re'u/ sau doar o 8#piedicare a accesu"ui$ dar noi nu ave#
niciodata certitudinea dep"ina ca ea este una sau a"ta) Ascunderea se ascunde si
8#piedica accesu" "a ea 8nsasi) Aceasta 8nsea#na: "ocu" desc?is din s8nu" 'iintarii$
deci "ocu" de desc?idere nu este niciodata o scena ri+ida pe care cortina e #ereu
ridicata si unde are "oc spectaco"u" 'iintarii) Di#potriva$ acest proces de "u#inare
survine ca du9"a ascundere) Starea de neascundere a 'iintarii nu este niciodata doar
o stare ca atare$ ci o survenire +ein Ge7schehnis,0 Starea de neascundere Badevaru"C
nu este ]K2^ o proprietate a "ucruri"or 8n sensu" 'iintarii$ asa cu# nu este o
proprietate a propo/itii"or)
8n i#ediata apropiere a 'iintarii noi ne crede# 8n "ar+u" nostru +hei3isch,0 %iintarea
ne este 'a#i"iara$ ne inspira 8ncredere$ si+uranta) Cu toate acestea$ "ocu" de
desc?idere este stra9atut de o per#anenta ascundere$ su9 du9"u" ei c?ip > de re'u/
si de 8#piedicare a accesu"ui) Ceea ce o'era si+uranta nu este 8n 'ond$ si+ur@ este ne*
si+ur) Esenta adevaru"ui$ adica a starii de neascundere$ este patrunsa de o respin+ere
+'erweige3,0
80
MARTIN HEIDEGGER
Aceasta respin+ere nu este 8nsa o carenta si un de'ect$ ca si cu# adevaru" ar 'i o
pura stare de neascundere$ care s*a e"i9erat de tot ce e ascuns) Daca adevaru"ui i*ar
sta 8n putere sa 'aca ast'e"$ atunci e" nu ar #ai 'i adevar) Aceasta respin+ere$ care ia
c?ipu" du9"ei ascunderi$ 'ace parte din esenta adevaru"ui ca stare de neascundere)
Adevaru" este 8n esenta sa ne*adevar) Spune# aceasta 8ntr*un 'e" at8t de transant$ si
care ar putea sa para ciudat$ pentru a arata ca din starea de neascundere ca "oc de
desc?idere 'ace parte respin+erea ce ia 'or#a ascunderii) 8nsa propo/itia PEsenta
adevaru"ui este ne*adevaru"A nu vrea sa spuna ca adevaru" este 8n 'ond 'a"sitate) Tot
at8t de putin propo/itia vrea sa spuna ca adevaru" nu este niciodata e" 8nsusi$ ci ca e"
ar 'i 8ntotdeauna > +8ndit dia"ectic > si propriu" sau opus) Adevaru" se 8#p"ineste
de 'apt ca adevar 8n #asura 8n care respin+erea care ascunde +dos 6er5ergende
'erweige3, 8n ca"itatea ei de re'u/ +&%s 'ers&gen, con'era oricarei "u#inari
provenienta ei constanta$ iar 8n ca"itatea ei de 8#piedecare a accesu"ui Cais
'ersteUenV con'era oricarei "u#inari ire#edia9i"a di#ensiune a erorii) 6rin
respin+erea care ascunde vre# sa dese#na# 8n esenta adevaru"ui acea tensiune care
se naste 8ntre "u#inare si ascundere) (ce&st& este con'runtarea ce caracteri/ea/a
disputa ori+inara) 8n sine 8nsasi$ esenta adevaru"ui este disputa ori+inara 8n care se
o9tine prin "upta ace" centru desc?is$ unde 'iintarea patrunde pentru a se retra+e
apoi 8n ea 8nsasi)
Acest desc?is survine 8n s8nu" 'iintarii@ e" tradea/a o caracteristica esentia"a pe care
a# nu#it*o deEa: desc?isu"ui 8i apartine o "u#e si pa#8ntu") Dar "u#ea nu este pur
si si#p"u desc?isu" care corespunde "ocu"ui de desc?idere si nici pa#8ntu" nu este
8nc?isu" care corespunde ascunderii) Mai de+ra9a$ "u#ea este "ocu" de desc?idere a
cai"or ce aduc cu sine indicatii"e esentia"e dupa care se rostuieste
,K
orice deci/ie)
]K1^ Orice deci/ie se 8nte#eia/a 8nsa pe ceva ce nu si*a +asit o re/o"vare$ pe ceva
ascuns$ pe ceva care poate induce
!
8n eroare@ a"t#interi$ ea ar 8nceta sa #ai 'ie o deci/ie) 6a#8ntu" nu este pur si si#p"u
ceea ce este 8nc?is Cdas 'ersch%ossene,. ci ce" care se desc?ide ca ace" ceva care se
8nc?ide Cdas w&s &%s #ich6ersch%iessendes &u97geht,0 Lu#e si pa#8nt s8nt 'iecare$
potrivit esentei "or$ 8n disputa si capa9i"e de disputa) Nu#ai ca 'iind ast'e"$ e"e intra
8n disputa desc?iderii si a ascunderii) 6a#8ntu" nu ra/9ate 8n "u#e$ "u#ea nu se
8nte#eia/a pe pa#8nt$ decit 8n #asura 8n care adevaru" survine ca disputa ori+inara
8ntre desc?idere si ascundere) Dar cu# survine adevaru"D Raspunde#: survine 8n
'e"uri putine si esentia"e) Unu" dintre 'e"uri"e 8n care survine adevaru" este constituit
de natura de opera a operei
,.
) E<*pun8nd o "u#e si propun8nd pa#8ntu"$ opera este
sustinerea si ta+aduirea ace"ei dispute 8n care se o9tine prin "upta starea de
neascundere a 'iintarii 8n 8ntre+u" ei$ 8n speta$ adevaru")
Ridic8ndu*se$ te#p"u" 'ace sa survtna adevaru") Aceasta nu 8nsea#na ca aici o 'or#a
anu#ita de 'iintare +etw&s, este repre/entata si redata corect$ ci 'iintarea ca 8ntre+
este adusa 8n starea de neascundere si #entinuta 8n ea) (A #entineA +h&%ten,
8nsea#na "a ori+ine (a adapostiA +hi%ten,0 8n ta9"ou" "ui !an Go+? survine adevaru")
Asta nu 8nsea#na ca aici ceva ne#iE"ocit pre/ent este redat corect ci$ 8n reve"area
naturii de ustensi" a 8nca"tari"or$ 'iintarea ca 8ntre+$ adica "u#ea si pa#8ntu" 8n
adversitatea "or$ aEun+ 8n starea de neascundere)
8n opera operea/a adevaru" +W&hrheii, si nu doar ceva adevarat +ein W&hres,0
Ta9"ou" care 8n'atisea/a 8nca"tari"e taranesti$ poe/ia care c8nta '8nt8na ro#ana$ nu se
"i#itea/a sa ne 8n'atise/e > si "a drept vor9ind e"e nu 8n'atisea/a de'e" > ce este
aceasta 'iintare i/o"ata ca atare$ ci e"e 'ac ca starea de neascundere sa survina ca
atare 8n re"atie cu 'iintarea 8n 8ntre+u" ei) Cu c8t #ai si#p"u si #ai esentia" 8nca"tari"e
apar 8n esenta "or$ si$ "a 'e"$ cu c8t #ai nei#podo9it si pur '8nt8na apare 8n esenta ei$
cu at8t #ai ne#iE"ocit si #ai cuprin/ator 8ntrea+a 'iintare do98ndeste$ o data cu e"e$
un caracter
82
MARTIN HEIDEGGER
#ai accentuat de 'iinta) 8n 'e"u" acesta$ 'iinta care se ascunde este "u#inata)
Lu#inosu" ast'e" aparut 8si ros*tuieste stra"ucirea 8n opera) Stra"ucirea rostuita 8n
opera este 'ru#osu") %ru#usetea este unu" din 'e"uri"e 8n care 'iintea/a adevaru")
Ce*i drept$ 8n une"e privinte a# surprins acu# cu o c"aritate sporita esenta
adevaru"ui) Ca ur#are$ poate a devenit #ai "i#pede ce anu#e ]KK^ operea/a 8n
opera) Dar natura de opera a operei care a devenit acu# vi/i9i"a$ tot nu ne spune
8nca ni#ic despre acea rea"itate i#ediata si a+resiva a operei$ adica despre ca*
racteru" de "ucru a" operei) 6are aproape ca si cu#$ 8n intentia e<c"usiva de a
surprinde cu #a<i#a puritate su9/istarea 8n sine a operei$ noi a# 'i trecut tota" cu
vederea 'aptu" ca opera este 8ntotdeauna o opera +ein Werk,. adica re/u"tatu" unei
operatii +ein Gewirktes,0 Daca e<ista ceva ce particu"ari/ea/a opera ca opera$ atunci
acesta este 'aptu" de a 'i creata +d&s GeschF97=ensein,0 8n #asura 8n care opera a 'ost
creata$ iar creatia necesita un #ediu din care si 8n care ea creea/a$ intra 8n opera si
ace" caracter de "ucru) Aici nu 8ncape discutie) Ra#8ne 8n sc?i#9 8ntre9area: 8n ce
'e" 'ace parte din opera 'aptu" ca ea a 'ost creataD Raspunsu" nu poate 'i o9tinut
dec8t prin "a#urirea unui du9"u aspect:
,) Ce 8nsea#na aici 'aptu" de a 'i creat si creatia$ spre deose9ire de con'ectionare si
'aptu" de a 'i con'ectionatD
2) Care este esenta cea #ai inti#a a operei 8nsasi$ sin+ura din care apoi se poate
deter#ina 8n ce #asura 'aptu" de a 'i creat 8i apartine operei$ si 8n ce #asura acest
'apt deter#ina natura de opera a opereiD
Aici$ a crea este +8ndit 8n per#anenta 8n re"atie cu opera) Din esenta operei 'ace
parte survenirea adevaru"ui) Deter#ina# esenta creatiei 8n prea"a9i"$ pornind de "a
raportu" ei cu esenta adevaru"ui ca stare de ne*ascundere a 'iintarii) Orice opera este
caracteri/ata prin 'aptu" de a'i creata$ dar acest "ucru nu poate 'i pus 8n "u#ina dec8t
pornind de "a o c"ari'icare #ai ori*
83
+inara a esentei adevaru"ui) Reveni# ast'e" "a pro9"e#a adevaru"ui si a esentei "ui)
Tre9uie sa pune# 8nca o data aceasta pro9"e#a$ daca vre# ca propo/itia (8n opera
operea/a adevaru"A sa nu r=#8na o si#p"a a'ir#atie) Ave# sa 'or#u"a#$ acu# a9ia$
aceasta pro9"e#a 8ntr*un c?ip #ai esentia": 8n ce #asura se re+aseste de 'apt in
esenta adevaru"ui o tendinta spre ceva de ordinu" opereiD Care e esenta adevaru"ui$
ast'e" 8nc8t e" sa poata 'i pus 8n opera$ sau$ 8n anu#ite conditii$ sa tre9uiasca sa 'ie
pus 8n opera$ pentru ca sa e<iste ca adevarD A# deter#inat 8nsa punerea 8n opera a
adevaru"ui +dos "nswerksetzen der W&hrhett, ca esenta a artei) ]K.^ Deci$ acu#$ pro*
9"e#a ridicata suna ast'e":
Ce este adevaru"$ de vre#e ce e" poate$ si c?iar tre9uie$ sa survina ca artaD 8n ce
#asura e<ista de 'apt artaD
Adevarul si ar"a
Ori+inea operei de arta$ precu# si aceea a artistu"ui$ este arta) Ori+inea este
provenienta esentei 8n care se 8#p"ineste 'iinta unei 'iintari) Ce este artaD Esenta ei o
cauta# 8n opera rea"a) Rea"itatea operei a 'ost deter#inata din ceea ce operea/a 8n
opera$ 8n speta din survenirea adevaru"ui) Gindi# aceasta survenire ca sustinere a
disputei 8ntre pa#8nt si "u#e) 8n #iscarea strinsa "ao"a"ta a acestei dispute do#neste
odi?na) Aici 8si a'"a te#eiu" odi?nirea 8n sine a operei)
Opera este "ocu" unde operea/a survenirea adevaru"ui) Dar ceea ce operea/a 8n 'e"u"
acesta > operea/a 8n opera) 6rin ur#are$ opera rea"a este aici deEa presupusa ca
purtatoare a ace"ei surveniri) De 8ndata ni se ridica vec?ea noastra pro9"e#a: ce este
caracteru" de "ucru a" unei opere anu#iteD Ast'e" se c"ari'ica 8n s'8rsit acest unic
aspect oric8t de staruitor a# cauta sa deter#ina# su9/istarea 8n sine a operei$ noi
vo# rata totusi rea"itatea ei$ at8ta vre#e c8t nu s8nte# dis*
3K
MARTIN HEIDEGGER
pusi sa considera# opera drept re/u"tat a" unei operatii) E "a 8nde#8na noastra sa
considera# opera 8n 'e"u" acesta) Caci 8n cuv8ntu" (operaA des"usi# ca este vor9a de
re/u"tatu" unei operatii) Caracteru" de opera a" operei consta 8n 'aptu" de a 'i creata
de artist) 6oate sa para ciudat ca aceasta deter#inare 9ana"a si pe dep"in
c"ari'icatoare a operei este invocata a9ia acu#)
%aptu" de a 'i creat$ speci'ic operei$ nu poate 'i 8nsa 8nte"es dec8t pornind de "a
procesu" creatiei) Deci 8nsesi 'apte"e ne o9"i+a sa ne ap"eca# asupra activitatii artis*
tu"ui$ 8n vederea deter#inarii ori+inii operei de arta) 8ncercarea de a deter#ina
natura de opera a operei$ ra#8n8nd 8n e<c"usivitate "a opera$ s*a dovedit a 'i irea*
"i/a9i"a)
Daca acu# parasi# opera si ne orienta# catre esenta ]K7^ creatiei$ vre# totusi sa nu
uita# tot ce s*a spus p8na acu# despre ta9"ou" "ui !an Go+? si apoi despre te#p"u"
+rec)
G8ndi# creatia +#chF99en, ca pe o producere +Her6or75ringen,0 Dar con'ectionarea
+(n9ertigung, unui usten*si" este si ea o producere) Ce*i drept$ #estesu+u" nu
creea/a opere$ c?iar daca noi$ asa cu# si tre9uie sa 'ace#$ separa# produsu"
#estesu+u"ui de #ar'uri"e o9tinute prin 'a9ricatie) Dar atunci prin ce se deose9este
producerea su9 'or#a creatiei de producerea pe ca"ea con'ectionariiD Oric8t ne*ar 'i
de usor sa deose9i#$ 8n cadru" vor9irii$ crearea de opere de con'ectionarea unui
ustensi"$ pe at8t este de +reu sa patrunde# > 8n trasaturi"e care "e s8nt esentia"e >
ce"e doua #oduri a"e producerii) Daca ne "ua# dupa aparente$ 8ntre activitatea
o"aru"ui si cea a scu"ptoru"ui$ intre aceea a t=#p"aru"ui si cea a pictoru"ui nu
descoperi# nici o di'erenta) Crearea unei opere rec"a#a$ prin c?iar natura ei$
activitatea #estesu+areasca) Artistii de sea#a s8nt cei care pun #are pret pe
8nde#8narea #estesu+areasca) Ei s8nt pri#ii care pretind ocrotirea #estesu+u"ui
toc#ai prin per'ecta "ui stap8nire) Ei s8nt cei
3.
care$ 8naintea tuturor$ se straduiesc pentru constanta "ui per'ectionare) S*a aratat nu
de putine ori ca +recii$ cu priceperea pe care au dovedit*o 'ata de opere"e de arta$
'o"oseau ace"asi cuv8nt > ?K?
6r
R > pentru #estesu+ si arta$ si dese#nau #estesu+u"
si artistu" prin ace"asi cuv8nt > ?sN6irrRF 0
Iata de ce pare potrivit sa deter#ina# esenta creatiei pornind de "a co#ponenta ei
#estesu+areasca) Dar toc#ai tri#iterea "a #odu" de uti"i/are a" cuvinte"or de catre
+reci > #od care evidentia/a e<perienta "or 8n "e+atura cu aceste "ucruri > tre9uie
sa ne dea de +8ndit) Oric8t ar 'i de rasp8ndita si de convin+atoare "a pri#a vedere
aceasta tri#itere "a denu#irea co#una pe care +recii o dadeau$ prin cuv8ntu" ?W
X6rR$ #estesu+u"ui si artei$ ea ra#8ne totusi ine<acta si super'icia"a@ caci <a<vri nu
8nsea#na nici #estesu+$ nici arta$ si cu at8t #ai putin te?nicu" 8n acceptia pe care i*o
da# noi asta/i) ?W?6rR nu 8nsea#na de 'apt niciodata un 'e" de 8n'aptuire practica)
Cuv8ntu" dese#nea/a$ di#potriva$ o #oda"itate de cunoastere) A cunoaste
8nsea#na: sa 'i aEuns sa ve/i$ 8n sensu" "ar+ a" "ui a vedea$ adica: sa percepi ceea ce e
pre/ent ca atare) ]K0^ 6entru +8ndirea +reaca$ esenta cunoasterii re/ida 8n &SiRMei&.
adica 8n scoaterea din ascundere $Ent5ergung, a 'iintarii) Scoaterea din ascundere
poarta si orientea/a orice atitudine 'ata de 'iintare) Ca o 'or#a de cunoastere proprie
e<perientei e"ine$ ?Q>>rR repre/inta o producere a 'iintarii$ 8n #asura 8n care ceea ce
este pre/ent ca atare este anu#e adus 8n 'ata +6or75ringt, din ascunderea sa 8n
neascunderea 8n'atisarii sa"e@ HaH!TC nu 8nsea#na niciodata activitatea de 'aptuire
+/&chen,0 Artistu" nu este ?e?6i?rRc. pentru ca este si #estesu+ar$ ci datorita
'aptu"ui ca at8t pro*punerea +Her7steUen, operei de catre unu"$ rit si pro*punerea
ustensi*"u"ui de catre ce"a"a"t survine 8n acea pro*ducere BHer*6or75ringen,. care din
capu" "ocu"ui 'ace sa survina 'iintarea 8n pre/enta ei$ si anu#e av8nd constant 8n
vedere 8n'atisarea e8) Toate acestea survin 8nsa 8n s8nu" 'iintarii care se desc?ide
Mndu*se din sine$ adica 8n
37
MARTIN HEIDEGGER
87
sinu" Wpii#W@ *u"ui) Denu#irea artei ca ?W?6rR nu vrea nicidecu# sa su+ere/e ca
activitatea artistu"ui este conceputa pornind de "a "atura ei de #estesu+) Di#potriva$
aspecte"e care$ 8n crearea operei$ tri#it "a con'ectionarea proprie #estesu+u"ui s8nt
de un a"t tip) Atare aspecte s8nt deter#inate si con'i+urate de esenta creatiei si ra*
#8n de ase#enea prinse 8n aceasta)
Dar$ daca nu pe "inia #estesu+u"ui$ atunci cu# a"t'e" a# putea sa +8ndi# esenta
creatieiD Cu# a"t'e"$ daca nu vi/8nd 8n per#anenta ceea ce ur#ea/a sa 'ie creat$ 8n
speta operaD Cu toate ca opera devine rea"a a9ia 8n procesu" creatiei$ si ast'e"$ 8n
rea"itatea ei$ ea depinde de e") cu toate acestea$ si poate toc#ai din cau/a aceasta$
esenta creatiei depinde de esenta operei) Desi natura de a 'i creata +Gesch&99ensein,
proprie operei 8ntretine un raport cu creatia$ natura de a 'i creata precu# si creatia
tre9uie deter#inate pornind de "a natura de opera a operei) Acu# nu ne #ai sur*
prinde de ce atentia noastra s*a concentrat 8n e<c"usivitate si pe "ar+ asupra operei$
pentru a "asa a9ia "a ur#a natura de a 'i creata a acesteia) Daca natura de a 'i creata
repre/inta o trasatura 8ntr*at8t de esentia"a a operei$ atunci noi tre9uie sa 'ace#
e'ortu" de a 8nte"e+e$ #ai aproape de esenta ei$ natura de opera a operei)
6ornind de "a de'inirea esentei operei$ potrivit careia 8n opera operea/a survenirea
adevaru"ui$ ]K3^ pute# caracteri/a creatia ca actiunea de a "asa ceva sa vina 8n a'ara
+Her6orgeherd&ssen, "u8nd 'or#a unui produs +ein Her6orge5r&chtes,0 Devenirea
de opera a operei este una dintre #oda"itati"e devenirii si survenirii adevaru"ui$ 8n
esenta adevaru"ui se a'"a totu") Dar ce este adevaru"$ ca e" sa 'ie nevoit sa survina 8n
ceva de natura unui "ucru creatD 8n ce #asura are adevaru"$ prin c?iar esenta sa$
aspiratia de a aEun+e "a operaD 6oate 'i oare acest "ucru 8nte"es pornind de "a esenta
adevaru"ui$ asa cu# a 'ost ea pusa p8na acu# 8n "u#inaD
Adevaru" este ne*adevar
,7
) 8n starea de ne*ascunde*re$ deci 8n adevar$ este pre/ent 8n
ace"asi ti#p ce"a"a"t (ne*A$ ce" a" unei unei du9"e interdictii) Adevaru" este
pre/ent ca atare in opo/itia dintre "ocu" de desc?idere si du9"a ascundere) Adevaru"
este disputa ori+inara$ 8n care$ su9 o 'or#a deter#inata$ este do98ndit desc?isu" in
care se situea/a si din care se retra+e tot ce se arata si se constituie ca 'iintare)
Indi'erent c8nd si cu# i/9uteste si survine aceasta disputa$ ea este cea care 'ace ca
partasii "a disputa > desc?iderea si ascunderea > sa se separe) 8n 'e"u" acesta$
desc?isu" spatiu"ui de disputa este do98ndit prin disputa) Desc?iderea acestui
desc?is$ adica adevaru"$ nu poate 'i ceea ce este$ si anu#e aceasta desc?idere$ dec8t
daca desc?iderea 8nsasi se insta"ea/a 8n desc?isu" ei$ si at8ta vre#e c8t ea r=#8ne
aco"o) De aceea$ in acest desc?is tre9uie sa e<iste c8te un e"e#ent a" 'iintarii$ 8n care
desc?iderea 8si a'"a sta9i"itatea si continuitatea ei) 8n #asura 8n care 8nsasi
desc?iderea se dispune pe sine 8n desc?is$ ea 8" #entine desc?is si 8" 8ntretine) 6une*
rea si dispunerea s8nt 8n per#anenta +8ndite aici 8n sensu" cuv=ntu"ui +rec MQ&iF.
care 8nsea#na o e<*pu*nere 8n neascuns) Tri#it8nd "a insta"area desc?iderii 8n
desc?is$ +8ndirea atin+e o /ona care deoca#data nu poate 'i e<p"icitata aici) Nu
vre# dec8t sa 'ace# o9servatia ca daca esenta starii de neascundere a 'iintarii
apartine 8n vreun 'e" 'iintei Bv) #ein und Zeit. (%iinta si ti#pA$ b KKC$ atunci 'iinta
'ace sa survina$ din 8nsasi esenta ei$ spatiu" de des'asurare a" desc?iderii B"ocu" de
desc?idere a" "ui D&,. si 8" pune 8n Eoc ca ace" ceva 8n care orice 'iintare se 8na"ta 8n
'e"u" care 8i e propriu) Adevaru" nu survine dec8t prin insta"area sa 8n disputa si 8n
spatiu" de des'asurare pe care e" 8nsusi si*, desc?ide) Toc#ai pentru ca adevaru"
repre/inta reciprocitatea adversa Bdos Gegenwendige, dintre desc?idere si
ascundere$ din e" 'ace parte ceea ce a# nu#it aici insta"are +Einrichtung,0 Dar
adevaru" ]K-^ nu e<ista #ai 8nt8i in sine$ cine stie unde$ pentru ca apoi sa se
adaposteasca 8n cine stie ce 'iintare) Acest "ucru este i#posi9i"$ deoarece a9ia
desc?iderea 'iintarii o'era posi9i"itatea unui "oc si a unui do#eniu saturat de pre/ent
+6on (nwesende3 er9u%%t,0 Locu" de desc?idere a"
88
MARTIN HEIDEGGER
desc?iderii si insta"area 8n desc?is sint insepara9i"e) E"e repre/inta aceeasi unica
esenta a survenirii adevaru"ui) Aceasta survenire este istorica 8n #u"tip"e #oda"itati)
O #oda"itate esentia"a in care adevaru" se insta"ea/a 8n 'iintarea desc?isa de catre e"
este punerea de sine a adevaru"ui 8n opera) O a"ta #oda"itate 8n care adevaru"
'iintea/a este actu" 8nte#eierii unui stat O a"ta #oda"itate 8n care adevaru" aEun+e sa
stra"uceasca este apropierea a ceea ce nu este nicidecu# o 'iintare$ ci supre#a 'iinta
a 'iintarii) O a"ta #oda"itate de 8nte#eiere a adevaru"ui este sacri'iciu" esentia") O
a"ta #oda"itate de devenire a adevaru"ui este intero+atia proprie +8ndirii$ care > ca
+8ndire a 'iintei > o denu#este pe aceasta 8n de#nitatea ei de a 'i intero+ata)
stiinta$ 8n sc?i#9$ nu repre/inta o survenire ori+inara a adevaru"ui ci$ de '"ecare
data$ e<tinderea di'erentiata 8n interioru" unui do#eniu a" adevaru"ui deEa desc?is@
iar acest "ucru se petrece prin surprinderea si 8nte#eierea aspecte"or care in
do#eniu" "or s8nt$ 8n c?ip posi9i" si necesar$ corecte) C8nd$ si 8n #asura 8n care o
stiinta$ trec8nd dinco"o de ceea ce este corect$ aEun+e "a un adevar$ adica "a
de/va"uirea esentia"a a 'iintarii ca atare$ ea este 'i"o/o'ie)
Deoarece 'ace parte din esenta adevaru"ui de a se insta"a 8n 'iintare > pentru a
deveni a9ia 8n 'e"u" acesta adevar >$ sta 8n esenta adevaru"ui aspiratia catre opera
ca o posi9i"itate privi"e+iata a adevaru"ui de a do98ndi e" 8nsusi 'iinta 8n s8nu"
'iintarii)
Insta"area adevaru"ui 8n opera este producerea unei 'iintari care p8na atunci n*a
e<istat niciodata si care nici nu va #ai aparea vreodata) 6roducerea situea/a aceasta
'iintare 8n asa 'e" 8n desc?is$ 8nc8t a9ia ceea ce ur#ea/a sa 'ie produs "u#inea/a
desc?iderea desc?isu"ui 8n care e" iese "a ivea"a) Aco"o unde producerea aduce 8n
#od e<pres desc?iderea 'iintarii$ adica adevaru"$ ceea ce este produs este o opera) O
ase#enea producere este creatia) ].4^ Ca 'iind aceasta adu*
3-
cere$ producerea este #ai de+ra9a o receptare si o des"usire 8n cadru" raportu"ui cu
starea de neascundere) 8n ce consta atunci 'aptu" de a 'i creatD Sa 8ncerca# o
c"ari'icare cu aEutoru" a doua deter#inatii esentia"e) Adevaru" se orientea/a catre
opera) Adevaru" 'iintea/a nu#ai ca disputa 8ntre desc?idere si ascundere 8n cadru"
reciprocitatii adverse dintre "u#e si pa#8nt) Adevaru" vrea sa 'ie orientat catre opera
ca 'iind aceasta disputa dintre "u#e si pa#8nt) 8ntr*o 'iintare produsa anu#e 8n acest
scop$ disputa nu tre9uie ap"anata$ si nici nu tre9uie sa*si a'"e aici un si#p"u adapost$
ci$ toc#ai pornind de "a acea 'iintare$ disputa tre9uie sa 'ie desc?isa) De aceea$
'iintarea aceasta tre9uie sa posede 8n sine trasaturi"e esentia"e a"e disputei) 8n disputa
este cucerita unitatea dintre "u#e si pa#8nt) Atunci c8nd o "u#e se desc?ide$ ea
o'era unei u#anitati istorice deci/ia asupra 9iruintei si a 8n'rin+erii$ asupra
9inecuv8ntarii si a 9"este#u"ui$ asupra do#inatiei si a servitutii) Lu#ea care se
desc?ide 'ace sa apara toc#ai ceea ce este 8nca ne?otar=t si nu si*a pri#it #asura$
aduc8nd ast'e" 8n desc?idere necesitatea #asurii si a deci/iei) 8nsa atunci c8nd se
desc?ide o "u#e$ pa#intu" aEun+e sa se ridice spre 8na"t) E" se 8n'atisea/a precu# ce"
care poarta totu"$ precu# ce" care este adapostit 8n propria sa "e+e$ si care per#anent
se 8nc?ide 8n sine) Lu#ea 8si rec"a#a deci/ia si #asura$ si 'ace ca 'iintarea sa aEun+a
8n desc?isu" traiectorii"or ei) 8na"t8ndu*se si totodata purt8nd$ pa#intu" tinde sa se
#entina 8nc?is si sa 8ncredinte/e totu" "e+ii "ui) Disputa nu este o sci/iune ase#enea
scindarii unei si#p"e prapastii@ ea este inti#a interdependenta a ce"or care participa
"a disputa) Aceasta sci/iune +Ri9i, tr&ge oponentii care se i#p"ica reciproc catre
provenienta unitatii "or$ reunindu7i aici +zus&33enrei-en,C aceasta unitate porneste
toc#ai de "a unicu" "or te#ei) O atare sci/iune +RUJ, este totodata un traseu
'unda#enta" +Grundri-,0
GY
Dar ea este si un traseu desc?i/ator +(u97riESP$ care
desenea/a principa"e"e trasaturi a"e desc?i*
-4
MARTIN HEIDEGGER
derii$ proprii "ocu"ui de desc?idere a" 'iintarii) Aceasta sci/iune +Ri=#A nu per#ite
oponenti"or care se i#p"ica reciproc sa se desprinda 9ruta"$ ci aduce opo/itivu"
propriu #asurii si "i#itei deopotriva$ 8ntr*un unic traseu uni'icator +U3ri=#,0
Adevaru" ca disputa nu se insta"ea/a 8ntr*o 'iintare ce ur#ea/a sa 'ie produsa dec8t
dec"ans8nd disputa 8n aceasta 'iintare$ respectiv 'ac8nd ca 8nsasi aceasta 'iintare sa
'ie adusa 8n traseu) Traseu" este deci ansa#9"u" trasaturi"or constituite de traseu"
desc?i/ator +(u97riEI, si de traseu" 'unda#enta" +Grundri9i,. de traseu" sectiunii si
de traseu" circu#'erintei +Dwch7 und U3ri=#,0 Adevaru" se insta"ea/a 8n 'iintare$
ast'e" 8nc8t aceasta ia 8n stap8nire ].,^ desc?isu" adevaru"ui) Dar aceasta "uare 8n
stap8nire poate sa survina nu#ai 8n asa 'e"$ 8nc8t ceea ce ur#ea/a sa 'ie produs$
adica traseu"$ se 8ncredintea/a ace"ei rea"itati care$ ridic8ndu*se 8n desc?is$ se
8nc?ide) Traseu" tre9uie sa se repuna 8n +reutatea apasatoare a pietrei$ 8n duritatea
#uta a "e#nu"ui$ 8n incandescenta 8ntunecata a cu"ori"or) 8n #asura 8n care pa#8ntu"
retra+e 8n sine traseu"$ traseu" este pro*pus +hergeste%%t, si ast'e" pus +geste%%t,. adica
instituit 8n ace" ceva care se 8na"ta 8n desc?is ca rea"itate ce se 8nc?ide si ocroteste)
Disputa adusa 8n traseu$ repusa +zuruckgeste%%t, 8n pa#8nt si 8n 'e"u" acesta pusa
'er# +9estgeste%%t,. este 8ntruc?iparea +Gest&%t,0 Natura de a 'i creata$ care este
caracteristica operei$ 8nsea#na punerea 'er#a +)estgesteUisein, a adevaru"ui 8n
8ntruc?ipare$ 8ntruc?iparea este ansa#9"u" rostuiri"or +Ge79uge, su9 'or#a caruia se
rostuieste traseu") Traseu" rostuit este rostuirea stra"ucirii adevaru"ui) Ceea ce poarta
aici nu#e"e de 8ntruc?ipare +Gest&%t, tre9uie 8n per#anenta +8ndit din acea punere
+#te%%en= si co#*pu*nere +Geste'M
GZ
. su9 'or#a carora 'iintea/a opera$ 8n #asura 8n
care ea se e<*pune +sich &u97ste%%t, si se propune +sich her7ste%U,0
-,
8n crearea operei$ disputa ca sci/iune*traseu tre9uie repusa 8n pa#8nt$ iar pa#8ntu"
8nsusi tre9uie pus in evidenta si 'o"osit drept ceea ce se 8nc?ide) Dar aceasta 'o"osire
nu u/ea/a si nu a9u/ea/a de pa#8nt 'o"osin*du*, ca pe un #ateria"$ ci di#potriva$ 8"
e"i9erea/a spre a aEun+e "a propria "ui esenta) Aceasta 'o"osire a pa#8ntu"ui este o
operare +Werken, cu e"$ care$ ce*i drept$ sea#ana cu 8ntre9uintarea #ateria"u"ui de
catre #estesu+ar) De aici se naste i#presia ca aceasta creare de opere este 8n ace"asi
ti#p si o activitate #estesu+areasca) Or$ ea nu este niciodata ceva de acest 'e"$ desi
ea ra#8ne #ereu o 'o"osire a pa#8ntu"ui pentru punerea 'er#a a adevaru"ui 8n
8ntruc?iparea operei) 8n sc?i#9$ con'ectionarea ustensi"u"ui nu este niciodata 8n c?ip
ne#iE"ocit do98ndirea survenirii adevaru"ui) %aptu" ca un ustensi" a 'ost 'a9ricat
8nsea#na ca un #ateria" a pri#it o 'or#a prin care e" este pus "a dispo/itie spre a 'i
'o"osit) A 'a9rica 8nsea#na a e"i9era ustensi"u" 8n vederea #istuirii "ui dinco"o de
sine$ 8n capacitatea "ui de a s"uEi)
8n ca/u" operei$ 'aptu" de a 'i creat este de cu totu" a"ta natura) Cea de*a doua
caracteristica$ ce ur#ea/a sa 'ie enuntata$ aduce aici c"ari'icarea necesara)
%aptu" de*a 'i 'a9ricat$ caracteristic ustensi"u"ui$ si 'aptu" de a 'i creat$ caracteristic
operei$ au 8n co#un 'aptu" de a 'i 'ost produse) Dar 'aptu" de a 'i creat$ caracteristic
operei$ 8si are$ 8n raport cu orice a"ta producere$ speci'icitatea 8n aceea ca este con*
creat 8n "ucru" creat) Dar nu cu#va aceasta a'ir#atie este va"a9i"a pentru orice ].2^
"ucru produs si 8n +enere pentru tot ce se naste 8n vreun 'e"D E doar "i#pede ca
oricarui "ucru produs 8i este caracteristic #ai 8nainte de orice 'aptu" de a 'i produs)
Desi+ur@ nu#ai ca 8n opera$ 'aptu" de a 'i creat este 8n #od specia" indus prin creatie
8n "ucru" creat$ 8n asa 'e" 8nc8t acest 'apt se 8na"ta 8n #od specia" din ceea ce a 'ost
produs pe ca"ea creatiei) Daca asa stau "ucruri"e$ atunci tre9uie sa e<iste o po*
si9i"itate de a cunoaste 'aptu" de a 'i creat pornind c?iar de "a opera)
-2
MARTIN HEIDEGGER
-1
Ivirea din opera a 'aptu"ui de a 'i creat nu 8nsea#na ca opera ne 'ace sa o9serva# 8n
ea #arca unui #are artist) Nu se pune pro9"e#a ca "ucru" 'acut sa 'ie pre/entat drept
8n'aptuirea unui #aestru$ 8n'aptuitoru" 'iind ast'e" ridicat 8n consideratia pu9"ica) Nu
este vor9a de a da 8n vi"ea+ 'aptu" ca (cinevaA =ecit. ci si#p"u" =&ctu3 est tre9uie
tinut prin opera 8n desc?is: ca o stare de neascundere a 'iintarii a survenit aici si ca
ea$ ca aceasta survenire trecuta +&%s dieses Geschehe7ne,. a9ia ur#ea/a sa survina@
sau$ a"t'e" spus$ ca de 'apt opera este$ 8n "oc de a nu 'i) I#pu"su" initia" ca opera sa
'ie aceasta opera anu#e si persistenta acestui i#pu"s con'era operei statornicia
odi?nirii 8n sine) Toc#ai aco"o unde artistu"$ procesu" si conditii"e de /a#is"ire a"e
operei ra#8n necunoscute$ toc#ai aco"o acest i#pu"s$ aceasta stare de 'apt +dos
@D&[1, care re/u"ta din 'aptu" de a 'i creat$ reiese cu cea #ai #are c"aritate din
opera) Este drept ca si din orice ustensi" a'"at "a dispo/itie si 8n 'o"osinta 'ace parte
starea de 'apt care re/u"ta din con'ectionare) Dar aceasta stare de 'apt nu iese in
evidenta 8n ca/u" ustensi"u"ui@ di#potriva$ ea dispare 8n capacitatea de a s"uEi) Cu cit
un ustensi" este #ai apt sa 'ie #8nuit$ cu at8t trece #ai neo9servat 'aptu" ca ave# de*
a 'ace cu un anu#e ciocan si cu at8t #ai e<c"usiv se #entine ustensi"u" 8n natura sa
de ustensi") 8n +enere$ pute# o9serva 8n orice "ucru pe care 8" 8nt8"ni# ca e" este@ dar
c8nd acest aspect este 8nre+istrat > si daca 8n +enere este 8nre+istrat > e" este dat
de 8ndata uitarii$ asa cu# se 8nt8#p"a cu tot ce este o9isnuit) Dar oare ce este #ai
o9isnuit dec8t 'aptu" ca 'iintarea esteD 8n sc?i#9$ 8n opera toc#ai 'aptu" ca opera ca
atare este. constituie neo9isnuitu"$ 8n opera nu rever9erea/a pur si si#p"u
eveni#entu" pe care 8" constituie 'aptu" de a 'i creat$ ci caracteru" de eveni#ent$ care
8nsoteste opera ca 'iind &ce&st& opera$ este proiectat de catre opera 8n 'ata ei$ ea
detin8ndu*, 8n per#anenta) Cu c8t se desc?ide #ai esentia" opera$ cu at8t #ai
stra"ucitoare ].1^ devine unicitatea 'aptu"ui
ca ea este$ 8n "oc de a nu 'i) Cu c8t #ai esentia" acest i#pu"s vine in desc?is$ cu at8t
#ai stranie si #ai so"itara devine opera) 8n producerea operei re/ida aceasta o'randa
a ('aptu"ui ca ea esteA)
A# ur#arit ca prin cercetarea 'aptu"ui de a 'i creat$ propriu operei$ sa ne apropie#
#ai #u"t de caracteru" de opera a" operei si$ prin aceasta$ de rea"itatea ei) %aptu" de
a 'i creat s*a de/va"uit a 'i punerea 'er#a a disputei 8n 8ntruc?iparea operei$ prin
inter#ediu" traseu"ui) %aptu" de a 'i creat este e" 8nsusi anu#e indus prin creatie 8n
opera$ situindu*se 8n desc?is$ ca i#pu"s a" ace"ei stari de 'apt) Rea"itatea operei nu
se epui/ea/a 8nsa nici 8n 'aptu" de a 'i creata) 8n sc?i#9$ vi/8nd esenta 'aptu"ui de a
'i creat$ caracteristic operei$ do98ndi# posi9i"itatea de a 'ace ace" pas spre care se
8ndreapta tot ce a# spus p8na acu#)
Cu c8t pera$ pusa 'er# in propria ei 8ntruc?ipare sta #ai so"itar 8n sine$ cu c8t ea pare
sa se e"i9ere/e #ai pur de toate raportari"e "a oa#eni$ cu at8t #ai si#p"u i#pu"su" ca
opera s& 9ie o atare opera paseste 8n desc?is$ cu at8t #ai "ar+ este croita ca"ea catre
neo9isnuit$ iar ceea ce p8na #ai deuna/i parea o9isnuit este anu"at) Toate acestea >
i#pu"s$ croire$ anu"are > nu au ni#ic 9ruta" 8n e"e@ caci cu c8t #ai pur este dedicata
opera 8nsasi desc?iderii 'iintarii desc?isa de ea$ cu at8t #ai si#p"u ne dedica ea
acestei desc?ideri$ scot8ndu*ne totodata din o9isnuit) A da curs acestei dedicari
8nsea#na: a trans'or#a raportari"e o9isnuite "a "u#e si "a pa#8nt$ si a renunta de
acu# 8nco"o "a orice activitate curenta$ "a orice apreciere$ cunoastere si percepere
o9isnuite$ pentru a /a9ovi 8n adevaru" care survine 8n opera) A9ia caracteru" retinut$
propriu acestei /a9oviri$ "asa ca ceea ce a 'ost creat sa devina opera) %aptu" de a "asa
opera sa 'ie opera noi 8" nu#i# pastrare*adeverire a operei +-ew&hrung,0 A9ia ca
ur#are a acestei pastrari*adeveriri opera se o'era B8n iposta/a ei de "ucru creatC ca
rea"a$ ca cea care acu# este pre/enta 8n ca"itatea ei de opera)
-K
MARTIN HEIDEGGER
6e c8t de putin o opera poate e<ista 'ara sa 'ie creata$ pe c8t de esentia"i 8i s8nt
creatorii$ pe at8t de putin creatu" 8nsusi poate sa capete 'iinta 'ara cei care 8"
pastrea/a si adeveresc)
Daca 8nsa opera nu*si +aseste p=stratorii*adeveri*tori
,-
$ daca ea nu*i +aseste
ne#iE"ocit$ 8n asa 'e" 8nc8t ei sa corespunda adevaru"ui care survine 8n opera$ ].K^
atunci nu 8nsea#na nicidecu# ca opera ar 'i opera c?iar si 'ara pastratorii*
adeveritori) 8n #asura 8n care opera este opera$ ea ra#8ne 8n per#anenta raportata "a
pastratorii*adeveritori$ si ea ra#8ne ast'e" #ai a"es atunci c8nd 8si asteapta 8nca
pastratorii*adeveritori$ dorind si t8nEind ca acestia sa poposeasca 8n adevaru" ei)
C?iar si uitarea 8n care poate cadea opera nu 8nsea#na un si#p"u ni#ic@ ea continua
sa 'ie o pastrare si o adeverire) Ea se ?raneste din opera) 6astrarea si adeverirea
operei 8nsea#na: situarea in interioru" desc?iderii > care survine 8n opera > a
'iintarii) Capacitatea de a se situa 8n interior$ proprie pastrarii si adeveririi$ este 8nsa
o stiinta) A sti nu 8nsea#na 8nsa si#p"a cunoastere si repre/entare a ceva) Cine are
8ntr*adevar stiinta 'iintarii stie ce 6re& c8nd se a'"a 8n cuprinsu" 'iintarii)
!rerea despre care e vor9a aici$ cea care nici nu pune 8n ap"icare o stiinta$ nici nu o
decretea/a din capu" "ocu"ui$ este +8ndita din e<perienta 'unda#enta"a a +8ndirii
rea"i/ata 8n )iint& si ti3p0 stiinta care ra#8ne o vointa si vointa care ra#8ne o stiinta
repre/inta o patrundere +#ichein%&ssen, e<tatica a o#u"ui e<istent 8n starea de
neascundere a 'iintei) Entschhssenhei:. asa cu# e +8ndit 8n )iint& si ti3p. nu este
actiunea decisa a unui su9iect$ ci iesirea Dasein*u"ui din captivitatea 8n care 8" tine
'iintarea$ catre desc?iderea 'iintei
24
) 8nsa 8n e<istenta$ o#u" nu 8ncepe prin a iesi
dintr*un interior spre un e<terior$ ci esenta e<istentei este situarea ec*statica 8n
spatiu" "i9er$ ce tine de esenta$ propriu "ocu"ui de desc?idere a" 'iintarii) Nici 8n
creatia #entionata anterior$ nici 8n vointa despre care vor9i# acu#$ nu ne*a# +8ndit
"a capacitatea si actiu*
-.
nea unui su9iect care se instituie pe sine ca scop$ ur#arind propria sa rea"i/are)
!rerea este "ucida iesire*din*8nc?is +Ent7sch%ossenheit, a depasirii de sine proprie
e<istentei$ iesire care se e<pune desc?iderii 'iintarii$ asa cu# este ea pusa 8n opera)
8n 'e"u" acesta$ staruinta se trans'or#a 8n "e+e) Ca stiinta$ pastrarea si adeverirea
operei este staruinta "ucida 8n neo9isnuitu" 'i# Ungeheueren, adevaru"ui ce survine
8n opera)
Aceasta stiinta$ care ca vrere intra 8n adevaru" operei$ si#tindu*se aici 8n "ar+u" ei$ si
care doar ast'e" ra#8ne o stiinta$ nu scoate opera din su9/istarea ei 8n sine$ nu o
t8raste 8n /ona purei trairi si nu o co9oara "a ro"u" de e<citant e#otiona") 6astrarea si
adeverirea operei nu i/o"ea/a o#u" ]..^ 8n proprii"e sa"e trairi$ ci 8" asa/a 8n
apartenenta "a adevaru" care survine 8n opera$ 8nte#eind ast'e" e<istenta so"idara si
convietuirea ca situare ec*statica 8n Istorie a 'iintei*8n*desc?is +D&7sein,. pornind de
"a raportu" ei cu starea de neascundere) stiinta aceasta$ 8n iposta/a ei de pastrare si
adeverire$ este cu totu" di'erita de co#petenta #inora care deriva din de+ustarea
"aturii 'or#a"e a operei$ a ca"itati"or ei si a 'ar#ecu"ui ei de supra'ata@ si aceasta
toc#ai pentru ca pastrarea si adeverirea repre/inta o stiinta) %aptu" de a detine o
vi/iune +Gese7hen7h&5en, ec?iva"ea/a cu ace"a de a 'i "uat o deci/ie$ ec?iva"ea/a cu
o situare 8n interioru" disputei pe care opera a rostuit*o 8n sci/iune*traseu)
Moda"itatea de adecvata pastrare si adeverire a operei este concreata si pre'i+urata
a9ia prin opera 8nsasi) 6astrarea si adeverirea se petrec pe di'erite trepte a"e ace"ei
stiinte$ caracteri/ate 'iecare prin propria ei ra/a de actiune$ constanta si "i#pe/i#e)
Daca opere"e s8nt o'erite si#p"ei de+ustari$ nu se poate a'ir#a cu certitudine ca e"e$
8n ca"itatea "or de opere$ se situea/a 8n pastrare si adeverire) Di#potriva: de 8ndata
ce av8ntu" spre neo9isnuit a 'ost ani?i"at printr*o a9ordare p"ata si in+ust*
specia"i/ata$ 8n Euru" opere"or s*a si dec"ansat o a+itatie pu9"icitar co#ercia"a) C?iar
si conservarea
-7
MARTIN HEIDEGGER
scrupu"oasa a opere"or$ 8ncercari"e stiinti'ice de a "e recupera nu aEun+ niciodata "a
esenta operei 8nsasi$ ci ra#8n doar "a a#intirea ei) Dar si aceasta a#intire poate o'eri
operei un "oc$ de "a 8na"ti#ea caruia ea participa totusi "a con'i+urarea Istoriei) Dar
rea"itatea care este 8n +radu" ce" #ai 8na"t proprie operei nu se #ani'esta decit aco"o
unde opera este pastrata si adeverita 8n adevaru" care survine prin ea 8nsasi)
8n trasaturi"e ei 'unda#enta"e$ rea"itatea operei este deter#inata pornind de "a esenta
naturii de opera) 6ute# acu# re"ua 8ntre9area pe care ne*a# pus*o "a 8nceput: cu#
pute# noi deter#ina caracteru" de "ucru a" operei$ ce" care tre9uie sa +arante/e
rea"itatea ei ne#iE"ocitaD 8n stadiu" 8n care a# aEuns acu#$ nici nu vo# #ai pune
8ntre9area privitoare "a caracteru" de "ucru a" operei@ caci at8ta vre#e c8t pune#
aceasta 8ntre9are$ considera# opera din capu" "ocu"ui si de'initiv drept un o9iect
ne#iE"ocit pre/ent) 6usa ast'e"$ 8ntre9area nu porneste niciodata dinspre opera$ ci
doar dinspre noi@ dinspre noi care$ proced8nd ast'e"$ nu "asa# niciodata opera sa 'ie
opera$ ci ne*o repre/enta# ca pe un o9iect #enit sa dea nastere 8n noi anu#itor
stari) ].7^ *
Ceea ce se arata a 'i > atunci c8nd opera e considerata ca o9iect > caracteru" de
"ucru$ 8n sensu" interpretari"or curente date "ucru"ui$ este acu#$ cind privi# dinspre
opera$ pa#8ntitatea +dos Erdh&9te, operei) 6a#8ntu" se 8na"ta 8n opera$ deoarece
opera se 8#p"ineste ca acea rea"itate 8n care adevaru" operea/a si deoarece adevaru"
se 8#p"ineste nu#ai prin insta"area "ui 8ntr*o anu#ita 'iintare) 8nsa desc?iderea
desc?isu"ui 8nt=#pina cea #ai #are re/istenta din partea pa#intu*"ui$ deci din
partea ace"uia care$ c?iar prin esenta sa$ se 8nc?ide@ ast'e" pa#8ntu" devine toc#ai
"ocu" unde aceasta desc?idere 8si +aseste situarea constanta si 8n care 8ntruc?iparea
+Gest&%t, tre9uie sa 'ie pusa 'er#)
Oare 8nsea#na atunci ca n*a avut nici un rost sa ne pune# 8ntre9area privitoare "a
caracteru" de "ucru a" "ucru"uiD Nicidecu#) Ce*i drept$ pornind de "a caracteru" de
"ucru$ caracteru" de opera nu poate 'i deter#inat@ 8n sc?i#9$ pornind de "a
cunoasterea carac*
-0
teru"ui de opera a" operei$ pro9"e#a privitoare "a caracteru" de "ucru a" "ucru"ui
poate 'i ase/ata pe un 'a+as 9un) Acest 'apt nu e de"oc "ipsit de 8nse#natate daca ne
a#inti# ca #oda"itati"e curente de a +8ndi$ care au trecere de at8ta vre#e$ si"uiesc
caracteru" de "ucru a" "ucru"ui si cons'intesc o interpretare a 'iintarii 8n 8ntre+u" ei$
care 'ace i#posi9i"a sesi/area esentei ustensi"u"ui si deopotriva pe cea a operei$
8#piedic8nd totodata accesu" "a esenta ori+inara a adevaru"ui)
6entru deter#inarea reitatii "ucru"ui$ nu este su'icienta nici a9ordarea 8n perspectiva
conceptiei despre "ucru ca purtator de proprietati$ nici conceptia varietatii date"or
sen/oria"e 8n unitatea "or$ si nici #acar conceptia > derivata din caracteru"
ustensi"u"ui > care se a<ea/a pe re"atia 'or#a*#aterie considerata 8n sine) 8n
interpretarea caracteru"ui de "ucru a" "ucru"ui$ accentu" tre9uie sa cada pe
apartenenta "ucru"ui "a pa#8nt) Esenta pa#8ntu"ui ca ce"*care*poarta*si*se*inc?ide$
ca ce" care nu e constr8ns "a ni#ic$ nu se de/va"uie 8nsa dec8t prin 8na"tarea 8ntr*o
"u#e$ prin reciprocitatea adversa e<istenta 8ntre pa#8nt si "u#e) Aceasta disputa
este pusa 'er# 8n 8ntruc?iparea operei si devine #ani'esta prin inter#ediu" ei) Ceea
ce este va"a9i" pentru ustensi"$ si anu#e 'aptu" ca noi cunoaste# caracteru" de
ustensi" a" ustensi"u"ui a9ia prin inter#ediu" operei$ este va"a9i" si pentru caracteru"
de "ucru a" "ucru"ui) %aptu" ca nu sti# nicic8nd ceva precis despre caracteru" de
"ucru$ si ca deci ave# nevoie de opera$ arata 8n c?ip indirect ca 8n natura de opera a
operei are "oc ].0^ survenirea adevaru"ui$ ca 8n ea operea/a actu" de desc?idere
+ErF99nung, a 'iintarii) 8nsa a# #ai putea o9iecta: nu cu#va opera "a r8ndu" ei > si
aceasta 8nainte ca ea sa 'i 'ost creata si toc#ai 8n vederea acestei creatii > tre9uie
ase/ata 8n raport cu "ucruri"e pa#8ntu"ui$ cu natura$ de vre#e ce ea este #enita sa
scoata 8n desc?is$ 8n c?ip convin+ator$ caracteru" de "ucruD Ca unu" care se pricepea$
A"9rec?t Durer a pronuntat vor9a aceea 'ai#oasa: (8ntr*adevar$ arta se ascunde 8n
natura$ iar cine stie sa o e<tra+a de aco"o$
-3
MARTIN HEIDEGGER
ace"a o si posedaA) (A e<tra+eA 8nsea#na aici scoaterea 8n a'ara a traseu"ui si
trasarea "ui cu penita pe p"anseta) De 8ndata se naste o a"ta 8ntre9are: oare cu# poate
'i trasat traseu"$ daca e" nu este adus 8n prea"a9i" 8n desc?idere ca traseu$ deci ca
disputa 8ntre proportie si disproportie$ cu aEutoru" proiectu"ui artisticD Desi+ur$ 8n
natura su9/ista un traseu$ o proportie si o "i#ita si$ "e+ate de acestea$ posi9i"itatea
unei produceri$ 8n speta arta) Dar tot at8t de si+ur este ca aceasta arta devine
#ani'esta 8n natura a9ia prin inter#ediu" operei$ pentru ca ea su9/ista 8n c?ip
ori+inar 8n opera)
Stradania de a surprinde rea"itatea operei este #enita sa pre+ateasca terenu" pentru a
a'"a arta si esenta ei pe 9a/a operei rea"e) 6ro9"e#a privind esenta artei$ ca"ea spre
cunoasterea ei$ tre9uie sa*si a'"e #ai 8nt8i te#eiu") Raspunsu" "a 8ntre9are este$
ase#enea oricarui raspuns adevarat$ doar pasu" 'ina" ce se desprinde dintr*o "un+a
succesiune de 8ntre9ari) Orice raspuns 8si pastrea/a va"oarea de raspuns nu#ai at8ta
vre#e c8t 8si are radacini"e prinse 8n actu" 8ntre9arii)
Rea"itatea operei nu nu#ai ca s*a c"ari'icat prin ana"i/a naturii de opera$ dar
totodata ea s*a 8#9o+atit su9stantia") Din 'aptu" de a 'i creat$ caracteristic operei$ 'ac
parte "a 'e" de esentia"$ at8t creatorii c8t si pastrato*rii*adeveritori) 8nsa opera este
aceea care 8i 'ace posi9i"i pe creatori 8n esenta "or$ si care$ din 8nsasi esenta ei$ 8si
rec"a#a pastratorii*adeveritori) Daca arta este ori+inea operei$ atunci 8nsea#na ca ea
'ace sa i/vorasca 8n esenta ei ceea ce$ prin esenta$ constituie 8n opera un tot >
creatorii si pastratorii*adeveritori) Dar ce este arta 8nsasi$ ca sa ave# 8ndreptatirea sa
o nu#i# (ori+ineAD ].3^
8n opera operea/a survenirea adevaru"ui$ si anu#e 8n #oda"itatea speci'ica operei)
6rin ur#are$ esenta artei a 'ost din capu" "ocu"ui deter#inata ca punere*8n*opera a
adevaru"ui) 8nsa aceasta deter#inare este 8n #od voit a#9i+ua) 6e de o parte$ ea
a'ir#a: arta este punerea 'er#a a adevaru"ui 8n 8ntruc?ipare) Aceasta
--
se petrece 8n creatie 8n iposta/a ei de pro*ducere a starii de neascundere a 'iintarii) 8n
ace"asi ti#p 8nsa$ (punerea*8n*operaA 8nsea#na: a pune 8n #iscare si a 'ace sa
survina natura de opera) Aceasta se petrece su9 'or#a pastrarii si a adeveririi) Arta
este deci pastrarea si adeverirea adevaru"ui 8n opera$ pastrare si adeverire capa9i"e
de creatie) 8nsea#na atunci ca arta este o devenire si o survenire a adevaru"ui)
Re/u"ta atunci ca adevaru" se naste din ni#icD C?iar asa este$ daca prin (ni#icA
8nte"e+e# si#p"a ne+are a 'iintarii$ si daca 'iintarea este repre/entata ca acea
o9isnuita rea"itate ne#iE"ocita$ rea"itate care$ o data cu aparitia operei$ este
de#ascata ca 'iind nu#ai 8n aparenta 'iintarea adevarata si$ ast'e"$ /druncinata din
statutu" ei) Adevaru" nu poate 'i niciodata dedus din rea"itatea i#ediata si din
o9isnuit) Desc?iderea desc?isu"ui si "ocu" de desc?idere a" 'iintarii nu survin dec8t
atunci c8nd desc?iderea care aEun+e 8n starea de proiectare +in der Gewor9enheit,
este proiectata) Adevaru" ca "oc de desc?idere si ca ascundere a 'iintarii survine prin
de#ersu" poetic) Las8nd sa survina adevaru" 'iintarii ca atare$ 8ntrea+a arta este$ 8n
esenta ei$ 6oe/ie +Dichtung,0 Esenta artei$ 8n care 8si a'"a te#eiu" deopotriva opera
de arta si artistu"$ este punerea*de*sine*8n*opera a adevaru"ui) Din aceasta esenta
poetica a artei deriva 'aptu" ca arta de+aEea/a 8n s8nu" 'iintarii un spatiu desc?is$ 8n a
carui desc?idere totu" este a"t'e" dec8t de o9icei$ 8n virtutea proiectu"ui 8ncorporat 8n
opera$ proiect a" starii de neascundere care ne iese 8n 8nt8#pinare$ tot ce este
o9isnuit si ne*a# deprins sa considera# ca 'iind se trans'or#a$ prin opera$ 8n
ne'iintare) Aceasta ne'iintare a pierdut capacitatea de a o'eri si de a pastra 'iinta 8n
'unctia ei de nor#a) Ciudat este 8nsa ca asupra 'iintarii$ asa cu# a 'ost ea conceputa
8ndeo9ste$ opera nu e<ercita un e'ect prin inter#ediu" unor core"atii cau/a"e) E'ectu"
operei nu consta 8ntr*o anu#e e'ectuare) Acest e'ect care e propriu operei consta
8ntr*o trans'or#are a starii de neascundere a 'iintarii$ adica a 'iintei) ].-^
,44
MARTIN HEIDEGGER
Dar 6oe/ia nu este ?aotica e<co+itare 8n care se co#p"ace 9unu" p"ac$ si nici
p"utirea 8n irea" a purei repre/entari si 'anta/ari) Acea /ona a starii de neascundere
pe care 6oe/ia$ 8n ca"itatea ei de proiect care "u#inea/a$ o des'asoara 8n 'ata oc?i"or
nostri si o proiectea/a 8n traseu" 8ntruc?iparii este desc?isu"$ pe care ea 8" "asa sa
survina$ si anu#e 8n asa 'e" 8nc8t de*a9ia acu#$ ase/at 8n s8nu" 'iintarii$ desc?isu"
'ace ca 'iintarea sa stra"uceasca si sa c8nte) Atunci c8nd considera# esenta operei si
a raportu"ui ei cu survenirea adevaru"ui 'iintarii 8ntr*un c?ip #ai pro'und$ devine
8ndoie"nic daca esenta 6oe/iei > si aceasta 8nsea#na totodata a proiectu"ui > poate
'i +8ndita satis'acator pornind de "a i#a+inatie si puterea de 'anta/are)
Esenta 6oe/iei care este conceputa acu# 'oarte vast$ dar pro9a9i" poate toc#ai de
aceea destu" de e<act$ este instituita aici ca ceva de#n de a 'i intero+at$ ca ceva care
a9ia ur#ea/a sa 'ie +8ndit)
Daca 8n esenta ei orice arta este 6oe/ie +Dichtung, atunci ar?itectura$ arta p"astica$
#u/ica tre9uie sa 'ie readuse "a poe/ie +2oesie,0 N*ar 'i 8nsa aceasta o e<presie a
9unu"ui p"acD Desi+ur$ at8ta vre#e c8t socoti# ca arte"e a#intite ar 'i variante a"e
artei cuv8ntu"ui > daca ne este cu#va 8n+aduit sa caracteri/a# poe/ia prin acest
nu#e at8t de e<pus unor interpretari +resite) 6oe/ia +2oesie, nu este 8nsa dec8t unu"
dintre #oduri"e proiectarii "u#inatoare de adevar$ adica a poeti/arii +Dichten, 8n
acest sens #ai cuprin/ator) Cu toate acestea$ opera care se 'o"oseste de cuv8nt$ adica
6oe/ia 8n sens #ai restr8ns$ ocupa un "oc privi"e+iat 8n raport cu ce"e"a"te arte)
6entru a sesi/a aceasta$ nu este necesara dec8t o concepere adecvata a "i#9ii)
8n repre/entarea curenta$ "i#9a trece drept o specie a co#unicarii) Ea serveste 8n
conversatie "a sta9i"irea unui consens$ deci 8n +enera" pentru reciproca 8nte"e+ere)
Dar "i#9a nu este nu#ai$ si #ai a"es nu este 8n pri#u" rind$ o e<presie ora"a si scrisa
a continutu"ui
care ur#ea/a sa 'ie co#unicat) Ea nu se "i#itea/a sa transporte continutu" #ani'est
si pe ce" ascuns$ conceput
ca atare$ cu aEutoru" cuvinte"or si a" propo/itii"or$ ci "i#9a este cea care aduce
'iintarea ca 'iintare 8n desc?is) Aco"o unde nu e<ista "i#9a$ precu# 8n 'iinta pietrei$
a p"antei si a ani#a"u"ui$ aco"o nu e<ista nici desc?idere a 'iintarii si$ drept ur#are$
nici una a ne'iintarii si a vidu"ui) A9ia c8nd "i#9a con'era 'iintarii un nu#e$ a9ia
atunci$ prin aceasta nu#ire$ 'iintarea este ridicata ]74^ "a cuv8nt si poate sa apara 8n
toata stra"ucirea ei) A9ia aceasta nu#ire da un nu#e 'iintarii pro#ov8nd*o spre
'iinta sa si pornind toc#ai de "a aceasta) O ast'e" de rostire esentia"a +#&gen, este o
proiectare a "u#inosu"ui 8n care se vesteste su9 ce 8n'atisare vine 'iintarea 8n
desc?is) 6roiectarea +Entwer79en, este dec"ansarea unei aruncari +Wur9i su9 'or#a
careia starea de neascundere se tri#ite pe sine in 'iintarea ca atare) !estirea
+(ns&gen, care proiectea/a devine de 8ndata re'u/u" oricarei su#9re 8nc8"ce"i 8n care
'iintarea se ascunde$ sustra+8ndu*se 8nte"e+erii) Rostirea esentia"a care proiectea/a
este 6oe/ie: rostire despre "u#e si pa#8nt$ rostire despre spatiu" 8n care se petrece
disputa dintre e"e si$ ast'e"$ despre orice aproape si departe 8n care se a'"a /eii)
6oe/ia +Dichtung, este rostirea despre starea de neascundere a 'iintarii) %iece "i#9a
este survenirea ace"ei rostiri esentia"e$ 8n care unui popor i se desc?ide 8n c?ip
istoric "u#ea sa si 8n care pa#8ntu" se pastrea/a ca ce" care e 8nc?is) Rostirea
esentia"a care proiectea/a este aceea care$ 8n pre+atirea a ceea ce poate 'i rostit$
aduce totodata pe "u#e neros*ti9i"u" ca atare) 8ntr*o ast'e" de rostire esentia"a$ unui
popor istoric i se pre'or#ea/a 'e"u" 8n care 8si concepe esenta sa$ adica apartenenta
sa "a Istoria "u#ii)
Aici 6oe/ia este +8ndita 8ntr*un sens at8t de cuprin/ator si 8n ace"asi ti#p 8ntr*o
unitate de esenta at8t de inti#a cu "i#9a si cuv8ntu"$ 8nc8t tre9uie sa ra#8na o
pro9"e#a desc?isa daca arta$ arta 8n toate iposta/e"e ei$ de "a ar?itectura pin= "a
poe/ie +2oesie,. epui/ea/a esenta 6oe/iei +Dichtung,0
,42
MARTIN HEIDEGGER
Li#9a 8nsasi este 6oe/ie 8ntr*un sens esentia") 8nsa deoarece a9ia "i#9a este acea
survenire 8n care o#u"ui i se desc?ide 'iintarea ca 'iintare$ poe/ia ca 6oe/ie 8n sens
restrins este 6oe/ia ori+inara prin e<ce"enta$ 6oe/ie 8n sens esentia") %aptu" ca "i#9a
este 6oe/ie +Dich7tung, nu se e<p"ica prin aceea ca ea este poe/ie ori+inara
+Urpoesie,. ci poe/ia survine 8n "i#9a deoarece aceasta pastrea/a esenta ori+inara a
6oe/iei) 8n sc?i#9$ ar?itectura si scu"ptura survin dintotdeauna si #ereu 8n
desc?isu" rostirii esentia"e si a" nu#irii) Nu#irea este cea care "e +uvernea/a si "e
ca"au/este) Dar toc#ai de aceea e"e ra#8n cai si #oda"itati speci'ice$ prin care
adevaru" se insta"ea/a 8n opera) E"e s8nt$ 'iecare 8n 'e"u" ei$ o poeti/are +Dichten, 8n
interioru" desc?iderii 'iintarii$ care a si survenit$ pe neo9servate$ 8n "i#9a) ]7,^
8n iposta/a ei de punere*8n*opera*a*adevaru"ui$ arta este 6oe/ie) Nu nu#ai crearea
operei$ dar si pastrarea si adeverirea ei$ desi+ur 8ntr*o #aniera care*i este speci'ica$
poseda o natura*poetica +dichterisch,C caci o opera este rea"a ca opera nu#ai daca
noi ne desprinde# din cercu" o9isnuinte"or noastre si patrunde# 8n rea"itatea pe
care opera a desc?is*o@ si toate acestea pentru ca 'iinta noastra 8nsasi sa treaca 8n
sta9i"itate 8n adevaru" 'iintarii)
Esenta artei este 6oe/ia) 8nsa esenta 6oe/iei este ctitorirea +#ti9tung, adevaru"ui) P!
ctitoriA este 8nte"es aici 8ntr*un trip"u sens: ctitoria ca o'erire a unui dar +#chenken,.
ctitoria ca 8nte#eiere +Grunden, si ctitoria ca 8ncepere +(n9&ngen,0 Dar ctitorirea
este rea"a doar 8n pastrarea adeveritoare) Ast'e"$ 'iecaruia dintre aceste trei 8nte"esuri
a"e ctitoririi 8i corespunde c8te un 8nte"es a" pastrarii adeveritoare) Aceasta structura
a artei nu poate 'i sc?itata aici decit 8n "inii #ari si nu#ai in #asura 8n care acea
caracteri/are anterioara a esentei operei o'era un pri# indiciu)
6unerea*in*opera*a*adevaru"ui desc?ide accesu" "a neo9isnuit si 8n ace"asi ti#p
anu"ea/a o9isnuitu" si ceea
,41
ce este considerat ca atare) Adevaru" care se desc?ide 8n opera nu poate 'i niciodata
con'ir#at si dedus din ceea ce ne*a# deprins sa considera# a 'i rea") Opera
contra/ice ceea ce ne*a# deprins sa considera# a 'i rea" 8n rea"itatea sa e<c"usiva)
Rea"itatea ne#iE"ocita si care se a'"a "a dispo/itia noastra nu poate niciodata sa
co#pense/e sau sa tina "ocu" a ceea ce arta ctitoreste) Ctitorirea este un prea*p"in$
un dar)
Dar proiectu" poetic a" adevaru"ui$ proiect care se pune 8n opera$ nu se rea"i/ea/a
niciodata 8n +o" si 8n nedeter#inat) Di#potriva$ 8n opera adevaru" este proiectat spre
pastratorii viitori$ adica spre o o#enire ce apartine Istoriei) Dar ceea ce a 'ost
proiectat catre pastratorii viitori nu este niciodata re/u"tatu" unei e<i+ente ar9itrare)
Ace" proiect care reve"ea/a adevaru" 8ntr*o 'or#a poetica este actu" de desc?idere a
ace"ui spatiu 8n care Dasein*u" apartin8nd Istoriei este deEa aruncat) Acesta este
pa#8ntu" > p=#8nt a" unui popor ce apartine Istoriei$ te#eiu" care se 8nc?ide 8n
sine$ si pe care acest popor se spriEina "ao"a"ta cu tot ceea ce e" este deEa$ 'ara sa o
stie 8nca) 8nsa "u#ea$ "u#ea este cea care provine din re"atia e<istenta 8ntre D&sein
si starea de neascundere a 'iintei) De aceea$ tot ce a 'ost dat ]72^ o#u"ui tre9uie$
prin inter#ediu" proiectu"ui$ sa 'ie scos 8n a'ara din te#eiu" 8nc?is 8n sine si sa 'ie
anu#e ase/at pe e") A9ia ast'e" te#eiu" 8si a'"a 8nte#eierea ca te#ei purtator)
Deoarece creatia este o ase#enea scoatere$ ea este 8ntotdeauna o creare*e<tra+ere
+#chopAen,0 Su9iectivis#u" #odern interpretea/a desi+ur +resit creativitatea +d&s
#chop9erische, 8n sensu" per'or#antei +enia"e puse 8n sea#a su9iectu"ui suveran)
Ctitorirea adevaru"ui este ctitorire nu nu#ai 8n sensu" "i9erei daruiri$ ci totodata 8n
sensu" acestei 8nte#eieri datatoare de te#ei) 6roiectu" poetic provine din ni#ic$ 8n
sensu" ca e" nu*si ia niciodata daru" din rea"itatea o9isnuita si din ceea ce ne*a#
deprins sa considera# a 'i rea") Dar$ 8n #asura 8n care ceea ce a 'ost aruncat de catre
e" nu este dec8t deter#inarea tainuita a D&sein7 u"ui
,4K
MARTIN HEIDEGGER
8nsusi ce apartine Istoriei$ e" nu provine totusi nicic8nd din ni#ic)
Daruirea si 8nte#eierea au 8n sine acea ne#iE"ocire pe care o nu#i# 8nceput) Dar
aceasta ne#iE"ocire a 8nceputu"ui$ speci'icitatea sa"tu"ui din ceea ce nu poate 'i
#iE"ocit$ nu e<c"ude$ ci$ di#potriva$ inc"ude 'aptu" ca 8nceputu" este pre+atit ce" #ai
8nde"un+$ ra#8n8nd sa treaca cu totu" neo9servat) Adevaratu" 8nceput$ ca sa"t
+#prung,. este 8ntotdeauna un sa"t anticipator +'or7sprung,. 8n care tot ce ur#ea/a
sa vina$ c?iar daca ra*#8ne ascuns$ este deEa depasit prin acest sa"t +u5er7sprungen,0
8n 8nceput este deEa continut$ ascuns$ s'8rsitu") Adevaratu" 8nceput nu poseda 8nsa
niciodata 98E98ia"a 8nceputu"ui$ proprie rea"itatii pri#itive) Ceea ce este pri#itiv$
toc#ai pentru ca nu are parte de sa"t +#prung, si de sa"tu" anticipator +'orsprung,
care daruiesc si 8nte#eia/a$ este 8ntotdeauna privat de di#ensiunea viitoru"ui) E" nu
poate e"i9era ni#ic a"tceva din propria*i su9stanta$ deoarece e" nu contine 8n sine
ni#ic a"tceva dec8t su9stanta 8n care este 8nc?is)
8nceputu"$ di#potriva$ contine 8ntotdeauna p"enitudinea i#acu"ata a ne*o9isnuitu"ui$
adica a disputei cu o9isnuitu") Arta ca 6oe/ie este ctitorire +#ti9tung, 8ntr*un a"
trei"ea sens$ ca insti+are initia"a +(nsti9iung, a disputei pentru adevar$ este ctitorire
ca 8nceput) Ori de c8te ori 'iintarea 8n 8ntre+u" ei rec"a#a$ ca 'iintare$ 8nte#eierea ei
in desc?idere$ arta aEun+e "a esenta ei ce tine de Istorie ca ctitorire) Aceasta
iposta/a$ arta a cunoscut*o pentru pri#a oara 8n Occident$ pe pa#8ntu" Greciei)
Ceea ce #ai t8r/iu se va nu#i ('iintaA a 'ost pus aici 8n opera 8ntr*un #od e<e#p"ar)
%iintarea 8n 8ntre+u" ei$ trecuta ast'e" 8n desc?idere$ a 'ost apoi presc?i#9ata 8n
'iintare 8n sensu" de creatie a "ui Du#ne/eu) Aceasta s*a petrecut 8n ]71^ Evu"
Mediu) %iintarea a su'erit apoi o noua trans'or#are "a 8nceputu" si pe parcursu"
epocii #ode#e$ devenind o9iect ca"cu"a*9i"$ putea 'i supus si cunoscut) De 'iecare
data se desc?idea deci o "u#e noua si esentia"a) De 'iecare data desc?iderea 'iintarii
tre9uia sa 'ie insta"ata > prin pu*
,4.
nerea 'er#a a adevaru"ui 8n 8ntruc?ipare > 8n 'iintarea 8nsasi) De 'iecare data
survenea o stare de neascundere a 'iintarii) Starea de neascundere se asa/a 8n opera$
iar aceasta ase/are este rea"i/ata de arta)
Ori de c8te ori survine arta$ deci c8nd apare un 8nceput$ Istoria cunoaste un i#pu"s$
Istoria 8ncepe sau re8ncepe) (IstorieA nu 8nsea#na aici succesiunea unor eveni#ente
8n ti#p$ 'ie acestea c8t de i#portante) Istoria este identi'icarea unui popor cu ceea ce
i*a 'ost dat sa rea"i/e/e$ identi'icare care se petrece prin inserarea sa 8n ceea ce i*a
'ost con'erit)
Arta este punere*8n*opera*a*adevaru"ui) 8n aceasta propo/itie se ascunde o
a#9i+uitate ce tine de esenta: adevaru" este deopotriva su9iect si o9iect a" punerii in
opera) (Su9iectA si (o9iectA nu s8nt 8nsa aici ter#enii potriviti) Ei ne 8#piedica sa
+8ndi# toc#ai aceasta esenta a#9i+ua Bsarcina care depaseste studiu" de 'ataC) Arta
tine de Istorie si$ ca atare$ ea este pastrarea adeveritoare a adevaru"ui 8n opera$
pastrare capa9i"a de creatie) 8n esenta ei$ arta este 6oe/ie) Aceasta este ctitorire 8n
8ntreitu" sens de daruire$ 8nte#eiere si 8nceput) Ca ctitorire$ arta tine$ potrivit esentei
sa"e$ de Istorie@ ceea ce nu vrea sa 8nse#ne doar ca arta poseda o istorie e<terioara$
ca o data cu scur+erea ti#pu"ui ea se naste$ se sc?i#9a si dispare "ao"a"ta cu #u"te
a"te c8te se petrec pe "u#e$ si ca ea o'era ast'e" cercetarii istorice aspecte 'e"urite@
arta este Istorie 8n acest sens esentia" ca ea 8nte#eia/a Istorie su9 c?ipu" deEa aratat)
Arta 'ace ca prin inter#ediu" sa"tu"ui sa iru#pa +ent7springen, adevaru") Arta o9tine
prin sa"t +erspringen, B su9 'or#a pastrarii adeveritoare care ctitoreste > adevaru"
'iintarii 8n opera) A o9tine ceva prin sa"t +et7w&s erspringen,. a aduce din
provenienta esentei 8n 'iinta$ prin inter#ediu" unui sa"t +#prung, care ctitoreste >
iata ce 8nsea#na cuvin tu" (ori+ineA: sa"t ori+inar +Ursprung,0
Ori+inea +Ursprung, operei de arta$ adica a creatori"or ]7K^ si pastratori"or*
adeveritori deopotriva$ deci a e<is*
,47
MARTIN HEIDEGGER
tentei ce tine de Istoria unui popor > este arta) si este ast'e"$ deoarece arta 8n esenta
ei este un sa"t ori+inar +Ursprung, si ni#ic a"tceva: o #oda"itate privi"e+iata a
'e"u"ui 8n care adevaru" aEun+e sa 'iinte/e apartin8nd a9ia acu# Istoriei)
Ne 8ntre9a# care este esenta artei) De ce pune# aceasta 8ntre9areD O pune#$ pentru
a putea sa ne 8ntre9a# 8ntr*un c?ip c8t #ai autentic$ daca arta$ 8nauntru" e<istentei
noastre ce tine de Istorie$ este sau nu o ori+ine$ daca si 8n ce conditii anu#e ea poate
si tre9uie sa 'ie ast'e")
O atare #editatie nu poate sa 'orte/e dru#u" care duce "a arta si "a devenirea ei) 8nsa
aceasta cunoastere #editativa este pre+atirea provi/orie$ si de aceea indispensa9i"a$
pentru devenirea artei) Nu#ai o ase#enea cunoastere pre+ateste operei spatiu"$
creatori"or ca"ea$ pastratori"or*adeveritori "ocu" ce "e este propriu)
8ntr*o cunoastere de 'e"u" acesta$ care nu poate creste dec8t pe 8nde"ete$ se decide
daca arta poate 'i un sa"t ori+inar +Ursprung, si daca apoi ea tre9uie sa 'ie un sa"t
anticipator +'orsprung,. sau daca nu cu#va ea tre9uie sa ra#8na doar ceva care
vine "a ur#a +!&chtr&g,. pentru a putea apoi$ si#p"u 'eno#en apartin8nd cu"turii$ sa
ne 8nsoteasca doar)
Oare s8nte# noi$ 8n e<istenta noastra ce tine de Istorie$ "a ori+ineD Cunoaste# oare
esenta ori+iniiD Ave# noi adica de'erenta cuvenita 8n 'ata eiD Sau poate ne re'eri#$
8n atitudiunea noastra 'ata de arta$ nu#ai "a cunostinte erudite asupra "ucruri"or
trecuteD
Dispune# de un se#n care nu ne #inte$ pentru a decide asupra acestei a"ternative)
Ho"der"in$ poetu" "a a carui opera co#patriotii sai a9ia ur#ea/a sa se ridice$ ne*a
reve"at acest se#n$ spun8nd:
(ne6oie :si preschi35&. $e% :n6ecin&t cu origine&. %ocu%0
+Dru3etie, ]7.^
,40
Pos"#a"a
Consideratii"e precedente privesc eni+#a artei$ eni+#a pe care o repre/inta arta
8nsasi) Nu ave# nicidecu# pretentia de a re/o"va aceasta eni+#a) Mai 8nainte de
toate$ sarcina care ne sta in 'ata este de a o vedea ca eni+#a)
Aproape de pe vre#ea c8nd a 8nceput$ studierea e<presa a artei si a artisti"or a 'ost
nu#ita estetica) Estetica priveste opera de arta ca pe un o9iect$ si anu#e ca o9iect a"
unei a8a-T`CTiW@$ a" perceperii sen/oria"e 8n sens "ar+) Aceasta percepere poarta
asta/i nu#e"e de traire +Er%e5en,0 %e"u" 8n care o#u" traieste arta e c?e#at sa
e"ucide/e esenta artei) Trairea constituie sursa principa"a$ at8t pentru des'atarea c8t si
pentru creatia artistica) Totu" este traire) Dar poate ca trairea este toc#ai e"e#entu"
8n care arta #oare) Aceasta #oarte este at8t de "enta$ 8nc8t ea are nevoie$ ca sa se
produca$ de c8teva seco"e)
Ce*i drept$ se vor9este despre opere"e ne#uritoare a"e artei si despre arta ca despre
o va"oare eterna) Se vor9este ast'e" 8n acea "i#9a$ care 8n toate pro9"e#e"e esentia"e
nu ia dec8t o atitudine apro<i#ativa$ deoarece ea se te#e ca a 'i e<act 8nsea#na 8n
u"ti#a instanta: a +8ndi) Ce tea#a este asta/i #ai #are dec8t aceea de a +8ndiD Are
oare vor9irea despre opere"e ne#uritoare si despre va"oarea de eternitate a artei
vreun continut si vreo Eusti'icareD Sau aceste a'ir#atii au aEuns sa 'ie nu#ai si#p"e
'or#u"e$ +8ndite doar pe Eu#atate$ 8ntr*o epoca 8n care #area arta$ di#preuna cu
esenta ei$ ,*a parasit pe o#D 8n #editatia cea #ai cuprin/atoare asupra esentei artei
pe care o poseda "u#ea occidenta"a$ #editatie care 8si are o98rsia 8n #eta'i/ica si
care se +aseste 8n 2re%egeri%e de estetic& a"e "ui He+e"$ se a'"a propo/itia: D&r noi
nu 3&i resi3ti3 ne6oi& &5so%ut& de & reprezent& un continut in9or3& &rtei :n
pri6int& destin&tiei ei supre3e. &rt& este pentru noi ce6& ce &p&rtine trecutu%ui000
B;;H I) S) ,7C
,43
MARTIN HEIDEGGER
Aceasta propo/itie$ precu# si ce"e care 8i ur#ea/a$ nu pot 'i i+norate$ opun8ndu*i "ui
He+e" a'ir#atia ca din iarna "ui ,323*,32-$ cind 2re%egeri%e au 'ost pentru u"ti#a
data tinute "a ]77^ Universitatea din Ber"in$ noi a# va/ut nasc8ndu*se #u"te opere
de arta si nu#eroase curente artistice) He+e" nu a vrut niciodata sa ne+e aceasta
posi9i"itate) Ra#ine 8nsa desc?isa 8ntre9area: #ai este arta o #oda"itate esentia"a si
necesara$ 8n care survine adevaru" ?otar8tor pentru e<istenta noastra ce tine de
IstorieD Sau arta a 8ncetat sa #ai 8ndep"ineasca aceasta 'unctieD Daca arta nu #ai
8ndep"ineste aceasta 'unctie$ atunci ra#8ne 8ntre9area de ce stau "ucruri"e ast'e")
Asupra propo/itiei "ui He+e" nu s*a pronuntat 8nca Eudecata de'initiva@ caci 8n
spate"e acestei propo/itii se a'"a 8ntrea+a +8ndire occidenta"a de "a +reci 8ncoace$ o
+8ndire care corespunde unui adevar a" 'iintarii deEa survenit) Daca Eudecata asupra
acestei propo/itii se va pronunta$ ea va porni din acest adevar a" 'iintarii si va purta
asupra "ui) 68na atunci$ propo/itia 8si pastrea/a va"a9i"itatea) Dar toc#ai de aceea se
i#pune 8ntre9area daca adevaru" enuntat 8n propo/itie este de'initiv$ si ce se
8nt8#p"a 8n ca/u" 8n care "ucruri"e stau ast'e")
Ase#enea 8ntre9ari care ni se ridica uneori cu o c"aritate sporita$ a"teori destu" de
apro<i#ativ$ nu pot 'i puse dec8t daca 8n prea"a9i" +8ndi# esenta artei) Cauta# sa
'ace# c8tiva pasi 8nainte$ pun8nd pro9"e#a ori+inii$ a (sa"tu"ui ori+inarA pe care 8"
'ace opera de arta) Se i#pune sa ne orienta# asupra caracteru"ui de opera a" operei)
Aici$ sensu" cuv8ntu"ui (ori+ineA este +8ndit pornind de "a esenta adevaru"ui)
Adevaru" despre care este vor9a aici nu coincide cu ceea ce este cunoscut su9 acest
nu#e si cu ceea ce este atri9uit cunoasterii si stiintei drept o proprietate$ cu +8ndu"
de a de"i#ita ast'e" adevaru" de 'ru#os si de 9ine$ considerate ca va"ori a"e atitudinii
nonteoretice)
Adevaru" este starea de neascundere a 'iintarii ca 'iintare) Adevaru" este adevaru"
'iintei) %ru#usetea nu
,4-
vine doar sa se adau+e acestui adevar) Atunci c8nd adevaru" se asa/a 8n opera$ e"
apare) Aparitia este$ ca aceasta 'iinta a adevaru"ui 8n opera$ si ca opera$ 'ru#usetea)
%ru#osu" 8si are ast'e" "ocu" 8n survenirea adevaru"ui) %ru#osu" nu tine doar de
p"acere$ si nu se #ar+ineste sa 'ie doar o9iect a" ei) %ru#osu" re/ida 8n sc?i#9 8n
'or#a$ dar nu#ai datorita 'aptu"ui ca 'or#a s*a "u#inat odinioara dinspre 'iinta$
care este esenta de 'iinta +#eiendheit, a 'iintarii) 6e atunci$ ]70^ 'iinta survenea
cae"3oS) "Z8& se rostuieste 8n uopcpi! covoA)ov*u"$ 8ntre+u" unitar dintre uopcp'` si
.aT^$ 8n speta apIov*u"$ este #oda"itatea a ceea ce se nu#este =vapIeia) Aceasta
#oda"itate a pre/entei devine &ctu&%it&s a "ui ens &ctu0 (ctu&%it&s devine rea"itate)
Rea"itatea devine o9iectua"itate) O9iectua"itatea devine traire) Modu" 8n care "u#ea
occidenta"a s*a o9isnuit sa conceapa 'iintarea ca 'iind rea"u"$ tradea/a o speci'ica
8nsotire a 'ru#usetii cu adevaru") Istoria esentei artei occidenta"e corespunde
trans'or#arii esentei adevaru"ui) Arta occidenta"a poate 'i tot at8t de putin 8nte"easa
din 'ru#usetea "uata 8n sine$ pe c8t de putin poate 'i 8nte"easa din traire$ daca
ad#ite# 8n +enere ca acest concept #eta'i/ic ar 'i capa9i" sa aEun+a "a esenta ei)
NOTE
O pri#a varianta a acestui te<t a 'ost pre/entata de Hei*de++er su9 'or#a unei con'erinte
tinuta #ai 8nt8i "a ,1 noie#9rie ,-1. "a KunstwtssenschFtUiche GeseUsch&=t B(Societatea
de teoria arteiAC si re"uata apoi 8n ianuarie ,-17$ "a invitatia studenti"or de "a Universitatea
din Ruric?) !arianta pe care o contine editia de 'ata se co#pune din trei con'erinte tinute
succesiv "a )reies Deutsches Hochsti9i din %ran&*'urtJMain$ "a ,0 noie#9rie$ "a 2K
noie#9rie si "a K dece#9rie ,-17)
,) Nedeter#inari"e de tipu" Aenes. w&s000. d&s. w&s000. et7w&s s8nt curente 8n 8ntrea+a opera a
"ui Heide++er) E"e s8nt 'o"osite pentru a evita ticuri"e ver9a"e provenite din #eta'i*
,,4
MARTIN HEIDEGGER
/ica traditiona"a Bde +enu" (acea rea"itateA$ (ace" tip de e<istentaA$ (ace" "ucruAC si pentru a
se#na"a 'aptu" ca "a Heide+*+er +8ndirea 8si asu#a o initia"a nedeter#inare$ pentru a evo"ua
apoi 8ntr*o directie care presupune o reconstructie ter#ino"o+ica de proportii) Traducerea
este de aceea o9"i+ata sa pastre/e #a<i#a nedeter#inare su+erata prin (ace" cevaA si sa
oco"easca traditiona"e"e (acea rea"itateA$ (acea e<istentaA$ (ace" "ucruA$ pe care Heide++er
'ie "e evita B(rea"itateA$ de pi"daC$ 'ie "e da o a"ta pondere si o a"ta se#ni'icatie 8n cadru"
+8ndirii sa"e Bpentru (ec*sistentaA a se vedea 'o3 Wesen der W&hrhett. b K@ pentru ("ucruA$
con'erinta D&s Ding sau c?iar partea 8nt8i > Das Ding und d&s Werk > din studiu" de 'ata
privitor "a operaC)
2) Heide++er postu"ea/a aici cercu" ?er#eneutic ca principiu #etodo"o+ic) 8n #ein und Zeit
Bb -$ (Te#a ana"iticii D&7se'n*u"uiAC$ e" arata cu# orice pro9"e#a desprinsa din s'era
e<istentei u#ane$ si 8nsasi pro9"e#a e<istentei u#ane 8n 8ntre+u" ei$ presupune o ase#enea
structura circu"ara) 8n orice situatie$ o#u" se co#porta proiectiv si este 'iresc ca$ 8n 'iece
rea"itate care 8" i#p"ica$ e" sa +aseasca ceea ce deEa a pus 8n ea) %aptu" acesta este 9ine
accentuat de PAEGER B,-73$ p) ,13C$ 8n co#entariu" sau &d %ocu3: (A te concepe pe tine
8nsuti 8nsea#na a intra 8n cercu" e<istentei u#ane) Nu e vor9a de un cerc vicios) At8ta
vre#e c8t sine"e autentic este ori+inea si scopu" e<istentei u#ane$ aici nu este vor9a de o
si#p"a sau stupida 8nv8rtire 8n cercA)
1) #ein B #eiendes. 'ai#oasa perec?e conceptua"a a +8ndirii ?eide++eriene$ care e<pri#a
asa*nu#ita (di'erenta onto"o+icaA$ este un e<e#p"u de pro9"e#a partia" inso"u9i"a pentru
traducerea 8n "i#9a ro#=na) #ein ar tre9ui sa 8si a'"e ec?iva"entu" 8n in'initivu" "un+ a"
ver9u"ui (a 'iA$ iar #eiendes 8n participiu" pre/ent) Deci ('ireaA si ('iindu"A) (%ireaA$ 8nsa$ 8n
"i#9a ro#=na$ are conotatii preponderent poetice si nu poate dis"oca ter#enu" deEa investit
cu virtuti conceptua"e > ('iintaA$ care$ 8n sc?i#9$ pre/inta de/avantaEu" ca pierde nuanta
procesua"a e<istenta 8n in'initivu" "un+)
#eiendes0 8n "i#9a ro#=na$ participiu" pre/ent a" "ui (a 'iA nu suporta o su9stantivi/are$ asa
8nc8t so"utia ('iindu"A tre9uie respinsa din capu" "ocu"ui$ desi$ 'or#a" vor9ind$ ar 'i sin+ura
corecta) Ar putea 'i 'oarte 9ine a"es ca 8n"ocuitor (ceea ce 'iintea/aA$ care reda 8ntoc#ai
sensu% "ui #eiendes si$ 8n p"us$ are si avantaEu" de a 'i resi#tit no#ina") Dar si aceasta
,,,
varianta tre9uie a9andonata ca +reoaie$ ca/uri"e o9"ice ri*dic8nd pe parcursu" te<tu"ui
di'icu"tati insur#onta9i"e)
8nsa$ (ceea ce 'iintea/aA este$ 8n 'ond$ ('iintareaA$ varianta care$ daca nu este +8ndita ver9a"$
ca des'asurare a unei actiuni$ deci ca in'initivu" "un+ a" "ui (a 'iintaA$ ci ca nu3e co%ecti6
B(tot ceea ce 'iintea/a 8n c?ip o9isnuitAC$ satis'ace sensu" "ui das #eiende0 A# a"es deci
('iintareaA$ 8n credinta ca neaEunsuri"e B#ariC a"e acestui ter#en s8nt oricu# #ai #ici dec8t
a"e ce"or"a"ti)
A# e<c"us din capu" "ocu"ui (e<istentu"A$ care 8" reda corect pe dos #eiende. dar care nu
poate 'ace perec?e cu ('iintaA$ varianta (e<istentaA si (e<istentu"A Bpentru das #ein si das
#eiende, 'iind de ase#enea de e"i#inat$ #acar pentru ca$ 8n te<tu" +er#an$ #ein apare
adesea 8n contact cu E?istenz. traducerea ne#aiput8ndu*"e 8n acest ca/ deose9i)
8n 'rance/a si ita"iana das #ein si d&s #eiende nu ridica pro9"e#e de traducere +%Dttre si
'8t&nt. respectiv 'essere si 'erde,. 8n sc?i#9$ di'icu"tati oarecu# ase#anatoare cu ce"e din
ro#=na apar 8n en+"e/a) RICHARDSON B,-70$ p) 042C a propus -eing B(SeinAC si 5eing
BSeiendesAC$ speci'ic8nd ca 5eing tre9uie resi#tit ca nu#e) 8n en+"e/a #ai apare si varianta
-eing pentru (SeinA si 5eings pentru (SeiendesA)
Sa 8ncerca# acu# sa spune# c8teva cuvinte despre sensu" 'ai#osu"ui #ein ?eide++erian)
#ein0 %iinta$ aceasta e eni+#a pe care +recii ne*au "asat*o #ostenire si care a devenit
o9iectu" 'i"o/o'iei 8nsesi) Noi tre9uie sa ra#8ne# 8n preaE#a ei$ spune Heide++er$ c?iar
daca ea continua sa ra#8na o eni+#a) Iar "a Heide++er$ ea ra#8ne o eni+#a$ c?iar daca una
> si sin+ura > #ereu intero+ata) A9ia daca pute# #arturisi ca nu sti# prea 9ine ce a
8nte"es Heide++er prin (acest ver9 nu" si #isterios$ acest ver9 A %I$ care a 'acut o ase#enea
cariera 8n vidA B!a"erIC) Heide++er 8nsusi ne re'u/a +8ndu" ca a# putea*o a'"a adres8ndu*ne
'i"o/o'i"or si 'i"o/o'iei traditiona"e) %iinta ra#8ne instanta care se ascunde 8n c?iar u#9ra pe
care ea o arunca@ Eocu" ei nu poate 'i deci cautat dec8t 8n "ocu" unde ea se sustra+e privirii)
Dar daca 'iinta se retra+e 8n c?iar c"ipa desc?iderii ei$ atunci$ o data cu ea$ (cZest un rien Sui
nous visiteA) BBEAU%RET$ ,-0K$ III$ p) -,C Cu aceasta pre/enta ascunsa$ 'iinta a devenit
(pro<i#u" care ne este ce" #ai departeA)
Iata si o scurta trecere 8n revista a avataruri"or pe care "e*a cunoscut #ein 8n +8ndirea "ui
Heide++er:
,,2
MARTIN HEIDEGGER
(Ce este deci aceasta +8ndire care +8ndeste 8n c?ip autentic ))) D Raspunsu" este "a 8nde#8na$
dar nu si 8nte"e+erea "ui@ aceasta +8ndire este +8nd"rea 'iintei) De o Eu#atate de seco"$
cuv8ntu" U'iintaV ni se 8n'atisea/a ca un cuv8nt c?eie si totodata ca un cuv8nt inter/is a"
#editatiei ?eide++eriene) $u6:nt chete. pentru ca 8ntrea+a +8ndire se reduce aici "a aceasta
unica +8ndire care este +8ndirea 'iintei) B)))C
$u6:nt interzis. pentru ca acest cuv8nt$ U'iintaV$ 8n 'or#a sa su9stantiva si su9stantia"a$ #ai
#u"t induce 8n eroare dec8t "a#ureste) Supra8ncarcat de istorie$ pietri'icat$ incapa9i" sa
spuna ce anu#e spune$ ire#edia9i" captiv$ pare*se$ 8ntr*o anu#e ar#atura conceptua"a pe
care Sein und Zeit 8si propusese deEa sa o de#onte/e sau distru+a$ cuv8ntu" U'iintaV este$
ne8ndoie"nnic$ cuv8ntu" ce" #ai inco#od a" voca9u"aru"ui ?eide++erian) %iinta este$ de
pi"da$ su9stantia"itatea su9stantei$ dar de ase#enea Utranscendentu" pur si si#p"uV@ ea este
non*'iintarea sau neantu"$ di'erenta sau auto*di'erentian*tu": d&s #ichunterscheidende.
te#eiu" si a9senta te#eiu"ui$ care poate 'i nu#ita Ua9isV: (57grund0 Ea este$ 8n s'irsit$
Ereig7nis. un cuv8nt o9isnuit si totusi$ aici$ aproape intraducti9i"$ 8n care se conEu+a ce"e
doua idei a"e survenirii si "uarii 8n posesiune) De unde si +ra'ia inso"ita a cuv8ntu"ui
U'iintaV) De unde 9i'area aceasta care$ 8n 8ntre+u" ei$ 9area/a accesu" "a sensu" 'iintei))) De
unde aparitia episodica$ dar de'e" 'ortuita$ a anu#itor ec?iva"ente: d&s DEs gi59o. d&s (n7
wesen Bpre*/en*ta sau ad*venireC$ die (n7kun9i Bsosire sau venireC) De unde$ 8n s'irsit$
cautari"e si #ai riscante de a +asi asta/i$ 8n cadru" unei pro9"e#atici universa"e dar de'e"
cos#opo"ite a re"atiei esentia"e dintre "i#9a si 'iinta$ un ter#en ne#eta'i/ic si neoccidenta"$
dar poate #ai adecvat pentru a dese#na raportu" acesta$ de pi"da cuvinte"e Eapone/e "ki si
Koto01 BBIRAULT$ ,-03$ pp) 171*17KC
6entru Heide++er 8nsusi$ spune 6C*GGELER B,-02$ p) ,K0C$ (nu e<ista nici o te/a asupra
'iintei si nici un siste# a" 'iintei$ ci doar topo"o+ia ne8nc?eiata si de ne8nc?eiat a 'iinteiA)
K) 6entru 8nte"e+erea raportu"ui dintre Geschick. Geschichte si Geschehen. este esentia"
ur#atoru" 'ra+#ent din "ucrarea Die Kehre Bp) 13C: (Lipsa noastra de e<perienta si
#editatia noastra "ipsita de 'orta ne 8#piedica deoca#data sa +8ndi# esenta a ceea ce este
istoric +d&s Wesen des Geschicht%ichen, pornind de "a destin +Geshick,. de "a destinare
+#chickung, si de "a destinarea de sine +#ichschicken,0 S8nte# 8nca prea "es*
,,1
ne 8nc"inati > si aceasta ca o ur#are a o9isnuintei > sa ne repre/enta# ceea ce e de
ordinu" destinu"ui p"ec8nd de "a ceea ce se 8nt8#p"a +Geschehen=. iar pe acesta din ur#a ca
'iind des'asurarea +(5%&u=, unor date istoric constata9i"e) Situa# Istoria +Geschichte, 8n
do#eniu" a ceea ce se 8nt8#p"a$ 8n "oc de a +8ndi Istoria 8n perspectiva provenientei esentei
ei$ adica pornind de "a destinA)
Iata si co#entariu" "ui BIRAULT B,-03$ pp) .K.*.K7C$ "a acest 'ra+#ent: ())) ceea ce se
cuvine re#arcat aici este #odu" de a concepe raportu" istoriei ori+inare cu destinu" 'iintei$
noua a'ir#are a te/ei potrivit careia nu tre9uie sa +8ndi# destinu" pornind de "a istorie$ ci
istoria pornind de "a destin) $onceptie Ddesttn&%&T & istoriei si nu un& istoric& &
destinu%ui 000 Totusi Heide++er nu spune pur si si#p"u ca tre9uie sa +8ndi# istoria pornind
de "a destin$ sau$ #ai de+ra9a$ e" da acestei a'ir#atii o pondere aparte$ spun8nd ca tre9uie
+8ndita \esent& a ceea ce este istoric pornind de "a destin. de "a destin&re si de "a & se
destin&]0 Esenta a ceea ce este istoric nu este doar esenta stiintei istoriei$ nici c?iar esenta
rea"itatii sau devenirii istorice) Esenta a ceea ce este istoric este 8n pri#u" si 8n pri#u" r8nd
esenta a ceea ce 9&ce istorie$ a ace"ui ceva care deschide o istorie) 6e de a"ta parte$
acu#u"area cuvinte"or UdestinV$ UdestinareV$ Ua se destinaV$ cere$ "a r8ndu" ei$ o #ai
8ndeaproape considerare) Destinu" este destinu" 'iintei) Destinarea este o'erirea siJsau
tri#iterea pe care "e 8#p"ineste acest destin) 8n s'irsit Ua se destinaV a'ir#a ca aceasta
tri#itere sau destinare este tri#iterea sau destinarea 'iintei 8nsasi B+enitiv su9iectiv st
o9iectivC) %iinta este deci$ 8n 8ntre+u" ei$ destinata pentru istorie) Ea 8i da acesteia puterea
sau capacitatea de a 'i ceea ce este$ Eustetea sau convenanta sa) Geschick7u% este$ 8n raport
cu Geschichte. ceea ce NIa4ov*u" "ui 6"aton este 8n raport cu idei"e: e" este UBine"eV care
per#ite istoriei sa 'ie toc#ai ceea ce este ea) Istoria nu este 'ara destin$ dar destinu" ar 'i cu
at8t #ai putin 'ara istorie) Destinu" nu este +a/duit 8n istorie ca o "e+e i#anenta a devenirii
acesteia$ dar e" nici nu o do#ina ca o 'orta transcendenta superioara oa#eni"or si /ei"or)
Conceptia #ito"o+ica sau 'ata"ista a destinu"ui este repudiata) Destinu" este destinu" 'iintei$
8nsa natura sau esenta destinu"ui este de a se destinaA)
Toti co#entatorii s*au si#tit 8n +enera" o9"i+ati sa atra+a atentia asupra sensu"ui inso"it pe
care 8" are conceptu" de Geschichte 8n +8ndirea "ui Heide++er) Ast'e"$ de pi"da$ 6OG*
,,K
MARTIN HEIDEGGER
,,.
GELER B,-04$ p) K-C: (Heide++er se vede o9"i+at sa a9andone/e concepte at8t de a#9i+ue$
cu# ar 'i istoricitate si istorie) De pi"da$ deose9irea dintre istorie +Geschichte, si natura
tre9uie "a#urita pornind #ai 8nt8i de "a cunoasterea survenirii +Geschehen, adevaru"ui)))B)))C
Toc#ai pentru ca a vor9i despre istoria 'iintei sau istoricitatea +8ndirii sau a adevaru"ui
ra#8ne un "ucru provi/oriu si e<pus erorii$ Heide++er introduce))) cuvinte noi$ precu#
#chicks&% Geschick si Ereig7nis10
Ase#enea co#entarii e<p"icative se pot oric8nd 8n#u"ti Bv) de pi"da SCHULR$ ,-04$ p)
,14@ LEHMANN$ ,-04$ p) ,74@ RICHARDSON$ ,-70$ p) K7.C) 8nsa dinco"o de e"e$ ra#8ne
esentia" 'aptu" ca Heide++er a aEuns "a raportu" Geschichte7Ge7schehen7Geschick pornind
de "a "e+atura eti#o"o+ica a acestor ter#eni) Ast'e"$ din ver9u" geschehen > care 8n #od
curent 8nsea#na (a se 8nt8#p"aA$ (a avea "ocA > s*a de/vo"tat su9stantivu" Geschichte. care
a 8nse#nat #ai 8nt8i (8nt=#p"areA$ (eveni#entA$ pentru ca 8n +er#ana #edie sa aEun+a sa
8nse#ne (succesiune de eveni#enteA$ si$ 8n s'8rsit$ (istorieA) Cu*v8ntu" Geschick B(destinAC$
este derivat de "a schicken B(a tri#iteAC$ care 8ntr*o anu#ita 'a/a a istoriei "i#9ii > 8n
virtutea unei radacini co#une: skeh&n B se identi'ica cu geschehen %&ssen B(a "asa sa se
8nt8#p"eAC)
8n traducerea acestor ter#eni nu s*a putut reda nici apartenenta "a ace"asi trunc?i
eti#o"o+ic$ nici ideea de asa#9"are pe care 8n Geschichte si Geschick o presupune pre'i<u"
Ge70 8ntruc8t Geschichte nu 8nsea#na "a Heide++er istoria 8nte"easa ca suita a eveni#ente"or
curente$ si nici cunoasterea acestei deveniri istorice$ a# redat Geschichte Bspre deose9ire de
Hi7storie,. 'ie prin (IstorieA$ 'ie prin (istorie ori+inaraA) A# evitat varianta (eveni#entA
pentru Geschehen. toc#ai cu +8ndu" de a nu apropia ter#enu" acesta de continutu"
eveni#entia" a" devenirii istorice@ varianta (survenireA$ pentru Geschehen. 8ncearca sa evite
aceasta con'u/ie$ desi$ "a r8ndu" ei$ este "ipsita de orice 'orta su+estiva privind apropierea "ui
Geschehen de Geschichte0 Oricu#$ Geschehen. redat prin (survenireA$ surprinde$ 8ntr*o
#asura$ #o#ente"e de e<ceptie pe care "e presupune orice reve"are a adevaru"ui 'iintei)
Esentia" pentru interpretarea concepte"or de Geschichte si Geschick este studiu" "ui Kar"
LoMit?$Geschichte. Geschicht7%ichkeit und #einsgeschick BLO;ITH$ ,-7.$ pp) KK*0,C$ din
care cita# ur#atoare"e: (8n #ein und Zeit. 8nte#eierea istoriei
se 'ace pornind de "a te#pora"itatea Dasein*u"ui nostru te#pora"@ dupa #ein und Zeit.
8nte#eierea istoriei se 'ace de "a 'iinta 8nsasi$ care 'iintea/a deasupra si 8n spate"e 8ntre+ii
'iintari$ si care ne tri#ite +zuschicken, destine"e esentia"e +wesent%iche Geschicke,. asa 8nc8t
"ocu" si sensu" istoriei si a" sortii +#chicks&%, se reorientea/a si se #odi'ica) De 'apt$ istoria
se naste deEa cu ace" es gi5t propriu 'iintei care Use daV si totodata tri#ite) U%iinta aEun+e 8n
destin prin aceea ca Ea$ 'iinta$ se daV$ respectiv se re'u/a) Istoria nu survine #ai 8nt8i ca o
survenire p"ina de eveni#ente$ ci ea 'iintea/a ca si#p"u si esentia" Udestin a" adevaru"ui
'iinteiV$ pornind c?iar de "a aceasta@ ceea ce 8nsea#na ca istoria este #ai 8nt8i si 8n u"ti#a
instanta aEun+erea a ceea ce este ascuns 8n adevar ca stare de neascundere) 8n ca"itatea ei de
istorie ori+inara neconditionata a 'iintei$ istoria nu poate 'i datata$ nici cercetata$ nici
cunoscuta) Istoria survine doar rareori$ si anu#e doar atunci c8nd$ pe neasteptate$ aEun+e "a
propria sa esenta un destin a" adevaru"ui 'iinteiA) BLO;ITH$ ,-7.$ p) .1C
.) 8nca din #ein und Zeit Bv) b KKC$ 'e"u" 8n care Heide++er a 8ntreprins ana"i/a adevaru"ui
este caracteristic pentru de#ersu" +8ndirii sa"e 8n +enera") Este vor9a si aici de o intero+atie
care trece dinco"o de 8nte"e+erea o9isnuita a unui concept) !i/iunea curenta despre adevar
considera enuntu" drept "ocu" adecvat a" esentei adevaru"ui si vede aceasta esenta 8n
adecvarea Eudecatii "a o9iect) Heide++er a9andonea/a aceasta po/itie si$ revenind "a
'eno#enu" ori+inar$ 8si centrea/a ana"i/a pe ter#enu" e"in &%ethei&. 8nte"es ca stare de ne*
ascundere +&7%ethei&,0 B(Este 8n pri#u" r8nd necesara > scrie Heide++er 8n 2%&tons Lehre
6on der W&hrheit. p) ,KK > o eva"uare a ceea ce este Upo/itivV 8n esenta UprivativaV a "ui
&SiRMei&0 Este necesara de ase#enea 8nte"e+erea acestui continut po/itiv drept o
caracteristica 'unda#enta"a a 'iintei)AC 8ncep8nd cu "ucrarea 'o3 Wesen der W&hrheit
B,-14C$ +8ndirea "ui Heide++er se concentrea/a 8n #od aparte asupra adevaru"ui 8nte"es ca
stare de neascundere a 'iintei$ precu# si a 'e"u"ui 8n care o#u"$ conceput ca D&sein. aEun+e
"a #u"tip"e"e 'or#e a"e survenirii adevaru"ui ca neascundere B+8ndirea$ arta$ actu"
desc?i/ator de istorie sau$ 8n epoca noastra$ te?nica c?iarC)
D&sein0 Este dupa #ein ce" #ai #isterios ter#en a" +8ndirii "ui Heide++er) Traducerea "ui de
catre Henri Cor9in cu re&%i7t87hu3&ine. adoptata si i#pusa prin autoritatea "ui Sartre$ a
provocat protestu" "ui Heide++er) 8ntre9at de Beau'ret asu*
,,7
MARTIN HEIDEGGER
,,0
pra unei #oda"itati de transpunere a "ui D&sein 8n "i#9a 'rance/a Bv) scrisoarea "ui
Heide++er catre Beau'ret din 21 noie#9rie ,-K.$ aparuta 8n Martin Heide++er$ Lettre sur
%Dhu3&7nis3e0 6aris$ Au9ier$ ,-7K$ pp) ,34*,3KC$ Heide++er 8nsusi a indicat varianta %Detre7
%&. pe care au pre"uat*o apoi toti traducatorii 'rance/i Bde ase#enea en+"e/ii: here75eing,.
cu e<ceptia "ui Beau'ret$ care trece ter#enu" D&sein 8n r8ndu" concepte"or intraducti9i"e a"e
'i"o/o'iei Bca %ogosP. si propune uti"i/area "ui ca atare$ dupa o prea"a9i"a e<p"icitare a sensu*
"ui) B(>Cu# traduceti D&sein?. #a 8ntrea9a 8ntr*o /i #are"e e"enist ;o"'+an+
Sc?adeMa"dt$ autoru" ce"ei #ai e<traordinare traduceri a Odiseei. din toate pe care "e
cunosc) > Nu 8" traduc de"oc$ a# raspuns) > Asa e$ #*a apro9at e"$ e<ista cuvinte de
netradus$ ca &o sau %ogos. de pi"da)A v) LE BU*HAN si DE RUBERCY$ ,-0K$ p) 1-C
D&sein. care p8na "a Heide++er avea 8n 'i"o/o'ie sensu" de (e<istenta ca atare$ pierde aici
orice "e+atura cu uti"i/area "ui traditiona"a$ devenind un ter#en*c?eie pentru +8ndirea ?ei*
de++eriana) D&sein tre9uie 8nte"es ca D&sein. dar traducerea cuv=ntu"ui ast'e" desco#pus
prin ('iinta*aiciA continua sa nu spuna ni#ic) Sensu" conceptu"ui nu poate 'i o9tinut dec8t
prin traducerea interpret&rii "ui D&0 D&s D& repre/inta sa"asu" adevaru"ui 'iintei$ "ocu"
privi"e+iat 8n care 'iinta este +8ndi ta si rostita 8n adevaru" ei$ deci "ocu" unde ea apare ca
'iinta patenta$ (data pe 'ataA$ care trece din 8nc?idere si ascundere Bdin "atentaC 8n
deschidere si "u#inare) Acest "oc a" desc?iderii 'iintei este d&s D&. iar d&s D&sein este$ 8n
consecinta$ 'iinta aEunsa 8n desc?idere$ 8n "u#ina$ este 'iinta p&tent& ca opusa ce"ei %&tente0
8n #asura 8n care D& tri#ite "a spatiu" desc?is a" "ui Lichtung si "a ace" Ek7 din Ek7sistenz
> situarea 8n a'ara$ 8n desc?is > a# tradus d&s D& cu (desc?isu"A$ iar dos D&7sein cu
('iinta*8n*desc?isA) Aceasta so"utie 8si a'"a de a"t'e" o atestare 8n ur#atoru" 'ra+#ent din
scrisoarea a#intita a "ui Heide++er catre Beau'ret: @D&7sein este un cuv8nt*c?eie a" +8ndirii
#e"e si$ toc#ai de aceea$ e" desc?ide ca"ea unor +rave erori de interpretare) D&7sein nu
8nsea#na pentru #ine U#e voi"=GV > Uiata*#a*sGV$ ci$ daca 8#i e per#is sa #a e<pri#
8ntr*o 'rance/a pese#ne i#posi9i"a: etre %e7%&0 Iar %e7%& este toc#ai:&S79RMei^?: starea de
neascundere > deschidere& Bsu9") ns)CA)
Nu este ca/u" ca D&sein sa 'ie tradus cu (rea"itate u#anaA$ deoarece aceasta poate 8nse#na
'oarte 9ine si e<istenta u#ana ca uitare a 'iintei$ pe c8nd D&sein este iposta/a privi"e+iata a
o#u"ui care traieste 8n ori/ontu" 'iintei si 8n +riEa de a o +8ndi si rosti adecvat) D&s D&sein
este deci o#u" proiectat de 'iinta pentru a avea +riEa de 'iinta B(o#u" ca pastor a" 'iinteiAC$ si
totodata 'iinta aEunsa > prin o# > sa se desc?ida 8n +8ndire si rostire B'iinta adapostita 8n
"i#9aC) Sau$ cu 'ericita 'or#u"a a "ui DERRIDA B,-02$ p) ,.,C: (Dasein*u"$ daca nu este
o#u"$ nu este totusi &%tce6& dec8t o#u"A)
Reda# 8n ce"e ce ur#ea/a unu" din nu#eroase"e "ocuri 8n care Heide++er pune pro9"e#a
adevaru"ui pe "inia "ui &%ethei&: (AH)tZiGaia nu este$ dupa cu# "asa sa se 8nte"ea+a nu#e"e$
o si#p"a stare de desc?idere$ ci starea de neascundere a ascunderii de sine
+Un6er5orgenheit des #ich6er5ergens,0 De #u"ta vre#e$ si 8ntotdeauna "a 'e"$ &SrRMei&
este tradus si +8ndit 8n sensu" dese#nat 8ndeo9ste prin cuv8ntu" UadevarV)
G8ndirea #eta'i/icii nu cunoaste adevaru" dec8t ca pe o caracteristica a cunoasterii) De
aceea$ pentru 8ntrea+a +8ndire de p8na acu#$ perspectiva pe care o propune#$ si anu#e ca
adevaru" 8n sensu" de &SiRMei&0 repre/inta 8nceputu" esentia" a" rea"itatii dese#nate prin
Oucrit$ precu# si a" /ei"or si oa#eni"or care 8i apartin acesteia > aceasta perspectiva deci$
este$ din toate puncte"e de vedere$ stranie) si totusi$ este 9ine si ?otaritor sa retine# acest
caracter ca 'iind straniu si sa nu cauta# nici sa respin+e# 8n c?ip pripit convin+erea de p8na
acu# a #eta'i/icii ca NA)r`-sia este un si#p"u privi"e+iu a" co#porta#entu"ui co+nitiv$ si
nici sa ne +ra9i# sa accepta# ca &SrRMei& este trasatura 'unda#enta"a a 'iintei 8nsasi)
%aptu" ca adevaru" este esenta ori+inara a 'iintei$ adica ori+inea 8nsasi$ ra#8ne pentru noi un
"ucru straniu si tre9uie sa ra#8na ast'e")A BHeide++er$ Ges&3t&usg&5e. Bd) ..$ p) ,..C
6entru conceptia ?eide++eriana privitoare "a adevar$ a se vedea: TUGENDHAT$ ,-04$ pp)
237*2-3@ BIEMEL$ ,-01$ pp) 7,*-3$ ,,,*,2. si ,2.*,K2@ BIRAULT$ ,-03$ pp) KK1*.2-@
6OGGELER$ ,-70$ pp) ,1,*,10)
7) 6entru pro9"e#a raportu"ui dintre co"ectionare si pastrarea operei 8n adevaru" ei$ a se
vedea si ur#atoru" te<t ?eide++erian:
(8ntrea+a pastrare +(u95ew&hren, si actu" str8n+erii +#&373e%n, prins 8n ea$ 8nte"es 8n sens
#ai restrins si e<terior de
,,3
MARTIN HEIDEGGER
aducere "ao"a"ta +Zus&33en5ringen,. se deter#ina 8n e<c"usivitate pornind de "a 'e"u" si
esentia"itatea a ceea ce tre9uie pastrat si adeverit +d&s Zu7w&hrende,0 Ceea ce tre9uie pas*
trat si adeverit 8npastrarea opere"or de arta se orientea/a catre necesitatea esentei artei sau
catre "ipsa ei de necesitate > a#9e"e av8nd de "a ca/ "a ca/ un caracter ce tine de Istorie >
asadar ctre reve"area$ care "a r8ndu" ei i#p"ica Istoria$ a 8nsesi esentei artei) Esenta artei
re/ida 8n participarea "a 8nte#eierea si construirea caracteru"ui de Istorie a" Istoriei +Ge7
schiht%ichkeit der Geschich%e,. prin #oda"itatea 8n care opera de arta pune 8n actiune
adevaru" 'iintei +wie d&s Kunstwerk die W&hrheit des #eins ins Werk setzt,0 B)))C
Tre9uie sa "ua# sea#a "a 'aptu" ca si#p"a str8n+ere +d&s 5to9ie #&33e%n,. asa*nuita
activitate #u/ea"a$ nu este o adevarata str8n+ere$ daca 8i "ipseste acea str8n+ere tota"i/atoare
+Ges&33e%theit, pe care o#u" ce apartine Istoriei tre9uie s*o 8ntreprinda pentru a aEun+e "a
str8n+erea "ao"a"ta interioara +die innere 'ers&33%ungA si "a adeverirea +W&h7rung, esentei
sa"e@ asadar$ esenta str8n+erii nu se epui/ea/a nicidecu# 8n acu#u"area pripit*str8n+atoare si
8n e<punerea opere"or)
Sa o9serva# 8n treacat ca +8nditorii au devenit de "a o vre#e atenti "a 'aptu" ca stradania
9o"navicioasa de a co"ectiona antic?itati se a'"a 8ntr*o re"atie reciproca aparte cu de/vo"tarea
#ereu cresc8nda a te?nicii)A BHeide++er$ Ges&3t7&usg&5e. Bd) ..$ pp) 2-4*2-,C
0) I/o"ata ast'e"$ 8n "u#ea raporturi"or istorice pe care ea 8nsasi "e creea/a$ opera de arta este
proiectata de Heide++er 8ntr*o stranie situatie) Cu# #ai poate ea urca 8nspre noi$ c8nd 'iinta
ei se a'"a prinsa 8ntr*o "u#e care s*a 8nc?isD Daca auto*su'icienta operei
+#e%5stgenugs&3keit, este +8ndita 8n raport cu caracteru" eveni#entia" a" adevaru"ui$ atunci
orice posi9i"itate de co#unicare 8ntre opera si cei care nu 'ac parte din "u#ea proprii"or ei
raporturi este e<c"usa) Co#entatorii au sesi/at aceasta di'icu"tate) BOSSART$ de pi"da$
scrie B,-73$ pp) 71*7KC: ())) 'iecare opera de arta ra#8ne unica$ su'icienta siesi si sesi/a9i"a
8n interioru" "u#ii istorice care se constituie prin opera 8nsasi) B)))C Heide++er nea+a 'aptu"
ca o opera de arta poate desc?ide "u#ea istorica a a"tui popor 8ntr*o a"ta epoca$ deoarece o
"u#e este proiectu" unui popor istoric anu#it) B)))C Ast'e"$ o opera de arta desc?ide "u#ea 8n
care ea se situea/a nu#ai pentru pu9"icu" pentru care ea a 'ost din capu" "ocu"ui creata) si
deoarece 'iecare
,,-
opera de arta tre9uie sa 'ie 8nte"easa 8n interioru" "u#ii sa"e istorice$ arta trecutu"ui este$
pentru noi$ pierdutaA) Aceeasi di'icu"tate este su+erata si de N;ODO B,-07$ p) 02C: ))))
"u#ea$ asa cu# este descrisa 8n Origine& operei de &rt&. este "u#ea cu"tura"a$ Uat#os'era
spiritua"aV a unui popor anu#it$ 8ntr*o epoca speci'ica) B)))C Ea nu este niciodata o "u#e 8n
+enera"$ nici pentru totdeauna) Te#p"u" +rec di'era de 9a/i"ica ro#ana$ +oticu" este di'erit
de 9aroc$ pentru ca 'iecare desc?ide o "u#e speci'ica) Lu#ea este o desc?idere a vi/iunii
asupra rea"itatii$ proprie unui anu#it popor$ este desc?iderea s& catre 'iintaA)
3) Co#entatorii BRICHARDSON$ ,-70$ pp) K47*K40@ PAE*GER$ ,-73$ pp) ,K1*,KK@
N;ODO$ ,-07$ pp) 7-*02C s8nt de acord ca pentru "a#urirea acestui conte<t tre9uie sa
core"a# conceptu" de ("u#eA din Ursprung cu acceptii"e pe care Heide++er i "e da 8n #ein
und Zeii si 8n "ucrarea din ,-2-$ 'o3 Wesen des Gnindes0 8ntruc8t re/u#a e<ce"ent
"ucruri"e$ vo# cita in e?tenso co#entariu" "ui Pae+er:
(ULu#eaV$ 8n sensu" 8n care Heide++er 'o"oseste acest cu*v8nt atunci c8nd nu#este situatia
'unda#enta"a a o#u"ui U'iinta*8n*"u#eV$ nu este nici #ediu" nostru 8nconEurator$ nici su#a
o9iecte"or din rea"itatea e<terioara) Lu#ea nu contine o9iecte$ ea este nono9iectua"a)
!or9i# despre U"u#ea a#ericanaV sau despre U"u#ea "ui Goet?eV$ sau despre "u#ea an*
tic?itatii$ si ave# #ereu 8n vedere o "u#e individua"a$ nono9iectua"a) 5aranca are si ea Uo
"u#eV) %iecare 'iinta u#ana are propria ei "u#e)
6entru a 8nte"e+e conceptia "ui Heide++er despre "u#e tre9uie sa ave# 8n vedere deose9irea
dintre Urea"itatea e<istentaV$ d&s #eiende > 8n varianta noastra ('iintareaA$ si U'iinta
rea"itatii e<istenteV * 'iinta 'iintarii$ das Sein des #eienden0 O#u" e<ista 8ntr*un ase#enea
c?ip$ 8nc8t e" nu se transcende nu#ai pe sine 8ntru rea"i/area posi9i"itati"or sa"e$ ci e" trans*
cende de ase#enea$ 8n 'iinta "or$ "ucruri"e care 8" 8nconEoara$ ast'e" 8nc8t e"e 8i reve"ea/a ceea
ce s8nt e"e) A#9e"e 'or#e de transcendere s8nt interdependente$ una nu e<ista 'ara cea"a"ta$
e"e repre/inta unu" si ace"asi "ucru) De pi"da$ atunci c8nd e situata 8n "u#ea o#u"ui$ o piatra
nu este un si#p"u o9iect dotat cu anu#ite di#ensiuni$ cu o anu#ita +reutate$ cu"oare$
'or#a$ structura etc) Atunci c8nd #a a'"u 8n perico" si vreau sa #a apar$ piatra #i se
reve"ea/a ca 9iind o ar#a corespun/atoare) Sau ea #i se reve"ea/a ca 9iind un #ateria" de
constructie corespun/ator sau ca 9iind 'ru#oasa) O9is*
,24
MARTIN HEIDEGGER
nui# sa spune# ca depinde de situatie ce anu#e este pentru #ine o piatra) Aceasta
UsituatieV este 8n adevar o parte din s'era posi9i"itati"or #e"e$ de "a care pornind 8#i
pri#esc at8t Indicatii"e$ c8t s" rea"i/area "or) Aceasta s'era a posi9i"itati"or #e"e este o s'era
unitar inter*re"ata & 9iintei. adica toate "ucruri"e ce apartin rea"itatii e<istente care 8#i e #ie
cunoscuta apar aici ca ceea ce sint0 8ntr*o s'era de e<istenta care reve"ea/a perico"u"$ o
piatra nu poate 'i dec8t o ar#a) Iar reve"area perico"u"ui nu este posi9i"a dec8t pe 9a/a
de/va"uirii unei s'ere a 'iintei si #ai "ar+a$ si asa #ai departe$ p8na ce atin+e# de/va"uirea
8ntre+ii s'ere cunoscute a rea"itatii e<istente ca 'iinta a ei) Aceasta s'era a 'iintei$ aceasta
tesatura unitara de re"atii$ este "u#ea$ si$ ca atare$ ea 8#i reve"ea/a proprii"e #e"e
posi9i"itati$ ea contine propriu" #eu destin) %ara aceasta "u#e$ eu nu as 'i capa9i" sa
reactione/ "a rea"itatea e<terioara si sa e<ist asa cu# e<ist) UA avea o "u#eV sau Ua*'i*8n*
"u#eV 8nsea#na$ potrivit "ui Heide++er$ ca o#u" e<ista prin transcenderea rea"itatii
e<istente$ inc"usiv a "ui 8nsusi$ transcendere catre 'iinta care inc"ude posi9i"itatea 'iintei
propriu"ui sau eu) Situatia 'unda#enta"a de 'iinta a o#u"ui$ acea 'iinta*8n*"u#e a sa$ este
transcendenta sa) Lu#ea este p8na 8ntr*at8t unica$ 8nc8t nu poti caracteri/a 'e"u" ei de a
actiona dec8t a'ir#8nd ca ea actionea/a ca o "u#e +we%tet,0
B)))C 6ute# acu# 8nte"e+e ce anu#e are Heide++er 8n vedere c8nd spune$ descriind te#p"u"
+rec$ ca e" 8ntrupea/a "u#ea unui popor istoric) Acest 'apt reve"ea/a o caracteristica
i#portanta a operei de arta) Opera de arta desc?ide o "u#e) Daca "ua# acu# din nou 8n
considerare descrierea picturii "ui !an Go+?$ recunoaste# ca aceeasi caracteristica era i#*
p"icata si aici: perec?ea de 8nca"tari re'"ecta "u#ea tarancii)A
Conceptu" de ("u#eA nu tre9uie 8nte"es unitar de*a "un+u" tuturor scrieri"or "ui Heide++er) 8n
,-1.$ c8nd a 'ost co#pusa Ursprung000. conceptu" de ("u#eA #ai purta a#prenta "u#ii din
Sein und Zeit0 8n sc?i#9$ ("u#eaA pre/enta 8n scrieri"e din Euru" "ui ,-.4 +Dos Dtng. -&uen.
Wohnen. Denken sau ())) dichterisch wohnet der /ensch0001, tre9uie 8nte"easa pe "inia
(tetradeiA +dos Ge6iert,. "e+ata$ deci$ de unitatea ce"or patru e"e#ente > pa#8ntu"$ ceru"$
#uritorii si divinii > si de Eocu" reciprocei "or o+"indiri$ Bv) si B;D$ nota KC
-) Asa cu# vo# vedea si*8n ca/u" ter#enu"ui Herste%%enEHer7ste%hing. Heide++er 'o"oseste
aici 9iva"enta se#antica a cu*
,2,
v8ntu"ui (u9steU0enE(u9ste%h3g. care 8nsea#na deopotriva (e<punereA si (8na"tareA Ba unui
edi'iciuC) 8n raport cu conceptu" de ("u#eA$ ter#enu" (u9steUenE(u9steUung ra#8ne sa
dese#ne/e actiunea evidentierii$ pe care a# redat*o prin (e<punereA)
,4) Sa o9serva# ca prin %u3e& operei$ arta capata o 6&%o&re tr&nscendent&%&0 Ea nu este o
e<perienta 8n rind cu a"te"e$ su9ordona9i"a istoriei o#u"ui$ ci o pre3is& & e?perientei
istorice0 Co#entatorii au sesi/at aceasta se#ni'icatie transcendenta"a a artei 8n conceptia "ui
Heide++er$ su9su#8nd*o pro9"e#ei necesit&tii &rtei. a carei tradipe tre9uie cautata 8n
+8ndirea estetica a "ui He+e") Ast'e" TAURECK B,-02$ p) KKC scrie: (6entru o#$ arta devine
un i/vor a" istoriei) 8n #asura 8n care o#u" e<ista esentia" istoric$ arta repre/inta un &priori
a" sau) 8nsa Heide++er nu a 'acut dec8t sa a'ir#e se#ni'icatia transcendenta"a a artei) Nu#ai
ca aceasta se#ni'icatie poate si tre9uie sa 'ie pusa "a 8ndoia"a) 8ntr*adevar@ 8n virtutea carui
'apt ur#ea/a arta sa detina o pree#inenta 8n constituirea istoriei$ 8naintea po"iticii sau a
re"i+ieiD 8ntr*un a"t pasaE a" scrierii sa"e$ Heide++er 8nsusi a a'ir#at ca arta este doar un&
dintre #oda"itati"e Upunerii de sine 8n actiune a adevaru"uiV$ pe "8n+a Bprintre a"te"eC po"itica
si 'i"o/o'ie) 8nsa daca arta nu apare a 'i dec8t una dintre #oda"itati"e adevaru"ui$ atunci pe
aceasta situatie nu se poate 8nte#eia a'ir#area necesitatii artei ca o constituanta a istorieiA)
Raportu" dintre arta si istorie repre/inta una dintre ce"e #ai di'ici"e pro9"e#e pe care "e
ridica +8ndirea "ui Heide++er$ si e" nu poate 'i 8nte"es adecvat dec8t prin e<punerea 8ntre+ii
conceptii ?eide++eriene despre istorie$ cu 8ncepere de "a #ein und Zeit0
6entru sensu" (istorieiA +Geschichte, "a Heide++er si a" raportu"ui cu (survenireaA
+GeschehenA. v) nota K)
,,) Heide++er 'o"oseste aici 9iva"enta se#antica a cuv8n*tu"ui herste%%en. care 8nsea#na (a
'aceA$ (a produceA$ dar si (a ase/a aiciA$ (a aduce 8n pri# p"anA$ (a pune 8n 'ataA$ (a pro*
puneA +her7ste%%en,0
,2) Toti co#entatorii au o9servat > si orice "ector c8t de super'icia" a" scrierii "ui
Heide++er "e va da dreptate > ca aEunsa 8n acest punct$ +8ndirea "ui Heide++er 8si o9tine
+radu" ei #a<i# de stranietate) Ce "e+atura se poate sta9i"i 8ntre natura 8nsasi a operei si
(pa#8ntAD Ce caracteristica a pa#8ntu"ui 8" poate 'ace pe acesta sa intre 8n deter#inarea
esentia"a a operei de artaD
,22
MARTIN HEIDEGGER
Conceptu" de ("u#eA 8si avea$ 8n econo#ia Dase'n*u"ui$ Eusti'icarea "ui 'ireasca@ e" era
#enit sa de"i#ite/e ori/ontu" 8n care ur#a sa se 8nscrie orice proiect a" 'iintei u#ane) E"
avea$ dupa cu# s*a spus$ )un sens antropo"o+ic neotesta*#entarA BGada#erC$ iar istoria "ui$
a# va/ut$ poate 'i 8ntreprinsa 8n cadru" +8ndirii "ui Heide++er * ca istorie a unui concept
'unda#enta" * pornind c?iar de "a Sein und Zeit0
Dar conceptu" de (pa#8ntAD (Lucru" surprin/ator era acu# > si o9servatia 8i apartine unui
autori/at cunoscator a" +8ndirii ?eide++eriene$ "ui GADAMER B,-04$ pp) ,43*,4-C * ca
acest concept de "u#e 8si a'"a contra*ter#enu" +Gegen5egri9t, 8n conceptu" de p&3int0 Caci
8n ti#p ce conceptu" de "u#e$ +8ndit ca ace" ansa#9"u inte+rator 8n directia caruia se des*
'asoara autointerpretarea u#anu"ui$ 8si avea +radu" sau de evidenta toc#ai 8n #asura 8n care
8si "ua ca punct de po#ire auto8nte"e+erea e<istentei u#ane$ conceptu" de p=#8nt avea
re/onanta unei pri#itive voca9u"e de tip #istic sau +nostic$ care putea sa revendice drept
de cetate ce" #u"t 8n "u#ea poe/iei) Era evident ca Heide++er a pre"uat conceptu" de pa*
#8nt$ pentru a*, transpune 8n propria sa 'i"o/o'ie$ din poe/ia "ui Ho"der"in$ de care se
apropiase 8n acea perioada cu o pati#asa intensitate) Dar cu ce drept operase e" aceasta
transpunereD Dasein*u" care se 8nte"e+e pe sine 8n 'iinta sa$ aceasta 'iinta*8n*"u#e$ acest
punct radica" si nou$ care se a'"a "a ori+inea oricarei 8ntre9ari transcendenta"e > cu# sa
poata 'i pus 8n re"atie onto"o+ica cu un concept ca p=#8ntu"DA
Ceea ce de 'apt pune Gada#er aici 8n discutie este de3nit&te& teoretic& a ter#enu"ui de
(pa#8ntA) Cu# poate 'ace e" perec?e cu un concept autentic$ cu ce" de ("u#eA$ care ce%
putin 8n opera "ui Heide++er avea traditie teoreUcaD De "a E#pedoc"e si neop"atonici$ si
aco"o 8ncarcat de conotatii #itice sau #eta'orice$ pa#8ntu" nu #ai avusese curs pe piata
+8ndirii 'i"o/o'ice)
(Daca a# putea vor9i 8n ter#enii esteticii traditiona"e * dar toc#ai pe acestia 8i contesta
+8ndirea "ui Heide++er > a# putea spune ca opera de arta este pa#8nt 8n #asura 8n care
e?&%t& "atura #ateria"a a operei +#toA9,0 8nsa daca Upa#8ntu"V a venit sa e"i#ine aceasta
deter#inare traditiona"a a operei$ este toc#ai pentru ca U#ateriaV$ U#ateria"u"V nu poate
surprinde #a<i#a evidentiere e<terioara a e"e#entu"ui care 8n esenta "ui u"ti#a ra#8ne
vesnic ascuns) Materia$ a# va/ut este pentru estetica traditiona"a 'ie suport in'rastructura
+Unter7
,21
5&u,. 'ie un si#p"u se#n +Zeichen, care ur#ea/a sa se esto#pe/e 8n 'or#a se#ni'icativa
+-edeutung, cu va"oare de suprastructura +O5er5&u,. ea sin+ura i#portanta si do#inatoare
8n cadru" operei) 8ntr*adevar$ a ra#8ne "a nive"u" acestui #tF99 8nsea#na a 8nte"e+e opera pe
"atura ei de u/ura) Nu#ai ca 8n opera$ #ateria nu ra#8ne niciodata #aterie$ ea nu se #istuie
> precu# 8n ca/u" ustensi"u"ui > 8ntr*o #ai 8na"ta 'unctiona"itate$ 8n opera$ si nu#ai 8n
opera$ #ateria devine pa#8nt$ este adica e?&%t&t& si nu esto#pataA) BLIICEANU$ ,-3,$ p)
2,3C
6entru sensu" 'ina" a" re"atiei (pa#8nt*"u#eA si a" "ocu"ui pe care*, ocupa (p=#8ntu"A 8n
cadru" acestei re"atii$ ve/i de ase#enea i5id0. pp) 22,*222: (La capatu" acestei ana"i/e ne
apare "i#pede ca scoaterea operei de su9 incidenta re"atiei d#aterie*'or#aV avea "a
Heide++er un scop precis: scena teoretica pe care se petrecea interpretarea operei tre9uia
e"i9erata$ pentru a 'i ocupata de cup"u" teoretic Upa#8nt*"u#eV) Ce s*a o9tinut prin aceasta
su9stitutie ter#ino"o+icaD
8n "ocu" unor concepte e<p"icative a9stracte$ opera de arta este trecuta su9 specia unor
concepte su+estive de tip intuitiv$ 8n a"e+erea acestor ter#eni cu certe conotatii #itico*poe*
tice se 'ace si#tita$ o data #ai #u"t$ aversiunea "ui Heide++er 'ata de toata "inia te?nica a
istoriei occidenta"e a 'i"o/o'iei) Ruptura cu #eta'i/ica traditiona"a avea ca e'ect secundar o
re#ode"are a "i#9aEu"ui +8ndirii) Aceasta o9sesie a reconstructiei ver9a"e se 'ace resi#tita
8n orice scriere a "ui Heide++er) Ce ne #ai pot spune$ u/ate p8na "a re'u/$ cuvinte ca
Urea"itateV$ Usu9stantaV$ Ue<istentaV$ Ucau/aV$ U#aterieV$ U'or#aVD Iesirea din peri#etru"
acestor concepte care si*au pierdut #e#oria unei apartenente "a propria "or ori+ine se va
'ace$ 'ireste$ 'ie prin recursu" "a e<a#enu" eti#o"o+ic$ 'ie prin ape"u" "a Utrunc?iu"
8nvecinatV a" +8ndirii$ care e poe/ia$ +8ndita "a r8ndu" ei ori+inar$ ca Urostire esentia"aV
+#&ge,0
S*ar parea ca pe aceasta u"ti#a ca"e s*a nascut ter#enu" de Upa#8ntV$ #enit$ prin 'orta sa
intuitiva neu/ata$ sa re*8nviore/e re'"ectia asupra operei de arta)
U6a#intu"V din Ursprung se naste "a inter'erenta a doua "inii de se#ni'icatii) 6e de o parte$
a# va/ut$ e" este ter#enu" +eneric Baproape un si#9o"C pentru co#ponenta #ateria"a a
operei care 'ace i#posi9i"a orice tentativa de patrundere 8n ea) Dar pa#8ntu" &p&reC 8n
opera$ #eta"u"$ piatra$ "e#nu"$ sunetu"$ cuv8ntu" &p&rC re'u/u" si retra+erea s8nt a"e inte*
rioritatii$ nu a"e e<terioritatii "or) 6a#8ntu" preia ast'e"$ 8ntr*o
,2K
MARTIN HEIDEGGER
pri#a se#ni'icatie$ toata 'eeria e<terioritatii #ute care tradea/a un #ister interior) Acest
#ister a" pa#8ntu"ui care e ce"e9rat 8n orice #it a+rar$ aceasta 'ata ascunsa a interio*ritatii
care e capa9i"a sa retra+a totu" 8n ea$ pentru a i/9ucni apoi din nou 8ntr*un de"ir de 'or#e
+(ndr&ng. spune Heide++er$ Dn&6&%nic& pornire],. este adevaratu" #ister a" operei$ sin+uru"
#ereu actua"$ si di'erit de ace"a 8n care opera se 8nc?ide$ o data cu 8nc?iderea "u#ii$ 8n
propriu" ei trecut) Orice opera #are tre9uie sa*, 'aca pe spectatoru" ei sa*i si#ta su'"etu" de
pa#8nt: su'"etu" #eta"u"ui$ a" "e#nu"ui$ su'"etu" sunetu"ui sau a" cuv8ntu"ui) Ceea ce
Heide++er aduce aici$ 8n interpretarea operei$ prin Upa#8ntV$ este trecerea de "a opacitatea
#ateria"u"ui si corpora"itatii "a #isteru" "or) Orice opacitate este o 8nc?idere 9ruta"a$ este
supra'ata re/istenta care nu ascunde ni#ic) Misteru"$ 8n sc?i#9$ este o 8nc?idere p"ina de
pro#isiuni$ de vre#e ce 8n orice #ister se a'"a c?e#area unui 8nceput de dru#) Misteru" e
"ocu" de unde orice cunoastere poate 8ncepe@ 8n orice #ister e<ista o sansa de partia"a
desc?idere a "ui) Iata de ce orice corpora"itate care participa "a opera 8si do98ndeste su'"etu"
ei de pa#8nt si$ din opaca$ devine #isterioasa) si iata de ce prin "atura ei de pa#8nt$ opera se
8nc?ide 8n propriu" ei se#n de 8ntre9are si niciodata 8ntr*un raspuns de'initiv)A
,1) Heide++er 8nsusi e<p"ica$ 8n "ucrarea Zur #&che des Denkens. ter#enu" de Lichtung.
care Eoaca un ro" privi"e+iat 8n interioru" +8ndirii sa"e despre 'iinta si despre adevar ca
neascundere)
(Lu#inisu" padurii +W&%d%ichtung, este cunoscut prin contrast cu desisu" 8ntunecat a"
padurii$ ceea ce 8n +er#ana #ai vec?e poarta nu#e"e de Dickung0 Su9stantivu" Lichtung
tri#ite "a ver9u" %ichten0 AdEectivu" %icht este ace"asi cuv8nt ca %eicht BusorC) Etw&s %ichten
8nsea#na a usura un "ucru$ a*, 'ace "i9er si desc?is$ de pi"da a e"i9era un "oc 8n padure$ a*,
usura de ar9orii sai) Spatiu" "i9er care apare ast'e" este U"u#inisu"V +Lichtung,0 Ceea ce este
%icht 8n sensu" de "i9er si desc?is nu are ni#ic co#un$ nici din punct de vedere a" cuv8ntu"ui$
nici din punct de vedere a" "ucru"ui$ cu adEectivu" %icht. care 8nsea#na "i#pede sau "u#inos)
E nevoie$ 8n acest punct$ de o sporita atentie pentru a 8nte"e+e cu# tre9uie conceputa
deose9irea dintre Lichtung si Licht0 Totusi$ posi9i"itatea unei "e+aturi e'ective 8ntre ce"e
doua "ucruri ra#8ne va"a9i"a) Lu#ina poate$ 8ntr*adevar$ sa vi/ite/e Lichtung7uR.
U"u#inisu"V$ 8n desc?isu" care*i e propriu acestuia$ si poate
,2.
totodata sa 8n"esneasca Eocu" dintre "u#inos si 8ntunecat) Dar nu "u#ina este aceea care
creea/a U"u#inisu"V@ di#potriva$ toc#ai aceasta$ "u#ina$ e cea care presupune deEa "u*
#inisu") si totusi$ desc?iderea U"u#inisu"uiV nu este "i9era doar pentru "u#ina si u#9ra$ ci
de ase#enea pentru sunetu" ce rasuna si se pierde$ pentru vocea care se 8na"ta si tace)
Lichtung este desc?isu" pentru orice pre/enta si a9senta)A
Aceasta este deci co#entariu" "ui Heide++er) Daca privi# acu# dictionaru" eti#o"o+ic$
constata# 8ntr*adevar ca ver9u" %ichten. care este atestat din seco"u" H!II$ este 'o"osit 8n
"i#9aEu" #arinaresc pentru a dese#na ridicarea ancorei$ dar de ase#enea si pentru (a
descarca o cora9ieA $ deci (a usuraA$ ver9u" %ichten corespun/8nd ast'e" "ui %eichten. care 8n
+er#ana "iterara 8nsea#na toc#ai (a usuraA) 8n sc?i#9 Lichtung Bseco"u" H!#C$ ne spune
dictionaru"$ este "e+at de %ichten care$ tot 8n seco"u" H!II$ a aparut$ independent de %ichten
de #ai sus$ ca derivat ver9a" a" adEectivu"ui %icht. ("u#inosA@ acest %ichten nu spune deci
a"tceva dec8t he%% 3&chen. (a 'ace "u#inosA) Lichtung 8nsea#na asadar ("u#inisA)
Sa o9serva# ca 8n raport cu aceasta situatie$ Heide++er a apropiat totusi Lichtung de etw&s
%ichten B(a usura cevaAC$ si pe aceasta "inie a aEuns "a (desc?idereA) Re"atia pri#ordia"a a "ui
Lichtung cu %ichten B(a 'ace "u#inosAC este esto#pata$ c?iar daca Heide++er recunoaste ca
posi9i"itatea unei "e+aturi e'ective 8ntre Lichtung si Licht continua sa e<iste@ 8nsa
pri#ordia"a este deschidere&. si nu %u3in&re&0 6OGGELER B,-00$ p) K,C a'ir#a e<p"icit
acest "ucru: (Este drept ca Lichtung nu este +8ndita dinspre o #eta'i/ica a "u#inii$ ci
p"ec8nd de "a starea de desc?idere +O=9enheit, a unui "u#inis +W&%d%ichtung, care se
desc?ide 8n desisu" paduriiA)
Re/u"ta$ oricu#$ din toate acestea ca ec?iva"area "ui Lichtung cu (cercu" de "u#inaA sau
("u#inareaA Bv) varianta ro#=neasca "a #criso&re& despre @u3&nis31 8n #eco%u% SS. nr) 0*
3*-$ ,-34C tre9uie 8n"ocuita > 8n po'ida apropierii rea"e 8ntre Lichtung si Licht > cu ("ocu"
de desc?idereA) 8n aceeasi #asura tre9uie a#endata si a'ir#atia 'acuta 8n note"e de co*
#entariu "a varianta ro#=neasca a #crisorii. a'i#atie potrivit careia$ pe "inia "ui Lichtung.
'iinta tre9uie 8nte"easa "a Heide++er ca o (8#p"inire 8n "u#inaA sau ca o (te#porara 'i<are
?ieratica 8n "u#inaA) Lichtung este desc?iderea din interioru" careia 'iinta apare 8n
nedeter#inarea c"aro9scuru"ui$ deci 8ntr*o si#u"tana de/va"uire si ascundere) A se vedea 8n
acest sens si BIRAULT B,-03$ p) K0.C: (Ceea ce nu#i# U"u#ina
,27
MARTIN HEIDEGGER
'iinteiV este$ 8n rea"itate$ un "u#inis p"in de u#9ra: o de+aEare a di#ensiunii necesare
pentru pre/enta tuturor "ucruri"or e<istente) B)))C D&s Licht este "u#ina$ die Uchtung este "u*
#inarea care desc?ide sau e"i9erea/a acest desc?is 8n interioru" caruia 8ntrea+a 'iintare se
arata U= decouvertV) U#9ra si "u#ina$ c"aru" si o9scuru"$ dar de ase#enea tacerea si
vor9irea si$ 8n s'8rsit$ orice pre/enta si orice a9senta Eoaca 8n "u#inisu" 'iintei)))A)
,K) 6entru sensu" "ui )ugung. pe care "*a# redat prin (ros*tuireA$ a se vedea e<p"icatia "ui
Heide++er 8n Her&c%it OGes&3t7&usg&5e. Bd) ..$ p) ,74C: (Cuv8ntu" +recesc pentru
(rostuireA este &pRio6i&0 C8nd au/i# acest cuv8nt$ ne +8ndi# ne8nt=r/iat "a rostuirea
sunete"or si concepe# ar#onia ca pe o con*so*nanta) Dar aspectu" esentia" a" ace"ei
dp'iovia nu este s'era sunete"or si a rasunetu"ui$ ci &pN0KF. rostu"$ adica ace" ceva 8n care un
"ucru se potriveste cu a"tu"$ ace" ceva 8n care a#9e"e se rostuiesc 8ntr*un rost 8n asa 'e" 8nc8t
e<ista o rostuireA)
,.) (Dar de ce devine toc#ai arta 'iru" conducator a" unei intero+atii care vi/ea/a
survenirea adevaru"uiD De ce toc#ai arta$ ca acea survenire a adevaru"ui care strin+e
"ao"a"ta 8n te#p"e$ tra+edii si i#nuri pe divini si pe #uritori$ desc?isu" ori/ontu"ui sau a"
ceru"ui si 8nc?iderea 8n sine a pa#8ntu"uiD De ce toc#ai arta care str8n+e toate acestea
"ao"a"ta 8n "u#ea 8nte"easa ca tetradaD De ce nu devin 'ir conducator o natura #ereu
nesc?i#9ata BBec&erC sau Udru#u" re+a" a" eticiiV BLe*vinasC$ sau istoria si$ 8n cadru" ei$
#ai a"es #unca$ 8nte"easa ca producere de sine a o#u"uiD Heide++er cauta sa "a#ureasca
'aptu" ca survenirea adevaru"ui 8n arta ne 8n'atisea/a o trasatura a adevaru"ui care este
?otar8toare pentru cunoasterea acestuia: Orice opera de arta i#portanta se arata a 'i inepui*
/a9i"a$ ea "asa sa se vada adevaru" ca o survenire care totodata se retra+e 'ara 8ncetare 8n
inepui/a9i"itatea sa) Dar asta/i arta nu e<ista dec8t ca arta 8n epoca te?nicii@ "u#ea ca
Ge6iert Bv) B;D$ nota KC nu se arata dec8t 8#preuna cu "u#ea ca Geste%9 B6OGGELER$
,-04$ pp) K7*K0C Bv) %T$ nota 0CA)
,7) 6entru raportu" dintre W&hrhei% si Unw&hrheit. v) 'o3 Wesen der W&hrheit. b 0:
=,ie Un7w&hrhett &%s die "rre10
,0) Heide++er e<p"oatea/a aici 9iva"enta se#antica a cu*v8ntu"ui Rid care tre9uie +8ndit
si#u"tan$ pe tot parcursu" te<tu"ui$ ca (sci/iuneA si (traseuA$ de 'apt ca (sci/iune*tra*seuA) 8n
'unctie de conte<t$ una dintre ce"e doua se#ni'icatii devine preponderenta)
,20
,3) Acest ter#en$ pe care "*a# redat$ destu" de apro<i#ativ$ prin (co#*punereA$ se#ni'ica$
prin inter#ediu" pre'i<u"ui tota"i/ator Ge7. su3& sensuri"or pe care "e poate pri#i 8n
co#pusi radica"u" ste%%0
,-) 8n ca/u" #aEoritatii concepte"or ?eide++eriene$ traducatoru" tre9uie sa e<ecute 8n
ace"asi ti#p doua operatii care$ de ce"e #ai #u"te ori$ se e<c"ud: cuv8ntu" nu este niciodata
i/o"at 8n se#ni'icatia "ui curenta$ ci participa constant "a se#antis#u" 'a#i"iei #ai vaste din
care 'ace parte) 6e "8n*+a sensu" particu"ar$ tre9uie deci pre"uata si aceasta #e#orie a
8ntre+u"ui pe care cuv8ntu"$ ca parte$ o pastrea/a intacta) Die -ew&hrenden este un 9un
e<e#p"u 8n acest sens) A*" traduce cu (pastratoriiA$ asa cu# 8" reda orice dictionar si cu# 8"
resi#te si orice vor9itor de "i#9a +er#ana$ 8nsea#na a rata se#antis#u" > i#p"icat
depotriva 8n e" * a" "ui w&hr7. pe care Heide++er 8" are e<p"icit in vedere$ de vre#e ce die
-ew&hrenden s8nt (pastratorii adevaru"ui +W&hrheit, opereiA) A traduce cu (adeveritoriiA
8nsea#na sa satis'aci va"enta prin care cuv8ntu" participa "a trunc?iu" co#un$ a" rdica"u"ui
w&hr7. 8nsa ast'e"$ va"enta speci'ica > (pastratorA * ra#8ne descoperita) So"utia co#p"eta$
posi9i"a 8n acest ca/$ dar "ipsita de e"e+anta$ este (pastratorii*adeveritoriA)
C.t priveste continutu" conceptu"ui de -ew&hrenden. tre9uie preci/at ca (pastratorii*
adeveritoriA se identi'ica cu #arii creatori$ deoarece ei s8nt cei care (pun 8n actiuneA
adevaru" 8n opera de arta)
24) (Aceasta "asare*de*a*'i este ceea ce #ein und Zeit nu#ea die Entsch%ossenheit si ceea
ce scrieri"e #ai recente nu#esc Ge%&ssenheit0 8n a#9e"e ca/uri este vor9a de o anu#ita
de/va"uire$ de o anu#ita descoperire$ de o anu#ita desc?idere) B)))C !ointa "a care se 'ace
re'erire 8si are radacina 8n 8ncuviintarea si consi#ta#8ntu" pe care "e pune 8n Eoc "asa*rea*
de*a*'i) Entsch%ossenheit nu tre9uie +8ndit pornind de "a 'or#e"e traditiona"e a"e vointei@
tre9uie$ di#potriva$ sa +8ndi# aceste 'or#e pornind de "a Entsch%ossenheit. cu scopu" de a
e"a9ora o teorie non6o%unt&rtst& & 6ointei0 8ntr*un sens$ care nu este ace"a a" "ui Niet/sc?e$
sa spune# ca vointa e%i5ere&z&0 Ea nu este nici "i9era$ nici ne"i9era$ ci e"i9eratoare$ si iata
de ce ea ne "ivrea/a 'iintarea dupa ce a e"i9erat*o pe aceasta pentru propriu" ei adevar)
!ointa ori+inara nu sc?i#9a ni#ic$ nu 'ace ni#ic$ nu actionea/a) 8ntoc#ai precu#
"asarea*de*a*'i din s8nu" careia creste$ vointa desc?ide si descopera@ "ivrea/a si e"i9erea/a) 8n
acest sens$ si nu#ai 8n acest sens$ vointa este "i9ertateA) BBIRAULT$ ,-03$ pp) .24*.2,C
TNTREBAREA 6RI!ITOARE LA TEHNICO
8n ce"e ce ur#ea/a ne :ntre5&3 asupra te?nicii) A 8ntre9a 8nsea#na a te stradui sa
croiesti o ca"e) Iata de ce se cuvine ca$ 8nainte de orice$ sa "ua# a#inte "a aceasta
ca"e si nu sa ne 8#piedica# de c8te o propo/itie sau de c8te un nu#e) Ca"ea este o
ca"e a +8ndirii) Toate cai"e +8ndirii ne poarta$ #ai #u"t sau #ai putin e<p"icit si 8ntr*
un c?ip care nu este ce" o9isnuit$ prin "i#9a) ehnic& este aceea asupra careia
staruie 8ntre9area noastra$ si a# dori ca 8n 'e"u" acesta sa pre+ati# o re"atie "i9era cu
ea) Re"atia este "i9era daca desc?ide e<istenta noastra catre esenta te?nicii)
Ase/8ndu*ne "a nive"u" acestei esente$ ave# putinta de a surprinde te?nicu" in
"i#itarea "ui)
Te?nica nu este totuna cu esenta te?nicii) Daca vre# sa cauta# esenta unui ar9ore$
tre9uie sa 8nte"e+e# ca ace" ceva care se #ani'esta 8n 'iecare ar9ore ca atare nu este$
"a rindu" sau$ un ar9ore pe care 8" poti a'"a printre cei"a"ti ar9ori)
Tot ast'e"$ nici esenta te?nicii nu este c8tusi de putin ceva de ordinu" te?nicu"ui) Nu
vo# cunoaste de aceea niciodata re"atia pe care o ave# cu esenta te?nicii at8ta
vre#e c8t ne repre/enta# si practica# nu#ai te?nicu"$ at8ta vre#e c8t nu 'ace#
dec8t sa*, accepta# su sa*, evita#)
G
Ra#8ne# #ereu 8ntr*o re"atie ne"i9era cu te?*
nica$ 'ara scapare prinsi de ea$ 'ie ca o a'ir#a# din toata ini#a sau ca o contesta#)
8nsa ne "ivra# te?nicii 8n c?ipu" ce" #ai ne'as$ atunci c8nd o considera# drept ceva
neutru: caci aceasta repre/entare$ ce are asta/i precadere$ ne 'ace sa 'i# pe de*a*
ntre+u" or9i 'ata de esenta te?nicii)
,14
MARTIN HEIDEGGER
Din vre#uri"e ce"e #ai vec?i s8nte# 8nvatati ca esenta a ceva e considerata cee& ce
este ace" ceva) Ne 8ntre9a# asupra te?nicii$ atunci cind 8ntre9a# ce este te?nica)
Toata "u#ea cunoaste ce"e doua raspunsuri care se dau "a 8ntre9area noastra) ].^
Unu" dintre e"e spune: te?nica este un #iE"oc pus 8n s"uE9a anu#itor scopuri)
Ce"a"a"t spune: te?nica este o activitate a o#u"ui) A#9e"e deter#inari a"e te?nicii
constituie de 'apt un tot) Caci a 'i<a scopuri$ a rea"i/a #iE"oace pentru aceasta si a "e
uti"i/a repre/inta o activitate u#ana) Con'ectionarea si uti"i/area ustensi"e"or$ a
aparate"or si a #asini"or$ apoi c?iar aceste produse con'ectionate si uti"i/ate$ 8n
s'irsit$ necesitati"e si scopuri"e carora "e s"uEesc e"e > toate acestea tin de ceea ce
este te?nica) Ansa#9"u" acestor #oda"itati de r8nduire este te?nica) Ea 8nsasi este o
#oda"itate de r8nduire$ un instru3ent&3. cu# se spune 8n "atina)
Repre/entarea curenta despre te?nica$ potrivit careia te?nica este un #iE"oc si o
activitate u#ana$ poate 'i de aceea nu#ita: de'initia instru#enta"a si antropo"o+ica a
te?nicii)
Cine ar putea sa conteste ca ea este corectaD Aceasta de'initie se orientea/a 8n #od
evident dupa ceea ce ave# 8n 'ata oc?i"or atunci c8nd vor9i# despre te?nica)
De'initia instru#enta"a a te?nicii este at8t de ui#itor de corecta$ 8nc8t ea se
potriveste pina si te?nicii #oderne$ despre care se a'ir#a$ de a"t'e" cu o anu#ita
8ndreptatire$ ca$ 8n raport cu te?nica #estesu+areasca #ai vec?e$ este cu totu"
a"tceva$ s"$ de aceea$ ceva nou) Caci c?iar si o centra"a e"ectrica$ cu tur9ine"e si
+eneratoare"e ei$ este un #iE"oc con'ectionat de o# 8n vederea unui scop 'i<at de
o#) C?iar si avionu" cu reactie$ c?iar si +eneratoru" de 8na"ta 'recventa repre/inta
#iE"oace 8n vederea unor scopuri) %ireste$ o statie radar este #ai putin si#p"a dec8t o
+irueta) %ireste$ con'ectionarea unu" +enerator de 8na"ta 'recventa necesita
conEu+area di'eritor procese te?no"o+ice uti"i/ate 8n productia te?*nico*industria"a)
%ireste$ un Eoa+ar din cine stie ce va"e
TNTREBAREA 6RI!ITOARE LA TEHNICA
,1,
pierduta a 6adurii Ne+re este o unea"ta pri#itiva$ 8n co#paratie cu o centra"a
e"ectrica de pe Rin)
Este deci corect sa spui ca si te?nica #oderna este un #iE"oc 8n vederea unor
scopuri) Toc#ai de aceea$ repre/entarea Instru#enta"a pe care*o ave# despre
te?nica deter#ina orice stradanie de a*, aduce pe o# ]7^ 8ntr*o 9una raportare 'ata
de te?nica) Totu" depinde de #=nuirea 8n c?ip adecvat a te?nicii 8nte"easa ca #iE"oc)
Ceea ce se ur#areste este (8nstap8nirea spiritua"aA asupra te?nicii) Se ur#areste
do#inarea ei) !ointa de a o stap8ni devine cu at8t #ai i#perioasa cu c8t te?nica
a#eninta #ai #u"t sa scape de su9 do#inatia o#u"ui)
Daca presupune# 8nsa ca te?nica nu este un si#p"u #iE"oc$ ce se 8nt8#p"a atunci cu
vointa de a o do#inaD Dar oare n*a# spus c?iar adineaori ca de'initia instru#enta"a
a te?nicii este corectaD Desi+ur) 6rin ceea ce este corect$ se 8nre+istrea/a de 'iecare
data un aspect e<act 8n "e+atura cu "ucru" avut 8n vedere) 8nsa nu 8nsea#na ca$ 8n
#asura 8n care e corecta$ aceasta constatare tre9uie sa aEun+a si "a de/va"uirea
esentei "ucru"ui "a care se re'era) Nu#ai aco"o unde survine o ase#enea de/va"uire
se iveste ceea ce e adevarat) Iata si #otivu" pentru care ceea ce nu e dec8t corect
Bdos Richtige, nu este 8nca ceea ce e adevarat +dos W&hre,0 A9ia acesta din ur#a ne
aduce 8ntr*o re"atie "i9era cu ace" "ucru care ne priveste ne#iE"ocit pornind c?iar de
"a esenta "ui) De aceea$ )EdEe'initia instru#enta"a a te?*\nicii$ cu toate ca este
corecta$ nu ne arata 8nca esenta te?nicii) 6entru a putea aEun+e "a aceasta$ sau #acar
8n preaE#a ei$ tre9uie sa cauta# ceea ce este adevarat stra9at8nd si depasind ceea ce
este corect) Tre9uie sa ne pune# 8ntre9area: care este natura instru#enta"u"uiD La
ce anu#e ne +8ndi# c8nd spune# (un #iE"ocA si (un scopAD Un #iE"oc este ace"
ceva cu aEutoru" caruia un "ucru este e'ectuat si ast'e" rea"i/at) Ceea ce are drept
ur#are un e'ect poarta nu#e"e de cau/a) 8nsa nu nu#ai ace" ceva prin inter#ediu"
caruia este e'ectuat un a"tu" este cau/a) Scopu" pe potriva caruia este deter#inat 'e*
,12
MARTIN HEIDEGGER
Iu" #iE"oace"or trece$ "a rindu" sau$ drept cau/a) aAco"o unde se ur#aresc scopuri si
sint 'o"osite #iE"oace$ aco"o unde do#neste instru#enta"u" > aco"o se 8ntinde i#*
periu" cau/a"itatii)
De sute de ani 'i"o/o'ia ne 8nvata ca e<ista patru tipuri de cau/e: ,) c&us&
3&teri&%is. #ateria"u"$ #ateria din care este con'ectionata$ de pi"da$ o cupa de
ar+int@ 2) c&us& =or3&%is. 'or#a$ 8ntruc?iparea pe care o 8#9raca #ateria"u"@ 1)
c&us& 9in&%is. scopu"$ de pi"da ritua"u" sacri'icia" prin care este de'inita$ potrivit
#ateriei si 'or#ei$ cupa 8n 'unctiona"itatea ei@ K) c&us& eA9:ciens. aceea care produce
e'ectu" * cupa rea"a ter#inata >$ deci #esteru" aurar) ]0^ Ce anu#e se 8nte"e+e prin
te?nica$ atunci c8nd ea e repre/entata ca #iE"oc$ se de/va"uie 8n #o#entu" 8n care
desprinde# caracteru" instru#enta" din aceasta 8#patrita cau/a"itate)
8nsa cu# oare sa 'ace# acest "ucru daca$ 8n ceea ce este ea$ cau/a"itatea se 8nva"uie
"a rindu*i 8n o9scuritateD Ce*i drept$ de sute de ani totu" se petrece ca si c8nd
8nvatatura despre ce"e patru cau/e ar 'i$ ase#eni unui adevar a9so"ut$ ca/uta c?iar
din cer) Dar poate ca 8ntre ti#p a venit #o#entu" sa 8ntre9a#: de ce e<ista toc#ai
p&tru cau/eD si 8n raport cu acestea patru a#intite$ ce 8nsea#na de 'apt (cau/aAD
Din ce sursa anu#e se deter#ina caracteru" de cau/a a" ce"or patru cau/e 8ntr*un
c?ip at8t de unitar$ inc8t e"e s8nt asa de str8ns "e+ate "ao"a"taD
C8ta vre#e nu ne con'runta# cu aceste 8ntre9ari$ cau/a"itatea$ si o data cu ea
instru#enta"u"$ iar prin acesta de'initia curenta a te?nicii$ ra#8n o9scure si "ipsite de
te#ei)
Se o9isnuieste de #u"ta vre#e sa se repre/inte cau/a drept ceea ce produce un e'ect
+&%s d&s -ewirkende,0 8n acest ca/$ e'ectuare +Wirken, 8nsea#na: a o9tine re/u"tate$
e'ecte) $&us& eA9:ciens. una dintre ce"e patru cau/e$ deter#ina 8ntr*un c?ip ?otaritor
8ntrea+a s'era a cau/a"itatii) Lucruri"e #er+ p8na aco"o 8nc8t c&us& =:7n&%is.
'ina"itatea$ nu #ai este de"oc considerata ca ti*
,11
n8nd de cau/a"itate) $&us&. c&sus este "e+ata de ver9u" c&dere. (a cadeaA +9&%%en,. si
se#ni'ica ace" "ucru care provoaca un e'ect ast'e" 8ncit ceva$ 8#p"inindu*se$ se
8nt=#p"a 8ntr*un c?ip sau a"tu" +&us9&%%enA0 Doctrina ce"or patru cau/e provine de "a
Aristote") Cu toate acestea$ ceea ce epoci"e u"terioare cauta "a +reci su9 nu#e"e de
(cau/a"itateA si 8n #odu" 8n care este ea repre/entata nu are > 8n do#eniu" +8ndirii
+recesti si pentru aceasta +8ndire > a9so"ut ni#ic de*a 'ace cu e'ectuarea si
producerea unui e'ect) Ceea ce noi nu#i# Urs&che. iar ro#anii c&us&. se spune "a
+reci a"<vov $ adica ceea ce este raspun/ator de un a"t "ucru +6erschu%det,0 Ce"e pa*
tru cau/e s8nt #oduri"e$ "ao"a"ta apartinatoare$ a"e 'aptu"ui de a 'i raspun/ator pentru
ceva) Un e<e#p"u va 'i 8n aceasta privinta "a#uritor)
Ar+intu" este ce" din care e con'ectionata cupa de ar+int) E" este$ ca aceasta #aterie
BtianC$ co*responsa9i" +3itschu%d, pentru cupa) Aceasta 8i datorea/a ar+intu"ui
#ateria din care ea este con'ectionata$ adica ea 8i este 8ndatorata +schu%det,0 8nsa
cupa sacri'8cia"a ]3^ nu ra#8ne 8ndatorata nu#ai ar+intu"ui) 8n ca"itatea ei de cupa$
ceea ce e datorat ar+intu"ui apare su9 aspectu" de cupa si nu su9 ace"a de a+ra'a sau
ine") Cupa acri'icia"a este 8n ace"asi ti#p 8ndatorata aspectu"ui BE,.OW@C care este
propriu 'aptu"ui de a 'i cupa 8n +enere +d&s #ch&%enhF9te,0 Ar+intu" 8n care se
8ntrupea/a aspectu" de cupa$ precu# si aspectu" su9 care se 8n'atisea/a ceea ce este
de ar+int$ s8nt a#9e"e$ 8n 'e"u" "or$ co*responsa9i"e pentru cupa sacri'8cia"a)
Dar responsa9i"itatea pentru cupa revine$ 8naite de toate$ unui a" trei"ea 'actor) Este
vor9a de ce" care$ din capu" "ocu"ui$ 8nscrie +eingrenzen, upa 8n s'era s'intirii si a
o'randei) 8n 'e"u" acesta$ cupa este ?otarnicita +u37grenzen, ca 'iind o cupa
sacri'icia"a) Ceea ce ?otarniceste +d&s U3grenzende, 8nc?eie un "ucru) Cu aceasta
8nc?eiere "ucru" nu se s'irseste$ ci$ pornind de "a aceasta 8nc?eiere$ e 8ncepe sa 'ie
"ucru" care va 'i 8ndata dupa producerea sa) Ceea ce 8nc?eie$ ceea ce$ 8n
,1K
MARTIN HEIDEGGER
acest sens$ desav8rseste se c?ea#a 8n +receste care prea adesea este tradus prin (te"A
si (scopA$ 'iind ast'e" +resit interpretat)<7A)c<@ *ui este raspun/ator pentru ace" ceva
care este co*responsa9i" > su9 'or#a #ateriei si a aspectu"ui * de cupa sacri'icia"a)
8n s'irsit$ de e<istenta si a'"area "a 8nde#8na a cupei sacri'icia"e ter#inate #ai este
co*responsa9i" si un a" patru"ea 'actor: #esteru" aurar) Dar nicidecu# prin aceea ca$
e'ectu8nd$ e" e'ectuea/a cupa ter#inaa drept e'ect a" unei 'aceri@ deci nicidecu#
drept c&us& e99%ciens0
Doctrina "ui Aristote" nu cunoaste nici cau/a pe care a# denu#it*o ast'e"$ si nici nu
'o"oseste un ter#en +recesc corespun/ator)
Mesteru" aurar c?i9/uieste ce are de 'acut si strin+e "ao"a"ta ce"e trei #oduri
a#intite a"e 'aptu"ui de a 'i raspun/ator deceva) (A c?i9/ui strin+8nd "ao"a"taA se
spune 8n +reaca X)aIsiv$ SK>oF0 !er9u" acesta re/ida 8n ArcocpcuveaGai$ (a scoate
"a ivea"aA) Auraru" este co*responsa9i" ca 'iind ce" de "a care ornind 8n'aptuirea si
st=rnirea 8ntru sine a cupei 8si capata si 8si pastrea/a pri#a "or ivire) Ce"e trei #oduri
a"e 'aptu"ui de a 'i raspun/ator #entionate #ai 8nainte datorea/a c?i9/ui*rii
auraru"ui 'aptu" ca Bsi 'e"u" 8n careC e"e apar si s8nt puse 8n Eoc pentru producerea
cupei sacri'icia"e) ]-^ 8n cupa sacri'icia"a e<istenta si a'"ata "a 8nde#8na se #a*
ni'esta$ asadar$ patru #oduri a"e 'aptu"ui de a 'i raspun/ator) Deose9ite une"e de
a"te"e$ e"e constituie totusi o unitate) Ce anu#e "e uneste #ai 8nainte de oriceD 8n ce
spatiu anu#e se petrece interactiunea ce"or patru #oduri a"e 'aptu"ui de a 'i
raspun/atorD De unde provine unitatea ce"or patru cau/eD 8n 'ond$ ce vrea sa spuna$
atunci c8nd e +8ndit 8n +receste$ ('aptu" de a 'i raspun/atorAD
Noi$ cei de asta/i$ s8nte# prea "esne tentati sa 8nte"e+e# ('aptu" de a 'i raspun/atorA
'ie pe "inie #ora"a$ ca 'iind vor9a de o +resea"a$ 'ie sa*, interpreta# ca pe un #od
de e'ectuare) 8n a#9e"e ca/uri ne 9"oca# accesu" spre sensu" initia" a ceea ce #ai
t8r/iu a pri#it nu#e"e
,1.
de (cau/a"itateA) At8ta vre#e c8t aceasta ca"e ra#8ne 8nc?isa$ noi nu pute# sesi/a ce
este de 'apt caracteru" instru#enta" care re/ida 8n cau/a")
6entru a ne 'eri de ase#enea interpretari eronate a"e 'aptu"ui de a 'i raspun/ator$
vo# c"ari'ica ce"e patru #oduri a"e sa"e pornind de "a re/u"tatu" de care s8nt e"e
raspun/atoare) 6otrivit e<e#p"u"ui nostru$ e"e s8nt raspun/atoare de 'aptu" ca
aceasta cupa de ar+int sta 8n 'ata si "a 8nde#8na noastra$ 'iind un instru#ent sa*
cri'icia") A sta 8n 'ata si "a inde#8na BoEioicetaGaiC caracteri/ea/a pre/enta unui
"ucru pre/ent +dos (nwesen des (nwesenden,
L
0 ce"e patru #oduri a"e 'aptu"ui de a 'i
raspun/ator aduc un "ucru catre ivirea sa) E"e 'ac ca ace" "ucru sa atin+a treapta
'iintei*aEunse*8a*p'o*pria*ei*pre/enta +(n7wesen,0 E"e 8" e"i9erea/a 8ntr*aco"o si 8"
"asa sa aEun+a +&n%&ssen, 8n dep"ina sa venire +(n7kun9t,0 %aptu" de a 'i raspun/ator
are drept trasatura 'unda#enta"a aceasta "asare 8n venire +(n7%&ssen in die (nkun9t,0
%aptu" de a 'i raspun/ator are drept trasatura 'unda#enta"a aceasta "asare 8n venire
+(n7%&ssen in die (n7kun9t,0 8n sensu" unei ase#enea "asari 8n venire$ 'aptu" de a 'i
raspun/ator este actiunea*de*a*'a*ce*sa*vina +'er7&n7%&ssen9i0 Av8nd 8n vedere ceea
ce au +8ndit +recii 8n 'aptu" de a 'i raspun/ator$ adica a"<ia$ noi con'eri# acu#a
cuv8ntu"ui 6er7&n7%&ssen un sens #ai "ar+$ asa 8nc8t acest cuv8nt denu#este esenta
cau/a"itatii +8ndite 8n #aniera +reaca) Se#ni'icatia curenta si #ai restr8nsa a
cuv8ntu"ui 'er&n%&ssung nu spune 8n sc?i#9 dec8t (i#pu"sA si (dec"ansareA$
dese#n8nd un 'e" de cau/a secundara 8n tota"itatea cau/a"itatii)
8n ce spatiu anu#e se petrece 8nsa interactiunea ce"or patru #oduri a"e ('aptu"ui*de*
a*'ace*sa*vinaAD E"e asa sa aEun+a "a pre/enta ceea ce nu este 8nca pre/ent)
6rinur#are$ aceste patru #oduri s8nt unitar do#inate de o ],4^ aducere +-ringen,
care 'ace sa apara ceea ce ur#ea/a sa aEun+a "a pre/enta) Ce este aceasta (aducereA
ne spune 6"aton 8ntr*o propo/itie din #>3po7
,17
MARTIN HEIDEGGER
sion B24. 9C: GR YNp TOI KK TOO p)!t =v*coS eiF ?K 7v I7v<v 7<aXouv a"<ta n&ct& =crn
noiTESiS )
(Orice actiune de a 'ace sa vina$ privitoare "a oricare "ucru care trece din ceea ce nu
este pre/ent avans8nd 8n pre/enta este noiriaic@$ este pro*ducere +Her76or75ringen,01
Totu" re/ida 8n aceea ca noi tre9uie sa +8ndi# producerea 8n 8ntrea+a ei a#p"oare si
totodaa 8n sensu" +reci"or) O pro*ducere$ nc#tcnc@$ nu este doar o con'ectionare de
tip arti/ana" si nici doar actu" artistico*poetic care aduce "a 8n'atisare si i#a+ine)
Ouoi+$ desc?iderea care se rea"i/ea/a pornind de "a sine$ este$ "a r8ndu" ei$ o pro*
ducere$ este TIOTTICTK@ ) OuaiS este c?iar EioiriaiS 8n ce" #ai 8na"t sens) Caci ceea
ce ur#ea/a sa aEun+a "a pre/enta WpuWreisi are dec"ansarea pro*duce*rii 8n sine
8nsusi B =v cau<eX de pi"da c?ipu" 8n care 8n'oreste o '"oare) Di#potriva$ ceea ce
este pro*dus pe o ca"e arti/ana"a sau artistica$ cupa de ar+int de pi"da$ nu 8si are
dec"ansarea pro*ducerii 8n sine 8nsasi$ ci 8ntr*un a"tu" B=v WSS+o,. 8n #ester si in
artist)
Moda"itati"e actiunii*de*a*'ace*sa*vina ce"e patru cau/e se des'asoara asadar 8n
cadru" pro*ducerii) 6rin aceasta pro*ducere 8si 'ace de 'iecare data aparitia at8t ceea
ce creste 8n natura$ c8t si ceea ce a 'ost 'aurit de #ester si artist)
8nsa cu# se petrece pro*ducerea$ 'ie ca e vor9a de natura$ de opera #estesu+aru"ui
sau de aceea a artistu"uiD Ce este pro*ducerea 8n care intra 8n Eoc 8#patrita
#oda"itate a actiunii*de*a*'ace*sa*vinaD Actiunea*de*a*'ace*sa*vina priveste
pre/enta a ceea ce$ de 'iecare data$ 8si 'ace aparitia 8n pro*ducere) 6ornind de "a
starea de ascundere$ pro*ducerea aduce 8n pri# p"an +6or5rin7gen, 8n starea de
neascundere) 6ro*ducerea are "oc doar 8n #asura 8n care ceva ascuns vine 8n
neascuns) Aceasta venire re/ida si se 'ace si#tita 8n ceea ce nu#i# scoatere din
ascundere +Ent5ergen,0 6entru acest cu*v8nt$ +recii 8" au pe &SrRMsi&0 Ro#anii 8"
traduc prin 6erii&s0 Noi spune# W&hrheit. ],,^ si 8nte"e+e# 8ndeo9ste acest cuv8nt
drept (corectitudine a repre/entariiA)
K
,10
Unde ne*a# ratacitD Ne pune# 8ntre9area privitoare "a pro9"e#a te?nicii si iata*ne
aEunsi "a NAJr84eia) "a scoaterea din ascundere) Ce are de*a 'ace esenta te?nicii cu
scoaterea din ascundereD Raspunde#: totu") Caci orice producere 8si are te#eiu" 8n
scoaterea din ascundere) Dar aceasta pro*ducere strin+e "ao"a"ta ce"e patru
#oda"itati a"e actiunii*de*a*'ace*sa*vina > cau/a"itatea > si "e do#ina) De
do#eniu" actiunii*de*a*'ace*sa*vina tin scopu" si #iE"oace"e$ de do#eniu" ei tine
instru#enta"u") Ea trece drept trasatura principa"a a te?nicii) Daca ne pune# 8ntr*un
c?ip nepripit 8ntre9area ce este de 'apt te?nica repre/entata ca #iE"oc$ atunci
aEun+e# "a scoaterea din ascundere) 8n aceasta re/ida posi9i"itatea oricarei
con'ectionari producatoare)
Te?nica nu este$ asadar$ un si#p"u #iE"oc) Te?nica este o #oda"itate a scoaterii din
ascundere) Daca "ua# a#inte "a aceasta$ atunci ni se desc?ide un cu totu" a"t
do#eniu pentru esenta te?nicii) Este vor9a de do#eniu" scoaterii din ascundere$
adica a" adevaru"ui +W&hr7heit,0
Aceasta perspectiva ne da de +8ndit) Ea tre9uie sa ne dea de +8ndit si tre9uie s*o 'aca
at8t de #u"ta vre#e si at8t de insistent$ 8nc8t sa ne ?otari# o data sa "ua# 8n serios
aceasta 8ntre9are si#p"a: oare ce spune cu*v8ntu" (te?nicaAD Cuv8ntu" 8si are o98rsia
8n "i#9a +rea*cEL TeaviKov se#ni'ica ceea ce tine de <eavrC d 6rivitor "a
se#ni'icatia acestui u"ti# cuv8nt$ tre9uie sa "ua# sea#a "a doua aspecte) 6e de o
parte$ HSH!TP nu este doar nu#e"e pentru activitatea si a9i"itatea #estesu+areasca$
ci si pentru #area arta si pentru arte"e nu#ite ('ru#oaseA) TSf!T` tine de pro*
ducere$ de novnaic@@ ea este ceva (poieticA)
Ce"a"a"t aspect care tre9uie avut 8n verdere$ c8nd e vor9a de cuv8ntu" <eavn$ are o si
#ai #are i#portanta$ 8nca de ti#puriu$ si p8na 8n vre#ea "ui 6"aton$ cuv8ntu"
T3H!T` se 8nsoteste cu cuv8ntu" cTiia<'ÙT`) A#9e"e s8nt nu#e date cunoasterii 8n
sensu" ce" #ai "ar+) E"e tri#it "a posi9i"itatea de a se pricepe "a ceva$ de a se
descurca
,13
MARTIN HEIDEGGER
8ntr*un do#eniu) ],2^ Cunoasterea o'era e<p"icatii "a#uritoare) Ca 'iind cea care
"a#ureste$ ea este o scoatere din ascundere) 8n Etic& nico3&hic& B!I$ pp) 1*KC$
Aristote" a si#tit nevoia sa 'aca o distinctie 8ntre =TiiCT<'ÙT` si <e<
!T
"Z bF aceasta
prin raport cu ceea ce scot e"e din ascundere si cu# anu#e scot) T3f!T` este o
#oda"itate a "ui dH)T^43U3iv) Ea scoate din ascundere "ucruri"e care nu se pro*duc
de "a sine si care nu e<ista 8nca$ deci "ucruri"e care$ toc#ai din aceasta pricina$ pot
sa arate si sa apara 'ie 8ntr*un c?ip$ 'ie 8ntr*a"tu") Cine construieste o casa sau o
cora9ie$ sau cine 'aureste o cupa sacri'icia"a$ scoate din ascundere ceea ce ur#ea/a
sa 'ie pro*dus potrivit ce"or patru #oda"itati a"e actiunii*de*a*'ace*sa*vina) Aceasta
scoatere din ascundere str8n+e din capu" "ocu"ui "ao"a"ta aspectu" si #ateria care s8nt
proprii cora9iei si casei$ 8n perspectiva "ucru"ui desav=rsit$ conceput ca ter#inat$ si
deter#ina$ pornind de aici$ 'e"u" con'ectionarii) Asadar$ ceea ce este ?otar8tor 8n
H3H!T` nu re/ida c8tusi de putin 8n 'aptuire si #8nuire$ nici 8n 'o"osirea de #iE"oa*
ce$ ci 8n scoaterea din ascundere de care a#intea#) Ca 'iind o atare scoatere din
ascundere$ si nu ca o con'ectionare$ este te<aH g pro*ducere)
Ast'e"$ 'aptu" de a arata ce anu#e spune cuv8ntu" <e<vri si cu# deter#ina +recii
ceea ce indica e" ne tri#ite "a aceeasi re"atie care ni s*a reve"at atunci c8nd a# cautat
un raspuns "a 8ntre9area ce este de 'apt instru#entu" ca atare)
Te?nica este o #oda"itate a scoaterii din ascundere) Te?nica 'iintea/a 8n do#eniu"
in care survine scoaterea din ascundere si starea de neascundere$ 8n care survine
=H$'`4eia$ adevaru")
8#potriva acestei deter#inari a do#eniu"ui 8n care re/ida esenta te?nicii s poate
o9iecta ca$ daca ea este desi+ur va"a9i"a pentru +8ndirea +reaca si daca$ in ce" #ai
9un ca/$ ea se potriveste te?nicii #estesu+aresti$ 8n sc?i#9$ ea nu are ni#ic de*a
'ace cu te?nica #o*
,1-
derna 9a/ata pe puterea #otoare"or) si toc#ai te?nica aceasta$ ea si nu#ai ea$
repre/inta e"e#entu" ne"inistitor care ne deter#ina sa ne pune# 8ntre9area privitoare
"a esenta te?nicii) Se spune ca te?nica #oderna este inco#para9i" a"ta 'ata de toate
ce"e"a"te 'or#e care au precedat*o$ deoarece ea se 5&ze&z& pe stiinte"e e<acte a"e
naturii$ din epoca #oderna) 8ntre ti#p s*a va/ut #ai c"ar ca si inversu" ],1^ este
va"a9i": 'i/ica #oderna$ cu caracteru" ei e<peri#enta"$ depinde de ec?ipa#ente"e
te?nice si de pro+resu" construirii aparate"or) A sta9i"i aceasta re"atie reciproca 8ntre
te?nica si 'i/ica este corect) 8nsa ea ra#8ne o sta9i"ire de 'apte care nu este dec8t
istorica@ ea nu spune ni#ic despre rea"itatea in care 8si a'"a te#eiu" aceasta re"atie
reciproca) Caci 8ntre9area ?otaritoare ra#8ne: care este natura te?nicii #oderne$ 8n
virtutea careia ea a aEuns sa recur+a "a uti"i/area stiinte"or e<acte a"e naturiiD
Ce"este te?nica #odernaD Ea este$ de ase#enea$ o scoatere din ascundere) A9ia c8nd
vo# "asa privirea sa 8nt8r/ie asupra acestei trasaturi 'unda#enta"e ni se va arata 8n
ce consta noutatea te?nicii #oderne)
Scoaterea din ascundere care conduce destine"e te?nicii #ode#e nu se ridica 8nsa "a
ran+u" unei pro*du*ceri 8n sensu" de rcoiricEu@) Scoaterea din ascundere care do#ina
8n te?nica #oderna este o cerere insistenta de "ivrare +Her&us9ordern, prin care
naturii i se pretinde$ 8n c?ip inso"ent$ de a ceda ener+ie$ o ener+ie care poate 'i
e<trasa si 8n#a+a/inata ca atare) Nu e acest "ucru va"a9i" si cu privire "a 9atrina
#oara de v8ntD Nu) 6a"ete"e ei s8nt "asate 8n voia v8ntu"ui si e"e ra#8n inti# "e+ate de
9ataia acestuia) 8nsa #oara de v8nt nu ne o'era ener+ia eo"iana pentru a o
8n#a+a/ina)
8n sc?i#9$ unui tinut i se cere 8n c?ip insistent sa se "ivre/e e<tractiei de car9une si
#inereu) 6a#8ntu" iese acu# din ascundere doar in ca"itatea "ui de 9a/in car9oni'er$
so"u"$ 8n aceea de /aca#8nt de #inereu) 8n a"t 'e" aparea c8#pu" pe care 8" cu"tiva 8n
trecut taranu"$ cu"tivarea care pe atunci #ai 8nse#na 8nca 8ntretinere si 8n+riEire) 6rin
activitatea sa$ taranu" nu*i
,K4
MARTIN HEIDEGGER
cere cu insistenta o+oru"ui sa i se "ivre/e) C8nd sea#ana +riu"$ taranu" "asa sa#8nta
pe sea#a 'orte"or +er#inative si ve+?ea/a ca totu" sa*i 'ie priincios) 8ntre ti#p$
cu"tivarea c8#pu"ui a 'ost si ea cuprinsa de v8rte*Eu" unui a"t 'e" de cu"tivare
+-este%%en,. care constr8n+e +ste%%t, natura@ o constrin+ere$ 8n sensu" ace"ei insistente
cereri de a se "ivra) A+ricu"tura este acu# o industrie #otori/ata a a"i#entatiei)
Aeru" este constr8ns sa cede/e a/ot$ ],K^ su9so"u" sa cede/e #inereu$ #inereu" sa
cede/e$ de pi"da$ uraniu$ acesta$ "a rindu" "ui$ ener+ie ato#ica$ ce poate 'i 'o"osita 8n
vederea distru+erii sau pentru scopuri pasnice)
Aceasta constrin+ere care cere cu insistenta "ivrarea ener+ii"or natura"e este o
e<tra+ere 8n du9"u sens) Ea e<tra+e$ 8n #asura 8n care desc?ide si scoate "a ivea"a)
Dar aceasta e<tra+ere 8si propune din capu" "ocu"ui sa e<tra+a 8n a"t c?ip$ adica sa
#8ne catre o #a<i#a va"ori'icare cu #ini#u# de e'ort) Car9une"e e<tras din
9a/inu" car9oni'er nu este constr8ns doar "a a e<ista pur si si#p"u 8ntr*un "oc sau
a"tu") E" este depo/itat$ adica se a'"a "a dispo/itie pentru a i se co#anda ca"dura
so"ara 8n#a+a/inata In e") Acestei ca"duri i se cere cu insistenta sa "ivre/e ener+ie
ter#ica$ supusa "a r8ndu" ei co#en/ii +5este%it seinA
J
de a produce a9uru"$ a carui
presiune pune 8n #iscare un an+renaE$ prin inter#ediu" caruia este asi+urata
'unctionarea unei 'a9rici)
Hidrocentra"a este ase/ata pe '"uviu" Rin) Ea 8" constr8n+e sa cede/e presiunea apei$
care "a r8ndu" ei constr8n+e tur9ine"e sa se roteasca@ aceasta rotire 8n*v8rte #asina a"
carei an+renaE produce curentu" e"ectric pentru transportu" caruia s8nt co#andate
centra"a de trans#isie si reteaua ei) 8n s'era acestor succesiuni$ at8t de str8ns "e+ate
8ntre e"e$ de o9tinere prin co#anda a ener+iei e"ectrice$ '"uviu" Rin apare de
ase#enea drept ceva supus co#en/ii) Hidrocentra"a nu este construita pe '"uviu"
Rin ase#enea vec?iu"ui pod de "e#n care "ea+a$ de veacuri$ #a" cu #a")
Di#potriva$ '"uviu" este ce" /idit 8n ?idrocentra"a) Ceea ce este e" acu# ca
,K,
'"uviu Bsi anu#e un 'urni/or de presiuneC provine din esenta ?idrocentra"ei) 6entru a
ne da c8t de c8t sea#a de "ucru" cu#p"it care se petrece aici$ sa privi# o c"ipa "a
opo/itia ce se e<pri#a 8n ce"e doua iposta/e: Rinu" /idit in ?idrocentra"a
+KrF9twerk, si Rinu" c8ntat de catre Ho"der"in 8n opera de arta +Kunstwerk, cu
ace"asi nu#e) Dar Rinu"$ se va rep"ica$ ra#8ne totusi '"uviu" apartin8nd unei peisaE
anu#e) Se poate@ dar 8n ce 'e"D si 8n acest ca/$ e" ra#8ne tot un o9iect constr8ns sa se
supuna co#en/ii +ein 5este%%5&res O5Aekt,. un o9iect a" vi/itarii ],.^ de catre un
+rup de e<cursionisti pe care o industrie a turis#u"ui (,*a co#andatA sa vina aco"o)
Scoaterea din ascundere care do#ina 8ntrea+a te?nica #oderna are caracteru" de
constr8n+ere$ 8n sensu" de cerere insistenta de "ivrare) Aceasta survine prin 'aptu" ca
ener+ia ascunsa 8n natura este e"i9erata$ ceea ce a 'ost e<tras prin e"i9erare este
trans'or#at$ ceea ce a 'ost trans'or#at este 8n#a+a/inat$ ceea ce a 'ost 8n#a+a/inat
este reparti/at si ceea ce a 'ost reparti/at este redistri9uit) E<tra+erea$ trans'or#area$
8n#a+a/i*narea$ reparti/area$ redistri9uirea s8nt #oduri a"e scoaterii din ascundere)
8nsa o atare scoatere din ascundere nu se des'asoara pur si si#p"u de "a sine si nici
nu se pierde 8n nedeter#inat) Acestui nedeter#inat$ scoaterea din ascundere 8i
scoate din ascundere proprii"e "ui cai #u"tip"u articu"ate$ prin aceea ca ea "e
diriEea/a) DiriEarea 8nsasi este "a r8ndu" ei pretutindeni asi+urata) DiriEarea si
asi+urarea aEun+ c?iar sa devina trasaturi"e principa"e a"e scoaterii din ascundere
care cere cu insistenta "ivrarea)
Ce 'e" de stare de neascundere este 8nsa proprie ace"ui "ucru ce ia nastere prin
inter#ediu" constr8n+erii care cere cu insistenta "ivrareaD 6retutindeni "ucru" acesta
este supus co#en/ii de a sta nec"intit "a dispo/itie si anu#e de a sta pentru a putea 'i
oric8nd co#andat 8n vederea unei u"terioare co#en/i)F Ceea ce
F O5er&U0 ist es 5este%it. &u9der#teUe zur #te%%e zu stehen. und zw&r zu stehen. u3
se%5st 5este%%5&r zu sein =ur ein wei:eres -este%%en0
,K2
MARTIN HEIDEGGER
este supus 8n 'e"u" acesta co#en/ii are propria sa situare +#t&nd,. pe care o nu#i#
(situare*disponi9i"aA +-est&nd,0 Cuv8ntu" spune aici #ai #u"t si #ai esentia" dec8t
(provi/ieA) Cuv8ntu" (provi/ieA 8#9raca acu#a ran+u" unui ter#en 'unda#enta") E"
caracteri/ea/a 8nsusi #odu" 8n care este pre/ent tot ce este vi/at de catre scoaterea
din ascundere care cere i#perios "ivrarea) Tot ce se situea/a 8n sensu" situarii
disponi9i"e +-est&nd, nu se #ai situea/a 8n 'ata noastra ase#eni unui o9iect
+Gegenst&nd,0
K
8nsa un avion de pasa+eri situat pe pista de deco"are nu este oare un o9iectD
Desi+ur) 6ute# 'oarte 9ine sa ne repre/enta# aparatu" de /9or 8n 'e"u" acesta) Dar
atunci e" se ascunde 8n ceea ce este e" si 8n 'e"u" 8n care este) Atunci c8nd este scos
din ascundere$ aparatu" acesta este situat pe pista de deco"are doar ca situare
disponi9i"a$ de vre#e ce e" este supus co#en/ii de a asi+ura posi9i"itatea
transportu"ui) 8n acest scop$ e" tre9uie$ prin 8ntrea+a sa constructie si prin 'iecare din
parti"e sa"e co#ponente$ sa se dovedeasca apt de a 'i supus co#en/ii$ adica sa 'ie
+ata de deco"are) BAici ar 'i "ocu" ],7^ de a discuta deter#inarea pe care a dat*o
He+e" #asinii ca 'iind o unea"ta autono#a) 8n raport cu unea"ta 'o"osita de
#estesu+ar$ aceasta caracteri/are este corecta) Nu#ai ca ast'e"$ #asina nu este de'e"
+8ndita pornind de "a esenta te?nicii$ din s'era careia ea 'ace parte) 6rivita din
punctu" de vedere a" situarii disponi9i"e$ #asina nu este c8tusi de putin autono#a@
caci ea 8si o9tine situarea 8n e<c"usivitate din supunerea*"a*co#anda a ceea ce este
apt de a 'i supus co#en/ii)C
%aptu" ca acu# c8nd 8ncerca# sa 8n'atisa# te?nica #oderna ca scoatere din
ascundere care cere cu insistenta "ivrarea$ ni se i#pun 8n c?ip o9sesiv cuvinte"e (a
constr=n+eA +steUen,. (a supune co#en/iiA +5este%%en, si (situare*disponi9i"aA
+-est&nd,. si ca e"e se 8n+ra#adesc 8ntr*un #od sec$ #onoton$ si de aceea s8c8itor$
8si are e<p"icatia toc#ai 8n ace" "ucru care este pus aici 8n dis*
INTREBAREA 6RI!ITOARE LA TEHNICA
,K1
cutie) Cine este oare ace"a care 8#p"ineste constrin*+erea$ care cere cu insistenta
"ivrarea 8n ur#a careia ace" ceva ce se nu#este rea" este scos din ascundere ca
situare*disponi9i"aD Bine8nte"es$ o#u") 8n ce #asura este e" capa9i" de o ase#enea
scoatere din ascundereD Este drept ca o#u" poate sa*si repre/inte 8ntr*un c?ip sau
a"tu" cutare sau cutare "ucru$ sa*, con'i+ure/e si apoi sa*, e<p"oate/e
8nde"etnicindu*se cu e") Dar o#u" nu dispune de starea de neascundere 8n care$ de
'iecare data$ rea"u" se 8n'atisea/a sau se sustra+e) %aptu" ca de "a 6"aton 8ncoace
rea"u" se arata 8n "u#ina idei"or nu se datorea/a "ui 6"aton) G8nditoru" nu a 'acut
dec8t sa e<pri#e o situatie care i se o'erea)
Aceasta scoatere din ascundere care cere cu insistenta "ivrarea nu poate surveni
dec8t 8n #asura 8n care o#u"$ "a r8ndu" sau$ este deEa e<pus cererii insistente de a se
"ivra 8n vederea e<tra+erii ener+ii"or natura"e) Daca o#u" este e<pus acestei cereri$
daca e" este (supus co#en/iiA +5este%it,. atunci nu cu#va si o#u" apartine (situarii*
disponi9i"eA +-est&nd,. si 8nca 8ntr*un c?ip #ai ori+inar dec8t naturaD %e"u" ace"a
curent 8n care se vor9este despre (#ateria"u" u#anA$ despre (e'ectivu" de 9o"naviA
a" unei c"inici$ con'ir#a aceasta constatare) 6aduraru"$ care #asoara "e#nu" taiat si
care 8n aparenta stra9ate dru#uri"e padurii "a 'e" ca si 9unicu" sau$ este asta/i (supus
co#en/iiA industriei de pre"ucrare a "e#nu"ui$ 'ie ca o stie sau nu) E" este
(co#andatA sa Intre 8n s'era capacitatii de a 'i supusa co#en/ii$ proprie ce"u"o/ei$
careia$ "a r8ndu" ei$ nevoia de ?8rtie > ?8rtie re#isa /iare"or si reviste"or i"ustrate >
ii cere cu insistenta sa i se "ivre/e) ],0^ 8nsa aceste /iare si reviste constr8n+ opinia
pu9"ica sa in+ur+ite/e ceea ce a 'ost tiparit$ cu scopu" ca ea sa poata 'i supusa
co#en/ii$ deci 8n vederea unei #ode"ari a opiniei care "a r8ndu" ei este (co#andataA)
Dar toc#ai pentru ca o#u" este e<pus unei insistente cereri de a se "ivra Bcare este
#ai ori+inara dec8t aceea adresata ener+ii"or natura"eC$ si anu#e de a se "ivra 8n
supunerea*"a*co#anda$ e" nu
,KK
MARTIN HEIDEGGER
devine niciodata o si#p"a situare*disponi9i"a) E<ers8n*du*se 8n do#eniu" te?nicii$
o#u" participa "a supune*rea*"a*co#and= ca "a una dintre #oda"itati"e scoaterii din
ascundere) Dar starea de neascundere ca atare$ aceea 8n cadru" careia se des'asoara
8nsasi supunerea*"a*co*#anda$ nu este niciodata re/u"tatu" unei activitati u#ane$ tot
asa cu# nu este nici do#eniu" pe care o#u" 8" stra9ate ori de c8te ori se raportea/a
ca su9iect "a un o9iect)
Unde si cu# survine scoaterea din ascundere$ daca ea nu este pur si si#p"u
re/u"tatu" unei activitati a o#u"uiD Nu tre9uie sa cauta# prea departe) Tre9uie doar
sa ascu"ta# 'ara preEudecati ace" ceva care ,*a revendicat dintotdeauna pe o#$ si
anu#e 8ntr*un c?ip at8t de ?otarit$ 8nc8t e" nu poate 'i o# dec8t drept ce" care este
ast'e" revendicat) Aco"o unde o#u" 8si desc?ide oc?iu" si urec?ea$ aco"o unde 8si
des'ereca ini#a$ unde e" se e"i9erea/a 8ntru +8ndire si aspiratie$ 8ntru p"as#uire si
'aptuire$ intru ru+a si prinos$ aco"o e" se +aseste deEa 8n neascuns) Starea sa de
neascundere a si survenit ori de c8te ori ea 8" c?ea#a pe o# 8n #oduri"e scoaterii din
ascuns care 8i s8nt adecvate) Atunci c8nd o#u"$ 8n cadru" starii de neascundere$
scoate din ascundere 8ntr*un c?ip care*i este propriu ceea ce ur#ea/a sa aEun+a "a
pre/enta$ e" nu 'ace dec8t sa corespunda ape"u"ui starii de neascundere$ c?iar si
atunci c8nd e" se re'u/a acestui ape") Asadar$ atunci c8nd o#u" ?aituieste
+n&chsteUen, natura$ cercet8nd*o si studiind*o ca pe o /ona a repre/entarii sa"e$ e"
este deEa so"icitat de o #oda"itate a scoaterii din ascuns care 8" e<pune cererii
insistente de a se "ivra a9ordarii naturii considerata ca o9iect de cercetare$ p8na 8ntr*
at8t 8nc8t si o9iectu" dispare 8n "ipsa de o9iect caracteristica situarii*dispo*ni9i"e)
Te?nica #oderna nu este$ deci$ 8n ca"itatea ei de scoatere din ascundere care supune
co#en/ii$ o si#p"a activitate u#ana) De aceea si tre9uie sa ],3^ "ua# acea cerere
insistenta de "ivrare > care 8" constr8n+e pe o#
,K.
sa supuna co#en/ii rea"u" si s=*, trans'or#e 8n situare*disponi9i"a asa cu# se arata
ea) Cererea insistenta de "ivrare 8" str8n+e pe o# "ao"a"ta 8n actu" supunerii*"a*
co#and=) Aceasta cerere care str8n+e "ao"a"ta 8" concentrea/a pe o# '=cindu*, sa
supuna co#en/ii rea"u" ca situare disponi9i"a)
Ace" ceva care des'asoara 8n c?ip ori+inar #untii +-erge, 8n "anturi #untoase si ii
stra9ate 8n 8#preunarea "or de vai si de piscuri$ este ce" care str8n+e "ao"a"ta si pe
care 8" nu#i# Ge5irg B(ansa#9"u #untosAC)
Ace" ceva care str8n+e "ao"a"ta 8n c?ip ori+inar si din care se des'asoara 'e"uri"e
potrivit carora noi ave# o stare sau a"ta 8" nu#i# Ge3ut B(ansa#9"u"
dispo/itii"orAC)
Revendicarea ce consta 8n insistenta cerere de "ivrare si care 8" str8n+e pe o# "ao"a"ta
sa supuna co#en/ii ceea ce iese din ascundere ca situare*disponi9i"a o nu#i# Ge7
ste%90
8ndra/ni# sa 'o"osi# cuv8ntu" Geste%% 8ntr*un sens cu totu" neo9isnuit p8na acu#)
6otrivit se#ni'icatiei "ui o9isnuite$ cuv8ntu" Geste%% se re'era "a un dispo/itiv$ de
pi"da "a o etaEera pentru carti) Unui sc?e"et i se #ai spune de ase#enea Geste%%0
Uti"i/area cuv8ntu"ui Geste%% care se propune acu# ni se pare "a 'e" de 8n'ioratoare
ca si ace" sc?e"et$ 'ara a #ai vor9i de ar9itrarietatea cu care s8nt #asacrate 8n 'e"u"
acesta cuvinte"e apartin8nd "i#9ii de/vo"tate 8n c?ip 'iresc) Oare poate e<ista o
ciudatenie #ai #areD Bine8nte"es ca nu) Dar aceasta ciudatenie este un vec?i o9icei
a" +8ndirii) Iar +8nditorii i se con'or#ea/a toc#ai atunci c8nd tre9uie sa +8ndeasca
"ucruri"e ce"e #ai 8na"te) Noi$ cei veniti t8r/iu pe "u#e nu #ai s8nte# 8n stare sa
aprecie# ce 8nsea#na 8ndra/nea"a "ui 6"aton de a 'o"osi cuv8ntu" EISOC@ pentru
ace" ceva care se a'"a pre/ent 8n toate si 8n toti) Caci e"3oc@ 8nsea#na 8n "i#9a de
toate /i"e"e aspectu" pe care 8" o'era un "ucru vi/i9i" oc?iu"ui nostru trupesc) si totusi
6"aton cere de "a acest cuv8nt ceva cu totu" neo9isnuit: sa denu#easca toc#ai ace"
ceva care nu este si nu va 'i nicic8nd per*
,K7
MARTIN HEIDEGGER
cepti9i" cu un oc?i trupesc) Dar nici 8n 'e"u" acesta neo9isnuitu" nu este 8nca epui/at)
Caci i3ea nu denu#este doar aspectu" nesen/oria" a ceea ce este vi/i9i" pe o ca"e
sen/oria"a) ],-^ (AspectA$ I.ea$ se c?ea#a > si c?iar este > ceea ce constituie
esenta a tot ce poate 'i au/it$ pipait si si#tit$ a tot ce este accesi9i" 8ntr*un 'e" sau
a"tu") %ata de ceea ce pretinde 6"aton de "a "i#9a si +8ndire 8n ca/u" acesta si 8n
a"te"e$ 'o"osirea$ pe care ne*o per#ite# aici$ a cuv8ntu"ui Geste%% ca denu#ire pentru
esenta te?nicii #oderne$ este aproape ino'ensiva) Cu toate acestea$ 'o"osirea
cuv8ntu"ui pe care o cere# acu# ra#8ne o optiune riscanta ce poate da nastere "a
ne8nte"e+ere)
Geste%% se c?ea#a ace" ceva care str8n+e "ao"a"ta si care e propriu constr8n+erii
+#te%%en, ce*, constr8n+e pe o#$ adica 8" e<pune cererii insistente de a se "ivra scoa*
terii din ascundere a rea"u"ui$ ca situare disponi9i"a$ si anu#e 8n #oda"itatea
supunerii "a co#anda) Ge7steR se c?ea#a #oda"itatea scoaterii din ascundere care
do#neste 8n esenta te?nicii #oderne si care nu este ea 8nsasi ceva de ordinu"
te?nicu"ui) Te?nicu"ui 8i apartine 8n sc?i#9 tot ce cunoaste# su9 'or#a ansa#9"u*
ri"or de tiEe$ de pistoane si de a"te uti"aEe$ deci e"e#ente"e constitutive a"e unui
#ontaE) 8nsa acesta se 8nscrie$ 8#preuna cu e"e#ente"e constitutive #entionate$ 8n
do#eniu" #uncii te?nice$ care se supune 8ntotdeauna doar cererii insistente de
"ivrare ce decur+e din Ge7steRC dar #unca te?nica nu constituie niciodata Ge*ste%%7
u% 8nsusi$ si cu at8t #ai putin nu este ea cea care 8" produce)
8n cuv8ntu" Ge7steR. ver9u" ste%%en nu 8nsea#na doar (insistenta cerere de "ivrareA@
e" tre9uie sa pastre/e totodata su+estia unui a"t #te%%en din care provine$ si anu#e
su+estia ace"ui Her7ste%%en > (punere aiciA$ (pro*ducereA > si D&r7steUen B
(punere 8n 'ata oc?i"orA > care$ in sensu" "ui noirtait@ $ 'ace sa iasa "a ivea"a$ 8n
starea de neascundere$ ceea ce ur#ea/a sa aEun+a "a pre/enta) Aceasta (punere aiciA
+Her7steRen, care scoate
,K0
"a ivea"a$ de pi"da$ insta"area +(u9ste%%en, unei statui 8n spatiu" te#p"u"ui si$ pe de
a"ta parte$ actiunea*de*a*su*pune*"a*co#anda +-este%%en,. care se constituie 8n insis*
tenta cerere de "ivrare$ s8nt$ ce*i drept$ 'unda#enta" di'erite si ra#8n totusi$ 8n esenta
"or$ 8nrudite) A#8ndoua s8nt #oduri a"e scoaterii din ascundere$ a"e ace"ei &SiROei&0
8n Ge7steR survine starea de neascundere 8n con'or#itate cu care activitatea te?nicii
#oderne scoate din ascundere rea"u" ca situare*disponi9i"a) De aceea$ starea de
neascundere nu este nu#ai o 'aptuire u#ana$ si nici doar un si#p"u #iE"oc 8n cadru"
unei ase#enea 'aptuiri) O deter#inare a te?nicii care nu este dec8t instru#enta"a$
sau ]24^ care nu este dec8t antropo"o+ica$ 8si pierde din principiu va"a9i"itatea@ ea nu
poate 'i co#p"etata printr*o e<p"icatie #eta'i/ica sau re"i+ioasa$ care nu vine dec8t
sa i se adau+e)
Ce*i drept$ ra#8ne adevarat ca o#u" epocii te?nice este e<pus$ 8ntr*un #od deose9it
de accentuat$ cererii insistente de a se "ivra scoaterii din ascundere) Aceasta scoatere
din ascundere vi/ea/a #ai 8nt8i natura ca principa" depo/itar a" re/erve"or de
ener+ie) Ca atare$ ace" co#porta#ent a" o#u"ui care tinde sa supuna "a co#anda se
arata #ai 8nt8i 8n aparitia stiinte"or e<acte a"e naturii din epoca #oderna) Modu" "or
de repre/entare ?aituieste natura ca si cu# ea ar 'i o interactiune ca"cu"a9i"a de
'orte) %i/ica #oderna nu este o 'i/ica e<peri#enta"a prin aceea ca 'o"oseste aparate
#enite sa intero+?e/e natura$ ci invers: 8n #asura 8n care 'i/ica > 8nca de "a nive"u"
purei teorii > constr8n+e natura sa se pre/inte ca o interactiune ca"cu"a9i"a de 'orte@
de aceea e<peri#entu" este si e" (supus co#en/iiA$ si anu#e pentru a vedea daca si
8n ce 'e" natura ast'e" constrinsa 8si 'ace aparitia)
8nsa stiinta naturii de tip #ate#atic s*a nascut cu aproape doua veacuri 8naintea
te?nicii #oderne) Cu# se e<p"ica atunci ca te?nica #oderna a si reusit sa o puna 8n
serviciu" eiD %apte"e par sa dovedeasca contrariu") Te?nica #oderna a "uat av8nt a9ia
atunci c8nd
,K3
MARTIN HEIDEGGER
a putut sa se 9a/e/e pe stiinte"e e<acte a"e naturii) Pudecat din punct de vedere a"
istoriei curente +historisch,. acest "ucru ra#8ne corect) G8ndit 8nsa din punct de ve*
dere a" Istoriei +geschicht%ich,. aceasta a'ir#atie nu surprinde adevaru")
3
Teoria naturii care are "a 9a/a 'i/ica #oderna nu pre+ateste nu#ai aparitia te?nicii$
ci c?iar pe cea a esentei te?nicii #oderne) Caci str8n+erea*"ao"a"t= cu insistenta e"
cerere de "ivrare 8ntru scoaterea din ascundere care supune co#en/ii se #ani'esta
deEa 8n 'i/ica) Dar 8n 'i/ica$ ea nu iese 8nca 8n evidenta 8n #od specia") %i/ica
#oderna este vestitoru"$ necunoscut 8nca 8n provenienta sa$ a Ge*stett*u"ui) Esenta
te?nicii #oderne se ascunde 8nca #u"ta vre#e$ c?iar si aco"o unde au 'ost inventate
#otoare$ ]2,^ unde e"ectrote?nica este 8n p"in av8nt si unde te?nica ato#ica a 'acut
deEa pri#ii sai pasi)
8n tot ceea ce 'iintea/a$ si nu nu#ai 8n te?nica #oderna$ esentia"u" iese "a ivea"a ce"
#ai t8r/iu) 8nsa din punctu" de vedere a" actiunii sa"e deter#inante$ esentia"u" este
ace" ceva care "e precede pe toate ce"e"a"te@ e" ra#8ne ast'e" ceea ce este ce" #ai
ti#puriu) G8nditorii +reci stiau deEa acest "ucru$ atunci c8nd spuneau: (Ace" ceva
care$ 8n privinta actiunii sa"e deter#inante$ apare #ai devre#e$ ni se reve"ea/a noua$
oa#eni"or$ #ai t8r/iuA) O#u"ui$ ti#puriu" initia" i se arata a9ia "a ur#a) De aceea$ 8n
do#eniu" +8ndirii$ e'ortu" de a +8ndi 8n c?ip #ai ori+inar ceea ce a 'ost +8ndit "a
ori+ini$ nu repre/inta vointa a9surda de a 8nnoi ceva trecut$ ci disponi9i"itatea "ucida
a #irarii in 'ata a ceea ce vine dinspre ace" ti#puriu)
6entru istoria curenta$ stiinte"e #oderne a"e naturii 8si au 8nceputu" 8n seco"u" H!II)
8n sc?i#9$ te?nica #otoare"or se de/vo"ta a9ia 8n a doua Eu#atate a seco"u"ui H!III)
Dar te?nica #oderna$ deci ceea ce pentru conceptia Istorica curenta este e"e#entu"
care apare #ai t8r/iu$ repre/inta$ din perspectiva esentei care o do#ina$ si deci a
Istoriei$ e"e#entu" #ai ti#puriu)
,K-
Daca 'i/ica #oderna tre9uie$ 8ntr*o #asura #ereu crescinda$ sa se 8#pace cu ideea
ca do#eniu" e" de repre/entare ra#8ne de ne"ntuit$ atunci aceasta renuntare nu este
i#pusa de vreo co#isie de cercetatori) Renuntarea este cu insistenta ceruta de
actiunea deter#inanta a Ge*stett*u"ui$ care rec"a#a posi9i"itatea ca natura$ devenita
situare*dispon"9i"a$ sa 'ie supusa co#en/ii) Iata de ce 'i/ica$ c?iar daca s*a retras din
repre/entarea care p8na de curind a 'ost sin+ura va"a9i"a$ repre/entare orientata doar
catre o9iecte$ nu poate nicic8nd renunta "a un "ucru anu#e: ca natura sa apara 8ntr*
un #od care sa poata 'i sta9i"it pe ca"ea ca"cu"u"ui si sa ra#8na$ su9 'or#a unui
siste# de in'or#atii$ 8n s'era supunerii*"a*co#anda) Acest siste# se deter#ina$
apoi$ pornind de "a o conceptie 8nca o data #odi'icata asupra cau/a"itatii) O
ase#enea cau/a"itate nu #ai are acu# nici caracteru" de actiune producatoare care
'ace sa vina +her6or5ringendes 'er&n%&ssenP$ nici nu #ai este de tipu" cau/ei
e99%ciens. si cu atit #ai putin de tipu" cau/ei 9or3&%ts0 Cau/a"itatea se reduce$
pro9a9i"$ "a o aparitie > o9tinuta printr*o insistenta cerere de "ivrare > a unor
situari*disponi9i"e care ur#ea/a sa 'ie$ si#u"tan sau succesiv$ depo/itate si puse 8n
si+uranta) ]22^ Acestei atro'ieri a cau/a"itatii i*ar corespunde procesu" pro+resivei
8#pacari cu ideea ca do#eniu" de repre/entare a" 'i/icii #ode#e ra#8ne de neintuit$
proces pe care Heisen9er+ ,*a descris 8ntr*un #od at8t de i#presionant in con'erinta
sa B;) Heisen9er+$ D&s !&tur58d in der heutigen 2h>sikE (I#a+inea naturii 8n
'i/ica de a/iA$ 8n Die KiSnste i3 technischen Zeit&%terE(Arte"e in epoca te?nicaA$
Mi"nc?en$ ,-.K$ pp) K1 s) ur#)C)
Toc#ai datorita 'aptu"ui ca esenta te?nicii #oderne re/ida 8n Ge7ste%%. te?nica este
o9"i+ata sa 'o"oseasca stiinta e<acta a naturii) 8n 'e"u" acesta ia nastere i#presia
8nse"atoare ca te?nica #oderna nu este a"tceva dec8t stiinta a naturii ap"icata)
Aceasta i#presie se poate #entine doar at8ta vre#e c8t nu au 'ost su'icient
,.4
MARTIN HEIDEGGER
cercetate nici provenienta esentei stiintei #oderne si$ cu at8t #ai putin$ esenta
te?nicii #oderne)
Ne 8ntre9a# asupra te?nicii pentru a putea scoate "a "u#ina re"atia noastra cu esenta
ei) Esenta te?nicii #oderne se arata 8n ceea ce nu#i# Ge7steR0 Dar indicarea
acestui 'apt nu este 8nca nicidecu# raspunsu" "a 8ntre9area privitoare "a te?nica$
daca a raspunde 8nsea#na: a corespunde$ adica a corespunde esentei ace"ui "ucru
asupra caruia staruie 8ntre9area noastra)
Oare 8ncotro s8nte# purtati$ daca 'ace# un pas #ai departe$ 8ntre98ndu*ne ce este
Ge7steU7uR ca atareD Nu este ni#ic te?nic$ ni#ic de tipu" unei #asini) Ge7steR7ui
este #odu" 8n care rea"u" iese din ascundere cu situare*disponi9i"a) Ne #ai pune# si
aceasta 8ntre9are: oare survine aceasta scoatere din ascundere undeva dinco"o de
orice activitate u#anaD Nu) Dar ea nu survine nici nu#ai 8n o# si nici$ 8ntr*o
#aniera ?otar=toare prin inter3ediu% "ui)
Ge*ste8"*u" este e"e#entu" ce strin+e "ao"a"ta$ propriu constrin+erii care*, constrin+e
pe o# sa scoata rea"u" din ascundere 8n #oda"itatea supunerii*"a*co#anda$
trans'or#8nd rea"u" 8n situare*disponi9i"a)F E<pus insistentei cereri de a se "ivra pe
sine$ o#u" se situea/a 8n do#eniu" esentei care este proprie Ge*steU*u"ui) De vre#e
ce o#u" se a'"a 8n s'era Ge*ste'"*u"ui$ e" nu #ai e "i9er sa*si a"ea+a raportarea "a
acesta) De aceea$ 8ntre9area privitoare "a 'e"u" 8n care tre9uie sa ne raporta# "a
esenta te?nicii apare 8n &ce&st& 'or#a$ 8ntotdeauna prea t8r/iu) ]21^ 8n sc?i#9$ nu
apare niciodata prea t8r/iu 8ntre9area daca noi ne concepe# anu#e ca 'iind aceia a
caror actiune este > c8nd 8n #od evident$ cind pe ascuns > e<pusa insistentei
cereri de "ivrare pe care o aduce cu sine Ge7ste%%7u%0 Dar #ai a"es 8ntre*
F D&s Ge7steU ist d&s 'ers&33e%nde Aenes #tei%ens. dos den /enschen teUt. d&s
Wirk%iche in der Weise des -esteUens &%s -est&nd zu ent5ergen0
,.,
9area daca si cu# anu#e ne an+aEa# 8n c?iar ace" ceva 8n care 'iintea/a Ge*ste""*u"
8nsusi > aceasta 8ntre9are nu apare niciodata prea t8r/iu)
Esenta te?nicii #oderne 8" aduce pe o# pe ca"ea ace"ei scoateri din ascundere prin
care rea"u" devine pretutindeni$ #ai #u"t sau #ai putin sesi/a9i" > situare*dispo*
ni9i"a) (A aduce pe un dru#A se spune 8n "i#9a noastra schicken. (a pune 8n
ordineA) Aceasta punere 8n ordine +#chicken, care strin+e "ao"a"ta$ care 8" aduce pe
o# pe un dru# a" scoaterii din ascundere$ noi o nu#i# Ge*schick. (destinA$
(ansa#9"u a" puneri"or 8n ordineA)
-
6ornind de aici se deter#ina esenta 8ntre+ii
Istorii BGe*schichte,0 Ea nu este nici si#p"u" o9iect a" istoriei curente +Historie,.
nici si#p"u" re/u"tat a" activitatii u#ane) Aceasta activitate aEun+e sa tina de Istorie
a9ia 8n #asura 8n care este "e+ata de destin Bv) 'o3 Wsen der W&hrheitE(Despre
esenta adevaru"uiA$ ,-14@ ed) I$ ,-K1$ pp) ,7 s) ur#)C) si a9ia co9or8rea destinu"ui 8n
repre/entarea o9iectua"i/anta 'ace accesi9i" Istoricu" ca o9iect pentru istorio+ra'ie$
adica pentru o stiinta@ si$ a9ia pornind de aici$ 'ace posi9i"a ec?iva"area u/ua"a a
Istoricu"ui cu istoricu" curent)
8n ca"itatea sa de insistenta cerere de "ivrare 8ntru supunerea*"a*co#anda$ Ge*stet"*u"
tri#ite$ pun8nd 8n ordine$ 8ntr*o #oda"itate a scoaterii din ascundere) Ca orice
#oda"itate a scoaterii din ascundere$ Ge*ste""*u" este o punere 8n ordine instituita de
destin +eine #chik7kung des Geschickes,0 8n sensu" #entionat$ pro*duce*rea$ 0toiT`
aiW@$ este de ase#enea destin$ (ansa#9"u a" puneri"or 8n ordineA)
Starea de neascundere a ceea ce este ur#ea/a 8ntotdeauna o ca"e a scoaterii din
ascundere) O#u" este 8ntotdeauna do#inat de destinu" scoaterii din ascundere) Dar
acest destin nu este niciodata 'ata"itatea unei constrin+eri) 6entru ca o#u" devine
"i9er a9ia atunci c8nd apartine do#eniu"ui destinu"ui$ devenind 8n 'e"u" acesta cineva
care ascu"ta$ si nu cineva care este ascu"tator +ein Horender. nicht &5er ein
Hdriger,0
,.2
MARTIN HEIDEGGER
"n chip origin&r. esenta "i9ertatii nu este tri9utara !ointei$ si cu at8t #ai putin
cau/a"itatii vrerii u#ane)
,4
Li9ertatea tine su9 c8r#uire spatiu" "i9er 8n sensu" de ceea ce e "u#inat$ ]2K^ adica
de ceea ce este scos din ascundere) Survenirea scoaterii din ascundere$ adica a
adevaru"ui$ este aceea 'ata de care "i9ertatea se a'"a 8n 8nrudirea cea #ai apropiata si
cea #ai inti#a) Oice scoateredin ascundere se 8nscrie 8ntr*o ada*postire si
ascundere) Ceea ce este ascuns si ceea ce se ascunde #ereu este ceea ce e"i9erea/a
> #isteru") Orice scoatere din ascundere provine din spatiu" "i9er$ #er+e catre
spatiu" "i9er si poarta 8n spatiu" "i9er) Li9ertatea spatiu"ui "i9er nu consta nici 8n
independenta ar9itrariu"ui$ nici 8n dependenta de si#p"e "e+i) Li9ertatea este ceea ce
ascunde "u#in8nd$ este cea 8n a" carei cerc de "u#ina '"utura ace" va" ce 8nva"uie tot
ce e<ista 8n c?ip esentia" 8n adevar$ si este cea care 'ace ca ace" va" sa apara drept
ce" ce 8nva"uie) Li9ertatea este do#eniu" destinu"ui care de 'iecare data aduce o
scoatere din ascundere pe dru#u" ei)
Esenta te?nicii #oderne re/ida 8n Ge7steU0 Acesta se 8nscrie 8n destinu" scoaterii
din ascundere) 6ropo/itii"e acestea spun a"tceva dec8t vor9e"e at8t de des au/ite$ cu#
ca te?nica ar 'i soarta epocii noastre$ unde (soartaA 8nsea#na inevita9i"u" unei
evo"utii care nu poate '8 #odi'icata)
Daca #edita# 8nsa "a esenta te?nicii$ atunci 8nte"e+e# Ge*steU*u" ca pe un destin a"
scoaterii din ascundere$ 8n 'e"u" acesta ne si situa# 8n spatiu" "i9er a" destinu"ui care
nu ne 8nc?ide nicidecu# 8n constrin+e*rea oar9a de a practica te?nica "a voia
8nt=#p"arii sau$ ceea ce ra#8ne ace"asi "ucru$ sa ne ridica# 'ara v"a+a 8#potriva ei si
sa o conda#na# ca pe o opera a diavo"u"ui) Di#potriva: daca ne desc?ide# anu#e
esentei te?nicii$ ne +asi# pe neasteptate pre"uati 8ntr*o revendicare e"i9eratoare)
Esenta te?nicii re/ida 8n Ge7steU0 Actiunea deter#inanta a Ge*steU*u"ui 'ace parte
din destin) Datorita 'ap*
,NTREBAREA 6RI!ITOARE LA TEHNICO
,.1
tu"ui ca acest destin 8" aduce pe o# 8ntotdeauna pe un dru# a" scoaterii din
ascundere$ o#u"$ ase/at pe acest dru#$ se a'"a #ereu 8n perico"u" de a ur#ari si de a
practica nu#ai ceea ce a 'ost scos din ascundere prin iter#ediu" supunerii*"a*
co#anda si de a*si sta9i"i$ pornind de aici$ toate nor#e"e) 8n 'e"u" acesta se 8nc?ide
accesu" "a posi9i"itatea ca o#u" sa se an+aEe/e #ai de+ra9a$ si #ai #u"t$ si #ereu
#ai ori+inar$ 8n esenta a ceea ce nu e ascuns si a starii sa"e de neascundere$ pentru
ca ast'e" sa*si cunoasca apartenenta necesara "a scoaterea din ascundere ca 'iind
8nsasi esenta sa) ]2.^
Ase/at 8ntre aceste doua posi9i"itati$ o#u" este peric"itat pornind de "a destin)
Destinu" scoaterii din ascundere este$ ca atare$ 8n 'iecare dintre #oda"itati"e sa"e$ si
de aceea 8n c?ip necesar$ un perico%0
8n orice #od ar actiona destinu" scoaterii din ascundere$ starea de neascundere$ 8n
care se arata de 'iecare data tot ce este$ contine 8n sine perico"u" ca o#u" sa se 8nse"e
8n privinta a ceea ce este neascuns si sa*, interprete/e +resit) Ast'e"$ aco"o unde tot
ceea ce ur#ea/a sa aEun+a "a pre/enta apare 8n "u#ina core"atiei cau/a*e'ect$ c?iar
si i#a+inea "ui Du#ne/eu 8si poate pierde tot ce este s'int si 8na"t$ 8si poate pierde
#isteru" departarii sa"e) 8n "u#ina cau/a"itatii$ Du#ne/eu poate sa decada "a ran+ de
cau/a$ devenind c&us& e99iciens0 E" aEun+e atunci$ c?iar si 8n cadru" teo"o+iei$
Du#ne/eu" 'i"o/o'i"or$ si anu#e a" ace"ora care deter#ina ceea ce este neascuns si
ceea ce este ascuns 8n 'unctie de cau/a"itatea 'acerii$ 'ara sa #edite/e vreodata "a
provenienta esentei acestei cau/a"itati)
De ase#enea$ starea de neascundere potrivit careia natura se pre/inta ca o
interactiune ca"cu"a9i"a de 'orte poate$ de 9una sea#a$ sa per#ita constatari corecte@
dar toc#ai 8n virtutea acestor succese se poate #entine perico"u" ca 8n tot ceea ce
este corect sa se sustra+a ceea ce este adevarat)
Destinu" scoaterii din ascundere nu este 8n sine un perico" oarecare$ ci 8nsusi
perico"u")
,.K
MARTIN HEIDEGGER
Iar atunci c8nd destinu" actionea/a 8n #oda"itatea Ge*steU*u"ui$ atunci e" este
perico"u" ce" #ai #are) si e" ni se 8n'atisea/a su9 doua aspecte) Atunci c8nd ceea ce
este neascuns nu #ai este pentru o# nici #acar o9iect +Gegenst&nd,. ci e<c"usiv o
situare*disponi9i"a +-est&nd,
GG
. iar o#u"$ situat 8n acest spatiu din care o9iecte"e au
disparut$ nu #ai este decit ce"*ce*supu*ne*co#en/ii*sa"e situarea*disponi9i"a +&er
-este%%er des -est&ndes, B atunci o#u" se #isca de*a dreptu" pe #ar+inea
prapastiei@ aEuns aici$ e" 8nsusi nu #ai poate '8 "uat dec8t drept situare*disponi9i"a) si
toc#ai o#u" a#enintat ast'e" nu*si #ai 8ncape 8n pie"e$ ca si cu# ar 'i stap8nu"
pa#8ntu"ui) ]27^ 8n 'e"u" acesta se ras*p8ndeste i#presia ca tot ce se 8nt8"neste nu
e<ista dec8t 8n #asura 8n care este re/u"tatu" unei activitati u#ane) Aceasta i#presie
da nastere "a o u"ti#a aparenta 8nse"atoare) 6otrivit acestei aparente$ o#u" se
8nt8"neste pretutindeni nu#ai cu sine 8nsusi) Heisen9er+ a aratat cu dep"ina
8ndreptatire ca o#u"ui de asta/i rea"u" tre9uie sa i se pre/inte 8n acest 'e" Oop0 cit. pp)
74 s) ur#)h) D&r. 8n re&%it&te. o3u% nu se 3&i :nt:%neste &st&zi nic&ieri cu sine
:nsusi. &dic& cu esent& s&0 O#u" se a'"a at8t de ?otar8tor 8n trena insistentei cereri de
a se "ivra$ proprie Ge*steU*u"ui$ 8ncit e" nu 8" sesi/ea/a pe acesta ca pe o e<i+enta$ se
pierde din vedere pe sine ca ce" caruia i se adresea/a e<i+enta$ si ast'e" i+nora si
orice #oda"itate care i*ar putea spune 8n ce #asura e" ec*sista > pornind de "a
esenta sa > 8n s'era unui ape"$ #otiv pentru care nici nu po&te 6reod&t& sa se
8nt8"neasca ne#iE"ocit cu sine 8nsusi)
Dar Ge7steU7u% 8" peric"itea/a pe o# nu nu#ai 8n re"atia cu sine 8nsusi si cu tot ce
este) 8n ca"itate de destin$ Ge*steU*u" tri#ite 8nspre scoaterea din ascundere de tipu"
supunerii*"a*co#anda) Aco"o unde do#neste acest tip de scoatere din ascundere
este 8n"aturata orice a"ta posi9i"itate a scoaterii din ascundere) Ge*steU*u" ascunde
#ai a"es acea scoatere din ascundere care$ 8n sensu" "ui noi7F&iF. 'ace sa iasa "a
ivea"a si pro*duce
,..
ceea ce ur#ea/a sa aEun+a "a pre/enta) 8n co#paratie cu aceasta a"ta scoatere din
ascundere$ constr8n+erea care cere cu insistenta "ivrarea o9"i+a "a raportarea opus*
orientata 'ata de ceea ce este) Aco"o unde actionea/a Ge*steU*u"$ diriEarea si
asi+urarea situarii*dispo*ni9i"e 8si pune a#prenta pe orice scoatere din ascundere)
E"e 8#piedica c?iar si iesirea "a ivea"a a propriei "or trasaturi 'unda#enta"e$ si
anu#e a acestei scoateri din ascundere ca 'iind o scoatere din ascundere)
Asadar$ Ge*steU*u" care cere cu insistenta "ivrarea nu se #u"tu#este sa ascunda o
#oda"itate anterioara scoaterii din ascundere$ 8n speta producerea$ ci e" ascunde
scoaterea din ascundere ca atare si$ o data cu ea$ ace" ceva 8n care survine starea de
neascundere$ adica adevaru")
Ge*steU*u" 9"oc?ea/a at8t stra"ucirea c8t si actiunea deter#inanta a adevaru"ui)
Destinu" care tri#ite 8n supunerea*"a*co#anda este$ asadar$ ce" #ai #are perico")
Nu te?nica este e"e#entu" pericu"os) Nu e<ista o de#onie a te?nicii) ]20^ E<ista 8n
sc?i#9 #isteru" esentei ei) Ca un destin a" scoaterii din ascundere$ esenta te?nicii
repre/inta perico"u") Se#ni'icatia sc?i#9ata a cuv8ntu"ui Ge7ste%% ne devine poate
acu# ceva #ai 'a#i"iara$ daca*, +indi# pe Ge7ste%% 8n sensu" de (destinA si de
(perico"A)
A#enintarea "a care este e<pus o#u" nu provine 8n pri#u" r8nd de "a #asini"e si
aparate"e te?nicii$ a" caror e'ect ar putea 'i$ de 9una sea#a$ #orta") Adevarata
a#enintare ,*a si atacat pe o# 8n esenta sa) Do#inatia Ge*steU*u"ui a#eninta cu
posi9i"itatea ca o#u"ui sa*i 'ie re'u/at sa poposeasca 8ntr*o scoatere din ascundere
#ai ori+inara si sa descopere c?e#area unui adevar #ai apropiat de 8nceput)
Deci aco"o unde stap8neste Ge*steU*u"$ e<ista perico% 8n sensu" ce" #ai 8na"t)
"ns& &co%o unde e?ist& perico%u% #e i6este si cee& ce &duce s&%6&re&0
,.7
MARTIN HEIDEGGER
Sa #edita# atent "a vor9a "ui H7,der"in) Ce 8nsea#na (a sa"vaDA 8ndeo9ste crede#
ca nu 8nsea#na dec8t a prinde 8n u"ti#a c"ipa ceea ce este a#enintat sa dispara si a*i
asi+ura #odu" de e<istenta de p8na acu#) 8nsa (a sa"vaA spune #ai #u"t) (A sa"vaA
8nsea#na (a aduce 8n esentaA$ pentru ca a9ia 8n 'e"u" acesta esenta sa aEun+a "a
stra"ucirea care*i este proprie) Daca esenta e?nicii$ adica Ge7steR7u%. este ce" #ai
#are perico"$ si daca totodata vor9a "ui Ho"der"in spune ceva adevarat$ atunci
do#nia Ge*ste""*u"ui nu se poate epui/a 8n 'aptu" ca 8ntrea+a "u#inare pe care o
aduce cu sine orice scoatere din ascundere$ si deci 8ntrea+a stra"ucire a adevaru"ui$
devin inaccesi9i"e) Di#potriva$ atunci 8nsasi esenta te?nicii tre9uie sa adaposteasca
8n sine ivirea a ceea ce este sa"vator) 8nsa atunci o 8nte"e+ere adecvata a ceea ce este
Ge7steR7u% ca destin a" scoaterii din ascundere nu ar putea oare sa 'aca 8n asa 'e"
8nc8t ceea ce este sa"vator sa apara 8n toata stra"ucirea saD
8n ce #asura$ aco"o unde este perico"$ se iveste si ceea ce este sa"vatorD Aco"o unde
se iveste un "ucru$ aco"o este e" 8nradacinat$ aco"o 8si 8ncepe e" de/vo"tarea) O
ase#enea 8nradacinare si de/vo"tare se petrec pe ascuns$ 8n "iniste$ si "a vre#ea "or)
]23^ 8nsa$ potrivit vor9ei poetu"ui$ noi nu ne pute# astepta ca$ 8n #od ne#iE"ocit si
pe nepre+atite$ sa sesi/a#$ aco"o unde apare perico"u"$ ceea ce este sa"vator) De
aceea tre9uie$ 8n prea"a9i"$ sa ne +8ndi# 8n ce #asura ceea ce este sa"vator 8si a'"a
radacini"e ce"e #ai ad8nci 8n ce" #ai #are perico" * adica 8n actiunea deter#inanta a
Ge7ste%%7u%u% >$ si se de/vo"ta pornind toc#ai de aici) 6entru a ne +8ndi "a toate
acestea$ este necesar sa 'ace# un u"ti# pas pe dru#u" nostru$ pentru a putea privi
perico"u" cu sporita "uciditate) Ca atare$ tre9uie sa ne pune# 8nca o data 8ntre9area
privitare "a te?nica) Caci$ potrivit ce"or spuse$ ceea ce este sa"vator se 8nradacinea/a
si se de/vo"ta 8n c?iar esenta te?nicii)
,.0
Dar cu# a# putea noi distin+e$ 8n esenta te?nicii$ ceea ce este sa"vator$ at8ta vre#e
c8t nu ne +8ndi# 8n care sens a" cuv8ntu"ui (esentaA este de 'apt Geste%%7u% esenta
te?niciiD
68na acu# a# 8nte"es sa 'o"osi# cuv8ntu" (esentaA cu se#ni'icatia "ui curenta) 8n
"i#9aEu" didactic a" 'i"o/o'iei$ esenta 8nsea#na cee& ce este un "ucru$ 8n "atina Fuid0
Muiddit&s +d%e W&s7heii, ne o'era raspunsu" "a 8ntre9area privitoare "a esenta) Ceea
ce revine de pi"da tuturor specii"or de ar9ori > steEaru"ui$ 'a+u"ui$ #esteacanu"ui$
9radu"ui > este aceeasi (ar9oreitateA) De vre#e ce este +enu" co#un$ universa"u"$
ar9oreita*tea cuprinde ar9orii rea"i si posi9i"i) Dar oare repre/inta esenta te?nicii$ 8n
speta Ge7steR7u%. +enu" co#un pentru tot ce este de natura te?nicaD Daca ar 'i asa$
atunci tur9ina cu a9uri$ statia de radio*e#isie$ cic"otro*nu" ar 'i$ 'iecare 8n parte$ un
Ge7ste%%0 Dar aici cuv8ntu" Geste%% nu se#ni'ica un instru#ent sau un aparat) 8n si
#ai #ica #asura e" se#ni'ica conceptu" +enera" a" unor ase#enea situari
disponi9i"e) Masini"e si aparate"e s8nt tot at8t de putin ca/uri particu"are si tipuri de
Ge7steR. pe c8t este o#u" de "a pupitru" de co#anda si in+ineru" din 9irou" de
proiectare) E drept ca toate acestea 'ac parte$ 'iecare 8n 'e"u" "or > si anu#e ca parte
co#ponenta a unei situari*disponi9i"e$ ca situare disponi9i"a 8nsasi$ precu# si ca
ce"*care*supune*co#en/ii * din Ge7steRC si totusi acesta nu repre/inta niciodata
esenta te?nicii 8n sensu" unui +en) Ge*steU*u" este o #oda"itate destina"a a scoaterii
din ascundere$ si anu#e aceea care cere cu insistenta "ivrarea) Scoaterea din
ascundere care pro*duce$ noiRGiF. este de ase#enea o atare #oda"itate destinata)
]2-^ Dar aceste doua #oda"itati nu s8nt tipuri care$ 8n s'era conceptu"ui de scoatere
din ascundere$ stau pe ace"asi p"an) Scoaterea din ascundere este ace" destin care$ de
'iecare data$ se 8#parte$ dintr*o data si 8ntr*o #aniera ine<p"ica9i"a pentru +8ndire$
in actu" scoaterii din ascundere care pro*duce si 8n scoaterea din ascundere care
,.3
MARTIN HEIDEGGER
cere cu insistenta "ivrarea$ reparti/8ndu*se o#u"ui) Scoaterea din ascundere care cere
cu insistenta "ivrarea 8si are provenienta destina"a in scoaterea din ascundere care
pro*duce) 8nsa totodata Ge7steR7u% 8#piedica 8n #od destinai accesu" de 0ioi*r`#W@ )
Asadar Ge*ste"R*u"$ ca unu" din destine"e scoaterii din ascundere$ este$ ce*i drept$
esenta te?nicii$ dar niciodata esenta 8n sensu" de *+enA si esenti&
GL
0 Daca "ua# 8n
consideratie acest "ucru$ atunci s8nt# 'rapati de ceva ui#itor: toc#ai te?nica este
cea care ne pretinde sa +8ndi# 8ntr*un a"t sens ceea ce se 8nte"e+e 8ndeo9ste prin
(esentaA +Wesen,0 8nsa 8n ce sensD
C8nd spune# H&uswesen B(+ospodarieAC sau #t&&ts7wesen B(or+anis# stata"AC$ nu
ave# 8n vedere caracteru" +enera" a" unui +en$ ci #odu" 8n care casa si statu" se
+ospodaresc$ se ad#inistrea/a$ se de/vo"ta si decad) Este vor9a de 'e"u" 8n care e"e
'iintea/a +wie sie wesen,0 8n poe/ia Gespenst &nd der K&nderer #tr&sseE (%anto#a
din strada KandererA$ pe care Goet?e o 8ndra+ea cu deose9ire$ P)6) He9e" 'o"oseste
vec?iu" cuv8nt die WesereiC acest cuv8nt 8nsea#na (pri#arieA$ 8n #asura 8n care
aco"o viata co#unitatii se strin+e "ao"a"ta si e<istenta sateasca se perpetuea/a$ adica
'iintea/a dura9i" +west,0 Su9stantivu" Wesen este un derivat a" ver9u"ui wesen0
8nte"es ca ver9$ wesen 8nsea#na ace"asi "ucru ca w&hren. (a dainuiA@ si aceasta nu
nu#ai din punct de vedere a" sensu"ui$ ci si 8n ce priveste 'or#area 'onetica a
cuv8ntu"ui) DeEa Socrate si 6"aton +8ndesc esenta +Wesen, a ceva ca ceea ce 'iintea/a
8n c?ip esentia" 'a"s dos Wesende,. 8n sensu" a ceea ce dainuie) Dar ei +8ndesc ceea
ce dainuie ca ceea ce dainuie "a nes'8rsit BNe" 7vC$ iar ceea ce dainuie "a nes'irsit
este descoperit de ei 8n ace" ceva care se #entine nea"terat 8n orice "ucru e<istent)
Acest ceva care se #entine$ ei 8" descopera 8n (aspectA +(ussehen, B etSoS$ I.ca
>$ de pi"da 8n ideea de (casaA)
8n aceasta idee se 8n'atisea/a ace" ceva care este pre/ent 8n toate "ucruri"e de ace"asi
tip) Case"e rea"e si
,.-
posi9i"e s8nt 8n sc?i#9$ 'iecare 8n parte$ variante sc?i#9atoare si trecatoare a"e
(ideiiA si$ de aceea$ e"e 'ac parte din ceea ce nu dainuie) ]14^
8nsa nu se va putea niciodata Eusti'ica 'aptu" ca ceea ce dainuie tre9uie sa re/ide
nu#ai si nu#ai 8n ceea ce 6"aton +8ndeste ca 'iind I3ea$ Aristote" ca 'iind TO <i '`v
e"vcu B(ceea ce orice "ucru era deEaAC$ iar #eta'i/ica$ 8n ce"e #ai variate interpretari
a"e ei$ ca 'iind essenti&0 Tot ce 'iintea/a in c?ip esentia" dainuie) Dar oare ceea ce
dainuie e nu#ai ceea ce dainuie "a nes'irsitD Oare esenta te?nicii dainuie 8n sensu"
dainuirii "a nes'8rsit a unei idei care p"uteste deasupra a tot ce tine de do#eniu"
te?nicii$ nasc8ndu*se ast'e" i#presia ca nu#e"e (te?nicaA dese#nea/a o a9stractie
#iticaD Modu" 8n care 'iintea/a te?nica nu se poate deduce dec8t din acea dainuire "a
nes'8rsit 8n care survine Ge*steU*u" ca un destin a" scoaterii din ascundere) Goet?e
'o"oseste o data <Die W&h%6er7w&ndtschF9tenE(A'initati e"ectiveA$ partea a Ii*a$ cap)
H$ 8n nuve"a Die wunder%ichen !&ch5&rskinderE (Ciudatii copii din veciniAC$ 8n "ocu"
cuv8ntu"ui 9ortw&nren B(a dainui "a nes'8rsitAC$ #isteriosu" cuv8nt 9ortgew&hren B(a
continua sa acor/iAC) Au/u" sau surprinde aici w&hren B(a dainuiAC si gew&nren B(a
acordaAC 8ntr*o ar#onie nee<pri#ata$ 8nsa daca acu# +8ndi# #ai pro'und dec8t s*a
+8ndit p8na asta/i ce anu#e dainuie de 'apt > si care este poate sin+uru" "ucru ce
dainuie > atunci pute# spune: D&inuie nu3&i cee& ce este &cord&t $ee& ce
d&inuie dintru :nceput pro6enind din ti3puriu este toc3&i cee& ce &cord&0
Ca ce" ce 'iintea/a 8n te?nica 8n c?ip esentia"$ Ge7ste%%7uR este ce" care dainuie)
Actionea/a oare Ge7ste%%7u" 8n sensu" ce"ui care acordaD Iarasi 8ntre9area pare sa 'ie
o eroare evidenta) Caci dupa toate ce"e spuse$ Ge*stett*u" este un destin ce strin+e
"ao"a"ta 8n scoaterea din ascundere care cere cu insistenta "ivrarea) A cere cu
insistenta "ivrarea ese orice a"tceva$ dar nu o acordare +Gew&nren,0 si$ 8ntr*adevar$
asa par sa 'ie cita vre#e nu "ua# sea#a "a 'aptu" ca cererea insistenta
,74
MARTIN HEIDEGGER
de "ivrare 8n vederea supunerii* "a*co#anda a rea"u"ui devenit situare*disponi9i"a$
ra#8ne tot o punere 8n ordine prin care o#u" este adus pe una dintre cai"e scoaterii
din ascundere) 8n ca"itate de destin$ ceea ce 'iintea/a 8n c?ip esentia" 8n te?nica 8"
asa/= pe o# 8ntr*un spatiu pe care o#u" nu*, poate nici inventa si nici nu*, poate
crea pornind de "a sine@ ]1,^ caci un o# care ar 'i o# pornind doar de "a sine$ nu
poate e<ista)
8nsa daca acest destin$ adica Ge7stei%7u%. este ce" #ai #are perico"$ nu nu#ai pentru
'iinta o#u"ui$ ci pentru orice scoatere din ascundere ca atare$ atunci poate oare
aceasta punere 8n ordine sa se #ai c?e#e o acordareD Bine8nte"es > si #ai a"es
atunci c8nd ceea ce sa"vea/a tre9uie sa se iveasca c?iar 8nauntru" acestui destin)
Orice destin a" unei scoateri din ascundere survine din actu" acordarii +Gew&hren, si
ca o acordare) Caci a9ia aceasta acordare 8i con'era o#u"ui participarea "a actu"
scoaterii din ascundere$ de care are nevoie scoaterea din ascundere ca eveni#ent ce
reve"ea/a ceea ce este propriu +Ereignis,
GI
0 O#u"$ ca ce" de care este nevoie 8n acest
'e"$ este pus in s"uE9a +6ereignet, adevaru"ui$ deci a eveni#entu"ui care reve"ea/a
ceea ce este propriu) Ceea ce acorda$ ceea ce tri#ite 8ntr*un 'e" sau a"tu" 8n scoaterea
din ascundere$ este ceea ce sa"vea/a) Caci acest ceva care sa"vea/a 8" "asa pe o# sa
patrunda 8n supre#a de#nitate a esentei sa"e$ si sa poposeasca 8n aceasta de#nitate)
De#nitatea re/ida 8n pa/irea starii de neascundere si$ o data cu ea si #ai 8nainte$ a
starii de ascundere a tot ce$ pe acest pa#8nt$ este de ordinu" esentei) Toc#ai 8n Ge7
steR. care a#eninta 8n atitudinea supunerii*"a*co#anda > aparent sin+ura
#oda"itate a scoaterii din ascundere > si care 8n 'e"u" acesta 8" 8#pin+e pe o# 8n
perico"u" a9andonarii esentei sa"e "i9ere$ deci toc#ai 8n acest perico" e<tre#$ iese "a
ivea"a cea #ai inti#a si indestructi9i"a apartenenta a o#u"ui "a ace" ceva care
acorda +dos Gew&hrende,. cu conditia ca noi$ 8n ceea ce ne priveste$ sa 8ncepe# a
"ua sea#a "a esenta te?nicii)
,7,
Ast'e" > si "ucru" acesta 8" 9anui# ce" #ai putin > tot ceea ce este 8n c?ip esentia"
propriu te?nicii adaposteste in sine posi9i"a apariti a ce sa"vea/a)
De aceea$ 'aptu" de care depinde totu" este ca noi sa +8ndi# "a aceasta posi9i"a
aparitie si s*o pa/i# cu +8ndu" "a ea) Cu# sa proceda#D 6rivind$ 8nainte de toate$
ceea ce este esentia" 8n te?nica$ si nu ra#8n8nd 'i<ati doar asupra a ceea ce e de
ordinu" te?nicu"ui) At8ta vre#e c8t ne repre/enta# te?nica drept un instru#ent$
ra#8ne# prinsi 8n vointa de a o stap8ni) Trece# ast'e" pe "8n+a esenta te?nicii) Daca
ne 8ntre9a# 8nsa 8n ce 'e" 'iintea/a 8n c?ip esentia" instru#enta"u" ca o 'or#a a
cau/a"u"ui$ atnci a'"a# ca tot ceea ce 'iintea/a 8n c?ip esentia" 8n te?nica este destin
a" unei scoateri din ascundere) ]12^
Daca 8n ce"e din ur#a "ua# 8n consideratie ca esentia"u" esentei +dos Wesende des
Wesens, se 8#p"ineste 8n (ceea ce acordaA$ acesta av8nd nevoie de o# 8n vederea
participarii sa"e "a actu" scoaterii din ascundere$ atunci vede# ca:
Esenta te?nicii este$ 8ntr*un sens 8na"t$ a#9i+ua) O ase#enea a#9i+uitate tri#ite 8n
#isteru" oricarei scoateri din ascundere$ adica 8n #isteru" adevaru"ui)
,K
6e de o parte$ Ge7steR7u% cere cu insistenta "ivrarea 8ntru 'uria supunerii*"a*
co#anda$ care 8#piedica patrunderea oricarei priviri 8n scoaterea din ascundere ca
reve"are a ceea ce este propriu$ a#enint8nd ast'e" din te#e"ii raportarea "a esenta
adevaru"ui) 6e de a"ta parte$ Ge7steR7uR se 8#p"ineste "a r8ndu" sau 8n ace" ceva care
acorda$ acesta "as8ndu*, pe o# sa dainuie 8n Ge7steR. deoca#data "ipsit de
8nte"e+ere$ dar poate 8n viitor #ai p"in de 8nte"e+ere pentru #enirea sa: a adeveri si a
pastra esenta adevaru"ui) Nu#ai ast'e" poate aparea ceea ce sa"vea/a)
E"anu" de nestavi"it a" supunerii*"a*co#anda si discretia a ceea ce sa"vea/a trec unu"
pe "8n+a a"tu" asa cu#$ pe 9o"ta ceru"ui$ #ersu" a doua ste"e care nu se
,72
MARTIN HEIDEGGER
,71
8nt8"nesc) Dar acest #ers a" "or este "atura ascunsa a apropierii dintre e"e)
Daca "ua# a#inte "a esenta a#9i+ua a te?nicii$ atunci vede# conste"atia$ traiectoria
ste"ara a #isteru"ui)
8ntre9area privitoare "a te?nica este 8ntre9area privitoare "a conste"atia 8n care se
8#p"inesc scoaterea din ascundere s" ascunderea$ deci 8n care se 8#p"ineste tot ce
e<ista 8n c?ip esentia" 8n adevar)
8nsa "a ce ne serveste privirea aruncata 8n conste"atia adevaru"uiD 6rivirea nastra
scrutea/a perico"u" si ast'e" surprinde# ivirea a ceea ce este sa"vator)
Dar 8n 'e"u" acesta nu s8nte# 8nca sa"vati) S8nte# 8nsa 8nde#nati sa astepta#$
sper8nd$ 8n "u#ina cres*c8nda a ceea ce sa"vea/a) Cu# sa 'ace# acest "ucruD Aici$ si
acu#$ si 8n s'era noastra #odesta$ ocrotind$ 8n ivirea sa$ ceea ce sa"vea/a) Aceasta
i#p"ica si 'aptu" de a nu pierde niciodata din vedere e<tre#u" perico") ]11^
Ceea ce este esentia" 8n te?nica peric"itea/a actu" scoaterii din ascundere$ aduce cu
sine perico"u" ca orice scoatere din ascundere sa se "i#ite/e "a supunerea*"a*
co#anda$ 'ac8nd ast'e" ca totu" sa se 8n'atise/e doar 8n starea de neascundere a
situarii*disponi9i"e) %apta u#ana nu se poate opune niciodata ne#iE"ocit acestui
perico") Rea"i/ari"e o#u"ui nu pot niciodata sa 8n"ature$ sin+ure$ perico"u") 8nsa
#editatia u#ana poate sa ai9a 8n vedere ca tot ce este sa"vator tre9uie sa 'ie de o
esenta #ai 8na"ta$ dar totodata 8nrudita cu ceea ce este a#enintat)
Ar 'i poate atunci capa9i"a o scoatere din ascundere acordata #ai de ti#puriu sa
aduca ceea ce sa"vea/a "a o pri#a stra"ucire$ ivita 8n s8nu" perico"u"ui care$ 8n epoca
te?nica$ 8n "oc sa se arate$ se ascunde din ce 8n ce #ai #u"tD
C8ndva$ nu nu#ai te?nica purta nu#e"e de <aavri) C8ndva se c?e#a iW?>R si acea
scoatere din ascundere care scoate "a ivea"a adevaru" 8n "u#ina a ceea ce stra"uceste)
C8ndva se c?e#a <=<vrC scoaterea "a ivea"a a ceea ce este adevarat 8n s'era
'ru#osu"ui) Acea noirRcsiF pe care o puneau 8n Eoc arte"e 'ru#oase se c?e#a de
ase#enea
La 8nceputuri"e destinu"ui occidenta"$ arte"e au aEuns 8n Grecia "a nive"u" ce" #ai 8na"
a" scoaterii din ascundere care "e 'usese "or acordata) Ei au adus "a stra"ucire
pre/enta /ei"or si$ deopotriva$ dia"o+u" destinu"ui divin si a" ce"ui u#an) Iar arta nu
se c?e#a dec8t HaH!T`) Ea era$ 8n 8ntre+u" ei$ o scoatere din ascundere care se
petrecea 8n #u"tip"e 'or#e) Era (cucernicaA$ npK>.oF. adica supusa do#niei
adevaru"ui si #enita sa*, pastre/e)
Arte"e nu 8si aveau ori+inea 8n artistic) Opere"e de arta nu erau (+ustateA estetic)
Arta nu era un sector a" creatiei cu"tura"e)
Ce era artaD Ce a 'ost ea$ poate nu#ai pentru o scurta vre#e$ dar pentru o vre# de
e<ceptieD De ce purta ea nu#e"e u#i" de <a<vriD Deoarece era o scoatere din
ascundere care (aducea aiciA si pro*ducea$ si care$ de aceea$ tinea dertotTicnS)
Nu#e"e de Tioiticnc@ ,*a pri#it p8na "a ur#a$ ca pe un nu#e propriu$ acea scoatere
din ascundere care do#ina 8ntrea+a arta a 'ru#osu"ui > poe/ia$ poeticu") ]1K^
Ace"asi poet de "a care a# au/it vor9a:
:ns& &co%o unde e?ist& perico%u% #e i6este si cee& ce &duce s&%6&re&0
ne spune:
))) :n chip poetic %ocuieste o3u% pe &cest p&r68nt
6oeticu" aduce adevaru" 8n stra"ucirea a ceea ce 6"a*ton a nu#it 8n 2h&idros <7
=KW'Xav7cr<a<ov$ ceea ce iese "a ivea"a stra"ucind ce" #ai pur) 6oeticu" stra9ate
orice arta$ orice scoatere din ascundere care aduce 8n s'era 'ru#osu"ui tot ceea ce
'iintea/a 8n c?ip esentia")
,7K
MARTIN HEIDEGGER
Oare arte"e 'ru#oase s8nt c?e#ate 8n scoaterea din ascundere de tip poeticD Oare
scoaterea din ascundere "e revendica 8ntr*un c?ip #ai ori+inar$ pentru ca 8n 'e"u"
acesta e"e$ 8n s'era care "e este proprie$ sa ocroteasca anu#e ivirea a ceea ce aduce
sa"varea$ sa re*tre/easca si sa redea privirea 8ndreptata catre ceea ce acorda$ precu#
si 8ncrederea 8n aceasta instantaD
Ni#eni nu poate sti daca artei 8i este acordata aceasta supre#a posi9i"itate a esentei
ei 8n s8nu" ce"ui #ai #are perico") 8n sc?i#9$ pute# sa ne #ira#) Sa ne #ira# de
ceD Sa ne #ira# de cea"a"ta posi9i"itate: 8n ciuda 'aptu"ui ca de"iru" te?nicii se
8ntinde pretutindeni$ poate sa apara /iua c8nd$ prin tot ce e de ordinu" te?nicu"ui$
esenta te?nicii sa 8nceapa sa stra9ata si sa 'iinte/e 8n reve"area proprie adevaru"ui)
Datorita 'aptu"ui ca esenta te?nicii nu e ceva de ordinu" te?nicu"ui$ #editatia
esentia"a asupra te?nicii si disputa ?otar8toare cu te?nica tre9uie sa se petreaca 8ntr*
un do#eniu care pe de o parte sa 'ie 8nrudit cu esenta te?nicii si care$ pe de a"ta$ sa
'ie 'unda#enta" di'erit de ea)
Un ase#enea do#eniu este arta) Dar arta nu e un ase#enea do#eniu dec8t atunci
c8nd$ "a r8ndu" ei$ #editatia artistica nu se 8nc?ide 8n 'ata conste"atiei adevaru"ui pe
care o are 8n vedere :ntre5&re& noastra)
8ntre98nd ast'e"$ noi da# #arturie pentru situatia critica 8n care ne a'"a#: e<cesu" de
te?nica ne 8#piedica sa a'"a# ceea ce este esentia" 8n te?nica$ ]1.^ asa cu#$ de prea
#u"ta estetica$ nu #ai pastra# ceea ce este esentia" 8n arta) 8nsa cu c8t #ai #u"t
staruie 8ntre9area noastra asupra esentei te?nicii$ cu at8t #ai #isterioasa devine
esenta artei)
Cu c8t ne apropie# #ai #u"t de perico"$ cu at8t #ai "u#inos 8ncep sa stra"uceasca
ace"e dru#uri care poarta catre ceea ce sa"vea/a) Cu at8t #ai staruitoare devine
8ntre9area noastra) Caci 8n actu" 8ntre9arii sta piosenia +8ndirii)
,.
,7.
NOTE
Acest te<t a 'ost pre/entat de Heide++er su9 'or#a unei con'erinte tinute "a ,3 noie#9rie
,-.1 8n au"a Institutu"ui 6o"ite?nic din Munc?en$ 8n seria de con'erinte intitu"ata (rte%e "n
epoc& tehnic&. serie or+ani/ata de Acade#ia 9avare/a de arte 'ru#oase) Te<tu" a aparut
tiparit 8n voi) HI a" revistei =&hr5uch der (k&de3ie. Munc?en$ ,-.K$ pp) 04 s) ur#)
,) Distinctia pe care o 'ace aici Heide++er 8ntre esenta te?nicii si 'or#e"e ei de #ani'estare
8n cadru" te?nicii #oderne ne inter/ice sa vede# 8n persoana sa un si#p"u adversar a"
te?nicii care se ridica 8#potriva #odernitatii de pe po/itii"e unei (onto"o+ii pastora"eA) Aici
nu este vor9a de o 8ntoarcere "a un (#od de productieA revo"ut$ ci de 8ncercarea de a*, #uta
pe o# dintr*o proasta ase/are 'ata de "ucruri si 'ata de sine 8nsusi) BIEMEL B,-01$ pp) ,,.*
,,7C a aratat pe drept cuv8nt ca si#p"a 8ncadrare a "ui Heide++er 8n cate+oria adversari"or
te?nicii nu repre/inta dec8t o si#p"i'icare 8n vederea o9tinerii unei 'aci"e c"asari) (Daca se
#ai adau+a apoi si ter#enu" de irationa"is#$ pentru a*, speria pe c8t posi9i" pe cititor si
pentru a produce 8n ace"asi ti#p I#presia ca ti*ai 8#p"init datoria de 'i"o/o' critic$ atunci
Eudecata pare de'initiva si irevoca9i"a) Ce*i drept$ acest procedeu da +res atunci c8nd te
straduiest" sa citesti te<tu" 8nsusi) 6entru ca atunci 8ti dai sea#a ca aici nu este vor9a de o
prea#arire sau de*#oni/are a te?nicii$ ci de surprinderea unei situatii de 'apt 8n #iE"ocu"
careia ne a'"a# si careia 8i s8nte# e<pusi 'ara ca$ p8na "a ur#a$ s*o 8nte"e+e#) Interpretarea
8ntreprinsa de Heide++er repre/inta 8ncercarea unei ase#enea 8nte"e+eri B)))C) Ni#ic #ai
usor dec8t sa te i#9eti de succese"e te?nicii sau$ indic8nd aspecte"e ei ne+ative$ s*o
conda#ni pur si si#p"u$ 8n 8ntre9ari"e 'or#u"ate de Heide++er cu privire "a esenta te?nicii
se 8nt8#p"a a"tceva$ si anu#e 8ncercarea de a recunoaste te?nicii ran+u" care i se cuvine)A
2) 6entru sensu" "ui (nwesen a se vedea con'erinta "ui Heide++er W%ssenschF9t und
-esinnung. 8n 'ortr&ge und (u9s&tze. I$ p) K2: (G8ndi# (nwesen ca dainuire a ace"ui "ucru
care$ aEuns 8n starea de neascundere$ ra#8ne aiciA) De ase#enea Der #pruch des
(n&?t3&nder. 8n Ho%zwege. p&ssi30
Di'icu"tati"e pe care "e ridica traducerea "ui (nwesen par insur#onta9i"e) Iata co#entariu"
"ui DERRIDA B,-02$ p) 1.C
,77
MARTIN HEIDEGGER
pe #ar+inea acestei pro9"e#e: (C?estiunea ar 'i aici ur#atoarea: cu# sa 'aci sa treaca$ sau
#ai de+ra9a ce s*a petrecut c8nd a# 'acut sa treaca 8n ace" unic cuv8nt "atin > prezent& >
un 8ntre+ siste3 di'erentiat de cuvinte +recesti si +er#ane$ un 8ntre+ siste3 de tr&ducere pe
care 8" i#p"ica "i#9a ?eide++eriana +ousi&. p&rousi&. Gegenw&rtigkeit. (n7wesen.
(nwesenheit. 'orh&ndenheit etc)CD si aceasta$ tin8nd cont de 'aptu" ca ce"e doua cuvinte
+recesti$ precu# si ace"ea care "e s8nt asociate$ au deEa 8n 'rance/a traduceri 8ncarcate de
istorie Besenta$ su9stanta etcC) Dar #ai a"es$ cu# poti 'ace sa treaca 8n acest unic cuv8nt
prezent&. deopotriva prea 9o+at si prea sarac$ istori& te<tu"ui ?eide++erian care asocia/a sau
disocia/a aceste concepte$ 8ntr*o #aniera su9ti"a si ordonata$ de*a "un+u" unui itinerar care
acopera aproape patru/eci de aniDA
1) @'er7&n7%&ssen este #ai activ dec8t &n7%&ssen0 6re'i<u" 6er7 8" U8#pin+eV$ ca sa spune#
asa$ pe Ua "asaV catre Ua 'aceVA BHeide++er@ &pud A) 6reau$ nota ,$ p) ,7 din trad) 'r) "a
'or7tr&ge und (u9s&tze. 6aris$ Ga""i#ard$ ,-.3C)
K) !) UK$ nota .)
.) 6entru a de'ini esenta te?nicii$ Heide++er 8ncepe aici construirea unui %&nt se3&ntic a"
carui e"e#ent constant este radica"u" ste%%7 Bo operatie ase#anatoare$ vi/8nd 8nsa esenta
operei de arta$ 8n UK$ pp) 70*04C) Aceasta suita de concepte care se va 8nc?ide 8n cuv8ntu"
Ge7ste%% Bv) #ai Eos nota 0C$ si care 8si propune sa con'i+ure/e :nst&p:nire& ne'asta a o#u"ui
asupra naturii$ se desc?ide cu ter#enii ste%7%en B(a constr8n+eAC si 5estei%en B(a supune "a
co#andaAC) Sinta+#a (supunerea*"a*co#andaA$ prin care "*a# redat pe -esteUen.
tre9uie 8n per#anenta 8nte"easa 8ntr*un unic sens: ca 8ncercare a o#u"ui de a*si aservi
natura$ de a o supune vointei sa"e)
7) Traducerea nu a putut surprinde aici Eocu" 8ntre -e7st&nd si Gegenst&ndC daca (situarea
disponi9i"aA +-est&nd, tri#ite "a o situare supus& Bvointei u#aneC$ (o9iectu"A +Gegenst&nd,
repre/inta o neutra ase/are (8n 'ataA su9iectu"ui u#an) 6entru o #ai e<acta p"asare a acestei
distinctii 8ntr*un conte<t istoric$ a se vedea BIEMEL$ ,-01$ p) ,,.: (Trans'or#area 'iintarii
8ntr*o situare disponi9i"a deter#ina o noua epoca) Ea a 'ost precedata de epoca 8n care
'iintarea a devenit situare opusa si a 'ost conceputa drept o9iect)
At8ta vre#e c8t ter#enu" opus o#u"ui +d&s Gegenu5er, era si este un o9iect Bacest "ucru s*a
8nt8#p"at a9ia 8n epoca
,70
#oderna$ o data cu deter#inarea o#u"ui ca su9iect$ pentru care ter#enu" opus este o9iectC$
o9iectu"ui i s*a #ai recunoscut un oarecare caracter de sine statator +Eigenst&ndig7keit,0
!or9esc despre un o&rec&re caracter de sine statator$ deoarece$ o data cu transor#area
o#u"ui ca su9iect$ acesta se concepe pe sine ca ceea ce constituie te#eiu"$ ce" putin 8n
ordinea cunoasterii) 8n te?nica #oderna survine 8nsa o radica"i/are) As 'or#u"a*o ast'e": nu
ceea ce tine de Ua stiV$ ci ceea ce tine de Ua puteaV trece 8n pri# p"an) Evident ca Ua puteaV
nu devine posi9i" dec8t prin inter#ediu" "ui Ua stiV) Dar stiinta este acu# anu#e eva"uata 8n
raport cu ceea ce se poate rea"i/a prin inter#ediu" ei) UA puteaV devine criteriu" stiintei) UA
puteaV se concepe din ce 8n ce #ai #u"t 8n sensu" "ui Ua 'i stap8nV +3&chtig sein,. iar a 'i
stap8n tre9uie sa se arate 8n #od ne#iE"ocit 8n puterea de dispunere) Acest "ucru se petrece
8n -est&nd. 8n Usituarea disponi9i"aV)A
8ntr*o pri#a varianta a scrierii sa"e$ Heide++er a de'init ast'e" sensu" "ui -est&nd: @Der
-est&nd 5esteht Er 5esteht sF9ern er &u9 ein -esteUen gesteUt ist "n d&s -esteUen
gewendet. ist er in d&s 'erwenden gesteUt D&s 'erwenden steUt Aeg%iches i3 6orhinein so.
d&=I d&s GesteUe de39o%gt w&s er9o%gt #o gesteUt ist &Ues: in )o%ge 6on000 Die )o%ge o5er
wird zu3 6or&us &%s Er9o%g 5este%it Der Er9o%g istAene (rt 6on )o%ge. die settist &u9 d&s
Erge5nis wetterer )o%gen &5gesteUt 5%ei5t Der -est&nd 5esteht durch ein eigentu3%iches
#teUen0 Wir nennen es d&s -esteUen10
Y0 Desi 8n continuare Heide++er enu#era c8teva dintre se#ni'icatii"e u#i"e a"e cuv8ntu"ui
Geste%%. acesta tre9uie privit ca o creatie arti'icia"a a "ui Heide++er$ creatie care nu #ai are
ni#ic co#un cu 'e"u" 8n care apare cuv8ntu" 8n "i#9a) 6entru a #arca aceasta ruptura$
Heide++er separa$ ori de c8te ori invoca cuv8ntu"$ pre'i<u" de 8nsu#are Ge7 de radica"u"
ste%%. "as8nd sa se 8nte"ea+a$ prin ana"o+ie cu Ge5irg si Ge3ut. ca esenta te?nicii #oderne
tre9uie cautata 8n 8nsu#area actiuni"or derivate din se#antis#e"e de (i#o9i"i/areA si
(constr8n+ereA a"e radica"u"ui steU +steUen. n&chsteUen. 5este%7%en,. c8t si din ce"e
care dese#nea/a (producereaA unui "ucru ine<istent p8na atunci B8n principa" her7steUen,.
'apt care tri#ite te?nica "a poiesis0
BIRAULT B,-03$ p) 104C cauta totusi sa sta9i"easca o "e+atura 8ntre Ge*steH*u"
?eide++erian si cuv8ntu" o9isnuit din "i#9a +GesteU,: @Ein GesteU. 8n "i#9a +er#ana
curenta$ este
,73
MARTIN HEIDEGGER
de pi"da o capra de taiat "e#ne$ un seva"et$ un soc"u$ o cer*cevea$ o etaEera$ ra'tu" unei
9i9"ioteci$ pe scurt$ orice specie de #ontaE sau de ar#atura) Das Ge7ste%% dese#nea/a aici
esenta te?nicii 8n str8n+erea ei "ao"a"ta$ ca p"ani'icare$ ordonare si dispunere a "u#iiA)
6entru atitudinea 8n 'ata unor cuvinte de tipu" Ge7ste%%. a se vedea ace"asi BIRAULT B,-03$
K47*K40C: (A e<tra+e din cuvinte > adesea ce"e #ai si#p"e a"e "i#9ii +er#ane +d&s
Geste%% d&s Ereignis, > 8nte"epciunea pe care e"e o pot purta 8n sine$ uneori cu pretu" ce"or
#ai stranii redi#ensionari sau dis"ocari$ aceasta > s*o spune# 8n #od desc?is > nu are
ni#ic de*a 'ace cu crearea 8n 'rance/a a unor neo"o+is#e care nu spun ni#ic$ pentru ca nu
incita "a nici un +8nd) Mu"t #ai 'iresc ar 'i 8n acest ca/ sa se pastre/e cuv8ntu" +er#an ca
atare$ 8nsotit de o scurta nota pentru a i se indica radacina si co#ponente"e esentia"e) si cu
#u"t #ai 'iresc ar 'i sa se 8ncerce > c8nd "ucru" este cu putinta > sa se caute 8n
stra'unduri"e unei a"te "i#9i cuvinte"e capa9i"e sa suporte "a r8ndu" "or #utatii ana"oa+eG
!io"enta pe care Heide++er o i#pune "i#9ii este o 9"8nda vio"enta: nu e vor9a de a deturna
cuvinte"e de "a sensu" "or o9isnuit$ este vor9a de a "e 'ace sa se re8ntoarca catre sensu" "or
ori+inar) Nu este vor9a de a "e 8ncarca cu un sens ar9itrar$ ci este vor9a de a "e descarca de
sensu" "or co#un care 8" o9"iterea/a pe ce" pri#) Asa se 'ace ca ace" a*"asa*sa*'ie
+#ein%&ssen,000 este de ase#enea un a*"asa*sa*'ie a" cuv8ntu*"ui sau a" "i#9ii: ace"a 8n care
+8nditorii$ potrivit #odu"ui care "e este propriu$ vor sa aduca cuv8ntu" "a cuv8nt si$ 8n c?ipu"
ce" #ai ri+uros$ sa dea cuv8ntu"ui cuv8ntu") 8n 'e"u" acesta cuv8ntu" devine #ai cuv=ntator si
+8ndirea #ai apta sa +8ndeascaA)
O i#presionanta des'asurare a co#pusi"or "ui ste%%7 8n #ar+inea pro9"e#ei te?nicii$ si 8n
;D$ pp) 27. s) ur#)
3) !) UK$ nota K)
-) !) nota 3)
,4) !) UK$ nota 24)
,,) !) nota 7)
,2) 8ntruc8t cuv8ntu" Wesen. pe care "*a# tradus prin (esentaA$ 'ace parte din "i#9aEu"
traditiona" a" #eta'i/icii > "i#9aE pe care Heide++er evita cu 9una stiinta sa*, 'o"oseasca$
toc#ai pentru a #arca re*orientarea +8ndirii sa"e > ne vede# o9"i+ati sa e<p"ica# sensu" 8n
care 8" 'o"oseste Hei*
INTREBAREA 6RI!ITOARE LA TEHNICO
,7-
de++er) Dupa cu# vo# vedea$ esenta nu #ai tre9uie 8nte"easa drept ceea ce este un "ucru 8n
su9stanta "ui$ 8n 'iinta "ui u"ti#a) Sc?i#9area pe care o propune Heide++er 8n raport cu
+8ndirea traditiona"a a #eta'i/icii este 9ine re/u#ata de ANR B,-04$ pp) 1,2*1,1C:
@Essenti& este esenta unui "ucru care ra#8ne deter#inat prin anu#ite trasaturi i#ua9i"e +es7
senti& ca re&%it&s sau Fuiddit&s,. indi'erent de 'aptu" daca acest "ucru e<ista sau nu 8n
rea"itate) E?istenti& este pura rea"itate de 'apt +D&=#sein, care este indi'erenta 'ata de orice
di'erenta de continut operata "a nive"u" esentei) Aceasta di?oto#ie conceptua"a e"udea/a
adevaru" onto"o+ic ori+inar a" ce"or doua concepte$ adevar care arata ca e"e s8nt "e+ate in asa
'e" 8nc8t UesentaV nu iese "a ivea"a dec8t o data cu Ue<istentaV si invers)
B)))C Asa st8nd "ucruri"e$ tre9uie 'acuta distinctia$ din punct de vedere +ra#atica"$ dintre
'o"osirea no#ina"a a "ui Wesen si cea ver9a"a: Wesen 8n sensu" no#ina" este esenta +8ndita
ate#pora" Be"3oc@$ i.caC@ Wesen 8nte"es ver9a" tri#ite "a ti#p$ "a o survenire) B)))C
G8ndita dinspre aceasta esenta te#pora"a$ posi9i"itatea de a recur+e "a essenti& si e?istenti&
8n ca"itate de cate+orii #eta'i/ice este e<c"usa) Esenta nu re/ida 8n essenti& a9stracta$ ci 8n
aparitia adevaru"ui prin inter#ediu" ti#pu"ui)))A
6entru sensu" preponderent te#pora" a" "ui Wesen. a se vedea si RICHARDSON$ ,-70$ p)
223@ 8n acest sens$ Ric?ard*son propune traducerea "ui Wesen cu essenc7ing sau co37ing7
to7&7presence0 8n "i#9a ro#=na nu a# +asit o #oda"itate de a reda caracteru" te#pora" a" "ui
WesenC varianta ('iintareaA$ care ar satis'ace poate ce" #ai 9ine sensu" acesta a" "ui Wesen
Bcu at8t #ai #u"t cu c8t 8n istoria "i#9ii #ein si Wesen au avut o vre#e aceeasi se#ni'icatie
> "ucru vi/i9i" 8nca si asta/i 8n participiu" trecut a" "ui sein: gewesen,. nu a putut 'i 'o"osit$
'iind retinut pentru #eiendes Bv) nota K$ de "a UKC) 8n 'rance/a BAndre 6reau$ de pi"daC$
Wesen si #ein au 'ost traduse nedi'erentiat cu etre0
A# tradus 8n sc?i#9 ver9u" wesen cu (a 'iintaA@ 8n 'rance/a$ wesen a 'ost redat prin
d8p%o>er son etre. iar "a Ric?ardson ec?iva"entu" este to co3e7to7presence0
,1) Ter#enu" Ereignis repre/inta unu" dintre concepte"e 'unda#enta"e a"e +8ndirii "ui
Heide++er$ care 8n u"ti#e"e sa"e "ucrari devine un ec?iva"ent a" 'iintei 8nsasi +#ein &%s
so%ches. #ein se%5st. v) de pi"da Der #&tz der "dentit&t sau Zeit und #ein,0
,04
MARTIN HEIDEGGER
6entru sensuri"e pe care "e des'asoara Ereignis 8n scrieri"e B#ai ti#puriiC cuprinse 8n acest
vo"u#$ reda# e<ce"enta nota a "ui Andre 6reau$ din vo"u#u" Heide++er$ Ess&is et con9e7
rences. 6aris$ Ga""i#ard$ ,-.3$ p) 1K3:
(!er9u" ereignen si su9stantivu" derivat din e"$ Ereignis. cuvinte care contin o
#u"tip"icitate de sensuri$ se nu#ara printre ter#enii care s8nt ce" #ai di'ici" de tradus)
Aceste sensuri s8nt "e+ate de trei acceptii principa"e:
aC a produce sau a o9tine ceea ce este propriu 'iintei sau unei 'iintari +ereignen derivat din
eigen. (propriuAC$ de unde: a*ti o9tine propria 'iinta$ a conduce 8n stra"ucirea 'iintei proprii$
a 'ace sa apara sau a "asa sa apara$ a reve"a ca 'iinta proprie$ uneori a*si 8nsusi)
9C a arata$ a #ani'esta Bsens vec?i a" "ui ereignen. derivat din Oug&. Uoc?iVC@
cC "a re'"e<iv +sich ereignen,: a avea "oc$ a se produce Bsensu" #odern a" precedentu"uiC) De
unde Ereignis ca Ueveni#entV)
Rar se 8nt=#p"a ca unu" dintre aceste trei sensuri sa "e e<c"uda pe ce"e"a"te) B)))C
Ereignis7u% ?eide++erian este totodata o nastere sau ec"o/iune si o aparitie$ este o "u#inare$
o "i#pe/ire sau o 'u"+uratie$ prin inter#ediu" careia 'iinta accede "a ceea ce are ea propriu)
%aptu" ca 'iinta$ 8n ceea ce are ea propriu$ se reve"ea/a 8n acest ca/$ distin+e Ereignis7u%.
care este UvenireV +&68ne3ent, si istorie a 'iintei$ de si#p"e"e eveni#ente a"e UistorieiV
o9isnuite)
6entru ereignen si Ereignis. a se vedea "dentit&t und Di97=erenz. pp) 23*12)A
6entru un sens #ai de/vo"tat a" "ui Ereignis. a se vedea si %RANR B,-04$ pp) ,-0*,-3C:
(Scoaterea din ascundere a 'iintarii ca 'iintare$ acea survenire +Geschehen, care "asa sa
apara 'iintarea 8n))) ca"itatea ei de 'iintare +dos #eiende in seiner #eiend7heit,. este +8ndita de
Heide++er ca 'iind dos Ereignis0 Acest Erei+nis 8nsea#na a"tceva dec8t 8nte"e+e# 8ndeo9ste
ca 8nt8#p"are sau eveni#ent) B)))C
Ereignis 8nsea#na Uer*du+en$ adica a prinde cu privirea +er5%icken,. a c?e#a 8n actu"
privirii "a sine +i3 -%icken zu sich ru9en,. a*ti 8nsusi +&n7eignen,]0 Acest ter7&ugen] este o
reciproca con'erire +Zueignen, si unire +'ereinigen, care s8nt puse 8n Eoc 8ntre o# si 'iinta)
O#u" si 'iinta 8si apartin 8n aceasta do98ndire*con'erire a 6ropriu"ui "or +Er7eignis,0 Asa*
,0,
dar$ acest Ereignis nu este un "ucru 8nt8#p"ator$ deci ceva care poate surveni c8nd si c8nd@ e"
repre/inta$ di#potriva$ o survenire ori+inara +Ur7geschehen,. cu 'unctie constitutiva)))A)
6entru raportu" dintre Ereignis si Ereignen. eigen. eigent7%ich. a se vedea si DERRIDA$
,-02$ p) ,..$ nota ,7)
,K) 6entru pro9"e#a raportu"ui dintre #ister si scoaterea din ascundere$ a se vedea 8n
principa" Martin Heide++er$ 'o3 Wesen der W&hrheit. b 7)
Din conceptia ?eide++eriana despre adevar 'ace parte$ ac*centu8ndu*i caracteru" parado<a"
si intens*ori+ina"$ si #isteru" +dos Gehei3nis,0 8nscriindu*se pe "inia "ui Un7w&hrheit Ba
(non*adevaru"uiAC$ #isteru" nu cade 8n a'ara esentei adevaru"ui$ ci$ de'init ca die
'er5ergung des 'er5orgenen B(ascunderea a ceea ce este ascunsAC$ e" repre/inta$
di#potriva$ un e"e#ent constitutiv 8n scenariu" adevaru"ui$ e"e#entu" care pree<ista acestuia
+d&s 6or7wesende Wesen,. dar 'ara de care e" nu poate 'i totusi conceput) (Starea de
ascundere > spune Heide++er 8n "ucrarea a#intita Bv) Weg3&rken. p) 3-C > este$ +8ndita
din perspectiva adevaru"ui ca stare de ne*ascundere$ starea de ne*neascundere +Un7
ent5orgenheit,. si$ ca atare$ ne*adevaru" ce" #ai propriu si autentic a" esentei adevaru"ui)A
(Orice scoatere din ascundere > co#entea/a BIEMEL B,-01$ p) 07C > nu poate avea "oc
dec8t pe te#eiu" starii de ascundere) Las8nd*sa*'ie 'iintarea$ Dasein*u" se raportea/a "a
starea de ascundere$ ce*i drept 8n asa 'e" 8nc8t starea de ascundere 8nsasi 8i ra#8ne ascunsa)
6entru Heide++er$ acesta este #isteru") B)))C
Aceasta 8nsea#na ca +8ndirea care +8ndeste 'iintarea 8n 8ntre+u" ei se "oveste de starea de
ascundere$ o e<peri#entea/a ca esenta ori+inara a adevaru"ui si o a'"a deci ca neadevar) E
drept ca starea de ascundere este e"e#entu" purtator a" oricarei scoateri din ascundere$ dar
8n #od o9isnuit > si aceasta 8nsea#na 8n traditie > s8nte# at8t de or9iti de ceea ce se a'"a
scos din ascundere$ 8nc8t starea de ascundere 8nsasi$ #isteru"$ cade 8n uitare) Aceasta se
8nt8#*p"a si 8n #eta'i/ica@ ea +8ndeste$ ce*i drept$ 'iintarea ca atare))) dar starea de ascundere
ca atare nu a devenit niciodata o9iectu" ei)
Uitat 'iind$ #isteru" nu devine de'e" neputincios@ e'ectu" acestei uitari se #ani'esta prin
aceea ca o#u" se cra#ponea/a de ceea ce este accesi9i" si se co#porta ca si cu# ar 'i
stap8nu" a9so"ut a" 'iintarii)A
,02
MARTIN HEIDEGGER
BIRAULT B,-03$ p) K--C su9"inia/a 'aptu" ca$ "a Heide++er$ #isteru" nu are o 'or#a
pertur9atoare: di#potriva$ (e" adaposteste si ocroteste esenta initia"a a adevaru"ui) Ne*
adeva*ru" este retra+erea adevaru"ui) Misteru" > d&s Gehei3nis > este patria > d%e
Hei3&t B adevaru"uiA)
,.) 6entru "ocu" pe care*, ocupa actu" 8ntre9arii +)r&gen, 8n cadru" +8ndirii "ui Heide++er$
precu# si pentru raportu" ei cu ascu"tarea +H8ren,. a se vedea ur#atoru" pasaE din D&s
Wesen der #pr&che B8n Unterwegs zur #pr&che. pp) ,0.*,07C)
(Nu 8ntre9area$ ci ascu"tarea rostirii pe care ne*o adresea/a "ucru" ce tre9uie sa devina
o9iectu" 8ntre9arii constituie atitudinea autentica a +8ndirii) 8nsa din vre#uri stravec?i$ 8n
istoria +8ndirii noastre$ 8ntre9area repre/inta trasatura esentia"a a +8ndiri$ si aceasta nu 8n
#od 8nt=#p"ator) O +8ndire +8ndeste cu at8t #ai #u"t cu c8t are o atitudine #ai radica"a$ cu
c8t #ai #u"t se 8ndreapta spre r&di?. spre radacina a tot ce este) Atitudinea intero+ativa
+)r&gen, a +8ndirii ra#8ne #ereu cautarea te#eiuri"or pri#e si u"ti#e) De ce oareD 6entru
ca 'aptu" de a 'i si de a 'i un anu#e "ucru$ pentru ca ceea ce este esentia" 8n orice esenta s*a
deter#inat din vre#uri stravec?i ca 'iind te#eiu" 8nsusi) 8n #asura 8n care orice esenta
poseda caracter de te#ei$ cautarea esentei constituie cercetarea te#einica +Ergrunden, si
8nte#eierea +-er7gri%nden, te#eiu"ui +des Grundes,0 G8ndirea care +8ndeste 8n directia
esentei ast'e" deter#inate este$ 8n te#eiu" sau$ o atitudine intero+ativa) 8n 8nc?eierea unei
con'erinte cu tit"u" Die )r&ge n&ch der echnikE(8ntre9area privitoare "a te?nicaA$ se
spunea$ 8n ur#a cu c8tava vre#e: UCaci 8n actu" 8ntre9arii sta piosenia +)rd3rri%gkeit,
+8ndiriiV) U6iosV +9ro33, este +8ndit aici 8n sensu" vec?i a" cuv=ntu"ui: =ugs&3. Udoci"V$ si
anu#e doci" 'ata de ceea ce tre9uie sa +=ndeasca +=ndirea) %ace parte din e<periente"e
tu"9uratoare a"e +=nirii 'aptu" ca uneori ea nu surprinde =ntr*o #asura su'icienta
=nte"e+eri"e pe care toc#ai "e*a rea"i/at si de aceea nici nu "e ur#ea/a asa cu# s*ar cuveni)
Tot asa se =nt=#p"a si cu propo/itia citata$ cu# ca in actu" 8ntre9arii ar sta piosenia +8ndirii)
Con'erinta citata$ care se 8nc?eie cu aceasta propo/itie$ se #isca de 'apt =n s'era +=ndu"ui
potrivit caruia atitudinea autentica a +=ndirii nu poate 'i cea intero+ativa$ d tre9uie sa 'ie
ascu"tarea +Hdren, rostirii care ne este adresata +Zus&ge, de catre ace" "ucru caruia i se
adresea/a orice =ntre9are atunci c=nd #er+e pe ur#e"e esentei)A
Iata si co#entariu" "ui BIRAULT B,-03$ pp) 1-7*1-0C "a 'ra+#entu" citat) (Te<tu" acesta
este re"atarea unei e<perien*
,01
te care nu poate 'i dec8t o e<perienta t8r/ie) Caracteru" ei t=r/iu este #arca 8nsasi a
oportunitatii ei$ se#nu" #aturitatii ei) Aceasta e<perienta este e<perienta unei +8ndiri care
descopera ca +estu" propriu a" +8ndirii nu este$ nu poate 'i$ atitudinea intero+ativa) Aceasta
ne+are este repetata 8n te<tu" nostru de doua ori$ si de doua ori$ de ase#enea$ ea este co#*
p"etata cu o a'ir#atie: +estu" propriu sau autentic a" +8ndirii este ascu"tarea unei rostiri care
ne este destinata si care e#ana din "ucru" 8nsusi$ din esenta unui "ucru despre care se spune
ca tre9uie sa devina o9iectu" 8ntre9arii) Actu" 8ntre9arii nu are deci 8n sine 8nsusi propriu"
sau 8nceput: e<ista$ di#potriva$ un 8nceput a" intero+arii care scapa intero+arii$ si care 8i
scapa cu at8t #ai #u"t cu c8t intero+area este #ai autentica) Daca piosenia se poate de'ini ca
un act de supunere si re#itere$ intero+area nu constituie 8n ea 8nsasi piosenia +8ndirii$ a"t'e"
spus$ consi#ta#8ntu" initia" a" +8ndirii 'ata de +8ndire) )ro33 8n +er#ana purcede din
+recescu" TtcpoEioS$ ceea ce vine 8n pri#u" r8nd$ ceea ce se a'"a 8n 'runte) A spune ca
intero+area nu este piosenia +8ndirii 8nsea#na a spune ca intero+area nu este 'or#a capita"a
sau principa"a a +8ndirii) De ce oareD 6entru ca +8ndirea tre9uie #ai 8nt8i sa se "ase instruita
prin c?iar o9iectu" care ur#ea/a sa devina o9iect a" intero+arii) Aceasta aptitudine de a te
"asa instruit +docere, constituie doci"itatea +docere7doci%is, +8ndirii) Acesta este sensu" 8n
care Heide++er a'ir#a identitatea ce"or doua cuvinte$ 9ro33 si =ugs&30 <000C
Intero+area nu este +estu" pri# a" +=ndirii$ intero+area vine a9ia apoi) 8nsa$ atunci$ unde sa
+asesti acest +est inau+urator care precede si e<cede intero+area 8nsasi) Heide++er 'o"oseste
e<presia: Dd&s Hdren der Zus&ge. w&s in die )r&ge ko33en so%5 B ascu"tarea rostirii care
ur#ea/a sa devina o9iectu" 8ntre9arii) Ce este deci aceasta ascu"tareD Ce este deci aceasta
rostireD Aceasta ascu"tare este esenta 8nsasi a +8ndirii$ aceasta rostire este rostirea 'iintei
'iintarii) Hdren 8nsea#a a ascu"ta sau a pricepe) Die Zus&ge este rostirea care an+aEea/a) O
anu#ita 8nt=ietate a "ui Hdren iese "a "u#ina)A
CONSTRUIRE$ LOCUIRE$ GTNDIRE
8n ce"e ce ur#ea/a 8ncerca# sa +8ndi# asupra "ocuirii +Wohnen, si a construirii
+-&uen,0 Aceasta +8ndire asupra construirii nu pretinde ca poate o'eri idei pentru
constructii sau$ cu at8t #ai putin$ re+u"i de care tre9uie sa tina sea#a construirea)
Aceasta 8ncercare de +8ndire nu pre/inta de'e" construirea pornind de "a ar?itectura
si te?nica$ ci #er+e 8ndarat pe ur#e"e construirii p8na 8n ace" do#eniu caruia 8i
apartine tot ceea ce este0
8ntre9a# asadar: ,) Ce este "ocuireaD
2) 8n ce #asura construirea este cuprinsa 8n "ocuireD
I
Dupa c8t se pare$ "a "ocuire nu aEun+e# dec8t prin inter#ediu" construirii)
Construirea are drept scop "ocuirea$ 8nsa nu toate constructii"e s8nt si "ocuinte) 6odu"
si ?an+aru"$ stadionu" si centra"a ener+etica s8nt constructii$ 'ara sa 'ie "ocuinte@ "a
'e" +ara si autostrada$ stavi"aru" si ?a"a pietii s8nt constructii$ dar nu "ocuinte) si
totusi$ constructii"e acestea se situea/a 8n do#eniu" "ocuirii noastre) E" se 8ntinde
dinco"o de aceste constructii$ 'ara a se "i#ita$ totusi$ doar "a "ocuinta) 6e autostrada$
so'eru" ca#ionu"ui este "a e" acasa$ dar nu pute# spune ca e" "ocuieste aco"o@
#uncitoarea se si#te "a ea acasa 8n 'i"atura$ 'ara ca "ocuinta ei sa se a'"e aco"o@ 8n
centra"a ener+etica$ in+ineru" este "a e" acasa si totusi e" nu "ocuieste aco"o) Toate
constructii"e acestea 8" +a/duiesc +5eh&usen, pe o#) E" "e "ocuieste +5ewohnt,. 'ara a
"ocui +wohnen, 8nsa 8n e"e$ daca a Io*
,07
MARTIN HEIDEGGER
cui nu 8nsea#na dec8t a dispune de un do#ici"iu) Ce*i drept$ 8n actua"a cri/a de
"ocuinte$ c?iar si acesta este deEa un "ucru "inistitor si 8#9ucurator@ constructii"e de
"ocuit o'era$ e adevarat$ un do#ici"iu$ "ocuinte"e pot 'i asta/i c?iar 9ine concepute$
usor de +ospodarit ],-^ destu" de ie'tine$ 9ine aerisite$ e<puse "u#inii s" soare"ui@
dar oare 8n 'e"u" acesta "ocuinte"e poarta 8n e"e c?e/asia ca se petrece o %ocuire?? C8t
priveste ace"e constructii care nu s8nt "ocuinte$ e"e ra#8n$ "a r8ndu" "or$ deter#inate
pornind de "a "ocuire$ 8n #asura 8n care servesc "ocuirii oa#eni"or) Asadar$ de
'iecare data$ "ocuirea pare a 'i scopu" care precede orice construire) Locuirea si
construirea se a'"a una 'ata de cea"a"ta 8n raportu" 8n care se a'"a scopu" si #iE"ocu")
Nu#ai ca$ at8ta vre#e c8t +8ndu" nostru ra#8ne "a acest nive"$ "ocuirea si construirea
s8nt considerate doua activitati separate$ ceea ce este$ desi+ur$ o repre/entare
corecta) si totusi$ 8n ace"asi ti#p$ prin sc?e#a scop*#iE"oc$ noi ne 9"oca# accesu" "a
raporturi"e esentia"e) Caci construirea nu este doar un #iE"oc si o ca"e catre "ocuire@
construirea este deEa$ 8n ea 8nsasi$ "ocuire) Cine ne spune acest "ucruD Cine ne da de
'apt o #asura cu care sa pute# #asura esenta "ocuirii si a construirii 8n toata
a#p"oarea eiD Indicatia privitoare "a esenta unui "ucru ne parvine din "i#9a$ cu
conditia ca noi sa respecta# esenta acesteia) 8nsa p8na una*a"ta$ +"o9u" pa#8ntesc
este invadat de un suvoi 'renetic de cuvinte vor9ite$ scrise si radiodi'u/ate$ pe at8t
de de/"antuite pe c8t s8nt de 9ine tic"uite) O#u" se poarta ca si cu# ei ar 'i 'auritoru"
si dasca"u" "i#9ii$ c8nd de 'apt$ e& ra#8ne$ stap8na o#u"ui) 6oate ca toc#ai
rasturnarea$ 8n'aptuita de o#$ a &cestui raport este cea care$ 8nainte de toate$ 8i
poarta o#u"ui esenta 8n spatiu" ne'a#i"iaru"ui +Unhet3ische,0 E 9ine sa ave# 8n
vedere aspectu" 8n+riEit a" vor9irii$ dar un ase#enea "ucru nu duce "a ni#ic$ at8ta
vre#e c8t 8n 'e"u" acesta continua# sa 'o"osi# "i#9a doar ca pe un #iE"oc de
e<pri#are) Dintre toate c?e#ari"e "atente carora noi oa#enii "e pute# con*
,00
'eri +"as$ pornind c?iar de "a noi$ "i#9a este cea #ai 8na"ta si cea care$ pretutindeni$
este pri#a)
Ce 8nsea#na deci construireD 8n +er#ana vec?e cu*v8ntu" 9uan$ care a devenit
5&uen Ba construiC 8nsea#na (a "ocuiA$ care vrea sa spuna: a ra#8ne$ a sa"as"ui) Noi
a# pierdut se#ni'icatia propriu*/isa a ver9u"ui 5&uen. si anu#e (a "ocuiA) O ur#a
a9ia vi/i9i"a s*a pastrat 8nca 8n cuv8ntu" !&ch5&r BvecinC) !ecinu" este !&ch7ge5ur
sau !&chge5&uer. ace"a care "ocuieste 8n apropiere) ]24^ !er9e"e 5uri. 5uren.
5euren. 5euron 8nsea#na toate ("ocuireA$ ("oc a" "ocuiriiA +Wohnst8tte,0 Dar vec?iu"
cuv8nt 5u&n nu ne spune nu#ai ca (a construiA 8nsea#na propriu*/is (a "ocuiA$ ci ne
da totodata o su+estie a 'e"u"ui 8n care tre9uie sa +8ndi# "ocuirea dese#nata de e")
Atunci c8nd este vor9a despre "ocuire$ ne repre/enta# 8ndeo9ste un co#porta#ent
pe care o#u" 8" adopta pe "8n+a #u"te a"te #oduri de co#portare) Lucra# 8ntr*o
parte si "ocui# 8n a"ta) Nu ne "i#ita# doar "a a "ocui > aceasta ar ec?iva"a aproape
cu o "ipsa de activitate >$ ci e<ercita# o pro'esie$ 'ace# a'aceri$ ca"atori#$ iar 8n
dru#u" nostru "ocui# c8nd 8ntr*un "oc$ c8nd 8ntr*a"tu") La ori+ine$ 5&uen 8nsea#na
(a "ocuiA) Aco"o unde cuv8ntu" 5&uen #ai vor9este 8n "i#9aEu" sau ori+inar$ e" ne
spune totodata c8t de departe se 8ntinde esenta "ocuirii) Caci 5&uen. 5u&n. 5hu. 5eo
s8nt variante a"e cuv8ntu"ui nostru din e<presii"e ich 5in B(eu s8ntAC$ du 5ist B(tu
estiAC$ 'or#a de i#perativ 9is B('iiAC) Ce 8nsea#na atunci: ich 5in? !ec?iu" cuv8nt
5&uen. de care tine 5in. ne da raspunsu": ich 5in. du 5ist 8nsea#na: (eu "ocuiescA$
(tu "ocuiestiA) %e"u" 8n care tu esti si eu s8nt$ 'e"u" 8n care noi oa#enii s:nte3 pe
pa#8nt este ace" -u&n. ("ocuireaA) A 'i o# 8nsea#na: a 'i$ ca #uritor$ pe pa#8nt
+Erde,. adica$ a "ocui) !ec?iu" cuv8nt 5&uen care spune ca o#u" este 8n #asura 8n
care %ocuieste. 8nsea#na 8nsa totod&t&: a 8ntretine si a 8n+riEi cu sensu" de a cu"tiva
+5&uen, o+oru"$ de a cu"tiva vita de vie) O ase#enea construire*cu"tivare nu 'ace
decit sa ve+?e/e$ si anu#e asupra
,03
MARTIN HEIDEGGER
CONSTRUIRE$ LOCUIRE$ G"NDIRE
,0-
cresterii care*si poarta de "a sine roade"e) Construirea cu sensu" de 8ntretinere si
8n+riEire nu este o 'acere +Herstei%en,0 8n sc?i#9$ construirea unei nave sau a unui
te#p"u presupun$ 8ntr*un anu#e 'e"$ e"e 8nse"e 'acerea operei) Construirea este aici$
spre deose9ire de 8n+riEire$ o edi'icare +Errichten,0 A#9e"e #oda"itati a"e construirii
> construirea ca 8n+riEire$ 8n "atina co%ere. cu%tur&. si construirea ca edi'icare a unor
constructii$ &edi9ic&re B s8nt inc"use 8n construirea propriu*/isa$ adica 8n "ocuire)
Dar construirea ca "ocuire +Wohnen,. respectiv ca e<istenta pe pa#8nt$ ra#8ne
pentru e<perienta curenta a o#u"ui ceea ce$ din capu" "ocu"ui este o9isnuit$ d&s
Gewohnte. cu# spune at8t de 'ru#os "i#9a) De aceea ea a"uneca 8ntr*un p"an secund
'ata de variate"e #oduri 8n care se 8#p"ineste "ocuirea$ 'ata de activitati"e 8n+riEirii si
edi'icarii) ]2,^ Aceste activitati aEun+ apoi sa revendice 8n e<c"usivitate ter#enu" de
5&uen si$ o data cu e"$ c&uz&0 8nsasi a construirii) Sensu" propriu*/is a" construirii$ si
anu#e "ocuire$ cade 8n uitare)
La pri#a vedere$ aceasta 8nt8#p"are nu pare a 'i de*cit un 'eno#en care se petrece 8n
cadru" sc?i#9arii de se#ni'icatie a unor si#p"e cuvinte) Dar$ 8n rea"itate$ aici se
ascunde ceva decisiv$ si anu#e: "ocuirea nu este recunoscuta ca 'iinta 8nsasi +#ein, a
o#u"ui@ 9a #ai #u"t: "ocuirea nu este +8ndita nicic8nd ca 'iind trasatura
'unda#enta"a a naturii u#ane +/enschsein,0
%aptu" ca "i#9a$ ca sa ne e<pri#a# ast'e"$ retra+e ascun/8nd*o se#ni'icatia propriu*
/isa a cuv8ntu"ui 5&uen. 8n speta "ocuirea$ sta 8nsa #arturie pentru ori+ina"itatea
acestor se#ni'icatii$ caci ceea ce spun 8n c?ip propriu cuvinte"e esentia"e a"e "i#9ii$
este dat "esne uitarii 8n 'avoarea se#ni'icatii"or super'icia"e) Hna acu#$ o#u" n*a
#editat aproape de"oc "a #isteru" acestui 'eno#en) Li#9a 8" "ipseste pe o# de
vor9irea ei si#p"a si 8na"ta) Dar prin aceasta$ c?e#area
,
ei initia"a nu a#uteste$ ci
doar se scu'unda 8n tacere) Iar o#u" o#ite$ desi+ur$ sa acorde acestei taceri atentia
cuvenita)
Daca ascu"ta# 8nsa ce spune "i#9a 8n cuv=ntu" 5&uen. atunci des"usi# trei "ucruri
di'erite:
,) Construirea este propriu*/is "ocuire)
2) Locuirea este c?ipu" 8n care #uritorii sint pe pa#8nt)
1) Construirea ca "ocuire se pre/inta 8n du9"a iposta/a de construire care 8n+riEeste
cresterea si de construire care edi'ica constructii)
Daca #edita# asupra acestei triade$ atunci sesi/a# o su+estie si retine# ce"e ce
ur#ea/a: nici #acar nu s8nte# 8n situatia de a :ntre5& 8ntr*un c?ip satis'acator ce
este$ 8n esenta ei$ construirea de constructii$ ]22^ si nu pute# nicidecu# deter#ina
8n cunostinta de cau/a ce este ea$ at8ta vre#e c8t nu ave# 8n vedere 'aptu" ca orice
construire este 8n sine o "ocuire) Noi nu "ocui# pentru ca a# construit$ ci construi#
si a# construit 8n #asura 8n care "ocui#$ adica 8n #asura 8n care poseda# c&%it&te&
de %ocuitori +die Wohnenden,0 Dar 8n ce consta esenta "ocuiriiD Sa #ai ascu"ta# o
data c?e#area ascunsa a "i#9ii: wuon din sa<ona vec?e$ +oticu" wuni&n. se#ni'ica$
"a 'e" ca si vec?iu" cuv8nt 5&uen. ra#8nerea$ sa"as"uirea) Dar +oticu" wuni&n spune
cu o c"aritate sporita in ce c?ip este resi#tita aceasta ra#=nere) Wuni&n 8nsea#na a
'i 8#pacat +zu9rieden,. a 'i adus "a pace +)rieden,. a ra#8ne 8n ea) Cuv=ntu" )riede
6ize&z& ceea ce este "i9er +)reieEdos )r>e, siAr> 8nsea#na: 'erit de pa+u9a si
a#enintare$ 'erit de)))$ adica ocrotit +geschont,0 )reien 8nsea#na propriu*/is a
ocroti) Ocrotirea 8nsasi nu consta doar 8n aceea ca nu a'ecta# cu ni#ic "ucru"
ocrotit) Ocrotirea propriu*/isa este ce6& poziti6 si survine atunci c8nd dintru 8nceput
"asa# un "ucru sa ra#8na 8n esenta sa$ c8nd readaposti# +zu7ruck5ergen, anu#e un
"ucru 8n esenta sa$ c8nd$ 8n con'or#itate cu cuv8ntu"Jreien$ ocroti# ace" "ucru din
toate directii"e +ein9rieden,0 A "ocui$ a 'i adus "a pace$ 8nsea#na: a ra#8ne ocrotit de
Eur*8#preEur 8n )r>e. adica 8n ace" ceva "i9er +)reie, care ocroteste orice "ucru 8ntru
esenta sa) (ce&st& ocrotire este tr&s&tur& 9und&7
,34
MARTIN HEIDEGGER
3ent&%& & %ocuirii0 Ea stra9ate "ocuirea 8n toata a#p"oarea ei) Aceasta a#p"oare ni
se 8n'atisea/a de 8ndata ce ne +8ndi# "a 'aptu" ca natura u#ana re/ida 8n "ocuire$ si
anu#e 8n sensu" sa"=s"uirii #uritori"or pe pa#8nt)
Dar (pe pa#8ntA spune deEa (su9 cerA) A#9e"e i#p"ica (ra#8nerea dinaintea
divini"orA +Gdtt%ichen, si inc"ud 'aptu" de (a apartine co#unitatii oa#eni"orA) Cei
patru: pa#8ntu" si ceru"$ divinii si #uritorii 'or#ea/a un tot$ p"ec8nd de "a o unitate
origin&r&0
6a#8ntu" este purtatoru" care s"uEeste$ roditoru" care 8n'"oreste rasp8ndit 8n ape si
roci$ desc?i/8ndu*se 8n p"ante si ani#a"e) C8nd spune# )pa#8ntA$ 8i +8ndi# si pe
cei"a"ti Trei "ao"a"ta cu e"$ dar nu #edita# "a unitatea ce"or 6atru) ]21^
Ceru" este #ersu" 9o"tit a" soare"ui$ 8naintea "unii cu c?ipu" ei sc?i#9ator$ ?oinara
stra"ucire a astri"or$ ti#puri"e anu"ui si petrecerea "or$ "u#ina si a#ur+u" /i"ei$
8ntunericu" noptii si "i#pe/irea ei$ prietenia vre#ii si neprietenia ei$ a"unecarea
nori"or si ad8nci#ea de a/ur a va/du?u"ui) C8nd spune# (cerA$ 8i +8ndi# si pe cei*
"a"ti Trei "ao"a"ta cu e"$ dar nu #edita# "a unitatea ce"or 6atru)
Divinii s8nt so"ii tri#itatori de se#ne ai divinitatii) 6rin sacra +uvernare a acestora$
/eu" apare 8n pre/enta sa sau se retra+e 8n 8nva"uire) C8nd 8i nu#i# pe divini$ 8i
+8ndi# si pe cei"a"ti Trei "ao"a"ta cu ei$ dar nu #edita# "a unitatea ce"or 6atru)
Muritorii sint oa#enii) Ei se c?ea#a #uritori pentru ca pot #uri) A #uri 8nsea#na
a avea putinta #ortii c& #oarte) O#u" sin+ur #oare$ si #oare 'ara 8ncetare at8ta
vre#e c8t ra#8ne pe pa#8nt$ su9 cer$ dinaintea divini"or
2
) C8nd 8i nu#i# pe
#uritori$ 8i +8ndi# si pe cei"a"ti Trei "ao"a"ta cu ei$ dar nu #edita# "a unitatea ce"or
6atru)
Aceasta unitate a "or noi o nu#i# tetr&d& +dos Ge76ieri,
1
) Muritorii s:nt 8n tetrada
atunci c8nd %ocuiesc0 Trasatura 'unda#enta"a a "ocuirii este 8nsa ocrotirea) Muritorii
"ocuiesc 8n asa 'e" 8nc8t ocrotesc tetrada 8ntru
,3,
esenta ei) Asadar$ ocrotirea care "ocuieste este 8#patrita)
Muritorii "ocuiesc 8n #asura 8n care sa"vea/a pa#8ntu" * si (a sa"vaA tre9uie 8nte"es
aici 8n sensu" vec?i pe care Lessin+ 8nca 8" cunostea) Sa"varea nu s#u"+e doar din*tr*
un perico"@ a sa"va 8nsea#na propriu*/is: a e"i9era ceva intru esenta sa proprie) A
sa"va pa#8ntu" este #ai #u"t dec8t a pro'ita de e" sau c?iar a*, trudi) Sa"varea
pa#8ntu"ui nu duce "a 8nstap8nirea asupra pa#8ntu"ui si "a supunerea "ui$ de unde n*
ar #ai 'i dec8t un pas p8na "a o e<p"oatare ne8n'r8nata)
Muritorii "ocuiesc 8n #asura 8n care pri#esc ceru" ca cer) Ei "asa soare"ui si "unii
#ersu" "or$ astri"or "e "asa ca"ea "or$ "asa
K
ti#puri"or anu"ui 9ine'aceri"e si aspri#i"e
"or ]2K^$ nu 'ac din noapte /i si nici din /i c?inuitoare neodi?na)
Muritorii "ocuiesc 8n #asura 8n care 8i asteapta pe divini ca divini) Sper8nd$ ei "e
o'era nesperatu") Stau 8n asteptarea se#ne"or sosirii "or si nu se 8nsa"a asupra
e#9"e#e"or a9sentei "or) Nu*si 'ac /eii "or si nu se dedau cu"tu"ui ido"i"or) C?iar 8n
ne#8ntuire$ ei #ai asteapta 8nca #8ntuirea ce "e*a 'ost retrasa)
Muritorii "ocuiesc 8n #asura 8n care 8si ca"au/esc propria esenta > a avea putinta
#ortii ca #oarte > 8n 'iinta acestei putinte si 8n 'o"osirea ei$ cu +8ndu" ca sa 'ie o
#oarte 9una) A*i ca"au/i pe #uritori 8n esenta #ortii nu 8nsea#na nicidecu# a 'ace
din neantu" vid a" #ortii supre#u" te"$ asa cu# nu 8nsea#na sa 8ntuneci "ocuirea
prin oar9a tintuire a s'irsitu"ui)
8n sa"varea pa#8ntu"ui$ 8n pri#irea ceru"ui$ 8n asteptarea divini"or$ 8n ca"au/irea
#uritori"or se petrece "ocuirea ca acea 8#patrita ocrotire a tetradei) A ocroti
8nsea#na a pa/i tetrada 8n esenta ei) Ceea ce este "uat 8n pa/a tre9uie adapostit) Dar
"ocuirea$ atunci c8nd ocroteste tetrada$ unde 8si pastrea/a esentaD Cu# aduc
#uritorii "a 8#p"inire "ocuirea ca 'iind aceasta ocrotireD Nicic8nd n*ar i/9uti
#uritorii s*o 'aca$ daca "ocuirea nu ar 'i dec8t o sa"as"uire pe pa#8nt$ su9 cer$
,32
MARTIN HEIDEGGER
8naintea divini"or$ a"aturi de cei"a"ti #uritori) Di#potriva$ "ocuirea este dintotdeauna
deEa o sa"as"uire 8n preaE#a "ucruri"or +5ei den Dingen,0 Locuirea ca ocrotire
pastrea/a tetrada 8n ace" ceva 8n preaE#a caruia sa"as"uiesc #uritorii: 8n "ucruri)
Dar sa"as"uirea 8n preaE#a "ucruri"or nu este adau+ata ca un a" cince"ea e"e#ent
8#patritei 8n'aptuiri a ocrotirii) Sa"as"uirea 8n preaE#a "ucruri"or este$ di#potriva$
sin+ura #oda"itate 8n care se 8#p"ineste$ de '"ecare data unitar$ 8#patrita sa"as"uire
8n tetrad=) Locuirea ocroteste tetrada aduc8nd esenta ei 8n "ucruri) ]2.^ Dar "ucruri"e
8nse"e nu adapostesc tetrada dec:t &tunci c8nd e"e 8nse"e s8nt "asate c& "ucruri 8n
esenta "or) Cu# se petrece aceastaD 6rin aceea ca #uritorii 8ntretin si 8n+riEesc
"ucruri"e care se ivesc de "a sine$ iar pe ace"ea care nu se ivesc$ "e edi'ica anu#e)
8n+riEirea si edi'icarea constituie construirea +-&uen, 8n sens #ai res*tr8ns) Locuire&
este$ 8n #asura 8n care pastrea/a tetrada 8n "ucruri$ o construire 8n sensu" acestei
pastrari) Cu aceasta s8nte# adusi pe ca"ea ce"ei de a doua 8ntre9ari:
II
8n ce #asura construirea este cuprinsa 8n "ocuireD
Raspunsu" "a aceasta 8ntre9are ne va e<p"ica ce este propriu*/is construirea atunci
c8nd ea este +8ndita pornind de "a esenta "ocuirii) Ne vo# "i#ita "a construirea 8n
sensu" edi'icarii de "ucruri si vo# 8ntre9a: ce este un "ucru construitD Ca #ode"
pentru 8ncercarea de a +8ndi pe "inia desc?isa de 8ntre9area noastra ne va servi un
pod)
(Usor si trainicA$ podu" se "ansea/a peste '"uviu) E" 'ace #ai #u"t dec8t sa "e+e doua
#a"uri deEa e<istente) A9ia 8n trecerea podu"ui #a"uri"e ies 8n evidenta ca #a"uri)
6odu" "e "asa anu#e sa se opuna unu" a"tuia) 6artea de dinco"o se desprinde prin
#iE"ocirea podu"ui de cea de dincoace) Apoi #a"uri"e nu se 8ntind ca doua ?otare
indi'erente a"e tinutu"ui 'er# de*a "un+u" '"u*
,31
viu"ui) Odata cu #a"uri"e$ podu" aduce 8nspre '"uviu c8nd una c8nd cea"a"ta dintre
vastitati"e tinutu"ui care se 8ntinde dinco"o de #a"uri) E" aduce '"uviu"$ si #a"u"$ si
tinutu"$ 8n reciproca "or vecinatate) 6odu" st8nge %&o%&%t& +6ers&33e%t, pa#8ntu" ca
peisaE a '"uviu"ui) E" 8" ca"au/este ast'e" printre "unci) Odi?nind ne#iscat 8n a"9ia
'"uviu"ui$ pi"onii podu"ui poarta e"anu" arcuiri"or care "asa ape"or '"uviu"ui ca"ea "or)
%ie ca ape"e se duc "inistite si voioase$ 'ie ca torente"e se napustesc > pe vre#e de
'urtuna sau c8nd /ape/i"e prind sa se topeasca > printre arcuri"e spriEinite pe pi"oni$
podu" este +ata sa 8nt8#pine capricii"e ceru"ui si esenta "or sc?i#9atoare) ]27^ C?iar
si aco"o unde podu" acopera '"uviu"$ e" o'era ceru"ui cur+erea sa$ pri#ind*o pentru
c8teva c"ipe 8n poarta "ui arcuita$ si iar e"i9er8nd*o)
6odu" 8i "asa '"uviu"ui ca"ea sa si totodata "e acorda #uritori"or dru#u" "or$ asa 8ncit
ei sa poata u#9"a si ca"atori din tinut 8n tinut) 6oduri"e ca"au/esc 8n #u"tip"e
c?ipuri) 6odu" orasu"ui duce de "a piata caste"u"ui "a piata do#u"ui$ podu" din 'ata
t8r+u"ui aduce care"e si ate"aEe"e 8n sate"e di#preEur) Modesta trecere peste p8riu a
vec?iu"ui pod de piatra arata caru"ui ce poarta reco"ta dru#u" de "a tar"a 8n sat$ sau
#8na caru" 8ncarcat cu "e#ne de pe dru#u" de tara pe sosea) 6odu" de pe autostrada
este prins 8n reteaua de "inii a tra'icu"ui pe distante #ari$ a unui tra'ic ca"cu"at si c8t
#ai rapid) Mereu$ si de 'iecare data a"t'e"$ podu" ca"au/ste 8nco"o si 8ncoace
dru#uri"e sovaitoare si +ra9ite a"e oa#eni"or$ 'ac8ndu*i sa aEun+a pe a"te tar#uri$ iar
"a ur#a$ ca #uritori ce s8nt pe ce"a"a"t tar8#) 6odu" se "ansea/a peste r8u si de'i"eu
c8nd 8n arcuiri 8na"te$ c8nd 8n a"te"e scunde$ asa 8nc8t #uritorii$ 'ie ca iau a#inte "a
e"anu" podu"ui care "ansea/a dinco"o$ 'ie ca*, uita$ #ereu 8n dru# catre u"ti#u" pod$
cauta 8n 'ond sa depaseasca ceea ce este 8n ei supus o9isnuintei si p"in de
str8#9atate$ pentru a se duce ast'e" 8naintea ne*str8#9at=tii divinu"ui) 8n iposta/a "ui
de trecere care "ansea/a dinco"o$ podu" str:nge %&o%&%t& 8naintea divini*
,3K
MARTIN HEIDEGGER
"or$ indi'erent daca pre/enta "or este +8ndita anu#e si o3&gi&t& anu#e$ ca 8n 'i+ura
s'8ntu"ui #enit sa ocroteasca podu"$ sau daca$ di#potriva$ ea r=#8ne inaccesi9i"a sau
este c?iar respinsa)
6odu" str:nge %&o%&%t&. 8ntr*un c?ip care 8i este propriu. pa#8ntu" si ceru"$ divinii si
#uritorii si 8i aduce 8n preaE#a sa)
Strin+ere*"ao"a"ta se c?ea#a$ dupa un vec?i cuv8nt a" "i#9ii noastre$ thing0 6odu"
este > si anu#e ca acea str8n+ere "ao"a"ta a tetradei > un "ucru +Ding,0 Ce*i drept$
se considera ca podu" nu este$ propriu*/is si 8n pri#u" rind$ dec:t un pod) Mai apoi$
si c8nd si c8nd$ e" ar #ai putea e<pri#a ]20^ cite ceva) Ca o ase#enea e<presie$
podu" ar deveni apoi$ c?ipuri"e$ un si#9o"$ de pi"da pentru tot ce a 'ost aratat
adineauri) Dar podu"$ daca este un pod autentic$ nu este niciodata #ai 8nt8i un
si#p"u pod$ pentru ca apoi sa devina un si#9o") Tot at8t de putin podu" nu este
dinainte doar un si#9o" 8n sensu" ca e<pri#a ceva ce nu tine 8n #od strict de e")
Daca considera# podu" 8n #od strict$ e" nu se arata niciodata ca o e<presie) 6odu"
este un "ucru si nu3&i un %ucru0 Nu#aiD %iind acest "ucru$ podu" str8n+e "ao"a"ta
tetrada)
E drept ca +8ndirea noastra s*a o9isnuit$ 8nca din antic?itate$ sa conceapa 8ntr*un
c?ip pre& s&r&c&cios esenta "ucru"ui) De aici a re/u"tat$ 8n decursu" +8ndirii
occidenta"e$ repre/entarea "ucru"ui ca un ? necunoscut de care s8nt atasate anu#ite
proprietati percepti9i"e) Considerat de pe aceasta po/itie$ tot ce 9&ce deA& p&rte din
esent& &cestui %ucru > esent& ce str:nge %&o%&%t& > ne apare$ ce*i drept$ ca un
adaos introdus u"terior prin interpretare) 8n rea"itate$ podu" n*ar 'i nicic8nd un si#p"u
pod$ daca e" n*ar 'i un "ucru)
6odu" este 8nsa$ ce*i drept$ un "ucru de un tip speci&% 8ntruc8t e" str8n+e "ao"a"ta
tetrada in &s& 9e% 8nc8t e" 8i 8n+aduie si 8i o'era un %oc de &sez&re +eine #t&tte
6erst&ttet,0 Dar nu#ai un "ucru care este e% 8nsusi un %oc +Ort, poate r8ndui o ase/are
+#t&tte,0 Locu" nu e<ista
,3.
deEa dinaintea podu"ui) %ara 8ndoia"a ca 8nainte de 8na"tarea podu"ui e<ista de*a
"un+u" '"uviu"ui #u"te puncte +#te%%en, care pot 'i ocupate de un "ucru sau a"tu")
Unu" din aceste puncte aEun+e sa 'ie un "oc$ si anu#e$ prin 3iA%ocire& podu%ui0
Asadar$ podu" nu este a#p"asat$ e" #ai 8nt8i$ 8ntr*un "oc anu#e$ ci a9ia dinspre
podu" 8nsusi ia nastere un "oc) E" este un "ucru$ e" str8n+e "ao"a"ta tetrada$ dar 8ntr*un
ase#enea 'e" 8ncit 8i 8n+aduie si 8i o'era tetradei o ase/are) 6ornind din aceasta
ase/are se deter#ina /one"e +2%&tze, si dru#uri"e prin care este r8nduit un spatiu)
A9ia "ucruri"e$ care s8nt 8n acest 'e" anu#e "ocuri$ s8nt ce"e care 8n+aduie$ 8n 'iecare
ca/ 8n parte$ spatii +R&u3e,0 !ec?ea se#ni'icatie a "ui R&u3 spune ce denu#este
acest cuv8nt) R&u3. Ru3 8nsea#na /ona 'acuta "i9era pentru ase/area unei co"onii
sau a unei ta9ere) ]23^ Un spatiu este ceva r8nduit$ cedat$ e"i9erat$ si anu#e 8n
vederea unei "i#ite$ 8n +reaca nWp&F0 Li#ita nu este "ocu" 8n care 8ncetea/a un
"ucru$ ci) asa cu# au o9servat +recii$ "i#ita este "ocu" din care un "ucru 8si :ncepe
esent& s&0 De aceea conceptu" se c?ea#a 7picru7W@$ adica ("i#itaA) Spatiu" este$
prin esenta sa$ ceea ce este r8nduit$ ceea ce este introdus 8n "i#ita sa) Ceea ce este
r8nduit este de 'iecare data 8n+aduit si 8n 'e"u" acesta rostuit +ge9ugt,. adica str8ns
"ao"a"ta prin inter#ediu" unui "oc$ adica prin inter#ediu" unui "ucru de tipu" podu"ui$
de pi"da) 2rin ur3&re. sp&tii%e :si c&p&t& esent& din %ocuri si nu din &s&7nu3itu%
sp&tiu0
Ant"cipind$ dese#na# acu# drept constructii +-&u7ten, ace"e "ucruri care$ 8n
ca"itatea "or de "ocuri$ 8n+aduie si o'era o ase/are) E"e se nu#esc ast'e" pentru ca
s8nt produse +he6orge5r&cht, prin construirea care edi'ica +errichtendes -&uen,0
A'"a# de ce tip tre9uie sa 'ie aceasta pro*ducere$ 8n speta construirea$ a9ia dupa ce
a# #editat #ai 8nt8i asupra esentei ace"or "ucruri care rec"a#a de "a sine$ pentru
con'ectionarea "or$ construirea ca pro*ducere) Aceste "ucruri s8nt "ocuri care
8n+aduie si o'era tetradei o ase/are ce rinduieste de
,37
MARTIN HEIDEGGER
'iecare data un spatiu) Raportarea "ocu"ui "a spatiu
.
este cuprinsa 8n esenta acestor
"ucruri$ dar tot aici este cuprinsa si raportarea "ocu"ui "a o#u" care sa"as"uieste 8n
preaE#a "ui) Asa se e<p"ica de ce 8ncerca# acu# sa "a#uri# esenta acestor "ucruri
pe care "e nu#i# constructii$ c?i9/uind pe scurt "a ce"e ce ur#ea/a$ 8nt8i: 8n ce
raport se a'"a "ocu" si spatiu"D si apoi: care este re"atia dintre o# si spatiuD
6odu" este un "oc) %iind un ase#enea "ucru$ e" 8n+aduie si o'era un spatiu 8n care
s8nt introdusi pa*#8ntu" si ceru"$ divinii si #uritorii) Spatiu" 8n+aduit si o'erit de pod
poarta 8n sine 'e"urite /one a'"ate #a" aproape sau #ai departe 'ata de pod) Aceste
/one pot 'i concepute 8nsa ca si#p"e puncte +#te%%en, 8ntre care e<ista o distanta
#asura9i"a@ o distanta$ 8n +reaca un CTTNSIO!$ este 8ntotdeauna r8nduita$ si
anu#e prin inter#ediu" unor si#p"e puncte) ]2-^ Ceea ce este rinduit ast'e"$ prin
inter#ediu" unor puncte$ este un spatiu de un tip specia") 8n ca"itatea de distanta$ de
st&dion. e" este$ ceea ce ne spune ace"asi cuv8nt st&dion 8n "atina$ un sp&tiwn. un
spatiu inter#ediar) Apropierea si departarea dintre oa#eni si "ucruri pot deveni
ast'e" si#p"e 8ndepartari +Ent9ernungen,. distante a"e spatiu"ui inter#ediar) 8ntr*un
spatiu care nu este repre/entat dec8t ca sp&tiwn. podu" apare acu# ca un si#p"u
ceva$ p"asat 8ntr*un punct care poate 'i oric8nd ocupat de a"tceva sau poate 'i 8n"ocuit
de un si#p"u #arcaE) Dar nu nu#ai at8t: din spatiu" conceput ca spatiu inter#ediar
pot 'i i/o"ate$ dupa 8na"ti#e$ "ati#e si "un+i#e$ si#p"e"e 8ntinderi) Ne repre/enta#
ceea ce a 'ost a9stras ast'e"$ 8n "atina &5str&ctu3. ca pura diversitate a ce"or trei
di#ensiuni) 8nsa ceea ce este r8nduit de aceasta diversitate$ nu #ai este deter#inat
prin distante$ nu #ai este un sp&tiwn. ci nu#ai e?tensio B o 8ntindere) Dar spatiu"
ca e?tensio #a" poate 'i a9stras o data$ o9tin8ndu*se re"atii ana"itico*a"+e9rice)
Aceste re"atii ad#it posi9i"itatea construirii pur #ate#atice a unor diversitati cu
oric8t de #u"te di#ensiuni) Ceea ce
,30
este r8nduit ast'e" pe ca"e #ate#atica poate 'i nu#it spatiu) Dar spatiu" conceput 8n
acest sens nu contine nici spatii si nici /one) 8n e" nu +asi# niciodata "ocuri$ adica
"ucruri de tipu" podu"ui) 8n sc?i#9$ 8n spatii"e rinduite prin #iE"ocirea unor "ocuri se
a'"a 8ntotdeauna spatiu" ca spatiu inter#ediar$ iar 8n acesta$ "a rindu" sau$ spatiu" ca
pura 8ntindere) #p&tiu3 s" e?tensio o'era oric8nd posi9i"itatea de a #asura si de a
ca"cu"a di#ensiuni"e "ucruri"or si spatii"e r8nduite de e"e 8n 'unctie de distante$ de
se+#ente$ de directii) Dar nu*#ere"e*#asura si di#ensiuni"e "or$ pentru si#p"u" 'apt
ca pot 'i ap"icate 8n genere "a tot ce este 8ntins$ nu s8nt 8n nici un ca/ te3eiu% esentei
spatii"or si a "ocuri"or care pot 'i #asurate cu aEutoru" instru#entaru"ui #ate#atic)
Nu pute# "ua aici 8n de/9atere 8n ce #asura 'i/ica #oderna s*a va/ut si ea
constr8nsa de 'apte ]14^ sa*si repre/inte #ediu" spatia" a" spatiu"ui cos#ic ca pe o
unitate de c8#p care este deter#inata de corp ca centru dina#ic) Spatii"e pe care "e
stra9ate# 8n #od o9isnuit s8nt r8nduite de "ocuri@ esenta acestor "ocuri se 8nte#eia/a
8n "ucruri de tipu" constructii"or) Daca tine# sea#a de aceste raporturi dintre "oc si
spatii$ dintre spatii si spatiu$ atunci o9tine# un punct de spriEin pentru a #edita
asupra re"atiei dintre o# si spatiu) C8nd vor9i# despre o# si spatiu$ suna ca si cu#
o#u" s*ar a'"a de o parte$ iar spatiu" de cea"a"ta) Dar spatiu" nu este pentru o# un
ter#en pe care o#u" 8" a'"a 8n 'ata sa +ein Gegenu5er,0 Spatiu" nu este nici un o9iect
e<terior$ nici o traire interioara) Nu e<ista oa#enii si 8n p"us sp&tiuC caci atunci c8nd
spun (un o#A$ si +8ndesc prin acest cuv8nt pe ace"a care este de natura u#ana$ deci
care "ocuieste$ atunci a# si nu#it$ o data cu nu#e"e (un o#A$ sa"as"uirea 8n tetrada
8n preaE#a "ucruri"or) C?iar si atunci c8nd ne raporta# "a "ucruri care nu se a'"a 8n
i#ediata apropiere$ sa"as"ui# 8n preaE#a "ucruri"or 8nse"e) Nu ne repre/enta#
"ucruri"e departate doar 8n 'oru" nostru interior > asa cu# se 8nvata "a scoa"a >
ast'e" 8nc8t 8n interioru" si 8n capu"
,33
MARTIN HEIDEGGER
nostru sa nu se deru"e/e$ ca su9stitut a" "ucruri"or 8ndepartate$ decit repre/entari a"e
"or) Daca noi toti ne vo# +8ndi acu#$ de aici$ "a vec?iu" pod din Heide"9er+$ atunci
+8ndirea 8ndepartata spre ace" "oc nu constituie o si#p"a traire +Er%e5nis, 8n
persoane"e pre/ente aici@ di#potriva$ c8nd ne +8ndi# "a podu" #entionat$ 'ace parte
din c?iar esenta acestei +8ndiri 'aptu" ca ea$ 8n ea 8nsasi$ :n9runt& +dwchsteht, :n sine
departarea 'ata de "ocu" ace"a) Ne a'"a#$ pornind de aici$ 8n preaE#a podu"ui de
aco"o si nicidecu# 8n preaE#a unui continut a" repre/entarii 8n constiinta noastra)
6ornind de aici pute# c?iar sa 'i# #u"t #ai aproape de podu" ace"a si de spatiu" pe
care e" 8" r8nduieste$ dec8t cineva care*, 'o"oseste 8n #od o9isnuit drept trecere
indi'erenta peste r8u) 8n sa"as"uirea #uritori"or$ spatii"e$ si o data cu e"e spatiu"$ s8nt
dintotdeauna deEa r8nduite) Spatii"e se desc?id prin aceea ]1,^ ca s8nt introduse 8n
"ocuirea o#u"ui) Muritorii s:nt. vrea sa spuna: pe te#eiu" sa"as"uirii "or 8n preaE#a
"ucruri"or si a "ocuri"or$ ei 8n'runta spatii %ocuind0 si doar 8n virtutea 'aptu"ui ca
#uritorii$ potrivit esentei "or$ 8n'runta spatii$ ei pot sa "e stra9ata) 8nsa atunci c8nd
#er+e#$ nu a9andona# 8n'runtarea aceea i#o9i"a) 6rin spatii #er+e#$ di#potriva$
8ntotdeauna 8n asa 'e" 8ncit "e 8n'runta# 8n toata a#p"oarea "or sa"as"uind 8n
per#anenta 8n preaE#a "ocuri"or si a "ucruri"or apropiate si 8ndepartate) C8nd #er+
spre iesirea sa"ii$ s8nt deEa aco"o si nici n*as putea sa #a duc 8ntr*aco"o daca nu as '"
8n asa 'e" 8ncit sa 'iu deEa aco"o) Nu s8nt niciodata doar aici$ ca trup 8nc?is 8n sine$ ci
s8nt aco"o$ adica 8n'runt spatiu"$ si doar 8n 'e"u" acesta 8" pot stra9ate)
C?iar si atunci c8nd #uritorii (se retra+ 8n sineA$ ei nu se rup de apartenenta "a
tetrada) Atunci c8nd ne concentra# asupra 'iintei noastre > cu# se spune >$ ne
8ndrepta# 8nspre noi venind dinspre "ucruri$ 9&r& & &5&ndon& vreodata sa"as"uirea 8n
preaE#a acestora) 68na si pierderea raportarii "a "ucruri$ care apare 8n stari"e
depresive$ ar 'i i#posi9i"a daca o stare de 'e"u"
,3-
acesta nu ar ra#8ne$ "a r8ndu" ei$ ceea ce este ea 8n ca"itatea ei de stare u#ana$ si
anu#e o sa"as"uire 8n pre&A3& "ucruri"or) Doar 8n situatia 8n care aceasta sa"as"uire
deter#ina deEa natura u#ana$ "ucruri"e 8n preaE#a carora s8nte#$ pot de ase#enea
sa nu ni se adrese/e$ pot de ase#enea sa nu ne #ai atin+a cu ni3ic0
Raportarea o#u"ui "a "ocuri si$ prin #iE"ocirea "ocuri"or$ "a spatii re/ida 8n "ocuire)
Re"atia dintre o# si spatiu nu este ni#ic a"tceva dec8t "ocuirea +8ndit= 8n c?ip
esentia")
Daca +8ndi#$ asa cu# a# 8ncercat$ pe ur#e"e raportu"ui dintre "oc si spatiu$ dar si
pe ur#e"e re"atiei dintre o# si spatiu$ cade o "u#ina asupra esentei "ucruri"or care
s8nt "ocuri si pe care "e nu#i# constructii)
6odu" este un "ucru de acest 'e") Locu" introduce unitatea pa#8ntu"ui s" a ceru"ui$ a
divini"or si a #uritori"or ]12^ 8ntr*o ase/are ordon8nd ase/area de spatii) Locu"
r8nduieste tetrada 8ntr*un du9"u sens) Locu" &d3ite +%&sst zu, tetrada si o ordone&z&
+einrichtet,0 A#9e"e$ 8n speta r8nduirea ca ad#itere si rinduirea ca ordonare$ tre9uie
sa constituie un tot) 8n aceasta ca"itate de du9"a r8nduire$ "ocu" este o pa/a +Hui, a
tetradei$ sau$ cu# spune ace"asi cuv=nt$ un Huis. un H&us. un "oc a" +a/duirii)
Lucruri de 'e"u" unor ase#enea "ocuri +a/duiesc +-eh&usen, sa"as"uirea oa#eni"or)
Lucruri de acest 'e" s8nt "ocuri a"e +a/duirii +-eh&usungen,. 'ara a '" 8n #od necesar
"ocuinte 8n sens #ai restr8ns)
Construirea este pro*ducerea unor ase#enea "ucruri) Esenta construirii re/ida 8n
aceea ca ea corespunde 'e"u"ui acestor "ucruri) E"e s8nt "ocuri care 8n+aduie si o'era
spatii) De aceea construirea este > datorita 'aptu"ui ca edi'ica "ocuri > o ctitorire si
o rostuire de spatii) Ca ur#are a 'aptu"ui ca aceasta construire pro*du*ce "ocuri$ o
data cu rostuirea spatii"or ei$ spatiu" ca sp&tiu3 si ca e?tensi& intra si e"$ 8n #od
necesar$ 8n rostuiri"e cu caracter de "ucru care iau c?ipu" construc*
,-4
MARTIN HEIDEGGER
tii"or) Dar construirea nu con'era niciodata 'or#a spatiu"ui ca atare) Nici 8n #od
indirect$ nici 8n #od direct) Cu toate acestea$ av8nd 8n vedere ca aceasta construire
produce "ucruri ca "ocuri$ ea se +aseste #ai aproape de esenta spatii"or si de
provenienta esentei spatiu"ui ca atare dec8t orice +eo#etrie si #ate#atica) Construi*
rea 8si pri3este :ndru3&re& +Weisung, pentru edi'icarea sa de "ocuri din unitatea
si#p"a 8n care se 8ntrepatrund pa#8ntu" si ceru"$ divinii si #uritorii) Toc#ai din
tetrada prei& construirea #asuri"e pentru orice di#ensionare a spatii"or rinduite$ de
'iecare data$ prin "ocuri"e ctitorite) Constructii"e pastrea/a tetrada ca tetrada) E"e s8nt
"ucruri care$ 8n 'e"u" "or propriu$ ocrotesc tetrada) Ocrotirea tetradei$ deci sa"varea
pa#8ntu*"ui$ pri#irea ceru"ui$ asteptarea divini"or$ ca"au/irea #uritori"or > aceasta
8#patrita ocrotire este esenta "ocuirii) Asadar constructii"e autentice #arc?ea/a
"ocuirea aduc8nd*o 8n esenta ei si +a/duiesc aceasta esenta)
Construirea caracteri/ata ast'e" este o actiune privi"e+iata care "asa sa survina
"ocuirea +Wohnen%&ssen,0 ]11^ Atunci c8nd construirea este 8ntr*adevar o ase#enea
o'erire$ ea corespunde deEa c?e#arii tetradei) 8n aceasta corespondenta ra#8ne
8nte#eiata orice a"catuire de p"anuri care desc?ide$ "a rindu" ei$ do#enii"e adecvate
pentru conceperea de proiecte)
Atunci c8nd 8ncerca# sa +8ndi# esenta construirii care edi'ica pornind de "a o'erirea
de "ocuire$ a'"a# cu o c"aritate sporita 8n ce re/ida acea pro*ducere prin care se
8#p"ineste construirea) 8n #od o9isnuit$ concepe# pro*ducerea ca pe o activitate a"e
carei per'or#ante au ca ur#are un re/u"tat$ 8n speta constructia 'inita) 6ro*ducerea
+Her6or5ringen, poate 'i$ 8ntr*adevar$ repre/entata ast'e": 8n 'e"u" acesta se
surprinde ceva corect si totusi nu este niciodata atinsa esenta sa: o (aducere aiciA
+Her5ringen, care asa/a 8n 'ata noastra +6or75ringt,0 Caci construirea aduce tetrada
&ici. 8ntr*un "ucru$ podu"$ si asa/a "ucru" :n 9&t& noastra ca 'iind un "oc$ 8" asa/a 8n
ceea ce este deEa pre/ent si care
,-,
a9ia acu#$ prin 3iA%ocire& acestui "oc$ este r8nduit ca spatiu)
A pro*duce se spune 8n +reaca HTKHCO ) Radacina tec a acestui ver9 se re+aseste
8n cuv8ntu" Ta<vrt$ te?nica) Cuv=ntu" <aavri nu 8nsea#na pentru +reci nici arta$ nici
#estesu+$ ci: a "asa cutare sau cutare "ucru sa apara 8ntr*un 'e" sau a"tu" 8n sinu" a
ceea ce este pre/ent) Grecii +8ndesc iW?6rR. pro*ducerea$ pornind de "a (a 'ace sa
aparaA +Erscheinen%&ssen,0 Ta<
v
a"$ care tre9uie +8ndita ast'e"$ se ascunde 8nca din
antic?itate 8n caracteru" tectonic a" ar?itecturii) Mai recent$ si 8ntr*un c?ip si #ai
?otar8t$ ea se ascunde 8n caracteru" te?nic propriu te?nicii #otoare"or) Dar esenta
producerii care construieste nu poate 'i +8ndita satis'acator nici pornind de "a arta
construirii$ nici de "a constructia in+inereasca$ si nici de "a o si#p"a asociere a ce"or
doua) 6ro*ducerea care construieste nu ar '" deter#inata corespun/ator nici &tunci
c8nd ea ar '" +8ndita 8n sensu" ace"ei TcH!TI$ nu3&i ca o activitate care 'ace ca ceva
sa apara$ care aduce ceva pro*dus ca 'iind pre/ent 8n s8nu" ce"or care s8nt deEa
pre/ente)
Esenta construirii este o'erirea de "ocuire) Rea"i/area esentei construirii este
edi'icarea de "ocuri prin rostu"*rea spatii"or "or) ]1K^ Do&r &tunci c:nd &6e3 putint&
%ocuirii pute3 construi0 Sa poposi# pentru o c"ipa cu +8ndu" "a o +ospodarie pe
care$ cu doua veacuri 8n ur#a$ 8n 6adurea Nea+ra$ "ocuirea taraneasca 8nca o #ai
construia) Aici casa a 'ost a"catuita de nestra#utata putinta de a cuprinde unit&r 8n
"ucruri pa#8ntu" si ceru"$ divinii si #uritorii) Ea a ase/at +ospodaria pe versantu"
#unte"ui proteEat de v8nturi$ cu 'ata catre #ia/a/i$ 8ntre pasuni$ 8n apropierea
i/voru"ui) Ea i*a dat acoperisu" de sindri"a #u"t iesit 8n a'ara$ care poarta 8n panta
potrivita povara /ape/ii si care$ co9or8nd 'oarte #u"t$ proteEea/a odai"e 8#potriva
'urtuni"or din "un+i"e nopti de iarna) Ea n*a uitat co"tu" 8nc?inat Do#nu"ui$ din
spate"e #esei co#une$ a r8nduit 8n odai "ocuri"e s'intite pentru nastere si pentru
(ar9ore"e #or*
,-2
MARTIN HEIDEGGER
ti"orA > asa se c?ea#a aco"o sicriu" >$ pre'i+ur8nd ast'e" pentru toate v8rste"e
vietii$ su9 un unic acoperis$ tiparu" #ersu"ui "or prin ti#p) Gospodaria a 'ost con*
struita cu un #estesu+ care$ nascut e" 8nsusi din "ocuire$ 'o"oseste 8nca une"te"e si
#ateria"e"e sa"e ca pe niste "ucruri)
6ute# construi doar daca ave# putinta "ocuirii) Re'erirea "a +ospodaria din 6adurea
Nea+ra nu vrea sa spuna nicidecu# ca ar tre9ui si ca a# putea sa ne 8ntoarce# "a
construirea acestor +ospodarii$ ci i"ustrea/a pe #ar+inea unei "ocuiri trecute dar
esenti&%e cu# a stiut &ce&st& sa construiasca)
Locuirea este 8nsa acea tr&s&tur& 9und&3ent&%& a 'iintei 8n con'or#itate cu care
#uritorii s8nt) 6oate ca prin aceasta 8ncercare de a +8ndi pe ur#e"e "ocuirii si a"e
construirii iese ceva #ai "i#pede "a "u#ina ca orice construire tre9uie sa 'ie
cuprinsa 8n "ocuire@ si deopotriva$ poate iese "a ivea"a si 'e"u" 8n care 8si pri#este
construirea esenta de "a "ocuire) Ne*a# putea dec"ara #u"tu#iti daca "ocuirea si
construirea ar aEun+e 8n s9er& & cee& ce este de3n de & 9i interog&t. ra#8n8nd ast'e"
ceva ce este de3n de & 9i g:ndit0
Ca"ea +8ndirii 8ncercata aici poate sta 8nsa #arturie pentru 'aptu" ca +8ndirea 8nsasi
'ace parte din "ocuire 8n ace"asi sens 8n care 'ace si construirea@ nu#ai c?ipu" 8n care
'ace ea parte e a"tu") ]1.^
Construirea si +8ndirea s8nt$ 'iecare 8n 'e"u" ei$ de neoco"it pentru "ocuire) Dar
a#9e"e s8nt totodata insu'iciente pentru "ocuire$ at8ta vre#e c8t 'iecare 8n parte 8si
vede separat de trea9a ei$ 8n "oc ca 'iecare sa ascu"te de cea"a"ta) Iar aceasta putinta
e"e nu o au dec8t atunci c8nd$ "ao"a"ta$ construire si +8ndire$ apartin "ocuirii$ ra#8n 8n
"i#ite"e "or si stiu ca a#8ndoua vin din spatiu" de e<ersare a" unei "un+i e<periente si
a" unei ne8ntrerupte practici)
8ncerca# sa +8ndi# pe ur#e"e esentei "ocuirii) 6asu" ur#ator pe aceasta ca"e ar 'i
8ntre9area: care este situatia "ocuirii 8n vre#ea noastra$ 8n vre#ea aceasta care da de
+8nditD Se vor9este pretutindeni$ si pe 9una
,-1
dreptate$ de cri/a de "ocuinte) Nu se vor9este doar$ se si 'ace ceva) Se 8ncearca
re/o"varea cri/ei prin crearea de "ocuinte$ prin 8ncuraEarea construirii de "ocuinte$
prin p"ani'icarea 8ntre+u"ui do#eniu a" construirii) Ori*c8t de dura s" de depri#anta$
oric8t de di'ici"a si de a#enintatoare ar 'i "ipsa de "ocuinte$ criz& propriu7zis& &
%ocuirii nu consta 8n pri#u" r8nd 8n "ipsa de "ocuinte) Cri/a propriu*/isa de "ocuinte
datea/a$ de a"t'e"$ dinaintea ra/9oaie"or #ondia"e si a distru+erii "or$ dinaintea
cresterii popu"atiei pe pa#8nt$ si este #ai vec?e dec8t situatia #uncitoru"ui din
industrie) Cri/a propriu*/isa a "ocuirii re/ida 8n 'aptu" ca #uritorii au sa caute
ne8ncetat esenta "ocuirii$ ca ei tre5uie 3&i :nt6L s& :n6ete %ocuire&0 S*ar putea ca
"ipsa de patrie +Hei73&t%osigkeit, a o#u"ui sa constea toc#ai 8n aceea ca o#u" nici
nu #editea/a 8nca asupra cri/ei propriu7zise de "ocuinte ca 'iind &de6&r&t& criz&0
Dar din c"ipa 8n care o#u" 3edite&z& asupra "ipsei de patrie$ ea a si 8ncetat sa #ai
'ie un neaEuns +E%end,0 G8ndita cu# tre9uie si pastrata 8n #e#oria noastra$ ea este
sin+ura c?e#are care 8i &tr&ge pe #uritori 8n "ocuire)
Dar cu# a"t'e" pot #uritorii sa corespunda acestei c?e#ari$ daca nu prin 8ncercarea
de a aduce "ocuirea > pornind de "a ei 8nsisi si &co%o unde depinde de ei B 8n
p"enitudinea esentei sa"eD E" 8#p"inesc acest "ucru atunci c8nd construiesc pornind
din "ocuire si +8ndesc pentru "ocuire) ]17^
NOTE
Acest te<t a 'ost pre/entat de Heide++er su9 'or#a unei con'erinte tinute "a . au+ust ,-.,
8n cadru" 8nt8"niri"or intitu"ate D&r3st&dter Gespr&ch "". av8nd ca te#a O3u% si sp&tiu%0
Te<tu" a aparut tiparit 8n "ucrari"e acestui si#po/ion 8n ,-.2$ pp) 02 s) ur#)
,) (C?e#areaA sau )ape"u"A$ Zuspruch. este #esaEu" esentia" pe care 'iinta i*, adresea/a
o#u"ui prin inter#ediu" "i#9ii +#pr&che,0 Ascu"tarea +Hdren, este atitudinea adecvata a
o#u"ui 8n raport cu acest #esaE) Traversarea ar?eo"o+ica a
,-K
MARTIN HEIDEGGER
straturi"or "i#9ii$ asa cu# este ea practicata de Heide++er 8nsusi$ repre/inta una dintre
#oda"itati"e de rea"i/are a"e acestei ascu"tari) Este vor9a deci de a co9or8 "a sensu" ori+inar
a" cuvinte"or$ "a "ocu" 8n care "i#9a (8nca #ai vor9esteA) Acest Zuspruch tre9uie +8ndit 8n
str8nsa "e+atura si cu (n7spruch. (e<i+entaA prin care 'iinta 8" revendica pe o# pentru a o
e<pri#a adecvat prin "i#9a$ precu# si 8n "e+atura cu ter#enu" Entsprechen.
(corespondenta rea"i/ata prin inter#ediu" "i#9iiA 8ntre ape"u" si e<i+enta 'iintei$ pe de o
parte$ si raspunsu" o#u"ui$ pe de a"ta parte)
A se co#para acest pasaE si cu D;M$ p) 242)
Co9or8rea "a sensu" ori+inar a" cuv8ntu"ui ca o varianta a (ascu"tariiA e<p"ica recursu"
'recvent "a eti#o"o+ii 8n opera "ui Heide++er) Heide++er 8nsusi s*a re'erit "a riscuri"e pe care
"e i#p"ica un atare de#ers)
(Orice eti#o"o+ie devine un Eoc +ratuit si "ipsit de sens cu cuvinte"e$ atunci c8nd spiritu" de
"i#9a a" "i#9ii ra#8ne necunoscut$ adica atunci c8nd esenta 'iintei si a adevaru"ui$ din
"auntru" carora "i#9a vor9este$ ra#8ne necunoscuta) 6erico"u" eti#o"o+iei nu re/ida 8n
eti#o"o+ia 8nsasi$ ci 8n putinatatea spiritua"a a ce"or care o practica sau$ ceea ce aici
8nsea#na ace"asi "ucru$ a ce"or care o contesta) Un 'i"o"o+ poate ast'e" sa*si petreaca
8ntrea+a "ui viata > si s*o 'aca cu dep"ina daruire > 8nauntru" "i#9ii e"ine$ si poate aEun+e
c?iar s*o stap8neasca$ 'ara sa 'ie vreodata atins de spiritu" de "i#9a a" "i#9ii@ di#potriva$ e"
poate 'ace$ cu naivitate si cu#intenie$ ca viata sa o9isnuita si #odu" de repre/entare curent
sa se e<ercite$ c?iar daca e"e s8nt Utrans'or#ate istoricV$ 8n "ocu" spiritu"ui "i#9ii)A BMartin
Heide++er$ Ges&3t&usg&5e. Bd) ..$ p) ,K3C
2) A se co#para acest pasaE$ ca si ce" ase#anator din ()))8n c?ip poetic "ocuieste o#u")))A Bv)
p) 24-C cu ur#atoru" 'ra+#ent din con'erinta D&s DingE (Lucru"A B8n 'ortr8ge und
(u9s&tze. Teii n$ p) .,C: (Muritorii s8nt oa#enii) Ei se nu#esc #uritori pentru ca au putinta
de a #uri) A #uri 8nsea#na a avea putinta #ortii ca #oarte) Nu#ai o#u" #oare +stir5t,0
Ani#a"u" s'8rseste +6erendet,0 Moartea ca #oarte$ e" nu o are nici 8n 'ata si nici 8n ur#a "ui)
Moartea este rac"a Ni#icu"ui +der #chrein des !ichts,. deci a ace"ui ceva care$ 8n toate pri*
vinte"e$ nu este niciodata o si#p"a 'iintare$ dar care totusi 'iintea/a 8n c?ip esentia" +west,. si
anu#e ca #ister a" 'iintei 8nsesi) Ca rac"a a Ni#icu"ui$ #oartea adaposteste 8n sine
,-.
ceea ce 'iintea/a 8n c?ip esentia" 8n 'iinta +d&s Wesende des #eins,0 Ca rac"a a Ni#icu"ui$
#oartea este #are"e adapost a" 'iintei +d&s Ge5irg des #eins,0 Ii nu#i# pe #uritori U#u*
ritoriV > nu pentru ca viata "or pa#8nteasca cunoaste un s'irsit +endet,. d pentru ca ei au
putinta #ortii ca #oarte) Muritorii s8nt ceea ce s8nt$ ca #uritori$ 'iint8nd 8n c?ip esentia" 8n
#are"e adapost a" 'iintei) Ei s8nt re"atia$ care 'iintea/a 8n c?ip esentia"$ cu 'iinta ca 'iinta
+d&s wesende 'erh&Ltnis zu3 #ein &%s #ein,10
A se vedea de ase#enea #ein und Zeii. b K0$ pp) 2K4 s) ur#): (Dese#na# pieirea a ceva viu
prin cuv8ntu" Us'irsireV +'erenden,0 Deose9irea ]dintre p"ecarea din "u#e a Dosein*u"ui si
p"ecarea din "u#e a unei vietuitoare 8n +enera"^ poate deveni vi/i9i"a nu#ai printr*o
de"i#itare a s'irsirii proprii Dase'n*u"ui 'ata de s'8rsitu" unei vieti 8n +enera"A)
8n s'irsit$ a se vedea si partea 'ina"a a 'ra+#entu"ui de curs /otr& B8n 'ortr&ge und
(u9s&tze. Teii III$ p) .2C: (Ca posi9i"itate e<tre#a a Dasein*u"ui e<pus #ortii$ #oartea nu
este s'8rsitu" posi9i"u"ui$ ci supre#u" adapost Badapostirea ce str8n+e "ao"a"taC a" #isteru"ui
propriu scoaterii din ascundere ce c?ea#a +d&s hochste Ge5irg B d&s 6ers&33e%nde
-ergen B des Gehei3nisses der ru9enden Ent5ergung,0 6entru "a#urirea sensu"ui "ui
Ge5irg. a se vedea si 6ER6EET$ ,-71$ p) ,7-: (Asa cu# Ge5trge este str8n+erea "ao"a"ta a
#unti"or 8n #asivu" #untos$ tot ast'e" #oartea este pro9a9i" str8n+erea "ao"a"ta a o#u"ui 8n
8ntre+u" sine"ui sau i#ua9i"A)
1) 6entru o i#a+ine #ai nuantata privind raporturi"e e<istente 8ntre ce"e patru e"e#ente care
a"catuiesc tetrada +d&s Ge6iert,. a se vedea si ur#atoru" 'ra+#ent din D&s DingE (Lucru"A
B8n 'ortr8ge und (u9s&tze. Teii II$ p) .2C: (6a#8ntu" si ceru"$ divinii si #uritorii 8si apartin
unii a"tora > uniti prin propria "or esenta unii cu a"tii > pornind de "a natura si#p"a
+Ein9&W a tetradei unitare) %iecare dintre cei 6atru o+"indeste 8n 'e"u" sau esenta ce"or"a"ti)
%ac8nd ast'e"$ 'iecare se reo+"in*deste$ potrivit 'e"u"ui sau$ 8n ceea ce 8i este propriu 8n s8nu"
naturii si#p"e a ce"or 6atru) Aceasta o+"indire +#piege%n, nu este pre/entarea unei i#a+ini
redup"icate) O+"indirea 'ace sa survina 8n c?ip propriu +ereignet,. "u#in8ndu*i pe 'iecare
dintre cei 6atru$ esenta care "e este proprie$ conduc8nd*o pe aceasta catre o unitara con'erire
reciproca) O+"indindu*se 8n 'e"u" acesta$ care 'ace sa survina 8n c?ip propriu si sa "u#ine/e
+ereignend7Uchtende Weise,. 'iecare dintre cei 6atru se
,-7
MARTIN HEIDEGGER
daruie prin inter#ediu" Eocu"ui +sich zuspie%en, 'iecaruia dintre cei"a"ti) O+"indirea care 'ace
sa survin= 8n c?ip propriu +d&s ereigende #piege%n, 8i e"i9erea/a pe 'iecare dintre cei 6atru
8n ceea ce "e este "or propriu +in sein Eigenes,C 8nsa pe cei ast'e" e"i9erati$ ea 8i "ea+a 8n
natura si#p"a a apartenentei reciproce$ care tine c?iar de esenta "or) B)))C
Acest Eoc de o+"indire care 'ace sa survina 8n c?ip propriu$ Eoc ce se naste din natura si#p"a
a pa#8ntu"ui si ceru"ui$ a divini"or si #uritori"or$ 8" nu#i# U"u#eaVA)
Unii co#entatori * de pi"da 6ER6EET$ ,-71$ p) ,0. *considera pre/enta (tetradeiA 8n opera
drept conditia o9"i+atorie a oricarei opere de arta autentice: (Doar acea opera care str8n+e
"ao"a"ta +dingt, tetrada Bpa#8ntu"$ ceru"$ divinii si #uritoriiC este o opera de &rt&0 E<pri#at
8n #od ne+ativ: 8n #asura 8n care o opera nu aduna "ao"a"ta ceru" ca cer$ pa#8ntu" ca
pa#8nt$ #uritorii ca #uritori si divinii ca divini este orice a"tceva nu#ai o opera de arta
nuA)
6entru o situare a "ui Ge6iert 8n raportu" sau cu Geste%%. a se vedea 6OGGELER B,-02$ p)
3-C: (Atunci c8nd Heide++er evidentia/a Geste%% si Ge6iert ca structuri esentia"e$ aceasta
coe<istenta a "ui Geste%% B"u#ea stiintei si a te?niciiC cu Ge6iert B"u#ea artei si a re"i+ieiC
este +8ndit= drept o core"atie care deter#ina din punct de vedere istoric toc#ai epoca noas*
tra) B)))C Daca si cu# anu#e se poate #entine "u#ea ca Ge6iert 8#preuna cu "u#ea ca
Geste%% repre/inta o pro9"e#a care nu poate 'i re/o"vata dec8t istoric$ si care asta/i #ai este
8nca desc?isaA)
K) Acest %&ssen B(a "asaAC se 8nscrie ne#iE"ocit 8n s'era concepte"or ?eide++eriene
'unda#enta"e de #ein%&ssen si Ge%&s7senheit0
6entru sensu" "ui #ein%&ssen. a se vedea pa+ina din 'o3 Wesen der W&hrheit B,-14C)
(8ndeo9ste vor9i# de #ein%&ssen atunci c8nd$ de pi"da$ renunta# "a o actiune avuta 8n
vedere) Wir %&ssen etw&s sein 8nsea#na ca nu ne #ai atin+e# de ace" "ucru$ ca nu ne #ai
preocupa# de e") Aceasta actiune > d&s #ein%&ssen 6on etw&s > are aici sensu" ne+ativ de
a9andonare a ceva$ de renuntare "a ceva$ de indi'erenta si c?iar de de"asare)
C8nd vor9i# 8nsa de #ein%&ssen 8n privinta unei 'iintari$ nu ave# 8n vedere de"asarea si
indi'erenta$ ci toc#ai opusu") #ein%&ssen 8nsea#na #ichein%&ssen &uA d&s #eiende. Ua te
an+aEa 8n 'rntareV) Aceasta$ ce*i drept$ nu tri#ite "a Ua #8naV
,-0
+-etrei5en,. "a pa/ire$ 8n+riEire si p"ani'icare > toate av8nd 8n vedere o 'iintare 8nt8"nita sau
cautata) #ein%&ssen B a "asa 'iintarea sa 'ie 'iintarea care este ea > 8nsea#na a te an+aEa 8n
desc?is +&u9 d&s O99ene, si 8n desc?iderea "ui$ 8n care se 8na"ta orice 'iintare pe care
desc?iderea o aduce cu sine) G8ndirea occidenta"a a conceput 8n ti#puriu" ei acest desc?is
drept *cd dHr`Tca$
ceea

ce

este
neascuns) Daca traduce# dHta<Eia cu Ustare de neascundereV si
nu cu UadevarV$ aceasta traducere nu este doar #ai e<acta$ ci contine indicatia de a re+8ndi
conceptu" o9isnuit de adevar B8n sensu" de corectitudine a enuntu"uiC si de a*, trans'or#a
prin +8ndire 8n ace" ceva ce nu a 'ost 8nca 8nte"es si conceptua"i/at$ propriu starii de
neascundere si scoaterii din ascundere a 'iintarii) An+aEarea 8n starea de neascundere a
'iintarii nu se pierde 8n aceasta stare$ ci se des'asoara$ devenind o retra+ere 8n 'ata 'iintarii$
pentru ca aceasta sa se reve"e/e ca ceea ce este si 8n 'e"u" 8n care este$ si pentru ca repre/en*
tarea care se asa/a "a nive"u" acestei 'iintari sa*si e<tra+a de aici #asura) 8n ca"itate de #ein7
%&ssen. de Ua "asa sa 'ieV$ an+aEarea se e<pune 'iintarii ca 'iintare si #uta orice co#*
porta#ent 8n desc?is) D&s #ein7%&ssen. U"asarea de a 'iV$ adica "i9ertatea este 8n sine e<*
po/itiva$ ec*sistenta) Esenta "i9ertatii privita 8n perspectiva esentei adevaru"ui se arata ca
e<*punere 8n starea de neascundere a 'iintarii)A +Weg3&r7ken. pp) 31*3Ka
.) 6entru pro9"e#a raportu"ui dintre spatiu +R&u3, si "oc +Ort, a se vedea "ucrarea "ui
Heide++er Die Kunst und der R&u3E(Arta si spatiu"A B,-7-C$ v) p) ,30)
)))) TN CHI6 6OETIC LOCUIEsTE OMUL)))A
!or9a aceasta a 'ost desprinsa dintr*o poe/ie t8r/ie a "ui H7,der"in$ care ne*a
parvenit pe o ca"e neo9isnuita) 6oe/ia 8ncepe ast'e": :n du%ce%e &zur :n9%oreste tur%&
5isericii cu sc%ipiri de 3et&%000 Bed) Stutt+art II$ ,$ pp) 102 s) ur#)@ He""in+rat? !I$
pp) 2K s) ur#)C) 6entru a ascu"ta cu# se cuvine vor9a ())) 8n c?ip poetic "ocuieste
o#u")))A$ tre9uie sa o restitui# poe/iei$ 8nsotind*o cu +8ndu" nostru) Ne vo# ap"eca
atunci cu +8n*du" asupra acestei vor9e) Sa ne opri# #ai int8i asupra nedu#eriri"or
pe care nu 8nt8r/ie sa "e tre/easca) Caci a"t#interi ne "ipseste disponi9i"itatea de a 'i
"a 8na"ti#ea acestei vor9e si de a o ur#a)
())) 8n c?ip poetic "ocuieste o#u")))A) Cu un oarecare e'ort ne*a# putea i#a+ina ca
poetii s8nt cei care "ocuiesc uneori 8n c?ip poetic) Dar (o#u"AD Cu# se poate oare ca
o#u"$ cu a"te cuvinte 'iecare o#$ sa "ocuiasca$ si asta 'ara 8ncetare$ 8n c?ip poeticD
Nu este oare orice "ocuire inco#pati9i"a cu poeticu" +dos Dichtertsche,? Locuirea
noastra sta su9 apasarea cri/ei de "ocuinte) C?iar daca situatia n*ar 'i aceasta$ 'apt
este ca "ocuirea noastra actua"a este ?artuita de #unca$ este insta9i"a din pricina
+oanei dupa avantaEe si succese$ tinuta su9 vraEa industriei p"aceri"or si a recrearii)
Iar aco"o unde$ 8n "ocuirea actua"a$ #ai ra#8ne un spatiu si un ti#p dra#uit pentru
poetic$ se naste 8n ce" #ai 9un ca/ o preocupare pentru arte"e "iterare: poe/ii"e s8nt
radiodi'u/ate sau s8nt pu9"icate 8n reviste si vo"u#e$ 8n +enera"$ 8nsa$ poe/ia este
ta+aduita ca o pre'acuta t8n+uire si o ratacire 8n irea"$ daca nu c?iar ne+ata ca
evadare 8n idi"ic$ sau$ c8nd poeticu" este considerat o si#p"a specie$ e" este trecut 8n
sea#a "iteraturii) Iar
244
MARTIN HEIDEGGER
va"oarea "iteraturii este Eudecata dupa +radu" ei de actua"itate$ o actua"itate$ 'ireste$
#ereu sc?i#9atoare) Ce anu#e tre9uie considerat actua" este$ "a rindu" sau$ produs
s" diriEat de catre or+ane"e care 'or#ea/a opinia pu9"ica civi"i/atoare) Unu" din
e"e#ente"e 'unctiona"e a"e 'or#arii opiniei pu9"ice$ adica unu" din ace"e e"e#ente
care incita$ 'iind 8n ace"asi ti#p incitat$ este viata "iterara) ]7,^ 8n 'e"u" acesta poe/ia
nu poate aparea dec8t drept "iteratura) Iar aco"o unde este privita 8n perspectiva
cu"turii si este tratata stiinti'ic$ ea devine o9iect a" istoriei "iterare) 6oe/ia
occidenta"a este su9ordonata denu#irii +enera"e de ("iteratura europeanaA)
8nsa daca poe/ia 8si a'"a din capu" "ocu"ui sin+ura ei 'or#a de e<istenta 8n do#eniu"
"iteraturii$ cu# poate atunci "ocuirea u#ana sa 'ie 8nte#eiata pe poeticD !or9a
(o#u" "ocuieste 8n c?ip poeticA nu provine de 'apt$ dec8t de "a un si#p"u poet$ si
anu#e de "a ace"a care$ dupa cu# se /ice$ n*a i/9utit sa 8n'runte viata) E 8n 'irea
poeti"or sa i+nore tot ce este rea") 8n "oc sa actione/e$ ei visea/a) Tot ce 'ac nu este
dec8t rodu" p"as#uirii "or) Dar p"as#uiri"e nu s8nt dec8t re/u"tate a"e 'acerii) %acerea
se c?ea#a 8n +reaca 0totr^.iW@) Asadar$ "ocuirea o#u"ui sa 'ie c?iar poe/ie si sa ai9a
un caracter poeticD Un ase#enea "ucru nu*, poate crede dec8t ace"a care este rupt de
rea" si care nu vrea sa vada 8n ce conditii istorice si socia"e se des'asoara viata
oa#eni"or de asta/i$ a (co"ectivu"uiA$ cu# o9isnuiesc socio"o+ii sa o nu#easca)
Dar 8nainte de a dec"ara 8ntr*un #od at8t de si#p"ist ca "ocuirea si creatia poetica
s8nt inco#pati9i"e$ ar 'i poate 9ine sa "ua# a#inte cu "uciditate "a vor9a poetu"ui)
Ea vor9este despre "ocuirea o#u"ui$ dar 'ara sa descrie stari de 'apt a"e "ocuirii
actua"e) %ara doar si poate$ vor9a "ui Ho"der"in nu a'ir#a ca (a "ocuiA 8nsea#na (a 'i
proprietaru" unei "ocuinteA) Totodata$ ea nu sustine cu# ca poeticu" s*ar "i#ita "a
Eocu" irea" a" puterii de p"as#uire poetice) Asadar$ cine dintre cei a'"ati 8n s"uE9a
+8ndirii ar avea curaEu" sa pretinda * 'ara
()))IN CHI6 6OETIC LOCUIEsTE OMUL)))A
24,
sa stea o c"ipa pe +8nduri > asu#8ndu*si o superioritate 8ndoie"nica$ ca "ocuirea si
poeticu" s8nt inco#pati9i"eD 6oate ca ce"e doua se 8#paca totusi) Ba #ai #u"t: poate
ca una dintre e"e o poarta pe cea"a"ta$ con*'erindu*i un te#ei@ s*ar putea ca "ocuirea
sa odi?neasca 8n poetic) E drept ca daca presupune# un ase#enea "ucru$ atunci ni se
cere sa +8ndi# "ocuirea si creatia poetica pornind c?iar de "a esenta "or) Daca nu ne
opune# acestei e<i+ente$ ]72^ atunci +8ndi# ceea ce 8ndeo9ste se nu#este e<istenta
o#u"ui pornind de "a "ocuire) 6ro*ced8nd ast'e"$ a9andona# de 9una sea#a
repre/entarea o9isnuita despre "ocuire) 6otrivit acestei repre/entari$ "ocuirea nu este
dec8t unu" din #u"tip"e"e #oduri de co#portare a"e o#u"ui) Lucra# 8n oras$ dar
"ocui# 8n a'ara "ui$ 8ntreprinde# o ca"atorie si "ocui# c8nd 8ntr*o parte c8nd 8n a"ta)
Locuirea conceputa ast'e" nu este dec8t si#p"a ocupare a unui re'u+iu)
C8nd HS"der"in vor9este despre "ocuire$ e" are 8n vedere trasatura 'unda#enta"a a
e<istentei u#ane) (6oeticu"A este 8nsa conceput pornind de "a raportu" pe care e" 8"
8ntretine cu "ocuirea 8nte"easa 8n c?ip esentia")
Aceasta nu 8nsea#na$ desi+ur$ ca poeticu" nu vine dec8t sa se adau+e "ocuirii$
devenind o si#p"a podoa9a a ei) Caracteru" poetic a" "ocuirii nici nu tri#ite doar "a
ideea ca poeticu" e<ista su9 un c?ip sau a"tu" 8n orice "ocuire) Di#potriva: vor9a
()))8n c?ip poetic "ocuieste o#u")))A ne spune ca a9ia creatia poetica este cea care
'ace ca "ocuirea sa 'ie o "ocuire) Creatia poetica "asa "ocuirea sa survina 8n #od
autentic) Dar 8n ce 'e" aEun+e# noi sa ave# o "ocuintaD 6rin inter#ediu" construirii
+-&uen,0 8n ca"itate de actiune care "asa sa survina "ocuirea +Wohnen%&ssen,. creatia
poetica este o construire)
Ne +asi# ast'e" ase/ati 8naintea unei du9"e e<i+ente: pe de o parte tre9uie sa +8ndi#
asa*nu#ita (e<istenta u#anaA pornind de "a esenta "ocuirii@ pe de a"ta parte$ tre9uie
sa +8ndi# esenta creatiei poetice ca pe o activitate care "asa sa survina "ocuirea$ ca
pe o construire
242
MARTIN HEIDEGGER
privi"e+iata$ daca nu c?iar ca pe construirea privi"e+iata 8nsasi) Daca porni# 8n
cautarea esentei poe/iei din perspectiva pe care a# sc?itat*o$ atunci aEun+e#$ 8n
c?iar esenta "ocuirii)
Dar 8n ce 'e" ne pute# noi$ oa#enii$ "a#uri asupra esentei "ocuirii si a creatiei
poeticeD De unde 8si capata o#u" 8ndreptatirea sa e#ita pretentia ca este capa9i" sa
aEun+a "a esenta unui "ucruD O#u" nu poate aEun+e "a o atare pretentie +(nspruch,
dec8t "u8nd*o toc#ai din "ocu" de unde e" o pri#este) E" o pri#este de "a ape"u"
+Zuspruch,
G
pe care i*, adresea/a "i#9a) E drept ca acest "ucru nu se 8nt8#p"a dec8t
atunci c8nd si at8ta vre#e c8t o#u" ]71^ ia sea#a "a esenta care este proprie "i#9ii) 8n
rea"itate 8nsa$ +"o9u" pa#8ntesc este invadat de un suvoi 'renetic de cuvinte vor9ite$
scrise si radiodi'u/ate$ pe at8t de de/"antuite pe cit s8nt de 9ine tic"uite) O#u" se
poarta ca si cu# e% ar 'i 'auritoru" si dasca"u" "i#9ii$ c8nd de 'apt e& ra#8ne stap8na
o#u"ui) Atunci c8nd acest raport de su9ordonare se rastoarna$ o#u" aEun+e sa
ur/easca ciudate #asinatiuni) Li#9a se trans'or#a 8ntr*un #iE"oc de e<pri#are) 8n
ca"itate de #iE"oc de e<pri#are +(usdnicks3itte%,0 "i#9a se poate de+rada p8na 8ntr*
at8t 8nc8t devine un si#p"u #iE"oc de repri#are +Druck3itte%,0 A "ua sea#a "a
aspectu" 8n+riEit a" "i#9ii$ c?iar si atunci c8nd ea nu este dec8t un #iE"oc de
e<pri#are$ este$ desi+ur$ un "ucru 9ine venit) Dar acest "ucru nu ne poate nicic8nd
'eri de e'ecte"e ne'aste a"e inversarii adevaratu"ui raport e<istent 8ntre "i#9a si o#)
Caci de 'apt "i#9a este cea care vor9este) O#u" vor9este a9ia atunci si nu#ai 8n
#asura in care e" vor9este din interioru" "i#9ii$ ascu"t=nd vor9e"e pe care ea i "e
adresea/a) Dintre toate ape"uri"e pe care noi oa#enii "e pute# 'ace$ prin noi 8nsine$
sa vor9easca$ "i#9a este cea #ai 8na"ta si cea care$ pretutindeni$ este pri#a) Li#9a
ne arata #ai 8nt8i "a 8nceputuri si apoi 8nca o data$ "a ur#a$ ca"ea catre esenta unui
"ucru) Dar aceasta nu 8nsea#na niciodata ca 8n orice se#ni'icatie a unui cuv8nt$
"uata "a 8nt=#p"are$ "i#9a
241
ne "ivrea/a dintr*o data si pentru totdeauna esenta "i#pede a unui "ucru ca si cu#
aceasta esenta ar 'i un o9iect pre+atit pentru a 'i consu#at) 8nsa a vor9i din
interioru" "i#9ii$ si 8n 'e"u" acesta a ascu"ta 8n c?ip autentic vor9e"e pe care ea ti "e
adresea/a$ 8nsea#na a o9tine acea rostire care vor9este 8n e"e#entu" creatiei
poetice) Cu c8t #ai poetica este creatia unui poet cu at8t #ai "i9era este rostirea "ui$
deci cu at8t #ai desc?isa si #ai pre+atita este ea pentru nepreva/ut$ cu at8t #ai pur
8si pune poetu" tot ce a rostit +Ges&gte, 8n s"uE9a unei ascu"tari #ereu #ai atente$ cu
at8t #ai departe este tot ce a rostit e" de o si#p"a enuntare +(uss&ge, care nu poate 'i
Eudecata dec8t prin pris#a corectitudinii sau a incorectitudinii sa"e)
))) 8n chip poetic %ocuieste o3u%000
spune poetu") Des"usi# vor9a "ui H7,der"in cu o sporita c"aritate daca o rease/a# 8n
poe/ia din care a# e<tras*o) ]7K^ Sa ascu"ta# #ai 8nt8i ce"e doua versuri din care
a# desprins$ desi+ur #uti"ind*o$ vor9a poetu"ui) Iata cu# suna e"e:
2%in de 3erite. si totusi :n chip poetic. %ocuieste O3u% pe &cest p&3:nt0
8n aceste versuri accentu" cade pe cuv=ntu" )poeticA) Acest cuv=nt este scos =n
evidenta at8t prin ceea ce*, precede c8t si prin ceea ce 8i ur#ea/a)
E" este precedat de cuvinte"e (6"in de #erite$ si totusi)))A) Aceasta suna aproape ca si
cu# ur#atoru" cuv=nt$ =n speta UpoeticA$ ar introduce o in+radire in "ocuirea p"ina
de #erite a o#u"ui) 8n rea"itate$ "ucruri"e stau invers) 8n+radirea este dese#nata prin
e<presia (p"in de #eriteA$ careia tre9uie sai adau+a# #enta" un (ce*i dreptA) Ce*i
drept$ o#u" do9=ndeste o sea#a de #erite prin "ocuirea sa) Caci o#u" 8n+riEeste
"ucruri"e care cresc pe acest pa#8nt si ocroteste ceea ce 8"
24K
MARTIN HEIDEGGER
parvine prin crestere +d&s Zugew&chsene,0 8n+riEirea si ocrotirea +co%ere. cu%tur&,
repre/inta 'or#e a"e construirii) O#u" nu cu"tiva 8nsa doar ace"e "ucruri care cresc
de "a sine$ e" construieste si 8n sensu" "ui &edipc&re. 8na"t8nd "ucruri care nu pot "ua
nastere si nu pot dainui printr*o crestere spontana) Lucruri"e construite si
constructii"e "uate 8n acest sens a" cuv8ntu"ui (a construiA nu s8nt nu#ai edi'icii"e$ ci
toate opere"e iesite din #8na o#u"ui si re/u"tate din actiuni"e sa"e) Dar #erite"e
proprii acestei variate activitati de construire nu epui/ea/a niciodata esenta "ocuirii)
Di#potriva: e"e 8i re'u/a "ocuirii esenta care 8i este proprie$ atunci c8nd s8nt v8nate si
do98ndite doar de dra+u" "or) 8ntr*o ase#enea situatie$ toc#ai datorita a#p"orii "or$
#erite"e ar constrin+e "ocuirea sa se 8nscrie doar 8n ?otare"e 'or#e"or deEa
#entionate a"e construirii) Aceasta construire nu are drept scop dec8t satis'acerea
nevoii de "ocuire) Construirea 8nte"easa 8n ce"e trei sensuri > ca o cu"tivare prin
care s8nt 8n+riEite toate c8te cresc de "a sine$ apoi ca o 8na"tare de constructii si
'a9rici si$ 8n s'8rsit$ ca o con'ectionare de une"te > repre/inta o ur#are a esentei
"ocuirii$ dar nicidecu# te#eiu" "ocuirii si nici #acar o 8nte#eiere a ei) Aceasta
8nte#eiere tre9uie sa survina printr*un a"t tip de construire) ]7.^ De 9una sea#a ca
acea construire care se practica de o9icei si care$ de aceea$ este sin+ura cunoscuta$
asa/a p"enitudinea #erite"or 8n "ocuire) Dar o#u" nu are putinta "ocuirii decit daca e"
a construit deEa 8n a"t c?ip si continua sa construiasca si sa ra#8na desc?is pentru o
viitoare construire)
(6"in de #erite Bce*i dreptC$ si totusi 8n c?ip poetic$ "ocuieste o#u")))A) Ur#ea/a apoi
cuvinte"e: Upe acest pa#8ntA) S*ar putea crede ca acest adaos este de prisos$ caci a
"ocui 8nsea#na deEa a sa"as"ui pe pa#8nt$ pe (acestA pa#8nt caruia orice #uritor i se
8ncredintea/a si caruia$ totodata$ i se a9andonea/a) Dar daca H="der"in 8ndra/neste
sa spuna ca "ocuirea #uritori"or este de tip poetic$ atunci se naste i#ediat i#presia
ca
()))TN CHI6 6OETIC LOCUIEsTE OMUL)))F
24.
"ocuirea de tip (poeticA "*ar s#u"+e pe o# de pe pa#8nt) Caci ceea ce este poetic
tine > atunci c8nd este considerat ca 'ac8nd parte din poe/ie > de do#eniu"
'ante/iei) Locuirea de tip poetic se 8na"ta$ c?ipuri"e$ prin inter#ediu" 'ante/iei$
deasupra rea"u"ui) H="der"in se opune acestei te#eri$ spun8nd anu#e ca "ocuirea de
tip poetic este o "ocuire (pe acest pa#8ntA) 6oetu" apara 8n 'e"u" acesta (poeticu"A de
o interpretare eronata$ 8nt="nita "a tot pasu"$ si tri#ite e<p"icit$ prin adau+area
cuvinte"or (pe acest pa#8ntA$ catre esenta creatiei poetice) Aceasta creatie nu "asa
pa#8ntu" 8n ur#a$ deci nu*, paraseste pentru a p"uti deasupra "ui) A9ia creatia
poetica este cea care aduce o#u" pe pa#8nt$ catre pa#8nt$ 8" aduce ast'e" 8n "ocuire)
2%in de 3erite. si totusi in chip poetic. %ocuieste O3u% pe &cest p&3:nt0
Oare sti# acu# 8n ce #asura o#u" "ocuieste 8n c?ip poeticD Nu) Nu o sti# 8nca) Ne
vede# c?iar e<pusi perico"u"ui de a introduce pe ca"ea +8ndirii 8n cuv8ntu" poetic a"
"ui Ho"der"in un e"e#ent strain care provine de "a noi) H="der"in nu#este$ ce*i drept$
"ocuirea o#u"ui si #eritu" sau$ dar e" nu pune "ocuirea 8n "e+atura cu construirea$
asa cu# a# procedat noi #ai sus) E" nu vor9este ]77^ de construire$ nici 8n sensu"
ocrotirii$ a" 8n+riEirii si a" edi'icarii$ si cu at8t #ai putin 8n sensu" conceperii creatiei
poetice ca pe un tip aparte de construire) Asadar H="der"in nu spune despre "ocuirea
in c?ip poetic ace"asi "ucru pe care 8" spune +8ndirea noastra) Cu toate acestea$ "ucru"
pe care 8" +8ndi# este unu" si ace"asi +d&s #e%5e, cu ce" pe care H="der"in 8" e<pri#a
cu #iE"oace poetice)
E drept ca aici tre9uie sa "ua# a#inte "a ceva esentia") Se i#pune o scurta
di+resiune) Creatia poetica si +8ndirea nu se 8nt8"nesc 8n unu" si ace"asi "ucru dec8t
atunci si at8ta vre#e c8t ra#8n c"ar separate prin ca*
247
MARTIN HEIDEGGER
racteru" di'erit a" esentei "or) Unu"*si*ace"asi +d&s #e%5e, nu coincide niciodata cu
ceea ce este e+a" +d&s G%ei7che, si nici cu uni'or#itatea vida a identicu"ui +d&s
"dentische,0 Ceea ce este e+a" se orientea/a #ereu spre ceea ce este "ipsit de
di'erente$ pentru ca totu" sa aEun+a sa coincida 8n aceasta "ipsa de di'erente) Unu"*si*
ace"asi este$ di#potriva$ coapartenenta unor e"e#ente di'erite pornind de "a
str8n+erea "ao"a"ta rea"i/ata prin inter#ediu" di'erentei) Unu"*si*ace"asi nu poate 'i
rostit dec8t 8n #asura 8n care este +8ndita di'erenta) Disputa e"e#ente"or care s8nt
di'erite$ esenta ce str8n+e "ao"a"ta proprie ace"ui unu"*si*ace"asi aEun+e "a stra"ucire)
Acest unu"*si*ace"asi i/+oneste orice +ra9a de a e+a"i/a #ereu e"e#ente"e di'erite
aduc8ndu*"e 8n s'era e+a"u"ui) Unu"*si*ace"asi str8n+e "ao"a"ta e"e#ente"e di'erite$
ase*=ndu*"e 8ntr*o ar#onioasa unitate ori+inara) 8n sc?i#9 e+a"u" risipeste$ arunc8nd
8n unitatea 'ada a unu"ui care nu este dec8t uni'or#) Ho"der"in stia$ 8n 'e"u" sau) de
aceste raporturi) 8ntr*o epi+ra#a care poarta tit"u" Wur7ze% &%%es U5e%sE(Radacina
tuturor re"e"orA$ e" spune:
Unit s& 9ii este di6in si 5ineC d&r de unde &tunci 2rintre o&3eni &ce&st& ne6oie
5o%n&6& c& nu3&i unu% s& 9ie si totu% s&96e do&r un&? Bed) Stutt+art I$ ,$ p) 14.C
Daca #er+e# cu +8ndu" pe ur#e"e a ceea ce spune H7,der"in despre "ocuirea
poetica a o#u"ui$ 8ntre/ari# o ca"e pe care ne pute# apropia > trec8nd prin ceea ce
a 'ost +8ndit 8n c?ip di'erit > de ace" (unu"*si*ace"asiA pe care poetu"$ "a r8ndu" sau$
8" e<pri#a cu #iE"oace poetice)
Dar ce spune HS"der"in despre "ocuirea poetica a o#u"uiD Cauta# raspuns "a
aceasta 8ntre9are$ ascu"*t8nd versuri"e 2K*13 a"e poe/iei de care ne ocupa#) ]70^
Caci versuri"e pe care "e*a# "a#urit nu pot 'i desprinse de ce"e"a"te$ carora "e
apartin) Ho"der"in spune:
V))),N CHI6 6OETIC LOCUIEsTE OMUL)))A
240
$:nd :ntre&g& %ut 6i&t& e o c&zn&. po&te &tunci o3u% #& ridice pri6ire& si s& spun&:
eu. %& r:ndu73i0 're&u tot &st9e% s& =iu? D&0 $:t& 6re3e 5un&6oint&.
2ur&.
/&i d&inuie :nc& :n pre&A3& ini3ii. o3u% !u spre r&u% %ui se 3&so&r& $u
di6init&te&0 Este zeu% necunoscut? #&u este e% re6e%&t &se3ene& ceru%ui? /&i cur:nd
(cest& e %ucru% pe c&re U cred0 E% e 3&sur& o3u%ui0 2%in de 3erite. si totusi :n chip
poetic. %ocuieste O3u% pe &cest p&3:nt0 si totusi0 U35r& noptii cu ste%e%e ei. D&c&
pot 6or5i &st9e% nu este 3&i pur& dec:t O3u% &ce&st& i3&gine & di6init&tii0 O&re
e?ist& pe p&3:nt o 3&sur&? !u e?ist& !ici un&0_
!o# #edita doar "a o #ica parte a pro9"e#e"or ridicate de aceste versuri$ si anu#e
cu sin+ura intentie de a ascu"ta cu o sporita c"aritate ce vrea Ho"der"in sa spuna
atunci c8nd dese#nea/a "ocuirea o#u"ui drept o "ocuire de tip (poeticA) 6ri#e"e
versuri B2K*27C ne o'era o su+estie) E"e apar su9 'or#a unei 8ntre9ari "a care poetu"$
p"in de 8ncredere$ da un raspuns a'ir#ativ) Aceasta 8ntre9are para'ra/ea/a ceea ce
versuri"e pe care "e*a# "a#urit e<pri#a 8n c?ip ne#iE"ocit: (6"in de #erite$ si totusi
8n c?ip poetic "ocuieste o#u" pe acest pa#8ntA) Ho"der"in se 8ntrea9a:
F 6reci/a# ca$ 8n ciuda e<istentei 8n ro#=neste a unor 'oarte 9une traduceri din
poetii citati s" co#entati de Heide++er$ ne*a# va/ut si"iti sa ne a9ate# de "a u/anta
'o"osirii traduceri"or e<istente s" sa traduce# noi) Motivu" va 'i "esne 8nte"es de
cititorii atenti a" acestor scrieri: nevoia unei str8nse re"atii 8ntre te<tu" interpretari"or
"ui Heide++er si te<te"e poetice "a care$ c"t8ndu*"e$ se re'era) C8nd totusi e<ista
co#pati9i"itate 8ntre o9"i+atii"e noastre 'ata de te<tu" ?eide++erian s" traduceri"e de
p8na acu#$ "e*a# reprodus pe acestea ca atare$ indicind sursa)
243
MARTIN HEIDEGGER
$:nd :ntre&g& %ui 6i&t& e o c&zn&. po&te &tunci o3u% #& ridice pri6ire& si s& spun&:
eu. %& r:ndu73i0 're&u tot &st9e% s& =iu? D&0
O#u" se straduieste sa do98ndeasca (#eriteA doar 8n s'era purei ca/ne) 8n aceasta
s'era e" "e do9indeste din p"in) Dar o#u" are totodata posi9i"itatea ca 8n s'era purei
ca/ne$ pornind de "a ea si trec8nd prin ea$ ]73^ sa 8si 8ndrepte priviri"e catre ceresti
+die Hi3rriLischen,0 Aceasta privire catre 8na"t parcur+e 8ntrea+a distanta care ne
desparte de cer$ ra#8n8nd totusi Eos$ pe pa*#8nt) 6rivirea catre 8na"t #asoara 8n
8ntre+u" "ui interva"u" +dos Zwischen, dintre cer si pa#8nt) Acest interva" este
con'erit +zu3essen, "ocuirii o#u"ui toc#ai ca ur#are a #asurarii) !o# nu#i acu#
(Di#ensiuneA +Di3ension, aceasta #asurare con'erita o#u"ui +die zu7ge3essene
Durch3essung, 8n vederea desc?iderii interva"u"ui dintre cer si pa#8nt)
Di#ensiunea nu se naste prin aceea ca ceru" si pa#8ntu" s8nt$ 'iecare$ 8ntoarse unu"
catre ce"a"a"t) Di#potriva$ toc#ai 8ntoarcerea unuia catre ce"a"a"t este cea care
re/ida 8n Di#ensiune) De ase#enea) Di#ensiunea nu este o 8ntindere a spatiu"ui asa
cu# ni*, repre/enta# 8n #od o9isnuit@ caci tot ce este de ordinu" spatiu"ui rec"a#a$
"a r8ndu" sau$ 8n ca"itate de "ucru r=nduit 8n spatiu +&%s Einge7r&u3tes,0
Di#ensiunea$ adica ace" ceva 8n care sa 'ie "asat sa intre)
Esenta Di#ensiunii este con'erirea interva"u"ui$ adica a 8na"tarii catre cer ca o
co9or8re 8nspre pa#8nt$ con'erire aEunsa in "u#ina si ast'e" pe dep"in #asura9i"a)
!o# "asa esenta Di#ensiunii nenu#ita) 6otrivit vor9e"or "ui HS"der"in$ o#u"
#asoara Di#ensiunea 8n 8ntre+u" ei +dwch3essen,. #asur8ndu*se 8n raport cu ceres*
tii) O#u" nu 8ntreprinde o ase#enea #asurare doar accidenta"$ ci toc#ai printr*o
atare #asurare o#u" este cu adevarat o#)
2
De aceea e" se poate 8#potrivi unei atari
#asurari$ o poate 'ace 8n pripa sau o poate 'a"si'ica$ dar de putut nu i se poate
sustra+e) Ca o#$ s*a
()))IN CHI6 6OETIC LOCUIEsTE OMUL)))Z
24-
#asurat #ereu 8n raport cu ceva de natura cereasca) Luci'er provine si e" din cer) De
aceea$ 8n versuri"e care ur#ea/a se spune B23*2-C: UO#u"))) se #asoara cu divi*
nitateaA) Ea repre/inta #asura prin care o#u" #asoara 8ntinderea +&us3essen,
"ocuirii sa"e$ a sa"as"uirii sa"e pe pa#8nt su9 cer) O#u" nu poate sa 9ie in con'or#i*
tate cu esenta sa dec8t at8ta vre#e cit 8si #asoara "ocuirea 8n acest 'e"$ de"i#it8nd*o
+6er73essen,0 Locuirea o#u"ui re/ida 8n #asurarea cu aEutoru" privirii care se 8na"ta$
deci 8n #asurarea Di#ensiunii careia 8i apartin deopotriva ceru" si pa#8ntu")
Masurarea care de"i#itea/a nu #asoara doar pa#8ntu"$ 'R$ si de aceea nu este o
si#p"a +eo*#etrie) Tot at8t de putin ea este #enita sa #asoare$ de"i#it8ndu*,$ doar
ceru" 8n sine$ o7pav7S) Masurarea care de"i#itea/a nu este de'e" o stiinta) ]7-^ Ea
#asoara interva"u" care 'ace ca ceru" si pa#8ntu" sa 'ie adusi unu" catre a"tu") Aceas*
ta #asurare 8si are propriu" sau uc<pov$ si de aceea propria sa #etrica)
Masurarea esentei u#ane 8n raport cu di#ensiunea care 8i este con'erita aduce
"ocuirea catre structura sa 'unda#enta"a) Masurarea Di#ensiunii este e"e#entu" 8n
care "dcuirea u#ana 8si +aseste te#eiu" ce 8i asi+ura dainuirea) Aceasta #asurare
de"i#itativa repre/inta caracteru" poetic a" "ocuirii) Creatia poetica este o #asurare)
Dar ce 8nsea#na (a #asuraDA Daca creatia poetica ur#ea/a sa 'ie +8ndita ca
#asurare$ atunci$ evident$ activitatea aceasta nu tre9uie ase/ata 8ntr*o repre/entare
ar9itrara a #asurarii si a #asurii)
Creatia poetica este$ dupa cit se pare$ o #asurare privi"e+iata) Mai #u"t c?iar) 6oate
ca propo/itia (Creatia poetica este o 3&sur&reDD tre9uie accentuata ast'e": @$re&ti&
poetic& este o #asurareA) 8n creatia poetica se 8#p"ineste ceea ce orice #asurare
este 8n te#eiu" esentei sa"e) De aceea se cuvine sa "ua# sea#a "a actu" 'unda#enta"
a" #asurarii) E" consta 8n aceea ca$ de 'apt$ 8ncepe# prin a "ua #asura cu care
tre9uie$ de '"ecare data$ #asurat) Luarea #asurii aEun+e "a pro*
2,4
$ARTIN HEIDEGGER
pria ei esent& +ereignet sich, 8n creatia poetica) Creatia poetica este "uarea*#asurii
+/&ss7!&h3e, 8nte"easa 8n sensu" strict a" cuv8ntu"ui > acea "uare a #asurii 8n care
o#u" 8si pri#este$ acu# a9ia$ #asura pentru vastitatea esentei sa"e) O#u" 'iintea/a
ca ce" care este #uritor) E" a pri#it acest nu#e deoarece are putinta de a #uri) A
avea putinta de a #uri 8nsea#na: a avea putinta #ortii ca #oarte) O#u" este
sin+uru" care #oare$ si #oare 'ara 8ncetare$ at8ta vre#e c8t sa"as"uieste pe acest
pa#8nt$ at8ta vre#e c8t "ocuieste) Dar "ocuirea sa re/ida 8n poetic) Ho"der"in vede
esenta poeticu"ui 8n "uarea #asurii prin care se 8#p"ineste #asurarea de"i#itativa a
'iintei u#ane)
Dar cu# pute# de#onsra ca H7,der"in +8ndeste esenta creatiei poetice ca "uare a
#asuriiD Nu ave# nevoie sa de#onstra# aici ni#ic) Orice de#onstrare nu este
dec8t o operatie u"terioara$ spriEinita pe te#eiu" unor presupo/itii) 8n 'unctie de 'e"u"
8n care s8nt puse aceste presupo/itii se poate de#onstra orice) E<ista insa putine
"ucruri "a care pute# "ua sea#a) De aceea este su'icient daca ]04^ "ua# sea#a "a
cuv8ntu" pe care 8" rosteste poetu") Caci de 'apt 8n versuri"e ur#atoare$ 8ntre9ari"e "ui
HS"der"in staruie 8nainte de toate asupra #asurii) Aceasta #asura este divinitatea 8n
raport cu care o#u" se #asoara) Seria de 8ntre9ari se desc?ide 8n versu" 2- cu aceste
cuvinte: (Este /eu" necunoscutDA) %ireste ca nu) Caci daca e" ar 'i necunoscut$ cu#
ar putea e"$ ca necunoscut$ sa 'ie vreodata #asuraD Dar > si acesta este "ucru" care
tre9uie acu# ascu"tat si retinut > pentru Ho"der"in /eu" este$ ca ce" care este E"$
necunoscut$ si toc#ai c& &cest necunoscut e" repre/inta$ pentru poet #asura) De
aceea 8" si nedu#ereste tu"9uratoarea 8ntre9are: cu# poate ceva care prin esenta sa
ra#8ne necunoscut sa devina vreodata #asuraD Caci ace" ceva prin raport cu care
o#u" se #asoara tre9uie totusi sa se co#unice 8#part"ndu*se +3it7tetien,. tre9uie sa
apara) Dar daca apare$ 8nsea#na ca este cunoscut) Dar iata ca /eu" este necunoscut
))))IN CHI6 6OETIC LOCUIESTE OMUL)))A
2,,
si totodata e" repre/inta #asura) Nu nu#ai aceasta #asura$ ci 8nsusi /eu" care
ra#8ne necunoscut$ tre9uie$ 8n ti#p ce se arata pe sine ca pe ce" care este E"$ sa
apara ca ce" care ra#8ne necunoscut) Nu /eu" 8nsusi$ ci #ai 8nt8i aceasta st&re de
re6e%&re este p"ina de #ister) De aceea poetu" 'or#u"ea/a i#ediat ur#atoarea
8ntre9are: (Este e" reve"at ase#enea ceru"uiDA) H7"der*"in raspunde: (Acesta e "ucru"
pe care 8" cred)A
Dar acu# e r8ndu" nostru sa 8ntre9a#: De ce este poetu" 8nc"inat sa creada acest
"ucruD Cuvinte"e care ur#ea/a ne o'era raspunsu") E"e spun "apidar: (E" e #asura
o#u"uiA) Care anu#e este #asura pentru #asurarea u#anaD Reu"D Nu) Ceru"D Nu)
Starea de reve"are a ceru"uiD Nu) Masura consta 8n 'e"u" 8n care /eu" ce ra#ine
necunoscut este reve"at c& atare prin inter#ediu" ceru"ui) Aparitia /eu"ui prin
inter#ediu" ceru"ui consta dintr*o de/va"uire ce "asa sa se vada ace" ceva care se
ascunde@ dar "as8nd sa se vada$ ea nu cauta sa s#u"+a > din starea sa de ascundere
> ceea ce este ascuns$ ci ocroteste ceea ce este ascuns 8n 8nsasi ascunderea sa)
Ast'e"$ prin starea de reve"are a ceru"ui$ /eu" necunoscut apare drept ce" necunoscut)
Aceasta aparitie stra"ucitoare repre/inta #asura in raport cu care o#u" se #asoara
pe sine) ]0,^
Stranie$ tu"9uratoare #asura$ asa tre9uie ea sa para repre/entarii o9isnuite a
#uritori"or$ inco#oda pentru opinia curenta care 8nte"e+e totu" 8n c?ip super'icia" si
care se instituie pe sine$ 'ara prea #u"te e/itari$ drept unica #asura a oricarei +8ndiri
si cunoasteri)
O #asura stranie pentru repre/entarea u/ua"a si #ai a"es pentru repre/entarea de
ordin stiinti'ic@ o #asura stranie$ desi+ur$ si nicidecu# o ri+"a pe care o poti "ua 8n
#8na pentru a #asura@ dar 8n rea"itate o #asura #ai usor de #8nuit decit o ri+"a)
Totu" este ca #8ini"e noastre sa nu caute sa apuce$ ci sa 'ie 8ndru#ate de +esturi care
corespund #asurii ce tre9uie "uata aici) Aceasta "uare nu survine niciodata printr*o
s#u"*
2,2
MARTIN HEIDEGGER
+ere a #asurii "a sine$ ci printr*o concentrare a des"usirii care devine ast'e" o
ascu"tare)
Dar cu# se 'ace ca aceasta #asura$ at8t de stranie pentru noi cei de a/i$ sa 'ie
atri9uita o#u"ui si 8#partasita prin "uarea #asurii pe care o aduce cu sine creatia
poeticaD 6entru ca #asura aceasta este sin+ura care a'"a$ prin #asurare$ esenta
o#u"ui) Caci o#u" "ocuieste #asur8nd 8n 8ntre+u" "or ace" (pe pa#8ntA si ace" (su9
cerA) Acest (peA si acest (su9A s8nt insepara9i"e) Intricatia "or este distanta pe care
o#u" o parcur+e de 'iecare data$ at8ta vre#e c8t e" este ce" care sa"as"uieste pe
pa#8nt) 8ntr*un 'ra+#ent Bed) Stutt+art$ II$ ,$ p) 11KC$ HS"der"in spune:
'esnic. iu5ito. p&3:ntu%
E :n 3ers. i&r ceru% :n pur& nec%intire0
8ntruc8t o#u" este 8n #asura 8n care sta su9 se#nu" Di#ensiunii$ esenta "ui tre9uie
'ara 8ncetare #asurata$ 8n acest scop este necesara o #asurare care sa poata cuprinde
dintr*o data 8ntrea+a Di#ensiune) A cuprinde cu privirea aceasta #asura$ a o a'"a
prin #asurare ca 'iind #asura si a o "ua ca #asura$ 8nsea#na$ pentru HS"der"in$ a 'i
poet) Creatia poetica este aceasta "uare a #asurii 8n vederea "ocuirii o#u"ui) I#ediat
dupa cuvinte"e (E" e #asura o#u"uiA$ vin 8n poe/ie versuri"e: (6"in de #erite$ si
totusi$ 8n c?ip poetic$ "ocuieste o#u" pe acest pa#8ntA) ]02^
Oare sti# acu# ce anu#e este (poeticu"A 8n vi/iunea "ui H="der"inD Da si nu) Da$ de
vre#e ce ni se indica sensu" 8n care tre9uie +8ndita creatia poetica: ca o #asurare
privi"e+iata) Nu$ de vre#e ce creatia poetica$ a'"8nd prin #asurare +"Zr73essen, acea
stranie #asura$ devine din ce 8n ce #ai #isterioasa) Dar ea c?iar tre9uie sa ra#8na
#isterioasa daca s8nte# pre+atiti sa ne #entine# desc?isi 8n s'era esentei poe/iei)
()))IN CHI6 6OETIC LOCUIESTE OMUL)))A
2,1
si totusi ne intri+a 'aptu" ca H7,der"in +8ndeste creatia poetica drept o #asurare) Se
8nt8#p"a pe 9una dreptate asa$ at8ta vre#e c8t ne repre/enta# #asurarea doar 8n
sensu" care ne este noua 'a#i"iar) 6otrivit acestei repre/entari$ ceva necunoscut este
circu#scris cu aEutoru" unui "ucru cunoscut$ 8n speta cu aEutoru" ci're"or si a
instru#ente"or de #asurat$ 'iind ast'e" trans'or#at 8n ceva cunoscut si introdus 8n
"i#ite"e unei cate+orii nu#erice si a unei ordini care pot 'i oric8nd percepute 8n
8ntre+i#e) 8n 'unctie de aparatura 'o"osita$ aceasta #asurare se poate #odi'ica) Dar
cine poate +aranta ca aceasta #oda"itate o9isnuita de #asurare este capa9i"a sa
surprinda esenta #asurarii nu#ai prin si#p"u" 'apt ca este cea o9isnuitaD Atunci
c8nd au/i# de #asura$ ne +8ndi# i#ediat "a ci'ra si ter#ina# prin a ne repre/enta
at8t #asura c8t si ci'ra ca pe ceva de ordin cantitativ) Nu#ai ca esenta #asurii nu
este un cuantu#$ asa cu# nici esenta ci'rei nu este un cuantu#) 6ute# 'oarte 9ine
sa ca"cu"a# cu ci're"e$ nu 8nsa si cu esenta ci're"or) Daca H7,der"in vede creatia
poetica ca pe o #asurare si o 8#p"ineste$ e" 8n pri#u" r8nd$ ca pe o "uare a #asurii$
atunci pentru a +8ndi creatia poetica tre9uie sa #edita#$ 8nainte de toate$ "a #asura
care este "uata prin inter#ediu" creatiei poetice@ tre9uie sa da# atentie 'e"u"ui 8n
care survine aceasta "uare: nu ca o 8ns'acare +Zugrt99,. nici ca o 'or#a a apucarii 8n
+enere +Grei9en,. ci ca o 'ireas*ca*venire a ceea ce ne este con'erit prin #asurare
+Ko33en7%&ssen des Zu7Ge3essenen,0 Care este$ pentru creatia poetica$ #asuraD
Divinitatea: asadar /eu"D $ine este /eu"D 6oate ca aceasta 8ntre9are este prea di'ici"a
pentru o# si vine prea devre#e) Sa 8ntre9a# de aceea #ai 8nt8i ce este de spus
despre /eu) Sa 8ntre9a# pentru 8nceput doar at8t: $e este /eu"D
Din 'ericire > caci "ucru" vine 8n spriEinu" nostru > ni s*au pastrat citeva versuri
a"e "ui HS"der"in care tin$ at8t te#atic c8t si te#porar$ de s'era poe/iei: ]01^ "n
du%ce%e &zur :n9%oreste000 E"e 8ncep ast'e" Bed) Stutt+art$ II$ ,$ p) 2,4C:
2,K
MARTIN HEIDEGGER
$e este zeu%? desi p%in de c&%it&ti0 $hipu% ceru%ui :i este %ui !ecunoscut0 $&ci
9u%gere%e Urgi& s:nt & unui zeu0 $u cit 3&i in6izi5i% E un %ucru. cu &&t 3&i %esne in
cee& ce7i str&in :si
&A%& %ocu% potri6it000
Ceea ce ra#8ne strain /eu"ui > si anu#e 8n'atisari"e ceru"ui > o#u"ui 8i este
'a#i"iar) Dar ce anu#e este aceastaD Tot ceea ce in cer si ast'e" su9 cer si ast'e" pe
p=#8nt stra"uce si 8n'"oreste$ rasuna si rasp8ndeste un par'u#$ tot ce se 8na"ta si vine$
dar si tot ce se duce si cade$ dar si tot ce se t8n+uieste si a#uteste$ dar si tot ce
pa"este si a"uneca 8n 8ntuneric) Ce" necunoscut 8si a'"a "ocu" potrivit +schicket sich,
8n aceste "ucruri care s8nt 'a#i"iare o#u"ui$ dar straine /eu"ui$ pentru a ra#8ne
adapostit 8n e"e ca 'iind necunoscutu" 8nsusi) 6oetu" invoca 8nsa$ 8n cuv8ntu" care
c8nta$ 8ntrea+a "u#ino/itate a 8n'atisari"or ceru"ui$ orice ecou a" traiectorii"or si a"
su'"ari"or sa"e si$ invoc8ndu*"e ast'e"$ "e aduce "a stra"ucire si rasunet) Dar daca este
cu adevarat poet$ e" nu descrie si#p"a aparitie stra"ucitoare a ceru"ui si a pa#8ntu"ui)
6rin 8n'atisari"e ceru"ui$ poetu" invoca ace" ceva care$ de/va"uindu*se$ 'ace sa apara
8n dep"ina stra"ucire toc#ai ceea ce se ascunde si*, 'ace sa apara ca ceea ce se
ascunde) 6rin aceste aparitii 'a#i"iare poetu" invoca ceea ce este strain +dos
)re3de,. deci ace" e"e#ent 8n care invi/i9i"u" 8si a'"a "ocu" potrivit pentru a ra#8ne
ceea ce este: necunoscut
6oetu" este poet nu#ai atunci c8nd ia #asura$ deci c8nd rosteste prive"isti"e ceru"ui
in asa 'e" 8nc8t e" intra 8n ar#onie cu aparitii"e stra"ucitoare a"e ceru"ui ca 'iind ace"
e"e#ent strain 8n care /eu" necunoscut 8si a'"a "ocu" potrivit 8n #od curent 'o"osi#
cuv8ntu" (i#a+ineA +-Ud, pentru a denu#i 8n'atisarea si aspectu" unui "ucru) Esenta
i#a+inii este: a 'ace ca ceva sa 'ie vi/i9i") Copii"e +(55i%der, si i#itatii"e
+!&ch5tider, nu s8nt$ 8n sc?i#9$ dec8t variante de+enerate a"e i#a+inii
))))IN CHI6 6OETIC LOCUIEsTE OMUL)))A
2,.
autentice$ care$ in ca"itate de 8n'atisare$ 'ace ca invi/i9i"u" sa devina vi/i9i"$ si
con'erindu*i ast'e" o i#a+ine +ein5i%den,. 8" #uta 8ntr*un spatiu care 8i este strain$
8ntruc8t creatia poetica ia acea #isterioasa #asura$ si o ia ]0K^ 8n raport cu c?ipu"
ceru"ui$ ea vor9este 8n (i#a+iniA) De aceea$ i#a+ini"e poetice s8nt con'eriri de
i#a+ine +Ein75i%dungen, 8ntr*un sens privi"e+iat: nu s8nt si#p"e 'anta/ari si
i#a+inatii$ ci inc"u/iuni vi/i9i"e a ceea ce este strain 8n 8n'atisarea rea"itatii
'a#i"iare) Rostirea poetica continuta 8n i#a+ini str8n+e "ao"a"ta 8ntr*o unica e<presie
"u#ino/itatea si ecou" stra"ucitoare"or aparitii ceresti$ 8ntunericu" si tacerea a ceea ce
este strain) 6rin 8n'atisari"e sa"e$ /eu" ne intri+a$ in*troduc8nd un e"e#ent strain in
rea"itatea care ne este 'a#i"iara) 6rin introducerea unui e"e#ent strain care intri+a
+-e9re3dung, se vesteste per#anenta "ui vecinatate) Toc#ai de aceea$ dupa
versuri"e (6"in de #erite$ si totusi 8n c?ip poetic "ocuieste o#u" pe acest pa#8ntA$
Ho"der"in poate continua:
))) si totusi
U35r& noptii cu ste%e%e ei0
D&c&0 pot 6or5i &st9e% nu este 3&i pur& dec:t
O3u% &ce&st& i3&gine & di6init&tii0
()))U#9ra noptiiA > noaptea 8nsasi este u#9ra$ ace" 8ntuneric care nu poate deveni
nicic8nd o si#p"a 9e/na$ deoarece$ 8n ca"itatea "ui de u#9ra$ este 8ncredintat "u#inii$
ra#8n8nd o proiectie a acesteia) Ca 'iind e"e#entu" strain 8n care ce" invi/i9i" +der
Unsicht5&re, 8si adaposteste esenta$ #asura pe care o ia creatia poetica 8si a'"a "ocu"
potrivit 8n rea"itatea 'a#i"iara a 8n'atisari"or ceru"ui) Esenta #asurii este de aceea
identica cu cea a ceru"ui) Dar ceru" nu este pura "u#ina si ni#ic a"tceva) Stra"ucirea
8na"ti#ii sa"e este 8n sine 8ntunericu" atoateadapostitoarei sa"e vastitati) A"9astru"
du"ce"ui a/ur a" ceru"ui este cu"oarea pro'un/i#ii) Stra"ucirea ceru"ui este revarsarea
/ori"or si caderea
2,7
MARTIN HEIDEGGER
as'intitu"ui$ care ascund tot ce s*ar putea vesti) Acest cer este #asura) Toc#ai de
aceea poetu" tre9uie sa 8ntre9e:
O&re e?ist& pe p&3:nt o 3&sur&?
si tot e" tre9uie sa raspunda: (Nu e<ista nici una)A De ceD 6entru ca ceea ce nu#i#$
atunci cind spune# (pe pa#8ntA$ nu su9/ista dec8t 8n #asura 8n care o#u" "ocuieste
pe pa#8nt si "asa$ prin "ocuirea sa$ pa#8ntu" sa 'ie pa#8nt) ]0.^
Locuirea nu survine 8nsa dec8t atunci c8nd creatia poetica aEun+e 8n esenta care 8i e
proprie si 'iintea/a 8n #oda"itatea a carei esenta o 8ntrevede# acu#: ca "uare a
#asurii pentru orice #asurare) Ea este autentica #asurare de"i#itativa$ si nicidecu#
o si#p"a #asurare cu instru#ente*eta"on pentru 8ntoc#irea unor p"anuri) De aceea$
creatia poetica nici nu este o construire 8n sensu" o9isnuit a" edi'icarii si a#enaEarii
unor c"adiri) 8n sc?i#9$ ca autentica #asurare prin inter#ediu" careia o9tine#
di#ensiunea "ocuirii$ creatia poetica este construirea ori+inara) A9ia creatia poetica
este cea care asa/a "ocuirea o#u"ui 8n esenta ei) Creatia poetica este acea actiune
ori+inara care "asa sa survina "ocuirea)
6ropo/itia: O#u" "ocuieste 8n #asura 8n care construieste$ si*a do98ndit acu#
adevaratu" ei sens) O#u" nu "ocuieste cu adevarat at8ta vre#e c8t se "i#itea/a "a
si#p"a +ospodarire a sederii sa"e pe pa#8nt su9 cer$ deci at8ta vre#e c8t$ 8n ca"itate
de cu"tivator +-&uer,. se #u"tu#este sa 8n+riEeasca de ce"e ce cresc de "a sine si$ 8n
ca"itate de constructor +-&uer,. sa 8na"te constructii) O#u" nu are putinta acestei
construiri dec8t atunci c8nd e" deEa construieste 8n sensu" poeticei "uari a #asurii)
Construirea autentica survine aco"o unde e<ista poeti$ deci cei care iau #asura
pentru (ar?itectonicaA$ pentru a"catuirea "ocuirii)
2,0
La ,2 #artie ,34K$ HS"der"in scrie de "a Nurtin+en catre prietenu" sau Leo v)
Sec&endor': (8n pre/ent #a preocupa in #od deose9it su9iectu" operei "iterare$ vi*
/iunea poetica a Istoriei si ar?itectonicii ceru"ui$ dar #ai cu sea#a nationa"u"$ 8n
#asura 8n care e" este di'erit de +recitateA BHe""innrat? !
2
$ p) 111C)
))) 8n c?ip poetic %ocuieste o#u")))
Creatia poetica a'"a prin construire esenta "ocuirii) Creatia poetica si "ocuirea nu se
e<c"ud) Di#potriva) Creatia poetica si "ocuirea s8nt so"idare$ c?e#8ndu*se ne8ncetat
una pe a"ta) (8n c?ip poetic "ocuieste o#u"A) Oare noi "ocui# poeticD Locui#$ pare*
se$ cu totu" nepoetic) Daca asa stau "ucruri"e$ atunci vor9a poetu"ui nu se dovedeste
cu#va a 'i o si#p"a #inciunaD Nu este ea "ipsita de adevarD Nu) Adevaru" vor9ei
sa"e este con'ir#at 8n c?ipu" ce" #ai ]07^ cu#p"it) Caci o "ocuire poate 'i nepoetica
nu#ai 8ntruc8t$ 8n esenta ei$ "ocuirea este poetica) 6entru ca un o# sa poata 'i or9$ e"
tre9uie sa 'ie > prin c?iar esenta sa > o 'iinta 8n/estrata cu vedere) O 9ucata de
"e#n nu poate or9i niciodata) Dar daca o#u" or9este$ atunci ra#8ne 8nca 8ntre9area
daca or9irea provine dintr*o "ipsa si o pierdere$ sau daca re/ida 8ntr*o a9undenta si
un e<ces) 8n aceeasi poe/ie care #editea/a asupra #asurii va"a9i"e pentru orice
#asurare$ Ho"der"in spune Bversu" 0.J07C: (6oate ca re+e"e Oedip are un oc?i prea
#u"tA) S*ar putea ast'e" ca "ocuirea noastra nepoetica$ neputinta ei de a "ua #asura$
sa provina dintr*un ciudat e<ces$ dintr*o 'urie a #asurarii si a ca"cu"u"ui)
6ute# a'"a ca "ocui# 8n c?ip nepoetic$ si pute# a'"a 8n ce #asura "ocui# ast'e"$
nu#ai daca sti# ce 8nsea#na poeticu") Dar poate surveni vreodata o sc?i#9are 8n
"ocuirea noastra nepoeticaD Nu vo# sti acest "ucru dec8t daca nu vo# pierde din
vedere poeticu") 8n ce 'e" si 8n ce #asura pot oare actiuni"e si o#isiuni"e noastre sa
contri9uie "a aceasta sc?i#9areD Nu#ai noi pute# a'"a acest "ucru daca ne ?otar8#
sa "ua# in serios poeticu")
2,3
MARTIN HEIDEGGER
Creatia poetica repre/inta puterea 'unda#enta"a a "ocuirii u#ane) Dar o#u" nu are
putinta creatiei poetice dec8t daca esenta sa este dedicata ace"ui ceva care$ "a r8ndu"
sau$ 8" 8ndra+este pe o# si are$ de aceea$ nevoie de esenta "ui) 8n 'unctie de +radu"
acestei dedicari +'ereignung,. creatia poetica este autentica +eigent%ich, sau nu)
Toc#ai de aceea creatia poetica autentica nu aEun+e oric8nd "a propria ei esenta)
C8nd apare si c8ta vre#e durea/a autentica creatie poeticaD Ho"der"in o spune 8n
versuri"e pe care "e*a# citit deEa B27*2-C) La#urirea acestor versuri a 'ost cu 9una
stiinta a#8nata p8na acu#) Iata cu# suna versuri"e:
))) CM 6re3e 5un&6oint&0 2ur&. /&% d&inuie :nc& :n pre&A3& ini3ii. o3u% !u spre
r&u% %ui se 3&so&r& $u di6init&te&000 ]00^
(BunavointaA > ce este oare aceastaD Un cuv8nt ino'ensiv$ dar caruia Ho"der"in 8i
asocia/a epitetu" (6uraA scris cu #aEuscu"a) (BunavointaA este$ daca o "ua# 8n
sensu" strict$ #inunata traducere pe care Ho"der"in o da cuv8ntu"ui +recesc fNpiW@)
Despre aceasta ?W2
%^
i So*'oc"e spune 8n (i&s Bv) p) .22C:
INp 7crnv '` HIKHOUCTZ dsi (s&d&r. gr&ti& este ce& c&re che&3& gr&ti& 3ereu0
(C8ta vre#e 9unavointa$ 6ura$ #ai dainuie 8nca 8n preaE#a ini#iiA) Cu o 'or#u"a pe
care o 'o"oseste cu predi"ectie$ Ho"der"in spune (8n preaE#a ini#iiA$ nu (8n ini#aA@
(8n preaE#a ini#iiA vrea sa spuna: (aEuns "a esenta "ocuitoare a o#u"uiA$ aEuns aco"o
ca e<i+enta a #asurii care se adresea/a ini#ii$ 8n asa 'e" 8nc8t aceasta se orientea/a
catre #asura)
C8ta vre#e +ratia durea/a$ aEun+8nd 8n preaE#a ini#ii$ o#u" se poate #asura$ spre
9ine"e "ui$ cu divinitatea) Atunci c8nd aceasta #asurare aEun+e "a esenta
))))TN CHI6 6OETIC LOCUIEsTE OMUL)))A
2,-
care 8i e proprie$ o#u" creea/a poetic pornind de "a 8nsasi esenta a ceea ce este
poetic) Atunci cind poeticu" aEun+e "a esenta care 8i e proprie$ o#u" "ocuieste o#e*
neste pe acest pa#8nt@ atunci (viata oa#eni"orA este$ asa cu# spune Ho"der"in 8n
u"ti#a sa poe/ie$ (o viata care "ocuiesteA Bed) Stutt+art II$ ,$ p) 1,2C)
6rive"iste
$:nd 6i&t& o&3eni%or. %ocuito&re& 6i&t&. :n z&ri se duce.
:n z&ri unde se7&prinde 6re3e& 6itei.
#e7&%&tur& si7&% 6erii c:3p pustiu.
"&r codru% :si &r&t& :ntunec&t& %ui :n9&tis&re0
D&c& & 6re3i%or :n9&tis&re n&tur& o7ntregeste.
D&c& e& z&5o6este. i&r e%e trec :n go&n&0
(tunci des&6:rsire& e te3eiu%. i&r o&3eni%or %e str&%uce
:n&%tu% ceru%ui. &s& cu3 9%ori%e cunun& pun cop&ci%or0
NOTE
Acest te<t a 'ost pre/entat de Heide++er su9 'or#a unei con'erinte tinute "a 7 octo#9rie
,-., "a Bu?"er?o?e si tiparit 8n pri#u" nu#ar a revistei (kzente. ,-.K$ pp) .0 s) ur#) E"
tre9uie privit ca o co#p"inire a te<tu"ui anterior$ $onstruire. %ocuire. g:ndire0
,) !) B;D$ nota ,)
2) Re+asi# o re'erire a "ui Heide++er "a pro9"e#a (#asuriiA 8n Hero/L Der (n9&ng des
&5end%&ndischen Denkens B!or"e*sun+$ ,-K1C 8n Ges&3t&usg&5e. Bd) ..$ p) ,04: (Dar `
ictpov nu 8nsea#na$ desi+ur$ 8n vor9a "ui Herac"it$ un eta"on oarecare uti"i/at pentru
#asurare) Ce 8nsea#na U#asuraVD B)))C Se#ni'icatia 'unda#enta"a$ adica esenta "ui Ei=*
cpov este vastitatea$ desc?isu"$ cercu" de "u#ina care se 8ntinde si se "ar+este 8n vastitate)
Mc<pov *taJUi3.T`W@ nu 8nsea#na 8n +receste #asura sau eta"onu" #arii$ ci vastitatea
#arii$ U#area desc?isaV)
6entru pierderea (autenticitatii #asuriiA$ a se vedea si te<tu" 'o3 Wesen der W&hrheit. 8n
Weg3&rken. K"oster#ann$ %ran&'urtJMain$ ,-70$ p) -,)
(Misteru" uitat a" Dasetn*u"ui nu este deci 8n"aturat prin inter#ediu" starii de uitare$ ci starea
de uitare con'era pier*
224
MARTIN HEIDEGGER
derii aparente a ceea ce a 'ost uitat o pre/enta proprie) Re*'u/8ndu*se 8n starea de uitare si
pentru aceasta stare$ #isteru" 8" "asa pe o#u" apartin8nd istoriei sa ra#8na 8n preaE#a
actiuni"or sa"e) Lasata sa ra#8na ast'e"$ o 8ntrea+a u#anitate 8si co#p"etea/a "u#ea sa
pornind de "a necesitati"e si intentii"e de u"ti#a ora$ si o u#p"e cu proiecte si p"anuri) O#u"
scoate apoi din acestea$ uit8nd de 'iintarea 8n 8ntre+u" ei$ #asuri"e sa"e +seine /&=#e,0 E"
ra#8ne 'i<at pe aceste #asuri si 8si 'ace rost 8n per#anenta de noi #asuri$ 'ara sa #ai
#edite/e "a te#eiu" propriu "uarii de #asura +/F`7n&h3e, si "a esenta con'eririi de #asura
+/&9i7g&5e,0 Cu toate ca 8naintea/a #ereu spre noi #asuri si o9iective$ o#u" +reseste in
privinta autenticitatii esentei #asuri"or sa"e) E" +reseste #asura si se pierde ast'e" din
vedere +6er3Uit sich,. cu c8t #ai e<c"usiv se ia pe sine$ ca su9iect a" oricarei 'iintari$ drept
#asura)A
HOLDERLIN SI ESENTA 6OERIEI
:n 3e3ori& %ui !or5ert 6on He%%ingr&th. c&zut %& GU dece35rie GHGK %& 'erdun
$e%e cinci 6or5e c&%&uzito&re
,) Activitatea poetica: &ce&st& :nde%etnicire. ce& 3&i ne6ino6&t& dintre to&te. Bin$ p) 100C
2) De &cee&. ce% 3&i pericu%os dintre 5unuri. %i35&. ii este d&t& o3u%ui000 pentru & depune
3&rturie de cee& ce este e%000 Biv$ p) 2K7C
1) /u%te & &9%i o3u%0
2e 3u%ti t7& nu3it dintre cei ceresti0
De c:nd sinte3 un di&%og
si de c:nd pute3 &uzi unii de %& &%tii. Brv$ p) 1K1C
K) :ns& cee& ce r&3:ne. poetii ctitoresc0 BI!$ p) 71C
.) 2%in de 3erite si totusi :n chip poetic. %ocuieste O3u% pe &cest p&3:nt0 B!I$ p) 2.C
De ce$ atunci c8nd ne*a# propus sa arata# care este esenta poe/iei$ a# a"es toc#ai
opera "ui Ho"der"inD De ce nu Ho#er sau So'oc"e$ de ce nu !er+i"iu sau Dante$ de
ce nu S?a&espeare sau Goet?eD 8n opere"e acestor poeti$ esenta poe/iei s*a rea"i/at
de ase#enea$ 9a c?iar 8ntr*un c?ip #ai 9o+at dec8t 8n creatia "ui Ho"der"in$ at8t de
ti#puriu si pe neasteptate 8ntrerupta)
6oate ca este asa) si cu toate acestea$ pe Ho"der"in$ si nu#ai pe e" "*a# a"es) Dar este
oare cu putinta sa deduci esenta +enera"a a poe/iei din opera unui sin+ur poetD Ceea
ce este +enera"$ adica ceea ce este va"a9i"
222
MARTIN HEIDEGGER
pentru #u"te ca/uri$ nu poate 'i o9tinut dec8t printr*o privire co#parativa) 8n acest
scop este nevoie sa dispune# de o varietate cit #ai #are de opere si de +enuri
poetice) Iar poe/ia "ui Ho"der"in nu este dec8t una printre #u"te a"te"e) Ea sin+ura nu
este nicidecu# su'icienta ca #asura pentru deter#inarea esentei poe/iei) Ca atare$
de#ersu" nostru este din capu" "ocu"ui +resit) E" este +resit$ at8ta vre#e c8t prin
(esenta poe/ieiA 8nte"e+e# nu#ai ceea ce este 8nsu#at 8ntr*un concept +enera"$ care
apoi devine va"a9i" 8n ace"asi #od$ pentru orice opera poetica) ]1.^ Dar acest
+enera" care devine ast'e" va"a9i" +g%eich gi%t, pentru orice particu"ar este #ereu
e+a"*va"a9i"u" +d&s G%eichgu%tige,. indi'erentu"$ acea esenta care nu poate deveni
niciodata esentia"a)
Dar noi cauta# toc#ai acest esentia" a" esentei$ ace"a care ne constr8n+e sa decide#
daca si 8n ce" 'e" vo# "ua 8n viitor 8n serios poe/ia$ daca si 8n ce 'e" dispune# de
pre#ise"e de a ne situa 8n s'era de in'"uenta a poe/iei)
Nu "*a# a"es pe Ho"der"in pentru 'aptu" ca opera sa re&%ize&z&. ca una dintre #u"te
a"te"e$ esenta +enera"a a poe/iei$ ci nu#ai pentru 'aptu" ca poe/ia "ui Ho"der"in este
purtata de destinatia poetica de a e<pri#a pe ca"ea poe/iei +dichten,. 8n c?ip e<pres$
esenta poe/iei) 6entru noi$ Ho"der"in este 8ntr*un c?ip privi"e+iat poetu% poetu%ui0 De
aceea$ e" ne pune 8n situatia de a decide)
Dar a vor9i pe ca"ea poe/iei despre poet$ nu este acesta oare se#nu" unei ratacite
o+"indiri de sine si$ totodata$ recunoasterea unei saracii a senti#entu"ui de p"inatate
a "u#iiD A vor9i pe ca"ea poe/iei despre poet nu 8nsea#na oare o e<a+erare "ipsita
de repere$ ceva care apare t8r/iu si se#ni'ica un s'irsitD Raspunsu" 8" vo# da 8n ce"e
ce ur#ea/a) E drept ca dru#u" pe ca*re*, ur#a# pentru a o9tine raspunsu" este unu"
pe care*, stra9ate# de nevoie) Aici nu pute#$ asa cu# s*ar cuveni$ sa interpreta#$
printr*un de#ers e<?austiv$ 'iecare opera poetica a "ui Ho"der"in 8n parte) 8n sc?i#9$
vo# #edita "a cinci vor9e ca"au/itoare a"e poetu"ui cu privire "a poe/ie) Ordinea
anu#e a"easa a acestor idei si "e+atura "or interna s8nt #enite sa aduca 8n 'ata
oc?i"or esenta esentia"a a poe/iei)
HOLDERLIN sI ESEN5A 6OERIEI
221
,
8ntr*o scrisoare din ianuarie ,0--$ adresata #a#ei sa"e$ Ho"der"in nu#este
activitatea poetica +Dichten, (cea #ai nevinovata dintre 8nde"etniciriA) BIII$ p) 100C
8n ce #asura este ea (cea #ai nevinovataAD Activitatea poetica apare 8n 'or#a
#odesta a Eocu"ui) Li9er de orice constr8n+eri$ e" 8si inventea/a "u#ea sa de i#a+ini
si ra#8ne a9sor9it 8n s'era i#a+inaru"ui) 6rin aceasta$ Eocu" se sustra+e +ravitatii
deci/ii"or$ care devin 8ntotdeauna$ 8ntr*un c?ip sau a"tu"$ vinovate) De aceea$ acti*
vitatea poetica e 8ntru totu" ino'ensiva) ]17^ Totodata$ ea este "ipsita de e'ect$ caci
ra#8ne o si#p"a rostire si vor9ire) Ea nu are ni#ic co#un cu 'apta care intervine
ne#iE"ocit 8n rea" si 8" trans'or#a) Activitatea poetica este ase#enea unui vis@ ea nu
este o rea"itate) Este un Eoc 8n cuvinte$ "ipsit de +ravitatea actiunii) 6oe/ia este
ino'ensiva si "ipsita de e'ect) Dar ce este #ai putin pericu"os dec8t si#p"a "i#9aD
Atunci c8nd concepe# activitatea poetica drept (cea #ai nevinovata dintre 8n*
de"etniciriA$ nu i*a# 8nte"es$ 8nca$ ce*i drept$ esenta) 6rin aceasta$ capata# 8n sc?i#9
o su+estie privind "ocu" 8n care tre9uie sa se des'asoare cautarea noastra) Activitatea
poetica 8si creea/a opere"e 8n s'era si din (#ateria"u"
,K
"i#9ii) Ce spune Ho"der"in
despre "i#9aD Sa ascu"ta# o a doua vor9a a poetu"ui)
8ntr*un te<t proiectat si ra#as 'ra+#ent$ care datea/a din aceeasi perioada B,344C$ ca
si scrisoarea citata$ poetu" spune:F
D&r "n co%i5e %ocuieste o3u% si se &coper& cu un pudic 6es3:nt. c&ci 3&i inti3
esteEs% de &se3ene&. 3&i de3n de %u&t :n se&3&. si c& e% s& p&streze spiritu%
&se3ene& preotesei=%&c&r& di6in&. &ce&st&7i este :nte%epciune&0 si
F A# pastrat$ 8n traducere$ caracteru" nepre"ucrat$ spontan$ a" 'ra+#entu"ui Invocat
de Heide++er)
22K
MARTIN HEIDEGGER
de &cee& 5unu% p%&cEsi putere& superio&r& de & porunci si de & :n9&ptui :i s%nt d&te
%ui. ce%ui &se3&n&tor cu zeiiC si de &cee& ce% 3&i pericu%os dintre 5unuri. %i35&. :%
este d&t& o3u%ui. pentru c& e% cre:nd. distrug:nd si pierind. si re6enind %& ce& c&re
tr&ieste 6esnic. %& st&p:n& si 3&3&. s& depun& 3&rturie c& cee& ce este e%E& 3os7
tenit. & :n6&t&t de %& e&. ce &re e& 3&i di6in. iu5ire& ce& &to&tep&str&to&re0 BI!$ p)
2K7C
Li#9a$ c8#pu" de des'asurare (a" ce"ei #ai nevinovate dintre 8nde"etniciriA$ este
(9unu" ce" #ai pericu"osA) Cu# se 8#paca aceste doua "ucruriD Sa "asa# deoparte$
pentru 8nceput$ aceasta 8ntre9are$ si sa "ua# 8n considerare aceste trei 8ntre9ari
pre"i#inare: ,) Cui apartine 9unu" acesta$ "i#9aD 2) 8n ce #asura repre/inta ea ce"
#ai pericu"os dintre 9unuriD 1) 8n ce sens este ea de 'apt un 9unD
Sa o9serva# #ai 8nt8i 8n ce "oc se a'"a aceasta vor9a rostita despre "i#9a: 8ntr*un
proiect de poe/ie care e c?e#ata sa spuna ]10^ cine este o#u" spre deose9ire de
ce"e"a"te 'iinte a"e naturii@ s8nt nu#ite tranda'iru"$ "e9ede"e$ cer9u" 8n padure) BI!$
pp) 144 si 13.C %ra+#entu" #entionat 8ncepe de aceea prin de"i#itarea p"antei 'ata
de ani#a"$ si 8ncepe cu aceste cuvinte: (Dar 8n co"i9e "ocuieste o#u"A)
Cine este 8nsa o#u"D Ce" care tre9uie sa depuna #arturie de ceea ce este e") A
depune #arturie 8nsea#na$ pe de o parte$ a aduce "a cunostinta$ dar 8n ace"asi ti#p
8nsea#na a*ti asu#a raspunderea$ 8n actu" aducerii "a cunostinta$ pentru ceea ce a
'ost adus "a cunostinta) O#u" este &ce%& care este$ toc#ai 8n #arturisirea care atesta
propriu" "ui D&sein0 Marturisirea aceasta nu 8nsea#na aici o e<presie care se adau+a
u"terior 'iintei sa"e de o#$ a"atur8ndu*i*se #ar+ina"$ ci ea constituie o parte
co#ponenta a Dasein*u"ui o#enesc) Dar ce tre9uie o#u" sa #arturiseascaD
Apartenenta sa "a pa#8nt) Aceasta apartenenta consta 8n aceea ca o#u" este
#ostenitor a" "ucruri"or toate si ce" care 8nvata de "a toate) 8nsa "ucruri"e se a'"a 8n
con'"ict) Ceea ce "e des*
22.
parte$ prin aceasta unindu*"e totodata$ este nu#it de Ho"der"in (inti#a 'ervoareA
+"nnigkeit,0 Marturisirea apartenentei "a aceasta inti#a 'ervoare survine prin crearea
unei "u#i si 8na"tarea ei$ precu# si prin distru+erea ace"ei "u#i si pieirea ei)
Marturisirea care atesta 'iinta sa de o# si$ cu aceasta$ propriu*/isa ei 8#p"inire$ sur*
vine din "i9ertatea deci/iei) Aceasta se 8nstap8neste asupra necesaru"ui si se supune
coe/iunii pe care o instituie o e<i+enta superioara) Ca"itatea de #arturisitor a"
apartenentei "a 'iintare 8n tota"itatea ei$ survine ca Istorie) 8nsa ca Istoria sa 'ie
posi9i"a$ o#u"ui i*a 'ost data "i#9a) Ea este un 9un a" o#u"ui)
8n ce #asura este 8nsa "i#9a (ce" #ai pericu"os dintre 9unuriAD Ea este perico"u"
tuturor perico"e"or$ pentru ca ea este pri#a care creea/a posi9i"itatea unui perico")
6erico"u" este a#enintarea 'iintei de catre 'iintare) Caci o#u"$ a9ia datorita "i#9ii$
este de 'apt e<pus unui "ucru reve"at$ care$ 8n ca"itate de 'iintare$ 8" asupreste si 8"
8n'"acarea/a 8n D&sein7ui sau si$ 8n ca"itate de ne'iintare$ 8" 8nsa"a si 8" de/a#a+este)
A9ia "i#9a este cea care creea/a spatiu" reve"at a" a#enintarii careia 8i este e<pusa
'iinta$ precu# si pe ce" a" de/orientarii$ cre8nd ast'e" posi9i"itatea pierderii 'iintei$
adica perico"u") Dar "i#9a nu este nu#ai perico"u" perico"e"or$ ]13^ ci ea ascunde 8n
c?ip necesar$ 8n sine 8nsasi si pentru sine 8nsasi$ un perico" constant) Sarcina "i#9ii
este de a reve"a si a pastra 8n opera 'iintarea ca o atare 'iintare) 8n "i#9a poate sa 8si
+aseasca e<pri#area ceea ce este #ai pur si #ai ascuns$ precu# s" ceea ce este
tu"9ure si "a 8nde#8na tuturor) Cuv8ntu" esentia" tre9uie c?iar$ pentru a 'i 8nte"es si
pentru a deveni ast'e" un 9un co#un$ sa devina co#un) Iata de ce 8ntr*un a"t
'ra+#ent a" "ui Ho"der"in se spune: Tu &i gr&it c&tre di6init&te. d&r &ti uit&t cu totii
c& pri3e%e ro&de nu 3uritori%or. ci zei%or %e &p&rtin0 /&i co3un. 3&i de r:nd
tre5uie s& de6in& 9ructu% &5i& &tunci de6ine e% un 5un &% 3uritori%or0 BI!$ p) 213C
Ceea ce este pur si$ deopotriva$ ceea ce este co#un
227
MARTIN HEIDEGGER
220
s8nt$ a#8ndoua$ "ucruri rostite in "i#9a) De aceea$ cuv8ntu" 8n ca"itatea "ui de cuv8nt
nu o'era niciodata 8n c?ip ne#iE"ocit certitudinea ca e" este un cuv8nt esentia" sau o
vor9a +oa"a) Ba di#potriva > un cuv8nt esentia" aduce adesea$ 8n si#p"itatea sa$ cu
ceva neesentia") Iar ceea ce$ pe de a"ta parte$ 8n 'a"sa sa stra"ucire$ 8si aro+a aparenta
de esentia"$ nu este dec8t ceva spus "a 8nt8#p"are si dupa a"tii) Asa se 'ace ca "i#9a
tre9uie sa se situe/e per#anent intr*o aparenta produsa de ea 8nsasi si$ proced8nd
ast'e"$ ea aEun+e sa*si peric"ite/e ceea ce*i este 8n c?ip inti# propriu$ si anu#e
rostirea autentica)
8n ce sens este 8nsa ce" #ai pericu"os "ucru$ "i#9a$ un (9unA pentru o#D Li#9a este
proprietatea o#u"ui) E" dispune de ea pentru a*si co#unica e<periente"e$ ?otar=ri"e
sa"e si dispo/itii"e su'"etesti) Li#9a serveste pentru co#unicare) Ea este un (9unA 8n
sensu" ca repre/inta o unea"ta adecvata acestui scop) 8nsa esenta "i#9ii nu se
epui/ea/a 8n 'aptu" de a 'i #iE"oc de co#unicare) 6rin aceasta deter#inare nu este
surprinsa esenta ei autentica$ ci este invocata doar o consecinta a esentei ei) Li#9a
nu este o si#p"a unea"ta pe care o#u" o poseda pe "8n+a #u"te a"te"e@ "i#9a este cea
care acorda de 'apt posi9i"itatea situarii 8n s8nu" desc?iderii 'iintarii) Nu#ai aco"o
unde e<ista "i#9a e<ista "u#e$ adica s'era #ereu sc?i#9atoare a deci/iei si actiunii$
a 'aptei si a responsa9i"itatii$ dar si a 9unu"ui p"ac si a" /arvei +oa"e$ a decaderii si
con'u/iei) Nu#ai aco"o unde se #ani'esta o "u#e e<ista Istorie) ]1-^ Li#9a este un
9un 8ntr*un sens #ai ori+inar) Ea da +arantie$ adica o'era certitudinea ca o#u" poate
s&Aie ca 'iinta ce apartine Istoriei) Li#9a nu este o unea"ta disponi9i"a$ ci acea
proprietate +Ereignis, care dispune de cea #ai 8na"ta posi9i"itate a 'iintei o#u"ui)
Tre9uie sa ne asi+ura# #ai 8nt8i de aceasta esenta a "i#9ii$ pentru a 8nte"e+e cu
adevarat do#eniu" 8n care operea/a poe/ia si$ 8n 'e"u" acesta$ poe/ia 8nsasi) Cu#
survine 8n Istorie +gesch%eht, > "i#9aD 6entru a +asi raspunsu"
"a aceasta 8ntre9are$ sa "ua# a#inte "a cea de a treia vor9a a poetu"ui)
8nt8"ni# acest cuv8nt 8n cadru" unui #are si co#p"icat proiect pentru poe/ia$ ra#asa
neter#inata$ care 8ncepe ast'e": (8#paciuitoru"e$ tu care niciodata n*ai 'ost cre/ut)))A)
BI!$ pp) ,72$ 11- s) ur#)C
/u%te & &9%&t o3u%0
2e 3u%ti i& nu3it dintre cei ceresti.
De c:nd s:nte3 un di&%og
si de c:nd pute3 &uzi unii de %& &%pi0
BI!$ p) 1K1C
Din aceste versuri ne opri# #ai 8nt8i asupra ace"uia care tri#ite ne#iE"ocit "a
conte<tu" discutat p8na acu#: (De c8nd s8nte# un dia"o+)))A) Noi > oa#enii >
s8nte# un dia"o+) %iinta o#u"ui 8si are te#eiu" 8n "i#9a: dar aceasta survine 8n
Istorie +geschieht, a9ia prin di&%og0 Acesta 8nsa nu este doar o #oda"itate de
8#p"inire a "i#9ii$ ci a9ia prin dia"o+ "i#9a devine esentia"a) Ceea ce nu#i#
8ndeo9ste "i#9a$ adica un set de cuvinte si re+u"i de 8n"antuire a cuvinte"or$ este
doar o supra'ata a "i#9ii) Dar ce 8nsea#na atunci un (dia"o+AD %ireste$ 'aptu" de a
vor9i unii cu a"tii despre ceva) 8n acest proces$ vor9irea #edia/a o aEun+ere "a 'iinta
ce"ui"a"t) Dar HS"der"in spune: (De c8nd s8nte# un dia"o+ si de c8nd pute# au/i unii
de "a a"tiiA) 6utinta de a au/i nu survine a9ia ca o ur#are a vor9irii unuia cu ce"a"a"t$
ci este #ai de+ra9a pre#isa acestei vor9iri) Dar nici putinta de a au/i nu reuseste$ "a
r8ndu" ei$ sa se "ipseasca de posi9i"itatea cuv8ntu"ui) ]K4^ 6utinta de a vor9i si putinta
de a ascu"ta s8nt "a 'e" de ori+inare) S8nte# un dia"o+ > si aceasta vrea sa spuna:
pute# au/i unii de "a a"tii) S8nte# un dia"o+ si aceasta 8nsea#na 8n ace"asi ti#p$
#ereu: s8nte# un dia"o+) Unitatea unui ase#enea dia"o+ consta 8n aceea ca 8n
cuv8ntu" esentia"
223
MARTIN HEIDEGGER
este de '"ecare data reve"at unu" si ace"asi "ucru$ asupra caruia cade# de acord$ pe
9a/a caruia s8nte# uniti si$ 8n 'e"u" acesta$ s8nte# 8n #od autentic noi 8nsine)
Dia"o+u" si unitatea sa s8nt te#eiu" care ne poarta Dasein*u")
Dar HS"der"in nu spune pur si si#p"u: s8nte# un dia"o+) E" spune: (De c8nd s8nte#
un dia"o+)))A) Aco"o unde e<ista si se e<ercita capacitatea de a vor9i a o#u"ui$ aco"o
nu apare de "a sine eveni#entu" esentia" a" "i#9ii > dia"o+u") De c8nd s8nte# un
dia"o+D Aco"o unde tre9uie sa 'ie un dia"o+$ cuv8ntu" esentia" tre9uie sa ra#8na
raportat "a unu" si ace"asi "ucru) Un dia"o+ care are 'or#a controversei e ce" dint8i
care presupune o ase#enea raportare) Unu" si ace"asi "ucru nu poate 'i reve"at dec8t
8n "u#ina a ceva care este trainic si statornic) Statornicia si trainicia nu ies 8nsa "a
ivea"a dec8t atunci c8nd nec"intirea si pre/enta e#ana o ra/a de "u#ina) Dar aceasta
survine 8n c"ipa 8n care ti#pu" se desc?ide 8n 8ntinderi"e sa"e) Din #o#entu" 8n care
o#u" se situea/a 8n pre/enta unui "ucru trainic$ a9ia de atunci e" se poate e<pune
sc?i#9atoru"ui$ "a tot ceea ce vine si p"eaca) Caci doar ceea ce este nec"intit se poate
sc?i#9a) A9ia din #o#entu" c8nd suvoiu" ti#pu"ui este rupt 8n pre/ent$ trecut s"
viitor e<ista posi9i"itatea caderii de acord asupra unui "ucru trainic) S8nte# un
dia"o+ din ti#pu" c8nd (ti#pu" esteA) Noi s:nte3 apartin8nd Istoriei +geschichtUch,.
din #o#entu" 8n care ti#pu" si*a capatat o statura +&u9gest&nden ist, si a 'ost adus "a
o 'i+ura statornica +zu3 #tehen ge5r&cht ist,0 A 'i un dia"o+ s" a apartine Istoriei >
a#9e"e acestea s8nt "a 'e" de vec?i$ constituie un tot si s8nt ace"asi "ucru)
De c8nd s8nte# un dia"o+ > o#u" a a'"at #u"te si a nu#it pe #u"ti dintre /ei) De
c8nd "i#9a survine 8n Istorie 8n c?ip autentic$ su9 'or#a de dia"o+$ /eii aEun+ "a
cuv=nt +zu Wort ko33en, si apare$ stra"ucind$ o "u#e) Dar din nou tre9uie sa
8nte"e+e# ca pre/enta /ei"or si
HOLDERUN sI ESEN5A 6OERIEI
22-
aparitia stra"ucitoare a unei "u#i nu s8nt o consecinta a survenirii in Istorie a "i#9ii$
]K,^ ci toate trei se petrec 8n ace"asi ti#p) si aceasta 8ntr*o ase#enea #asura inc8t
dia"o+u" autentic care s8nte# noi 8nsine consta toc#ai 8n nu#irea /ei"or si 8n 'aptu"
ca "u#ea devine cuv8nt)
Dar /eii nu pot sa treaca 8n cuv8nt +ins Wort ko33en, dec8t atunci c8nd ei 8nsisi ni se
adresea/a si 8si i#pun e<i+enta) Cuv8ntu" care nu#este /eii este 8ntotdeauna
raspunsu" "a o ase#enea e<i+enta) Acest raspuns I/voraste de '"ecare data din
responsa9i"itatea unei ursite) A9ia 8n #asura 8n care /eii trec Dasein*u" nostru 8n
"i#9a$ noi patrunde# 8n s'era 8n care decide# daca ne 'a+adui# /ei"or sau daca ne
re'u/a# "or)
A9ia din punctu" acesta pute# aprecia 8n toata a#p"oarea ce 8nsea#na: (De c8nd
s8nte# un dia"o+)))A) Din c"ipa 8n care /eii ne poarta 8n dia"o+$ din ace" ti#p e
ti#pu"$ de atunci te#eiu" Dasein*u"ui nostru este un dia"o+) 8n acest 'e"$ propo/itia
care a'ir#a ca "i#9a este eveni#entu" supre# a" Dasein*u"ui u#an si*a pri#it
interpretarea si 8nte#eierea)
Se ridica 8nsa i#ediat 8ntre9area: cu# 8ncepe acest dia"o+ care s8nte# noiD Cine
8#p"ineste aceasta nu#ire a /ei"orD Cine$ 8n suvoiu" ti#pu"ui$ prinde ceva trainic$
aduc8ndu*, "a o 'i+ura statornica 8n cuv8ntD H7,*der"in ne*o spune cu si#p"itatea
si+ura a poetu"ui) Sa ascu"ta# cea de a patra vor9a)
Aceasta vor9a constituie 'ina"u" poe/iei (ndenken B(Aducere a#inteAC si suna
ast'e": (8nsa ceea ce ra#8ne$ poetii ctitorescA) BI!$ p) 71C O data cu acest cuv8nt$ 8n*
tre9area noastra re'eritoare "a esenta poe/iei se "u#inea/a) 6oe/ia este ctitorire prin
cuv8nt si 8n cuv8nt) Ce este ctitorit 8n 'e"u" acestaD Ceea ce este trainic) Dar ceea ce
este trainic #a" poate 'i oare ctitoritD Nu este e" ceva care este pre/entat
dintotdeaunaD NuG Toc#ai ceea ce este trainic tre9uie adus$ 8#potriva suvoiu"ui
vre#ii$
214
MARTIN HEIDEGGER
"a o 'i+ura statornica@ ceea ce este si#p"u tre9uie o9tinut trudnic din ceea ce este
con'u/@ #asura tre9uie opusa "ipsei de #asura) Tre9uie sa aEun+a 8n desc?is ace"
ceva care poarta si stapineste 'iintarea 8n tota"itatea ei) Tre9uie desc?isa 'iinta$
pentru ca 'iintarea sa*si 'aca aparitia 8n toata stra"ucirea) Dar toc#ai ceea ce este
trainic este evanescentu") ]K2^ (Ast'e" este iuteJ Trecator tot ceea ce este ceresc@ dar
nu 8n /adarA) BI!$ pp) ,71 s) ur#)C 8nsa pentru ca acesta sa ra#8n= trainic$ este (8n
+riEa si 8n s"uEirea poeti"or 8ncredintatA) BI!$ p) ,K.C 6oetu" nu#este /eii si nu#este
toate "ucruri"e 8n ceea ce s8nt e"e) Aceasta nu#ire nu consta doar 8n 'aptu" ca unui
"ucru cunoscut 8nca dinainte 8i este atri9uit un nu#e: dat 'iind ca poetu" rosteste cu*
v8ntu" esentia"$ a9ia prin aceasta nu#ire 'iintarea este nu#ita$ aEun+8nd ast'e" sa 'ie
ceea ce este) Ea devine ast'e" cunoscuta 8n c&%it&te& ei de 'iintare) Activitatea
poetica este ctitorie a 'iintei 8#p"inita cu aEutoru" cu*v8ntu"ui) Asadar$ ceea ce
ra#8ne trainic nu este niciodata creat din ceea ce este trecator) Si#p"u" nu poate 'i
niciodata scos 8n c?ip ne#iE"ocit din ceea ce este con'u/) Masura nu se a'"a 8n ceea
ce e "ipsit de #asura) Nu +asi# niciodata te#eiu" +Grund, 8n a9is +(5grund,0 %iinta
nu este nicic8nd ceva de ordinu" 'iintarii) 8nsa datorita 'aptu"ui ca 'iinta si esenta
"ucruri"or nu pot 'i niciodata o9tinute prin ca"cu" si deduse din ceea ce este pre/ent$
e"e tre9uie sa 'ie "i9er create$ instituite si daruite) O ase#enea "i9era daruire este
ctitorie)
8nsa 8n #asura 8n care /eii s8nt nu#iti 8n #od ori+inar$ iar esenta "ucruri"or aEun+e "a
cuv8nt$ pentru ca a9ia 8n 'e"u" acesta "ucruri"e sa capete o 9rusca stra"ucire$ 8n
#asura 8n care toate acestea survin 8n Istorie$ Dasein*u" o#u"ui este adus 8ntr*o
re"atie 'er#a si este ase/at pe un te#ei) Rostirea poetu"ui nu este ctitorie nu#ai 8n
sensu" "i9erei daruiri$ ci totodata si 8n sensu" 8nte#eierii 'er#e a D&sein7u"ui u#an
pe te#eiu" sau)
Daca 8nte"e+e# aceasta esenta a poe/iei * 'aptu" ca ea este ctitorie a '"intei 8#p"inita
cu aEutoru" cuv8ntu"ui > atunci pute# 8ntre/ari ceva din adevaru" ace"ei vor9e pe
care H7,der"in a rostit*o c8nd$ deEa de #u"ta vre*
21,
#e$ 'usese ase/at su9 ocrotirea pe care ti*o daruie 8ntunecarea #intii)
Aceasta & cince& vor9a ca"au/itoare o +asi# 8n #area si totodata 8n'ricos=toarea
poe/ie care 8ncepe ast'e":
:n du%ce%e &zur :n9%oreste
ur%& 5isericii cu sc%ipiri de 3et&%
B!I$ pp) 2K s) ur#)C ]K1^
Aceasta este poe/ia 8n care Ho"der"in spune Bversuri"e 12 s) ur#)C:
2%in de 3erite. si totusi :n chip poetic. %ocuieste O3u% pe &cest p&3:nt0
Ceea ce rea"i/ea/a si cu ceea ce se 8nde"etniceste o#u" este do98ndit si #eritat prin
proprii"e sa"e e'orturi) (TotusiA > spune Ho"der"in$ cre8nd ast'e" o opo/itie neta >
toate acestea nu atin+ esenta "ocuirii sa"e pe acest pa#8nt$ toate acestea nu aEun+ "a
te#eiu" Dasein*u"ui u#an) Acest D&sein este$ 8n te#eiu" sau$ (poeticA) Dar noi
concepe# acu# poe/ia drept nu#ire ctitoritoare a /ei"or si a esentei "ucruri"or) (A
"ocui poeticA 8nsea#na a te situa 8n pre/enta /ei"or si a trai ui#irea 8n 'ata apropierii
esentei "ucruri"or) Dasein*u" este$ 8n te#eiu" sau$ (poeticA) Aceasta 8nsea#na
totodata: ca 'iind ceva ctitorit B8nte#eiatC$ Dasein*u" nu este un #erit$ ci un dar)
6oe/ia nu este doar o podoa9a care 8nsoteste Dasein*u"$ nu este doar o e<a"tare
te#porara$ si cu at8t #ai putin o 8n'"acarare si o petrecere oarecare) 6oe/ia este
te#eiu" purtator a" Istoriei$ si de aceea nici nu este un si#p"u 'eno#en a" cu"turii si
cu at8t #ai putin o si#p"a (e<presieA a (su'"etu"ui unei cu"turiA)
8n s'8rsit$ 'aptu" ca Dasein*u" nostru este$ 8n te#eiu" sau$ poetic$ nici nu poate sa
8nse#ne ca e" este un Eoc
212
MARTIN HEIDEGGER
ino'ensiv) Dar nu nu#este c?iar HS"der"in poe/ia$ 8n acea vor9a ca"au/itoare pe
care a# citat*o pri#a$ (cea #ai nevinovata dintre 8nde"etniciriAD Cu# se 8#paca
acest "ucru cu esenta poe/iei asa cu# a 'ost ea de/vo"tata aiciD Reveni# ast'e" "a
acea 8ntre9are pe care a# "asat*o pentru 8nceput deoparte) Raspun/8nd acu# "a acea
8ntre9are$ 8ncerca# totodata sa aduce# 8n 'ata oc?iu"ui #intii$ 8ntr*o unica
cuprindere$ esenta poe/iei si a poetu"ui)
S*a desprins #ai 8nt8i ca "i#9a este s'era de actiune a poe/iei) Esenta poe/iei
tre9uie$ asadar$ 8nte"easa$ pornind de "a esenta "i#9ii) Mai apoi s*a va/ut 8nsa "i#*
pede ca poe/ia este ctitoritoarea nu#ire a 'iintei si a esentei tuturor "ucruri"or >
deci ca nu este o rostire oarecare$ ci acea rostire prin inter#ediu" careia iese 8n
desc?is ]KK^ tot ceea ce discuta# 'ara 8ncetare si ne preocupa apoi 8n "i#9a de /i cu
/i) De aceea$ poe/ia nu se 'o"oseste niciodata de "i#9a ca de un #ateria" e<istent$ ci
a9ia poe/ia 8nsasi e cea care 'ace posi9i"a "i#9a) 6oe/ia este "i#9a ori+inara a unui
popor care apartine Istoriei) 6rin ur#are$ esenta "i#9ii tre9uie 8nte"easa pornind de
"a esenta poe/iei si nu invers)
Te#eiu" Dasein*u"ui u#an este dia"o+u" > acea autentica (survenire 8n IstorieA
+Geschehen,0 Dar "i#9a ori+inara este poe/ia ca ctitorie a 'iintei) Li#9a 8nsa este
Uce" #a" pericu"os dintre 9unuriA) 6rin ur#are$ poe/ia este opera cea #ai
pericu"oasa si$ 8n ace"asi ti#p$ (cea #ai nevinovata dintre 8nde"etniciriA)
8ntr*adevar$ asa este) A9ia atunci c8nd +8ndi# "ao"a"ta aceste doua deter#inari ca
'or#8nd un sin+ur tot$ sesi/a# esenta dep"ina a poe/iei)
Este 8nsa oare poe/ia cu adevarat opera cea #ai pericu"oasaD 8ntr*o scrisoare catre
un prieten$ scrisa cu putin ti#p 8nainte de p"ecarea 8n u"ti#a ca"atorie catre %ranta$
H7,der"in spune: O. prietene; Lu3e& 3i se :n9&tise&z& 3&i %u3ino&s& dec:t
&%t&d&t&. si 3&i gr&6&P :3i p%&ce cu3 se petrec %ucruri%e. :3i p%&ce c& si cu3 6&r&.
\5&tnnu% &t& s9iit scutur& cu o 3:n& %inistit&. din
HOLDERUN SI ESENTA 6OERIEI
211
norii rosietici. 9u%gere c&re 5inecu6:nt&]0 $&ci printre to&te c&re 6in de %&
Du3nezeu si pe c&re %e pot 6ede&. &cest se3n & de6enit pentru 3ine se3nu% &%es0
(%t&d&t& pute&3 s& Au5i%ez pentru un nou &de6&r. pentru o 3&i 5un& pricepere &
ce%or c&re s:nt de&supr& no&str& si :n Auru% nostru: &cu3 3& te3 s& nu73i 3e&rg&
%& sA67sit &se3ene& 5&tr:nu%ui &nt&% c&rui& zeii i&u d&t 3&i 3u%t dec:t & putut s&
:n9u%ece0 B!$ p) 12,C
6oetu" este e<pus 'u"+ere"or /eu"ui) Despre acest "ucru vor9este poe/ia pe care o
vo# recunoaste drept cea #ai pura pre"ucrare poetica a esentei poe/iei$ si care
8ncepe ast'e":
2recu3 :n zi de s&r5&to&re. c:nd s&7si 6&d& ho%d& a&r&nu% p%e&c& dis7de7
di3ine&t&000
BI!$ pp) ,., s) ur#)C
Aici$ 8n u"ti#a stro'a$ se spune:
$i nou&. :n 9urtuni%e %ui Du3nezeu ni7e h&r&zit 2oetii s& st&3 cu 9runte& sus.
descoperit&0 )u%geru% &t&%ui. chi&r e% cu 3in& no&str&. #&7% &puc&3. si7&poi
&scuns :n c:ntec 2oporu%ui cere&sc& o9r&nd& s& io :ntinde3_ ]K.^
si un an #ai t8r/iu$ dupa ce HS"der"in s*a 8ntors$ atins de ne9unie) 8n casa #a#ei
sa"e$ 8i scrie ace"uiasi prieten$ cu +8ndu" "a sederea sa 8n %ranta:
E%e3entu% r&sco%itor. 9ocu% ceru%ui si %iniste& o&3eni%or. 6i&t& %or :n n&tur&. precu3
si str:3tor&re& si 3u%tu3ire& %or. 37&u zguduit st&tornic st &s& cu3 se spune
despre eroi pot s& spun si eu c& &3 9ost %o6it de (po%%o0
B!$ p) 120C
F Trad) st) Au+usOn Doinas si !"r+"" Ne#oianu$ 8n voi) P)C?)%r) Ho"der"in$
"3nuri si ode0 Bucuresti$ ,-00$ p) 23K)
21K
MARTIN HEIDEGGER
6rea #u"ta "u#ina ,*a 8#pins pe poet 8n 8ntuneric) Mai este oare nevoie si de a"te
dove/i pentru a 8nte"e+e e<tre#u" perico" pe care*, repre/inta (8nde"etnicireaA saD
Soarta care 8i apartine poetu"ui 8n c?ipu" ce" #ai inti# spune totu") Ca un 'e" de
pro'etie suna si vor9a din E3pedoc%e a" "ui H="der"in:
))) tre5uie
#& p%ece de ti3puriu ce% prin c&re & gr&it #piritu%0
BIII$ p) !%&'
si totusi: poe/ia este (cea #ai nevinovata dintre 8nde"etniciriA) Asa scrie H="der"in
8n scrisoarea sa$ nu nu#ai pentru a*si cruta #a#a) ci deoarece stie ca acest aspect
e<terior si ino'ensiv tine de esenta poe/iei$ asa cu# va"ea tine de #unte@ caci
a"t#interi cu# ar 'i de rea"i/at si de pastrat aceasta opera$ cea #ai pericu"oasa dintre
toate$ daca poetu" nu ar 'i (aruncat 8n a'araA +E3pedoc%e III$ p) ,-,C din o9isnuitu"
/i"ei$ si ocrotit :3potri6& acestuia$ prin aparenta de ino'ensivitate a 8nde"etnicirii
sa"eD
6oe/ia arata ase#enea unui Eoc$ si totusi nu e Eoc) E drept ca Eocu" 8i reuneste pe
oa#eni$ dar 8n asa 'e" 8nc8t$ pe durata "ui$ 'iecare se uita toc#ai pe sine) 8n poe/ie$ 8n
sc?i#9$ o#u" este adunat si adus pe te#eiu" Dose'ri*u"ui sau) Aco"o e" 8si +aseste
"inistea > nu este vor9a desi+ur de "inistea aparenta a inactivitatii si a vidu"ui
#enta"$ ci de acea "iniste in'inita 8n care s8nt active toate 'orte"e si re"atii"e) B!)
scrisoarea "ui H="der"in catre 'rate"e sau$ din , ianuarie ,0--$ III$ pp) 173 s) ur#)C
]K7^
8n raport cu rea"itatea concreta si /+o#otoasa 8n care ne si#ti# "a noi acasa$ poe/ia
produce i#presia irea"u"ui si a visu"ui) si totusi rea"u" este$ di#potriva$ ceea ce
spune poetu" si ceea ce e" 8si asu#a sa 'ie) Tot ast'e" a'ir#a si 6ant?ea$ 8n
E3pedoc%e. cu acea "i#pede cunoastere pe care i*o da prietenia BIII$ p) 03C:
21.
))) ( 9i e% :nsusi. &ce&st& este
'i&t&. i&r noi cei%&%ti nu s:nte3 dec:t 6isu% ei B
Esenta poe/iei pare ast'e" sa sovaie 8n aparenta propriu"ui ei c?ip e<terior si totusi
ea este nec"intita) Caci ea 8nsasi este$ 8n esenta$ ctitorie$ adica 8nte#eiere nec"intita)
E drept ca orice ctitorie ra#8ne un dar "i9er$ iar H7,*der"in des"useste si spune:
Li5eri s& 9ie poetii. &se3ene& rindune%e%or0 BI!$ p) ,73C Dar aceasta "i9ertate nu este
9unu" p"ac de/"antuit si dorinta 8ncapat8nata$ ci supre#a necesitate)
8n ca"itatea ei de ctitorie a 'iintei$ poe/ia este du9"u "e+ata) A9ia atunci c8nd ave# 8n
vedere aceasta "e+e care 8i este inti#a 8n ce" #ai 8na"t +rad$ surprinde# 8n 8ntre+i#e
esenta poe/iei)
Activitatea poetica este nu#irea ori+inara a /ei"or$ 8nsa cuv8ntu" poetic 8si pri#este
puterea de nu#ire a9ia atunci c8nd /eii 8nsisi ne 8ndea#na sa vor9i#) Dar cu#
vor9esc /eiiD
))) i&r se3ne%e s:nt.
din 6re3i :ndep&rt&te. %i35& zei%or0
BI!$ p) ,1.C
Rostirea poetu"ui este prinderea acestor se#ne pentru a "e trans#ite #ai departe 8n
poporu" sau) Aceasta prindere a se#ne"or este o pri#ire si totodata o noua daruire@
caci poetu" surprinde 8nca de "a pri#u" se#n ceea ce este 8#p"init si$ cute/ator$ e"
pune 8n cuv8ntu" sau ceea ce a 8ntreva/ut$ pentru a prevesti ceea*ce*nu*s*a*
8ndep"init*8nca) Ast'e"
))) z5o&r&. cutez&toru% spirit. &se3ene& soi3i%or $&re pre3erge 9urtuni%or.
pre6estitor. :n&inte& zei%or s&i. ce st&u s& 6in&0
BI!$ p) ,1.C ]K0^
Ctitoria 'iintei este "e+ata de se#ne"e /ei"or) Iar cuv8ntu" poetic nu este totodata
dec8t interpretarea (vocii
217
MARTIN HEIDEGGER
poporu"uiA) Acesta este nu#e"e pe care HN"der"in 8" da "e+ende"or prin care un
popor 8si a#inteste de apartenenta sa "a 'iintare 8n tota"itatea ei) Dar aceasta voce se
scu'unda adesea 8n tacere si osteneste 8n sine 8nsasi) Ea nici nu are de 'apt putinta sa
spuna$ prin ea 8nsasi doar$ ceea ce este autentic$ ci are nevoie de cei care o
interpretea/a) 6oe/ia care poarta tit"u" #ti33e des 'o%kes B(!ocea poporu"uiAC ne*a
parvenit 8n doua variante) Mai a"es stro'e"e 'ina"e s8nt di'erite$ 8nsa 8n asa 'e" 8nc8t
e"e se co#p"etea/a) Iata cu# suna 'ina"u" pri#ei variante:
:ntruc%t pio&s& este. cinstesc. de dr&gu% $eresti%or.
'oce& poporu%ui ce& %inistit&0
D&r de dr&gu% zei%or si &% o&3eni%or
#& nu7i p%&c& s& ste& :n %iniste 3ereu0
BI!$ p) ,K,C
Iata si cea de a doua varianta:
))) si 3inun&te r&3:n Legende%e: d&inuiesc :n e%e &3intiri De %ucruri 3&reteC d&r
tre5uie totusi si unu% s& t:%cuie s9inte%or 3iezu%_
BI!$ p) ,KKC
Ast'e"$ esenta poe/iei este ase/ata in s8nu" "e+i"or care se respin+ si care se atra+$ a
se#ne"or /ei"or si a vocii poporu"ui) 6oetu" 8nsusi sta 8ntre /ei si popor) E" este ce"
aruncat in a'ara > a'ara$ 8n ace" sp&tiu inter3edi&r. 8ntre /ei si oa#eni) 8nsa #ai
8nt8i aici$ si nu#ai aici$ 8n acest spatiu inter#ediar se decide cine este o#u" si unde
8si asa/a e" D&sein7ui) (8n c?ip poetic "ocuieste o#u" pe acest pa#8nt)A
Ne8ncetat$ si din ce 8n ce #a" si+ur si #ereu #ai si#p"u$ pornind de "a 9o+atia
i#a+ini"or care*, asa"tau$ H7,der"in si*a dedicat cuv8ntu" poetic acestui spatiu in*
F Trad) st) Au+usto Doinas si !ir+i" Ne#o"anu$ op0 cit0 p) 220
210
ter#ediar) Acest "ucru ne deter#ina sa spune# ca e" este poetu" poetu"ui)
!o# #ai crede oare acu# ca Ho"der"in este prins intr*o vida si ?ipertro'iata
o+"indire de sine din cau/a saraciei senti#entu"ui de p"inatate a "u#iiD ]K3^ Sau
recunoaste# acu# ca acest poet$ ur#8nd dru#u" poe/iei$ #er+e cu +8ndu" in
te#eiu" si 8n #ie/u" 'iintei$ asa"tat de prea p"inu" e"anu"ui sauD Lui Ho%der%in :nsusi i
se potriveste vor9a pe care a spus*o despre Oe*dip$ 8n ace" poe# t8r/iu$ :n du%ce%e
&zur :n9%oreste000:
2o&te c& rege%e Oedip (re un ochi pre& 3u%t0
B!I$ p) 27C
Ho"der"in e<pri#a pe ca"e poetica esenta poe/iei$ dar nu 8n sensu" unui concept
va"a9i" oric8nd) Acesta esenta a poe/iei apartine unui ti#p anu#e) Dar nu 8n asa 'e"
8nc8t ea sa se adapte/e doar acestui ti#p ca unui ti#p care e<ista deEa) 6rin 'aptu" ca
Ho"der"in ctitoreste din nou esenta poe/iei$ e" deter#ina o epoca noua) Este epoca
/ei"or care au 'u+it si a /eu"ui ce sta sa vina) Aceasta este epoca de s&r&cie. pentru
ca ea se asa/a su9 se#nu" unei du9"e "ipse si ne+atii: ace" (nu #ai e<istaA a" /ei"or
'u+iti si ace" (8nca nuA a" ce"ui care sta sa vina)
Esenta poe/iei$ pe care o ctitoreste Ho"der"in$ apartine 8n ce" #ai 8na"t +rad Istoriei$
pentru ca anticipea/a o epoca a Istoriei@ 8nsa 8n ca"itatea de esenta ce apartine
Istoriei$ ea este sin+ura esenta esentia"a)
Epoca este saraca$ dar toc#ai de aceea si #ai 9o+at este poetu" ei > atit de 9o+at$
inc8t 8n a#intirea ce"or care au 'u+it si 8n asteptarea ce"ui care vine$ e" este adesea
8ncercat de o9osea"a si nu doreste dec8t sa doar#a 8n acest vid aparent) Dar e" re/ista
8n ni#icu" acestei nopti) 8n #asura 8n care poetu" ra#ine ast'e" "a sine 8nsusi$ 8n
supre#a 8nsin+urare a #enirii sa"e$ e" o9tine prin opera > ca repre/entant si$ de
aceea$ 8n c?ip ade*
213
MARTIN HEIDEGGER
21-
varat > adevaru" pentru poporu" sau) Despre aceasta vor9este cea de a saptea stro'a a
e"e+iei -od und Wein B(Rine si vinAC$ I!$ pp) ,21 s) ur#) 8n ea se spune 8ntr*un c?ip poetic
ceea ce aici nu a putut 'i de/vo"tat dec8t 8ntr*un c?ip a" +8ndu"ui)
D&r. prietene; noi 6eni3 pre& t:rziu0 $ei drept. zeii
tr&iesc.
:ns&. sus. pe crestete. sus. :ntr7o &%t& %u3e0 De &co%o :ntrun& urzesc. si putini i&u &3inte.
sep&re0 De tr&i3. :ntr7&t:t& pe noi ne crut& din 3i%& cerestii $&ci un 6&s nu oric:nd e :n
st&re. 9r&gi%. s&i cuprind&. !u3&i r&r po&te un o3 p%in&t&te& di6in& s&7ndure0 si de &cee&
6i&t& e 6is despre e% :ns& si r&t&cire&0 $& si so3nu% &Aut&. %& 9e% cu3 ne6oi& si no&pte&7
nt&resc. 2:n& ce7n %e&g&n de 5ronz 6or creste eroii. destui. su c& zei%or 6echi. 6iguros 6or
5&te ini3i :n piepturi0 Ei. &tunci. 6in tun:nd0 :ns& totusi &dese& :3i p&re $&i 3&i 5ine s&
dor3i dec:t %ipsit de &t&re to6&r&s0 si &s& s& &steptiC si7ntre ti3p ce7&r 3&i 9i de 9&cut si
de spus
Eu nu stiu. si &poi. %& ce 5un poetii :n ti3puri s&r&ce? :ns& ei. :3i spui tu. s:nt c& preotii
zeu%ui 6itei. $e din t&r& :n t&r& 3ereu co%ind&u :n no&pte& ce&
s9:nt&0_
NOTO
Acest te<t a 'ost pre/entat de Heide++er su9 'or#a unei con'erinte tinute "a 2 apri"ie ,-17 "a
Ro#a si a 'ost pu9"icat 8n revista D&s innere Reich B(I#periu" interiorAC 8n dece#9rie ,-17)
Dupa cu# indica c?iar Heide++er 8n nota de "a editia din ,-KK BK"oster#ann$
%ran&'urtJMa"nC$ H8%der%in und d&s Wesen der Dichtung a 'ost tradus 8n 'rance/a$ ita"iana$
Eapo*
FTrad) st) Au+ustin Doinas si !"r+i" Ne#oianu$ op0 cit0. pp) 2.3*2.-)
ne/a$ spanio"a$ ro#=na B8n (Universu" "iterarA$ ,-K2$ de catre ;a"ter Bie#e" > n)n)C si
en+"e/a)
Desc?ide# cu aceasta sectiune a vo"u#u"ui$ parte din suita de studii pe care Heide++er "e*a
consacrat c8torva dintre ce"e #ai de sea#a 'i+uri a"e poe/iei +er#ane: H="der"in$ Ri"*&e$
Tra&"$ Geor+e) Cititoru" ne'a#i"iari/at cu +8ndirea "ui Heide++er tre9uie prevenit ca
(?er#eneutica "iteraraA a "ui Heide++er nu este o preocupare "atera"a 8n raport cu "inia
directoare a re'"ectiei 'i"o/o'ice$ ci$ di#potriva$ ca aici se 8#p"ineste o etapa decisiva a
#editatiei ?eide++eriene despre 'iinta) Spun8nd acestea$ nu tre9uie 8nsa sa 8nte"e+e# ca
poe/ia devine un si#p"u ter#en ap"icativ pentru o +8ndire care 8si veri'ica 'orta ane<8nd
do#enii di'erite a"e spiritu"ui) 6oe/ia repre/inta pentru Heide++er ce&%&%t& #are ca"e de
acces "a adevaru" 'iintei) 6oetu" este un #ediator si un #esa+er si$ a"aturi de +8nditor$ e"
devine &gentu% unei rostiri esenti&%e +#&gen,0 Iata de ce tre9uie sa ne apropie# de aceste
studii cu constiinta ca e"e stau su9 se#nu" ace"eiasi preocupari esentia"e: (C8nd Heide++er
#editea/a asupra unui ta9"ou a" "ui K"ee$ asupra 'e"u"ui 8n care apare 'iintarea 8ntr*un e<pe*
ri#ent de 'i/ica$ asupra unei poe/ii de Tra&"$ asupra unui produs a" te?nicii$ atunci e" cauta
sa recupere/e #oda"itati"e variate de #ani'estare a"e 'iintei$ adevaru" si "u#ea$ 8ntr*o
cunoastere unitara si ordonataA) B6OGGELER$ ,-04$ p) K3C
Pudecate "a nive"u" criticii si istoriei "iterare curente$ care au 'acut 8n +enera" a9stractie de
pre#ise"e de#ersu"ui ?ei*de++erian$ interpretari"e "ui Heide++er au 'ost 8n repetate r8n*duri
a#endate) Iata$ de pi"da$ ce spune cunoscutu" istoric si teoretician a" "iteraturii E#i" Stai+er:
(La poeti care 8i s8nt apropiati$ "a H="der"in sau Ri"&e de pi"da$ Heide++er aEun+e "a
re/u"tate #ai #u"t sau #ai putin va"a9i"e) La a"tii > "a So'oc"e si Ho#er$ "a Tra&" si Po?ann
6eter He9e" * interpretarea nu #ai are dec8t putin sau ni#ic de*a 'ace cu poe/ia
interpretataA) BSTAIGER$ ,-04$ p) 2K1C Sau %ALK B,-71$ p) 24,C: (6oe/ii"e "ui Tra&" i*au
o'erit "ui Heide++er un aEutor decisiv 8n e'ortu" sau de "un+a durata de a descoperi "ocu"
"o+osu"ui 8n a"catuirea cos#osu"ui) Cu toate acestea$ dia"o+u" cu Tra&" nu pare a 'i 'oarte
reusit) Heide++er a presupus ca poe/ii"e "ui Tra&" s8nt rostite pornind de "a o unica e<pe*
rienta 'unda#enta"a$ care a ra#as nesc?i#9ata) Se poate 8nsa de#onstra ca 8n e<perienta "ui
Tra&" a e<istat o sc?i#9are 'unda#enta"a)))A
2K4
MARTIN HEIDEGGER
2K,
Arat8nd p8na unde au putut #er+e re/erve"e 'i"o"o+i"or 'ata de interpretari"e "ui Heide++er$
6OGGELER B,-00$ pp) K,*K2C enu#era o9iectii de tipu" acestora: e"udarea 'ina"u"ui$ care
ne*a parvenit 'ra+#entar$ a" poe/iei Wie wenn &3 )eiert&7+eJ(6recu# 8n /i de sar9atoareA@
ase/area +resita a punctu"ui 8n traducerea ce"e9rei antistro'e a coru"ui din (ntigon&C
e<presia )eh% Gottes din H7,der"in nu 8nsea#na$ 8n "ocu" 8n care apare$ (disparitia /ei"orA$
cu# interpretea/a Heide++er$ ci "ipsa de ocrotire pe care o resi#te poetu") 6OGGELER
+i5id0, co#entea/a: (Heide++er a su9"iniat #ereu ca interpretari"e sa"e "a Ho"der"in nu
repre/inta contri9utii "a cercetarea des'asurata 8n do#eniu" istoriei "iterareA) De ase#enea$
SCHULR B,-04$ p) ,21C: (Daca Heide++er 8" interpretea/a pe Ho"der"in corect > aceasta
8ntre9are de"oc ne+"iEa9i"a * este neesentia"a 8n raport cu propria sa interpretare "a poe/ia "ui
Ho"der"in@ ceea ce 8si propune Heide++er nu este de a*, interpreta pe Ho"der"in corect$ si
nici de a*, 'o"osi pentru enunturi corecte cu privire "a 'iinta$ ci de a vedea 8n e" pe ce" care$
para"e" cu U+8nditoru" +8nditoru"uiV$ rosteste cu #iE"oace poetice ce este poe/iaA)
Este i#portant sa a#inti# ce va"oare atri9uie Heide++er 8nsusi 8nt8"nirii cu poe/ia "ui
Ho"der"in: ())) 8n c"ipa e"i9erarii de u"ti#e"e interpretari eronate provenite din #eta'i/ica$
adica 8n #o#entu" pri#ei si e<tre#ei pro9"e#ati/ari a 'iintei si a adevaru"ui ei Bcon'erinta
despre adevar$ ,-2-*,-14C$ cuv8ntu" "ui Ho"der"in$ cunoscut deEa$ ase#enea a"tor scriitori$ a
devenit destin)A +&pud 6OGGELER$ ,-00$ p) ,.C
6OGGELER +i5id0, co#entea/a aceasta #arturisire a "ui Heide++er 8n sensu" ca 8nt="nirea
cu poe/ia "ui Ho"der"in 'ace parte din asa*nu#ita Kehre a "ui Heide++er$ deci din trecerea
catre 'a/a a doua a +8ndirii ?eide++eriene$ 'iind apoi pre"ua ta$ 8ntr*o 'or#a trans'or#ata$ 8n
'a/a a treia)
6entru sensu" "ui Kehre. care a 'ost aadesea interpretat ca o sc?i#9are radica"a 8n evo"utia
+8ndirii "ui Heide++er$ reda# ur#atoare"e preci/ari a"e "ui 6OGGELER B,-02$ pp) ,13*,1-
si ,K.C: ( 6rintr*o +rava ne8nte"e+ere$ Kehre a 'ost interpretat ca o a9andonare a preocuparii
pentru D&s sein*u" u#an 8n 'avoarea unui Sein iposta/iat) 8n rea"itate$ 8ntrea+a radica"itate a
"ui Kehre iese 8n evidenta a9ia 8n trecerea de "a pri#a parte a "ui Sein und Zeit "a partea a
doua Bdeci 8n trecerea de "a constructia siste#atica "a destructia istoricaC: 8n aceasta trecere
se rea"i/ea/a re8ntoarcerea "a supo/itia$ care ,*a +?idat constant pe Heide++er$ cu# ca tra*
ditia onto"o+ica este aceea care ne constr8n+e sa ne pune# 8ntre9area privitoare "a ceea ce$
pe parcursu" ei$ a 'ost dat uitarii$ 8ntre9area privitoare "a ti#p si 'iinta) B)))C Nicidecu#$ c8nd
ne re'eri# "a Kehre. nu poate 'i vor9a de o pre'erinta pentru +8ndirea +reaca$ si nici #acar
pentru cea presocratica$ 8n de'avoarea +8ndirii #oderne) 8#partirea +8ndirii "ui Heide++er$
8ntr*o +8ndire dinaintea "ui Kehre si 8n a"ta dupa Kehre B8ntr*un Heide++er I si un Heide++er
II$ cu# a procedat ;)P) Ric?ardson 8n cartea sa despre Heide++erC$ conduce 'oarte usor "a o
inadecvata de"i#itare a 'a/e"or din dru#u" parcurs de +8ndirea "ui Heide++er si$ pe
deasupra$ "a 'ra+#entarea ace"ei unice si constante 8ntre9ari 8n a9ordari intero+ative variate)
Heide++er 8nsusi a vor9it despre o trans'or#are a 8ntre9arii privitoare "a sensu% 'iintei$ 8n
8ntre9area privitoare "a &de6&ru% 'iintei$ precu# si despre o trans'or#are a acestei 8ntre9ari
8n 8ntre9area privitoare "a OrtschF9t sau Lichtung10 Bpp) ,13*,1-C
Iar 8ntr*o nota$ 6o++e"er ad8nceste sensu" "ui Kehre. in*voc8nd c?iar #arturii"e "ui
Heide++er: (Daca vre# sa evita# 8#partirea pasi9i"a de ne8nte"e+ere a dru#u"ui parcurs de
+8ndirea "ui Heide++er 8ntr*o 'a/a care durea/a p8na "a Kehre si o a"ta de dupa Kehre.
+8ndirea "ui Heide++er poate 'i 8#partita 8n 'unctie de orientari"e di'erentiate catre sensu%
'iintei$ catre &de6&ru% 'iintei si$ 8n s'8rsit$ catre Lichtung sau Ort7sch&9i0 Heide++er 8nsusi
spune ca nu#ai 8n s'era "ui Sein und Zeit ar 'i 'ost 'or#u"ata 8ntre9area privitoare "a 'iinta
ca 8ntre9are privitoare "a Usensu" 'iinteiV) UCette 'or#u"ation est a9andonnee p"us tard pour
ce""e de (Suestion de "a verite de "ZetreA > et 'ina"e#ent pour ce""e de (Suestion du "ieu$ ou
de "a "oca"ite de "ZetreA >$ dZou "e no# de Topo"o+ie de !etre) Trois ter#es$ Sui se re"aient
tout en #arSuant Ies etapes sur "e c?e#in de "a pensee: Sens > verite > "ieu +topos,0 Si
"Zon c?erc?e = c"ari'ier "a Suestion de "Zetre$ ii est necessaire de saisir ce Sui "ie et se Sui
di''erencie ces trois 'or#u"ations successivesV) +#e3in&ire tenu &u hor. en septe35re.
GHKH. p&r %e 2rF9esseur /&rtin Heidegger. p) 22P !or9irea despre sensu% 'iintei a 'ost
8n"ocuita de vor9irea despre &de6&ru% 'iintei$ pentru ca istoris#u" #odern si
neo&antianis#u" #ode"asera 8n #od decisiv aceasta pri#a preocupare) Iar 8ntruc8t adevaru"
'iintei ca stare de neascundere era +8ndit pornind de "a &%ethei& e"ina$ vor9irea despre
adevaru" 'iintei a 'ost si ea a9andonata$ din c"ipa 8n care Heide++er a cre/ut
2K2
MARTIN HEIDEGGER
a 8nte"e+e ca p8na si 8n +8ndirea +reaca preocuparea sa nu 8si +asise "ocu" cuvenit si ca$ de
aceea$ aceasta preocupare nu poate 'i nu#ita cu un cuv8nt apartin8nd acestei +8ndiri)
!or9irea despre Uadevaru" 'iinteiV a 'ost "a rindu" ei 8n"ocuita cu vor9irea despre Lichtung
sau Ortsch&99))) Bp) ,K.C
Ceea ce vrea 6o++e"er sa su9"inie/e este 'aptu" ca prin Keh7re nu tre9uie sa se 8nte"ea+a o
ruptura 8n +8ndirea "ui Hei*de++er$ ci un e'ort de succesiva adaptare a voca9u"aru"ui "a
continutu" unei +8ndiri noi)
Studiu" despre Ho"der"in pe care "*a# inc"us 8n acest vo"u# repre/inta pri#a 8ncercare a "ui
Heide++er de a va"ori'ica$ pentru +8ndirea sa$ poe/ia "ui Ho"der"in) Studii"e care vin sa se
adau+e #ai t8r/iu Bv) continutu" vo"u#u"ui Er%&ii7teningen zu Ho%der%ins DichtungP vor
apro'unda pro9"e#atica anuntata aici) De pi"da$ re"atia poetu"ui cu sacru" Bcare cu vre#ea
devine esentia"a@ v) ;D$ nota 2C nu apare 8nca 8n pa+ini"e acestea$ dar caracteri/area "ui
Ho"der"in ca (poet a" poetu"uiA anuntata aici$ se va e<p"icita toc#ai pe "inia re"atiei cu
sacru") B!) si SCHULR$ ,-04$ p) ,21)C
LA CE BUN 6OE5ID
]()))si "a ce 9un poeti 8n ti#puri saraceDA^$ 8ntrea9a e"e+ia "ui H7,der"in$ -rod und
;einJ(68ine si vinA) A9ia daca #ai 8nte"e+e# asta/i aceasta 8ntre9are) Cu# a#
putea atunci pricepe raspunsu" pe care 8" da Ho"der"inD
()))si "a ce 9un poeti 8n ti#puri saraceDA Aici$ cu*v8ntu" (ti#pA 8nsea#na v8rsta "u#ii
careia si noi 8i #ai apartine#) O data cu aparitia si #oartea #8ntuitoare a "ui Cristos
a 8nceput$ pentru 8nte"e+erea istorica a "ui Ho"der"in$ as'intitu" /i"ei ce apartine
/ei"or) E ceasu" 8nserarii) Dar de c8nd (cei trei 8n+e#anati si uniciA$ He*rac"es$
DionIsos si Crist$ au parasit "u#ea$ seara acestui ti#p a" "u#ii se 8ndreapta catre
noapte) Noaptea "u#ii 8si revarsa acu# 9e/na) Reu" nea parasit si v8rsta "u#ii sta
su9 se#nu" ("ipsei /eu"uiA) Lipsa /eu"ui$ resi#tita de Ho"der"in$ nu ta+aduieste insa
e<istenta ne8ntrerupta a unei re"atii crestine$ pe care indivi/ii si 9iserici"e o 8ntretin
cu Du#ne/eu@ de ase#enea$ aici nici nu este vor9a despre o nesocotire a acestei
re"atii) Lipsa /eu"ui 8nsea#na ca nu #ai e<ista nici un /eu care sa strin+a "ao"a"ta
catre sine$ vadit si 8n dep"ina c"aritate$ oa#enii si "ucruri"e$ si sa rostuiasca$ pornind
de "a o ase#enea strin+ere "ao"a"ta$ istoria "u#ii si sa"as"uirea o#u"ui 8n ea) 8nsa 8n
aceasta "ipsa a /eu"ui se anunta ceva cu #u"t #ai +rav) Nu nu#ai /eii si /eu" au
evadat din "u#e$ ci$ din istoria ei$ s*a stins 8nsasi stra"ucirea /eitatii) Ti#pu" acestei
nopti a "u#ii este ti#pu" sarac$ deoarece e" devine din ce 8n ce #ai sarac) si e" a
devenit p8na 8ntr*at8t de sarac$ inc8t nu #ai are putinta sa resi#ta "ipsa /eu"ui ca
"ipsa)
O data cu aceasta "ipsa$ "u#ea 8si pierde te#eiu" +Grund,. pierde pe ce" care o
8nte#eia/a) A9is +(5grund,
2KK
MARTIN HEIDEGGER
8nsea#na$ ori+inar vor9ind$ so"u" si te#eiu" spre care * ca 'iind ce" #ai de Eos >
tinde$ st8nd suspendat$ orice "ucru a'"at pe un pov8rnis) 8n ce"e ce ur#ea/a vo# +8ndi
8nsa pe (57 din (57grund ca a9senta tota"a a te#eiu"ui) Te#eiu" este so"u" pentru o
8nradacinare si o situare 'er#a) !8rsta "u#ii$ care 8si pierde te#eiu"$ sta suspendata
8n a9is) 6resupunind ca acestui ti#p sarac 8i #ai este dat sa cunoasca o sc?i#9are
+Wende,. atunci aceasta nu se va putea petrece dec8t daca "u#ea se va sc?i#9a
c8ndva din te#e"ii$ ]2K3^ ceea ce 8nsea#na$ 'ara 8nconEur spus$ daca ea se sc?i#9a
pornind toc#ai de "a "ipsa de te#ei) 8n aceasta v8rsta a "u#ii cuprinsa de noapte$
a9isu" "u#ii tre9uie sa 'ie cunoscut si 8ndurat p8na "a capat) Dar pentru aceasta este
necesar sa apara cei care aEun+ p8na 8n a9is)
Sc?i#9area care ar surveni 8n v8rsta "u#ii nu ar avea "oc prin aparitia unui nou /eu$
care ar iru#pe c8ndva 8n "u#e$ sau printr*o noua iesire a vec?iu"ui /eu din
retra+erea sa) 8ncotro sa se 8ndrepte e"$ "a revenirea "ui$ daca nu*i este #ai 8nt8i
pre+atit de catre oa#eni$ un sa"asD Cu# s*ar putea vreodata ca /eu"ui sa*i 'ie dat un
sa"as pe potriva$ daca nu ar 8ncepe #ai 8nt8i sa stra"uceasca$ 8n toate c8te s8nt$ o
stra"ucire a divinitatiiD
Reii$ care (c8ndva au 'ost aiciA$ nu (se 8ntorcA dec8t "a (ti#pu" potrivitA$ adica atunci
c8nd o sc?i#9are i*a ase/at pe oa#eni 8n "ocu" cuvenit si 8n 'e"u" cuvenit) De aceea$
8n i#nu" neter#inat$ intitu"at /ne3os>ne. care s*a nascut cur8nd dupa e"e+ia 2%ine
si 6in. H7,*der"in spune BI!$ p) 22.C:
))) Nu %e st& :n putere $eresti%or totu% $&ci 3&i cur:nd &Aung /uritorii :n %ocu% 9&r&
de te3ei (s&d&r cu ei #e schi35& cursu% %u3iL Lung este i3pu%C :ntr7un t:rziu se
i6este totusi $e este &de6&r&t0
LA CE BUN 6OE5ID
2K.
Lun+ este ti#pu" sarac a" noptii care a cuprins "u#ea) Noaptea aceasta tre9uie$ #ai
8nt8i$ sa*si atin+a$ dupa o "un+a ca"e$ propriu" ei #ie/) 8n #ie/u" de noapte a" acestei
nopti$ saracia ti#pu"ui este 'ara de #ar+ini) Caci acu#$ ti#pu" acesta #i/er nu 8si
#ai poate da sea#a nici #acar de propria "ui saracie) Aceasta neputinta$ prin care
8nsasi saracia saracaciosu"ui se cu'unda 8n 9e/na$ este adevarata saracie a ti#pu"ui)
Saracia +Dur9t, este cu totu" ascunsa de 8ntuneric prin aceea ca nu #ai apare dec8t ca
o necesitate +-ed&r9, care se cere satis'acuta) Cu toate acestea$ noaptea "u#ii tre9uie
+8ndita ca un destin care survine dincoace de pesi#is# si opti#is#) 6oate ca
noaptea "u#ii se apropie acu# de #ie/u" ei) 6oate ca acu# ti#pu" "u#ii devine
8ntru totu" ti#p sarac) Dar poate ca nu se 8n*t8#p"a asa$ 8nca nu se 8nt8#p"= asa$
totusi nu se 8n*t8#p"a 8nca asa$ 8n ciuda ne#asuratei nevointe$ 8n ciuda tuturor
su'erinte"or$ 8n ciuda durerii enor#e$ 8n ciuda ]2K-^ a+resivitatii cresc8nde$ in ciuda
ratacirii sporite) Lun+ este ti#pu"$ pentru ca 8nsasi spai#a$ "uata 8n sine drept cau/a
a sc?i#9arii$ ra#8ne neputincioasa at8ta vre#e c8t sc?i#9area nu 8i cuprinde c?iar
pe #uritori) 8nsa pe #uritori 8i cuprinde sc?i#9area doar atunci c8nd ei +asesc ca"ea
catre propria "or esenta) Aceasta esenta re/ida 8n 'aptu" ca #uritorii atin+ a9isu" #ai
de+ra9a dec8t cerestii) Daca "e +8ndi# esenta din perspectiva (pre/enteiA
+(nwesen,
G
> cu# este nu#ita din ti#pu" stravec?i 'iinta * atunci ei ra*#8n #ai
aproape de a9senta +(5wesen,0 8nsa 8ntruc8t$ 8n ace"asi ti#p$ pre/enta se ascunde$ ea
8nsasi e deEa a9senta) Ast'e" a9isu" adaposteste totu" si 8si pune 8nse#nu" pe toate) 8n
i#nu" it&nii0 BT!$ p) 2,4C$ Ho"der"in nu#este (a9isu"A (ce" ce 8si pune 8nse#nu" pe
toateA) Ace"a dintre #uritori care tre9uie sa atin+a a9isu" #ai de+ra9a si a"t'e" dec8t
cei"a"ti$ cunoaste 8nse#ne"e pe care "e conse#nea/a a9isu") Aceste 8nse#ne s8nt$
pentru poet$ ur#e"e /ei"or care au disparut) Ce"or "ipsiti de /ei$ DionIsos$ /eu"
vinu"ui$ este$ potrivit "ui Ho"der*
2K7
MARTIN HEIDEGGER
"in$ ce" care "e aduce$ 8n noaptea "u#ii "or$ aceasta ur#a) Caci /eu" vitei pastrea/a in
vita si$ deopotriva$ in 'ructu" ei$ esentia"a apartenenta reciproca a p=#8ntu*"ui s" a
ceru"ui ca "oc a" nuntirii pentru oa#eni si /ei) Nu#ai 8n ra/a acestui "oc se #ai pot
pastra > daca un ase#enea "ucru #ai e undeva cu putinta > ur#e a"e /ei"or
disparuti$ pentru oa#enii "ipsiti de /ei)
))) si %& ce 5un poeti :n ti3puri s&r&ce?
Ho"der"in raspunde cu s'ia"a$ prin +ura prietenu"ui sau$ poetu" Heinse$ caruia
dea"t'e" i*a 'ost adresata 8ntre9area:
:ns& ei. i3i spui tu. s:nt c& preotii s9inti &i zeu%ui 6itei0 $e din t&r& :n t&r& r&t&ce&u
:n no&pte& ce& s&cr&0
6oetii s8nt acei #uritori care$ c8nt8ndu*,$ patrunsi de +ravitate$ pe /eu" vinu"ui$ dau
de ur#a disparuti"or /ei$ ra#8n pe ur#a "or si$ ast'e"$ "e arata #uritori"or de un nea#
cu ei ca"ea ce duce spre sc?i#9are) Eteru" insa$ 8n care sin+uri /eii s8nt /ei$ este
divinitatea "or) E"e#entu" acestui eter$ ace" ceva 8n care s*a #ai pastrat o ur#a a
divinitatii 8nsasi$ este sacru") E"e#entu" eteru"ui potrivit pentru sosirea disparuti"or
/ei$ sacru" adica$ este ur#a /ei"or disparuti) Dar oare cine are putinta sa dea de ur#a
unei ase#enea ur#eD Adesea$ ur#e"e ]2.4^ aproape nu se vad si ra#in 8ntotdeauna
ecou" unui 8nde#n a9ia 9anuit) A 'i poet 8n ti#puri sarace 8nsea#na: sa te ap"eci$
prin c8ntec$ asupra ur#ei /ei"or disparuti) De aceea$ at8ta vre#e cit tine noaptea
"u#ii$ se cuvine ca poetu" sa rosteasca sacru"
2
) si iata de ce 8n "i#9a "ui H="der"in
noaptea "u#ii este noaptea sacra)
8n c?iar esenta poetu"ui$ care este cu adevarat poet 8ntr*un ase#enea ti#p a" "u#ii$
re/ida 'aptu" ca$ pornind de "a saracia ti#pu"ui$ e" tre9uie sa trans'or#e
LA CE BUN 6OE5ID
2K0
conditia si vocatia sa de poet$ si toc#ai pe acestea 8n pri#u" rind$ 8n pro9"e#a a
poe/iei) De aceea (poetii 8n ti#puri saraceA tre9uie anu#e sa rosteasca 8n poe/ie
+dichten, esenta 6oe/iei +Dichtung,0 Aco"o unde acest "ucru survine$ aco"o tre9uie
9anuita a 'i o conditie de poet care este pe potriva destinu"ui ace"ei v8rste a "u#ii
1
)
Noi cei"a"ti tre9uie sa 8nvata# a ascu"ta rostirea &cestor poeti$ presupun8nd ca nu
ne*a# sustra+e$ 8n*se"8ndu*ne sin+uri$ ti#pu"ui care$ toc#ai pentru ca o adaposteste$
ascunde 'iinta@ si un ase#enea "ucru nu ni s*ar putea 8nt8#p"a dec8t atunci c8nd a#
tine socotea"a ti#pu"ui pornind doar de "a 'iintare$ 8#9ucata*tind*o pe aceasta)
Cu c8t noaptea "u#ii se apropie #ai #u"t de #ie/u" noptii$ cu at8t #ai 'ara de ta+ada
do#neste saracia$ ascun/8ndu*si p8na si propria*i esenta) si nu se pierde nu#ai
sacru" ca ur#a ce duce "a divinitate$ dar c?iar si ur#e"e ce duc "a aceasta ur#a
pierduta s8nt pe ca"e sa se stear+a) Cu c8t ur#e"e se ster+ #ai #u"t$ cu at8t #ai putin
e "a 8nde#8na c8te unui sin+ur #uritor$ care atin+e a9isu"$ sa ia sea#a$ aEuns aco"o$
"a se#n si 8ndru#are) Cu c8t #ai ri+uros adevarat este ca 'iecare aEun+e ce" #ai
departe$ atunci c8nd se #u"tu#este sa #ear+a doar p8na aco"o unde poate aEun+e pe
dru#u" ce i*a 'ost prescris) Cea de a treia stro'a a ace"eiasi e"e+ii care pune
8ntre9area (si "a ce 9un poeti 8n ti#puri saraceDA$ proc"a#a "e+ea su9 se#nu" careia
stau poetii acestor ti#puri:
!e:ndoie%nic r&3:ne un %ucru: 9ie c& e ce&su% &3iezii. )ie c& e 3iA%oc de no&pte.
3ereu e?ist7o 3&sur& $ei cuprinde pe toti deopotri6&C si totusi. 9iec&re su5
propri&7i so&rt& #e duce si &Aunge 3ereu :n %ocu% :n c&re &re putint&0
8n scrisoarea sa catre Boe?"endor'$ din 2 dece#9rie ,342$ HO"der"in scrie: (iar
"u#ina 'i"o/o'ica din preaE*
2K3
MARTIN HEIDEGGER
#a 'erestrei #e"e este acu# 9ucuria #ea@ de*as putea ra#8ne pe ca"ea care #*a adus
p8na aiciGA
G8ndu" poetu"ui se 8ndreapta spre "ocu" privi"e+iat +Ortsch&9t, care se deter#ina
pornind de "a o anu#ita "u#inare ]2.,^ a 'iintei +LLchtung des #eins,
U
C acest #od
de "u#inare si*a do98ndit con'i+uratia proprie ca do#eniu a" #eta'i/icii occidenta"e
aEunse "a capatu" dru#u"ui) 6oe/ia #editativa a "ui Ho"der"in si*a pus si ea pecetea
pe acest do#eniu a" #editatiei care poeti/ea/a) Creatia sa poetica sa"as"uieste 8n
acest "oc privi"e+iat$ at8t de 'iresc cu# nici o a"ta creatie a vre#ii sa"e nu o 'ace)
Locu" privi"e+iat 8n care )a aEuns Ho"der"in este o stare de reve"are a 'iintei$ ea 8nsasi
cuprinsa 8n destinu" 'iintei si con'erita poetu"ui toc#ai pornind de "a acest destin)
Dar poate ca aceasta stare de reve"are a 'iintei 8n cadru" #eta'i/icii aEunse "a capatu"
dru#u"ui$ si ast'e" 8#p"inita$ este deEa supre#a uitare a 'iintei) Ce s*ar 8nt8#p"a 8nsa
daca aceasta uitare ar 'i 8nsasi esenta ascunsa a saraciei acestui ti#p saracaciosD
Atunci$ ce*i drept$ n*ar #ai 'i vre#ea potrivita pentru o eva/iune estetica 8nspre
poe/ia "ui Ho"der"in) Atunci n*ar #ai 'i #o#entu" sa se p"as#uiasca$ din 'i+ura
poetu"ui$ un #it arti'icia") Atunci n*ar #ai e<ista pri"eEu" de a 'o"osi 8n c?ip a9u/iv
spusa sa poetica drept o #ina de aur pentru o 'i"o/o'ie sau a"ta) Ar e<ista 8nsa$ si
e<ista cu adevarat$ aceasta sin+ura nevoie: a a'"a$ cu aEutoru" unei +8ndiri cu#panite$
ceea ce$ rostindu*se 8n poe/ia sa$ ra#8ne nee<pri#at) Acest nee<pri#at repre/inta
traiectoria Istoriei 'iintei) Daca aEun+e# pe aceasta traiectorie$ atunci ea conduce
+8ndirea 8ntr*un dia"o+ > ce tine de Istoria 'iintei > cu creatia poetica) 6entru
istoricu" "iterar$ acest dia"o+ constituie 8n #od inevita9i" o si"uire$ inco#pati9i"a cu
stiinta$ a ceea ce e" considera a 'i ('apte certeA) %i"o/o'ia$ "a r8ndu" ei$ socoteste
acest dia"o+ drept descu#panita ratacire 8ntr*o pura 'anta/are) Dar destinu" 'iintei 8si
continua traiectoria 'ara sa*i pese de toate acestea)
LA CE BUN 6OE5ID
2K-
Oare 8nt8"ni# noi$ cei de asta/i$ vreun poet a" /i"e"or noastre ase/at pe aceasta
traiectorieD Oare 8nt8"ni# aco"o pe ace" poet care asta/i este t8r8t$ 'oarte adesea si cu
#are +ra9a$ 8n vecinatatea +8ndiri"$ pentru a 'i 8n+ropat 8ntr*un si#u"acru de
'i"o/o'ieD Dar sa pune# aceasta 8ntre9are cu o c"aritate sporita si cu ri+oarea care i
se cuvine)
Este R)M) Ri"&e un poet 8n ti#puri saraceD Cu# se raportea/a creatia sa poetica "a
saracia ti#pu"uiD Cit de departe co9oara ea 8n a9isD Unde aEun+e poetu"$ presu*
pun8nd ca e" #er+e p8na aco"o unde poate sa #ear+aD
6artea via9i"a a poe/iei "ui Ri"&e se concentrea/a$ printr*o ra9datoare acu#u"are$ 8n
ce"e doua vo"u#e su9tiri a"e e"e+ii"or duine/e si a"e sonete"or catre Or'eu) ]2.2^
Lun+u" dru# catre aceasta poe/ie este e" 8nsusi un dru# care cu #iE"oace poetice >
cauta) 6e acest dru#$ Ri"&e aEun+e sa cunoasca #ai "i#pede 8n ce consta saracia
ti#pu"ui) Ti#pu" nu este sarac nu#ai pentru ca /eu" este #ort$ ci pentru ca #uritorii
nu*si cunosc aproape de"oc propria conditie de #uritori si a9ia de s8nt 8n stare sa si*
o traiasca) Muritorii nu s8nt 8nca 8n posesia esentei "or) Moartea se retra+e$ ascun*
/8ndu*se 8n eni+#atic) Misteru" durerii ra#8ne 8nva"uit) Nu se stie a iu9i) 8nsa
#uritorii s8nt) Ei sint$ 8n #asura 8n care e<ista "i#9a) 8nca #ai dainuie c8ntu"
deasupra tari#u"ui "or sarac) Cuv8ntu" c8ntaretu"ui se #entine 8nca pe ur#a sacru"ui)
Un c8ntec din #onete%e c&tre Or9eu Bpartea I$ HIHC o spune:
$hi&r d&c& %u3e& se schi35& :n z5or precu3 &% nori%or chip tot ce si7& &tins
:3p%inire& rec&de :n str&6echi3e0
/&i presus de schi35&re si trecere. 3&i 6&st si 3&i %i5er. c&%&uzitoru% t&u c:ntec
d&inuie :nc&. tu. zeu% 3eu cu %ir&0
2.4
MARTIN HEIDEGGER
!u7s recunoscute dureri%e.
nu se stie & iu5i.
i&r cee& ce tine de 3o&rte. :ndep&rtindu7ne.
r&n8ne7n6&h?it
$tniecu% nu3&i. de&supr& t&r3u%ui.
#9inteste si7&duce s&r5&to&re0
8ntre ti#p$ p8na si ur#a sacru"ui a devenit de nerecunoscut) Noi nu pute# sti daca
#ai a'"a# 8nca sacru"$ deci ur#a ce duce "a divinitatea divinu"ui$ sau daca nu cu#va
8nt8"ni# doar o ur#a ce duce 8nspre sacru) Ra#8ne ne"a#urit ce anu#e ar putea 'i
ur#a care duce 8nspre ur#a) Ra#8ne sa ne 8ntre9a# su9 ce c?ip ni s*ar putea arata o
ase#enea ur#a) Ti#pu" este sarac$ deoarece 8i "ipseste starea de neascundere a
esentei durerii$ #ortii si iu9irii) Aceasta saracie este ea 8nsasi saraca$ ]2.1^ deoarece
do#eniu" esentei$ 8n care stau 8n+e#anate durerea$ si #oartea$ si iu9irea > se
re'u/a) Acea stare de ascundere e<ista$ 8n #asura 8n care do#eniu" "ocuit de e"e
constituie 8nsasi "ipsa de te#ei a 'iintei) si totusi se #ai pastrea/a c8ntu" care
nu#este t=r8#u") Dar ce este oare c8ntu" acestaD Cu# de aEun+e e" "a 8nde#8na unui
#uritorD De unde provine c8ntu"D C8t de departe co9oara e" 8n a9isD
6entru a sta9i"i daca si 8n ce #asura Ri"&e este un poet 8n ti#puri sarace si$ ast'e"$
pentru a sti "a ce 9un sa e<iste poeti$ 8ncerca# sa 'i<a# c8teva repere pe ca"ea ce
duce "a a9is) %o"osi# 8n acest scop c8teva din cuvinte"e a'"ate "a te#e"ia partii
via9i"e a poe/iei "ui Ri"&e) E"e nu pot 'i 8nte"ese decit pornind de "a do#eniu" 8n care
au 'ost rostite) Acest do#eniu este a" adevaru"ui 'iintarii asa cu# s*a des'asurat e"
din c"ipa 8n care$ prin Niet/sc?e$ #eta'i/ica occidenta"a a aEuns "a capatu" dru#u"ui)
Ri"&e a cunoscut si a 8ndurat p8na "a capat$ 8n 'e"u" sau$ pe ca"ea poe/iei$ starea de
neascundere a 'iintarii care poarta pecetea acestei #eta'i/ici) Sa privi# si noi 'e"u"
8n care i se 8n'atisea/a "ui Ri"&e
LA CE BUN 6OE5ID
2.,
'iintarea ca atare 8n 8ntre+u" ei) 6entru a aduce acest do#eniu 8n 'ata privirii$ sa
ascu"ta# o poe/ie care$ desi s*a nascut #ai t8r/iu$ se 8nscrie 8n s'era rostirii poetice
8#p"inite a "ui Ri"&e)
6entru interpretarea e"e+ii"or si sonete"or "ui Ri"&e nu s8nte# de 'apt pre+atiti@ caci
8n a"catuirea si unitatea "ui #eta'i/ica$ do#eniu" din care e"e vor9esc nu este 8nca
+8ndit 8n c?ip satis'acator$ pornind de "a esenta #eta'i/icii) A +8ndi acest do#eniu
constituie$ din doua #otive$ o sarcina di'ici"a) 6e de o parte$ deoarece pe traiectoria
descrisa de Istoria 'iintei$ poe/ia "ui Ri"&e sta #ai preEos dec8t aceea a "ui Ho"der"in)
6e de a"ta parte$ deoarece esenta #eta'i/icii ne este aproape necunoscuta$ iar cu
rostirea 'iintei s8nte# nedeprinsi)
Nu nu#ai ca nu s8nte# pre+atiti pentru a interpreta e"e+ii"e si sonete"e "ui Ri"&e$ dar
nici nu s8nte# 8ndreptatiti s*o 'ace#$ deoarece do#eniu" esentia" 8n care se poarta
dia"o+u" dintre rostirea poetica si +8ndire nu poate 'i decit anevoie deter#inat$ atins
si +8ndit p8na "a capat) Cine ar putea asta/i pretinde ca se si#te deopotriva "a e"
acasa at8t 8n esenta rostirii poetice c8t si 8n esenta +8ndirii$ si cine #ai poate pretinde
pe deasupra ca este destu" de puternic pentru a aduce #ai 8nt8i esenta a#8ndurora
8ntr*un e<tre# de/acord +Zwie7tr&cht, reunindu*"e a9ia ast'e" 8ntr*un sin+ur acord
+Eintr&cht,? ]2.K^
6oe/ia pe care o e<a#ina# 8n ce"e ce ur#ea/a nu a 'ost pu9"icata de Ri"&e 8nsusi)
Ea se a'"a "a p) ,,3 a vo"u#u"ui Ges&33e%ie GedichteE(Cu"e+ere de poe/iiA$ aparut
8n ,-1K$ precu# si "a p) -4 a cu"e+erii #p&te GedichteE(6oe#e t=r/iiA$ pu9"icata 8n
,-1.) 6oe/ia nu poarta tit"u) Ri"&e a scris*o 8n ,-2K) 8ntr*o scrisoare catre Doa#na
C"ara Ri"&e$ tri#isa de poet "a ,. au+ust ,-2K de "a Mu/ot$ sta scris: (Dar nu 8n
to&te privinte"e a# 'ost at8t de /a9avnic si "enes$ s"ava Do#nu"uiG Baronu" Lucius
si*a pri#it 'ru#osu" sau /&%te. 8nca :n&inte de p"ecarea #ea 8n iunie@ scrisoarea sa
de #u"tu#ire era de #u"t pre+atita spre a*ti 'i tri#isa) Adau+$
2.2
MARTIN HEIDEGGER
pentru tine$ si versuri"e i#provi/ate pe care i "e*a# scris 8n pri#u" vo"u# a"
'ru#oasei editii "e+ate in pie"eA)
!ersuri"e i#provi/ate$ a#intite aici de Ri"&e$ a"catuiesc de 'apt$ potrivit unei note
a'"ate 8n editia scrisori"or din Mu/ot Bp) K4KC$ ur#atoru" poe#:
2recu3 n&tur& :si &5&ndone&z& 9iinte%e pruncite &ce%ei cutez&nte ce :nsoteste po9t&
%or ce& surd& neocrotind7o pe nici un& :n 5r&zd& si :n r&3. %& 9e% si noi. nu pre&
:ndr&giti de7&ce%
te3ei origin&r &% 9iintei no&stre. s:nte3 3ereu tri3isi
de c&tre e% spre un perico% !u3&i c& noi cu si 3&i 3u%t& r:6n& dec:t s&%5&ticiuni
s&u p%&nte. ne 8nsoti# cu &ce&st& cutez&nt&. o 6re3. si uneori. chi&r 3&i cutez&tori
dec:t e 6i&t& :ns&si. +d&r nu cu g:ndu% %& 9o%osu% nostru, se :nt:3p%& s7o
:ntrece3 pe &ce&st&
cu o su9%&re do&r000 Dinco%o de orice ocrotire. %ucru%
&cest& ne cree&z& o sigur&nt&. toc3&i &co%o unde se e?ercit& 9ort& de
gr&6it&tie
& 9orte%or pureC cee& ce p:n& %& ur3& ne &d&posteste este %ips& no&str& de ocrotire
si 9&ptu% c& &3 scos &ce&st& %ips& :n deschis. &tunci c:nd &3
6&zut c& ne &3enint&.
si &39&cut &st9e% pentru c& unde6&. :n ce& 3&i 6&st& s9er& unde ne &tinge %ege&. s&
ne pri3i3 neocrotire& cu 5r&te%e
deschise0 ]2..^
Ri"&e nu#este aceasta poe/ie (versuri i#provi/ateA$ 8nsa toc#ai caracteru" spontan
a" acestor versuri ne desc?ide o perspectiva 8n care ave# putinta sa +8ndi# cu #ai
#u"ta "i#pe/i#e poe/ia "ui Ri"&e) %aptu" ca activitatea poetica este de ase#enea
sarcina pe care tre9uie sa o ai9a 8n vedere un anu#it tip de +8ndire > iata
LA CE BUN 6OE5ID
2.1
ce ave# de 8nvatat 8n acest #o#ent a" "u#ii) Considera# aceasta poe/ie a "ui Ri"&e
drept o introducere 8n #editatia pe care o rea"i/a# cu #iE"oace poetice)
Structura poe/iei este si#p"a) Articu"atii"e s8nt evidente) E"e reve"ea/a patru parti:
versuri"e ,*.@ versuri"e .*,4@ versuri"e ,4*,2@ versuri"e ,2*,7) 8nceputu"ui (6recu#
natura)))A 8i corespunde 8n versuri"e K*. ace" ("a 'e" si noi)))A) (Nu#aiA din versu" .
se re'era apoi "a (noiA) Acest (Nu#aiA are o 'unctie restrictiva$ dar 8n sensu" unei
privi"e+ieri$ enuntata apoi 8n versuri"e .*,4) !ersuri"e ,4a,2 ne spun ce anu#e sta
8n puterea acestui privi"e+iu$ 8n versuri"e ,2*,7 se arata 8n ce consta e" de 'apt) 6rin
inter#ediu" "ui (6recu#))) "a 'e"A$ de "a 8nceputu" poe/iei$ 'iinta o#u"ui aEun+e s= 'ie
te#a poe/iei) Co#paratia de"i#itea/a 'iinta o#u"ui de ce"e"a"te 'iinte) Acestea s8nt
'iinte"e vii$ deci sa"9aticiuni"e si p"ante"e$ 8n cadru" ace"eiasi co#paratii) 8nceputu"
ce"ei de a opta e"e+ii nu#este aceste 'iinte cu nu#e"e de (creaturiA) O co#paratie
construieste o e+a"itate 8ntre e"e#ente di'erite pentru ca 8n 'e"u" acesta sa 'aca
vi/i9i"a di'erenta) E"e#ente"e di'erite$ p"anta si sa"9aticiunea pe de o parte$ si o#u"
pe de a"ta$ s8nt e+a"e 8n #asura 8n care coincid 8ntr*un ace"asi "ucru) Acest (ace"asi
"ucruA este raportu" pe care e"e$ 8n ca"itatea "or de 'iintari$ 8" 8ntretin cu te#eiu" "or)
Te#eiu" 'iinte"or este natura) Te#eiu" o#u"ui nu este nu#ai de aceeasi natura cu
te#eiu" p"antei si a" sa"9aticiunii) E" este$ 8n a#9e"e ca/uri$ (ace"asi "ucruA) E" este
natura 8n iposta/a ei de (natura dep"inaA +#onetteE(SoneteA$ partea a Ii*a$ HIIIE)
Tre9uie sa +8ndi# aici natura 8n sensu" vast si esentia" 8n care 'o"oseste Lei9ni/
cuv8ntu" !&tur&. scris cu #aEuscu"a) Acest cuv8nt 8nsea#na 'iinta 'iintarii) %Unta
'iintea/a +west, ca 6is pri3iti6& &cti6&0 Aceasta este 8ndra+irea initia"a care captea/a
+dos &n79&ngende /K7gen,. str8n+8nd "ao"a"ta 8n preaE#a sa orice "ucru$ "a*s8nd ast'e"
orice 'iintare sa aEun+a "a sine 8nsasi) %Unta 'iintarii este !ointa +Wi%%e,0 !ointa este
str8n+erea "ao*
2.K
MARTIN HEIDEGGER
"a"ta care se concentrea/a 8n sine si pe care o poseda orice ens 8n vederea aEun+erii
"a sine) ]2.7^ Orice 'iintare este$ ca 'iintare$ 8n !ointa) %iind ast'e"$ 'iintarea este
ceva de ordinu" !ointei 'a"s GewiRtes,0 !re# sa spune# cu aceasta ca 'iintarea nu
este doar ceva voit +&%s Gewo%U0es,. ci ca ea 8nsasi este$ 8n #asura 8n care este$ 8n
#oda"itatea !ointei) Doar ca ceva de ordinu" !ointei este 'iintarea cea care$ 8ntr*un
c?ip sau a"tu"$ voieste 8n cadru" !ointei
.
)
Ceea ce Ri"&e nu#este (naturaA nu este ceva de"i#itat 'ata de Istorie$ si #ai a"es nu
este conceput ca o9iect a" stiinte"or naturii) De ase#enea$ natura nu este opusa nici
artei) Ea repre/inta te#eiu" pentru Istorie$ pentru arta$ c8t si pentru natura 8ntr*un
sens #ai restr8ns) 8n cuv8ntu" (naturaA$ asa cu# este e" 'o"osit aici$ #ai dainuie 8nca
ecou" ace"ui cuv8nt ti#puriu$ WtXucriW@$ care este de ase#enea ec?iva"at si cu acorE$
ce" pe care*, traduce# cu (viataA) Esenta vietii asa cu# a 'ost ea +8ndita 8n acea
perioada ti#purie nu este 8nsa repre/entata 8n #aniera 9io"o+ica$ ci ca eo#t$ ca ceea
ce se 8na"ta desc?i/8ndu*se +d&s (u9gehende,0 8n versu" - a" poe/iei$ natura este
nu#ita si (viataA) Natura$ viata$ denu#esc aici 'iinta 8n sensu" 'iintarii 8n tota"itatea
ei) 8ntr*o 8nse#nare din anu" ,33.J,337 +W8%e zur /&chtE(!ointa de putereA$
a'oris#u" .32P$ Niet/*sc?e scrie: (%iinta > nu ave# o a"ta repre/entare a e" dec8t
Ua traiV) Atunci cu# poate ceva #ort Usa 'ieVDA
Ri"&e nu#este natura (te#eiu" ori+inarA$ 8n #asura 8n care ea este te#eiu" ace"ei
'iintari pe care o 8ntruc?ipa# noi 8nsine) Aceasta indica 'aptu" ca o#u" co9oara #ai
ad8nc in te#eiu" 'iintarii dec8t orice a"ta 'iintare) Te#eiu" 'iintarii se nu#este 8nca
din vec?i#e > 'iinta) Re"atia 'iintei datatoare de te#ei cu 'iintarea care 8si a'"a
te#eiu" este aici$ "a o#$ aceeasi ca si dinco"o$ 8n ca/u" p"antei si sa"9aticiunii)
Aceasta re"atie consta 8n aceea ca 'iinta (a9andonea/aA 'iintarea$ de 'iecare data$
(cute/anteiA +W&gnis,0 %iinta per#ite desprinderea 'iintarii 8ntru cute/anta) Aceasta
desprindere prin
LA CE BUN 6OE5ID
2..
care se rea"i/ea/a aruncarea e"i9eratoare +dieses %os7wer9ende Los%&ssen, este
cute/area +W&gen, propriu*/isa) %iinta 'iintarii este aceasta re"atie a aruncarii e"i*
9eratoare cu 'iintarea) Ceea ce de 'iecare data 'iintea/a este ceea ce este cute/at
+d&s Gew&gte,0 %iinta este cute/anta pura) Noi$ oa#enii$ s8nte# e<presia cute/antei
ei$ (s8nte# cute/atiA de catre ea +es w&gt uns,0 La 'e" si 'iinte"e vii) %iintarea este$ 8n
#asura 8n care ea ra*#8ne de 'iecare data ceea ce este cute/at) 8nsa 'iintarea ra#8ne
o e<presie a cute/antei$ (este cute/ataA$ 8n #asura 8n care este tri#isa 8n 'iinta$ adica
8ntr*o cute/are) De aceea 'iintarea este ea 8nsasi cute/atoare$ este a9andonata
cute/antei) %iintarea este$ 8n #asura 8n care ea se 8nsoteste cu acea cute/anta 8ntru
care a 'ost e"i9erata) %iinta 'iintarii este c?iar cute/anta) Aceasta cute/anta re/ida 8n
!ointa$ care de "a Lei9ni/ ]2.0^ 8ncoace se vesteste cu sporita c"aritate ca 'iinta a
'iintarii$ de/va"uita de #eta'i/ica) !ointa +WU%e, despre care e vor9a aici nu este
+enera"i/area a9stracta a vrerii +Wo%%en, concepute psi?o"o+ic) Di#potriva$ vrerea
o#u"ui tratata 8n ter#eni #eta'i/ici nu este$ 'ata de !ointa ca 'iinta a 'iintarii$ dec8t
contrapartea o#eneasca a !ointei$ 8n #asura 8n care Ri"&e 8si repre/inta natura ca
acea cute/anta$ e" o +8ndeste #eta'i/ic$ pornind de "a esenta !ointei) Aceasta esenta
continua sa se ascunda$ at8t 8n vointa de putere$ c8t si 8n vointa +8ndita ca o
cute/anta) !ointa 'iintea/a ca vointa de !ointa +Wi%%e zu3 WiUen,0
8n c?ip ne#iE"ocit$ poe/ia nu spune ni#ic despre te#eiu" 'iintarii$ 8n speta despre
'iinta ca pura cute/anta) Dar daca 'iinta este$ ca pura cute/anta$ re"atia de aruncare
e"i9eratoare$ #entin8nd ast'e" 8n actu" aruncarii e"i9eratoare c?iar si ceea ce este
cute/at$ atunci poe/ia ne spune in c?ip #iE"ocit c8te ceva despre cute/anta$
vor9indu*ne despre ceea ce este cute/at)
%iinte"e vii s8nt cute/ate de natura si (nici una dintre e"e nu este aparte ocrotitaA) La
'e" si noi$ oa#enii$ ca cei ce sinte# cute/ati$ (nu sinte# prea 8ndra+itiA de
2.7
MARTIN HEIDEGGER
cute/anta care ne cutea/a) 8n a#9e"e ca/uri$ din cute/anta 'ace parte aruncarea ce
e"i9erea/a in perico") A cute/a 8nsea#na: a pune 8n Eoc +&u9 d&s #pie% setzen,0
Herac"it +8ndeste 'iinta ca ti#p a" "u#ii si pe acesta ca Eoc a" copi"u"ui B'ra+#) .2C:
A"cov no&F cCT*U TCCUaOO! T;HCTCTEOCO!Z 0tcu37c@ 'E 6a#Hrìr`)
(Ti#pu" "u#ii este un copi" care se Eoaca cu pietre"e de Eoc@ este do#nia unui Eoc de
copi")A Daca ceea ce este aruncat 8n vederea e"i9erarii ar ra#8ne 8n a'ara perico"u"ui$
atunci e" ar 8nceta sa 'ie cute/at) 8nsa 'iintarea ar ra#8ne 8n a'ara perico"u"ui daca ar
'i ocrotita)))F A ocroti 8nsea#na a 8nc?ide dru#u" perico"u"ui) Ocrotirea apara ceea
ce e a#enintat de neaEunsuri"e pricinuite de perico"$ de ceea ce 8n +enere poate
a'ecta) Ceea ce este ocrotit este 8ncredintat ce"ui care ocroteste) Li#9a noastra #ai
vec?e si #ai 9o+ata ar spune 6er%&u5t. 6er%o5t B("o+oditAC: 8ndra+it$ 8n sc?i#9$ ceea
ce este neocrotit nu este (prea 8ndra+itA) 6"anta$ sa"9aticiunea si o#u"$ 8n #asura 8n
care s8nt 'or#e a"e 'iintarii$ adica ceva cute/at$ se asea#ana prin aceea ca nu s8nt 8n
c?ip aparte ocrotite) ]2.3^ Dar de vre#e ce totusi se deose9esc 8n 'iinta "or$ e"e se
vor deose9i$ deopotriva$ si 8n neocrotirea "or)
8n ca"itatea "or de cute/ati$ cei neocrotiti nu s8nt totusi a9andonati) Caci daca ar 'i
a9andonati$ ei ar 'i tot at8t de putin o e<presie a cute/antei ca si atunci c8nd ar 'i
ocrotiti) Daca nu ar 'i dec8t "asati 8n sea#a ni#icirii$ atunci ei nu s*ar #ai a'"a 8n
W&ge. 8n (9a"antaA$ 8n Evu" Mediu$ cuv8ntu" W&ge 8nca #ai 8nse#na (perico"A) E
vor9a de situatia 8n care un "ucru poate "ua
F A# scos in su9so" 'ra+#entu" 8n care Heide++er e<p"ica eti#o"o+ic sensu"
cuv=ntu"ui schutzen B(a ocrotiAC$ deoarece traducerea Iu" 8n "i#9a ro#=na ar
8n+reuna "ectura te<tu"ui iara a contri9ui "a 8nte"e+erea "ui: #chutz. #chutze. schutzen
geh8rt zu schiessenC wie -uck. 5ucken zu 5iegen0 #chiessen 5edeutet schie5en:
einen Riege% 6orschie5en0 D&s D&ch schiesst O5er die /&uer 6or0 Wir s&gen noch
&u9 de3 L&nde: die -&uerin schiesst einC sie schie5t den ge9or3ten eig zu3
-ucken in den O9en0
LA CE BUN 6OE5ID
2.0
un de/noda#8nt sau a"tu") Din aceasta cau/a$ instru#entu" care se 8nc"ina 8ntr*o
parte sau a"ta se nu#este W&ge. (9a"antaA) E" are un Eoc$ p8na c8nd sta9i"este
8ntoc#ai raportu" e<istent) Cuv8ntu" W&ge cu se#ni'icatia de perico" si ca nu#e a"
instru#entu"ui$ deriva de "a w&gen. wegen. (a 'ace un dru#A +Weg,. adica (a
#er+eA$ (a 'i 8n #ersA) -e7w&gen 8nsea#na (a aduce pe un dru#A si$ ast'e"$ (a 'ace
sa #ear+aA: a avea o anu#e +reutate$ a tra+e 8n c8ntar +wiegen,0 Ceea ce tra+e 8n
c8ntar +w&s wiegt, se c?ea#a ast'e" pentru ca are putinta de a aduce 9a"anta 8ntr*un
'e" sau a"tu" 8n Eocu" #iscarii) Ceea ce tra+e 8n c8ntar +wiegt, are +reutate +Gewicht,0
(A cute/aA +w&gen, 8nsea#na: a aduce 8n #ersu" Eocu"ui$ a pune 8n 9a"anta$ a e"i9era
8n perico") E drept ca prin aceasta ceea ce este cute/at e neocrotit$ dar deoarece se
a'"a 8n 9a"anta$ ra#8ne prins 8n s'era cute/antei +W&gnis,C e" este purtat de
cute/anta) E" ra#8ne$ din 8nsusi te#eiu" sau$ adapostit de aceasta) Ca 'iintare$ ceea
ce este cute/at$ ra#8ne ceva de ordinu" !ointei@ prins 8n s'era !ointei$ ceea ce este
cute/at ra#8ne e" 8nsusi 8n #oda"itatea !ointei si se cutea/a) Ceea ce este cute/at
este$ 8n 'e"u" acesta$ "ipsit de +riEa$ sine cur&. securu3. adica (si+urA) Doar 8n
#asura 8n care ceea ce este cute/at re/ida 8n c?ip si+ur 8n cute/anta poate sa ur#e/e
cute/anta pe ca"ea care duce "a neocrotirea a ceea ce este cute/at) %aptu" de a 'i
neocrotit$ propriu ce"ui cute/at$ nu nu#ai ca nu e<c"ude$ 8n te#eiu" sau$ 'aptu" de a
'i si+ur$ ci c?iar 8" inc"ude 8n #od necesar) Ceea ce este cute/at 8nsoteste cute/anta)
%iinta care #entine orice 'iintare 8n perico"$ tra+e +ziehen, ast'e" 'iintarea 8n
per#anenta "a sine si catre sine$ catre sine ca 'iind centru" 8nsusi) 8n ca"itatea de
cute/anta$ 'iinta #entine orice 'iintare ca "ucru cute/at 8n aceasta re"atie de atra+ere
+-ezug,0 8nsa 8n ace"asi ti#p$ acest centru a" re"atiei de atra+ere se retra+e +zu7
ruckziehen, din 8ntrea+a 'iintare) Ast'e"$ centru" "asa 'iin*
2.3
MARTIN HEIDEGGER
tarea ca aceea care este cute/ata 8n sea#a cute/arii) 8n aceasta desprindere
provocata de 'iinta$ care are drept re/u"tat str8n+erea "ao"a"ta$ se ascunde esenta #e*
ta'i/ica a !ointei +8ndita din perspectiva 'iintei) Cute/anta$ adica centru" care tra+e
si #iE"oceste totu" > propriu 'iintarii > repre/inta putinta care con'era "ucru"ui
cute/at ]2.-^ o pondere$ adica o +reutate +#chwere,0 Cute/anta este 'orta care
con'era +reutate +#chwerkrF9t _ ('orta de +ravitatiea) Despre ea vor9este o poe/ie
t8r/ie intitu"ata #chwerkr&At +#p&te GedichteE @2oezii Urzii1. p) ,.7P:
)ort& de gr&6it&tie
$u3 te tr&gi tu. centru. din to&te. p:n& si din cei z5ur&tori te redo5:ndesti. centru.
tu. ce% 3&i puternic0 2e c:nd ce% ce st& nec%intit str&5&tut e de 9ort& gr&6it&tiei
precu3 o sor5itur& se pr&6&%e
prin sete0
"&r din ce% c&re do&r3e. se re6&rs& c& dintr7un nor ne3isc&t &5undent& p%o&ie &
greut&tii
%orta de +ravitatie nu#ita aici se deose9este de +ravitatia din 'i/ica$ despre care se
vor9este de o9icei@ ea este centru" 'iintarii 8n 8ntre+u" ei) Ri"&e 8" nu#este de aceea
(#ira9i"u" centruA +#onette. partea a Ii*a$ HH!IIIP) E" este te#eiu" 8n ca"itatea "ui de
uni'icator care$ unind$ apropie "ucruri"e une"e de a"te"e si str8n+e totu" "ao"a"ta 8n
Eocu" cute/antei) Mira9i"u" centru este (eternu" partasA "a Eocu" Eucat de 'iinta pe
scena "u#ii) Aceeasi poe/ie 8n care 'iinta este 8n'atisata cu #iE"oace poetice ca 'iind
cute/anta nu#este B8n versuri"e ,, si ,2C re"atia de atra+ere care uneste > ('orta de
+ravitatie a 'orte"or pureA) Cute/anta este pura 'orta de +ravitatie$ #ira9i"u" centru a"
oricarei cute/ari$ eternu" partas "a Eocu" 'iintei)
LA CE BUN 6OE5ID
2.-
6rin 'aptu" ca acea cute/anta arunca desprin/8nd ceea ce este cute/at$ ea 8" #entine
totodata pe acesta 8n perico") Cute/anta per#ite desprinderea a ceea ce este cute/at$
si anu#e 8n asa 'e" 8nc8t ceea ce este aruncat prin desprindere +d&s Losgewor9ene,
nu este "asat sa se desprinda dec8t 8ntr*o atractie +Zug, spre centru) Ce"ui ce este
cute/at i se con'era aceasta atractie spre centru$ 8n aceasta atractie$ cute/anta str8n+e
de 'iecare data catre sine ceea ce este cute/at) A str8n+e ceva si a 'ace rost de ceva
de undeva anu#e$ a 'ace sa*ti parvina > toate acestea 8nsea#na a atra+e catre sine
+5eziehen,0 Aceasta este se#ni'icatia ori+inara a cuv8ntu"ui -ezug B(re"atie de
atra+ereAC) Din aceasta se#ni'icatie nu sia #ai pastrat asta/i dec8t (o9tinerea
#ar'iiA +-ezug der W&re,. a sa"ariu"ui$ a curentu"ui) Adevaratu" -ezug B(re"atia de
atra+ereAC este atractia +Zug, care$ 8n ca"itatea ei de cute/anta$ vi/ea/a ]274^ orice
'iintare$ o cuprinde si o #entine$ 8n aceasta atractie > orientata catre sine) Cuv8ntu"
-ezug este un cuv8nt 'unda#enta" a" partii via9i"e din poe/ia "ui Ri"&e$ si anu#e 8n
e<presii ca (pura re"atie de atra+ereA$ (8ntrea+aA$ (rea"aA$ (cea #ai "i#pede re"atie
de atra+ereA$ (cea"a"ta re"atie de atra+ereA Badica aceeasi$ dar a"t'e" considerataC)
Cuv8ntu" "ui Ri"&e -ezug nu este 8nte"es decit pe Eu#atate si$ 8ntr*un ase#enea ca/$
aceasta 8nsea#na de"oc$ daca e" este conceput pornind nu#ai de "a -ezie7hung.
adica de "a (re"atieA) O interpretare 8nca si #ai +resita intervine atunci c8nd aceasta
re"atie este conceputa drept o raportare a eu"ui u#an "a o9iect) Se#ni'icatia (a se
raporta "aA$ este aceea care$ din punctu" de vedere a" istoriei "i#9ii$ apare #a" t8r/iu)
Cuv8ntu" "ui Ri"&e$ -ezug. cunoaste si e"$ ce*i drept$ aceasta se#ni'icatie$ dar o are
8n vedere nu#ai 8n #asura 8n care ea se 8nte#eia/a pe se#ni'icatia ori+inara)
E<presia der g&nze -ezug nici nu poate 'i i#a+inata daca -ezug este conceput doar
ca o si#p"a re"atie) %orta de +ravitatie a 'orte"or pure$ #ira9i"u" centru$ pura re"atie
274
MARTIN HEIDEGGER
de atra+ere$ 8ntrea+a re"atie de atra+ere$ natura dep"ina$ viata$ cute/anta > s8nt toate
unu" si ace"asi "ucru)
Toate e<presii"e #entionate nu#esc 'iintarea ca atare 8n tota"itatea ei) Modu"
o9isnuit de e<pri#are a" #eta'i/icii 'o"oseste$ pentru 'iintarea ca atare 8n tota"itatea
ei$ si cuv8ntu" ('iintaA) Dupa cu# reiese din poe/ia "ui Ri"&e$ natura tre9uie +8ndita
ca 'iind cute/anta) Cuv8ntu" (cute/antaA denu#este aici at8t te#eiu" cute/ator c8t si
ceea ce este cute/at in tota"itatea sa) Aceasta a#9i+uitate nu este 8nt8#p"atoare@ de
aceea$ si#p"u" 'apt de a o identi'ica nu este su'icient) 8n ea vor9este$ cu dep"ina
c"aritate$ "i#9aEu" #eta'i/icii)
Orice "ucru cute/at este o 'iintare de un tip sau a"tu"$ si$ ca atare$ e" este cuprins 8n
8ntre+u" 'iintarii si se spriEina pe te#eiu" 8ntre+u"ui) Tot ce e 'iintare este 8n 'unctie
de atra+erea +(nziehung, prin inter#ediu" careia ea e #entinuta 8n atractia +Zug,
8ntre+ii re"atii de atra+ere +-ezug,0 %e"u" atra+erii 8n cadru" re"atiei de atra+ere este
ec?iva"ent cu #oda"itatea 8n care se pre/inta raportu" 'ata de centru 8n ca"itatea "ui
de pura 'orta de +ravitatie) De aceea natura aEun+e sa 'ie repre/entata atunci c8nd se
spune 8n ce 'e"$ de "a ca/ "a ca/$ ceea ce este cute/at este prins$ prin inter#ediu"
re"atiei de atra+ere 8n atractia catre centru) Asadar$ ceea ce este cute/at se a'"a de
'iecare data 8n centru" 'iintarii asa cu# apare ea ca 8ntre+)
Lui Ri"&e 8i p"ace sa nu#easca 8ntrea+a re"atie de atra+ere$ careia 8i este a9andonata
orice 'iintare 8n ca"itatea ei de "ucru cute/at ]27,^ > desc?isu" Bdos O979ene,0 Acest
cuv=nt este un a"t cuv8nt 'unda#enta" a" poe/iei sa"e) 8n "i#9aEu" "ui Ri"&e$ F99en
8nsea#na ceea ce nu 8nc?ide ca"ea) si nu 8nc?ide ca"ea pentru ca nu 8n+radeste) si nu
8n+radeste pentru ca 8n sine e" este "i9er de orice 8n+radire) Desc?isu" este #are"e
8ntre+ a tot ce e "ipsit de 8n+radiri) %iinte"e cute/ate 8n pura re"atie de atra+ere
+-ezug, sint "asate$ 8n ca"itatea "or de 'iinte atrase +&%s die Gezogenen,. sa #i+re/e
+ziehen,. asa 8nc8t$ 8n #u"tip"e"e "or raporturi reciproce$ e"e pot
LA CE BUN 6OE5ID
27,
sa*si continue #i+ratia +weiterziehen, 'ara sa se ciocneasca de 8n+radiri) Mi+rind
ast'e" si 'iind atrase$ e"e se 8na"ta desc?i/8ndu*se 8n ne8n+radit$ 8n in*'init) E"e nu se
di/o"va 8n ni#icu" ni#icitor$ ci se desprind pentru a patrunde 8n 8ntre+u"
desc?isu"ui)
Ceea ce Ri"&e denu#este cu acest cuv8nt > (desc?isu"A > nu este nicidecu#
deter#inat prin desc?iderea 8n sensu" starii de neascundere a 'iintarii$ care 'ace ca
'iintarea sa aEun+a ca atare "a pre/enta) Daca 8ncerca# sa interpreta# (desc?isu"A
"ui Ri"&e 8n sensu" starii de neascundere si 8n sensu" neascunsu"ui$ atunci tre9uie
spus: ceea ce Ri"&e concepe drept (desc?isA este toc#ai 8nc?isu"$ ne"u#inatu"$ care
8si continua #i+ratia 8n spatiu" ne8n+raditu"ui$ asa 8nc8t e" nu se poate 8nt8"ni nici cu
ceva neo9isnuit si$ 8n +enere$ nu se poate 8nt8"ni cu ni#ic) Aco"o unde 8nt8"nesti ceva
care ti se opune$ aco"o se naste o 8n+radire) Aco"o unde e<ista 8n+radiri$ ceea ce e
8n+radit este retri#is "a sine 8nsusi si ast'e" rep"iat asupra "ui 8nsusi) 8n+radirea
produce o p"iere$ 8nc?ide raportu" cu desc?isu" si trans'or#a acest raport 8ntr*un
raport de'or#at) 8n+radirea 8n cadru" ne8n+raditu"ui este sta9i"ita prin repre/entarea
u#ana) Ter#enu" opus$ situat 'iind 8n 'ata o#u"ui +d&s gegenstehende Gegenu5er,.
nu*i "asa acestuia posi9i"itatea de a 'i ne#iE"ocit in desc?is) E" 8" e<c"ude oarecu# pe
o# din "u#e si 8" asa/a 8n 'ata "u#ii$ ("u#eaA 8nse#n8nd aici 'iintarea 8n tota"itatea
ei) 8n sc?i#9$ ceea ce are caracter de "u#e +d&s We%tische, este desc?isu" 8nsusi$
8ntre+u" nono9iectua"u"ui +d&s Ungegenst&nd%iche,0 Dar ase#enea cuv=ntu"ui (cute*
/antaA$ si ter#enu" de (desc?isA$ 8n ca"itatea "ui de ter#en #eta'i/ic$ este a#9i+uu)
E" 8nsea#na at8t 8ntre+u" re"atii"or e"i9erate de 8n+radiri a"e purei re"atii de atra+ere$
c8t si desc?iderea 8n sensu" e"i9erarii de 8n+radiri care do#neste pretutindeni)
Desc?isu" "asa sa intre) A*"asa*sa*intre +d&s Ein%&s7sen, nu 8nsea#na 8nsa: a acorda
intrare si acces 8n ceea ce este 8nc?is$ ca si cu# ceva ascuns ]272^ ar
272
MARTIN HEIDEGGER
tre9ui sa iasa din ascundere$ pentru a aparea ca ceva neascuns) A*"asa*sa*intre
8nsea#na: a atra+e si a rostui introduc8nd 8n 8ntre+u" ne"u#inat a" 'orte"or de atractie
care s8nt proprii purei re"atii de atra+ere) Ca 'e" de a 'i a" desc?isu"ui$ a*"asa*sa*intre
are caracteru" de atra+ere*inc"udere +Ein5eziehen, potrivit #oda"itatii 'ortei de
+ravitatie a 'orte"or pure) Cu c8t #ai putin i se inter/ice ce"ui ce este cute/at accesu"
"a pura re"atie de atra+ere$ cu at8t #ai #u"t e" apartine #are"ui 8ntre+ a" desc?isu"ui)
De aceea$ Ri"&e nu#este 'iinte"e care s8nt 8n #od ne#iE"ocit introduse prin
cute/anta 8n acest #are 8ntre+ si care 8n e" 8si a'"a +reutatea > ("ucruri de #are
o9isnuintaA +#p&te Gedichte. p) 22E) O#u" nu se nu#ara printre e"e) 8n cea de a opta
e"e+ie duine/a se vor9este despre aceasta re"atie di'erita pe care o 8ntretin pe de o
parte 'iinte"e vii$ pe de a"ta o#u" > cu desc?isu") Deose9irea re/ida 8n +rade"e
di'erite a"e constiintei) De "a Lei9ni/ 8ncoace$ di'erentierea 'iintarii dupa acest
criteriu este 9ine cunoscuta #eta'i/icii #oderne)
Ceea ce +8ndeste Ri"&e 8n cuv8ntu" d&s O99ene B(desc?isu"AC poate 'i dedus dintr*o
scrisoare adresata 8n u"ti#u" an a" vietii sa"e Bscrisoarea e datata 2.)2),-27C unui
cititor rus care 8i pusese c8teva 8ntre9ari pe #ar+inea e"e+iei a opta) B!) M) Bet/$
Ri%ke in )r&nkreich0 Erinnerungen B -rieAe B Doku3enteE (Ri"&e 8n %ranta)
A#intiri * Scrisori * Docu#enteA@ ,-13$ p) 23-C Ri"&e scrie: re5uie s& :nte%egeti
conceptu% de Ddeschis] pe c&re &3 :ncerc&t s&7% propun :n &ce&st& e%egie. 8n sensu"
ca gr&du% de constiint& &% &ni3&%u%ui :% &s&z& :n %u3e 9&r& c& e% s& si7o opun& :n
9iec&re c%ip&. &s& cu3 9&ce3 nou &ni3&%u% este 8n %u3eC noi ne situ&3 8n 'ata ei$
d&torit& speci9icei r&suciri si potent&ri pe c&re & cunoscut7o constiint& no&str&0
Ri"&e continua: DDeschisu5 nu se re9er& &s&d&r %& cer. %& &er si %& sp&tiu. c&ci
acestea s:nt. %& r:ndu% %or. o5iect pentru ce% c&re conte3p%& si Audec&. si s:nt.
&s&d&r. op&ce si :nchise0 2o&te c& &ni3&%u% p%&nt&. s8nt to&te &ceste& 9&r& &7si d&
se&3& si &u
LA CE BUN 6OE5ID
271
&st9e% :n&inte& si de&supr&7%e &ce& indescripti5i% de deschis& %i5ert&te c&re pentru
noi nu &re echi6&%ente +si &ceste& e?tre3 de trec&to&re, dec:t :n pri3e%e 3o3ente
&%e unei iu5iri. :n c&re unu% 6ede :n ce%&%&%t. :n ce% pe c&re %& :ndr&git. propri& s&
6&stit&teC s&u po&te :n st&re& de :n&%t&re c&tre Du3nezeu0
6"anta si ani#a"u" s8nt 'acute sa intre 8n desc?is) E"e s8nt @:n "u#eA) ]271^ (8nA
8nsea#na: a 'i inc"us prin atra+ere +ein5ezogen,. 8n c?ip ne"u#inat$ 8n ansa#9"u"
'orte"or de atractie a" purei re"atii de atra+ere +in d&s Gezuge des reinen -ezuges,0
Raportu" cu desc?isu" > daca 8n +enere #ai poate 'i vor9a aici de un (cuA > este
raportu" inconstient a" unei intricatii 8n 8ntre+u" 'iintarii$ a unei intricatii care nu e
dec8t na/uitor*#i*+ratorie) O data cu potentarea constiintei$ careia #eta'i/ica
#oderna 8i indica esenta 8n repre/entare$ se potentea/a si 'er#itatea o9iecte"or 8n
'ata constiintei si po/itia opusa pe care e"e o ocupa +der #t&nd und d&s Gegenstehen
der Gegenst&nde,0 Cu c8t #ai 8na"ta este constiinta$ cu at8t #ai #u"ta este e<c"usa
din "u#e 'iinta constienta) De aceea o#u" este$ 8n "i#9aEu" scrisorii$ (8n 'ata "u#iiA)
E" nu este 'acut sa intre 8n desc?is) O#u" se a'"a 'ata 8n 'ata cu "u#ea) E" nu "o*
cuieste in #od ne#iE"ocit 8n c8#pu" de atractie a" 8ntre+ii re"atii de atra+ere) Locu"
citat din scrisoare sti#u"ea/a 8nte"e+erea desc?isu"ui$ deoarece Ri"&e nea+a aici 8n
#od e<pres 'aptu" ca desc?isu" poate 'i +8ndit 8n sensu" caracteru"ui desc?is a"
ceru"ui si a" spatiu"ui) G8ndu" desc?isu"ui 8n sensu" "u#inarii 'iintei Bcare$ ca
"u#inare$ este 8n esenta ei #ai ori+inaraC$ cade si #ai #u"t 8n a'ara poe/iei "ui
Ri"&e$ care ra#8ne 8n u#9ra unei #eta'i/ici #oderate pre"uate de "a Niet/sc?e)
Ceea ce apartine 8n c?ip ne#iE"ocit desc?isu"ui este prins de acest desc?is 8n atractia
e<ercitata de centru) 6rin ur#are$ din tot ceea ce este cute/at poate sa apartina
desc?isu"ui #ai cur8nd ceea ce$ potrivit esentei sa"e$ este intr*o stare de toropea"a$
asa 8nc8t$ prins 8ntr*o ase#enea stare$ e" nu na/uieste niciodata catre
27K
MARTIN HEIDEGGER
ceva ce ar putea sa i se opuna) Tot ce 'iintea/a 8n acest 'e" traieste 8ntr*o (po'ta
surdaA)
2recu3 n&tur& :si &5&ndone&z& 9iinte%e pruncite &ce%ei cutez&nte ce :nsoteste po9t&
%or ce& surd&000
(SurdA +du3p9, este "uat aici 8n sens de (8na9usitA +ged&3p9t,: care nu evadea/a din
ansa#9"u" 'orte"or de atractie propriu ne8n+raditei #i+ratii$ #i+ratie netu"9urata de
a+itata sta9i"ire de raporturi pe care o 8ntreprinde$ 8ntr*o necontenita pripire$
repre/entarea constienta$ 8n ace"asi ti#p$ (surdA 8nsea#na$ ase#enea sunetu"ui
8na9usit$ ace" ceva care re/ida 8ntr*o pro'un/i#e si are natura ce"ui care poarta)
(SurdA nu este +8ndit 8n sensu" ne+ativ de (+reuA si (su'ocantA) Ri"&e nu concepe
po'ta cea surda ca ceva Eosnic si in'erior) ]27K^ Ea sta #arturie pentru apartenenta
"ucruri"or (de #are o9isnuintaA ce tin de natura > "a 8ntre+u" purei re"atii de
atra+ere) Iata de ce Ri"&e poate sa spuna 8ntr*una din poe/ii"e sa"e t8r/ii: Aie7ne.
9iint& 9%ori%or. 3&re +#p&te Gedichte. p) 3-@ v) si #onette. partea a Ii*a$ S"',0 Asa
cu# 'ra+#entu" din scrisoarea citata +8n*deste o#u" si 'iinte"e vii din perspectiva
unor re"atii di'erite pe care constiinta "e 8ntretine cu desc?isu"$ tot ast'e" poe/ia
nu#este ('"inte"eA si pe (noiA$ oa#enii$ 8n perspectiva atitudinii "or di'erite 'ata de
cute/anta Bversuri"e . s) ur#)C:
))) !u3&i c& noi
cu si 3&i 3u%t& r:6n& dec:t s&%5&ticiuni s&u p%&nte ne 8nsoti# cu &ce&st&
cutez&nt&000
%aptu" ca o#u" se 8nsoteste cu aceasta cute/anta #ai #u"t dec8t p"anta sau ani#a"u"
ar putea sa 8nse#ne 8n pri#u" r8nd ca o#u" este 'acut sa intre 8n desc?is cu #u"t #ai
'ara de opre"isti dec8t ace"e 'iinte) Ace" (cu si #ai #u"ta r8vnaA ar tre9ui c?iar e" sa
8nse#ne acest "ucru$ daca ne :nsoti3 cu nu ar 'i su9"iniat) Accentua*
LA CE BUN 6OE5ID
27.
rea "ui ne :nsoti3 cu nu 8nsea#na o potentare a 8nsotirii 'ara de opre"isti$ ci
8nsea#na: pentru o#$ 8nsotirea cu aceasta cute/anta este in c?ippropriu pusa in 'ata
"ui +6orgeste%%t9t. si ca ceea ce este ast'e" pus 8n 'ata +&%s d&s 'orgesetzte, se a'"a 8n
pre#editarea "ui +in seine3 'ors&tz,0 Cute/anta si ceea ce este cute/at de catre ea$
adica natura$ 'iintarea 8n tota"itatea ei$ "u#ea$ este pentru o# pusa 8n a'ara
+her&usgeste%%t,. 8n a'ara din caracteru" 8na9usit propriu re"atiei de atra+ere care
e"i9erea/a de 8n+radiri) 8nsa unde si prin ce anu#e este pus ceea ce este pus 8n 'e"u"
acesta +ist d&s so GesteUte geste%%t,? 6rin inter#ediu" punerii*8n*'ata$ a re*
pre/entarii +'or7stei%en, u#ane$ natura este adusa 8n 'ata o#u"ui) O#u" pune "u#ea
> "u#ea ca situare opo/itiva +d&s Gegenst&ndige, 8n 8ntre+u" ei > 8n 'ata sa$ si pe
sine 8n 'ata "u#ii) O#u" orientea/a "u#ea spre sine +ste%%t &u9 sich zu,. iar natura o
aduce "a sine acapar8nd*o +ste%%t zu sich her,0 Aceasta aducere "a sine +Her7ste%%en,
tre9uie +8ndita 8n esenta ei cuprin/atoare si #u"tip"a) Aco"o unde ea nu corespunde
repre/entarii o#u"ui$ natura este constr8nsa sa se supuna co#en/ii +5este%%en, sa"e)
O#u" produce +herste%7%en, "ucruri noi$ atunci c8nd acestea 8i "ipsesc) O#u" sc?i#9a
ordinea +u3ste%%en, "ucruri"or atunci c8nd e"e 8" distur9a) O#u" i+nora 8n #od voit
+sich 6erste%%en, "ucruri"e$ atunci c8nd e"e 8" a9at de "a p"anuri"e sa"e) O#u" e<pune
+&usste%%en, "ucruri"e$ atunci c8nd "e 'ace rec"a#a 8n vederea cu#pararii si a
'o"osirii) O#u" e<pune$ atunci c8nd scoate 8n pri# p"an +her&usste%%en, propria sa
isprava si c8nd 'ace propa+anda produse"or sa"e) 8n #u"tip"a aducere "a sine$ prin
care o#u" acaparea/a "u#ea$ aceasta este i#o9i"i/ata +zu3 #tehen 5ringen, ]27.^ si
adusa 8ntr*o postura sta9i"a +in den #t&nd 5ringen,0 Desc?isu" devine o9iect
+Gegenst&nd, si$ 8ntors ast'e" spre 'iinta u#ana$ e" se 8nc?ide +zu7ge7dreht,0 Atunci
c8nd o#u" 8si pune "u#ea 8n 'ata ca
277
MARTIN HEIDEGGER
o9iect$ e" se pune pe sine 8n a'ara si se instituie +sich &u9ste%%enV ca ce" care i#pune
toata aceasta aducere "a sine 8n c?ip pre#editat)
A aduce ceva 8n 'ata sa$ 8n asa 'e" 8nc8t acest "ucru adus 8n 'ata sa deter#ine 8n orice
privinta > ca "ucru #ai 8nt8i repre/entat > toate #oda"itati"e aducerii "a sine$
repre/inta o trasatura 'unda#enta"a a co#porta#entu"ui pe care 8" nu#i# (vrereaA
+Wo%%en,0 !rerea despre care este vor9a aici constituie aducerea "a sine$ si anu#e 8n
sensu" unei pre#editate i#puneri a o9iec*tua"i/arii +'ergegenst&ndUchung,0 8n
#asura 8n care p"ante"e si ani#a"e"e s8nt prinse 8n po'ta "or$ e"e nu vor niciodata sa
aduca desc?isu" ca o9iect 8n 'ata "or) E"e nu se pot 8nsoti cu acea cute/anta ca pusa
8n 'ata si repre/entata +6orgesteUt,0 Datorita 'aptu"ui ca s8nt 'acute sa intre 8n
desc?is$ pura re"atie de atra+ere nu este nicic8nd ce"a"a"tu" o9iectua" a" "or 8nse"e) 8n
sc?i#9$ o#u" (se :nsoteste cu1 acea cute/anta$ pentru ca$ asa cu# a# aratat$ e" este
'iinta care vrea:
))) !u3&i c& noi.
cu si 3&i 3u%t& r:6n& dec:t s&%5&ticiuni s&u p%&nte ne 8nsoti# cu &ce&st& cutez&nt&.
o 6re3000
!rerea despre care este vor9a aici repre/inta auto*i#punerea$ 8n a carei pre#editare
"u#ea a 'ost 8n pre&%&5i% instituita ca tota"itate a o9iecte"or ce pot 'i aduse de catre
o# "a sine) Aceasta vrere deter#ina esenta o#u"ui #odern$ 'ara ca e" sa ii cunoasca
consecinte"e$ 'ara ca e" sa stie de pe acu# din ce !ointa > ca 'iinta a 'iintarii >
este voita aceasta vrere) 8ntr*o ase#enea vrere$ o#u" #ode# se scoate pe sine 8n
pri# p"an ca ce" care se ridica deasupra@ iar ca ce" care aduce "a sine i#pun8ndu*se
8n cuprinsu" tuturor raporturi"or sa"e cu tot ce este si$ asadar$ si 8n raportu" cu sine
8nsusi$ e" instaurea/a aceasta ridicare*deasupra drept neconditionata sa do#inare)
Tota"itatea situarii disponi9i"e care se situea/a opo/itiv +der gegenst&ndige -e7
LA CE BUN 6OE5ID
270
st&nd, > situare su9 'or#a careia "u#ea ii apare o#u"ui > este "asata pe sea#a
aducerii "a sine care se i#pune: "u#ea aEun+e ast'e" sa 'ie supusa poruncii sa"e)
!rerea contine 8n sine #oda"itatea poruncii@ caci autoi#punerea pre#editata este o
#oda"itate 8n care starea provocata de aducerea "a sine$ c8t si o9iectua"i*tatea "u#ii$
ter#ina 'iecare prin a rea"i/a o unitate de sine 8nc?isa$ neconditionata si$ de aceea$
tota"a) 8n rea"i/area acestei unitati de sine 8nc?ise +#ichzus&33en7neh3en, se
anunta caracteru" de porunca a" !ointei) ]277^ 6e parcursu" #eta'i/icii #oderne iese
"a ivea"a$ o data cu acest caracter$ esenta 8nde"un+ ascunsa a !ointei$ care 'iintea/a
de #u"ta vre#e ca 'iinta a 'iintarii)
Ca atare$ vrerea u#ana$ "a r8ndu" ei$ nu se poate e<ercita in #oda"itatea
autoi#punerii dec8t constr8n+8nd 8ntrea+a 'iintare > 8nca 8nainte de a o putea
8nte"e+e > sa intre 8n s'era acestei vreri) 6entru aceasta vrere$ totu" devine din capu"
"ocu"ui > si de aceea 8n c?ip inevita9i" > #ateria" a" aducerii "a sine care se
i#pune) 6a#8ntu" si at#os'era devin #aterie pri#a) O#u" devine #ateria" u#an
#enit sa rea"i/e/e scopuri"e propuse) Instaurarea neconditionata a tota"ei
autoi#puneri pe care o i#p"ica pre#editata aducere a "u#ii su9 i#periu" poruncii
u#ane este un proces care reiese din esenta ascunsa a te?nicii) A9ia 8n epoca
#oderna aceasta esenta 8ncepe sa se de/vo"te ca un destin a" adevaru"ui 'iintarii 8n
8ntre+u" ei$ 8n ti#p ce p8na acu# #ani'estari"e si tentative"e ei i/o"ate au ra#as
ascunse 8n do#eniu" cuprin/ator a" cu"turii si civi"i/atiei)
8n ca"itatea "or de consecinte necesare i/vorite din esenta te?nicii$ stiinta #oderna si
statu" care 8si e<ercita 'unctii"e 8n toate sectoare"e vietii ur#ea/a$ totodata$ 8nsasi
de/vo"tarea te?nicii) Ace"asi "ucru este va"a9i" in privinta #iE"oace"or si a 'or#e"or
care s8nt puse 8n 'unctiune pentru or+ani/area opiniei pu9"ice #ondia"e si pentru
or+ani/area repre/entari"or u/ua"e a"e oa#eni"or) Nu nu#ai ceea ce este viu este
o9iectua"i/at pe
273
MARTIN HEIDEGGER
ca"e te?nica 8n cadru" crescatorii"or$ a" cu"turi"or si a" e<p"oatarii acestora$ ci
a+resiunea 'i/icii ato#ice asupra #ani'estari"or viu"ui ca atare este 8n p"ina des'a*
surare$ 8n 'ond$ se ur#areste ca esenta vietii 8nsasi sa se "ivre/e aducerii "a sine
e'ectuata de catre o# prin inter#ediu" te?nicii) %aptu" ca asta/i$ 'ara nici cea #ai
#ica e/itare$ se descopera$ 8n re/u"tate"e si 8n po/itia 'i/icii ato#ice$ posi9i"itati
pentru a de#onstra "i9ertatea u#ana si pentru a institui o noua teorie a va"ori"or$
este un se#n a" do#inatiei a9so"ute e<ercitate de repre/entarea te?nica$ a carei
de/vo"tare s*a sustras de #u"t s'erei conceptii"or si opinii"or individua"e) %orta de
care dispune esenta te?nicii se arata c?iar si aco"o unde se #ai 8ncearca$ oarecu# pe
teritorii secundare$ do#inarea te?nicii prin instituirea unor va"ori traditiona"e@ ]270^
aceste stradanii s8nt 8nsa 8ntreprinse cu #iE"oace te?nice care au 8ncetat deEa de #u"t
sa #ai 'ie niste si#p"e 'or#e e<terne) %o"osirea de #asinarii si 'a9ricarea de #asini
nu repre/inta de'e" te?nica$ ci doar un instru#ent pe potriva ei$ #enit sa instaure/e
esenta te?nicii 8n o9iectua"itatea proprie #aterii"or pri#e$ 8nsusi 'aptu" ca o#u"
devine su9iect iar "u#ea o9iect este o ur#are a esentei te?nicii$ si nicidecu# invers)
8n #asura 8n care Ri"&e concepe desc?isu" drept non*o9iectua"itate proprie naturii
dep"ine$ "u#ea o#u"ui dotat cu vrere tre9uie 8n sc?i#9 sa i se re"ie'e/e drept
o9iectua"u" 8nsusi) O privire care se 8ndreapta asupra 8ntre+u"ui nevata#at a" 'iintarii
pri#este o 8ndru#are catre do#enii"e din care s*ar putea naste o depasire a
te?nicu"ui > capa9i"a de o con'i+urare #ai ori+inara > pe o ca"e inversa$ adica
pornind c?iar de "a #ani'estari"e te?nicii ce se e<tinde)
Re/u"tate"e "ipsite de con'i+urare +die 5i%d%osen Ge5i% de, a"e productiei te?nice
9"oc?ea/a desc?isu" propriu purei re"atii de atra+ere) Lucruri"e care s*au ivit si au
crescut odinioara dispar acu# cu repe/iciune) O9iec*
LA CE BUN 6OE5ID
27-
tua"i/8ndu*se$ "ucruri"e nu #ai pot arata ce "e este propriu$ 8ntr*o scrisoare din ,1
noie#9rie ,-2.$ Ri"&e scrie:
Nu #ai departe dec:t pentru 5unicii nostri. o UcasaV$ o 9:nt:n&]. tur%& 5inestiut& &
5isericii. 5& chi&r propri& %or h&in&. 3&nt&u& %or. :nse3n& pentru ei in9init 3&i
3u%t. er& in9init 3&i 9&3i%i&rC &pro&pe 9iece %ucru er& un 6&s "n c&re g&se&u
o3enescu% si :n c&re &gonise&u r&5d&tor o3enescu% (cu3 se :nghesuie. &duse din
(3eric&. %ucruri 6ide si nep&s&to&re. p&re%nice. i#itatii de viata))) O c&s&
conceput& pe 3ode% &3eric&n. un 3&r &3eric&n s&u o 6it& de 6ie de &co%o nu &re
a9so"ut ni#ic 8n co3un cu c&s&. cu 9ructu% cu ciorchine%e :n c&re se in6estiser&
sper&nt& si :ng:ndur&re& str&5uni%or nostri000 +#crisori din /uzot. pp) 11. s) ur#E
Dar acest speci'ic a#erican nu este dec8t re'"e<u" eu*ropenis#u"ui si a" esentei sa"e
#oderne de ordinu" !ointei$ re'"e< ce se 8ntoarce toc#ai asupra Europei) Cei drept$
8n cadru" desav8rsirii #eta'i/icii$ Niet/sc?e a +8n*dit deEa anu#ite do#enii unde se
'ace si#tit caracteru" esentia" 8ndoie"nic a" unei "u#i ]273^ 8n care 'iinta 8ncepe sa
do#neasca su9 c?ipu" vointei de !ointa
0
) Nu speci'icu" a#erican e ce" care ne
a#eninta pe noi cei de asta/i@ esenta ne8nte"easa a te?nicii i*a a#enintat deEa pe
stra9unii nostri si "ucruri"e "or) Se#ni'icatia #editatiei ri"&eene nu re/ida 8n
8ncercarea de a sa"va "ucruri"e stra9uni"or) Tre9uie sa ne da# sea#a$ +8ndind cu un
pas #ai departe$ ce anu#e este pus 8n discutie o data cu reitatea "ucruri"or) si iata ce
scria Ri"&e "a , #artie ,-,2$ din Duino: (Lu#ea se retra+e 8n sine@ caci "ucruri"e$ "a
r8ndu" "or$ 'ac "a 'e"$ 8n #asura in care 8si #uta din ce 8n ce #ai #u"t e<istenta 8n
vi9ratia 9anu"ui$ de/vo"t=nd ast'e" un 'e" de spiritua"itate care depaseste deEa de pe
acu# rea"itatea "or pa"pa9i"a$ 8n epoca de care #a ocup BRi"&e se re'era "a seco"u"
HT!C$ 9anii #ai erau 8nca din aur$ din #eta"$ erau un "ucru 'ru#os$ ce" #ai usor de
#8nuit si ce" #ai "esne de priceput dintre toateA) +-rie9eE(ScrisoriA$ ,-40J,-,K$ pp)
2,1 s) ur#)E Cu un deceniu #ai 8nainte$
204
MARTIN HEIDEGGER
e" pu9"ica 8n -uch der 2tigerschF9tE(Cartea pe"erinaEu"uiA B,-4,C$ 8n partea a doua
din #tunden5uchE (Carte de ru+aciuniA$ aceste versuri pro'etice +Ges&33e%te
Werke. Bd) II$ p) 2.KE:
2rincipii %u3ii :35&tr:nesc
nu 6or &6e& 3ostenitor0
De &u copii. de prunci %e 3or.
i&r din p&%o&re& 9iice%or.
triste coro&ne7&%e puterii cresc0
2%e5e& %e 3&runteste7n 5&ni pesin.
st&p:nu% %u3ii. 6e&cu%ui og%ind&.
%e &rde7n 9oc A&c:ndu7%e 3&sini
ce 6oi& io s%uAesc cu z&r6& c%ocotind&C
d&r 9ericire& nu7i de p&rte& %or0
:n 5ronz. un dor de7&c&s& scur3&0
$&se de 5&ni si 9&5rici s:nt in ur3&.
3onezi si roti &r 6re& s& uite. p&rc&.
s& rup& ce% %eg& cu pre& 3&runte punti.
si in ner6uri :ntredeschise7n 3unti
B ce dup& e% se 6or :nchide >
&r 6re& s& se :nto&rc&0 ]27-^
8n "ocu" a ceea ce continutu" de "u#e a" "ucruri"or$ c8ndva pa"pa9i"$ daruia de "a sine$
acu# se strecoara$ din ce 8n ce #ai repede$ din ce 8n ce #ai 9ruta" si #ai dep"in$
situarea opo/itiva +dos Gegenst&ndige, pe care o aduce cu sine do#inatia te?nica
instaurata asupra "u#ii) Ea nu se "i#itea/a "a instituirea oricarei 'iintari ca ceva care
poate 'i adus 8nspre o# 8n procesu" de productie$ ci$ de ase#enea$ ea 8si "ivrea/a
produse"e prin inter#ediu" pietei) 8n cadru" aducerii "a sine care se i#pune pe sine$
o#enescu" o#u"ui si caracteru" de "ucru a" "ucru"ui se di/o"va 8n va"oarea sta9i"ita
de piata$ care nu se #u"tu#este sa cuprinda > 8n ca"itate de piata #ondia"a >
8ntre+u" pa#8nt$ ci care > in ca"itate de vointa de !ointa > aduce re+u"a pietei 8n
c?iar esenta 'iintei$
LA CE BUN 6OE5ID
20,
purtind ast'e" orice 'iintare in s'era ca"cu"u"ui +enera"$ care 8si e<ercita cea #ai
8ncapat8nata do#inatie toc#ai aco"o unde ci're"e nu au ce cauta)
6oe/ia "ui Ri"&e +8ndeste o#u" ca acea 'iinta cute/ata 8ntr*o vrere$ care$ 'ara s*o stie
8nca$ este 8nscrisa de catre !ointa 8n s'era vointei de !ointa) Dotat cu vrere$ o#u" se
poate 8nsoti cu aceasta cute/anta$ 8n asa 'e" incit$ ca ce" care se autoi#pune$ o#u" se
ia #ai 8nt8i pe sine in consideratie 8n toate actiuni"e sa"e) O#u" este ast'e" #ai
cute/ator decit p"anta si ani#a"u") Toc#ai acesta este #otivu" pentru care e" se
situea/a a"t'e" 8n perico" dec8t o 'ac p"anta si ani#a"u")
Dintre 'iinte Bp"anta si ani#a"C nici una nu este ocrotita 8n c?ip deose9it$ cu toate ca
e"e s8nt 'acute sa intre 8n desc?is$ 'iind ase/ate si+ur 8n acesta) 8n sc?i#9 o#u"$ ca
ce" 8n/estrat cu vointa de sine$ nu nu#ai ca nu este 8n c?ip aparte ocrotit de catre
8ntre+u" 'iintarii$ ci este c?iar "ipsit de ocrotire Bversu" ,1C) Ca ce" care aduce 8n 'ata
sa si "a sine +&%s der 'or7 und Herste%%en de,. o#u" sta 8n 'ata desc?isu"ui 8nspre care
accesu" 8i este 9"ocat) 8n 'e"u" acesta$ e" 8nsusi$ "ao"a"ta cu "ucruri"e sa"e$ este e<pus
perico"u"ui crescind de a deveni o si#p"a #aterie si o 'unctie a o9iectua"i/arii)
6re#editarea auto*i#punerii creea/a ea 8nsasi s'era perico"u"ui prin care o#u" este
a#enintat sa*si piarda sine"e +sein #e%5st, 8n #asura 8n care acesta este cedat
aducerii "a sine neconditionate) A#enintarea care p8ndeste esenta o#u"ui provine
din c?iar aceasta esenta) Aceasta esenta re/ida 8nsa in raportu" 'iintei cu o#u") 8n
'e"u" acesta o#u"$ prin vointa sa de sine$ este a#enintat 8ntr*un sens care 8i i#p"ica
esenta: ast'e" apare nevoia de ocrotire$ desi 8n ace"asi ti#p$ prin c?iar esenta sa$
o#u" e "ipsit de ocrotire)
Aceasta (neocrotire a noastraA Bversu" ,1C se deose9este de neocrotirea p"ante"or
]204^ si ani#a"e"or tot at8t de #u"t pe cit (po'ta "or cea surdaA se deose9este de
vointa de sine a o#u"ui) Deose9irea este in'inita$ deoarece nu e<ista nici o trecere
de "a po'ta surda "a
202
MARTIN HEIDEGGER
o9iectua"i/area 8n autoi#punere) Dar aceasta auto*i#punere nu nu#ai ca 8" asa/a pe
o# (8n a'ara ocrotiriiA$ ci$ prin 'aptu" ca "u#ii i se i#pune o9iectua"i/area$ se
distru+e tot #ai ?otar8t c?iar si posi9i"itatea unei ocrotiri) Construindu*si pe ca"e
te?nica "u#ea ca o9iect$ o#u" 8si 9"oc?ea/a 8n c?ip voit si tota" dru#u" BdeEa 8nc?isC
care "*ar putea duce 8n desc?is) O#u" care se autoi#pune este$ ca individ$ 'ie ca stie
si vrea$ 'ie ca nu$ un si#p"u 'unctionar a" te?nicii) E" nu se situea/a nu#ai 8n a'ara
desc?isu"ui si 8n 'ata "ui$ ci$ prin o9iectua"i/area "u#ii$ e" 8si 8ntoarce 8n #od voit
'ata de "a (pura re"atie de atra+ereA) O#u" se separa de pura re"atie de atra+ere)
O#u" din epoca te?nicii se situea/a 8ntr*o ase#enea separare 'ata de desc?is)
Aceasta separare nu este (o separare de)))A$ ci (o separare 8#potriva)))A)
Datorita autoi#punerii o#u"ui$ te?nica este instaurarea neconditionata a
neconditionatei "ipse de ocrotire) Aceasta neocrotire 8si are te#eiu" 8n desprinderea
care do#ina 8nauntru" oricarei #utari a "u#ii 8n s'era o9iectua"u"ui$ desprindere de
pura re"atie de atra+ere$ care$ ca centru #ira9i" a" 'iintarii$ atra+e spre sine toate
'orte"e pure) 6roductia te?nica este or+ani/area separarii) Cuv8ntu" separare$ cu
se#ni'icatia pe care toc#ai "*a# sc?itat*o$ este un a"t cuv8nt 'unda#enta" din partea
via9i"a a poe/iei "ui Ri"&e)
Nu 9o#9a ato#ica$ despre care se discuta at8ta$ repre/inta$ 8n ca"itatea ei de
#asinarie specia" creata pentru a ucide$ ceea ce este uci+ator) Ceea ce de #u"ta
vre#e 8" a#eninta pe o# cu #oartea$ dar cu #oartea esentei sa"e$ este caracteru"
neconditionat a" si#p"ei vreri care actionea/a 8n sensu" pre#editatei autoi#pu*neri
8n toate do#enii"e) Ceea ce 8" a#eninta pe o# 8n esenta sa este credinta$ care
i/voraste tot din ?ipertro'ierea vointei$ ca printr*o pasnica e"i9erare$ trans'or#are$
8n#a+a/inare si diriEare a ener+ii"or naturii$ o#u" ar putea sa 'aca suporta9i"a pentru
toti$ si 8n "inii #ari 'ericita > conditia de o#) 8nsa pacea care respira din aceste
actiuni pasnice nu este dec8t necontenita a+i*
LA CE BUN 6OE5ID
201
tatie$ in nici un 'e" pertur9ata$ proprie 'rene/iei autoi#punerii 8n c?ip ]20,^
pre#editat$ su'icienta siesi) Ceea ce 8" a#eninta pe o# 8n esenta sa este convin+erea
ca aceasta i#punere a aducerii "a sine poate 'i cute/ata 'ara perico"$ cu sin+ura
conditie ca$ pe "8n+a ea$ sa #ai ra#8na 8n vi+oare si a"te aspiratii$ cu# ar 'i de pi"da
ce"e a"e unei credinte) Ca si cu# pentru re"atia esentia"a pe care o 8ntretine cu
8ntre+u" 'iintarii > re"atie deter#inata asta/i de vrerea ce 8nsoteste te?nica > ar
#ai putea e<ista un sa"as separat care sa poata o'eri si a"tceva dec8t evadari
vre#e"nice 8n auto8nse"are$ cu# ar 'i de pi"da re'u+iu" "a /eii +reci) Ceea ce*, a#e*
ninta pe o# 8n esenta sa este convin+erea ca aducerea "a sine de tip te?nic ar putea
sa introduca ordinea 8n "u#e$ 8n ti#p ce toc#ai aceasta ordonare nive"ea/a orice
ordo. adica orice (ran+A$ 8nscriindu*, 8n uni'or#itatea aducerii "a sine si distru+8nd
ast'e" din capu" "ocu"ui do#eniu" din care ar proveni$ poate$ un ran+ si o
recunoastere i/vorite ne#iE"ocit din 'iinta)
Nu tota"itatea vrerii repre/inta perico"u"$ ci vrerea 8nsasi ca autoi#punere 8n "i#ite"e
unei "u#i care nu e conceputa dec8t ca !ointa) !rerea care 8si tra+e su9stanta
pornind de "a aceasta !ointa s*a decis deEa 8n 'avoarea poruncii neconditionate$ iar o
data cu aceasta deci/ie$ vrerea s*a si "ivrat tota"ei or+ani/ari) Dar #ai a"es te?nica
8nsasi 8#piedica orice cunoastere a esentei ei) Caci 8n ti#p ce se de/vo"ta nestavi"it$
ea produce 8n stiinte un tip de cunoastere caruia nu*i este nicic8nd per#is sa
patrunda in do#eniu" ce tine de esenta te?nicii si$ cu at8t #ai putin$ sa urce cu
+8ndu" p8na "a provenienta esentei ei)
Esenta te?nicii nu iese dec8t treptat "a "u#ina /i"ei) Aceasta /i este noaptea "u#ii
trans'or#ata 8ntr*o /i pe care nu#ai te?nica o 'ace sa apara ca atare) Aceasta /i e
cea #ai scurta /i) O data cu ea ne a#eninta o unica iarna 'ara s'8rsit) Acu# nu
nu#ai ocrotirea i se re'u/a o#u"ui$ ci 8ntrea+a 'iintare in inte+ritatea ei ra*#8ne
cu'undata 8n 9e/na) Ceea ce este nevata#at +dos
20K
MARTIN HEIDEGGER
Hei%e, se ascunde) %ara*de*#8ntuirea cuprinde "u#ea$ 8n 'e"u" acesta nu nu#ai
sacru" +d&s Hei%ige,. ca ur#a care duce "a divinitate$ ra#8ne ascuns$ ci c?iar ur#a
care duce "a sacru$ adica nevata#atu"$ pare sa se 'i sters) Sin+ura sa"vare este ca unii
#uritori sa #ai ai9a putinta de a sesi/a a#enintarea 'ara*de*#8ntuirii ca 'iind 8nsasi
'ara*de*#8ntuirea +d&s HeiRose,0 Ei ar tre9ui sa aEun+a sa vada ]202^ care este
perico"u" ce se napusteste asupra o#u"ui) 6erico"u" consta 8n a#enintarea care
vi/ea/a esenta o#u"ui 8n raportu" sau cu 'iinta 8nsasi$ si nicidecu# 8n pri#eEdii
8nt8#p"atoare) Acest perico" este perico"u" prin e<ce"enta) E" se ascunde 8n a9is 8n
raport cu 8ntrea+a 'iintare) 6entru a vedea perico"u" si pentru a*, arata$ este nevoie
de acei #uritori care$ ei #ai 8nt8i$ atin+ a9isu")
:ns& &co%o unde e?ist& perico%u% #e i6este si cee& ce &duce s&%6&re& BHo"der"in$ I!$
p) ,-4C
6oate ca orice a"ta sa"vare care nu vine de aco"o$ de &co%o unde e<ista perico"$ se
a'"a 8nca 8n ne#8ntuire) Orice sa"vare care ape"ea/a "a un aEutor circu#stantia"$ oric8t
de 9ine intentionat ar 'i e"$ ra#ine$ pentru o#u" a#enintat 8n esenta sa$ o si#p"a
aparenta atunci c8nd sa"varea e raportata "a 8ntrea+a durata a destinu"ui u#an)
Sa"varea tre9uie sa provina de aco"o de unde se produce o #odi'icare a #uritori"or
8n c?iar esenta "or) E<ista oare #uritori care$ ei #ai 8nt8i$ atin+ a9isu" saracaciosu"ui
si saracia acestuiaD Muritorii care rea"i/ea/a 8n ce" #ai 8na"t +rad conditia de
#uritori +die #ter5%ichsten, ar 'i cei #ai cute/ati) Ei ar 'i si #ai cute/atori dec8t
'iinta u#ana care se autoi#pune si care este$ oricu#$ #ai cute/atoare decit p"anta si
ani#a"u") Ri"&e spune 8n versuri"e . s) ur#):
))) !u3&i c& noi.
cu si 3&i 3u%t& ri6n& dec:t s&%5&ticiuni s&u p%&nte. ne 8nsoti# cu &ce&st& cutez&nt&.
o 6re3000
LA CE BUN 6OE5ID
20.
si Ri"&e continua 8n ace"asi r8nd:
))) si uneori
p&rc& 3&i cutez&tori dec:t e 6i&t& :ns&si +d&r nu cu g:ndu% %& 9o%osu% nostru, se
:nt:3p%& s7o
:ntrece3 pe &ce&st& cu o su9%&re do&r000
6rin esenta "ui$ o#u" 8ntrece 8n cute/anta nu nu#ai p"anta si ani#a"u"@ 8n anu#ite
#o#ente$ o#u" este #ai cute/ator dec8t 8nsasi viata) !iata 8nsea#na aici: 'iintarea
8n 'iinta ei: natura) 8n anu#ite #o#ente$ o#u" este #ai cute/ator dec8t cute/anta$
'iinta sa este #ai sporita dec8t 'iinta 'iintarii) 8nsa 'iinta este te#eiu" 'iintarii) Ce"
care este #ai cute/ator dec8t te#eiu" are cute/anta sa #ear+a 8ntr*aco"o unde
"ipseste orice te#ei$ sa #ear+a 8n a9is) 8nsa daca o#u" este ce" cute/at$ daca e" este
ce" ce se 8nsoteste cu acea cute/anta 'ac8nd din ea o9iectu" vrerii sa"e$ atunci
oa#enii ]201^ care se 8nt8#p"a sa 'ie #ai cute/atori$ tre9uie sa ai9a si un p"us de
vrere) Dar e<ista oare o potentare a acestei vreri$ dinco"o de caracteru" neconditionat
a" auto*i#punerii pre#editateD Nu) Atunci cei care se 8nt8#p"a sa 'ie #ai cute/atori
nu pot avea un p"us de vrere dec8t 8n #asura 8n care vrerea "or este di'erita 8n c?iar
esenta ei) Ar putea sa se 8nte"ea+a atunci ca vrerea nu este unu" si ace"asi "ucru cu
vrerea) Cei care au un p"us de vrere i/vor8t din 8nsasi esenta vrerii s8nt #ai de+ra9a
pe potriva !ointei ca 'iinta a 'iintarii) Ei corespund #ai de+ra9a 'iintei care se
8n'atisea/a ca !ointa) Ei au un p"us de vrere +wo%%ender,. in #asura 8n care au un
p"us de doci"itate +wi%%iger,0 Cine s8nt acesti oa#eni dotati cu un p"us de doci"itate si
care s8nt #ai cute/atoriD Dupa c8t se pare$ poe/ia nu raspunde 8ntr*un #od e<pres "a
aceasta 8ntre9are)
E drept ca versuri"e 3*,, spun prin ne+atie$ si 8ntr*un 'e" apro<i#ativ$ ceva despre
cei care s8nt #ai cute/atori) Cei care s8nt #ai cute/atori nu cutea/a cu +indu"
207
MARTIN HEIDEGGER
"a 'o"osu" propriu) Ei nu cauta nici sa o9tina un avantaE$ nici sa scoata 8n re"ie'
propria "or persoana) Cu toate ca s8nt #ai cute/atori$ ei nu pot pretinde ca 'ac ceva
iesit din co#un) Caci ei nu sint dec8t cu putin #ai cute/atori$ ())) cu o su'"are doar)))
A) 6"usu" "or de cute/anta este at8t de ne8nse#nat pe c8t de ne8nse#nata este o su'"are
trecatoare si i#percepti9i"a) D"ntr*o su+estie at8t de va+a nu se poate a'"a cine sint
acei oa#eni #ai cute/atori)
8n sc?i#9$ versuri"e ,4*,2 spun ce anu#e aduce aceasta cute/are care are cute/anta
sa treaca dinco"o de 'iinta 'iintarii:
))) Dinco%o de orice ocrotire. %ucru% &cest& ne cree&z& o sigur&nt&. toc3&i &co%o unde se
e?ercit& 9ort& de
gr&6it&tie & 9orte%or pure0
Ase#enea tuturor ce"or"a"te 'iinte$ noi nu apartine# 'iintarii dec8t 8n #asura 8n care
sinte# cute/ati 8n cute/anta 'iintei) Dar datorita 'aptu"ui ca noi$ ca 'iinte 8n/estrate
cu vrere$ ne 8nsoti# cu acea cute/anta$ s8n*te# #ai cute/ati si$ ast'e"$ si #ai e<pusi
perico"u"ui$ 8n #asura 8n care o#u" se 8ncapatinea/a sa ra#8na 8n autoi#punerea
pre#editata$ insta"8ndu*se prin o9iec tua"i/area neconditionata in separarea
8ndreptata i# potriva desc?isu"ui$ e" 8si a#p"i'ica propria stare de ne ocrotire)
8n sc?i#9$ cute/area de o sporita cute/anta ne creea/a o stare de si+uranta) E drept
ca ea nu survine prin 8na"tarea unor /iduri ocrotitoare ]20K^ 8n Euru" a ceea ce e "ipsit
de ocrotire@ caci in 'e"u" acesta$ ea nu ar 'ace dec8t sa ridice ceva ocrotitor aco"o
unde ocrotirea "ipseste) 8n acest scop ar 'i din nou necesara o aducere "a sine) Dar
aducerea "a sine nu este posi9i"a dec8t in o9iectua"i/are) O9iectua"i/area ne 8nc?ide
8nsa ca"ea spre desc?is) Cute/area de o sporita cute/anta nu aduce cu sine nici o
ocrotire) Ea ne o'era 8n sc?i#9
LA CE BUN 6OE5ID
200
o stare de si+uranta) USi+urA$ securus. sine cur&. 8nsea#na ('ara +riEaA) 8n+riEorarea
este aici #oda"itatea auto*i#punerii pre#editate care recur+e "a cai"e si #iE"oace"e
aducerii "a sine neconditionate) Nu s8nte# 'eriti de aceasta +riEa dec8t atunci c8nd nu
ne institui# esenta e<c"usiv 8n s'era aducerii "a sine si a supunerii "a co#anda$ 8n
s'era a ceea ce este de e<p"oatat si de ocrotit) S8nte# 8n si+uranta a9ia aco"o unde nu
ne 9a/a# nici pe ceea ce este neocrotit$ nici pe ocrotirea 8nte#eiata pe vrere) 6rin
o9iectua"i/are$ noi 8ntoarce# spate"e desc?isu"ui$ dar o stare de si+uranta nu este
posi9i"a dec8t 8n a'ara acestui re'u/$ (dinco"o de orice ocrotireA$ 8n a'ara separarii
8ndreptate 8#potriva purei re"atii de atra+ere) Aceasta re"atie este #ira9i"u" centru a"
oricarei atra+eri$ care atra+e orice "ucru 8n ne8n+radit si 8" "ea+a$ prin aceasta
atra+ere$ de centru) Centru" este ace" (aco"oA unde se e<ercita 'orta de +ravitatie a
'orte"or pure) Starea de si+uranta este odi?nirea adapostita 8n ansa#9"u" 'orte"or de
atractie a" 8ntre+ii re"atii de atra+ere)
Cute/area de o sporita cute/anta$ si care 8n co#paratie cu orice autoi#punere este
8n/estrata cu un p"us de vrere Bdat 'iind ca este doci"aC$ (ne creea/aA 8n desc?is o
stare de si+uranta) (A creaA +sch&99en, 8nsea#na aici: (a pri#i de "a sursaA
+schop9en,0 A pri#i de "a sursa 8nsea#na: a o9tine ceea ce t8sneste 8n a'ara si a darui
ceea ce ai pri#it ast'e") Cute/area de o sporita cute/anta$ proprie vrerii doci"e$ nu
con'ectionea/a ni#ic) Ea pri#este si da ceea ce a pri#it) Ea daruie$ in #asura 8n
care de/vo"ta 8n p"enitudinea sa ceea ce a pri#it) Cute/area de o sporita cute/anta
8#p"ineste$ dar 'ara sa aduca "a sine +herste%%en,0 Doar o cute/are care devine de o
sporita cute/anta$ 8n #asura 8n care este doci"a$ este capa9i"a sa 8#p"ineasca
pri#ind)
!ersuri"e ,2*,7 trasea/a "i#ite"e 8n care se 8nscrie cute/area de o sporita cute/anta$
cute/area care cutea/a sa patrunda in s'era din a'ara ocrotirii$ aduc8ndu*ne aco"o
8ntr*o stare de si+uranta) Aceasta stare nu
203
MARTIN HEIDEGGER
8n"atura nicidecu# "ipsa de ocrotire care este instituita o data cu autoi#punerea
pre#editata) 8n #asura in care esenta o#u"ui se epui/ea/a 8n o9iectua"i/area 'iin*
tarii$ ea ra#8ne 8n s8nu" 'iintarii 'ara de ocrotire) Ast'e" neocrotit$ o#u" ra#8ne$
toc#ai 8n #oda"itatea "ipsei de ocrotire ]20.^ raportat "a ocrotire si$ ast'e"$ 8n"auntru"
ei) Di#potriva$ starea de si+uranta este 8n a'ara oricarei re"atii cu ocrotirea: (dinco"o
de orice ocrotireA)
6are$ asadar$ ca din starea de si+uranta si din do*98ndirea ei 'ace parte o cute/are
care a9andonea/a orice raportare "a ocrotire si "ipsa de ocrotire) 8nsa aceasta nu este
dec8t o i#presie) 8n rea"itate$ atunci c8nd +8ndi# pornind de "a coerenta 8ntre+ii
re"atii de atra+ere$ ter#ina# prin a a'"a ceea ce 8n ce"e din ur#a$ adica 8n prea"a9i"$
ne e"i9erea/a de +riEa autoi#punerii neocrotite Bversuri"e ,2 s) ur#)C:
))) cee& ce p:n& %& ur3& ne &d&posteste. este %ips& no&str& de ocrotire000
Dar cu# sa adaposteasca "ipsa de ocrotire daca doar desc?isu" o'era adapostirea$ 8n
ti#p ce "ipsa de ocrotire consta 8n per#anenta separare 'ata de desc?isD Lipsa de
ocrotire nu poate sa adaposteasca dec8t cu conditia ca re'u/u" +(5kehr, care vi/ea/a
desc?isu" sa 'ie$ "a r8ndu" "ui$ rasturnat +u3gekehrt,. devenind asu#are a desc?i*
su"ui$ ast'e" 8nc8t "ipsa de ocrotire sa se 8ntoarca spre desc?is si sa patrunda 8n e")
Asu#ata prin aceasta rasturnare$ "ipsa de ocrotire este cea care adaposteste) (A
adapostiA 8nsea#na aici pe de o parte ca rasturnarea separarii 8#p"ineste adapostirea
si$ pe de a"ta parte ca 8nsasi "ipsa de adapostire o'era$ 8ntr*un anu#e 'e"$ starea de
si+uranta) Ceea ce adaposteste
este %ips& no&str& de ocrotire si 9&ptu% c& &3 scos &ce&st& %ips& :n deschis. &tunci
c:nd &3
6&zut c& ne &3enint&0
LA CE BUN 6OE5ID
20-
(sr din versuri"e de #ai sus 'ace trecerea catre e<p"icarea acestei situatii stranii: cu#
de e posi9i" ca "ipsa noastra de ocrotire sa o'ere o stare de si+uranta 8n a'ara
ocrotiriiD E drept ca "ipsa de ocrotire nu adaposteste nicic8nd prin aceea ca$ de
'iecare data$ atunci c8nd 8i vede# a#enintarea o scoate# 8n desc?is) Lipsa de
ocrotire nu adaposteste dec8t 8n #asura 8n care aceasta scoatere 8n desc?is s*a si
8n'aptuit) Ri"&e spune: ('aptu" ca a# scos aceasta "ipsa 8n desc?isA) 8n 8n'aptuirea
acestei scoateri 8n desc?is e cuprinsa o #oda"itate de e<ceptie a scoaterii) 8n
8n'aptuirea scoaterii 8n desc?is$ "ipsa de ocrotire este$ din capu" "ocu"ui$ ca 8ntre+$
scoasa 8n desc?is in esenta ei) Caracteru" de e<ceptie a" acestei scoateri consta 8n
'aptu" ca a# va/ut "ipsa de ocrotire ca pe ceva a#enintator) A9ia 'aptu" de a 'i va/ut
a#enintarea 'ace vi/i9i" perico"u") Acest 'apt 'ace vi/i9i" ca "ipsa de ocrotire ca
stare este cea care a#eninta esenta noastra cu pierderea apartenentei "a desc?is) 8n
'aptu" de a 'i va/ut perico"u" tre9uie ]207^ sa re/ide 8n'aptuirea scoaterii 8n desc?is)
Lipsa de ocrotire este atunci scoasa (8n desc?isA) %aptu" de a 'i va/ut perico"u" ca
perico" ce a#eninta esenta$ presupune ca 8n'aptuita rasturnarea re'u/u"ui 8ndreptat
8#potriva desc?isu"ui) Acest "ucru 8nsea#na ca desc?isu" 8nsusi tre9uie sa se 'i
8ntors spre noi$ 8n asa 'e" 8nc8t noi sa pute#$ "a r8ndu" nostru$ sa 8ntoarce# catre e"
"ipsa de ocrotire$
pentru c& unde6&. 8n ce& 3&i 6&st& s9er& unde ne &tinge %ege&. s& ne pri3i3
neocrotire&
cu 5r&te%e deschise0
Ce anu#e este (cea #ai vasta s'eraAD Ri"&e se +8n*deste pro9a9i" "a desc?is$ dar
8ntr*o perspectiva 9ine deter#inata) S'era cea #ai vasta 8nconEura tot ce este)
8nconEurarea +U3kreisen, cuprinde si uneste tot ce este de ordinu" 'iintarii$ 8n asa 'e"
8nc8t$ 8n actiunea uni'icatoare de unire +i3 einenden Einen,. ea este 'iinta 'iin*
234
MARTIN HEIDEGGER
tarii) Ce 8nsea#na 8nsa ('iintareAD E drept ca poetu" nu#este 'iintarea in 8ntre+u" ei
cu nu#e"e de (naturaA$ (viataA$ (desc?isA$ (8ntrea+a re"atie de atra+ereA) Ur*#8nd
"i#9aEu" o9isnuit a" #eta'i/icii$ poetu" nu#este acest 8ntre+ rotund a" 'iintarii >
('iintaA) Dar noi nu a'"a# care este natura acestei 'iinte) Nu este 8nsa vor9a toc#ai
despre ea atunci cind Ri"&e denu#este 'iinta cute/anta care cutea/a totu"D Desi+ur)
Iata de ce a# si 8ncercat sa +8ndi# rea"itatea pe care Ri"&e a nu#it*o ast'e"$
tri#it8nd*o 8napoi 8n esenta #oderna a 'iintei 'iintarii$ 8n vointa de !ointa) Cu toate
acestea$ vor9a despre (s'era cea #ai vastaA nu ne spune ni#ic "i#pede$ daca 8ncer*
ca# sa +8ndi# ceea ce Ri"&e a nu#it (naturaA$ (viataA etc) ca 'iintare 8n 8ntre+u" ei$
iar 8nconEurarea ca 'iinta a 'iintarii)
%ireste$ nu pute# sa nu ne a#inti# ca 'iinta 'iintarii a 'ost 8nca de "a 8nceput +8ndita
8n perspectiva acestei 8nconEurari) G8ndi# totusi aceasta s'ericitate a 'iintei cu prea
putina ri+oare$ ra#8n8nd #ereu "a supra'ata$ daca nu ne 8n+riEi# sa 8ntre9a# si sa
a'"a# #ai 8nt8i cu# anu#e 'iintea/a "a 8nceputuri 'iinta 'iintarii) E7v*u" "ui =7v<a$
'iindu" 'iintarii 8n 8ntre+u" ei se nu#este AEv$ Unu" care uneste) Dar ce este$ 8n
ca"itatea ei de trasatura 'unda#enta"a a 'iintei$ aceasta unire care 8nconEoaraD Ce
8nsea#na 'iintaD ZE7v$ ('iindA$ 8nsea#na: care aEun+e "a pre/enta +&nwesend,. si$ 8n
speta$ care aEun+e "a pre/enta 8n neascuns) 8n aEun+erea "a pre/enta +(nwesen, se
ascunde 8nsa rea"i/area unei stari de neascundere care 'ace sa 'iinte/e ca atare ceea
ce aEun+e "a pre/enta) 8nsa ceea ce aEun+e cu adevarat "a pre/enta nu este dec8t ]200^
8nsasi aEun+erea "a pre/enta$ care$ oriunde s*ar a'"a$ este$ de vre#e ce este unu"*si*
ace"asi +dos #e%5e,. 8n propriu" sau centru$ iar 'iind centru$ ea este s'era) S'ericitatea
nu re/ida 8ntr*o #iscare circu"ara care vine sa cuprinda$ ci 8n centru" care scoate din
ascuns si care adaposteste "u*#in8nd ceea ce aEun+e "a pre/enta) S'ericitatea unirii$
precu# si aceasta unire$ au caracteru" unei "u#inari
LA CE BUN 6OE5ID
23,
care scoate din ascuns si 8n cadru" careia poate sa aEun+a "a pre/enta ceea ce aEun+e
"a pre/enta) Toc#ai de aceea 6ar#enide B'ra+#) !III$ p) K2C nu#este c7v$
aEun+erea "a pre/enta a ceea ce aEun+e "a pre/enta +dos (nwesen des (nwesenden,.
EUKUK,OW@ cupaipTC) S'era aceasta 9ine rotunEita tre9uie +8ndita ca 'iinta a
'iintarii$ 8n sensu" unirii care scoate din ascundere si "u#inea/a) Acest e"e#ent care
uneste ast'e" pretutindeni ne o'era pri"eEu" de a 8" nu#i 8nve"is s'eric care "u#inea/a
si care$ 8n ca"itate de e"e#ent ce scoate din ascundere$ toc#ai ca nu cuprinde ci$ e"
8nsusi "u*#in8nd$ da ca"e "i9era 8nspre aEun+erea "a pre/enta) Aceasta s'era a 'iintei
si s'ericitatea ei nu tre9uie niciodata repre/entate ca 'iind ceva o9iectua") E vor9a
atunci de ceva nono9iectua"D Nu@ caci acesta nu ar 'i dec8t un cuv8nt printre a"te"e)
S'ericitatea tre9uie +8ndita pornind de "a esenta 'iintei asa cu# a 'ost ea +8ndita "a
8nceputuri$ si anu#e ca aEun+ere "a pre/enta care scoate din ascuns)
Oare (s'era cea #ai vastaA$ despre care vor9este Ri"&e$ are 8n vedere aceasta
s'ericitate a 'iinteiD Nu nu#ai ca nu ave# nici un indiciu pentru aceasta$ dar carac*
teri/area 'iintei 'iintarii ca o cute/anta B!ointaC c?iar se opune unei ase#enea
presupuneri) si totusi Ri"&e vor9este e" 8nsusi undeva despre s'era 'iintei$ si "ucru" se
8nt8#p"a 8ntr*un conte<t care priveste 8ntr*un c?ip ne#iE"ocit interpretarea e<presiei
(s'era cea #ai vastaA$ 8ntr*o scrisoare din aEunu" Craciunu"ui "ui ,-21 Bv) "n7
se%&hn&n&ch ,-13$ p) ,4-C$ Ri"&e scrie: &se3ene& %u3ii. 6i&t& &re si e& cu
sigur&nt& o 9&t& c&re ne este per3&nent &scuns& si c&re nu este opusu% ei. ci :ntre7
gire& ei :ntru des&6:rsire. :ntru co3p%etitudine. :ntru re&%&. int&ct& si dep%in& s9er&
& 9iintei0 C?iar daca nu ave# dreptu" sa ap"ica# 8n #od 'ortat o si#p"a i#a+ine ana*
"o+ica "a corpu" ceresc repre/entat o9iectua"$ ra#8ne totusi evident ca Ri"&e nu
+8ndeste aici s'ericu" din perspectiva 'iintei ca aEun+ere "a pre/enta care "u#inea/a
si uneste$ ci din perspectiva 'iintarii concepute ca su#a a
232
MARTIN HEIDEGGER
tuturor "aturi"or sa"e) S'era 'iintei po#enita aici$ adica a 'iintarii in tota"itatea ei$ este
desc?isu" +dos O=9ene, 8n ca"itatea "ui de coe/iune 8nc?isa +dos Gesch%ossene, a
'orte"or pure care se 8ntrepatrund ne8n+radite$ in*'"uent8ndu*se reciproc) ]203^ (Cea
#ai vasta s'eraA este inte+ritatea 8ntre+ii re"atii de atra+ere) Acestui cerc de #a<i#a
vastitate 8i corespunde > drept centru de #a<i#a putere > (#ira9i"u" centruA a"
purei 'orte de +ravitatie)
A scoate "ipsa de ocrotire 8n desc?is 8nsea#na: (a pri#i cu 9rate"e desc?iseA "ipsa
de ocrotire 8n cadru" ce"ei #ai vaste s'ere) O ase#enea pri#ire nu este posi9i"a dec8t
aco"o unde 8ntre+u" s'erei nu este doar inte+ra" pre/ent$ ci e+a" cu e"$ e<ist8nd deEa
ca atare si 'iind ast'e" datu" po/itiv prin e<ce"enta +dos 2ositu3,0 Acestuia nu*i
corespunde decit punerea a'ir#ativa si niciodata ne+area) 8n #asura 8n care e<ista$
"aturi"e vietii care nu s8nt 8ntoarse catre noi +&5gekehrt, tre9uie "uate 8n sens po/itiv)
8n scrisoarea deEa a#intita din ,1 noie#9rie ,-2. se spune: UMoartea este %&tur&
6ietii care nu e 8ntoarsa catre noi$ pe care noi nu o "u#ina#A +#crisori din /uzot. p)
112P) Moartea si i#periu" #orti"or$ (cea"a"ta "aturaA$ 'ac parte din 8ntre+u" 'iintarii)
Acest do#eniu este (cea"a"ta re"atie de atra+ereA$ adica cea"a"ta "atura a 8ntre+ii
re"atii de atra+ere proprie desc?isu"ui) 8n s'era cea #ai vasta a 'iintarii e<ista
ase#enea do#enii si "ocuri care par a 'i ceva ne+ativ deoarece nu s8nt 8ntoarse catre
noi$ dar care 8n rea"itate nu s8nt ne+ative$ atunci c8nd +8ndi# totu" ca a'"8n*du*se 8n
s'era cea #ai vasta a 'iintarii)
6rivita dinspre desc?is$ "ipsa de ocrotire$ "a rindu" ei$ pare sa 'ie ceva ne+ativ$ in
#asura 8n care este separare 8ndreptata 8#potriva purei re"atii de atra+ere)
Autoi#punerea o9iectua"i/arii$ autoi#punere care aduce cu sine separarea$ nu vrea
pretutindeni decit sa #entina constanta producerea o9iecte"or si considera ca doar
aceasta este ceva po/itiv si de ordinu" 'iintarii) Autoi#punerea o9iectua"i/arii de tip
te?nic este ne+a*
LA CE BUN 6OE5ID
231
rea per#anenta a #ortii) 6rin inter#ediu" acestei ne+ari #oartea 8nsasi devine ceva
ne+ativ$ inconstantu" pur si nese#ni'icativu") Daca scoate# 8nsa "ipsa de ocrotire 8n
desc?is$ o scoate# 8n s'era cea #ai vasta a 'iintarii$ 8n cadru" careia nu pute# dec8t
(pri#i cu 9rate"e desc?iseA "ipsa de ocrotire) Scoaterea 8n desc?is 8nsea#na
renuntarea de a interpreta 8n #od ne+ativ ceea ce este) 8nsa ce anu#e are un caracter
#ai pronuntat de 'iintare$ adica$ +8ndit 8n ter#eni #oderni$ (#ai certA dec8t #oar*
teaD Scrisoarea a#intita$ din 7 ianuarie ,-21$ ne spune ca ceea ce contea/a este (sa
citi# cuv8ntu" U#oarteV 9&r& sa si#ti# 8n e" ne+atiaA) ]20-^
Atunci c8nd scoate# 8n desc?is "ipsa de ocrotire ca atare$ atunci o rasturna# 8n
esenta sa > adica 8n ca"itatea sa de separare 8ndreptata 8#potriva 8ntre+ii re"atii de
atra+ere$ orient8nd*o catre s'era cea #ai vasta) Atunci nu ne #ai ra#8ne dec8t sa
pri#i# cu 9rate"e desc?ise ceea ce a 'ost rasturnat 8n 'e"u" acesta) Dar o ase#enea
pri#ire nu 8nsea#na rasturnarea "ui (nuA 8ntr*un (daA$ ci 8nsea#na recunoasterea
po/itivu"ui ca e<ist8nd deEa si 'iind pre/ent) Acest "ucru survine prin aceea ca noi
"asa# "ipsa de ocrotire$ ast'e" reorientata 8n cadru" ce"ei #ai vaste s'ere$ sa ra#8na
aco"o (unde ne atin+e "e+eaA +Gesetz,0 Ri"&e nu spune: o "e+e) E" nici nu se re'era "a
o re+u"a) E" se +8ndeste "a ceva (ce ne atin+eA) Cine s8nte# noiD S8nte# cei
8n/estrati cu vrere$ cei care institui# "u#ea ca o9iect recur+8nd "a #oda"itatea
autoi#punerii pre#editate) Daca ne parvine o atin+ere din s'era cea #ai vasta$
atunci atin+erea aceasta ne va i#p"ica esenta) (A atin+eA 8nsea#na: a pune 8n
#iscare) Esenta noastra este aceea pusa 8n #iscare) 6rin actu" atin+erii care ne
#isca$ vrerea este /druncinata 8n asa 'e" 8nc8t de*a9ia acu# iese "a ivea"a si intra 8n
#iscare esenta vrerii) A9ia acu# vrerea devine o vrere doci"a)
Dar ce anu#e ne atin+e 8n #od ne#iE"ocit$ provenind din s'era cea #ai vastaD Ce
anu#e$ 8n vrerea o9isnuita a o9iectua"i/arii "u#ii$ ne este > toc#ai din pri*
23K
MARTIN HEIDEGGER
cina noastra > inaccesi9i" si ne ra#8ne ascunsD Este vor9a de cea"a"ta re"atie de
atra+ere > #oartea) Ea este cea care 8i atin+e pe #uritori 8n esenta "or$ pu*n8ndu*i
ast'e" pe ca"ea ce duce "a cea"a"ta "atura a vietii si$ ast'e"$ 8n tota"itatea purei re"atii
de atra+ere) Moartea str8n+e ast'e" "ao"a"ta 8n 8ntre+u" a ceea ce a 'ost deEa pus +d&s
Gesetzte,. 8n datu" po/itiv +d&s 2ositu3, a" 8ntre+ii re"atii de atra+ere) 8n aceasta
ca"itate de str8n*+ere "ao"a"ta a acte"or de punere +#etzen,. #oartea este ansa#9"u"
puneri"or +d&s Ge7setz,. asa cu# #asivu" #untos +d&s Ge5irg, este str8n+erea
"ao"a"ta a #unti"or 8n tota"itatea 8n"antuirii "or) Aco"o unde "e+ea +d&s Gesetz, ne
atin+e$ este > 8n cadru" ce"ei #ai vaste s'ere > "ocu" 8n care pute# 'ace sa
patrunda 8n c?ip po/itiv "ipsa de ocrotire$ acu# reorientata$ 8n 8ntre+u" 'iintarii)
Lipsa de ocrotire ast'e" reorientata ne adaposteste$ 8n ce"e din ur#a$ dinco"o de orice
ocrotire$ 8n desc?is) Dar cu# este posi9i"a aceasta scoatere in desc?isD 8n ce 'e"
poate sa survina rasturnarea re'u/u"ui de tipu" separarii$ re'u/ care vi/ea/a
desc?isu"D 6ro9a9i" nu#ai prin 'aptu" ca aceasta rasturnare ne orientea/a #ai 8n*t8i
spre cea #ai vasta s'era si ne 'ace sa intra# noi 8nsine$ 8n esenta noastra$ 8n aceasta
s'era) Do#eniu" ]234^ starii de si+uranta tre9uie #ai 8nt8i sa ne 'i 'ost indicat$ e"
tre9uie$ 8nainte de toate$ sa 'ie accesi9i" 8n ca"itate de spatiu posi9i" 8n care are "oc
rasturnarea) Dar ceea ce ne con'era o stare de si+uranta si$ o data cu ea$ 8nsasi
di#ensiunea si+urantei$ este acea cute/a*re care uneori este #a" cute/atoare dec8t
8nsasi viata)
8nsa aceasta cute/are de o sporita cute/anta nu vi/ea/a un aspect sau a"tu" a" "ipsei
noastre de ocrotire) Ea nu 8ncearca sa sc?i#9e o #oda"itate sau a"ta a o9iectua"i/=rii
"u#ii) Ea scoate 8n desc?is 8nsasi "ipsa de ocrotire ca atare) Cute/area de o sporita
cute/anta aduce de 'apt "ipsa de ocrotire 8n do#eniu" care 8i este propriu)
Care este esenta "ipsei de ocrotire$ daca ea consta intr*o o9iectua"i/are care "a r8ndu"
ei re/ida 8n autoi#*punerea pre#editataD
LA CE BUN 6OE5ID
23.
Situarea opo/itiva a "u#ii +d&s Gegenst&ndige der We%i, 8si capata constanta
+st&ndig, 8n aducerea "a sine de tipu" repre/entarii) Aceasta repre/entare 'ace pre*
/ent +Dieses 'orste%%en pr8sentiert,7 Dar "ucru" pre/ent +d&s 2r&sente, este pre/ent
8ntr*o repre/entare care este de tipu" ca"cu"u"ui) Aceasta repre/entare nu cunoaste
ni#ic de ordin intuitiv) Ceea ce poate 'i intuit din aspectu" "ucruri"or$ i#a+inea pe
care e"e o o'era intuitiei sen/oria"e ne#iE"ocite$ dispare) Aducerea "a sine cu aEutoru"
ca"cu"u"ui$ pe care o practica te?nica$ este o (activitate straina de i#a+ineA +( nou&
e%egie,0 8n proiecte"e sa"e$ autoi#punerea pre#editata ascunde i#a+inea intuitiva 8n
spate"e unei con'i+uratii o9tinute doar prin ca"cu") Daca "u#ea intra 8n situarea
opo/itiva +in d&s Gegenst&ndige,. proprie con'i+uratiei o9tinute pe ca"e arti'icia"a$
ea este pusa 8n s'era a ceea ce nu este sensi9i"$ a ceea ce nu este vi/i9i") Aceasta
situare constanta +d&s #t&ndige, 8si datorea/a pre/enta unei activitati de punere
+#te%%en, care provine din res cogit&ns. adica din constiinta) S'era o9iectua"itatii
o9iecte"or nu depaseste +ranite"e constiintei) Invi/i9i"u" situarii opo/itive 8si are
"ocu" 8n interioru" i#anentei constiintei)
8nsa daca "ipsa de ocrotire este separarea 8ndreptata 8#potriva desc?isu"ui$ iar
separarea re/ida 8n o9iectua*"i/area care 8si are "ocu" 8n invi/i9i"u" si 8n interioru"
constiintei care ca"cu"ea/a$ atunci s'era esentei proprie "ipsei de ocrotire este c?iar
invi/i9i"u" si interioru" constiintei)
8n #asura 8n care reorientarea spre desc?is a "ipsei de ocrotire vi/ea/a$ din capu"
"ocu"ui$ esenta "ipsei ]23,^ de ocrotire$ rasturnarea "ipsei de ocrotire repre/inta o
rasturnare a constiintei$ si anu#e 8n chi&r interioru% s'erei constiintei) S'era
invi/i9i"u"ui si a interioru"ui deter#ina esenta "ipsei de ocrotire$ dar si 'e"u" scoaterii
8n desc?is a acestei "ipse 8n s'era cea #ai vasta) Asadar$ do#eniu" spre care tre9uie
sa se 8ndrepte interioru" si invi/i9i"u" de ordinu" esentei pentru a*si +asi ceea ce 8i
este propriu$ nu poate 'i dec8t tot ce este
237
MARTIN HEIDEGGER
#ai invi/i9i" 8n invi/i9i" si tot ce este #ai interior 8n interior) 8n #eta'i/ica #oderna$
s'era interioru"ui invi/i9i" se deter#ina ca do#eniu a" pre/entei o9iecte"or ca"cu"ate)
Descartes caracteri/ea/a aceasta s'era drept constiinta "ui ego cogtto0
6asca" descopera aproape 8n ace"asi ti#p cu Descartes "o+ica ini#ii pe care o opune
"o+icii ratiunii ca"cu"atoare) Interioru" Bsi invi/i9i"u"C spatiu"ui propriu ini#ii nu este
doar #ai interior dec8t interioru" repre/entarii ca"cu"atoare$ si de aceea #ai invi/i9i"$
ci totodata e" se 8ntinde dinco"o de do#eniu" o9iecte"or a caror sin+ura ca"itate
consta 8n aceea ca o#u" "e poate aduce "a sine) 8n interioritatea u"ti#a si invi/i9i"a a
ini#ii sa"e$ o#u" se daruieste ce"or ce se cuvin iu9ite: stra#osii$ #ortii$ copi"aria$
cei ce stau sa vina) Toate acestea 8si au "ocu" 8n s'era cea #ai vasta$ care acu# se
dovedeste a 'i s'era ce cuprinde pre/enta 8ntre+ii si nevata#atei re"atii de atra+ere) E
drept ca si aceasta pre/enta este$ ase#enea pre/entei constiintei u/ua"e$ ce
caracteri/ea/a aducerea "a sine ca"cu"atoare$ o pre/enta a i#anentei) Dar interioru"
constiintei neu/ua"e ra#8ne spatiu" interior 8n care orice "ucru se a'"a pentru noi
dinco"o de ci'ricu" ca"cu"u"ui si este "i9er de o ase#enea 8n+radire$ put8nd sa se
reverse 8n 8ntre+u" e"i9erat de 8n+radiri a" desc?isu"ui) C8t priveste pre/enta sa$ acest
e<ces a" preap"inu"ui 8si a'"a i/voru" 8n interioru" si invi/i9i"u" ini#ii) U"ti#u" vers a"
E%egiei & nou&. care c8n*ta apartenenta u#ana "a desc?is$ ne spune: (cest pre&p%in
&% e?istentei :si &9%& iz6oru% :n ini3& 3e&0
S'era cea #ai vasta a 'iintarii devine pre/enta 8n spatiu" interior a" ini#ii) 8ntre+u"
"u#ii aEun+e aici$ potrivit tuturor raporturi"or ei$ 8n aceeasi pre/enta esentia"a) Ri"&e
o nu#este$ cu un cuv8nt din "i#9aEu" #eta'i/icii$ (e<istentaA) 8ntrea+a pre/enta a
"u#ii este$ 8n sensu" ce" #ai "ar+ (e<istenta de ordinu" "u#iiA +we%tisches D&7sein,0
Acesta este un a"t nu#e pentru ]232^ desc?is$ un a"tu" deoarece provine dintr*o a"ta
nu#ire$ care acu# +8ndeste desc?isu" 8n #asura 8n care re'u/u" ce
LA CE BUN 6OE5ID
230
repre/inta si aduce "a sine s*a 8ntors 8nspre desc?is$ venind din i#anenta constiintei
ca"cu"atoare si patrun*/8nd 8n spatiu" interior a" ini#ii) De aceea spatiu" interior 8n
care se 8nscrie e<istenta de ordinu" "u#ii$ spatiu interior ase#enea ce"ui a" ini#ii$ se
c?ea#a (spatiu" interior a" "u#iiA) (De ordinu" "u#iiA <we%tisch, 8nsea#na 8ntre+u"
'iintarii)
8ntr*o scrisoare de "a Mu/ot din ,, au+ust ,-2K$ Ri"&e scrie: Oric%t de :ntins& &rAi
%u3e& e?terio&r& e& nu suport& cu to&te dist&nte%e ei sider&%e. nici o co3p&r&tie cu
di#ensiunea de pro'un/i#e a interioru"ui nostru$ c&rui& nici 3&c&r nu7i tre5uie
6&stit&te& sp&tiu%ui cos3ic pentru & 9i &pro&pe i3posi5i% de cuprins0 D&c& &s&d&r
3ortii. d&c& &s&d&r cei ce 6or 6eni &u ne6oie de un s&%&s. care anu#e %oc de
&d&post %e7&r pute& 9i 3&i p%&cut si 3&i pri3itor dec:t &cest sp&tiu i3&gin&r0 :3i
p&re din ce :n ce 3&i 3u%t c& &ce& constiint& uzu&%& %ocuieste :n 6:r9u% unei
pir&3ide & c&rei 5&z& se %&rgeste :n noi +si o&recu3 :n str&9unduri%e no&stre, &t:t
de 3u%t. :nc:t pe 3&sur& ce creste putint& no&str& de & co5or: :n e&. pe &t:t &p&re3
3&i str:ns i3p%ic&ti :n d&te%e independente de ti3p si de sp&tiu &%e e?istentei
%u3esti &%e e?istentei. :n sensu% ce% 3&i %&rg. de ordinu% %u3ii
8n sc?i#9$ situarea opo/itiva ra#8ne prinsa 8n ca"cu"e"e repre/entarii care se
serveste de ti#p si de spatiu ca para#etri ai ca"cu"u"ui$ si care poate sti tot at8t de
putin despre esenta ti#pu"ui pe c8t de putin stie despre esenta spatiu"ui
3
) Nici Ri"&e
nu #editea/a #ai 8ndeaproape "a spatia"itatea spatiu"ui interior a" "u#ii$ si 8nca si
#ai putin e" se 8ntrea9a daca nu cu#va spatiu" interior a" "u#ii$ av8nd in vedere ca
o'era un sa"as pre/entei de ordinu" "u#ii$ se 8nte#eia/a > cu aceasta pre/enta >
8ntr*o te#pora"itate a" carei ti#p esentia" 'or#ea/a$ "ao"a"ta cu spatiu" esentia"$
unitatea ori+inara a ace"ui spatiu*ti#p su9 'or#a caruia 'iintea/a 'iintarea 8nsasi)
8n sc?i#9$ Ri"&e 8ncearca sa 8nte"ea+a 8n cadru" s'erei #eta'i/icii #oderne$ adica 8n
cadru" s'erei su9iec*
233
MARTIN HEIDEGGER
tMtatii ca s'era a pre/entei interioare si invi/i9i"e$ "ipsa de ocrotire ce apare o data
cu o#u" in iposta/a sa de 'iinta care se autoi#pune$ in asa 'e" 8ncit 8nsasi aceasta
"ipsa de ocrotire sa ne adaposteasca Bacu# c8nd e scoasa 8n desc?isC 8n #a<i#a
interioritate si invi/i9i"i*tate a ce"ui #ai vast spatiu interior a" "u#ii) ]231^ 8nsasi
"ipsa de ocrotire ca atare e cea care adaposteste) Caci ea da esentei sa"e$ deter#inate
ca interior si invi/i9i"$ se#na"u" pentru o rasturnare a re'u/u"ui 8ndreptat 8#potriva
desc?isu"ui) Rasturnarea tri#ite 8n interioru" interioru"ui) De aceea$ rasturnarea
constiintei este o re*interiori/are +Er7innerung, care trans'or#a i#anenta o9iecte"or
repre/entarii 8ntr*o pre/enta situata 8n spatiu" ini#ii)
At8ta vre#e c8t o#u" nu se rea"i/ea/a dec8t 8n auto*i#punerea pre#editata$ nu
nu#ai e" 8nsusi$ dar si "ucruri"e$ 8n #asura 8n care au devenit o9iect$ ra#8n "ipsite de
ocrotire) E drept ca si aici ave# de*a 'ace cu o trans'or#are a "ucruri"or 8n spatiu"
interior si invi/i9i") Dar aceasta trans'or#are 8n"ocuieste 'ra+i"itatea "ucruri"or prin
con'i+uratii"e arti'icia"e a"e o9iecte"or re/u"tate din ca"cu") Aceste o9iecte s8nt
produse pentru a 'i u/ate) Cu c8t s8nt u/ate #ai rapid$ cu at8t 8n"ocuirea "or$ din ce 8n
ce #ai rapida si #ai "esnicioasa$ devine #ai i#perios necesara) Dura9i"itatea
pre/entei "ucruri"or de tipu" o9iecte"or +die gegenst&ndUchen Dinge, nu consta 8n
odi?nirea "or 8n sine +d&s "nsich5eruhen, in "u#ea care "e este proprie) E"e#entu"
constant a" "ucruri"or produse ca si#p"e o9iecte a"e u/urii este 8n"ocuirea +Ers&tz,0
Asa cu# din "ipsa noastra de ocrotire 'ace parte disparitia treptata a "ucruri"or
'a#i"iare care cad su9 do#inatia acestei situari opo/itive +Gegenst&ndigkeit,. tot
ast'e" starea de si+uranta a esentei noastre pretinde o sa"vare a "ucruri"or din si#p"a
situare opo/itiva) Sa"varea consta 8n 'aptu" ca "ucruri"e pot sa odi?neasca in sine$ 8n
interioru" ce"ei #ai vaste s'ere a 8ntre+ii re"atii de atra+ere$ ceea ce 8nsea#na ca e"e
pot sa odi?*
LA CE BUN 6OE5ID
23-
neasca 'ara nici un 'e" de 8n+radire une"e 8n a"te"e) 6oate ca 8nsasi scoaterea "ipsei
noastre de ocrotire 8n e<istenta de ordinu" "u#ii$ e<istenta p"asata 8n spatiu" interior
a" "u#ii$ tre9uie sa 8nceapa prin aceea ca noi scoate# 'ra+i"itatea si de aceea
provi/oratu" "ucruri"or situate opo/itiv +die gegenst&ndige Dinge, din s'era in*
terioara si invi/i9i"a a constiintei care se re/u#a "a aducerea "a sine$ pentru a #uta
aceste "ucruri 8n inte*rioritatea autentica a spatiu"ui ini#ii si a "e "asa sa renasca
aco"o$ invi/i9i") 8n "e+atura cu aceasta$ scrisoarea din ,1 noie#9rie ,-2. +#crisori
din /uzot. p) 11 J, spune:
))) s&rcin& no&str& este de & ne i3pri3& in 3e3orie &cestp&3intpro6izoriu. 9r&gi%.
de & ni% i3pri3& &t:t de &dine. de dureros si de :3p&ti3it :ne:t esent& %ui s& ren&sc&
în6izi5ik :n noi0 Noi s8nte# a"9ine"e invi/i9i"u"ui) !ous 5utinons eperdu3ent %e
3ie% du 6isi5%e. pour ]23K^ %D&ccu3u%er d&ns %& gr&nde ruche dDor de %D"n6isi5%e BNoi
aduna# cu #u"ta r8vna #ierea vi/i9i"u"ui pentru a o str8n+e 8n #are"e stup de aur a"
Invi/i9i"u"ui)C
Re*interioritarea ne reorientea/a acea esenta care nu provine dec8t din vrerea
noastra 8ndreptata spre i#punere$ precu# si o9iecte"e sa"e$ tri#it8nd*o 8n invi/i9i"u"
de #a<i#a interioritate a" spatiu"ui ini#ii) Aici totu" este 8ntors spre 8nauntru
+inwendig,: totu" ra#8ne 8ntors spre acest interior autentic a" constiintei$ iar 8n
cadru" acestui interior orice "ucru se pre'ace$ 'ara de 8n+radire$ 8n oricare a"tu") Acest
(8ntors spre 8nauntruA +d&s "nwendige,. propriu spatiu"ui interior a" "u#ii$ ne
e"i9erea/a desc?isu" de 8n+radiri) Nu#ai ceea ce retine# 8n acest 'e" 8n 'oru" nostru
interior +inwendigC p&r co&?r,. devine cunoastere autentica atunci c8nd ne 8ntoarce#
catre "u#ea e<terioara +&uswendig,0 8n acest (8ntors spre 8nauntruA s8nte# "i9eri$
s8nte# 8n a'ara re"atiei cu o9iecte"e care$ puse 8n Euru" nostru$ ne proteEea/a doar 8n
aparenta) 8n acest 8ntors spre 8nauntru$ propriu spatiu"ui interior a" "u#ii$ e<ista o
stare de si+uranta situata 8n a'ara ocrotirii)
2-4
MARTIN HEIDEGGER
Dar$ ne 8ntre9a# noi 'ara 8ncetare$ cu# e cu putinta ca aceasta sta9i"a situare
opo/itiva +d&s Gegenst&ndi7ge,. operata de constiinta si deEa i#anenta ei$ sa 'ie re*
interiori/ata 8n spatiu" de #a<i#a interioritate a" ini#iiD Re*interiori/area vi/ea/a
ceva interior si invi/i9i") Caci at8t ceea ce este re*interiori/at$ cit si spatiu" 8n care
acest ceva este re*interiori/at$ poseda o ase#enea natura) Re*interiori/area +Er7
innerung, este rasturnarea separarii 8n vederea poposirii 8n s'era cea #ai vasta a
desc?isu"ui) Care dintre #uritori este capa9i" de o ase#enea aducere a#inte
+Erinne3, care rastoarnaD
E drept$ poe/ia spune ca esenta noastra 8si a'"a o stare de si+uranta prin aceea ca
e<ista oa#eni care (uneori$ c?iar #ai cute/atori dec8t e viata 8nsasi))) se 8nt8#p"a s*o
8ntreaca pe aceasta cu o su'"are doarA)
Ce anu#e cutea/a acesti oa#eni #ai cute/atoriD Dupa c8te se pare$ poe/ia nu
raspunde "a aceasta 8ntre9are) !o# 8ncerca de aceea sa iesi# cu +8ndu" 8n
8nt8#pinarea poe/iei$ invoc8nd 8n acest scop si a"te poe/ii) $
8ntre9a#: ce "ucru anu#e ar #ai putea 'i cute/at$ care sa 'ie #ai cute/ator dec8t
8nsasi viata$ adica 8nsasi cute/anta$ deci #ai cute/ator dec8t 'iinta 'iintariiD 8n 'iecare
ca/ si 8n 'iece privinta$ ceea ce este cute/at tre9uie sa 'ie de o ase#enea natura 8nc8t
sa priveasca orice 'iintare 8n #asura 8n care ea este o 'iintare) %iinta e cea care are o
ase#enea natura) Nu 8nsea#na insa ca ea are o natura aparte@ ea repre/inta 8nsasi
#oda"itatea 'iintarii ca atare) ]23.^
Dar daca 'iinta este #odu" unic de a 'i a" 'iintarii$ atunci prin ce anu#e #ai poate 'i
ea depasitaD Nu#ai prin sine 8nsasi$ nu#ai prin ceea ce 8i este propriu@ depasirea se
produce 8n asa 'e" 8nc8t ea poposeste anu#e 8n ceea ce 8i este propriu) Atunci %iinta
ar 'i #odu" unic de a 'i +d&s Einzig&rtige, care se depaseste pur si si#p"u
+tr&nscendens7uR pur si si#p"ua) Dar aceasta depasire nu trece dinco"o si nu urca "a
a"tceva$ ci se 8ntoarce dincoace$ "a ea 8nsasi si 8n esenta adevaru"ui
LA CE BUN 6OE5ID
2-,
ei) %iinta stra9ate ea 8nsasi aceasta trecere 8ncoace +diesen Heru5erg&ng, si este ea
8nsasi di#ensiunea ei)
G8ndind ast'e"$ a'"a# 8n 'iinta 8nsasi ca se a'"a 8n ea un (#ai #u"tA ce 8i apartine in
#od inti# si care 'ace posi9i" ca si aco"o unde 'iinta este +8ndita drept cute/anta
8nsasi sa do#neasca ceva #ai cute/ator dec8t este 8nsasi 'iinta$ 8n #asura 8n care 8n
#od o9isnuit ne*o repre/enta# pe aceasta pornind de "a 'iintare) Ca 'iind ea 8nsasi$
'iinta 8si stra9ate propriu" do#eniu care este de"i#itat ca do#eniu BTaU!EI!$
te3pus,. prin aceea ca 'iintea/a 8n cuv8nt) Li#9a este do#eniu" +te3p%u3,. adica
"ocu" de adapost a" 'iintei
-
) Esenta "i#9ii nu se epui/ea/a 8n a se#ni'ica@ ea nici nu
este ceva de ordinu" se#ne"or si a" ci're"or) Deoarece "i#9a este "ocu" de adapost a"
'iintei$ noi aEun+e# "a 'iintare stra9at8nd ne8ncetat acest "oc de adapost) Atunci c8nd
#er+e# "a 'int8na$ atunci c8nd #er+e# prin padure$ trece# de 'iecare data prin
cuv8ntu" ('int8naA$ trece# prin cuv8ntu" (padureA$ c?iar daca nu pronunta# aceste
cuvinte si nu ne +8ndi# "a ceva de ordinu" "i#9ii) G8ndind dinspre te#p"u" 'iintei$
pute# 9anui ce anu#e cutea/a cei care s8nt uneori #ai cute/atori dec8t 'iinta
'iintarii) Ei cutea/a do#eniu" 'iintei) Ei cutea/a "i#9a) Orice 'iintare$ o9iecte"e
constiintei si "ucruri"e ini#ii$ oa#enii care se i#pun si oa#enii de o sporita
cute/anta$ toate 'iinte"e s8nt$ 'iecare 8n 'e"u" "or$ ca 'iinte ce 'iintea/a$ 8n do#eniu"
"i#9ii) Daca revenirea din s'era o9iecte"or si a repre/entarii "or catre #a<i#a
interioritate a spatiu"ui ini#ii se poate 8#p"ini undeva$ atunci ea nu se poate 8#p"ini
dec:t :n &cest do3eniu0
6entru poe/ia "ui Ri"&e$ 'iinta 'iintarii este deter#inata #eta'i/ic ca pre/enta de
ordinu" "u#ii$ pre/enta care ra*#8ne raportata "a repre/entarea in constiinta$ 'ie ca
aceasta are caracteru" de i#anenta ]237^ a repre/entarii ca"cu"atoare sau pe ce" a"
scoaterii interioare 8n desc?isu" care nu este accesi9i" dec8t pe ca"ea ini#ii)
8ntrea+a s'era a pre/entei este pre/enta 8n actu" rostirii) Sta9i"a situare opo/itiva pe
care o provoaca aducerea "a sine$ se 'i<ea/a 8ntr*o rostire ce cade 8n e<te*
2-2
MARTIN HEIDEGGER
rioritatea a<io#e"or si propo/itii"or deductive prin care ratiunea avansea/a #er+8nd
din propo/itie 8n propo/itie) Do#eniu" "ipsei de ocrotire care se i#pune este
do#inat de ratiune) Aceasta nu a instituit doar un siste# specia" de re+u"i pentru
rostirea ei$ pentru SK>oF7u% 8n ca"itate de predicatie e<p"icativa$ ci "o+ica ratiunii
este ea 8nsasi or+ani/area do#inatiei e<ercitata de auto*i#punerea pre#editata$ prin
inter#ediu" sta9i"ei situari opo/itive) Rostirii re*interiori/arii 8i corespunde$ 8n
rasturnarea repre/entarii o9iectua"e$ "o+ica ini#ii) 8n a#9e"e do#enii$ care s8nt
deter#inate #eta'i/ic$ do#neste "o+ica$ deoarece re*interiori/area este #enita sa
cree/e o stare de si+uranta provenita din 8nsasi "ipsa de ocrotire si a'"ata 8n a'ara
ocrotirii) Aceasta adapos*tire 8" vi/ea/a pe o# 8n ca"itatea "ui de unica 'iinta care se
a'"a 8n posesiunea "i#9ii) 8n cadru" 'iintei deter#inate #eta'i/ic$ o#u" 8si e<ercita
aceasta posesiune 8n asa 'e" 8nc8t considera "i#9a din capu" "ocu"ui doar ca pe o
proprietate si o 'o"oseste deci ca pe un instru#ent a" repre/entarii si
co#porta#entu"ui sau) Din aceasta cau/a$ SK>oF7u%. rostirea ca org&non. rec"a#a
or+ani/area prin inter#ediu" "o+icii) Lo+ica nu e<ista dec8t 8n "i#ite"e #eta'i/icii)
Daca$ 8n crearea unei stari de si+uranta$ o#u" este atins de "e+ea 8ntre+u"ui spatiu
interior a" "u#ii$ e" este atins 8n 8nsasi esenta sa$ adica 8n aceea ca 8n ca"itatea "ui de
'iinta dotata cu vointa de sine$ e" este deEa ce" care rosteste) Dar 8n #asura 8n care
crearea unei stari de si+uranta se datorea/a ce"or 8n/estrati cu o sporita cute/anta$
atunci acestia tre9uie sa cute/e 8n s'era "i#9ii) Cei 8n/estrati cu sporita cute/anta
cutea/a rostirea) Dar daca do#eniu" acestei cute/ari$ "i#9a adica$ apartine 'iintei 8n
ace" c?ip unic > 'iintei$ dinco"o de care si 8n a'ara careia nu poate 'i ni#ic a"tceva
de 'e"u" ei > atunci 8ncotro se 8ndreapta ceea ce tre9uie sa rosteasca rostitoriiD
Rostirea "or priveste rasturnarea re*interiori/atoare a constiintei$ care scoate "ipsa
noastra de ocrotire 8n invi/i9i"u" spatiu"ui interior a" "u#ii) Dat
LA CE BUN 6OE5ID
2-1
'iind ca se re'era "a rasturnare$ rostirea nu vor9este doar pornind din ce"e doua
do#enii$ ci din unitatea "or$ 8n #asura 8n care ea a si survenit ca uni'icare
sa"vatoare) ]230^ De aceea$ aco"o unde 8ntre+u" 'iintarii este +8ndit ca desc?is a"
purei re"atii de atra+ere$ rasturnarea re*interiori/atoare tre9uie sa 'ie o rostire care
rosteste ce are de rostit unei 'iinte ce se a'"a deEa 8n si+uranta 8n 8ntre+u" 'iintarii@ si
ea se a'"a 8n si+uranta 8ntruc8t a si 8#p"init trans'or#area vi/i9i"u"ui repre/entat 8n
invi/i9i"u" de ordinu" ini#ii) Aceasta 'iinta +We7sen, este introdusa prin atractie
+ein5ezogen, 8n pura re"atie de atra+ere +in den reinen -ezug, at8t de una cit si de
cea"a"ta dintre ce"e doua 'ete a"e s'erei 'iintei +#ein,0 Aceasta 'iinta$ pentru care
aproape ca nu #ai e<ista "i#ite si di'erente 8ntre raportari$ este acea 'iinta care
+ospodareste si 'ace sa apara 8n toata stra"ucirea sa #ira9i"u" centru a" ce"ei #ai
vaste s'ere) 8n e"e+ii"e duine/e$ aceasta 'iinta este 8n+eru") Cuv8ntu" acesta repre/inta
de ase#enea unu" dintre cuvinte"e 'unda#enta"e a"e poe/iei "ui Ri"&e) Ase#enea
(desc?isu"uiA +dos O=9ene,. a (re"atiei de atra+ereA +-ezug,. a (separariiA
+(5schied,. a (naturiiA +!&tw,. 8n+eru" +Enged este un cuv8nt 'unda#enta"$ pentru ca
ceea ce este rostit 8n e" +8ndeste 8ntre+u" 'iintarii pornind de "a 'iinta) 8n scrisoarea
din ,1 noie#9rie ,-2. Oop0 cit0. p) 110C$ Ri"&e scrie:
:ngeru% E"e+ii"or este &ce&Aunt& :n c&re tr&ns9or3&re& 6izi5i%u%ui :n in6izi5i%
:n9&ptuit& de noi. &p&re c& 9iind deA& :3p%init&0 :ngeru% E"e+ii"or este &ce& 9iint&
c&re g&r&nte&z& recuno&stere& unui gr&d superior de re&%it&te :n in6izi5i%
8n ce #asura$ 8n cadru" 8#p"inirii #eta'i/icii #oderne$ re"ationarea cu o ase#enea
'iinta 'ace parte din 'iinta 'iintarii$ in ce #asura$ din punct de vedere 3et&9izic.
esenta 8n+eru"ui ri"&ean este$ cu toata di'erenta de continut$ &ce%&si %ucru ca
Rarat?ustra "ui Niet/sc?e$ toate acestea nu pot 'i descoperite dec8t dintr*o de/vo"tare
#ai ori+inara a esentei su9iectivitatii)
2-K
MARTIN HEIDEGGER
6oe/ia +8ndeste 'iinta 'iintarii$ natura$ ca 'iind acea cute/anta) Orice 'iintare este
cute/ata 8ntr*o cute/are) Ca ceva cute/at$ ea se a'"a ast'e" 8n 9a"anta) Ba"anta +W&ge,
este #oda"itatea prin care 'iinta c8ntareste de 'iecare data 'iintarea$ adica 'e"u" 8n
care o #entine 8n #iscarea c8ntaririi) Orice "ucru cute/at este e<pus perico"u"ui)
6otrivit re"atiei pe care o 8ntretin cu perico"u" +W&ge, se pot deose9i do#enii"e
'iintarii) Esenta 8n+eru"ui tre9uie$ "a r8ndu" ei$ sa se de'ineasca Eudecata 'iind din
perspectiva perico"u"ui$ daca accepta# ca$ din 8ntre+u" do#eniu a" 'iintarii$ e" este
'iintarea care detine un ran+ superior)
(8n cute/anta ce 8nsoteste po'ta "or cea surdaA$ p"anta si ani#a"u" s8nt #entinute$
'ara de +riEa$ 8n desc?is) ]233^ Corpora"itatea "or nu "e tu"9ura) %iinte"e vii sa*
"as"uiesc ar#onios inte+rate 8n desc?is$ prin inter#ediu" instincte"or "or) E drept ca
si e"e s8nt e<puse perico"u"ui$ dar nu 8n esenta "or) 6"anta si ani#a"u" se a'"a 8n
ase#enea c?ip 8n 9a"anta$ 8ncit aceasta aEun+e #ereu 8n ec?i"i9ru" unei stari de
si+uranta) 6erico"u" 8n care s8nt cute/ate p"anta si ani#a"u" nu se 8ntinde 8nca p8na 8n
do#eniu" a ceea ce prin esenta sa$ si de aceea 8n per#anenta$ se a'"a 8n de/ec?i"i9ru)
Ba"anta pe care 8n+eru" este cute/at ra#8ne si ea 8n a'ara a ceea ce se a'"a 8n
de/ec?i"i9ru@ dar nu pentru ca ea s*ar a'"a dincoace de do#eniu" a ceea ce se a'"a 8n
de/ec?i"i9ru$ ci pentru ca se a'"a dinco"o de acest do#eniu$ 8ntruc8t 'iinta 8n+eru"ui
este "ipsita de trupesc$ posi9i"a tu"9urare datorita rea"itatii sen/ua"e vi/i9i"e s*a
trans'or#at 8n invi/i9i") 8n+eru" 'iintea/a ?ranindu*se din ec?i"i9ru" unitatii 8n care
ce"e doua do#enii$ ase/ate 8n spatiu" interior a" "u#ii$ se a'"a 8n cu#pana)
8n sc?i#9 o#u"$ ca ce" care se autoi#pune 8n c?ip pre#editat$ este cute/at 'iind
8#pins 8n "ipsa de ocrotire$ 8n #8na o#u"ui ast'e" cute/at$ 9a"anta perico"u"ui este$
prin esenta ei$ in de/ec?i"i9ru) O#u" dotat cu vointa de sine$ considera 8ntotdeauna
oa#enii si "ucruri"e drept o9iecte a"e ca"cu"u"ui$ situate opo/itiv) Ceea
LA CE BUN 6OE5ID
2-.
ce este ca"cu"at devine #ar'a) Totu" devine 8n per#anenta a"tceva$ 'iind ase/at
#ereu 8n a"ta ordine) Separarea 8ndreptata 8#potriva purei re"atii de atra+ere se
insta"ea/a 8n de/ec?i"i9ru" 9a"antei care c8ntareste per#anent$ 8#potriva intentiei
sa"e$ separarea ur#areste$ 8n o9iectua"i/area "u#ii$ ceea ce este insta9i" si "ipsit de
constanta +d&s Unst&ndige,0 Cute/at ast'e" 8n "ipsa de ocrotire$ o#u" se #isca 8n
#ediu" a'aceri"or si a" (sc?i#9uri"orA) O#u" care se autoi#pune traieste din ceea ce
pune 8n Eoc vrerea sa) 6rin esenta sa$ e" traieste risc8ndu*si esenta 8n "i#ite"e
insta9i"itatii 9anu"ui si va"ori"or$ 8n aceasta ca"itate de sc?i#9ator si #ediator
per#anent$ o#u" este (ne+utatoru"A) E" c8ntareste si Eudeca per#anent$ 'ara ca totusi
sa cunoasca +reutatea speci'ica a "ucruri"or) De ase#enea$ e" nu stie niciodata ce
anu#e are de 'apt +reutate 8n c?iar 'iinta "ui si ce anu#e e precu#panitor 8n ea)
Ri"&e o spune intr*una din 2oezii%e Urzii Bpp) 2, s) ur#)C:
O. cine stie ce &t:rrt& :n e% 3&i greu? -%:ndete? Gro&z&? 2ri6iri. 6oci. c&rti?
Dar 8n ace"asi ti#p o#u" poate sa rea"i/e/e o stare de si+uranta a'"ata 8n a'ara
ocrotirii$ scot8nd "ipsa de ocrotire ca atare 8n desc?is ]23-^ si trans'or#8nd*o$ pentru
a o introduce 8n spatiu" interior a" invi/i9i"u"ui) Daca un ase#enea "ucru se 8nt8#p"a$
atunci de/ec?i"i9ru" ce do#neste 8n "ipsa de ocrotire trece aco"o unde$ 8n unitatea
cu#panita a spatiu"ui interior a" "u#ii apare$ stra"ucitoare$ 'iinta ce aduce "a
stra"ucire #odu" 8n care acea unitate uneste@ aceasta 'iinta stra"ucitoare$ 8n+eru"$
repre/inta ast'e" 'iinta) Ba"anta perico"u"ui trece atunci din do#eniu" vrerii
ca"cu"atoare 8n #8ini"e 8n+eru"ui) Din perioada t8r/ie a "ui Ri"&e ni s*au pastrat patru
versuri care repre/inta$ dupa c8t se pare$ 8nceputu" unui proiect pentru o opera
poetica de di#ensiuni #ai #ari) Ne pute# "ipsi deoca#data de orice
2-7
MARTIN HEIDEGGER
co#entariu pe #ar+inea acestor versuri) Iata*"e +Ge7s&33e%te Werke. Bd) III$ p)
K13@:
$:nd din 3:n& negut&toru%ui
-&%&nt& trece
:n 3:n& &ce%ui :nger c&re :n ceruri
o poto%este si o :3p&c& prin &% sp&tiu%ui echi%i5ru000
Spatiu" care aduce 8n cu#pana este spatiu" interior a" "u#ii$ 8n #asura 8n care e"
rinduieste ace" 8ntre+ a" desc?isu"ui de ordinu" "u#ii) Spatiu" acesta acorda ast'e"$
at8t uneia c8t si ce"ei"a"te re"atii de atra+ere$ aparitia stra"ucitoare a unitatii "or
uni'icatoare) Aceasta 8nconEura$ ca s'era nestir9ita a %iintei$ toate 'orte"e pure a"e
'iintarii$ rotindu*se prin toate 'iinte"e si e"i9er8ndu*"e ast'e" in*'init de orice
8n+radire) Un ase#enea "ucru capata pre/enta atunci c8nd 9a"anta trece 8n a"ta #8na)
C8nd trece ea 8n a"ta #8naD Cine 'ace ca 9a"anta sa treaca din #8na ne+utatoru"ui 8n
cea a 8n+eru"uiD Daca 8n +enere o ase#enea trecere survine$ atunci ea se reve"ea/a
8n c?ip propriu 8n /ona perico"u"ui) E"e#entu" acestuia este cute/anta$ este 'iinta
'iintarii) A# +8ndit anu#e "i#9a ca do#eniu a" 'iintei 'iintarii)
!iata curenta a o#u"ui actua" este viata o9isnuita a autoi#punerii pe piata "ipsita de
ocrotire a a+enti"or sc?i#9u"ui) Ceea ce este 8nsa neo9isnuit este trecerea 9a"antei 8n
#8ini"e 8n+eru"ui) Acest "ucru este neo9isnuit nu nu#ai 8n sensu" ca repre/inta
e<ceptia 8n cadru" re+u"ei$ ci si 8n sensu" ca 8" scoate pe o#$ 8n c?iar esenta "ui$ 8ntr*
un do#eniu 8n care re+u"a ocrotirii si a "ipsei de ocrotire a 8ncetat sa #ai e<iste)
Toc#ai de aceea$ aceasta trecere a 9a"antei nu survine dec8t (uneoriA) Aici (uneoriA
nu 8nsea#na nicidecu# c8nd si c8nd sau "a 8nt8#p"are) (UneoriA 8nsea#na arareori si
"a ti#pu" potrivit$ 8n c8te un ca/ aparte ]2-4^ si 8ntr*un c?ip aparte) Trecerea 9a"antei
din #8na ne+utatoru"ui 8n cea a 8n+eru"ui$ adica rasturnarea separarii$ survine ca re*
interiori/are 8n spatiu" interior a" "u#ii atunci c8nd
LA CE BUN 6OE5ID
2-0
e<ista acei oa#eni care (uneori s8nt #ai cute/atori))) #ai cute/atori cu o su'"are
a9ia)))A
8ntruc8t acesti oa#eni de o sporita cute/anta cutea/a c?iar 8n spatiu" 'iintei > drept
care cutea/a sa patrunda 8n do#eniu" 'iintei$ adica 8n "i#9a > ei s8nt rostitorii) Dar
nu este oare o#u" ce" care$ potrivit esentei sa"e$ poseda "i#9a si cutea/a #ereu 8n
c?iar s'era eiD Desi+ur) Sa 8nse#ne atunci ca ce" care 8si e<ercita vrerea 8n c?ipu"
o9isnuit cutea/a$ "a rindu" "ui$ 8n aducerea "a sine ca"cu"atoare > rostireaD %ara
8ndoia"a$ 8nsa atunci$ cei de o sporita cute/anta nu pot 'i niste si#p"i rostitori)
Rostirea +#&gen, ce"or de o sporita cute/anta tre9uie sa cute/e 8ntr*un c?ip anu#e
rostirea esentia"a +die #&ge,
G`
0 Cei de o sporita cute/anta nu s8nt ceea ce s8nt dec8t
atunci c8nd au o sporita putinta a rostirii +die #&genderen,0
Daca 8n re"atia noastra cu 'iintarea > re"atie de repre/entare si de aducere "a sine >
ra#8ne# "a nive"u" unei rostiri ce cade 8n e<terioritate +(uss&ge,. atunci 8nsea#na
ca acea sporita rostire +#&gen, nu este ceva de ordinu" vrerii) Rostirea ce cade 8n
e<terioritate ra*#8ne o ca"e si un #iE"oc) Spre deose9ire de aceasta rostire ce cade 8n
e<terioritate$ e<ista o rostire care se 8nscrie anu#e 8n rostirea esentia"a$ 'ara 8nsa a
re'"ecta asupra "i#9ii$ re'"ectie 8n ur#a careia "i#9a ar deveni "a rindu" ei o9iect)
6atrunderea 8n rostirea esentia"a caracteri/ea/a o rostire care #er+e pe ur#e"e unui
"ucru ce tre9uie rostit nu#ai si nu#ai pentru a*, rosti) Atunci ceea ce tre9uie rostit
+d&s zu #&gende,. este poate toc#ai ace" "ucru care$ potrivit esentei sa"e$ 8si are
"ocu" 8n do#eniu" "i#9ii) G8ndit 8n "i#ite"e #eta'i/icii$ acest "ucru este 'iintarea 8n
8ntre+u" ei) 8ntre+u" 'iintarii este pura re"atie de atra+ere in nevata#atu" ei$
inte+ritatea desc?isu"ui$ 8n #asura 8n care desc?isu" 8" pri#este 8n spatiu" sau pe o#)
O ase#enea pri#ire survine 8n spatiu" interior a" "u#ii) Acesta 8" atin+e pe o#$ daca
o#u"$ 8n re*interiori/area care rastoarna$ se orientea/a catre spatiu" ini#ii) Cei
8n/estrati cu sporita
2-3
MARTIN HEIDEGGER
cute/anta sc?i#9a non*inte+ritatea "ipsei de ocrotire 8n inte+ritatea e<istentei de
ordinu" "u#ii) Aceasta e<istenta este cea care tre9uie rostita) 8n actu" rostirii$ ea se
8ntoarce cu 'ata catre oa#eni) Cei 8n/estrati cu o sporita cute/anta s8nt cei cu o
sporita putinta a rostirii$ apartinind ta+#ei c8ntareti"or +#8nger,0 C8ntarea "or se
re'u/a oricarei autoi#puneri pre#editate) C8ntarea aceasta nu este o vrere 8n sensu"
ca ar r8vni ceva anu#e) C8ntu" "or nu ur#areste ceva care ar putea 'i adus "a sine de
catre o#) 8nsusi spatiu" interior a" "u#ii se rinduieste 8n c8ntu" "or) C8ntu" acestor
c8ntareti nu este nici o cerere staruitoare si nici un #estesu+) ]2-,^
Rostirea care are putinta unei sporite rostiri +d&s s&7gendere #&gen,. proprie ce"or
8n/estrati cu #ai #u"ta cute/anta$ este c8ntu" +Ges&ng,0 Dar
$:ntu% este e?istent&
spune a" trei"ea sonet din pri#a parte a #onete%or c&tre Or9eu0 Cuv8ntu" (e<istentaA
+D&sein, este 'o"osit aici 8n sensu" traditiona" de (pre/entaA +(nwesen, si av8nd ace*
easi se#ni'icatie cu ('iintaA +#ein,0 ( c8nta$ a rosti 8n c?ip e<pres e<istenta de
ordinu" "u#ii$ a o rosti pornind de "a inte+ritatea 8ntre+ii si purei re"atii de atra+ere
si a o rosti doar pe aceasta$ 8nsea#na a 'ace parte din 8nsusi do#eniu" 'iintarii) Ca
esenta a "i#9ii$ acest do#eniu este 'iinta 8nsasi) A c8nta c8ntu" 8nsea#na: a 'i
pre/ent 8n ceea ce aEun+e "a pre/enta$ 8nsea#na: e<istenta)
Dar si rostirea care are putinta unei sporite rostiri nu apare decit uneori$ deoarece
doar cei 8n/estrati cu #ai #u"ta cute/anta au putinta ei) Aceasta rostire este di'ici"a)
Ceea ce este di'ici" re/ida 8n 'aptu" de a 8#p"ini e<istenta) Ceea ce este di'ici" nu
re/ida doar 8n di'icu"tatea de a crea opera "e+ata de cuv8nt$ ci si de a trece de "a
opera care provine din privirea rivnitoare aruncata asupra "ucruri"or$ de "a opera
va/u"ui$ deci$ "a (opera ini#iiA) C8ntu" este di'ici" 8n #asura 8n care c8ntarea tre9uie
sa 8ncete/e sa #ai 'ie cerere staruitoare$
LA CE BUN 6OE5ID
2--
pentru a deveni e<istenta) 6entru /eu" Or'eu$ care se #entine in*'init 8n desc?is$
c8ntu" nu este di'ici"@ dar nu si pentru o#) Iata de ce 8n u"ti#a stro'a a sonetu"ui
#entionat$ Ri"&e 8ntrea9a:
$:nd :ns& s8nte# noi?
Accentu" cade pe (s8nte#A si nu pe (noiA) Nu e<ista nici o 8ndoia"a ca apartine#
'iintarii si ca$ 8n aceasta privinta$ s8nte# pre/enti) Ra#8ne 8nsa sa ne 8ntre9a# c8nd
anu#e s8nte# 8n asa 'e" 8nc8t 'iinta noastra sa 'ie c8nt$ si anu#e un c8nt a carui
c8ntare nu rataceste cine stie pe unde$ ci este 8ntr*adevar o c8ntare a" carei sunet nu
se a+ata de ceva o9tinut 8n u"ti#a instanta$ ci o c8ntare care s*a spu"9erat 8n propriu"
ei rasunet$ pentru ca doar ceea ce a 'ost c8ntat sa 'iinte/e) Oa#enii au putinta unei
sporite rostiri$ atunci c8nd s8nt #ai cute/atori dec8t 'iintarea 8nsasi) 6oe/ia ne spune
ca acesti oa#eni cute/atori s8nt #ai cute/atori (cu o su'"are doar)))A) Sonetu" despre
care era vor9a #ai sus se 8nc?eie ast'e":
( c:nt& p&str:ndu7te :n &de6&r este o &%t& su9%&re. O su9%&re :ntru ni3ic0 O &diere :n
zeu Un 6:nt0
8n a"e sa"e "deen zur 2hi%osophie der Geschichte der /enscheitE(Idei pentru 'i"o/o'ia
istoriei o#eniriiA$ Herder scrie: O su9%&re & 5uze%or no&stre de6ine ]2-2^ p&nor&3& %u3ii
tipu% g:ndurUor no&stre si &% senti3ente%or no&stre :n su9%etu% ce%ui%&%t De o si3p%& &diere
&t:rn& tot ce &u g:ndit. 6oit si :n9&ptuit si tot ce 6or :n9&ptui 6reod&t& o&3enii pe &cest
p&3:ntC c&ci &3 3&i 9i u35%&t :nc& prin p&duri d&c& &cest su9%u di6in nu ne7&r9i :n6&%uit si
n7&r p%uti &se3eni unui sunet 6rcgit pe 5uze%e no&stre0 B;;) Sup?an HIII$ pp) ,K4 s)
ur#)C
Su'"area cu care s8nt #ai cute/atori cei dotati cu o sporita cute/anta nu 8nsea#na
doar$ si nu 8nsea#na 8nainte de toate #asura a9ia percepti9i"a > 8ntruc8t e
trecatoare > a unei di'erente$ ci 8nsea#na ne#iE"ocit
144
MARTIN HEIDEGGER
cuvin tu" si esenta "i#9ii) Cei care s8nt (cu o su'"are doarA #ai cute/atori cutea/a 8n
s'era "i#9ii) Ei s8nt rostitorii care au putinta unei sporite rostiri) Caci aceasta unica
su'"are cu care s8nt #ai cute/atori nu este doar o rostire 8n +enere$ caci unica su'"are
este o a"ta su'"are$ o a"ta rostire dec8t este 8ndeo9ste rostirea o#eneasca) Cea"a"ta
su'"are nu #ai staruie 8n preaE#a situari"or opo/itive$ caut8nd sa "e o9tina@ ea este o
su'"are 8ntru ni#ic) Rostirea c8ntaretu"ui rosteste 8ntre+u" nevata#at a" e<istentei de
ordinu" "u#ii care se r8nduieste 8n spatiu" interior a" "u#ii ini#ii) C8ntu" nici #acar
nu #er+e pe ur#e"e a ceea ce tre9uie rostit) C8ntu" este apartenenta "a 8ntre+u" purei
re"atii de atra+ere) C8ntarea este atrasa de su'"u" v8ntu"ui care e#ana din #ira9i"u"
centru a" naturii dep"ine) C8ntu" este e" 8nsusi (un v8ntA)
Asadar poe/ia spune totusi$ cu dep"ina c"aritate poetica$ cine s8nt aceia care s8nt #ai
cute/atori dec8t viata 8nsasi) S8nt aceia care s8nt (doar cu o su'"are)))A #ai cute/atori)
Toc#ai de aceea 8n te<tu" poe/iei$ dupa cuvinte"e (#ai cute/atori cu o su'"are
doar)))A ur#ea/a trei puncte) E"e spun ceea ce a 'ost trecut su9 tacere)
Cei 8n/estrati cu o sporita cute/anta sint poetii$ 8nsa acei poeti a" caror c8nt scoate
"ipsa noastra de ocrotire 8n desc?is) Deoarece rastoarna separarea 8ndreptata
8#potriva desc?isu"ui si re*interiori/ea/a "ipsa de inte+ritate ce 8nsoteste aceasta
separare$ introduc8nd*o 8n 8ntre+u" ce sta su9 se#nu" inte+ritatii$ poetii c8nta > 8n
#iE"ocu" a ceea ce este neinte+ru * inte+ritatea 8nsasi) Rasturnarea care re*
interiori/ea/a a si depasit re'u/u" 8ndreptat 8#potriva desc?isu"ui) Ea o ia 8naintea
oricarei separari si se situea/a$ 8n spatiu" interior a" ini#ii$ deasupra oricarei situari
opo/itive) Re*interiori/are ce rastoarna este cute/area care ]2-1^ se cutea/a
provenind din esenta o#u"ui$ 8n #asura 8n care e" poseda "i#9a si este rostitoru")
Dar o#u" #odern este nu#it ce" 8n/estrat cu vrere +der Wo%%ende,0 Cei 8n/estrati cu
sporita cute/anta au o sporita vrere +wo%%ender, 8n #asura 8n care ei voiesc
LA CE BUN 6OE5ID
14,
8n a"t 'e" dec8t autoi#punerea pre#editata care se e<pri#a 8n actu" o9iectua"i/arii
"u#ii) !rerea "or nu are ni#ic co#un cu 'e"u" acesta de a voi) At8ta vre#e c8t vrerea
ra#8ne autoi#punere$ ei nu voiesc ni#ic) Ei nu voiesc ni#ic 8n acest sens$ deoarece
au un p"us de doci"itate +wi%%iger,0 Ei corespund #ai cur8nd !ointei care$ 8n ca"itate
de cute/anta$ atra+e spre sine toate 'orte"e pure$ ca pura si 8ntrea+a re"atie de
atra+ere proprie desc?isu"ui) Doci"itatea ce"or de o sporita cute/anta este vointa
ce"or 8n/estrati cu putinta unei sporite rostiri@ ei se des'ac din 8nc?is +entsch%ossen,
si 8ncetea/a sa se #ai re'u/e > su9 'or#a separarii ace"ei !ointe 8n iposta/a careia
'iinta voieste 'iintarea) Esenta doci"a a ce"or care s8nt #ai cute/atori rosteste cu
putinta unei sporite rostiri +( nou& e%egie,:
2&3:ntu%e. o&re nu &ce&st& este cee& ce 6rei: in6izi5i% :n noi s& te 3isti? > !u este
&cest& 6isu% t&u. c& o d&t& 3&c&r s&A:i in6izi5i%? 2&3:nt; in6izi5i%; $e &%tce6&. de nu
pre9&cere&. este st&ruitoru% t&u
:nde3n? 2&3:ntu%e. iu5itu%e. eu 6re&u;
8n invi/i9i"u" spatiu"ui interior a" "u#ii >aici 8n+eru" apare ca unitate de ordinu"
"u#ii * devine vi/i9i"a inte+ritatea 'iintarii de ordinu" "u#ii) Ceea ce este sacru
poate aparea stra"ucitor a9ia in s'era cea #ai vasta a inte+ritatii) Acei poeti care se
nu#ara printre cei de o sporita cute/anta se a'"a pe dru#$ caut8nd ur#e"e sacru"ui$
deoarece traiesc "ipsa de inte+ritate ca atare) C8ntecu" "or$ care se ridica deasupra
tar=#u"ui$ s'inteste) C8ntu" "or sar9atoreste nevata#atu" ce caracteri/ea/a s'era
'iintei)
Neinte+ritatea ca neinte+ritate trasea/a ur#a care ne conduce "a inte+ritate) 8n
c?e#area ei$ inte+ritatea indica dru#u" catre sacru) Sacru" aduna divinu" 8n
con'i+uratia "ui) Ceea ce este divin ni*, apropie pe /eu)
142
MARTIN HEIDEGGER
Cei 8n/estrati cu o sporita cute/anta cunosc 8n "ipsa de inte+ritate "ipsa de ocrotire)
Ei aduc #uritori"or ur#a /ei"or care au disparut 8n 9e/na noptii "u#ii) Cei 8n/estrati
cu o sporita cute/anta s8nt$ 8n ca"itatea "or de c8ntareti ai inte+ritatii$ (poeti 8n
ti#puri saraceA)
Trasatura caracteristica a acestor poeti consta 8n aceea ca esenta poe/iei devine
de#na de a 'i intero+ata@ caci ei se a'"a$ cu #iE"oace"e "or poetice$ pe ur#e"e a ceea
ce$ pentru ei$ este "ucru" ce tre9uie rostit) Mer+8nd pe ur#e"e care duc spre
inte+ritate ]2-K^$ Ri"&e aEun+e "a 8ntre9area re'eritoare "a poe/ie: c8nd anu#e se
naste c8ntu" care c8nta 8n #od esentia"D Aceasta 8ntre9are nu apare "a 8nceputu"
dru#u"ui poetic parcurs de Ri"&e$ ci a9ia aco"o unde rostirea "ui 8#p"ineste vocatia
poetu"ui a carui creatie poetica corespunde v8rstei "u#ii ce sta sa vina) Aceasta
v8rsta a "u#ii nu este nici decadere$ nici dec"in) 8n ca"itate de destin$ aceasta v8rsta
odi?neste 8n 'iinta si 8" asa/a pe o# su9 se#nu" e<i+entei 'iintei)
Ho"der"in este 8nainte*#er+atoru" +'or7g&nger, poeti"or 8n ti#puri sarace) Toc#ai
de aceea nici un poet a" acestei v8rste a "u#ii nu*, poate 8ntrece) 8nainte*#er+atoru"
nu p"eaca 8nsa 8ntr*un viitor$ ci e" soseste p"e*c8nd din viitor$ 8n asa 'e" 8nc8t 8n
sosirea cuv8ntu"ui sau nu aEun+e "a pre/enta decit viitoru") Cu c8t #ai pur survine
sosirea$ cu at8t #ai esentia"a devine ra#8ne*rea) Cu c8t #ai ascuns se a+oniseste
ceea ce sta sa vina 8n rostirea 8nainte*#er+atoare$ cu at8t #ai pura este sosirea) Iata
de ce ar 'i +resit sa se creada ca ti#pu" "ui Ho"der"in ar veni a9ia atunci c8nd (toata
"u#eaA se va desc?ide catre poe/ia sa) Des'i+urata ast'e"$ poe/ia sa nu va sosi
niciodata@ caci propria saracie este cea care 8i pune "a dispo/itie v8rstei "u#ii 'orte"e
cu care ea$ nestiind ce 'ace$ 8#piedica poe/ia "ui Ho"der"in de a 'i pe #asura
ti#pu"ui)
6e c8t de putin poate 'i depasit inainte*#er+atoru"$ pe at8t este e" de putin trecator@
caci rostirea sa poetica
LA CE BUN 6OE5ID
141
ra#8ne ca o su#a a ceea ce este esentia" +ein Ge7we7senes,0 Ceea ce$ sosind$ este
esentia" +dos Wesende,. se str8n+e "ao"a"ta retra+8ndu*se 8n destin) Ceea ce 8n c?ipu"
acesta nu cade niciodata in des'asurarea trecerii$ depaseste din capu" "ocu"ui orice
caracter trecator) Ceea ce nu este dec8t trecator$ este$ 8nca 8nainte de a 'i trecut$ ceva
"ipsit de destin) 8n sc?i#9$ su#a a ceea ce este esentia" constituie ceea ce e de
ordinu" destinu"ui$ 8n pretinsu" etern nu se ascunde dec8t un "ucru trecator$ i/o"at 8n
vidu" unui (acu#A "ipsit de durata) Daca Ri"&e este (poet 8n ti#puri saraceA$ atunci
doar creatia sa poetica raspunde "a 8ntre9area "a ce 9un sa 'ie e" poet$ spre ce anu#e$
a'"8ndu*se pe dru# +unter7wegs,
GG
se 8ndreapta c8ntu" sau$ unde anu#e este "ocu"
poetu"ui 8n destinu" noptii care a cuprins "u#ea) Acest destin este ce" care ?otaraste
ce ra#8ne din creatia sa poetica pentru a se 8nscrie 8n destin)
NOTE
Acest te<t a 'ost pre/entat de Heide++er su9 'or#a unei con'erinte tinute 8ntr*un cerc
restr8ns cu oca/ia co#e#orarii a 24 de ani de "a #oartea "ui Rainer Maria Ri"&e Bdecedat "a
2- dece#9rie ,-27C si a 'ost pu9"icat 8n vo"u#u" Ho%zwege B(Carari 8n necunoscutAC$
%ran&'urtJMain$ K"oster#ann$ ,-.4)
,) !) %T$ nota 2)
2) O e<p"ici tare a conceptu"ui ?eide++erian de sacru$ care Eoaca un ro" ?otaritor 8n
re'"ectii"e "ui Heide++er privitoare "a ro"u" poetu"ui +DerDichter nennt d&s Hei%igeE (6oetu"
nu#este sacru"a$ "a SCHULR$ ,-04$ pp) ,2K*,2.: (Ce este sacru"D E" poate 'i co#parat cu
WpuaiS*u" presocratic$ 8n #asura 8n care nu este ceva de sine statator$ si nici un do#eniu
separat ase/at deasupra /ei"or) E" este deasupra /ei"or$ 8n sensu" unei putinte p"ine de 'orta
+Er%&uterungen000. p) .3P) U8n ca"itate de "ucru ori+inar$ e" ra#8ne 8n sine nevata#at si
nestir9it) Inte+ritatea ori+inara daruieste prin atotpre/enta sa$ oricarui "ucru rea"$ #8ntuirea
/a9avei sa"e) Dar ceea ce are inte+ritate si o'era #8ntuirea 8nc?ide 8n sine$ 8n ca"itatea sa
14K
MARTIN HEIDEGGER
de ne#iE"ocit$ 8ntrea+a p"enitudine si orice rostuire si$ toc#ai de aceea$ e" se re'u/a oricarui
"ucru i/o"at$ 'ie acesta un /eu sau un o#V) +Er%&ute3ngen000$ p) 7,P
Sacru" este ne#iE"ocitu": de aceea$ nu se poate #er+e pur si si#p"u catre e"$ si nu se poate
avea un co#ert cu e") 6oetu" #iE"oceste acest ne#iE"ocit > 8n acest sens e" este co#para9i"
cu +8nditoru") 6oetu" #er+e 8naintea #uritoru"ui o9isnuit$ a'"8ndu*se ast'e" 8ntr*o situatie
p"ina de perico"e) 6rin #iE"ocirea sa$ e" rapeste sacru"ui caracteru" sau ne#iE"ocit) U6oetii >
spune Heide++er > tre9uie sa "ase ne#iE"ocitu"ui ne#iE"ocirea sa$ si tre9uie totodata sa
preia #iE"ocirea ca pe unica "or sarcinaV) +Er%&uterungen000. p) 7-P Cu# e cu putinta acest
"ucruD Tot prin aceea ca re'"ect8nd cu# tre9uie despre sine > sa ni se ierte 'o"osirea acestui
ter#en 'i"o/o'ic pentru poeti >$ ei 8si c"ari'ica 'aptu" ca s8nt #iE"ocire #iE"ocita) Dar c?iar
si atunci c8nd un poet +reseste 8n raport cu sacru"$ e" nu*, poate "e/a: UIni#a eterna ra#8ne
totusi nestra#utataV) BHo"der"in$ Wie wenn &3 )eiert&ge, Heidegger 8nte"e+e prin Uini#a
eternaV sacru" 8nsusi$ si dec"ara ca aceasta ini#a eterna ra#8ne$ desi co#pati#este$ 8n
adevaru" si ne*stra#utarea de sine) +Er%&uterungen000. p) 04P si$ 8ntr*adevar$ ne#iE"ocitu" nu
poate 'i nicic8nd a'ectat$ pentru ca 8n ca"itatea sa de ne#iE"ocit$ e" e #ereu ace" "ucru
#iE"ocitor a" poetu"ui B+enitiv su9iectiv si o5iecti6,0
C8nd Heide++er vor9este despre poet ca despre ce" care nu#este sacru"$ atunci aceasta
nu#ire nu este o interpo"are su9iectiva a unui o9iect a'"at "a 8nde#8na$ care$ prin 'orta
nu#irii$ poate aduce sacru" 8n posesia poetu"ui) Aceasta nu#ire se 8#p"ineste ca 8#p"inire
8n care poetu" concepe inte+ritatea 'iintarii$ pornind de "a ceea ce acorda #8ntuirea) Sau #ai
e<act: este 8#p"inirea 8n care e"$ 8nte"e+8ndu*se cu# tre9uie$ stie ca inte+ritatea 8i este
acordata 8n asa 'e" 8nc8t acu# e" o poate aduce 8n "i#9a) 8nte"e+8ndu*se ast'e"$ poetu"
rosteste 8n c?ip poetic +dichtet, acest raport$ ceea ce 8nsea#na ca rosteste toc#ai 6oe/ia
+Dichtung,10
1) (Atunci c8nd Heide++er #editea/a asupra esentei poe/iei +Dichtung,. e" nu are 8n vedere
o esenta suprate#pora"a$ ci acea esenta care va deveni 8n viitor esentia"a pentru o#)))$ acea
esenta pe care poe/ia ar tre9ui si ar putea s*o do98ndeas*ca 8ntr*o epoca anu#e si pentru o
anu#ita societate istorica)A B6C*GGELER$ ,-04$ p) KKC
K) 6entru i#portanta de e<ceptie a cuv8ntu"ui Ortsch&9t 8n econo#ia +8ndirii t8r/ii a "ui
Heide++er$ reda# ur#atoare"e
LA CE BUN 6OE5ID
14.
e<p"icitari a"e "ui 6OGGELER B,-02$ p) ,KKC: (USi+eticaV Bde "a +recescu" sig&n. (a
taceaAC$ ca "o+ica a intero+atiei privitoare "a adevaru" 'iintei$ a 'ost nu#ita de Heide++er
Utopo"o+ieV$ o rostire a "ocu"ui privi"e+iat +Ortsch&9t, a" adevaru"ui 'iintei) Heide++er
8ncearca sa +8ndeasca acest "oc privi"e+iat pornind de "a "ocu" care desc?ide un tinut 8n care
te poti 8nt8"ni cu ceea ce este) 8n ana"i/a notiunii de Ge%&ssenheit B"asarea*de*a*'iC$ se
8ncearca +8ndirea Uori/ontu"ui transcendenta"V drept Gegend. UtinutV sau Gegnet0 Esenta
o#u"ui se deter#ina pornind de "a ase/area 8n acest tinut$ asadar pornind de "a U"ocuireV)
#ein und Zeit a esuat$ si nu 8n u"ti#u" r8nd si datorita 'aptu"ui ca Heide++er nu a reusit sa
aduca 8n Eoc$ o data cu ti#pu" ca te#pora"itate$ si spatiu"$ ca ace" ceva care construieste
spatiu"*de*Eoc*ti#p +Zeit7#pie%7R&u3, a" adevaru"ui 'iintei) Daca Heide++er$ #ai t8r/iu$
nu#este acest spatiu de Eoc a" ti#pu"ui Lichtung si Ortsch&9t. e" o 'ace #ai a"es datorita
'aptu"ui ca 8n Lichtung sau Ortsch&9t e" cauta un Urph&no3en 8n sensu" "ui Goet?e$ deci
ceva care este nederivat si nederiva9i"$ si care precede si spatiu" si ti#pu"A) Conceptu" de
Gegnet. pe care COUTURIER B,-0,$ pp) K,. s) ur#)C ,*a redat prin %e %&rge. este de/vo"tat
de Heide++er 8n scrierea din ,-KK*,-K.$ Zur Erorterung der Ge%&ssenheit. unde este pus 8n
re"atie cu "ucru" +Ding,0 Gegnet. pe care FHeide++er 8" ec?iva"ea/a cu (vastitatea "i9eraA
+die 9reie Wei7te,. nu produce "ucruri"e$ ci "e "asa sa 'ie ceea ce s8nt) @Gegnet este vastitatea
/a9ovitoare +die 6erwei%ende Weite, care se desc?ide str8n+8nd totu" "ao"a"ta$ 8n asa 'e" 8nc8t
8n ea desc?isu" +d&s O99ene, este tinut si deter#inat sa "ase 'iecare "ucru 8n odi?nirea sa 8n
sine)A +Zur Erorterung. p) UL,
.) 6entru deter#inarea ('iintei 'iintariiA ca !ointa$ precu# si pentru raportu" acestei
deter#inari cu (8#p"inirea #eta'i/iciiA Bca supre#a uitare a 'iinteiC de catre Niet/sc?e$ a se
vedea studii"e "ui Heide++er cuprinse 8n ce"e doua vo"u#e despre Niet/sc?e$ precu# si
"ucrarea U5erwindung der /e7t&ph>sik. unde concepte"e de Wi%%e B!ointaC si
Wi%%ens3ensch Bo# do#inat de !ointaC s8nt puse 8n directa "e+atura cu supre#a #o9i"i/are
a su9iectivitatii u#ane 8n epoca #oderna su9 se#nu" actMs#u"ui +/&chenschF9t, si a"
u/urii prin consu# +'er5r&uch,0
7) Desi Heide++er nu po#eneste deoca#data cuv8ntu" (te?nicaA$ este "i#pede ca 8n ce"e
ce ur#ea/a ave# de*a 'ace cu o varianta e<tinsa a deducerii esentei te?nicii din 8nsu#area
co#pusi"or "ui ste%%7. care 8n :ntre5&re& pri6ito&re %& tehnic& va pri#i nu#e"e de Ge7ste%%0
B!) si %T$ nota 0)C
147
MARTIN HEIDEGGER
LA CE BUN 6OE5ID
140
0) Heide++er sta9i"este o re"atie ne#iE"ocita 8ntre 'i"o/o'ia #oderna europeana si
con'i+urarea atitudinii te?nice a europeanu"ui #ode# 8n 'ata "u#ii) Instituirea unui
re+i# a" actiunii si 'aptei +/&chensch&9t,. despre care Heide++er vor9este pe "ar+ 8n
"ucrarea U5erwtndung der /et&ph>sik. este e'ectu" derivat a" #eta'i/icii europene
aEunse "a 8#p"inirea ei ca doctrina a vointei de putere +die sich 6o%%endende /et&7
ph>sik &%s Wi%%e zur /&cht,0 (Aceasta revo"utie radica"a 8n conceperea "u#ii >
scrie Heide++er 8n "ucrarea Ge%&ssenheit Bpp) ,-*24C > se 8#p"ineste 8n 'i"o/o'ia
#odernitatii) De aici re/u"ta o po/itie cu totu" noua a o#u"ui 8n "u#e si 8n raport cu
"u#ea) Lu#ea apare acu# ca un o9iect asupra caruia +8ndirea ca"cu"atoare 8si
orientea/a atacuri"e$ carora ni#ic nu "e #ai poate sta 8n ca"e) Natura devine un unic
re/ervor urias$ o sursa de ener+ie pentru te?nica si industria #oderna) Aceasta
re"atie 'unda#enta" te?nica a o#u"ui cu 8ntre+u" "u#ii a aparut pentru pri#a data 8n
seco"u" H!II$ si anu#e 8n Europa si nu#ai 8n Europa) Mu"ta vre#e$ aceasta re"atie a
ra#as necunoscuta pe ce"e"a"te continente) Ea a ra#as cu totu" straina epoci"or
precedente si destine"or ce"or"a"te popoare)A
3) (Nu e<ista dec8t doua tipuri de +8ndire$ si 'iecare$ 8n 'e"u" "ui$ este deopotriva
"e+iti# si necesar: +8ndirea ca"cu"atoare +dos rechnende Denken, si +8ndirea
#editativa +dos 5e7sinn%iche !&chdenken,01 BHeide++er$ Ge%&ssenheit. p) ,.C
G8ndirea ca"cu"atoare (socoteste si ca"cu"ea/a c?iar si atunci c8nd nu 'o"oseste
#asini de ca"cu" sau ca"cu"atoare e"ectronice) 6rin 8nsasi te?nicitatea ei$ ea
procedea/a "a o ordonare te?nica a "u#ii) Aceasta ordonare nu depinde de
ordinatoare@ di#potriva$ toc#ai ea este cea care co#anda 'a9ricarea si 'o"osirea)))
ordinatoare"or) G8ndirea ca"cu"atoare socoteste$ scontea/a$ tine socotea"a) B)))C
G8ndirea ca"cu"atoare este "a r8ndu" ei o +8ndire$ 8nsa aceasta +8ndire este ase#enea
unei 'u+i a +8ndirii 8n 'ata +8ndirii) si tine toc#ai de ceea ce Heide++er nu#este d&s
5esinn%iche !&chdenken. 'aptu" de a +8ndi$ si#u"tan cu aceasta 'u+a a +8ndirii$
esenta ne*te?nica a te?nicii)A BBIRAULT$ ,-03$ p) 173C
-) !or9a aceasta > Die #pr&che ist d&s H&&s des #eins >$ devenita 8ntre ti#p
ce"e9ra$ va 'i e<p"icata de Heide++er 8n cursu" unei discutii cu pro'esoru" Eapone/
Te/u&a B,-.1C$ pu9"icata su9 tit"u" (us eine3 Gespr&ch 6on der #pr&che 8n vo"u#u"
Unterwegs zur #pr&che Bpp) 3.*,..C)
,4) Se#ni'icatia deose9ita pe care o capata cuv8ntu" #&7gen 8n +8ndirea "ui
Heide++er se desprinde din nu#eroase "ocuri a"e vo"u#u"ui consacrat pro9"e#e"or
"i#9ii$ Unterwegs zur #pr&che:
n
#&ge. s&g&n. 8nsea#na a arata +zeigen,. a "asa sa
apara 8n stra"ucire$ a da "i9er +9rei7ge5en, "u#in8nd*ascun/8nd ca o'erire a ceea ce
nu#i# "u#eA) +Unterwegs000. p) 244P @#&ge +uvernea/a si rostuieste spatiu" "i9er
+d&s )re7ie, a" "ocu"ui de desc?idere +Uchtung,. pe care orice stra"ucire +#cheinen,
tre9uie sa*, caute$ pe care orice pierdere a stra"ucirii tre9uie sa*, paraseasca$ 8n care
orice pre/enta si orice a9senta tre9uie sa se arate si sa patrunda prin rostirea
esentia"a)A +Unterwegs000. p) ,K4P
,,) !) SG$ nota ,4)
LIMBA TN 6OEM O "oca"i/are a 6oe#u"ui
,
"ui Geor+ Tra&"
Aici (a "oca"i/aA +erorten, 8nsea#na #a" 8nt8i (a tri#ite 8ntr*un "oc anu#eA +in den
Ort weisen,0 Apoi 8nsea#na (a "ua sea#a "a ace" "ocA +den Ort 5e&chten,0 A#9e"e
acestea > tri#iterea 8ntr*un anu#e "oc si atentia acordata "ocu"ui ace"uia >
repre/inta de#ersu" pre+atitor a" oricarei "oca"i/ari) Da# 8nsa deEa dovada de
destu"a 8ndra/nea"a daca$ 8n ce"e ce ur#ea/a$ ne vo# re/u#a "a de#ersu" pre+atitor)
Loca"i/area$ asa cu# se cuvine c8nd e vor9a de un #ers a" +8ndu"ui$ s'8rseste 8ntr*o
8ntre9are) Aceasta se re'era "a ca"itatea de "oc a "ocu"ui +OrtschF9i0 des Ortesp0
Loca"i/area 8" vi/ea/a aici pe Geor+ Tra&" doar pentru a #edita asupra "ocu"ui
speci'ic 6oe#u"ui sau) 6entru epoca noastra interesata > din punct de vedere
istoric$ 9io+ra'ic$ psi?ana"itic$ socio"o+ic > de e<presia nuda$ un ase#enea de#ers
ra#8ne o uni"atera"itate evidenta$ daca nu c?iar o ca"e +resita) Loca"i/area #editea/a
asupra "ocu"ui)
La ori+ine$ cuv8ntu" Ort 8nsea#na (v8r'u" "anciiA) !8r'u" este ce" 8n care se aduna
totu") Locu" str8n+e "ao"a"ta catre sine$ purt8nd in punctu" supre# si e<tre#) Ce" care
str8n+e "ao"a"ta stra9ate totu" si 'iintea/a 8n toate) Locu"$ ce"*ce*str8n+e*"ao"a"ta$
aduna "a sine$ pastrea/a tot ce a adunat$ dar nu ca o capsu"a care 8nc?ide$ ci 8n asa
'e" 8ncit e" stra9ate cu "u#ina si stra"ucirea sa ceea ce a strins "ao"a"ta$ e"i9er8ndu*,
a9ia ast'e" 8ntru esenta sa)
!o# "oca"i/a acu# ace" "oc care str8n+e "ao"a"ta rostirea poetica a Iu" Geor+ Tra&"
8ntr*un unic 6oe# +Gedicht,. vo# "oca"i/a deci "ocu" care este propriu 6oe#u"ui
sau)
Orice #are poet nu scrie dec8t pornind de "a un unic 6oe#) Maretia sa se #asoara
dupa +radu" 8n care e" 8i este 8ncredintat acestui Unic$ 8n asa 'e" 8ndt e" are putinta
sa*si #entina rostirea sa poetica 8n stare pura 8n acest Unic)
1,4
MARTIN HEIDEGGER
Acest 6oe# a" poetu"ui ra#8ne nee<pri#at) Nici una din creatii"e poetice ]10^ "uate
separat si nici ansa#9"u" "or nu spune tot) Cu toate acestea$ '"ecare creatie poetica 8n
parte vor9este pornind de "a 8ntre+u" ace"ui unic 6oe# si 8" rosteste pe acesta de
'"ecare data) Din "ocu" care este speci'ic 6oe#u"ui i/voraste unda care 8nsu'"eteste
de 'iecare data rostirea ca rostire poetica$ 8nsa unda paraseste at8t de putin "ocu" care
e propriu 6oe#u"ui$ 8nc8t i/vor8rea ei 'ace$ di#potriva$ ca orice #iscare
8nsu'"etitoare a rostirii sa cur+a 8napoi$ 8n ori+inea din ce 8n ce #ai 8nva"uita) 8n
ca"itatea "ui de i/vor a" undei care 8nsu'"eteste$ "ocu" 6oe#u"ui adaposteste esenta
8nva"uita a ceea ce$ "a pri#a vedere$ poate sa apara repre/entarii #eta'i/ico*estetice
drept rit#)
Deoarece 6oe#u" unic r=#8ne 8n spatiu" nee<pri#atu"ui$ noi nu pute# e<a#ina
"ocu" sau dec8t 8ncerc8nd > si anu#e pornind de "a ceea ce e<pri#a prin "i#9a
creatii"e poetice considerate separat > sa tri#ite# 8n ace" "oc) Dar pentru aceasta$
'iecare creatie poetica 8n parte rec"a#a deEa o "a#urire +Er%8uterung,0 Ea 'ace ca
"a#ura +dos L&utere,. care stra"uceste stra9at8nd tot ce e rostire poetica$ sa aEun+a "a
o pri#a stra"ucire)
Se vede "esne ca o 9una "a#urire presupune deEa "oca"i/area) Doar pornind din "ocu"
6oe#u"ui$ stra"uceste si rasuna '"ecare creatie poetica "uata 8n parte) Loca"i/area
6oe#u"ui necesita$ "a r8ndu" ei$ o trecere pre#er+atoare printr*o pri#a "a#urire a
creatii"or poetice "uate 8n parte)
Orice dia"o+ a" +8ndirii cu 6oe#u" unui poet ra#8ne ancorat 8n re"atia reciproca
dintre "oca"i/are si "a#urire)
Dia"o+u" autentic cu 6oe#u" unui poet nu este dec8t ce" care se des'asoara 8ntr*o
#aniera poetica: dia"o+u" poetic dintre poeti) Dar este de ase#enea posi9i"$ si
uneori c?iar necesar$ un dia"o+ a" g:ndirii cu creatia poetica$ si aceasta deoarece
a#8ndurora "e este proprie o re"atie privi"e+iata$ c?iar daca di'erita$ cu "i#9a)
Dia"o+u" care se naste 8ntre +8ndire si creatia poetica tinde sa scoata "a ivea"a esent&
"i#9ii$ pentru ca #uritorii sa 8nvete din nou sa "ocuiasca 8n "i#9a) ]13^
LIMBA TN 6OEM
1,,
Dia"o+u" +8ndirii cu creatia poetica are de stra9atut o ca"e "un+a) E" a9ia a 8nceput)
%ata de 6oe#u" "ui Geor+ Tra&"$ e" tre9uie sa #ani'este o deose9ita prudenta) Dia*
"o+u" +8ndirii cu creatia poetica nu poate sa s"uEeasca 6oe#u" dec8t pe o ca"e
#ediata) Iata de ce acest dia"o+ este p8ndit de pri#eEdia de a pertur9a rostirea
proprie 6oe#u"ui 8n "oc de a*, "asa sa c8nte 8n propria*i netu"9urare)
Loca"i/area 6oe#u"ui este un dia"o+ a" +8ndirii cu creatia poetica) Ea nu pre/inta
nici conceptia despre "u#e a unui poet$ nici nu*i cercetea/a ate"ieru") O "oca"i/are a
6oe#u"ui nu poate 8n nici un ca/ sa 8n"ocuiasca ascu"tarea creatii"or poetice si nici
#acar nu poate s*o 8ndru#e) Loca"i/area 8ntreprinsa de +8ndire nu poate dec8t sa*i
con'ere ascu"tarii un caracter intero+ativ si$ 8n ce" #ai 9un ca/$ sa*i sporeasca 'orta
#editativa)
5in8nd sea#a de aceste 8n+radiri$ 8ncerca# #ai 8nt8i sa tri#ite# catre "ocu"
6oe#u"ui nee<pri#at) 6entru aceasta tre9uie sa porni# de "a creatii"e poetice e<pri*
#ate 8n "i#9a) Ra#8ne totusi sa ne 8ntre9a#: de "a care anu#eD %aptu" ca '"ecare
dintre creatii"e poetice a"e "ui Tra&" indica "a 'e" de statornic$ c?iar daca 8n
#oda"itati variate$ catre ace" unic "oc a" 6oe#u"ui$ sta #arturie pentru consonanta
de e<ceptie a creatii"or sa"e poetice$ provenita din sunetu" 'unda#enta" a" 6oe#u"ui
sau)
8nsa 8ncercarea pe care o 'ace# acu# de a tri#ite catre ace" "oc tre9uie sa se 5&zeze
doar pe a"e+erea unui nu#ar restr8ns de stro'e$ versuri si e<cerpte) Se naste ast'e"
inevita9i" i#presia ca proceda# ar9itrar 'ac8nd aceasta a"e+ere) Dar a"e+erea vine 8n
8nt=#pinarea +8ndu"ui nostru de a ne purta atentia$ aproape e<e*cut8nd un sa"t$ catre
"ocu" propriu 6oe#u"ui)
I 8ntr*una dintre creatii"e poetice a"e "ui Tra&" se spune:
$e6& strain este su9%etu% pe &cest p&3:nt0
6e nesi#tite$ ne +asi# cu acest vers ase/ati 8ntr*o repre/entare 'a#i"iara) Ea ne
pre/inta pa#8ntu" drept
1,2
MARTIN HEIDEGGER
ceea ce este pa#8ntesc$ ]1-^ 8n sensu" de desartaciune) Di#potriva$ su'"etu" este
socotit drept netrecator$ ca ceva supra*pa#8ntesc) De "a 6"aton 8ncoace su'"etu" tine
de supra*sensi9i") C8nd apare 8n s'era sensi9i"u"ui$ e" nu este dec8t ratacit aici) Aici$
(pe acest pa#8ntA$ e" nu 8si a'"a #atricea potrivita
1
) Locu" sau nu este pe pa#8nt)
Aici$ su'"etu" este (ceva strainA) Trupu" este o te#nita a su'"etu"ui$ daca nu c?iar
ceva #ai rau) Ast'e"$ dupa c8t se pare$ su'"etu"ui nu*i r=#8ne a"tceva de 'acut dec8t sa
paraseasca c8t #ai +ra9nic s'era sensi9i"u"ui care$ privita din punct de vedere
p"atonician$ este ceea*ce*nu*'8intea/a*cu*adevarat$ 'iintarea care nu traieste dec8t
propria ei desco#punere) Dar ce straniu$ totusi@ versu"
$e6& str&in este su9%etu% pe &cest p&3:nt0
provine dintr*o creatie poetica ce poarta tit"u" )ruh%ing der SeeJeJ(6ri#avara
su'"etu"uiA Bpp) ,K- s) ur#)CF) 8n aceasta poe/ie nu se spune ni#ic despre o patrie
su*prapa#8nteana a su'"etu"ui ne#uritor) Lucru" ne pune pe +8nduri$ si iata de ce se
cuvine sa "ua# sea#a "a "i#9a poetu"ui) Su'"etu": (ceva strainA) 8n a"te creatii
poetice$ Tra&" spune adesea$ si o 'ace cu 9una stiinta$ atunci c8nd se re'era "a unu" si
ace"asi cuv8nt$ "a su'"et: (ceva #uritorA Bp) .,C$ (ceva 8ntunecatA Bpp) 03$ ,04$ ,00 si
,-.C$ (ceva sin+uraticA Bp) 03C$ (ceva v"a+uitA Bp) ,4,C$ (ceva 9o"navA Bpp) ,,1 si
,0,C$ (ceva o#enescA Bp) ,,KC$ (ceva "ividA Bp) ,13C$ (ceva #ortA Bp) ,0,C$ (ceva
tacutA Bp) ,-7C) Acest unic cuv8nt$ a9stractie 'ac8nd de diversitatea continutu"ui sau$
nu are 8ntotdeauna ace"asi sens) (Ceva sin+uraticA$ (ceva strainA ar putea de*
F Nu#ere"e pa+ini"or se re'era "a voi) I a" editiei Tra&"$ aparuta 8n Editura Otto Mii""er din Sa"/9ur+$ edipe care
contine creatii"e poetice) A 'ost 'o"osita editia a !i*a$ ,-K3) O pri#a editie a opere"or co#p"ete$ cuprin/8nd
creatii"e poetice$ a 'ost 8n+riEita de prietenu" "ui Tra&"$ Kar" R=c&$ si a aparut 8n anu" ,-,0$ 8n Editura Kar" ;o"''
din Leip/i+) K) HorMit/ a rea"i/at 8n ,-K7 8n Editura Arc?e din Ruric? o reeditare$ care cuprinde si o ane<a
a"catuita din docu#ente si a#intiri)
LIMBA IN 6OEM
1,1
se#na un "ucru i/o"at$ care este c8nd si c8nd sin+uratic$ care$ 8ntr*o perspectiva
particu"ara si "i#itata$ este 8nti#p"ator strain) ]K4^ Ceea ce este strain 8n acest sens
poate 'i r8nduit 8n cate+oria de (strainA 8n +enere si$ ast'e"$ c"asat) Daca su'"etu" ar 'i
repre/entat 8n 'e"u" acesta$ e" nu ar #ai 'i dec8t un ca/ particu"ar a ceea ce este
strain)
Dar ce 8nsea#na (strainA O9re3d? De o9icei$ prin ceea ce este strain se 8nte"e+e
ceva ne'a#i"iar$ deci un "ucru care nu ne atra+e$ care #ai de+ra9a ne apasa si ne
ne"inisteste) Dar =re3d. 8n +er#ana vec?e 9r&3. 8nsea#na de 'apt (8nainte spre un
a"t "ocA$ (8n dru# spre)))A$ 8n 8nt=#pinarea a ceea ce 8ti este dinainte re/ervat) Ceea
ce este strain
K
pere+rinea/a "u8nd*o 8nainte) Dar nu este vor9a de o ratacire "ipsita de
orice deter#inare) Ceea ce este strain se 8ndreapta$ caut8nd ne8ncetat spre "ocu"
unde$ ca pere+rin$ poate ra#8ne) Ace" (ceva strainA ur#ea/a c?e#area$ a9ia
de/va"uita siesi$ care*, asa/a pe ca"ea ce conduce catre ceea ce 8i este propriu)
6oetu" nu#este su'"etu" (ceva strain pe acest pa#8ntA) Locu" 8n care pere+rinarea "ui
nu a putut aEun+e p8na acu# este toc#ai pa#8ntu") Su'"etu" este a9ia 8n c&ut&re&
pa#8ntu"ui si nu vrea nicidecu# sa 'u+a de e") A cauta pa#8ntu" pere+rin8nd$ pentru
a putea construi si "ocui pe e"$ 8n c?ip poetic$ si pentru ca a9ia 8n 'e"u" acesta
pa#8ntu" sa poata 'i sa"vat c& pa#8nt > iata ceea ce 8#p"ineste esenta su'"etu"ui)
Asadar$ su'"etu" nu este nicidecu# #a" 8nt8i su'"et$ pentru ca apoi sa 'ie caracteri/at$
dintr*un #otiv sau a"tu"$ prin neapartenenta "a pa#8nt) !ersu"
nu#este$ di#potriva$ esenta a ceea ce se c?ea#a (su'"etA) !ersu" acesta nu contine
nici o a'ir#atie privitoare "a su'"etu" presupus a 'i cunoscut 8n esenta "ui$ ca si cu#
nu s*ar ur#ari dec8t sa se sta9i"easca$ su9 'or#a unei co#p"etari$ ca su'"etu" se vede
con'runtat cu ceea ce nu 8i este pe potriva si$ de aceea$ ne'a#i"iar:
1,K
MARTIN HEIDEGGER
de a nu +asi pe pa#8nt nici un "oc de adapost si nici o conso"are) Di#potriva$
su'"etu" este$ 8n trasatura 'unda#enta"a a esentei "ui$ (ceva strain pe acest pa#8ntA)
E" ra#8ne ast'e" ce" care e #ereu pe dru# ur#8nd$ ca pere+rin$ ca"ea esentei sa"e)
Dar noua nu ne da pace 8ntre9area: 8ncotro este c?e#at pasu" (ce"ui care este stra*
inA$ 8n sensu" "a#urit #ai susD O stro'a din cea de a treia parte a operei poetice
#e5&sti&n i3 r&u3E (!isu" "ui Se9astianA Bp) ,40C ne da raspunsu": ]K,^
O$ c:t de %inistit& p%i35&re& de7& %ungu% &%5&stru%ui r:u /edi%3d %& %ucruri uit&te de
3u%t. pe c:nd :n 6erde%e r&3 #turzu% che3& spre
dec%in pe ce% cei din 9ire str&inu%
Su'"etu" este c?e#at$ 8n dec"in +Unterg&ng,0 8nsea#na atunci ca su'"etu" tre9uie sa*
si s'irseasca pere+rinarea sa pa#8nteasca si sa paraseasca pa#8ntu"D 8n versuri"e de
#ai sus nu e nicidecu# vor9a de asa ceva) si totusi$ e"e vor9esc despre un dec"in)
Nu#ai ca dec"inu" despre care e vor9a aici nu este o catastro'a si nici o si#p"a
a"unecare 8n decadere) Ceea ce intra 8n dec"in de*a "un+u" r8u"ui a"9astru
Se scu9und& :n %iniste si t&cere0 B!er&"arter Her9stJ(Toa#na trans'i+urataA$ p) 1KC
8n care "inisteD 8n "inistea ce"ui #ort) 8nsa a carui #ortD si 8n care tacereD
Stro'a din care 'ace parte versu" acesta continua ast'e":
))) (%5&stru% de duh :si 6&rs& %u3in& :ndoie%nic& de&supr& p&durii neu35%&te000
LIMBA IN 6OEM
1,.
Mai 8nainte este po#enit soare"e) 6asu" strainu"ui #er+e 8nainte 8n "u#ina
8ndoie"nica
.
) Lu#ina 8ndoie"nica se asocia/a #ai 8nt8i cu 8ntunecarea) (A"9astru" 8si
varsa "u#ina 8ndoie"nicaA) Se 8ntuneca cu#va a"9astru" /i"ei 8nsoriteD Dispare e" pe
#asura ce cade seara pentru a 'ace "oc noptiiD Lu#ina 8ndoie"nica nu este 8nsa un
si#p"u dec"in a" /i"ei$ o decadere a "u#ino/itatii sa"e 8n 9e/na) Lu#ina 8ndoie"nica
nu tri#ite 8n c?ip necesar "a dec"in) Di#ineata cunoaste si ea "u#ina 8ndoie"nica) O
data cu di#ineata se 8na"ta /iua) Lu#ina 8ndoie"nica este 8n ace"asi ti#p 8na"tare)
A"9astru" 8si varsa "u#ina 8ndoie"nica peste padurea (neu#9"ataA$ peste padurea cu
trunc?iuri do9orite$ cu'undata 8n sine) A"9astru" noptii se 8na"ta seara) ]K2^
A"9astru" (de du?A
7
8si varsa "u#ina 8ndoie"nica) (De du?A caracteri/ea/a ("u#ina
8ndoie"nicaA) !a tre9ui sa #edita# "a ceea ce 8nsea#na acest (de du?A +geist%ich,.
care apare 8n repetate r8nduri) Lu#ina 8ndoie"nica repre/inta u"ti#a parte a dru#u"ui
pe care*, parcur+e soare"e: u"ti#a parte a /i"ei si$ deopotriva$ u"ti#a parte a anu"ui)
U"ti#a stro'a a unei poe/ii intitu"ate #o373ersneigeE (S'8rsit de varaA Bp) ,7-C c8nta:
$:t de do3o&%& & de6enit 6&r& $e& 6erde si cu3 r&sun& p&su% #tr&inu%ui prin
no&pte& de &rgint0 De si7&r &3inti 6reo &%5&str& s&%5&ticiune
de & ei c&r&re De &r3oni& &ni%or ei de duh;
E<presia (at8t de do#o"A +so %eise, revine #ereu 8n creatia poetica a "ui Tra&") Ni se
pare 8ndeo9ste ca "eise nu 8nsea#na dec8t: a9ia percepti9i" pentru urec?e) Ceea ce e
denu#it ast'e" este raportat "a capacitatea noastra de repre/entare) Dar (do#o"A
+%eise, 8nsea#na (8ncetA@ ge%isi&n 8nsea#na (a a"unecaA) (Do#o"A este ceva care
scapa a"unec8nd) !ara a"uneca 8n toa#na$ deci 8n seara anu"ui)
1,7
MARTIN HEIDEGGER
))) si cu3 r&sun& p&su% #tr&inu%ui prin no&pte& de &rgint0
Cine este acest strainD Cui apartin carari"e de care tre9uie sa*si a#inteasca (a"9astra
sa"9aticiuneAD A*si a#inti 8nsea#na (a #edita "a "ucruri uitate de #u"tA$
))) pe c:nd :n 6erde%e r&3
#turzu% che3& spre dec%in. pe ce%
ce7i din 9ire str&inu%
B!) pp) 1K si ,40C
8n ce #asura tre9uie ca (vreo a"9astra sa"9aticiuneA Bv) pp) -- si ,K7C sa #edite/e
asupra a ceea ce se a'"a 8n dec"inD Oare sa"9aticiunea 8si pri#este a"9astru" ei din
ace" (a"9astru de du? care 8si varsa "u#ina 8ndoie"nicaA si care se 8na"ta ca 'iind
noapteaD ]K1^ Desi+ur$ noaptea este 8ntunecata) Dar 8ntunericu" nu este 8n c?ip
necesar 9e/na) 8ntr*o a"ta poe/ie Bp) ,1-C$ noaptea este invocata cu ur#atoare"e
cuvinte:
O. 5%:ndu% 5uchet de &%5&stre%e &% noptii
Un 9uc?et de a"9astre"e este noaptea$ un 9"8nd 9uc?et) Drept care si a"9astra
sa"9aticiune se #ai c?ea#a (s'ioasa sa"9aticiuneA Bp) ,4KC$ (9"8ndu" ani#a"A Bp) -0C)
Buc?etu" de a"9astru str8n+e "ao"a"ta 8n stra'undu" "e+aturi"or sa"e pro'un/i#ea
sacru"ui) Din ini#a a"9astru"ui stra"uceste sacru"$ 8nva"uindu*se totodata 8n
8ntunericu" care e#ana din acest a"9astru) Sacru" ra#8ne nec"intit 8n ti#p ce se
sustra+e) E" 8si daruieste sosirea pastr8n*du*se 8n sustra+erea care 8nsoteste aceasta
nec"intire) Lu#ino/itatea adapostita 8n 8ntuneric este a"9astru") Lu#inos$ adica
"i#pede$ este$ "a ori+ini$ sunetu" care c?ea#a provenind din spatiu" adapostitor a"
"inistii si care$ deci$ apare 8n "u#ino/itatea sa) A"9astru" se "i#pe/este 8n
"u#ino/itatea sa$ rasun8nd #e"odios) A"9astru" 8ntunericu"ui stra"uceste 8n
"u#ino/itatea "ui "i#pe/itoare)
LIMBA TN 6OEM
1,0
6asii strainu"ui rasuna #e"odios prin noaptea de ar+int$ stra"ucitoare si sonora) O
a"ta poe/ie spune Bp) ,4KC:
si :n &%5&stru% s9:nt :nc& 3&i r&sun& p&sii %u3inosi 8n a"ta parte Bp) ,,4C se spune
despre a"9astru: #9inteni& 9%ori%or &%5&stre000 :% 3isc& pe ce% ce %e pri6este0
O a"ta poe/ie spune Bp) 3.C:
))) $hipu% unui &ni3&% :ncre3eneste de &%5&stru. de s9inteni& s&0
A"9astru" nu este o i#a+ine #enita sa e<pri#e sensu" sacru"ui) Datorita pro'un/i#ii
"ui care str8n+e "ao"a"ta si care a9ia 8n 8nva"uire 8si do98ndeste stra"ucirea$ a"9astru"
este e" 8nsusi sacru") Con'runtat cu a"9astru" si totodata deter#inat de at8ta a"9astru
sa se retina 8n sine 8nsusi$ c?ipu" ani#a"u"ui 8ncre#eneste$ devenind 'ata
sa"9aticiunii) ]KK^
8ncre#enirea c?ipu"ui ani#a" nu este 8ncre#enirea a ceva ce a #urit) 8ncre#enind
ast'e"$ c?ipu" ani#a"u"ui capata o concentrare) E<presia sa se aduna pentru ca$
retin8ndu*se 8n sine 8nsasi$ sa priveasca > astept8nd venirea sacru"ui> 8n (o+"inda
adevaru"uiA Bp) 3.C) A privi 8nsea#na: a patrunde 8n s8nu" tacerii pentru a +asi aco"o
adapost)
Enor3& este t&cere& :n pi&tr&
suna versu" i#ediat ur#ator) 6iatra este #asivu" durerii) Roca str8n+e "ao"a"ta >
adapostind 8n #ie/u" ei de piatra > e"e#entu" care 8#9"8n/este si care$ durere 'iind$
poarta 8n ceea ce este esentia"$ aduc8nd cu sine "inistea) (De a"9astruA$ durerea se
scu'unda 8n tacere) Con'runtata cu a"9astru"$ 'ata sa"9aticiunii se retra+e 8n s'era
9"8ndetii) Caci s'era 9"8ndetii este$ ur#8nd cu*v8ntu" 8ndeaproape$ ceea ce strin+e 8n
c?ip pasnic)
1,3
MARTIN HEIDEGGER
B"8ndetea trans'or#a 8nvraE9irea$ presc?i#98nd ceea ce este vata#ator si pustiitor 8n
starea de sa"9aticie$ 8n durere do#o"ita)
Cine este a"9astra sa"9aticiune careia poetu" i se adresea/a$ cerindu*i sa*si
a#inteasca de strainD Un ani#a"D Desi+ur) Un ani#a" si doar at8tD Nicidecu#$ de
vre#e ce acesta este c?e#at sa*si a#inteasca) C?ipu" sau este c?e#at sa priveasca
p"in de speranta catre strain si sa*si atinteasca privirea asupra "ui) A"9astra
sa"9aticiune este un ani#a" a" carui caracter de ani#a" nu re/ida pese#ne 8n
ani#a"itate$ ci 8n acea a#intire care pastrea/a 8n c8#pu" privirii$ a#intire pe care o
rec"a#a poetu") Acest caracter de ani#a" se a'"a 8nca departe si a9ia daca poate 'i
8ntreva/ut) Ast'e"$ caracteru" de ani#a" a" ani#a"u"ui pe care 8" ave# aici 8n vedere
p"uteste 8n indeter#inat) Acest caracter nu este 8nca adus 8n esenta "ui) Un atare
ani#a"$ si anu#e ani#a"u" care +8ndeste$ ace" &ni3&% r&tion&%e. o#u"$ nu este 8nca$
potrivit unei vor9e a "ui Niet/sc?e$ surprins si 'i<at)
Aceasta asertiune nu vrea sa spuna 8nsa de'e" ca o#u" nu este 8nca (constantA ca
rea"itate) E" este c?iar prea deter#inat ca atare) !or9a "ui Niet/sc?e vrea sa spuna:
caracteru" de ani#a" a" acestui ani#a" nu este 8nca adus 8ntr*un spatiu sta9i"$ cu a"te
cuvinte$ (acasaA$ 8n patria esentei sa"e 8nva"uite) De "a 6"aton 8ncoace$ #eta'i/ica
europeana occidenta"a se straduieste sa o9tina aceasta surprindere si 'i<are) 6oate ca
ea se straduieste 8n van) 6oate ca dru#u" care duce catre per*#anenta*a'"are*pe*
dru# +dos Unterwegs, 8i este 8nca 8nc?is) ]K.^ O#u" de asta/i este toc#ai ani#a"u"
care nu a 'ost 8nca surprins si 'i<at 8n esenta sa)
6rin nu#e"e poetic de (a"9astra sa"9aticiuneA$ Tra&" invoca acea 'iinta u#ana a"
carei c?ip$ asadar a carei privire ce iese 8n 8nt=#pinare$ este > pe c8nd +8ndeste "a
pasii strainu"ui > "a rindu" ei privita de catre a"9astru" noptii$ 'iind ast'e" "u#inata
de sacru) E<presia (a"9astra sa"9aticiuneA denu#este pe acei #uritori care 8si
a#intesc de strain si care$ "ao"a"ta cu e"$ vor sa o9tina$ prin pere+rinare$ patria 'iintei
u#ane)
LIMBA IN 6OEM
1,-
Cine s8nt cei care 8ncep un ase#enea pere+rinaED 6ese#ne ca s8nt putini si
necunoscuti$ daca ceea ce tine de esenta survine in "iniste$ pe neasteptate si doar ara*
reori) 6oetu" 8i nu#este pe acesti pere+rini 8n poe/ia Ein Winter&5endE(O seara de
iarnaA Bp) ,27C$ 8n care cea de a doua stro'a 8ncepe ast'e":
Do&r c:te unii. dintre cei peregrin:nd &st9e% (Aung :n 9&t& portii pe c&i :ntunec&te0
Oriunde si oric8nd 'iintea/a$ a"9astra sa"9aticiune a parasit con'i+uratia de p8na
acu# a esentei o#u"ui) O#u" de p8na acu# decade +6er9&%%en, 8n #asura 8n care 8si
pierde esenta$ adica 8n #asura 8n care esenta sa se deteriorea/a +6erwesen,0
#ie5enges&ng des odesE@$intecu" #ortii pe sapte vociA este tit"u" uneia dintre
creatii"e poetice a"e "ui Tra&") sapte este nu#ar sacru) C8ntu" c8nta caracteru" sacru a"
#ortii) Aici #oartea nu este repre/entata va+ si 8n +enera"$ ca s'8rsit a" vietii pe
pa#8nt) (MoarteaA 8nsea#na$ poetic vor9ind$ ace" (dec"inA 8n care este c?e#at
(ceva strainA) Acesta este si #otivu" pentru care strainu" c?e#at ast'e" Bp) ,K7C este
nu#it de ase#enea si (ceva #ortA) Moartea sa nu 8nsea#na desco#punere$ ci
a9andonarea ace"ei 8ntruc?ipari a o#u"ui a carei esenta este deteriorata) Ast'e"$
penu"ti#a stro'a a poe/iei #ie5enges&ng des odes spune Bp) ,K2C:
O. :ntruchip&re & o3u%ui. &%c&tuit& din reci 3et&%e. !o&pte& si sp&i3&
scu9und&te%or p&duri si & s&%5&ticiei pustiito&re & &ni3&%u%uiC ':ntu% :ncre3enit &%
su9%etu%ui ]K7^
8ntruc?iparea o#u"ui a carei esenta e deteriorata se a'"a e<pusa torturii a ceea ce este
pustiitor si 8#punsaturii spinu"ui) Sa"9aticia torturii nu este stra9atuta de stra"ucirea
a"9astru"ui) Su'"etu" acestei con'i+uratii u#ane nu este 9atut de v8ntu" sacru"ui) De
aceea$ e" nu
124
MARTIN HEIDEGGER
poate sa porneasca "a dru#) !8ntu" 8nsusi$ su'"area /eu"ui$ ra#8ne de aceea
8nsin+urat) O poe/ie 8n care este nu#ita (a"9astra sa"9aticiuneA$ dar 'ara ca ea sa se
poata desprinde 8ndeaEuns din (desisu" de spiniA se 8nc?eie cu versuri"e Bp) --C:
/ereu r&sun&
Lo6indu7se de negre ziduri. su9%&re& :nsingur&t& &
/eu"ui)
(MereuA 8nsea#na: c8ta vre#e anu" si #ersu" soare"ui ra#8n 8nca prinse 8n
poso#orea"a iernii si ni#eni nu #ai are 8n #inte ca"ea pe care$ (cu pas rasunatorA$
strainu" stra9ate noaptea) Aceasta noapte nu este ea 8nsasi dec8t 8nva"uirea
adapostitoare a #ersu"ui soare"ui) (A #er+eA$ "evou$ 8nsea#na in indo*europeana
ier*anu" +=&hr,0
De si7&r &3inti 6reo &%5&str& s&%5&ticiune de & ei
c&r&re. De &r3oni& &ni%or ei de duh;
Ceea ce$ 8nauntru" ani"or$ tine de du? este deter#inat pornind de "a a"9astru" noptii
care as'inteste ase#eni unui du?)
O. cit de gr&6 este chipu% de hi&cint &% &s9intitu%ui
BUnterMe+sJ(6e dru#A$ p) ,42C
As'intitu" de du? poseda o esenta at8t de esentia"a$ 8nc8t poetu" 8si intitu"ea/a anu#e
una din creatii"e sa"e Geist%iche Dd##erun+J(As'intit de du?A Bp) ,10C) 8n aceasta
poe/ie apare de ase#enea sa"9aticiunea$ dar o sa"9aticiune 8ntunecata) Sa"9aticia sa
are #ai a"es o tendinta spre 9e/na si o 8nc"inatie spre a"9astru" "inistit) In sc?i#9$
poetu" ca"atoreste e" 8nsusi$ "e+anat (de noru" ce" ne+ruA$ (pe*a" noptii ?e"esteu$ pe
ceru" de ste"eA) ]K0^
LIMBA IN 6OEM
12,
Iata cu# suna poe/ia:
(s9intit de duh
&cut& se i6este %& 3&rgine& p&durii #&%5&ticiune :ntunec&t&C Do3o% pe co%in& se
stinge 6:ntu% de se&r&. 2%:nsu% de 3ier%& &3uteste. "&r9i&ute%e 5%:nde &%e to&3nei #e
pierd :n p&dure& de trestii0 Leg&n&t de noru% ce% negru 2%utesti. :35&t&t de se6e de
3&ci. pe7&% noptii he%esteu. 2e ceru% de ste%e0
si g%&su% %un&r &% surorii r&sun& 3ereu 2rin no&pte& de duh0
Ceru" de ste"e este 'i+urat 8n i#a+inea poetica a ?e*"esteu"ui noptii) Ce" putin asa se
petrec "ucruri"e 8n repre/entarea noastra o9isnuita) Dar$ 8n adevaru" esentei sa"e$
ceru" noptii este c?iar acest ?e"esteu) 8n sc?i#9$ ceea ce nu#i# de o9icei noapte
ra#8ne #ai de+ra9a o si#p"a i#a+ine$ si anu#e copia pa"ida si vidata a esentei ei)
He"esteu" si o+"inda "ui revin adesea 8n 6oe#u" "ui Tra&") Ape"e$ c8nd ne+re$ c8nd
a"9astre$ 8i arata o#u"ui propriu" sau c?ip$ privirea sa care iese 8n 8nt8#pinare) Insa
8n ?e"esteu" nocturn a" ceru"ui de ste"e apare a"9astru" as'intitu"ui care 8nsoteste
noaptea de du?) Stra"ucirea ei de+aEa racoare)
Aceasta "u#ina p"ina de racoare provine din stra"ucirea Lunii B C) Pur*
8#preEuru" stra"ucirii ei pa"esc si se racesc c?iar si ste"e"e$ dupa cu# spun vec?i"e
versuri +recesti) ]K3^ Totu" devine ("unarA) Strainu" ai carui pasi stra9at noaptea se
c?ea#a (Se"enaru"A Bp) ,1KC) %rate"e aude (vocea "unaraA a surorii$ care rasuna
#ereu prin noaptea de du?) E" o aude atunci c8nd$ 8n "untrea "ui$ care #ai este 8nca o
"untre (nea+raA si care a9ia de este "u#inata de aparitia aurie a strainu"ui$ 8ncearca
sa*, ur#e/e pe acesta 8n ca"atoria sa nocturna pe ?e"esteu)
122
MARTIN HEIDEGGER
LIMBA TN 6OEM
121
C8nd se 8nt8#p"a ca #uritori sa pere+rine/e pe ur#e"e ace"ui (ceva strainA c?e#at 8n
dec"in$ adica pe ur#e"e strainu"ui$ aEun+ ei 8nsisi 8n ceea ce este strain$ devin ei
8nsisi straini si 8nsin+urati Bpp) 7K$ 30 etcC)
Ca"atorind pe ?e"esteu" de ste"e nocturn > adica pe ceru" care sta deasupra
pa#8ntu"ui > su'"etu" do98ndes*te ast'e" pa#8ntu" devenit a9ia acu# pa#8nt (8n
racoarea sevei sa"eA Bp) ,27C) Su'"etu" a"uneca dispar8nd 8n a"9astru" care as'inteste
vespera"$ a"9astru" anu"ui de du?) E" devine (su'"et a" toa#neiA si$ ast'e"$ (su'"et
a"9astruiA)
6utine"e stro'e si versuri pe care "e*a# citat indica dru#u" ce duce 8n as'intitu" de
du?$ ne asa/a pe ca"ea strainu"ui$ arata 'e"u" de a 'i si ca"atoria ce"or care$ cu +8ndu"
"a e"$ 8" ur#ea/a 8n dec"in) C8nd se apropie (s'8r*situ" veriiA$ ceea ce este strain
devine$ 8n pere+rinaEu" sau$ to#natec si 8ntunecat)
Tra&" intitu"ea/a Her5stsee%eE (Su'"et de toa#naA o creatie poetica a carei penu"ti#a
stro'a suna ast'e" Bp) ,2KC:
$u9ind disp&r 9&r& de ur3& pesti si 9i&re0
#u9%et &%5&stru. peregrin&A :ntunec&t
De ce ni7e dr&g. de cei%&%ti. curind ne7& sep&r&t0
#e&r&. cuprinse suit. i3&gine si sens. de preschi35&re0
6ere+rinii care*, ur#ea/a pe strain se vad curind despartiti de (cei ce "e s8nt dra+iA$
si care pentru ei s8nt (cei"a"tiA) (Cei"a"tiA > 8nsea#na soiu" ace"a de con'i+uratie
u#ana a carei esenta este deteriorata)
Li#9a noastra denu#este acea 'iinta u#ana #ode"ata de o #atrice +#ch%&g, si
8nc?isa +6ersch%&gen, 8n aceasta #atrice: dos Gesch%echt
Y
0 ]K-^ Cuv8ntu" 8nsea#na
at8t specia u#ana 8n sensu" de u#anitate$ c8t si +eneratii"e 8n sensu" de se#intii$
tri9uri si 'a#i"ii$ toate acestea "a r8ndu" "or #ode"ate 8n dua"itatea se<e"or) 6oetu"
nu#este specia ace"ui o# a carui (con'i+uratie poarta o esenta deteriorataA$ specia
(care este pe ca"e sa*si deteriore/e esentaA Bp) ,37C) Aceasta specie este scoasa 8n
a'ara esentei sa"e +her&usgesetzt, si este
ast'e" o specie (c"intita din ase/area ei si cuprinsa de spai#aA +entsetzt, Bp) ,72C)
Care anu#e este 9"este#u" care a "ovit aceasta specieD (B"este#A se spune 8n +reaca
nH)8iIrZi > cuv8ntu" nostru #ch%&g0 B"este#u" speciei a carei esenta se deteriorea/a
consta 8n 'aptu" ca aceasta vec?e specie este separata 8n 8nvraE9irea se<e"or) 6entru a
evada din aceasta 8nvraE9ire$ 'iecare dintre se<e cauta sa aEun+a 8n a+itatia
de/"antuita a propriei sa"9aticii 8nsin+urate si +oa"e$ sa"9aticie a sa"9aticiunii) Nu
du9"a natura ca atare e 9"este#u"$ ci 8nvraE9irea) Aceasta 8nvraE9ire poarta specia$
din a+itatia oar9ei sa"9aticii$ 8n de/9inare$ si o 8nc?ide ast'e" 8n 8nsin+urarea
de/"antuita) Ast'e" de/9inata si spu"9erata$ (specia deca/utaA nu #ai reuseste sa*si
+aseasca dru#u"$ prin proprii"e*i 'orte$ spre #atricea 9una) Matricea 9una$ ea nu o
poate 8nsa rea"i/a dec8t "ao"a"ta cu acea specie a carei du9"a natura pere+ri*nea/a
"u8nd*o 8nainte > pentru a aEun+e din 8nvraE9ire 8n 9"8ndetea unei dua"itati unitare
>$ adica "ao"a"ta cu acea specie care e (ceva strainA si care$ ca atare$ 8" ur#ea/a pe
strain)
8n raport cu ace" strain$ toti ur#asii speciei a carei esenta se deteriorea/a ra#8n >
(cei"a"tiA) Cu toate acestea$ dra+ostea si veneratia ce"or care 8" ur#ea/a pe strain "e
ra#8n dedicate) 6ere+rinarea 8ntunecata pe ur#e"e strainu"ui conduce 8nsa 8n
a"9astru" noptii acestuia) Su'"etu" pere+rin devine (su'"et a"9astruA)
8nsa 8n ace"asi ti#p$ e" ur#ea/a sa se separe) Dar 8ncotroD Aco"o unde #er+e ace"
strain care$ 8n "i#9aE poetic$ este uneori nu#it doar cu aEutoru" de#onstrativu"ui
(ace"aA +=ener,0 =ener. 8n "i#9a vec?e ener. 8nsea#na (ce"a"a"tA) Enert de3 -&ch
8nsea#na (cea"a"ta parte a p8r8u"uiA) (Ace"aA +=ener,. strainu"$ este Ce"a"a"t 'ata de
cei"a"ti$ si anu#e 'ata de specia a carei esenta este pe ca"e sa se deteriore/e) ].4^
Ace"a este ce" c?e#at sa se 8ndeparte/e de cei"a"ti) Strainu" este ce" separat +der (57
geschiedene,0
12K
MARTIN HEIDEGGER
8ncotro este tri#is ace"a care preia 8n sine esenta a ceea ce este strain$ adica 8nainte*
pere+rinareaD 8ncotro este c?e#at ceea ce este strainD 8n dec"in) Dec"inu" este
pierderea 8n as'intitu" de du? a" a"9astru"ui) E" survine din co9or8rea catre anu" de
du?) Daca o ase#enea co*9or8re tre9uie sa stra9ata caracteru" distru+ator a" iernii
care se apropie$ adica a" "unii noie#9rie$ atunci acea pierdere nu 8nsea#na totusi
caderea 8n 'ara*de*spriEin si ni#icire) (A se pierdeA 8nsea#na #ai cur8nd a se des*
prinde si a a"uneca dispar8nd "ent) E drept ca ce" care se pierde dispare 8n s'era
distru+erii provocate de noie#9rie$ dar nu devine de 'e" o victi#a a acestei
distru+eri) E" a"uneca travers8nd*o 8n as'intitu" de du? a" a"9astru"ui$ (catre
vespera"A$ catre seara)
:n ce&su% :nser&rii str&inu% se pierde :n pustiire&
de noie35rie.
#u5 r&3uri%e putrezite. de7& %ungu% unor ziduri 3:nc&te
de 6re3e
2e unde & u35%&t c:nd6& sAintu% 9r&te $u9und&t :n 5%:ndu% c:nt de %ir& &% ne5uniei
s&%e0
BHe"ian$ p) 30C
Seara repre/inta s'8rsitu" /i"e"or anu"ui de du?) Seara 8#p"ineste o presc?i#9are)
Seara care co9oara 8n re+iunea du?u"ui o'era a"tceva vederii$ o'era un a"t o9iect
#editatiei)
#e&r&. cuprinse s:nt. i3&gine si sens. de preschi35&re0
Datorita acestei seri$ ceea ce apare$ si caruia poetii 8i rostesc c?ipuri"e Bi#a+ini"eC$
apare a"t'e") Datorita acestei seri$ ceea ce este esentia" si "a a" carui invi/i9i" #e*
ditea/a +8nditorii aEun+e "a un a"t cuv8nt) Seara trans'or#a$ pornind de "a o a"ta
i#a+ine si de "a un a"t sens$ rostirea provenita din activitatea poetica si din cea
#editativa$ precu# si dia"o+u" dintre e"e) 8nsa seara are aceasta putinta nu#ai
8ntruc8t ea 8nsasi se sc?i#*
LIMBA IN 6OEM
12.
9a) ].,^ Datorita ei$ /iua aEun+e pe o panta care nu este un s'8rsit$ ci doar pre+atirea
ace"ui dec"in prin inter#ediu" caruia strainu" aEun+e sa se situe/e 8n :nceputu%
pere+rinarii sa"e) Seara sc?i#9a propria sa i#a+ine si propriu" sau sens) 8n aceasta
sc?i#9are se ascunde o despartire de do#nia de p8na acu# a perioade"or /i"ei si a
perioade"or anu"ui)
Dar 8ncotro 8ndru#a seara 8ntunecata pere+rinare a su'"etu"ui a"9astruD 8n ace" "oc
unde totu" s*a adunat si este adapostit si pastrat 8n a"t c?ip$ pentru o a"ta 8na"tare)
Stro'e"e si versuri"e #entionate aici ne tri#it 8ntr*o strin+ere*"ao"a"ta$ cu a"te cuvinte
catre un "oc) Care este natura acestui "ocD Cu# sa 'ace# sa 8i +asi# un nu#eD
Desi+ur$ +?id8ndu*ne dupa "i#9a poetu"ui$ 8ntrea+a rostire pe care o pun 8n Eoc
creatii"e poetice a"e "ui Geor+ Tra&" ra#8ne str8nsa "ao"a"ta 8n Euru" strainu"ui care
pere+rinea/a) E" este si se c?ea#a (ce"*care*este*separatA Bp) ,00C) Trec8nd prin e" si
adun8n*du*se 8n Euru" "ui$ rostirea poetica este ar#oni/ata 8ntr*un sin+ur c8nt)
Deoarece creatii"e poetice a"e acestui poet s8nt str8nse "ao"a"ta 8n c8ntecu" ce"ui*care*
este*sepa*rat$ vo# nu#i "ocu" 6oe#u"ui sau sp&t6u%7sep&r&t +die
(5geschiedenhett,0
Loca"i/area tre9uie acu# sa 8ncerce$ printr*un a" doi"ea pas$ sa ia #ai 9ine sea#a "a
"ocu" care p8na acu# nu a 'ost dec8t se#na"at)
II
Oare spatiu"*separat #ai poate 'i adus$ ca "oc a" 6oe#u"ui$ 8n 'ata privirii
#editativeD Daca acest "ucru este cu putinta$ atunci e" nu poate 'i 8#p"init dec8t
ur#arind cu un oc?i #ai trea/ ca"ea pe care #er+e strainu" si 8ntre98ndu*ne: Cine
este ce" separatD Cu# arata "u#ea prin care trec cai"e sa"eD
E"e trec prin a"9astru" noptii) Lu#ina din care se desprind pasii sai este p"ina de
racoare) O poe/ie dedicata anu#e (ce"ui separatA se 8nc?eie prin cuvinte"e
127
$ARTIN HEIDEGGER
].2^: (cai"e "unare a"e ce"or separatiA Bp) ,03C) 6entru noi$ cei separati #ai poarta si
nu#e"e de (#ortiA) Dar 8n ce 'e" de #oarte a intrat strainu"D 8n poe/ia 2s&%3 Bp) 72C$
Tra&" spune:
!e5unu% & 3urit0 Ur#atoarea stro'a spune:
#tr&inu%ui i se 9&ce :ngrop&ciune0
8n #ie5enges&ng des odes. e" se c?ea#a (strainu" a"9A) U"ti#a stro'a a poe/iei
2s&%3 spune:
:n 3or38ntu% s&u &%5u% 3&g se Ao&c& cu &i s&i serpi
(p) *&'
Ce" ce a #urit tr&ieste 8n #or#8ntu" sau) At8t de "inistit si at8t de visator traieste e"
8n cavou" "ui$ 8nc8t se Eoaca cu ai sai serpi) Ei nu*, pot vata#a nicicu#) Ei traiesc$
dar rau" din ei e trans'or#at) 8n sc?i#9$ 8n poe/ia Die 'er9%uchtenE(B"este#atiiA Bp)
,24C se spune:
Lene6os se z6:rco%este cui5u% de serpi purpurii :n p:ntecu% ei r&sco%it0 B!) pp) ,7, si
,7KC
Ce" care a #urit este ne9unu" +der W&hnsinnige,0 Este vor9a aici despre un 9o"nav
#inta"D Nu) Ne9unia nu 8nsea#na o +8ndire care +8ndeste ceva "ipsit de sens) W&hn
'ace parte din w&n&. care 8n vec?ea +er#ana 8nse#na ('araA) Ne9unu" +8ndeste$ si
+8ndeste c?iar ca ni#eni a"tu"$ dar 'ac8nd aceasta e" ra#ine ('araA sensu" din care se
8#partasesc cei"a"ti) Sensu" "ui +#tnn, este a"tu") #inn&n. "a ori+ine$ 8nsea#na (a
ca"atoriA$ (a tinde spreA$ (a po#i 8ntr*o directieA@ radacina indo*europeana sent si
set 8nsea#na (dru#A) Ce"*care*este*separat este ne9unu" +der W&hnsinnige,.
deoarece se a'"a pe dru#u" spre un a"t "oc) 6rivit din ace" "oc$ ne9unia sa poate 'i
nu#ita o ne9unie (9"8ndaA@ caci e" +8ndeste pe
LI$+A IN POE$
120
ur#e"e a ceva #ai "inistit) O poe/ie care vor9este si#p"u despre strain$ nu#indu*,
(Ace"aA$ (Ce"a"a"tA$ spune: ].1^
:ns& &ce%& co5or: trepte%e de pietre &%e /onchs5ergukd. 2e chip :i st&rui& un
&%5&stru sur:s. s% str&niu :n6&%uit :n propri&7i copi%&rie. :n 3&i sporit& %iniste >
3uriC
6oe/ia poarta tit"u" (n einen )r&h6erstor5enenE (Ce"ui #ort de ti#puriuA Bp) ,1.C)
Ce" separat a #urit p"ec8nd 8n ti#puriu) De aceea e" este (+in+asu" cadavruA Bpp)
,4K$ ,K7 etcC$ 8nva"uit 8n acea copi"arie care pastrea/a 8ntr*o sporita "iniste tot ceea
ce$ 8n sa"9aticie$ nu e dec8t ar/ator si pustiitor) Ast'e" ce" care a #urit p"ec8nd 8n
ti#puriu apare ca ('i+ura 8ntunecata a racoriiA) Despre aceasta 'i+ura vor9este
poe/ia cu tit"u" =b3 /dnchs5erg1E(6e Monc?s9er+A Bp) ,,1C:
2eregrinu% trec:nd punte& de os. ne:ncet&t U
ur3e&z&
)&ptur& :ntunec&t& & r&coriiC 6oce& de hi&cint &
9ecioru%ui. Rostind :ncet %egend& uit&t& & p&durii000
(%i+ura 8ntunecata a racoriiA nu 8" ur#ea/a pe pere+rin) Ea #er+e 8naintea "ui$ 8n
#asura 8n care vocea a"9astra a 'ecioru"ui recuperea/a ceea ce a ca/ut in uitare$
rostindu7% spre & 9i pre%u&t0
Cine este acest 'ecior care a #urit p"ec8nd 8n ti#puriuD Cine este acest 'ecior a carui
))) 9runte s:ngere&z& :ncet str&6echi %egende si
/isterio&s& t:%cuire & z5oru%ui de p&s&ri?
(p) ,-'
Cine este ce" care a traversat puntea de osD 6oetu" 8" invoca prin cuvinte"e:
123
MARTIN HEIDEGGER
O. c:t de %ung e ti3pu% E%is. de c:nd te &9%i
printre 3orti
E"is este strainu" c?e#at 8n dec"in) E"is nu este nicidecu# un personaE 8n spate"e
caruia se ascunde Tra&" 8nsusi) 6rin esenta sa$ E"is este tot at8t de di'erit de poet pe
c8t este Rarat?ustra de +8nditoru" Niet/sc?e) Insa a#9e"e personaEe se asea#ana prin
'aptu" ca esenta "or si pere+rinarea "or 8ncep cu dec"inu") ].K^ Dec"inu" "ui E"is
#er+e catre ti#puriu" stravec?i$ #ai vec?i dec8t specia 8#9atr8nita a carei esenta se
de+radea/a$ #ai vec?i$ deoarece este #ai #editativ$ #ai #editativ deoarece este
#ai "inistit$ #ai "inistit deoarece este e" 8nsusi #ai "inistitor)
8n 'i+ura 'ecioru"ui E"is$ natura de 'ecior nu re/ida 8ntr*o opo/itie 'ata de natura de
'ata) Natura de 'ecior este aparitia copi"ariei 8n care do#neste o sporita "iniste)
Aceasta copi"arie adaposteste si pastrea/a 8n sine +in+asa dua"itate a se<e"or$ at8t a
t8naru"ui c8t si a (tinerei cu 'i+ura de aurA Bp) ,0-C)
E"is nu este un #ort a carui esenta se deteriorea/a in t8r/iu" a ceea ce a 'ost u/at de
viata) E"is este #ortu" care 'iintea/a p"ec8nd 8n ti#puriu) Acest strain de/vo"ta 'iinta
u#ana purt8nd*o 8nainte catre 8nceputu" a ceea ce nu a apucat 8nca sa se nasca B8n
vec?ea +er#ana gi5er&n,0 Acea "atura din esenta #uritori"or care nu a apucat 8nca
sa se nasca$ si care este #ai sta9i"a si de aceea #ai "inistitoare$ este nu#ita de poet
d&s Unge75orene B(nenascutu"AC)
Strainu" care a #urit p"ecind in ti#puriu este nenascutu") Cuvinte"e (nenascutu"A si
(strainu"A spun ace"asi "ucru) 8n poe/ia He%terer )ruh%tngE(6ri#avara seninaA Bp)
27C se +aseste versu":
si nen&scutu% :si 6ede de propri&7i %iniste0
E" ocroteste si pastrea/a copi"aria de o sporita "iniste 8n vederea tre/irii viitoare a
speciei u#ane) Ase/at ast'e" 8n propria*i "iniste$ ce" #ort de ti#puriu tr&ieste0
LIMBA IN 6OEM
12-
Ce" separat nu este ce" care a #urit u/at de viata) Di#potriva) Ce" separat priveste
8nainte 8n a"9astru" noptii de du?) 6"eoape"e a"9e ce*i ocrotesc privirea stra"ucesc in
podoa9a nuptia"a Bp) ,.4C care 'a+aduieste #ai 9"inda dua"itate a se<e"or)
Linistit 8n'"oreste #irtu" pe a#9e"e p"eoape a"e #ortu"ui)
Acest vers 'ace parte din aceeasi poe/ie care spune:
A#9e"e versuri se a'"a 8n ne#iE"ocita vecinatate) (Mortu"A este ce" separat$ strainu"$
nenascutu") ]..^ Dar 8nca #ai trece
))) & nen&scutu%ui
$&r&re. pe Ung& :ntunec&te c&tune. pe Ung& 6eri
:nsingur&te0 BStunden"iedJ(C8ntecu" ore"orA$ p) ,4,C
Dru#u" ce"ui nenascut #ai trece 8nca pe "in+a "ocuri"e care nu*, pri#esc drept
oaspete$ 'ara a #ai 'i nevoit sa "e stra9ata) E drept ca si ca"atoria ce"ui separat este
8nsin+urata$ dar acest 'apt provine din sin+uratatea (?e"esteu"ui noptii$ a ceru"ui de
ste"eA) Ne9unu" nu ca"atoreste pe acest ?e"esteu ("e+anat de noru" ce" ne+ruA$ ci 8n
9arca de aur) Dar care este se#ni'icatia acestui auriuD 6oe/ia Winke% i3 W&%dE
(Ascun/is de padureA Bp) 11C o'era raspunsu" 8n versu" acesta:
"&r 5%:ndei ne5unii i se :n9&tise&z& &dese& cee& ce e
din &ur. &de6&r&tu%
Cararea strainu"ui trece prin (anii de du?A ai caror /i"e$ pretutindeni 8ndru#ate 8n
adevaratu" 8nceput$ s8nt +uvernate dinspre acest 8nceput$ adica s8nt p"ine de cuviinta
+recht,0 Anu" su'"etu"ui sau este str8ns "ao"a"ta 8n ceea ce este p"in de cuviinta)
O$ c8t de cuviincioase$ E"is$ s8nt toate /i"e"e ta"e$ spune poe/ia E%is Bp) -3C) Aceasta
invocatie nu este dec8t ecou" ce"ei"a"te pe care a# 8nt8"nit*o deEa:
114
MARTIN HEIDEGGER
O. c:t de %ung e ti3pu% E%is. de c:nd te &9%i
printre 3orti
Ti#puriu" catre care #oartea ,*a purtat pe strain adaposteste ceea ce este pe potriva
esentei nenascutu"ui) Acest ti#puriu este o epoca de un tip aparte$ este epoca
(ani"or de du?A) Tra&" a dat uneia din creatii"e sa"e poetice acest tit"u si#p"u: Pa?rJ
(AnA Bp) ,04C) Ea se desc?ide cu versu": (8ntunecata "iniste a copi"arieiA) %ata 8n 'ata
cu ea se a'"a copi"aria #ai "u#inoasa$ toc#ai pentru ca este #ai "inistita > si de
aceea cea"a"ta copi"arie >$ adica ti#puriu" 8n care ce" separat a aEuns pe ca"ea
dec"inu"ui) Aceasta copi"arie #ai "inistita este dese#nata de versu" 'ina" a" ace"eiasi
creatii poetice drept 8nceput:
Ochi de &ur &% :nceputu%ui. r&5d&re :ntunec&t&
& s9:rsitu%ui ].7^
Aici s'irsitu" nu este ur#area si apoi disparitia 8nceputu"ui) S'irsitu" precede$ ca
s'8rsit a" speciei care 8si deteriorea/a esenta$ 8nceputu" speciei nenascute) Totusi$ 8n
ca"itate de ti#puriu #ai ti#puriu$ 8nceputu" a si depasit s'8rsitu")
Acest ti#puriu pastrea/a esenta ori+inara a ti#pu"ui care #ai este 8nca 8nva"uita)
At8ta vre#e c8t repre/entarea ti#pu"ui > asa cu# ne*a parvenit de "a Aris*tote"$
?otarind si asta/i 8n toate > continua sa ra#8na 8n vi+oare$ esenta ori+inara a
ti#pu"ui ra#8ne pe #ai departe inaccesi9i"a +8ndirii care se a'"a 8n u/) 6otrivit
acestei repre/entari$ ti#pu"$ 'ie ca e +8ndit #ecanic sau dina#ic sau pornind de "a
de/inte+rarea ato#u"ui$ repre/inta di#ensiunea ca"cu"arii cantitative sau ca"itative a
duratei care se des'asoara 8n succesivitate)
Dar ti#pu" adevarat este sosirea "ui d&s Gewesene0 D&s Gewesene nu este ceea ce a
trecut$ ci strin+erea "ao"a"ta a ceea ce este de ordinu" esentei si care precede orice
sosire$ readapostindu*se$ ca o atare str8n+e*
LIMBA IN 6OEM
11,
re "ao"a"ta$ 8n ceea ce este de 'iecare data #ai*ti#pu*riu" ei) S'8rsitu"ui si desav8rsirii
s'8rsitu"ui "e corespunde (8ntunecata ra9dareA) Aceasta poarta ceea ce este ascuns
catre propriu" sau adevar) Capacitatea de indurare +Ertr&gen, care este proprie
acestei ra9dari poarta totu" catre dec"inu" ce duce 8n a"9astru" noptii de du?)
8nceputu"ui 8i corespunde 8nsa o privire si o #editatie care stra"ucesc ase#eni
auru"ui$ deoarece s8nt "u#inate de (ceea ce e din aur$ adevaratu"A) Acesta se o+"in*
deste 8n ?e"esteu" de ste"e a" noptii atunci cind E"is$ 8n ca"atoria "ui$ se #arturiseste
desc?i/8ndu*si ini#a 8n 'ata noptii Bp) -3C:
O %untre de &ur. E%is.
"ni3& t& se %e&g&n& pe ceru% :nsingur&t0
Luntrea strainu"ui se "ea+ana$ dar Eucaus$ nu (te#atoareA Bp) 244C$ asa cu# se
8nt8#p"a cu "untrea ace"or ur#asi ai ti#puriu"ui$ care nu 'ac dec8t sa*, ur#e/e pe
strain) Luntrea "or nu aEun+e p8na "a 8na"ti#ea o+"in/ii ?e"esteu"ui de ste"e) Ea se
scu'unda) Dar cu#D Deca/8ndD Nu) si apuc8nd 8ncotroD 8n neantu" vidD Nicidecu#)
Una dintre u"ti#e"e creatii poetice$ K%&geE
n
37+uireA Bp) 244C se 8nc?eie cu
versuri"e: ].0^
#or& & unei 9urtuno&se 3e%&nco%ii0 "&t&. o %untre te3&to&re se scu9und& #u5 ste%e0
#u5 chipu% t&cut &% noptii0
Ce ascunde aceasta tacere a noptii$ tacere care priveste din stra"ucirea ste"e"orD
Unde este de 'apt "ocu" acestei noptiD Ea 'ace parte din spatiu" separat) Aceasta
separare nu se epui/ea/a 8ntr*o si#p"a stare$ si anu#e aceea de a 'i #ort$ starea 8n
care traieste E"is)
Din spatiu"*separat 'ace parte ti#puriu" copi"ariei #ai "inistite$ noaptea a"9astra$ 'ac
parte cai"e nocturne
112
MARTIN HEIDEGGER
a"e strainu"ui$ nocturna 9ataie de aripi a su'"etu"ui$ din ea 'ace parte c?iar as'intitu"$
ca poarta spre dec"in)
Spatiu"*separat str8n+e "ao"a"ta aceste e"e#ente care 8si apartin une"e a"tora$ dar nu o
'ace u"terior$ ci 8n asa 'e" 8nc8t e" sa se des'asoare 8n str8n+erea "or "ao"a"ta care deEa
e<ista si predo#ina)
As'intitu"$ noaptea$ anii strainu"ui$ carari"e sa"e s8nt nu#ite de poet > (de du?A
+gest%ich,0
Z
Spatiu"*separat este "a rindu" sau un spatiu (de du?A) Ce vrea sa spuna
acest cuv8ntD Se#ni'icatia "ui si 'e"u" 8n care este 'o"osit s8nt vec?i) Geist%ich se
c?ea#a un "ucru care este 8n sensu" spiritu"ui$ a" du?u"ui$ care provine din spirit si
este pe potriva esentei spiritu"ui) 8n 'o"osinta "ui curenta de asta/i$ cuv8ntu" d&s
Geist%iche este restr8ns "a re"atia sa cu c"eru" +der geist%iche #t&nd, si cu institutia
ec"e/iastica) Tra&"$ de ase#enea$ pare sa ai9a 8n vedere$ ce" putin pentru o urec?e
neatenta$ acest raport$ atunci c8nd$ 8n poe/ia "n HeU5runnE(La He""9runnA$ spune
Bp) ,-,C:
000 #o geist%ich ergrunen Die Eichen u5er den 6ergessenen 29&den der oten_
Mai 8nainte au 'ost nu#ite (u#9re"e capete"or 9isericesti$ a"e no9i"e"or doa#neA$
(u#9re"e ce"or #orti de de#u"tA$ care par sa p"uteasca deasupra (?e"esteu"ui de
pri#avaraA) Dar poetu" care c8nta aici (din nou t8n*+uirea a"9astra a seriiA nu se
+8ndeste "a preoti#e +&n die Geist%ichkeit, atunci c8nd steEarii (8i 8nver/esc at8t de
geist%ichD0 ].3^ E" se +8ndeste "a ti#puriu" ce"ui #ort de de#u"t$ ace" ti#puriu care
'a+aduieste (pri#avara su'"etu"uiA) Despre ace"asi "ucru vor9este si poe/ia con*
ceputa #ai devre#e$ Geist%iches LiedE(C8ntec de du?A Bp) 24C$ c?iar daca o 'ace
8ntr*un c?ip #ai 8nva"uit si sovaitor) Du?u" acestui Geist%iches Lied. care se #entine
F())) Cit de geist%ich 8nver/escJSteEarii$ straEuind carari"e uitate a"e #orti"orA)
LIMBA IN 6OEM
111
8ntr*o stranie a#9i+uitate$ iese cu sporita c"aritate "a ivea"a 8n u"ti#a stro'a:
$ersetor reze3&t de pi&tr& :nnegrit&
2&re :n rug& s& c& 3urit0
Un p&stor co5o&r& do3o% dinspre schit
cnger c%nt&7n du35r&6& u35rit&.
:n du35r&6& u35rit&.
Leg&n:nd copii :n so3nu% tihnit0
8nsa poetu" ar putea$ daca tot nu are 8n vedere ace" geist%ich care tri#ite "a (c"erica"A$
sa nu#easca ace" ceva care se a'"a 8n re"atie cu spiritu" +Geist, pur si si#p"u
(spiritua"u"A +d&s Geistige,. si ar putea vor9i de as'intitu" spiritua"$ de noaptea
spiritua"a) De ce evita e" cuv8ntu" (spiritua"A +geistig,? Datorita 'aptu"ui ca spiritua"
denu#este opo/itia 'ata de #ateria") Aceasta opo/itie repre/inta di'erenta e<istenta
8ntre doua do#enii si indica$ vor9ind 8n ter#enii p"atonicieni ai spiritua"itatii
occidenta"e$ prapastia dintre suprasensi9i" Bvo*rIcdvC si sensi9i" cHICT-T`T7!C)
Spiritua"u" 8nte"es ast'e"$ care 8ntre ti#p a devenit rationa"u"$ inte"ectua"u" si
ideo"o+icu"$ 'ace parte$ "ao"a"ta cu ter#enii sai opusi$ din vi/iunea despre "u#e
proprie speciei a carei esenta se deteriorea/a) De aceasta specie se sep&r& 8nsa
(8ntunecata pere+rinareA a (su'"etu"ui a"9astruA) As'intitu" ce conduce spre noaptea
in care ceea ce este strain a"uneca pe panta dec"inu"ui poate 'i nu#it (spiritua"A tot
at8t de putin pe c8t poate 'i nu#ita cararea strainu"ui) Spatiu" separat este un spatiu
de du?$ deci deter#inat de spirit$ dar totusi nu spiritua" 8n sensu" #eta'i/ic) Dar ce
este spiritu"D 8n Grodek. u"ti#a sa creatie poetica$ Tra&" vor9este de ('"acara
'ier9inte a spiritu"uiA Bp) 24,C) Spiritu" este in*'"acaratu"$ si a9ia 8n ca"itate de
(8n'"acaratA este e"$ poate$ e"e#entu" care a+ita) ].-^ Tra&" nu 8nte"e+e spiritu"
+Geist, 8n pri#u" r8nd ca pneu3&. deci ca ceva de ordin spiritua" +spiritue%%,. ci ca
'"acara care 8n'"acarea*
11K
MARTIN HEIDEGGER
/a$ st8rneste$ dis"oca$ descu#paneste) Arderea '"acarii este stra"ucirea incandescenta)
Ceea ce poarta 8n sine '"acara este e<ta/u" care "u#inea/a si 'ace sa stra"uceasca$ dar
care 8n ace"asi ti#p poate sa si #istuie$ ani?i"8nd totu" 8n a"9u" cenusii)
)%&c&r& este 9r&te%e & tot ce e 3&i p&%. se spune 8n poe/ia 'erw&ndk3g des -osenE
(Meta#or'o/a rau"uiA Bp) ,2-C) Tra&" considera spiritu" pornind de "a acea esenta
care este nu#ita 8n se#ni'icatia ori+inara a cu*v8ntu"ui Geist: caci gheis 8nsea#na:
a 'i ne"inistit$ dis"ocat$ descu#panit)
Spiritu" ast'e" 8nte"es 'iintea/a 8n posi9i"itatea a ceea ce e 9"8nd +dos #&n9te, si
totod&t& a ceea ce e distru+ator) Ceea ce e 9"8nd nu supri#a nicidecu# acea e<*ta/a
a e"e#entu"ui care 8n'"acarea/a$ ci o #entine str8nsa "ao"a"ta$ 8n "inistea
prietenosu"ui) Ceea ce este distru+ator provine din des'r8u" care se consu#a 8n
propria sa a+itatie$ pro#ov8nd ast'e" #a"i+nitatea) Rau" este 8ntotdeauna rau" unui
spirit) Rau" si esenta sa #a"i+na nu repre/inta ceva de ordinu" sensi9i"u"ui ori
#ateria"u"ui) De ase#enea$ e" nu este doar de natura spiritua"a +geistig,0 Rau" este
de ordinu" du?u"ui +geist7Uch, 8n ca"itatea sa de a+itatie a ceea ce dis"oca$ a+itatie
care arde a/v8r"ind 8n or9ire si care #uta 8n ne*adunatu" vata#atu"ui +d&s
Unges&33e%te des Unhei%en,. a#enin*t8nd sa pustiasca rodirea 9"8ndetii care aduna
"ao"a"ta)
Dar unde re/ida e"e#entu" ce aduna "ao"a"ta propriu 9"8ndetiiD Care s8nt 'r8ie"e
9"8ndetiiD Care este spiritu" ce "e strunesteD 8n ce 'e" este si 8n ce 'e" devine 'iinta
u#ana > (de du?A +geist%ich9t
8n #asura 8n care esenta spiritu"ui re/ida 8n 'aptu" de a 8n'"acara$ spiritu" croieste un
dru#$ 8" "u#inea/a si asa/a pe acest dru#) 8n ca"itate de '"acara$ spiritu" este acea
'urtuna care (ia ceru" cu asa"tA si care (8" cucereste pe /euA Bp) ,30C) Spiritu"
?aituieste su'"etu" si 8" #8na 8n per#anenta*a'"are*pe*dru#$ dru# pe care are "oc
pere+rinarea 8nainte*#er+atoare) Spiritu" stra#uta 8n s'era a ceea ce este strain)
(Ceva strain este su'"etu"
LIMBA IN 6OEM
11.
pe acest pa#8nt)A Spiritu" este ce" care daruieste un su'"et) E" este 8nsu'"eti toru")
8nsa su'"etu" "a r8ndu" "ui ocroteste spiritu" si o 'ace 8ntr*un c?ip at8t de esentia"$ 8nc8t
spiritu" 'ara su'"et nu poate 'i pese#ne niciodata spirit) ]74^ Su'"etu" (?ranesteA
spiritu") 8n ce 'e"D Cu# a"t'e" daca nu 8#pru#ut8nd spiritu"ui '"acara care este
proprie toc#ai esentei su'"etu"uiD Aceasta '"acara este do+oarea #e"anco"iei$
(9"8ndetea su'"etu"ui 8nsin+uratA Bp) ..C)
Ceea ce este 8nsin+urat nu izo%e&z& 8n risipirea care 8nsoteste orice si#p"a parasire)
Ceea ce este 8nsin+urat poarta su'"etu" catre Unic$ 8" strin+e "ao"a"ta 8n Unu si ast'e"
aduce esenta su'"etu"ui pe ca"ea pere+rinarii) 8n ca"itatea "ui de su'"et 8nsin+urat$ e"
este su'"etu" care pere+rinea/a) Ardoarea si#tirii "ui este c?e#ata sa poarte toata
+reutatea destinu"ui 8n starea de pere+rinare si ast'e" sa poarte su'"etu" catre spirit)
Dogorito&re 3e%&nco%ie. :3pru3ut& spiritu%ui 9%&c&r& t&:
Asa 8ncepe poe/ia (n Luzi9erE (Catre Luci'erA$ adresata$ cu a"te cuvinte$
purtatoru"ui de "u#ina care arunca u#9ra rau"ui Bvo"u#u" de postu#e din editia de
"a Sa"/9ur+$ p) ,KC)
Me"anco"ia su'"etu"ui aEun+e sa do+oreasca nu#ai aco"o unde su'"etu" intra$ 8n
cursu" pere+rinarii sa"e$ 8n vastitatea cea #ai vasta a propriei sa"e esente$ 8n speta 8n
esenta care are o natura de pere+rin) Un ase#enea "ucru survine atunci tind su'"etu"
8si poarta privirea catre c?ipu" a"9astru"ui si conte#p"a ceea ce stra"uceste provenind
din a"9astru) Conte#p"8nd ast'e"$ su'"etu" este (su'"etu" ce" #areA)
O. durere. tu conte3p%&re :n9%&c&r&t& ( 3&re%ui su9%et%
BDas GeM"tterJ(%urtunaA$ p) ,31C
Su'"etu" este #are 8n #asura 8n care 8i i/9uteste conte#p"area 8n'"acarata$ prin
inter#ediu" careia 8nvata
117
MARTIN HEIDEGGER
sa se si#ta in "ar+u" "ui 8n durere) Durerea poseda o esenta care 8n sine este
opo/itiva)
Durerea e<a"ta (8n'"acar8ndA) Aceasta e<a"tare +)or7triss, 8nscrie su'"etu" pere+rin in
rostu" "uarii cu asa"t si a" ?aituirii care$ asediind ceru"$ vrea sa*, cucereasca pe /eu)
8n 'e"u" acesta$ e<a"tarea pare sa 'ie #enita sa 8n'r8n+a "ocu" catre care ea poarta$ 8n
"oc sa*, "ase sa do#ine 8n "u#inarea sa 8nva"uitoare) ]7,^
A accepta 8nsa o ase#enea do#inare sta 8n putinta (conte#p"ariiA) Aceasta nu
stin+e e<a"tarea 8n'"acarata$ ci o rostuieste$ rease/8nd*o 8n doci"itatea acceptarii con*
te#p"ative) Conte#p"area este do#o"irea +Ruckriss, continuta 8n durere) 6rin
aceasta do#o"ire$ durerea 8si do98ndeste 9"8ndetea si$ pornind de aici$ actiunea ei$
care se e<ercita prin scoaterea din ascuns si 8ndru#are)
Spiritu" este '"acara) Do+orind$ '"acara "u#inea/a) Lu#inarea survine atunci c8nd
are "oc conte#p"area) O ase#enea conte#p"are are acces "a venirea a ceea ce
stra"uceste$ "a stra"ucirea 8n s'era careia 'iintea/a tot ce tine de esenta) Aceasta
conte#p"are 8n'"acarata este durerea) Orice parere potrivit careia durerea tre9uie sa
'ie "e+ata de si#tire nu va putea sa +aseasca dru#u" catre esenta durerii)
Conte#p"area 8n'"acarata deter#ina ceea ce este #are 8n su'"et)
8n ca"itate de durere$ spiritu" care con'era (su'"etu" ce" #areA este e"e#entu"
8nsu'"etitor) 8nsa su'"etu" con'erit 8n 'e"u" acesta este e"e#entu" care ani#a) De ace*
ea$ ce" care traieste dupa cu# 8i dictea/a su'"etu" este stap8nit de trasatura
'unda#enta"a care e proprie esentei su'"etu"ui$ 8n speta de durere) Tot ce traieste se
8#partaseste din durere)
Nu#ai ceea ce traieste 8n/estrat din p"in cu su'"et are putinta de a*si 8#p"ini
destinatia esentei sa"e) 8n virtutea acestei putinte$ ceea ce e din p"in 8n/estrat cu
su'"et este apt sa se inte+re/e in ar#onia unei reciproce spriEiniri$ prin care tot ce are
viata traieste 8ntr*o ascunsa interdependenta) Av8nd aceasta aptitudine$ tot
LIMBA IN 6OEM
110
ce traieste e apt$ cu a"te cuvinte$ e 9un) Dar acest (9unA este 9un 8#partasindu*se
din durere)
Tot ce este 8nsu'"etit nu este$ potrivit trasaturii 'unda#enta"e a su'"etu"ui ce" #are$
doar 9un$ ci$ 8#partasindu*se din durere$ e" accede "a sin+ura #oda"itate de a 'i si
adevarat Caci 8n virtutea caracteru"ui opo*/itiv a" durerii$ ceea ce are viata poate sa
scoata din ascuns$ ascun/8nd totodata ceea ce co*'iintea/a cu e" potrivit 'e"u"ui care
8i este propriu acestuia$ "asindu*, ast'e" sa 'ie adevarat)
U"ti#a stro'a a unei poe/ii 8ncepe ast'e" Bp) 27C:
$it de dureros de 5un si &de6&r&t este tot ce tr&iesteC
S*ar putea crede ca acest vers nu atin+e dec8t 8n treacat ceea ce este dureros) 8n
rea"itate$ acest vers pre'i+urea/a rostirea continuta 8n 8ntrea+a stro'a$ care ra#8ne
orientata spre evocarea tacuta a durerii) ]72^ 6entru a au/i aceasta tacere$ nu ave#
voie sa trece# cu vederea se#ne"e de punctuatie ase/ate cu #u"ta +riEa si$ cu at8t
#ai putin$ sa "e sc?i#9a#) Stro'a continua:
si ce do3o% te &tinge o pi&tr& :nnegrit&0
Din nou rasuna ace" do3o%. care de 'iecare data ne 'ace sa aEun+e# 8n preaE#a
se#ni'icatii"or esentia"e) si din nou apare (piatraA care$ daca 8n acest conte<t ne este
per#is sa indica# o ci'ra$ poate 'i 8nt8"nita 8n #ai #u"t de trei/eci de "ocuri din
creatia poetica a "ui Tra&") 8n piatra +#tein, se ascunde durerea care$ 8#pietrind$ se
adaposteste 8n 8nc?iderea speci'ica rocii +Ge7stetn,. 8n a carei aparitie stra"uceste
stravec?ea prove*nire din do+oarea ca"#a a ti#puriu"ui ce"ui #ai ti#puriu care$ 8n
ca"itate de 8nceput 8nainte*#er+ator$ vine 8n 8nt8#pinarea a tot ce e de ordinu"
devenirii si a" pere+rinarii$ si care aduce spre acesta sosirea$ nici*c8nd de aEuns din
ur#a$ a esentei sa"e)
113
MARTIN HEIDEGGER
!ec?ea roca este durerea 8nsasi$ in #asura 8n care aceasta 8i priveste pe #uritori
'9dndu*i ase#enea pa*#8ntu"ui) Ce"e doua puncte ase/ate "a s'irsitu" versu"ui$ dupa
cuv=ntu" (piatraA$ arata ca aici 8nsasi pi&tr& e cea care vor9este) Durerea 8nsasi are
cuv8ntu") Cu'undata 8n stravec?ea ei tacere$ ea "e vor9este pere+rini"or care 8"
ur#ea/a pe strain despre ceea ce este #ai i#portant$ despre propria ei +uvernare si
dainuire:
:ntr7&de6&r; 6oi 9i 3ereu &%&turi de 6oi
Acestei vor9e rostite de durere 8i raspund$ 8n versu" ur#ator$ pere+rinii$ ur#arindu*
, pe ce" #ort de ti#puriu$ care se pierde 8n ra#u" 8nver/it:
O 5uze; 'oi ce tres&riti prin s&%cii &rgintii0
8ntrea+a stro'a a acestei poe/ii corespunde 'ina"u"ui ce"ei de a doua stro'e a unei a"te
poe/ii$ adresate $eh& 3ort de ti3puriu Bp) ,1.C:
"&r :n gr&din& r&3&se :n ur3& chipu% de &rgint &%
prietenu%ui 2:ndind :n 9runzis s&u :n st:nc& ce& 6eche0 ]71^
Stro'a care 8ncepe cu $it de dureros de 5un si &de6&r&t este tot ce tr&iesteC
contine 8n ace"asi ti#p o contra*nota e"i9eratoare$ ca raspuns "a 8nceputu" ce"ei de a
treia parti a poe/iei din care ea 'ace parte:
C8t de 5o%n&6 p&re :ns& tot ce de6ine;
Ceea ce este descu#panit$ sovaitor$ vata#at si "ipsit de noroc$ 8ntrea+a su'erinta
care apasa asupra a tot ce decade$ nu este 8n rea"itate dec8t unica aparenta 8n
LIMBA TN 6OEM
11-
care se ascunde (ceea ce este 8ntr*adevarZZ: durerea care dainuie strecur8ndu*se 8n
toate) De aceea$ durerea nu este nici ceva potrivnic$ nici ceva 'o"ositor) Durerea este
daru" din care se 8#partaseste esenta a tot ce 'iintea/a) Natura unitara +Ein9&%t, a
esentei opo/itive proprii durerii deter#ina devenirea pornind de "a ti#puriu" ce" #ai
ti#puriu$ de "a ti#puriu" ascuns$ si o ar#oni/ea/a 8n seninatatea su'"etu"ui ce"ui
#are)
C8t de dureros de 5un si &de6&r&t este tot ce tr&iesteC si ce do3o% te &tinge o pi&tr&
str&6eche :ntr7&de6&r; 6oi 9i 3ereu &%&turi de 6oi O. 5uze; 'oi ce tres&riti prin
s&%cii &rgintii0
Stro'a este c8ntu" pur a" durerii$ c8ntat pentru a de*sav8rsi poe/ia co#pusa din trei
parti$ care poarta tit"u" Heiterer )ruh%ing0 Seninatatea ti#puriu"ui ce"ui #ai
ti#puriu$ propriu oricarei esente care tine de 8nceput$ tresare provenind din "inistea
durerii ascunse)
6entru repre/entarea o9isnuita$ esenta opo/itiva a durerii > acea s'8siere care te
do#o"este purt8ndu*te a9ia in 'e"u" acesta in e<ta/ > ar putea parea "esne "ipsita de
sens) Dar 8n aceasta aparenta se ascunde natura unitara care e proprie esentei
durerii) Ea poarta 8n'"acarat 8n s'ere"e ce"e #ai departate$ toc#ai atunci c8nd$
conte#p"8nd$ rea"i/ea/a stap8nirea de sine 8n c?ipu" ce" #ai inti#)
8n 'e"u" acesta$ durerea$ ca trasatura 'unda#enta"a a su'"etu"ui ce"ui #are$ ra#8ne
ec?iva"entu" pur a" sa*cra"itatii a"9astruiu") Caci acesta "u#inea/a 8nt8#pi*n8nd
c?ipu" su'"etu"ui prin retra+erea 8n propria "ui pro'un/i#e) Atunci c8nd apare$ sacru"
nu dainuie decit #entin8ndu*se 8n aceasta retra+ere si tri#it8nd conte#p"area 8n
s'era doci"itatii) ]7K^
Esenta durerii$ raportu" ei ascuns cu a"9astru"$ se e<pri#a 8n u"ti#a stro'a a unei
poe/ii care se c?ea#a 'erk%&rungE (Trans'i+urareA Bp) ,KKC:
1K4
MARTIN HEIDEGGER
)%o&re &%5&str&
$&re r&sun& do3o% :n roc& :ng&%5enit&0
%"oarea a"9astra este (9"indu" 9uc?et de a"9astre"eA a" noptii de du?) Cuvinte"e c8nta
i/voru" din care se naste creatia poetica a "ui Tra&") Aceste cuvinte 8nc?id 8n sine si
poarta 8n ace"asi ti#p (trans'i+urareaA) C8n*tu" este c8ntec$ tra+edie si epos 8n ace"asi
ti#p) Creatia poetica este unica 8ntre toate ce"e"a"te$ pentru ca 8n ea vastitatea
privirii$ pro'un/i#ea +8ndirii$ si#p"itatea rostirii str&%ucesc de*a pururi si 8ntr*o
indici9i"a inti#itate)
Durerea nu este cu adevarat durere dec8t atunci c8nd s"uEeste '"acara spiritu"ui)
U"ti#a creatie poetica a "ui Tra&" se c?ea#a Grodek0 E vestita ca 'iind o poe/ie de
ra/9oi) Dar ea este in'init #ai #u"t$ pentru ca de 'apt e unica 8n 'e"u" ei) U"ti#e"e ei
versuri suna dupa cu# ur#ea/a Bp) 24,C:
O n&6&%nic& durere hr&neste &st&zi =%&c&r&
9ier5inte & spiritu%ui. 2e nepotii ce nu s7&u n&scut0
(NepotiiA po#eniti aici nu s8nt nicidecu# 'iii ra#asi ne/a#is"iti ai ce"or ca/uti$ deci
ai ce"or proveniti din specia a carei esenta e pe ca"e sa se deteriore/e) Daca nu ar 'i
vor9a dec8t de 8ntreruperea /a#is"irii continue a +eneratii"or de p8na acu#$ atunci
acest poet ar tre9ui sa Eu9i"e/e cu +8ndu" "a un ase#enea s'8rsit) Dar e" este #8?nit@ e
drept ca e" este st=p8nit de (o #ai #8ndra #8?nireA$ care conte#p"a$ cu un oc?i
8n'"acarat$ ca"#u" ce"ui nenascuL
Cei nenascuti se nu#esc nepoti$ deoarece nu pot sa 'ie 'ii$ adica nu pot sa 'ie
ur#asii ne#iE"ociti a" speciei care si*a deteriorat esenta) 8ntre ei si aceasta specie
traieste o a"ta +eneratie) Ea este a"ta$ deoarece esenta ei provine ]7.^ din ti#puriu"
ce"ui nenascut) (Durerea nava"nicaA este conte#p"area care acopera totu" cu '"acara
ei si care priveste 8nainte$ 8n ace" ti#puriu care
LIMBA TN 6OEM
1K,
se #ai sustra+e 8nca$ in ti#puriu" ce"ui #ort catre care s*au 8ndreptat #urind
(spirite"eA ce"or ca/uti de ti#puriu)
Dar cine ocroteste aceasta durere nava"nica$ asa 8nc8t ea sa ?raneasca '"acara
'ier9inte a spiritu"uiD Ceea ce 'ace parte din 'a#i"ia acestui spirit 'ace parte din ace"
ceva care asa/a pe un dru#) Ceea ce 'ace parte din 'a#i"ia acestui spirit se nu#este
(de du?A +geist%ich,0 Toc#ai de aceea poetu" tre9uie sa nu#easca (de du?A$ 8nainte
de toate si e<c"usiv$ as'intitu"$ noaptea$ anii) As'intitu" 'ace ca a"9astru" noptii sa se
8na"te$ si ast'e" 8n'"acarea/a noaptea) Noaptea$ supra'ata stra"ucitoare a ?e"esteu"ui
de ste"e$ arde cu '"acara ei) La rindu" "ui anu" 8n'"acarea/a$ ase/8nd pe dru#u"
desenat de traiectoria soare"ui$ a 8na"tari"or si a dec"inuri"or sa"e)
Care este spiritu" din care se tre/este (ceea ce este de ordinu" du?u"uiA pentru a*,
ur#aD Este ace" spirit care 8n poe/ia (n einen )ruh6erstor5enen Bp) ,17C este cu
9una stiinta nu#it (spiritu" ce"ui #ort de ti#puriuA) Este spiritu" care 8" e<i"ea/a pe
ace" (cersetorA din poe/ia Geist%iches Lied Bp) 24C 8n spatiu"*separat 8n asa 'e" 8nc8t$
asa cu# spune poe/ia "3 DorJJ(8n satA Bp) 3,C$ e" ra#8ne (ce" saracA$ (ce" care #uri
8nsin+urat 8n spiritA)
Spatiu"*separat 'iintea/a ca spirit pur) Spatiu"*separat este stra"ucirea care arde cu
'"acara #ai do#oa"a$ si care odi?neste 8n propria "ui pro'un/i#e > este stra"ucirea
a"9astru"ui) Acest a"9astru 8n'"acarea/a o copi"arie #a" "inistita$ aduc8nd*o 8n auriu"
8nceputu"ui) C?ipu" de aur a" "ui E"is priveste catre acest ti#puriu astept8ndu*,) 8n
privirea "ui 8nt8#pinatoare$ E"is pastrea/a '"acara nocturna a spiritu"ui care e propriu
spatiu"ui*separat)
Asadar$ spatiu"*separat nu este doar starea ce"ui #ort de ti#puriu$ si nici spatiu"
inde'init a" sa"as"uirii sa"e) 8n 8nsasi #oda"itatea arderii "ui 8n'"acarate$ spatiu"*
separat este spiritu" si$ 8n aceasta ca"itate$ e" este ce" care strin+e "ao"a"ta) Aceasta
strin+ere*"ao"a"ta readuce esenta #uritori"or 8n copi"aria ei #ai "inistita$ o
1K2
MARTIN HEIDEGGER
adaposteste ca 'iind #atricea 8nca nenascuta care #ode"ea/a specia viitoare) ]77^
Strin+erea*"ao"a"ta proprie spatiu"ui*separat pastrea/a nenascutu"$ trec8ndu*, dinco"o
de ceea ce este u/at de viata$ 8ntr*o resurectie viitoare a speciei u#ane$ resurectie
care 8si are radacini"e 8n ti#puriu) 8n ca"itate de spirit a" 9"8ndetii$ ceea ce str8n+e
"ao"a"ta ca"#ea/a totodata spiritu" rau"ui) C"ocotu" rau"ui 8si atin+e supre#a
#a"i+nitate atunci c8nd 8nca"ca +ranite"e trasate de 8nvraE9irea se<e"or si iru#pe 8n
s'era re"atiei dintre 'rate si sora)
Dar 8n ace"asi ti#p$ 8n #ai "inistita natura unitara +Ein9&U0, proprie copi"ariei se
ascunde natura du9"a +Zwie9&t> de 'ratietate a speciei u#ane$ strinsa "ao"a"ta 8n
aceasta copi"arie) 8n spatiu"*separat$ spiritu" rau"ui nu este nici ani?i"at si ne+at$ nici
e"i9erat si a'ir#at) Rau" este trans'or#at) 6entru a putea 'ace 'ata unei ase#enea
(trans'or#ariA$ su'"etu" tre9uie sa se 8ntoarca 8nspre ceea ce este #are 8n esenta "ui)
Maretia acestui (#areA este deter#inata de spiritu" spatiu"ui*separat) Spatiu"*separat
este strin+erea*"ao"a"ta prin inter#ediu" careia 'iinta u#ana este readapostita 8n
copi"aria sa #ai "inistita$ iar aceasta$ "a rindu" ei$ este readapostita 8n ti#puriu" unui
a"t 8nceput) 8n ca"itate de str8n*+ere*"ao"a"ta$ spatiu"*separat poseda o esenta de ordi*
nu" "ocu"ui)
8n ce #asura 8nsa este spatiu"*separat "ocu" unui 6oe#$ si anu#e a" ace"ui 6oe# pe
care creatii"e poetice a"e "ui Geor+ Tra&" 8" rea"i/ea/a cu aEutoru" "i#9iiD Oare
spatiu"*separat are in +enere Bsau c?iar prin esenta "uiC vreo re"atie cu activitatea
poeticaD si c?iar daca e<ista o ase#enea re"atie$ cu# poate spatiu"*separat sa re*
cupere/e o rostire poetica aduc8nd*o spre sine > spre acest spatiu > ca spre "ocu"
care 8i este propriuD si cu# o poate e" deter#ina pornind de "a acest "ocD
Nu este oare spatiu"*separat o ne8ntrerupta tacere a "inistiiD Cu# poate spatiu"*
separat sa oriente/e o rostire si o c8ntareD Dar spatiu"*separat nu este pustietatea a
ceea ce a ca/ut prada #ortii) 8n spatiu"*separat)
LIMBA IN 6OEM
1K1
strainu" parcur+e separarea de specia e<istenta p8na acu#) E" #er+e pe o carare)
Care este natura acestei carariD 6oetu" o spune destu" de "i#pede$ si anu#e 8n versu"
'ina" a" poe/iei #o33ersneige. vers care pri#este un accent deose9it$ 8ntruc8t este
ase/at separat: ]70^
De si7&r &3inti 6reo &%5&str& s&%5&ticiune de & ei c&r&re0 De &r3oni& &ni%or ei de
duh?
Cararea strainu"ui este (ar#onia ani"or sai de du?A) 6asii "ui E"is rasuna #e"odios)
Rasun8nd ast'e"$ ei "u#inea/a prin noapte) Ar#onia "or se pierde oare 8n +o"D Oare
ce" care a #urit p"ec8nd 8n ti#puriu este separat 8n sensu" unei desprinderi tota"eD
Sau e" capata e#inenta ce"ui a"es$ adica este adunat 8ntr*o str8n+e*re*"ao"a"ta care
strin+e "ao"a"ta #ai 9"8nd si c?ea#a cu o sporita "inisteD
Stro'a a doua si a treia a poe/iei (n einen )ruh6er7stor5enen o'era 8ntre9ari"or
noastre o su+estie Bp) ,1.C:
:ns& &ce%& co5or: trepte%e de pi&tr& &%e /dnchs5ergu%ui. 2e chip %i st&ruie un
&%5&stru sur:s si str&niu :n6&%uit :n propri&7i copi%&rie :n 3&i sporit& %iniste >
3uri: "&r :n gr&din& r&3&se :n ur3& chipu% de &rgint &%
prietenu%ui
2:ndind :n 9runzis s&u :n st:nc& ce& 6eche0
#u9%etu% c:nt& 3o&rte&. desco3punere& 6erde & c&rnii si er& si 9re&3&tu% p&durii
:nguire& 9ier5inte & s&%5&ticiunii0 /ereu r&sun&u. din turnuri%e &sAintinde
&%5&stre%e c%opote
&%e serii
Ce" 8ndra+it$ un prieten$ p8ndeste pasii strainu"ui) 68ndind ast'e"$ e" 8" ur#ea/a pe ce"
separat$ si devine prin aceasta$ e" 8nsusi$ un pere+rin$ un strain) Su'"etu"
1KK
MARTIN HEIDEGGER
prietenu"ui p8ndeste pasii ce"ui #ort) C?ipu" prietenu"ui (poarta inse#ne"e #ortiiA
Bp) ,K1C) Acest c?ip p8ndeste$ c8nt8nd #oartea) Toc#ai de aceea$ vocea care c8nta
este (vocea de pasare a ce"ui ase#eni unui #ortA) <Der W&ndererE(6ere+rinu"A$ p)
,K1C Ea ec?iva"ea/a cu #oartea strainu"ui$ cu dec"inu" sau catre a"9astru" noptii) Dar
o data cu #oartea ce"ui separat$ prietenu" c8nta 8n ace"asi ti#p (desco#punerea
verdeA a ace"ei specii (de care ,*a separatA 8ntunecata pere+rinare) ]73^
A c8nta 8nsea#na a prea#ari si a ocroti 8n c8nt ceea ce a 'ost prea#arit) 6rietenu"
care p8ndeste pasii strainu"ui este unu" din (pastorii care prea#arescA Bp) ,K1C) Dar
su'"etu" prietenu"ui (care ascu"ta cu dra+ 9as#e"e a"9u"ui #a+A nu poate ur#a cu
c8ntecu" sau pe ce" separat dec8t atunci c8nd "ui$ ca ce" care ur#ea/a$ 8i raspunde$
rasun8nd$ spatiu"*separat$ atunci c8nd ar#onia de aco"o se 'ace au/ita$ (atunci c8ndA$
asa cu# se spune 8n (5end%ied Bp) 31C$ (ar#onia 8ntunecata aEun+e sa cuprinda
su'"etu"A)
Atunci c8nd acest "ucru se 8nt=#p"a$ spiritu" ce"ui #ort de ti#puriu se arata 8n
stra"ucirea ti#puriu"ui) Anii de du? ai acestui ti#puriu repre/inta adevaratu" ti#p a"
strainu"ui si a" prietenu"ui sau) 8n stra"ucirea ti#puriu"ui$ noru"$ ne+ru p8na acu#$
devine nor de aur) E" sea#ana acu# cu ("untrea de aurA$ cu c?ipu" pe care 8" ia
ini#a "ui E"is care se "ea+ana pe ceru" 8nsin+urat)
U"ti#a stro'a a poe/iei (n einen )riih6erstor5enen c8nta Bp) ,17C:
!or de &ur si ti3p0 :n c&3&r& :nsingur&t& :% che3i &dese& %& tine pe ce% c&re7&
3urit0 $o5ori. prins :ntr7o c&%d& con6or5ire. su5 u%3i.
de7& %ungu% 6erdehii r:u0
Ar#oniei care 8nsoteste pasii strainu"ui si care aEun+e sa cuprinda su'"etu"$ 8i
corespunde invitatia adresata prietenu"ui de a 'i partas "a convor9ire) Rostirea
LIMBA IN 6OEM
1K.
prietenu"ui este pere+rinarea aco#paniata de c8ntec pe #a"u" r8u"ui$ este #ersu" pe
ur#e"e strainu"ui 8n dec"inu" care duce "a a"9astru" noptii 8nsu'"etite de catre spiritu"
ce"ui #ort de ti#puriu) Intr*o ase#enea convor9ire$ prietenu" care cinta 8"
conte#p"a pe ce" separat) 6rin conte#p"area sa$ e" devine$ 8n privirea ce iese 8n
8nt8#pinare$ 'rate"e strainu"ui) 6ere+rin8nd "ao"a"ta cu strainu"$ 'rate"e aEun+e 8n
sa"as"uirea #ai "inistita din s8nu" ti#puriu"ui) 8n Ges&ng d&s (5geschiedenenE
(C8ntu" ce"ui separatA Bp) ,00C$ 'rate"e poate e<c"a#a:
O. %ocuire& :n &%5&stru% :nsu9%etit &% noptii
C8nt8nd c8ntu" ce"ui separat si devenind 8n 'e"u" acesta 'rate"e "ui$ prietenu" a'"at "a
p8nda devine 'rate"e strainu"ui si$ a9ia prin inter#ediu" strainu"ui$ e" devine 'rate"e
surorii sa"e$ ]7-^ a carei (voce "unara prin noaptea de du?A$ asa cu# spun versuri"e
'ina"e a"e poe/iei Geist%iche D&33erung Bp) ,10C)
Spatiu" separat este "ocu" 6oe#u"ui$ deoarece ar#onia pasi"or care rasuna si
stra"ucesc$ ar#onia pasi"or strainu"ui$ 8n'"acarea/a 8ntunecata pere+rinare a ce"or
care 8" ur#ea/a$ purt8nd*o 8n c8ntarea p8nditoare) 8nsa pere+rinarea 8ntunecata$
pentru ca nu este dec8t o pere+rinare care se tine pe ur#e straine$ "u#inea/a su'"etu"
ce"or care 8" ur#ea/a #ut8ndu*, 8n a"9astru) Atunci$ esenta su'"etu"ui care c8nta este
o ne8ntrerupta privire anticipativa 8n a"9astru" noptii care adaposteste ace" ti#puriu
#ai "inistit)
#u9%etu% nu 3&i este dec:t o &%5&str& pri6ire
se spune in poe/ia KindheitE (Copi"arieA Bp) ,4KC)
8n 'e"u" acesta se 8#p"ineste esenta spatiu"ui*sepa*rat) E" este "ocu" dep"in a"
6oe#u"ui a9ia atunci c8nd$ 8n ca"itate de strin+ere*"ao"a"ta a copi"ariei #ai "inistite si
de #or#8nt a" strainu"ui$ strin+e "ao"a"ta catre sine pe aceia care 8" ur#ea/a 8n dec"in
pe ce" #ort de ti#puriu) Ei 8" ur#ea/a p8ndindu*i pasii si aduc8nd ar#o*
1K7
MARTIN HEIDEGGER
nia cararii sa"e 8n s'era #ani'esta a "i#9ii vor9ite si devenind ast'e" cei separati)
C8ntarea "or este activitatea poetica) 8n ce #asuraD Ce 8nsea#na activitate poetica
+Dichten2
Dichten 8nsea#na (a rosti pe ur#e"e cuivaA +n&chs&7gen,. si anu#e a rosti ar#onia
spiritu"ui propriu spatiu"ui separat$ ar#onie insu'"ata poetu"ui) 8n cea #ai #are parte
a ei$ activitatea poetica este$ #ai 8nainte de a deveni o rostire 8n sensu" e<pri#arii cu
aEutoru" "i#9ii$ o ascu"tare +HKren,0
M
Spatiu"*separat este ce" care aduce #ai 8nt8i
ascu"tarea 8n ar#onia ei$ pentru ca aceasta ar#onie sa rasune stra9at8nd rostirea 8n
care ea va 'i reprodusa) Racoarea "unara a a"9astru"ui sacru propriu noptii de du?
stra9ate prin sunete"e si stra"ucirea ei orice vedere si rostire) Li#9a acestei rostiri
devine ast'e" o rostire care rosteste pe ur#e"e cuiva$ devine creatie poetica) Ceea ce
e<pri#a ea ocroteste 6oe#u" ca ace" ceva care prin esenta "ui ra#8ne nee<pri#at$ 8n
'e"u" acesta$ ascu"tarea c?e#ata 8n rostirea care rosteste pe ur#e"e cuiva devine
(#ai pioasaA$ adica #ai doci"a 'ata de ape"u" cararii ]04^ pe care strainu"$ venind din
8ntunericu" copi"ariei$ paseste 8nainte pentru a aEun+e 8n ti#puriu" #ai "inistit si #ai
"u#inos) De aceea$ poetu" care p8ndeste pasii poate sa*si spuna:
/&i pios cunosti t:%cu% &ni%or :ntunec&ti R&co&re si to&3n& :n od&i :nsingur&teC "&r
:n &%5&stru% sA:nt ne:ncet&t r&sun& p&si
de %u3in&0 +KindheitE (Copi"arieA$ p) ,4KC
Su'"etu" care c8nta toa#na si u"ti#a parte a anu"ui nu se scu'unda 8n decadere)
6iosenia "ui este 8n'"acarata de '"acara spiritu"ui propriu ti#puriu"ui si$ de aceea$
este 8n'ocata:
O. su9%etu% c&re c:nt& :ncet c:ntecu% trestiei 6estedeC
piosenie :n9oc&t&0
LIMBA IN 6OEM
1K0
spune poe/ia r&u3 und U3n&chtungE (!is si o9nu9i"areA Bp) ,.0C) O9nu9i"area
despre care este vor9a aici este tot at8t de putin o si#p"a 8ntunecare a #intii$ pe c8t
de putin este ne9unia o de#enta) Noaptea care 8" cuprinde pe 'rate"e c8ntator a"
strainu"ui ra#8ne (noaptea de du?A a ace"ei #orti pe care a cunoscut*o ce" separat$
pentru a p"eca 8n 'iorii de aur ai ti#puriu"ui) 6rivind 8n ur#a acestui #ort$ prietenu"
care p8ndeste priveste 8nainte$ 8n racoarea copi"ariei de o sporita "iniste) O ase#enea
privire ra#8ne 8nsa o separare de specia de #u"t nascuta$ care a uitat #ai "inistita
copi"arie > 8nceputu" care 8i este re/ervat > si care nu a dat niciodata nastere
nenascutu"ui) 6oe/ia (ni9B nu#e"e unui caste" ase/at pe apa$ din apropierea Sa"/*
9ur+u"ui > spune Bp) ,1KC:
Gre& este 6in& cehii n&scut '&i. 6oiAiori de &ur
(i 3ortii.
$:nd su9%etu% 6ise&z& 3&i r&coro&se 9%ori0
Dar nu nu#ai despartirea de vec?ea specie se ascunde in ace" (vaiA a" durerii)
Aceasta despartire este 8n c?ip secret ?otarita prin destin sa rea"i/e/e separarea$
8nde#n care provine din c?iar spatiu"*separat) ]0,^ 6ere+rinarea 8n noaptea
spatiu"ui*separat este un (c?in nes'8rsitA) Aici nu este vor9a de o tortura iara de
s'8rsit) Ceea ce este nes'8rsit este "i9er de orice "i#itare si ni#icnicie proprii
'initu"ui) (C?inu" nes'8rsitA este durerea dep"ina$ desav=rsita$ care soseste 8n
p"inatatea propriei esente) A9ia 8n pere+rinaEu" prin noaptea de du? > pere+rinaE
care 8n per#anenta se separa de noaptea ce nu e de du? > intra 8n c?ip pur 8n Eoc
caracteru" unitar a" opo/itivu"ui care +uvernea/a durerea) B"8ndetea spiritu"ui este
c?e#ata sa*, cucereasca pe /eu$ iar s'iiciunea sa$ sa ia ceru" cu asa"t)
8n poe/ia Die !&chtE(NoapteaA Bp) ,30C$ se spune:
$hin nesA:rsit0 $& tu. spirit 5%:nd
1K3
MARTIN HEIDEGGER
#& poti cuceri zeu%0
u. susptn:nd :n pr&6&%& de &pe.
:n 6o%5ur& p&durii de pini0
E<a"tarea 8n'"acarata proprie asa"tu"ui si cuceririi nu dar8#a (#8ndra 'ortareataA@ ea
nu rapune ceea ce a 'ost cucerit$ ci 8" 'ace sa renasca 8n conte#p"area prive"isti"or
ceru"ui$ a caror racoare pura 8" 8nva"uie si 8" ascunde pe /eu) Meditatia devenita
c8ntec$ proprie unei ase#enea pere+rinari$ apartine unei 'runti care poarta a#prenta
durerii dep"ine) Toc#ai de aceea$ poe/ia Die !&cht Bp) ,30C se 8nc?eie cu versuri"e:
$eru% e &s&%t&t
De o 9runte :3pietrit&0
Acestor versuri "e corespunde 'ina"u" poe/iei D&s Herz%(Ini#aA Bp) ,34C:
/:ndr& 9ort&re&t&0
O. ini3&
Risipind sc:ntei ce &Aung :n r&co&re& de z&p&d&0
Ar#onia 8n care se 8nt8"nesc ce"e trei creatii t8r/ii > D&s Herz. D&s Gewitter. Die
!&cht * este at8t de ascuns 8nte#eiata ]02^ 8n unica su9stanta a c8ntaririi spatiu"ui*
separat$ 8nc8t "oca"i/area 6oe#u"ui 8ncercata aici se si#te 8ndreptatita sa "ase ce"e
trei poe/ii 8n sunetu" c8ntu"ui "or$ dispens8ndu*se de o "a#urire 8ndestu"atoare)
6ere+rinarea 8n spatiu" separat$ conte#p"area prive"isti"or invi/i9i"u"ui si durerea
desav8rsita constituie un tot) Ce" ra9dator se supune s'8sierii continute 8n durere)
Doar ce" ra9dator are putinta sa #ear+a pe ur#e"e re8ntoarcerii 8n ti#puriu" ce" #ai
ti#puriu a" speciei) Destinu" acestei specii este pastrat 8ntr*un vec?i catasti' 8n care
poetu"$ su9 tit"u" "n ein &%tes #t&335uchE (8ntr*un vec?i a"9u#A Bp) ..C$ 8nscrie
stro'a:
LIMBA TN 6OEM
1K-
#3erit se7nc%tn& durerii ce% r&5d&tor 'i5r:nd de &r3onie si de o ne5unie do3o&%&0
"&t&. &s9intitu% e &pro&pe0
8ntr*o atare ar#onie a rostirii$ poetu" 'ace sa stra"uceasca prive"isti"e sca"date 8n
"u#ina$ 8n care /eu" se ascunde de cucerirea pusa "a ca"e de ce" stap8nit de ne9unie)
Toc#ai de aceea nu repre/inta dec8t (o soapta in dupa*a#ia/aA ceea ce poetu" spune
8n poe/ia intitu"ata "n den !&ch3it&g ge9%ustertE (soptit 8n dupa*a#ia/aA Bp) .KC:
)runte& 6ise&z& cu%ori%e zeu%ui #i3te &ripi%e 5%:nde &%e ne5uniei0
Ce" care scrie poe/ie devine poet a9ia 8n #asura 8n care #er+e pe ur#e"e (ce"ui
stap8nit de ne9unieA$ a ce"ui care a #urit p"ec8nd 8n ti#puriu si care$ a'"8ndu*se 8n
spatiu" separat$ 8" c?ea#a$ prin ar#onia pasi"or sai$ pe 'rate"e care*, ur#ea/a)
C?ipu" prietenu"ui priveste ast'e" catre c?ipu" strainu"ui) Stra"ucirea acestei (priviriA
st=rneste rostirea ce"ui care ascu"ta) 8n stra"ucirea care st8#este$ i/vor8nd din "ocu"
6oe#u"ui$ se unduieste acea unda care poarta rostirea poetica catre "i#9a care 8i e
proprie)
De ce tip este atunci "i#9a poe/iei "ui Tra&"D Ea vor9este corespun/8nd ace"ui spatiu
a" pere+rinarii ]01^ +d&s Unterwegs, 8n care strainu" este 8nainte*#er+ato*ru")
,4
Cararea pe care a pornit*o$ 8" 8ndepartea/a de specia cea vec?e si de+enerata) Ea 8"
conduce spre dec"inu" care s'8rseste 8n ti#puriu" re/ervat speciei nenascute) Li#9a
6oe#u"ui$ care 8si are "ocu" 8n spatiu" separat$ corespunde revenirii speciei u#ane
nenascute 8n ca"#u" 8nceput a" esentei sa"e #ai "inistite)
Li#9a acestei creatii poetice vor9este pornind de "a starea de trecere) Cararea
acestei treceri duce de "a dec"inu" a ceea ce decade catre dec"inu" 8n a"9astru"
1.4
MARTIN HEIDEGGER
as'intit a" sacru"ui) Li#9a 6oe#u"ui "ui Tra&" vor9este pornind de "a traversarea
peste si prin ?e"esteu" nocturn a" noptii de du?) Aceasta "i#9a c8nta c8ntu" revenirii
8n spatiu"*separat$ revenire a ce"ui care$ venind din t8r/iu" desco#punerii$ se
adaposteste 8n ti#puriu" 8nceputu"ui #ai "inistit care 8nca nu a avut "oc) 8n aceasta
"i#9a vor9este per#anenta*a'"are*pe dru# prin a carei stra"ucire apare "u#in8nd si
rasun8nd ar#onia ani"or de du? a strainu"ui care pere+rinea/a 8n spatiu" separat) Asa
cu# spune poe/ia O99en5&rung und Unterg&ngE(Reve"are si dec"inA Bp) ,-KC$
(c8ntu" ce"ui separatA c8nta ('ru#usetea unei specii care se re8ntoarceA)
Datorita 'aptu"ui ca "i#9a acestui 6oe# vor9este pornind de "a a'"area pe dru# 8n
spatiu"*separat$ ea vor9este 8n ace"asi ti#p pornind de "a ceea ce paraseste prin
separare si vi/8nd "ocu" catre care separarea poarta) 6rin esenta ei$ "i#9a 6oe#u"ui
are #ai #u"te 8nte"esuri si aceasta 8ntr*un c?ip care 8i este a9so"ut speci'ic) Nu
reusi# sa ascu"ta# ceva din rostirea creatiei poetice$ at8ta vre#e c8t 8i iesi# 8n
int8#pinare cu o sensi9i"itate o9tu/a 'i<ata pe un unic 8nte"es)
As'intit si noapte$ dec"in si #oarte$ ne9unie si sa"9aticiune$ ?e"esteu si roca$ "untre
si /9or de pasare$ strain si 'rate$ spirit si /eu$ precu# si nu#e"e cu"ori"or: a"9astru si
verde$ a"9 si ne+ru$ rosu si ar+intiu$ auriu si 8ntunecat$ au 'iecare #ai #u"te
8nte"esuri)
(!erde"eA e<pri#a desco#punerea si 8n'"orirea$ (a"9u"A este pa"id si pur$ ]0K^
(ne+ru"A este asociat cu 8nc?iderea de 9e/na si adapostirea 8ntunecata$ (rosu"A poate
'i precu# purpuriu" carnii si ro/u" tranda'iriu) (Ar+intieA este pa"oarea #ortii si
sc8nteierea ste"e"or) (De aurA este stra"ucirea a ceea ce e adevarat precu# si
(8n'ioratoru" ris a" auru"uiA Bp) ,11C)
Mu"tip"e"e 8nte"esuri despre care vor9ea# nu s8nt deoca#data dec8t doua) Dar$ "a
rindu" "ui$ acest du9"u 8nte"es aEun+e$ ca tota"itate$ sa se situe/e pe o "atura$ in ti#p
ce cea"a"ta se deter#ina pornind din "ocu" ce" #ai inti# a" 6oe#u"ui)
LIMBA TN 6OEM
1.,
Creatia poetica vor9este pornind de "a un du9"u 8nte"es$ e" 8nsusi dotat cu un du9"u
8nte"es +zweid0eu0tige Zweideutigkeit,0
Dar aceasta #u"tip"icitate de 8nte"esuri care este proprie rostirii poetice nu se
risipeste 8ntr*o p"urivocitate indistincta) Rostirea cu #ai #u"te 8nte"esuri a 6oe#u"ui
"ui Tra&" provine dintr*o str8n+ere*"ao"a"ta$ adica dintr*o consonanta care$
considerata in sine$ ra#8ne #ereu de nerostit) Mu"tip"icitarea de 8nte"esuri a acestei
rostiri poetice nu este ine<actitatea de"asatoru"ui +der L&ssige,. ci este ri+oarea ce"ui
+eneros +derL&ssende,. care s*a dedicat scrupu"o/itatii unei (drepte conte#p"ariA$
supun8n*du*se acesteia)
Ne vine adesea +reu sa de"i#ita# aceasta rostire cu #u"tip"e sensuri$ proprie
creatii"or poetice a"e "ui Tra&" > rostire care e 8n sine a9so"ut si+ura > 'ata de
"i#9a a"tor poeti$ a carei p"urivocitate provine din nedeter#inatu" unei nesi+urante
"e+ate de di9uirea poetica@ si ne vine +reu$ dat 'iind ca "i#9ii acesteia 8i "ipseste
6oe#u" autentic si "ocu" care 8i e propriu) Ri+oarea unica a "i#9ii "ui Tra&"$ care$
prin esenta ei$ are #ai #u"te 8nte"esuri$ este$ 8ntr*un sens #ai 8na"t$ at8t de univoca$
8ncit ra#8ne in'init superioara c?iar si oricarei e<actitati te?nice pe care o pune 8n
Eoc univocitatea conceptu"ui stiinti'ic)
8n aceeasi #u"tip"icitate de 8nte"esuri a "i#9ii$ a carei deter#inare 8si a'"a ori+inea 8n
"ocu" 6oe#u"ui "ui Tra&"$ vor9esc si nu#eroase"e cuvinte care 'ac parte din "u#ea
repre/entari"or 9i9"ice si re"i+ioase) Trecerea de "a vec?ea specie "a ceea ce 8nca nu
s*a nascut i#p"ica acest do#eniu si "i#9a sa) Daca creatia poetica a "ui Tra&"
vor9este "i#9aEu"ui re"i+iei crestine$ 8n ce #asura si 8n ce sens vor9este ea ast'e"$ 8n
ce c?ip a 'ost poetu" (crestinA$ ce 8nsea#na aici si 8n +enere (crestinA$ ]0.^
(crestinatateA$ (crestinis#A$ (purtare crestinaA > toate acestea inc"ud c?estiuni
esentia"e) E<a#inarea "or ra#8ne 8nsa suspendata 8n vid$ at8ta vre#e c8t "ocu"
6oe#u"ui nu a 'ost deter#inat cu +riEa)
1.2
MARTIN HEIDEGGER
E<a#inarea "or rec"a#a 8n p"us o #editatie pentru care s8nt insu'iciente at8t
concepte"e teo"o+iei #eta'i/ice$ c8t si ce"e a"e #eta'i/icii re"i+ioase)
O Eudecata privind caracteru" crestin a" 6oe#u"ui "ui Tra&" ar tre9ui sa se ap"ece #ai
a"es asupra u"ti#e"or sa"e creatii poetice$ K%&ge si Grodek0 Ea ar tre9ui sa 8ntre9e:
de ce nu se adresea/a poetu" aici$ 8n su'erinta e<tre#a a u"ti#e"or sa"e rostiri$ "ui
Du#ne/eu si "ui Cristos$ daca e" este$ 8ntr*adevar$ un crestin at8t de convinsD De ce
invoca e" 8n sc?i#9 (u#9ra sovaitoare a suroriiA$ si pe aceasta 8nsasi ca pe (cea care
8i adresea/a un sa"utDA De ce nu se 8nc?eie c8ntecu" cu proc"a#area 8ncre/atoare a
#8ntuirii crestine$ ci cu invocarea (nepoti"or nenascutiAD De ce apare sora si 8n
cea"a"ta poe/ie$ 8n K%&ge Bp) 244CD De ce se c?ea#a aici (eternitateaA > (unda
+"acia"aAD Este acesta un +8nd crestinD Nu e nici #acar o disperare crestina)
Dar ce c8nta aceasta K%&ge? 8n acest (Sora))) Iata)))A nu ra/9ate inti#a natura unitara
a ce"or care ra#8n 8n pere+rinare in po'ida oricarei a#enintari cu pedeapsa e<tre#a
a retra+erii dep"inatatii +d&s He8e,. acea pere+rinare care 8i poarta catre (c?ipu" de
aur a" o#u"uiAD
Consonanta ri+uroasa a "i#9ii care se rosteste pe #ai #u"te voci si din care
vor9este creatia poetica a "ui Tra&" > si aceasta 8nsea#na$ totodata$ din care ea tace
> corespunde spatiu"ui*separat ca "oc a" 6oe#u"ui$ 8nsusi 'aptu" de a "ua sea#a "a
acest "oc$ de a "ua sea#a asa cu# se cuvine$ ne da deEa de +8ndit) A9ia daca #ai
ave# curaEu" sa 8ntre9a#$ acu# "a s'8rsit$ care este ca"itatea de "oc a acestui "ocD
III
U"ti#a tri#itere 8n spatiu"*separat ca 'iind "ocu" 6oe#u"ui ni ,*a o'erit penu"ti#a
stro'a a poe/iei Her5st7see%e Bp) ,2KC$ atunci cind a# 8ntreprins o pri#a "oca"i/are a
"ocu"ui 6oe#u"ui) ]07^ Stro'a vor9este despre
LIMBA TN 6OEM
1.1
acei pere+rini care #er+ pe cararea strainu"ui$ stra9a*t8nd noaptea de du? pentru (a
"ocui 8n a"9astru" ei 8nsu'"etitA:
$urind disp&r 9&r& de ur3& pesti si 9i&re0
#u9%et &%5&stru. peregrin&A :ntunec&t
De ce ni7e dr&g. de cei%&%ti. curind ne& sep&r&t0
Do#eniu" desc?is care 'a+aduieste si acorda o 9ucurie se c?ea#a 8n "i#9a noastra
L&nd B(tari#AC) Trecerea 8n tar8#u" strainu"ui survine seara$ stra9at8nd as'intitu" de
du?) Toc#ai de aceea$ u"ti#u" vers a" stro'ei spune:
Seara cuprinse s:nt. i3&gine si sens. de preschi35&re0
Tar8#u" 8n care aEun+e ce" #ort de ti#puriu pe ca"ea dec"inu"ui este tar8#u" acestei
seri) Ca"itatea de "oc a "ocu"ui care str8n+e "ao"a"ta 8n sine 6oe#u" "ui Tra&" este
esenta ascunsa a spatiu"ui separat si se nu#este (5end%&nd. (tar8# a" seriiA) Acest
(tar8# a" seriiA este #ai vec?i$ cu a"te cuvinte #ai ti#puriu$ si de aceea #ai p"in de
'a+aduinte dec8t ce" repre/entat pe "inie p"atonician*crestina si cu at8t #ai #u"t dec8t
ce" repre/entat pe "inie europeana)
,,
Caci spatiu" separat este 8nceputu" unui an
ascendent a" "u#ii si nu a9isu" decaderii)
Tar8#u" serii$ ascuns 8n spatiu" separat$ nu se scu'unda$ ci ra#8ne si 8si asteapta
"ocuitorii ca tar8# a" dec"inu"ui 8n noaptea de du?) Tar8#u" dec"inu"ui este trecerea
catre 8nceputu" ti#puriu"ui ascuns deEa 8n acest 8nceput)
Daca "ua# 8n considerare ce"e spuse #ai sus$ #ai ave# oare dreptu" de a vor9i de
8nt8#p"are atunci c8nd doua dintre creatii"e poetice a"e "ui Tra&" vor9esc anu#e
despre (tar8#u" seriiAD Una dintre e"e este intitu"ata (5end%&nd Bpp) ,0, s) ur#)C$ iar
cea"a"ta (5end%&ndi7sches LiedE (C8ntec din tar8#u" de searaA Bpp) ,1-
1.K
MARTIN HEIDEGGER
s) ur#)C) Aceasta poe/ie vor9este despre ace"asi "ucru ca si Der Ges&ng der
(5geschiedenenE (C8ntu" ce"or separatiA) C8ntecu" se desc?ide cu e<c"a#atia care
tradea/a o surpri/a p"ina de consideratie:
O. nocturn& 5&t&ie de &ripi & su9%etu%ui: ]00^
Ce"e doua puncte cu care se 8nc?eie versu" 8n+"o9ea/a tot ceea ce "e ur#ea/a p8na 8n
"ocu" unde survine trecerea din dec"in 8n 8na"tare) 8n acest "oc a" poe/iei$ 8naintea
ce"or doua versuri 'ina"e$ se a'"a din nou doua puncte) Dupa e"e se a'"a aceasta
vor9a si#p"a: (O specieA) (OA este aici su9"iniat) Dupa c8te pot sa*#i dau sea#a$
este sin+uru" cuv8nt$ din 8ntrea+a sa creatie poetica$ pe care Tra&" ,*a su9"iniat)
Scoasa ast'e" 8n evidenta$ vor9a @O specieA contine sunetu" 'unda#enta" din care se
naste tacerea ce de/va"uie #isteru" propriu 6oe#u"ui acestui poet) Unitatea acestei
specii i/voraste din #atricea care$ venind din spatiu"*separat$ din sporita "iniste care
do#neste 8n acest spatiu$ din ("e+ende"e paduriiA$ din (#asura si "e+ea eiA$ str8n+e
"ao"a"ta$ prin inter#ediu" (carari"or "unare a"e ce"or separatiA$ 8nvraE9irea se<e"or$
o9tin8nd o unitate +ein9&%7tig, in cadru" unei du9"e naturi #ai 9"8nde +Zwie9&%t,7
Ace" @O1 din e<presia (O specieA nu 8nsea#na (unaA 8n "oc de (douaA) Ace" (OA nu
8nsea#na nici uni'or#itatea unei 'ade e+a"itati) E<presia (O specieA nu dese#nea/a
aici nicidecu# un 'apt 9io"o+ic$ nu 8nsea#na (unise<ua"itateA$ nici (nedi'erentierea
se<e"orA) 8n (O specieA se ascunde ace" e"e#ent uni'icator care$ provenind din
a"9astru" ce str8n+e "ao"a"ta$ a"9astru" noptii de du?$ reuneste) E<presia (O specieA se
a'"a 8n poe/ia care c8nta tar8#u" de seara) Ca ur#are$ cuv8n*tu" Gesch%echt 8si
pastrea/a aici se#ni'icatia #u"tip"a "a care ne*a# re'erit deEa) E" nu#este pe de o
parte specia istorica a o#u"ui$ o#enirea$ spre deose9ire de ce"e"a"te vietati$ p"ante si
ani#a"e) Cuv=ntu" Gesch%echt nu#este apoi spite"e$ se#intii"e$ tri9uri"e si
'a#i"ii"e
LIMBA IN 6OEM
1..
acestei specii u#ane) Cuv8ntu" Gesch%echt nu#este totodata > si pretutindeni >
du9"a natura a se<e"or)
Matricea care 8si pune a#prenta pe aceasta natura du9"a +Zwie9&%t,. purt8nd*o 8n
natura unitara +Ein9&%t, a @unei speciiA$ aduc8nd ast'e" 8napoi spite"e speciei u#ane
si ast'e" c?iar aceasta specie in 9"indetea copi"ariei #ai "inistite > #ode"ea/a$
"as8nd su'"etu" sa porneasca pe dru#u" care duce 8n (pri#avara a"9astraA) ]03^ 6ri*
#avara aceasta este c8ntata de su'"et prin tacere) 6oe/ia "3 Dunke%E=n 8ntunericA Bp)
,.,C 8ncepe cu versu":
#u9%etu% t&ce pri3&6&r& &%5&str&0
!er9u"ui (a taceaA 8i este con'erita aici o se#ni'icatie tran/itiva) Creatia poetica a
"ui Tra&" c8nta tar8#u" de seara) Ea este o continua invocare a survenirii 9unei
#ode"ari care tri#ite '"acara spiritu"ui 8n spatiu" 9"8n*detii) 8n K&sp&rH&user LiedE
(Cintecu" "ui Kaspar Hau*serA se spune Bp) ,,.C:
Zeu% gr&i o 5%:nd& 9%&c&r& c&tre ini3& s&: O. o3u%e;
(A +raiA este 'o"osit aici cu aceeasi se#ni'icatie tran/itiva ca ace" (taceA de
adineaori si (s8n+erea/aA din poe/ia An den Kn&5en E%is Bp) -0C$ si ('rea#ataA din
u"ti#u" vers a" poe/iei (3 /onchs5erg Bp) ,,1C)
Grairea /eu"ui este vor9irea*catre
,2
care 8i con'era o#u"ui o esenta #ai "inistita si 8"
c?ea#a$ printr*o ase#enea adresare$ 8ntr*o adecvare 8ntru care o#u" renaste$ venind
din dec"inu" autentic care ,*a purtat 8n ti#puriu) (Tar8#u" de searaA adaposteste
8na"tarea ti#puriu"ui ace"ei specii cu o natura unitara)
Dar c8t de ane#ica se dovedeste +8ndirea noastra atunci c8nd socoti# ca poetu" "ui
(5end%8ndisches Lied ar 'i poetu" decaderii) C8t de trunc?iat si c8t de o9tu/ sti# noi
sa ascu"ta# atunci c8nd cita# #ereu cea"a"ta poe/ie a "ui Tra&" care se nu#este
(5end%&nd Bpp) ,0,
1.7
MARTIN HEIDEGGER
LIMBA IN 6OEM
1.0
s) ur#)C$ "u8nd 8n consideratie doar u"ti#a ei parte$ cea de a treia$ i+nor8nd cu
8ncapat8nare partea de #iE"oc a acestui triptic$ precu# si pre+atirea ei$ adica partea
8nt8i) 8n poe/ia (5end%&nd reapare 'i+ura "ui E"is$ 8n ti#p ce (He"ianA si (!isu" "ui
Se9astianA nu #ai s8nt #entionati 8n u"ti#e"e creatii poetice) 6asii strainu"ui suna
ar#onios) Ar#onia "or 8si a'"a te#eiu" 8n (spiritu" do#o"A a" stravec?ii "e+ende a
padurii) 8n partea de #iE"oc a acestei poe/ii$ ]0-^ partea 'ina"a$ 8n care s8nt #en*
tionate (#ari"e oraseA$ (din piatra ridicateJ8n c8#pieGA$ a 'ost deEa asi#i"ata) Orase"e
ace"ea 8si au deEa destinu" "or) Este un a"t destin dec8t ace"a care este evocat (pe
co"ina ce 8nver/esteA$ unde (rasuna 'urtuna de pri#avaraA$ pe co"ina careia 8i e
proprie (o dreapta #asuraA Bp) ,1KC si care se #ai c?ea#a si (co"ina de searaA Bp)
,.4C) S*a vor9it despre anistoricitatea insta"ata 8n c?iar #ie/u" poe/iei "ui Tra&") Dar
ce se 8nte"e+e 8n aceasta Eudecata prin (istorieA +Geschichte,? Daca prin acest cuv8nt
nu se 8nte"e+e dec8t (istoriaA +Historie,. adica repre/entarea unor "ucruri trecute$
atunci Tra&" este 8ntr*adevar strain de istorie
,1
) Activitatea sa poetica nu are nevoie
de (o9iecteA istorice) Dar de ce nuD Deoarece 6oe#u" sau este 8n ce" #ai 8na"t +rad
istoric +geschichiUch,0 Creatia sa poetica c8nta destinu" #atricei care 8nc?ide specia
u#ana 8n esenta care*i este 8nca re/ervata$ 8n 'e"u" acesta saMnd*o)
Creatia poetica a "ui Tra&" c8nta c8ntu" su'"etu"ui care > (ceva strain pe acest
pa#8ntA > cucereste a9ia prin pere+rinaE pa#8ntu" ca patrie #ai "inistita a speciei
care revine 8n aceasta patrie)
Este aceasta oare un ro#antis# visator care se tine departe de "u#ea te?nico*
econo#ica a civi"i/atiei #oderne de #asaD Sau este cunoasterea "i#pede cu care
este 8n/estrat (ce" stap8nit de ne9unieA$ care vede si +8ndeste a"tceva dec8t reporterii
actua"itatiiD Caci acestia ra#8n prinsi 8n istoria rea"itatii pre/ente$ a" carei viitor$
ca"cu"at dinainte$ nu este dec8t o pre"un+ire a actua"itatii$ deci un viitor "ipsit de
sosirea unui destin care a9ia daca a 8nceput sa 8" i#p"ice pe o# 8n esenta sa)
6oetu" vede su'"etu" > (ceva strainA > ca 'iind destinat unei carari care nu duce 8n
decadere$ dar care 8n sc?i#9 duce 8n dec"in) Acest dec"in se supune si se potriveste
nava"nicei pieiri pe care o anticipea/a si o da drept pi"da prin #oartea sa ce" #ort 8n
ti#puriu) 6e ur#e"e "ui #oare apoi 'rate"e$ deci ce" care c8nta) Murind$ prietenu"
stra9ate noaptea ur#8ndu*, pe strain$ noaptea de du? a ani"or spatiu"ui separat)
C8ntecu" prietenu"ui este (c8ntu" unei #ier"e captiveA) De a"t'e"$ acesta e tit"u" unei
poe/ii dedicate "ui L) von %ic&er) ]34^ Mier"a este pasarea care ,*a c?e#at pe E"is 8n
dec"in) Mier"a captiva este vocea de pasare a ce"ui ase#eni unui #ort) Mier"a e
prinsa 8n sin+uratatea pasi"or de aur ce raspund #ersu"ui "untrei de aur$ aceea 8n
care ini#a "ui E"is pere+rinea/a stra9at8nd ?e"esteu" de ste"e a" noptii a"9astre si care
indica ast'e" su'"etu"ui traiectoria esentei sa"e:
Su'"etu" pere+rinea/a 8nspre tar8#u" de seara care este do#inat de spiritu" "ocu"ui
separat si care$ 'iind pe potriva acestui spirit$ este tar8#u" (de du?A)
Orice 'or#u"a este pericu"oasa) Ceea ce a 'ost rostit este constr8ns 8n e<terioritatea
unei opinii +ra9ite$ +8n*direa 'iind ast'e" "esne distrusa) Dar ea poate 'i de ase#enea
un aEutor$ sau #acar un i#pu"s si un punct de spriEin$ pentru #editatia staruitoare)
Cu aceasta re/erva pute# spune$ 'o"osindu*ne de 'or#u"a:
O "oca"i/are a 6oe#u"ui sau ni*, arata pe Geor+ Tra&" ca pe poetu" tar8#u"ui de
seara care este 8nca ascuns)
!ersu" acesta se a'"a 8n poe/ia )ruh%ing der #ee%e Bpp) ,K- s) ur#)C) Trecerea catre
u"ti#e"e stro'e 8n care e" apare se rea"i/ea/a prin ur#atoru" vers:
!&6&%nic& pietre s% 9%&c&r& ce c:nt& :n ini3&0
1.3
MARTIN HEIDEGGER
Ur#ea/a apoi 8na"tarea c8ntu"ui 8n ecou" pur a" ar#oniei ani"or de du? pe care
strainu" 8i stra9ate pere*+rin8nd$ si pe care 'rate"e 8i ur#ea/a$ 8ncep8nd sa "ocuiasca
8n t=r8#u" serii:
/&i :ntunec&t &pe%e sc&%d& 9ru3o&se%e Aocuri &%e pesti%or0 $e&s &% tristetii. pri6ire
t&cut& & so&re%uiC $e6& str&in este su9%etu% pe &cest p83:nt (%5&stru% de duh :si
6&rs& %u3in& :ndoie%nic& de&supr& p&durii neu35%&te si :nde%ung r&sun& :n s&t
:ntunec&tu% d&ng&t de c%opotC
p&snic cortegiu0 Linistit :n9%oreste 3irtu% pe &%5e%e p%eo&pe &%e 3ortu%ui0
Do3o% c:nt& &pe%e :n dup&7&3i&z& c&re se stinge si 3&i :ntunec&t :n6erzeste h&tisu%
pe 3&% 5ucurie :n
6:ntu% tr&nd&9iriu: si c:ntu% 5%:nd &% 9r&te%ui pe co%in& serii0
NOTE
Acest studiu a aparut pri#a data su9 tit"u" Georg r&k%0 Eine Erorterung seines
GedichtesE@Georg Tra&") O "oca"i/are a poe#u"ui sauA$ 8n revista /erkur. nr) 7,$ ,-.1$
pp) 227*2.3)
,) Gedicht > Dupa cu# va re/u"ta 8nca din pri#e"e pa+ini$ Gedicht nu este (o poe/ieA 8n
sens o9isnuit$ ci$ 8n conceptia "ui Heide++er$ Gedicht repre/inta esenta tuturor poe/ii"or
scrise de un #are poet si care$ ca atare$ nu poate aparea 8n nici o poe/ie separata) A#
8ncercat sa reda# aceasta structur& ide&%& de &rticu%&re a unui univers poetic prin cuv8ntu"
(6oe#A) 8n studiu" de 'ata nu este asadar vor9a despre "i#9a poe/iei 8n +enera"$ nici #acar
despre aceea a poe/ii"or "ui Tra&"$ ci despre circu#scrierea (6oe#u"uiA "ui Tra&" cu aEutoru"
cuvinte"or c?eie care revin 8n c8teva dintre poe/ii"e sa"e ce"e #ai se#ni'icative)
2) !) ;D$ nota K)
1) !) #ai Eos$ nota 0)
LIMBA TN 6OEM
1.-
K) 6entru 8nte"e+erea adecvata a te<tu"ui$ cititoru" tre9uie sa ai9a de acu# 8nainte 8n vedere
acceptia pe care o da Heide++er cuv8ntu"ui (strainA +9re3d,. scot8nd 8n pri# p"an eti#o"o+ia
sa) Asociind 8n per#anenta (strainA cu (pri9ea+A$ cititoru" re'ace traseu" ?er#eneutic
propus de Heide++er)
.) A# tradus aici D&33erung cu ("u#ina 8ndoie"nicaA$ 8n*truc8t cuv8ntu" se re'era "a
c"aro9scuru" care 8nsoteste deopotriva rasaritu" si apusu" soare"ui) 6e parcursu" traducerii$
D&33erung se 'i<ea/a > 'iind asociat cu (5end BsearaC > ca (a#ur+A$ (as'intitA$ dar
tre9uie avut #ereu 8n vedere ca acest as'intit se#ni'ica o co9or8re care este totodata 8na"*
tarea 8ntr*un a"t 8nceput)
7) (De du?A > geist%ich0 8n #od curent$ geist%ich 8nsea#na (9isericescA$ (re"i+iosA$
(ec"e/iasticA) 8nsa Heide++er$ dupa cu# re/u"ta 8n #od e<p"icit din ce"e spuse "a p) 112$
co9oara "a sensu" #ai vec?i a" cuv8ntu"ui$ potrivit caruia geist%ich este ec?iva"ent cu geistig.
(spiritua"A) Dupa Heide++er$ Tra&" a evitat cuv8ntu" geistig. pentru a se sustra+e di?oto#iei
spi*ritua"*#ateria") Cu intentia de a ra#8ne 'ide"i acestei interpretari a "ui Heide++er$ a#
redat cuv8ntu" geist%ich prin (de du?A$ pastr8nd ast'e" sensu" de (spiritua"A$ si evit8ndu*, pe
ce" de (9isericescA$ (re"i+iosA)
0) #ch%&gen. care 8n +enera" 8nsea#na ("ovireA$ a evo"uat 8n istoria "i#9ii pe #ai #u"te "inii:
,) Ca se#ni'icatie derivata din activitatea de 9atere a #one/i"or$ #ch%&g a capatat
se#ni'icatia #ai a9stracta de (ri. #oite B('e"A$ (sortA$ (tipA$ (+enAC@ 2) 6e aceasta "inie$ a
'aptu"ui de (a 'i 8ntr*un anu#e 'e"A$ #ch%&g se re+aseste si 8n Gesch%echt B(+enA$ (specieA$
dar si (se<AC@ 1) De "a #ch%&gen ca ("ovireA$ #ch%&g a capatat si se#ni'icatia de "ovitura a
sortii$ nenorocire$ 8nt8#p"are ne'asta)
A# optat pentru traducerea "ui #ch%&gen cu (#atriceA$ #atrice #ode"atoare$ pornind de "a
sensu" ori+inar care 8nsea#na (9atere de #onedaA$ cu +8ndu" ca de aici a derivat #ch%&g cu
sensu" de (+enA$ ('e"A$ iar pe o "inie secundara Gesch%echt ca (specieA si (se<A) Te<tu" "ui
Heide++er ne o9"i+a sa +8ndi# 8n (#atricea #ode"atoareA si vio"enta pe care o contine
ori+inar cuv8ntu" sch%&gen B(a "oviAC)
3) !) nota 7)
-) Ideea "ui Heide++er ca noi pute# vor9i$ dar ca "i#9a poate totusi sa taca$ se 9a/ea/a pe
credinta ca autoru" (te<tu"uiA nu este niciodata su9iectu" investit de#iur+ic$ ci doar un 9un
ascu"tator +Horer, a" "i#9ii@ caci prin "i#9a trece o
174
MARTIN HEIDEGGER
instanta care nu s8nte# noi) U#anis#u" traditiona"$ care 8" scoate pe o# din ori/ontu" 'iintei
si 8" #uta$ do#inator$ 8n centru" 'iintarii$ repre/inta de 'apt epoca de#iur+iei su9iectu"ui
"in+vistic care creea/a te<tu" 'ara o prea"a9i"a ascu"tare a "i#9ii) Dere+"area secventei
(ascu"tare*vor9ireA este e<presia "in+vistica a dere+"arii survenite 8n raportu" o#u"ui cu
'iinta) Istoria u#anis#u"ui si aceea a uitarii 'iintei au 'ost surprinse$ ca unica #iscare$ 8n
aceasta dia+ra#a "atera"a care este istoria Te<tu"ui european) B!) si %T$ nota ,.C De
ase#enea$ #ai Eos: (6oate ca atunci #u"t #ai putin dec=t o e<pri#are pripita$ "i#9a
rec"a#a di#potriva$ cuvenita tacereA)
6OGGELER B,-02$ pp) ,K1*,KKC$ se#na"ea/a 'aptu" ca dupa ,-.1 Heide++er a vor9it
despre necesitatea constituirii unei ("o+iciA proprii +8ndirii care se a'"a 8n cautarea adevaru*
"ui 'iintei$ ("o+icaA pe care e" a nu#it*o (si+eticaA Bde "a sig&n. ( a taceaAC) Denu#irea de
(si+eticaA$ preci/ea/a 6o++e"er$ (nu 8nsea#na ca vor9irea tre9uie 8n"ocuita prin tacere$ sau
ca tacerea tre9uie pur si si#p"u sa capete o pree#inenta 8n raport cu vor9irea))) 6entru
Heide++er$ &iAtP B(tacereaAC 'ace parte din esenta "o+osu"ui) De ase#enea$ nu este vor9a
despre o trasatura irationa"ista a +8ndirii "ui Heide++er$ care cauta sa o9tina tacerea ca
tacere 8ntru ceva$ ci$ di#potriva$ despre trasatura 'unda#enta"a critica si #etacritica a
acestei +8ndiri) Daca vor9i#$ de pi"da$ despre Uesenta arteiV$ atunci ar tre9ui sa rease/a#
aceasta vor9ire 8n survenirea 8n care arta devine arta$ deci aco"o unde ea 8si +aseste ca"e
catre esenta ei e"ina))) 8ntruc8t aceasta survenire este 8n c?ip evident ne8nc?eiata si de
ne8nc?eiat$ te#eiu" ei ori+inar nu poate 'i surprins si spus$ ci tre9uie 8ntotdeauna o9tinut si
prin tacere +erschwiegen,C aceasta o9tinere prin tacere "i#itea/a$ 8n cadru" #editatiei critice
si #etacritice$ va"iditatea a ceea ce se spuneA)
,4) (Cuv8ntu" Udru#V +Weg,. at8t de 'recvent 8n voca9u"aru" "ui Heide++er +Ho%zwege.
Der )e%dweg. Unterwegs zur #pr&7che,. nu are o se#ni'icatie spatia"a$ nu evoca o
pro#enada ca#pestra sau 'orestiera a +8ndirii va+a9onde@ dru#u" nu ne 'ace sa trece#
dintr*un "oc 8ntr*a"tu"$ e" nu este e"e#entu" anterior a" de#ersu"ui$ ci este de#ersu" 8nsusi a"
+8ndirii) Dru#u" ast'e" desc?is de catre +8ndire tri#ite "a istoria"itatea epoc?a"a Bv) epoch&,
a +8ndirii$ tri#ite "a caracteru" retinut a" +8ndirii$ "a re/erva ei) Dru#u" Upune pe dru#V +5e7
wegt,.
LIMBA TN 6OEM
17,
pune 8n #iscare +-ewegung,. pune 8n discutie$ pune 8n cu#pana) Dru#u" invita si
ne"inisteste$ incita si so"icita) Nici o #i+ratie$ nici o trans?u#anta$ nici un pro+res) Dru#u"
se des'asoara ca dru# 8n c?iar e"e#entu" 8nspre care e" pune pe dru#)A BBIRAULT$ ,-03$
p) 17.C
,,) 6entru a ra#8ne 8n "i#ite"e interpretarii ?eide++eriene$ a# tradus (5end%&nd prin (tar8#
a" seriiA$ e<p"icit8nd 8n 'ond si ter#enu" de (OccidentA Bde "a "atinescu" occido. (a cadea "a
pa#8ntA$ (a apuneAC$ care repre/inta traducerea curenta a "ui (5end%&nd0
,2) ZusprechenC v) B;D$ nota ,)
,1) !) UK$ nota K)
EH6ERIEN5A GTNDIRII
Dru# si cu#panire$ poteca si rostire$ a'"atoare*s 8ntr*un pas)
Mer+i si 8ti poarta eroare si*ntre9are$ pe unica ta ca"e)
$:nd %u3in& crud& & di3inetii se :n&%t& t&cut peste creste%e 3unti%or000
Lu#ina 'iintei nu poate 'i nicic8nd cuprinsa de 8ntunecarea "u#ii)
!eni# prea t8r/iu pentru /ei si prea curind pentru 'iinta) 6oe#u" a9ia 8nceput de ea
este o#u")
A te 8ndrepta catre o stea$ at8ta doar)
A +8ndi 8nsea#na a te #ar+ini "a un +8nd$ care va sta c8ndva ne#iscat ca o stea pe
ceru" "u#ii)
$:nd. :n 9urtun& c&re se 6esteste. 3orisc& de 6:nt c:nt& :n 9&t& 9erestrei co%i5ei000
C8nd curaEu" +8ndirii 8si are o98rsia 8n e<i+enta 'iintei$ a9ia atunci "i#9a destinu"ui
se a'"a 8n "ar+u" ei)
De 8ndata ce ave# "ucru" 8n 'ata oc?i"or si sti# sa ascu"ta# cu ini#a cuv8ntu"$
+8ndirea i/9indeste)
17K
MARTIN HEIDEGGER
EH6ERIEN5A G"NDIRII
17.
6utini s8nt cei ce stiu sa 'aca deose9irea 8ntre un o9iect 8nvatat si un "ucru +8ndit)
Daca 8n +8ndire ar e<ista nu si#p"i potrivnici$ ci oponenti 8nauntru" ace"eiasi cau/e$
atunci cau/a +8ndirii ar 'i avantaEata)
$:nd su5 ceru% de p%o&ie. deod&t& sAirtec&t. o r&z& de so&re &%unec& peste p&suni%e
de 3unte000
Nu noi aEun+e# "a +8nduri@ e%e vin "a noi) Acesta e ceasu" destinai a" dia"o+u"ui)
Dia"o+u" 8nseninea/a 8ntru o9steasca #editatie) Aceasta nici nu e<a"ta opinii"e
reciproc into"erante$ nici nu 8n+aduie cedarea 8#paciuitoare) G8ndirea se #entine
ast'e" nea9atuta 8n preaE#a o9iectu"ui)
Dintr*o ase#enea o9steasca 8nt8"nire s*ar ivi poate citi*va 8nvatacei in #estesu+u"
+8ndirii@ ca$ pe nestiute$ unu" dintre ei sa devina #aestru)
$:nd :n pr&gu% 6erii. &scunse :n p&Aiste. :n9%oresc n&rcise stinghere si tr&nd&9iru% de
3unte %uceste su5 &rt&r000
Sp"endoare a si#p"itatii #odeste)
Doar i#a+inea pastrea/a ceea ce a 'ost 8ntreva/ut) Dar i#a+inea odi?neste 8n poe#)
6e cine$ at8ta vre#e c8t vrea sa oco"easca tristetea$ "*ar putea atin+e vreodata du?u"
8nviorariiD
Durerea 8si daruieste puterea de a ta#adui aco"o unde nici nu o 9anui#)
$:nd 6:ntu% :nturn:ndu7se 9&r& de 6este. prinde s& 3or3&ie :n Dcoperisu% co%i5ei si
6re3e& d& se3ne de poso73ore&%&000
Trei perico"e a#eninta +8ndirea)
6erico"u" ce" 9un$ si de aceea #8ntuitor$ este vecinatatea poetu"ui*rapsod)
6erico"u" ce" rau$ si de aceea ce" #ai apri+$ este +8ndirea 8nsasi) Ea tre9uie sa
+8ndeasca 8#potriva ei 8nsasi$ ceea ce doar rareori 8i sta 8n putinta)
6erico"u" de*a dreptu" nociv$ si de aceea aducator de ratacire$ este 'i"o/o'area)
$:nd. :n zi de 6&r&. 9%uture%e poposeste pe o 9%o&re si. cu &ripi%e str:nse. se %e&g&n&
cu e& :n 6:ntu% pFAistei000
Orice curaE a" si#tirii este ecou "a e<i+enta 'iintei$ care str8n+e "ao"a"ta +8ndirea
noastra 8n Eocu" "u#ii)
8n +8ndire$ 'iece "ucru devine 8nsin+urat si /=9avnic)
8n curaEu" /a9avei prospera curaEu" pentru ceea ce e #are)
Mari#ea erorii este pe #asura #ari#ii +8ndirii)
$:nd :n %iniste& nopti%or p:riu% 3unte%ui po6esteste despre pr&6&%iri%e s&%e peste
st:nci000
Ce e #ai vec?i 8n vec?i vine 8n +indirea noastra ur*#8ndu*ne$ si totusi ne 8nt=#pina)
177
MARTIN HEIDEGGER
De aceea$ +8ndirea se spriEina pe sosirea a ceea ce 'iintea/a 8n c?ip esentia" venind
dinspre trecut si este aducere a#inte ce vine 8n 8nt8#pinare)
A 'i 9atrin 8nsea#na: a te opri atunci c8nd unicu" +8nd a" unui dru# a" cu+etarii s*a
ase/at 8n ar#onia rosturi"or sa"e)
6ute# 8ndra/ni sa 'ace# pasu" 8napoi din 'i"o/o'ie in +8ndirea 'iintei$ de 8ndata ce
ne si#ti# 8n "ar+u" nostru 8n ori+inea +8ndirii)
$:nd :n nopti%e de i&rn& 6i9ornit& zg:%tiie co%i5& si :ntr7o 5un& di3ine&t& totu% se
odihneste su5 z&p&d&000
Spusa +8ndirii si*ar +asi "inistea 8n propria*i esenta a9ia atunci cind ea ar deveni
neputincioasa sa spuna ace" "ucru care tre9uie sa ra#8na nee<pri#at)
O ast'e" de neputinta ar duce +8ndirea 8n preaE#a "ucru"ui)
Niciodata si 8n nici o "i#9a spusa esentia"a nu este totuna cu ceea ce se e<pri#a prin
vor9ire)
Ce ui#ire ar 'i 8n stare sa #asoare 'aptu" ca de 'iecare data si pe neasteptate apare o
+8ndire)
$:nd dinspre po6:3iswi%e 6&ii. pe c&re tur3e%e trec &%ene. t&%&ngi%e sun& i&r si i&r000
Caracteru" poetic a" +8ndirii este 8nca ascuns)
Aco"o unde se arata$ e" este socotit$ pentru #u"ta vre#e$ a nu 'i dec8t utopia unei
#inti pe Eu#atate poetice)
EH6ERIEN5A GTNDIRII
170
Atunci c8nd se situea/a 8n adevar$ activitatea poetica ce +8ndeste este topo"o+ia
'iintei)
6un8ndu*se 8n s"uE9a 'iintei$ topo"o+ia rosteste "ocu" 8n care sa"as"uieste esenta
acesteia)
$:nd %u3in& &3urgu%ui. strecur:ndu7se :ntr7un ungher &% p&durii. sc&%d& :n &ur
trunchiuri%e000
C8ntarea si +8ndirea s8nt trunc?iuri"e 8nvecinate a"e activitatii poetice)
E"e se 8na"ta din 'iinta si aEun+ 8n adevaru" ei)
Ceea ce spune Ho"der"in despre copacii padurii ne 'ace sa ne +8ndi# "a re"atia dintre
e"e:
(si 8si ra#8n 8n preaE#a nestiute$ C8t nec"intite poposesc in ti#p$ 8nvecinate
trunc?iuri de copac)A
6aduri 8ncre#enite 68raie*n prava"a St8nci vesnicindu*se 6"oaie cur+8nd)
6"aiuri ce*adasta %8nt8ni i/vorinde !8nturi 8n sa"asuri Har #edit8nd)
NOTA
Aceasta #ica scriere a "ui Heide++er a 'ost conceputa 8n ,-K0 s" pu9"icata pentru pri#a
data 8n Editura Nes&e$ 6'u"*"in+en$ ,-.K)
173
MARTIN HEIDEGGER
%or#u"a ri+uroasa de co#po/itie a acestei scrieri > o propo/itie "iric*descriptiva$ ur#ata
de un +rupaE de patru sentinte re'"e<iv*a'oristice > tradea/a c"ar o anu#ita intentie a "ui
Heide++er: de a pune 8n pa+ina e<perienta unica a rostirii esentia"e +#&gen, din perspectiva
ce"or doua 'or#e de #ani'estare a"e ei: poeticu" si #editativu"$ #ingen si Denken0 O ana"i/a
atenta ar putea sa descopere re"atii"e care se creea/a 8ntre r8nduri"e tiparite cursiv > deci
ro"u" poetu"ui > si +rupaEu" a'oristic care "e 8nsoteste si care con'i+urea/a partitura
+8nditoru"ui)
Dar re"atia dintre poet si +8nditor$ "a care ne 8ndea#na sa re'"ecta# toc#ai adoptarea acestei
'or#u"e specia"e$ desc?ide catre raportu" #ai ad8nc pe care rostirea ce"or doi este c?e#at sa
8" e<pri#e: raportu" 'iintarii cu 'iinta) Lui RI*CHARDSON B,-70$ p) ..KC i se pare ca aici$
pentru pri#a oara$ 'ai#oasa (di'erenta onto"o+icaAZ Bv) UK$ nota 1C este te*#ati/ata de
Heide++er c& &t&re0
ADORNO B,-01$ p) KK7C$ care se nu#ara printre cei #ai 8nversunati adversari ai sti"u"ui de
+8ndire si ai "i#9aEu"ui ?eide++erian$ a apreciat 8n ur#atorii ter#eni aceasta #ica scriere:
(Su9 tit"u" E?perient& g:ndirii. Heide++er a pu9"icat un #ic vo"u# de a'oris#e) %or#a "or
se situea/a undeva "a #iE"oc 8ntre poe/ie si 'ra+#entu" de tip presocratic$ a" carui caracter
si9i"inic provine$ ce" putin 8n #u"te "ocuri$ din caracteru" 8nt8#p"ator a" unei trans#iteri
'ra+#entare$ si nu dintr*o 'a"sa #isterio/itate) Se "auda$ 8n aceste pa+ini$ Usp"endoarea
si#p"itatii #odesteV) Heide++er readuce ideo"o+ia u/ata a #aterii"or pure din s'era
arti/anatu"ui 8n cea a spiritu"ui) Ca si cu# cuvinte"e ar 'i o #aterie pura 8nasprita 8nsa
printr*o 8nde"un+a 'o"osire) Dar tot asa cu# se 8nt8#p"a cu #ateria"e"e te<ti"e pure care
aEun+ asta/i "a noi pe o ca"e #iE"ocita$ adica prin opo/itie cu productia 8n #asa a te<ti"e"or$
tot ast'e" Heide++er vrea$ 8n c?ip arti'icia"$ sa redea cuvinte"or pure sensu" "or ori+inar) 8n
cate+oria Usi#p"itatii #odesteV +d&s #ch%ichte, #ai intra 8n Eoc si o di#ensiune speci'ica
socia"a: prea#arirea unei saracii de#ne$ potrivit dorintei unei e"ite care decade p"ina de
#8ndrie) B)))C O stare istoric retro+rada este s8r+uincios trans'or#ata 8n sensu" unui tra+is#
de ordinu" destinu"ui$ si de ase#enea este investita cu un ran+ 8na"t@ acest aspect este$ "a
r8ndu" "ui$ i#p"icat 8n identi'icarea tacita a ar?aicu"ui cu autenticu"A)
6entru o interpretare #ai a#anuntita a acestei scrieri ?ei*de++eriene$ a se vedea 8n principa"
RICHARDSON$ ,-70$
EH6ERIEN5A G"NDIRII
17-
pp) ..1*..3) 6entru sensu" notiunii de (e<perientaA "a Heide++er$ a se vedea BIRAULT$
,-03$ pp) 134 s) ur#)
Cita#$ printre a"te"e: (E<ista o e<perienta a +8ndirii cu totu" straina de ceea ce Kant$ He+e"
sau Niet/sc?e au putut nu#i Er9&hrung sau E?peri3ent0 Dupa cu# se spune 8n Zur #&che
des Denkens. cuv8ntu" e<perienta$ departe de a evoca d&s (5d&nken des Denkens >
Ua9dicarea +8ndiriiV 8n 'avoarea unei i"u#inatii su9ite > nu dese#nea/a ni#ic a"tceva
dec8t de#ersu" "a9orios a" +8ndirii 8nsesi 8n #aniera ei in'init pre+atitoare) Conceptie de'e"
#istica a e<perientei$ conceptie de'e" re'"e<iva a +8ndirii) G8ndirea nu precede e<perienta$ si
e<perienta nu 8#p"ineste +8ndirea) G8ndirea si e<perienta se desprind dintr*o sin+ura si
identica esenta)A Bp) 133C si: (E<perienta +8ndirii este e<ercitiu" 8nsusi a" +8ndirii) G8ndirea
este$ 8n te#eiu" ei$ e<perienta) %or#u"e 8n c?ip necesar socante pentru aceia care nu pot
concepe +8ndirea dec8t 8n ter#eni de theori& si care nu cunosc a"te 'or#e a"e e<perientei
dec8t 'or#e"e Ue#piriceV sau Ue<peri#enta"eV) %or#u"e #ai putin socante pentru aceia care
stiu ca$ 8ntr*un anu#e 'e"$ +8ndirea era deEa conceputa ca e<perienta "a Kant$ "a He+e" sau "a
Niet/sc?eA) Bp) 13-C
(%i"o/o'ia poarta 8n sine pre/enta si a9senta +8ndirii) Ea nu repre/inta +8ndirea$ ci doar un
#od a" +8ndirii$ ratacitor si 'ata": #odu" ei occidenta" si universa"$ episte#ic si ironic$
'unda#enta" sau radica") %i"o/o'ia este 'or#a e<i"ata a +8ndirii$ o 'or#a care este din capu"
"ocu"ui a dec"inu"ui$ o 'or#a 9astarda$ o +randioasa aventura riscata$ un co#pro#is ne*
'ericit a carui 8#p"inire sau dis"ocare ar putea 'ace "oc a"tor doua #oduri #ai si#p"e si #ai
"esne de distins a"e +8ndirii: ace"ea pe care scrierea Ge%&ssenheit "e nu#este d&s rechnende
Denken und d&s 5esinn%iche !&chdenken: +8ndirea ca"cu"atoare si +8ndirea #editativa)A
BBIRAULT$ ,-03$ pp) 172*171C
SIBLiOTECA PUD
VOCTA!:AN A)
.)A"
GLOSAR DE TERMENI HEIDEGGERIENI
(5grund. der > a9isu"$ "ipsa de te#ei
(5wesen. d&s > a9senta$ neaEun+erea "a pre/enta
(37Werke7sein. dos +i3 Werk, B operarea B8n operaC
(ndenken. dos > +8ndirea evocatoare
(n9ertigung. die > con'ectionarea
* (nge9ertigtsein. d&s B 'aptu" de a 'i con'ectionat
(nkun9t. die > venirea$ sosirea$ punctu" de sosire
&n%&ssen B a "asa$ a 8n+adui sa aEun+a
(n7%&ssen indie (nkun9t. d&s
7 8n+aduinta de a aEun+e (n3essung. die > potrivirea (nspruch. der B revendica*
rea$ pretentia$ +"asu" e<i+ent
* sich in den 7 neh3en %&ssen > a se a9andona@ a se "asa revendicat
&nwesen > a '" pre/ent$ a aEun+e "a pre/enta
* (nwesen. d&s > pre*
/enta$ aEun+erea "a pre/enta Bv) %T$ nota 2C
* i eines (nwesenden B d a unui "ucru pre/ent
* (nwesen. d&s B 'iin*ta*aEunsa*"a*propria*ei*pre/enta
* (nswesende. d&s B ceea ce ur#ea/a sa aEun+a "a pre/enta
(u9enth&%t. der B s="as"u*irea
(u9gehen. d&s B desc?iderea$ 8na"tarea
* (u9gehende. d&s B ceea ce se 8na"ta des*c?i/8ndu*se
(u9gesch5ssene. d&s B desc?isu"
(u9sich5eruhen. d&s > sta*ruirea 8ntru sine
(u9steUen. d&s B 8na"tarea@ e<*punerea Bv) UK$ nota -C
* (u9steUung. die >8na"tarea@ e<*punerea
(uss&gen. d&s > rostirea ce cade 8n e<terioritate
(ussehen. d&s B aspectu"
102
MARTIN HEIDEGGER
&usstehen B ,) a se situa
8n a'ara@ 2) a 8ndura
p8n= "a capat (usstehen. d&s B situarea
8n a'ara$ e<tatica &uswendig B 8ntors spre
in a'ara
B
-&uen. d&s B construirea -egrundung. die >8nte#eierea
5ehuten B a ocroti -ereitUegen. d&s B a'"area
"a 8nde#8na
-ergen. d&s > adaposti*rea* ascundere
* -ergende. d&s > ce" care adaposteste Bascun*/8ndC
-esetzen. d&s > "uarea 8n stap8nire
-est&nd. der B situarea disponi9i"a Bv) %T$ note"e . si 7C
-est&ndigkeit. die > statornicia$ constanta
5estei%en B ,) a supune co#en/ii@ 2) a cu"tiva Bv) %T$ nota .C
* -este%%en. d&s > su*punerea*"a*co#anda
* -esteUung. die B co#andarea
* -esteUer. der > ce"*ce*supune*co#en/ii*sa"e
-ew&hrenden. die > pas*tratorii*adeveritori Bv) UK$ nota ,-C
-ewirken. d&s B e'ectuarea$ producerea unui e'ect
> d&s -ewtkende B ceea ce produce un e'ect
5eziehen B a intra 8n re"atie prin atra+ere
* -ezug. der B re"atia de atra+ere
D&. d&s > desc?isu" D&sein. d&s > v) UK$ nota .
D&seiii d&s > 'iinta 8n desc?is
D&[. d&s B starea de 'apt Denken. d&s B +8ndirea
* d&s rechnende d +8ndirea ca"cu"atoare
* das 5esinn%iche !&ch7denken > +8ndirea #editativa Bv) p) 2,2 si ;D$ nota 3C
Dichten. d&s B poeti/area$ activitatea poetica$ creatia poetica Bv) p) 2,2C
* dichten B a e<pri#a cu #iE"oace poetice
* dichterisch B 8n c?ip poetic
* Dichterische. d&s B poeticu"
* Dichtung. die B poe/ia
101
ori+inara$ 6oe/ie Bv) ;D$ nota 1C
Dien%ichkeit. die 7 capacitatea de a s"uEi
Dtng. d&s > "ucru"
* DtnghF9te. d&s B caracteru" de "ucru$ caracteru" reic
* Dingheit. die B reita*tea
* Dtng%iche. d&s > rea"itatea reica
* Dtngsein. d&s B natura de "ucru
durch3essen B a #asura 8n 8ntre+i#e
Dur9tige. d&s B saracia$ saracaciosu"
eigentiich B autentic
Eigenwuchsige. d&s > ivirea din BdintruC sine
ein5eziehen B a inc"ude prin atra+ere * Ein5eziehen. d&s B atra+erea*inc"udere
ein5i%den B a con'eri i#a+ine
Ein5i%dungskr&9i. die * capacitatea de p"as#uire
Etn9&%t. die B natura si#p"a$ unitara
ein%osen. sich > a se desprinde pentru a patrunde 8n
einr&u3en B a pri#i 8n spatiu$ a 8n+adui$ a ad#ite
* Einr&u3en. d&s B ad*#iterea*rinduire 8n spatiu
Einrichten. d&s B ordonarea$ r8nduirea$ insta"area
Ek7sistenz. die B ec*sis*tenta
Ekst&tische. d&s B e<taticu"
Ent5ergen. d&s 7 iesirea$ scoaterea din ascundere
* ent5ergen. sich B a iesi din ascundere
Enthu%hing. die B de/va"uirea
entsch%ie9#en > a se des'ace din 8nc?is
Entsch%ossenheit. die > ?o*tar8rea
Ent7sch%ossenheit. die > iesirea din 8nc?is
Entschr&nkung. die B e"i9erarea de 8n+radiri
entsprechen > ,) a corespunde@ 2) a vor9i din interioru" "i#9ii
Entwer9en. d&s B proiectarea
Entwur9. der B proiectu"
entziehen. sich B a se retra+e ascun/8ndu*se
Erde. die B pa#8ntu" Bv) UK$ nota ,2C
10K
MARTIN HEIDEGGER
* ErdhF9te. d&s > pa*#8ntitatea
ereignen > ,) a accede "a propria 'iinta@ a reve"a ceea ce e propriu 'iintei ta"e@ 2) a
arata$ a #ani'esta
ereignen. sich B ,) a avea "oc$ a se produce@ 2) a se reve"a 8n c?ip propriu Bv) %T$
nota ,1C
Ereignis. d&s > eveni#entu" Bcare reve"ea/a ceea ce este propriu@ v) %T$ nota ,1C
Ereignis. d&s > do98ndi*rea*con'erire a 6ropriu"ui
Er7innerung. die > re*in*teriori/area
er3essen > a do98ndi #a*sur8nd$ a atin+e prin #asurare$ a a'"a prin #asurare
ErdA9nung. die > desc?iderea
Errichten. d&s > edi'icarea
* Er7richten. d&s > 8ndreptarea
* Errichtung. die > 8ndreptarea catre 8na"t
Erscheinen. d&s > aparitia stra"ucitoare
Erscheinen%&ssen. d&s > 'aptu" de a "asa sa apara
ersch%ie=Ien > a desc?ide
E?istenz. die B e<istenta
)ertigsein. d&s > 'aptu" de a 'i 'a9ricat$ con'ectionat
)estgesteUtsein. d&s B punerea 'er#a
)r&gen. d&s > atitudinea intero+ativa Bv) %T$ nota ,.C
* )r&g7wurdige. d&s > ceea ce este de#n de a 'i supus intero+atiei
)reie. d&s > spatiu" "i9er
* )reig&5e. die B punerea 8n "i9ertate$ e"i9erarea
* 9reige5en > a pune 8n "i9ertate
=ugen > a rostui
* )iigung. die > rostu*irea BI) UK$ nota ,KC
Ge5i%d. d&s > con'i+urarea
Ge5orgenheit. die > starea de adapostire BascundereC
Ge5r&uchsdinge. die B "ucruri"e de care ne 'o"osi#
Ge9uge. d&s B ansa#9"u" rostuiri"or$ a"catuirea$ 8ntre+u" or+ani/at
Gegenst&nd. der > o9iectu"$ situarea opo/itiva
10.
* Gegenst&ndige. d&s > ceea ce este situat opo*/itiv
* Gegenst&nd%ichkeit. die > o9iectua"itatea
* Gegenstehen. d&s > situarea opusa
Gegenu5er. d&s B ter#enu" opus
Gegenwendige. d&s B caracteru" de BreciprocaC opo/itie
* Gegenwendigen. die B oponentii care se i#p"ica reciproc
* Gegenwendigkeit. die B reciprocitatea adversa$ caracteru" opo/itiv
Gegnet > vastitatea "i9era Bv) ;D$ nota KC
Gehei3nis. d&s B #isteru" Bv) %T$ nota ,KC
geist%ich B de du?
Ge%&ssenheit. die B atitudinea prin care ceva este "asat sa 'ie
GeUchtete. d&s B spatiu" "u#inat$ "u#inatu"
Ger&u3igkeit. die B vastitatea
Ges&gte. d&s B rostitu"$ ceea ce a 'ost rostit
GeschF99ensein. d&s B 'aptu" de a 'i creat
geschehen B a surveni
* Geschehen. d&s B survenirea B8n cadru" Istoriei@ v) UK$ nota KC
Geschichte. die > Istoria Bca istorie a 'iintei@ v) UK$ nota KC
Geschick. d&s B ansa#9"u" puneri"or 8n ordine@ destin Bv) UK$ nota KC
* geschickhF9i > destinai
* Geschick%iche. d&s > ceea ce este de ordinu" destinu"ui$ destina"u"
Ge7setz. d&s B ansa#9"u" puneri"or
Gespr&ch. d&s * dia"o+u"
Gest&U. die B 8ntruc?iparea
Ge7steU. d&s B 8nsu#area sensuri"or radica"u"ui ste%%7C co#punere$ punere "ao"a"ta
Bv) %T$ nota 0 si UK$ nota ,3C
Ge6iert. d&s B tetrada Bv) B;D$ nota 1C
Gew&gte. d&s > ceea ce este cute/at
* Gew&gten. die B cei ce s8nt cute/ati
Ge7wesene. d&s B su#a a ceea ce este esentia"$ str8n+erea "ao"a"ta a ceea ce este de
ordinu" esentei
GewU%te. d&s * ceea ce este de ordinu" !ointei
Gewtrkte. d&s > re/u"tatu" unei operatii$ a unei e'ectuari
F
107
MARTIN HEIDEGGER
Gewo%%te. d&s > ceea ce
este de ordinu" vrerii Ba"
vointei individua"eC Gewor9enheit. die > starea
de proiectare Gezogenen. die > 'iinte"e
atrase Gezuge. d&s B ansa#9"u"
'orte"or de atractie G%eiche. d&s B ceea ce
este e+a" G%eichgu%tige. d&s > e+a"
va"a9i"u"
GottUchen. die 7 divinii Grund. der > te#eiu"
H
hcdten B a #entine$ a pastra
* H&%t. der * sta9i"itatea
* H&%t5&re. d&s > ceea ce este sta9i"
* 'erh&%ten. d&s > 'er#itatea$ atitudinea 'er#a
H&us +des #eins,. d&s > casa$ "ocu" de adapost Ba" 'iintei@ v) ;D$ nota -C Hei% d&s
B #8ntuirea hei% B nevata#at$ nestir9it
* Hei%e. d&s > nestri#*9atatea$ nevata#atu"$ inte+ritatea$ dep"inatatea
Hei%ige. d&s > sacru" Bv) ;D$ nota 2C
* Hei%%ose. d&s B 'ara*de*#8ntuirea
Het3&t%osigkeit. die > "ipsa de patrie
Her&us9orde3. d&s > cererea insistenta de "ivrare
her&usste%%en > a scoate "a ivea"a
Her7kun9t. die B pro*veni*enta
herste%%en B ,) a 'ace$ a produce@ 2) a ase/a aici$ a aduce 8n pri# p"an$ a pune 8n
'ata$ a pro*pu*ne +her7ste%%en,
7 Her7ste%%en. d&s > aducerea "a sine
* Herste%%er. der > ce" care aduce "a sine
* HersteUung. die > producerea
Her6or5ringen. d&s > producerea
* Her6orge5r&chte. d&s B produsu"$ "ucru" produs
* Her6orzu05ringen0de. d&s B ceea ce ur#ea/a sa 'ie produs
* Her76or75ringen. d&s 7pro*ducerea
Her6orgehen%&ssen. d&s B actiunea de a "asa sa vina in a'ara
Hi33Uschen. die > cerestii
Hin7sicht. die B orientarea catre
Historie. die B ,) istoria curenta@ 2) stiinta istoriei$ istorio+ra'ia
100
Hdren. d&s B ascu"tarea Bv) %T$ nota ,.$ si SG$ nota -C
huten B a adaposti$ a ocroti$ a ve+?ea * Hut. die B p&z&. ocrotirea
"nsichruhen. d&s B odi?*nirea 8n sine
"nsichse%5ststehen. d&s B su9/istarea 8n sine
"nsichstehen. d&s B situarea 8n sine
"ns7Werk7-ringen. d&s B transpunerea 8n opera
"nswerksetzen +der W&hr7heit,. d&s B punerea Badevaru"uiC 8n opera
"nwendige. d&s B ceea ce e 8ntors spre 8nauntru
Kehre. die B rasturnarea
Bv) H;D$ notaC Ke3ige. d&s B caracteru"
)nuc"earA
L&ssen. d&s B a9andonu"@ "asarea@ 8n+aduirea Bv) B;D$ nota KC
Lichtung. die B "ocu" de desc?idere Bv) UK$ nota ,1C
Losgewor9ene. d&s B ceea ce este aruncat 8n vederea e"i9erarii
%os%&ssen B a e"i9era$ a per#ite desprinderea
Loswur9. der > aruncarea e"i9eratoare
M
/&chensch&9t. die B re+i#u" actiunii si 'aptei$ activis#u"
/&n. d&s B i#persona"u" (seA Mo't d&s B #asura Bv) D;M$ nota 1C
* /&=#g&5e. die B con'erirea de #asura
* /&9i7!&h3e. die B "uarea #asurii
3itschu%d B co*responsa9i" /ogen. d&s B 8ndra+irea
* das &n7=&ngende d B 8ndra+irea initia"a care captea/a
N
!&chdenken. d&s B +8ndi*rea care +8ndeste pe ur#e"e a ceva
!&chste. d&s B ceea ce este ce" #ai aproape$ pro<i#u"
nichten B a ne+a
* !ichten. d&s > ne+area
* !ichtende. d&s > e"e*
103
MARTIN HEIDEGGER
#entu" ne+ator$ ceea ce nea+a
o99eri5&ren > a reve"a
* O99en5&rkeit. die B starea de reve"are
O99ene. d&s > desc?isu"
O99enheit. die > desc?iderea
Ort. der > "ocu"
OrtschF9t. die > "ocu" rin*duit$ or+ani/at$ privi"e+iat$ "oc*a"itatea Bv) ;D$ nota KC
* i des Ortes B ca"itatea de "oc a "ocu"ui
2oesie. die > poe/ia Bca specie "iteraraC
R&u3en. d&s > croirea
unui spatiu RAchtige. d&s > ceea ce este
corect
* Richtigkeit. die * corectitudinea
RR=I. der B sci/iunea@ traseu"@ sci/iunea*traseu
* (u97riW der B traseu" desc?i/ator
* Durchri=#. der B traseu" sectiunii
* Gnindri9i. der B traseu" 'unda#enta"
* U3ri9i. der > traseu" uni'icator$ traseu" circu#'erintei
s
#&gen. d&s > rostirea Bv) ;D$ nota ,4C
* das s&gendere d B rostirea care are putinta unei sporite rostiri
* #&ge. die > rostirea esentia"a
* #&genden. die B rostitorii
* #&genderen. die > cei care au o sporita putinta a rostirii
#&33e%nde. d&s B e"e#entu" care strin+e "ao"a"ta
#cheinen. d&s > 'aptu" de a se 8n'atisa@ stra"ucirea
#chenkung. die B daruirea
schicken B a aduce pe un dru#$ a pune 8n ordine$ a destina
schicken. sich B a*si a'"a "ocu" potrivit
#chick%ichkeit. die 7 con'or#itatea Bcu destinu"C
#chickung. die B punerea 8n ordine$ destinarea
#chonen. d&s B ocrotirea
10-
#chr&nken%ose. d&s > ne8n+raditu"
#chutz%ose. d&s B ceea ce este "ipsit de ocrotire
#eiende. d&s > 'iintarea Bv) UK$ nota 1C
#ein. d&s 7 %iinta Bv) UK$ nota 1C
#ein%&ssen. d&s B 'aptu" de a "asa sa 'ie Bv) B;D$ nota K si UK$ nota 24C
#e%5e. d&s > unu" si ace"asi
#e%5stgenugs&3keii. die > su'icienta de sine
#ich6ersch=ie=Jende. d&s B ceea ce se 8nc?ide
#ichzus&33enneh3en. d&s B rea"i/area unitatii de sine
#piege%n. d&s B o+"indirea
* d&s ereignende 7 B o+"indirea care 'ace ca ceva sa survina 8n c?ip propriu
#t&nd. der B situarea$ starea 'er#a$ 'er#itatea
* in den d 5ringen > a aduce 8ntr*o postura sta9i"a
#t&ndige. d&s B caracteru" statornic$ constanta$ situarea constanta
#tehen. d&s B situarea 'er#a
steUen > ,) a pune@ 2) a con*strin+e Bv) ;D$ nota 7C
#ter5%ichen. die B #uritorii Bv) B;D$ nota 2C
* #ter5%ichsten. die B #uritorii care rea"i/ea/a 8n ce" #ai 8na"t +rad conditia de
#uritor
#ti9tung. die 7 ctitorirea #treit. der B disputa
* #treitenden. die > partasii "a disputa
* -estreitung des #trei7tes. die B si#u"tana sustinere si ta+aduire a disputei
U
u37einen B a cuprinde
unind u3grenzen B a ?otarnici
* Ur6Mrer&ende. d&s B ceea ce ?otarniceste
Ungegenst&nd%iche. d&s B non*o9iectua"u"
Ungeheuere. d&s > neo9isnuitu"
Unhei% d&s B ne#8ntui*rea
Unhei%e. d&s B str8#9ata*tea$ Bstarea deC vata#are$ noninte+ritatea
Unhei3ische. d&s > spatiu" ne'a#i"iaru"ui
Unterwegs. d&s 7 per#anenta a'"are pe dru#
134
MARTIN HEIDEGGER
Un6er5orgenheit. die > starea de neascundere * Un6er5orgene. d&s *neascunsu"
Ursprung. der B ori+inea Ur7sprung. der B sa"tu"
ori+inar
wsprung%ich > ori+inar O5ereinsti33ung. die B corespondenta$ acordu"$
potrivirea
'er7&n7%&ssen. d&s * actiunea de a 'ace sa vina Bv) %T$ nota 1C
'er5ergung. die B ascunderea BadapostitoareC
* 'er5orgenheit. die > starea de ascundere
* 'er5orgene. d&s B ceea ce este ascuns
'er5r&uch. der B u/ura prin consu#
6erenden > a s'irsi
'er9ertigen. d&s B con'ectionarea
'er%&-Uchkeii. die B capacitatea de a inspira 8ncredere
6er3essen B a #asura de*"i#it8nd
6er3essen. sich > a +resi #asura
6ers&33e%n B a strin+e "ao"a"ta
* 'ers&33hing. die B
str8n+erea*"ao"a"ta Bv) UK$ nota 7C
'erschidden. d&s * 'aptu" de a 'i raspun/ator
'ersteUen. d&s > 8#piedicarea accesu"ui
'erweige3. d&s > respin+erea
'o%%5ringen. d&s > aducerea "a 8#p"inire
uor5ringen B a aduce 8n pri# p"an
'or7g&nger. der B 8nainte*#er+atoru"$ pre*cursoru"
'orh&ndene. d&s B ceea ce e<ista$ "ucru" pre/ent$ rea"itatea i#ediata
'or7%&u9ige0 d&s * pre*#er*+atoru"$ pre*cursoru"
'or7steUen. d&s B punerea 8n 'ata
w
W&gen. d&s B cute/area
> d&s w&gendere d cute/area de o sporita cute/anta
w&gen. Ae3&nden B a cute/a pe cineva
W&hre. d&s 7 ceea ce este adevarat
W&hrnis. die 7 adeveri*rea*pastrare
W&hrung0 die B adeverirea
W&chtersch&9% die B ve+?ea
13,
Weisung. die B 8ndru#area
We%t. die 7 "u#e Bv) UK$ nota 3C
* we%ten B (a "u#iA$ a actiona ca "u#e
* We%ten. d&s B "u#irea
* We%tische. d&s > ceea ce are caracter de "u#e
Werk. d&s B opera
* ini Werk &3 Werk sein B a opera 8n opera
* ins Werk setzen 7 a pune in opera
* #ich7ins7Werk7#etzen. d&s B punerea*de*sine*in*opera
* sich ins Werk richten
* a se insta"a 8n opera
* Werkwerden des Wer7kes 7 devenirea de opera a operei
wesen > a 'iinta B8n c?ip
esentia"C Wesen. d&s B esenta Bv)
%T$ nota ,2C
* Wesende0 d&s B ceea ce 'iintea/a 8n c?ip esentia"
!!i'"e$ der 7 !ointa Wirken. d&s > e'ectuarea Wirk%ichkeiL die B rea"itatea
e'ectiva
Wohnen. d&s > "ocuirea Wohnen%&ssen. d&s B 'aptu" de a "asa sa survina "ocuirea
WoRen. d&s B vrerea Bvointa de ordinu" individua"u"uiC
* das wi%%ige 7 B vrerea doci"a
* WoUende. der B ce" 8n/estrat cu vrere
Wur9. der > aruncarea
Zeug0 d&s B ustensi"u"
Zu7Ge3essene. d&s B ceea ce BneC este con'erit prin #asurare
ZugeworAene. d&s B ceea ce a 'ost proiectat catre ceva
zu%&ssen B a ad#ite
zu3essen B a con'eri Bprin #asurareC
Zunichtsgedr&ngtsein0 d&s B 'aptu" de a nu 'i "a ni#ic constrins
Zus&33enspie% d&s B interactiunea
Zuspruch. der B ape"u"$ c?e#area$ adresarea Bv) B;D$ nota ,C
Zwie9&%t. die B du9"a natura
Zwiespr&che. die B dia"o+u"
Zwischen. d&s B interva"u"
///
CU6RINS
Meditatii introductive asupra "ui Heide++er )))) .
Nota 9io+ra'ica))))))))))))))))))))21
Lista "ucrari"or "ui Heide++er))))))))))) )2.
Nota asupra editiei )))))))))))))))))1,
ORIGINEA O6EREI DE ARTO))))))))))) $10
TNTREBAREA 6RI!ITOARE LA TEHNICO))))) ,2-
CONSTRUIRE$ LOCUIRE$ GTNDIRE)))))))) ,0.
)))) TN CHI6 6OETIC LOCUEsTE OMUL)))A )))) ,--
HOLDERLIN si ESENTA 6OERIEI))))))))) 22,
LA CE BUN 6OE5ID)))))))))))))))) 2K1
LIMBA TN 6OEM)))))))))))))))))) 14-
EH6ERIEN5A GTNDIRII )))))))))))))) 171
GLOSAR DE TERMENI HEIDEGGERIENI ))))) 10,
Sin+ura +8ndirea ori+inara ascunde 8n sine acea 9o+atie care nu poate 'i
nicic8nd epui/ata$ ci doar 8nte"easa de 'iecare data (#ai 9ineA$ adica a"t'e"
dec8t o spun ne#iE"ocit cuvinte"e) 8n #ediocritate nu e<ista$ 8n sc?i#9$ dec8t
ceea ce poate 'i 8nte"es$ deci nici un "ucru care sa c?e#e #ereu "a o 8nte"e+ere
si interpretare #ai ori+inare$ nici un "ucru care ar putea e" 8nsusi sa provoace
ti#puri"e sa recunoasca si sa traduca iar ceea ce de #u"ta vre#e parea a 'i
cunoscut)
B)))C Nu#ai un "ucru care a 'ost cu adevarat +8ndit are norocu" sa 'ie iar si iar
(#ai 9ineA 8nte"es dec8t s*a 8nte"es c?iar e" pe sine) Dar$ atunci$ aceasta #ai
9una 8nte"e+ere nu este #eritu" interpretu"ui$ ci daru" o'erit de 8nsusi o9iectu"
interpretarii)
$ar"in Heide00er
De "a Heide++er a# 8nvatat ca 8ntre9area este (s'inteniaA +8ndu"ui si pri#u"
8nte"es)
1ons"an"in

Originea Operei de Arta Martin Heidegger

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Originea Operei de Arta Martin Heidegger

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ORIGINEA OPEREI DE ART

Traducere si note THOMAS KLEININGER GABRIEL LIICEANU

You might also like