Professional Documents
Culture Documents
Paper Ioana Suciu PDF
Paper Ioana Suciu PDF
IOANA SUCIU12
ABSTRACT: Pressure and stress at work, during this economic crisis period,
leaded to the amplification of individual emotional exhaustion level.
Unfortunately, stress at work is frequently brought in personal/family space,
having negative effects upon the relationship, the quality and time spent with
children. Sometimes, the consequences are dramatic: divorces, domestic violence,
emotional and behavioural children disorders. Working mothers or single-parent
families are most likely to be exposed to noxious effects of stress at work.This
study intends to identify the level of stress at work in the context of today’s
economy and which are its consequences upon family equilibrium by comparison
in traditional families and in single-parent families.In the first part we’ll identify
the intensity of stress at work among different categories of individuals:
married/not married, with/without children. The instrument for measuring this
evaluation of stress at work is Maslach Burnout Inventory. The questionnaire
contains 25 items and it is structured on 3 dimensions: emotional exhaustion (9
items), depersonalization (6 items), personal achievements reduction (10 items).
The answers uses a 5 steps Likert scale, as follows: 1-strongly disagree, 2-
disagree, 3-not agree not disagree, 4-agree, 5-strongly agree.The second part of
the study consists of a qualitative approach. Based on some semi-structured
interviews we’ll analyze the implications of stress at work and economic crisis
upon traditional and single-parent families climate. A first element of analysis
would be the relationship between partners (in case of traditional families), the
relationship with children, with other relatives (extended family), with work
colleagues and with friends. Another aspect to be analyzed is the effects of
economic crisis and stress at work upon individual’s family concord.
1
Universitatea „Babeş-Bolyai”Cluj- Napoca, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială,
ioana_suciu82@yahoo.com
2
Autorul doreşte să mulţumească pentru suportul financiar din programul co-finanţat de PROGRAMUL
OPERAŢIONAL SECTORIAL PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007 – 2013, Contract POSDRU
6/1.5/S/4 – „STUDII DOCTORALE, FACTOR MAJOR DE DEZVOLTARE AL CERCETĂRILOR SOCIO-
ECONOMICE ŞI UMANISTE”
INTRODUCERE
Primele semne ale crizei economice globale, resimţite şi în România la sfârşitul anului
2008, anunţau, în mod firesc, o avalanşă de costuri sociale traduse prin scăderea drastică a
nivelului de trai. Semnele de atunci sunt astăzi realităţi sociale dure: degradarea calităţii vieţii,
tensiuni sociale şi în sânul familiei. Odată instalată, în 2009, criza a adus cu sine şi alte efecte
negative colaterale: şomaj, sărăcie, insecuritatea locului de muncă, scăderea nivelului salariilor.
Vârful crizei pare să fi fost atins în 2010, când situaţia economică a României a cunoscut un
derapaj accentuat. Sectorul privat nu poate fi revigorat, în lipsa unor măsuri economice de
stimulare a creşterii producţiei, iar în sectorul public toate salariile au fost diminuate cu 25%.
Toate aceste măsuri dure vor fi resimţite brutal în ultima parte a acestui an, atât în preţurile
creştere iar formele de ajutor social oferite de către Guvern se dimininuează semnificativ. Este
cît se poate de evident că sărăcia va cuprinde tot mai mulţi indivizi şi poate cel mai grav se va
reflecta în instalarea unei crize sociale din care familia va resimţi cel mai acut tensiunile şi
şi social. Efectele negative majore ale crizei economice sunt arhicunoscute: creşterea masivă a
diminuarea puterii de cumpărare. Peste trei sferturi dintre românii cu vârsta peste 18 ani au fost
afectaţi de criza economică, impactul fiind resimţit mai puternic de femei, antreprenori, angajaţi
cu studii superioare şi şomeri, arată un studiu realizat de Mercury Research. Potrivit studiului,
peste un sfert dintre bărbaţii cu vârsta peste 18 ani nu au fost afectaţi de criză, procent
semnificativ mai mare decât cel al femeilor, de 20%, potrivit studiului realizat în a doua parte a
lunii martie. Nouă din zece antreprenori au resimţit negativ criza economică, în timp ce 55%
dintre managerii sau angajaţii cu studii superioare au fost afectaţi. Şi persoanele care pentru
moment nu au un loc de muncă au resimţit puternic impactul crizei, 95% dintre acestea fiind
afectate. Pe de altă parte, 66% dintre români sunt mai îngrijoraţi de situaţia lor financiară decât în
urmă cu şase luni, procentul fiind mai mic decât în luna martie din 2009 (75%), dar situându-se
în continuare peste nivelul din noiembrie 2008, când apăreau primele semne ale crizei în
România şi când doar jumătate (53%) îşi exprimau această temere. "Principalele temeri sunt
veniturilor (39%) sau de nesiguranţa de a face faţă cheltuielilor curente (38%). Temerile legate
de imposibilitatea de a putea plăti ratele sunt valabile pentru 15% dintre românii cu vârsta peste
18 ani, iar 14% se tem ca nu vor mai putea face economii sau investiţii ca în anii trecuţi", se mai
spune în studiu. Datele fac parte din studiul Financial CrisisMeter realizat de Mercury Research
începând cu luna noiembrie 2008. Studiul a fost realizat în perioada 15 martie-1 aprilie 2010 pe
Stresul este denumit încă o boală a civilizaţiei, sute de articole şi lucrări despre acest
subiect au fost scrise până în prezent. Stresul ocupaţional apare ca temă recurentă în toate studiile
moderne referitoare la calitatea vieţii şi calitatea muncii, în toate societăţile dezvoltate sau în curs
perioada următoare.
de consultanţă în psihologia sănătăţii la locul de muncă, a arătat că doar 12% din angajatori
consideră că nivelul de stres al angajaţilor lor va scădea până la sfârşitul acestui deceniu, pe când
În ultimul sondaj anual al Industrial Society, realizat în întreaga Uniune Europeană, s-a
relevat că 76% din angajaţii Europei consideră că stresul ocupaţional este cea mai mare problemă
de sănătate şi siguranţă cu care se confruntă şi cu care se vor confrunta pentru următorii cel puţin
organizaţională. Este unul din cele mai importante preocupări, dacă nu chiar cea mai importantă
preocupare, a angajaţilor moderni. În plus, este o manifestare care creşte atât ca amploare şi
În consecinţă, nu este de mirare că în Uniunea Europeană există presiuni legale pentru a obliga
interne de resurse umane. Din punctul de vedere al organizaţiei analiza cost-beneficiu pentru
simplă. Costurile stresului ocupaţional pot fi izolate ca parte din ansamblul costurilor corporaţiei
cu absenteismul, fluctuaţia, lipsa de eficienţă şi de productivitate, conflictele interpersonale între
Stresul ocupaţional poate avea efecte deosebit de negative şi asupra individului, cauzând pe
termen lung probleme fizice şi psihologice. Printre simptomele fizice care, au demonstrat studiile
tensiunea ridicată, nivel ridicat de colesterol, ulcer gastric, diverse afecţiuni cardio-vasculare
compulsivă sistematică la stimuli nocivi, precum fumatul excesiv sau consumul excesiv de
cronică, sindrom caracterizat prin epuizare fiziologică şi emoţională şi adesea generat prin
frustrare la nivel cronic, de locul de muncă cuplat cu volumul prea mare sau prea mic de muncă.
Potrivit unor investigaţiilor, în SUA cinci din şase persoane au declarat că sunt supuse
unor tensiuni la locul de muncă (Kahn, Wolfe & Quin, 1964).Cea mai mare parte a persoanelor
chestionate au declarat că aceste tensiuni sunt suficient de intense pentru a fi resimţite negativ,
atât de cei în cauză , cât şi de organizaţie; 88% dintre subiecţi reclamă presiunile exercitate de
subalterni.A apărut astfel ipoteza- confirmată ulterior de numeroase alte cercetări – că în cadrul
domeniului. În mijlocul acestei confuzii semantice, Murrel (1978) propune un concept de stres
profesional în trei faze: cauză, efect, rezultat. Cu scopul de a evita orice ambigitate, termenul de
presiune va fi folosit ca sinomim pentru „stres”(în sensul dat de H. Selye) pentru a descrie
efectul presiunii asupra individului , incapacitatea de a rezista la această presiune poate duce la
această privinţă , Flectchecher şi Playne (1980) se alătură lui Murrel , precizând că presiunea are
pentru ei acelaşi rol ca agenţii de stres care provoacă o tensiune de natură fiziologică sau
psihologică de scurtă sau lungă durată.Agenţii stresori îşi pot găsi originea în interiorul persoanei
sau în mediul exterior.Aceştia din urmă provin fie din mediul profesional, fie din cel
privind stresul profesional, ajungându-se la un model simplificat, reluat mai târziu de Cary
L.Cooper, de la Universitatea din Manchester (figura 1). Conjugarea anumitor surse de stres
propuse de acest model cu unele trăsături ale personalităţii poate fi predictivă în ceea ce priveşte
reacţiile la stres, cum ar fi: bolile coronariene, unele tulburări mentale ,insatisfacţia profesională,
surse de stres profesional şi organizaţional , ca surse inerente, cele referitoare la funcţia deţinută
, rolul jucat în organizaţie, dezvoltarea carierei, relaţiile la locul de muncă, structura şi climatul
Urgenţă impusă de
timp
Valoarea
Responsabilitate presiunii
Nivel de sângelui
faţă de vieţi
anxietate
omeneşti
Maladii
coronariene
Nivelul
Importanţa colesterolului
Rol în organizaţie
nevrozei
Ambiguitate/conflic
t de roluri
Toleranţă la
Conflicte de
situaţii
responsabilitate Sănătate mentală
ambigue
Tabacism
dezechilibrată
Relaţia
muncă/fami Stare depresivă
lie
Dezvoltarea
Simptome
carierei
organizaţionale
Probleme
Prea multe avansări familiale
Nu destule avansări
Grave
Nesiguranţa locului prelungite
de muncă
Absenteism
Ambiţii contrariate
ridicat
Familie în
care cei doi
membri ai
cuplului Rotaţie rapidă a Accidente
lucrează muncitorilor grave
frecvente
Figura 1. Un model de abordare teoretică a stresului ocupaţional în organizaţii ( după Cooper,
1986)
Sursele legate de mediul de lucru .Condiţiile sau mediul de lucru au fost factorii de stres
atunci când se asigură, pentru executanţi, condiţiile necesare pentru o muncă de înaltă
productivitate cu cele mai reduse consumuri de muncă şi de efort, fără mişcări inutile sau
incomode.
Folosirea simultană şi permanentă a acestor două căi este o condiţie esenţială a organizării
locului de muncă. În acest sens, principiul asigurării unui loc stabil pentru materiale şi pentru
birourilor), trebuie să aibă un loc bine definit şi stabil; obiectele muncii şi materialele trebuie
aşezate cât mai aproape de executant; aşezarea materialelor în ordinea utilizării lor în timpul
lucrului şi în funcţie de frecvenţa utilizării lor. Respectarea acestor reguli practice se impune
datorită faptului că orice activitate de căutare a unui obiect solicită un consum mare de energie
Sursele legate pe postul pe care îl ocupă un individ. Lipsa atitudinilor sau a pregatirii
necesare postului generează stres, în situaţiile în care selecţia şi promovarea personalului se face
după alte criterii decât cele legate de competenţă profesională. Stresul apare ca urmare a
obiectivelor sau chiar lipsa precizării lor în fişa postului, sarcinile nedelimitate care dau naştere
unor lucrări repetate sau paralele la nivelul altor posturi sau compartimente generează
americani, în urma cercetărilor efectuate, au arătat că există o strânsă legătură între stres,
de asemenea, modifică impactul stresului asupra organismului. Pentru unii oameni stresul face
parte din viaţa lor. Oricine a văzut astfel de persoane care îşi privesc tot timpul ceasul în mod
structură caracterizată prin nelinişte, agitaţie şi un stil de lucru contra-cronometru. Spre deosebire
de aceştia, o persoană care manifestă tipul B de comportament este în general lent, contemplativ
şi relaxat. Persoanele ce aparţin tipului A se concentrează spre realizări superioare, sunt foarte
competitivi, intoleranţi şi, chiar, agresivi când întâmpină dificultăţi. Totuşi, în exces, tipul A -
denotă nivele ridicate de stres, conducând astfel la probleme legate de sănătate. În unele studii
realizate pe femei (Heilbrun ,Friedberg,1988) cele cu tip A de comportament au fost găsite cu o
rată de 4 ori mai ridicată decât cele din tipul B, în ceea ce priveşte bolile cardiace.
Nu toţi specialiştii din domeniul stresului agreează ideea că cele două tipuri în această
manieră pot fi conexate cu sau fără prezenţa problemelor de sănătate. Unii experţi au identificat o
trăsătură de personalitate, numită - serie de caracter (Weibe, 1991) ce poate atenua efectele
stresului. Indivizii puternici manifestă trei trăsături fundamentale ale personalităţii, ei tind să
devină puternic implicaţi în ceea ce fac, acţionează de obicei cu convingerea că prin munca lor
vor face ceva diferit şi percep majoritatea schimbărilor din viaţă ca fiind benefice şi normale
personalitate puternică sunt capabili să reziste la stres. Unii specialişti consideră că tăria de
personalitate corelează cu o tensiune arterială scăzută, nivel scăzut de acizi graşi în sânge,
caracterelor tari: acordul- sunt devotaţi muncii lor, familiei, cât şi altor valori importante;
Vârsta. Din cercetările efectuate pe un eşantion de manageri cu vârste cuprinse între 30–60
ani a reieşit faptul că aceştia resimt în familie influenţele stresului organizaţional, în proporţii
variabile şi dependente de grupele de vârstă (Zorlenţan, Burduş, Căprărescu,1995) -58% din cei
cuprinşi în grupa de vârstă 30–40 ani; 46% din cei aflaţi între 41–50 ani; 38% cei peste 50 ani.
Cu alte cuvinte, presiunile din partea familiei vin tocmai în perioada, la vârsta la care
muncă. S-a demonstrat faptul că, în general, vârstele tinere (până în 40 de ani) datorită capacităţii
personalul angajat indiferent de gen.. Totuşi o diferenţă există, şi anume în modul de reacţie. În
stare de stres, femeia poate deveni pasivă, dezorientată, marcată de un puternic sentiment de
În cazul în care femeia deţine o funcţie de conducere, s-a putut observa existenţa unor situaţii
şi familial generat de dorinţa de a rezolva sarcini multe şi foarte diferite; absenţa susţinerii atât
din partea familiei, cât şi din partea colegilor sau a persoanelor de gen feminin subordonate;
posibilităţile reduse de relaxare după o zi de muncă, comparativ cu cele ale bărbaţilor, fapt ce
Dacă în urmă cu câţiva ani categoriile profesionale considerate prin definiţie stresante erau:
medicii, mai ales chirurgii; astăzi, lista s-a mărit adăugându-se printre altele: managerii şi
aprovizionare sunt mult mai expuşi stresului organizaţional decât cei din alte compartimente.
Referitor la nivelul de calificare se poate spune că spre deosebire de muncitorii necalificaţi,
persoanele cu studii superioare sunt supuse frecvent conflictelor de rol, tolerând cu greu
ambiguitatea rolului. Un studiu interesant a fost efectuat de către compania Gallup vizând relaţia
dintre stres şi dimensiunea organizaţiei (Zorlenţan, Burduş & Căprărescu,1995 pp.146). Studiul
s-a derulat pe un eşantion de 845 manageri americani grupaţi după dimensiunea organizaţiei,
rezultatul acestuia indicând faptul că relaţia dintre nivelul stresului managerial şi mărimea
Relaţia dintre stresul ocupaţional şi rezultatele adverse asupra sănătăţii angajaţilor este un
fapt demonstrat de numeroase studii. Consecinţele negative ale stresului cronic pot fi divizate în
aici violenţa la locul de muncă. Stresul este numai unul din multipli factori care pot influenţa
performanţa. Există multiple influenţe care acţionează mijlocit sau nemijlocit care afectează
incluzând complexitatea sarcinii realizate şi trăsăturile de personalitate ale individului care este
implicat într-o sarcină de muncă. Bineînţeles, stresul cronic, în mod obişnuit, are efecte negative
o consecinţă a stresului.Ea este o stare extremă a reacţiei la stres care este rezultatul unui răspuns
prelungit cronic la stresorii muncii care depăşesc resursele individuale de a controla stresul
(Maslach, Schaufeli & Leiter, 2001). Epuizarea emoţională se manifestă când senzaţiile
emoţionale s-au evaporat pur şi simplu în procesul muncii. Individul care suferă de sentimente de
nişte obiecte. Indivizii care trăiesc o senzaţie de realizare personală scăzută nu pot opera la
Consecinţele fiziologice ale stresului. Deşi multe din efectele fiziologice ale stresului sunt
intercorelate , ele pot fi totuşi categorizate în trei tipuri: efecte cardiovasculare incluzând
digestive de diferite tipuri; efecte biochimice care includ creşterea cortizolului şi catecolaminelor
nivelului de cortizol, norepinefrine şi adrenalina din circuitul sanguin. (Fox, Dwyer & Ganster,
1993). În acelaşi timp, arată Krantz şi McCeney (2003), expunerea pe termen lung la nivele
ridicate ale hormonilor specifici stresului, conduce la deteriorarea sistemului imunitar şi apariţia
bolilor coronariene. Cu alte cuvinte, există evidenţe clare a efectelor fiziologice negative care pot
apăsat de activitatea sa de muncă şi începe să trateze pacienţii ca pe nişte obiecte. Indivizii care
trăiesc o senzaţie de realizare personală scăzută nu pot opera la nivelul problemelor efective pe
tipuri de chestionare cum ar fi Inventarul Maslach pentru izbucnirea nervoasă (MBI). MBI este
un chestionar care include trei scale care măsoară componentele izbucnirilor nervoase
şi lipsa de realizare profesională. S-a constatat că stresorii cronici (ex. ambiguitatea de rol şi
conflictul de rol) conduc adesea la izbucniri nervoase. Un studiu realizat în paralel în SUA şi
Olanda, a constatat că ofiţerii de poliţie şi gărzile de securitate din ambele ţări au un nivel relativ
mărit de cinism şi sentimente de ineficienţă, bar un nivel scăzut de epuizare. În contrast, cadrele
didactice au un nivel ridicat de epuizare în ambele ţări, dar niveluri medii de cinism şi
personală, dar scăzute de cinism şi epuizare. Totuşi, întrebarea care se poate pune este aceea că
dacă un individ are numai una sau două din trei dimensiuni care caracterizează comportamentul
Problema rămâne deschisă. În general, cercetările au relevat faptul că paternele de bază ale
nervoase. Astfel, o primă observaţie este aceea că burnout-ul este mai frecvent printre tinerii
angajaţi, care, comparativ cu angajaţii cu vechime, pot să fie copleşiţi de cerinţele locului de
muncă nou. Aşa cum s-a remarcat şi mai înainte, burnout-ul a fost studiat preponderent pe
profesii dominate de femei. De aici observaţia că femeile manifestă un burnout mai ridicat decât
bărbaţii. Acest lucru nu este totuşi confirmat. Unele studii au găsit că bărbaţii au un nivel de
cinism uşor mai ridicat ca femeile, în timp ce femeile au un nivel de epuizare uşor mai mare ca
bărbaţii. Persoanele căsătorite sunt mai puţin predispuse la burnout decât cele necăsătorite,
probabil din cauza suportului social din partea soţului. În plus, persoanele cu trăsături de
sunt, la fel, mai predispuse la burnout (Pitariu, 2004). Pe scurt, este clar că locurile de muncă
expuse cronic la responsabilităţi care copleşesc deţinătorii acestora şi presiunea mare de timp,
Datorită impactului semnificativ pe care îl are stresul profesional atât asupra individului
cât şi mediului din care acesta face parte se poate spune că un demers de cercetare care să
investigeze implicaţiile pe care stresul profesional le are asupra climatului familial este unul mai
mult decât ncesar. În cele ce urmează ne vom opri asupra implicaţiilor pe care stresul profesional
le are asupra relaţiilor de familie în funcţie de statutul marital al individului şi absenţei sau
prezenţei unui copil în viaţa acestuia. Obiectivul aşadar este acela de a vedea care este nivelul
stresului profesional, mai exact epuizării emoţionale în contextul socio-economic actual şi mai
apoi să investigăm efectele acestuia în viaţa de familie. Ipotezele de la care am pornit sunt cele
conform căror nivelul stresului profesional este unul ridicat iar efectele acestuia sunt mai degrabă
resimţite de către familiile cu copii , sau familiile monoparentale. Eşantionul stabilit pentru acest
cu sau fără copii). Organizaţia fiind una cu specific relaţii cu clienţii pentru măsurarea stresului
profesional mai exact epuizarea emoţională la locul de muncă -bournout- s-a utilizat versiunea
pentru cei care lucrează în servicii umane a Maslach Burnout Inventory (MBI- HSS) preluat din
Din cei 25 de itemi, 9 măsoară epuizarea emoţională (Mă simt epuizat emoţional din
cauza muncii mele...α = 0.90), 6 măsoară depersonalizarea (Simt că imi tratez unii clienţi
realizare personală – itemi cu cotare inversă (Mă descurc foarte bine în faţa problemelor
clienţilor (colegilor) mei... α = 0.74). Răspunsurile au fost oferite pe o scală Likert cu 5 puncte
(1- „dezacod total”; 7- „acord puternic”). Scorurile totale ale subscalelor constau din mediile
răspunsurilor la fiecare item. Într-o metaanaliză a 61 de studii care au utilizat Maslach Burnout
Inventory, Lee şi Ashfort (1996) au relatat o bună consistenţă internă a celor 3 subscale (α = 0.86
slabă realizare personală). În urma analizei răspunsurilor pe fiecare subscală am putut observa un
grad înalt de epuizare emoţională în rândul populaţiei căsătorite cu copii faţă de indivizii
necăsătoriţi ceea ce contravine studiile prezente mai sus. Se pare că situaţia economică instabilă
face ca tot mai mulţi indivizi care au şi calitatea de părinte să resimtă efectel.e stresului
pro0fesional şi pentru prima dată putem afirma ca suportul familial nu este suficient pentru a
statutul marital
dezacord partial 4 2 12
acord partial 0 1 2
acord puternic 0 0 5
Total 4 3 30
Aşa cum putem observa şi în tabelul de mai jos se pare că epuizarea emoţională la locul
de muncă este prezentă intens în cazul indivizilor divorţaţi – lipsiţi de suportul familial. Atât pe
subscalele de epuizare emoţională cât şi pe cele de slabă realizare personală aceşti indivizi au
statutul marital
dezacord partial 4 2 0
acord partial 0 0 0
acord puternic 0 1 0
Total 7 6 2
Un fapt demn de luat în considerare din analiza răspunsurilor date de către indivizi este
acela că indiferent de statul marital scorurile la subscala de epuizare emoţională sunt mari iar
indivizii divorţaţi fără copii obţin scoruri mari la subscala de slabă realizare ppersonală spre
deosebire de cei divorţaţi cu copii care se pare că nu sunt profund afectaţi la acest capitol
Deoarece acest test măsoară gradul de epuizare emoţională iar informaţiile pe care le
putem obţine din aplicarea acestuia pot doar să ne ofere o imagine a profunzimii efectelor
profesional asupra vieţii de familie. În acest sens am elaborat un ghid de interviu semistructurat
cu 5 consemne care vizează în special efectele stresului profesional asupra individului şi relaţiior
de familie existente.
Indiferent de statul marital la intrebarea Ce efecte a avut criza economică asupra vieţii
dumneavostră? indivizii se pare că încearcă să evalueze mai degrabă emoţional efectele „păi de
când cu criza asta ...mi-e teamă de ziua de mâine”, „deocamdată e bine dar ştiu eu până când că
se aud tot felul de zvonuri şi pe la noi şi nu se ştie ce va fi ...” , „nu ştiu ce să spun , lucruri bune
nu a adus că peste tot numai despre asta se discută şi oamenii se tem , nimeni nu mai mişcă
nimic..”. Mai mult decît atât subiecţii încep să îşi reevalueze calitatea de angajat şi de cetăţean al
acestui stat pe care îl consideră „statul asta ne lasă să murim de foame, suntem ai nimănui...nu le
găseşte uşor înlocuitor nu e ca şi acum 2 ani ...”, „criza asta nu ştiu ce e cu ea ..la ânceput
credeam că sunt doar poveşti acum văd că e din ce în ce mai rău ...nu ştiu ce o fi ..poate tot
Spania ne aşteaptă şi pe noi ...că la cum merg treburile... ”, „eu sunt tânăr şi pot încerca orice însă
Întrebarea care vizează efectele stresului profesional asupra individului aduce şi ea o serie
de răspunsuri care redau implicaţiile majore asupra sănătăţii fizice şi psihice ale indivizilor: „la
serviciu e multă muncă din 100 şi ceva am mai rămas 60 şi ceva ..nu ştiu ce o fi dar prea multă
muncă pe bani puţini , prea mult stres pentru nimic...”, „eu lucrez de patru ani aici dar ca şi acum
nu a fost nicicând ...şefii trag de noi , noi nu putem că suntem puţini...prost plătiţi şi tot aşa..sunt
multe de spus.. ”, „merg acasă şi nu îmi mai trebuie nimic , pic ruptă ...dar ce să facem bine că
avem unde veni ...”, „nu ştiu unde o să ajungem pe zi ce trece mai mult stres , mai multă
Implicaţiile stresului şi crizei economice asupra vieţii de familie sunt destul de diverse „Soţul
meu nu mai lucrează, acum e în şomaj ...îşi caută dar ştiu eu când va gasi ceva ...foarte puţine locuri
de muncă...,...apoi relaţiile dintre noi firesc că-s mai tensionate , că cheltuielile vin , tre plătite ,copii
încep şcoala ...mă gândesc cu groază că vine iarna..sper să-şă găsească pâna atunci...”, cei fără copii
”bine că nu avem şi copii, nici nu ştiu cum am reuşi ...creditele astea ne mănâncă mai mult decât un
salariu”. Cei necăsătoriţi par mai detaşaţi însă resimt tensiunile generate de situaţia socio-economică
„văd că lumea se agită peste tot , apoi ce o fi o fi , o să treacă şi asta odată”, Divorţul afectează
negativ situaţia financiară a părinţilor, mai ales a celor care primesc rolul de custode şi ale căror
responsabilităţi se înmulţesc „mi-e destul de greu,noroc cu mama pesionară care mă mai ajută la
întreţinere...altfel nu ştiu ce m-aş face . Cu ea mă înţeleg bine ,parcă de cînd m-a părăsit soţul chiar
suntem ca şi două surori , ea e sprijinul meu şi o simt tot mai aproape ...”. Din discuţiile avute putem
remarca şi o oarecare creştere a nivelului violenţei în familie: „tensiuni sunt peste tot...ăsta e
rezultatul crizei...chiar îmi spunea sora-mea că are nişte prieteni ..îi credea foarte calmi , acum de
cînd au dat faliment se ceartă mereu ...sunt apropate de divorţ...acum nu ştiu ce să zic dar eu cred ca
la greu ar trebui să fim uniţi , în realitate nu-i chiar aşa. „ Mai mult decât asta se pare că presiunea
este foarte mare în cazul persoanelor cu copii”incepe şcoala , vin iar cerinţe din partea învăţătoarei ,
copilul vede la alţii..vrea şi el ..cum să-i spui ,,ştii ..e criza ..n-am!”. Factorii stresanţi cu care se
confruntă părinţii singuri afectează calitatea relaţiei cu copiii. Lipsa de timp implică scăderea atenţiei
oferite copiilor. Mai exact, mamele singure, de exemplu, se implică mai puţin în munca pentru
şcoală a copiilor, le oferă acestora mai puţina supraveghere, mai puţină încurajare şi, ca atare, mai
puţin control şi influenţă, decât mamele sau părinţii, în general, din familii diadice (McLanahan &
Sandefur, 1994, apud Wen, 2008).Acest lucru este confirmat şi de spusele unei mame necăsătorite
”nu prea am timp de copil , de cînd cu criza , noroc cu părinţii mei ..şi sora mea mă mai ajută ..ce să
fac , pensiile sunt mici sora mea este încă la facultate pe mine se bazează toţi ..şi eu pe ei...”.
Aşadar putem afirma că implicaţiile pe care stresul de la locul de muncă le are supra vieţii
insecuritate financiară suportul social nu doar că nu este suficient însă familia se poate dovedi un
stresor în sine , o parte a unui mecasism ce amplifică efectele stării de fapt. Vizibil este şi efectul de
reevaluare a calităţii de cetăţean şi angajat- rolul de angajat sau nu fiind unul proeminent.
Concluzii
psihologiei organizaţionale , psihologiei muncii şi resurse umane cât mai ales o necesitate de
economic actual. A observa în detaliu care sunt efectele acestei forme de stres asupra vieţii de
Criza economică a adus cu sine o serie de schimbări atât de formă cât şi de fond în ceea
Cooper C.,L.(1986)”Job distress: Recent Reserch and the emerging role of the clinical
occupational psychologist” Bulletin of the British Psychological Society,1986,30,pp.325-331
Flectchecher, B., C., Playne, R., L.,(1980)”Stress and Work ;a review and theoretical
framework”, Personnel Review, 9 ,1, p.19-29
Kahn, R. L,., Wolfe, D. M., Quin R.P.(1964) Organisational Stress: studies in role conflinct and
ambiguity, New York
Hallberg E. & Sverke M.,(2004) Construct validity of the Maslach Burout Inventory: Two
Swendish Health Care Samples. European Journal of Psychological Assessement.
Maslach, C., Schaufeli, W. B., Leiter M. P. (2001)Job burnout. Annual Review of Psychology,
52, ProQuest Psychology Journals, p. 397-422.
Maslach C, Jackson S.E, Leiter M.P. (1996). Maslach Burnout Inventory Manual. Palo Alto,
CA: Consulting Psychological Press. 3rd Eds.
Weibe, D.J.(1991) Hardiness and Stress Moderation: A Test of Proposed Mechanism. Journal of
Personality and Social Psychology. 60, 1, 104-107
Wen, Ming, (2008) Family Structure and Children's Health and Behavior: Data From the 1999
National Survey of America's Families, Journal of Family Issues 29; 1492; originally
published online Jun 26, 2008