CALITATEA VIEȚII STUDENȚILOR.

STUDIU DE CAZ:
MULȚUMIREA STUDENȚILOR
DIN TREI UNIVERSITĂȚI CLUJENE
FAȚĂ DE ASPECTE LEGATE
Students’ Quality of Life. Case Study:
Students’ Satisfaction from Three Universities DE CALITATEA VIEȚII
from Cluj-Napoca Towards Aspects Related to
Quality of Life

Abstract
Considering that the profile of the city of Cluj-
George-Florin VLAS
Napoca is a „university” one, I analyzed the qua-
lity of life of students from Cluj-Napoca based on
their level of satisfaction towards general aspects
of quality of life, the activity of teaching and lear-
ning, the materials and equipment provided by the
faculty, and the services and facilities offered by George-Florin VLAS
the university. Surprisingly, I found out that there Masterand,
does not exist a quality of life model of analysis for Departamentul de Administrație şi Management Public,
this segment of population, for which I elaborated a Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării,
model based on the means attained by each of the Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România
aspects previously mentioned. Tel.: 0040-757-310.722
The research part includes the quantitative E-mail: vlas.george03@yahoo.com
analysis of the data collected from the application
of a questionnaire on the students of three univer-
sities from Cluj-Napoca: Babeș-Bolyai University,
University of Agricultural Sciences and Veterinary
Medicine, and Technical University of Cluj-Napoca.
The analysis is focused on four major objecti-
ves: (1) calculation and interpretation of the means
attained by each of the four dimensions of the qu-
estionnaire (satisfaction towards general aspects of
quality of life, the activity of teaching and learning,
the materials and equipment provided by the faculty,
and the services and facilities offered by the univer-
sity); (2) analysis of frequencies of each question
from the questionnaire; (3) testing and interpreting
the hypotheses of the study; (4) elaboration of a
model of analysis of students’ quality of life.
Keywords: quality of life of students, students’ Revista Transilvană
satisfaction, model of analysis of students’ quality de Ştiinţe Administrative
of life, Cluj-Napoca. 1 (36)/2015, pp. 133-150

133
1. Calitatea vieții
1.1. Definiția și aria de aplicabilitate a termenului
Calitatea vieții reprezintă „ansamblul elementelor care se referă la situația fizică, eco-
nomică, socială, culturală, politică, de sănătate etc., în care trăiesc oamenii, conținutul
și natura activităților pe care le desfășoară, caracteristicile relațiilor și proceselor sociale
la care participă, bunurile și serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate,
modul și stilul de viață, evaluarea împrejurărilor și rezultatelor activităților care co-
respund așteptărilor populației, precum și stările subiective de satisfacție/insatisfacție,
fericire, frustrare etc.” (Mărginean și Bălașa, 2002, pp. 2-3).
O definiție complexă precum cea enunțată trebuie explicată. Astfel, vorbim în pri-
mul rând de elemente ce țin de viața oamenilor, cu raportare la starea lor economică,
statutul social de care se bucură în comunitate sau societate, cultura din care fac parte
și identitatea culturală locală sau națională și nu în ultimul rând, un subiect sensibil,
și anume sănătatea.
Un alt element al definiției se referă la toate acele aspecte din viața oamenilor, care
surprind situația în ansamblul domeniilor în care aceștia își desfășoară activitățile sau
la care se raportează prin desfășurarea activităților lor zilnice, dar și la fiecare activita-
te prin intermediul căreia oamenii intră în contact cu diferite medii, cum ar fi mediul
politic, sănătatea sau mediul social, prin care își asigură mijloacele necesare existenței.
În acest moment putem vorbi și despre relațiile care se stabilesc între oameni/cetățeni,
între cetățeni și autoritățile publice, între cetățeni și mediul economic și/sau sistemul de
sănătate, dar și la interacțiunea și chiar interdependența dintre toate acestea. Se pune
problema unei interdependențe, deoarece oamenii nu există fără acele instituții care
oferă cadrul legal de acțiune al acestora, dar nici instituțiile respective nu ar exista fără
resursa umană, aceasta fiind baza sau motorul funcționării și dezvoltării lor.
Desigur, înaintea stabilirii acestor relații sau interacțiuni, dar și ulterior stabilirii
lor este vitală o evaluare a împrejurărilor care pot influența pozitiv sau negativ bunul
mers al relațiilor și activităților desfășurate de oameni sau grupuri, dar și o evaluare
a rezultatelor acestora, pentru a fi posibilă o analiză cât mai transparentă, clară și
completă. Evaluarea împrejurărilor și a rezultatelor activităților trebuie să corespun-
dă așteptărilor populației, însă nu doar la nivel individual, pentru a putea fi extinse
analizele și pentru a se lua decizii conforme așteptărilor totalului indivizilor dintr-o
comunitate, societate sau țară.
Definiția calității vieţii mai precizează şi resursele pe care le au la dispoziție oamenii
pentru a-și desfășura activitățile și pentru a-și asigura mijloacele de subzistență, care
depind într-o mare măsură de gradul de accesibilitate al acestora.
O altă dimensiune a calității vieții este reprezentată de stilul și modul de viață pe
care oamenii îl adoptă în diferite împrejurări, ținând cont de factori de natură politică,
economică sau socială, dar și de modelele de consum care în prezent se găsesc într-
o proporție semnificativă și din care oamenii pot să aleagă. Modelele de consum se
aleg în funcție de anumite criterii care țin de situația personală a fiecărei persoane, de
așteptările, posibilitățile acestora și, desigur, de posibilitatea de susținere a acestora.

134
 În final, trebuie precizate stările subiective, proprii fiecărei persoane, cu privire la
nivelul de mulţumire, satisfacţie sau insatisfacţie, fericire/tristeţe, frustrare sau stres,
pentru a se putea evalua starea concretă în care se află oamenii la un moment dat și
pentru a înțelege și ști cum trebuie să se procedeze pe viitor în elaborarea de politici
publice, politici de sănătate și altele. Așadar, atunci când se tratează probleme care țin
de comunitate în ansamblul ei trebuie întotdeauna să se aibă în vedere situația perso-
nală a membrilor săi, deoarece oamenii sunt cei care fac să existe o comunitate și care
contribuie la funcționarea și dezvoltarea ei.
Creșterea calității vieții și a bunăstării sociale sunt principalele obiective pe care o
comunitate dezvoltată dorește să le atingă. Atingerea unui nivel ridicat de calitate a
vieții a devenit una dintre preocupările constante ale autorităților publice. Prin utili-
zarea unor sisteme de indicatori pentru măsurarea calității vieții, este reflectat stilul de
viață, nivelul de trai, de dezvoltare şi de atractivitate al unei comunităţi din perspectiva
cetăţenilor.

2. Calitatea vieții studenților

2.1. Definiția conceptului de calitate a vieții studenților
Calitatea vieții studenților se referă la totalitatea aspectelor legate de conceptul de
calitate a vieții analizat mai sus, însă aplicabil statutului de student. Ne referim aici
la numeroși indicatori, care sunt sau ar trebui luați în considerare când se evaluează
nivelul calității vieții studenților dintr-un anumit oraș, raportat la facultatea sau uni-
versitatea la care studiază.
Facultatea sau universitatea este cea care, într-o mare măsură, îi asigură studentului
condițiile și mijloacele necesare pentru ca acesta să-și stabilească un standard de viață
la care să se raporteze față de alți studenți de la alte facultăți sau universități.
De asemenea, facultatea sau universitatea îi oferă studentului servicii și facilități
pe care să le utilizeze cât mai eficient în scopuri personale, dar și academice (în cadru
universitar) pentru a avea performanțe academice cât mai mari. Acesta este, în ultimă
instanță, scopul suprem al studentului (sau cel puțin, ar trebui să fie), și anume să aibă
note cât mai mari, să se implice în activitatea școlară și extra-școlară și să acumuleze un
set consistent de cunoștințe care să-i folosească la finalul studiilor în vederea inserției
sale pe piața muncii.
Pe lângă mijloacele și facilitățile pe care universitatea i le asigură studentului, calita-
tea vieții studenților mai poate fi evaluată luând în considerare și interacțiunea dintre
profesor și student și activitățile de predare și învățare. În acest context ne referim la
modul de predare al cursurilor și seminariilor de către profesori, modul în care pro-
fesorul se adresează studenților, faptul că îi incită la discuții active, interacțiunea în
mediul on-line (e-mail) și oferirea unui feedback pentru temele și proiectele studenților.
„Învățământul superior este o instituție care urmărește crearea unei forțe de muncă
informate, calificate, care să realizeze studii de cercetare inovative și care să dezvolte
tehnologii noi și surprinzătoare” (Arslan și Akkas, 2013, p. 1). Învățământul superior,
prin intermediul universităților, facultăților și a altor forme de educație, pregătește vi-

135
itorii teoreticieni, politicieni, ingineri, care vor contribui la schimbarea sau dezvoltarea
lumii. Printr-o astfel de educație, fiecare om, în perioada sa de studenție, încearcă să
se pregătească și să acumuleze cunoștințele și abilitățile necesare pentru a contribui
la propriul viitor și pentru a-l clădi în așa fel încât acesta să fie apreciat la o valoarea
cât mai ridicată.
Fiecare viitor student își alege facultatea ghidându-se după principii proprii sau
insuflate de cei apropiați, de familie, de comunitate sau chiar de societatea sau țara în
care trăiește. Aceste principii se referă la rapiditatea de a găsi un loc de muncă după
absolvirea facultății, găsirea unui loc de muncă în domeniu, ținând cont de evoluția
societății prezente, aspectele economice, culturale, sociale sau politice, gradul de dez-
voltare al ramurii sau domeniului în care ar urma să activeze viitorul absolvent sau
posibilitatea de a avansa la locul de muncă sau de a avea un salariu cât mai mare.
Facultatea este locul în care te desprinzi de activitatea de predare clasică, bazată pe
dictare și transcriere. La facultate se pune un accent mai mare pe interacțiunea dintre
studenți în cadrul orelor de curs și de seminar, dar și între studenți și profesori. Se pune
un accent mai mare pe dezbatere, pe oferirea unor argumente susținute pentru fiecare
opinie pe care un student o propune.
În cadrul cursurilor și a seminariilor, se transmit informații care trebuie preluate și
prelucrate de către studenți pentru a le înțelege și aplica în situații practice. Informațiile
transmise și cunoștințele dobândite de-a lungul anilor de facultate trebuie înțelese și
sedimentate foarte bine, deoarece acestea vor reprezenta baza după care fiecare absol-
vent de studii superioare se va ghida la viitorul loc de muncă. Informațiile îi vor oferi
o siguranță viitorului absolvent, atât în găsirea unui loc de muncă, cât și pe parcursul
anilor în care va fi angajat. Acestea contribuie la calitatea vieții studenților, deoarece
informațiile pe care le acumulează în timpul facultății îl vor ajuta să se descurce în
susținerea propriilor puncte de vedere, pentru aplicarea pentru burse, pentru diferite
activități legate de activitatea academică sau extra-școlară.
Pe lângă cantitatea mare de informații vehiculată și receptată de către studenți pe
parcursul anilor de facultate, sunt importante și activitățile extra-școlare în care se
implică în afara orelor de curs. Toate aceste activități îl ajută pe student să se dezvolte
prin interacțiunea cu oameni din domenii apropiate domeniului propriu de studiu sau
alte domenii și ajută la stabilirea unui nivel al calității vieții ridicat. Studentul intră în
contact cu diferite tipuri de oameni, din diferite culturi, de diferite etnii sau religii, so-
cializează, schimbă păreri, își formează impresii, transmite valori specifice culturii din
care face parte, toate acestea contribuind la formarea personalității sale și la dezvoltarea
acesteia. În funcție de personalitatea pe care studentul și-o formează, va ști să-și apreci-
eze calitățile și defectele proprii și va ști cum să își aprecieze viața pe care o are și să o
autoevalueze cât mai obiectiv. Știind să se auto-evalueze, studentul va ști să aprecieze
și evaluările realizate de alții cu referire la statutul său social, la comportamentul său,
la satisfacția sa referitoare la aspecte din cele mai diverse sau la preferințele sale.
Pe lângă acestea, calitatea vieții studenților este influențată și de anumiți factori, pre-
cum sănătatea, fericirea, stilul de viață, incluziunea socială, coeziunea și nu în ultimul

136
rând satisfacția față de diferite lucruri din viața de zi cu zi (Mărginean și Precupețu,
2004, p. 1). Mulți dintre acești factori au un rol crucial în viața studenților, dar nu nu-
mai, deoarece astfel de factori pot influența într-un mod hotărâtor viața fiecăruia dintre
noi, fie pozitiv, fie negativ. Acești factori sunt prezenți permanent în viața fiecăruia,
ajutându-ne pe fiecare dintre noi să ne raportăm la ceilalți și să ne apreciem calitățile
sau avantajele, sau din contră, defectele sau dezavantajele. Evaluând acești factori
sau aceste aspecte, ce țin de calitatea noastră de oameni (inclusiv studenți), fiecare
om (student) poate identifica ce este în neregulă sau ce îl dezavantajează cu privire
la comportamentul său, gândirea sa sau modul de a acționa în diferite circumstanțe.
În urma unei astfel de evaluări, oamenii (studenții) se pot autoevalua la rândul lor și
pot îmbunătăți acele aspecte relativ negative identificate pentru îmbunătățirea stimei
de sine și a prestigiului social de care se pot bucura la un moment dat sau de care se
bucură în comunitatea sau societatea în care trăiesc.
Toate acestea contribuie la stabilirea unui nivel al calității vieții studenților, nivel
care ar trebui să reflecte toate aspectele menționate mai sus într-o măsură mai mică
sau mai mare, preferabil fiind ca aceste aspecte să se situeze la un nivel cât mai ridicat
din punct de vedere calitativ.
Cercetări privind evaluarea calității vieții studenților trebuie efectuate periodic, cel
puțin o dată în fiecare an, la începutul anului universitar (pentru a se vedea și analiza
care sunt așteptările studenților la început de an universitar, dar și părerea referi-
toare la anul universitar anterior) sau la sfârșitul acestuia (pentru a vedea și analiza
anul universitar recent încheiat, problemele pe care studenții le-au întâmpinat și/sau
performanțele înregistrate de aceștia). În acest fel, și conducerea fiecărei universități
s-ar putea autoevalua prin prisma rezultatelor obținute în urma evaluării calității vieții
studenților, pentru a identifica, analiza și remedia acele aspecte nemulțumitoare pentru
studenți, în vederea creșterii eficienței acestora, dar și a universității per total (Arslan
și Akkas, 2013, p. 1).

2.2. Indicatori ai calității vieții studenților

Calitatea vieții studenților poate fi studiată prin prisma unor indicatori ce țin de
activitatea de predare – învățare în cadrul cursurilor și seminariilor, dar și în afara
acestora, de baza materială și dotările din fiecare facultate și de serviciile și facilitățile
furnizate de universitate sau facultate.
Analizând modul în care studenții percep anumite servicii furnizate de către faculta-
tea la care studiază, conducerea facultății poate să ia deciziile referitoare la studenții săi
ținând cont de rezultatele unor astfel de cercetări. De aceea, un rol important în luarea
deciziei de către conducerea facultății ar trebui să îl aibă reprezentanții studenților,
care să comunice cel puțin nemulțumirile studenților și problemele acestora, pentru
a-i ajuta să le rezolve. În acest mod, studenții s-ar simți apreciați și ar vedea că sunt o
parte integrantă a facultății.
Calitatea vieții studenților este importantă și pentru facultățile la care studenții
studiază, pentru ca politicile acestora să fie cât mai realiste, pentru a putea fi aplicate/

137
implementate, ținând cont de interesele fiecărui student în parte sau cel puțin interesul
general al acestora.
Activitățile de predare-învățare sunt foarte importante prin prisma unor indicatori
precum interacțiunea profesor-student în cadrul cursurilor și/sau seminariilor, în afara
orelor de curs, sprijinul oferit de către aceștia, cunoștințele dobândite de către studenți
prin cursurile urmate, dezvoltarea unor abilități precum vorbitul în public, capacitatea
de analiză și sinteză, utilitatea feedback-ului din partea profesorilor sau corectitudinea
rezultatelor obținute la examene.
O interacțiune bună între profesor și student este crucială, deoarece prin inter-
mediul lecțiilor predate în mod interactiv se vehiculează cea mai mare cantitate de
informații, urmată de studiul individual și de cel în echipă. Studenții înțeleg mai bine
dacă în timpul cursurilor/seminariilor pun întrebări dacă au neclarități, fac observații
sau completări.
De asemenea, sprijinul oferit de profesori studenților este important, deoarece dacă
studenții au nevoie de clarificări cu privire la anumite informații predate, profesorii
ar trebui să încerce să le explice cât mai clar, pentru evitarea confuziilor sau a altor
probleme ce s-ar putea ivi la un moment dat.
Cunoștințele dobândite în urma cursurilor urmate își pun amprenta asupra
studenților, deoarece pe baza lor, aceștia își formează anumite deprinderi și abilități,
care îi vor ajuta în viitor, fie în familie, fie la locul de muncă.
Baza materială și dotările universității/facultății sunt vitale pentru desfășurarea în
condiții bune a activităților didactice sau ale altor activități din cadrul sistemului de
învățământ. Spațiile dedicate activităților de predare, mai precis capacitatea spațiilor,
condițiile termice și acustice, dotarea laboratoarelor (inclusiv cele de informatică), do-
tarea bibliotecilor, baza sportivă sau calitatea suporturilor de curs sunt doar câțiva in-
dicatori ai calității vieții studenților din prisma bazei materiale a universității/facultății.
Poate cea mai importantă dimensiune legată de calitatea vieții studenților se referă
la serviciile furnizate de către universitatea sau facultatea la care studiază și facilitățile
oferite de acestea, deoarece studenții depind, într-o oarecare măsură, de astfel de ser-
vicii și facilități pentru a urma și absolvi o facultate. Printre cele mai importante se
numără locurile la taxă sau la buget scoase la concurs de fiecare facultate, în fiecare an.
De acestea depinde numărul absolvenților de liceu care decid să se înscrie la o anume
facultate.
O locuință este de asemenea vitală, o opțiune pentru studenți fiind căminele studen-
țești pe parcursul studiilor. Numărul de locuri oferit de fiecare facultate, dotarea came-
relor de cămin, raportul calitate-preț și accesul la internet sunt aspecte care nu pot fi
trecute cu vederea. De acestea depind, de multe ori, confortul și randamentul pe care îl
dau studenții de-a lungul unui an universitar în ceea ce privește performanțele acestora.
Pentru cei mai ambițioși și merituoși studenți se acordă burse de mai multe tipuri,
care aduc un plus venitului unui student, prin care i se recunosc performanțele aca-
demice. În plus față de toate aceste aspecte, mai există multe altele, de care depinde
calitatea vieții studenților.

138
 Așadar, calitatea vieții studenților este esențială pentru facultatea și universitatea
la care un student este înscris, deoarece studenții sunt o parte importantă a întregului
proces educațional, dacă nu cea mai importantă, deoarece ei sunt cei care urmează să
fie instruiți și să fie liderii de mâine. Facultatea îi formează, însă de ei depinde să aibă
succes, la acest lucru contribuind toate aspectele discutate și analizate în acest capitol.

3. Studiu de caz: mulțumirea studenților față de aspecte legate de calitatea vieții

din trei universități clujene: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Științe
Agricole și Medicină Veterinară și Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Partea practică se concretizează într-o analiză cantitativă a datelor obținute prin
utilizarea unei metode de cercetare cantitative, mai precis ancheta sociologică, deoarece
prin această cercetare se dorește să se afle care este nivelul calității vieții studenților
din trei universități din Cluj-Napoca, numărul acestora, al posibililor respondenți fiind
unul mare.
Instrumentul de cercetare utilizat este un chestionar adaptat pentru studiul calității
vieții studenților. Acesta cuprinde patru dimensiuni, și anume dimensiunea A – mul-
țumirea față de aspecte generale privind calitatea vieții, dimensiunea B – activități de
predare – învățare, dimensiunea C – baza materială și dotările, și dimensiunea D – ser-
vicii și facilități. Fiecare dimensiune cuprinde un anumit număr de itemi, respondenții
trebuind să acorde note de la unu la cinci cu privire la gradul lor de satisfacție față
de aspecte ale Calității Vieții, unde 1 = deloc satisfăcător, iar 5 = foarte satisfăcător.
Dimensiunea A cuprinde 10 itemi, dimenisunea B cuprinde 20 de itemi, dimensiunea
C cuprinde 10 itemi, iar dimensiunea D cuprinde 13 itemi. Există, de asemenea și o
categorie de întrebări demografice, mai precis 10 itemi.
Ipotezele studiului sunt următoarele:
H1: Dimensiunea „aspecte generale legate de calitatea vieții” depinde de dimensiunea
„activitatea de predare din cadrul cursurilor” și de dimensiunea „baza materială
și dotările din fiecare facultate”.
H2: Dimensiunea „aspecte generale legate de calitatea vieții” depinde de dimensiu-
nea „activitatea de predare din cadrul cursurilor” și de dimensiunea „serviciile și
facilitățile oferite de universitate”.
H3: Dimensiunea „aspecte generale legate de calitatea vieții” depinde de dimensiunea
„baza materială și dotările din fiecare facultate” și de dimensiunea „serviciile și
facilitățile oferite de universitate”.
H4: Mulțumirea față de cele patru dimensiuni depinde de sexul (genul) respondentului.
H5: Mulțumirea față de dimensiunea „serviciile și facilitățile oferite de universitate”
depinde de universitatea din care fac parte studenții.
Cercetarea a fost realizată în rândul studenților celor trei universități-țintă în peri-
oada 06.05.2014-21.06.2014, eșantionul fiind unul de conveniență fiind selectați studenți
ai celor trei universități din Cluj care au fost dispuși să răspundă la întrebările din
chestionar. Un număr de 134 de studenți din cele trei universități au ales să răspundă
întrebărilor din chestionar.

139
 Respondenții sunt studenți, atât băieți, cât și fete, în proporție de 24,26%, respectiv
75,74%. Vârstele sunt cuprinse între 19 și 26 de ani, iar universitățile din care provin se
prezintă astfel: Universitatea Babeș-Bolyai – 79,10%, Universitatea de Științe Agricole
și Medicină Veterinară – 5,97%, iar Universitatea Tehnică Cluj-Napoca – 14,93%.
Datele au fost prelucrate în programul SPSS, fiind testate ipotezele prin regresii
și corelații, rezultatele fiind prezentate în continuare. În primul rând a fost calculată
media, ca indicator al tendinței centrale, pentru a vedea care este media răspunsurilor
pentru fiecare din variabile, dar au fost generate și frecvențe ale răspunsurilor la fiecare
întrebare din chestionar.
În continuare voi prezenta rezultatele interpretării datelor culese, acestea fiind
grupate pe cele patru dimensiuni analizate. Prima dimensiune analizată din perspectiva
mediilor obținute de către fiecare variabilă este cea legată de mulțumirea studenților
față de aspecte generale privind calitatea vieții. S-a constatat că variabilele „mulțumirea
față de orașul în care studiați” și „mulțumirea față de viața socială din orașul Cluj-Na-
poca” au cele mai mari medii, respectiv 4,47 din cinci și 4,21 din cinci, în timp ce mediile
cele mai mici au rezultat pentru variabilele „mulțumirea față de autoritățile locale”
(media 3,19 din cinci) și „mulțumirea față de situația financiară” (media 3,02 din cinci).

5 4,47 4,21
4
3,02 3,19
3
2
1
A: Mul‫܊‬umirea fa‫܊‬ă de ora‫܈‬ul în care studia‫܊‬i

A: Mul‫܊‬umirea fa‫܊‬ă de via‫܊‬a socială din ora‫܈‬ul Cluj-Napoca

A: Mul‫܊‬umirea fa‫܊‬ă de situa‫܊‬ia dumneavoastră financiară

A: Mul‫܊‬umirea fa‫܊‬ă de autorită‫܊‬ile locale

Figura 1: Medii – Dimensiunea „mulțumirea față de aspecte generale legate de calitatea vieții”

Un alt aspect important îl reprezintă frecvențele cu care au răspuns cei chestionați.

Dimensiunea A – mulțumirea generală față de aspecte privind calitatea vieții se clasează
foarte bine, deoarece majoritatea respondenților au apreciat patru aspecte din aceas-
tă dimensiune ca fiind satisfăcătoare (mulțumirea față de facultatea la care studiază,
mulțumirea față de infrastructură, mulțumirea față de existența spațiilor verzi în orașul
Cluj-Napoca și mulțumirea față de stilul propriu de viață), două aspecte ca fiind foarte
satisfăcătoare (mulțumirea față de orașul în care studiază și mulțumirea față de viața
socială din orașul Cluj-Napoca) și 4 aspecte ca fiind nici nesatisfăcătoare, dar nici sa-
tisfacătoare (mulțumirea față de sistemul de învățământ în care studiază, mulțumirea
față de situația financiară, mulțumirea față de autoritățile locale, mulțumirea față de
sistemul de sănătate din orașul Cluj-Napoca).

140
 A doua dimensiune analizată din perspectiva mediilor obținute de fiecare variabilă
este cea referitoare la activitățile de predare – învățare din cadrul cursurilor și nu numai.

5
4,02
4 3,57 3,60 3,66 3,52 3,51
3,01 2,87
3

B: Stimularea studen‫܊‬ilor în adoptarea unui stil de învă‫܊‬are sus‫܊‬inut ‫܈‬i eficient

B: Sprijinul oferit din partea îndrumătorilor de an
B: Interac‫܊‬iunea profesor – student în cadrul cursurilor/seminariilor
B: Capacitatea de predare a profesorului
B: Cuno‫܈‬tintele de specialitate ale profesorului
B: Dezvoltarea abilită‫܊‬ilor de comunicare
B: Corectitudinea rezultatelor/notelor ob‫܊‬inute la examene
B: Utilitatea feedback-ului din partea profesorului (pentru teme, proiecte)

Figura 2: Medii – Dimensiunea „activități de predare în cadrul cursurilor”

În cazul celei de-a doua dimensiuni – activități de predare în cadrul cursurilor,

mediile cele mai mari, mai precis, cele mai apropiate de valoarea cinci (valoarea maxi-
mă) au fost obținute de către variabilele „cunoștințele de specialitate ale profesorului”
(4,02) și „dezvoltarea abilităților de comunicare” (3,66), în timp ce mediile cele mai mici
au fost obținute de către variabilele „sprijinul oferit din partea îndrumătorilor de an”
(2,87) și „stimularea studenților în adoptarea unui stil de învățare susținut și eficient”
(3,01). Medii mari au mai obținut și variabilele „capacitatea de predare a profesorului”
(3,60), „interacțiunea profesor-student în cadrul cursurilor” (3,57) și „corectitudinea
rezultatelor/notelor obținute la examene”, la egalitate cu „utilitatea feedback-ului din
partea profesorului” (3,51).
Așadar, aspectele ce țin de activitatea de predare au obținut punctaje destul de mari,
acestea fiind foarte importante, deoarece de ele depinde furnizarea sau transmiterea
informațiilor și înțelegerea lor cât mai rapidă și la un nivel calitativ mare.
Frecvențele răspunsurilor la variabilele din cadrul acestei dimensiuni au relevat fap-
tul că mai mult de jumătate din numărul variabilelor incluse în aceasta sunt percepute
ca fiind satisfăcătoare de către majoritatea studenților – respondenți, mai mult decât
cei care le percep pe altele ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare.
În cazul aspectelor ce țin de activitatea de predare, majoritatea respondenților se
declară mulțumiți/satisfăcuți într-o pondere mai mare decât cei care nu se declară nici
nemulțumiți, nici mulțumiți, ponderea acestora fiind următoarea în ordine, după cei
care se declară mulțumiți. Studenții s-au declarat foarte mulțumiți într-o pondere mai
mare de o singură variabilă, și anume „cunoștințele de specialitate ale profesorului”.

141
 O altă dimensiune analizată din prisma calității vieții studenților este cea referitoare
la baza materială și la dotările din fiecare facultate.

4 3,58 3,75 3,76

3 2,80 2,75

C: Spa‫܊‬iile dedicate activită‫܊‬ilor de predare – învă‫܊‬are (capacitatea spa‫܊‬iilor, condi‫܊‬ii termice, acustice)

C: Dotarea bibliotecilor (diversitatea ‫܈‬i actualitatea publica‫܊‬iilor, nr. de exemplare, baza de date online)

C: Tariful permisului pentru accesul în bibliotecă

C: Bazele hoteliere ale universită‫܊‬ii (dacă există)

C: Existen‫܊‬a materialelor pentru cursuri în format electronic

Figura 3: Medii – Dimensiunea „bază materială și dotări din fiecare facultate”

Dimensiunea „bază materială și dotări din fiecare facultate” a obținut mediile cele
mai mari în cazul variabilelor „existența materialelor pentru cursuri în format electro-
nic” (3,76), „dotarea bibliotecilor (diversitatea și actualitatea publicațiilor, numărul de
exemplare, baza de date online)” (3,75) sau „spațiile dedicate activităților de predare
– învățare” (3,58). La polul opus se situează „tariful permisului pentru accesul la bibli-
otecă” (2,80) și „bazele hoteliere ale universității” (2,75). În ceea ce privește bazele hote-
liere ale universității, media mică poate fi explicată de necunoașterea de către studenți
a existenței unor astfel de baze, care servesc la activități diverse, extra-curriculare.
Frecvențele analizate în cadrul dimensiunii „bază materială și dotări din fiecare
facultate” au arătat că șase variabile sunt percepute ca fiind satisfăcătoare de către cei
mai mulți respondenți, trei variabile sunt percepute ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici
satisfăcătoare și doar una este percepută ca fiind deloc satisfăcătoare.
Ultima dimensiune analizată în cadrul acestei lucrări se referă la serviciile și
facilitățile oferite de către universitate studenților, ca parte a studiului calității vieții
acestora.
În cazul variabilei „cămin”, am realizat din mai multe variabile una singură şi
generală care să le cuprindă pe toate celelalte, acestea fiind: mulțumirea față de nu-
mărul de locuri în cămine, existența sălilor de lectură, dotarea grupurilor sanitare,
dotarea oficiilor de bucătărie, raportul preț-condiții, posibilitatea de a obține un loc
în cămine, accesul la internet și siguranța în cămin. Căminul are o medie bună (3,08),
aproximativ la mijloc, așadar, toți cei care au răspuns la aceste întrebări, nu se declară
nici nemulțumiți, nici mulțumiți, ținând cont de variabilele enumerate mai sus.
Mediile cele mai mari în cazul dimensiunii „servicii și facilități oferite de universita-
te” le-au obținut variabilele „parteneriatul dintre Primăria Cluj-Napoca și universitățile

142
 5 4,50
3,84 3,81
4
3,08 2,96 3,00
3

1
D: Cămin

D: Numărul locurilor pe specializare [Taxă]

D: Numărul locurilor pe specializare [Buget]

D: Burse – Cei care nu a‫܊‬i beneficiat/nu beneficia‫܊‬i de bursa, sări‫܊‬i la întrebarea următoare [Cuantumul burselor]

D: Burse – Cei care nu a‫܊‬i beneficiat/nu beneficia‫܊‬i de bursa, sări‫܊‬i la întrebarea următoare [Numărul burselor pe specializare]

D: Primăria Cluj-Napoca în parteneriat cu fiecare Universitate de stat din Cluj acordă 2 linii de transport public în comun gratuite.
ÌQFHPăVXUăVXQWH‫܊‬Lmul‫܊‬umit/ă de acest lucru?

Figura 4: Medii – Dimensiunea „servicii și facilități oferite de către universitate”

clujene privind acordarea a două linii de transport în comun gratuite” (4,50) și „nu-
mărul de locuri pe specializare la taxă” (3,84) și „numărul de locuri pe specializare la
buget” (3,81).
La capătul opus, „cuantumul burselor” (2,96) și „numărul burselor pe specializare”
(3,00) au obținut mediile cele mai mici, bursele fiind cele de care se plâng mereu
studenții, fie că nu sunt foarte mari ca și cuantum, fie că nu sunt suficiente raportat la
numărul de studenți de la o specializare.
Frecvențele pe care le-am analizat au relevat faptul că două variabile din această
dimensiune sunt percepute de către studenții – respondenți ca fiind foarte satisfăcă-
toare, șase variabile sunt percepute ca fiind satisfăcătoare și tot șase sunt percepute ca
fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare. Doar una dintre variabile este percepută
într-un număr egal de respondenți ca fiind nesatisfăcătoare, satisfăcătoare și nici ne-
satisfăcătoare, nici satisfăcătoare.
Pe lângă aceste frecvențe și medii, am testat și ipotezele după care m-am ghidat de
la început, pentru a vedea dacă există o legătură semnificativă din punct de vedere
statistic între variabilele ipotezelor.
În primul rând am vrut să văd dacă există o relație semnificativă între variabilele
din cadrul celor patru dimensiuni analizate, mai precis între dimensiunea „aspecte
generale legate de calitatea vieții” și dimensiunile „activitatea de predare – învățare”,
„baza materială și dotările din fiecare facultate” și „servicii și facilități oferite de către
fiecare universitate”.
Am testat separat ipotezele, pentru a vedea dacă există o relație de dependență între
variabile, grupate două câte două. Astfel, prima ipoteză testată a fost „Dimensiunea
– aspecte generale legate de calitatea vieții depinde de dimensiunea – activitatea de
predare și dimensiunea baza materială și dotări din fiecare facultate”.

143
 Aceasta a fost testată prin regresie și s-a confirmat, așadar există o relație semnifica-
tivă între aceste variabile, altfel spus, mulțumirea față de aspectele generale legate de
calitatea vieții depinde de activitatea de predare din cadrul facultății la care studiază
studenții și de baza materială și dotările din fiecare facultate.
Valoarea lui adjusted R Square este de 0,353, adică variația variabilei dependente
„aspecte generale legate de calitatea vieții” este explicată într-o proporție destul de
redusă, dar totuși semnificativă, de 35,3% de către variația variabilelor independente
„activitatea de predare” și „baza materială și dotările din fiecare facultate”. Semnificația
modelului de regresie ANOVA (care arată măsura în care modelul de regresie este
semnificativ din punct de vedere statistic) este 0,000, mai mică de 0,05, ceea ce înseamnă
că avem un model de regresie semnificativ din punct de vedere statistic, adică prima
dimensiune este influențată de către celelalte două. Coeficienții standardizați Beta arată
mărimea valorii explicative a variabilelor, în cazul nostru variabila „baza materială
și dotările din fiecare facultate” are puterea explicativă mai mare, și anume de 0,392,
adică 39,2%, iar semnificația este de 0,000, din nou mai mică decât pragul de 0,05, ceea
ce înseamnă că variabila respectivă (variabila independentă) influențează variabila
dependentă „aspecte generale legate de calitatea vieții”. În cazul variabilei „activitatea
de predare”, valoarea acesteia este de 0,285, iar semnificația acesteia este de asemenea
situată sub pragul de 0,05, mai precis 0,001. Așadar, ambele variabile independente
influențează variabila dependentă, modelul de regresie fiind unul semnificativ din
punct de vedere statistic.
Cea de-a doua ipoteza testată este „Dimensiunea – aspecte generale legate de cali-
tatea vieții depinde de dimensiunea – activitatea de predare și dimensiunea – serviciile
și facilitățile din fiecare facultate”. Și aceasta a fost testată prin regresie și s-a confirmat.
Valoarea lui adjusted R Square este de 0,393, adică variația variabilei dependente
„aspecte generale legate de calitatea vieții” este explicată într-o proporție de 39,3%,
o valoare mică de altfel, de către variația variabilelor independente „activitatea de
predare” și „serviciile și facilitățile oferite de universitate”. În cazul modelului de re-
gresie ANOVA, semnificația este 0,000, mai mică de 0,05, ceea ce înseamnă că avem un
model de regresie semnificativ din punct de vedere statistic, adică prima dimensiune
este influențată de către celelalte două. Coeficienții standardizați Beta arată mărimea
valorii explicative a variabilelor, în cazul nostru variabila „servicii și facilități oferite
de universitate” are puterea explicativă mai mare, de 0,455, iar semnificația este de
0,000, din nou mai mică decât pragul de 0,05, ceea ce înseamnă că variabila respectivă
(variabila independentă) influențează variabila dependentă „aspecte generale legate
de calitatea vieții”. Și în cazul variabilei „activitate de predare”, semnificația este si-
tuată tot sub pragul de 0,05, mai precis 0,002. Așadar, ambele variabile independente
influențează variabila dependentă, modelul de regresie fiind unul semnificativ din
punct de vedere statistic.
Nu în ultimul rând, cea de-a treia ipoteză testată este „Dimensiunea – aspecte gene-
rale legate de calitatea vieții depinde de dimensiunea – baza materială și dotările din

144
fiecare facultate și serviciile și facilitățile din fiecare facultate”. Și aceasta a fost testată
tot prin regresie și s-a confirmat.
Valoarea lui adjusted R Square este de 0,372, adică variația variabilei dependente
„aspecte generale legate de calitatea vieții” este explicată tot într-o proporție redusă,
dar semnificativă, de 37,2% de către variația variabilelor independente „baza materi-
ală și dotările din fiecare facultate” și „serviciile și facilitățile oferite de universitate”.
Semnificația modelului de regresie ANOVA este 0,000, situată sub pragul critic de 0,05,
ceea ce înseamnă că avem un model de regresie semnificativ din punct de vedere statis-
tic, adică prima dimensiune este influențată de către celelalte două. În ceea ce privește
coeficienții standardizați Beta, variabila „servicii și facilități oferite de universitate”
are puterea explicativă mai mare, de 0,422, iar semnificația este de 0,000, mai mică de
0,05, ceea ce înseamnă că variabila respectivă (variabila independentă) influențează
variabila dependentă „aspecte generale legate de calitatea vieții”. Și în cazul variabilei
„baza materială și dotările din fiecare facultate”, semnificația este situată tot sub pragul
de 0,05, mai precis 0,029. Așadar, ambele variabile independente influențează variabila
dependentă, modelul de regresie fiind unul semnificativ din punct de vedere statistic.
În urma testării și analizei acestor ipoteze se poate constata că toate cele trei
dimensiuni „activitatea de predare”, „baza materială și dotările din fiecare facultate”,
„serviciile și facilități oferite de universitate”, luate împreună două câte două, ca
variabile independente, pentru a vedea dacă influențează variabila dependentă (în cazul
nostru „aspecte generale legate de calitatea vieții”), influențează respectiva varabilă.
O altă ipoteză pe care am testat-o prin asociere de această dată este „Mulțumirea
față de cele patru dimensiuni depinde de sexul respondentului”. Am urmărit să văd
dacă genul persoanei influențează într-o anumită măsură mulțumirea față de aspectele
incluse în cele patru dimensiuni. Rezultatul a fost infirmarea ipotezei, de unde reiese
faptul că nu contează sexul persoanei/studentului pentru a fi sau nu mulțumit de una
din acele aspecte.Semnificația lui Chi-square este 0,491, valoare situată peste pragul de
0,05, de unde reiese că nu există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic
între cele două variabile.
Am testat mai multe ipoteze, pentru a dovedi veridicitatea rezultatului și am luat
fiecare dimensiune în parte și am analizat posibila relație dintre acestea și genul res-
pondentului, însă toate au avut același răspuns, și anume, că nu există o relație sem-
nificativă din punct de vedere statistic între genul respondentului și mulțumirea față
de aspectele din cadrul celor patru dimensiuni.
Același lucru pe care l-am realizat în cazul ipotezei de mai sus l-am realizat și în
ceea ce privește o ultimă ipoteză a studiului. Am urmărit să văd dacă există o legătură
semnificativă statistic între mulțumirea față de aspectele din cele patru dimensiuni și
universitatea la care studiază respondenții. În urma testării acestor ipoteze a rezultat
confirmarea unei singur ipoteze, mai precis dintre „mulțumirea față de dimensiu-
nea baza materială și dotările din fiecare facultate” și „universitatea la care studiază
respondenții”. Celelalte s-au infirmat, demonstrând statistic faptul că activitatea de

145
predare sau serviciile oferite de universitate nu sunt influențate de universitate. Ipoteza
a fost testată prin asociere.
Pe lângă regresii, am mai realizat și o corelație între cele patru dimensiuni, pentru
a vedea dacă există totuși o relație între acestea, însă nu una cauzală.
Tabelul 1: Model de corelație între dimensiuni
Media
Variabila 1 2 3 4
(Deviația Standard)
1. Servicii și facilități oferite de universitate 3,48 (0.61) -
2. Baza materială și dotările din facultate 3,43 (0.62) .759** -
3. Activitatea de predare-învățare 3,37 (0.63) .554** .570** -
4. Aspecte generale legate de Calitatea Vieții 3,55 (0.53) .599** .553** .509** -
*p< .05; **p< .01

Astfel, între variabilele „aspecte generale legate de calitatea vieții” și „activitatea

de predare” există o corelație semnificativă, deoarece semnificația coeficientului de
corelație Pearson este de 0,000, mai mică de 0,05. Valoarea coeficientului de corelație
este 0,509, situată la un nivel moderat, în intervalul 0,4 și 0,7. Semnul este „+”, așadar
relația dintre cele două variabile este una pozitivă. Numărul de steluțe indică nivelul
de semnificație al corelației, în cazul nostru fiind două steluțe care indică un nivel de
corelație de 0,01. În concluzie, corelația dintre cele două variabile este una semnificativă
din punct de vedere statistic.
Între variabilele „aspecte generale legate de calitatea vieții” și „baza materială și
dotările din fiecare facultate” există de asemenea o corelație semnificativă, deoarece
semnificația coeficientului de corelație Pearson este de 0,000, situată sub 0,05. Numărul
de steluțe indică nivelul de semnificație al corelației, în cazul nostru fiind două steluțe
care indică un nivel de corelație de 0,01. Valoarea coeficientului de corelație este 0,553,
situată la un nivel moderat, în intervalul 0,4 și 0,7. Semnul este „+”, așadar relația dintre
cele două variabile este una pozitivă.
Și între variabilele „aspecte generale legate de calitatea vieții” și „servicii și facilități
oferite de universitate” există o corelație semnificativă, deoarece semnificația coefici-
entului de corelație Pearson este de 0,000, situată sub pragul de 0,05. Cele două steluțe
indică și în acest caz un nivel de corelație de 0,01. Valoarea coeficientului de corelație
este 0,599, în intervalul 0,4 și 0,7, de unde reiese că această corelație este moderată.
Semnul este „+”, așadar relația dintre cele două variabile este pozitivă.
Între variabilele „activitatea de predare” și „baza materială și dotările din fiecare
facultate” există o corelație semnificativă, deoarece semnificația coeficientului de
corelație Pearson este de 0,000, situată sub 0,05. Numărul de steluțe indică nivelul de
semnificație al corelației, în cazul nostru fiind două steluțe, care indică un nivel de
corelație de 0,01. Valoarea coeficientului de corelație este 0,570, situată la un nivel mo-
derat, în intervalul 0,4 și 0,7. Semnul este „+”, așadar, relația dintre cele două variabile
este una pozitivă.
Între variabilele „activitatea de predare” și „serviciile și facilitățile din universitate”
există o corelație semnificativă, deoarece semnificația coeficientului de corelație Pearson

146
este de 0,000, situată sub pragul de 0,05. Cele două steluțe indică și în acest caz un nivel
de corelație de 0,01. Valoarea coeficientului de corelație este 0,554, situată în intervalul
0,4 și 0,7, fiind o corelație moderată. Semnul este „+”, așadar relația dintre cele două
variabile este una pozitivă.
Există o corelație semnificativă și între variabilele „baza materială și dotările din
fiecare facultate” și „serviciile și facilitățile din universitate”, deoarece semnificația
coeficientului de corelație Pearson este de 0,000 situată sub pragul de 0,05. Cele două
steluțe indică, de asemenea, un nivel de semnificație de 0,01. Valoarea coeficientului
de corelație este 0,759, situată în intervalul 0,7 și 0,9, fiind o corelație puternică. Semnul
este „+”, așadar relația dintre cele două variabile este una pozitivă.

4. Compararea celor trei universități pe baza mediilor obținute

Studiul de față, al calității vieții studenților prin prisma gradului de mulțumire a
acestora față de aspecte din cele mai diverse privind calitatea vieții, a permis analizarea
mediilor obținute de către fiecare item/variabilă în parte pe o scală de la unu la cinci (1
= nemulțumire totală, 5 = mulțumire totală) și compararea celor trei universități luate
în considerare din perspectiva acestor medii.
Mediile sunt foarte apropiate în ceea ce privește toate cele patru dimensiuni: aspecte-
le generale legate de calitatea vieții, activitatea de predare, baza materială și dotările din
fiecare facultate și nu în ultimul rând serviciile și facilitățile oferite de către universitate.
Aceste medii sunt în jurul valorii de trei, cu mici variații înspre valoarea patru. Aceste
medii sunt situate, așadar, la jumătatea scalei de măsurare luată în considerare, rele-
vând o mulțumire medie a studenților față de aspectele cuprinse în aceste dimensiuni.
În continuare, sunt prezentate aceste medii pe fiecare dimensiune, ținând cont de
universitatea din care fac parte studenții – respondenți.
Tabelul 2: Compararea mediilor pe dimensiuni și universități
Dimensiunea Universitatea
Universitatea Universitatea
de Științe Agricole TOTAL
Babeș-Bolyai Tehnică Cluj-Napoca
Universitatea și Medicină Veterinară
A: Aspecte generale
3,53 3,43 3,72 3,55
legate de calitatea vieții
B: Activitatea de predare 3,33 3,43 3,31 3,37
C: Baza materială și dotările
3,36 3,70 3,74 3,43
din fiecare facultate
D: Servicii și facilități oferite
3,41 3,57 3,81 3,69
de universitate
TOTAL 3,40 3,52 3,64

În ceea ce privește media pe universități, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca a

obținut scorul cel mai mare, de 3,64, având totodată și mediile cele mai mari pe di-
mensiuni, cu excepția mediei pe dimensiunea B – activitatea de predare. În acest caz,
studenții s-au declarat mai puțin mulțumiți în comparație cu aspectele din celelalte
dimensiuni. În cazul celorlalte trei dimensiuni – aspectele generale legate de calitatea
vieții, baza materială și dotările din fiecare facultate, și servicii și facilități oferite de
universitate – se situează pe prima poziție, poate și datorită faptului că este o universi-

147
tate care pregătește profesioniști în domeniul utilajelor sau mașinilor, dacă ne referim
la baza materială și la dotări.
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) a obținut urmă-
toarea medie din punct de vedere ierarhic, situându-se sub Universitatea Tehnică, cu
media 3,52. USAMV a obținut medii mai mari în comparație cu UBB, având totodată me-
dia cea mai mare cu privire la activitatea de predare (3,43) din toate cele trei universități.
Studenții din Universitatea Babeș-Bolyai se declară cel mai puțin mulțumiți de as-
pectele legate de cele patru dimensiuni de mai sus (media 3,40), stând mai bine la
capitolul „aspecte generale legate de calitatea vieții” în comparație cu Universitatea
de Științe Agricole și Medicină Veterinară.
Pe dimensiuni, se poate observa o diferență mică între medii, media cea mai mare
deținând-o dimensiunea „servicii și facilități oferite de universitate”, mai precis 3,69.
Dimensiunea „aspectele generale legate de calitatea vieții” a obținut următoarea
medie cea mai mare, de 3,55, studenții declarându-se relativ mulțumiți față de aspecte
precum orașul în care studiază, facultatea sau stilul lor de viață și situația lor financiară.
Următoarea medie a obținut-o dimensiunea „bază materială și dotări din fiecare
facultate”, ceea ce subliniază mulțumirea ridicată raportată la celelalte dimensiuni a
studenților față de aspecte precum dotarea sălilor de curs, a bibliotecilor sau calitatea
suporturilor de curs și a materialelor aferente.
Cea mai mică medie (3,37) a obținut-o dimensiunea „activitatea de predare”, care,
de altfel, a obținut și cele mai mici medii pe universități (cu excepția Universității de
Științe Agricole și Medicină Veterinară) și în general, studenții fiind cel mai puțin
mulțumiți de aspectele din cadrul acestei dimensiuni (interacțiunea profesor – student
sau stimularea studenților de către profesori în vederea adoptării unui stil de învățare
susținut și eficient) decât de celelalte aspecte din alte dimensiuni.
Așadar, universitățile trebuie să-și îmbunătățească toate aspectele legate de calita-
tea vieții studenților și de satisfacția acestora, deoarece mediile nu sunt foarte ridicate
în nicio privință, fiind situate la mijlocul scalei (pe o scală de la unu la cinci, media
preferințelor se situează aproximativ la nivelul de măsurare trei – nici nemulțumit,
nici mulțumit). Cu cât satisfacția studenților este mai mare, cu atât aceștia vor fi mai
performanți și vor aduce contribuții performanțelor universităților ca întreg.

5. Concluzii și recomandări
O astfel de cercetare poate sta la baza elaborării unui model de analiză a calității
vieții studenților, deoarece în literatura de specialitate nu există momentan un astfel
de model. Acesta ar contribui la creșterea și îmbunătățirea constantă a calității vieții
studenților, dar și a calității vieții în general. Am selectat în acest sens 53 de variabile
din cele 63 (diferența de 10 variabile reprezintă întrebările de identificare) pe care
le-am grupat în patru dimensiuni, iar fiecărei dimensiuni i s-a acordat un scor pe o
scală de la unu la cinci. Scorul maxim este de 20 de puncte (patru dimensiuni * cinci
scale = 20) , intervalele fiind 4,01 puncte – nouă puncte (calitatea vieții scăzută), între
9,01 puncte – 15 puncte (calitatea vieții medie) și între 15,01 puncte și 20 puncte (cali-
tatea vieții ridicată).

148
 Acest model de măsurare a calității vieții studenților (MCVS) a fost compus din
scorul obținut de fiecare dimensiune (alcătuită din scorurile fiecărei variabile) înmulțit
cu numărul de dimensiuni, rezultând astfel media pe fiecare dimensiune.

Dimensiunea A
D A
14,76 14,2
Dimensiunea B

Dimensiunea C

C B
13,48 Dimensiunea D
13,72

Figura 5: Model de măsurare a calității vieții studenților

Prima dimensiune – aspectele generale legate de calitatea vieții – a obținut scorul de

14,2 din 20 și se situează în intervalul 9,01 – 15 puncte; nivelul calității vieții studenților
din perspectiva acestei dimensiuni fiind unul mediu.
Dimensiunea „activitatea de predare – învățare” a obținut scorul 13,48 din maximul
de 20 de puncte fiind situată în intervalul 9,01 – 15 puncte; așadar, și percepția legată
de calitatea vieții raportată la această dimensiune este tot una medie.
Și în cazul dimensiunii „baza materială și dotările din fiecare facultate” este vorba
despre același nivel al calității vieții, scorul fiind de 13,72 (situat tot în intervalul 9,01
– 15 puncte).
Ultima dimensiune – serviciile și facilitățile oferite de universitate - este situată tot
la același nivel al calității vieții, scorul acesteia fiind de 14,76 din 20, fiind vorba tot de
un nivel mediu al calității vieții studenților.
În concluzie, un astfel de model de măsurare a calității vieții studenților subliniază
efectiv care sunt carențele sistemului de învățământ, chiar dacă este din perspectiva
studenților. Părerea acestora și mulțumirea lor față de aspecte ce țin atât de universitatea
la care sunt înscriși, cât și de factori externi (autoritățile locale, stilul de viață) trebuie să
constituie un punct de reper pentru universități pentru a elabora politici de evaluare a
calității vieții studenților, dar și în vederea elaborării și implementării de programe și
proiecte prin care să-i stimuleze pe aceștia și să-i îndemne la performanțe extraordinare
pe plan academic.
Pe baza calculelor și a mediilor obținute de fiecare dimensiune în parte, se poate
constata că studenții – respondenți apreciază calitatea vieții lor, din punctul de vedere
al mulțumirii față de diferite aspecte ce au legătură cu conceptul de calitate a vieții, ca
fiind una medie.
Există, așadar, multe lucruri care necesită a fi îmbunătățite, acest lucru fiind posibil
prin intermediul unor măsuri pe care le pot lua universitățile în vederea creșterii gradu-

149
lui de mulțumire al studenților față de serviciile pe care acestea le oferă sau activitățile
desfășurate de către acestea.
Un astfel de rezultat poate sta la baza elaborării și dezvoltării unui sistem de mă-
surare a calității vieții studenților prin care să se încerce îmbunătățirea calității vieții
studenților la un nivel maxim, din moment ce nivelul actual este unul mediu spre
ridicat. Un astfel de sistem nu există actualmente în România, acesta reprezentând un
avantaj în privința evaluării și măsurării nivelului calității vieții studenților.

Bibliografie:
1. Arslan, S. și Akkas Altinbas. O., „Quality of College Life (QCL) of Students in Tur-
key: Students’ life Satisfaction and Identification”, Turkey, 2013, [Online] disponibil
la adresa http://link.springer.com/article/10.1007/s11205-013-0235-9, accesat la data de
21 mai 2014.
2. Cace, S., „Mărginean Ioan, Precupețu Iuliana, Paradigma calității vieții, București, Editura
Academiei Române, 2011” (recenzie), 2012, Calitatea vieții, vol. XXIII, nr. 1, pp. 87-89.
3. Mărginean, I. și Bălașa, A., Calitatea vieții în România, București: Editura Expert, 2002.
4. Mărginean, I., Precupețu, I. și Preoteasa, A.M., „Puncte de suport și elemente critice
în evoluția calității vieții în România”, 2004, Calitatea Vieții, vol. XV, nr. 1-2, pp. 5-24.
5. Păunescu, M., Vlăsceanu, L., Miroiu, A., Florian, B., Voicu, B. și Tufiș, C., Calitatea
învățământului superior în România, București: Editura Polirom, 2011.
6. Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul pentru Managementul Calității, „Rezultatele an-
chetei privind satisfacția studenților din Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca”,Cluj-
Napoca, 2011, [Online] disponibil la adresa http://qa.ubbcluj.ro/documents/satisfac-
tia_studentilor/raport_satisfactia_studentilor.pdf, accesat la data de 20 ianuarie 2014.

150