Facultatea de Marketing i Afaceri Economice Interna ionale

FONDUL MONETAR INTERNAIONAL I

ROLUL SU N ECONOMIA MONDIAL
Student: Ionescu Aurel Mihi
Anul Universitar: III
Specializare: Afaceri Interna ionale
1
CU!I"S
Capitolul #$ Fondul Monetar Interna%ional$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$&
#$#$ Istoricul Fondului Monetar Interna%ional$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$&
#$'$ ()iective generale ale FMI$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$*
#$&$ Func%iile Fondului Monetar Interna%ional$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$+
#$&$#$ Imprumuturile FMI$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$,
#$&$'$ Facilita%ile FMI$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$##
#$&$&$ Int-rzierile la ram)ursare$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$#'
#$.$ !esursele Fondului Monetar Interna%ional$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$#.
Capitolul '$ !olul FMI /n Economia Mondial$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$#+
Capitolul &$ !ela%iile Fondului Monetar Interna%ional cu !om-nia$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'#
&$#$ Istoria rela%iilor FMI cu !om-nia$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$''
&$'$ Asisten% finanaciar si tehnic acordat de FMI !om-niei$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'0
&$'$#$ Asisten%a financiar$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'0
&$'$'$ Asisten%a tehnic$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'1
C("C2U3II$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$',
4I42I(5!AFIE:$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$&'
2
Capitolul 1
Fondul Monetar Internaional
1.1. Istoricul Fondului Monetar Internaional
FMI este o organizatie interna%ional care are #+* de %ri mem)re6 infiin%at pentru a
promova cooperarea monetar interna%ional6 sta)ilitatea valutar si acorduri valutare
sistematice6 pentru a stimula cresterea economic si niveluri inalte de folosire a for%ei de
munc si pentru a acorda asisten% financiar temporar %rilor mem)re6 in condi%ii adecvate6
pentru a contri)ui la a7ustarea )alan%ei de pla%i$ !a%iunea o)iectiv a apari%iei FMI /8i are
originea /n necesitatea e9isten%ei unei institu%ii cu putere de ac%iune la nivel mondial6 care6
prin competen%ele cu care este a)ilitat6 s acorde spri7in financiar %rilor care se confrunt cu
deficite ale )alan%elor de pl%i$ Se crea6 astfel6 cadrul institu%ional pentru prevenirea e9tinderii
la dimensiuni glo)ale a dezechili)relor financiare locale 8i regionale6 evit-ndu:se dezordinea
economico:monetar interna%ional6 care /n anii ;&< a provocat imensele costuri 8i tensiuni
sociale ce au precedat cel de:al doilea rz)oi mondial$
A fost fondat in iulie #,.. in urma unei conferinte monetare organizata la 4retton
=oods$ In cadrul acestei conferinte se redacteaza proiectul de statut al FMI care va deveni
te9t de referinta pentru functionarea Sistemului Monetar International$>up cel >e:al >oilea
!z)oi Mondial economia mondial a intrat /ntr: epoc de rz)oi economic fr precedent6
marcat de deprecieri 8i fluctua%ii monetare nemai/nt-lnite6 iar fiecare coali%ie /ncerca s:8i
rezolve pro)lemele pe seama celuilalt$ Astfel6 Conferin%a de la 4retton =oods a avut
misiunea de a crea o ordine economic mondial sta)il$
Conferinta de la 4retton =oods s:a desfasurat pentru a analiza dezordinea economica
generata de al doilea raz)oi mondial si pentru a cauta o modalitate de sta)ilitate economica la
nivel international$ Conferin%a de la 4retton =oods a reunit /n #,.. reprezentan%i din .0 de
state$ ?n cadrul acestei conferin%e au fost dez)tute ' proiecte : proiectul @aAnes BAngliaC 8i
proiectul american sus%inut de DenrA Morgenthau$
?ncep-nd din #,.#6 doi g-nditori originali6 Eohn MaAnard @eAnes : reputat economist6
aflat la cotele cele mai /nalte ale prestigiului su /n Marea 4ritanie F 8i DarrA >e9ter =hite F
un alt func%ionar al Grezoreriei Statelor Unite ale Americii F au conceput aproape simultan
planuri pentru instituirea unui nou sistem monetar interna%ional$ rin aceste lucrri se urmrea
atingerea a dou o)iective principale6 respectiv sta)ilizarea ratelor de schim) 8i lansarea
comer%ului li)er6 ca premise ale relurii cre8terii economice 8i ocuprii la nivel ridicat a for%ei
de munc /n toate %rile lumii$ entru a evita instaurarea dezordinii monetare internationale6
Statele Unite ale Americii si Marea 4ritanie decid sa puna fundamentele unui nou sistem
international6 capa)il sa asigure sta)ilitatea economica mondiala dupa raz)oi$
3
Au fost propuse doua planuri:
aC lanul H=hiteI6 din partea Statelor Unite
)C lanul @eAnes6 din partea Marii 4ritanii$
Planul White,$ propunerea american ela)orat de DarrA =hite reune8te punctele de
vedere avansate de diferite servicii ale administra%iei americane6 care pun accentul pe
resta)ilirea li)erului schim)6 relansarea comer%ului mondial6 destrmarea msurilor
protec%ioniste6 reducerea ta9elor vamale 8i eliminarea )arierelor netarifare$ =hite vrea
neaprat s resta)ileasc o cooperare monetar interna%ionalJ el pleac de la ideea c marea
criz a anilor ;&< a fost provocat de supraevaluarea monedelor6 ceea ce a provocat o
puternic insta)ilitate a schim)urilor 8i frecvente devalorizri competitive$ El propune s se
creeze un KFond de sta)ilizare a "a%iunilor Unite 8i a asocia%iilor acestoraI6 care s /mpiedice
revenirea la politici de schim) necooperative 8i s acorde credite %rilor care vor s:8i apere
monedele$ Acest Fond ar avea un capital de 0 miliarde de dolari la care S$U$A$ ar fi gata s
contri)uie cu ' miliarde$ El prevede6 de asemenea6 crearea unei K4nci Interna%ionale pentru
!econstruc%ie 8i >ezvoltareI B4I!>C /nsrcinat s finan%eze reconstruc%ia %rilor distruse de
conflictele militare6 precum 8i dezvoltarea economic a %rilor sla) dezvoltate$
Planul Keynes6 a crui prim versiune apare /n septem)rie #,.#6 se )azeaz /n acela8i
timp pe elemente de ra%ionalitate economic6 ca 8i pe o aprarea a intereselor na%ionale6 cum
ar fi planul american$ 2a sf-r8itul rz)oiului6 economia !egatului Unit se afl /ntr:o situa%ie
critic6 neconverti)ilitatea lirei sterline6 epuizarea rezervelor de aur 8i /ndatorarea e9tern
contractat fa% de Statele Unite$ lanul lui @eAnes pune /n eviden% un mecanism destinat s
a7ute Marea 4ritanie 8i celelalte %ri europene aflate /n dificultate /n aceast perioad$ El reia
ideea /nfiin%rii unei 4nci suprana%ionale6 idee avansat /nc din #,&<$ Acest organism6 pe
care @eAnes /l nume8te KCamera interna%ional de compensa%ieI6 va fi /nsrcinat s efectueze
o compensa%ie multilateral /ntre )ncile centrale 8i s acorde credite %rilor /n dificultate$
@eAnes prevede ca toate pl%ile s fie fcute /ntr:o nou moned6 cu acoperirea /n aur6 pe care
o denume8te K)ancorI$ El recomand ca avu%iile e9primate /n )ancori s nu poat fi
transformate /n aur 8i asta pentru a o)liga %rile e9cedentare s:8i reduc surplusurile$ >e
e9emplu6 /n ipoteza unui deficit al )alan%ei de pl%i al Marii 4ritanii fa% de S$U$A$6 4anca
Angliei ar putea o)%ine un credit din partea Camerei interna%ionale de compensa%ie B/n limita
cotei:pr%i ce:i revineC6 /n timp ce !ezerva federal american ar acumula surplusurile /n
)ancori$ entru a evita acumularea unor surplusuri importante inutiliza)ile6 guvernul american
ar avea interesul6 /n acest caz6 s:8i mreasc importurile din Marea 4ritanie 8i s plteasc
aceste mrfuri /n )ancori$ Este vor)a6 deci6 de un mecanism care privilegiaz %rile ale cror
)alan%e de pl%i sunt deficitare6 cum ar fi Marea 4ritanie6 8i care ar face ca efortul de a7ustare
s apese asupra %rilor a cror situa%ie este e9cedentar6 cum ar fi Statele Unite$
>e8i ela)orate /n mod separat6 cele dou planuri coincid /n privin%a o)iectivelor de
atins: stabilizarea convertibilitii libere a monedei6 ncurajarea dezvoltrii comerului
mondial 8i acordarea de finanri rilor n dificultate$
4
?n schim)6 se opun /n dou domenii principale:
a) n cel al finanrilor : englezii estimeaz c suma prevzut n proiectul american este
insuficient i c risc s provoace o penurie de dolari i s blocheze expansiunea
comerului mondial n mod contrar! americanii apreciaz c sistemul de finanare
imaginat de "e#nes va duce la o ndatorare nelimitat a rilor ale cror balane
de pli sunt n deficit i c aceast ndatorare risc s pun n pericol stabilitatea
sistemului monetar internaional
b) n cel al modului de ajustare : planul "e#nes propune ca efortul de ajustare s fie
suportat de ctre rile excedentare oblig$ndu%le s%i mreasc importurile n mod
contrar! planul &hite propune ca ajustarea s fie suportat de rile deficitare
oblig$ndu%le s prevad programe de stabilizare prin reducerea importurilor'
Acordul semnat /n #,.. la 4retton =oods nu sta)ile8te o delimitare precis /ntre
no%iunea de sistem monetar interna%ional 8i cea de organiza%ie creat s serveasc sistemul6
Fondul Monetar Interna%ional$ ?ntruc-t nu s:a /ntocmit nici un document distinct de prezentare
a sistemului6 principiile sale se regsesc /n Acordul de creare a Fondului Monetar
Interna%ional6 consider-ndu:se c acesta reprezint statutul organismului nou creat$$
Conferinta de la 4retton =oods da nastere la trei organiza%ii:
a) (ondul )onetar *nternational'
b) +anca *nternationala pentru ,econstructie si -ezvoltare .+anca )ondiala)'
c) /rganizatia 0omertului *nternational'
In perioada #,.0 :#,*<6 Fondul Monetar Interna%ional si celelalte organisme ale sale
au reusit sa men%in un regim de schim)uri fi9e$ In cursul perioadei de e9isten% a acestui
regim6 FMI 7oaca trei roluri succesive:
a) incita statele membre sa adopte paritati fixe si sa faca dupa razboi in asa fel incat
monedele sa fie liber convertibile
b) incurajeaza ajustarea economica in tarile industrializate! mai ales in cele europene
c) incearca! dar fara succes! sa salveze 1istemul )onetar *nternational de marile
dificultati pe care le traverseaza la sfarsitul anilor 234! creand drepturile speciale de
tragere
!esursele Fondului sunt asigurate din contri)utia statelor mem)re6 prin plata unor cote
in functie de puterea economica a fiecarei tari$ In momentul aderarii la FMI6 fiecare tara
contri)uie cu o anumita suma de )ani numita Lcota de su)scriereL$ In urma reevaluarii din
#,,+6 cota de su)scriere s:a ma7orat cu .0 M a7ungand la '#1$*0 mld >SG Bapro9$ &'&$&# mld
US>C in ianuarie #,,,$ !eevaluarea din '<<& nu a adus nicio modificare cotelor$ In '<<16
cotele au fost ma7orate cu #$+ procente6 aceasta masura inscriindu:se intr:un program de
reforme ce se desfasoara pe o perioada de doi ani$ 2a sfarsitul lunii octom)rie '<<,6 totalul
cotelor se cifra la '#*$. mld$ >SG Bapr9 &.1 mld$ US>C$
(rganismele de conducere sunt: Consiliul 5uvernatorilor6 Comitetul Financiar si
Monetar International si Consiliul >irector$ In varful structurii organizationale se afla
Consiliul 5uvernatorilor6 format din guvernatorii )ancilor centrale sau ministrii de finante din
fiecare dintre cele #+. de state mem)re$ Goti guvernatorii se intalnesc o data pe an in cadrul
Intalnirii Anuale a FMI si a 4ancii Mondiale$ Consiliul >irector este format din '. de mem)ri
si conduce activitatile curente$ >irectorul >epartamentului Europa6 care coordoneaza 4iroul
!egional pentru !omania si 4ulgaria este dl$ Antonio 4orges$ >e la infiintare6 in decem)rie
#,.06 o)iectivele FMI au ramas neschim)ate dar operatiunile sale6 care includ supravegherea
si asistenta financiara si tehnica6 au evoluat pentru a raspunde cerintelor economiei mondiale
in schim)are$
5
1.2. Obiective generale ale FMI
Statutul FMI:ului adoptat la 4retton =oods con%ine &# de articole care definesc
o)iectivele 8i regulile sale de func%ionare$
Articolul I din Acordul FMI sta)ileste principalele responsa)ilitati ale FMI: promovarea
cooperarii monetare internationaleJ facilitarea e9pansiunii si cresterii echili)rate a comertului
internationalJ promovarea sta)ilitatii cursurilor de schim)J furnizarea de asistenta in scopul
crearii unui sistem multilateral de platiJ punerea la dispozitie a resurselor sale tarilor mem)re
care se confrunta cu dezechili)re ale )alantei de plati$
#

FMI:ul este /nfiin%at ca o institu%ie permanent /nsrcinat s men%in o func%ionare
armonioas a sistemului monetar interna%ional$ entru aceasta el tre)uie s favorizeze
schim)urile de informa%ii /ntre %rile mem)re6 s /ncura7eze o apropiere /ntre responsa)ilii
monetari 8i s pun /n func%iune mecanisme de cooperare interna%ional6 cu scopul de a
/mpiedica ac%iuni unilaterale$ Acest KCod de conduitI6 la care FMI:ul tre)uie s vegheze s
fie respectat6 nu este o)iectivul final /n sine$ El urmre8te6 /nainte de toate6 s contri)uie la
e9pansiunea comer%ului interna%ional 8i6 /n concluzie6 s creeze locuri de munc /n %rile
mem)re$ Mai e9plicit6 Fondul tre)uie s contri)uie la instalarea unui sistem de Kparit%i fi9eI
B/n versiunea de la 4retton =oodsC 8i la resta)ilirea li)erei converti)ilit%i a monedelor pentru
opera%iunile curente$
()iectivele principale ale F$M$I$ sunt :
a) s promoveze cooperarea monetar internaional prin intermediul unei
instituii permanente! care s constituie un mecanism de consultare i
colaborare cu rile membre n probleme monetare internaionale
b) s faciliteze expansiunea i creterea echilibrat a comerului internaional!
aduc$ndu%i astfel contribuia la promovarea i meninerea unui nivel ridicat
de folosire a capacitilor de producie n toate rile membre! la sporirea
resurselor productive i la creterea venitului lor naional
c) s promoveze stabilitatea cursurilor valutare i evitarea devalorizrilor
monetare ca mijloc de concuren internaional
d) s contribuie la stabilirea unui sistem multilateral de pli n ceea ce privete
tranzaciile curente dintre rile membre i la eliminarea restriciilor valutare!
care st$njenesc dezvoltarea comerului internaional
e) s pun la dispoziia rilor membre fonduri valutare sub form de credite pe
termen scurt i mijlociu'
1.. Funciile Fondului Monetar Internaional
rincipalele func%ii ale F$M$I$ sunt:
aC Supravegherea politicilor financiar valutare : func%ia ini%ial a F$M$I$6 care presupune
consultri periodice /ntre %rile mem)re 8i speciali8tii Fondului cu privire la situa%ia
)alan%ei de pl%i6 a sistemului monetar6 pre%uri6 8oma76 strategii de dezvoltare6 reform6
curs de schim) etc$ Fondul este o)ligat s supravegheze at-t sistemul monetar
interna%ional /n vederea asigurrii func%ionarii efective 8i operativit%ii acestuia6 c-t 8i
respectarea de ctre fiecare mem)ru a o)liga%iilor ce /i revin din trei din principiile
#
http:NNOOO$mae$roN
6
adoptate de ctre F$M$I$6 respectiv: o)liga%ia mem)rilor de a se a)%ine de la
manipularea ratelor de schim)6 interven%ia pe propriile pie%e de schim) pentru a
contracara dezordinea monetar 8i respectarea interesului celorlalte %ri6 ale cror
monede pot fi afectate$
)C !sistena "inanciar# : const /n acordarea dreptului unei %ri de a cumpra moneda
proprie a altei %ri6 cu o)liga%ia de a:8i rscumpra moneda na%ional /ntr:un anumit
interval de timp$ >ac ini%ial au )eneficiat de asisten% financiar %rile vest europene
distruse de cel de:al doilea rz)oi mondial6 /n prezent6 cererile de asisten% financiar
vin /n cvasi:ma7oritatea lor de la %rile /n dezvoltare$ Creditele acordate de ctre F$M$I$
sunt pe termen mediu B':0 aniC sau lung B.:#< aniC 8i se solicit garan%ii specifice
pentru ram)ursare$ 5aran%iile constau /n o)liga%ia guvernului %rii receptoare de a
respecta anumi%i indicatori de sta)ilitate macroeconomic6 defini%i /n cadrul strategiei
proprii de relansare economic sau /n cooperare cu speciali8tii Fondului$ Indicatorii
respectivi vizeaz politica monetar6 fiscal6 )ugetar6 politicile structurale prin prisma
dezechili)relor care afecteaz )alan%a de pl%i$ Accesul la resursele financiare ale
F$M$I$ depinde at-t de condi%iile impuse de func%ionarea Fondului6 c-t 8i de adoptarea
unor msuri de a7ustare care s asigure solu%ionarea dezechili)relor e9istente$
cC !sistena tehnic# se realizeaz prin:
trimiterea gratuit de speciali8ti /n domeniile specifice de e9pertiz ale
F$M$I$
pregtirea 8i formarea func%ionarilor pu)liciJ /n acest scop func%ioneaz
/n cadrul Fondului dou institu%ii specializate6 cu sediul la =ashington
8i la Piena6 care ofer gratuit cursuri de specializare /n domenii cum ar
fi finan%ele pu)lice6 a7ustarea )alan%ei de pl%i6 programe financiare etc$
consultan% pe pro)leme monetare 8i financiare'
1..1. I$pru$uturile FMI
entru a elimina riscul de lichiditate cu care FMI s:a confruntat in perioadele de
puternice tensiuni financiare6 Fondul a decis recurgerea la imprumuturi pentru marirea
resurselor
'
$Aceste imprumuturi permit Fondului sa dispuna de lichiditati importante6 pe care
le poate utiliza in caz de criza financiara grava$!ecurgerea la imprumuturi risca sa schim)e
natura Fondului6 facandu:l sa semene mai mult cu o )anca care se imprumuta pentru a:si
finanta creditele6 asa cum face 4anca Mondiala$Qrile mem)re au decis insa ca Fondul tre)uie
s raman o institu%ie ale caror resurse provin6 in mod esen%ial6 din cotele par%i6 si au impus un
plafon echivalent cu 1<M din valoarea totala a acestora ca fiind suma totala pe care FMI poate
sa o imprumute pentru a:si asigura lichiditatile$
In #,1&6 singurul imprumut disponi)il era cel cunoscut su) denumirea de HAcordul
general de imprumutI$ El este contractat de tarile componente ale 5rupului celor #< tari cel
mai puternic industrializate6 carora li s:au adaugat Elvetia si Ara)ia Saudita$ Aceasta linie
de credit este o rezerva pentru situatii de urgenta6 destinata a fi utilizata doar in cazul unei
crize grave a Sistemului Monetar International$ Ea a fost utilizata de mai multe ori de tari
puternic industrializate6 precum Franta in #,1, si SUA in #,*+6 pentru a le a7uta sa finalizeze
dificultatile temporare ale )alantei de plati$
'
"icolau6 Mihaela: *nstitutii bancare internationale .note de curs) :4ucuresti6 '<<1
7
In #,,06 ca urmare a acordarii unui credit foarte mare Me9icului6 urmat de un altul
acordat !usiei6 FMI a o)servat ca ii scad foarte repede lichiditatile$ entru a:i furniza
resursele necesare6 5rupul celor #< B5#<C6 a decis in #,,1 sa du)leze suma acordurilor
generale de imprumut$
Una dintre misiunile cele mai importante ale FMI este aceea de a acorda credite tarilor
mem)re pentru a le a7uta sa:si rezolve dificultatile )alantelor de plati$ entru multe tari in curs
de dezvoltare6 Fondul Monetar International este singura sursa de finantare in devize6 atunci
cand pe piata privata6 si uneori chiar si 4anca Mondiala6 li se refuza acordarea de credite$In
aceste situatii6 FMI acorda credite in )aza unui program de a7ustare economica$ Acordarea
unui credit de catre FMI in )aza unui program de a7ustare economica ofera in acelasi timp si
cresterea credi)ilitatii tarii respective pe pietele private6 ceea ce ar putea duce la o)tinerea de
credite in devize si de pe aceste piete$
Imprumuturile tarilor mem)re sunt propor%ionale cu cotele pr%i6 iar marimea
creditelor depinde de asemenea de nevoia de finan%are e9tern6 de calitatea programului
intreprins6 de marimea datoriei fata de Fond6 de perspectivele )alantei de plati si de usurinta
de adaptare$>atoria fata de FMI tre)uie sa ramana inferioara cifrei de &<<M fata de cota parte$
FMI cauta in primul rand sa e9ercite un rol de catalizator6 adica sa a7ute tarile mem)re
sa mo)ilizeze o asistenta financiara pe langa creditorii de fonduri )ilaterale6 pe langa celelalte
organizatii internationale si6 eventual6 in cadrul reesalonarii datoriilor e9terne$ In lipsa unui
program de a7ustare apro)at de Fondul Monetar International6 aceasta asistenta nu va fi
acordata$
In al doilea rand6 prudenta Fondului se e9plica prin faptul ca a acorda imprumuturi
unor tari cu )alante de plati deficitare este o actiune riscanta si poate genera intarzieri ale
ram)ursarilor fata de FMI$
In al treilea rand6 creditele FMI sunt6 prin natura lor6 sustinute financiar pe perioade
scurte de timp si sunt destinate sa a7ute la depasirea dificultatilor de scurta durata ale )alantei
de plati$ Aceste credite sunt deci diferite de cele ale institutiilor de dezvoltare6 cum ar fi 4anca
Mondiala6 care au ca scop asigurarea unei finantari pe termen lung$
1..2. Facilit#ile FMI
E9ista mai multe facilitati oferite statelor mem)re de catre Fondul Monetar
International$ alegerea facilitatii depinde de natura pro)lemei cu care se confrunta tara
respectiva$
Gipurile de facilitati acordate de FMI sunt:
aC %ransele de credit$ Acestea reprezinta politica de credit cea mai veche si cea mai
raspandita$ Creditele sunt disponi)ile pentru tarile mem)re in transe echivalente cu
'0M din cota parte$ entru prima transa6 tarile tre)uie sa demonstreze dorinta de
echili)rare a )alantei de plati6 iar pentru transele superioare se cere un acord de
confirmare Stand:)A6 )azat pe politici de sta)ilizare ce acopera o perioada de # F ' ani$
In mod normal6 la aceste acorduri se adauga anumite criterii de realizare$
8
)C Mecanis$ul acordurilor e&tinse F este destinat statelor mem)re care au dificultati
structurale ce nu pot fi depasite intr:o perioada scurta de timp$ Aceste acorduri permit
sa se a)ordeze a7ustarea economica pe parcursul mai multor ani$
cC Facilitaile de a'ustare structurala reintarita$ Aceste facilitati raspund la esecul
programelor de a7ustare traditionala aplicate in tarile cele mai sarace$ Se pune accentul
pe cresterea economica6 pe lupta impotriva saraciei6 reformele structurale )azandu:se
pe o finantare e9tinsa pe o perioada de & ani$ Se o)tin in aceste situatii imprumuturi
relativ mari6 care insa cer eforturi deose)ite in domeniul structural si fac o)iectul unor
conditionari riguroase6 ca de e9emplu vizite ale misiunilor FMI si criterii cantitative de
respectat inaintea fiecarei trageri$
dC Facilitatea de co$pensare si "inanare a cheltuielilor nepreva(ute$ Aceasta
facilitate are ca scop acoperirea pierderilor temporare ale incasarilor din e9porturi6 si
sa finanteze o crestere a costului importului de cereale$
eC Facilitai pentru trans"or$area siste$ica$ Scopul in aceasta situatie este sa se
permita finantarea tarilor in curs de tranzitie6 care se confrunta cu dificultati ale
)alantei de plati din cauza disparitiei relatiilor lor comerciale traditionale6 din cadrul
CAE!$ Aceste facilitati au avut un caracter temporar6 create in aprilie #,,&6 si
incetandu:si e9istenta la # mai #,,0$ Au recurs la acest tip de facilitate '< de tari6
suma cea mai mare fiind primita de Ucraina$
fC !sistena "inanciara in ca( de urgen#. Aceasta permite acordarea unui a7utor
financiar tarilor mem)re care se confrunta cu pro)leme ale )alantelor de plati ca
urmare a unor catastrofe naturale$
Facilit%ile de creditare$ A7utorul financiar acordat de FMI se )azeaz pe sistemul
tran8elor de credit /n care fiecare tran8 reprezint '0M din cota de participare a %rii
respective la Fond$ rima tran8 este u8or de o)%inut pentru %rile cu pro)leme /n )alan%a de
pl%i$ entru acordarea urmtoarelor tran8e6 pro)lema se pune /n mod diferit: %ara care solicit
a7utorul financiar tre)uie s adopte un program politic ela)orat /n cola)orare cu FMI$ Se pune
pro)lema unor condi%ii6 a unor criterii de performan% care pot fi folosite pentru a monitoriza
progresele programului$ Creditul este luat /n etape 8i modificat dup gradul /n care sunt
/ndeplinite condi%iile impuse$ Aceste facilit%i de creditare6 inclusiv prima tran8 sunt limitate
la ma9imum #<<M din cota de participare 8i tre)uie reconsiderat /n termen de 0 ani$
Facilit%ile e9istente$ Gimp de mai mul%i ani6 FMI:ul a dezvoltat un numr important
de /mprumuturi6 instrumente sau Kfacilit%iI6 care sunt croite pentru a adresa circumstan%e
specifice mem)rilor grupului su diversificat$ Qrile su)dezvoltate pot /mprumuta la o rat a
do)-nzii mai sczut prin Facilitatea de )e(voltare *i +educere a ,#r#ciei -P+.F/$
?mprumuturile neconcesionale se pot /nt-lni /n una din cele cinci facilit%i principale:
!ran'a$entele ,tand01y -,1! 2 ,tand01y !rrange$ents/6 Facilitatea de Finanare
3&tins# -3FF 2 3&tended Fund Facilities/4 Facilitatea ,upli$entar# W5 -,+F 2
,upple$ental +eserve Facility/6 6iniile de Credit 3ventuale -CC6 2 Contingent Credit
6ines/ 8i Facilitatea de Finanare Co$pensatorie -CFF 2 Co$pensatory Financing
Facility/.
Cu e9cep%ia !5F6 toate facilit%ile sunt su)iectul ratei do)-nzii impuse de pia%a FMI:
ului6 cunoscut su) denumirea de Hrat de costI 8i doar unele sunt supuse unei prime a ratei
do)-nzii6 o Hta9 suplimentarI$ !ata de cost se )azeaz pe rata de do)-nd a >SG:ului6 care
este revizuit sptm-nal pentru a %ine cont de schim)rile ratei do)-nzii la /mprumuturile pe
9
termen scurt de pe pie%ele monetare interna%ionale ma7ore$ !ata de cost este6 /n present6 /n 7ur
de .M$ FMI:ul nu /ncura7eaz utilizarea e9cesiv a acestor resurse impun-nd o ta9
suplimentar asupra /mprumuturilor mari6 iar %rile sunt a8teptate s ram)urseze
/mprumuturile mai devreme6 dac pozi%ia lor e9tern le permit s o fac$
Facilitatea de )e(voltare *i +educere a ,#r#ciei -P+.F/. FMI:ul6 de mul%i ani6 a
a7utat %rile su)dezvoltate prin Facilitatea de A7ustare Structural !e/ntrit BESAF F
Enhanced Structural Ad7ustment FacilitAC$ ?n #,,,6 totu8i6 a fost luat o hotr-re de a se /ntri
concentrarea asupra srciei 8i astfel ESAF a fost /nlocuit cu !5F$ ?mprumuturile prin
Facilitatea de >ezvoltare 8i !educere a srciei se )azeaz pe un >ocument al Strategiei de
!educere a Srciei B!S F overtA !eduction StrategA aperC6 care este pregtit de de fiece
%ar )eneficiar a Facilit%ii /n cooperare cu societatea civil 8i al%i parteneri de dezvoltare6 /n
special cu 4anca Mondial$ !ata de do)-nd perceput pentru !5F este doar <60M 6 8i
/mprumuturile pot fi ram)ursate dup o perioad ma9im de #< ani$
!ran'a$entele ,tand01y -,1!/. S4A sunt proiectate s se adreseze pro)lemelor pe
termen scurt al dezechili)rului )alan%ei de pl%i 8i este cea mai des utilizat facilitate a FMI:
ului$ >urata unui S4A este6 de o)icei6 #':#+ luni$ !am)ursarea tre)uie fcut timp de ma9im
0 ani6 dar se a8teapt ca %rile s ram)urseze timp de ':. ani$
Facilitatea de Finanare 3&tins# -3FF/. rima criz a petrolului 8i urmarea acesteia
F dezechili)rarea )alan%elor ma7orit%ii %rilor lumii 8i cu deose)ire a %rilor /n curs de
dezvoltare a determinat FMI s introduc o nou facilitate$ Astfel6 /n anul #,*. a fost
introdus Facilitatea de Finan%are E9tins$ Aceasta este destinat e9clusiv %rilor /n curs de
dezvoltare ce /nregistrau dezechili)re structurale /n produc%ie 8i comer%6 ce nu puteau fi
/nlturate pe termen scurt impun-nd ela)orarea 8i aplicarea unui program de a7ustare
structural pe termen lung$ Aceast facilitate a deschis o )re8 /n mecanismul de func%ionare a
Fondului6 /n sensul c termenul de acordare a facilit%ii era de #< ani6 deci termen lung6 iar pe
de alt parte deschidea posi)ilitatea ca FMI s apeleze6 pentru a o finan%a6 la /mprumuturi$
Aran7amentele prin EFF sunt mai lungi B& aniC 8i perioada de ram)ursare se poate e9tinde la
#< ani6 cu toate c se a8teapt s se ram)urseze timp de .R : * ani$
Facilitatea supli$entar# W5 -,+F/. S!F a fost introdus /n #,,* pentru a /nt-lni pe
scar larg nevoile de finan%are pe termen scurt$ ierderea nea8teptat a /ncrederii /n pia%
datorit apari%iei economiilor de pia% /n #,,<6 a condus la scurgeri masive de capital6 care
necesitau /mprumuturi pe o scar mai larg dec-t orice alt cerin% cerut FMI:ului p-n
atunci$ Qrile tre)uie s ram)urseze /mprumutul dup o perioad ma9im de '60 ani6 dar6
totu8i6 sunt a8teptate s ram)urseze cu un an mai devreme$ Goate /mprumuturile S!F con%in o
ta9 suplimentar important de &:0 puncte procentuale$
6iniile de Credit 3ventuale -CC6/. CC2 se deose)e8te de alte facilit%i ale FMI:ului
prin faptul c scopul su este de a a7uta mem)rii si s previn crizele$ Fondat /n #,,*6 el a
fost proiectat pentru %ri ce pun /n aplicare politicile economiei sonore 8i pot fi amenin%ate de
o criz /n oricare din economiile mondiale s:ar afla6 fenomen cunoscut su) denumirea de
Kefectul de contagiune financiarI$ CC2 este su)iectul acelora8i condi%ii de ram)ursare ca
S!F6 dar suport o ta9 suplimentar mai mic$
10
Facilitatea de Finanare Co$pensatorie -CFF/. CFF a fost fondat /n #,1< pentru a
a7uta %rile s acopere pierderile temporare ale /ncasrilor din e9porturi 8i s finan%eze o
cre8tere a costului importurilor de cereale$ Condi%iile de ram)ursare sunt acelea8i ca la S4A6
cu e9cep%ia c /mprumuturile CFF nu suport o ta9 suplimentar$
!sistena "inanciar# 7n ca( de urgen# -3$ergency assistance/. FMI furnizeaz
asisten% financiar /n caz de urgen% %rilor ce au trecut prin un dezastru natural sau a)ia au
ie8it dintr:un conflict$ ?mprimuturile de urgen% sunt su)iectul unei rate de cost de )az 8i
tre)uie s fie ram)ursate timp de 0 ani$
1.3.3. Intarzierile la ra!"r#are
Fondul Monetar International dispune de un statut special de creditor privilegiat$
!esursele sale nu sunt niciodat ree8alonate6 nici supuse unor o)liga%ii de reducere sau de
anulare de datorii$ ( ree8alonare sau o reducere de datorie ar fi profita)il pentru unii din
mem)ri6 dar6 /n detrimentul celorlal%i6 ceea ce ar contrazice principiul de uniformitate de
tratament pentru to%i mem)rii$Garile care intrerup ram)ursarea sunt marginalizate6 fiind
incadrate intr:o situatie de ilegalitate financiara internationala$ Aceste tari nu primesc nici un
a7utor tehnic si nici spri7in financiar din partea Fondului Monetar International6 si le este
interzis accesul la credite )ilaterale si la mecanismele de reesalonare a datoriei$
1.8. +esursele Fondului Monetar Internaional
Esen%ialul resurselor de care dispune FMI:ul pentru a acorda credite este format din
Cotele de participare su)scrise de statele mem)re$ Aceste contri)u%ii se numesc Lcote:pr%iL$
Cotele de participare sunt c-teodat insuficiente pentru a rspunde %rilor mem)re6
FMI:ul face apel la resursele /mprumutate$
Cotele:pr%i au fost e9primate ini%ial /n dolari6 iar /n prezent sunt e9primate /n >$S$G$
Cota:parte a fiecrei %ri este determinat de pozi%ia sa economic6 comparativ cu cea a
celorlal%i mem)ri$ entru schim)area cotelor se ia /n considerare o varietate de factori
economici6 incluz-nd I4Ful6 tranzac%iile de cont curent6 rezerve oficiale$ C-nd o %ar devine
mem)r a FMI /i este repartizat o cot ini%ial ce are acela8i nivel cu cele ale %rilor mem)re
considerate de Fond a fi compara)ile ca mrime economic 8i caracteristici cu aceasta$ Aceste
cote au fost /n mai multe r-nduri revizuite$ Cu prile7ul ma7orrilor de cote pr%i se urmre8te 8i
men%inerea unui echili)ru /ntre diferitele grupe de %ri$ A8a se e9plic ma7orarea cotei Chinei
/n '<<#6 ca urmare a do)-ndirii suveranit%ii asupra Dong @ong:ului6 care a a7uns la acela8i
nivel ca 8i Canada$ Cotele pr%i reprezint criteriul de sta)ilire a dreptului de vot in organele
de conducere$
+esursele FMI se pot grupa in general in patru categorii
&
:
aC cote su)scrise de tarile mem)reJ
)C do)anzi si comisioaneJ
cC vanzari de aur contra valute converti)ileJ
dC imprumuturi$
aC 0otele de participare reprezint KcapitalulI FMI:ului6 adic fondurile proprii care /i
permit s acorde credite$ Fiecrui stat mem)ru i se atri)uie o cot:parte6 element esen%ial /n
via%a institu%iei6 cci cota:parte serve8te la determinarea importan%ei drepturilor de vot 8i a
&
5aftoniuc6 S$ : (inane internaionale 6 Ed$ Economic6 4ucure8ti6 '<<<6 p$ ,'
11
mrimii eventualelor credite$ Ini%ial6 mrimea cotei fiecrui mem)ru6 e9primat /n dolari6 a
fost sta)ilit astfel /nc-t s reflecte dimensiunea economic a %rii respective %n cadrul
economiei mondiale6 lu-ndu:se /n considerare factorii economici importan%i:
'M din venitul na%ionalJ
0M din rezervele de aur 8i dolariJ
#<M din media importuluiJ
#<M din varia%ia ma9im a e9portuluiJ
Suma elementelor de mai sus6 ma7orat la procentul e9portului mediu fa% de venitul
na%ional$
KFormula de la 4retton =oodsI6 care a fost aplicat p-n /n #,1&6 se prezint astfel:
Cota S B<6<'T U <6<0! U <6#<M U <6#<PCB# U VNTC
unde:
T S venitul na%ional /n #,.<J
! S valoarea aurului /n dolari la # iulie #,.&J
M S media importurilor /n perioada #,&. F #,&+J
P S varia%ia ma9im a e9porturilor /n perioada #,&. F #,&+J
V S media e9porturilor /n perioada #,&. F #,&+$
Cotele mem)rilor ini%iali au fost legate de aceasta formul6 dar nu strict determinate de ea$
KFormula de la 4retton =oodsI a fost revizuit /n anii #,1' F #,1&$ Astfel6 dup
aceasta dat6 sta)ilirea mrimii cotelor s:a fcut dup criterii mai elastice6 predomin-nd
compara%ia cu cotele %rilor mem)re care au apro9imativ acela8i nivel de dezvoltare
economic 8i financiar cu %ara aderent$
?n urma celei de a doua revizuiri generale a cotelor6 adoptat /n #,,<6 formula
modificat se prezint astfel:
Cota S B<6<#T U <6'0! U <6<0 U <6''*1PCCB# U CNTC
unde:
T S produsul intern )rut /n #,+0J
! S media lunar a rezervelor /n #,+0J
S media anual a pl%ilor curente /n #,+# F #,+0J
PC S varia%ia veniturilor curente$
Gotalul cotelor:pr%i6 care era de *60 miliarde de dolari /n #,.06 se ridic astazi la #.0
miliarde de >SG6 adic mai mult de '<< miliarde de dolari$
12
ana in anul #,*+ aceasta cota era formata din '0M aur si *0M moneda nationala$
(data cu intrarea in vigoare a Statutului modificat al FMI6 fractiunea in aur a fost inlocuita cu
valute converti)ile ca echivalent al unei sume corespunzatoare in >SG$ In trecut6 aurul
corespunzator fractiunii de '0M se depunea la unul din cei patru depozitari acreditati ai
Fondului BSistemul Federal de !ezerve al SUA6 4anca Angliei6 4anca Frantei si 4anca de
!ezerva a IndieiC$ Moneda nationala este pastrata intr:un cont special la dispozitia FMI6 la
)anca centrala sau o alta )anca din tara respectiva$
eriodic6 aceste cote sunt revizuite6 de regula in sensul maririi lor$ Sporirea cotelor de
participare este determinata6 in principal6 de nevoia de resurse a Fondului pentru a face fata
solicitarilor sporite de finantare ale mem)rilor$ !evizuirea generala a cotelor se face la
intervale de pana la 0 ani6 dar fiecare mem)ru poate solicita6 atunci cand se considera
indreptatit6 modificarea singulara a cotei sale$ 2a data de &< ianuarie '<<&6 Consiliul e9ecutiv
a realizat ultima revizuire a cotelor de participare Ba #':aC6 lasand neschim)ata valoarea
acestora de '#&6* miliarde >SG$
Cotele de participare cele mai mari le au tarile dezvoltate6 care detin &N. din total si6
deci6 din voturi: SUA F #*6<+M6 Eaponia F 16#&M6 5ermania F 06,,M6 Franta F .6,0M6 Marea
4ritanie F .6,0M$
)C -obanzile si comisioanele reprezinta o alta resursa a FMI6 a carei marime
depinde de volumul creditelor acordate si de evolutia ratelor do)anzii$
cC 5anzarile de aur erau destinate6 in formula vechiului statut6 sa mareasca
resursele Fondului intr:o anumita valuta pentru a face fata solicitarilor deose)it de mari intr:o
moneda$
dC *mprumuturile se utilizeaza in cazul in care disponi)ilitatile FMI devin
insuficiente comparativ cu solicitarile de finantare ale tarilor mem)re si se o)tin de la statele
mem)re6 de la alte organizatii sau pe )aza unor aran7amente$
>reptul de a primi a7utor financiar in valuta si alocari de >SG de la FMI este
proportional cu cotele:parti varsate6 fapt care creeaza diferentieri accentuate in redistri)uirea
resurselor Fondului$ Astfel6 tarile cu o )una situatie economica si financiara au si posi)ilitati
mai mari de a apela la finantarile FMI si6 in plus6 primesc cele mai mari alocari de >SG6 ceea
ce constituie un parado96 deoarece nevoi suplimentare de resurse manifesta tarile in curs de
dezvoltare6 tari cu situatie financiara sla)a6 reflectata si in marimea cotei lor su)scrise si
varsate la Fond
.
$
( tara mem)ra poate utiliza >SG pentru a o)tine moneda straina de la alti mem)ri si
pentru a face plati catre FMI$ ( astfel de utilizare nu constituie un imprumut6 statelor mem)re
ale FMI fiindu:le alocate >SG pentru rezolvarea unor dezechili)re de )alanta de plati6 fara
indeplinirea unor masuri de politica economica si fara o)ligatia de ram)ursare$ ( tara mem)ra
care isi foloseste alocarile de >SG plateste Fondului o do)anda la o rata anuala de #M:0M6 in
timp ce un stat care detine >SG peste alocarile sale incaseaza o astfel do)anda$
.
4rezeanu6 $6 oanta >$ : /rganisme financiare internaionale 6 Ed$ 2umina 2e96 4ucure8ti6 '<<&6 p$ #.&
13
Capitolul 2
+olul FMI 7n 3cono$ia Mondial#
5lo)alizarea a creat o nou /ncercare pentru Fondul Monetar Interna%ional$ >ou
dintre cele mai importante 8i mai dificile /ncercri sunt: cum s /ntre8ti sistemul financiar
glo)al B pentru a fi mai pu%in vulnera)il la crize financiare 8i cum s se descurce c-nd crizele
aparC 8i cum s avansezi /n lupta /mpotriva /ndatorrii %rilor sla) dezvoltate$
5lo)alizarea a demonstrat c poate aduce mari )eneficii pentru multe %ri 8i persoane
din lume$entru cre8terea nivelului de trai %rile tre)uie s se integreze /n economia
glo)al$>ar glo)alizarea pe l-ng cre8terea volumului 8i vitezei capitalurilor interna%ionale a
crescut 8i riscul unor crize financiare$Wi /n acela8i timp %rile sla) dezvoltate care nu
)eneficiaz din glo)alizare se pot KdeprtaI 8i mai mult de nivelul celorlalte %ri$
?n #,,*:#,,+ a avut loc criza asiatic 8i ea nu a lovit doar /n sl)iciunile %rilor
respective dar ea s:a propagat /n tot sistemul financiar interna%ional 8i a avut ' urmri ma7ore:
Investitorii se pot retrage rapid dac sesizeaz anomalii /n politicile economice ale
%rii respective6 astfel se pierde /ncrederea6 8i se declan8eaz o crizJ
Criz /ntr:o %ar sau regiune se poate rsp-ndi rapid 8i /n alte %ri datorit legturilor
dintre acele %ri$
entru a reduce riscul apari%iei crizelor FMI a promovat msuri /mpreun cu mem)rii
guvernelor dar 8i pentru a /ntri sistemul monetar 8i financiar interna%ional$( %ar poate fi
vulnera)il la o criz economic dac institu%iile sale sunt insolvente sau au tendin%a de:a
deveni$entru a face un sistem mai ro)ust6 )ncile 8i alte institu%ii financiare tre)uie s
/m)unt%easc controlul 8i managementul riscului pentru %ara respectiv$
FMI 8i 4anca Mondial /n #,,, au /nceput s aprecieze sl)iciunile actuale 8i
poten%iale ale sistemului financiar interna%ional$Aceste aprecieri au fost prezentate %rilor ca
un ghid pentru a le remedia$
FMI mai lucreaz de asemenea cu guvernele na%ionale 8i alte institu%ii interna%ionale
pentru:
a /ntri func%ionarea )ncilorJ
a reface minimul de capital necesar pentru )nci 8i institu%ii financiareJ
a crea un set de standarde de conta)ilitate interna%ionalJ
a finaliza un set de principii pentru o )un guvernare$
u)licarea de date actualizate cu privire la situa%ia unei %ri reprezint o premis
necesar pentru /ncura7area investi%iilor$
?n #,,16 dup criza din Me9ic6 FMI a creat o serie de msuri pentru a a7uta %rile care
au nevoie de capital e9tern$Qrile care cereau fonduri au acceptat s pu)lice date cu privire la
14
situa%ia economic 8i financiar a lor$ FMI prin politica sa deschis de pu)licare a datelor cu
privire la situa%ia unei %ri /ncura7eaz progresul economic 8i investi%iile$
Cu toate c transparen%a FMI este /n cre8tere6 Consiliul e9ecutiv este con8tient c
fondul tre)uie s pstreze un rol de confident cu %rile mem)re$
FMI cola)oreaz activ cu 4anca Mondial6 )ncile regionale de dezvoltarea6
(rganiza%ia Mondial de Comer%6 cu agen%iile "a%iunilor Unire 8i cu alte institu%ii
interna%ionale pentru a asigura )una func%ionare a sistemului financiar interna%ional$
Gimp de mai mul%i ani FMI a a7utat %rile sla) dezvoltate s:8i implementeze politici
economice pentru a cre8te nivelul de trai prin sfaturile prin asisten%a tehnic 8i suportul su
financiar$ ?ntre #,+1 8i #,,,6 01 de %ri cu o popula%ie de &6' miliarde au fost /mprumutate cu
credite cu do)-nd redus prin K facilitatea a7ustrii structuraleI pentru ca ace8ti mem)rii s
do)-ndeasc cre8terea economic 8i o /m)unt%ire /n )alan%a lor de pl%i$
Aceste facilit%i au adus contri)u%ii masive la dezvoltarea %rilor sla) dezvoltate6 dar /n
ciuda asisten%ei su)stan%iale din partea FMI 8i a altor institu%ii interna%ionale multe %ri sla)
dezvoltate n:au reu8it s:8i revin$
FMI 8i 4anca Mondial creeaz suportul necesar guvernelor pentru dezvoltarea
strategiilor lor dar nu impune destina%ia veniturilor$ Fiecare institu%ie se concentreaz pe aria
sa de e9pertiz$>e aceea personalul 4ncii Mondiale se concentreaz pe politicile sociale
pentru a reduce srcia inclusiv munca necesar atingerii acestui deziderat$ FMI /ndrum
guvernele /n promovarea politicilor macroeconomice prudente$?ncep-nd cu aprilie '<<' FMI
a /nceput alturi de 4anca Mondial un program pentru a7utarea %rilor sla) dezvoltate /n
reducerea datoriilor a9-ndu:se pe &* dintre care '& sunt din Africa$
?n anii X*<6 ;+<6 8i /nceputul anilor ;,<6 FMI a a7utat un numar mare de %ri
postconflictuale : cum ar fi 4angladesh6 Cam)odgia6 Chad6 El Salvador6 Etiopia6 5eorgia6
Daiti6 Eordan6 8i "icaragua: printr:o varietate mare de facilit%i acordate de FMI$ entru a
/ntri aceste eforturi6 /n luna octom)rie #,,0 4ordul E9ecutiv a sta)ilit ca atat timp ct sunt
disponi)ile instrumentele financiare ale FMI 8i sunt adecvate pentru a face fa% situa%iilor
postconflictuale6 spri7inul FMI se poate dovedi )enefic$
?n criza financiar la mi7locul acestei decade /n Me9ico FMI a apro)at pe data de
#$<'$#,,0 cel mai mare pachet financiar pentru o %ar mem)r a FMI /n valoare de Y#*6+
)illion$ Acest a7utor avea scopul s sts)ilizeze situatia financiar 8i s opreasc ie8irile masive
de capital din Me9ic$ Criza financiar din Asia din anul #,,+ a fost evenimentul financiar a
anului$ Cel mai mult afectate au fost Indonesia6 Coreea si Gailanda$ rintre cauzele principale
pentru aceast criz putem s considerm /mprumuturile e9terne fcute de aceste %ri /n e9ces6
cu scaden%e scurte$ e de alt parte regurile )ancare inadecvate 8i interven%ia sa nereu8ita n:au
putut s contri)uie la sta)ilizarea situa%iei economice$ ?ntrzierea semnificativ /n adaptrii
msurilor corespunztoare /n rezolvarea acestor dificult%i a aprofundat criza financiar 8i a
afectat 8i alte %ri din aceast regiune$
FMI a a7utat cele trei %ri cel mai mult afectate : Indonesia6 Coreea si Gailanda6
aran7nd programe pentru reforme economice6 care ar tree)ui s a7ute refacerii situa%iei
financiare$ Coreea a )eneficiat de a7utor financiar la valoare total de Y ##6' )illion 8i
Gailanda Y .6< )illion$
15
?n luna iulie #,,+6 dup dificult%iile financiare serioase6 !usia a primit un /mprumut
de Y##$' )illion6 care va avea drept scop s suplimenteze cele Y ,$' )illion primite /n luna
martie #,,1$
?n anii recen%i6 pe plan mondial a crescut numarul %rilor /n care e9ist insta)ilitate
politica6 convulsii sociale sau conflicte armate interna%ionale$ entru a spr7ini astfel de %ri6 /n
anul #,,0 FMI a /ntrit politica sa financiar prin /ntroducerea Asisten%ei de Urgen% pentru
%rile postconflictuale$ >in aceast cauz6 8ase %ri: Al)ania6 4osnia 8i Derzegovina6
!epu)lica Congo6 !uanda6 Sierra 2eone6 8i Ga7ikistan au )eneficiat de aceast asisten%$ ?n
procesul de intra7utoare al acestor %ri pentru resta)ilirea sta)ilit%ii macroeconomice6 FMI
lucreaz /n cola)orare cu alte organiza%ii interna%ionale 8i creditori )ilaterali $
Capitolul
+elaiile Fondului Monetar Internaional cu +o$9nia
!om-nia a acceptat o)liga%iile prevzute /n Articolul PIII al Statutului FMI la '0
martie #,,+$ rin aceasta6 !om-nia se anga7eaz s nu recurg la introducerea de restric%ii cu
privire la efectuarea pl%ilor 8i transferurilor pentru tranzac%ii interna%ionale curente 8i s nu
participe la aran7amente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple6 fr
apro)areaNconsultarea FMI$
?n calitate de stat mem)ru6 !om-nia furnizeaz FMI informa%ii 8i realizeaz consultri
anuale cu aceast institu%ie6 /n conformitate cu prevederile Articolului IP al Statutului FMI$
?n cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor interna%ionale /n
domeniile relevante pentru activitatea FMI6 !om-nia a participat la:
rogramul 4ncii Mondiale 8i FMI de evaluare a sectorului financiar
BFinancial Sector Assessment rogram : FSAC$ ?n acest conte9t6 e9per%ii
4M 8i FMI au realizat raportul Financial Sector Sta)ilitA Assessment :
FSSA6 raport ce identific principalele vulnera)ilit%i ale sectorului
financiar rom-nesc 8i ofer un set de recomandri pentru corectarea
acestora$
!(SC : >ata Module Braportul privind respectarea standardelor 8i
codurilorC6 prin care e9per%ii FMI realizeaz o evaluare a practicilor
rom-ne8ti privind diseminarea datelor vizavi de Standardul Special de
>iseminare a >atelor : S>>S B!om-nia a aderat la acest sistem /n mai
'<<0C$
?n calitate de %ar mem)r6 !om-nia a )eneficiat de:a lungul timpului6 de asisten%
tehnic /n c-teva domenii incluz-nd politica monetar 8i organizarea )ncii centrale6
supravegherea 8i reglementare )ancar 8i statistica$
.1. Istoria relaiilor FMI cu +o$9nia
!om-nia este mem)r a Fondului Monetar Interna%ional BFMIC din anul #,*'6 av-nd
/n prezent o cot de participare de # <&<6' milioane >SG sau <6..M din cota total$ !om-nia
de%ine ## <&+ voturi6 echivalentul a <6..M din total$ !omania a incheiat pana in prezent cu
16
FMI #< acorduri stand:)A6 dintre care trei inainte de #,+,6 iar sapte dupa aceasta data$ Gara
noastra a devenit mem)ru cu drepturi depline al FMI la #0 decem)rie #,*'6 fiind6 la acel
moment6 cel de:al #'0:lea stat mem)ru$
?n cadrul FMI6 !om-nia face parte din grupa de %ri Bconstituen%aC care include:
(landa6 Ucraina6 Israel6 Cipru6 Moldova6 5eorgia6 Armenia6 4ulgaria6 4osnia Der%egovina6
Croa%ia6 Macedonia6 Muntenegru$ 5rupa de %ri este reprezentat /n Consiliul e9ecutiv al FMI
de un director e9ecutiv olandez6 !om-nia av-nd un reprezentant /n cadrul )iroului acestuia
care /ndepline8te func%ia de consilier$ ozi%ia de guvernator al !om-niei la FMI este de%inut
de guvernatorul 4"! iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul
Finan%elor u)lice cu responsa)ilit%i /n domeniu$
Fondul a avut un reprezentant rezident la 4ucuresti incepand cu anul #,,#$ >l$ %onny
6ybe: este !eprezentant !egional rincipal pentru !omania si 4ulgaria6 incepand cu martie
'<<,
0
$
Participarea +o$9niei la FMI se ridica la #$<&<6' milioane >SG sau <6.+M din cota
totala$ uterea de vot a !omaniei este de #<$00' voturi reprezentand <6.,M din total$ rimul
acord cu Fondul a fost apro)at in #,*0 si finalizat un an mai tarziu6 cand !omania a primit ,0
de milioane >SG6 iar cel de:al doilea in #,**6 atunci cand s:au primit 1.6# milioane >SG
1
$
atru ani mai tarziu6 in #,+#6 a fost incheiat cel de:al treilea acord6 reziliat la &< de luni
dupa semnarea lui6 dupa ce !omania a tras de la FMI suma de +#*60 milioane >SG$
>upa caderea comunismului6 primul aran7ament cu Fondul a fost incheiat in aprilie
#,,#6 pe o durata de #' luni6 pentru &+<60 milioane >SG$ Acesta avea ca scop accelerarea
reformei economice si a fost orientat in special pe reforma sistemului financiar:)ancar$
Memorandum:ul incheiat cu guvernul roman viza o sta)ilizare graduala a economiei6
prin li)eralizarea treptata a preturilor6 reducerea inflatiei6 devalorizarea cursului de schim) si
introducerea unei rate de schim) flotante6 eliminarea do)anzilor real:negative6 instituirea unor
impozite si ta9e corelate cu veniturile incasate6 stimularea procesului de economisire si a
investitiilor$
In mai #,,' a fost incheiat un nou acord cu FMI6 pe o durata de #< luni6 pentru o suma
de &#. milioane >SG$ ()iectivele acordului vizau diminuarea inflatiei6 incheierea miscarii
corective a preturilor si li)eralizarea cursului de schim) al leului6 mentinerea deficitului
)ugetar la un nivel care sa poata fi finantat fara consecinte inflationiste6 redresarea pozitiei
e9terne a tarii prin ameliorarea situatiei )alantei de plati e9terne si cresterea rezervelor
valutare$
Al treilea aran7ament stand:)A cu FMI de dupa #,+, a fost semnat in mai #,,.6 pentru
&<#60 milioane >SG6 care a inclus si o facilitate de transformare sistematica6 facilitate
acordata tarilor aflate in tranzitie si care se confrunta cu dificultati in echili)rarea )alantei de
plati$
Masurile se refereau de aceasta data la devalorizarea su)stantiala a cursului valutar
oficial6 eliminarea su)ventiilor acordate de stat6 sta)ilirea unei rate a do)anzii real:pozitive6
sta)ilirea unor o)iective de restructurare a sistemului financiar:)ancar si in domeniul
privatizarii$
0
http:NNOOO$fmi$roN
1
Idem 1
17
Un nou acord cu FMI a fost incheiat in aprilie #,,*6 pentru #& luni si o suma de &<#60
milioane >SG$ rintre o)iectivele aran7amentului se numarau mentinerea deficitului )ugetar
la un nivel rezona)il6 reducerea ratei inflatiei6 li)eralizarea pietei valutare si a preturilor
utilitatilor6 cresterea rezervelor 4"! sau sistarea creditelor discretionare$
>oi ani mai tarziu6 in august #,,,6 a fost apro)at urmatorul acord cu Fondul6 pentru .<<
milioane >SG$ Erau vizate atunci diminuarea deficitului de cont curent6 scaderea inflatiei6
consolidarea fiscala si restrictionarea cresterii salariilor6 cresterea rezervelor valutare ale
4"!6 reducerea pierderilor intreprinderilor pu)lice si implicarea mai puternica a pietei de
capital in procesul de atragere a capitalurilor straine$
In octom)rie '<<# a fost incheiat urmatorul aran7ament cu FMI6 in suma de &<< milioane
>SG$ rogramul a vizat sustinerea procesului de dezinflatie si mentinerea deficitului de cont
curent6 concomitent cu accelerarea reformelor structurale si intarirea perspectivelor de
crestere economica$
In iulie '<<. a fost incheiat urmatorul aran7ament cu FMI6 de '0< milioane >SG6
acesta fiind un acord stand:)A de supraveghere preventiva6 care a cuprins anga7amentele luate
de !omania in privinta politicilor macroeconomice pentru perioada '<<.:'<<1$ Acesta a
prevazut accesul la fondurile FMI numai in cazul aparitiei unor crize economice neprevazute$
Acordul a fost suspendat in '<<06 ca urmare a divergentelor dintre FMI si partea romana cu
privire la evaluarea performantelor si a cailor de actiune macroeconomica$
2a . mai '<<,6 Consiliul >irectorilor E9ecutivi al FMI a apro)at solicitarea !om-niei
privind /ncheierea unui aran7ament stand:)A pentru o perioad de doi ani6 /n valoare de ##6.
miliarde >SG Bapro9imativ #'6, miliarde euro sau #*6# miliarde dolari SUAC 8i eli)erarea
primei tran8e /n valoare de .6&* miliarde >SG Bapro9imativ .6, miliarde euro sau 161 miliarde
dolari SUAC$ >in acest aran7ament s:au tras * din cele + tran8e prevzute6 /nsum-nd #<60*
miliarde >SG
#
Bapro9imativ ##6, miliarde euroC$ ?n ceea ce prive8te cea de:a +:a tran86
aceasta a fost considerat6 la solicitarea autorit%ilor rom-ne6 ca fiind de tip preventiv 8i6 /n
conte9tul evolu%iilor macroeconomice favora)ile6 nu a fost tras$
?n 8edin%a din '0 martie '<##6 Consiliul >irectorilor E9ecutivi al FMI a apro)at
/ncetarea mai devreme a acordului precedent 8i a apro)at /ncheierea unui nou aran7ament
stand:)A cu !om-nia6 de tip preventiv6 pentru o perioad de '. luni6 /n sum de &$<,<61
milioane >SG Bapro9imativ &60 miliarde euroC6 reprezent-nd &<<M din cota !om-niei la FMI$
>ata intrrii /n vigoare a acestui aran7ament este &# martie '<##$
2a * august '<<,6 Consiliul 5uvernatorilor FMI a apro)at rezolu%ia privind o nou
alocare general de >SG6 /n valoare total de '0< miliarde >SG$ Aceast alocare general a
fost /nso%it de o alocare special6 care a fost propus /nc din anul #,,*6 dar care la acea
vreme nu a /ntrunit cvorumul necesar apro)rii$
?n prezent6 suma alocrilor cumulative de >SG:uri aferent !om-niei este de ,<+6+
milioane >SG$ Conform Statutului Fondului6 alocrile de >SG nu sunt purttoare de do)-nd6
%rile mem)re primind do)-nd doar atunci c-nd de%inerile de >SG cresc peste nivelul
alocrilor 8i pltind do)-nd atunci c-nd de%inerile scad su) nivelul alocrilor$ 2a # martie
'<##6 de%inerile de >SG ale !om-niei erau de 1#06& milioane >SG$
.2. !sistena "inanaciar# si tehnic# acordat# de FMI +o$9niei
.2.1. !sistena "inanciar#
18
Asisten%a financiara pentru +o$9nia s:a materializat in programe de imprumut de tipul
Acord Stand:)A$ Incepand cu #,*'6 !omania a folosit resursele FMI in mai multe ocazii
Bdetaliate mai 7osC ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului$
Ga)el #$ 6cordurile incheiate intre ,omania si ()*
Tipul Acordului Data Aprobrii
Data Expirrii sau
Rezilierii
Suma Aprobata
(milioane SDR)
Suma Trasa
(milioane SDR)
Stand-by 10/03/75 10/02/76 95.0 95.0
Stand-by 09/09/77 09/08/78 64.1 64.1
Stand-by 06/15/81 01/14/84 1,102.5 817.5
Stand-by 04/11/91 04/10/92 380.5 318.1
Stand-by 05/29/92 03/28/93 314.0 261.7
Stand-by 05/11/94 04/22/97 320.5 94.3
Stand-by 04/22/97 05/21/98 301.5 120.6
Stand-by 08/05/99 02/28/01 400.0 139.75
Stand-by 10/31/01 10/15/03 300.0 300.0
Stand-by preventiv 07/07/04 07/07/06 250.0 0 (nefinalizat!
Stand-by 05/04/2009 03/15/2011 11443.0 6088
1ursa: http:77888'mae'ro
Suma trasa /n acordul din '<<. este zero deoarece acesta a fost un Acord Stand:)A
preventiv BprecautionarAC$ rogramul nu a fost finalizat6 numai prima evaluare fiind /ncheiata$
>up e9pirarea Acordului6 /n iulie '<<14 fr a fi aprut necesitatea efecturii de trageri6
cola)orarea !om-niei cu FMI /n domeniul macroeconomic a continuat su) forma
consultrilor anuale$
?n data de . mai '<<, Consiliul >irector al FMI a apro)at un nou Acord stand:)A pe
'. de luni6 /n valoare de ##$.. miliarde >SG B#'$,0 miliarde EU!C6 ca parte a unui pachet
financiar interna%ional care include alte 0 miliarde EU! provenite de la facilitatea Uniunii
Europene de spri7inire a )alan%ei de pl%i6 # miliard EU! din programele >2 ale 4ncii
Mondiale 8i # miliard EU! de la alte institu%ii interna%ionale$
Gotalul creditelor neram)ursate la sf-r8itul lunii octom)rie '<<, se ridica la 1<++
milioane >SG6 respectiv 1,<$,0M din cot$
.2.2. !sistena tehnic#
Granzitia in !omania a fost sustinuta prin asistenta tehnica su)stantiala din partea
agentiilor multilaterale si a donatorilor )ilaterali$ Fondul a oferit spri7in In mai multe domenii6
In peste .< de misiuni de asistenta tehnica din #,,< pana acum$ Asistenta din partea
19
e9pertilor Fondului s:a a9at pe un numar de domenii cheie6 printre care: reformele fiscale6
modernizarea )ancii centrale si a sistemului )ancar6 crearea unei structuri legale orientata
catre piata6 cursuri de instruire si Im)unatatirea colectarii si raportarii datelor statistice$
Implementarea unei reforme cuprinzatoare a administratiei fiscale In conformitate cu
recomandarile mai multor misiuni de asistenta tehnica de la >epartamentul de Afaceri Fiscale
ale Fondului a demarat In ianuarie '<<&$ e 1 noiem)rie '<<' a fost finalizat un raport
Braportul de tara FMI nr$ <'N'0.C$ In continuare6 In '<<& a fost finalizat un FSA6 in timp ce
asistenta tehnica din partea >epartamentului Sisteme Monetare si Financiare al Fondului
privind tintirea inflatiei continua$ !ecent6 autoritatile romane s:au anga7at sa actualizeze
FSA pana la sfarsitul anului '<<+
*
$
!om-nia a inregistrat un )oom economic in perioada '<<&:'<<+6 ce a condus la
suprainclzire si la dezechili)re nesustena)ile$ Cresterea medie a I4 s:a situat la peste 1$M
pe an in perioada '<<&:'<<+6 investi%iile straine directe si intrarile de capital Bpar%ial prin
filialele )ancilor straine din !omaniaC contri)uind la o crestere semnificativa a consumului si
investitiilor$ Cresterea ro)usta a e9porturilor catre tarile UE a reflectat un proces de integrare
din ce in ce mai mare cu economiile vest:europene$ Cresterea cererii interne a fost insa si mai
rapida6 generand deficite de cont curent din ce in ce mai mari6 ce au culminat cu nivelul de
#.M din I4 atins in '<<*$ Economia in supraincalzire si intrarile rapide de capital au
complicat politica monetara6 fapt ce a atras dupa sine incapacitatea 4"! de a realiza tinta de
inflatie in pofida ma7orarilor ratelor do)anzilor si ale rezervelor minime o)ligatorii$ !ata reala
efectiva de schim) B!!ESC s:a apreciat cu apro9$ 0<M in perioada dintre 7umatatea anului
'<<. si 7umatatea anului '<<*6 fiind determinata de intrarile masive de capital si de asteptarile
legate de convergenta economica ca urmare a intrarri in UE$ olitica fiscala a 7ucat un
puternic rol prociclic6 deficitul )ugetar crescand de la su) #M din I4 in '<<0 la aproape 0M
din I4 pana in '<<+$
Imprumuturile e9terne ale sistemului )ancar au determinat o crestere rapida a
creditului intern6 acesta a7ungand la o medie de 0<M pe an in ultimii patru ani$ asivele
e9terne nete ale )ancilor au crescut de la :'M din I4 in '<<& la U#,M in '<<+$ Accesul
companiilor la credite e9terne a contri)uit si el la )oom6 acesta ma7orandu:se de la un net de
.M din I4 in '<<0 la aproape ##M in '<<*$ Mai mult6 peste 7umatate din imprumuturile
private interne sunt in valuta6 o mare parte dintre acestea apartinand populatiei sau
companiilor e9puse riscului6 ceea ce genereaza o e9punere indirecta su)stantiala a )ancilor la
riscuri valutare chiar daca in )ilanturile )ancilor respective nu e9ista disparitati valutare mari$
Structura maturitatii datoriei e9terne s:a deteriorat si ea in ultimii ani6 gradul de acoperire a
datoriei e9terne pe termen scurt din rezervele internationale )rute scazand la apro9imativ *0M
in fe)ruarie '<<, de la peste #*<M in '<<&$
Cresterea reala a I4 a incetinit de la o medie de ,M Btrimestru:la:trimestru6 anualizatC
in primele trei trimestre ale anului '<<+ pana la un declin de #&M in ultimul trimestru F una
dintre rasturnarile cele mai a)rupte in randul pietelor emergente$ >eclinul a fost determinat de
o scadere a cererii interne$ entru primul trimestru al anului '<<,6 primii indicatorii
Bincredere6 productie industriala6 vanzari cu amanuntul6 veniturile fiscaleC indica in continuare
o scadere severa a I4$ Cresterea e9porturilor a intrat si ea pe o panta puternic negativa6 dar
importurile au scazut inca si mai accentuat6 demarand o corectie rapida a deficitului de cont
curent care a a7uns la 7umatate in perioada ianuarie:fe)ruarie '<<,6 comparativ cu aceeasi
perioada a anului anterior$ Inflatia s:a mai ameliorat putin fata de valoarea sa de ,6#M din
iulie '<<+6 dar se mentine totusi in 7ur de *M$
*
http:NNOOO$mae$roN
20
4ursa de valori de la 4ucuresti6 la fel ca pietele de peste tot6 a fost grav afectata6
pierzand 10M din valoarea sa de la varful atins in august '<<+$
iata inter)ancara a fost tul)urata in luna octom)rie '<<+ de pro)lemele de
lichiditate la o )anca comerciala6 ratele atingand niveluri e9trem de ridicate si mentinandu:se
relativ ridicate datorita ingri7orarilor remanente ce tin de riscul de contrapartida6 de aversiunea
fata de riscuri ridicate si de segmentarea pietei din cauza unei distri)uiri neuniforme a
activelor BGitluri de StatC eligi)ile in operatiunile cu 4"!$ resiunile asupra )alantei de plati
au determinat o depreciere de #0M a leului fata de Euro din octom)rie '<<+6 generand
presiuni asupra populatiei6 )ilanturilor companiilor si )ancilor$ In ciuda deprecierii6 conditiile
financiare s:au inasprit semnificativ urmare cresterii primelor la instrumente derivate cum ar
fi sOap:ul privind riscul de neplata al statului BSovereign Credit >efault SOapC si inaspririi
politicii monetare$ !ating:ul international de tara al !omaniei a fost redus la sfarsitul anului
'<<+ Bla su) Xinvestment grade; in cazul agentiei FitchC cu o mar7a mai mare decat cea a altor
tari din regiune6 reflectand ingri7orarile pietei in legatura cu sustena)ilitatea deficitului mare
de cont curent pe care il are !omania6 incertitudinile din 7urul perspectivelor de politica
fiscala si politica de venituri6 si sanatatea financiara a )ancilor ce au sucursale sau filiale in
!omania$ Aceasta s:a tradus in costuri semnificativ mai mari ale imprumuturilor e9terne
pentru )ancile si companiile romanesti$
4ancile mama ale principalelor )anci care opereaza in !omania s:au anga7at sa
spri7ine continuu filialele lor6 anga7andu:se sa isi mentina e9punerea glo)ala fata de !omania
pe durata programului si sa isi recapitalizeze filialele in functie de necesitati$ 4"!6 impreuna
cu organismele de supraveghere )ancara din tarile de domiciliu vor monitoriza
indeaproapeacest anga7ament$
>eclinul economic a conditionat solicitarea de catre !omania a unui imprumut de la
FMI in martie '<<,$ 2a . mai6 Consiliul E9ecutiv al FMI a apro)at acordul stand:)A in
valoare de #*6# miliarde dolari$
A7ustarea initiala se concentreaza pe reducerea cheltuielilor curente pentru a
anula ma7orarile mari6 nesustena)ile ce s:au produs in acest domeniu in ultimii ani$ !eformele
fiscale in domeniul structurii salariilor pu)lice6 pensiilor si al intreprinderilor pu)lice vor
solutiona cele mai acute puncte de presiune asupra cheltuielilor pu)lice6 pentru a asigura
sustena)ilitatea politicii fiscale$ Aceste eforturi vor fi com)inate cu eficientizarea impozitelor
si cheltuielilor6 ce va fi determinata de asistenta tehnica oferita de Fond6 4anca Mondiala si
Comisia Europeana$ >esi efectele initiale ale acestor masuri vor fi6 inevita)il6 dureroase6 ele
vor avea avanta7e importante pe termen lung$ Implicarea partenerilor sociali in aceste aspecte
si realizarea consensului in ceea ce priveste aceste masuri critice vor fi esentiale$
21
CO;C6<=II
Gransformarea economicZ este un proces comple9 care impune crearea institu%iilor
necesare func%ionZrii unei economii concuren%iale de pia%Z6 adoptarea de programe de reformZ
8i sta)ilizare macroeconomicZ prin care sZ se realizeze li)eralizarea pie%ei 8i a economiei$
Aceste programe solicitZ spri7in 8i asisten%Z financiarZ din partea organismelor financiare
interna%ionale6 /n special Fondul Monetar Interna%ional 8i 4anca MondialZ$
Astfel6 FMI a influen%at implementarea de programe de reformZ cu scopul de a realiza
li)eralizarea economiei6 reducerea infla%iei6 scZderea 8oma7ului prin cre8terea investi%iilor6
cre8terea produc%iei6 atragerea investi%iilor strZine prin li)eralizarea pie%ei de capital 8i a
flu9urilor monetare6 restructurarea /ntreprinderilor nerenta)ile$
FMI a 7ucat un rol activ /n procesul de tranzi%ie6 condi%ion-nd acordarea de
/mprumuturi financiare de efectuarea unor reforme radicale ale politicilor economice ale
%Zrilor foste socialiste6 cu inten%ia de a canaliza o parte mai mare a resurselor 8i activitZ%ilor
productive atragerii de surse de finan%are e9ternZ prin deschiderea mai mare a economiilor
na%ionale spre economia mondialZ$
Un alt set de mZsuri de reformZ s:au a9at pe liberalizarea preurilor /ntr:o primZ
etapZ6 continuatZ cu li)eralizarea pie%elor6 a flu9urilor de capital$ Aceste mZsuri ini%iate /n anii
;,< au condus la importante dezechili)re economice 8i sociale6 din cauza ine9isten%ei
condi%iilor concrete specifice unei economii de pia%Z6 a lipsei mecanismelor care sZ a)soar)Z
e9cesul de lichiditZ%i e9istent /n acel moment pe pia%Z6 capa)ile sZ creeze o alocare a
resurselor economice pentru adecvarea ofertei de )unuri economice la cererea solva)ilZ$ >e
asemenea6 li)eralizarea cursului de schim) 8i a comer%ului s:au realizat /ntr:un moment /n
care capacitatea de e9port era foarte redusZ6 /n condi%iile /n care pierduserZ pozi%ia pe pia%a
e9ternZ6 a rela%iilor cu partenerii tradi%ionali6 prin desfiin%area CAE!:ului6 fZrZ posi)ilitatea de
a:8i reface cota de pia%Z /ntr:un timp relativ scurt6 neput-nd face fa%Z concuren%ei mZrfurilor
strZine6 competitive6 mZsuri ce au culminat cu deteriorarea echili)rului )alan%ei de plZ%i
e9terne6 respectiv cre8terea /ndatorZrii e9terne$
rocesul de li)eralizare gradualZ a pre%urilor6 demarat /n #,,<6 nu a )eneficiat de
sincronizarea cu celelalte politici economice /n prima parte a tranzi%iei6 ceea ce a condus la
/nt-rzierea /nceperii restructurrii economiei reale 8i la proliferarea indisciplinei financiare 8i
apari%ia arieratelor inter:/ntreprinderi$
22
Cel de:al treilea set de mZsuri de reformZ pe care le:au avut /n vedere programele FMI
au fost de naturZ structuralZ6 respectiv privatizarea i restructurarea sectorului de stat$ Aceste
mZsuri sunt cele mai importante dupZ parerea mea deoarece pun /n func%iune /ntreaga
economie odatZ cu rea)ilitarea capacitZ%ilor de produc%ie6 ridicarea competitivitZ%ii produselor
8i a serviciilor prin alocarea eficientZ a resurselor6 realizarea de investi%ii6 at-t prin crearea
unui cadru legislativ menit sZ confere sta)ilitate 8i siguran%Z mediului de afaceri6 c-t 8i prin
crearea unui mediu fiscal coerent6 sustena)il 8i consecvent6 capa)il de a mZri )aza de
colectare a veniturilor )ugetare6 cu rolul de a reduce 8i elimina economia su)teranZ$
2i)eralizarea comertului e9terior s:a realizat prin desfiin%area licen%elor de import6
renun%area la sistemul contingentelor6 eliminarea su)ven%iilor 8i a restric%iilor care /ngradeau
e9portul anumitor produse6 chiar dacZ aceste mZsuri nu erau /n interesul %Zrilor /n tranzi%ie$
>upZ opinia mea6 aceste mZsuri de li)eralizare erau fundamentate doar /n cazul /n care
%Zrile dispuneau de for%a economicZ necesarZ unei deschideri totale fa%Z de pie%ele e9terne6
nee9ist-nd mecanismele care sZ le confere condi%ii egale de competi%ie$ Cu toate acestea6
e9istZ avanta7e ale li)eralizZrii comer%ului e9terior6 cum a fi reducerea deficitului comercial6
reducerea costurilor de produc%ie6 de transfer6 de tehnologie6 cre8terea I4$
?n !om-nia6 li)eralizarea prematurZ a pie%elor de capital /n #,,. 8i devenitZ
opera%ionalZ /n #,,06 a condus la accentuarea opera%iunilor speculative de capital6 favoriz-nd
transferul necontrolat al disponi)ilitZ%ilor valutare /n strZinZtate6 acolo unde plasamentele sunt
mai avanta7oase$
rivatizarea 8i restructurarea sectorului de stat au fost deose)it de lente6 fie din cauza
mo)ilitZ%ii reduse a mi7loacelor de produc%ie6 a capitalului 8i a for%ei de muncZ6 fie din cauza
lipsei de investitori strategici6 capa)ili sZ gestioneze eficient ansam)lul resurselor economice
aflate /n patrimoniul sectorului de stat6 fie din cauza grupurilor de interese ce au /nt-rziat
aplicarea mZsurilor de reformZ$ !estructurarea sectorului de stat presupunea reducerea
arieratelor 8i a su)ven%iilor )ugetare6 cre8terea competitivitZ%ii interne 8i e9terne6 fluidizarea
pie%ei muncii6 privatizarea sectorului )ancar6 crearea cadrului legislativ menit sZ atragZ
investi%ii strZine directe$ ?n acelasi timp6 reducerea infla%iei /n urma aplicZrii unor mZsuri
monetare 8i fiscale restrictive6 dar nesus%inutZ de economia realZ6 a limitat accesul la alte surse
indirecte de finan%are6 de pe pia%a financiarZ de capital6 cre-ndu:se )re8e /n acordarea de
scutiri 8i de neplatZ a o)liga%iilor financiare$ Goate acestea au contri)uit la cre8terea capacita%ii
de /ndatorare 8i slZ)irea pozi%iei investi%ionale a !om-niei$
?n prezent6 !om-nia ar tre)ui sa /si intensifice programele de restructurare a industriei
av-nd ca scop cre8terea produc%iei 8i a e9porturilor6 av-nd /n vedere /m)unZtZ%irea ofertei de
)unuri 8i servicii /n sectoare cheie ale economiei6 nu numai /n %ara noastrZ6 c-t si /n Uniunea
EuropeanZ : agricultura6 turismul6 industria de prelucrare a lemnului6 industria softOare6
domenii /n care de%inem un puternic avanta7 competitiv6 dar /ncZ nee9ploatat eficient$
Fondul Monetar Interna%ional s:a concentrat asupra realizZrii unei reforme fiscale /n
!om-nia /n stare sZ mZreascZ fondurile )ugetare 8i sZ reducZ deficitul )ugetar$ Cu toate
acestea rata impunerii fiscale a fost deose)it de ridicatZ6 fZrZ a conduce la cre8terea veniturilor
statului6 din cauza e9isten%ei economiei su)terane 8i a corup%iei$
Introducerea cotei unice de impozitare a realizat o rela9are fiscalZ6 dar a diminuat
veniturile statului6 necesit-nd apelarea la mZsuri cone9e de reducere a deficitului )ugetar6 cum
ar fi cre8terea impozitelor indirecte6 ca accize sau GPA6 ridicarea nivelului de impozitare la
veniturile )ancare6 )ursiere sau ale micro/ntreprinderilor$ !ela9area fiscalZ este o masurZ de
23
::::::::::/ncura7are a muncii6 dar tre)uie coro)oratZ cu nevoile )ugetare ale %Zrii6 astfel /nc-t sZ
nu pericliteze alocarea de fonduri pentru implementarea programelor structurale$
>upZ pZrerea mea6 FMI este responsa)il de realizarea tranzi%iei /n !om-nia si /n
statele foste comuniste6 /n mZsura /n care acestea au implementat programele sale de reformZ6
respectiv au asigurat aplicarea unei ecua%ii /ntre asisten%a tehnico:financiarZ acordatZ de FMI6
respectarea condi%ionZrii FMI 8i realizarea dezideratelor proprii privind reforma$
(rice program derulat 8i /ncheiat su) egida Fondului Monetar Interna%ional este o notZ
)unZ pentru %ara /n cauzZ6 aceasta fiind premiatZ de institu%iile de rating interna%ionale6 8i
reprezintZ o modalitate de atragere a investi%iilor strZine prin semnalele pozitive transmise
privind sta)ilitatea 8i soliditatea mediului economic 8i de afaceri$
entru !om-nia6 rela%ia cu FMI a fost deose)it de controversatZ6 fiind atacatZ at-t de
guvern 8i mediul de afaceri6 c-t si de sindicate$ ?n opinia mea6 acest fapt se datoreazZ lipsei de
profunzime a reformelor aplicate de:a lungul perioadei de tranzi%ie6 /nsotite de o puternicZ
pendula%ie /ntre diverse interese ale guvernelor ce s:au succedat /n cei #0 ani de tranzi%ie6
lipsite de o viziune unitarZ 8i continuZ a procesului de tranzi%ie$ >e asemenea6 se datoreazZ 8i
rigiditZ%ii FMI /n ceea ce prive8te pachetele de programe6 neadecvate structurii economiei
rom-ne8ti$
24
1I16IO.+!FI3>
#$ 4rezeanu6 $6 oanta >$ F H(rganisme financiare interna%ionaleI: Ed$ 2umina 2e96
4ucuresti6 '<<&
'$ >ardac "icolae6 P-8cu Geodora6 HMoneda:Credit II6 ed$ A$S$E$6 4ucure8ti6 '<<'
&$ 5aftoniuc6 S$ F HFinante internt%ionaleI: Ed$ Economic6 4ucuresti6 '<<<
.$ "icolau6 M$: HInstitutii )ancare internationaleI Bnote de cursC:4ucuresti6 '<<1
0$ Marin 5eorge BcoordonatorC : IEconomia MondialI6 Editura Independen%a
economic6 #,,1
1$ Manolescu 5h$6 4anci si credit6 Ed$F!M6 '<<1
*$ Miron >umitru6 un Cristian6 HAspecte financiar:monatare ale rela%iilor economice
interna%ionaleI6 ed$ A$S$E$6 4ucure8ti6 '<<#
W31O.+!FI3>
1. OOO$fmi$ro
2. OOO$imf$com
3. OOO$mae$ro
25