TREN CLUBUL ROMAN
~ Asociatia Prietenilor C.F.R. -
Inregistrata la Judecatoria Sectorului 1
Bucuresti in baza Dosarului nr. 1997/PJ/1990,
Legalizata prin Sentinta nr. 1190 din
15.08.1990
SEDIUL : 78141 BUCURESTI, Calea
Grivitei nr. 1938 (Muzeul CFR)
PRESEDINTE: Octavian UDRISTE |
SECRETAR : Antonio BIANCO |
FINANCIAR : Viviana RADULESCU - |
ISTORIC: Serban LACRITEANU
MODELISM : Dan loan POPESCU
FILIALA BRASOV : Virgil LEANCU,
Mircea SUTEU, Radu BELLU
FILIALA GERMANIA : Hubert KONIGER
(Altenstadt)
CORESPONDENTI REGIONAL! : Florin
LUPESCU (Targoviste}, Silviu DARLEA
(Arad), Florin NAN (De}), SZELES Jozsef
(St. Gheorghe), Mircea DOROBANTU.
- TREN MAGAZIN -
Buletin informativ al T.C.R.
- publicatie trimestriala -
REDACTORI : Serban LACRITEANU,
Albert Antonio BIANCO
GRAFICA : Mircea DRAGOMIR
ADRESA DE CORESPONDENTA
ste. Gala Galaction nr. 43 ~
RO-78188 BUCURESTI
CONT C.E.C. : 25 11 0103 0982 Filiala
Sector 1 Bucuresti (ATENTIE NR. NOU !)
Asteptam colaborari, sugestii gl informatii
actuale din domeniul nostru de activitate pe
adresa de corespondenta
Tren Clubul Roman & Muzeul C.F.R.
organizeaza
Concursul International de Modelism Feroviar
igi anaes
ae MUZEUL C.F.R. calea Grivitei 19.
ZILNIC INTRE ORELE 10°16
PUBLICITATE
Colectionar roman caut fotografii de epoca sau
actuale ale tramvaielor care au circulat sau circula
in diferite orase din Romania. Pot fi fotografi o:
nale, crti postale vechi sau reproduceri de buna
calitate. Ofer pret foarte bun.
Corel MISINGER, str. Siretului nr. 4, sc. C, ap. 49,
2400 SIBIU, tel. 069 442256, dupa ora 21
Calatorii feroviare nostalgice ?
Trenuri de epoca ?
RONEDO
RO-5600 PIATRA NEAMT
B-dul Decebal nr. 59, ap. 1
Tel: +40-(0}33-231870
Fax: +40-(0)33-231306Editorial
Incepand cu data de 1 octombrie a anului
| 1998, Societatea Nationala a Cadilor Ferate
Romane a fost restructuraté printr-o lege
special a Guvernulut Romdniei, indeplinindu-
| se asfel unul dintre obiectivele programului de
guvernare, in concordanté cu directivele
Uniunii Europene si cerintelor economiei de
piaté. In esenté, directivele UE prevad, in
| primul rand, separarea infrastructurit de
| operatorit de transport, apot interzic categoric
| subventionarea transportului. de — marfai,
| recomanddnd totodaté introducerea competitiei
intre modurile de transport si asezarea
| acestora pe principiile de baza ale economiei de
piata. In calitate de tard asociata gi candidata
pentru integrare, Romania a aderat la aceste
‘| Directive, iar situatia financiara st tehnica a
_ | catt ferate, apropiata de cea falimentard, au
impus declangarea —neintarziata =a
‘| restructurrit. In plan organizatoric, SNCFR a
fost “sparté” in cinci societati comerciale
distincte, dupa cum urmeaza:
* Societatea Nationald de Cai Ferate “CFR”
care gestioneaza infrastructura feroviara;
* Societatea Nationala de Transport
Feroviar de Marfa “CFR Marfa";
* Societatea Nationala de — Transport
Feroviar de Cailatori “CFR Calatori”;
* Societatea de Administrare Active
Feroviare “SAAF” care —_gestioneazd
excedentul de active rezultat din divizare;
* Societatea de Servicii de Management
Feroviar “SMF” care va asigura serviciile
Jinanciar-contabile si juridice pentru toate
celelalte societati si va gestiona creditele.
Cele cinci societéti vor fi independente din
punct de vedere financiar, vor actiona in scopul
obfinerii de profit si vor efectua prestatit una
caitre cealalté numai pe baza de plata
cre)
transformala tFOR
Ge
AUTOMOTOARELE CAILOR FERATE ROMANE
3. Constructii noi
La acest capitol trebuie mentionate si
singurele constructii_ noi in domeniu dupa
anul 1960. In vederea inlocuirii treptate a
automotoarelor invechite, care nu mai
prezentau siguranta in exploatare, uzinele “23
August” din Bucuresti (foste MALAXA) au
proiectat prototipul unui nou automotor pe
dou osit pentru CFR, avand codificarea
firme AD 20, Au fost construite doua
prototipuri avand numerele CFR 79-0001-2
(nr. fabr. U23A 23901/84) st 79-0002-0 (nr.
fabr. U23A 23902/84), precum si mal multe
remorcl. Avand un aspect exterior plicut,
vehiculele sunt actionate de un motor Diesel
D 1256 HM licenta MAN utilizat pentru
autobuze, cu o putere de 192 CP. prin
intermediul unei transmisii hidromecanice
Clark. Amenajarea interioaré este mai mult
decat originala: bancile sunt realizate din.
sipet_ de lemn! —Automotoarele nu au
corespuns insa din punct de vedere tehnic
Puterea disponibild st reglajul transmisiei
conduceau la un demaraj foarte lent si la
prelungirea nejustificat a timpilor de mers.
Dupa efectuarea probelor, automotoarele au
fost utilizate pentru trenuri de la Bucuresti
catre Snagov Plaja, ulterior fiind inlocuite cu
automotoare din seria 1000 sau cu trenuri
remoreate de locomotive. Dupa efectuarea
tunet revizii generale in uzina constructoare,
automotoarele - prototip sunt utilizate cu
succes ca vehlcule de serviciu, pe linia de
centura. Vehicule asemanatoare din punct de
vedere tehnic au fost construite cu succes
pentru linie ingusta (750 - 1000 mm) pentru
calea ferata poloneca PRP.
Cinet ani mai tarziu, au fost construite
inca patru vehicule asemanatoare, dar cu un
design diferit si prevazute cu doud_motoare,
avand numercle CFR 97-0001-4, 97-0002-2,
97-0003-0 st 97-0004-8 (nr. fabr. U23A
25578-25581/89). Numarul de serie este
oarecum neobisnuit, normala ar fi fost
inmatricularea sub numarul de serie 79 sax,
oricum, in grupa 70, care este rezervata
aparent automotoarelor. Au fost construite si
remorei asemanitoare, de catre fabrica de
vageane "MEVA” din Drobeta Turnu Severin.
care sunt utilizate si impreuna cu,
automowoarele de constructie veche, in special
in zona Timisoara. Incepand cu sezonul
estival al anului 1993, aceste automotoare,
Impreuna cu doud remorci, au circulat din
nou pe linia Bucuresti - Snagov Plaja. apoi au
fost utilizate 1 ele ca automotoare de serviciu,
>)
(partea a I-a)
pe linia de centura. Toate aceste vehicule au
fost concentrate la Remiza de automotoare din
Bucuresti, O constructie in serie nu este
prevazuta pentru moment
in anul 1995, firma constructoare de
utilaje de cale si de vehicule de serviciu
MARUB din Brasov, totodata unitatea
Teparatoare a automotoarelor CFR,
construieste un prototip de automotor pe 2
osii avand numarul 96-0001-6, bazat pe
sasiul motorizat al utilajuiut UAM 215.
Tocmai aceasta origine il confera un aspect
cam... cocotat, avand podeaua si caroseria
situat. mult deasupra axului_tampoanelor.
Amenaiarea interioara, cu fotolii tapisate de
autobuz interurban, au determinat Serviciul
Comercial al CFR inscriptionarea clasei I pe
vagon, desi inmatricularea vehiculului este
Bm mot 96-0001-6 Motorizarea sasiului
poate fi realizata in varianta cu transmisie
mecanica si motor Diesel de 215 CP, sau cu
transmisie hidraulica si motor Diesel de 282
CP, ambele in licent&é MAN, provenite din
industria de autocamicane. Vagonul, in
asociere cu o remorca pe 2 osii tip MEVA, a
fost utilizat experimental in anul 1996 ca tren
accelerat A 1895/1894 pe ruta Bucuresti
Nord-Campulung, apoi ca tren accelerat AM
1598/1597 pe ruta Bucuresti Nord-
‘Targoviste. fiind apoi retras si utilizat ca tren
de serviciu pentru Snagov sau pe centurd
Trenurile A 1895/1894 au fost desfiintate, iar
AM 1598/1597 pentru Targoviste a fost
inlocuit. cu o garnitura de 4 vagoane
remoreata cu LDH.
In anul 1997, MARUB a construit si
prototipul cu. transmisie —_hidraulica
asemanator cu primul, codificat de fabrica
AM-282-H-002 si inmatriculat la CFR ca Bm
mot 95-0001-8. Dupa numeroase parcursuri
de proba pe linille din jurul Brasovului
{Rupea, Zaresti, intorsura_ Buzaului,
Covasna, Malnas si chiar Predeal) s-a
concluzionat 4 automotorul nu este apt
pentru circulatia pe lini cu rampe mari,
producandu-se frecvent suprainedlziri ale
motorului, transmisiet si ale instalatiilor
anexe, chiar si rotirea unui bandaj ca urmare
a unor patinari repetate. La una dintre
cursele de probi pe linia Brasov-Zarnesti
automotorul a surprins un atitovehicul la un
pasaj la nivel, lind avariat. Dintre
parcursurile cu cAlatori, mentionam un tren
acelerat Bragov-Malanas Bai si cursa pe
distanta Bragov-Zarnesti (doud parcursuri
dus/intors pe zi).Automotorul 79-0001-2
cu 2 remorei ca tren
pentru Snagov Plaja in
primii ani de exploatare
si solo In anul 1998
Foto: Antonio BIANCO
Mircea DOROBANTU
LZR
Automotoarele 97-0001-4 solo
ca tren de serviciu (mai 1996) si
96-0001-6 cu remorca (de tip 97)
50 53 2429 015-2 ca tren accelerat
(julie 1995)
a DOROBANTU /TM/
Foto: M|
==
a ar —=
‘ef
4, Automotoare Diesel pe patru osii
Inceputul anilor ‘30 reprezinta
perioada reprezentativa pentru dezvoltarea
constructiei_automotoarelor Diesel pe patru
osii in Germania si Ungaria. Tipul maghiar
de automotor rapid usor ARPAD constituie
modelul de succes care va influenta decisiv
constructiile romanesti ulterioare. Cel putin
un automotor de acest tip a fost construit
aproape exact de ASTRA Arad, utilizand
subansamble importate din Ungaria, Acesta
purta numarul de fabricatie 200 (dupa unele
surse 2000, ceea ce nu este probabil) si ar fi
fost inmatriculat la CFR ca Bam mot 751
Experienta acumulaté cu acest vehicul a fost
concretizata intr-o serie de 42 de automotoare
asemanatoare, cu transmisie _mecanica,
construite de ASTRA si MALAXA pana in anii
1950. Este vorba de vehicule pentru trenuri
accelerate, amenajate pentru doua clase
Motoarele Diesel de 200 CP proveneau
initial de la firma Ganz, fiind apoi construite
in licenta de MALAXA. — Viteza maxima
constructiva de 110 km/h a fost redusa in
ulimit ani la 100 km/h - pentru
automotoarcle-salon, respectiv 80 km/h -
pentru cele obisnuite. Ele au fost
inmatriculate la CFR ca BCam mot (ulterior
ABant mot) 751 - 793 si se mai intalnese
astazi.in serviciu in zonele Arad, Timisoara $i
Sibiu. Multe dintre ele au fost construite
initial ca automotoare-salon, avand amenajari
interioare deosebite, si au fost utilizate de
familia regala, membrii Guvernului, sau de
condueatorii Administratiel CFR. Chiar si
dictatorul Ceausescu avea rezervat un astfel
de automotor, care exist si in prezent!
Numerele acestor vehicule speciale sunt
cuprinse in seria 750, identificarea acestora
facandu-se numai prin indicatia Aam inaintea,
numarulut,
Succesul obtinut de Calea Ferata
Germana (Deutsche Reichsbahn) cu reteaua ei
de automotoare rapide interurbane, determina
Administratia CFR s& introducd legaturi
rapide de “i pentru oamenit de afaceri intre
Bucuresti si principalele orase din provincie
Sertel de automotoare construita de MALAXA
intre anii 1937 - 1941 pentru acest scop, ti
poate fi atribuita aceeasi "paternitate’ si
anume constructiile GANZ pentru Egipt si
Uruguai, Este vorba despre automotoare pe
patru osii, cu motoare Diesel tip Ganz VI JaR
170/240 de 240 CP, transmisie mecanica si
prevazute cu un singur post de conducere,
care trebuie cuplate perechi, pentru a forma
rame automotoare duble. — Amenajarea
interioara corespundea clase! a Il-a (de atunct)
si cuprindea un mic spatiu adiacent ce putea
fi amenajat fie ca bar, fie ca spatiu pentru
bagaje
Pentru inceput, au fost construite sase
vagoane-automotoare (Bam mot 1001-1006)
apo! inca 26 (Bam mot 1007 - 1032) cu
amenajari_interioare diferite si motoare de
220/240 CP de provenienta indigena. Pana la
tret astfel de rame automotoare duble puteau
fi cuplate si conduse impreuna, existand prize
exterioare si cabluri de legatura in acest scop.
Conducatorii acestor automotoare _eraut
selectionati si instruiti in mod special. Dupa
1956, vehiculele au fost reamenajate pentru
doud clase {devenind ABam mot). fiind
ulterior utilizate indeosebi pentru serviciul
local de calatori in zonele Arad, Timisoara,
Sibiu si Bucuresti. Ultimul serviciu de tren
accelerat a fost prestat in anul 1992 pe liniile
Arad - Vascau si Arad - Brad, trasee pe care
au citculat - ca inlocuitori - chiar si
automotoare pe doua osii din seria 900!
Au mai existat dowd prototipuri de
trenuri automotoare rapide care au circulat in
Romania: Primul, construit in anti ‘50, era
un tren automotor Diesel-electric compus din
patru vagoane, a carui aspect exterior era
foarte asemanator celor din seria 1000. Cele
doua capete motoare, prevazute cu cabine de
conducere, avand formula osiilor (ALA!2° si
inmatriculate Bam M5 si M6, incadrau doua
vagoane intermediare nemotoare. _Viteza
maxima era de 100 km/h. Printre ultimele
serviciile efectuate mentionam un tren
accelerat Bucuresti - Calarasi, Vehiculul a
fost vazut pentru ultima oara in Timisoara, in
anul 1982.
Cel de-al doilea prototip. din care au
existat doua gamituri, a fost conceput in
ideea ambitioasé de a prelua inca de la Viena
turistit straint si de a-i transporta cu_un tren’
de lux cdtre litoralul Marii Negre. In acest
scop. “Uzinele 23 August’ din Bucuresti au
construit in anul 1959 patru automotoare
Diesel-electrice avand formula osiilor (ALA)'2"
si inmatriculate Ade OOL - 004, prevazute cu
motoare Diesel de productie romaneasca de
730 CP si cu un post de conducere
suprainaltat. Viteza maxima era de 110
km/h. Amenajarea interioara cuprindea, pe
lang cabina de conducere si sala masinitor.
un compartiment pentru bagaje si spatii
pentru calitor, Un tren automotor era
compus din doua capete motoare ce incadrau
patru vagoane nemotoare, construite de
"Uzinele Gheorghi Dimitrov” din Arad, fost
ASTRA. Trenurile - supranumite “Sageaca
Albastra” - nu au circulat niciodata pana la
Viena, fiind utilizate - pentru inceput - in
scopuri oficiale, apoi ca trenuri rapide
obisnuite sau ca trenuri speciale pentru
turisti straini, intre Bucuresti si litoratul78-0785-2 intre
Codlea si Ghimbav,
01.08.1998
Poto: M. DOROBANTU
Doua cupluri de
automoteare seria 1000
ca tren accelerat motor
AM 840 Calarasi -
Bucuresti Nord.
26.05.1979
Foto: A. BIANCO
Automotorul cu
transmisie electric’
compus din vagoanele
Bam M5, Ram 053,
ABam O11, Bam MG
in Bucuresti Nord.
04.10.1975
Foto: A, BIANCO
din seria 1000 si Ade
cu numarul 75-0003-6.
05.11.1976
Foto: A. BIANCO
-7-T
Cr
Marii Negre. Doua capete motoare si cine
vagoane intermediare se mai gasese in prezent
in depoul Arad, grav avatiate intr-un
incendiu. nemaiputand fi, din pacate.
eventual reconstruite si utilizate in scopuri
turistice
Automotoare speciale pe boghiuri au
fost construite pentru fosta Casi Regali st
pentru scopuri oficiale. — Cunoscute sunt
automotorul-salon "Regal A” cu numarul 1 st
“Regal C.” cu numarul 2. Erau vehicule
Diesel-mecanice, cu formula osiifor 2'B' + B'2’,
viteza maxima 100 km/h si tungimea totala
de 46734 mm, asemanatoare in concepti¢ cu
cele ale seriei 1000. Mai este cunoscut un
automotor dublu, cu boghiu_ median comun
tip Jakob, formula ositlor B'2'B', construit
probabil de Ganz és Tarsa Gép- és
Waagongydr Rt. (GANZ, Budapest) in anul
1937. Era actionat de doua motoare Diesel de
upul VI JaR 170/270, cu transmiste
mecanica, viteza maxima 110 km/h si 0
lungime de 41446 mm. Numarul de
inmatriculare este necunoscut, fiind probabil
vehiculul “Regal B.. Despre soarta acestor
automotoare speciale nu se cunose amanunte.
intamplarea a facut ca in Romania sa
apard ined doud automotoare speciale, mult
timp singurele vehicule de acest tip cu
transmisie hidraulica! in anul 1960, “Uzinele
23 August’ au construit pentru Caile Ferate
Bulgare (BDZ) dowd automotoare-salon cu
formula osiilor B'2 motoare Diesel de 600
CP, transmisie hidraulica, viteza maxima 110
km/it si. o lungime de 25200 mm. Datorita
rezullatelor necorespunzétoare obtinute la
probe, Administratia bulgara nu a_preluat
aceste vehicule, returnandu-le in final
producatorului. Dupa modificarite de rigoare,
ele au fost preluate de CFR si inmatriculate ca
Adh 001 si 002. Automotoarele nu au fost
practic utilizate, find ulterior casate.
La acest capitol nu putem uita
automotoarele seria 400 ale Caii Ferate
Particulare Ploiesti - Valeni (C..P.V.), In
anul 1935, ASTRA Arad a construit trel
automotoare pe patru osii, cu. transmisie
electric 51 motor Diesel MAN de 225 CP. Ca
aspect exterior, aceste vehicule erau
asemanatoare seriei germane VT 137.347 -
366, flind ins& mai scurte si avand un
ampatament al boghiului de numai 3500 mm,
Vagoanele au fost inmatriculate la C.P.P.V. ca
BCam mot | - 3, iar dupa nationalizarea din
1948 au fost preluate de CFR ca BCam mot
{apoi ABam mot) 401 - 408. Carcasa unui
astfel de vehicul se mai gasea abandonata in
curtea depoului Brasov, la mijlocul anilor '80.
(a urma .)
Hubert KONIGER /TCR - Germania/
stanga: 78-0751-4 constrult de “Astra”
dupa celebrul “Arpad” maghiar, ca automotor
de serviciu al CFR in statia Bistrita Nord,
julie 1995 Foto: Mircea DOROBANTU /TM/
Jos: prototipul Ade “Sageata Albastra” si
automotorul cu transmisie hidraulica
construit initial pentru Calea ferata bulgara