Romanian educational sistem

The schools do enough to help graduate find jobs?

How your job match my skill at my interest

Conclusion:

Assist further to find a job, start own business

Low spending on education, high early school leaving rates, and high underachievement in basic skills
are just some of the challenges of the local education system, according to the European Commission’s
2017 Education and Training Monitor on Romania.

Romania has the lowest general expenditure on education as a proportion of GDP in the EU, of 3.1% in
2015. By comparison, the EU average is of 4.9%.

The Romanian educational sistem is suffering form lack of appropriate funding and the many failed
reforms attempted by Romania’s.

Maintainig the current educational Romanian sistem endangers country’s competitivity and
prosperity.the sistem has four big faults;inefficiency, irellevance, inequity and poor quality.

What do we want our children t know when they graduate is the basic question which any school
curricula should ask in order to have and apply a wider approach.

Another gap is excesive politicization in schools management that resulted in low levels of know how

and poor level of management professionals .

Actual educational sistem provides insuficient inovation and research
The employers complain about the missing qualified candidates while the candidates acusse the lack of
jobs diversity, both situations being simultaneous.

The detrimental conditions in the labor market are lower employability and underemployment in terms
of over-qualification and under-qualification. These problems create job insecurity and contribute
negatively to the development of romanian labor.This is why there is a serious concern about a possible
mismatch between the skills and competences of the labor force, especially amongst youngsters, and the
requirements and demands of the work environment.

the labor market trends and related skills needs to better match education and job. This is an important
issue because “education and training have a fundamental role to play in achieving the ‘Europe 2020’
objectives of smart, sustainable and inclusive growth.” (Council of the European Union, 2011, p. 1).
Investing efficiently in high quality education will provide people with more and better skills and
competences.

Competences proved to be useful for the first employement are the transversal ones. Only in medical
sciences case, the graduates consider specific competencies more useful than the transversal one.
Transversal Competence is a set of competences related to attitudes and values (knowing how to be)
and, procedures (know how) that can be transferred from one specific professional field to another.
(digital competences, and foreign language).
The general idea derive from a recent statistic questionnaire is that the majority of employers agrees
with affirmation that Romanian educational sistem provides too many specializations.
• Sistemul de învăţământ superior actual are prea multe specializări.
• Facultăţile acordă prea puţină atenţie pregătirii pentru activitatea la locul de muncă.
• Programele de studii ar trebui să ofere o pregătire specializată.
• Ar fi mai bine ca absolvenţii să fie specializaţi pentru un loc de muncă specific.

Programe de studiu care conduc la angajarea în specializarea absolvită sunt în

principal calculatoarele, matematica, construcţii civile şi industriale, teologie pastorală, medicină
veterinară. Absolvenţii acestor specializări lucrează în proporție de peste 60% în joburi care
sunt direct legate de specializarea absolvită. Dacă extindem lista şi la specializările pentru care
avem rezultate tendenţiale, la cele de mai sus se adaugă: farmacia şi pedagogia în
învăţământul şcolar şi preşcolar, pedagogia muzicală, informatica aplicată, instalaţii pentru
construcții, tehnologia informaţiei şi inginerie economică în construcţii.

Programe de studiu care conduc la angajare în domenii conexe celui absolvit sunt:
ştiinţe politice, relaţii internaţionale, comunicare şi relaţii publice, administrarea afacerilor,
economia comerţului, turismului şi serviciilor, informatică economică, afaceri internaţionale,
management, marketing, electronică aplicată, tehnologii şi sisteme în telecomunicaţii.
Absolvenţii acestor specializări lucrează în proporție 30-45% în joburi conexe
specializării absolvite. Dacă luăm în considerare şi declaraţiile referitoare la colegii de
facultate pe listă se adaugă şi alte specializări din domeniul ştiinţelor socio-umane:
sociologie, asistenţă socială, limbă şi literatură modernă, traducere şi interpretare, jurnalism.
Programe de studiu care conduc la angajare în domenii diferite de cel absolvit
sunt: geografia turismului, limba şi literatura română, istorie, relaţii internaţionale şi
studii europene, administraţie publică, administraţie europeană. Peste 40% din absolvenţii
acestor specializări declară că lucrează în joburi care nu au legătură cu specializarea absolvită.
Pentru această categorie de joburi nu avem informaţii referitoare la situaţia colegilor de
facultate.
Datele susțin ideea că piaţa muncii nu are oferte foarte generoase în primii ani după absolvirea
facultăţii, însă anumiţi absolvenţi au mai mult oportunităţi. Datele din Tabelul 15 arată că există
diferenţe între numărul de oferte pe care le-au avut absolvenţii în funcţie de domeniul
studiat.
Astfel, este mai probabil ca un absolvent de ştiinţe umaniste sau de ştiinţe economice
să declare că a avut mai multe oferte la prima angajare, în timp ce este pu ţin probabil
ca un absolvent de arte sau de ştiinţe agricole să fi avut mai multe oferte la angajare.

Este posibil că absolvenţii de ştiinţe umaniste să aibă mai multe oferte de angajare
tocmai datorită faptului că şi-au format în facultate o serie de competenţe transversale, iar nişa
pe care aceştia o ocupă pe piaţa muncii le oferă mai multe posibilităţi tocmai datorită
marii flexibilități pe care o au. În acest context, faptul că intră în competiţie pe o piaţă
puţin specializată reprezintă de fapt un avanta

Both employers and employees consider that the current educational sistem provides theoretical
knowledge but not enough practice abilities, and there is a gap between what universities offers
and labour work demanding.
There are a number of key competences (or combination of knowledge, skills and attitude) that can
support an individual’s life chances and also easier transition to the labour market and career job
prospects. For example, participation in entrepreneurship education .Furthermore, the potential of
digital technologies in improving educational practices is being held up by challenges that education
systems still face.

Education and training systems must generate those new skills, including the basic skills and learning
that are pre-requisites for both entering the labor market and for further updating of skills. Educational
systems must adapt their curriculum to the nature of the new jobs which are expected to be created, as
well as to improve the adaptability and employability of adults already in the labor force.

Society is requiring higher levels of skills that schools were not initially designed to teach. Specific
competencies are needed for educators and higher education students in order to prepare a college-
and career-ready workforce. Educators must begin or continue incorporating digital tools and
technology in their content in order to meet the demands of an increasingly technological world