Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

ANALIZA MORFODINAMICĂ A ALUNECĂRILOR

DE TEREN. STUDIU DE CAZ: ALUNECAREA GÂRDANI

CORINA ARGHIUù, V. ARGHIUù, V. SURDEANU

ABSTRACT. The landslides’ morpho-dynamic analysis. A case-study:

Gârdani landslide. This research deals with the Gârdani landslide (Silvano-
Someúene Hills), that occurred in March, 2000, as a result from the excess of

9 E
rainfalls from this month. Our aim is to recognize the cause of such failure, its

00 OF
morphology, the activity of this landslide and its tendencies of evolution,
predicting the most important area that might be affected by the sliding in the
future. The geomorphologic study, carried out by using direct field-mapping in

/ 2 TR
2000, 2005 and 2009, has been integrated with a geological and climatic survey,
dynamic investigation and morphometric analysis using GIS application. The
Gârdani landslide is considered to be a rockslide reactivated in various phases,

r. AS
with different dimensions and characters (slide and flows). As to the activity, the
landslide is active at present, that means this area is a geomorphological risk
connected with the DJ 108 A road.
. N AT
Key word: landslide, geomorphological risk, morpho-dynamic

7
III C

1. Introducere
. V ùI

Alunecӽrile de teren reprezintӽ forme de relief create în urma ,,proceselor

de modelare a terenurilor în pantӽ, sub acĠiunea gravitaĠiei, produse pe o suprafaĠӽ
ol I
V UR

de demarcaĠie (numitӽ suprafaĠӽ de alunecare ori oglindӽ de fricĠiune) între partea

mobilӽ úi cea stabilӽ” (Surdeanu, 1998, pag. 25). Acestea reprezintӽ unul dintre
procesele geomorfologice care se pot constitui în factori de risc, producând pagube
SC

materiale úi umane.
Alunecarea investigatӽ este situatӽ pe versantul stâng al Someúului, aval de
localitatea Gârdani (judeĠul Maramureú) úi face parte din categoria alunecӽrilor de
RI

tip clepsidră, numite de Posea (1969) alunecări útrangulate ori alunecӽri dublă
pâlnie (Donisă, 1968) (citaĠi de Surdeanu, 1998).

2. Metodologia utilizatӽ în analiza morfodinamicӽ a alunecӽrii de

teren

Scopul lucrӽrii l-a constituit analiza morfodinamicӽ a alunecӽrii de teren úi

prognoza tendinĠelor de evoluĠie. Astfel, alunecarea de teren a fost monitorizatӽ
prin ridicӽri topografice succesive, cu ajutorul GPS-ului, realizate în anii 2001,

120
 Fenomene úi procese geomorfice de risc

2005 úi 2009 (fig. 1). Elementele morfometrice ca perimetru, suprafaĠӽ, lӽĠime

maximӽ, lungime maximӽ, parametrii specifici zonei de desprindere-lӽĠime, razӽ,
adâncime úi lungime, au fost determinate utilizând softul ArcGis 9.2, conform
schiĠei din figura 1.
Pe baza cartӽrii morfodinamice din perioada 2001-2009 úi mӽsurarea
suprafeĠei degradate între douӽ ridicӽri consecutive, au fost determinaĠi principalii
indici de degradare a versantului prin alunecӽri de teren.
Perioadele de reactivare a alunecării de teren au fost identificate pe baza
observaĠiilor de teren, chestionӽrii populaĠiei úi analizei úirului de date pluviometrice

9 E
de la postul Sӽlsig (1999-2009), situat la 5 km amonte de amplasament, utilizând

00 OF
observaĠiile efectuate de Szabo (2003) în dealurile din nord-estul Ungariei, cu
condiĠii genetice asemӽnӽtoare. Conform acestora, impactul ploilor de vară asupra
alunecărilor este minim în regiune, astfel de procese fiind în mod normal asociate

/ 2 TR
precipitaĠiilor din sezonul rece. Suprapunerea unei cantitӽĠi ridicate de precipitaĠii
primӽvara unui substrat saturat cu apӽ (în urma topirii unui strat consistent de
zӽpadӽ) au permis stabilirea perioadelor de reactivare a alunecӽrii.

r. AS
. N AT
7
III C
. V ùI
ol I
V UR
SC
RI

Fig. 1. SchiĠa de determinare a parametrilor morfometrici ai alunec΁rilor de teren

(stânga)(exemplificare alunecarea Gârdani, 2009, conform Surdeanu, 1998, cu
complet΁ri); EvoluĠia alunec΁rii de teren în perioada 2001-2009 (dreapta)

3. Cauze favorizante úi generatoare

Alunecarea de teren Gârdani s-a produs, după toate probabilităĠile, în luna

martie a anului 2000, prin reactivarea unui vechi deluviu. Declanúarea ei a fost
favorizată de prezenĠa unui substrat argilos úi marno-argilos cu intercalaĠii de
121
Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

nisipuri de vârstӽ pannonianӽ, a unor vechi depozite superficiale deluviale úi de o

pantă de 14-15q.
Cauza declanúӽrii/reactivӽrii
P(mm)
300
alunecӽrii de teren a constituit-o
media multianualӽ
anul 2000 precipitaĠiile abundente sub formӽ
250
de ploaie din luna martie 2000, pe
200 fondul unei stӽri de supraumectare a
150 depozitelor datoratӽ topirii zӽpezii.
Cantitatea de precipitaĠii din luna

9 E
100
martie în regiune a fost de 108,3

00 OF
50 mm (la postul pluviometric Sӽlsig,
0 situat la 5 km amonte de alunecare),
decembrie-februarie martie
1 2 de 2,5 ori mai mare decât valoarea

/ 2 TR
Fig. 2. Contextul climatic al declanú΁rii medie multianualӽ a lunii martie
alunec΁rii Gârdani (43,8 mm în perioada 1970-2009).
ùi perioada de iarnӽ (decembrie-

r. AS
februarie) anterioarӽ declanúӽrii alunecӽrii a fost foarte umedӽ, cantitatea de
precipitaĠii înregistratӽ fiind de 1,6 ori mai mare decât media multuanualӽ (252
. N AT
mm, faĠӽ de 153 mm media multianualӽ) (fig.2).

7
4. Analiza morfodinamicӽ a alunecӽrii
III C
. V ùI

Pentru surprinderea morfodinamicii alunecӽrii de teren aceasta a fost

monitorizatӽ prin ridicӽri topografice succesive, cu ajutorul GPS-ului, realizate în
anii 2001, 2005 úi 2009 (fig.1). Mecanismul de evoluĠie a fost dublu: rotaĠional în
ol I
V UR

partea superioară (suprapusă „bazinului de recepĠie’) úi translaĠional, în secĠiunea

inferioară, rezultând un dublu caracter: detrusiv inferior úi delapsiv superior.
SC
RI

Fig. 3. Arealul de alimentare cu material deluvial (2009)

122
 Fenomene úi procese geomorfice de risc

Sistemul alunecӽrii de teren prezintӽ trei componente (fig.8):

- „bazinul de recepĠie’ funcĠionează ca areal de alimentare cu material
deluvial úi este mărginit de o râpă de desprindere cu aspect semicircular úi o
înӽlĠime de 0,5-1,5 m. Prezintӽ o fragmentare în brazde úi este afectat de crăpături
transversale, de tracĠiune, unele transformându-se în zone de desprindere secundare
(fig.3);
- canalul de evacuare a materialului deluvial (jgheabul de alunecare), cu o
lungime de 120 m. Malurile iniĠial abrupte (în anul 2000) au fost estompate prin
colmatare. (fig.4);

9 E
00 OF
/ 2 TR
r. AS
. N AT
7
III C
Fig. 4. Jgheabul de alunecare (stânga, 2000; dreapta, 2009)
. V ùI

- arealul de debuúare a materialului deluvial, sub formă cvasi-conică;

fruntea alunecӽrii are înӽlĠimi cuprinse între 1 úi 3,5 m, având aspect lobat (fig.5).
ol I
V UR
SC
RI

Fig. 5. Fruntea alunec΁rii (stânga, 2000; dreapta 2009)

Micromorfologia alunecării se caracterizează prin prezenĠa unor brazde úi

valuri de alunecare, despărĠite prin concavităĠi înmlăútinite sau ocupate de
123
Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

acumulări temporare de apă provenită atât din pânza subterană dezorganizată, cât úi
din precipitaĠii. Deranjarea continuităĠii pânzei freatice este demonstrată úi de
prezenĠa numeroaselor izvoare úi cursuri de apӽ temporare (fig.6).

9 E
00 OF
/ 2 TR
Fig. 6. Hidrografia alunec΁rii de teren

r. AS
(stânga, curs de ap΁ temporar;
dreapta, lacuri temporare)
. N AT
7
Uneori, porĠiuni din corpul deluvial se transformӽ, ca efect al excedentului
III C
pluviometric, în curgeri noroioase (fig.7), proces limitat în timp de persistenĠa
procesului de supraumectare. Se manifestӽ úi alte procese geomorfologice
. V ùI

secundare, de tipul surpӽrilor ,,de mal’’, în zona canalului de evacuare a

materialului deluvial, ori sufoziunii, în perimetrul lentilelor de nisip din subasment
ol I

(fig.7). În numeroase porĠiuni oglinda de fricĠiune apare la zi (fig.7).

V UR
SC
RI

Fig. 7. Micromorfologia alunec΁rii

de teren (stânga, oglinda de
fricĠiune;centru, curgere noroioas΁;
dreapta, tunel úi hrub΁ de sufoziune)

124
 Fenomene úi procese geomorfice de risc

9 E
00 OF
/ 2 TR
r. AS
. N AT
7
III C
. V ùI
ol I
V UR

Fig.8. SchiĠa geomorfologic΁ a alunec΁rii Gârdani (cartare aprilie 2009)

Parametrii morfometrici determinaĠi cu ocazia ridicӽrilor topografice au fost

SC

urmӽtorii: perimetrul ( Pa )(m); suprafaĠa alunecӽrii (S)(ha); altitudinea corniúei

(Hc)(m) úi altitudinea frunĠii alunecӽrii (Hf)(m), determinate cu ajutorul GPS-ului;
RI

energia de relief (intervalul vertical al masei deranjate), obĠinut ca diferenĠӽ între

altitudinea corniúei úi cea înregistratӽ la fruntea alunecӽrii ( H v H c  H f ) (m);

echivalentul orizontal al masei deluviale ( H o L2m  H v2 )(m); panta versantului

H v ˜ 1000
( Pv ) (m/km); volumul alunecӽrii (V)(m³), conform Cruden, 1989
Lm
(citat de Surdeanu, 1998): V 0,4 ˜ Lx ˜ D x ˜ W x , în care L x - lungimea

125
Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

alunecӽrii între frunte úi cap; D x - grosimea corpului alunecӽrii; W x = lӽĠimea

medie a alunecӽrii; lӽĠimea maximӽ ( l m )(m); lӽĠimea medie (l)(m), obĠinutӽ ca

medie aritmeticӽ a lӽĠimilor parĠiale: l

¦l p
, în care l p -lӽĠimi parĠiale,
n
mӽsurate în secĠiuni transversale situate la distanĠe egale una de alta;
n - numӽrul secĠiunilor transversale efectuate; lungimea maximӽ ( Lm )(m)- distanĠa
dintre corniúӽ úi fruntea alunecӽrii; adâncimea maximӽ ( hm )(m) úi grosimea masei

9 E
deluviale (g) (m), estimate pe baza aflorimentelor în care apare la zi oglinda de

00 OF
fricĠiune; lӽĠimea zonei de desprindere ( Dl )(m); raza zonei de desprindere
( Dr )(m); adâncimea zonei de desprindere ( Dh )(m); lungimea zonei de

/ 2 TR
desprindere (DL); raportul de formӽ, conform formulei propuse pentru bazinele
Au
hidrografice de Horton (1945), citat de Mac, 1986: R f , în care

r. AS
L2b
Au - suprafaĠa bazinului (alunecӽrii, în cazul de faĠӽ); Lb - lungimea maximӽ.
. N AT
Tabel nr.1. Parametrii morfometrici ai alunecӽrii Gârdani (2001-2009)

7
III C
Nr.crt. Parametrii determinaĠi 2001 2005 2009
1 Perimetru (Pa)(m) 802,8 897,9 1045,9
. V ùI

2 SuprafaĠa (S)(ha) 1,396 1,806 2,347

3 Altitudinea corniúei (Hc)(m) 218 222 238
ol I

4 Altitudinea frunĠii (Hf) (m) 159 158 158

V UR

5 DiferenĠa de nivel (Hv)(m) 59 64 80

6 Echivalent orizontal (Ho)(m) 348,3 362,1 417,6
SC

7 Panta versantului (Pv)(m/km) 166,9 174,0 188,1

8 Volumul (V)(m³) 16879,7 23116,2 29222,2
9 LӽĠimea maximӽ (lm)(m) 86,7 111,4 112,9
RI

10 LӽĠimea medie (l)(m) 41,5 51,1 53,9

11 Lungimea maximӽ (Lm)(m) 353,3 367,8 425,2
12 Adâncimea maximӽ (hm)(m) 4,5 4,5 4,5
13 Grosimea masei deluviale (g) (m) 2,9 3,1 3,2
14 LӽĠimea zonei de desprindere (Dl)(m) 30,3 50,3 60,2
15 Raza zonei de desprindere (Dr)(m) 14,8 23,4 30,0
16 Adâncimea zonei de desprindere (Dh)(m) 26,6 37,9 45,4
17 Lungimea zonei de desprindere (DL) 54,9 92,3 101,5
18 Raportul de formӽ (A/L²) 0,111 0,133 0,129

126
 Fenomene úi procese geomorfice de risc

Alunecarea are dimensiuni apreciabile, înregistreazӽ o suprafaĠӽ de 2,3 ha,

aceasta dublându-se din momentul declanúӽrii pânӽ în prezent (aprilie 2009).
Lungimea maximӽ este de 425 m, iar lӽĠimea maximӽ de 112 m, în zona conului
deluvial. Râpa de desprindere are formӽ semicircularӽ, având o lungime de 101 m,
lӽĠime de 60 m úi adâncime de 45 m. Pe fondul înaintӽrii regresive a zonei de
desprindere (fig. 1) energia de relief a crescut de la 59 m în 2001, la 80 m în 2009.
Volumul materialului deluvial antrenat este de 29 222 m³, de 1,7 ori mai mare
decât în urmӽ cu 8 ani. Alunecarea este alungitӽ, raportul de formӽ calculat având
valoarea de 0,12 (tabel 1).

9 E
Analiza variaĠiei lӽĠimii
con deluvial
corpului alunecӽrii în profil

00 OF
120

100 areal de alimentare

longitudinal (fig.9) relevӽ, pe
cu material deluvial
canal de de o parte, forma acesteia, de
LӽĠimea (m)

80

/ 2 TR
60
evacuare
dublӽ pâlnie, cum a numit-o
Donisӽ (1968), iar, pe de altӽ
40
parte, tendinĠele de evoluĠie:

r. AS
20
creúterea în suprafaĠӽ a zonei
0
0 100 200 300 400
de obârúie, prin antrenarea de
2009 2005 . N AT
2001 Lungimea (m) noi porĠiuni din versantul
neafectat, úi mӽrirea supra-
Fig. 9.VariaĠia l΁Ġimii alunec΁rii de teren în profil feĠei conului deluvial prin

7
longitudinal (2001-2009)
III C
acumularea de noi materiale
provenite din amonte.
. V ùI

Alunecarea de teren a avut o evoluĠie cu numeroase reactivări, astfel de

perioade de recrudescenĠӽ fiind înregistrate în primӽverile anilor 2002, 2004, 2006,
2009 (fig. 10), când ploile
ol I

P(mm)
V UR

300 abundente au fost precedate de

2000

ierni bogate în precipitaĠii,

2007

250
creând o stare de supraumectare
2003
2004
2002

2009
SC

a substratului.
media

2006

200
2005
2001

2001

2006

150
Pe baza ridicӽrilor topo-
2000
2008

grafice succesive din perioada

2004
RI

2008
2009

100 2001-2009 úi mӽsurarea supra-

media

2005
2002

2007

feĠei degradate între douӽ

2003

50
ridicӽri consecutive, au fost
0
decembrie-februarie
1 martie
2
determinaĠi principalii indici de
degradare a versantului prin
Fig. 10. Identificarea perioadelor de reactivare a alunecӽri de teren (tabel 2).
alunec΁rii pe baza cantit΁Ġii de precipitaĠii din Analiza acestora relevӽ
sezonul rece (2000-2009) ,,înaintarea” regresivӽ a zonei
de desprindere înspre partea
superioarӽ a versantului cu o vitezӽ de 9,6 m/an.
127
Riscuri úi catastrofe Victor Sorocovschi

Tabel nr.2. Principalii indicatori de degradare a versantului prin alunecӽri de teren

(2001-2009)
Indici de degradare 2001-2005 2005-2009 Total
Indicele de retragere medie regresivӽ (m/an) 3,2 16,0 9,6
Ritmul mediu anual de degradare (m²/an) 1024,1 1352,5 1188,3
Volum mediu anual de material antrenat (m²/an) 1559,1 1526,5 1542,8

Ritmul mediu anual de degradare a versantului prin creúterea suprafeĠei

ocupate de alunecare a înregistrat valoarea de 1188,3 m/an, iar volumul mediu

9 E
anual de material antrenat în procesul de alunecare a fost de 1542,8 m³/an.

00 OF
Indicatorii determinaĠi relevӽ o dinamicӽ mai accentuatӽ a alunecӽrii în perioada 2005-
2009, ritmul mediu
1600 degradare prin creúterea suprafeĠei ocupate 18
anual de retragere

/ 2 TR
retragerea corniúei
Rata anualӽ de degradare a

16

Rata anualӽ de retragere a

1400
14
regresivӽ fiind de 5
1200
versantului (m²)

12 ori mai ridicat decât

corniúei (m)
1000

r. AS
800
10 în perioada anterioa-
8 rӽ (2001-2005), iar
600
6
400 . N AT 4
rata anualӽ de
200 2 degradare a versan-
tului de 1,3 ori (fig.

7
0 0
2001-2005 2005-2009 total
III C
11).

Fig. 11. EvoluĠia ritmului mediu anual de degradare a

. V ùI

versantului afectat de alunecarea Gârdani (2001-2009)

ol I
V UR

5. Concluzii
SC

În prezent alunecarea Gârdani se află într-o fază de evoluĠie activă,

dovedită prin modificarea vizibilă a micromorfologiei. ExistenĠӽ crăpăturilor în
partea nord-esticӽ reprezintă un indicator care marchează sensul dezvoltării
RI

sistemului alunecӽrii, prin antrenarea unor noi areale în sistem. Pe de altă parte,
alunecarea se extinde lateral, spre sud-vest, prin mici alunecӽri adventive (fig.8).

BIBLIOGRAFIE

1. Dewitte, O., Demoulin, A. (2005), Morphometry and kinematic of landslides inferred

from precise DTMs in West Belgium, Natural Hazard and Earth System Science, 5, p.
259-265
2. Goudie, A., Lewin, J., Richards, K., Anderson, M., Burt, T., Whalley, B., Worsley, P.
(2005), Geomorphological techniques,Taylor & Francis e-Library, New York, 692 p.

128
 Fenomene úi procese geomorfice de risc

3. Mac, I. (1986), Elemente de geomorfologie dinamică, Ed. Academiei R.S.R.,

Bucureúti, p. 51-147
4. Pellegrini, G.B., Surian, N. (1996), Geomorphological study of the Fadalto landslide,
Venetian Prealps, Italy, Geomorphology, 15, p.337-350
5. Surdeanu, V. (1998), Studiul alunecărilor de teren, Revista de Geomofologie, nr. 1,
Editura UniversităĠii Bucureúti, Bucureúti
6. Surdeanu, V. (1998), Geografia terenurilor degradate. I. Alunecări de teren, Editura
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 274 p.
7. Szabo, J. (2003), The relationship between landslide activity and weather: examples
from Hungary, Natural Hazards and Earth System Sciences, 3, p. 43-52

9 E
8. Van Westen, C. J., Getagun, F. L. (2003), Analyzing the evolution of the Tessina

00 OF
landslide using aerial photographs and digital elevation models, Geomorphology, 54,
p. 77-89
9. Zêzere, J. L., Ferreira, A., Rodrigues, Maria Luísa (1999), The role of conditioning and

/ 2 TR
triggering factors in the occurence of landslides: a case study in the area north of
Lisbon (Portugal), Geomorphology, 30, p. 133-146
10. * * *(1970-2002), Date pluviometrice, AdministraĠia NaĠională Apele Române,

r. AS
DirecĠia Apelor Someú-Tisa

. N AT
7
III C
. V ùI
ol I
V UR
SC
RI

129