Internet Archive

Web
Video
Texts
Audio
Software
About
Account
TVNews
OpenLibrary
(navigation image)
Home
American Libraries | Canadian Libraries | Universal Library | Community
Texts | Project Gutenberg | Children's Library | Biodiversity Heritage Library |
Additional Collections
Search: Advanced Search
Anonymous User (login or join us)
Upload
See other formats
Full text of "Jurnal de bord: Schi?e marine ?i militare"
This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library s
helves before it was carefully scanned by Google as part of a project
to make the world's books discoverable online.
It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter th
e public domain. A public domain book is one that was never subject
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the
public domain may vary country to country. Public domain books
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and know
ledge that's often difficult to discover.
Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear
in this file - a reminder of this book's long journey from the
publisher to a library and finally to you.
Usage guidelines
Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials an
d make them widely accessible. Public domain books belong to the
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive,
so in order to keep providing this resource, we have taken steps to
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on
automated querying.
We also ask that you:
+ Make non- commercial use of the file s We designed Google Book Search for use
by individuals, and we request that you use these files for
personal, non-commercial purposes.
+ Refrainfrom automated querying Do not send automated queries of any sort to Go
ogle's system: If you are conducting research on machine
translation, optical character recognition or other areas where access to a larg
e amount of text is helpful, please contact us. We encourage the
use of public domain materials for these purposes and may be able to help.
+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential
for informing people about this project and helping them find
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it.

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensurin
g that what you are doing is legal. Do not assume that just
because we believe a book is in the public domain for users in the United States
, that the work is also in the public domain for users in other
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country,
and we can't offer guidance on whether any specific use of
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in G
oogle Book Search means it can be used in any manner
any where in the world. Copyright infringement liability can be quite severe.
About Google Book Search
Google's mission is to organize the world's Information and to make it universal
ly accessible and useful. Google Book Search helps readers
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audien
ces. You can search through the full text of this book on the web
at http : //books . google . com/|

Digitized by

Google

Digitized by

Google

Digitized by

Google

Digitized by

Google

Digitized by

Google

fi

Digitized by

Google

JBAN BART

furnal de Bord

-^

Schite JUrnz si JCilitare

BtJCUBEST
EDiTUkU INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE
19 01.

Digitized by

Google

l^.,^ d/^l.i, ss"

HARVARD

ERINESCU". BULEV. ELISABETA 6

lUNIVERSiTYl
LIBRARY
AUG 17 1959

Digitized by

Google

Jurnalul de pord

al lui

32ar\ ^arl

Digitized by

Google

Digitized by

Googk

Voua,
dragi parinti,

drept mtn^tere.

Digitized by

Google

Digitized by

Google

G. M. C0NSTANTINE3CU

asteplecare
Iul l
ziJe
*rdu)I o.
ler,

Digitized by

Google

VI

cu h&rtile dinainte urmarind cu degetul conturul coastelor Asiel-Micl.

De doua luni navigam tot prin aceleas! locuri
Invlrtindu-ne Intre Constanta si gurile Dun&rel;
ardeam de dorul altor locuri In dep&rt&rl necunoscute.
Manevrele de plnze, evolutiile In largul m&rel,
tirul, exercitiile de barci si ntregul servici
riguros al bordului ncepuse s& m& sature In
ner&bdarea astept&rel voiajului.
Visele mi se 'mplineati... acele vise care Iml
mlngieasera viata trista de scoala... o viata de
copil chinuit ngropat Intre zidurile scoalelor
militare, unde vremea se tira asa de grea intre

orele de instructie clnd Iml ngheta mina pe

patul armei si Intre orele de meditatie, seara,
clnd capul cadea pe cartea deschisa pe pupitrul
din sala de clasa.
Par le uitasem ca prin farmec toate acele
mici mizerii zilnice care Iml chinuise copilaria;
uitasem pina si patul de la nchisoare .. patul
acela tare, de lemn acoperit cu o rogojina, pe
care In atltea nopti mi-am odihnit trupul sdrobit de osteneala zilei, cu mantaua facuta ghem >
drept capatll.
Ah I... de clte-orl nainte de a m6 prinde somnul, zacnd asa Intr'o toropeala pacinica si dulce'
Intre vis si viata, Inaripita nchipuire Isl lua
sborul si 'nflacarlnd simtirea ma purta prin lo'

Digitized by

Google

VII

curl nevazute dar asa de framoase si atit de

mult visate.
De cite-orl nu m& 'ntrebasem ou prietenul oe
dormea la cap cu mine : tu pe unde te afli acum ?
eU ma?.,. aL.. eU sint departe, . pe valurile
Mediteraneiy spre Italia... pe coastele CaldbrieV^.
Ce bine le cunosteam aceste locuri
sul geografic insa bine-lnteles

din atla-

liensolnd in aerul curat si bine-f&c&tor al

m&rel; Intr'o noua viat&, trecutitl im! ap&rea
asa de departe, ca intr*o ceata Tumurie si nedeslusita, din care se desprindea une-or! pare-cft
o alta fiinta in locul meti , o alta fiinta care
traise de demult cind-va acele vremur! de copilarie trista
O soarta fericita ma aruncase pe bordul lui
Mircea, In cercul bine-voitor de ofiteri vechi de
diferite grade ne aflam si cltl-vt noul veniti,
abea scapati de pe bancile scoalel, prieteni buni
din timpurile copilariei petrecute In aceeasi
mahala Intr'un oras din fundul Moldovei.
Dupa atlta vreme scursa ne Intllneam iarasi
acum in pragul unei noul si grele meserii, me-

niti a mpartasi aceeasi soarta in lupta pentru

a ne deschide un drum in lume.
Ziua dnd trebuia sa parasim tara sosise : in
ordinul de plecare, scris de comandant in jurnalul de bord, zicea lamurit : la ora opt totul
va fi gata de plecare, provizia trupe! si-a ofi-

Digitized by

Google

VIII
terilor pentru zece zile de mare va fi adusa, la
bord ; la nou& ore brikul Mircea , va p&r&si
portul Sulina, iesind n larg va lua drumul spre
Eersonezf.
E seara,, totul e gata, n.'asteptm de cit ora
plec&rel.
O geana rosa-aurie mal sclipeste pe, cer in
fund spre asfintit, iar din spre miaza-no^apte o
pata, cenusie ca o manta sdrentuit s'apropie
plutind prin naltime ; e-un nour ce vine mnat
de suflarea vntulul de nord.
Pn& la vremea plecarel toti oficeril trecem
pe che n fata vaporului printre lumea adunata acolo.
Noi ne stringem n jurul unei mese din fata
cafenelei; lautarii cnta, limbele se desleaga,
curg spirite si glume cu ct se golesc si se reinoesc mereti halbele.
Iar oMircea, b&trnul Mircea, nc tot frumos
si mlndru, gata de drum si de lupta valurilor,
ne asteapta ancorat linga cheul pe care lumea
se strnge mereti privind la jocul marinarilor
de pe punte
Fiind n repaus, ca sa-sl uite grijele, lundu-sl
ramas bun de la tara pe care-o paraseati, se ncinsese o hora de gemea puntea vaporului sub
talpele lor goale
ma rog, ca romnul cnd vrea
sa nsele grijele, sa-sl stinga focul necazurilor.

Digitized by

Google

IX

Numai ctl-va printre el, recruti ce nu mal

fusesera mbarcati nici odata,, retrasi mal deoparte, tacuti, tristi, stati rezemati pe coate de
balustrada catnd cu jale clnd spre largul marel, cnd napoi spre port, lundusl cu privirile
nduiosate par'ca ramas bun^ de la al lor, cari
de pe unde sunt n departari nevazute; citesc
n ochii lor fiorii groazei de necunoscut.
Un pilot de la Gomisiunea Europeana s'apropie de masa noastra. He!... domnule Capitan,
nu cred sa mat plecatX in seara asta, uKtc
semne de furtuna^.
Toti ne ridicam ochii spre cer ; norii negri
se strng nvaluind tot cuprinsul ntr'o pinza
neagra si umeda.
Un vnt rece si sarat din spre largul marel
se'ntareste meret, si mereCi creste sgomotul
valurilor ce se isbesc de cheti, spargndu-se
ntr'un mugot salbatec perdut departe n ntunericul pustiti al marel.
Cte-va umbre negre se desprind din departare si cresc gonind spre port : snt corabii cu
pnzele umflate ce intra la adapost ntmpinate
de furtuna care se apropie vaznd cu ochii.
Dar se dase ordin sa parasim portul si trebuie sa plecam.
Ne luam ramas bun de la prietenii strnsl n
fata vaporului si intram pe bord n uralele multimel de pe che.

Digitizedby

Google

Echipaj la posturile de plecare** r&sun vocea

sefului de echipaj y Qrmat& de sunetele siflilor
de pe punte ; fie-care trece la. postul s&tt.
cMircea desf&cut din leg&turile de la uscat se

misc& ncet tr&gindu-sl pe nar& cu un zlng&nit

fioros lantul ancorei ce se desprinde de pe fund.
Ancora sus la postul el; si alunec&m ncet
f&cnd rondoul n fata cheului care r&sun& de
sgomotul multimel si a muzicel, pe cnd palariile si batistele flutura nca in bataia vntulul
in semn de adio!...
6Mircea tot mal nsufletit despica apa, esind
din g^ra Dunarei, par'ca trece pragul marel,
care se deschide naintea noastra imensa, neagra, pustie.
Pamntul tarel ramne in urma.
In picioare, la postul meti din prova, nca
odata mi arunc privirea napoi : pamntul ca
o pata neagra se perde n intunericul noptel
pe cnd n auz mi picura crmpeie de arii, note
frnte de mugetul fioros al vntulul.
Si din tot haosul ntunecat se desprinde numai ochiul ros obosit al farului, care veghiaza
urmarind neclintit vasul n goana Iul nebuna
de pasare de noapte, ce ntr'o leganare sbuciumata si moaie par'ca vrful aripelor desfacute n negrul apel si al pustiului ntins, fara
margini.

Digitized by

Google

- - ^ ' ^ ^ ^ii!jjjjJji^!iii^!!!!!^!!.
Ar>r>Ar>^7vvvww vvvvvvvvvv^^vvv^^^^
^^7;;?^ MAAAAAAX A X>ocAA.v\AA.^x^Avv^.v\v^\;^JVAA M< ^^
i> ^^ # p ^ 1 w ^p 'fmm <iw

i o po '**

II.
Vlntul se ntareste mereti
Dupa miezul noptel o furtuna cumplita isl
deslantue furia urlind fioros n jurul nostru ;
cte-odata suflarea i se nmoae si atunci par'ca
geme ntr'o desperare rautacioasa inabusindu-st
furia, pentru a isbucni iarasi In mugete mal neinfrnate mal pline de groa/a

oMircea
o jucarie minunata se rostogoleste sbuciumat pe ntinderea asta neagra si
sgomotoasa care se agita, se framnta din toate
partile formndu-se n dealuri negre cu crestele
albe de spuma, n val adncl, adinei, fara fund,
mutate n acelasi timp de la un loc la altul
ntr'o goana fara sfrsit, nt'un joc ametitor
nebun, fara astmpar.

Digitized by

Google

XII

ncepe o ploae rece, mrunta; simt raceala

picaturilor ca niste sfrcurl de biciCi plesnindu* ml obrajii.
Pe bord nu doarme nimeni.
Comandantul nostru n'a nchis ochii toata
noaptea, sta pe comanda linga oficerul de qnart,

nvelit n mantaua de ploae, controleaza cercetator busola si harta privind mereu n sus spre
catarge.
Oamenii suiti n arborada lucreaza grabiti,
cu ochii aproape nchisi, biciuiti de ploae, cu
poalelor mantalelor filfind n vnt ; par niste
umbre negre ce se clatina atrnate la rnd de

Digitized by

Google

xiit
Vergile pe care se misc& cn o iuteala neregulata un amestec de degete nclestate ce strtng
pnzele tnfbsurindu-le.

Sunetele argintii ale sifliilor de pe punte care

ndeamna Ia lucru, comenzile repetate, vorbele
desperechiate, soaptele nedeslusite care vin de
sus din arborada, se aud ntrerupte de mugetul
asurzitor al vn tulul, ce trece fluerlnd ascutit prin
macaralele prinse n coltul pnzelor scuturate.
Un amestec nedeslusit de sunete diferite, ca
o muzica sinistra ce mprastie fiori de groaza.
Prin ntunericul de nepatruns al noptel, prin
haosul acesta negru si pustiii cte-va plpiturl
luminoase scapara pe cer aprinzind o clipa coltul
unul nour ; s'n urma o brazda de foc tae drum
unul fulger orbitor ca un sirag de boabe sclipitoare ce spinteca vazduhul luminnd n flacari
vrfurile catargelor.
Iar bubuitul tunetelor zguduind cuprinsul se
sparge n departari nevazute, stngndus-se n
fundul pierdut al pustiului plin de ntuneric.
Cu mf inele prinse n balustrada, cu genunchii
ndoiti, mi tin equilibru mladiindu-ml trupul
dupa miscarile vasului.
O clipa ametitoare, un vrtej pare-ca mi painjineste ochii l deschid mari, catind sa
despic ntunericul dinainte .. .. simt o gdilitura
n furca pieptului si un nod care se ridica nfigndu-se n gtlej , facndu-ma sa nghit n

Digitized by

Google

XIV
sec... a !... cunosc : e nceputul r&ulul de mare
aceast& veche si ciudat& boala pentru care
nu s'a g&sit alt leac de ctt deprinderea pentru
unii, iar pentru altii nimic.
Si plou&, plou& mereti; minutele se scurg asa
de ncet, chinuitor de greti.
Intr'o gtndire nceata si greoae mi analisez
simturile, catnd sa-ml datt seama de ce simt
eti si cel din jurul meti : toate aceste suflete strnse
la un loc In scoica asta sbuciumata de valuri,
care scrtie din toate ncheiturile , in isbiturl

neregulate vibrnd ca un instrument muzical.

Hotart nu... nici o umbra de teama nu poti
Intlni pe chipul vre-unuia, nici o soapta de
desnadejde nu poti auzi, nici un fior de groaza
nu poti surprinde n toata multimea asta care
se misca tacuta, faclndu-sl serviiciile stiute, fiecare la postul saCi n cea mal desavrsita liniste
ori poate rusinea pe unii l stapneste att
de mult stergindu-le orl-ce umbra de teama.
Zaresc n prova citl-va, culcati pe punte cu
capetele rezemate pe colacii de frnghie catranita : sunt gabieril scobortl din catarge; istoviti de oboseala, cu puterile sleite se odihnesc
strngndu-sl picioarele goale sub poalele mantalelor ude de apa sarata.
Ploaea a ncetat.
Omul de sus din gabie striga cu glas puternic:
Se vede o lumina alba in tribord".

Digitized by

Google

kV

^ farul de la Kaliakra" sopteste ofiteral de

quart potrivindu-sl binoclul In drepttft' ochilor.
In fnnd, tn departarea stearsa n pnnct mic,
alb, lic&reste plptind slab pria ntuneric.
Noaptea ncepe a se ridpi ; ntunericul se
desface din ce In ce mal mult, iar tn fundul
z&rel, Ia orizont, o pat& galbena ca de cara asa
de trist rasare ri^ctndu-se dintre crestele albe
ale valurilor
rasaritul soarelui dupa furtuna.
Departe de tot pe ntinderea asta miscatoare,
neasttmparata, un punct negru se desprinde si
punctttt acela se nalta si se coboara crescind
din oe tn ce mal mare.
Toti priveac spre dnsul. . se apropie. . trei
catarge se deosebesc bine; ca trei sulitl naltate par'ca anume sa sparga norii ce se tlraso
asa de jos, aproape de fata apel.

Le cunosc bine dupa gabi ; sunt catar^le

Elisabetei^ vad pe cltl-va care privesc cercetatori spre larg.
Crucisatorul Elisabeia** avusese ordin sa
plece n aceiatl zi din Constanta si sa ia drumul tot spre Kersonez.
Elisabeta e aproape, se cunoaste bine cosul
alb Intre catarge, corpul el negru cu formele
fine n taiturl frumoase, cu tunurile el mari
Imfipte In coaste.
Ea aluneca ncet nainte, pravalindu-se pe-o

Digitized by

Google

ivi
parte si pe alta ametit& par'c& de loviturile
valurilor care n&v&lesc isbindu-se de ea
Iar tn urm&-I, famul sc&pa pe gura cosului
tn inele negre, ca un sarpe urias ce se svlrcoleste
gonit, nvins, tn lupt& cu vlntul turbat.
Si noi c&t&m tint& spre ea urm&rind cu patima
acel joc nebun, ametitor sunt clipe de o nfiorare mut&, clipe ce pair asa de lungi n cit
un gnd de groaz& are vreme s-tf scapere prin
minte ; timp n care b&t&ile inimel se gr&besc,
ochii se deschid mari c&tnd a retine cu vederea
corpul acela negru care dispare nghitit de
valuri ca intr'o pr&pastie adlnc si astept&m,
tinndu-ne r&suflarea stapnit&, s&-l vedem rasarind iar culcat pe o coasta n muchea unul
alt val.
Simt mirosul greti ', Inecacios de unt-de-lemn
ars, raspndit de jos de la masina care-sl grabeste mereti bataile sacadate.
Masina fiind prea slaba, nu poate birui valurile ; e peste putinta a mal continua drumul
nainte cu vntul din fata.
De doua ore de cnd ne framntam n loc,
ne zapaceste sbuciumarea asta a valurilor, cari
se isbesc spargndu-se cu sguduitur groaznice.

Comandantul se hotaraste sa ne abatem din

drum, schimbnd directia, si sa intram la adapost n golful Kavarna, pna cnd s*o mal
linisti marea si-o cadea vntul.

Digitized by

Google

kvt
Sifliile tncep s gund pe punte, oamenii gr&bitl
se strlng la posturi tn dreptul manevrelor,
pilotul ti nclesteaza minele n roata ctrmel,
gata s& soarba comenzile cari r&snna clare si
prelungite :
^Gata de vota'n vnt;^ o clipa de ast^tare
un sgomot asurzitor de farfurii sparte, de
obiecte rasturnate ; si Mircea de-odata se culca
ntr'o parte asa ca apa navaleste nauntru pe
punte ;
am schimbat drumul spre Kaliakra
Intram In Eavama cu vlntul de travers.
Elisaheta imita manevra noastra ajung!ndu-ne
din urma.
Ne apropiem de uscat : coasta nalta, rosietica,
dintr'un sirag de stlncl colturat care opreste
vntul ce se isbeste de ele suflnd cu furie.
Ancoram aproape de Elisaheta care nici nu
se clinteste, linistita si mindra.
Oamenii tn repaus, rupti de osteneala din
timpul noptel, adorm dusi cu gtndurile duse la
al lor ramasi tn urma si atita de departe.
O barca se desprinde de Itnga crucisetor si
s'aprope de noi ; e un ofiter care aduce un
plic pentru comandantul nostru : ne strtngem tn
jurul Iul si el ne istoriseste cele tntimplate la
el pe bord.
Elisaheta vas mal noii si puternic, putea
sa-sl continue drumul ; vazndu-ne tnsa pe noi
ca schimbam directia, comandantul, stase la
2

Digitized by

Google

kviit
ndoiala daca sa-sl urmeze dramul safi s& vte
dupa noi, banuind, ca avem vre o stricaciune
la masina.
In urma s'a hotarlt sa ne imiteze manevra,
pentru a ne veni In ajutor In caz de nevoie,
nainte de a ma scoborl n cabina sa ma odihnesc, mi arunc nca odata privirea spre coasta
de care ne apropiasem.
Departe sa zaresc albind In lumina diminetel
casele tupilate, ascunse la adapost prin crapaturi de sttncl arse, rosietice
e un sat perdut,
uitat de cine stie cind, pe-o coasta stncoasa si
pustie.

4:

Digitized by

Google

V /

'

'

V -Jl I

-^

( '

III.

Pe mare^ 4 August,

Sase ore si jnm&tate dimineata. Barca Ko. 1

se ntoarce la bord cu provizii din Kavarna.
Toata lumea-l la posturile de plecare ; la ora 7
vir&m ancora.
Lantul ancorei trosneste Isi.cabestan In smunciturl cadentate la unele vase cu pnze, acolo
unde puterea aburului n'a nlocuit munca ome-

Digitized by

Google

XX

neasc&, se ma poate vedea cit de chinuitoare

este viata omului de mare cu muschii ncordati,
sprijinind picioarele goale n puntea uda, oamenii mping cu pieptul in manelele cabestanulul care invirtindu-se prinde zalele lantului
scrsind la fie-care salt.
Ancora sus si alunecam lin pe apa moarta a
golfului. Cum trecem farul de la Kaliakra, ncepe Mircea s& prinda, viata si pleaca leganat
pe valuri scurte si rapezl ce unduleaza fata
goala, nemarginita, a marel.
Vreme nchisa ; cerul n^lsurat ; si 'n aerul
diminetel se simt fiori reci de boare umeda pe
care-1 aduce de la larg un suflu usor de briza.
Coasta pustie si stncoasa ramnjd perduta in
urma pe cnd noi cu pnzele ntinse ne afundam
n golul departare!.
Ofiterul de quart, de pe comanda, striga capul
ce trebue urmat : Sud 74 Est
aceleasi cuvinte
le repeta de la crma batrnul Micheli pilotul,
ragusit, cu ochii tinta pe sticla busolei ca sa
prinda numarul scris n dreptul linie de credinta.
Departe, la orizont, se iveste albind o pata ;

toti privesc cerce tnd n zare ; atl si nceput a-sl

da pareri
cnd te afli pe ntinsul pustia al
marel, un lucru do nimic to pasioneaza la culme.
Se recunoaste o corabie frumoasa ce trece prin
babordul nostru.
Tocmai trzifi strabate si soarele printre norii

Digitized by

Google

XXI
\
rupti n pale, anume par'ca s& deschida drum
s&getilor de aur ce se fring reci de crestele valurilor, poleind o pat& de pe fata m&rel n locul
acela spre r&s&rit.
Mnatl de adierea vntulul ce ne bombeaza
pnzele naint&m mereti pe o mare luminata de
jocul scntiirilor orbitoare.
Nicaerl mal mult ca n largul marel nu te
uimeste nfatisarea minunatelor fenomene ale
naturel.
Cine ar putea sti' din cte se petrec nauntru,
n lumea snulul marel, numai acolo sub pata
aceea aurie de la suprafata n ploaea calda a
razelor I...
Mintele omenesti pururea cercetatoare n'aii
isbutit nca a lua n stapnire ntreaga lume a
fundului marei cu nesfrsitele bogatii ce zac n
nestire, cu miriadele de vietati locuitoare, popoare ce nasc, traesc luptlnd si mo)r in abisul
nepatruns al fundului.
Caci pe cnd pamfntul, mut si neclintit, de
veacuri ntregi destainueste luminnd ascunsul
minunelor naturel, nselatoarea mare, vesnic
neastmparata si vorbitoare, pastreaza nca tainele ascunse ale firel n noaptea snulul el vietuitor.
Un iubitor al marel, Gust ave de La Lande lle,
arata n cte chipuri se raspunde la ntrebarea :
ce este marea?

Digitized by

Google

XXII
o enciclopedie vietuitoare, r&spund inv&tatil.
Nu-1 de cit o pic&tur& de ap& In infinit, sustin
filosofii. Naturalistil spun c& nu-1 de cit un
amestec imens de ap& sarat&.
Gramaticii o definesc numai ca simpla ap&
care nconjoara continentele. Ghimistil sustin
c& nu-1 de ct un volum enorm de protoxid de
hidrogen tinnd tn desolutie chlorura de soditi.
Matematicii declara c& este un corp c&ruia nu-1
poate calcula suprafata. Fisicienil ii v&d numai
fenomenele de maree, vlnturile, echilibrul si curentii. Poetii clasici o v&d locuita de multimea
zeilor si zeitilor ; poetii romantici o fac s& rd&
si s& pling& ; poetii realisti l descria ororile ;
poetii f&r& adjectiv, clnt imensitatea si binefacerile sale. Iar pentru voiajor si negustor, nu-1
de ctt un larg drum. Pentru omul de Stat si
diplomati este o chestiune. Pentru regi, este un
imperiti. Pentru popoare, un clmp de b&t&lie.
Pentru pictor, nu-1 de ct un fond de tablot.
Istoricul sustine ca marea este arena unde
s'ati deslegat cele mal mari conflicte ale timpurilor vechi si modeme. Marea aminteste vecinie
de acele c&l&toril pentru r&sboae, pentru cuceriri, pentru descoperiri, de la fabuloasa expeditie
Argonaut pn& la acele ale polurilor Nord si
Sud. Marea este Salaminay Rasboaele Punice,
Actiuni y Cruciadele, AbukiVy Irafalgar, Navarin,
Roma, Cartafiena, Venetia, Genua, Spania Iul

Digitized by

Google

XXIII
Carol'Quintulj Holanda, Franta Iul Ludvig al
XIV si Cohber, ea este Puterea Britanica,
Marea a facut pe Cristojor Columb si toate
marile descoperiri ale lumel

Marea pentru romancieri, este acel gigantic

teatru unde se agit& toate pasiunile omenesti
modificate prin o existenta exceptionala. Iar
pentru marinari, este o cariera, o profesiune,
un mestesug... ea, mal este si un asii, o mama
care hraneste, o a doua patrie, un obiceifi, o
pasiune... si cte odata nca, ea este sclavia, exilul,
nchisoarea, moartea I...''

Digitized by

Google

Digitized by

Google

AAAAAAAAAAAAAAAAi

UkAUUkUaUUAkk

W VW fi P W9 V W tUP <NP ff <> P If f* "i^

IV.
Pe mare, 5 .^(^tMt
Dup& prQZ soarele ncepe a ne chinui, vintul
cade, si pinzele p!n& acum bombate si nsufletite cad si ele ntinse, albe si moarte pe cind
bricul pluteste leg&nlndu-se a lene.
^ttnjfele nu mai prind vnty zice cu necaz ofiterul de quart privind n sus spre arborad&.
Se suna. \9k posturile de manevra; toat& lumea-1
afara, pe punte mp&rtita. la locurile stiute, gata,
cu ureehia atintita ) se asteapta comanda
nespus de frumoasa, e privelistea unei manevre
bine executata
sus gabierilf" r&suna vocea
ofiterului, si o clipa nu vezi de ct o nvalmaseala de trupuri omenesti, mnl si picioare goale
care se agata de treptele de fringhie ale sarturilor ce tremura ndoite de greutate, plna se

Digitized by

Google

XXVI
desprind cel dintlifi gabierl. Sprinteni, In salturi
de pisic& ajung sus^ resplndindu-se de-alungul
vergilor cu ncredere n sine si cu indemlnarea
deprinderii.
Se ridic& plnzele, Inf&surlndu-le pe rlnd, si
randa ntinsa si negrita de fum, ca o aripa, ranita se strlnge si cade la locul el.
Si n amestecul sgomotulul de soapte ntretaiate, de respir&rl scurte, de-asupra sclrtitulul
macaralelor vibreaza mal tare sunetul argintia
al sifliel lui oMastela.
Minunat sef de echipaj mal e si vechiul Andre Mastela.
Om nalt si bine legat, oaches, cu mustata
groasa si ridicata, smolit la fata dar cu ochii
vil si plini de veselie.
Putem spune chiar ca-I chipes cMastela cnd
apare el pe punte cu galoanele de aghiotant la
mlnecele spenterulul, purtlnd pe dupa git n
tot-d'a-una snurul alb de care-I legata sifliea.
Greti si foarte cu anevoe ar fi de rascolit adncul vremurilor trecute pentru a da de urma
poreclei sale, caci si n foaia matricola si n
livretul individual, l gasial trecut cu nume
romnesc avnd si un eseu la coada ca ori- ce
romn curat.
Noi nsa asa l'am pomenit ; asa Tati cunoscut
f^i cel dinaiute si cel dupa noi ; si-I cam multa
vreme si multe generatii ati trecut pe sub mna

Digitized by

Google

XXVII

Iul. Pe cltl na i-a primit el de copil, i-a nvatat

meseria si dupa, ani de zile, unii ati ajuns bine,
ofiteri de bord pe vas^ de comert, pe cnd el
a r&mas acelas , pururea la postul s&ti , vechiti
si neclintit sef de eehipagiti al Iul iMircea,
Altminteri nu era el om r&ti, chiar blnd putem zice, doar ata cite odat& de-ajungea cu
sfircul salamastre pe vre-unul mal moale, si
asta numai ca sM iuteasca la lucru, cum e datoria unul sef de echpagiti, c&cl de aceia se
chiama. c&-l sufletul bordului.
Ceea- ce facea puterea si pretul slujbei Iul era
numai mestesugul ce avea de a-sl cunoaste
oamenii si de a-1 boteza pe fie-care prin o porecla anume, bine aleasa. Dovada e pilda cu
Moraru care a ajuns fruntas de unde era cel
mal prost soldat, si asta numai pentru ca nu-1
chema alt-fel de ct Moraru cel iute.
Si Moraru, lenesul cu ochii mici si adormiti,
trecuse prin toate specialitfile borduluU, fochist,
tunar, ordonanta, bucatar, timonier
ajunsese cel mal bun gabier. Si'n mers pe vremuri
grele, dnd marea era mal demontata, cnd toti
zaceati ntinsi de raul de mare Moraru la orl-ce
manevra s'arunca cel d'lntll cu sub-barbia bonetulul pe dupa urechi si cutitul de gabier legat cu o sfoara pe dupa gt, sus la rndunica
n vlrful catargului, se'ncingea inimos la lupta
cu vntul turbat : ca sa stapneasca coltul

Digitized by

Google

XVIII
pinzel ce s& sb&tea in suflarile mugitoare ale
vijeliei?...
Si din In&ltimea crucete de unde se afla, asa
de poruncial, gata ar fi fost si'n foc s& s'arunce, nu numai in apa, cind printre fluer&turile r&ut&cioase ale vintulul str&b&teati plna
sus la dinsul tremur&turile sunetului metalic ale
siflil Iul Mastela care-1 indemna strigindu-1 de
jos de pe punte: acum, Moraru cel iutei,.. G&
mult face o vorb& care -l merge la inim&, romnulul; si s&-l fi v&zut pe Moraru c& de la o vreme
ncepuse a se sili si la scoala de carte si toata,
ziua, la orl-ce exercititi, ii vedeai cu abecedarul

virit in sin. Une-orl trziti de tot, cind portul

intreg dormea trudite in linistea somnului de
dupa miezul noptel, ii gaseai pe Moraru fiind in
divizionul de quart ghemuit in cite-un colt si, la
lumina slaba rosiatica a felinarului de punte,
silindu-se a imita slovele pe placa de la timonierie.
Si munca nu 1-a fost de geaba, o ntimplare
minunata la ajutat.
Era tocmai ntr'o duminica inspectie generala.
Mircea mndru de-1 scntoiati alamurile in
bataia soarelui, lustruit si curat cum ii oglinda,
avea de dimineata pe Amiralul la bord.
Oamenii erati mbracati curat, cu moturile
rosii la bonete, cu tricourile vargate ntinse pe
piept, iar gulerile albastre ale camasilor de ma-

Digitized by

Google

kxix
rin& le str&luceafi pe spate. Dup& primirea
si toate onorarile obicinuite la o asemenea zi
se executara diferitele exercitii; de la arme la
tunuri, de la posturile de lupt& la cele de incendia, acum la urm& se dase si la posturile de
manevra
aci e partea gabierilor si Moraru
cel iute intra In rol.
Se comandase tocmai descrucisarea rndunicelor; amiralul si toti dimprejur asteptatt cu
ochii tint& sus la arborad&
cnd un fosnet
usor se aude, si de acolo de sus, de la In&ltimea
catargului din prova, un obiect cade n mare...
Dus asa de vnt, p&rea o pas&re, c&zlnd cu o
arip& desfacuta.
Iar vre-un bonei a cfut la apa^ sopteste
un ofiter.
Ba nuy e o carte care pluteste, uite i sad
desfacut foile, r&spunde un altul.
It abecedarul ht Moraru, i-a cafut din
sin, adauga, suriznd un sergent.
S'a f&cut mult haz de asta, si dac& Moraru
si-a perdut abecedarul
c& doar nu era s&

lase barca la ap& tocmai atunci, pentru a-1

pescui hrtoagele lui r&spndite
apoi peste o
8&ptamn& tot echipagiul s'a minunat de el,
ct de mndru a esit la apelul permisionerilor
pe punte, c&cl mergea In oras s&-s1 ude galoanele cele de lina galben& cari str&luciati asa

Digitized by

Google

4fi fmmos de-a curmezisul mlnecilor flanelei de

servieiU.
Asa a fost taantat fruntas Moraru cel iute.
Si asta numai pentiu c'a stiut Mastela cum
8&-1 ia, c&cl ve7.I multe stie el, si mal multe
inc& frumos le spune c&-I oni umblat
si
daca ndura omul nevoi si primejdii tn lun^l
m&rilor, apoi si mult i-e dat s& vad& si s& cunoasca; lumintndu-sl mintea ajunge s& nteleaga
din rostul lumel si din ascunsul firel omenesti.
Mereti sa-tl tot fi povestit din cele cte a fost
vazut prin locurile umblate prin Rusia, Anatolia,
Spania In voiagiul din 1892 si la serbarile din
Genua; In voiagiul de la 95 cind a mers toata
coasta Europei pna la Kiel unde lumea nu mal
bea apa ci numai bere nemteasca; sa spuie el
de chefurile cu marinarii rusi, englezi, francezi,
ba si japonezi Intllnitl la Constantinopol ; de
cite dragoste ncepute si neterminate, dar de
peripetiile cind cu furtuna din voiajul de la 88,
de credeati toti tn tara ca s'a necat Mir ce a /...
Cum ati ajuns n Bosfor cu proviziile sftrsite,
flamlnzl, si batrlnul Mircea sdrobit, cu bompresul si vergile rupte si... cte nu stie si n'a
apucat el de cnd si facea viata n aceeasi ncapere strimta si ntunecata, n mirosul de catran din prova lui Mircea.
Cu siguranta, el constitue volumul cel mal
complect din istoricul vasului.

Digitized by

Google

kkxi
Dar adevaratele lui succese, c&cl a avut multe
si frumoase succese, erafi regatele: la aceste
ntreceri de b&rcl cari se fac In toti anii, se
vede m&estria artei sale.
Dar ca s&'l ntelegi bine trebue s& te tii de
el, sa nu'l sl&besti o clipa; numai urmarindu-1
cite-va nopti nainte de ziua solemna al putea
sa-I prinzi din mijloacele ntrebuintate. Are
operatii pe cari le face ncet si pe tacute; unge
carena barcel cu sefi pentru ca barca sa lunece
usor, isl ndrepta ramele, alege oamenii pe
sprinceana, Isl potriveste greutatile la pupa ca
sa se ridice prova si ast-fel barca sa taie mal
usor apa; si... dte alte mici secrete profesionale...
Nicl-odata nu uita sa-sl ia In barca si rame
de reserva, pentru a schimba pe cele ce s'ar
rupe In drum. Un vechitt obiceifi al bordului
era de a se da vin soldatului care ar rama cu
atita putere In cit sa rupa o rama In apa.
' Unii camarazi rautaciosi 11 acuzati pe Morani
cel iute cum ca el ar avea mestesugul de a rupe
o rama numai printr'o smuncitura si nu prin
puterea ramatulul.
Dovezi ndestulatoare n'att fost pentru a se
adeveri faptul,
e drept Insa ca el avea pe suflet cam multe rame rupte, pentru care Isl primise rasplata dupa obiceiul bordului.
Mastela a facut sa se resplndeasca faima barcel No. 1 a lui oMircea^ pina azi nca nelntre-

Digitized by

Google

cat& prin partea locului, de vre-o alt& barca

marinei de r&sboiii engleze, rase sati romtne.
Atunci, In ziua aceea a anului ctnd cheiul s
vasele din port gem negre de furnicarul omenesc, atunci clnd se afla, fat& : amiralul, generalii, ofiterii, cucoane, tiviil, pescari, lumea toat&
a mahalalelor venita s& priveasca la curse, atuncl trebue sa'l privesti de-aproape pe Mastela.

^ , r- o . .y.^-^,f'y ^ . ' ^. ''"^^;;-^ i

De cum rasuna cuprinsul de bubuitul tunului

de la salupa de politie, semnal de plecare, el
nu se mal potoleste : acum sus,,, lung la apa,.,
nu te da,.. nca odata baett.. asa,,. nca... si ma)...
Cel zece oameni ametiti trag In disperare, cu
ochii nchisi si capetele goale, cu trupurile ghemuite, stapnindu-sl respirarile pentru a'sl gramadi toata puterea in bratele ce trosnesc din
ncheiturl. Si pe ctnd bratele lor rapezite fn Invrtiturl de manivela taie apa dinainte, el cu

Digitized by

Googk

kXxiii
inina nclestata pe clrm& 11 ndeamna aplecllidu-sl trupul la fie-care lovitura pentru a da
avnt b&rcel care sboara ca o s&geata pe luciul
de oglinda al marel.
Cu cit barcile se apropie cu attt creste mal
tare haosul strigatelor si aplauzelor multimel
atltate de aceasta ntrecere de cheltuiala a puterilor omenesti.
Cea intl barca ce strabate din Invalmasagul
celor-Palte igungtnd la semn cu ramele sus, se
stie In tot-d'auna ca-1 barca No. 1 a lui Mircea.
Si omul care se ridica n ea, mndru, cu o
mna pe crma si alta la sapca, lucindu-I sirurile de galoane pe mneci si cele doua decoratii
pe piept, l cunoasteti cu totii, . . . e Q4ndre\
Mastela, vechiul sef de echipaj al bricului
oMircea,

Digitized by

Google

Digitized by

Google

V.

Pe tnare^ 6 August
Toat& noaptea am avut o mare potolita. M'a
chinuit doar luna plina ce se tinea de noi plutind pe naltimea albastra, iar geana-1 argintie
cadea do oboseala pe-un ochiti rotund de geam
drept n cabina mea.
In faptul diminetel eram la post pe punte.
Serviciul obicinuit de quart : se pune pe harta
punctul Insemnnd locul unde ne aflam la ora
anumita.
O dimineata racoroasa; coprinsul tot e plin
de fiorii reci al unei brize usoare, nehorarte,
care se joaca prin rotocoalele fumului de la cos,
aruncndu-ne praf de carbuni n ceaiul pe care-l
sorbim cu pofta.
Se suna de spalarea puntea. Intr'o clipa va-

\0^i

rr

^J

Digitized by

Google

XXXVI
porul ntreg e inundat; pompele toate lucreaz
cu zor si apa din gheordele, ce cade aruncaift,
isbeste puntea ud& in lovituri ca de ciocan. Iar
p&s&rile tn cusca din fund de sub comanda se

strlng tnsp&imlntate cu penele sblrlite si'nchid

ochii cu groaz& de-atlta ap&rie.
Pe bord, miscare generala; sprinteni, viol,
alearga marinarii cu mlnecele suflecate plna la
cot, cu picioarele goale pln& la genunchitt n
ap& rece si s&rata a marel ce nroseste pielea;
grabiti muncesc de-a valma
Esind din aerul mblcsit dinauntru la lumina
n aerul deschis, ce vecinie schimbator e plin
de sanatate, n raceala apel asa bogata'n viata
e par'ca o renastere ndeplinita n snul larg
al naturel, n mareata salbatacie a marel.
... Si nu stiti cum adesea ma duce gndu'n
urma, departe, la pamntul cu orasele Iul mari,
la furnicarele omenesti, prin mahalalele nfundate acolo unde zac asa de nghesuiti attia
sclavi moderni
omul-unelta nabusit n atelierul plin de fum, omul-masina de scris ncatusat de biroul plin de praf si de cerneala
numai aci simti ct de trista-1 soarta acelor victime
ale mizeriei mult laudatei civiiisatil.
Se simte ncet cum creste suflarea unul vnt
de West. Comandantul da ordin a se desfasuia
sburatoril, randa si vcla-straiulul .
... Si navigam ast-fel mnatl de vint, cu

Digitized by

Google

XXXVII
pinzele ntinse, mereti in golul nesftrsit ce ne'mpresoar . . . niereti catre Sud-Esf, spre cercnl
albastru stralucitor la orizont: tntr'acolo este
coasta Anatoliel; la noapte vom ancora In Trebizonda.
Tot echipagiul trece ]& exercitiu fe specialitati.
Si pe clnd vasul si urmeaza calea leganat din
val In val, oamenii toti stati la posturile duduite; ici un grup n jurul unul tun, dincoace
altul n jurul busolei ; unii executa semnele, altii
la manevre stati n jurul catargului din prova.
Aci pe puntea asta, sub bolta nesfrsita a
cerului, pe aceste cte-va sclndurl cari te tin
deasupra abisului nepatruns al fundului, aci
unde sunt strlnse atltea vieti la un loc, ca n-

tr'un cuib raslet, se nimiceste orl-ce vointa,

nimeni nu mal traeste pentru sine ci pentru
rolul pe care-1 are de mplinit; e un fel de contopire totala pentru a forma un singur suflet
care sa dea viata acestui corp naripat, n lupta
cu natura, acestei minunate njghebari de lemne
si fer, de pnze si frnghil, pe care mintea omeneasca a nascocit'o si-a prefacut'o n lunga
scurgere a veacurilor.
O legatura foarte curioasa stringe pe acesti
oameni diferiti, adunati care din cotro, mpartasind aceeas soarta n leaganul acesta cu aripi
care pluteste ratacitor ntre cer si apa, asa
departe de restul lumel

Digitized by

Google

XXXVIII
... Pe la prtnz vtntul si schimba suflarea ;
marea e peste tot demontata.
Se 8un& semnalul de masa; ne scobortm in
careU.
Masa e asezata ca pentru posturile de mare:
deasupra, In g&url mici, sunt puse betisoare
cari mpresoara farfuriile pentru a nu fi rasturnate de aplecarile vasuluT.
Ciudata e nfatisarea unei mese luata pe
timp rati. Acolo alta-data rasuna sgomot, ils,
si veselie, acum nu se aude de dt foarte rar
clte-o gluma aruncata vre unuia ce n'are poft&
de mlncare; adesea bucatele nu sunt bune, satk
se aduc prea tlrziti j In tot-d'a-una se serveste
prea ncet. Unii abia gusta, altii nghit In sec,
iar altii se ridica pleclnd grabiti ... si toti
doresc a termina mal curind si aceasta datorie
ce aii de mplinit.
Vlntul se ntareste vazlnd cu ochii, si din
spre Nord soseste o bura de ploae rece si deasa.
Ofiterul de quart se opreste necajit din plimbarea lui obicinuita, Isl mbraca mantaua de
ploae si striga raspicat si puternic pentru a birui
glasul urlator al vlntululul
A strnge sburatorul mic . . . atentiune . . . strtngetl ... un sclrtiit chinuitor de macarale, un

tropot cadentat de picioare goale pe puntea

uda, un amestec de rasuflari adinei ntretaiate
de ndemnari . . . vira , . . lunga . . . vira ... si

Digitized by

Google

XXXIX
totul se sflrspste in fluerturele ascutite ale
sifliilor...
Numai divisionul de serviciti e pe punte; toti
sunt mbracati In hainele de ploae, f&cute din
plnz& groasa ceruita
Ma scobor ncet, aplecat, pe scara din cazarma
sa intru la mine In cabina. Jos, ma opresc pentru
a recapata respiratia o clipa curmata de mi-

rosul acru inecacios care ncinge tot coprinsul

mohort ntunecat.
Ce nfatisare stranie are spatiul acesta asa de
strimt
abia nrosit de lumina slaba a unul
felinar leganat; printre obiectele de tot felul
ngramadite acolo stati attea fiinte ntr'o caldura nabusitoare, n mirosul greti de catran
care umple aerul nchis si stricat.
Dintr'un bord n altul hamacele prinse n tavan, umflate ca niste saci plini atmnd n jos.

Digitized by

Google

XL

se ating ntre ele legantnd sbaciumat trupurile

ghemuite ale acelor cari dorm obositi sati zac
in amortire.

Intru In cabin& si m& suia In patul me strimt

ca o cutie, ce are o muclie mal nalta pentru
a-ml opri rostogolirea In aplec&rile vasului. In
acesti cltl va metri cubl de aer nchis locuim
patru insi; paturile asezate ci te doua, unul deasupra altuia. Dimineata e frumos ctnd ne 'mbr&c&m pe rlnd numai ctte unul ! ..
Cum stati ntins cu fata In sus,, cu un brat
lipit de-alungul peretelui umed, simt lovitura
fe-c&rul val care se sparge de coastele vasului;
pare c& ar voi s& doboare peretele ce opreste
sivoiul de a str&bate nauntru. Si 6Mircea tresare si geme la fe-care noua isbitura.
Atipisem coprins de-o toropeala visatoare In
care pluteam perdut, clnd vasul se culca
pe-o coasta Intr'o banda asa de puternica
n cit toate obiectele de pe-o polita de-asupra
capului, carti, perii, sticle, oglinda, cad peste
mine.
ntunericul, aerul din nauntru ma nabusa.
Ma urc pe punte.
Afara, o noapte neagra de nepatruns. Vlntul
mugeste In tremuraturl fioroase si une ori din
negrul vazduhului ca o suflare de ghiata se repede cu-atlta furie de par'ca sflsie In bucati
plnzele ncordate ce tipa In legaturi

Digitized by

Google

XLI
Patru bat&l scurte de clopot, vibrnd asa de
trist, ne spune ora bordului -A e miezul noptel.
'Bun quart nainte! ,. bun quart napoX!.,,
bun quart peste tot/,., si vorbele t&iate de ascutisul vintulul se pierd gonite n haosul ce ne
nconjoar&.
Factionart uzi, amortiti de frig, nemiscati la
posturi, par niste umbre tintuite In loc. Numai
ofiterul de sus cu pasi greot masoara in lung
comanda.
Si oMircea
batrinul ce atltea a nfruntat
abea nainteaza luptlnd la fie-care pas cu valuri din potriva ce cad pe puntea uda ca lovituri seci de ciocan. ntreaga suprafata de apa

hi jurul nostru pare ca fumega fierbtnd n clocot, si un fel de umbra neagra se ntinde pe
de-asupra gonind n urma noastra.
Ma duc in prova ; ctl-va marinari, alipiti de
peretele bucatariei, Isl usuca hainele lor ude de aci se vede bine fie-care val ce ajunge si ca
o stlnca se pravale isbind n coastele vasului
ce cade cu pliscul In jos ca ntr'o groapa neagra si adnc deschisa nainte.
Pachete mari de apa navalesc nauntru acoperind puntea, si se ntind plimbndu-se dntr'un bord In altul, adesea stricnd somnul celor
ce picotesc lungiti n juful cabestanulu avlnd
colacii de frlnghie si lanturi drept capatl

Digitized by

Google

XLII
yySe vede o lumina alba nainte*^ striga omul
de sus din gabie.
O mimare deosebita se face pe bord. Comandantul e anuntat.
Farul turnant cu eclat, de la Trebijonda^ se
sopteste pe comanda. Si toti sunt afara cu ochii
mari deschisi catlnd sa prinda cu vederea acea
steluta tainica ce s'aprinde si se stinge abea
licarind la orizont.
Ce putere fara seaman are lumina farului
asupra lirei omenesti. Lumina aceasta slaba, ce
abea se zareste clipind ca un ochi obosit de
veghere, te calauzeste si te sustine, si'n taina
te ndeamna soptindu-tl : nainte /... tot nainte/... I^ar'ca te simti mbarbatat, puterile ti
se ndoiesc, caci nu mal esti singur, raslet ratacitor pe ntinsul pustiului de ape. In noptile
negre si furtunoase e candela sfnta ce arde la
marginea marel, n locul de scaparejk^ntelor
slabe ce'n lupta cu natura cer minare ajutor.
Si una linga alta, ncet, pe nesimtite, rasar
lumini departe ntocmai ca stelute ce'sl tremura sclipirea pe fundul negru n zare.
r^Luminele din port... ajungem .. e Trebi^onda...*
si spun unii altora, si pare ca o suflare de
viata animeaza ntreaga multime. In vederea

portului nimeni nu mal sufera; ca prin farmec

tot raul se uita] ntr'o clipa.
Ne apropiem. Luminele apar Intr'un joc cu-

Digitized by

Google

XLIII
rios Inmultindu-se s cresclnd mere. Dar nimic
lamurit nu se poate deosebi din haosul spre
caro naintam.
Se pun sondele
27 metri!... fund nisip ^
striga timonerul din prova ; si navigam tncet,
numai cu masina, In vederea portului sa recunoastem intrarea.
Cite-va umbre negre se desprind Inaltlndu-se
tn fata noastra; uriasi, tn forme fantastice, par'ca
anume ni se opun In cale. Toate privirile sunt
ncordate, ochii atintiti se silesc a despica ntunericul dinainte... sunt trei corabii mari ancorate in rada; asa cum sta perdute n negura
noptel par niste monstri ciudati care se sbat
chinuiti ntre valurile furioase ce-I isbesc in
coaste.
Banda triborl tribo-oor banda^ repeta
ragusit pilotul care nvrteste grabit roata crmel ntr'o parte ; un zinganit repetat de smunciturile lantului de la crma si oMircea abate
pe loc ntorcndu-se greolti pe-o lature. Cautam
pe Elisabeta care trebuie sa fi sosit cu doua
zile naintea noastra.
Din jocul luminelor ce licaresc raspndte,
cte-va felinare albe si rosii se aprind si se
sting pe rlnd.
Elisabeta ne semnaleaza cu Meritens^^. Ne-a
cunoscut dupa cele doua lumini albe ridicate

Digitized by

Google

XLIV
la pic. semnalul de intrare in port a unuK bastiment de r&sboiii.
Foarte ncet ne apropiem de Elisabeta trecind
prin babordul el: mat nainte., asa,, stop.,
acolo ancorati'^ e vocea secundului de la crucisetor.
oAtentiune la ancora ... gata^ se r&spunde
din prova, si toti asteapta comanda s&virsitoare.
Funda /^. un sgomot de rostogolirea unul
corp grea ce cade in mare improscind stropii
de ap& si un prelung zng&nit da Ian' uri... e
ancora - simbolul sperantei.

(_.

Digitized by

Google

erui ae serviciu
mamicui unrilor pe bord, ~ care'ml sopteste
urt : peste cincf minute urmati a lua de quart.
Ah! ... si ce somn dulce si bine-f&c&tor ma
&piieste.
Cu ochii nca mp&injeniti m& mbrac si, pitind scarile, ma suia pe punte.
Dupa o noapte alba, serviciul acesta de la orele
itru Ia opt dimineata e nenchipuit de greu.
Vintul s'a potolit; marea nsa tot !sl mal clatina
ilurile el mari, greoae, culcndu-1 pe Mircea

Digitized by

Google

XLVI

pe coast&, asa c& abea se mal poate ridica la

loc o clipa b&trlnul vas pentra a cadea obosit
pe cealalta parte. Si cum se smunceste el vinganind Intre lanturile celor doua ancore care
cauta sa'l staplneasca in loc I
Deschid ochii mari si sorb, rapit de uimire,
privelistea nespus de frumoasa ce se desfasoara
tn fata mea.
Trebizonda, imens amfiteatru, se nalta pe
coasta unul munte verde, In care vezi nfipte casele albe, cu nenumaratele lor feresti
ferecate, cu cerdace largi, unele de-asupra altora; si sutele de minarete ale moscheelor, toate
tntr'o neorlnduiala ciudata, totul in forme curioase si bizare, tn culori vil si diferite, patate
numai de umbra cea de un verde-lnchis a chiparosilor si platanilor.
Spre apus se ridica un munte nalt si pietros:
Sui-Dagni. Sus de tot pe creasta lui plesuva
sta mndra de paza n fata orasului, ca imagina
a islamismului, o moschee veche, cu zidurile
mari, cu o cupola negrita de vremuri, cu vrful
minaretului ascutit despicnd norii, lasati asa de
jos de pare ca si razema marginele lor deslnate pe coama muntilor.
Spre rasarit o limba de piatra se prelungeste
n mare; iar n capat, pe-un colt de stnca, e
asezat farul. In spatele orasului, pe naltimi
stncoase se zaresc asezate la rnd movile de

Digitized by

Google

XLVII
pJLmtnt, iihne ie fortificatii ale bateriilor de
artilerie.
Tn fund, departe, albesc tn zare movile de
pietre, d&r&m&turl, gr&mezl de ziduri n&ruite:
e vechea cetate Trapezus.
Si totul & Intr'o liniste des&vtrsit&, nu poti
surprinde nici o miscare : ntreg orasul doarme
somnul greoift si potolit tn care zac adtncite
toate aceste orase asiatice.
De jos de la port, se desprind ctte-va puncte
care inegresc crestele valurilor, In misc&rl zbu-

ciumate, se ndreapta In spre noi : sunt b&rcile

cu interpreti si fnrnisorl, adev&rate paseri de
prad&y ce se ntrec care s& ajunga mal curlnd
la vapoarele straine sosite In port.
Din cea dintliti barca ce ajunge acostlnd la
scara, un om svelt si ager, cu fesul pe ciafa,
Isl cere voie, Intr'o frantuzeasca perfecta, ca sa'l
primim.
nainte de a-I raspunde, el e pe punte si ncepe recomandatiile : Signor Giovani, interpret
si fiirnisor al tuturor vaselor de rasboiti ce vin
!n port, gata pentru ori-ce informatii si servicii
de care avem nevoe.
In rada asta deschisa, fara adapost, Mircea
nu se mal potoleste : par'ca-I ametit asa se
leagana fara astlmpar pe-o mare nca agitata
de hula puternica.
Ce curioasa e aceasta miscare de undulatie

Digitized by

Google

XLVIII
pe care o ip&streaz& inc& apa m&rel In urmd
unei furtuni.
Nici o adiere de vnt nu se simte tnfiortnd
fata apel si totusi marea neastlmparata, tst trimite necurmat valurile aceste lungi, greoae,
fa.r& spume si f&r& sgomot, care te Inalt si te
scoboar ncet si lin nfortndu-te prin linistea
lor plin& de nteles. O fi ecoul aproape stins al
unei furtuni trecute, sati prevestirea unei furtuni apropriate?...
Pe punte nu-I nici o miscare; dorm dusi n
somnul dulce si ntritor de dimineata. Timonierul de quart picur& r&z&mat de catargul din
pupa
Leganarea asta ametitoare simt ca ma birue,
totusi ma lupt deschizind mari ochii: ca ntr'un
decor de teatru se desfasoara splendida panorama a Trebizondel.
Si'n toropeala asta nenchipuit de dulce, usor,
pe nesimtite ma fura gndurile *n urma, si prind
a se nchega imagini asa de mult uitate...

TlrziCi ma regasesc departe n urma, n scursul vremurilor copilariei mele.

Din toate, un gnd mal ales mi chinueste
mintea: tabloul, care 'l-am acum n fata, 11
cunosc, ram mal vazut cnd-va; privelistea acestul oras asiatic o regasesc n amintirea mea.
De unde si cum?
Curios fenomen sufletesc : O scena, o imagina

Digitized by

Google

XLIX
pe care o vezi ntia oar& sl totusi s& o g&sestl,
f&r& sa stii de unde, ascunsa In fundul mntel
tale ...
Imagina e ramasa poate de demult, de prin
cartile vechi si roase, cu chipuri minunate, la
care priveam cu aprinderea unei nchipuiri copilaresti.
Si firul gndurilor ma poarta 'n urma, spre
tara mea ramasa atta de departe, spre un colt
tacut si plin de farmec din fundul Moldovei.
Par'ca ma vad acum : purtlnd cartile subtioara plecam de acasa, copil neastimparat, cu
mintea aprinsa de visuri nebune, vecinie minat
de dorul de a vedea locuri noi, neumblate.
Ca sa ajung la scoala, colindam strazile cele
mal ndepartate, si ma pierdeam uitnd de casa
si de scoala; ocolind orasul, n naivitatea mea copilareasca, credeam ca lumea ntreaga o cutrier.
Iml aduc aminte bine .. era o zi frumoasa de
prima-vara, o zi din acele n care par'ca natura
ntreaga e prinsa de un rs voios, nebunatic,
copilaresc. Toate erati scaldate n ploaea calda
a razelor soarelui de ameaza.
Ma duceam la scoala avnd cartea ficuta sul
n buzunarul hainei patate de cerneala. Departe n fundul unei mahalall, o droae de copil
se tinea dupa un om...
Un harap, un harapi strigati cu totii mbrncindu-se ca sa'l poata vedea de-aproape.

Digitized by

Google

Era un biet negru; de cine stie unde soarta

si nevoile i aruncase prin partea locului...
Ca sa scape de ceata de copil care 11 urmareati, negrul intrase ntr'o circiuma; noi strnsl
gramada In dreptul usel l priveam cu ochii
cercetatori. Unii sustineai! ca -l dat cu funingina,
altii ca parul Iul cret trebue sa fie de lina; iar
cltl-va mal indrasnetl se furisafi pna Unga el
si 11 atingeati chiar pe haine croind-o Insa napoi la fuga in spre usa.
Negrul, stia cte-va vorbe romlnestl; am nteles bine cnd i-a spus crciumarulul ca' vine
din Asia, de la Trebizonda. Nu stifi ce-am gasit
eti n acest nume, auzit atunci ntia oara; dar
nu mi-a putut esi nicl-odata din minte.
Cnd am ajuns la scoala, m'am repezit la atlasul geografic, si multa vreme am ramas cu
ochii tintu. la numele acela scris cu litere marunte.
Si une-orl, pe cnd profesorul nalbea tabla
cu siraguri lungi de cifre chinuitoare, mi lasam
capul rezemat pe mina, sburnd cu gndul departe peste tari si mari, n drum spre Trebizonda.
Si dupa atta amar de vreme ma regasesc n
fata acestui oras, tablofi In care par-ca surprind
aruncaturi de penel cunoscute, trasaturi stiute
de multa vreme.

Digitized by

Googk

LI

k&mln asa, pierdut cu ochii tu vag, tn fata

nclnt&toarel vederi.
Privirile, r&tcite o clip&, mi se atintesc tn
zarea tndep&rtat, la niste puncte, care deslipite
din ceata, albesc dunga serpuitoare de pe naltimea lui Sui-Dagni : e o caravana ce soseste
cu marfuri de la Teheren sati Erzerum.
Cu ncetul, vederea o coprinde toata, deslusind contururi tot mal lamurite din acea multime care se misca tncet si traganat tn lungul
drumului pierdut tn neguri.
Se vad bine acum arabil nveliti n burnuzurl largi si luminate, albe ca zapada, camilele
ostenite, ncarcate cumplit, calcnd rar, domol,
cu genunchii ndoiti, cu gturile ntinse nainte. .

4e

Digitized by

Google

Digitized by

Google

1 1 1 i 1 i 1 1 i i 1 1 1 i 1 1 U II 11 li 1 i 1 i i 1 ' ^
''ynTuTii'*MTuTnYiiYiiYiiTiiYMTiiTitTitTi^

VII.
Trebixonda, 8 August.
La cte-va sute de metri e ancorat un vas
rusesc de r&sboi.
Abea se poate descifra numele; e scris cu litere slavone : Kubanet^'^,
E o canonier trimisa pentru protectia crestinilor din Anatolia, in urma m&celulul arme-

nilor de curind ntimplat.

Dupa regulamentele marinei , comandantul
rus era dator s& faca, vizita, comandantului diviziunel noastre ndata ce-am sosit in port ;
ceea-ce rusul n'a facut.
De aci raceala ntre noi si ofiterii rusi.
Dupa ameaza parasim bordul pentru a vizita
orasul.

Digitized by

Google

LIV
Un barcagii turc, cu fesul pe caf&, cu gttul
gol si ars de soare, ne debarca la mal.
Pe cheiul vecbiti, sf&r&mat, pe blocurile uriase
de peatr& desf&cute de isbiturile valurilor, multimea 8t& adunat& privindu-ne curioasa ; unii
ne arat& cu degetul explicnd vecinilor c& suntem : Vlahica*^,
Trecem pe str&zl strimte, intortocbiate si murdare. Zidurile mari, inegrite si macinate de
vreme, ascund case cu nenum&rate ferestrl ferecate cu z&brele de fer si astupate cu perdele
groase.
In centru miscarea e foarte mare ; printro
sirurile de pr&v&lil care se tin lant, ne misc&m
ncet oprindu-ne s& privim la pinzeril bogate,
la pieile de bison, la magazii care gem pline
cu galeti de toate formele^
un fel de papuci
nalti cu tocul si talpa de lemn. Ne minuneaza
m&estria si fneta cu care sunt lucrate obiectele In filigrame de aur si argint, estras din
minele din apropiere, de la Goumane-Kane".
O caldura molesitoare ; ne neaca mirosul
nesuferit, care se ridica din birturile turcesti
unde snt scoase n strada frigarile cu came
de berbec, ce-sl sfre grasimea de-asupra carbunilor. Gramezi de legume si fructe zac pe
pamlnt n bataia soarelui.
Si'n strmtoarea acestor strazi murdare ne
nvrtim cu greti prin furnicarul omenesc.

Digitized by

Google

LV

Turcii t&cntl, nep&s&torl, Isl mina catlril ce

p&sesc tristi; arabil cu chiparl frnmoase bronzate de arsita soarelui, mbr&catl In haine largi
si albe merg ncet pe Itng c&milele bllnde
grecii limbuti ne asurzesc l&u^ndu-sl marfa;
armenii palizi si sprlncenatl ne privesc t&cutl
cu ocbil lor adinei si negri;
persanii, cu
ochii sireti si lacomi, ne arata mndreta covoarelor mol si pline.
La vre-un colt de strada ne ese in cale ctte-o
cadina strecurlndu-se usor, ca o umbra, pe linga
zidurile nalte. Si noi ramlnem mpietriti tn loc,
cu ochii tinta sa surprindem din nvelisul acela
de stofa visinie, care o ascunde din crestet plna
In talpi, vre-o minune de piciorus In papucul
cusut cu fir si margele, saii vre-o mtna alba si
mica mpodobita cu inele de aur.
...Une-orl ne Infioara sclipiri sctnteitoare de
ochi negri, adinei si patimasi, ce ard tn para
sub broboada care-1 pazeste umbrindu-1.
O miscare deosebita se face prin multime;
toti se datt in laturi ^cind loc alaiului care
trece In goana cailor: e pasa cu escorta Iul.
El se duce sa dea vizita comandantului diviziunei noastre.
Doi aschirl calarT, cu armele nvalite in blana
de oae si prinse la spinare, cu iartaganele la
coapse, merg nainte n galop deschiznd drumul.
Dupa el un turc scurt si gras mbracat mi-

Digitized by

Google

LVI
lit&reste, cu turban ros, vine pe un cal frumos

rotat : e prefectul de politie.

In urm& e o c&rut& &r& arcuri trasa de doi
cal albi; r&z&mat de un maldar de covoare sta
pasa grav, posomorit, cu fesul rosu aprins, cu
gherocul negru, cu peptul plin de stele si cusuturl in fir de aur.
Dupa caruta, un rind de ascbirl saltind !n galop, isl bat tocile iataganelor de coastele cailor
nspumati, de sub copitele carora scapara scintel
din pietrele caldarimulul sunator.
naintea meselor nsirate n strada, cltl-va
zarafi turci sta adlncitl n linistea lor visatoare,
perdutl cu ochiVn vag, nconjurati de nourasil
albastrii al fumului ce sa'ncolaceste lenes naltndu-se din narghilele aprinse.
Figurele lor ncadrate' de barbe mari, mi
aduc aminte de tipurile semite ale zarafilor pe
cari l vedeam n copilaria mea pe stradele
lasului.
Ne oprim cu totii sa ne schimbam banii n
monede turcesti, caci n voiaj ni sa plateste
solda n aur. Multimea de copil care urma droae
dupa noi, acum ne nconjoara urmarind cu priviri lacome stralucirea aurului.
Ctl-va mal ndrasnetl intra n vorba si ne
servesc de tlmaci; caci unii stiti putina frantuzeasca nvatata n scoalele celebrilor freres
jesuites^ care aii prins radacini si pe aici.

Digitized by

Google

LVII
In oras st&pneste o liniste in&basit&: nu-I
de ctt o luna de la cumplitul m&cel al Armenilor. La fe-care pas nttlnim patrule de soldati, cu cartusierile ncrucisate pe pept, cu armele ncarcate, str&b&tlnd mahalalele.
Jar pe la colturile stradelor, vedem cete de
copilasi sdrentuiti si murdari, cu chipurile brune
slabe si ofilite, ntinzind mnele spre a cersi
mila trecatorilor.
Acesti micuti flminzl si gol sunt victimele
nelegiuitei cruzimi a turcilor; el sunt orfanii

al caror parinti aii fost ucisi in timpul macelului.

Se bat sarmanii ingramadindu-se ca sa prinda
banii ce le dam sa-'sl cumpere pine . .
O batrna armeanca ce ne vinde ciorapi de
lna, ne istoriseste pe soptite, ntr'o frantuzeasca stricata, toate grozaviile ntmplate.
Cum s'ati strns turcii de prin toate satele
vecine si a navalit cu cutitele prin casele
Kristiamlor^^
cum l njunghiati n pragurile caselor si pe scarile bisericilor, si cum si
bateau joc de trupurile nensufletite scotndu-le
n strada. Numai aceia care s'a refugiat pe
vasele straine, care erati n port, ati putut scapa.
Pe copil nsa l crutati ; zicea turcii ca : acestia
vor servi malt tr^iU pe Alah cu credinta si supunere^.
... Si batrnel i se neaca glasul povestindu-ne; abia si mal stapneste plnsul oftnd

Digitized by

Google

LVIII
dureros; ea Isl sterge, cu mlneca hainei, boabele de lacrimi ce se scurg printre sblrciturile
obrazului pn In b&rbia-l ascutit&.
M& uit si cat cu ochii cercet&torl, s& pot surprinde vre-o umbra de cruzime pe chipurile att de
cuminti si linistite ale acestor turci, ce statt asa
de potoliti, asa de nepasatori, In usile pravaliilor.
Nici n'al crede ca acesti oameni sunt In stare
sa savlrseasca asemenea nelegiuiri.
Ce adtncurl nepatrunse se ascund n sufletul
acestui fanatic neam de oameni I. .
Ne ntoarcem spre port. Kamln In urma privind la cifrele turcesti nsemnate pe cadranul unul
ceasornic asezat sus la intrarea unei case mari.
Un batrtn, asazat turceste.. In usa unei cafenele, ma pofteste y,sa stam de vorba" si Iml
esplica cum se numara ciasurile la el, de la
rasaritul soarelui, si care e diferinta intre clasul a la turca" si ciasul a la franca".

II multumesc cu'n : Evala Efendi" respectuos si ma scobor in port.

In zarea ndepartata, apar vasele ancorate n
rada, ca niste jucarii minunate mprastiate pe
fata calma a marel.
Dupa ora bordului e aproape de apusul soarelui, caci Elisabeta, mlndra Isl flutura n adierea serei flamura albastra prinsa n vrful
catargului, semnal de atentiune pentru lasarea
pavilionului.

Digitized by

Google

LIX
Cnd se'nplineste ora anamit&, In clipa clnd
flamura cade ca un fulg usor si bubuitul descrcaturel sgudue v&zduhal, toti ist descoper
capetele ; iar cornistii incep a suna onorul^ ce
se d& tricolorului romn , care se lasa de la
pupa ncet alunecind in jos odata cu cel rusesc.
Globul rosu insingerat al soarelui aluneca
usor dupa creasta nclinata a muntelui, ce despica albastrul cerului senin ... Dupa cte-va
clipe nu mal ramne de ct o geana rosietica
ce licaresto'n asfintit tivind n auria o margine
a cupolei si poleieste cald vrful unul minaret
al moscheei de pe batrnul munte : Sui-Dagni".

. . . S'acum, n pacea sfnta a serei, nu se mal

simt de ct fiorii dulci, mprastiati de notele muzicel vaporului rus, ce ngna o rugaciune asa de
trista ca ecoul slab al unul pllns ndepartat...

Digitized by

Google

Digitized by

Google

<gBBH^BgBeBg ffWiimTnnMI**H*MHHHttMTfflUll ll li l l llMMM^M*tihMiiMtett

r y*'C-jng. ir*^ jf^if y^.
miiiin i iiiiiiii i mimimmmiiiHna H '

y ^

VIII.
ffalana, ^ Auguai,
Portul e aproape gol : o corabie mare cu trei
catarge, ancorata aproape de noi, si-a ntins
toate pinzele sa Ie usuce Ia soare; o canonier&
turceasca, neagra si murdara, !st joaca ncet
pavilionul rosu cu semiluna alba la mijloc; alaturi, Elissa" mndra si lucitoare, Isl flutura
nebunatic flamura el n trei culori In jurul unuia din catarge.
Ce dimineata frumoasa I
De-oparte coasta nalta, muntii nverziti cu
paduri dese si bogate ; de alta parte marea
calma si ntinsa cu luciul unei imense placi de
otel sub albastrul limpede al cerului de orient.
Abia mi-am sftrsit serviciul de quart si trebue
sa plec Ia mal pentru observatie astronomica
mpreuna cu cel-Paltl camarazi.

Digitized by

Google

LXII
Luam sextantele si cronometrul si ne suim
tn barca alaturi de captanul-secund al bastimentului.
Ajunsi la mal, ne gasim loc potrivit la marginea unei paduri si ncepem observatia.
Pe cnd ne chinuiam sa prindem soarele re-

flectat tn oglinda sextantulul, auzim soapte n

urma noastra: e o droae de turci adunati spre
a ne pindi sa vada ce facem.
Se opresc mal la o parte si ne privesc speriati ; cel mari tin linistea stapinind pe copiii
cel mal indrasnetl ce vor sa se apropie.
Mal tirzi, un turc batrln se desprinde din
multime si se apropie tn vrful degetelor. Dupa
un : salabairulsum si o timinea respectuoasa ne
ntreaba ce facem.
11 explicam totul prin ci te- va vorbe turcesti
pe care le stiam si noi, si el pleaca multumit
pentru a explica acelei multimi care'l astepta
ou nerabdare.
Ne ntoarcem la bord ca sa facem calculele.
Dupa amiaza, ctl-va ofiteri si cu medicul bordului plecam n oras.
La mal ne ntmpina un ofiter turc de infanterie si ne conduce aratndu-ne orasul acesta
att de ciudat.
Pe doua coline sunt asezate doua orasele: unul
turcesc si altul crestin, care se privesc fata
n fata.

Digitized by

Google

LXiil
("e-care din ele cu obiceiuri, cu legi si credinte deosebite: dou& lumi diferite, vrajmase,
care se dusm&nesc de moarte de si sunt unite
sub aceasl soarta. Amtndoua cu aceasl Inflitisare s&r&c&cioas si tacut&, ca mal toate orasele
din orient: aceleasi ingr&m&dirl de ziduri, casute tupilate Incilcite printre vitele stufoase,
ascunse In umbra smochinilor nverziti si a platanilor bfttrinl.
Deosebirea e numai c& pe una din coline
stralucesc crucile poleite de pe turnurile bisericilor; In timp ce, de pe cea-ralt& colina, rasar
lucind semilunile de pe minaretele giamiilor,
doua credinti ocrotite de aceleasi raze' ale soarelui, de aceasl bolta a cerului pururea albastru.
ncalecati pe catirl, pornim sa vizitam m-

prejurimile; apucam la deal pe ulicioare Intortocbiate si asa de strimte ca abia pot trece
camilele ncarcate.
Dupa putin timp, suntem afara la marginea
mahalalei, de unde vederea coprinde ntreaga
mprejurime.
Si cattril se fac ghem sub noi urclnd grefi la
deal, si pipaind locul , si nfig copitele n bolovanii drumului.
Ce aer de jalnica resemnare aii animalele
aceste de povara, si ce blndeta rasfrng ochii
lor mari, negri, umbriti de gene lungi.
De o parte si de alta a stradel, numai livezi

Digitized by

Google

LXIV
de m&slint si straturi de tutun; casele mici cu
zidurile goale flir nici o nfrumusetare.
Nu uimeste attta saracie ; o mizerie asa de
neagra In mijlocul unei naturi asa de bogate,
sub un cer asa de limpede si de frumos I
Ne ndreptam spre o biserica frumoasa: Sf.
Constantin^ ^ zidita n coasta unei naltimi. Clopotnita alba si crucea poleita, rasar sclipind
prin cutele perdelei verzi a frunzelor de maslin.
Un calugar batrn ne ndeamna sa mergem mal
departe, plna la vechea manastire zidita de
Belizariu.
naintam ncet, pe o poteca strimta, dealungul
unei rpl stincoase, strecurndu-ne pe sub garnituri gigantice, amenintatoare, prinse n stlncl
uriase in forme ciudate, ca niste monstri mpietriti de veacuri.
Manastirea pare o fortareata tn ruina, peretii
l sunt ruinati si macinati de vreme ; o parte
a zidirel e rezemata de peretele unei stincl striate
n paturi de granit vnat si rosu ca singele.
O liniste de moarte nvaluie coltul acesta
stlncos.
Biserica, pustiita si'n paragina, e lucrata n

stil bizantin; peretii de marmura n mozaic

bogat, n sculpturi maestrit ciselate, totul n
desemnurl vechi festonate n broderii bizare si
mistice.
nauntru, pe peretii colturatl si pe boltile

Digitized by

Google

LxV
urpate, tiic& se mal v&d pete colorate: umbrele sfintilor zugraviti cu attta amar de vreme
In urm&.
O singura candela, aprinsa de calugarii greci,
mal veghiaza cu o licarire bolnava, ca de-asupra unul mormint, luminlnd asa de trist goliciunea iconostasului despoiat si naruit
Aceasta ngramadire uriasa de daramaturl,
alta-data podoaba a maretiei stilului bizantin,
martora a patru-spre-zece secole, tot ne mal
aminteste inca legenda trista a nefericitului el
fondator si ne arata cit de vremelnica e cumpana maririlor lumesti*
BeltToriUy mlndrul general al Iul Justinian
dupa ce Infrlnge pe Persi, zideste aceasta biserica pe malurile Pontului- Euxin^ apoi cade
in disgratie si ajunge orb si sarac, purtat de
fiica sa cersindu sl plinea pe stradele Bifantiului.
...Si cum statt ascult&nd pe calugarul batrn,
care ne povesteste despre nelegiuirile navalitorilor care aii jefuit biserica pradind din odoarele sfinte, din evanghelii si pergamente vechi,
mi se pare ca zaresc nca pe mozaicul capritios
al zidurilor stropi de snge nchegat
ramasitele cruzimel din vremurile trecute.
De aci, de pe naltimea pe care ne aflam,
privim n urma departe, n zarea stearsa a departarel,unde se pierd vrfurile batrnilor munti
5

Digitized by

Google

LXVI
al Anatoliel, ale c&ror coame albite de zapad&
8ctnteieaiE& sab razele soarelui.
La picioarele noastre, pe cele dou& coline pln&
In mare se desflisoar& Platana.
O varietate de culori nenchipuit de frumoasa:
casele albe si mici ca niste juc&ril apar tn umbra de un verde-lncbis livezilor de maslini,
s&m&n&turile de tutun, colturile plesuve ale
sttnciior de granit rosu, smochinii stufosi, lespezile albe din cimitirul umbrit de chiparosii
jalnici, cari cresc pn !h marginea oglinzel
str&vezil a m&rel. . un amestec curios, ca niste
tr&s&turl de penel aruncate la intimplare. Intr*un joc capricios de culori vil tremurind n
lumina miezului de zi.
Ne scoborlm prin mahalaua crestina.
Vestea c& un doctor, un echim** ie Sn oras,
se r&spndeste ca fulgerul. La fie-care pas ne
oprim ntmpinatl de oameni si femei aduclnd
tn brate copiii. Si doctorul, om bun si miloS,
cerceteaza cu drag pe toti, inv&ttndu-l ce trebue sa fac&.
Une-orl, r&mlnem n loc fermecati de frumusetea r&pitoare a femeilor grece si circasiene,
care ne esiati n cale cu mersul lor molatic, cu
figurile lor bron ate, cu buzele rosii, umede,
cu p&rul negru si inelat c&zut pe umeri ; sub
sprncenele lor arcuite ele aii niste ochi de foc.

Digitized by

Google

LXVII
p&timasl, adncl ca marea si negri ca p&catul
dragostei.
Un b&trln roaga pe doctoral nostru s& vie
pln la el acasa s& vada pe fiic&-sa care snfere
de piept.

Intr&m Intr'o livada bogata : bolnava sta culcata la umbra, fata e palida si ocbil negri, visatori, cata aiuriti spre cuiburile albastre de
lumina ce joaca printre frunzele maslinilor. Noi
l lasam pe doctor in urma si ne ducem mal
departe sub un smochin ncarcat, unde fratele
fetei ne cinta din mandolina o veche arie orientala.
.. Ce duios si gingas picura notele dulci ale
mandolinei tn linistea singuratatel acesteia, in
aerul parfumat al livezel pline de fructe In care
arde par'ca aroma de esente mbatatoarei
Trzi, pe cnd ne ntorceam la bord, un hogea suit n vrful unul vinaret, cu bratele ln>
tinse, cnta chemnd credinciosii la rugaciune ;
glasul Iul tnguitor se pierde n dangatul prelung ce vino de la cea-Palta colina a orasului,
de la clopotele unei biserici.
... Si flira sa vreati , sub farmecul sfnt al
chemarel credinciosilor la rugaciune, compar
credinta profetuhit asa de reala si pamnteasca,
rostita de glasul preotului din minaret, cu chemarea ideala si mistica a clopotului, care nalta
nchipuirea catre cel mal frumos si amagitor

Digitized by

Google

vis ce s'ft aratat vre-odat& ochilor mtntel omenesti, visul rapitor, sublimul vis pentru care a
luptat n viata si a murit pe cruce blttdul fiU al
dulgherutuU losif din Na^aret.

Digitized by

Google

,- ^'"*^*l*<)t!itunMii't'.iUJ*'i''''*"*"*"*iiM*it*"ii*it*"*"it*it**ti^jia j
f7WWW7TW777WWWW7W77W77WWWWW7VW7WW7WWWWW77N

IX.

Tona, 11 At^tnst.

Se lumina de ziu& cnd am ancorat n portul

acesta,
adica drept vorbind nici nu se afl&
port aci : in fundul bael largi si minunat pazite
de vnturile din spre larg. e un or&sel oriental,
ascuns in poala unul munte mbracat in verdele
padurilor de dafin.
De'tl ratacesti cum-va privirea In urma departe, poti numara de- a rindu'n zare sate si
capurl ce lant se nsira de la leros prin Keorelij Terebolij Zefiros si Kerasunda) ntreaga
coasta a Anatoliel, inalta si colturoasa, apare
scaldata de valurile marii, In lumina tranda-

Digitized by

Googk

LXX
firie a dminetel. Te iiiiniuieaz& frumusetea
coastei asa de variat& ca o dantela maastr&
]ucrat& de o mln& dibace.
La cite-va mile spre Vest se prelungeste'n
mare umbrit de un buchet de arbori, capul de
stlnc& rupt& co poarta numele de lason.
Din vremuri aci se povesteste c'a ancorat
ArgoSy mlndra corabie pierduta In cautarea Itnet
de aur^ si aci a debarcat Jason viteazul capitan
al Argonautilor din expeditia asa de mult clntata
de poetii anticitatil elene.
Oraselul acesta de veacuri doarme acelas somn
greolH si trlndav In care vegeteaza mal toata
populatia visatoare a orientului Natura bogata
a lenevit firea omeneasca impedicind'o a mal
adaoga ceva.
O barca ne lasa pe tarm la un mic debarcader putred, negrit. Un turc ne Intlmpina salutlndu-ne militareste; dupa mbracaminte pare
a fi un vardist.
Plaja care se prelungeste In mare, spalata

de spuma valurilor, e formata din nisip feruginos, negru, fin si greti: dovada ca In vecinatate se gasesc gisimente de fer. In munti, numai
la 15 kilometri departare, se afia mine de argint:
totusi, ferul, argintul, ca si cele l'alte produse
se aduc din porturile rusesti
Strabatem orasul n lung si'n lat. Aceeas n-

Digitized by

Google

LXXI
gramadre de case f&r& nici un stil pronuntat,
aceleasi geamii albe tsl inalt& minaratele tuguiate. Ulicioarele strimte, murdare si cotite
se nfunda prin ruinele zidirilor vechi sati se
nchid baricadate prin mald&re de fol de tutun
puse la uscat.
Ne oprim In marginea orasului. Numai aci
gasim ap& dulce: un plr&ti limpede se furiseaza
prin cr&p&tura muntelui; si undele clare i-se
preling pe lespezi de piatra sticloasa.
In coltul acesta umbrit si racoros se strlng
locuitorii ca sa-sl adape vitele. Sub maslinii
ncarcati si dafinii mirositori ce cresc la Intimplare Imbatrlnind In voia naturel, o suma de
oameni se afla adunati la umbra. Vre-o doi
batrlnl asezati turceste cu picioarele ncrucisate
se odihnesc nepasatori ; nici unul nu scoate o
singura vorba macar, toti tac sl fumeaza, cu
ochii pironiti In gol
pare ca urmaresc un
punct anume vazut de fle-care 'n parte.
Altii Isl adapa camilele si catlril ; unii sunt
oameni tineri si bine legati; ati picioarele goale
plna la genunchi, si pe corp o singura camasa;
figurile ati culoarea bronzului, si trupurile
ceva din nfatisarea statuelor antice.
Privim nduiosati la un grup de camile ce-sl
leagana usor gtturile lungi, ntinse nainte ;
acestor animale urlte si diforme natura le-a
concentrat singura frumusete In ochii lor dulci,

Digitized by

Google

LXXII
cuminti, In care se resfrlnge melancolia si resemnarea tristeY lor soarte.
Pe clnd ne ntrebam cltl metri de grosime s&
aiba platanul urias ce-1 admiram, ni se r&spiinde
dintr'un grup de Turc : cinct metn\ Intr'o romlneasc perfecta. Era vardistul ce-1 IntUnisem
la mal si pe care-1 observasem ca ne urma la
distanta, pare ca ar fi avut sa ne spue ceva.
Surprinsi, II ntrebam de unde stie romineste;
si el, rosu la fata, schimbat, ne raspunde ca a
fost cltl-va ani prin Romnia.
Ne ntoarcem prin cea-Falta parte a orasului
oprindu-ne la casa guvernatorului, un batrin
Miralaia.
Trecem Intr'o livada splendida ce 'sl desfasoara bogatia solului pe o panta dulce pna 'n
mare. Departe, se pierde serpuind un drum ratacitor taiat In coasta unei stincl. La umbra,
pe-o banca de lemn. In balsamul jalnicilor chiparosi, doi batrlnl citesc o carte. Unul dintre
el se ridica : e stapinul casei ce ne Intlmpina
cu o temenea respectuoasa poftindu-ne sa luam
loc. Dupa vre-o doua vorbe schimbate, se aduce
obicinuita cafea si siropul racoritor ; batrnul
Isl netezeste barba-1 alba-afumata si ne zice
surizind : ioc sarap Efendi
voind sa ne spue
ca legea nu-1 permite sa bea vin. Vizitam gradina si casa ; o cladire veche cu zidurile macinate de vreme, cu ferestre mici ferecate cu

Digitized by

Google

LXXIII
gratl si nchise cu jalusele verzi. Singur&taieft
si linistea ce-o Impresear ti datt o maretie
nespus de trist&. Ciudata constructie
tn rndul de jos e grajdul; b&trlnul si tine nca o
frumusete de cal, singe arab. Clnd am trecut
pragul, im cal mic, alb ca zapada, si-a ntors
gltul ncordat misclnd nervos urechile ciulite,

si ne-a privit cu niste ochi vil si blnzl cari

ardeati sub motul de par stufos cazut de pe
frunte pna pe narile mari si rosii.
Datrlnul ne spune ca de mult nu-1 mal Incalica, dar 11 tine asa sa moara linga el, ca multa
vreme 1-a slujit credincios In timpuri grele si
de primejdie.
Se Inserase clnd ne* am luat ramas bun Intorclndu-ne la bord.
Pe la ora sapte toat^ pravaliile sunt nchise,
de clnd cu macelul Armenilor ; mal tlrziti de
ora aceasta nimeni n'are voie sa mal circule
pe strade si nici o barca nu poate sa plece de
la tarm.
Seara, dupa terminarea serviciului, e ora repausului pe bord; clipele dulci si fericite clnd
fiecare traeste- pentru sine nsusi retras In fun
dul sufletului sati.
In cuprinsul acestor cltl-va metri, e imaginea
Intregel omeniri ; n mic, o lume ce s'agita?
traieste mpartita In trepte sociale, cu gidurl,
dureri si multumiri deosebite.

Digitized by

Google

LXXIV
In tribord ]a pup& se plimb& comandantul^
ilaerlnd ncet; n dreptul careului un grup de
ofiteri tineri vorbesc si rid ; n prova pe teoga
e toata multimea adunata.
Se strng n grupe oameni tot din acelasi sat
si povestesc saii cnta asa cum el simtesc si
inima-I ndeamna.
... Si nu-I un cin tec singur ca sa-1 auzi in
cor, sati sa rasbata numai un glas deosebit, ci
sunt crmpeie frnte de-attea voci n parte, si
fie-care 'sl cnta ncet si pentru sine, de jale,
de dor sati de iubire
cntece vechi de cine
stie cnd aduse cu dnsii din vatra parinteasca,
ori altele nvatate pe urma n armata.
Amestecul acesta de glasuri diferite formeaza
o armonie de murmur vag, un fel de tnguire
duioasa si unita ntr'o melancolie dulce si a-

desea dureroasa, ce tremura n aer pna ce se

stinge n mare.
De-oparte I strns un grup, n mijloc vad si
pe vardistul turc ce-1 ntlnisem n oras.
ntreb mirat, si aflu tot misterul:
Era un romn, fost soldat pe Elisabeta si
dezertor de vre-o sase ani, de cnd bastimentele romne mal vizitasera aceste porturi
ciudat lucru ... un taran romn vardist n
Anatolia.
Vaporul si culorile romlnestl i ati destepta
dorul de tara, nu 1-a rabdat inima si a venit

Digitized by

Google

LXXV
odat& sa mal vada pe al Iul gasise vre o
doi oameni tot din acelasi sat cu el.
Si n clipele acestea traa o viata ntreaga
la sinul cald al tarii, In mijlocul multimel de
oameni frati cu dtn sul
cari clntati spunindu-I
de satul lui, de casa si parinti, de frati si de
pamintul lasat asa departe la care de atltea
ori visase rasletul uitat printre straini.
La spatele lui, unul lungit pe punte a lene,
cu un maldar de frlnghie avnd drept capatll,
cnta perdut a jale cu ochii tinta in cer:

Trandafirul raQ tnjeste

Daca-1 smulgi de unde creste
Tot asa tnjesc si efl
Dupa sStuletul meu...

Tace putin, si iarasi se porneste din ce in ce

mal tare zicind tot mal cu foc :

RmtnetT cu toti n pace

O-o-f !... ma duc, ca n'am ce face !...

Ma uit la el: vardistul si oamenii aceia ce

sta pe Unga el, nu clnta, nici nu rid ; vorbesc
Incot, asa ca in spovedanie.
El sta jos tinind capul in piept si numai rar
scoate vre o vorba si ntreaba de ceva, apoi
ofteaza adine si clatina din cap incet, abia se
misca firele motului prins in virful fesului rosu-

Digitized by

Google

LXXVI
Ce-O fi vorbind oare?... Si cte s'o fi petrectnd
In fundul ascuns al inimel sale!...
Clnd si a ridicat capul am v&zut bine cum 11
jucati In lacrimi ochii Iul tulburi.
Si-a luat r&mas bun c&cl se suna apelul si
oamenii toti treceati la front pe borduri.
Pe cnd unul; cu glas tare spunea rug&ciunea
de sear&, toti cel-Paltl, pe punte In rtndurl,
cu capetele goale, tsl f&ceati semnul crucel, iar
notele metalice vibrati pierdute'n aer.
Barca, In care el plecase, era departe ctnd am
z&rit'o potollndu-sl mersul ; si s'a oprit dtnd
drumul lopetilor In voe.
Abia se distingea o umbra sttnd pe loc In
ceata stearsa a serei
par'ca nu se'ndura sa
plece de ce s*o fi oprit...
Spre asfintit de mult disparuse globul soarelui necat In adlncul marel. Sgomotul, viata
bordului, tncetvse odata cu cea din urma tremurare a notelor sfintei rugaciuni de seara.
Pe punte nu se misca nimeni, tn cabina comandantului lumina era stinsa; afara, vre-o doi
oameni In prova de serviciii, si noi gramada
strinsl In jurul batrnulul Marcheti, mecanicul
bordului.
La toti ni -era drag omul acesta pentru bunatatea inimel si farmecul povestirilor sale.
Ne spunea tocmat din peripetile unul nau-

Digitized by

Google

Lxxvil
fragiti ce-l suferise In Marea-Rosie, apoi amintiri din bat&lia naval& de la Lissa, unde luase
parte tn tinereta sa.
De mult terminase b&trnul, dar noi t&ceam
cu totii, stpinitl de ntelesul povestirel spuse
Intr'o romneasc& asa... de stricat& si plina de
glume si Inv&t&turl de-ale meseriei, deprinse o
viat& ntreaga In aspra scoala a marii.
Era trziti, nici unul nici altul nu se Indura
plece
frumusetea noptilor pe mare da un farmec nespus de dulce grelei vieti de bord miscati de linistea ce ne nconjura, fara sa stim, ne
tintuise tn loc un fel de teama par'ca de a nu
turbura sfintenia linistel ce staptnea natura
ntreaga.
O noapte dumnezeeasca!... frumoasa ca tn
basme: cerul curat, nici o miscare nu se simtea,
nici o adiere nu nfiora calmul apel moarte. Iar
sus, tn peretele negru al tarmului, o licarire albastrie ncepu sa resfire frunzei e]copacilor nalti,
si coltul lunel noi se ivi lucind ca muchea
unei seceri de argint nfipta tn vtrful unul dafin
batrtn.
Furati de gtndurl pe nesimtite, se cobortse
fie care tn adtncul tainic al sufletului, uitnd
fiinta celor din prejur.
Un sunet vag ajunse ptna la noi, o tresarire
abia simtita ca un fior slab atinse pacea noptii.
Ne -am ridicat cu totii ca sa vedem ce este.

Digitized by

Google

LlXVitl

Cu ochii deschisi, cu auzul atintit, asteptam...

pe luciul negru al apel abia aluneca o unibr&
In zare.
Era o barca ce se'ndrepta spre noi ; nici un
sgomQt nu s'auzea, doar se simtea usor miscarea lopetilor lina, regulata, fara a scoate pana
afara din apa.
Sa stiti ca't un contrabandist de tutun" spune
unul dintre noi.
Barca se apropiase; clnd a venit alaturi, In
loc sa acosteze In bordul n care ne aflam, a
ocolit prin pupa vasului si s'a oprit pe furis la
scara din bordul opus. Am nteles ndata : In
bordul din spre tarm 11 era teama sa nu fie
zarit la lumina felinarelor de punte.
Ba,., nUf e vardistul turc care a fost ajt aci."
Aduce un ravas, o legatura cu lucruri pentru
un soldat ce o sa i-le duca la parinti In satul
Iul, si niste tutun pe care ne roaga sa-1 primim,
ca-1 foarte bun, de Baffra.
Sta si ne istoriseste ciudatul roman al vietel
Iul si chipul cum traieste prin locurile acestea.
Ne multumeste apoi din toata inima si pleaca
ncet, strecurndu-se prin ntuneric.
Noi am ramas privind la dunga de lumina
lasata n luciu apel, ca urma unul diamant ce
taie o sticla ntinsa.
O pierdusem cu totii din vedere, odata mal
aparu n curmezisul cararel de lumina ce o as-

Digitized by

Google

LXXIX
temuse luna de sus, incremenit& anume ca o
sem-luna, de-asupra unul minaret In clipa
aceea un glas puternic s'auzi din spre t&rm.
Santinela de pe mal z&rise barca In lumina.
Acelas strigat rasuna repetat de cte-va ori ;
si un fulger scurt licari nrosind c'o pata luminoasa negrul tarmului In zare, iar bubuitul
unei pusti nfiora coprinsul tot, spargtnd linistea

noptel .. o clipa numai, caci ecoul se risipi departe pierdut n pustiul ntunecat al marii . . .

Digitized by

Google

Digitized by

Google

X.

Samsun, O August,

nainte de prnz primim 6 vizita neasteptata.

Un domn b&trin, corect mbracat; se urca pe
punte si ne saluta respectuos ; Intr'o mina Isl
tine sapca Iul ruseasca si In alta o cravasa de
trestie de mare.
E un colonel rus de cavalerie n retragere.
II poftim n careii. ncepe a ne spune, Intr'o
frantuzeasca stricata, cita simpatie are pentru
Romnl: a facut campania de 77, ne cunoaste
foarte bine tara si obiceiurile, ne stiuse si limba,
dar a uitat'o; i-a mal ramas numai doua cuvinte pe care le repeta Intr'una, cu delicii! :
vin Tragasani !,.. ahl.. vin Tragasani/,,
Atunci schimbam berea, cu care l tratasem,
pe vin ... si limba musafirului nostru se des6

Digitized by

Google

LxxLii
leag&; exploziile de simpatie devin din ce In
ce mal dese si mal puternice.
Ga sa ne arate cita dragoste are pentm Romlnl ne spune o dovada pentru a ne bucura pe
toti : pe mosiile sale din Caucaz nu are de cit
Romlnl -> noi ascultam mirati
da, si-a_ stabilit
o colonie ntreaga, vre-o dte-va sate romlnestl
din Basarabia. Si multi proprietari bogati aii
adus oameni tot de-acolo.
Guvernul rusesc continua el, II are pe toti
In grija ; iata , puteti vedea : soldatilor care
pleaca din Basarabia trimisi la trupele din Siberia, departe plna la hotarele Chinei, le da
pamtnturl acolo; el nu se mal ntorc, si familiile lor, duse de guvern pe cheltuiala sa, sunt
stabilite spre Manciuria, unde le da pamlnturl
ntinse si bogate ... fi are pe toti In grija guvernul rusesc !..
Paharele se golesc, discutia se ncalzeste, fara
sa stim alunecam in chestiuni nationale si de
politica straina.
El ne asigura mereti ca tare mult ne iubeste,
dar sa nu ne suparam ca-1 sincer, el vorbeste
drept, asa-1 e felul sati
nu-1 place de loc cum
ne purtam, dupa attea bine -faceri din partea
Rusiei ... nu, nu sta frumos, zati ca nu ... oricum, tot crestini ortodocsi ca si el ... nu, nu
sta frumos.
La nceput noi voiam sa-1 explicam, vazln-

Digitized by

Googk

LXJtXIII
du 1 insa asa de sincer si ncredintat l-am lasat
mnltnmindu-ne a-1 asculta interesati. Nn-I vorba

ca mal interesati l priveam cnm ridica usor

paharul, cata lung n zare la limpezimea vinului, si dl^tr'o data l rasturna pe gt, apoi
si sugea buzele subtiate si clipea nervos din
ochii Iul mici, albastri- tulburi care-1 luceati
printre gene.
Si-1 lasam tot timpul
ardea -in chestiunile
ascultam n liniste
nu sta frumos... e n
desi usor la baut, ie

sa-sl stinga focul care-1

politicei nalte ; si noi l
sa-1 ntrerupem ori cum
casa noastra, s'apol vnul,
nsa bun si vechili.

Soarele ca focul ardea n miezul zilei cind

am debarcat la mal in port.
Dupa ctl-va pasi am putut observa ca orasul
acesta are o n^tsare ceva mal europeneasca.
Ne opiim n rascrucea a doua strazi largi, pavate cu lespezi mari de piatra. In dreapta se
nsira un rnd imens de bolti
e un bazar
oriental;
Curioasa impresie ti produce aceasta confuza ngramadire de marfuri felurite ntre zidurile vechi, umede si negrite de vremuri.
Un muzeti urias, fara nici o rinduiala. Cum
al pasit sub coperisul de piatra taiata n bolti
enorme si negre-afumate, te prind fiori n aerul
rece si umed; ca ntr'o pestera te neaca mirosul greii de mucegaiti.

Digitized by

Google

Lxxxiv
Abia Inmina zilei mal poate s& r&sbat&, si
clteo raza calda se furisaza'n taina de*ncearca
sa usuce dungi albe nsirate din picaturi de
apa ce se preling cu'ncetul pe ziduri in nughere. Si'n dansul acesta, te ameteste un sgomot
vag de mii de voci tntr'una, care se agita in
clocot sub bolti nabusite, sbindu-se Intre ziduri c'un nesflrsit ecofi.
Trecuram pe linga o pravalie cu arme. Ce
curioasa adunatura de vechituri : pusti lungi,
un fel de susanele cu paturi mici sculptate si
Incrustate tn sidef, pistoale mari turcesti, pumnale fine artistic lucrate, sabii de Damasc si
iatagane cu lamele curbate.

Ne oprim la o pravalie de stofe si matasaril.

Negustorii sunt niste Greci ; cu ochii lor negri,
vil, ne prind invaluindu-ne tntr'o privire sireata
si cercetatoare.
Adinei cunoscatori de oameni.
Dintr'o clipa te a patruns, si cu o siguranta
uimitoare, te stie ce esti, de unde vil si ce
voiesti.
ntreaga pravalie si-o rastoarna grabiti numai ca sa ne arate marfa ; nu cere sa I cumparam nimic, dar gura nu le tace ; si laude,
ademeniri si politete curg din belsug cu cit se
strlng mal multi In jurul nostru.
In c!te-va minute coprinsul tot e inundat in
valuri colorate de pinzoturl si stofe
o betie
de culori vil mpletite ntr'un chip bizar n de-

Digitized by

Google

LXXXV
semnurl fantastice dupa capritil nespus de
ciudate.
Al&turl e un fel de cofetarie turceasca.
St&plnul, un turc, sta In fundul pravaliei pe
un scaun si fumeaza asteptlnd linistit sa-1 vie
musterii; nici nu clipeste macar din ochi.

II cer apa si dulceata. 1 se ridica ncet si cu

miscari masurate Iml aduce un borcan mare, o
lingura si un pahar, apoi se aseaza iar la locul
obicinuit. Dupa ce-m potolesc setea, voit sa-I
platesc; turcul se uita lung si nedumerit la mine.

Digitized by

Googk

LXXXVI

Eli m& mir de ce nu vrea a ia banii, si

el se mir& de ce-I platesc clnd n'am gustat de
cit odat&. N'a fost chip s& ne ntelegem. La
urma Iml spune hot&rltor : dac&-tl place, m&nlnc; dac& nu, atlta paguba. Turcul voia sa
m&nlnc tot borcanul, si nu pricepea cum sa-ml
iea plata numai pentru ca gustasem.
Esim din bazar si apucam la deal pe drumul
care duce spre cimitirul orasului. Strabateam
un cartier saracacios ; casele mici si simple
apar prin verdeata platanilor stufosi.
Oamenii acestia nu pun nici un interes pentru
a'sl nfrumuseta casele n care locuesc, pentru
ca nu stati de ctt foarte putin n ele. Tot timpul
sunt afara n aerul cald si dulce, In sinul naturii asa de frumoase, sub un cer limpede, la
umbra unei vegetatii bogate. Pe cnd la Nord,
n frig si umezeala, sub cerul acoperit de ceata
casa e singurul cuib placut si cald n care omul
si gaseste odihna si multumire dupa o munca
chinuitoare n lupta cu aspra natura ce i-se
mpotriveste.
In drum ne minunam privind la ctl-va turci
batrnl ce statl la umbra si mpletesc ciorapi.
Ciudat neam de oameni. Fara sa vreatt, catnd
la chipurile aceste tacute si blajine, mi vine
n minte cruzimile savrsite n macelurile armenilor si groaznica faima ce acesti fanatici
si-ati cstigat de veacuri... aceeasi mina ce poarta

Digitized by

Google

LXXXVII
andreaua de mpletit ciorapii, m&nueste si iataganul de r&tezat capetele ghiaurilor nelegiuiti.
Unde apa e mal lina acolo'I si mal adinc&l
Intram in cimitir. O gr&dna frumoasa pe-'O
coasta nclinata usor n spre mare.
Olt ochii pot coprinde nu vezi de cit multimea
de lespezi mari de peatra, cioplite primitiv, si'n
neorinduiala nfipte n pamnt.
Cararile nguste ce serpuesc n zare se perd
printre morminte, si pacea sfnta a mortel domneste pretutindeni, iar chiparosii tristi jalesc
de cine stie cind mormintele nchise, de multa

vreme poate cazute fn uitare...

Pe locurile unde se vad coloane rupte si lespezi mari trunchiate, arata ca pamntul acolo
tine nchisa cenusa celor cari afi fost rpiti de
lume n floarea tineretel.
Strabatem tot cimitirul n lung si ne oprim
la usa unei giamil, caci tocmai este ora de
rugaciunea serii. Si 'n mijlocul acestei taceri
desavrsite ncepe sa rasune chemarea repetata
a unul muezin de sus din minaret. Nu nteleg
ce spune, l vad cu bratele ntinse cum chiama
credinciosii, cu glasul plngator si plin de pietate.
Urcam cele cte-va scari de piatra; la usa
ne lasam bastoanele si intram nauntru. In momentul n care pasesc pragul un fior scurt mi
fulgera prin trup: nauntru e rece, tacere

Digitized by

Google

LXXXVIII
adlnca si aproape ntuneric. Gu-o singura privire coprind tot golul tainic al acestui locas de
rugaciune.
Vre-o doua raze slabe p&trund prin geamuri
mici si poliesc o parte din zidul afumat ; zugraveala peretilor e stearsa, abia se mal cunoaste o urma colorata de linii ce se tae n
felurite si mistice desemnurl. Inscriptii ncllcite
ramase ntrerupte de mozaicul cazut din locul
unde fusese nfipt odata cu rara dibacie de-o
mna omeneasca.
La glasul chemarii de la templu s 'aduna
credinciosit, si pe masura ce-ajung si lasa papucii n rnd la usa si ncet pasesc tacuti, cu
ochii n pamnt, cu picioarele goale pe dalele
de piatra rece. Trec pe lnga noi fara sa ne
priveasca, senini, linistiti si iati locul obicinuit.
O liniste desavrsta, nici o soapta nu atinge
sfintenia tacerel din nauntru; si toti ntorsi cu
fata n spre Meca, stati cu ochii pe jumatate
nchisi, perduti ca ntr'un vis; un fel de meditare pioasa, ideala. Figurile nu spun nimic;
nimic nu se rasfrnge din tot ce se petrece n
lumea sufletului lor. Trzti ncepe vag un murmur de soapte nentelese si el se prosterna cu
fata la pamnt, ndoiti de mijloc se leagana

asemenea miscarel ce-o are un om n mersul

calare pe o camila.
Aceleasi intonatii s'aud ntr'un amestec de

Digitized by

Google

LXXXIX
glasuri st&pinite ~ cu totii reclteaza. verseturl
din Coran frenetic repetate n limba lui Alah;
si coardele gindirel nu mal vibreaza la crieri,
li se topeste mintea n frumusetea si bog&tia
frazei asa de arzatoare a poeziei sfinte
si in
betia de vorbe si imagini le ard ochii in extaz
si buzele n tremur repeta poezia projetului-poet.
Amesticul bizar de nsusiri contrarii e 'n toata,
firea acestui neam de oameni. Alaturea de cinste,
rabdare si blndeta, gasesti cruzimea oarba, tembeli si bravi ; din linistea senina trec numai
ntr'o clipa la furie aprinsa.
' Moartea nu este nimic pentru ca nu exista,
zic el, si gata sunt orl-cnd cu drag sa-sl verse
slngele cnd legea, patria sat padisahul cere.
Fanatic si eroii, acest popor, odata a minunat si ngrozit o omenire ntreaga ; dar azi. . .
n decadenta, o soarta trista l mna spre peire
e soarta ce pururi at avut^o popoarele nbatrnite ...

Digitized by

Google

Digitized by

Google

| ' 4n*ii*t i *ii*ii4H*tt*ii* i >4 i i*M* H *H4ii*ii*H4i i 4 i i*i r * n *iiwi i *ni

f ii*ii n i i n t

i MU 1 V* S S m 9 MW f* W ^WS^^^ Hf 9W itW f i WW f

XI.
Sifnape, 96 Augutt,
Cea mal bim& rad& de pe toat& coasta, este
de sigur aci la Synope.
In locul acesta s'a dat vestita bat&lie navala
dintre turci si rusi, In care flota turceasca a
fost sdrobita si necata n mare.
Si azi clnd ancora se smulge ttrindu-se pe fund,
adese-orl gasim in pamntul lipit de ghearele
el, monede, lucruri mici, armele unei lumi ce
doarme n adincimea ntunecata a fondului.
O peninsula nainteaza n mare, un istm ngust
o leaga cu uscatul, pe suvita aceasta de pamint,
sus pe seaua -dealului a fost zidita mlndra cetate
din Synope. Zidurile de centura staa de-attea
veacuri n picioare nca; tari, crenelate, mal.
poarta si azi n coaste urmele obuzelor rusesti.

Digitized by

Googk

zeu
Des-dimineat a nceput sa cinte o muzica
In oras : era zi de sarbatoare, onomastica Sultanului; aceleasi si iar aceleasi note lungi,
chinuitoare, ale unei melodii orientale, le-am
auzit repetate din zori si ptna n noapte
Toti ofiterii, In tinuta de ceremonie, mergem
in vizita oficiala la guvernator.
La mal ne Intlmpina mal multi ofiteri turci
din marina si infanterie; ctnd trecem pe sub

bolta portii, un soldat de santinela ne presinta

arma isbind-o cu patul tn pamnt.
Intram Intr'o sala mare; n mijloc o masa,
de-alungul peretilor sofale si jilturi vechi mbracate !n postav rosu.
Dupa obicinuitele presentarl si ceremonii, pasa
ne ureaza buna-venire, comandantul diviziunel
noastre ti raspunde multumind, si convorbirea
se angajaza intre cel mari.
Pasa, om foarte placut si destept, vorbeste
cu drag despre tara noastra; pare a fi un om
cu totul europenizat
din pricina ca luase aspre
masuri pentru a mpiedeca macelul armenilor
i se zicea de turci, n batjocura, Ghiaur'Pasa,
Dupa prnz mergem ntr'o escursie prin mprejudmele orasului. Pasa ne pusese la Indamna
opt cal arabi ce ne asteptai! la mal gata, nselati cu harnasamente orientale rosii safi verzi
mpodobite in cusuturl de fir.
Esim din cetate calauziti de patru aschirl

Digitized by

Google

xdii
c&l&rl si narmati; ne indrept&m la deal abea
puttnd sa stplnim caii mici, iuti si nervosi ce
se framlnt ntr'un joc fara astlmp&r ; tocmai
tirzi s'astem la drum in trap ntins.
Ajungem pe In&ltimea din capul peninsulei.
In departare se zaresc albe zidurile cetatlY;
si'n urma lor se'ntinde un desert de nisip rosu.
In transparenta de aer si lumina s'aprinde un
joc de licariri ciudate pe aceasta mare ntinsa
de nisipuri arzatoare.
Jos, la picioarele noastre, nainte, n dreapta
si n stnga se ntinde marea calma, adormita
Intr'o straluciri orbitoare; n linistea miezului
de zi nimic nu poti surprinde n tot pustiul
acesta de apa argintie.
Ne oprim si descalecam pe marginea unei prapastii; aci se nalta ruinile vechiului templu zidit
de regele Poniulu, vestitul Mitridate Eupator,

Tacuti, ca'n fata unul mormnt, privim gramada de daramaturl ; ramasita falnicului monument, ce-a stralucit cu 100 de ani nainte do
Gbrist, traeste nca pastrlnd in sfinta el singuratate taina veche a lumel asiatice.
Blocurile aceste de granit cioplite cu atta
maestrie ati viata nca pentru a ne dovedi blestemata morala a timpurilor trecute. Cita munca
omeneasca cheltuita pentru nebuna fantazie a
unul singur om... cta sudoare si cte lacrimi
s'o f scurs pe luciul acestor pietre... podoaba

-. Digitized by

Google

idlV
operei atitor mii de necunoscutii cari lucra
pentru glorificarea oarbei vanit&tl a unul potentat tiran.
Ne
ce
In
ne

ntoarcem tnapol pe-un drum mal scurt

trece printr'o p&dure ^atrn de m&slinl.
vale l&s&m caii plini de spume aschirilor ce
nsoteati, si intr&m pe jos n oras.

Auzisem c& In aceasta localitate guvernul

turcesc trimitea in exil pe multi dintre oslndtil politici. E drept c& acest loc este foarte
potrivit; asigurat de trei p&rtl, caci e mpresurat cu apa, numai o parte e legata cu restul
tarel, si acolo sunt zidurile cetatii, tari nca si
bine pazite. Se zicea ca si un ofiter din artileria turca ar fi trimis aci ca pedeapsa pentru
ca luase parte la o revolta din Stambul.
Eram foarte curios sa-1 vad.
Cum mergeam singur prin port, zaresc la
masa unei. cafenele, n mijlocul unul grup de
turci, un ofiter romn
era camaradul me de
bord, prietenul Nicu Johnson cum l ziceam noi
din cauza taeturel englezesti a favoritilor sai.
Ma apropii de masa la care sunt poftit si
fac cunostinta celor ce se aflati de fata.
Erati doi batrnl respectabili, mbracati europeneste, purta nsa tot fesurile obicinuite; al
treilea, un tinar mbracat militareste, nalt,
frumos, cu-o figura aproape copilareasca, si lu-

Digitized by VjOOQIC

minata de un zlmbet fin; masteata~abea-l mijea;

in ochii Ini mari si dulci avea o str&lncire
patrunzatoare.
Acesta era ofiterul exilat.
Toti trei stiati foarte bine limba franceza;
oameni culti, ncepura sa ne vorbeasca despre
tara noastra de care avea cunostinti intinse.
In clte-va rlndurl am ncercat al face sa vorbeasca si despre dnsii
eram foarte curios sa
aflu de ce fusesera exilati
n'am isbutit caci
se fereaii sa aminteasca ceva din trecutul lor.
Intr'un ttrzit uul dintre batrnl mi-a spus
oftlnd din adlncul inimel: gAhl... daca al sti
D-ta ce simt clnd mi amintesc din viata mea,
al ntelege de ce nu vorbesc de trecut... de ce
nu vreat sa ma uit n urma... si nici nainte
nu pot sa ma uit !. .
Atlta durere nabusita tremura n vorbele
aceste cu nteles ascuns, ca n'am ndrasnit a-1
mal ntreba nimic, ti toti taceam respectlnd
ntristarea batrnulul ce-sl netezea barba-I carunta; iar ochii lui sticleai! printre genele stufoase, si notlnd n lacrimi 11 atinti departe
la fumul unul vapor perdut pe luciul apel.
Acolo n zare un nouras alb plutea pe marea
albastra a cerului, ca o insula din alta lume...
Si multa vreme a ramas batrnul asa, cu ochii
tinta la fumul ce se'nalta a lene negrind par'ca
tarmul acelei insule ceresti.

Digitized by

Google

ItcVi
Tln&rul ml-a spns tn clte-va cuvinte toata
istoria vietii sale.
Era din o veche familie nobila; fiul unul
pasa din lanina, facuse scoala militara din
Stambul. Pe cnd era tn scoala de aplicatie, ca

ofiter de artilerie, pe linga studiile militare se

adapase si din isvorul bine-facator al nvataturilor din Apus; el, ca si toti camarazii sai
de clasa, de si tinar nca, vedea In adevarata
lumina starea ngrozitoare In care se sbatea
patria sa.
Cu totii intrasera In legaturi cu partidul revolutionar 9\ junilor turcY.
Guvernul a surprins toata miscarea lor; ia
nchis si a desfiintat scoala. Pe cel mal multi
i-a osindit la moarte Ineclndu-1 in bosfor/
pe unii, cari erafi din familii nobile, i-a crutat trimettndu-1 In exil prin diferite locuri In
Asia.
El fusese condamnat ca sa serveasca 7 ani
ca soldat In regimentul de artilerie din Synope.
Nu avea voie sa citeasca de cit numai carti,
turcesti.
Gkpatase pe ascuns operile Iul Volney si le
tradusese n limba turca, n timpul celor trei
ani de cnd si facea pedeapsa.
Ca sa puteti judeca tara noastra, ne spune
tinarul, trebiie sa o mpartiti n doua: poporul
ntreg de-oparte, multimea aceea rabdatoare si

Digitized by

Google

kcvti
cinstita care lucreaz& nnmal pentm o mic& p&tnr conducatoare, pentm acel trintorj cari tn
atingere cn civilisatia europeana afi ajuns mal
r&l si mal t&lharl ca nainte; acestia afi perdut
natura lor primitiva, si-aii schimbat si fondul
prim bun care-1 aveatt.
Ahl... daca am avea si noi o mica parte
numai din libertatile pe care le aveti tn tara
D*voastra.
Stiti oare e diferenta dintre romlnl si
turci? dar, nu va suparati?... ne spune
unul dintre batrlnl. Romlnil, tot-d'auna mindri,
zic: suntem civilizati. Turcii, tot-d'auna ncapa-

tnati, zic: nuvrem sa ne civilizam, ramtnem asa

cum suntem.
Si ce credeti despre viitorul Turciei , ntreb eii.
Tlnarul tace, batrlnul tsl ridica ochii la cer,
ofteaza adnc, soptind rar : nimic, nu mal putem astepta nimic I..."
Gind
brat
spus
legi

neam despartit, batrinul m'a apucat de

si, privindu-ma n adincul ochilor, mi-a
cu glasul necat : D-ta nu poti sa ntece'nseamna a trai fara sa astepti nimic !...^

A doua zi, seara, se da pe bordul Elisabete

o serbare la care iati parte autoritatile civile
si militare ale orasului.
La pupa, pe duneta, toate eratt mpodobite
7

Digitized by

Googk

XCVIII
cn mult gast ; pavilioanele tuturor natiunilor
fluturati usor In vtnt ar&tndu sl feluritele culori; pe roata ctrmel se r&sf&ta, rosu cu semiluna alb& la mijloc, pavilionul Turciei.
L&mpile mici, electrice, str&lucea nsirate
de-alungul bordului ; lumina lor se resfrtngea
tremurlnd tn oglinda apel limpezi
Cele dou& proectoare electrice
de cu vreme tncepur& a trimite
luminoase spre mal, tn dreptul
pentru a lumina calea b&rcilor
vitatii la bord.

de pe comanda,
snopurl de raze
debarcaderului,
ce aducea in-

Pe la 9 ore a sosit pasa mpreuna cu ofiterii

de diferite arme si grade.
Era si c!t-va str&inl cari venier& nsotiti
de familiile lor : un inginer italian, un doctor
german si mal multi greci. Din toat& multimea,
dou& persoane atrasera privirile noastre : sotia
doctorului, un tip de frumusete, mal cu seam&
ochii el blnzl, albastri, aveati acel farmec
vis&tor al femeilor germane ; si un maior de

artilerie, negru cu dintii albi ce-1 sticleai printre buzele groase ; avea p&rul des si cret : tip
de mulatru.
Convorbirea o ntretineam mal mult cu str&inil,
c&cl turcii sta nfipti pe scaune mestecnd linistiti si cu sfintenie prajiturile cu care fusesera tratati.

Digitized by

Google

XCIX
Sotia doctoralul, foarte Inclntata, In mijlocul
unul grup de ofiteri, esclama suspinlnd :
Ah!... ce r&ti mi pare c& o s& plecati asa
curnd; n s&lb&ticia asta unde tr&esc, cnd
voia avea fericirea s& mal schimb vre-o vorb&
cu ast-fel de oameni'^
E intru In vorba cu maiorul negru; dar ma
nteleg foarte greti caci abia stie vre-o doua
cuvinte franceze pe care le repeta mereti : Je
compre mousie ... je compre, .
II ndemn la un paharut de piperment ; 11 ia
in mna si, cu 'n zlmbet fin mi spune ca legea
nu-1 da voie ; si ntoarce apoi ochii spre pasa,
care tocmai atunci privea n alta parte, si dintr'odata rastoarna pe gt bautura oprita, clipeste apoi siret si iar zmbeste multumit.
II ntreb despre ofiterul exilat care se afla
sub comanda sa. Iml spune ca mal are nca
patru ani de pedeapsa dar s*a facut raport la
Stambul pentru gratiarea Iul, caci se poarta
bine ; e om cum se cade, dar a vorbit mal mult
de cit se cade. mi spune negrul ducnd degetul
la buze cu*n gest plin de nteles.
La noi e
foarte ratt daca spui mal mult de ct este voe...**
De odata convorbirea de pe punte nceteaza,
toti ne atintim auzul... abea ajung pna la noi
cte-va note tremuratoare ale unei melodii dulci
de departe din spre mare. Toata lumea se ridica pentru a privi ntr'acolo. In lumina argintie

Digitized by

Google

a lunel o barc& aluneca ncet; sl notele s'propia din ce In ce mal clare, mal dnloase In
farmecul linistel de noapte.
Era prietenul Johnson care clnta

Steluta^.

Pasa fu cel dintll care b&tu din palme, dup&

el lncepur& aplause sgomotoase.
Dupa Bcurt timp clntecul lnceteaz& ; petrecerea continu& : se fac diferite exercitii, jocuri
obicinuite pe bord In asemenea ocazii.
Comandantul ElisabeteU tine un cuvtnt de
laud& si multumire pentru modul bine voitor
si c&lduros cu care am fost primiti in porturile
turcesti. Pasa, foarte miscat, r&spunde ar&tlnd
simpatiile ce le-a avut tot-d'auna pentru romlnY.
Din multime ma simt apucat de o mln&
e Johnson, care-ml sopteste la ureche : el e jos,
ne asteapta^. De cu ziua vorbisem cu ofiterul
exilat ca sa vie In timpul noptel pentru a-I da
niste carti. Ne suim Intr'o barca Indepartlndu-ne
de Eltsabeta; din zarea ntunecoasa ce ne'nconjoara se furiseaza ncet o umbra. Nu poate fi
el ; In barca ce se apropie e un singur om,
pare a fi un barcagiii turc ce se lasa usor
nainte la fie-care miscare a lopetilor.
Barcile sunt alaturi... etl, e sunt., m'am
mbracat asa ca sa nu fi cunoscut^'.
Plecam ncet toti trei spre Mircea. Legam
barcele de scara si ne suim pe punte; timoni-

Digitized by

Google

CI

erul de quart se uit& lung tn anna turclal

ce se coboar& cu noi In carefi.
In cite-va minate adnn&m toate cartile Cran*

cez6 ce le avem prin cabine; la fie-care nouft

carte ce i-o d&m, c!te o exclamatie de multumire
e n culmea bucuriei clnd vede Minchi'
nile Conventionale de Max Nordau, auzise mult
despre aceasta carte
le ia pe rlnd, le pip&e,
citeste titlurile dintr'o aruncatura de ochi si, cu
afngele In obraz, mbujorat de emotie si bucurie,
abea poate sa mal lege c!te-va cuvinte: ^m
sa va multumesc . . . clnd sa va mal tntllnesc
oare" ...
Cu pachetele subtioara ne scoborim hi barca;
cum ne ndepartam tacuti prin ntuneric de-o
data ne cade'n fata o lumina de foc; scaldati
ntr'o stralucire alba ramnem orbiti cte-va
clipe numai, caci pata luminoasa aluneca pe
sub bolta cerului laslnd o dunga sclipitoare ca
si coada unei comete imense.
Era proectorul electric ce-sl ntorsese fasia
luminoasa asupra tarmului, pentru a lumina
calea- barcilor ; lumea pleca de la Elisabeta.
Am asteptat privind din umbra p&na s*a scurs
ntreg convoiul ; n barcile pline cari aluneca
lin pe oglinda stravezie a marii, multime de
capete si brate pareati ca se misca ntr'un foc
fantastic sub ploaea razelor albe ale conului de
de lumina.

Digitized by

Google

cil

Clnd ne-am desp&rtit, el mi-a spns miscat,

ca glasul stins: ,,nama1 clte-o pagin& pe zi o
B& citesc^ ca B&-ml ajung& po toat& vremea cit
voi sta aci...'' si ochii lai bllnzl ardeati lc&rnd
In lacrimi.
A doua zi, clnd se lumina de ziua, si Mircca
Isl ntindea plnzele pleclnd in spre larg, am
v&zut bine o fonn& omeneasca, departe linga,
far, cum flutura o batist& aib& In suflarea
vlntulul.
... Si vlntul diminetii , cu adierea-1 dulce
venind de la t&rm, p&rea c& ne-aduce usor
dintr'acolo suspinul p&reril de r& a unul suflet
nefericit . . .

Digitized by

Google

iiiiiiiiii4UUii iUiUilUi..U.U

in*ii>ii*ii*ii*ii>ii*ii*ii*ii*ii*.i*iiii*iiiiiiiniifiiii i ifii,iii i ign i fnfi i

XII.

Pe mare, 29 AugtuL

De trei zile suntem pe drum, spre tara.

De mult a disp&rut coasta AseH^Mici ramasa,
tn urm& dormind nfasurata In ceata deasa
toamnei.
Navigam numai cu plnzele. O briza racoroasa
se furiseaza pina n fundul cabinelor; si Mircea
aplecat pe-o coasta, cu pnzele bombate, se duce
ca sageata pe luciul marii calme sub cerul clar,

Digitized by

Google

diV
ftlbftfltni. Ub ctrd de marsninl se ntrec tn mer
cu noi, si*n jocuri nebunatice se da afund ca
iar&sl s& apara cu solzii argintii lucind pe
fata apel.
Pe punte, toti oamenii sunt veseli: ajungem
azi tn port . . si mllnl e s&rbatoare . . .

^Sa vede uscatul fnprova^\ strig& cu glas tare

omul din gabie.
Constanta,,. Constanta., ajungem^ soptesc c&tlnd cu totii sa prinda tn zare o liniuta neagra
ce joaca tremurlnd tn aerul stravezia la orizont.
Ne apropiem de coasta.
E Intr'amurg; spre asfintit ceru-I aprins, si
In lumina de purpura a sarii se poliesc pe
bolta norii de par lespezi de aur ca trepte
naltate. Iar soarele apune uitlndu-se napoi
spre portul ce ramtne mal lucitor si mlndru
sub razele din urma
asa cum 11 visam s'ajunga
tn viitor .
Din largul marii oMircea, batrtn dar mlndru
nca , se'ndreapta spre uscat si sboara cu ptnzele ntinse dorind s'ajunga tn port
Pe sus pluteste lin, cu aripele obosite, o pasare grabita: sa ntoarce spre tarm la cuib ca
sa se culce.

Digitized by

Google

tv

Suntem aproape. Pe cheia se vede lumea sosita, sa, ne-astepte : batistele se misc& In aer
urndu-ne bima-venire /...
Iar flamura Iul oMircea, din vrf de la catarg, raspunde fluturlndu-sl culorile n vint, si
'n jocul el prin aer se apleaca si se*lnalta do
pare ca saluta pamntul tarii noastre ....

%uJ-^

Digitized by

Google

Digitized by

Google

SCHITE MABINE
SI
MILITARE

Digitized by

Google

Digitized by

Google

IlUUUUUUUUUllUUUiiii

MOARTEA PILOTULUI

Era o zi de Iulie, c&ldur n&bnsitoare.

Vre-o doua vapoare de marfa, acostate la
cheiul vechia de peatr, Isl prajeati la soare
trupurile uriase mbracate In table negre de fer.
Pe la ameaza pavilionul de la c&pit&nia portului, lasat jos, arata ca e ora repaosulul.
Hamalii ncetasera lucrul si, lungiti pe movilele de carbuni, dormea truditi.
Cosurile de ncarcat se odihneai si ele, goale,
rasturnate alaturi.

In sirul de cafenele, ce se tin lant una de

alta n lungul cheiului, lumea sta la umbra n
jurul meselor.
Unii si deserta paharele de sirop racoritor,
iar altii si sorbeati filosofic cafelele.
A

Digitized by

Google

La cafeneaua pilotilor, !n fata debarcaderului,

^arba- Spiro, cel mal b&trn pilot din port, sta
la umbr& tinlnd In coltul gurel tigareta lut,
facut& dintr'un ciolan, si urm&rea a-lene, cu
ochii pe jum&tate InchisT, fumul ce sc&pa In
rotocoale albastrii.
Era foarte b&trln ^arba Spiro ; tinea minte
de mult, din 'nainte de a fi orasul zidit.
De pe c!nd era numai niste colibe de stuf,
!n toat& ntinderea ostrovului si a ml&stinilor
de o parte si de alta a gurel Dun&rel pin& In
mare. Multe povestea mosneagul, dar nu pe
toate.
Se zicea de unii c !n locul unde este acum
portul Sulina, nu cu multa vreme tn urma, era
un vestit cuib de pirati, care jefaiati vasele ce
se apropia de gurile Dun&rel.
Si multi numai ast-fel Isl explica nceputul
averilor unor b&trlnl din port.
Lui 'Barba-Spiro insa 11 placuse sa traiasca
bine, si nu avea bani strnsl.
De doul ani era la pensie : 11 sfatuise doctorii
sa-sl termine meseria. Era si vremea ; suferea
de inima.
Viata sbuciumata a pilotilor, grija ce o ati
n conducerea vaselor ncarcate, atentia vecinie
ncordata, emotiile dese si reumatismul fac pe
cel mal multi sa-sl termine meseria sdrancinatl
si bolnavi de inima.

Digitized by

Google

be si primea regalat pensia, b&trlnul nu se

putea desvta de viata Iul obicinuita din vremea tinerete!.
Din faptul dminetel, de cum prindea a se
destepta viata In port, el era In picioare. Si
o lua tncet de-a lungul cheiului, cu spinarea
ncovoiata, cu genunchii ndoiti, cu tigareta n
coltul g^rel.
Se opria la fe-care vapor, se uita lung, cercetator, si pleca nainte urmndu-sl inspectia.
Nu se petrecea nici o miscare n port ca sa
n'o afle el.
Cum sta une-orl la masa cafenelei, se scula
n picioare, si punea mna strasina la ochi si
cata lung si tinta spre largul marel.
De cum prindea sa rasara cte-un punct negru
pe fundul albicios al zarel, nu-sl mal lua ochii
pna ce punctul acela nu se desprindea bine n
larg, lund forme regalate, rasarind catargele
si cosul.
Fluerul ascutit si repetat al vre-unul vapor,
ce avea sa faca manevra n port, l facea sa
tresara.
Se scula ncet de la locul Iul, mergea la marginea cheiului, si cu aerul unul examinator sever, observa manevra vasului n cele mal mici
amanunte.
Gte odata se enerva, si ducea mina la coaste
sa-sl potoleasca bataile repezi ale inimel : i-se

Digitized by

Google

p&rea c& nn-1 bine ; tsl strDgea pumnii si mormaia !na,basit ctte o tnjur&tura..
Glnd n pl&cea manevra, fata i se lumina si
zicea n gura mare: ^Bravo capitane, bravo .' .^

Traia din vieata portulut, lua parte cu tot

focul inimel la miscarea Iul.
P&rea c& si mersul vaselor si isbirea cadentata a valurilor, si ntreaga miscare din port
mergeaii In acelasi tact cu bataile inimel lui.
Si tocmai trzitl sub seara, cnd prindea a se
polei vtrfurile trestiilor si soarele, rosu aprins,
se stingea Inecindu-se in adncul apel, batrnul
pleca domol, cu pasi masurati, spre casa
Si une-orl, n linistea miezului de noapte, cnd
tot portul dormea obosit si nu se auzea de cit
pleoscaitul cadentat al valurilor lovite de cheia,
batrnul o lua ncet-tncet de-a-lungul digai vechie de peatra, ce ca un searpe urias se traste
n mare, avnd n cap ochiul ros al farului
De vre-o doua zile 'Barba Spiro se simtea
slab de tot; o tusa seaca 11 nabusa.
Asta nu-1 mpedeca de a fi vecinie la postul saO.
Tacut, ca lnga un prieten vechia si drag cu
care se 'ntolegea do minune, sta pe mal vrajit
de glasul valurilor pe care l asculta ntr'una
do att amar de ani.
Cu drag urmarea valurile, cari alunecati n
bataia soarelui, ptna departe, laslnd o dunga
albicioasa n nemarginirea albastra a marel.

Digitized by

Google

o adiere dulce de vnt racoritor ncepuse s&

sufle din spre larg ; b&trlnul si ridica ncet
sapca, atintindu-sl ochii spre fundul ndepartat
al zarel.
O pata alba se desprinsese la orizont si crestea,
n lumina soarelui, din ce n ce mal mare.
Era o corabie cu pnzele ntinse, ce se apropia de port.
Batrnul si trecu ncet mna prin parul Iul
alb, n care vntul se juca nebunatic.
A, ... e& cunostinta veche l era vntul acesta,
ce bine l stia el nebuniile Iul nselatoare I

De cte-orl nu-1 astepta ca pe un prietin bun,

de ajutor, cnd l umfla pnzele nsufletindu-1
corabia, ce despica valurile alunecnd ca o pasare n sbor cu aripele ntinse.
Si de cte-orl nu-1 blestemase, cnd si cerca
puterile cu dnsul, deslantuindu-sl furia asupra-1.
Corabia se apropiase de tot : intra n apa
linistita a canalului.
Era o corabie mare, frumoasa, cu trei catarge
Batrnul o privea cu drag cum se apropia,
mndra, cu toate pnzele umflate, taind usor apa
ce aluneca pleoscaindu-1 cadentat coastele el
rotunde.
Trei flueraturl ascutite l facura pe mosneag
sa tresara. si ntoarse capul napoi : era un
remorchier.
In acelas timp o flueratura puternica rasuna

Digitized by

Google

lung, si trupul urias al unei probele ncarcate

ce venea n jos cu toata vitesa se ivi de dupa
cotul canalului.
Batrnul se ridica de la locul satt, apropiindu-se de mal.
Probela cu greii si putea micsora vitesa, trebuia sa se fereasca facnd loc remorchierulul si
corabiei care nainta mereti cu pnzele ntinse :
avea sa priveasca la o manevra grea, asta l
interesa cu patima.
Remorchierul repeta iarasi trei flueraturl ascutite ; probela, ferindu se ca sa 1 faca loc, veni
drept n fata corabiei.
O flueratura puternica, desperata, rasuna
atunci.
Multimea gramada pe chelii cata cu groaza;
toti ochii eratk atintiti la cele doua vase, care

trebuiai sa se ciocneasca neavnd vreme sa mal

abata.
Batrnul, ce urmarea de pe cheiii toate miscarile, scrsni nervos din dinti si un : pasto
diavolo^^ l scapa printre buze : pilotul de la
probela gresise manevra.
Si el, cu ochii esitl din orbite, cata tinta,
muscndu-sl buzele, pe cnd cu mina si potolia
bataile grabite ale inimel : astepta...
Cnd ntr'o clipa, ca prin farmec, toate pnzele fura lasate jos si se auzi rasunnd comenzile desperate si vasele ajunse unul n fata

Digitized by

Google

altuia; btrinulul cum sta nmarmurit, tinindu-sl

rasuflarea, i-se panjnira ochii, genunchii 1 se
mulara ; el ntinse do odata mina sa caute un
sprijin, dar se mpletici si cazu mototol fara
simtire...
Si vasele nu s'atl ciocnit; lin trecura, la o palma
unul pe linga altul, fara a se atinge.
Lumea se facuse roata In jurul trupului grbovt si uscat, care zacea pe cheia, nensufletit.
... Iar vntul din spre largul marel, se 'ngramadea si el, faclndu-sl loc prin multime, si ca
un vechia si bun prieten, adiind usor, 11 mngtla
fruntea rasfirndu-1 pletele si barba Iul alba. .

Digitized by

Google

Digitized by

Google

/YYYYY\'\'Y^^'YYVYY\^^^^ ^ % ^ \ ^^ \ ^ A^
a^''^^:, vv:?/,v_,c/:i:r/ r .\\jy :. >
li-".
LjOV'/Yi

' . J^t^vji^iiiiiiiinuiiiiiii 'muim

-v^

^A.^."oA"' ^ .

. . _ ..

T'TX^

DIN CONCENTRARE

Era a treia zi de mars.

naintam ncet, greoi, abea miscindu-ne picioarele ngropate in praful soselei, ce se ntindea
naintea noastra f&r& sHrsit ca o dunga alba
serpuita printre lanurile galbene perdute In
zare.
Arsita arzatoare a soarelui ne frigea obrajii. Ca
sa ne aparam ochii trageam bonetele pe frunte,
ceea- ce ne facea sa suferim mal cumplit caldura. Boabele de naduseala se scurgead n lungul obrajilor, laslnd n urma dungi umede pe
stratul de praf ce ne acoperea fata. De naduseala se ivisera pete negre pe bluzele albe.
Cureaua centironului mi ardea mijlocul ca un
bria de foc.

Digitized by

Google

10

lUdonnl era golit demult Ce n'as fi dat atuncea pentru un strop de apa si un petic de umbra !
Dar nu, atunci nici nu m& gindeam la asta, c&cl
nchipuirea lor m'ar fi f&cut s& sufer mal mult.
Adic&, la ce m& gindeam atunci?... z&ti c&
n'as putea spune,
mi se pare c& nu m& gindeam la nimic.
Ga o masina m& miscam in nestire luat de
suvoiul acelei turme omenesti, ce cu puterile
sleite se tira ncet n lungul drumului perzndu-se apoi n nori de praf.
Era o tacere de cimitir; al fi crezut ca mergem la o Inmormntare ; toti par'ca erat muti;
numai tacaneala baionetelor lovite d6 coapse
se auzea intr'o cadenta desavrsita.
Din timp n timp, cte-un oftat nabusit se perdea printre rndurl si une ori cte o soapta rara
dar nedeslusita ti atingea auzul.
Era, de sigur, o njuratura scapata printre
dintii vre-unuia, care mal avea nca puterea de
revolta.
In dreapta mea aveam un voluntar, baiat
nalt si subtirel ca o trestie. Sarmanul, par'ca-1
vad cum mergea suflnd greti, murmurnd cuvinte nentelese, ndoit nainte sub greutatea
celor doua-zecl si doua de kilograme ce le purta
n spinare
Si cnd puterile l paraseati, ramnea n urma
printre acela pe care picioarele nu-1 mal puteaCi

Digitized by

Googk

11

duce si istoviti, mol ca de ciara, se lasati pe

marginea santului soselei.
Atunci se auzea glasul salbatec al sergentul ui major Dobrea, care anume ramlnea la coada
coloanei : scoala leat, haH la drum... ce te-al
muiat., sus ca te scol eU.J^
Iar cte-unul din front, flra a'sl ntoarce capul mal adaoga si el asa prieteneste : e he\
letuta , credeai ca-H pleasca la melitie ? iaca alt
gasit' o...
Unii oftati din adlncul inimel/ altii zlmbeati
numai fara a face mult haz si a prelungi glumele ca alta-data.
Ce-1 dreptul, ma prindea mila de bietul voluntar, dar 11 uitam ndata, cnd mi aruncam
ochii n stnga mea: la Drinca rezervistul.
Drnca, sati mosneagul cum l zicea n batae
de joc toata cazarma, fusese dezertor n nenumarate rndurl ; l chemase acum n concentrare
sa faca manevra.
Era unul , dintre acel ce se gasesc n totdeauna la orl-ce regiment ; era dintre nenorocitii cari intrati odata n armata nu 'sl mal vad
visul liberarel de ct foarte trzia si mbatrnesc n cazarma, ramnnd ca exemplu sl batjocura pentru camarazi.
Avea sarmanul, un corp diform, niste picioare
lungi si ndoite, pieptul ncovoiat, ochii stinsi
n fundul capului, o barba neagra si nclcita.

Digitized by

Google

12

Si cam mergea el t&cut, aplecat nainte, tusind si scuiptnd la fie-care pas, privea meretl

in lungul drumului, par'c& ar fi c&utat ceva

n zare.
Intr'un tlrzitl se ntoarse c&tre mine spunn-'
du-ml ncet: 'Ve^jfK colo un sat?... snt Steleni.,.
i satul nieHy am casa, nevasta si copii.,, oare
ne-a da repaus acolo ?...*^ si ochii prinsera a-1
sclipi n cap.
Ne apropiam mereti. Soseaua trecea pe marginea satului, lume mult& se adunase la rascrucea drumului, cnil ncepura sa latre ; iar
copiii droaie, n goana mare, ne iesira nainte.
Cnd am ajuns la por.rta tarinei, de unde ncepea un rnd de salcii, colonelul a descalecat,
a facut semn cornistilor sa sune oprirea si
repaus."
Am rupt rndurile si ne-am ngramadit la
umbra salciilor, lungindu-ne la sir pe marginea
santului soselei, cu ranitele sub cap.
Iar altii, ati dat navala la o fntna a carei
cumpana se nalta si se lasa cu graba, scotnd
un scirtit lung si jalnic.
Ce induiosetoaie priveliste : acea multime de
barbati, femei si copil, care ne iesisera nainte
cu donitl si ulcele pline cu apa :
Saracutii de el, cine stie cte poste maH
aii de facut/" ziceati femeile catlnd cu mila
la no.

Digitized by

Google

13

O baba cu o leg&tura. tn mtn Isl cauta feciorul :

n^ragit maicaU, artati-mt pe Nita al meii,
ca aici trebue sa fie,.,
rDa bine , matusa , mi stif n ce regiment-i?...
'Ba stiu, maiculita, c'K n dorobanti si
aicea trebue sa fie...

Ce pretuite erat acele clipe de odihna! Nu

miscam nici dintr'un deget, lungit pe spate, cu
fata n sus, cu ochii aproape nchisi, abea zaream jucnd printre gene albastrul stravezia al
cerului de amiaza.
Zaceam asa molesit n pacea asta dulce si
bine-facatoare ; simteam cum somnul ncerca
sa ma fure, cnd se auzi rasunnd semnalul :
ndrepfl si nainte /**
mi era corpul greii ca de plumb. Ce n'as fi
dat sa ma lase nca numai cte-va clipe sa mal
zac asa n toropeala asta nenchipuit de dulce.
Ne dam mna unul la altul ajutindu-ne sa ne
sculam de jos.
Din toate partile se auzeati strigate si comenzile ofiterilor ; sergentul major Dobrea plecase sa-I adune In front pe toti care ntirzia.
Ne-am pus iar n mars. Colonelul, un om nalt
si sdravan, mergea n capul regimentului pe jos
cu picioarele ntepenite, iar n urma lui calul,

Digitized by

Google

aburit de n&duseal&, c&lca a-lene ap&rindu-se

de muste.
Ga 8& ne mal nvioreze, se dase ordin s& cinte
muzica ; dar de abea se auzeatl pin& la coada
coloanei sunetele slabe si ntretaiate care se
perdeatl In huruitul asurzitor al unei baterii de
artilerie ce ne trecuse nainte.
Tocmai tlrzitl am b&gat de seam& c& Drinc&
lipseste ; m& uitam In toate partile , nu era
nic&erea. Atuncea am nteles totul : ramasese
In sat. Ce puteam face de cit sa tac?
Spre seara, ncepu a se zari satul In care trebuiam sa ramlnem pe noapte.
In fundul plumburit al cerului ce parea spri-

jinit pe creasta dealului din fata, soarele rosu

ca o pata de slnge, se oprise par'ca anume din
coborlsul sat sa ne astepte In cale.
Dar noi naintam ncet, arunclndu-ne privirile
spre vlrful dealului, si, Indoindu-ne puterile,
urcam sufllnd din grefi.
Intlrziaram destul plna am ajuns In muchea
dealului. Soarele nu ne mal asteptase ; asfintise laslnd numai o geana aurie, care sclipea
impurpurlnd cerul plna departe si poleind stuful
de pe acoperemntele caselor saracacioase nsirate In lungul drumului fara sHrsit.
Ne-a dat In quartier. Am cazut la un biet om
sarac, cu vre-o cinci copil maruntel. Ne-am lun-

Digitized by

Google

15

git cu totii la rtnd, pe prispa, cu r&nitele drept

c&p&ttii.
Cu ochii tinta In luna, sdrobit de oboseala ma
fura somnul pe cnd bietul om, scuturindu-sl
luleaua stinsa, ne povestea necazurile care-1
rodeati inima.
N'avea n curte nici picior de vita, le vlnduse
pe toate ; virse tot ce avea in peticul de pamlnt , ramas de la parinti ; dar de seceta popusoil se necasera in buruiana si acum n
toamna nu mal avea nimic ... li auzeam prin
somn cum ofta din adlncul inimel, si vorbele Iul
par'ca le repetam si ea soptindu-le asa n nestire:
Mai frate, si ma tot bat cu gndul, noi
ce-om mnca la iarna?
In zorii zilei, cornistii colindati satul sunnd
desteptarea; tocmai dimineata Ia apel s'a dat
de lipsa Iul Drinca.
Al auzit, ma, mosneagul l lipsa la apel,
zicea un sergent altuia.
A dezertat iar, mai, prlitu ala; apoi n
molitie moare.

Cu att mal bine, adauga un altul n gluma,

l ngroapa armata pe cheltuiala el.
Tocmai a treia zi sub seara a venit Drinca,
s'a ntors de buna voie.
Unora le era mila de el, altii l ntrebad n
bataie de joc ce- fac copil si nevasta ; s j,bwe
mersi P**

Digitized by

Google

16

In noaptea aceia a dormit !n cort ltng& mine;

Vam luat cu binisoml sl mi-a povestit totul.
Ce jalnica si adevarata era povestea acestui
suflet chinuit
Mi- a spus cum numai s'a repezit ntr'o goana
sa-si vada nevasta si copil si cum a gasit copilul cel mal mic, cai*e zacea de doua ziloi
mort pe cuptor ; nevasta bolnava si cel-l'altl
patru copil flamlnzl, si nici un pic de faina in
casa. Mi-a spus cum a plecat prin vecini ca sa-1
ajute, ca n*avea nici pentru o luminare; cum
si-a ngropat copilul si -a lasat cite-va cause de
faina acasa ; cum a vrut sa plece de clteva ori
si cum ii tinea plingind copiii de poalele mantalei I...
He doamne , ce-tl mal sperii eti somnul
cu necazurile mele? par'ca poti sa le ntelegi?
sfrsi el intorclndu-se pe partea cea l'alta.
Cu pumnii sub cap, cu ochii pironiti in pinza
cortului, ascultam mut de grozavia acestor marturisiri, nu eram in stare sa leg o singura
vorba, nici macar de mingiere.
Am ramas asa nlemnit ; nu stit, dormeam
sat nu, dar nu-ml esea din minte bordeiul murdar si sarac; vedeam par'ca chipul de ciara al
copilului de pe cuptor, mort de doua zile... de
sigur visam caci intr'un tirziti m'am desteptat
tresarind.

Digitized by

Google

17

Toti n jurul mea sforaiat greti, pnza cortului se umfla tn adierea unul vint racoritor.
Prin gaura n chip de usa., luna din naltime
privea asa de bllnd la noi poleind baioneta unei
sentinele care picura de somn rezemata pe arma.
Cte-va raze ale lunel, ce se furisati n cort
lumina fata galbena si slabita a vecinului mea
care dormea adnc.
Si la lumina tainica ce-1 mngla fata, am
vazut bine urmele umede de lacrimile ce i se
scursesera de-a lungul obrajilor oprindu-se n
barba nclcita si mbcsita de praf. Adormise
plngnd ca un copil.
Prin somn, tresarea gemnd ncet, nabusit
Oare la ce visa?
Manevra se sfrsise ; reservistl plecasera toti
pe la casele lor, aruncnd dupa obiceid caciulele n vnt ca semn de bucurie.
Drinca ramasese sa-sl sfrseasca pedeapsa;
stiam ca a intrat n spital bolnav de piept ;
cnd ntr'o zi auzii n cancelaria companiei
vorbind :
Dom-sergent furier, trebue sa-1 stergi din
registru si sa-1 pul cruce mosneagului ca a scapat de armata.
Si armata de el

adauga un altul.

Da cnd a murit, bre?

B

Digitized by

Google

He, '1-a si Ingtopat de trei sile spttaini

militar pe cheltuiala corpului.
Dom-sergent-major Dobre, glumet cum era
el, sfirsi zictnd r&stit, pe clnd toti cel-Paltl rldeatl de porunceala cu hohot sgomotos :
Mtnl 11 scot la raport ; au7.1 vorb&, 8& plece
pe lumea cea Taltft clnd stia bine c&-ml era
dator lnc& zece zile de nchisoare?... nici nn
sflrsise pedeapsa... ; e hei leat !... dar nu te Iert
nici mort!...
1898.

Digitized by

Google

1 1 1 I 1 I 1 I I 1 1 i I I I I i i i i i i I 1 M II I i i i

: ^''a^''^ : A ' r^'r^^4 : g^^r ^ 'r^^

CIMITIRUL MARITIM

Gnd soarele scap&t in amurg si ca o ghiulea

nrosita se stinge !neclndu-se !n mare, tot mal
vezi cte un pescar Intlrziat ce-sl mln& barca
grabit spre gura canalului Sulnel.
Dar, orl-ct de grabit ar fi si orl-ct de tlrze
fie vremea, tn tot-d'auna, cnd ajunge n dreptul
malului, da drumul lopetlor lasndu-sl barca
s'alunece leganata de valuri si si face semnul
crucel ntorclndu-se cu fata spre tarm, catnd
cu sfintenie spre malul nisipos unde albesc n
zare lespezi de piatra. Printre stropii albi ridicati de valuri licareste poleiala crucilor nsirate la rlnd.
E cimitirul maritim.

Pe-un mal pustiii si nisipos stnt rnduite

Digitized by

Google

20

movile de p&mtnt, blocuri de piatra. , cruci de

fier si numeroase cruci de lemn serijilate cu
inscriptii felurite.
Nicl-un sgomot, nici o urm& de viata. In zadar cauti doritor, cu ochii lacomi, un singur
fir de Iarba sa-1 vezi mladiindu-se la adierea
vlntulul.
Nimic In tot acest coprins de cit nisipul auria
patat cu sfarlmaturl de scoici colorate.
Ce jale muta Iti staplneste fiinta, cum asculti
nfiorat bataile grabite ale inimel simtindu-te
tu, singura viata In mijlocul acestei naturi
pustii si moarte I
Si sflnta liniste a mortel une-orl este turburata de mugetul marel nfuriate a carei talazuri se lovesc sfaramlndu-se de tarm.
Sl-atuncl marea spala nisipul distrugtnd mormintele Par'ca ar vrea sa rapeasca ramasitele
ce zac In sinul acestui pamlnt sterp si sa le
atraga In snul el larg, clocotitor.
Toti necatii caro se gasesc, toate cadavrele
aduse de valuri, mortii de holera de la carantina, precum si toti marinarii ce-sl afla sfrsitul
n Spitalul Comisiunel Dunarene, sunt ngropati in acest cimitir.
Cea mal maro parte din morminte, sunt fara
nici un nume, necunoscute; altele a inscriptii
n toate lmbele :
Ltiigi Rcgele^^ 1852, Messina... ^Moris Dnfef'

Digitized by

Google

21

1860, Marsilia., alaturi un neamt: lohan Kriger^^ 1864, Hamburg...; dincolo un grec : ^Capitano n^ionisio Stavros^^ 1870, Hios... lnga el
un turc, si tot asa se ntinde sirul de morminte
ct vezi cu ochii.
S&rmanil nstrainati de locurile lor, de tot ce
aveati drag si scump, despicnd marile ndepartate, minati de grija pnel de mnl, neferiricitl marinari ati cazut n greaua lupta pentru
trai, lipsiti de mngaerea de a fi linga al lor
care poate l asteapta nca.
De multe ori rataceam prin aceasta parte
nentlnind de ct foarte rar pescarii ce-sl ntindeati crligele pentru plasa.
Intr'una din seri nsa, ful mirat zarind n fund
de tot un om razemat de-o cruce, chiar lnga
malul marel. Dupa nfatisare si mbracaminte
se vedea a fi un italian, batrn marinar. Ajuns
n dreptul saii ma ntmpina cu un ^bona sera
stgnore^^, zis cu un accent dalmatian.
De la ntia vedere ma simtii ndurerat de
nfatisarea acestui batrn cu ochii nrositi de
lacraml, cu genunchii ndoiti ; el parea dobort
sub greutatea unei dureri chinuitoare
Am intrat n vorba cu el.
Ce jalnica l era povestea vletel sale I
Era de loc dintr'un sat de pescari de pe malul marel, aproape de Triest. De bunicul sa
abia si aducea aminte : l lua adesea cu el Ia

Digitized by

Google

22

pescuit; el 11 pase Intlla oar& lopata tn min&

si-1 Inv&tase s& ridice plasa.
Ca prin vis isl reaminteste c& Intr'o noapte
ctnd marea era farioas& si In rada pottulnl se
auzea v&it&ndu-se desperat flaerul de la an vapor, bunicul si tat&l satt esise In mare cu toti
oamenii din sat.
A doua-zi 11 v&zuse numai pe tata-s&ti ; toti
din cas& pllngeati. Auzise el bine pe maic&-sa
clnd a spus l&cr&mlnd : asa s'a sfirsit si tatameiif sarmanul*^.
Pe urma, p&rintele s&ti intrase la o corabie care aducea p&mtnt de la Santorino. ..
Corabia, veche si ncarcata peste masura, In
una din calatorii se afundase : toti oamenii
s'ati necat.
El era pe-atuncl ttnar; Isl parasi satul si
intra ca lucrator n port, la Triest O greva a
lucratorilor de aici 11 Acu sa se mbarce pe un
vapor englez.
Peste ctl-va ani se nsura la Messina : aici,
ca lucrator, duse o viata chinuita si vecinie in
lupta cu saracia.
Din toti copiii 11 remasese un singn^r baiat,
Antonio. In el avea toata nadejdea : crescuse
mare, se angajase la un vapor de pasageri.
Iar dlnsul, de si batrln, tot se simtia in putere } minat de saracie i se parea ca tot mal

Digitized by

Google

23

usoar& e viata pe apa de cit pe p&mlnt Se mbarcase pe o probel& care f&cea transporturi de
cereale.
Intr'o sear&, pe-o mare rea, cind p&r&soa
portul, la gura strimta a canalului, drept clnd
s& iasa In largul marel, s'a Intllnit cu vaporul
de pasageri.
In zadar acesta ridicase trei lumini rosii,

semnal ca are stricaciuni la masina si ca nu

poate manevra.
Probela nainta mereti ; printr'o manevra gresita, In loc de a- sl schimba directia veni din
potriva cu prova In mijlocul vaporului de pasageri.
II izbi : O panica ngrozitoare se rasplndi pe
bord; pna sa lase barcile de scapare la apa,
vaporul se duse la fund.
Unii a putut fi scapati ; cea mal mare parte
nsa se necara.
Batrnul se opri din spus, 11 podidise lacrimile... ^dal,.. da!,., sunt foarte sigur, adauga el,
l-avi cunosait bine; din acele sute de tipete desperate l-am cunoscut pe al lui,., pe el, nu, nu
l-am va^ut; dar l-am aun^it bine, uite, cum ma
au^t pe mine.^
Se opri, si atinti privirea n gol, si scutura
capul si ma apuca de brat : n'aujt si acimi
nca? au:fl cum mi sparg urechea? si mX tiue

Digitized by

Google

24

in creerX tipetele acelea.,, a, le cunosc bine; cct,

veijft, eiij eU sunt cel vinovat, *Df, eii tineam
atuncY crma; dar nu stiam ce fac^ ca eram
ametit : ma tmbatasem n port, nainte de plecare,^
Ca mtneca soioas& a flanelol Isl sterse lacrimile, si, ca si cum si-ar vorbi sie nsusi, zise
duios : O povero! povero Antonio*^...
A doua-p, printre cadavrele aduse de valurU
la mal, tam gasit, tam ngropat aici."
Se ntoarse c&tre mine si ma privi tint& In
ochi, cu o cautatura ndurerata si fioroasa :
asa'X ca e grozav? Spune, nu ma cruta; eU snt
vinovatul? eU l-am ucis? Asa-^ ca e ngrozitor?
nu mal putu urma, isbucni Intr'un pltns sflsietor, se trlnti la pamlnt cu fata n tarina
mormln tulul.

O caro mio... caro mio figlio !^^ murmura

ntretaiat si printre lacrimi.
Se ridica, Isl sterse ochii si catlnd ratacit
spre mare, ncepu sa suspine : y^uUel o vesfl?
clnd l furioasa si trimite valurile pna aici ;
Alo stiu foarte bine, o cunosc ct este de rautacioasa. Vrea sa-l desgroape si de aicH, sa-l
nghita iar.
Tacu, Inclestlndu-sl pumnii, isl atinti privirea
ncruntata spre largul marei.
Iar marea, nebuna mare, leganndu-sl mo-

Digitized by

Google

latc valurile, s le izbea par'c nadins de mal

cu un hohot batjocoritor.
Numai luna, do sus din naltime, blinda ca
n tot-d'a-una, nduiosata si ea, se vede. s^
arata , din coltul poleit al unul nour fumuria^
fata galbena ca ceara de cele ce vazuse...

Digitized by

Google

Digitized by

Google

iuiuniiiiuuiiiiiiiiuiuii;

>_<>_?_?_?_?_?_?_?_?_?_? ? ????

IAPA CAPITANULUI

Pe t&blita de lemn, de-asupra usel, scria cu

litere albe : Grajdul escadromihi j^."
In&untra, era mal carat dect n cas&; toti
caii eraii nsirati la rnd, si n dreptul fie-caruia,
se afla b&tut& in perete o t&blit& cu numele si
vrsta: b/ 1878, Dnitu
1882, Comana
1881... si asa mal departe. Pn In fund, cit
vedeai cu ochii, eratt tot cal frumosi, bine ngrijiti, de str&lucea p&rulul pe el.
Curatenia des&vrsita, seile si frie rnduite
la locurile lor, sc&rile, zabalele si toate c&taramile frecate, de sclipeati ca luceafarul., doar
unul era n tot regimentul escadronul 3, si unul
era n tot Malme^onul capitanul Chiruf...
Capitanul, era dus la sosea calare pe Lol'^f
vestita Iul iapa, de care se falea vecinie.

Digitized by

Google

28

Oprea, soldatul care ngrija de ieapa, sedea

de vorba ca Nita leat cu dnsul, care isl freca
teaca s&biel pentru a doua zi la instructie.
M& Oprea, mare p&cat al avut tu s& tragi
de te-a dat dom vagmistru ordonanta la caii
c&pitanulul; nu -l vorb&, al scapat tu de instructie, d'apol gindesc e ca te-a zvlntat In
batai. Amarnica faptura de rumn e si capitanul
asta !...
Doamne fereste!... Ma Nita, ca la nceput
iera sa-ml Yaii lumea'n cap : In toata ziulica
zece tragatori. Cica nu-1 grjam bine Iapa...
Trecea mina In potriva parului si cum se lua
pe degete un fir de colb, apoi tne-te Opreo /. .
Dar acum la urma, a mal rarit'o; doara nu-

mai clnd sa pun seaua m'apuca naduselile; ba

ca chinga e prea strlnsa, ba ca-I prea slaba,
ba cai struna pe dos . , nu ma mal dumeresc
nici e ; clnd I una buna, nu-I alta ..
S'apol naravul lui, ca te arde cu sHrcul cravasel la ureche; ml-a dat vre-o doua, ca s'acu
se vad urmele. .
Si haram afurisita ce-I si iapa asta, ca
nu-I In tot grajdul cal mal naravas; eii gndesc
ma Oprea, ca esti cu zilele n mina, clnd Intri
la dnsa... baga seama, cica doi oameni a vrlt
n spital, cari i-ati si reformat schiloditi...
Intal, nici nu era chip sa m'apropilii, asa
batea cu picioarele, si-apuca mereii cu dintii.

Digitized by

Google

dar am luat'o cu ncetai, ii mal dam pine, o

mngiiam... La teselat se gldil& de se face ghem;
dar o iaii cu vorba: stal Lola. . asa... frumos...
si cu'ncetu se moae; c& alt-fel te g&teste de
zile . . .
M&, da am uitat s&-tl spun, c& ml-a venit
r&vas de-acas&, mi l-a citit b&etelul ce! a de la
cantina...
Zeii, si ce zice In el, ce mul e prin sat?
Ia r&d ; cica s'a pornit r&vizia, si tragerea
la sorti ; pe fr&tlni-meti Nic&, glndesc c&-l amina
pe la anu. Zice ca tare-s nacajiti pe acasa, c'a
apucat sa vnda boii ca sa plateasca birul de
ast-toamna, s'acu la desprimavarat n'are nici
un cap de vita sa iasa la aratura.
Daca ml-o ajuta domnu, pe la Paste sa
pot pleca In permisie, pe vre o doua zile!...
De doi ani n'am mal vazut vatra satului I..
Ia taci bre, ce s'aude... gura capitanului. .
sal ma, c'a venit !...
Oprea, sari ars in picioare, si o lua la fuga,
sa tie iapa ce-o descalicase capitanul si din
care esia aburi de-asudata si plina de spume
ce era.

Sa treaca patru oameni la busumat eapa

Iul don capitan ! Haide, repede, sfrleaza I zbiera
vagmisirul la soldatii cari nlemnisera cu bonetele Intr'o mina si cu palma cea-l'alta ntinsa
la vipusca pantalonilor.

Digitized by

Google

G&pitanal, se ivi in usa grajdului. Toti tncremeniser&, care pe unde ti apucase vremea.
Se Acuse o liniste ca In biserica , numai zorn&itnl pintenilor Iul r&suna, iar caii ciulind
urechile isl ntorceai! speriosl capetele napoi
S&-1 vad&.
Cu mina sting& Isl r&sucea mustata, iar cu
dreapta tnvtrtea cravasa, lovindu-sl carmbil
stralucitori al cismelor de lac
Patru soldati cu somoiage de pae n mn&
frecati ieapa s& o usuce de sudoare ce se scurgea
siroae in lungul trupului.
Oprea !...
Porunciti, tr&itl domnule c&pitan !
Apoi bine, m& dobitocule I tot nu te-al mal
inv&tat cum s& strngl chinga? Am s& te pun
iar n portie, cte 20 de tr&g&torl pe zi!...
Intr& acolo, neghiobule, si freaca piciorul
n lung pna la copita I...
Trebue s'o iati cu ncetul, traiti domnule
capitan, ca arunca ieapa ..
Te ard acusi, pacatosule ! intra acolo, ca
n'o sa te mnnce haramu..
Lola nu se mal linistea ; musca ulucul, se
framnta, isbind podeala cu picioarele.
Oprea l trecu usor mna pe spinare, o aluneca
n jos si-1 ridica piciorul drept s'o caute la
copita.
Abea-1 atinse copita, si ieapa se smuci nainte

Digitized by

Google

ranclnd tiirlMfl!& cu picioarele

nu mal &rt clnd s& se fereasca In
izbise tn plntece... cazu gramada
lefiaT, care speriata lovea tn el
cnd ulucul cu dintii...

dind&r&t. Oprea
laturi; ii si
sub picioarele
sforaind si apu-

Si Ta pisat asa ntr'o balta de snge, pna

ce-aft putut cu greii sa-1 scoata un brigadier si
vre-o doi soldati..
L'aft dus ghem pe mnl la infirmerie; ca
dntr'un izvor l gtlgia stnngele din fata ; nu
mal simtea nimic, tsl pierduse cunostinta...
* *
Dupa trei luni de spital, l'ati reformat Scapase de armata
cu-o falca rupta si beteag
de-o mna si de-uh picior...
Era tocmai prin sarbatori, clnd s'a tntumat
si el acasa ; tn sat era chef, veselie, hora,
ma
rog ca la Pasti ; iar clnd Taii scoborlt din caruta asa olog si prapadit, s'a curmat toata
veselia, aii amutit si lautarii si tot norodul
cela; satul ntreg s'a strns roata mprejur, sa-1
vada cu toti ca doar din satul lor era
Pe toti l podidisera plnsul ; ca-tl era mal
mare jalea, cnd te uitai la dnsul, flacaii asa
mlndru si zdravan cum l bradul, ca nvrtea
acum doi ani numai c'o mna scrnciobul plin
de oameni... si'acum sa-1 vezi schilod, sa-1 hraneasca altii ca pe-un milog...

Digitized by

Google

Maic&-sa par'c& tnebunise asa Isl zmulgea prul si se bocea ctt o tinea gura ; s&-s1 faca sama
biata femee de n'o lua vecinele s'o mnglie si
s'o mal potoleasca...

In rastimpuri, cu lacrimele pe obraz o auzeai

vaittndu-se: doamne, cum ti-l ia mndru cum
le bujorul si t-1 da olog si ciuntit... Ostirea ! ..
Mlnca-1-ar clnil ! ..
? ?*
Pe capitan, Tam vazut intr'o bacanie din fata
teatrului; Isl lua tuica, Intr'un cerc de prieteni
cari discutati ca tot-deauna de femei si de cal.
Imagineaza-tl moncher, pe un dobitoc de
soldat, care-1 aveam la cal, l'a sdrobit ieapa
mea Lola", o stii ; si de cnd a intrat n spital
nu gasesc nici unul sa ngrijeasca asa de bine
caii Stii tu ca eti ma tin de principiul Iul
Frederic al Il-lea : Calul trebue ncalecat ca si
atm ar costa 5 parale si ngrijit ca si cum ar
fi un milion", sfrsi capitanul golind ultimul
paharut.
Si ncepu iarasi, cu mna stinga, asi rasuci
mustata, iar cu dreapta a nvrti cravasa lovndu-sl carmbil stralucitori al cismelor de lac
Bucuresti, 1896

Digitized by

Google

AAAAA AAAAAAAAAAA AAAA AAAA AAAAAAAAAAAAAAJAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA^aA

i*riiiiiiiiin*iiiii ?iiiiifLL'i"t"tf"*"*"*iiriMiiitiiri#tfiiiintiaj

RATACIT

Era pe la ameaza ; o liniste adinca st&pnea

satul tacut si uitat printre mlastinile acoperite
de stuf auriti. Colibele s&r&c&cioase ale pescarilor, nsirate la rlnd, acopereaii limba de pamnt prelungita de la gura Sf. Gheorghe pna
departe spre larg, unde se perdea dunga albicioasa a Dunarii In nemarginirea albastra a
marel.
Departe, tocmai In coada satului , era coliba
Iul Mos Simion ; tupilata sub coperisu-1 tuguiat
de papura, mal pustie acum de cit In tot d'auna.

De- o saptamlna si mal bine, de cnd mosneagul isl ngropase singurul fecior pe care-1
avusese, usa colibei n'a mal fost deschisa. Tot
timpul umblase batrlnul asa ratacit prin vecini
C

Digitized by

Google

34

si pe la ctrciame, ca s&sl mal nece amr&ciunea care-1 nmplea inima si s& uite jalea ce-I
chinuia mintea.
Mereii repeta desn&d&jduit : la ce bun ramasita asta de jile care mi-a lasat-o ^umnejea/
Grecul j care avea pesc&ria n arend&, 1-a ertat
clte-va zile, pe urm& i-a cerut s&-sl urmeze meseria c& alt-fel nu-1 mal d& f&in&. B&trlnul, s'a
ntors iar la barca Iul r&mas& p&r&sit& pe mal
In b&t&tura colibei.
Ce era de f&cut ! Trebuia s& se hr&neasc& cit
mal avea de tr&it...
Dup& ce si-a cercetat barca, a dat o la apa,
1-a potrivit catargul si apuclnd amtndou& lopetile a plecat oftnd din adncul inimel
de
mult timp nu mal plecase b&trlnul asa singur
la pescuit...
O adiere dulce de vtnt, care venia din spre
largul m&rel, racorea fruntea pescarului si se
juca nebunatic printre vitele Iul de par carunt.
Si suflarea aceea usoara de vnt, nfiora fata
stravezie a marel taiata de urmele barcilor mici
si negre, cu plnzele umflate, ca niste pasari cu
aripile ntinse, cari sbura la larg departe spre
locul de pescuire, cale de opt mile de la mal.
Intrecndu-se n goana, tot cte doi pescari n
fie-care barca, treceati unii pe lnga altii vor
bind si cntnd n gura mare; iar vntul, le
culegea sunetele glasurilor ducndu-le nainte,

Digitized by

Google

3a

pna le perdea frnte n golul nesfrsit al departarii.

GreUj grea de tot singur. Mos Simioane, l
striga unul din fundul brcel, noroc bun!
Sa dea ^umnefeU , l raspunse cu jumatate glas batrnul, care sta perdut pe gndurl
strngnd cu amin doua mlnile lopata care-o
tinea drept crma.
Ajunsese aproape de locul pe unde erati nsirate crligele pentru nisetri si moruni, cnd a
prins el de veste ca din spre asfintit se naltase
un nouras alburiti, arcuit pe bolta limpede albastra a cerului.
Vintul si schimbase repede directia si sufla
acum din spre coasta din ce in ce mal nsufletit.
Cunostea el semnele acele ; era un graunte de
furtuna care se apropia vaznd cu ochii. CeleTalte barci se departasera de mult gonind spre
tarm
Batrnul, vaznd bine ca numai este chip sa
mearga drept n potriva vintulul, care se ntarea mereti suflnd din spre uscat, trecu usor
coltul pnzel n cel-Palt bord al barcel.
Si pnza se umfla sbatndu-se ca nsufletita
sub loviturile vntulul, pe cnd barca aplecata
pe o coasta sbura ca sageata.
Pe sus, venea tot mereti norul acela; mal aaproape, tot mal aproape, pna se sparse cu
ropot ntr'o ploaie repede si deasa. Picaturile

Digitized by

Googk

30

mari si reci, dup& ce-1 orbeati bicundu-I fata,

86 scurgeati in barba incilcita a mosneagului.
Marea, resvratita, repede, isl incepuse jocul el
neasttmp&rat. Si barca mica, usoara, ca o bucata de pluta, aci se ridica In sus pe creasta
alb& de spuma a unul val , aci aluneca in jos
afundindu se ca intr'o prapastie.
Hatrinul, sta linistit, cu minele nclestate po
lopata cu care tinea ctrma, guvernnd la val
cu ochii tinta nainte, ntmpinnd valurile si
potrivind mersul sbuciumat al barcel
Plnza se sbatea prinsa de catargul ndoit sub
vnt,
nu s'auzi de ctt o trosnitura seaca; si
catargul se frnse n doua. Pnza ne mal tinndu-se, cazu n jos tremurnd si pravalind barca
pe o coasta. O njuratura scapa printre dintii
batrnulul, care ntr*o clipa si smulse cutitul
de la br si taie sfoara care tinea coltul pnzel.
Pnza ramase libera, o si smuci vntul repezind-o
n goana lui nebuna, barca se ndrepta iarasi la loc.
Atunci, el apuca amndoua lopetile si ncepu
sa traga cu toata puterea ; dar l era zadarnica
ncercarea, caci nu putea nainta n potriva
vntulul carc-1 tra napoi spre larg.
Scrsnind turbat de necaz, se lupta ncapatnat
mosneagul, tragnd din rasputeri, si ncordndu-sl bratele lui nodoroase si lasa pe lopetl
toata greutatea trupului sati grbovit.

Digitized by

Google

37

In ferbinteala luptei un gnd dureros l scHp&ra prin minte : undc-I fecoru-sa acum, sa-I
doa ajutor cu bratele lut vnjoasel..."
... Si in lupta asta asa de nepotrivita, marea
par'ea, anume btindu sl joc de slabiciunea lui
l ametea aruncndu-I n obraz stropii valurilor

care ferbeaii clocotind n juru-I.

Capul b&trnnlul ardea n flac&rl. Ca s&-sl
mal racoreasca fruntea acoperita do sudoare,
si trase caciula pe ceafa, dar vntul oare sufla
mnios i-o smulse ntr'o clipa aruncnd*o n
jocul valurilor.
Zapacit de ropotul vijeliei, catnd numai
nainte pentru a se strecura printre stncile
acele spumegatoare, pierduse din vedere tarmul
catre care trebuia sa mearga.
Si acum, cu puterile sleite, se oprise desperat
n loc; cu capul gol, cu parul n vint, cata cu
groaza n juru-I sa poata zari n vre-o parte
dunga tarmului negrind orizontul
Dar, nimic... nimic pe toata ntinderea pustie
a apel albastre-sinilil patata numai de umbra
norilor cari alerga nebuni pe bolta sura a
cerului. Nu mal putea sti ncotro era uscatul.
Ce era de facut? . Ramas jucaria valurilor,
la voia ntmplaril, privea aiurit departe, tocmai
n fundul nedeslusit al zarel acolo unde bolta
cereasca se sprijina par'ea pe vrfurile albe ale
valurilor.

Digitized by

Google

38

Vlntul tsl imuiase suflarea, marea lnc& nu se

potolise.
Cu ncetul, b&trtnul se mal linistii ncalzit de
speranta o& vre-un vapor care ar trece pe aproape l-ar putea z&ri. Isl scoase ncet haina s-o
prinie ca semnal de catargul pe jumatate rupt.
Istovit de oboseala se lasa In fundul barcel,
moale ca ceara, si chinuit amar de lupta gndurilor ce se ncinsese In mintea Iul turburata.
Un clrd de goelanzl, plutind prin spatit se
rotea tinlndu-se mereti de -asupra barcel ratacitoare.
Ce nesuferite snt aceste pasari de prada clnd

arunca In singuratatea marel tipetele lor salbatice ca niste rlsete nfiorator de batjocoritoare.
Si batrnul, cu ochii tinta, urmarindu-le sborul, Isl ncretea fruntea vrnd sa-sl alunge din
fata o imagina urlta, ramasa de demult tn
mintea Iul. Dar, nu putea sa scape, imagina
aceea 11 chinuia rasarindu-1 din ce in ce mal
limpede si mal vie.
De atlta vreme, si ce bine Isl aduce aminte
de cadavrul pe care Ta Intilnit plutind printre
valuri, sflsiat de goelanzil cari se sbatea In
jurul Iul cu aripele ntinse, cu ciocurile deschise
amenintatoare... Daca ar pieri de sete si de
foame, ar ajunge si el tot asa... si batrlnul se
nfiora tresarind ca dintr'un vis urlt.

Digitized by

Google

39

Um))rele serei ncepuse a npnzi ori-^ontul

cernit, vntul c&znse cu totul; numai valurile
mari, greoae, se mal leg&nati nca, in linistea
largului m&ril.
Ist simtea limba uscata in gura, si buzele ii
ardeat ca focul, ncepuse setea sa-1 chinuiasca,.
Se culca pe pntece muindu-sl buzele n apa de
ploaie strnsa in coltul barcel ; dar se ridica
ndata stergndu-se repede cu mneca de la
camase : apa de ploaie era amestecata cu stropii
de apa sarata a valurilor.
Se lungi pe fundul barcel, cu fata n sus, cu
pumnii sub cap, cercind sa-sl potoleasca gndurile.
Intr'un tirziti, nchise ochii voind sa adoarma,
dar deasupra capului i se parea ca plutesc
desfasurndu-se vederi felurite si un gnd de
moarte l framnta mintea. Ne mal putind suferi,
deschise ochii mari catnd nfiorat n jurul saii.
Bolta cerului se limpezise peste tot, si n
crestetul el lucea luna ncremenita, asa de galbena si de plina, despicnd cu o dra de lumina
nemarginirea neagra a apel.

Nu putu atipi nici o clipa, sta destept; stapnindu-sl rasuflarea, si asculta cu frica bataile
inimel, iar gndurile ca ntr'un haus ntunecos
i se ncrucisati cu o iuteala ametitoare.
Toata viata-1 trista, monotona i se desfasura
pe dinaintea. Intaiul gnd i se opri la fiu-sati

Digitized by

Google

40

ngropat de ctte-va zilo: i se p&rea ca vede

smulsa si aruncata In laturi crucea alba, de
lemn, lucrata de el, si movila aceea de nisip
amestecat cu s^ramaturl de scoici colorate, era
rascolit . . . ncet s in lumina i se arata satul,
coliba aceea tupilata in care s'a trezit . . saracia,
necazurile si multumirile pe cari le avusese. . .
malul acela sterp si nisipos unde era cimitirul
satului, si par'ca isl vedea femeia cu o mina
strasina la ochi si cu cealalta facndu-1 semn
sa vie la ea.. . si toate, toate i se nsirau tntr'o
jale muta chinuitoare.
Ge noapte groasnica pna a prins a miji zorile.
Si cum sta cu ochii pironiti n fundul zarii
unde se ntindea mereti o pasta rosa-aurie poliind fata apel, acelasi gnd de moarte l ngheta
simtirea : ce va face toata ziua . . , si mine. . .
si poimine ...
Gtlejul uscat de sete, si pintecele care tipa
de foame, si tarmul tot nu se zareste, si nici o
pnza nu albeste la ori/ont, nici o urma de fum
de la vre-un vapor nu se poate stravede pe
toata ntinderea goala a marii.
Ga sa-sl mal nsele foamea, ncepu sa mestice
tutunul pe care-1 avea la el. Se lungi apoi iar
cu trupul scaldat n ploaia calda a razelor de
soare, si ramase asa cu ochii nchisi, cu buzele
arse n friguri, pierzndu-se ntr-o gndire tot
mal nceata, mal nedeslusita, pna i se topira

Digitized by

Google

41

simtirile intr'o amorteala greoae : cazuse lntr*un

somn adnc.
... Si cum sta el , cu chipul stins, dormind
cu fata In sus, ntins pe fundul barcel aceleia
mici si negre, parea culcat ntr'un socriti care
plutea la in timpi are, ratacit pe luciul pustit al
apel ntinse, fara margini...
Cnd si- a venit batrnul n fire, era pe niste
saci de pe puntea unul vapor englez de comert,
care-1 luase ntlnindu-1 n drumul spre Sulina.
Trecuse departe de Sf. Gheorghe, ca abea se
mal zaria turnul farului ca un punct negru,
perdut la orizont.
Acolo era satul lui; pe malul acela sterp si
nisipos, acolo se stinsesera toti al lui, si ct de
singur si amart ramasese acum la vreme de
batrnete.
... Si o hotarre dureroasa se nchega prin
mintea batrnulul pe cnd buzele-I uscate sopteati n nestire : la ce bun ramasita asta de jile
ce mi-a lasat' o ^umnefeU /...

nt

Digitized by

Google

Digitized by

Google

:^^^:^yy g y sg ^ lfy ytfyttry ^l ^^

V I nwi imi mt ss W9

LA POARTA SPITALULUI

De cte-va zile de cnd, fiind n garda, l apucase ploaia ceea cumplita de-1 patrunsese plna
la oase^ Nita Dobre nu se mat simtea in putere.
Cnd era n front la instructie, nu-sl mal
simtea picioarele; iar minile l erati grele ca
plumbul: vecinie ramnea n urma la cte o
miscare. Par'ca era anume facut sa greseasca;
s'apol cum se nimerise tocmai n spatele Iul,
pe linia de nchiere, sergentul Buican, cel mal
fioros si temut din tot regimentul.
Sa-1 fi vazut numai cum sa furisa pna la
spatele celui ce gresise si repezindu-1 ctl-va
pumni pe nfundate, l striga n urechi ;
Unde
'fi fug mintile f trane?^^
Bietnl Dobrea, cnd auzea i se painjineat

Digitized by

Google

44

ochii ; i>ingele i se suia n cap ; atunci strngea

mal tare de cureaua armei si par'c o putero
straina l ncorda bratul. II venea sa iasa naintea frontului si sa apuce arma de vrful tevel,
s'o sdrobeasca n tandurl, sa-sl sHsie apoi camasea de la piept s sa strige ct To tinea
gura :
Luati-ml si viata I
Alte ori nu mal avea nici puterea de revolta;
numa-sl musca bu/.ele, si pleca fruntea par'c
astepta sa-1 loveasca cine-va, si fara a se gnd
l mergea mllnile si picioarele, asa n nestire,
n tocmai ca o masina.

Si pe cnd la teorie altii si framntati mintea

si limba pentru a putea lega cuvintele nentelese si ciudate care li se spunea si la care
unif raspundea mormaind plngator : sa traiti,
dom' le caprar iii, sunt greii de cap, nu pot spune ;^^
po el, fara de veste ii fura gndurile pe aiurea
si ncet i se topeati simturile ntr'o duiosie
trista si dulce.
Se vedea departe, n satul Iul sarac, nsirat
n lungnl vael strmpte.
In fund de tot, n coada satului, e casuta
parinteasca sprijinita de la vale cu brne de
brad ca sa nu se darme...; ciresii nfiorati din
fata prispei.. ; maica-sa batnd cnepa la prau...;
tata-sa pe la poarta tarinei cu sapa pe umar
ntorcndu-se de la prasit..; scrnciobul din ba-

Digitized by

Google

45

t&tura circiumei... si cite, ctte nu-I treceat

atunci pe dinaintea ochilor fermeclndu-1 ca
ntr'un vis asa de frumos si asa de scurt.
Ce dragi si nepretuite l eraii acele clipe de-o
frumuseta nenchipuita, din care se destepta
tresarind, nsp&imntat, ca dupa o fapta rea
Dar, de cnd l prinsese boala, o teama nenteleasa l stapnea firea si une-orl l prindea un
dor asa de cumplit ca l podideati lacrimile de-1
era si Iul rusine cnd se pomenea plngnd ca
un copil.
Vedea ca din zi n zi l e mal rati. Se dusese
de cte-va ori la vizita medicului. Intal l pedepsise ca ^swmlea^a boala^, mal trzi se ncredintase si medicul si-1 vrse n infirmerie.
Dupa o saptamna cnd l era rati de tot;
medicul vaznd ca numai are ce-1 face, l trimise n spitalul militar.

Era asa pe la toaca, nu mal trzit, cnd s'a

pomenit mos Dobre cu ravasul de la Nita. II adusese un flacati trimis de vatasolul din primaria
de la Rscanl.
De cum 1-a luat n mna si a aprins a-1 ntoarce pe-o parte si pe alta, par'ca a simtit ca-1
arde ceva la inima, si dupa ce-a dat flacaului
trei gologani, scrisoarea era neplatita, a si plecat
ntr'un suflet sa afle ce zice acolo.

Digitized by

Google

46

A pornt'o ntins la tnv&t&tor ; Ta g&sit n

poart&
Nn stiti cnm, dar par'c& b&trlnulul 11 iera
frie& de hlrtinta ceea'n patm colturi.
I-a citit'o lndat&, c& iera si scurta de tot:
Vino tutttca, daca vret sa ma mat apuct cu
plCj ts prapadit; de o saptamtna s n spitalul
militar, Nu-t maX spune mamucat, n'o mat mhni
saraca^.
Batrtnul, se sprijini de stUpul portei, f&cu
hlrtia mototol, o vtrl in sin, s'apol pleca impleticindu-se ca un om beat.
Scrisoarea iera de trei zile trimisa.
Pe mtnl, mai femee, m3 duo la trg; sa-ml
cauti gluga cea mare si sa-ml pul ce-ya tn
traista.
Pesemne ca nu ti-1 bine, omule ? da ce-1
graba asta pe-o vreme-asa..? las sa mal conteneasca ploaea...; nu vezi ca par'ca s'a spart
cerul, doamne iarta-ma?
In zori, cnd se crapa de ziua, mos Dobre era
departe ; urcase tntr'o Intinsoare dealul si acum
poposise pe creasta, cattnd cu jale tn urma spre
satul tn care casele se desprindeat din ceata
deasa ca niste umbre mohortte, departe in fundul zarel
Pe la ameaza ati prins a luci prin negura,

turnurile bisericilor si a vuil tot mal tare sgomotul nedeslusit al orasului.

Digitized by

Google

47

Ajuns. A'nemerit nsor spitalul militar ; dar la

poarta a trebuit s& astepte c&cl santinela l'a
oprit ; trebuia sa cheme pe caporalul de serviciti.
Mos Dobre astepttnd s'a dat putin tn l&turl c&
tocmai iesea dricul spitalului.
Alaturi de soldatul de pe capra care mtna
caii. sedea preotul mbracat tn vesminte, avlnd
si cartea la subtioara
Mos Dobre sta in poarta ; n mna caciula ngreuiata de apa, si prin pletele-I sure i se scurgea ploaea pe umeri. Fara as da seama, par*ca
nn cutit 1-a njunghiat prin inima si un gtnd
de groaza i-a scaparat prin minte.
Ge jale amara 1-a coprins, catind cu amaraciune la dricul ce salta ncet pe arcuri, trectnd
prin hopurile pline de noroiul care-1 mproscase
de sus pna jos.
Caporalul sosise n poarta.
M6 rog, domnule, ncepu batrnul, sa nu
va fie cu banuiala, dar am si eti un fecior soldat,
Kita Dobrea ; l aici ? ci-ca boleste de vre-o
saptamna si mal bine
Caporalul nu stia cum s*o nceapa ; si lui,
sarmanul, l era mila ; dar ce era sa faca ?
~ Apoi, mosule, da... cum sa-1 zic ; asa pesemne i-a fost scris... ; vezi 'mneta, iaca a treia
zi de cnd 1-a strns Dumnezeii... si acu l ducea
cu dricul spitalului.
Batrlnul n'a mal putut auzi totul ca ncepuse

Digitized by

Google

40

al vijiil urechile ; mintea i se IntnnecaBe ; nu

mal vedea nimic ; pip&ind s'a r&zemat de ghereta santinelei ; a scapat caciula din mina in
noroi.
Apoi cu ochii scnteind, cu privirea ratacita,
a nceput a cata In nestire in lungul drumului ;
dar dricul nu se mal zarea , trebue sa fi fost
departe caci o luase mal repede in trap, ca sa
nu-1 strice poate vesmintele preotului, ca ploaia
curgea Intr'una.
...Gemea ploaia ncet si pe tacute ca un plins
nabusit ; iar din ctnd In ctnd, isbucnea n cte
un ropot sgomotos, s*apol iar se potolea, dar
fara a se curma siroaele ce ca dintr'un isvor
nesecat curgeati meret ..
Galat, 1897.

Digitized by

Google

M ?lllll' llll ?llll lllllll| IIT1ll ll ll ll JI*iL*.l

SOIMUL

Capitanul si cumparase soimul de la un turc

din Bender-Eraclia, nn orasel de pe coasta AnatoHel, si mergea cu el adesea la vlnat de prepelitl. Ptna salta piepelita, l tinea legat cu o
sfoara de picior; cnd vedea vnatul, l da drumul.
Soimul pleca n sbor, despicnd aerul ca o sageata, si nfigea ghiarele n pasarica de prada,
care se sbatea desperata pna cadeati rostogolindu-se mpreuna n iarba.
Atunci i se scotea dintre ghiare prada, care
de multe ori se gasea nca vie ; cu penele sbr-

lite, cu ochii mari, cu ciocul deschis.

Pe bord l tinea ntr'o colivie.
Ce trist era nefericitul prisonier, cnd paraseam vrc-un port !
D

Digitized by

Google

5>

Gind ne perdeam In largul mrel, ctnd nu se

mal auzeat cripirile p&sarilor de uscat, ctnd
pamtntul, cu viata lui plina si bogata ramnea
departe tn urma ca un punct negru, atunci ncepea grozavul chin al bietului prisonier din
colivie
Ne departam n ziua aceea de frumoasele
coaste ale Asiel-Micl.
De patru zile eram tn largul marel ; bolta cerului, de un albastru sters, era patata de nori
albi ca niste gramezi de fulgi, ce-sl mulau marginile n apa albastrie a marel clatinata de valuri greoae si lenese.
Soimul trist, abatut, parea ca doarme.
Zacea cu ochii nchisi, cu o ghiara rezemata
n gratiile coliviei, tinea capul ascuns n penele
ui sure si sburlite de stropii valurilor.
Era miezul /ilel. Caldura chinuitoare, vodorea
aceleiasi si iar aceleiasi nemarginiri pustii do
ape, sfrseste prin a ti naste o plictiseala fara
seaman : acel spatia obositor care-1 produce
drumul mal multor zile do mare.
Toti dormeau, afara de oamenii din bordul
de servcia
Un soldat se apropiase de colivie :
Era un baiat mic, oaches, cu bonetul asezat
pe ceafa, cu gtul gol, cu obrajii arsi do soare
.si de vnt.

Re/omat de manivela unul tun, privea ndu-

Digitized by

Google

5i

osat la soimul care se scutura de praful de

carbuni ce esea In vrtejul fumului pe gura
cosului.
lin alt soldat mal sdrav&n, bine legat, cu mus->
tata r&s&rita, se apropiase; erati amndol din
acelas sat.
Tnjcste saracul l dar ce te
gindestH, bre; iA dor de locul luK. Ce ar mat
sbura e/, mama/ sa se vada iar slobod...
Tacura amlndol ; aceleasi glndurl 11 muncea.
ntorsi cu fata la asfintit priveati cu jale, ca*
tind par'ca ceva scump, Intr'acolo, peste pustiul
nemarginit de apa.
i^Mat
ricei
parte
mata,

Nita, marii it Sinta^Maria^ hramul bise*

din sat de la nof. Asa-K^ bre? Si noY pe ce
a lumet smtem..,? Het / asa te poarta armai, si mat cu seama cnd caft in flotila .."

Tacura iarasi. Ramasi pe gnduri, si urmati

fie-care In tacere firul amintirilor.
Gel mal nalt se departa ncet, rasucind intre
degete o foita de tigara.
Cel-ralt ramase pe punte linga colivie, singur,
cu ochii pironiti pe luciul valurilor ce, In goana
lor nebuna, se perdeaii departe In largul pustia
al marel.
La ce visa el oare?
Departe, departe de tot. In spre apus, pe fundul albastriu al cerului, o pata lucitoare flutura
In bataia soarelui. Si pata aceea crestea tot mal

Digitized by

Google

52

mare, tot mal aproape, urmata de umbra et cd

alerga tremurnd pe fata m&rel
Era un stol de rlndunele ; o caravana sburatoare, tn drumul lung spre tarile vecinie scaldate
de soare cu cerul pururla albastru si fara nori.
Perdut lntr*o visare tainica si dulce, soldatul
urmarea cu privirea stolul acela de rndunele,
care venia din spre apus; par'ca astepta sa-I
aduca o veste din tara Iul.
...Si ce departe era tara Iul, ce dor ii prinsese
de tara, de vatra satului de care se deslfpiso
de trei ani de zile I
ytDar ce a ramas asa cu ochit la cer maH
Nit?" l ntreba un soldat ce abia esise pe
punte.
Vine toamna f ma camarade, de s'aU pornit
asa rinduncle la druni'^ raspunse el ca trezit din
somn.
Soimul in colivie se desteptase; nsufletit Isl
scutura capul semet si atintea ochii mari, stra
batlnd cu privirea Iul agera naltimile.
Cu o lacomie nespusa el plndea stolul acela
do rlndunele, care plutea leganat.
Cu ghiarele nclestate salbatic n gratiile coliviei, cu pliscul deschis gata sa sfasie, soimul
s6 sbatoa turbat ntr*o parte si alta cautnd
scapare :
II desteptase dorul de viata, l chinuia dorul
de naltimea norilor.

Digitized by

Googk

53

Ctl-va soldat, strns n jurul coliviei, priveati cu mila la el cum s3 sbatea intre gratii.
Oare nu erat si dnsil p&rtasil aceliasl soarte 9
Si cu dorul in inima se uitat clnd la soim,
cind Ia pata aceea neagra, care plutea po cer
fluturind tot mal mica, mal departe, tot mal
departe, pina se pierdu inecata in lumina pe
fundul albastru stravezia al cerului de miaza-zi.
Soimul nu se mal potolea; cu ciocul plin de
snge, cu o ghiara desprinsa, se sbatea ntr'o
framintare nebuna.
Nu trecuse mal mult de o ora, clnd un soldat
veni s.-ml spuie ca soimul murise.
II trimisei sa raporte e capitanului.
In jurul coliviei soldatii se adunasera gramada.
Unii ridea, facnd glume ; altora le era mila
de pasarea care zacea cu ciocul singerat, fara
suflare, cu ochii mari tinta la orizont.
S^a omort singurel de inima rea. Dar ce te
gndesti, saracul I cnd s'a vaptt ca nu-X chip de
scapare. ..^'^ zicea soldatul acela mic si oaches,
cu gtul gol si cu obrajii arsi de soare.
Si printre buze l scapa un oftat, care l si
culese vntul ce trecea nebun fluernd prin
macaralele din coltul pnzelor umflate care
mina vasul iitr*o leganare lenesa, greoae. .
Pc marc, 1808.

Digitized by

Google

Digitized by

Google

li I I I II I II I I I I I I I I I I I I I I I I I I r I I

CXX X3.XI XXXXXXXXX3:XXXXXXX3:XXXXXII3CIIXJ-ilXXIIXXIIXXnX.CXXXXXXX3>TXX

t*i ? >>?> ? " *>* > ** ?? t> mm > >! >> ii>

o NMORMlNTARE MILITARA

Cnd l'a adus ntl pe Nit Clipea, caporalul

de pompieri, cu jumatate de trup ars, se cutremura tot spitalul de tipetele Iul
Al fi cre/.ut c mugeste o vita njunghiata.
Din ziua ntia, maiorul medic, cum ii era
obiceiul, se prinsese ramasag cu seful spitalului,
colonelul, ca-1 va scapa. La ultima vi/.ita nsa,
maiorul spusese ngrijat ca -e teama de o complicatie de inima.
Era a treia zi de chinuri sfsietoare ; invlit
n vata, bandajat, parea o momo zacnd n patul
Iul n fundul salel mari abea luminata de o
lampa aprinsa n tavanul afumat.
Toata ziua se plnsese de dureri de inima;
spre seara par'ca se mal potolise, nu mal tipa.

Digitized by

Google

56

doar din timp in timp icnea grea n&busindu-sl

cite un sughit adine ce-1 cutremura trupul.
Si 'n mintea lui, se cernea ncet, ca prin o
sit& deas&, aducerile aminte, n o gindire greoae
si mpainjenita
Da, Ist aduce bine aminte de visul acela frumos pe clnd dormea rupt de osteneala pe patul
Iul din cazarma ; cum a sarit In picioare la
semnalul acela blestamat de : ^foc marc"... Cit
al clipi era gata cu toporasul prins la spinare,
sarise In droaga care plecase in fuga cailor. Si
parca simtea sfredelindu*l urechile sunetul acela
metalic al trompetei ce suna desperat, mprastiind groaza n puterea noptel.

Si fara a'sl da seama si nclesta degetele ca

si atunci cnd strngea nfiorat banca, pentru a
nu fi aruncat la fie care pas din droaga ce- sl
sfria roatele de piatra pavelei.
Un colt al cerului ardea n para, rosu aprins
ca toamna ntr'un asfintit de soare
Era in adevar foc mare ; flacarile se 'naltau
plpind n svrcolirl nebune ; un rnd ntreg de
case era ncins n flacari. Fumul negru, se framinta isbucnind n snopurl de scntel sub tsniturile apel de la pompe.
Ca focul sa poata fi localizat, capitanul strigase la ct-va toporasl sa intre pentru a taia
grinzile, caro legati peretii a doua case alaturate.
De doua ori l spusese vagmistrul ca nu pot

Digitized by

Google

57

Intra oamenii acolo, ca o s& se d&rme zidul ;

c&pitanul nu voia sa asculto. Dase ordin si trebuia sa se execute
In sgomotul asur itor de tipete desperate, prin
fumul care'J orbea taindu-1 rasuflarea, Nita
strngea nabusit coada toporului isbindu-I muchia, cu necaz, n grinzile de stejar. Fumu l
neca, coiful de alama l strngea dureros capul ;
cu ochit nchisi sbea in nestire ; cnd o troznitura prelungita l asurzi ; nabusit, n'avu timp
de ct un pas' sa faca napoi si cazu lungit svrcollndu'sl jumatatea de trup ramasa afara din
daramaturile ce fumegati acoperindu-1 cealalta
jumatate, care se prajea sfrind. Cte va isbucnirl de tipete sfasietoare .. si apoi nimic.
L'ati Bcos cu jumatate de trup negru, aproape
ars. L'a pornit n graba la spitalul militar,
acolo s'a desteptat.
Maica-sa sta ncremonita la capataiul Iul. De
trei zile de cnd plecase de-acasa din fundul
mahalalei; l privea cum se svreoleste sub ochii
el, si i se strngea inima de durere fara a putea
sa-1 usureze chinul

In linistea nfioratoare a salel, taiata numai

une'-orl, de cte un gemat nabusit; batrna atipea
razamata de speteaza scaunului urmndu-sl firul
gndurlor ce-1 framnta mintea.
O viata chinuita, vecinie n saracie si boala,
cu o casa de copil maruntel ; si feciorul el cel

Digitized by

Google

LS

mal mare era In armata, mal avea numai sase

luni pin la liberare... cum 11 astepta ea s-l vie,
el avea s'o ajute, s'o scoata din nevoi... n el
era toata nadejdea, toata scaparea... s'acum sa-1
vada tragndu-sl sufletul sub ochii el.
Clte odata tresarea deschznd mari ochii nrositi de plns, isl pironea privirea pe fata ngalbenita si stinsa a bolnavului, care horcaia
ncet, ntretaiat.
Ofta lung, din adncul inimel, stergndu-sl cu
mneca soioasa a hainei cte o lacrima ce aluneca
la vale printre sbrciturele obrazului oprindu-se
n barbia-1 ascutita.
De ct-va timp, bolnavul ncepuse a se framnta sub plapoma; limba vnata si umflata l
atrna n jos; deschidea ochii mari cu o cautatura ratacita, apoi pleoapele grele ca plumbul
l cadeati la loc tremurndu-1 genele.
Iar pumnii nclestati l apasa pe piept, pentru
a-sl potoli bataile grabite a^e inimel ce prin
svcnirl repezi par'ca voia sa iasa spargndu-1
cosul pieptului
Soldatul sanitar, ce era de planton, l urmarea
miscarile; cnd de-odata pleca grabit la internul
de servici.
Internul, un tnar nalt, subtirel, cu ochelari
fumurii, cum s'a oprit lnga patul bolnavului,
i-a luat mna rece, la privit cte-va secunde sl

Digitized by

Google

59

cl&tinlnd din cap a soptit sanitarului

pede sticla de coniac*^.

ad re-

Fie-care bolnav cnd era n agonie avea drept

la cite-va grame de coniac asa era obiceiul
Ia spitalul militar.
Ceilalti bolnavi, din paturile lor, r&zamatl de
perne isl ridicati cu ncetul capetele; prinsi de
fiori cataii cu groaza spre patul acela, in care
se ncinsese lapta intre viata si moarte.
Bolnavul casca ochii mari, sticlosi catlnd in
nestire; un gemat surd 11 scapa printre buzele
vinete si subtiete ce se miscati borborosind ceva
nenteles.
Apoi se ndoi ntr'o tremuratura spasmotica
si-un horcait adine, prelungit, l ntepeni trupul
o clipa de tacere sHntai plina de groaza, pna
batrna izbucni n hohot, ascun/ndu-sl capul
n plapuma, care alunecase pe jumatate de pat.
Internul, cu ochii tinta la patul n care se
stingea o viata, si ntinse mina la tabloul din
perete, pe a carei hrtie scria felul boalel, facu
hrtia mototol si o arunca murmurnd printre
dinti: nu mai trebne^ s'a s/irsiY^. Cnd deschise
usa ; vlntul scapa nauntru si o suflare rece
ca ghiata strabatu cuprinsul acelei sali de spital, ncinsa de o lumina slaba, rosietica, a
lampel care fumega tot mal tare n plpiturl
dese si repetate, gata parca a-sl trage si ea
sufletul.

Digitized by

Google

60

Ca in totdeauna clhd murea vre-uaul, Gornistul ncepu s& sune semnalul rugaciunel.
Si pe cnd trupul rece zacea ntepenit, cu
pumnii inc& strlnsl pe piept, cu f&lcile nclestate, sticlindu-1 printre gene globul ochilor pe
jum&tate deschisi ; afar& se auzeaii tremurnd
nfiorat, notele lungi, ale rugaciunel, care t&a
linistea sfintii a noptol, stingndu-se departe
ntr'un ecoti sfsiitor de jalnic
**?
Ce vreme urt& era n ziua aceea do Noembrie.
nca de dimineata ncepuse a albi prin vazduh
primii fulgi de zapada, cari alunecau in jos to
pindu-se in apa si noroiul de pe strazi.
Generalul, comandant al garnizonel, tinuse sa
dea un exemplu frumos, ordonnd la toate corpurile sa trimita trupe, si toti oficeril in tinuta
de ceremonie, trebuiau sa vie Ia spitalul militar de unde avea sa plece carul funebru.
Era un soldat care murise facndu-sl datoria;
avea sa fie o nmormntare frumoasa
Pe la amiaza, toata piata din dreptul spitalului militar era plina de lume.
Trupele adunate asteptati de o parte n repaus, cu arma la picior; se formasera grupuri
de ofiteri de toate armele, cu felurite uniforme;
unii fumati tacuti, altii rdeaii vorbind n gura
mare.

Digitized by

Google

61

O miscare se f&cu prin multime ; clte-va cocomenzl repetate se auzira si cornstul suna lung
sosirea generalului.
Printre sirurile de ofiteri ntepeniti cu mtna
la viziera chipiulul, trecu grav generalul; un om
scurt, gras cu niste mustati albe, stufoase.
Totul era gata de plecare.

Carul se puse tn miscare

era o droaga de
la pompieri mbracata n cearsafuri albe, curate,
iar alama de la felinare sclipea de lustruita ce
era; patru cal mari, albi, de la baterie, erati
nhamati.
Pe cum s'a pornit carul din loc, a si isbucnit
tifietele si vaetele femeilor; par'ca venise toata
mahalaua acolo ca doar de al lor era mortul,
copilul mahalalei
si cine nu cunostea pe Nita,
baetul cel mal mare al Iul Clipea carutasul !...
ntreg convoiul s'a pus n mars.
La ctl va pasi n urma carului mergea generalul si colonelil ; apoi pe masura gradului
toata acea multime de ofiteri, o impestritaro do
uniforme, muzica n cap ; iar n urma veneaii
sirurile de soldati, pe sectii, miscndu-se n pas
domol si cadentat.
Sub un cer cenusiG, do culoarea pamntulul,
si prin fulgii de zapada, care pluteati ratacind
lenesi, pna alunecati ncet n apa si noroiul
care-1 mistuia usor, nainta carul la pas, saltnd greoia pe arcuri prin hopuriie si baltoa-

Digitized by

Google

gele str&zel, improsctnd in laturi stropii de

noroi
In urma si In jurul carului mergeatk rudele
mortului : oameni s&raci si pr&p&diti, cu capetele goale, sgribulitr de frig in haine zdrentuite ;
femei b&trne, esindu-le p&rul despletit de sub
broboade Isl tlrliati papucii rupti, gata la fiecare pas a-I pierde prin noroiul cleios care le
Ingreuia mersul.
Si'n bocete nesHrsite, si'n tlnguirl plng&toare,
Isl v&rsaC durerea, singurele dureri adevarat
simtite din toata acea multime de lume, care
umplea strada cu nepasarea oamenilor ce privesc la o parada frumoasa.
Prin mijlocul strazel, noroiul era prea mare
si ofiterii se despartira in doua siruri mergind
de o parte si de alta pe trotuare ; soldatii insa
mergeaii de-a dreptul, catlnd cu jale la cismele
ce- aveati sa le frece seara ca sa luceasca oglinda

la inspectie.
Printre rndurl, glumele si spiritele ncepusera
a curge din belsug :
Da, stii ca-I bine sa fii pompier I uite ce
parada ti face ! zicea un locotenentul de infanterie mergind cu minele vrtte n fundul buzunarilor mantalei.
AI dreptate, frumoasa meserie, dar numai
)a moarte, adauga un altul.
Monser, zaii ca-I ridicol atta parada si

Digitized by

Googk

63

scandal pontru un soldat si nc& pe un timp ca

asta
spunea plictisit un ofiter tnr de cavalerie, care calca usor in virful picioarelor pentru
a nu'sl murdari frumoasele-1 csme de lac
Si toata multimea, Isl ntorcea privirele zlmbind si salutnd fi^rile, care apareati in pervazele ferestrelor de-oparte si de alta a strazel.
La o casa, un grup de domnisoare ce nu-sl
gaseati loc la fereastra, sopteai! aruncnd ochiri
limbitoare prin multime.
In alta parte, o doamna in balcon, gata de
visite, cu o pal&rie ncarcata de pene, cu umt^rela sutioara, Inchiindu-se la manusi, privea
ou ochi cercetatori prin valurile colorate, prin
acea felurita multime de uniforme; de sigur
cata vre-o cunostinta
Titi, ma prind ca la tino se uita asa de"
drgalas Bela.
Asi I... nu stii ca Nicu 11 acum n gratiile el.
Da madam Rizeanu ce gatita sta si ce
duios cata spre noi I
El, asta-1, doar stia ca o sa trecem noi pe
aici, putea sa piarda ea o ocazie ca asta?

Vorbe do spirit, crimpeie de discutii in gura

mare, glume mal mult sa mal putin sarate
urmat fara sfrsit.
De sigur nu te-al fi crezut la o mormlntare
daca nu te'nfiora din cnd in -cnd notele plngatoare ale marsului funebru, cari despica

Digitized by

Google

64

aerul r&splndindu-se departe si mureati frnte

de zidurile caselor Intr'un ecoti vag^, de o duiosie jalnic&j dureroasa
Adesea acoperea c*un sgomot sinistru clte un
hohot de plns, ce isbucnea din gramada nenorocitilor ce se ttraii. alunectnd prin noroiul cleios,
tintndu-se de car si de capetele cearsafurilor
f negrite de stropii de noroi.
Prin centrul orasului a nceput a se micsora
numarul multime!
Da unde-1 Dumitrescu ? ntreba un capitan
de infanterie
S'a evaporat, l raspunse un altul.
Las*ca o sterg si eti acus; nu se mal cunoaste prin multimea asta.
Cnd a ajuns convoiul prin marginea orasului,
prin mahalaua de unde era mortul, caii albi,
batrnl se opinteati din grea, ntinzndu-se n
hamuri, pentru a urca la deal carul ale carui
roti se namolea n gropile de noroi.
Si n fata caselor mici, saracacioase, ngramadite in neornduiala de-a lungul drumului fara
sfrsit, o lume saraca, oameni, femei, copil sdrcntuitl si murdari, pe jumatate desbracatl, cum
erati n case, ieseati sa vada mortul
caci doar
de al lor era.
Pe cnd fulgii de zapada se cerneati pe capetele lor goale inghetndu-Ie suflarea, unii si
facea semnul crucii catnd nfiorati, cu sfintenie;

Digitized by

Google

aitil murmurati cuvinte nentelese cl&nt&nindu- sl dintii n tremur&turl de frig.

In fata unei c&sute tupilate, cu geamurile
lipite cu gazete, cte-va vecine strlnse In poarta,
cu mlnile la b&rbie, se c&inaf tn gura mare:
^saracul baeti,.. biata Smaranda!..,"^ si cl&tinnd
din capete urm&reaii pn departe, cu ochii
necati n lacrimi, sivoiul acela de lume ce se
scurgea ncet si tr&g&nat.
Si ningea, ningea mere, mprastiind 6 tristeta
adnca, care ap&sa tot mal tare pe sufletul celor
nenorociti.
Cnd a ajuns convoiul aproape de cimitir, nu
nu mal r&m&sese nici un sfert din multime si
din cinci preoti care plecasera nu mal era de
ct doi.
Carul s'a oprit.
Patru soldati ridicara cosciugul si apucara n
pas rar si masurat printre sirurile de cruci si
movilitele de pamnt moale si umed.
Trupele s'ati oprit formnd un patrat n jurul
groapel proaspete.
Un pluton de soldati asezat mal departe
astepta gata sa traga focuri de salva, cum e
obiceiul la scoborrea cosciugului n groapa.
Un maior de infanterie, comandantul paradei,
si ridicase sabia gata sa dea o comanda, dar
bocetele nu se mal sfrseaii si hohote de plns
isbucneati tot mal des si mal tare.
E

Digitized by

Google

Maiorul se desperase asteptnd si de odata

r&cni ncruntat : s& nu mal plnga nimeni''.
Un alt maior de artilerie 11 sopti pe jum&tate
In gluma : Ce dracu none si aici faci milit&rie?'^
Ce vrei monser ? nu vezi c& nu pot nici
s& comand de attea tipete ? 11 raspunde maiorul
suparat.
Soldatii luara arma pentru onor ; un capitan
de stat-major cu o hlrtie n mina, suit pe o movila de tarina scoasa de curlnd din groapa, rosti
dte-va cuvinte, care abia atingeati auzul n sgomotul tnguirilor de linga groapa.
Numai vntul prin suflari rapezl si nghetate
aducea sunete, vorbe desperechiate pe care le
nfigea din timp n timp n urechile celor mal
departati.
Era vorba de: datorie... camaradul Nita .. tara...
armata... iar^t datorie... si nu stiii mal ce...
pentru ca sirul vorbei i se perdu stins de glasurile preotilor, n cntecile nfioratoare de:
vesnica pomenire".
SVn groapa, n pamntul moale si umed n care
se strnsese apa, cosciugul cazu cu un sgomot
surd si 'nabusit, ca o piatra grea aruncata ntr'o balta.
In acelasi timp, plutonul de soldati descarca
armele n trei focuri, de salva si trei bubuituri
rare, sguduind coprinsul, umplura vazduhul raspndindu-se pe vale si spargndu-se n fund, de-

Digitized by

Google

fe7

t>arte, n peretele dealurilor impinzite tn ceata

plumburie.
S prin fumul rosietic, mirositor, de t&mle ce
se pierdea mistuit de norii de fum albicios prinst
nca de vrful tevilor, de abia se desprindeat
chipurile celor strlnsl In jurul g^roapet
Iar prin ecoul repetat al bubuiturilor frlnte,
se amestecati tipetele de durere ale desp&rtirel
pe veci
mama lui Nita, care isbucnise n hohot, cu p&rul despletit n vint, cu degetele 'nclestate, ridicndu-sl minele in sus c&tre cerul
cenusia , din care se rostogoleati ^r& sfrsit
fulgii de zapada albi si reci, cari atingeati par'ca
nfiorati' pamntul negru cernit...
... Multimea se respndi n graba spre poarta
era si trziti
.
Doua batrne, ramase mal la coada, cu urmele lacrimilor umede nca prin zbrcturlle
obrajilor, mergeati prin noroiul cleios sprijinindu-se de garduri si vorbind in gura mare :
Saracuta Smaranda lui Clipea I . ce face
ea ^ra nici un sprijin I. . mndreta de flacati ca
Nita.. ma mare pacatu...
^a ce-t dreptu,.. frumoasa tnortnntare .,
ma ceva ca la un print, soro... tU asa /...
Galati, 1899.

Digitized by

Googk

Digitized by

Google

tJt-jUl.tXAXj^Axi

M!^J!ftfAtJAtIAlAtAf^^^^^^

SINGURA

Era vecinie t&cut satul acela de pescari pierdut, departe pe malul m&rel ; dar mal pustia
si jalnic p&rea acum spre. toamna, clnd se
g&teat si berzele s& plece In lunga lor calatorie
Nourii alergati nebuni pe bolta sura a cerului
si pete negre se forma sub el, pe marea albastra sinilie care se framlnta isbindu-se In
clocot de malul nisipos si sterp.
Doi plopi
singurii n tot satul
din di'eptul
bisericutei vapsita In verde, se vaita ndoiti
spre pamtnt de vlntul ce mugea turbat din spre
largul marel
In batatura caselor tupilate sub coperisele de
stuf, cte-va femei cu minele strasina la ochi
catati lung, cercetator, departe n zare.

Digitized by

Google

70

Pe ntinderea nem&rgnta a m&rel clte-va

puncte negre se iveati ridicndu-se pe crestele
albe ale valurilor si apoi se pierdea iar coborlnd In golul ce-1 f&ceati valurile in jocul lor
nebun si sbuciumat.
Erati barcile mici si negre ale pescarilor ce
se duceati la plasele si crligele asezate departe
in mare.
Ce dimineata urlta era n ziua aceea!
lllfiturl dese de aripi se auzeati din cind In
clnd: berzele Isl p&r&seati cuiburile de stuf, preg&tindu-se de drum.
Dup& ce s'ati strtns toate n&ltlndu-se gramad&, apoi una clte una 'sl-ati luat locul la rnd
In sirul lor lung ce s'a pornit in mers ntins,
plutind prin n&ltime.
Numai una, o singura barza mare, b&trna,
r&mase jos cu gitul ntins nainte, miscnd mere

ciocul deschis.
Sta locului, privind cu ochii mari, tinta, la
sirul care se pierdea n departare, plutind usor
ca o panglica neagra, ntinsa n spatiti, sub
bolta cerului nourat
Sarmana I... avea o aripa taiata.
Mal facu o ultima sfortare desperata; si desfacu singura aripa ce-o avea : un flli^it grabit,
ntrerupt si se 'nalta o clipa, cazind apoi ntr'o
coasta pe coperisul bisericeL
Tinndju-sl aripa nca ntinsa, ramase, acolo

Digitized by

Google

71

cu pliscul In sus, racind asa singura, stinghera,

catlnd cu jale la cel ce o lasaft...
Copii!, adunati la jocuri nebunatice n batatura bisericel din sat, adesea lua la tinta lovind
cu pietricele sarmana pasere care zacea parasita
cu ciocul ascuns sub singura-1 aripa ; si une oil
cind pe de-asupra trecea n sbor spre mare
vre un clrd de calatori, ea se destepta si ridiclndu sl capul cata, cu giul ntins nainte, spre
orizont departe, pina ce nu se mal deslusea
liniuta aceea neagra care se perdea tremurnd
usor prin zarea plumburie din spre miaza-zi...

Digitized by

Google

Digitized by

Google

UU\..rj^AAAA.\.\.V\.VVV\AAAAAAAAA.\AA.V\AAAAAAAAAAAAAAAAAAA/.AAAAAAAAAAA.i^
# < n > P i>' ^ wm ^^^^^ ^ w ^p "^^^^"p^ f> wp mw W9

PE D UNRE '

Circiuma Iul strul din strada Portului gemea

de lume; toat& mahalaua era strlnsa acolo; cu
totii se Iqgr&m&deati In jurai sobusoarel de
fier ce duduia in mijlocul camerei pline de fum
si miros de spirt.
Afara, ger de sc&p&ra v&zduhul, venise de-a
binele cumplita iarn& cu toate groz&vile el ;
c&zuse o zapada strasnica si de trei zile ningea
fara sfrsit.
Din cind n cind, clopotelul prins de-asupra
usel zinganea ragusit, si cite un noti venit se
arata in prag scuturlndu-sl cismele de zapada,
isl lua locul la rlnd linga soba ca sa^sl desmorteasca mllnile nghetate.
Eraii toti muncitorii si barcagii din port

Digitized by

Google

74

c&rora iama nemi1oas& le r&pise plinea do la

gur&, l&slndu-l fara lucru. Lihniti de foame,
degerati de frig tsl p&r&seaii casele cu nevestele
si copiii caro cereaii pline si foc, si se adunaii
la clrcium& s& afle ce sa mal aude, sa vada:
cer de facut*",
O veste buna se svonise prin oras: ca primaria o sa mparta lemne prin mahalale si ca o
sa angajeze oameni pentru curatirea strazilor
de zapada.

Chipul Iul Strul abea se xarea in fundul camerei, n cuprinsul acesta, n care apa de pe
cismea se prefacea n aburi amestecati cu fumul
din soba si de tigara si se naltati n nourasl
albi stravezii, care pluteati splnzuratl unul de
altul In rotocoale minunate.
Batrnul Strul sta dupa tejghea si urmarea
cu ochii miscarile tuturor ; 11 cunostea pe toti;
stia pe fie-care In parte clte parale avea In .
buzunar si clte acasa ; pentru fie-care gasea el
clto o vorba potrivita si prieteneasca De multe
ori, pe clnd vorbea cu clte unul, clipea siret
din ochi si cu bucata de creta ntre degete si
facea pe tejghea socoteala vlnzarel.
De la o masa din fund se ridica un om nalt,
slab, cu o caciula trasa pe urechi, cu gltul nvaluit Intr'o legatura de lina mpletita.
Se opri In fata ovreiului.
Vlnzare buna, juplne Strul.

Digitized by

Google

75

Sluga mnitali badi Toma, da ou daturia

ceea ci facim?
El, ce sa faci? punem sechestru pe c&otul&
doar, ca alta n'am ce; do unde s&-tl dati? c'asa
slntem noi barcagiii blestemati s& murim iama
de foame.
Esind in strada Isl ndesa bine caciula pe
urechi si mllnele n fundul buzunarilor, lulnd'o
ncet prin zapada care scrtia sub talpile cismelor.
Si cum mergea el asa plecat, cu ochii In pamint, jucndu-I pe dinainte albul lucitor al zapezel, un gnd chinuitor ti framtnta mintea, si
n zadar cata sa-sl alunge din auz vorbele copilului, spuse cu o seara nainte. A !... le-auzise
el bine, de si se facuse ca nu-I da ascultare.
Mamuca, nainte tata aducea n tot-d'auna
o pne subtioara ; acuma nu-1 e foame ?

Nu vrea Dumnezeii sa*I dea

sese ma-sa.

l raspun-

Raii om trebue sa fie Dumnezeti cela, mamuca

si vorbele acestea I picurati n auz
dureros, nentrerupt, chinuindu-1 sufletul.
Tocmai n fundul mahalalei, n capatul ulicioarei, drept casa lui, s'a oprit asa n nestire ;
par'ca nu-1 venea sa intre nauntru.
A ramas pe gndurl, cautnd posomorit spre
fereastra la un ochiii de geam pe jumatate spart
si lipit cu o gazeta, care sbrnea plesnindu-sl
un colt deslipit. - -

Digitized by

Google

76

Un glas ascutit de femee se auzi din nauntrn :

Si intr& odata, bre omule, In casa.
El deschise fncet usa ; In fundul odaitei pline
de fum, pe pat tntr'o movila de velnte sdrentnite, donnea un copil.
Nevasta Iul, o femee mica si uscativa, cu un
alt copilas tn brate, 11 esi nainte :
Da pe unde bati clmpil ? ca te cauta Spini
cela, misitu ; ci-ca sa treci dincolo pe-un boer
proprietar de la Macin
Undo-1 ? poate-ml pica vre-o cltl-va lei.
Gi'Ca sa-1 gasesti In port la anghentia ruseasca.
Pe clnd Toma se 'ndrepta grabit spre port,
femeea 11 mal striga rastit din pragul usel :
Adu o pline clnd tel ntoarce si da pe la
spitarie, niste picaturi pentru copchil.
In capatul ulicioarei dintre magaziile cu grlne,
ia intllnit
Spiru sta de vorba cu proprietarul
de la Macin : un boer scurt si gras, nvalt intr'o
blana mare de lup.

De geaba i-a spus Toma ca-1 grea de trecut

printre sloiuri, ca-sl pune viata n primejdie,
doar a scoate ceva mal mult ; boerul nu esea
din pretul Iul.
In sfrsit s'ati mpacat cu sease lei
ce era
sa faca ? nevasta 1' astepta acasa cu pnea si
doctoriile pentru copil.
Ati plecat spre malul Dunarei ; iar Toma s'a

Digitized by

Google

?^

rapezit spre ctrciam& s& cheme pe lancu s&'I

ajute la barc&.
lancu, un baet nalt si lab, l era nepot; l
crestea el de cnd se necase tat-seti c&znd de
pe-o schele la descarcatul carbunilor dintr'un
vapor.
Dupa ce atl tras cte-o cinzeaca de rachitt,
sa se ncalzeasc&, atl luat'o amndol la fuga spre
Dunare.
Barca era scoasa pe mal; cu greii aii dat'o el
la apa; I-aii potrivit crma si lopetile si-ati intrat
toti trei n ea.
Vntnl,race de ngheta suflarea, mugea turbat
framntnd valurile nebune ce jucati sloii de ghiata
leganati greoiii In drumul lor pe scursul apel.
Ce-I drept: nu era usor lucru sa treci Dunarea
pe o asa vreme f dar Toma I stia el bine toate
nebuniile el nselatoare doar pe malul el
crescuse, si ea l hranea nca; si tot ea avea
Ba-1 nghita odata.
Toma, se ridica n picioare catnd n lungul
apel, si Acu cruce si puse mna pe lopetl.
Barca se smunci din loc clatnndu-se si-aluneca nainte taind cu botul pojghita de ghiata
ce se prindea vaznd cu ochii.
Aci naltindu-se pe creasta unul val, aci cul-

cndu-se pe-o coasta ntre doua valuri, barca

se strecura printre sloiurile ce-I eseaii n cale.
Proprietarul nmarmurise n fundul barcel.

Digitized by

Google

78

Toma cu bratele ncordate sufla din greft 1&stndn-se cu greutatea trupului pe lopetl ; lancu
In picioare, .cu cangea n mln& mpingea n laturi sloiurile ce le'nchideatt drumul, pe cnd
barca trosnea sub isbiturile lor.
Trecuse de jum&tate; curentul tare l luase
la vale clnd, un sloi mare le esi de-a curmezis;
b&etul Isl sprijini cangea n pept Impingnd din
rasputeri.
Toma cum Isl arunca ochii n urma, sari n
picioare dtnd drumul lopetilor si sa repezi la
cange sa dea sloiul n laturi; dar era prea ttrziti;
o trosnitura puternica si barca isbita, prind
din toate ncheiturile, se pravali rostogolindu-se
cu chila n sus.
Si sloiurile o luara nainte; pe cnd n urma
cel trei oameni se sbateau ntre valuri.
Proprietarul, greoifi n blana Iul, sa duse
ghiulea la fund.
Baiatul se mal lupta clt-va timp nnotnd cu
greft, plna l parasira puterile si disparu nghitit de valuri.
Iar Toma nnotind n picioare se prinse cu
mlinile de-un sloi si sprijinit pe coate si pe
barbie se sbatea sa-sl salte trupul de-asupra.
Lumea strnsa pe cheia, cata ngrozit fllra
a-1 putea da vre-un ajutor, pe cnd el se framnta desperat, cu capul gol, perdut, tinndu-se
cu unghiile nfipte n ghiata.

Digitized by

Google

19

Trupul 11 amortea de raceala apel; iar capul

i ardea tn fl&c&rt chinuit de-un glnd ce-I scapara prin minte :
acasa 11 astepta cu plinea
si doctoriile.
Avu o clipa ametitoare, nca o sfortare desperata; dar mllnile 11 scapa si aluneclnd, sloiul
11 prinse dedesubt.
Gltl-va clabucl se ridicara la suprafata; si In
locul unde-1 nghitise, de-asupra Iul, valurile
se 'nchideat ferblnd o clipa In loc si iarasi se
pornira gonindu-se In jocul lor salbatic.
Iar vlntul urllnd de groaza spulbera fulgii,
cari se topeati atingnd fata rasvratita a apel.
Departe, printre sloiuri, un punct negru se
zarea plutind in jocul valurilor : era caciula Iul
Toma barcagiul.

Digitized by

Google

Digitized by

Google

1 1 1 i II I I I 1 i 1 I I II I I I i I I i 1 M t M 1 ' >

MiRGARINT BETIVUL

... Si cum mergeam asa t&cut, nduiosat de

sirul vorbei lut Mos Clion, ce cu graiul Iul asezat si molcom ncepuse sa,-sl desfaca, dupa

cum zicea el
firul necazurilor de pe ghemul
nmel, depanat de att amar de vreme, numai
ce zaresc la cotitura drumului un om calcnd
greoi si lenes. De departe i-se vedea sumanul
zdrentuit, iar caciula 1 unsuroasa iera lasata
pe ochi.
Se ndrepta spre circiuma.
Da cine-1 acela, mosule?
D'apol cine sa fie, ca-1 cunosc si clnil din
sat, cale de-o posta; ca unu-1 doar Margarint,
betivul satului.
Si ncepu mosul sa-1 descoase toata viata.
F

Digitized by

Google

S'apol sa nu crezi, ca nu Yera si lei flacaii

de treaba si cuminte, da taca de ctnd s'o ntumat
de la oras, unde s'o facut armata, s'o ticalosit
si pace; c!tu-l ziulica de mare, umbla saraca
nevasta-sa cu copilul de mna si -l ridica de prin
circiume. Da ce sa zic, mult Vo desteptat orasul,
ca numai te crucesti de ctte stie si frumos ce
le spun?, dar vezi pe alta parte l-o stricat raCi.
Ma rog : mar frumos dar vermanos.
Am ajuns tn urma Iul la circiuma, m'am asezat pe prispa si prin usa deschisa priveam
nauntru.
El sta lungit pe una din lavitile murdare cari
ncunjurafi paretil afumati si mohortl al circiumei; isl aprinsese pufnind luleaua Intre dinti
si astepta sa-1 aduca bautura.
D'apol bine, bre omule, des-dimineata te-al
si pornit prin crlsme, zise aspru Mos Clion,
intrtnd nlauntru si cerlnd de la tejghea un pac
de tutun.
Ia lasa, mosule, ca de-al fi in locul me
tot asa al face, ca n'al alt chip sa-tl stngl amarul
care te arde la inima.

Unde-1 saracul tata-tu sa te vada 'n halu

ista, l mal zise batrnul, catnd cu jale la betivul ce se gatea sa desarte a doua sticla,
pleoscaind din limba si stergtndu-sl, cu mneca
unsuroasa a camasel, mustatile sburlite prin
cari picaturile se prelingeati n jos.

Digitized by

Google

83

-^ D'apol de niorte buna o nchis el ochii?

ttu tot cinele de clocolti l'o stlcit in ba.t&Y, de
unde i s'o tras si moartea ?... s'apoi tot el o
facut cl-o f&cut de m'o vrt n armata, .. ciocoiul ni-o furat sfara de pamint ce-ml mal ra,masase din parinti... ciocoiul !... urla el aprins,
izbind cu pumnul n masa subreda do lemn.
Apoi se lungi pe lavita, cu fata n sus, cu
o<;hiI pe jumatate nchisi, pierdut, si ncepu sa
cntey aiurit
cnta ct l tinea gura :
Of, inema de putregai
N*am un cutit sa te tal
Sa vad ce durere aT, of of ! ..
Si o nesfrsita amaraciune tremura n notele
jalnice si traganate, cari se plerdea departe
stngndu-se ntr'un plnset sfsiitor de trist.
Femeea de pe prispa, ncet si tromurnd, se
apropie de usa :
Hal acasa bre omule, ca s'a aprinde spirtu
'n tine.
Lasa-ma fimeo... Of ! . tu ma amarasti, tu
ma ucizi cu zile
zbiera el scrsnnd fioros din
dinti, si rastindu se, se ridica de pe lavita; dar
picioarele nu-1 mal tinea, se clatina si 'mpleticndu-ce se prabusi la pamnt ca un bustean
taiat din radacina.
Ea, oftnd din grett, si ridica ncet copilul,
care, nspalmntat, ncepuse sa plnga n hohot.

Digitized by

Google

B4

C&ma^a-i era leoarca de sudoare ; aiurind tn

ferbinteala, el borborosea cuvinte f&ra sir, gemea grefi si pieptul paros i se umfla tntr'un
sughit lung si 'nabusit.
Se ridica pe -o coasta opintindu-se din rasputeri, si cu o privire ratacita, sc!nteindu-1 ochii
aprinsi de patima, cu mtlnile tremurinde apuca
sticla pe care tnca n'o golise si lpindu-sl buzele
uscate si subtiete ncepu sa soarba cu lacomie
bautura ce gllgtea n lungul gttlejulul nsetat.
Siroaie de lacrami sa rostogoleai pe obrajii
nvinetiti, si el sugea n nestire, nfiorat
sorbea c*o pofta salbateca necndu-sl amarul,
stngndu si focul care-1 ardea la inima .
Atunci l-am vazut pentru ntla oara pe
oMargarint betivul.

? ?.

Trecuse vre-o trei ani de atunci, pe la sfrsitul

postului mare tot satul lera n ferbere
nebunso Margarim .
k\ ct pe ce sa-sl ucida femeea si copilul
de nu sareat ctl-va facal pe dnsul, si cu mare
greutate l-a putut potoli si lega de stlpul
scrnciobulul din batatura circiumei.
In arsita soarelui, cu pieptul gol, cu pletele
n vlnt, cu ochii sngeratl si scaparlnd de furie,
faclnd spume la gura, ragea salbatec opintin-

Digitized by

Google

85

du-se sub legaturile ce I curmati bratele pirlite

si sngerate.
Oamenii, ndurerati, catafi cu mil& la el.
Doar& spuneam efi c'ar s& s'aprinda spirtu
In el; unde-Y saracu tat&-su ea-l vad& tn halu
ista
zicea Mos Clion trecndu sl mneca de la
camasa pe fruntea Iul inourata
L'aft ridicat ; legat burduf Intr'un car cu bol
rad ndrumat spre lasUy sa-1 duca la Golia.
Scrtind a jale, carul cu bol Iesea pe poarta
tarinei, lasnd n urma o nesfrsita amaraciune
in inimile satenilor din Harpasastf,
Si'n urma carului, pe o arsita ferbinte, discuita, galbana sl prapadita, trndu-sl de mina
copilasul slabanog , mergea femeea Iul Mar^
gafint.
.... Si inema i-se strngea de jale, catnd cu
ochii storsl de lacraml la nebunul ce se / batea
n car facnd clabucl la gura, cu ochii tinta n
desert horcaind si borborosind ragusit:
... Of ! i-ne-ma.. de pu-tre-gal .. n'am un cutit
sa te tal
sa vad ce du-re-re al . Of I..
180.

Digitized by

Google

Digitized by

Google

...lll#ll^llllllllllll

L!AL'tf't)if tlllli'i|tn.ixii^iiiiiiii#iriiii ?iriii

DUPA FURTUNA

Sus la far, se leag&n& iiic& molatic in aer,

semnalul care arat& ca, e timp ra.fi pe mare.
Fusese furtun&; de patru zile nici un vapor
nu intrase in port; valurile inca. nu se potolisera,.
Pe cheul vechia de piatr&, unde alta, dat& clocotea sgomotul sl miscarea azi e liniste de ci'^
mitir, o tristeta, muta, st&pineste tot cuprinsul
cheului.
Aci, un grup de hamali, fara lucru, tristi,
zdrentuiti, stau a lene cu pipele ntre dinti, privind cu jale prin rotocoalele alba,stril ale fumului in largul departat al m&rel ; dkicoace,
grupuri de negustori, agenti din port, privesc
cu grija spre fundul plumburiii al zarel.
Femei, pe fetele carora se vede spaima si

Digitized by

Google

88

grija, tinlnd oopil de mtna, se plimba nerabdatoare cu ochii plini de lacrimi; sunt sotiile marinarilor asteptati.
Toti se misca In tacere; nici un sgomot omenesc nu turbura sfintenia acestei jale mute, ce
par'ca pluteste deasupra limbel de peatra care
nainteaza In mare.
Iar marea nebuna, parca anume batndu-sl
joc de slabiciunea omeneasca, in hohot clocotitor isl isbeste valurile ^sgomotoase de cheul
batrin, spalindu-I in rastimpuri muschiul prins
pe lespedea de piatra inegrita de vremuri.
O miscare se face prin multime, toti sunt n
picioare cu ochii tinta la orizont.

Se vede!,., se vedei... e un vapor/...

Departe, departe de tot, n fund acolo unde
marginile zdrentuite ale norilor se mpreuna cu
vrfurile nspumate ale valurilor, acolo imde
par'ca se sprijina bolta cereasca, se iveste un
punct mic, negru, perdut n zare.
Nerabdatoare se misca lumea pe che, asa
n nestire, ntrebndu-se unii pe altii ^ra a afla
nimic. Fetele tuturora ncep a se lumina, femeile
si sterg ochii de lacrimi, pentru a vedea mal
bine punctnl acela negru, care creste coprins
n zaro din ce in ce mal mult.
Turcii de la corabiile din port, suiti n catarge, privesc spre largul marel.
E im vapor

dar care?

Digitized by

Google

Fie-care, se simte ncalzit de speranta c& e

acel pe care 11 asteapta.
Merefi se face mal mare pnnctnl acela raslet.
Un pilot care priveste cu ocheanu, striga In
gura mare :
Are cosul alb..,, e Principesa.
Vine ! Principesa ! ..
partile.

se aude din toate

O femee mbrobodita cu un sal vechia, tinnd

un copilas de mina, si sterse grabita ochii de
lacrami si cu mna si apasa pieptul sa- sl
potoleasca bataile rapeai ale inimel.
Uite... ve^'i ca vine tata
si ridica n brate
copilasul, care cu minutele ntinse cata nestiutor, gngavind dragalas: ta ta.
Punctul se preface ntr'o pata neagra desprinsa din zare, se vede tot mal bine, mal
aproape tot mal aproape cum nainteaza acea
jucarie minunata.
Aci inaltndu-se pe vrful nspumat al unul
talaz, aci prapusindu-se ca ntr'o prapastie n
golul ce-1 fac valurile n jocul lor nebun.

Principesa aluneca ncet, lovindu-se la fie

care pas de valurile care navalesc pe rnd
culcnd-o pe o parte si pe alta; iar n urma-1,
se traste ca un sarpe prins de vrful cosului,
fumul ce n rotocoale negre gonite de vnt se
perde departe, n largul pustitL al marel.

Digitized by

Google

90

' Iat&, acum se v&d bine oamenii care se misca

pe punte, se preg&tesc pentru sosire.
G&pitanul e la postul s&ft cu ochii tint& nainte,
timonierul e la roata cirmel, buc&tarul, cu sortul
alb di'nainte si cu scufia in cap, a esit si el n usa
buc&t&riel s& vad& portul.
Multimea pe chefi ncepe a flutura pal&riile si
batistele n aer.
Femeea, 'sl l&sase copilul jos, 'sl desfacuse
salul scuturndu'l n b&taea vntulul
o vazuse
un marinar ce sta n prova, cu capul gol,
cu pipa ntre dinti, cu o mna tinndu-se de
ancora, cu ceealalta si ridicase sapca fluturnd-o n aer.
Cum a Intrat n apa calma a portului, ca prin
farmec, Principesa si-a potolit mersul ; linistita,
mndra, aluneca acum taind ncet apa ce se
prelinge pe coastele el, ndepartndu-se n curbe
largi care ploscaesc n cadenta cheiul vechia
de piatra.
Funda! rasuna vocea capitanului. Si ancora se rostogoleste c'un znganit salbatic, trnd
lantul dupa dnsa n fundul apel, care clocoteste
n locul acela mproscind cu stropi pna departe.
I.umea nerabdatoare se ngramadeste la debarcader.
Unii, privesc ngroziti la cos, pe care se vad
pete : urmele lasate de stropii valurilor.

Digitized by

Google

91

Principesa e acostata lng& cheiul care colco teste, ca si alt&-data,, de sgomot s miscare.
Portul renvie nsufletit de o lume care roeste
n SUB si n jos, sgomotul asurzitor al masnel
de descarcat, strigatele hamalilor ce cara marfa
toata miscarea si harnicia asta readuce portul
la viata-i obicinuita, plina si bogata.
Si 'n multimea asta care se frmnta grabita,
se misca mnata de nevoile vietet, femeea mbrobodita cu salul vechii, zmbeste printre lacrimi catnd cu drag la sotul el, un marinar tnar ce etrnge n brate copilasul dragut care
gngaveste cu atta gingasie: ta-ta,
Era sa nii-l mat vad dragutul, Scuturndu-sl
pipa de scrum, un marinar batrln, spunea la
ctl-va oameni ce se oprise catnd ndoiosatl.
De doi ani s luati sarmanii... bietul copilas era sa rame fara tata... e hei !. . pe multi
tati i-a nghitit marea si ctl orfani si cte lacrime n'a lasat pe lume!
Iar marea nebuna, par'ca anume batlndu-sl
joc de slabiciunea omeneasca, cu acelas hohot
clocotitor, si isbea valurile sgomotoase de cheul
batrn, spalndu-1 n rastimpuri muschiul prins
de lespedele de piatra negrite de vremuri....
Constanta, 1897.

Digitized by

Google

Digitized by

Google

^tejx^ybi^

<HHR>{H>0^(>Qfr&0-4{H>006-6m>m>&OO^OOr

AMINTIRI DIN MANEVRE

Ce chin a mal fost si in ziua aceea.

Ploaea rece si m&runt&, cernuta, par'c& prin
sit&, ncepuse s cada de cu noapte.
De si ordinul de plecare era pentru ora sase
dimineata, dar dup& vechiul obiceifi mostenit
tn armata, fie-care capitan se grabea sa-sl pregateasca trupa mal din vreme, pentru ca al Iul
sa fie cel de'ntil gata de drum. De pe la miezul
noptel sgomotul crescuse nfiorator : strigatele,
njuraturile, nechezatul cailor, huruitul trasurelor de subsistenta, nvalmaseala aceia a miilor
de oameni care- sl strtngeafi grabiti corturile
ude de ploae, s* amestecai! n haosul ntunecos
al noptel, ridicndu-se ntr'un sgomot nelamurit,
prelung si fioros ca mugetul marel n rascoala
unei furtuni

Digitized by

Google

94

Toat& ziua n'am mincat de ct pesmeti muiati

de ploae.
Pe la ameaza, trecur&m riul Ialomita deadreptul prin apa ce ne-ajungoa pn& la subtiori,
In timp ce de pe mal, atasatii straini, calari,
admiraft resistenta soldatului romln".
Cel de'ntal kilometri de drum ce usor ii strabatuseram. Dar cu ctt vremea trecea si noi
mergeam mereft, cu att ranita se Ingrouia mal
mult indoindu-ne spinarea tot mal tare, arma

mutata do
mal grea;
ncarcate
araturile

pe un umar pe altul se facea tot

cismele tot mal anovoe le ridicam,
de noroiul cleios si moale, de prin
de toamna, prin care notam.

O zi nesfirsita de drum greii, chinuitor, ndulcita numai din timp n timp de aria duioasa,
si naiva, pe care o cnta n gura mare Lupan,
cntaretul companiei: un tigan nalt, cu mustata
rasucita si cu bonetul dat pe ciafa.
Fie-care companie trebue sa-sl aiba artistul
el, protejatul tuturor gradelor, omul caruia i-s6
iarta orl-ce si care, la un semn al capitanului,
e gata a-sl face cu sfintenie datoria de artist.
Clntece ramase mostenire, de cine stie cnd,
prin rndurile ostirel:

Un soldat din oastea

romna" ori :
MaicS, mSicuIitS,
Ia es7 Ia portit<1,
Si-m da drumu'n casa,
^Ca sa staG la masa.

Digitized by

Googk

^5

Si toata lumea repeta cu glas jalnic cuvintele

stiute de toti, si care n anume mprejurari,
ia un farmec deosebit, avlnd darul de a rascoli aducerile aminte, facnd sa uiti pentru
cte-va clipe, greul si amarul drumului fara
sfrsit.
Mal sub seara ploaea ncetase dar nu s6 mal
auzeau nici cntece, nici glume: par'ca amutisera
cu totii. Nici o vorba macar nu esea dintre
rndurl; doar une ori, cte un oftat nabusit se
auzea din multimea acelei turme omenesti, care
se tra ncet si'n neornduiala, n lungul drumului, de-a curmezisul ogoarelor pustii, paraginite
Si cum mergeam atunci, amart de suferintele
marsului , n sgomotul cadentat si monoton al
gamelei caro se certa ciocnindu-se de o catarama

a ranitei din spinare, cum mergeam avnd n

jurul meCi aceiasi oameni cu fetele ofilite de
oboseala, cu trupurile istovite si aplicate nainte,
ubea ridicndu-st picioarele, schiopatnd de rosaturilo cismclor ... atunci numai am nteles
marele adev3r ce coprindea cugetarea spusa de
un nu stiu caro celebru general : In cele mal
mari rasboaie, victoriile nu se cstiga cu capul,
ci cu picioarele".
Intr'amurg, prinse a s3 'ntinde, departe 'n
zare, o fasio singorata tivind cu rosu orizontul
ntreg.

Digitized by

Google

^M&ricO; ia mal adu murile alea p!n s*o cenld

m&laifi^4 si M&rica, fata unchiasulul, se ivi tn
prag, na1t& si mladioasa, cu obrajii rumeni, cu
buzele rosii si umede si niste ochi aprinsi, mari
si negri ca si murile ce le-aducea in sort.
Un copilas ca de vre-o sapte ani, nepotul
mosneagului, cum' sta dupa vatra, m& masura
cu ocbil Iul vil, cercetatori ; casa-1 mal imbllnzesc 11 daii arma In brate si-1 pun tigara n g^r.
Ta lasa-1, domnisorule, c'abea Tam desbarat
de naravul asta ; clnd Tam luat de la tata-so
tragea tutun cum 11 sarpele^.
Nu puteam sa- ml stapnesc rlsul ; un copil de
sapte ani care se lasase de fumat.
Ttrziti, cu trupul amortit de osteneala, am
adormit pe prispa si ochii aceia aprinsi si negri
cum l mura, afi stralucit meieti stndu-ml de
straja n somnul adine si plin de visuri dulci.
Des-dimneata, cintecul cucosilor din sat se
ntrecea cu sunetul metalic al goarnelor caro
cntati zorile.
Un : ramas bun" si umblati sanatosi, voinicilor" zis cu*n glas blajin, o privire ndoiosata
de mila si de parere de rati si., la drum
Din front ne-am aruncat nca odata ochi n
urma spre casa uncheasulul: pe prispa n pervazul usel, sa zarea parc'o umbra catind n
lungul dungel albe a soselei ce se perdea departe
n ciata diminetel.

Digitized by

Google

Pe drum, una din cartusiere pe care o stiam desarta mi se parea prea grea ; o deschid si o gasesc
plina cu mure : Marica m-o umpluse pe ascuns'
Si cum mergeam n sir, catind nainte, nu
era cbip sa scap de ochii aceia, adinei si negri
cari mS urmareau sclipind la fie-care pas
Ne- apropiam de Otopenl; acolo trebuia sa Intlnim inamicul ce avea sa atace fortul;
asa
era tema manevrei.
Departe inca de sat, ne ntmpinasera biciclistit, . calaretii, trasurile, toata Jumea mare
venita din Capitala ca sa priveasca la lupta
ce-avea sa se dea.
Se ^icea. ca regele, regina si ministrii, sunt
veniti la Otopenl ca sa observe lupta de pe
naltimea fortului.
In departare se zareati cte-va pete negre
miscndu se pe ntinsul cmpiel.
. Un ofiter de stat-major urmat de ctl-va calareti vQnea n galop spre noi : s'a semnalat
inamicul^ si vestea sa rasplndeste ca fulgerul
printre rndurl. Auzul se ascuteste, degetul se
'nclesteaza pe curelele armelor, pasii sa fao tot
mal vil, ochii se deschid tot mal mari, catind
ntrebatori la aceia ce printr'un semn sa o
comanda le va porunci ce trebue sa Iaca.
. S'ati luat formatiile de lupta.
Plecam n pas gimnastic sa ocupam o positie
in aripa stinga. Ce goana nesfrsita prin bulgarii

Digitized by

Google

100
araturilor ; cltl-va c&pitanl btrlnl ramin In

urma glflind ; picioarele abea se mal pot ridica;

suflarea ni se tae ; vre o doul soldati cad tremurind la pamlnt, sanitarii l culeg din ui ma.
In aripa dreapta lupta s'a angajat
Din ce in ce se nteteste ploaia de pocnituri ;
sunt focurile liniei de tiraliorl.
Ne oprim pe marginea unei sosele, culcati pe
burta In lungul talusulul deschidem focul
Fortul ncepe canonada. Si cnd monstrul
acesta cu trupul ngropat n ]>amint, ncepe
s'arunce flacari prin nari, pamntul par'ca se
ridica clatinndu-se din temelii si vazduhul ntreg sa rascoala cutremurndu-e, ntunecat n
nori de fum.
Bubuitul lung, repetat, al gurelor de foc din
cupole, umplnd coprinsul, sa perde n pustiul
cmpiel ntinse, fara margini.
O baterie de artilerie de cmp, vine n goana
cailor sa ocupe o positie dincolo de drum.
Ajunge n dreptul nostru ca sa urce de pe
cmp pe sosea, si cnd tunul din cap intra smuncit
n santul soselei, cel trei soldati de pe cheson
si pierd cumpatul si sunt aruncati intr'o clipa
nainte, sub roatele tunurilor care trec toate n
goana turbata peste trupurile lor.
nfiorat de groaza am nchis ochii.
... Cnd m'am uitat iarasi, n'am mal vazut de
ct bucati de trupuri omenesti mprastiate, creerl

Digitized by

Google

101

raspinditl si amestecati cu pietricelele soselei

nrosite de singe cald.
Dar tunurile eraii departe, ajunsesera pe positie si asezate in baterie si ncepura tirul. Lumea de sus, de pe naltimea fortului, n admiratie privea ca la o repretentatie frumoasa si
bine jucata, care reda nchipuirea grozaviilor

rasboiulul.
...Muzicele si cornistii ncep sa sune atacul".
Noi o luam la fuga, din ce n ce mal repede
prin iadul acesta, care fierbe de strigate, clocotind n bubuituri de tun si'n sunete de trmbite.
Si alergam minati de notele metalice ale ataadul*^, acele note aprinse care ti smulg par'ca
picioarele din nchieturl, ne mal dnd pas mintel
sa lucreze, ci numai pieptul sa se umfle n strigatele nebunesti de ura** nesfrst... si alergam
ntr'o goana din ce n ce mal turbata, aiuriti
si n nestire ! ..
... Tocmai la sfirsit, dupa ce a sunat ncetarea manevret" mi-am ntors privirea n urma
spre sosea.
Am zarit crucea rosie a unei carute de ambulanta: le duceati culese gramada acele tandari
de trupuri omenesti.
Vp4stj mai
zicesL un oSl^t
pe nenorociti aia, i-aU terciuit cu totul'^.

Digitized by

Google

102
Y, ce vrei : yktimile manevrei^ l raspunse
flegmatic un c&pitan b&trin.
... Si clnd glndestl c& manevra nu-1 de olt
o palid& imagina a acelui simistra joc ce sa
numeste : rasboiul'^ !

Digitized by

Google

Digitized by

Google

Digitized by

Google

Digitized by

Google

Digitized by

Google

',.^

&OOOOOO0
ooopooooc
ooooooc

Digitized by

Google

Digitized by

Google

Digitized by

Google