Cristina Barbalat – FUA, grupa academică ARH-133

2018 – EBEC Chișinău, premiul I, etapa locală

2017 – MEDs, Gent, Belgia
2017 – Erasmus+
studiu de caz: „Renovarea și revitalizarea Facultății de Urbanism și Arhitectură,
Chișinău”
Claudia Iovița – FUA, grupa academică ARH-133
2018 – EBEC Chișinău, premiul I, etapa locală
2017 – „Arhitectura Celuilalt”, concursul textelor de arhitectură, Iași, România, premiul I
2017 – Forumul Național de Cultură și Creativitate, Chișinău, voluntariat.
Sergiu Furdui - FCGC, grupa academică CIC-1602
2013-2016 Centrul de Excelență în Construcții
2018 – Conferința Francofonilor UTM (construcții)
Tudor Movileanu – FCGC, grupa academică CIC-1601
2012-2016 - Centrul de excelență în construcții
2016 – stagiere (construcții) Satu Mare, România
2016 – Concurs international SSM Iași, România
Unde?
Fiind amplasat în momentul de separare a celor două râuri, Someșul Mic
și Nadăș, situl propus facilitează crearea unui spațiu natural care ar permite
evadarea din agitație și rutină. Întrucât zona aferentă este mai mult o zonă
industrială, pe de o parte, și rezidențială, pe alta, această oază va fi spațiul perfect
de odihnă și petrecere a timpului liber. Din parcela dată inițial, am ales regiunea
aflată în apropierea ramurii create de cele două ape. Am considerat că o
îndepărtare de la arterele de circulație este absolut necesară pentru a obține efectul
de izolare, liniște și siguranță. De asemenea, axa podului se va dezvolta pe
diagonală, pentru a obține o deschidere mai mare, dar și o linie de trecere sinuoasă
de la stradă la parc.
Ce?
Conceptul podului pornește de la starea de calm și relaxare provocată de
apă, un pod care urmărește forma unduită a râului, curbele lui definesc trecerea lină
a apei. Toate aceste caracteristici creează atmosfera de calm, încetinesc graba
liniilor drepte și agresivitatea lor, te conduc spre altceva. Totodată, lemnul folosit,
prin factura sa, dictează forma organică a podului. În natură nimic nu este în linie
dreaptă, ci toate se unduiesc.
Forma șerpuitoare a podului mai are menirea de a invita persoana spre
spațiul verde. Suprafața de trecere se mărește treptat, deschizându-se în final într-o
platformă amenajată cu scaune, care facilitează socializarea și interacțiunea
oamenilor între ei, cât și a oamenilor cu mediul înconjurător.
Pentru ai oferi contrucției o notă arhitecturală mai pronunțată, dar și pentru
a o integra în landșaftul regiunii pe partea exterioară a balustradei se vor monta
ghiveciuri cu plante decorative tip liană. Nu încercăm a crea o entitate separată de
mediu, ci o integrare cât mai organică a intervenției tehnice a omului. Am evitat
folosirea balustradelor închise, întrucât lungimea podului este destul de mică. Astfel,
omitem efectul de sufocare, de închis, de strangulare a spațiului. Propunem un pod
pentru plimbare, nu doar traversare.
Platforma de trecere a podului este separată în două zone principale,
dezvoltate pe axa podului: pietonală și pentru bicicliști. Astfel, accentuăm cele două
activități care vor caracteriza instalația: odihnă și mișcare. Cea pietonală continuă în
platforma de odihnă amenajată, iar pistele pentru bicicliști vor duce spre o parcare
potrivită pentru 10 biciclete. Podul și elementele aferente lui sunt elaborate din lemn
de diferite dimensiuni, de nuanță naturală sau vopsite, în unele cazuri.
De asemenea, se propune iluminare nocturnă fixată pe platforma podului, de
o parte și de alta a lui, cu direcționarea luminii de jos în sus. Becurile se vor alimenta
din contul panoului solar instalat în zona de odihnă care, totodată, va servi drept
element de umbrire a scaunelor instalate.
Cum?
Structura de rezistență a podului va fi constituită din 3 grinzi în formă de arc.
Arca reprezintă o grindă specifică prin faptul că în timpul încărcării acesteia i-au
naștere împingeri laterale, care sunt transmise și preluate de reazeme, ducând la o
reducere substanțială a momentelor de încovoiere față de o grindă dreaptă. Pentru a
mări rezistența acestor arce față de încărcările apărute, fiecare arc va fi alcătuit din 2
elemente curbe (fig 1). Îmbinarea acestora se va executa printr-o metoda antica
japoneză (fig 2), unde nu este necesar buloane sau alte elemente metalice pentru
fixare. Acest tip de îmbinare are un comportament destul de stabil în timpul încărcării
grinzii, avînd un moment de încovoiere minim. În calitate de reazeme se vor folosi 2
grinzi de formă de paralelipiped, confecționate de asemenea din lemn. Grinzile vor fi
fixate într-un strat de piatră compactată care va servi drept fundație.
Balustrada podului va fi alcătuită din elementele verticale – baluștrii cu
dimensiunile orientative de 1000*80*30 (mm). Ei se vor monta de grinda de
rezistență cu ajutorul boloanelor autofiletante M12 (la fiecare balustru câte două buloane) la o distanță de 100-150,
așa încât să asigure siguranța în exploatare (în special pentru copii). La înălțimea de 900 mm se va executa mână
curentă din lemn (90/70) pentru persoanele mature, dar și pentru a rigidiza baluștrii între ei. Aceasta se prinde de
baluștri cu buloane autofiletante M10. A doua mână curentă se va executa din țeavă de inox cu elemente de
prindere față de baluștri și se va monta la o înălțime de 800 mm pentru a fi comodă pentru persoanele cu dizabilități
și copii. Totodată, ghiveciurile destinate plantelor cățărătoare se vor agăța de funii montate orizontal pe baluștri, cu
o creștere în densitate de la stradă spre zona verde.
Execuția?
1) În prima etapă se va curăți aria terenului de impurități;
2) Se vor săpa găurile unde vor fi introduse grinzile;
3) Se vor executa lucrări de consolidare a terenul de lângă găuri cu elemente din lemn sub forma unor mici
masivuri și țăruși;
4) Vor fi montate grinzile conform proiectului, asigurându-se îmbinarea corectă a elementelor acestora;
5) Montarea baluștrilor, asigurându-se fixarea acestora cu buloane de grinzile exterioare ale podului. Se va monta
balustrada superioară care va rigidiza baluștrii între ei.
6) Se va monta podina podului, balustrada inferioară, elementele de iluminare și elemntele de susținere a
ghiveciurilor pentru flori.
7) Vor avea loc lucrări de finisare (demarcarea spațiului pentru bicicliști, vopsirea, montarea locurilor de parcare, a
scaunelor, dar și ghiveciurile cu flori).
8) Verificarea finală a calității și darea în exploatare.
De ce?
La executarea acestui proiect vom atrage tinerii activi din regiune, fiind motivați să dezvolte periferia
orașului. Odată cu festivalul Someș Delivery, centrul de atracție a tinerilor se va deplasa din centru spre periferie.
Voluntarii vor fi selectați din rândul studenților de la Inginerie Civila la U.T. din Cluj. Aceștia ar putea fi motivați
prin oportunitatea de a primi experiență în domeniu sau cu posibilitatea ca execuția acestui proiect să influențeze
pozitiv activitatea lor universitară (ar putea fi considerată drept practică universitară etc). O practică de acest gen va
facilita relația de predare-învățare, studenții vor trece de la teorie la practică. În urma realizării podului, voluntarilor
li se pot înmâna certificate de voluntariat, care ar aduce o plus-valoare în CV-ul oricărei persoane. Această
experiență coagulează societatea civilă din regiune, devenind o adevărată comunitate.
Referințe pentru soluțiile structurale:

Fig.2 https://www.stlfinder.com/model/japanese-sashimono-large-beam-joinery-jgdbIzeT/7679318

Fig.1 https://studfiles.net/preview/5807429/page:2/

Referințe pentru soluțiile arhitecturale:

https://www.pinterest.com/pin/524036106635678675/
https://divisare.com/projects/305182-dans-arhitekti-miran-kambic-bicycle-bridge-across-sava-river-in-bohinjska-
bistrica-slovenia
https://www.pinterest.com/pin/524036106635780586/
https://www.pinterest.com/pin/524036106635780565/
https://www.pinterest.com/pin/290341507197189134/
https://www.pinterest.com/pin/864268984713328361/
https://www.pinterest.com/pin/303430093627239305/