Professional Documents
Culture Documents
LUCRARE DE DISERTAŢIE
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 1/100
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 2/100
2
Abstract
Motto: "There are things we know, but do not know that we know. When you will
know what you do not know, then you will change. "(Milton Erickson).
Or not ... depends on the individual. This statement is true for anyone, for any problem.
And in our case can be an ideal motto for the nowadays sexuality issue that is treated
with severity and it is still a taboo subject, but unfortunately there is not payed much
importance. If something is wrong in intimate life, there is no question that both sides
have something to do with themselves. Unfortunately they are wrong, because
everything starts from within each partner. To love, to desire, comes from within us,
perhaps subconsciously, maybe not. We need to recognize the emotions that they
come out, to give them interest and to deal with them, otherwise they’ll be lost, they’ll
remain unsolved, and maybe that's why we do not know them, are hidden inside us.
Sexual dysfunction can be both mental and somatic. More somatic occurs because
within us gives, we have a warning sign that makes us realize when something is
wrong. We try to treat it with drugs but only because we are physically, we can not
chase "grief" with them.
In this paper I tried to find out if sexual satisfaction is influenced by physical coefficients
such as emotional intelligence or conscious attention. I wanted first to measure the
level of sexual satisfaction that I see differences with the two variables that will be the
result. Besides these two variables we thought that the recognition of mental states will
be influenced by it. The sample that I chose, I hope, it will show all the differences
proposed.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 3/100
3
Curpins
Abstract………………………………………………………...............................................1
ș ……………………………..............................................4
Obiectivul
Metodologiai cercetării
ipoteza cercetării
…………………………………....................................................5
Introducerea……………………………………………….................................................10
Cap.I. Inteligenţa emoţională………………………………………................................11
1.1. Emoţiile…………………………………………………………............................ .11
1.2. Inteligenţa emoţională…………………………………………............................ 12
1.2. a. Caracteristicile I.E………………………………......................................12
1.2. b. Aspectele I.E……………………………………….................................. .13
1.2. c. Direcţiile I.E…………………………………………..................................16
1.3. I.E. în opinia lui D.Goleman…………………………………..............................17
1.4. Concluzie………………………………………………………............................ .18
Cap.II. Elemente din psihologia cuplului ……………………………............................19
2.1. Cuplul conjugal – interferanţă biopsihosocială…………………………............19
2.2. Comunicarea într-un cuplu...................................... ........................................20
2.2.1. Lucruri esenţiale pentru o mai bună comunicare în cuplu……...........21
2.2.2. Un model de comunicare în relaţiile de cuplu………..........................22
2.2.3. Comunicarea - cheia unei relaţii stabile……………………….............. 24
2.3. Activitatea erotică şi viaţa sexuală a adultului……………......................... ......25
2.3.1. Sexualitatea cuplului …………………………………............................27
2.3.2. Psihosexologia cuplului ……………………………………….................28
2.4. Pulsiunea sexuală şi libidoul…………………………………….........................29
2.4.1. Pulsiunea sexuală ……………………………………………................30
2.4.2. Libidoul…………………………………………………………................31
2.5. Satisfacţie pulsională şi auto-erotism………………………............................32
2.5.1. Experienţa de satisfacţie şi formarea dorinţei …................................32
2.5.2. Auto-erotism şi obiect al dorinţei …………….....................................34
2.5.3. Reprezentarea dorinţei şi alegerea obiectelor………........................36
2.6. De la auto-erotism la dragostea de obiect……………………........................37
2.7.Disfuncţii sexuale………………………………………………..........................38
2.7.1. Natura disfuncţiilor sexuale…………………………..........................39
2.7.2. Cauzele disfuncţiilor sexuale………………………...........................39
2.8. Insatisfacţia sexuală……………………………………...................................40
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 4/100
4
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 5/100
5
Obiectivul cercetării
Ipoteza cercetării
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 6/100
6
Metodologia cercetării
Lotul de subiecţi
Subiecţii acestei cercetări sunt adulţi, cu vârsta cuprinsă între 25-45 de ani, atât
femei cât şi bărbaţi, aleşi aleatoriu, cu diferite ocupaţii, dar care sunt implicaţi într-o
relaţie de cuplu sau mariaj, şi care au o relaţie sexuală normală.
Instrumentele de lucru
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 7/100
7
ei_fact4 = ei4 + ei8 + ei13 + ei11 + ei16 + ei31 + ei24 + ei26 + ei30.
Scorul global se obţine prin însumarea punctelor acumulate prin răspunsul la
fiecare dintre itemi.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 8/100
8
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 9/100
9
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 10/100
10
Sub fiecare fotografie a fost scris un cuvânt ţintă, descriind starea mentală care
prezintă actrița.
Mod de administrare și cotare:
Pentru fiecare stimul, subiectul este rugat să aleagă cuvântul de sub fiecare
fotografie, care descrie cel mai bine ceea ce actrița gândește sau simte. Subiecţii sunt
rugaţi să răspundă cât mai repede posibil.
Scorul global se obţine prin însumarea răspunsurilor emoțiilor corecte.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 11/100
11
Introducerea
Motto: „Există lucruri pe care le ș tiț i, dar nu ș tiț i că le ș tiț i. Când veț i ș ti ceea ce
nu știți, atunci vă veț i schimba.” (Milton Erickson)
Sau nu..., depinde de fiecare. Acest motto e valabil pentru oricine, pentru orice
problemă. Și în cazul nostru poate fi un motto ideal pentru că problema sexualității în
ziua de az se tratează cu severitate, este încă o temă tabu, și din păcate nu se dă prea
multă importanță. Dacă ceva nu este în regulă în viața intimă, nici nu se pune problema
că partenerii au ceva de făcut cu ei înșiși. Din păcate se înșeală, pentru că totul
pornește din interiorul fiecăruia. A iubi, a dori, vine din interiorul nostru, poate din
subconștient, poate nu. Trebui să recunoaștem emoțiile care încerc să iasă pe
suprafață, să le dăm interes și să ne ocupăm de ele, altfel se pierd, rămân nerezolvate,
și poate de accea nu știm de ele, pentru se ascund în interiorul nostru.
Disfuncțiile sexuale, poate să fie, atât somatice cât și psihice. Mai mult apare
somatic, pentru că interiorul nostru dă un semn de alarmă ca să ne dăm seama că
ceva nu este în regulă. Încercăm să tratăm cu medicamente dar bineînțeles cauza ne
fiind fizic, nu putem alunge ”durerea sufletească„ cu ajutorul lor.
În această lucrare am încercat să aflăm dacă satisfacția sexuală este influențată
de coeficiente psihice cum ar fi inteligența emoțională sau atenția conștientă. Dorim
prima dată să măsurăm nivelul satisfacției sexuale ca să putem observa diferențele pe
care cele două variablie le va da. Pe lângă aceste două variabile ne-am gândit că și
nivelul de recunoaștere a stărilor mentale, va avea și el de influențat.
Eșantionul pe care am ales să sperăm că va ajunge pentru a putea vedea
diferențele propuse.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 12/100
12
1.1.Emoţiile
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 13/100
13
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 14/100
14
Anii ’90 au fost debutul studiilor despre I.E. Preocupările pe această temă s-au
îndreptat în 3 direcţii reprezentate de următorii cercetători: în primul rând sunt - John
D.Mayer şi Peter Salovey, apoi Reuven Bar-On şi în al treilea rând Daniel Goleman.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 15/100
15
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 16/100
16
Insă, şi Steve Hein (1996) îşi spune punctul de vedere despre conţinutul I.E., şi
anume că înseamnă: să fi conştient de ceea ce simţi tu şi de ceea ce simt alţii şi să şti
ce să faci în legătura cu aceasta; să şti să deosebeşti ce-ţi face bine şi ce-ţi face rău şi
1.2.c.Direcţiile I.E.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 17/100
17
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 18/100
18
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 19/100
19
1.4. Concluzie
Nu de puţine ori, noi înşine am constatat că printre atâtea greutăţi şi răutăţi, în viaţa
ni se mai întamplă şi lucruri bune. Dacă ne gândin şi aprofundăm puţin lucrurile în ceea
ce priveşte această emisferă pozitivă, ne dăm seama că noi suntem de fapt autorii a tot
ce ni se intamplă (bun sau rău). Totul se petrece în interiorul nostru, iar piesa de
rezistenţă este psihicul uman; el concentrează activităţile noastre de zi cu zi şi depinde
de o serie de aspecte şi funcţii, printre care şi “inteligenţa emoţională”.
I.E. determină descoperirea valenţelor ascunse, prin intrarea în contact cu propriile
emoţii, astfel încât, cea mai dificilă parte este faptul că omul trebuie să înveţe să-şi
gestioneze emoţiile în mod constructiv, în vederea atingerii unui anumit scop. De fapt,
I.E. influenţează relaţiile interumane, viaţa zilnică a fiecărui individ şi stă la baza a 80%
din succesul acestuia.
După părerea mea, I.E. permite omului o adaptare superioară la mediul în care
trăieşte, îl armonizează cu spaţiul înconjurător şi cu el însuşi; în câteva cuvinte,
redefineşte imaginea despre lume şi om. Mai cred că preocuparea principală a unui
individ în orice circumstanţe, ar trebui să fie descoperirea si învăţarea secretelor-cheie
ale unei vieţi echilibrate.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 20/100
20
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 21/100
21
vieţii de familie. Aceasta presupune în primul rînd dezvăluirea cauzelor şi factorilor care
explică şi întreţin armonia şi dizarmonia conjugală, satisfacţia şi insatisfacţia consorţilor,
stabilitatea şi instabilitatea unei căsătorii, cu alte cuvinte, reuşita sau eşecul marital.
Punctul de vedere psihosocial se dovedeşte a fi cel, mai cuprinzător şi profilic în
abordarea ştiinţifică a familiei, precum şi intervenţiile profilactico-curative pe linia
sanogenezei acesteia.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 22/100
22
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 23/100
23
care nu va avea soluţie pentru cel care va trăi sentimentul că nu se mai poate respecta
rămânând în relaţie.
Relaţia de apropiere, de intimitate care caracterizează un cuplu va face să
reînvie atât în unul cât şi în celălalt - dar nu în acelaşi moment - rănile trecutului său
(nedreptate, umilire, trădare, sentiment de neputinţă sau de nonvaloare, abandon sau
respingere). Va trebui atunci ca fiecare să-şi asume riscul de a purta aceasta povară,
pentru ca nu putem fi terapeuţi pentru partenerul nostru. A conveni asupra unei hărţi a
vieţii de cuplu în care cinci sau şase puncte să nu fie negociabile sub nici o formă, cum
ar fi (dar fiecare cuplu va trebui să descopere şi să enunţe ceea ce este esenţial pentru
ei):
nu impune un lucru celuilalt impotriva propriei sale alegeri;
nu vorbi in locul celuilalt, deoarece poti risca sa vorbesti despre tine lasand impresia ca
vorbesti despre celalalt; cel care introduce o schimbare isi asuma responsabilitatea
consecintelor acestei schimbari; nu pune niciodata in relatie ceva ce apartine altcuiva;
asuma-ti responsabilitatea a ceea ce aduci si faci cu ceea ce primesti de la celalalt.
Ceea ce echivaleaza cu suprimarea tendintei de a-l invinovati pe celalalt cu ceea ce a
zis sau a facut sau cu ceea ce nu a zis sau nu a facut.
Învaţă să cultivi relaţia cu mesaje suficient de pozitive pentru a nu o devitaliza şi
pentru a nu o lăsa să devină monotonă în meandrele cotidianului. Şi exista multe alte
reguli de igienă relaţională care trebuie descoperite pe parcursul vieţii.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 24/100
24
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 25/100
25
care noi nu ne simţim prea confortabil (de pildă, pot fi unele aspecte legate de viaţă
noastră intimă sau de ascensiunea profesională), atunci vom fi tot mai puţin capabili să-
l ascultăm pe cel de lângă noi şi îi vom trimite mesaje ambigue. Ca răspuns, vor apărea
tot mai multe distorsionări defensive venite din partea lui. În această situaţie, toate
procesele descrise anterior se vor derula invers.
O relaţie de cuplu nu numai că ne uneşte cu o altă persoană, dar ne şi
transformă. Deşi relaţia de cuplu este o creaţie a noastră, noi vom fi întrucâţva
transformaţi de această relaţie. Modul în care ne privim pe noi înşine se modifică de-a
lungul interacţiunilor cu partenerul nostru, dobândind astfel o mai profundă inţelegere
de sine. Într-o bună relaţie de cuplu, nimeni nu este judecător sau ghid, fiecare
încercând să valorifice eforturile celuilalt de a stabili o comunicare vie şi autentică.
Aşadar, să învăţăm să devenim congruenţi cu noi înşine! Să nu ne fie teamă să
exprimăm ceea ce gândim şi simţim cu adevărat! O relaţie de cuplu fără parteneri
congruenţi este lipsită de viaţa şi sortită eşecului. O relaţie bazată pe congruenţă este
dinamică, puternică şi cu dorinţa de a fi veşnică. Alături de cel iubit, ne re-descoperim
în fiecare zi, re-învăţăm să fim spontani, re-învăţăm să ne mirăm de noi şi de cel de
lângă noi. Alături de cel drag, avem prilejul să învăţăm să fim noi înşine! Fără false
pudori, fără minciuni şi fără ascunzişuri! Doar noi!
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 26/100
26
exprima ce gândim sau simţim. Cel mai greu este să exprimi sentimentele ce te cuprind
la un moment dat. Cuvintele sunt sărace pentru a sugera o trăire atât de complexă. În
aceste cazuri te poţi folosi de puterea sugestivă a simbolului şi să exprimi prin gesturi,
acţiuni, ceea ce nu poţi spune prin cuvinte.
Vrei să arăţi cuiva că e mereu în gândurile tale? Surprinde-l printr-un gest
mărunt, care să ştii că îi face plăcere. Cumpără-i o carte pe care ştii că şi-o doreşte,
sau un CD cu muzică preferată. Dacă e o persoană căreia îi plac dulciurile, strecoară-i
fără să observe o bomboană sau o ciocolată în buzunarul hainei sau în geantă.
Surpriza descoperirii o va face să înţeleagă mesajul. Dacă ai greşit şi îţi recunoşti
greşeala, un buchet de flori sau un cadou – nu neaparat scump, cât mai ales simbolic –
te va ajuta să te faci înţeles şi iertat. Un gest semnificativ face de multe ori mai mult
decât o mie de cuvinte. Dar pentru o bună comunicare, e nevoie să fii şi un bun
receptor. Să asculţi cu răbdare ceea ce vrea cealaltă persoană să-ţi comunice. Şi să
faci eforturi pentru a înţelege exact ce vrea ea să-ţi spună. Acest lucru se poate realiza
uşor dacă eşti o persoană empatică. Dacă nu, încearcă totuşi să te pui în pielea şi în
situaţia celuilalt. Mai întâi e nevoie să te detaşezi de trăirile tale proprii, numai aşa vei
putea să înţelegi ce simte celălalt.
Când două persoane se iubesc, ele de obicei gândesc şi simt pe aceeaşi
lungime de undă. Chiar dacă între ele există unele diferenţe de personalitate, iubirea
reciprocă le face să rezoneze foarte uşor una cu cealaltă. Empatia se realizează fără
mare dificultate între îndrăgostiţi. Mai greu este de realizat acest lucru când iubirea este
în declin. În această situaţie, o bună comunicare este cu atât mai mult necesară. Ea va
ajuta pe amândoi să vă clarificaţi şi să decideţi ce aveţi de făcut în continuare.
Uneori se poate ajunge într-o situaţie critică nu din lipsa de iubire, cât mai ales
dintr-o greşită înţelegere a lucrurilor sau a celuilalt. Probabil că va mai dura ceva timp
până când parapsihologii vor gâsi o cale prin care să putem comunica telepatic.
Gândiţi-vă ce minunată ar fi o lume în care minciuna ar dispărea odată pentru
totdeauna! Până atunci, ceea ce ne rămâne de făcut e să încercăm să ne dezvoltăm
abilităţile de comunicare pentru a putea realiza o comunicare cât mai eficientă cu
persoana iubită.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 27/100
27
adultă, o dată cu încheierea maturităţii individului. Toată această evoluţie erotică este
direct şi puternic infulenţată de procesele de transformare corporală, endocrine şi
fiziologice, şi de cele de ordin psihologic.
Maranon, care a studiat legile evoluţiei sexuale, a menţionat „evoluţia
asincronică” a sexualităţii masculine şi feminine, întârzierea bărbatului în raport cu
evoluţia femeii la pubertate, întârziere compensată de tendinţa de involuţie sexuală a
femeii la o menopauză, aceasta prezentând o regresiune mai marcată decât a
bărbatului la aceeaşi vârstă (A. Hesnard).
În ceea ce priveşte evoluţia psihosexuală a omului, din copilărie până la vârsta a
treia, majoritatea autorilor sunt de acord în a distinge trei „etape-cheie”: momentul
transformărilor psihosexuale de la pubertate; momentul maturizării erotice complete a
adultului; momentul involuţiei erotico-sexuale din perioada senescenţei.
Transformările psihosexuale ale individului la pubertate şi în adolescenţă sunt
caracterizate prin următoarele aspecte: apariţia diferenţiată după sex a caracterelor
sexuale secundare; maturizare organelor sexuale, care devin apte pentru realizarea
relaţiilor sexuale dintre partenerii de sex diferit, dar şi în vederea procreării; apariţia
nevoii sexuale din punct de vedere psihic.
Metamorfozele pubertare ale comportamentului psihosexual au fost studiate de
H. Ellis, St. Hall, Maranon, S.Freud, Marro etc., notându-se diferenţe psihosexuale
specifice în raport cu sexul.
La băieţi, emoţiile parţial sexualizate sunt legate de creşterea şi lărgirea
egotismului, în special a instinctului de combitivitate. Băiatul este prin natura sa un
agresor. Dorinţa masculină faţă de sexul opus are un caracter direct sau mascat de
agresivitate.
La fete, situaţia este diferită. Tânăra este în primul rând seducătoare. Dorinţa
sexuală feminină faţă de partenerii de sex opus se manifestă printr-o apărare
provocatoare. Instinctul de apărare erotică este legat de cel al integrităţii corporale, mai
cu seamă atunci când este vorba de prima experienţă sexuală, care implică pierderea
virginităţii. La fete, sexualitatea este dublată de un sentiment de maternitate.
Un aspect particular îl reprezintă relaţiile dintre erotică şi sexualitate. După
Marro, instinctul sexualităţii precedă tandreţea erotică. Pentru A. Hesnard, tandreţea
erotică precedă manifestările sexuale de factură instinctivă, care se maturizează mult
mai târziu.
Trecerea de la adolescenţă la vârsta adultă presupune, în mod obligatoriu,
maturizarea sexuală şi, implicit, cea a personalităţii în plan emoţional-afectiv şi
intelectual. Teza pansexualistă vede în maturizarea caracterelor sexuale, din punct de
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 28/100
28
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 29/100
29
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 30/100
30
Echilibrul între aceste componente ale iubirii dintre parteneri este întotdeauna diferit
şi relativ, existând posibilităţi infinit de variate în cadrul relaţiei erotice.
1. latura cognitivă iubirii este făcută din toate acele lucruri pe care
partenerii cuplului „le ştiu” de la alţii şi care, în final, influenţează decizia de „a iubi”
şi de a menţine această decizie. În trecut, „căsătoriile aranjate” din raţiuni sociale
sau pentru interese familiale funcţionau destul de bine, erau durabile, aspect ce se
menţine şi astăzi.
2. latura motivaţională, legată de pasiuni, prezintă aspectul relativ la
cerere, la alegerea unei anumite persoane sau preferinţa pentru o anumită
persoană. De ce se simte cineva atras de o persoană în mod deosebit şi de ce
încearcă o repulsie faţă de alta? Pasiunea cuprinde aspecte relative die de atracţia
fizică, în care raportul sexual predomină, fie de sentimentul romantic al îndrăgostirii.
Pasiunea este un fapt iraţional, fiind legată de pulsiunile inconştientului. Iubirea nu
poate exista fără pasiune, în schimb pasiunea singură nu este suficientă pentru a
garanta şi a dezvolta stabilitatea viitorului cuplu.
3. latura emoţională a intimităţii cuprinde toate elementele care presupun
faptul de „a trăi unul alături de celălalt” şi din care rezultă sentimentul de legătură.
Aceasta nu corespunde pasiunii, întrucât nu se însoţeşte în mod necesar de dorinţa
sexuală.
Intimitatea este de două feluri:
a) cea legată de starea de „a fi îndrăgostit” şi care produce acea situaţie
de intimitate „fuzională” dintre parteneri;
b) o alta, mai slabă, mai matură în ceea ce priveşte natura relaţiei, permiţând să
se menţină şi să se dezvolte propria individualitate şi autonomie.
Freud defineşte pulsiunea ca fiind „un concept limită între psihic şi somatic”.
Termenul genetic de pulsiune sexuală conţine un ansamblu de componenţi sau
”pulsiuni parţiale” (ca de exemplu, pulsiunea orală, anală), iar conceptul de libidou
indică manifestarea lor psihică.
Teoria pulsiunilor este „mitologia noastră, ca să zicem aşa”, spunea Freud în
1932. Această teorie, esenţială în elaborarea metapsihologică freudiană, opune într-o
primă fază pulsiunile sexuale şi pulsiunile de autoconservare, apoi aduce în prim –plan
articularea conflictuală între pulsiuni ale vieţii (pulsiuni sexuale, pulsiuni de
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 31/100
31
2.4.1.Pulsiunea sexuală
În ce priveşte sexualitatea copii sau adulţii, consideraţi normali sau nu, au de-a
face cu operaţiunea psihică pe care o teoretizează conceptul de pulsiune sexulă.
Prin articularea psihicului cu sexualul, Freud caută să explice conflictul inerent al
subiectivităţii fiinţei umane. Prin aceasta, el nu numai că defineşte câmpul sexual, dar
arată că sexualitatea la om nu este reprezentată şi nu se manifestă în psihism decât
prin „pulsiuni parţiale”. Experienţa psihanalitică indică într-adevăr că, în plan psihic, nu
se întălneşte decât manifestarea „pulsiunilor parţiale” şi nu o determinare genitală (o
pulsiune genitală) care l-ar împinge pe om spre un altul de sex opus. De asemenea,
nici o asamblare ideală de pulsiuni parţiale nu se constitue în mod natural,
determinând, ca scop propriu al pulsionalului, raportul sexual. Pulsiunea sexuală este
parţială în ce priveşte scopul (scopul de satisfacere pulsională, şi nu o uniune sexuală)
şi în ce priveşte obiectul (care nu este neapărat partenerul sexual; nu există nici aici
obiect genital prestabilit. Doar pulsiunea sexuală astfel definită indică reprezentarea
inconştientă şi parţială pe plan psihic a împlinirii funcţiei sexuale la fiinţa umană.
J.Lacan, concluzionând aspura poziţiilor lui Freud, formulează astfel această
problemă: „ În ce priveşte sexualitatea, toţi subiecţii sunt egali, de la copil până la adult
– ei nu au de-a face decât cu ceea ce din domeniul sexualităţii trece în domeniul
subiectivului, respectiv în cel al semnificantului – sexualtiatea nu se realizează decât
prin operaţiunea pulsiunilor parţiale, în ce priveşte finalitatea biologică a sexualităţii”.
(1964, p.161)
Cu teoria pulsiunilor sexuale, Freud deschide calea concepţiei conform căreia
sexualitatea oamenilor nu se află într-un raport obiectabil şi natural cu o finalitate
biologică de reproducere a speciei, ci într-un raport subiectiv, social şi lingvistic, cu o
finalitate inconştientă de satisfacerea pulsiunilor. Câmpul pulsional sexual se
dovedeşte astfel că are, la om, aceeaşi pondere cu constituirea şi determinarea vieţii
psihice, căreia Freud i-a demonstrat ireductibila divizare (Spaltung) faţă de
conceptualizarea inconştientului.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 32/100
32
2.4.2. Libidoul
Libido este un termen latin care înseamnă dorinţă, aspiraţie. Este un cuvânt des
folosit, atât în conversaţia curentă, cât şi în decursul medical, pentru a desemna
expresia dinamică şi existenţială a sexualităţii. Pentru psihanaliza freudiană, libidoul,
forţă permanent variabilă cantitativ, indică energia psihică a pulsiunilor sexuale. Este
conceptul care arată prezenţa şi manifestarea acestor pulsiuni în viaţa psihică, unde
ele se desfăşoară prin complexe de reprezentări inconştiente. Aceste reprezentări
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 33/100
33
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 34/100
34
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 35/100
35
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 36/100
36
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 37/100
37
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 38/100
38
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 39/100
39
căror origini datează din prima copilărie: „alegerea mamei” (tip numit prin susţinere) sau
tipul narcisic. În acest din urmă caz, obiectul este als după propria imagine a
subiectului, deci nu pe modelul zis al mamei, ci pe cel al persoanei şi corpului propriu
(Freud, 1914). Acest din urmă mod de captură homosexuală io o importanţă deosebită
în cazurile patologice, subliniază Freud (1905 a). Funcţia normativă oedipiană reglează
aceste orientări şi, în special, identificarea narcisică. Alegerea obiectelor poate scoate
în evidenţă slăbăciunile mai mult sau mai puţin importante ale acestei reglări
Narcisismul este, într-adevăr, piatra de încercare a perversiunilor, a homosexualităţii,
precum şi a anumitor situaţii patogene ale relaţiei amoroase. Dar „alegerea mamei”
(alegerea incestuoasă) nu este nici ea lipsită de probleme (poate fi un factor de
impotenţă fizică) şi asta cu atât mai mult cu cât există un transfer de narcisism în
dragoste, cu supraestimarea sexuală a obiectului. Astfel, Freud scrie: „Supraestimarea
sexuală, frapantă în această dragoste de obiect prin susţinere, îşi are originea în
narcisismul originar al copilului şi răspunde, deci, unui transfer de narcisism asupra
obiectului sexual”. (1914, p.94)
2.7.Disfuncţii sexuale
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 40/100
40
care apar pentru a complica şi mai mult situaţia. Deşi capitolul este dedicat acelora
care au doar factori psiohologici, multe din procedee au un rol în situaţii în care indivizii
au probleme legate şi de factori fizici.
2.7.1. Natura disfuncţiilor sexuale
Disfuncţiile sexuale reprezintă scăderi persistente ale interesului şi răspunsului
sexual (se deosebesc de deviaţiile sexuale care sunt deviaţii calitative de la normal).
Nu există un consens în privinţa clasificării deviaţiilor sexuale, dar s-ar putea descrie 4
categorii: legate de interesul sexual, de apariţia nevoii, de orgasm, precum şi alte
probleme (care nu pot fi incluse în primele trei). Vezi tabel 1.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 41/100
41
disfuncţii la partener
•
organici
Factori de menţinere
• anxietate (ex. bărbatul are nevoie totdeauna de a fi un expert sau femeia să aibă
orgasm chiar şi fără sex pentru a plăcea partenerului)
• frica de eşec (ex. lipsă de erecţie)
• cereri ale partenerului
• comunicare săracă (mai ales despre nevoile sexuale ale fiecăruia sau a
anxietăţii)
• vină (ex. legat de o afacere)
• lipsă de atracţie
• dezacord în cadrul relaţiilor
• frica sau emotivitatea de intimitate
• informaţii sexuale inadecvate (ex. cum să-ţi stimulezi partenerul)
• restricţii de joc (femeia nu este încă destul de excitată)
• depresie/anxietate
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 42/100
42
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 43/100
43
Atenţia este cel mai important lucru din viaţa noastră pentru că vom realiza exact
acele planuri cărora le vom da atenţie. Practic unde ne este atenţia ne este şi energia
creatoare. În viaţă, lucrul căruia îi vom acorda atenţie va merge bine. Lucrurile cărora
nu le vom acorda atenţie vor merge la voia întâmplării sau mai bine zis vor merge în
direcţia pe care o dă atenţia altora.
- Atenţia poate fi conştientă sau inconştientă.
- Atenţia este un gând sau o sumă de gânduri care au acelaşi scop.
- Atenţia conştientă este întâlnită la oamenii care au un scop foarte bine definit şi fac tot
ce le stă în putere să îl atingă.
- Atenţia inconştientă este întâlnită la majoritatea oamenilor.
Majoritatea oamenilor îşi doresc să le fie bine, să aibă bani, etc, dar atenţia lor
nu este în această direcţie deoarece sistemul social este făcut în aşa fel încât oamenii
sunt determinaţi să REacţioneze nemai având timp să poată acţiona deoarece mintea
conştientă şi cea inconştientă este ocupată cu rezolvarea problemelor puse de actualul
sistem economic. Practic suntem sclavii actualului sistem. Până nu opreşti şirul
REacţiunilor nu vei reuşi să acţionezi conform cu planurile sau visele tale. Eşti prins
într-un sistem care nu-ţi va da drumul de bună voie. Primul lucru pe care trebuie să îl
faci pentru a ieşii din acest sistem este să devii conştient de acest sistem şi de modul în
care te conduce. Astfel vei putea să găseşti portiţele de ieşire.
Relaţia de cuplu funcţionează armonios atâta timp cât partenerii îşi dau atenţie
unul celuilalt. Când doi oameni se cunosc şi se îndrăgostesc atenţia lor este în marea
majoritate a timpului câtre celălalt. Pe măsura ce trece timpul acesta atenţia se
diminuează treptat. Această diminuare se produce din mai multe cauze cum ar fi
apariţia altor lucruri cărora trebuie să le dăm importanţă (atenţie) mai mare (probleme
financiare, de serviciu, copii, etc.). Practic atenţia ne este deturnată câtre alte lucruri
cârora trebuie să le dăm atenţie.
Atenţia pe care o putem acorda lucrurilor în general este limitată deoarece nu
putem fi la fel de atenţi la mai multe lucruri în acelaşi timp. A-ţi observat că atunci când
apare o problemă care vă frământă nu vă mai puteţi gândi la alte lucruri şi că această
problemă vă ocupă toată atenţia. Toţi avem nevoie de atenţie, adică să fim în atenţia
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 44/100
44
cuiva, să fim în centrul atenţiei. Acest lucru ne face să ne simţim importanţi. Iubirea
este atenţie acordată cuiva. Daca suntem atenţi la ce suntem atenţi ne putem da
seama în ce direcţie se îndreptă viaţa noastră. Prin distragerea atenţiei suntem
manipulaţi.
Toate realizările noastre, toate experienţele vieţii s-au desfăşurat şi au primit din
partea noastră o anumita atenţie. Gradul atenţiei de care omul dă dovadă în mod
spontan în existenţă este măsura propriului său nivel de conştiinţă. Pe de altă parte,
este evident că, pe măsură ce dezvoltăm această calitate a minţii noastre, începem să
fim din ce în ce mai mult prezenţi, şi prin urmare, mai conştienţi. Între atenţie şi starea
de “a fi” a unui om există o permanentă legătură.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 45/100
45
optimă atunci când cel puţin unul dintre procesele în desfăşurare este pentru noi
suficient de cunoscut, desfăşurându-se mai mult automat.
5. Volumul sau capacitatea de cuprindere a atenţiei exprimă acea forţă de
expansiune dirijată a capacităţii noastre de percepţie în vederea înglobării unei sfere
cât mai largi de procese, fenomene sau activităţi.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 46/100
46
Pentru a căuta – atât în noi înşine, cât şi în ceilalţi – cauzele reale ale neatenţiei,
este necesar să explorăm diversele planuri de manifestare definitorii pentru fiinţa
umană, începând de la psihic, emoţional şi mergând până la mental şi moral, deoarece
cel mai adesea în aceste domenii îşi află rădăcinile neatenţia care ne marchează în
mod negativ acţiunile.
Prin cultivarea metodică a atenţiei vom putea dobândi cu o uşurinţă
surprinzătoare controlul asupra propriului mecanism cerebral, astfel încât mentalul
nostru va putea prelua cu fermitate rolul de pilot, fără a se mai lăsa dominat de factorii
turbionari şi de falsele manevre ale gândirii nereflexive.
Metoda de cultivare a atenţiei va trebui să se adapteze ritmului nostru propriu,
manierei noastre specifice de a reacţiona la contactul cu viaţa. Astfel, în cazul fiinţei
caraterizate de imobilitate, pasivitate, lene, reverie, reacţii foarte lente sau insuficiente
la contactul cu exteriorul, se vor adopta modalităţi diferite faţă de cazul acelor persoane
caracterizate de un exces de mişcare, de excitaţie şi agitaţie care pare să le răpească
aproape total capacitatea de interiorizare. În ambele situaţii este vorba despre o
adaptare imperfectă.
Dacă sunteţi o fiinţă imaginativă şi visaţi deseori în viaţa curentă, probabil că cel
mai adesea nu vă bucuraţi de realitatea curentă sau, altfel spus, nu primiţi lucrurile care
vă atrag în mod direct, iar atenţia lasă de dorit. Vă lăsaţi absorbit într-o muncă care vă
atrage, dar este posibil să nu rezervaţi suficientă energie nervoasă pentru atenţia
senzorială şi musculară necesară altor sarcini.
În acest caz, cultivarea atenţiei trebuie să înceapă prin orientarea către atenţia
senzorială. Este deosebit de util în această situaţie să vă obişnuiţi să vă serviţi de toate
simţurile cu cât mai multă precizie. Puteţi face aceasta într-un mod plăcut recurgând la
jocuri atractive, care prin răbdarea şi concentrarea pe care o necesită, conduc la o
percepţie rapidă şi completă, capabilă să vă dezvolte atenţia.
Observarea sau perceperea incompletă sau superficială este datorată fie unei
superficialităţi a gândirii reflexive, fie unei lipse de metodă. Neatenţia este semnul unei
rătăciri a minţii care, în loc de a controla lucrurile şi evenimentele, se lasă dominată de
acestea.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 47/100
47
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 48/100
48
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 49/100
49
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 50/100
50
Gen Feminin
20%
60%
20%
14%
40%
46%
Graficul arată că la genul masculin 46% sunt cei cu vârsta între 32-38 de ani,
40% sunt cei cu vârsta între 25-31 de ani, respectiv 14% cei cu vârsta de 39-45 de ani.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 51/100
51
7%
Mare 21%
13%
Mic 46%
La sexul masculin:
La sexul feminin:
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 52/100
52
ț ț ț ș
Fig.4. Repartizarea subiec ilor în funcgenuri
ie de nivelul aten iei con tiente pe ambele
40%
Mare
26%
20%
Mediu Masculin
66%
Feminin
Mic 40%
8%
La sex masculin:
Se poate observa în grafic că nivelul mic și mare sunt în acelaș măsură cu un
procent de 40%. Nivelul mediu este reprezentat de un procent de 20 %.
La sex feminin:
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 53/100
53
Masculin Feminin
La sex masculin:
Graficul arată un scor ridicat la recunoașterea stării mentale la nivel mare, cu
un procent de 67%, respectiv 33% la nivel mic.
La sex feminin:
Graficul arată tot un scor ridicat la nivelul mare cu un procent de 74%, și un
procent de 26% la nivel mic al recunoașterii stării mentale corespunzătoare.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 54/100
54
răspuns sexual, apărute în timpul activității sexuale), generate separat pentru genul
masculin și feminin.
erecției, gânduri corelate cu vârsta și organism, gânduri negative față de sex și
absența gândurilor erotice (Tabelul 3.);
- în cazul genului feminin: gânduri de abuz sexual, gânduri de nerespectare/
Genul masculin
Frecvența gândurilor semnificative
Gânduri de Gânduri de Gânduri corelate cu Gânduri Absența
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 55/100
55
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 56/100
56
Tabelul de mai sus arată frecvența gândurilor automate la genul feminin. Putem
observa ca și în cazul genului masculin, un număr mare a frecvenței „Niciodată”,
însemnând că majoritatea femeilor nu au gânduri cu semnificaț ii. Minoritatea care a
răspuns prin frecvențele „Rar”, „Uneori”, „Deseori” și „Întotdeauna” sunt în aceeași
măsură față de bărbați.
Genul feminin
Frecvența gândurilor semnificative
Gânduri Gânduri de Lipsa de Pasivitate Lipsa de Gânduri
Nr: de abuz nerespectare/ afecțiune a sexuală și gânduri scăzute a
sexual dezangajare partenerului control erotice imaginii
corpului
1 8 4 8 9 10 3
2 14 5 14 15 7 10
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 57/100
57
3 12 7 9 9 15 6
4 8 14 11 15 10 11
5 8 4 5 6 14 3
6 14 7 9 17 10 12
7 8 6 9 7 11 5
8 20 8 12 15 15 7
9
10 19
19 11
11 17
17 16
16 88 11
9
11 10 12 18 14 10 15
12 11 8 9 18 10 10
13 18 16 17 18 10 11
14 12 4 5 9 5 3
15 7 5 5 8 10 7
T: 188 122 165 192 153 123
La această scală, subiecții au ales acel răspuns emoțional care simțea în
momentul evocării gândului automat. Răspunsurile sunt următoarele:
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 58/100
58
9 1 0 0 4 0 1 4 1 3 1
10 0 0 0 1 0 0 1 0 2 1
11 0 1 0 2 0 0 3 0 3 1
12 3 2 0 0 2 0 0 0 2 2
13 0 0 0 0 0 0 0 0 3 5
14 0 0 0 3 0 0 2 0 4 3
15
T: 1
15 1
21 26 5
26 0
15 05 1
16 05 1
45 2
30
În urma frecvenț elor alese la subscala gândurilor automate, subiecț ii de gen
masculin au obținut o multitudine de scoruri. Astfel observăm un scor ridicat la
răspunsurile emoționale în primul rând la „plâcere” și la „satisfacție” cu 45 și 30 de
puncte. Tot un scor relativ mare întâlnim la „teamă” și „tristețe”, cu 26 și 21 de puncte.
98 03 04 04 02 00 01 04 03 38 32
10 0 0 0 0 0 0 1 3 2 3
11 0 1 0 1 2 1 3 2 3 1
12 4 3 2 4 1 2 4 5 3 2
13 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2
14 0 0 0 0 0 0 0 0 2 4
15 0 0 0 0 3 2 1 2 3 2
T: 15 25 15 14 12 13 23 28 60 35
Din tabelul de mai sus se poate observa cum scorurile se mențin la toate
răspunsurile emoționale. Astfel avem un scor foarte ridicat, predominant de 60 puncte
la răspunsul emoțional de „plăcere”, după care un scor nu chiar așa de mare de 35 de
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 59/100
59
Tabelul de mai sus ne arată că la ambele genuri scorul cel mai înalt este la
răspuns sexual „Intens” cu 77 de puncte la bărbați și 66 de puncte la femei. Următorul
scor înalt obținut la răspuns sexual „Moderat” cu 43 de puncte la bărbați și 64 de
puncte la femei. Un scor mare a obținut răspunsul sexual ”Slab„ la femei cu un scor de
52 de puncte.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 60/100
60
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 61/100
61
Această lucrare a avut ca scop descoperirea unor cauze care duce la eventuale
disfuncții inconștiente al cuplurilor maritale. Spun inconștient pentru că în ziua de astăzi
mare parte a oamenilor sunt mai mult ocupați cu alte treburi cum ar fi cariera, de a
ajunge la o poziție cât mai înaltă la locul de muncă, sunt ocupați inclusiv cu copii, și ne
mai având timp pentru ei înșiși, nu își dau seama de unde vine problema majoră a
disfuncțiilor sexuale. De ce nu se pot excita?, De ce nu au erecție? De ce se pierde
pasivitatea și dorința? De ce nu își pun deoparte gândurile problematice și se relaxează
în timpul actului sexual? Poate pentru că nu îș i acordă o atenț ie deosebită pentru
dorințele și plăcerile personale, le neglijează și le pune de o parte pentru că nu au timp
să se ocupe de ei, cine știe?!.
În această lucrare am avut ca scop evaluarea nivelului satisfacţiei sexuale în
funcţie de coeficientul de inteligenţă emoţională şi nivelui atenţiei conştiente ca să
vedem în ce măsură aceste două variabile influențează viața intimă a cuplurilor
maritale.
Testul de inteligență emoțională aplicată pe eșantionul nostru arată că
majoritatea bărbațiilor au un QE la nivelul mediu cu un procent de 60%, iar femeile la
nivelul mic cu un procent de 46%. Testul care a măsurat nivelul atenției conștiente
arată că femeile au obținut un scor de 66% la nivelul mediu iar bărbații un scor în egală
măsură de 40% la nivel mic, și la nivel mare. Înseamnă că la eșantionul nostru femeile
sunt mai conștiente de sentimentele lor, decât bărbații. Testul care a măsurat cât de
bine recunosc subiecții stăriile mentale afișate pe față, a stabilit un scor relativ bun,
pentru că din eșantionul nostru ambele sexe au obținut un procent ridicat de 67%
bărbații și 74% femeile.
Din punct de vedere statistic nu am obținut diferențe semnificative majore.
Putem menționa diferențe cu pragul scăzut în funcție de gen la ”Sentimente Rănite„ la
ambele genuri, la „Rușine” în funcț ie de atenția conștientă, la femei, și la ”Satisfacție„ în
funcție de vârstă, la bărbați. Astfel la eșantionul nostru „sentimentele rănite”, „rușinea”
și „insatisfacția” pot avea un impact asupra relațiilor intime mai ales la bărbați.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 62/100
62
Ipoteza propusă de noi nu este confirmată și este normal așa pentru că este un
rezultat real din punct de vedere statistic, dar totuși nu putem vorbi de o semnificație
importantă, din cauza eșantionului redus, 15 la număr, și cu vârstele foarte apropiate.
Am luat cupluri maritale din spațiul urban cu statut social pe același nivel și care au o
relație intimă normală, fără disfuncții majore.
Pe viitor am putea propune un astfel de cercetare științică, pe un eșantion mult
mai larg, cu intervale de vârste mai largi cum ar fi de la 25 de ani până la 60-70 de ani,
locul de provenineță ar putea fi atât din mediul urban, cât și din mediul rural, statuturile
sociale ar fi și ele mai diversificate, și în acest caz cu siguranță am obține diferențe
semnificative atât la cauzele insatisfacției cât și la efectul acestora. Am face schimbări
și la teste, să scoatem testul de ochi, și mai degrabă să introducem un chestionar
propriu elaborat din care am putea afla activitatea lor zilnică (câți copii au, cum
lucrează, dacă au timp liber pentru copii și pentru ei, etc), astfel am putea afla cât timp
au pentru activitatea lor zilnică și cât sacrifică fiecare pentru plăcerile personale.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 63/100
63
BIBLIOGRAFIE
1. Enăchescu, C. (2008) Tratat de psihosexologie, Editura Polirom, Iași
2. Goleman D, (2008) Inteligența emoț ională, Editura Curtea Veche, București
3. Enăchescu, C. (2000) Psihosexologie, Editura, Universal DALSI, București.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 64/100
64
ANEXE
Anexa 1. Scala de Inteligență Emoț ională IE
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 65/100
65
Instrucţiuni: Ne interesează ceea ce tocmai ai experienţiat. Mai jos este o listă de lucruri pe
care oamenii le experienţiază uneori. Te rugăm să citeşti fiecare afirmaţie. În dreapta fiecărei
afirmaţii sunt 5 posibilităţi de răspuns: „deloc”, „puţin”, „moderat”, „destul de mult” şi „foarte
mult”. Te rugăm să indici măsura în care eşti de acord cu fiecare afirmaţie. Cu alte cuvinte, cât
de bine descrie acea afirmaţie ceea ce tocmai ai experienţiat, chiar acum?
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 66/100
66
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 67/100
67
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 68/100
68
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 69/100
69
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 70/100
70
Group Statistics
Gen N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Ingrijorare 1.00 15 1.0000 1.00000 .25820
2.00 15 1.0000 1.41421 .36515
Tristete 1.00 15 1.4000 1.45406 .37544
2.00 15 1.6667 3.13202 .80868
Dezamagire 1.00 15 .4000 .73679 .19024
2.00 15 1.0000 1.46385 .37796
Teama 1.00 15 1.7333 1.62422 .41937
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 71/100
71
assumed
Tristete Equal 1.128 .297 -.299 28 .767 -.26667 .89158 - 1.55966
variances 2.09299
assumed
Equal -.299 19.767 .768 -.26667 .89158 - 1.59455
variances not 2.12788
assumed
Dezamagire Equal 7.289 .012 - 28 .167 -.60000 .42314 - .26676
variances 1.418 1.46676
assumed
Equal - 20.666 .171 -.60000 .42314 - .28084
variances not 1.418 1.48084
assumed
Teama Equal 1.228 .277 1.451 28 .158 .80000 .55148 -.32965 1.92965
variances
assumed
Equal 1.451 27.330 .158 .80000 .55148 -.33090 1.93090
variances not
assumed
Vina Equal .177 .677 .435 28 .667 .20000 .45981 -.74189 1.14189
variances
assumed
Equal .435 27.203 .667 .20000 .45981 -.74313 1.14313
variances not
assumed
Rusine Equal 4.599 .041 - 28 .134 -.53333 .34549 - .17438
variances 1.544 1.24104
assumed
Equal - 21.052 .138 -.53333 .34549 - .18505
variances not 1.544 1.25172
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 72/100
72
Group Statistics
EI N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Ingrijorare 1.00 9 1.2222 1.48137 .49379
2.00 15 .9333 1.16292 .30026
Tristete 1.00 9 1.3333 1.41421 .47140
2.00 15 1.2667 1.43759 .37118
Dezamagire 1.00 9 1.2222 1.39443 .46481
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 73/100
73
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 74/100
74
assumed
Tristete Equal .244 .626 .111 22 .913 .06667 .60258 - 1.31633
variances 1.18300
assumed
Equal .111 17.214 .913 .06667 .60000 - 1.33136
variances not 1.19802
assumed
Dezamagire Equal .679 .419 1.167 22 .256 .62222 .53300 -.48314 1.72759
variances
assumed
Equal 1.119 14.824 .281 .62222 .55622 -.56456 1.80901
variances not
assumed
Teama Equal .097 .759 .425 22 .675 .28889 .67961 - 1.69830
variances 1.12053
assumed
Equal .427 17.283 .674 .28889 .67582 - 1.71297
variances not 1.13520
assumed
Vina Equal 5.663 .026 -.440 22 .664 -.22222 .50497 - .82502
variances 1.26947
assumed
Equal -.496 21.961 .625 -.22222 .44830 - .70758
variances not 1.15203
assumed
Rusine Equal .539 .471 1.218 22 .236 .53333 .43793 -.37488 1.44155
variances
assumed
Equal 1.087 11.883 .299 .53333 .49071 -.53700 1.60367
variances not
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 75/100
75
Group Statistics
EI N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Ingrijorare 1.00 9 1.2222 1.48137 .49379
3.00 6 .8333 .98319 .40139
Tristete 1.00 9 1.3333 1.41421 .47140
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 76/100
76
Group Statistics
RS5 1.00 9 1.3333 1.11803 .37268
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 77/100
77
assumed
Tristete Equal 4.302 .058 -.696 13 .499 -1.16667 1.67625 - 2.45466
variances 4.78799
assumed
Equal -.578 5.582 .586 -1.16667 2.01797 - 3.86212
variances not 6.19545
assumed
Dezamagire Equal 7.984 .014 1.784 13 .098 1.05556 .59177 -.22288 2.33399
variances
assumed
Equal 2.138 9.927 .058 1.05556 .49379 -.04577 2.15689
variances not
assumed
Teama Equal .496 .494 .477 13 .641 .38889 .81460 - 2.14873
variances 1.37096
assumed
Equal .485 11.467 .637 .38889 .80123 - 2.14367
variances not 1.36589
assumed
Vina Equal 1.234 .287 -.089 13 .931 -.05556 .62684 - 1.29864
variances 1.40976
assumed
Equal -.078 6.828 .940 -.05556 .71059 - 1.63336
variances not 1.74447
assumed
Rusine Equal 1.314 .272 1.165 13 .265 .66667 .57239 -.56992 1.90325
variances
assumed
Equal 1.364 11.144 .199 .66667 .48876 -.40740 1.74074
variances not
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 78/100
78
Group Statistics
EI N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Ingrijorare 2.00 15 .9333 1.16292 .30026
3.00 6 .8333 .98319 .40139
Tristete 2.00 15 1.2667 1.43759 .37118
3.00 6 2.5000 4.80625 1.96214
Dezamagire 2.00 15 .6000 1.18322 .30551
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 79/100
79
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 80/100
80
assumed
Tristete Equal 6.499 .020 -.926 19 .366 -1.23333 1.33182 - 1.55420
variances 4.02086
assumed
Equal -.618 5.362 .562 -1.23333 1.99694 - 3.79751
variances not 6.26418
assumed
Dezamagire Equal 3.535 .076 .865 19 .398 .43333 .50093 -.61514 1.48180
variances
assumed
Equal 1.245 18.889 .228 .43333 .34801 -.29535 1.16202
variances not
assumed
Teama Equal 1.173 .292 .131 19 .897 .10000 .76590 - 1.70305
variances 1.50305
assumed
Equal .136 10.193 .894 .10000 .73279 - 1.72858
variances not 1.52858
assumed
Vina Equal .065 .801 .241 19 .812 .16667 .69058 - 1.61207
variances 1.27873
assumed
Equal .224 8.072 .828 .16667 .74269 - 1.87667
variances not 1.54334
assumed
Rusine Equal 1.643 .215 .362 19 .722 .13333 .36865 -.63827 .90494
variances
assumed
Equal .442 15.029 .664 .13333 .30132 -.50881 .77547
variances not
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 81/100
81
Group Statistics
Tor N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Ingrijorare 1.00 7 .4286 .78680 .29738
2.00 14 1.0714 1.26881 .33910
Tristete 1.00 7 .8571 1.06904 .40406
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 82/100
82
Group Statistics
RS1 1.00 7 .2857 .48795 .18443
2.00 14 1.4286 2.53329 .67705
RS2 1.00 7 .7143 .75593 .28571
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 83/100
83
assumed
Tristete Equal 2.155 .158 -.789 19 .440 -1.00000 1.26805 - 1.65406
variances 3.65406
assumed
Equal - 17.498 .309 -1.00000 .95339 - 1.00712
variances not 1.049 3.00712
assumed
Dezamagire Equal 2.978 .101 - 19 .181 -.71429 .51404 - .36160
variances 1.390 1.79017
assumed
Equal - 17.985 .120 -.71429 .43763 - .20520
variances not 1.632 1.63377
assumed
Teama Equal .763 .393 -.272 19 .788 -.21429 .78708 - 1.43309
variances 1.86166
assumed
Equal -.250 9.782 .808 -.21429 .85798 - 1.70321
variances not 2.13178
assumed
Vina Equal .000 1.000 .000 19 1.000 .00000 .47832 - 1.00113
variances 1.00113
assumed
Equal .000 10.944 1.000 .00000 .49751 - 1.09569
variances not 1.09569
assumed
Rusine Equal 6.969 .016 - 19 .047 -.92857 .43695 - -.01403
variances 2.125 1.84311
assumed
Equal - 13.000 .009 -.92857 .30498 - -.26970
variances not 3.045 1.58745
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 84/100
84
Group Statistics
Tor N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Ingrijorare 1.00 7 .4286 .78680 .29738
3.00 9 1.3333 1.32288 .44096
Tristete 1.00 7 .8571 1.06904 .40406
3.00 9 1.5556 1.58990 .52997
Dezamagire 1.00 7 .2857 .75593 .28571
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 85/100
85
assumed
Tristete Equal 3.799 .072 -.996 14 .336 -.69841 .70088 - .80483
variances 2.20166
assumed
Equal - 13.791 .313 -.69841 .66643 - .73298
variances not 1.048 2.12980
assumed
Dezamagire Equal .835 .376 -.477 14 .641 -.26984 .56586 - .94380
variances 1.48349
assumed
Equal -.511 13.015 .618 -.26984 .52836 - .87148
variances not 1.41116
assumed
Teama Equal 4.126 .062 .838 14 .416 .65079 .77687 - 2.31702
variances 1.01544
assumed
Equal .779 8.788 .456 .65079 .83507 - 2.54682
variances not 1.24524
assumed
Vina Equal 4.867 .045 -.847 14 .411 -.61905 .73065 - .94804
variances 2.18614
assumed
Equal -.891 13.784 .388 -.61905 .69457 - .87285
variances not 2.11094
assumed
Rusine Equal 23.558 .000 - 14 .120 -.55556 .33597 - .16503
variances 1.654 1.27614
assumed
Equal - 8.000 .095 -.55556 .29397 - .12235
variances not 1.890 1.23346
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 86/100
86
Group Statistics
Tor N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Ingrijorare 2.00 14 1.0714 1.26881 .33910
3.00 9 1.3333 1.32288 .44096
Tristete 2.00 14 1.8571 3.23103 .86353
3.00 9 1.5556 1.58990 .52997
Dezamagire 2.00 14 1.0000 1.24035 .33150
3.00 9 .5556 1.33333 .44444
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 87/100
87
Group Statistics
RS3 2.00 14 3.5714 3.87724 1.03624
3.00 9 4.3333 3.60555 1.20185
RS4 2.00 14 4.9286 3.02462 .80836
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 88/100
88
assumed
Tristete Equal .774 .389 .259 21 .798 .30159 1.16424 - 2.72276
variances 2.11958
assumed
Equal .298 20.022 .769 .30159 1.01319 - 2.41491
variances not 1.81174
assumed
Dezamagire Equal .157 .696 .815 21 .424 .44444 .54541 -.68980 1.57869
variances
assumed
Equal .802 16.277 .434 .44444 .55446 -.72933 1.61821
variances not
assumed
Teama Equal 2.210 .152 1.453 21 .161 .86508 .59530 -.37292 2.10308
variances
assumed
Equal 1.568 20.731 .132 .86508 .55156 -.28287 2.01303
variances not
assumed
Vina Equal 8.814 .007 - 21 .273 -.61905 .55045 - .52567
variances 1.125 1.76376
assumed
Equal - 11.741 .333 -.61905 .61335 - .72061
variances not 1.009 1.95871
assumed
Rusine Equal .037 .848 .832 21 .415 .37302 .44859 -.55988 1.30591
variances
assumed
Equal .881 20.135 .389 .37302 .42360 -.51021 1.25624
variances not
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 89/100
89
Group Statistics
Eye N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Ingrijorare 1.00 9 1.1111 1.16667 .38889
2.00 21 .9524 1.24403 .27147
Tristete 1.00 9 1.7778 1.56347 .52116
2.00 21 1.4286 2.71241 .59190
Dezamagire 1.00 9 .6667 1.41421 .47140
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 90/100
90
assumed
Tristete Equal .174 .680 .359 28 .722 .34921 .97211 - 2.34049
variances 1.64208
assumed
Equal .443 25.186 .662 .34921 .78863 - 1.97282
variances not 1.27441
assumed
Dezamagire Equal .290 .595 -.100 28 .921 -.04762 .47789 - .93129
variances 1.02653
assumed
Equal -.090 12.370 .930 -.04762 .52919 - 1.10158
variances not 1.19682
assumed
Teama Equal 1.212 .280 -.511 28 .613 -.31746 .62102 - .95464
variances 1.58956
assumed
Equal -.570 19.782 .575 -.31746 .55705 - .84535
variances not 1.48027
assumed
Vina Equal 22.728 .000 1.615 28 .117 .77778 .48145 -.20843 1.76399
variances
assumed
Equal 1.268 9.943 .234 .77778 .61327 -.58973 2.14529
variances not
assumed
Rusine Equal .012 .914 -.162 28 .873 -.06349 .39249 -.86748 .74049
variances
assumed
Equal -.172 17.561 .865 -.06349 .36920 -.84054 .71355
variances not
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 91/100
91
Group Statistics
Var N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Ingrijorare 1.00 15 .8667 1.18723 .30654
2.00 10 1.1000 1.10050 .34801
Tristete 1.00 15 1.2000 1.26491 .32660
2.00 10 2.2000 3.73571 1.18134
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 92/100
92
Group Statistics
2.00 10 .2000 .42164 .13333
RS2 1.00 15 1.9333 3.78845 .97817
2.00 10 2.9000 3.69534 1.16857
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 93/100
93
assumed
Tristete Equal 3.970 .058 -.966 23 .344 -1.00000 1.03560 - 1.14230
variances 3.14230
assumed
Equal -.816 10.389 .433 -1.00000 1.22565 - 1.71711
variances not 3.71711
assumed
Dezamagire Equal 2.435 .132 .587 23 .563 .20000 .34050 -.50438 .90438
variances
assumed
Equal .620 22.424 .542 .20000 .32269 -.46848 .86848
variances not
assumed
Teama Equal .878 .359 -.603 23 .553 -.40000 .66376 - .97310
variances 1.77310
assumed
Equal -.576 16.428 .573 -.40000 .69465 - 1.06948
variances not 1.86948
assumed
Vina Equal .000 .988 -.129 23 .899 -.06667 .51733 - 1.00352
variances 1.13685
assumed
Equal -.130 19.799 .898 -.06667 .51455 - 1.00736
variances not 1.14070
assumed
Rusine Equal .096 .760 -.401 23 .692 -.16667 .41558 - .69302
variances 1.02636
assumed
Equal -.427 22.722 .673 -.16667 .39016 -.97431 .64098
variances not
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 94/100
94
Group Statistics
Var N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Ingrijorare 1.00 15 .8667 1.18723 .30654
3.00 5 1.2000 1.64317 .73485
Tristete 1.00 15 1.2000 1.26491 .32660
3.00 5 1.2000 1.78885 .80000
Dezamagire 1.00 15 .6000 .91026 .23503
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 95/100
95
assumed
Tristete Equal 1.212 .286 .000 18 1.000 .00000 .72214 -1.51715 1.51715
variances
assumed
Equal .000 5.402 1.000 .00000 .86410 -2.17247 2.17247
variances not
assumed
Dezamagire Equal 30.590 .000 - 18 .156 -1.00000 .67550 -2.41917 .41917
variances 1.480
assumed
Equal -.992 4.469 .372 -1.00000 1.00759 -3.68538 1.68538
variances not
assumed
Teama Equal .170 .685 .000 18 1.000 .00000 .74237 -1.55966 1.55966
variances
assumed
Equal .000 7.731 1.000 .00000 .69625 -1.61533 1.61533
variances not
assumed
Vina Equal .008 .930 .499 18 .624 .33333 .66815 -1.07039 1.73706
variances
assumed
Equal .487 6.621 .642 .33333 .68499 -1.30540 1.97206
variances not
assumed
Rusine Equal .029 .868 -.120 18 .906 -.06667 .55689 -1.23664 1.10331
variances
assumed
Equal -.135 8.648 .896 -.06667 .49441 -1.19208 1.05875
variances not
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 96/100
96
Anexa 10. c . Comparație independentă între vărste și răspuns emoț ional /
răspuns sexual (vărsta între 32-38 și vârsta între 39-45 de ani)
Group Statistics
Var N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Ingrijorare 2.00 10 1.1000 1.10050 .34801
3.00 5 1.2000 1.64317 .73485
Tristete 2.00 10 2.2000 3.73571 1.18134
3.00 5 1.2000 1.78885 .80000
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 97/100
97
Group Statistics
3.00 5 1.8000 2.16795 .96954
RS2 2.00 10 2.9000 3.69534 1.16857
3.00 5 3.8000 5.54076 2.47790
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 98/100
98
assumed
Tristete Equal .705 .416 .560 13 .585 1.00000 1.78713 - 4.86087
variances 2.86087
assumed
Equal .701 12.997 .496 1.00000 1.42673 - 4.08233
variances not 2.08233
assumed
Dezamagire Equal 39.444 .000 - 13 .128 -1.20000 .73798 - .39431
variances 1.626 2.79431
assumed
Equal - 4.413 .292 -1.20000 1.00443 - 1.48885
variances not 1.195 3.88885
assumed
Teama Equal 1.149 .303 .432 13 .673 .40000 .92653 - 2.40165
variances 1.60165
assumed
Equal .486 11.049 .637 .40000 .82327 - 2.21103
variances not 1.41103
assumed
Vina Equal .011 .920 .572 13 .577 .40000 .69945 - 1.91107
variances 1.11107
assumed
Equal .557 7.575 .594 .40000 .71802 - 2.07207
variances not 1.27207
assumed
Rusine Equal .010 .923 .216 13 .832 .10000 .46327 -.90083 1.10083
variances
assumed
Equal .210 7.508 .840 .10000 .47726 - 1.21325
variances not 1.01325
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 99/100
99
http://slide pdf.c om/re a de r/full/luc ra re -de -dise r ta tie -sa tisfa c tia -sexua la 100/100