Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Atkinson - Introducere in Psihologie, Tomul 1 PDF

    Uploaded by

    Monica Istrate
    226 views311 pages

    Original Title

    Atkinson - Introducere in psihologie, tomul 1.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    226 views311 pages

    Atkinson - Introducere in Psihologie, Tomul 1 PDF

    Uploaded by

    Monica Istrate

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 311
    Rita L. Atkinson Richard C. Atkinson University of California, San Diego Edward E. Smith Daryl J. Bem University of Michigan Cornell University Colaborator: Susan Nolen-Hoeksema Stanford University Introducere in Psthologie Gina Ilie Loredana Ga Bucuresti, 2002 LEE Coordonarea colectiei Psihologie: Prof. univ. dr. Constantin Paunescu Prof. univ. dr. Stroe Marcus Fd Psihologia exerciti o anumita fascinafie si genereza o puternicé motivatie a cunoasterii dimensiunilor personalitatii umane, dar accesul la continutul acestui domeniu este limitat, intrucat informatia psihologica ramane in cea mai mare parte la unnivel de ealizare de stricti specialitate. Colectia Psihologie isi propune s4 creeze o imagine generala asupra comportamentului uman $i 0 stimulare a interesului pentru domeniul psihologiei. Prin aportul siu de informatie la zi, completa si multidisciplinara, colectia de fayi, accesibila oricarei persoane care doreste sa isi structureze cultura generald, va contribui la un evident spor cognitiy, dar si la cunoasterea de sine, la care aspira cu indreptatire orice intelectual. te aye Load, uM. Au apérut flow. ; or Gof | @ PSIHOLOGIE COMPARATA - Tony Malim, Ann Birch, Sheila Hayward @ PROCESE COGNITIVE - Tony Malim © PERSPECTIVE iN PSIHOLOGIE - Alison Wadeley, Ann Birch, Tony Malim @ BIOPSIHOLOGIE - Sheila Hayward © DIFERENTE INTERINDIVIDUALE - Ann Birch, Tony Malim. @ PSIHOLOGIA DEZVOLTARII - Ann Birch dn curdnd: PSIHOLOGIE SOCIALA - Tony Malim @ METODE DE CERCETARE SI STATISTICA - Tony Malim, Ann Birch @ DICTIONAR DE PSIHOLOGIE - Leonard Baiceanu Exijia originala: Introduction to PSYCHOLOGY Eleventh Edition Rita L. Atkinson, Richard C. Atkinson, Edward E, Smith, Daryl J. Bem With the Assistance of Susan Nolen-Hoeksema Harcourt Brace College Publishers Copyright © 1993, 1990, 1987, 1983, 1979, 1975, 1971, 1967, 1962, 1957 by Harcourt Brace & Company Copyright renewed 1953 by Harcourt Brace & Company Copyright renewed 1990, 1985, 1981 by Emest R. Hilgard ‘Translation Copyright © 2002 by Editura TEHNICA. All rights reserved. Eadigia in limba romana: Copyright © 2002, S.C, Editura TEHNICA S.A. Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate edituri. Adresa: $.C. Editura TEHNICA S.A. Piaja Presei Libere 1 33 Bucuresti, Romania cod 71341 Consultant stiintific: Prof. univ. dr. Stroe Marcus coordonator editie Leonard Baiceanu coordonator editorial Adina lonescu coordonator tehnic Florin Gealapu book design, layout, pre-press Catalina Magureanu Roxana Rosu Margareta Chilim Andreea Ridut coperta colectiei Andrei Manescu Bun de tipar: August 2002; coli tipo: 70 CZ.U. 159.9 ISBN 973-31-1398-0 Multumiri Ruth L. Ault Colegiul Davidson Don Baucum Colegiul Birmingham-Southern Karl A. Blendell Colegiul Sienna John G. Carlson Universitatea Hawai Eugene R. Cilden Colegiul Linfield Paul Chara Colegiul Loras Hank Davis Universitatea Guelph M. Robin DiMatteo Universitatea California, Riverside James A. Duke Colegiul Linfield Jack Dutro Colegiul Grays Harbor Linda Enloe Universitatea Statului Idaho G. William Farthing Universitatea Maine, Orono Nelson Freedman Universitatea Queen, Kingston William C. Gordon Universitatea New Mexico Paul Greene Colegiul Iona Philip M. Groves Universitatea California, San Diego Norman Haltmayer Colegiul Kilgore W. H. Jack Colegiul Franklin Pierce G. Christian Jernstedt Colegiul Dartmouth Lawrence L. Jesky Colegiul Seton Hill Craig H. Jones Universitatea Statului Arkansas Michael Kaufman Colegiul Daley Kenneth Kotovsky Universitatea Carnegie Mellon Kevin M. McConkey Universitatea Macquarie Howard Flock Universitatea York Howard B. Orenstein Colegiul Western Maryland Marcia Ozier Universitatea Dalhousie John B. Pittenger Universitatea Arkansas, Little Rock John Polich Institutul de cercetéri Scripps Jerome Sattler Universitatea Statului San Diego Barry Schwartz Colegiul Swarthmore Lance Shotland Statul Penn Steven Sloman Universitatea Brown Anna Smith Universitatea Statului Troy Eliot R. Smith Universitatea Purdue Michael D. Spiegler Colegiul Providence Douglas Medin Universitatea Michigan Chery! L. Spinweber Universitatea California, San Diego Timothy J. Strauman Universitatea Wisconsin, Madison Harald Taukulis Universitatea New Brunswick, Saint John Vernon Tupper Universitatea Charles Stuart, Mitchell Joseph W. Waterman Universitatea Lowell Wilse B. Webb Universitatea Florida Alexandria M. Weida Universitatea Lowell Fred Whitford Universitatea Statului Montana Frank R. Williams Colegiul Kilgore Eugene Winograd Universitatea Emory Larry A. Wise Colegiul Mt. Hood Community Prefaté O daté cu publicarea celei de-a unsprezecea_ edifii, Introducere in psihologie sdrbatoreste cea de-a patra aniversare. In anii care au urmat primei sale edifii, cea a lui Ernest R. Hilgard din 1953, aceasté carte a devenit una dintre cele mai utilizate din istoria publicatiilor pentru colegiu; multi dintre studenji au citit-o, preferdnd-o altor intro- duceri in psihologie, si mulfi dintre cei care publica in prezent studi psihologice au folosit drept carte de capatai prima editie a acestui manual. Manualul de fata a fost, de asemenea, tradus in numeroase limbi: rusd, spaniola, francezé, chinezd, germand si portugheza. Noi considerém cd succesul acestei carti a fost determinat de con- tinua preocupare pentru prezentarea cu cat mai multa claritate si acuratefe a conceptelor si a contribufiilor meto- dologice, evitandu-se insd schemati- zarea sau interpretarile denaturate ale conceptelor dificile. Acestea fiind obiectivele noastre, am preferat sa prezentim mai degraba lucrari inte- grate despre o anumitd tema si nu fragmente sau teorii care sd fie me- morizate in vederea examinarii finale. Intr-adevar accentul este pus pe ceea ce se va refine pentru o perioadé mai indelungata, adica dupa examinarea finala, acesta fiind criteriul care a orientat obiectivele autorilor prezen- tei cart Primul obiectiv vizat este acela de a oferi asifel o imagine generala asupra comportamentului uman si de a stimula interesul pentru domeniul psihologiei, domeniu care este in ace- lagi timp extrem de vast si extrem de ambifios. Influentata la interfata cu stiinfele naturale de cdtre biologie si la interfata cu $tiinfele sociale de catre sociologie $i antropologie, psi- hologia abordeazi__ problematica complexa a naturii umane, conside- rata anterior apanajul exclusiv al literaturii $i filosofiei. Mai presus de orice, aceasté lucrare incearca sd redea farmecul psihologiei ca demers umanist, prin excelenja intelectual. Un al doilea obiectiv este acela de modelare, de formare a unei categorii de cititori care sa devina ,,inteligenta consumatoare“ de literatura psiholo- gicd. Fiecare dintre noi este zilnic asaltat de declaratii si afirmatii referitoare la comportamentul uman gi tocmai de aceea consideram ca o introducere in psihologie ar deter- mina o aatitudine critica fata de asemenea afirmatii. In momentul in VUL care vor auzi despre detectorul de minciuni, despre hipnozd, orientare sexuald, perceptie extrasenzorialé sam.d., speram ca ,,absolventii acestei carti isi vor reaminti cate pro- bleme ridica dovedirea unor astfel de afirmagii sau isi vor aminti, cel putin, cd aceste dovezi exista gi cd le-au citit candva, In al treilea rand suntem pre- ocupati de rolul psihologului in rezolvarea problemelor sociale. Asa cum demonstreazd numeroasele dis- cufii din aceasta carte, psihologia a contribuit adesea la atingerea unui asemenea obiectiv, eficienta psihote- rapiei in tratarea tulburdrilor com- portamentale si emofionale fiind nu- mai un exemplu in acest sens. Studie- rea invitarii a facut posibila aparifia instruirii asistate pe calculator, cer- cetarea memoriei a contribuit la con- stientizarea riscurilor presupuse de declaratiile martorilor oculari, cerce- tarile din domeniul psihologiei socia- le au fundamentat metodele de inla turare a discrimindrii si de diminuare a conflictelor intergrupale. Exemple ca acestea vor fi gisite in fiecare capitol al acestei carfi. Un psiholog a afirmat ci ,,se- cretele eforturilor noastre nu trebuie sa fie rezervate specialistilor ... Res- ponsabilitatea noastra este mai putin aceea de ane asuma rolul de specia- listi si de a incerca sé aplicém noi insine teoriile psihologice ci, mai Introducere in psihologie degraba, aceea de a le preda mai departe acelora care au intr-adevar nevoie de ele ... Nu-mi pot imagina altceva mai bun pentru binele fiinjei umane ... decdt sé descoperi cat de mult bine poti face prin intermediul transmiterii_psihologiei“ (Miller, 1969). Suntem intru totul de acord cu aceste afirmatii si, timp de 40 de ani, Introducere in psihologie a fost moda- litatea noastra de a transmite psiho- logia mai departe. In cea de-a noua editie am introdus un apendice numit Cum si citesti un manual: metoda PQRST. Cititorii. au afirmat ca acesta s-a dovedit a fi extrem de folositor si de aceea recomanddém studentilor sd-l consulte inainte de a incepe lectura. Un alt ajuor in vederea invafarii, prezentat pentru prima data in aceasta editie, este accentuarea (in- grosarea) termenilor sau conceptelor importante, in scopul de a le scoate in evidenfa; cititorul care stapaneste semnificajia termenilor accentuagi poate spune ci este pregatit pentru o examinare. Un ajutor suplimentar este Ghidul de studiu si programul modular elaborat de catre John G. Carlson, Universitatea din Hawai. Acest indreptar, care va fi prezentat in prefaja, poate fi util studentilor fie pentru pregatirea cursurilor obisnui- te, fie pentru un modul de master. Cea de-a unsprezecea editie a fost revizuité si completata, cuprinzand Prefatd noi informagii in legdtura cu sistemul de neurotransmifatori si neurorecep- tori, teoriile constiinfei, refeaua neu- ronala $i conexionismul, diferentele intersexuale, influentarea genetica si evolutionista a comportamentului, iar in fiecare secfiune a carfii a fost integrata diagrama funcfionarii cere- brale, cu localizdrile specifice ale cognitiei, emofiilor si limbajului. Pen- tru a nu repeta unele lucruri in fiecare capitol, vom mentiona in continuare cdteva dintre schimbarile majore. In capitolul 1, Psihologia ca stiinta si demers umanist, sunt cuprinse discutii critice in legatura cu deon- tologia cercetarii si o secfiune ampla, dedicaté abordarii interdisciplinare, in principal stiintei cognitive si evolu- fionismului psihologic. In capitolul 3, Dezvoltarea psihologici, secfiunea referitoare la dezvoltarea cognitiva a fost rescrisé pentru a furniza o perspectiva mai clardé a teoriilor lui Piaget si ale abordarilor alternative ce explicé evolufia modalitagilor de infelegere a lumii de cdtre copil. Noile cercetdri asupra identitafii sexuale si a caracteristicilor sexuale sunt abordate extensiv in cadrul dis- cufiilor critice reunite sub numele de »Se poate preveni sexualismul speci- fic copilariei prin educajie sexuala? “. Capitolul 5, Perceptia, are drept subiect delimitarea procesarii ascen- dente (determinata de stimul) de cea descendentaé (determinata de cunos- Ix tinfe si expectafii) din cadrul pro- cesului de recunoastere a obiectelor (rolul definut de aceste procese in achizitionarea conceptelor este expus in capitolul 9). Acest capitol familia- rizeaza cititorul cu modelul conexio- nist al structurii recunoasterii $i include noi discufii critice in legatura cu scéderea capacitatii de recunoas- tere, secundara diferitelor afectiuni cerebrale. Capitolul 7, invatarea si conditio- narea, a fost revizuit i reorganizat in asa fel incdt s@ se acorde importanta cuvenita cunoscutelor abordari com- portamentalista, cognitivisté si eto- logicd ale invajarii. In capitolul 8, Memoria, discufiile critice suplimen- tare ilustreazd perspectiva neuronala prin descrierea modelului conexionist al memoriei de lunga duratd. Este, de asemenea, inclusd 0 noud secfiune referitoare la memoria involuntara: prezentarea dovezilor care atesta cd memorarea evenimentelor presupune sisteme de stocare diferite fafa de memoria aptitudinilor. in capitolul 10, Motivele primare, sunt prezentate ample discufii asupra obezitatii, anorexiei, bulimiei, precum si 0 noud secfiune referitoare la perversiunile sexuale. Capitolul 11, Emotia, prezintaé cele mai recente studii transculturale pe tema expri- marii emotiilor, precum si 0 noud sectiune referitoare la emofiile afe- rente precognitiilor. Capitolul 13, Dezvoltarea persona- litatii de-a lungul vietii, care a aparut pentru prima data in cea de-a zecea editie a lucrarii, a fost extins prin includerea unei importante discuii a modului in care factorii genetici, ambientali si culturali interactio- neazi in procesul de formare a personalitatii. Acest capitol include o noud sectiune referitoare la dezvol- tarea personalitégii adolescentului si cuprinde in final o analiza a factorilor care contribuie la stabili- tatea personalitéqii si la schimbarile acesteia o daté cu maturitatea. Capitolul 15, Stres si adaptare, a fost complet reorganizat pentru a reflecta domeniul in plind dezvoltare al psihologiei sanatafii; acest capitol include secfiuni in care se abordeazi modul in care stresul afecteaza sandtatea, modul in care tipul de personalitate mediazd ras- punsul la stres $i eficienja strategiilor de adaptare la stres. Doud noi discufii critice sunt ,, Abuzul sexual ca factor major de stres” $i ,,Psihotera- pia poate influenta evolutia canceru- ui?”. Capitolul 16, Psihologie patologic’, a fost revizuit pentru a include cele mai recente cercetéri din domeniul geneticii si biologiei. Sectiunea refe- ritoare la schizofrenie si tulburdrile obsesiv-compulsive a fost rescrisa $i au fost introduse noi studi de caz. Capitolul 18, Credinfe si atitudini sociale, cuprinde de aceasta daté o noi Introducere in psihologie discutie exhaustiva a _persistenjei stereotipurilor chiar si in situagii neobignuite. Sectiunea referitoare la atitudini a fost in asa fel reconceputa incdt sé cuprinddé functiile atitu- dinilor, modul de influentare a con- istenfei atitudinale si modificdrile atitudinale. Secfiunea in care sunt prezentate relafiile interpersonale de atractie-respingere cuprinde o discu- fie interesanta a alegerii obiectului iubirii si teoria celor trei compo- nenente ale iubirii. Capitolul 19, Interactiunea si influenta social, con- fine o noud secfiune referitoare la deciziile de grup si 0 discufie critica pe tema respectarii principiilor deon- tologice in cazul experimentelor lui Milgram pe tema obedienjei. Autorii acestei carfi, acum cadre universitare in diferite institutii, au fost colegi la Universitatea Stanford, unde profesorul Ernest R. Hilgard le-a insuflat entuziasmul pentru stu- diul psihologiei. Pastrand si acum legdtura cu aceasté universitate, autorii au solicitat colaborarea pro- fesorului Susan Nolen-Hoeksema, ale carei cercetéri vizeazé in principal strategiile de adaptare la stres, in vederea elaborarii directiilor princi- pale ale capitolului 15. Alegerea s-a dovedit a fi destul de inspirata in sensul c& noua versiune a capitolului Stres si adaptare este una dintre partile cele mai interesante ale lucrarii. Prefasc XI Alte completari Primele completéri prezentate in aceasta edifie au fost cu atentie actualizate si, in acelasi timp, coor- donate atat cu intregul manual, pre- cum gi unele cu altele incdt sa se asigure acuratefea si, prin aceasta, posibilitatea de folosire eficienta. Folosirea Ghidului de studiu si a pro- gramului modular (Unit Mastery Pro- gram) elaborat de ciitre John G. Carlson, Universitatea din Manoa- Hawai, oferé posibilitatea ca la fie- care capitol sd se pund in aplicare vocabularul, ideile principale si con- ceptele, constituind astfel un veritabil sistem de asimilare $i fixare a cunos- tinfelor cuprinse fn respectivul capi- tol. In vederea atingerii aceluiasi obiectiv, 0 importanté contributie o aduce Manualul de instruire al lui John G. Carlson si Tracy Trevorrow, de la aceeasi universitate, care cuprinde sugestii de lecturi, activitati euristice recomandate, discuii si intrebari, liste actualizate de casete video si diapozitive adaptate, referi- toare la anumite teme si confine si un ghid de utilizare a sistemului prezen- tat in Ghidul de studiu. Fisele de examinare, elaborate de cdtre Vivian Jenkins de la Univer- sitatea din Indiana de Sud, au fost in mare mdsurd adaptate $i extinse, fiind astfel disponibile atat in versiune computerizata, cat si in versiune tipa- ritd; itemii esentiali, respectiv juma- tate din itemii fiecdrui capitol, au fost validafi si aprobati de catre Asociatia Psihologicd. Validitatea itemilor, de- monstrata de itemii-cheie, ofera pro- fesorilor posibilitatea sé realizeze 0 examinare riguroasa a cunostintelor studentilor. Proportia itemilor, care a fost cu atentie stabilita, permite pro- ‘fesorului si-si extindé si sd-si adap- teze examinarea in concordanjd cu specificul claselor. In al doilea rand, ca raspuns la solicitarile profesorilor, jumdtate din totalul itemilor au acum 0 accentuaté componenté conceptu- ald; itemii conceptuali, care se gasesc, de asemenea, $i in itemii-cheie, tes- teazé nivelul de intelegere al aces- tora, datorita faptului cd implica atdt aplicarea practicé a cunostinjelor, cat si generalizari ale informatiilor. In al treilea rand, numarul total al itemilor a fost marit cu 50 % astfel cd permite profesorilor sé foloseascé testul la mai multe examindri, evitan- du-se repetarea itemilor de la exami- narile anterioare. In aceasta editie fiecare capitol contine 150 de itemi, prin adaugarea celor 75 de itemi noi corespunzatori anexei statistice. Alte instrumente de studiu care ar putea facilita injelegerea prezentei lucréri sunt: compact-discul Concep- tele dinamice din psihologie (extrem de extensiv si actual), o cuprinzdtoare XII videotecd, programe interactive pe calculator (interesante $i inovatoare), precum si ingeniosul Catalog de psihologie. Pentru a se acorda importanja cuvenita cercetarii, s-a colaborat cu experti din acest domeniu in vederea revizuirii. materialului referitor la cercetare, astfel incdt in fiecare capitol sunt prezentate diverse comentarii ale unor specialisti in domeniul cercetarii. Acesti colabora- Introducere tn psihologie tori impreuna cu alfi profesionisti care au oferit diferite sugestii sunt enumeraji in prefajé. Aceia care si-au adus 0 importanté contributie in editiile anterioare, desi nu sunt mentionati, beneficiazd in continuare de aprecierile noastre. In afaré de cei mentionati anterior, dorim sd mulfumim tuturor celor care si-au adus contributia la elaborarea acestei noi edifii i, in special, lui Harcourt Brace Jovanovich. Rita L. Atkinson Richard C. Atkinson Edward E. Smith Daryl J. Bem Cuprins RTEA I, PSIHOLOGIA CA STINTA SE DEMERS UMANIST Cap. 1. NATURA PSIHOLOGIEL Obiectivele psihologiei Perspective in psihologie Originile diferitelor conceptit psihologice Perspective moderne Relatiile dintre orientarile psi- hologice Metode in psihologie Metoda experimental Metoda corelatiei Metoda observatiei Discutie critica: Aspecteledeonto- Iogice ale ceretdripsihologice Ramuri psihologice Specializari in psihologie Abordarile interdisciplinare Imagine de ansamblu asupra cartit Rezumatul capitolului Recomandairi bibliografice \RTEA A I-A. PROCESELE DE DEZVOL- ‘TARE BIOLOGICA SI PSIHOLOGICA CaP. 2, BAZELE BIOLOGICE ALE PSIHOLOGIEI Componentele sistemului nervos ‘Neuronii si nervii Potentialele de actiune Transmiterea sinaptic& ‘Neurotransmigétorii si neuro- receptorii Diseuti eitica: Psitologia molecular Organizarea sitemului nervos Structura creierului Stratul intern Sistemul limbic Diseuyie rita: Metode de vieua- licare a actt mati cerebrale tans on 13 14 14 18 21 22 24. 25 27 29 31 33 35 38 38 40 41 4B 45 47 48 48 50 Te Emisferele cerebrale Structura emisferelor cere- brale Aiile corticale gi functiile acestora Asimetria cerebral Efectele sectionarii conexiunilor interemisferice Specializarea emisferelor cerebrale Discufe critica: Limbajul ycre- ierul Sistemul nervos vegetativ Sistemul endocrin Influentele genetice asupra com- portamentului ‘Cromozomii si genele Studiul genetic al comporta- mentului Influentele mediului asupra actiunii genelor Rezumatul capitolului Recomandari bibliografice Cap. 3. DEZVOLTAREA PSIIOLOGICK Probleme fundamentale ale dezvoltirii psihologice Interactiunea dintre ereditate si mediu Stadiile dezvoltari si perioada senzoriala Capacitatile nou-nascutului Auzul Discutie critica: Are nou-ndiscutul capactarea de ainita? Vederea Gustul si mirosul invatarea si memoria Temperamentul Dezvoltarea cognitiva in copilarie Teoria stadiald a lui Piaget Evaluarea teoriei lui Piaget Alternative la teoria lui Piaget 53 53 5S 57 61 63 66 68 68 2 15 75 78 80 81 82 85 87 88 90 91 92 94 95 95 104 107 XIV Dezvoltarea sociala a copilului ‘Comportamentul social tim- puriu Atagamentul Identitatea de gen si compor- tamentul specific sexului Discutie cies: Educa sexual poate preven sexism spefc copia’? Dezvoltarea in perioada adoles- centei Dezvoltarea sexual Standardele sexuale si com- portamentul Conflictele dintre adolescenti si paringi Dezvoltarea identititii Discufe erick: Graviditatea in adolescent folsiea con- traceptivelor Dezvoltarea ca proces permanent Tineretea Perioada adults Batranefea Rezumatul capitolului Recomandiiri bibliografice PAaRTEA A III-A, CONSTUNTA $1 PER- CEPTIA Car. 4, PROCESELE SENZORIALE Proprietati comune ale moda- lititilor senzoriale Sensibilitatea Codarea senzoriala Discujeentica: roves deciio ale implicate in detecpia stir tor Simul vizual ‘Lumina gi senzafia vizual& Sistemul vizual Recepfia vizuala a luminii Vederea cromatic& ‘Simul auditiv Undele sonore Sistemul auditiv Recepiia intensitafii sunetului Recepfia inalfimii sunetului Discuie etics: Protesarea af ‘ial audit 3 ocular ‘Alte modalitifi senzoriale 112 14 116 126 127 127 129 131 132 132 134 136 136 137 139 ial 143 144 145 146 150 152 156 156 156 159 169 170 71 173 174 176 176 179 181 Introducere in psihologie Simturile cutanate 182 ‘Simturile somatice 186 Rezumatul capitolului 188 Recomandaii bibliografice 190 Cap. 5. PERCEPTIA 192 Functile perceptiei 193 Localizarea 194 Separarea obiectelor 194 Perceptia distantei 197 Perceptia miscarii 201 Recunoasterea 203 Stadiile timpurii ale recunoas- teri 204 Stadiul de corespondenta si modelele conexioniste 207 Recunoasterea obiectelor naturale si procesarea top-down 210 Rolul atentiei 215 Diseute critic: Tulburdrile de recunoastere 219 Constange perceptuale 20 Constanta luminozitaii 5 culorii 221 Constanta formei sia pozitiei 221 Constanta marimii 222 Dezvoltarea perceptual 26 Nivelul de discriminabilitate la copii 226 Cresterea copiilor cu stimu- Tare controlata 231 Recumatul capitolului 235 Recomandiiri bibliografice 238 CCAP. 6. CONSTIINTA $1 STARILE SALE MODIFICATE 240 Aspecte ale constiintei 241 Constiinya 242 ‘Amintirile preconstiente 244 Inconstientul 244 245 Disocierea constiintei 245 Personalitatea multipla 246 Somnul si visele 248 Orarele de somn 249 Profunzimea somnului 249 Tulburarile de somn 253 Visele 255 Conginutul visului 257 Discuje erik: Teor ale son- luicuvise 287 Cuprins xv ‘Substanjele psihoactive 259 Schemele cognitive si concep- Sedativele 261 “tele abstracte 327 Opiaceele 265 Invatarea prin infelegere 329 Stimulantele 268 Convingerile anterioare 333 Halucinogenele 210 Rezumatul capitolului 335 Substantele derivate din Recomandari bibliografice 338 cannabis m Discutie critica: Dependenja de Car.8. Lycee n : 340 oa 273 Consideratii asupra memoriei 341 Meditatia 274 Cele trei stadii ale memoriei 341 oe Diferite tipuride memorie 342 Memoria de scurté durata 343 meditatie 274 Meditatie gi relaxare 215 alee . Drectele redial ae Stocarea informatiilor 345 Reactualizarea 348, Buea a ‘Memoria de scurté durata si Inductia hipnotica mn gindirea 350 Sugestiile hipnotice 278 Transferul informatiilor din Pete eae ‘memoria de scurté durata in ne ar memoria de lung& duratt. 351 Fenomee tt a Memoria de lunga durata 353 Dovezi experimentale 282 Encodarea 353 Dezbateri privind dovezile 284 Reactualizarea informatiilor 355 Doveri amuzante 287 Diseujie rita: Modelele conex: Scepticismul legat de oniste ale memoriei 359 fenomenele Psi 288 Stocarea informatiilor 362 Rezumatul capitolului 290 Interactiunea intre encodare si Recomandari bibliografice 292 reactualizare 363 PARTEAAIV-a, fwAranea, MEMORIA Factor emotional implicati tn ‘SIGANDIREA 293 Memoria implicit 368 CAP. 7, INVATAREA SICONDITIONAREA 294 Memoria in amnezie 368 Perspectivele psihologice ale Discutie critica: Ammezia copila- invatarii 295 Sea ae nee Conditionarea clasic& 297 Memoria implicita la subiectii Experimentele lui Pavlov 297 ema : ig Fenomene si aplicati 209 Stocarea informatiilor si dife- Predictibilitatea si factorii renfele de reactualizare = 373 cognitivi 302 Imbunatatirea memoriei 375 Limitirile biologice ane Structurarea informatiilor in Discufie critica: Bazele neurolo unitati si capacitatea de ‘ie ale jar elementare 308 memorare 315 Conditionarea operant 310 Imagine mental si encodare 376 Legea efectului 311 Elaborarea si encodarea infor- Experimentele lui Skinner 312 matiei 378 Fenomene si aplicatii 31s Contextul si reactualizarea 379 Conditionarea aversiva 319 Organizarea informatiilor 379 Controlul si factorii cognitivi. 321 Exersarea reactualizarii 380 Limitarile biologice 323 Metoda RICAR 381 Diseusie rita: Boonomia recom: Memoria constructiva 382 ensirii 324 Rationamente simple 383 invajarea complex 326 Stereotipuri 384 XVI Scheme Rezumatul capitolului Recomandairi bibliografice Car. 9, GANDIREA $1 LIMBAJUL Concepte si categorii Functiile conceptelor Prototipurile Terarhizarea conceptelor Achizitionarea conceptelor ‘Combinarea conceptelor Discuje critic poweza relat a lingvistice Rationamentul Rationamentul deductiv Rationamentul inductiv Limbaj si comunicare Nivelurile limbajului Elementele componente si procesele specifice limba- jului Influentele contextuale asupra intelegerii si producerii lim- bajului Dezvoltarea limbajului Procesul invari Factorii ereditari Pot alte specii si invete limba- jul uman? Discufie critic: Lcaizareacere- bral a linbajului Géndirea imagistic Imageria vizuala si perceptia Operatiile imagistice Creativitatea vizual’ Gandirea in actiune: rezolvarea de probleme. Sirategii de rezolvare a problemelor Reprezentarea unei probleme Expert versus novice Simularea pe computer Rezumatul capitolului Recomandari bibliografice PARTEA A V-/ Morivatia $1 EMOTIA CAP. 10, MOTIVELE PRIMARE Motivele de supravieuire si homeostazia ‘Natura hcmeostaziei 385 386 389 390 391 392 392 394, 395 398, 399 400 400 403 406 4 412 413 ais 417 419 at 423 423 426 a7 427 429 430 432 434 437 439 4a Introducere in psihologie Reglarea temperaturi ca sis- tem homeostatic 443 Setea ca sistem homeostatic 444 Foamea 445 Variabilele reglatoare ale foa- mei 446 Detectorii satietati 447 Mecanismele cerebrale 448 Obezitatea si anorexia 452 Factorii genetici ai obezitafii 452 Supraalimentarea si obezitatea 455 Dieta si controlul greuta 457 ‘Anorexia 459 Bulimia 463 Sexualitatea adultului 464 Controlul hormonal 465 Controlul neuronal 467 Primele experiente 467 Influentele culturale 469 Homosexualitatea 47 Dezvoltarea sexuala timpurie 474 Hormonii prenatali 474 Raportul dintre hormoni si mediv 475 Transsexualismul 47 Comportamentul matern 4m Determinanti biologici 4am Discute ect: Instinctele com- ‘portamentele specfice relat ‘mami-copit 478 Determinantii de mediv 481 Motive legate de curiozitate 481 Explorarea i manipularea 481 Stimularea senzoriala 482 Principii comune ale diferitelor motive 485 Rezumatul capitolului 485 Recomandiri bibliografice 488 Cap. 11. EMOTIA 490 ‘Componentele unei emotii 491 Activarea fiziologica gi emotia 492 Bazele fiziologice ale emotiei 492 Disculie critic: Uniizarea acid rif pentra detectarea mincianilor 494 Intensitatea emotiilor 497 Diferentierea emotiilor 499 Procesele cognitive siemotia S01 Intensitatea si diferentierea emotiilor 501 Dimensiuni ale emotiei 503 Cuprins Unele implicatii clinice Separarea emotiei de procesele cognitive Expresie si emotie Comunicarea expresiilor emo- tionale Localizarea cerebral Intensitatea si diferentierea emotiilor Reactiile generale caracteristice starii emotionale Energie si descarcare

    You might also like