t Capitolul IL DINTH SUPRANUMERARI DEFINITIE. TERMINOLOGIE. FRECVENTA sau mai, multor_dinti (intraosos sau poarti denumi- dinfi supranumerari, tenis pentru dintii in plus nu este In fel de discutati ca aceea a lipsei dentare.. Dac majoritatea autorilor folosesc termenul de dinti supranumerasi (Agrestini, Cadenat, Chaput, Chateau, Gysei, Boboc, Griva) sau ose bgaiodaatla (Broglia, Cadoni, Roccia) se mai intalnesc ¢i alte denumiri ca: igdontie, nisiodontis, pleadontie, roligene Ceci exces, dintissunlimentan, b deadimt, ataleodontic, hinenplazi Pentru-a desemma plusul in formula dentar& termenul de dinte supranui ‘9 mai mare putere de expresie, a fost istoric mai usor este folosi denarii anoaar ~ Frecventa dintilor supranumerari in raport cu alte anomalii dento-maxilare este de 3,04% (rezultatele sunt ale unui studiu personal realizat in perioada 1990-1996, pe un egantion de 3221 pacienfi cu anomalii dento-maxilare). In alte studii statistice am intalnit valori de: 2,7% (Veronica Popa 40 Molea - 1963), 1,6% (Horowitz - 1969), 4,9% (Gyse! - 19693, 3,5% (Boboc- 1971),.. Daca in. cazul feminin, Jn cazul di (64,28%) in raport cu cel feminin (35;71%), valorile Fi concordante cu majoritatea datelor ‘din literatui®: 3/1 — Gysel (1969), Griva, Mecher (1979), Din totalul cazurilor cu, dint supranumerari, doar 9,18% au prezentat dini supranumerari in dentitia temporard, restul de Ga oan dinfi supranumerari_in_dentitia nent \ceasta indreptateste afitmatia oa dinfit Supranumeran se intalnesc in ambele dentiti, mai mare in dentitia perma Fre studiul meu, aceeagi concluzie regisindu-se gi in Gatele din literatura: 8/1 — Brabant (1964); 9/1 - Shapira (1969). Cei mai multi pacienti sunt purtitorii unui singur dinte in plus (73,469). Urmeaza cei cu doi dinti in plus (21,42%), cu trei dinti tn plus (3,06%) si cu patru-cinci dinfi supranumerari (1,02%6); nu ath wasit nici un pacient cu 6 saa mai multi dinti supranumerari fat de formula normala, $i in alte studii st existenta unui singur dinte in plus éste cea mai frecventl 86° Gysel (1969), 64,4% - Boboc (1971). Dintii supraniumerari se regisesc-pe ambele maxilare, dar unpiedilectic pe maxilanil superior, aproximativ 91%, oarecum similar colorlalte statistic’: 85-90% (Brabant -1957; Chapu! 1967), 83% (Rusu gi colab. - 1969). fn raport cu sectorui de arcada interesat, rezultatele studiului meu, ca gi majoritatea datelor din literatura converg spre concluzia la care au ajuns Orlando si Bernardini, sumand un mare numar de statistici in perioada 1881-1966 si anume c&: regiunea cea mai regiunea incisivl, mai ales la arcada superioar’. Cat priv intreattea pe hemreaid an giat § Petcare hemiarcada stanwa, dar cu o valoare inferioara (48%) celor din literatura: 60% - Taviani (1927), Cadoni (1956), Gysel (1969). ayETIOPATOGENIE . - Conceptele etiopatotogice ale dint lor supranumerari ex plurfactorial, care se Teagk de flogeneai, prin teoria atavicd si ajunge tr ‘Ontogenezi pani la Peer otential cauzatori asupra embrionulut ia dezvaliar, tact donand pe zonele odontogene ar determina o conde plus tase ena “ntenyy Le sees ais in explicarea cnuzali. a_apacitiei-de_dinfi in plus majoritaten autorilor sau grupat in tote ce sa troviel adescendentel", care in esenti sust formule dontare anterioare (Magite “romp, Roses: ‘Agrestini) sau revenirea in formula : cKumente dentare disparute in cursul flogeneze eae (Onde): po caro leu : mali. Din acest een 7 lor din seria not Din punct de 6Sunt situafii cind dintele supranumerar, desi aproape pe ruptia dintilor _ eee ba linia arcadei, prin faptul ca nu seamén& cu cel pe locul céruia 1, dinti supranumerari care nu au perturbat 1 i (erupfi sau inch ia di i tulburiri fizionomice i psihice care obligi t permanenti (erupfi sau ae dintilor stl, atrage mari tulburari fizionomice i psihice care obligi la 7 2. dinti supranomerari care au determinat — extractia dintelui supranumerar urmati de aducerea pe arcad’ ermanenti a dintelui din seria normal ima. situati dintele supranumerar este Jn prime situatie, de regula, ; erupt, la Jibilites formmulei dentare constant numir shat pnare de dint; poste fi asd st inclus. D: supranu- a erupt pe af : ‘Jour o observare atenti il descopess, ma mai ales cfd aspectul, forma si vohumul mi fin setia normal, incadrandu-se functionalitatea dento-detitara, este, frontal inferior, cénd apare al S-tearii De cele mai multe ori ins, dintii supranumerari erup in afara arcului dentar, iar tulburirile pe care le determin’, sunt | | legate de locatizarea acestora. Astfel, dintii supranumerari pot cada aliniat in. curbura, | determina, datorita spatiului insuficient: Ao inghesuiri dentare, cu intreaga gami a malpozitiilor (aparifi-de.carit a dintii din seria normal’ si fenomene inflamatorli gingivale, datorita inrautatirii conditiilor de curafire gi autocuratire); deo east 9 soa usilaeeeni cu aparitia diast TheLinterincisive cel mai adesea datorité meziodensului; Be Hoglecctaoaaulialts ‘mai_ales fn localizarite orale “ale dintilor supra-numerari a arcada superioaré, cénd arcada inferioara pitrunde intre. dintii supranumerari si cei din seria normalé de pe arcada antagonist, uneori, migarile mandibulare sunt blocate prin malpozi lor din seria normal, deplasati de cdtre din supranumerari; * @n resort sadiculase, ale dinflor din seri ‘acestea se produc in timpul evolutie’ i dintilor supranumerari; ES) = tulbyrisi fizionomice, date fie de aspectul dinte’ ‘Supranumerar, Tie dé malpozitiile pe-care acesta determind (mai ales in localizirle vestibulare din regiu- ‘nea anterioar’) (fig.20) in aceste. situatii, dintele supranumerar de regula. se extrage, pentru a permite alinierea dinfior din seria normala, Extractia este contraindicati, ca except e cand se asoociazi cu inicrodent 4 normal, deoarece peeled Wioreazé. neconcordanta dintre volumul mai redus al sistemului dentar gi osul alveolar normal dezvoliat ‘ig: 215 nisin inferior init in urban seal (ini sisadiologic) 64| o cind un dinte ” este comprottis si mi poate fr want tosiek extractia dintelui irecuperabil, desi din seria Monmald, si alinierea dintelui-supranumersr-pe arcada, camuia ise poate rezolva aspeetul-CovOuar-atipio prin aditie sau protetic, . ° a Bot é plistrati, cu conditia uml control periodic, tra a depista ta. timp. 21 ary Oia uma nclugi avind © podtie favorabila pentiu Svolutia pe arcada gi care ar putea fi fotosifi tt vitor in Koa! ui dinte din seria normal, prodispus cari si ccomplicatilor ei; aceasté situatie clinic se Yntdlneste not extrem de rar. F 6 | 1 utiacia Yovine imotdeauna dbigatoricjn eazul dingo asuprammtéiaii anaatvofici. Acestia, degimerfapiedic& evoluiia niciamur dinte permanent, pune probleme sub alte aspecte (degenerare tumorala, evolutie necontrotat& citre fosele nazale, sinusurile maxilare, ingreundnd ulterior interventia chirurgicala de indepartare a lor. in ceea og priveste atitudinea terapeutic’,” ineazal dinfilor_supranumerari_care_au_determinat incluzia dinilor permaneny, plan se situeaz crearea conditiilor pentru asigurarea evolutiei dintelui din seria normal, aflat in incluzie, succesiunea fazelor terapeuttce-fiind urmatoarea’ 1. mrivea_perimetrului_arcadei dentare cu ajutorul aparatelor_ ortodontice fa obtinerea unui spativ’ suficient (allnierey dinielui ictus din ‘seria normata, “in aceasta claps, am avat siitpriza ca dintele din seria normala, dup obtinerea spatiului, si-si reia spontan eruptia, faré a interveni chirurgical pentru indepirtarea dintelui supranumerar care a rimas situat, in continuare, in profunzimea osului; explicatia poste fi-gisiti tn .nelinistea locala' ‘provocaté de aparatul artodonti,printre consecintee aceéteia fiind si reluarea enuptiei; rgicald ‘care urmbreste tndepfirtarea dintelui_supranumerar, “éliberarea dn eventual, andorarea diftelui_inclus_ di capitolul Incluzia dentara 3. tractiunes lent pe-arcada a dintelui permane eu ajutonil anor fort ‘ancorat — sau, mai bine, mentinerea drumului liber de eruptie. S-a observat_ci_dack are. spal cien reprezentat de dintele supranumerar a fost indepartat, dintele permanent isi poate relua spontan potentialul de eruptie in majoritatea cazurilor. Interrelatia intre prezenta dintilor supranumerari in dentitia temporari si prezenta acestora in dentitia permanent se poate discuta si 9m cazul dintilor supranumerari, Este sau, nu 6 1_suficient gi_obstacolul_”obligatoria ca o situatie din dentitia temporard sa s¢ repete bo PARALELA INTRE ANODONTIE st DTH identic si i cea permanenta? Refertor Ia acest aspect observatile ' Jinice conduc spre urmatoarea concluzie: . | cnce reatiia permanent’ poate evolua fark tulburiri tn plus ~~ se numirului dentar, chiar daci acestea au fost { : rezente in dentitia temporaré; : ; -2- dente permahenti poate prezenta elemente dentare tn plus ca in dentitia. terporart; _ fn dentifia permanent poate dpare reducerea nurnerica, chiar dac& tn dentitia’ temporard au existat. formafiuni supranurmerare, : Degi, la o prima vedere, cele doua aspecte ale numanuiui dentar ar putea sf apari diametral opuse din toate punct vedere, au totugi destule elemente comune: 1, atat dintii supranumerari cit si anodontia suficient de freovente pentru a merita tn coi atenfia specialigtilor, reprezentind impreuni aproximativ 6% din totalul anomaliilor dento-ma: ! 2. se intalnesc in ambele dentitii, dar cu precddere tn ' dentitia permanent; 3. se regisesc cu predilectie pé maxilarul superior sin special fn regiunea incisiva; 4. numarul dinfilor atingi de variatia numerica find |; majoritatea pacientilor fiind purtétorii unui singur dinte {n plus sau a unui dinte in minus; 5. dinfii cu o labilitate crescuti, atat pentru conditia in plus, cft gi pentru cea in minus, sunt ultimii din fiecare ; ‘grup dentar; : © din punct de vedere etiopatogenic, impun a fi privit i = ( ca 0 consecinti a interferenfelor reciproce ai a a qi: factorilor filogenetici, ontogenctici, ereditari, desi unul este totdeauna predominant; a incerca separarea lor ar Mnsemmna pierderea oricdcui suport real: © ambele aspecte ale numArului dentar pot fi explicate si interpretate filogenetic; _ © variatia numirului dentar apare, in mod cert, datorit unor tulburiri in organogeneza si mai ales tn prima fazi, cea de proliferare, fiind recurioscut’ ca pericac: cea mai sensibilé fata de factorii cauzali perturbatori tulburarile de-inductie pot opri proliferarea celular’, . dar pot si-i creeze gi o conditie in plus; : + influenta ereditati, discutabil& si mult discutati, se realizeazi, pentru ambele aspecté, printr-o transm Ea cu caracter autozomal dominant, neregulat; 6 es ee f ss A esi7. terminologia folosita este extrem de variatii, nuantati, dar si controversat mai ales pentru rinusul dentar, 8 sub aspect Clinic se prezintit ‘Yntr-o mare varietate, formele atipice cistigird din ce in ce mai mult teren; 9, se pot manifesta fie ca un fenomen izolat, singular, fie sunt expresia, uneori unicd, mai mult sau mai putin evidentd, tn cadrul unor boli sau sindroame cu interesare organic’ polivalenta; lo.diagnosticul, desi nu ridicd probleme, rezervi uneori \6.responsabilitaten tratamentului rEmane in seama specialistului ortodont chiar gi-n situatiiie ce necesiti conlucrarea cu alte specialitai t i - | Elementele prin care se diferengiazd aw mai mula { profinzime gi se leagi in special de: } 1. consecinjale evolutel flogenctice, care situeazh cele i dou aspece ale nuréruluidentar fa poli opus antipo) a dingii supranumerari - considerati a fi fenomen atavic, Nestigntia radiologic este absolut indispensabilt 4 anodontiile - fenomen proterogenetic, : inven diagnosticl poziiy si dferonial oft ‘mai a 2. aspectul etiopatogenic - anodontiile par mai ugor versa a ciniceengosicl de abordabile sub aspect cauzal dectt dinfit supranumerari a i. ererridine Tl pune examenul radiologie) pentru aprecierea dei nici una dintre- cauze mu imbraci un caracter ae atecosoae a dinar gio conduits teapenticd. universal, cum de altfel nici una nu a adus dovada unei evolu via tmp; ea. mu se poate substitu Inst selectii de actiunes sisiodaté examenului clinic tavestigarea radiologica de 3. frecventa diferitf: dinfii supranumerari sunt’ mai rar sngamnblu a ambelor maxilare de tip ortopantomograma intflniti decat anodontia; preponderenta formelor to imbrack un. caracter absolut obligatovia. pentru 0 ‘minus pare si schiteze reducerea adaptativa a sistemului valuare corectl a prezentei anomaliei gin alte-sectoare dentar, conform evolutiei ftogenetice vivero-ermnione: 4. freoventa relativa, pe sexe‘este si ea diferita - situaiile de reducere numerich au o incidenti de 2 ori mai mare Ta sexul fominin fat de sexul masoulin; pentru dinti supranumerari se menfine acelasi raport de interesare (2/), dar in favoarea sexului masculin; 5, dintele cel mai interesat este meziodensul superior pentru surplusul dentar i incisivul lateral pentru anodontie; 6. investigatia radiologic’ - si aceasta pare a fi diferentiaté in sensul c&, pentru anodontie se folosesc mai mult: ortopantomograma, teleradiografia, radiografia retroalveo- decat cele suspecte clini 12-depistarea lor precoce este 0 verigh importants. is ‘nterceptarea complicatiilor si tulburdrilor a chror cauzi pot fi, iar decizia terapeuticl depinde, Tn, mare: mAsore He momentul depist&rit anomalies; 13.88 pot asocia cu orice tip de anomalie dento-maxitaré, prezenta lor in acest context constituindu-s¢ uneori tnt ee factor ayravant, alteori dimpotriva, tntr-un factor adjuvant, benefic tratamentului ortodontic complex; 14, tulburérile-fumoti ncipal cele fizionomice, cle find cele care aduc pacientul-la-tratament, pe plan Seeundar rimandnd tulburdrile mastica-tori, fonatoni, ete lard, iar pentru dintii supranumerari: ortopantomograma, 15. prin particalaitile organismutu ce poarté anomalia, radiografia cu film mugcat, procedeul Clark; Jmpun specialistului, sub aspectul atitudini terapeutice 7. complexitatea tulburarilor clinico-functionale - acestea © Fesponsabilitate medicald deosepita gi conduc Ia 0 sunt foarte evidente si cu implicatii extrem de maxima individualizare; nefavorabile tn anodontiile fntinse, subtotale si totale; 0 n } eas aitudinea terapeuticd vizeazd in cazul anodomiilor in * ed sud solute ‘ortodontice, ortodontico- protetice sau ortodontico-chirurgicale $i protetice, pe Sand, fn cazul dinfilor supranumerari, ponderea 0 are ‘tratamentul ortodontic gi cel chirurgical (extractia). 9, durata' tratamentului in majoritatea situatiilor este mult tai mare in cazul anodontiei decat in cazul dintilor supranumerari, ?n leghturd directii si cu particularitatile anomaliei. en NDA A ete Capitotul Li INCLUZIA DENTARA DEFINITIE. TERMINOLOGIE. FRECVENTA Incluzia_dentari_este ja dentari._de_¢y respectiv phi Jet _formai_tn_interiorul osului maxilar, mult peste varsta sa normala de eruptie. fenomenului ce impiedici dinfii si treack de os sau {esutul moale, pentru a ajunge la exterior. Archer defineste dintele inclus ca fiind acela care este neerupt complet sau parfial gi este blocat de alt dinte, os sau tesut moale’astfel inc&t eruptia sa jn ‘continuare este imposibil8, V. Popescu. considera inclus un dinte care rimane ‘impreun’ cu sacul siu submucos, peste perioada sa normal de eruptie, avind terminati evolutia morfologic’, cu formarea Dechaume consider’ inclugi acei dinfi a Gkror cavitate pericoronara nu prezint’ nici o comunicare ou mediul bucal, dup’ data eruptie} obignuite, Jn aprecierea lui Firu, incluzia reprezinti neeruptia unui dinte complet format, dupi trecerea varstei sale de eruptie.$i Roccia definegte cam in aceiasi termeni incluzia dentaré, respectiv neeniptia unui dinte complet format la varsta normal’, si rimanerea in alveola proprie. Dintii inclugi in alte pozitii i numeste ,,ectopici”. Dupt Boboe, prin incluzie dentari (retentie primaré) se infelege rimanerea unor dinti in profunzimea osului, dupi ce termenul lor de eruptie.a trecut, fri a avea tendinta saw posibilitatea si erups. Timogea descrie o siiuagie particular’ 2 avestui fenmen, respectiv ,anclavarea deniara”, care se refer’ ja un dinte 2 carui coroana, partial degajat de os, se afla sub fibromucodsa gingivald gi al clrui sac pericoronar comunic cu B