CAPITOLUL 9 ,. SPATIUL EUROPEAN LA INCEPUTUL SECOLULUI XXI multe proble- generatoare de chelt Spre un spatiu economi de dimensi comercial si juridie continentale ibera circu cu conditia ca i produselor a fost permis le de sanatate pul ici unice, a fost accelerat procesul lementare prevaizut deja in tratatul de sia a obligat societatea i (Bouygues si Wendel anual 1500 de ropean), au adesea regi Vivendi este frastructuri ‘exemplu, TGV in Franta) ficite. $i totusi nimeni nu c Sack ii ¢ de Eurostar. Servici european? Proii cu a saptea parte din 215 franeo-englez, servi precum Airbus sau Ariane (echiINVENTAREA EUROPEL despre ajutoarele pu- litre can noritar care-i permi refuza si lor europe pialicontaiceh narit doar prinei- va legata de electricitate acest sens: gara ilor consun aproximatiy 85 % din legish este comunitard. Obi n taxele mod evident 216 europeana din 1990 re itoarele autostrazi, a ac venit o regu, Dar poate sectoru si 0 coordonare pe care fisura s& le adune, si le ga- si Comisia Barroso Adunarea aleasé pe 13 iunie 2004 este compusa di 732 de deputati din 25 d icipare de 90%, Absenteismul este fn cele zece ri din Est (prezenta minima ¢ in Slovenia, cu 20 %), in farile scandinave gi inregi 27INVENTAREA EUROPPI in Marea Brit mediu, cu o participare de aproximativ 43%, ton sezuta de dupa 1979. Aceasta slaba partic doiald credibilitatea alesitor, fae Componenta grupurilor parlamentare wi sala de sedinge de la ‘uropean, de centru-dreapta, cu i si o solida pozit lor, si Partidul peni, de centru-st dowd grup Jert Pottering si M detinuta de c 200 de deputafi i pe germanii Hans lartin Schulz. in adunare, majoritatea este cnimusreapta, Totus, deoarece populai i libe- ia cu euroscepticii si suveranisti, ei trebui i, ic nd cont de socialist. Ca si in trecut, cele dou formatiun Parti pregedintia istul spaniol Josep nati la stinga srupulu, au protestat impotriva acestui acord, fir a-| putes impiedica. Cautarea consensul S& fi ramas o pr niunea pentru Europa W secohului XXT Spariul european la incepu in fine, aproape patruzeci de deputati nu fac parte din nici un grup, Alesii francezi Ca si pind acum, cei 78 de alegi francezi sint impartiti intre sase grupuri: grupul popular (cei 17 de la UMP), grupul democrat si liberal (cei 11 de la UDR), grupul socialist (31), grupul Verzilor, grupul Stingii Unite (prezidat de comunistul francez, Francis Wurtz), Europa Nafiunilor (alesii de pe lista lui Philippe de Villiers). Cci sapte alesi ai Frontului Nation fluenta parlamentarilor francezi. Jean-Louis Bourlanges (UDF) a objinut presedintia comisiei de libertati publice, in ale de deputafi) si in rindul cArora se afl si fostul Michel Rocard, au objinut presedintia unei comisii (Pervenche Bérés) si un post de vicepresedinte al Parlamentului (Pierre F este momentan slabiti de faptul e& Laurent Fabius s-a pronuntat pentru respingerea tratatului constiutio~ nal, atrgindu-i de partea sa pe 11 din cei 31 de deputafi europeni. Parlamentul si Comisia Parlamentul European are ambitia si-gi exereite noi puteri care ixau fost atribuite, Noul pregedinte al Comisici, fostul premier portughez José Manuel Barroso (centru-dreapta), ales de sefii de guvern re jul European, a trecut suring examenul de acceptare gi a fost investit eu 0 ma- Joritate confortabila (401 votur). Greutiile au inceput pentru el ‘dat cu aledtuirea noii Comisii cu 25 de membri (cite unul din fiecare stat); acesti comisari nu 219INVENTAREA EUROPE! sarcina de a le repartiza diferitele dere politic, cor social-democ buie cele m in punet de ve- reflectau orientarea guvernelor, adied 7 8 liberali si 10 populari. Barroso a ales sa cm a importante responsabiltitireprezentantior din fire mici, reducind marile fri fondatoare ~ care fuseserd ne- Sd renunje Ia al doilea comisar~ aproape ta un rol de fi Surajie. In Franfa, noua repartizare a fost crticata gi perceputs ‘ca un dee sale in instantele europene. Cazul cel mai delicat a fost catolicul conservator Roeco Butigl si libertatile, La audieri © homosexualitatea este ui za separ 5 voteze in bloe cogil de coma, Cast a {Tscul probabil al esecului, Barroso a cerut aminarea te ine a Comisie i gocieri complexe, a objinit fnlocirn a tec ee contestati sia schimbat atributiu Patrulea, maghiarul Laszlo Kovacs, de la energie la fis itate. Dupa aceasta remanicre, C ia Barroso a obfiaut favorabil al Parlamentului, Ea reflect atit ionale, cit si majoritatea din PE: so- in special (comert ex- trie). Comisarul din partidul unic, t). Dinspre stinga, noii echi- ca britanicul Peter Mandels: germanul Gunter Verheugen 1 Ricus ii ol in alegere: COmisarlor si natura atibutilor, constring rl pe pregedin= tele desemnat si investit sé-si revizuiasc’ lista, miera in istoria Parlamentului European, Al 220 Spatiul european la inceputul secolului XXL matica a echipei Barroso arati cl Je Comisiei de la Bruxelles, pe de o parte, supusi controlului din ce in ce mai exigent al Parlamentului, iar pe de alta parte, dependent’ de Consilil European, ale cit ari si reuniuni le pregteste si care ia, in general, singur deciziile, Desi s-a crezut c ar putea deveni un organ supranational, Comisia tinde si de- vind un organ administrativ si tehnic, daca nu cumya perso- nalitatea unui presedinte i autoritate si eapacitate de initiativa va fi in masura si-i conving’ pe sefii de gu- verne. Dupa 1995, tendinta nu se indreap care s-au succedat indepliniserd netia de prim-ministru. Mai putem si comparim Comi- lor sia cu un ,guvern al Europei si si spu interesul general? CAtre o nou’ arhitecturi institutional: de la Conyentie la al doilea tratat de la Roma Dupi tratatele de la Maastricht, Amsterdam si Ni cei mai multi dintre conduedtorii europeni simfeau nevoia doteze Comunitatea cu un cadru institu care si promoveze democratizarea gi transpare! acelasi timp, si fie recunoscut de europeni si de cele- iver a federatie. Reflectii despre trul de externe german Joska Fischer, care vorbea in nume personal, euro- a cerut elaborarea rapid au . peand, Pe linia lui Robert Schur ia de doud ori, el distingea trei etape: dezvoltarea cooperirii intre tarile care-si dorese 0 cooperare mai . formarea unui centru de grav’ grarii europene, iar ulti a Federatiei europer «deplina integrare li Federatie euro- 221INVENTAREA FUROPEL ean ar avea un presedinte ales prin guvern aia ament bicameral. Citeva séptamini mai ti ialog cu Jean-Pierre Chevénement, Fischer isi wea; Ia intrebarea: Care ar trebui sa fie pon- european?*, el rispundea astfel: Pentru rebarea de cApatii. lar rispunsul este mine, aceasta este Federati Pregittirea tratatului Sefii de stat si de guvem aveau objective mai limitate si nu atit de curajoase ea de viitor a dintre ei refuzau si se angajeze pe calea unei Sd le adapteze la fiecare tem in parte, Fostul a cez Valéry Giscard d'Estaing a fest rumit peje Eas ici care avea sarcina si pregiteasci acest mai multe luni, 105 delegati din 28 de tari onducerea unui prezidiw format siliul European, tratatul constitu 2004, apoi semnat, in mod simboli {anfii celor 25 de fari, Statele semnatare au un termen de doi ani pentru a-lratfica; un singur vot negativ determina respin- gerea textului, Dacd ar fi aprobat,tratatul s-ar aplica din 2009. iunie , la Roma, de reprezen- Continutul tratatului constitutional Acest text reprezinti un compromis menit si con- ze interesele celor 25 de state ni cont de refuzul Marii Britan Est, ingeijorate de aprofundarea Uni la tratatul de | wropean la inceputul secolului XX vot intre state, Defineste gi clarifies puterile autoritayilor na- fionale si europene, prea mari pentru unii, prea mici pentru alfi. Ierarhizeaza trei niveluri de competenfe: competente exclusive, competente impértite si acfi petenjele exclusive, pe care Valéry Giscard d’Es desemnat prin formula ,nucleul federal, qin de acguis-ul itica comercial comund, it intre parlamentele n care 0 lege a nafionale gi instantele comunitare. tat, parlamentele nafionale ar putea, in termen de doud luni si facd recurs la Curtea de Justitie. Nu putem deocamdata anticipa cum va fi folosit acest drept. in celelalte domenii foarte numeroase, statele isi pistreazit puterea de legiferare. Printre progresele aduse de tratat trebuie menfionate: pres dinfia permanenta a Consiliului European, puteri mai mari pentru Parlamentul European, cooperarea structurata in do- meniul far si crearea unui minister al afacerilor externe. Este acesta din urma mijlocul de a da Europei existenta in- ternationala care ii lipsise pind acum? Se va progresa astfel jin cAutarea unei politici externe comune, in Balcani sau Ori- entul Mijlociv, de exempl ‘consacr’ intregul acquis comunitar. Este consti- Totusi, din text un ramin ld si sociala; aceste domen ale. Tratatul este un oi comparafie cu nal proiect de armonizare de competenta guvemelor nai punet de echil nu este i Dezbaterea asupra tratatului inca dinainte de a unor vii dezbater| | INVENTAREA EUROPEL ae ar de stinga side dreapta af tatatului movers ee onele »progresise care incearcd 8 pro- lemativa pentru o alti Europa condamna lo- timp in codul de legi capi dereglementare, serv rent si itate. 1 se opun expresi it i tractive precum fone se im 8 democratid, al cor continu este et se nesigur. Criticile au capatat un ag it farehe : spect deosebit in dezbaterea franceza din cauza dezbinirii di Partidal Ser 5 fost " le, care aprobase gi case tonte tratatele anterioare, conducindusi rn in 2 curo, s-a pronunfat pentru respingerea tr : ude ste, care se prox a Part a su just asp rea depois ‘abius. Era cazul partidelor englez, g. a |. Totusi, in Partidul Laburist, o Tony Bi Dup& anunfarea acestui referendum Europene de dar §i 1 aspecte, sub ul seeretar al P: ist, Ea Hollands ‘are sustinea votul pozitiv, a cistigat destul ‘ dintre votanti) referendumul intert fe ee rie 2004. Rezultatul a fost primit cu usurare pipes 'erii europeni, dar partizanii votului ‘ = ; i nogativ nu au rem si au pomit campania impotriva ratifiearii mm 224 Spariul european la inceputul secolului XX1 Ceilalfi adversari ai proiectului constitutional se situau la dreapta: suveranistii, care refuzau orice renunfare Ia suve- ranitate, nu aeceptau legislatia europeand si moneda unica si sustineau inchiderea frontierelor pentru imigranii strain si protecfionista, $i in cadrul partidelor de guvernamint existau el itare care igi expri rezervele: in Franfa, 0 mic’ facfiune suveranisti din UMP; Germania, o minoritate bavareza din CSU. au. + Sustindtorii proiectulut ‘Tratatul era sustinut de cele trei formafiuni care fuse- icate in procesul european: crestin-democratii, social-democrafi gi aliturasera si Verzii. Parlamentul European a ficut ape! la. ratificare ffir rezerve (12 ianuarie 2005). Consiliul icatelor recomandase deja, . La fel au facut si prim: Paris, Londra, Roma, Be care au lansat un manifest aprobau tratatul constitutional, deoarece acesta claritica me- ismele de decizie si cauta s& reduc deficitul democratic, care i se reprosa adesea Europei. in acest text vedeau actul fondetor al Europei politice, un text care afirma statutul ce- titeanului european si sporea mult puterile Parlamentului ja* clar pentru acest text progresist care introducea avantaje incontestabile ~ fixarea obiectivelor sociale; — constitutionalizarea lidarea mijloacelor de a le aplica ale Uniun ~ afirmarea caracterului fundamental al servieiilor publice; ~ recunoasterea oraselor si regiunilor ca parteneri cu drepturi depline. ‘Aceasti luare de pozifie reflect punetele de vedere si intentia integray ale unei parti a elitelor juridice si intelectuale; clasele populare sint mult mai 225INVENTAREA EUROPE! icente, fiindcd sint derutate de concurenta si delocalizare se tem de migratiile necontrolate. Dupa o formu a fos. tului ministru Hubert Védrine, care dorea acest text este ,reglementarea extinse, un «da» al ratiuni terioari: necesar’ Europe Ratificarea tratatului Dintre cele 25 de tari i decis si ratifice tratatul pe cale py consultarea populatiei pi | Frantei, Marii Britanii Olandei sau Poloniei. S-a con 4, date fiind delepitr de suveranitate cesta trebuie supus direct alegerii populare. Este 0 procedua legitims, dar totodatd pe- riculoasd, deoarece, in campania electorala, dezbaterile rise si se desfasoare intr-un cadru si prin consideratii nationale care tind s@ alimenteze refuzurile si opozi Patru ari au ratificat deja tratatul pe cale parlamentard: in noiembrie, Ungaria in decembrie 2004, Slovenia in alia in aprilie 2005. Spania La ratificat prin re- februarie 2005. Franta a programat referendu- ‘mul pentru 26 mai 2005, iar in Marea Britanie con: avea loc abia in 2006' Uniunea European’, 16 au mentara, Nou au anun- referendum: este mai ales ca- D Itarea va 4. Pe termen lung, el ze extinderea zonei euro gi a spatiului de circulajie a persoanelor, bunurilor si capitalurilor. " Au mai adoptat tratatul pe Austria, Germ: Luxemburgul referendum, trata le parlamentara Slovacia, Grecia, Letonia, Cipru, Malta, Belgia si Estonia, iar nda au respins, prin jar, ca urmare, Marea Britanie a anulat referendumul programat pentru 2006 (n. tr) 226 Spariul european la inceputul secolului XT Continuarea extinderii multi Imediat dupa intrarea celor zece memt a ae conser extindaren poate contin, Asti extn riscuri de tensiuni interne, iluare si nelimitata prezints ies, lus Pe iber schimb. F. de ajuns sd ne inctionarea actuala a Consil i Prese- este aproape imposibi 8 Prove revine stabilirea unor contacte bilaterale pr pentru a se ajunge la compromisuri care, ‘nu pot fi modificate deeit superficial. Spre Balcani si estul Europei Extinderea va cuprinde Romania si Bulgaria, 2 caror aderare este previzut penta 2007, Invest din Rows psi pregteseintrarea aeestei tr in UE, De exempt Renault a achizitionat wzinele Dacia, unde fabrica — model de automobil ein, Logan. Dintre fostele e- wgoslave, cea mai aproape de aderare este, fra in: putea nici o data. $e : fiat recent cf -vitorl frilor din Baleani este in Uniunea Eur au initiat un .proces de stal Sint considerable iar problemele mai a garia si Romania. Ele fin in principal de ci Europene eu Croa| olvat probl nal pe tofi criminal - predat Tribu pial lovenia a ridicat obiINVENTAREA EUROPE! Politica a acestor popoare, de persi , de persistenta incertt Vitoare la identtatea lor national, de vavagile ot izboaielor din il Sr pri le si sechelele ‘est se profileazi Moldi 13 {ari legate de Rusia pr st ee Independente. Recente dameae tele alegeri prezicl demonstrat cf exist in aceasta tar dei coraa ropa, dar cdutarea moda dar in celelalte iri sint mult mai re- a, astfel incit ade- Dela itu! Lui 2004, aderarea Ture’ ire partide, natiuni si o cu Turcia, In 1963 a fost semnat iprobat si de generalul de Gaulle — Dupa trei- ° IC S-€U pronuntat in acest sens, n ile europene s-au inmultit, ca urm: Sane) ac imigrantlor ture in Germania (peste dou : ie ), Austria, Olanda, Luxemburg Franta. Dupa ce Grecia chee ee a fas (1995), un tratat de uniune vamalit a a int in Vigoare. Ty ment candidat’ la intrarea in U; Serr eut chee 1997 (incalearea drey pturilor omului si problema cipri fost recunoscut in 1999, Ca sa-si arate bunele inter it S-a angajat pe calea reformelor: reforma co marea pedepsei cu moartea pentru femeile adi Turcia a obtinut statut de observator I Intrarea Tureiei Prezentam ai ‘munitatea are de mult relay tun acord de asociere — ay 228 Spayiul european la inceputul secolului XX1 este de ordin geografic: numai 3% din teritoriul ture se g- seste in Europa; aceasti referire la geografia ali nu constituie un argument puternic, dat fiind e& frontierele Europei au variat de multe ori; este totusi invocaté de cei care afirma c& .Turcia, republicd asiatica, nu poate adera la Uniune fara si se incalce litera Const i aceasta aderare ar face ca Uniunea Europeana si aibi frontiere comune cu firi instabile din Caucaz gi din Orientul Mijlociu (Irak si Iran) si ar adiuga Ia problemele integririi turcilor insolubila problema kurda, Al doilea argument, de ordin istoric, este si mai slab. Timp de mai multe secole, Imperiul Otoman a ocupat Balanii, unde a oprimat popoarele crestine; eliberarea acestora s-a realizat dupa lupte seculare, Astizi relatiile s-au normaliz iar aceste popoare, care in trecut au luptat impotriva tur nate de aceste amintiri dureroase. {rilor fondatoare. Din cauza nivel «grarea turcilor spre tatile occidentale s-ar inten Factorii cultural le politice gi sociale le mai puternice. Drumul spre democratie se face lent, regimul ci gurat, iar reformele deja aplicate in ad cedurile piefei nu au efeet asupra mentalitijilor, a caror evo- Iufie are nevoie de o lungé durat. Tui wusulmani. Par- iat de perfect cel radical Fi amintese faptul ci Europa s-a fondat pe valorile iudeo-crestine, consi- wusulmane cu peste 70 de mil cerului laic nu este deloc sigur’. Se poate accepta riscul de a creste importanta numerica a minoritatilor musulmane si dea agrava 29INVENTAREA EUROPEL tensiu teil, sont 7 5 respingerea care se manifest deja in le? Chiar si personalitaqi din stinga taica, is a Laie’, brecun Robeit Badinter gi Laurent Fabius, sustin doar un “it de Pertenerprivilegiat si se opun aderarii ca membru ur dreprridepline. Argumentlfinanciar este a fel de impor- nt ee id c& PIB-ul Turciei reprezinti 10% din nivelul fee Europei formate din 25 de féri, costul financiar ar fi norm timp de multi ani si ar crea un dezechlibru, sues a Uunor potential tulburir, fn rice caz, din punctul de vedere ons : comertul evolucaza re- a rile grupuri (precum Carrefour din Franta si jermania) nu au asteptat ca Un a : a Uniunea si le dea un- 4 verde pentru asi deschide sucursale, Mai sintavansate gi ate guvernului ture in problema i le a recunoaste geno - sietine. vitabilele i i traind cel putin 15 ne de kurzi, Partizanii aderarii argumenteazi i d ci Tureia a pornit tn drum lung gi cd, pentru afi acceptat, trebuie sf Integrene commana gn re od jocidului armean va fi recunoscuta, cd proble- Kurd vor putea fi rezolvate. Ei evidentiazi ‘iscurile mari ale respingerii, de Et core resul ca Turci ? shila ee lata prin prezenta Turciei. In orice caz, vitoat itatea statelor membre. Obiect iderare ca Tureia in octombrie 2006, a unei regle- iment juries care pedepseste negara nomen Feiesc) a provocat reac negative att la nivetul guvemu- lul populatiei. De ‘mentiri jur Spatiul european la inceputul secotului XT este o fart asiaticd este contrazis& printr-o analizi istoriea din care reiese ci, de-a secolelor, Turcia a fost im- pirjiti intre Europa si Asia, iar acum trebuie si se profite de bunele ei intentii pentru a o atrage de partea Europei. In fi in privinta Islamului, se insist pe toleranta si moder pe angajarea turcilor proces de secularizare. Summit-ul de la Bruxelles din 17 decembrie 2004 a dat lumina verde negocierilor de aderare, incepute la 3 oc- tombrie 2005. Recunoasterea Republicii Cipru, doritt de cele 25 de tri, nu mai era prezentata ca o conditie, desi era Schltissel, reticent, nu a putut iuda atitudinii negative expri- mate de majoritatea opiniei publice franeeze, Chirac gi-a dat acordul pentru deschiderea negocierilor. A luat o decizie foarte curajoasi“, comenta cancelarul german Schroder, dat ind ca s jpotriva curentului din partidul siu s opinia publica, care se opunea aderarii Turciei. in recoman- darile lor, cele 25 de state membre insist pe respectarea deplind a drepturilor omului si a libertatilor publice i pe .0 politica de toleranga zero fats de tortura si relele tratamente™. Incepe o lunga procedura care, dacd se va incheia cu succes, ar putea duce la aderarea Turciei in jurul anului 2015. ‘Aceasta problema nu-i divizeazit atit pe sefii de stat gi de guver, care sint aproape tofi favorabili (Tony Blair, Gerhard Schroder si Jacques Cl diduserd acordul fnainte de reuniune), eit opinia pul mai multe {ari Adversarii au o larga majoritate in Franfa si sint numer Germania, Olanda, Luxemburg, dez, care a prezic i ‘cauizi cu propria majoritate de guvernimint. Ca si prese- dintele Franfei, cancelarul german a anunfat organizarea ul referendum in eazul i cesorul si, Helmut Kohl, care fusese la inceput favoral s-a pronunfat recel cistiga teren in rindul crestin-democrafilor si alINVENTAREA EUROPEL Cu societiti nationale spre 0 soc ate curopeani? Fiecare societate national ici sociale gi c tate, se observa te Inaintarea lent spre 0 societate europea A fost Europa, in a factor de apro- A alent, isto- Spatiul european ta ince lui XXT care mu pun pe numer ar avea acces inijloace. In eazul Fran srea Parlamentului European iferenfa generala, recent © dezbatere pesimiste. Aceas streazi cl temele europe! mare parte le europene este iat ta fer te pari famil franeo-poloneze. care au urecat pe scara s imii ani, deplasarile tot mai freeven pan din ce in eh fara, tinerii europeni creeazit fam dou’ limbi. ale medicilor, iparea viitoarei societiti ci jainte compozitoriINVENTAREA EUROPE! deschiderea frontierelor si pa Se construieste de la bazd, ete sau prin impartasirea >» Va mai trebui trebari legate de Europa, de ci Aceste dezbate i europene, care nu eticheteazi ope! are legiturd cu sperantele de la scoala primara precum Colegiul European de sitar European de la Florenta, de la Geneva formeaza © foarte de masa Bruges, Insti ttul Europea nea pedagogi este acum 1 al Euro 2007 la Bruxelles. in n fond albastru ales la cere de doisprezece simbolie, drap. inceputuri de Consi stele au Europa soci lare conturul, cole Comune si refuzata atunci de Marea Bri tratatul de fa Amsterdam cealalté pentru conce resursele bugetare ale Dar acest repros inseamINVENTAREA EUROPE! ierre Rosa combrie 2004) cautt sa treaca gind trei domeni le, de patruzeci de de care dispune Europa, Or, cum doreste 0 sporire lemiei ..vacii nebt de comerc' jfesteaa ive, ct de tatament si a security 236 237INVENTAREA IROPEL urmarind si sociale gi si time de articol declarati fata de Europa, acuzata care functionar ichida intreprinderile, si reduea drepturile le publice. Am putea cita o mul- lune $i ostilitate Se indepirteazA de cetiteni, pe refuuzi si wie sd analizam aceasta dezamagire, care exprima 51 indoielile europenilor fata de ci n funetie de fiecare az in parte. Atiudinile fat de Europa au fost mult timp Pozitive, si ined ramin astfel, in mare parte, dupa cum arath anchetele Eurobarometrului. Punetul in 1991, cind aproximativ 70% dintre intervievati se a ‘au satificuji, procentul scizind la aproape 50% pind in 1997-1998, care era si nivelul de Ia inceputul anilor 1980, Sellderea este cauzata in principal de perceperea situatci economice, Persistenfa somajului masiv si inchiderea faby ie unul dintre vectorii majori ai europesimis le scandinave, Irlanda, Olanda, Belgia, Luxemburg, {rile in care aprecierea este cea mai pozitiva 'meroase opinii negative rimin in Marea Britanie, in Germania, se remarca 0 Puternic disparitate intre vest si 4 adoptam le la studenti si cadrele cu functii de condu- cere. Prin 1995-1996 exista temerea cd fi bine primita. Nu s-a fost facld si, chiar daci mai apar sporadic si regrete, totul Arata cd folosirea monedei euro a devenit o obisnuinga Europesimismul nu blocheaza procesul si nu impiedica Progresele. Si totusi el persist, dupa cum aratl o ancheta a 238 Spariul european la inceputul secolului XI Fundatiei Dublin, care a mii de locuitori ai Uniuni in Uniunea extins’, danezi .deaproape de ceilal % mai mult pesimisti). Se constati asad: pesimigti, iar 40 evidente neratii si profe referendum, in 1972 si 1994 ( 7 rezentat la ume), intrarea in Irepat de aceasta. Guvemnul norvegian a incorpora lajic un anumit numar de directive europene contribuie cu. un efectiv de 150 de oameni la ea Tr ‘europeand de interventie rapida, Nu e mult, dar € p ceputul unei angajairi itoarea forts Relafiile Europei cu lumea umea de ast Europa ocup fe economic, eo- rcial si monetar care poate fi masurat, caleulat si compa i a extel cu al celorlalte blocuri internationale. Poli a exten capaci de intervene militar si biestivele amin inst fn mare parte, nedefinite inc. Cum putem situa astzi loc in mare parte, nede! if Europei in raport cu marile puteri ale planetei’ in Relafiite cu SUA i Mult timp, Statele Unite au fost favorabile constr curopene si au incuraato, Stteleeuropene era alia po- ici si miltari ai americanitor in fata Uni ce taberelcomuniste, ia interesele lor erau aceeas Spin pentru organizarea Europei nu a impiedie: 239INVENTAREA EUROPEL i dezbinarea europeni JA si NATO si ironice si dispretu- tropa, di-m , unde trupele euro- tea NATO, la 2 decembrie |, cu 7000 de sold ilor care reve- stabilizare a NATO; comanda este au trimis conti Germania s-au aceasti ocazie, de mai consi- le americane proces s-a accelerat din 2004. Europa are diferite fata de SUA: Regatul Unit se plaseaza intotdeauna de partea americanilor, Gi fi uneori atrasé, si se opune, dar fara sa meargé pina la capat si fra si fie u mati de partenerii europeni, Dupa cum remarea Georges-Henri dorese © Europa nt de slaba ca eficace. Recenta prezentare la T ‘A380 dovedeste ct europer fa americani si si se a proiect de anvergura! mandat avional (nINVENTAREA FUROPEL ine de decala- © spus dacs aecentua, o ‘ocietatile americane in- mai mult in cercetare decit cele europene. intre ma- Versitli si fundafii americane si cele europene di- pare si se adinceasca, iar ,migratia creierclor a redev it © cu SUA int mereu marca in marcate de ambivalenfas America reprezinti o atracte, un model, dars in acelasi timp, pentru uni, un factor de respingere. Relatiile cu Rusia ns stat de pe glob. Relatiile nea European, mai putin prezente i dest rportaril ew SUA, au fetal reset hp ae de evenimentele din Ucraina. Prin forta luen tarile Europei Ce {ri de SUA i admiterea lor i Fea a fo niunea are aproape 2000 re acum face parte di european, avind de peste zece ani reprez Strasbourg si la Consilal Europei. Rusia diseutt ew ere. i pent dupa conferinfa de la Hel utd cu euro- ieeput in vremea Uniunii Sovie- ide gaze naturale si petrol, produse care pro- al din partea asiatied, fiind transportate prin ietatile occidentale (banci de asigu- Spatiul european la tnceputul secotului XX1 westese in Rusia; de exemplu, fastrofa nuclear’ i Ucrainei, prin de ei Ite rinduri, opinia publica din Cecenia si represiunile armatei ruse impotriva pop civile au consternat, in occidental. in aceasta avemnele din Germania) au continuat si adopte o atitudine binevoitoare fata de regimul autoritar al Evenimentele su ‘au scos la suprafata rupturi latente, fn aceasté republic intratd in ONU in 1945, dar a car ia de la destramarea Uniunii Sovietice (referendum in strinse, P intre care locuitorii din fosta Galiie austriaca gi apoi poloneza, priveste spre Europa, in timp ce cealalta continua s& fie orientati spre Rusia, din mo- tive culturale, lingyistice si psihol le (noiembrie-cecembrie 2004), reluate din eauza rezultatelor marcate de frauda electoral, arati atractia pe care o exercita Uniunea Europeand in rindul uera~ inenilor. revolutic por tocalie prezece ani. Daca guverele rimin foarte prudente, polonezul Lech Walesa, fostul lider al Solidaritajii, a venit la Kiev ca si-si exprime sustinerea. Aceste interven rarea gi iritarea conduct legaturile dintre leagainele primului stat rus? Rusii considera e& Ueraina face parte di naturalé de influenta, din motive istorice deoarece in Crimeca (regiune majoritar rusofonii) statio- neazi o parte a flotei rusesti de rizboi. Cum ar putea evolua acest interes legitim fark SA provoace reacfii negative din 243INVENTAREA EUROPEL Pavtea Rusiei, pentru care, deocamdata, Bielorusia, si Moldova rimin in propria sferai de Pe termen lung, sansa s@ i Ucraina ? Au aceste ntre in Uniunea Europeans, Cal York obligate si se limiteze la un parteneriat priv legiat? Ce fel de acord sau parteneriat poate sa inches European cu Rusia, cate in 1945 a ocupate (fostul Konigsberg), de care o separa ast Oare o Rusie slabiti si u transforma intr-un pericol? Ar putea Un se extinda pind la Ural litatea de miine? Relatiile cu China si cu celetalte zone ale lumit Relatiile Uniunii Europene cu C) diferita de cele intre turd te de Rusia si SUA, Pentru acestea din urma, dezvoltarea relatitor comerciale si financiare ¢ China favorizeaza deschiderea si conflict, precum statutul Taiwanul oricind, Pentru Uniunea Europeans, deceniu a dev fener comercial, al doilea dupa SUA. Ea a dev. membra a Organizatiei Mon acea. Unele subiecte de in sectorul mane de persoane, in m schimburilor ereste continuu, iar co Produselor chinezest i europe fabricate in labia reduce costurile, iar favorizeazi delocalizitile. Or, in cele 2.7 milioane de salaria in acest sector, la numeroase 244 Spatiul european la inceputul secobului XX 5 ie competitiva si in alte domenii, a 1 ianuarie 2005. China este comp: rea ‘cum ar fi jucariile sau tipografia; mii de exemplare ale Nout decembrie 2004 au Hong-Kor nez a devenit atit de putern ntreprinzator, ineit a ajuns si ct din Europa. Putem face, de asemenea, un bilant al r Europene cu farile din America Latina, eu na! Avindu-si or cu farile sudice, cu Maghrebul si Africa neagra, c&rora Ea le apare ca un Eldorado sau ca paimintul figiduintei. f gratia, cawzati de siricie, este adesea clandesting si grew finut sub control. fn eaz © 6 mix 12 este european. in care au devenit China si India, & omparatie cu mastodontii care au devenit foarte mai ales 4 dinamismul demografie al euro- sase Sa se redreseze in urma- r sale psihologice, culturale gi poli- tice Ii se face cu greu fata ae intre continentul american si cele douad mai tice, fiecare eu peste un miliard de locuitor 7 re ciore © capacitate demograficd suficienta si mai ales exista intr-un mod autonom? 245INVENTAREA EUROPEL Limitele actuale ale Uniunii Europene: politica de aparare comuna si politica externa Sint curopenii de acord intre ei Sin rd intre ei sa devina o putere? sint impartifi in ipoteza recurgerii la forts. in of ina publica ntice si unor legsturi de nu raspund unanim daca Europa ar putere, un partener sau 0 contrapondere le securitate comuna (PESC} © dorinta, Din acest : i punet de vedere, nu s-a re- zolvat nimic, dupa cum a demonstrat problema irakiand. in de stat pentru aparare, Rumsfeld, a lansat 0 dependenti. Europe trebui si devi Portugal care au acceptat si Jn domeniul ap Est, iar Europa era stafionau apro: si farile din Est recent intrate in NATO, sustind pe f wueze rapid. Trebuie acum identificat it 7 trebuie si se apere Europa? Inamici lar definit, ci multiplu si adesea imy sca imposibil de localizat care nu respect drept ral male Sunde ene tri ata si conducatori, ci un cl lobal, cauzat de nation: -opean ta inceputul secolulti XXT Spat Europei, influen- indeplini trei funetii: stabilizarea estul trea de presiuni politic cu Rusia, exer supra uno firi care, precum Frana, se opun tnor orientari lume. Nu mai este nevoie de armate specializate, capabile si intervind rapid in caz de nevo) 1989, printr-un acord franco-german, s-a infiintat o brigadi binationala, careia i s-au alaturat cor in Belgia, Luxemburg si Spania, Aceasta s-a transformat in 1995 in Eurocorps, cu sediul Ia Strasbourg, reunind, teptat, soldati din 12 {ari Prin intermediul Uniunii Europei Occidental s-a realizat o legaturd cu NATO. In 1999, Eurocorps a pre- Tat comanda operafiunilor din Kosovo si apoi a forjei inter- nationale de pace stafionate in aceast® de a demonstra capacitatea Uniunii Enropene de a constitu tin ,stat-major de forte interarmate si multinafionale™ pentru a rezolva 0 criza fara interventia NATO: 7000 de of feren, dintre care 1000 de ritanici si 450 de francezi. Un testchete ya consta in coordonarea statelor-majore si in capacitates soldatilor de diferite nationalitati de a lucra impreuné Problema esenfiala pentru o viitoare apdrare a Europe! fine de mijloace: oameni si echipamente, Ministrit aparar fu decis crearea pin in 2007 a 13 trupe de luptd, Fiecare eu 1 500 de soldati; acestea trebuie si fie capabile si a , oriunde in lume sub drapelul Uniuni .o-britanie se intinde in maxim 15 nerea in practic’ a acest pe trei ani si ar trebui si fie prima etapa @ pene autonome, care si intre in articulatie ‘Una dintre fafetele viitoarei aparari curopene capacitatea firilor curopene de a se asocia ca si fabrice tehnicd militara de virf, Pe acest teren, se lovese de Statele Unite, care au mijloace financiare superioare; americanti de- termina emiterea de edtre NATO a unor norme care ii aval tajeazi si exereith presiuni asupra farilor europene, fe ps ale {ine la distanja de proiectele interesante pentruINVENTAREA BUROPEL americand, fie pentru a le determina si cumpere, de pre- fer ente americane. in domeniul sateijlor de observatie cu scop militar, au fost lansate programele fia ceze Hélios I (cu o participare restrinsi a Belgiei si Spaniei) i Hélios II (cu participare spaniola gi italiana). A fost pe imaginile radar, pentru o capacitate de observatie conti- Douti proiecte europene, aflate in curs, ilustreazi aceste de transport militar Airbus A400 si. ra- er Meteor, cu raz lung de actiune. Numai sase proiectul Airbus A400: Belgia, Spania, Franta, Germania intirzie si con- trodus deja pe piati itatea, Racheta Meteor este ire care Franta si Regatul nericane deja operationale. tata, deoarece prevaleaz’ Frans a preferat sd-si construiased pro- |, Rafale (grupul Dessault), decit sit par- tcpe Buh aie alaturi de Germania, Spania si Regatul denti si clienfi ai Statelor Europa in 2005: un proces cu mai multe viteze 990, se prevedea continuarea constr in jurul unui ,.vucleu dur eare sa aiba la baza intele- gerea franco-germand. Aceasté ipotezd nu s-a confirmat Europa inseamna, in primul rind, o federatie de state-natiune care au aceeptat cadrul dreptului comunitar, iar, in al doilea rind, cooperati interstatale la care nu au aderat toate fare. ropk 248 Spatiul european la inceputul secotului XX1 Dreptul comunitar Acesta este fondat pe Piata Unicd i pe politicile co- ‘munitare. Competenjele exclusive sint uniunea vamala, poli- tica agricols comund competentele imp’ energia. Toate guvernele britanice s-au ghidat dup: Tiberului schimb, de la conservatorul MacMillan la laburistul Tony Blair. Uniunea Europeand, formati din 25 de state-mem- bre, a devenit 0 zonii de liber schimb cu tarife vamale ex- produsele si capi- le. in acest spafiu se aplicd reguli comune de drept, ie este foarte indepartata de Statele Uni gaullist® a statelor, proiectatd de planul Fouchet, Europa a devenit o putere economic’ mondial. Unii europeni consi- deri cf liber-schimbismul european este de vind pentru s0- intr-o Europa uti si obiective ramin inc’ vagi merge in sensul fibe ‘ontractelor, libertatea de stabi- 1 a persoanelor si societit cilor, Promovarea concurenfei a determinat dereglementiri si ivatizarea partial a societafilor publice, ca Deutsche Telekom, mai ales in Franta, nau de mult timp, erau considerate ca ficind parte din pa moniul national; trebuia invinsd rezistenta sindicatelor sia personalului atagat de securitatea locului de mune’ si de nu- meroasele avantaje pe care i le aducea acest statu Zona euro ‘Aceasta cuprinde in prezent doisprezece {ari. Mo- neda nic’ este in circulajie din 2002 si a fost acceptata, desi ii reprogau c& favorizeazi cresterea preurilor. Euro 249INVENTAREA EUROPE! ie un garant pentru buna gestiune a finanfelor puc ice, favorizenza amonizaea proresva a politiciorbuge- iscale ale statelor membre ee si consolideaza politica in beneficiul rebari ramin deocamdata in ’ n suspans: poate es devina o mare moneda wl? Tar zona euro este destinatii si se extinds? Cele doua intrebairi sint legate re ele, samy fasPunsul pene cea dnt nc nu este complet sigur Euro are ambit fie un instrument international, © mone= le rezerve si de plasare. Prin acumularea de euro, banc lor contribuie la intirirea monedei europene ial este raportul dintre dol euro creste continua iar apoi scdzin fie o simp corectae tenet, sau ai fei ree tere? Un dolar slab oferd avantajul de a costul produselor petrolicre, dar are evident e& sporeste costul produselor vindute de zona euro gi limiteaza eresterea economic’. Pe termen hi > ticd accentueaza decalajul, in beneficiul State Cit despre rgirea zonei euro, aceasta se poate realiza directi din Est, proaspat intrate . adopte euro, dar cele mai multe inc’ nu i le fixate. Intrarea for i, aceasta find foarte rezervatd, mai ales in Po Ina de erexerea peut 5 le baltice (teama de pier derea amine cazul foarte complex al Mari e de afaceri si cercurile finan ir najoritate, favors fet canst seamnai perpet iu, pe care nu sint sigure ct i-at Spatiul european ta inceputul secotului XXT iin zona euro. Piata londonez’ este cea mai puternicd piafi financiaré din Europa, cu mult peste Paris si Frankfurt, avind strinse legaturi cu Wall Street, si isi doreste nu numai sé-si menfind aceasti pozitie, ci chiar s-o consolideze. Adoptarea euro ar fi, in acest sens, benefiea? in fine, lafia britanica ri spus si seris de multe ori, in anii 1990, e& Marea Britanie, fidelt unei traditii confirmate (wait and see), se va alatura zonei euro atunei cind va constata suecesul monedei unice. Or, moneda unica este deja o reusiti, dar nimic nu indica ast ‘cd Marea Britanie ar fi dispusi si adere in viitorul apropiat. pastra in cazul inte ‘Spatiul Schengen Acesta cuprinde, in prezent, doisprezece ari, Marea in afara lui. in acest Britanie, Irlanda si Danemarca rimin i spatiu, eare trebuie si elaboreze sisi aplice o poli comuna la frontiere, problema imigratiei este una dintre cele mai delicate, inelus opiniei_pul imigrantilor clande: Spania, isi pun viata in de cei care traiesc pe exploatatii agricol toare, de politica ferma a li Marea Adriatica, incearc’ si limiteze imigral de avioanele cu cei expulzati din Fr nire pentru de azil: statut de re- ici, emiterea actelor ident pe durata lungi, reintregirea f re de identitate (drama celor lipsiti de documente). In aceasta privingd, Fondul European pentru Refu de mijloace restrinse in raport cu nevoi a imigratiei reprezint& o urgenta, fiind indispensabila in cele nai multe fii. Ea ridic& problema relatilor eu humea arabo~ 251INVENTAREA EUROPEL sulmana in cadrul medi turilor Nord-Sud. Europa rimine un Eldorado. si, mai genet locuitori di O Europa nesigurit i Cercurile pe care le-am prezentat nu se suprapun perfect. Marea Britanie se menjine in afara zonei euro i spat Schengen; Irlanda face parte din zona euro, cae i oe Si din spatial Schengen. Danemarca prezinté tri excepi . aplrarea si cooperarea judiciar’, Dintre celelulte do- meni de eooperare inte state, conperarea mir are toate sansele si e ele si se dezyolte, Dupa acordul militar franco-german re S-a soldat cu infiinfarea Eurocorps, . bre au acceptat si participe militar. Se deschide o ale prin sat", pentru care un exemplu este ntre Franta si Marea Brita eh mnie genera lui de Gaulle fata de ,.volapik- Pe sheer Bally ire considera lunga si greu seeDletprosedura de cooperareavansstt,propune eoope- acestea ar avea un efect n progres pentru Uniune. punctele de le, Statele Unite ‘ned prea indepsirtat. = comund (PESC) mu a dept s ursurilor $i joaca un rol neinsemn Inproblemete n Oriental Apropat si Mijloiu,Procesl cor 'uctiei europene se desfiigoara de o jumatate de secol; este 252 1a inceputul secolului XX1 Spatiul europea ¢ loveste de greutafi si rezistenfe, trebuie si tind cont najionale, care sint uneori in contradictie cu cel general. Pentru a se face auzit, are nevoie de un chip si de 0 voce. Dar va fi asta de ajuns? ‘Nu este Europa prea intins4? Este posibil si se impun’ m de evolutie tuturor? in anii 1990, s-a dezbatut ‘ope cu mai multe viteze, cu un nucleu dur care lalte state. in Uniunea cu 25 de membri, in- fluenta t fondatoare, ca Franta si Germania, a sc&zut. Mai pot fi acestea motorul progres Ca si poati de- termina adoptarea propunerilor, ar trebui si fie in masurd s& fact aceste propuneri. Or, dup’ Maastricht, cele dows {ari raul mai prezentat propuneri comune. jn istoria multiseculara a continentu structiei europene este inedit gi novator; re reaz’ mult, iar uneori pare si se impiedice, s4 stagneze, si ezite; in orice caz, nu se aseamana cu aj ii tram. Se confrunta, periodic, cu valuri de euroscepticism, ping in defensiva pe partizanii Europei. in compa- ‘eu anii 1950-1960, Europa nu se mai poate face auzit acelasi ideea un ar devansa cel procesul con provizeazi, din compromis in compromis. fiator si un coordonator care s& continue misiunea pe care Jean Monnet i-a asumat-o si a indeplinit-o intre 1950 si ni nu ia luat locul, Avem impresia ci oamenilor seso atit viziunea sigur asupra viitorului, cit si ictoare, Rezulté de aici o impresie de vag, de de la Nisa utopia in compromis nu prea glotios, precum tratatul Continuarea constructiei europene? De ce? Pentru c& este indispensabild asocierea dimen- nale cu cea europeana. Europa nu poate fi nici © pattie complemen- le referinje siui patrie de schimb, tard. Statele nafionale sint in continuare pr 283INVENTAREA EUROPEL pentru indivizi, care dorese = n ind diferiti si totodata si ‘riascd Impreund. Sa fii european inseamna sa te simfi peste tot acasd, de Ia Lisabona la Sankt-Petersburg, Luata izolat nici 0 fara european nu tema autonom si eficace, Ajunge s& privim drama israclo-pa lestiniand sau conflictele baleanice ea si ne convingem de acest fapt. lati adevarata rajiune a a Comunitiii Europene: si fie distincta de Statele cu acestea. In ce fel? Metoda fondator a permis integra sectori e care au facut supor tabile delegarile de st ite. Cooperarea interstatali ite, iar complexitatea procedurilor incur’ mult lucrut fiind un obstacol pentru receptarea de citre cetateni, compromisuri metoda function: e Trecerea ta integrarea politica? Pe soclul comun dej ‘ inalgat, evolutia lumii si progre- sul rapid al_ mot due noi provocari pentru eu- ropeni. Conseci di manifestat pe deplin. Obiectivul ropene, acela de climinare a riscului de conflict franco-ger- man, a fost indeplinit si depasit, Integrarea taritor din Est, de care Europa Occidental fusese separati. patruze poate si mai dureze timp de o generatie, N ionale vor determina, mai devreme definirea contractului cf transferurile de su din ce in ce mai Temeri e care fi se cer statelor devin mg la partea esenfiali, de tentatia de repliere in 254 Spatiul european la inceputul secotulul XX1 in aceast& p constitutional reprezinta 0 etapa, nu o reusiti finald. Institutile si dreptul sint motoa- rele, discrete, dar esenfiale, ale integrarii intre popoare, Un aforism al lui Jean Monnet se potriveste pe deplin cu situatia i nimic nu este cu respectarea personalitatii si as nilor care o compun. Exist doud obstacole, care pot fi sur montate: mai inti, rezistenfa birocratiilor publice nationale, care nu concep s& fie private de putere, apoi rezisten|a mentalitailor si comportamentelor, cea ce se poate face pe termen medi si lung. 2. Sa asigure locul Uniu fost utili multor state pentru a se aplira de ves Europa a fusese lului german, Obiectivul a fost ai Dar trebuie s& constatim c4 n stat curopean nut mi 1 singur. Europa este slaba gi aproape nationale, fiindea, in afar’ de cu- inexistenta in rek vinte, nui are © mai giseascd nici un proiect politie. De asemenea, necesare mijloace de intervenie autonome si eficiente. Vi torul politicii exteme si al apirarii comune se bazeazi pe definirea obiectivelor, pe adaptarea mijloacelor gi pe Raportul cu State insigi gi de viitorul lor, puterea militara, increderea in fara i Raportul SUA-Europa ar putea fi rezumat, cul simplificdri abuzive, prin aceste dowd cuvinte: parteneriat, sau infruntare? Parteneriatul inseamné tentativa unei gestionari 235INVENTAREA EUROPEL delicate, i posibile a intereselor comune. Asta presu= Mu ai pune ca SUA si renunfe la unilateralism si la vasalizarea see de catastrofie. Nu vem deva face mai degra eu desl, cu o diferent de perceptie decit cu un antagonism real? Pentru a se evita ori si aplicarea nici docilitatea unora forlalti, cum s-a int Irak? Uni librarea rel si cooperarea ar putea facilita reechi- ta reechit dintre Lumea Veche si cea Nowa Unite ale Europel Ia eare visa Jean Monnet sau de fede uropeana de care vorbea Robert Schuman, La eeremo jaugurala a primei sedinte (10 august 1952) a inalt 1 Monnet a finut un seu wea aceasta frazd: Noi Cu toate acestea, pol ce mai integrajionista in domer iar progreseaz Para omului are mai aa de sex, rasi, z litice sau de orice alt gen, ori- ines nafione! sai socis is ppareensa la 6 misbtitale eaio 256 Spatiul european la inceputul seco! Conventia a fost de Justijie a Comunitigilor nal, avere sau orice alté situal in acqui iar Curtea a recunoscut, in jurisprudenta sa, venfie, Totusi, Curtea European a Dreptu (Strasbourg) ramine in exteriorul Uniunil ‘La mai bine de un secol dupa ce a fost rostiti, aceasta pastreaza pe deplin actua- peand nu poate gi nu trebuie si imind un demers economic yi va fi necesara o vo~ in politics In slujba aceluiayi ideal uman, Aceast Come nitate se bazeazi gatoriu pe trei exigente. ‘tea: ,Comunitatea + Bxigenja pai Fondatorii igi fixasera o finalitate: telor cate devastaser’ Europa pina in 1945 printr-o negociere instaurarea pAcii intre popoare si a une COO- intre state. Pind in prezent, acest scop @ fost tins: Europa a cunoseut timp de o jumatate de secol o pace sare nimi nu pare si o pun‘ astizi in pericol; chiar m: It decit piaja unic#, moneda unicé sau Politica Agricol® Comund, instaurarea unei p&ci durabile este o adevarati re- asiructieieuropene gi o binefacere inestimabila pentru {ca natiunilor. Pacea a fost cel mai insemnat succes idea o adevaratt comunitate genereaza pace. Cor european, dupa cum isi dorise Robert Schu sat intr-adevar continentul european Jocuirea conflic- a + Fxigenta progresului material sia wei mai bune repartiziri a rezuliatelor cresterii economice $i @ descoperirilor tehnice fn aceasta arie trebuie plasate revendl Sociald, care nu este atit de absent cum pretind , dar care are nevoie de obiective coneret le si pro- gresive. Intr-un dialog din 1959 eu istrul german Ludwig Ehrard, Jean Monnet ii amintea pa miracolului german: “Exist o mare diferent intre Comunitate, care este 0 metode le legate de 257rE 7 6 »pean la inceputul secolului XXI INVENTAREA EUROPEL ; jul euro si spatiul Schengen in jurul Spectare a drepturilor ot SS anihRtairareanaate asec ea ead 239 258NOTE BIOGRAFICE Ducat al ici. De- putat de Mosel al Partidului Crestin-Soei DAVIGNON, ETIENNE Budapest . tica externa a Belgi care cea de director de cabinet al ‘misar european pentru industrie si economie, calitate confruntat, printre altele, cu eriza din siderurgia eontine poi in domeniul banear, devine presedinte la Societe Gk Belgia si face parte din mai mul 1932), fiu al Ds i Jacques Chaban-Del printre care cea a formar contin ccabinetul Mauroy intre 1981 si 1984.INVENTAREA EUROPEL GISCARD D'ESTAING, VALERY (1926), sau, Edmond, incepe cariera polit ay de Dome i siu mater, Jacques Bardoux. Mi nnanfe al generalului de Gaulle, apoi presedinte al pean si are o but Helmut Sek tratatului eo care a elaborat proiec' rs de ratificare, 1982), niscut la Mayence; studi de drept, 1946 a Frankgi de stat al lui Konrad Adenauer 1958 si 1967. Preser profesor de drept la Rostock, Energia Atomi lor Europeni, unut Florenta, ‘Europe traducere si prezentare de Joseph Rovan, De is, Paris, 1990. LUNs, JoserHt (1911-2002), nascut la Rotterdam si decedat la Bruxelles, Diplomat de carieré. Ministru de exteme al Olandei intre 1956 si 262 Note biografice YI gi 1984, Partizan al i nse i fe. Adversar legituri strinse intre Europa gi Statele Unit ‘ np admirator al generalului de Gaulle, risar european 9: ropei Verzi, a dat numele un plan de modemizare a agri pe vece ani, care le in favoarea unor unit 5-2 orientat spre ecologie $i jclege deloc cu ‘comisar general pentru re care Pierre care nu a fost -1996),nscut la Istanbul, decedat Ia Viraegeio scan en Guy Mol ar general al Co- re fondatorit Athivelor Europene de la 263,INVENTAREA EUROPE! REUTER, PAUL (191 fesor de drept Robert Schuman, unul dintre si Roma, alaturi de colegul siu ie la Quay d’ Orsay. lagar britanc, 1953, presedintele grupu Bidets din al finan bru al con Ni, ROBERT (1886-1963), niscut In Luxemburg loren. Studii secundare la Ateneul di 7 Note biografice 1942. Reales deputat de Moselle in octombrie 1945, area Republican Populard, Ministru de finane, de externe ianuarie 1955 - nte al Parlamen- lear F tului European in august 1963 'SNOY ET D’OPPUERS, JEAN-CHARLES (1907-1990), nascut si dece- de THORN, GasTON (1928) teme al Luxemburgului (1969- al unui guvem de cos (1979-1984), pregedinte UnI, PIERRE (1932-1992), Jean Monnet din 1947,INVENTAREA EUROPEL tor al raportului Spa: neta de Gaulle gf aap te tator economic si financar al Pati: al Partidului Dezamagitc& Mitterand nu tn WERNER, PIERRE (1923-200: i 123-2002 cr en (1923-2002), sti de dep Pais, mite in lucreaza ca avocat, apoi n guvemele conduse de 266 CRONOLOGIE SUMARA Robert Schui i de la Paris, prin care era in- fi 27 mai 1952: pean de Apirare 30 august 1954: respingerea de catre Adunarea Najional francezi ‘a Comunitatii de Aparare 25 martie 1957: semnarea trat Ia Roma (CEE si Euratom) 28-30 rxemburg, care instituia Comunitatea Euro- 1 7-10 iunie 1979: primele alegeri prin vot universal pentru Parl mentul European I noiembrie 1993 ianuarie 1995; aderarea Au Europeana 2 octombrie 1997; semnarea tratatului de la Amsterdam, vigoare Ia | mai 1999 26 februarie 2001: semnarea tratatului de la Nisa, in ia | februarie 2003 janvarie 2002; euro devine moneda comund in 12 tari ale 41 2004: aderarea a la Uniune, care are de act vigoare 29 octombrie 2004: semnarea, la Roma, 2 TratatLISTA SIGLELOR SI ABREVIERILOR ACP: statele din Africa, Caraibe si Pacific asociate la Comuni- de la Lomé Economica de Liber Schimb ABLE: AUE: ARBED: te cea mai mare parte a pot tie francez, spi luxemburghez fopeani a Carbunelui si Ofelului tatea Economica Europe ia Europeana a Sindicate ‘uropean pentru Orientare Agricola Social Europea deOMC MRP: NATO: OMC: PAC. Comuna PCF: Partidul Comunist Francez. 268 PDs: PESC: PPE: PSE: RDG: RFG: RPF: SNCF: SPD: UDF: UBO: UMP: Lista siglelor gi abrevi nd gi de Securitate Comund Partidul Popular European Partidul Soci Republica Democrat Germana Rept Rassemblement du peuple frangais (Adunares Francez) Socictatea Nationala a Cailor Ferate Franceze Sozial demokratische Partei Deutschland (Partidul Social- Democrat German) -oporului Francez 269BIBLIOGRAFIE SELECTIVA Dictionare, lexicoane, culegeri Dictionnaire de !'Europe (sub direct doua, Vuibert, Pari L’Europe de A @ Z. Gui lui), Identités religieuses en 996, les d'Europe, Geneva, 1961, editia a 990, cu o prefai de Jacques Delors Europe, La Découvet Rougemont, Denis de, 28 s do Istoria constructiei europene Bitsch, Marie-Thérése, Histoire de la Construction européenne, Sorbonne, Paris, 1997. Cahen, Didier, L’Buro, enjewc et modalités pratiques, Editions 998. laration Schuman. Histoire de la cau XX" sidcle, Hachette, Patis, 1993. mtérieur de I'Eurocratie, e Lazar, Marc, La Gauche en Europe Quermone, Jean-Louis, L'Europe en Sciences-Po, Paris, 2001 Seiler, Daniel-Louis, La Vie politique des Européens, Economica, Paris, 1999. Biografit Dachéne, Frangois, Jean Monnet. The First Statema of Interdependence, New York/Londra, 1994 Les Péres de |'Europe. engagement ewropée Monnet, Jean, ‘Europe et les ch Ia Sorbonne, Paris, 1999. Poidevin, Raymond, Robert Schuman, Imprimerie nationale, 1986, ans aprés. Perspectives sur Roussel, Erie, Jean Monnet, Payard, Paris, 19%. Institutii europene fan de Walle, Cé édérations is. Organisation et influence, Presses de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 2000. indy, Les Commissaires europeens. Technocrates, jwes?, Presses de Sciences-Po, Paris, 2002. onINVENTAREA EUROPE! Schuman, Robert, Pour l'Europe, 1964, reed. 1997. Internet European Navigator, wwww-ena.Ju, m HARTI, GRAFICE $I SCHEME Capitolul 1 Harta 1. Europa dupa cel de-al Doilea Rizboi Mondial ....34 Cole patru sectoare ale Berlinului aici Capitolul 2 Harta 2. Europa formata din sase TB Capitotul 4 Harta 3. Europa eelor Noua si Europa celor Doisprezece ... 112 Cay Schemele | si 1 bis. Grupurile politice in Parlamentul European amanarcan 198 4 139 Capit ‘Schema 2. Organigram: 165 Capitotul 7 Harta 4. Europa celor ci 188 Capitola 8 Schema 3. Compo: 197 197 213 Harta 6. Extinderea NATO spre Fst 258 Harta 7. Spa si spafiul Schengen 259 onINDICE DE NUME PROPRIL B Badinter, Robert 230 Bare, Raymond 75, Bayrou, Frango Bech, Joseph 46, 65, 71,261 Cheysson, Claude 147, 168 24 . 33, 52, Clappier, Bernard 39, Coty, René 29 Coudenhove-Kalergi 26 147 Debré, Michel 48, 62 Dehaene, Jean-Luc Dehousse, Femat Del Bo, Dino 60 Delors, Jacques 10, 14, 107, 8, 166, 168-172, 178, Indice de nume proprit E Ehrard, Ludwig 62, 65, 84, Albert 22 x, Dwight 52, 55,61, Boris 151 Fabius, Laurent 126, 13 219, 224, 230 Falaize, Paul Faure, Edgar 86, , Maurice Ferry, Jacques 64 Finet, Albert Frangois-Poncet, André 40 Frangois-Pancat, Jean-Frangois 72 25INVENTAREA EUROPEL 44,47, 78, 85, Hollande, Francois 224 1 Toan Pau! al I-lea 151, 187 Jacquemin, Alexis 145 Jenkins, Roy mm, Max 43, 66 Lazlo 220 Krivine, Alain 152, 153, 161 L Lacoste, Yves 14 Oskar 126 Lamy, Pascal 127, 145, 147 Lang, Jack 1 Lazat, Mare 126 ‘Le Pen, Jean-Marie 132, 134, 152 Lecanuet, Jean 86 Robert 157 Lenin 119 Lubbers, Ruud 144 Luns, Joseph 81, 82, 262 Lustiger, Jean-Marie 187 M MacCloy, John 44 arold 77, 82, $3, Mandelson, Peter 220 Mansholt, Sieco 78, 86, 146, 147, 263 |, Robert 68, 72, 78 Marshall Robert 22, 33 Martens, Wilfried Martino, Gaetano | Marx, Karl 20 Mayer, René 40, 60,61,65, 116 148, 215, Slovodan 185 Robert 40 Guy 68, 72, 78, 263 jean 33, 37-52, 57, 58, 196, 204, 249, 253, 2 251, 262, 263, 265 Ollenhauer, Erich 114 Ontoli, Frangois-Xavier 146 P Papandreu, Andreas 108 PPasqua, Charles 152, 18] Patten, Chris 147 Pescatore, Piette 72 Indice de nume proprit R Raffarin, Jean-Pierre 123, 130 Rasmussen, Poul Nyrup 122 Reagan, Ronald 131 Reuter, Paul 264 Rey, Jean 87, Rieben, Henri 66 Rocard, Michel 219 ez Iglesias, Gil Carlos 146 Rosanvallon, Pierre 237 Rougemont, Denis de 30 Jacques 29, 105 steld, Donald 246 Saragat Sarkozy, Saryus-Wolski, Scharping, Rudol Schliissel, Wolfgang 121 Helmut 99, 106, 125, 142, 149, 262, 264 ‘Schroeder, Gerhard 84, 86, 87 Schulz, Martin 218 sman, Robert 30, 36, 37, Sforza, contele Carlo 47, 1 Snoy etd? Oppuers, Jean-Charles 67, 68, 92, 160, 265 onINVENTAREA EUROPE! Soutou, Georges-Henri 241 Spank, Pierre-Henri 30,31, 66, 67,68, 69, 71, 72, 80,81, 261, Spinoza 18, 20 Spirenburg, Disk 63 iffin, Robert 105 Verheugen, Guin Verret, Alexandre 68 Walesa, Lech 243, Watson, Graham 218 Weygand, Maxime $4 Wilhelm al II-lea 16 im Cuceritorul 16 Wilson, Harold 87, 97, 98, 155 ‘Wurtz, Francis 133, 219 LIBRARIT in care puteti gsi c colectiei Studi europene ALBA-IULIN, str Closea, ARAD, ‘Mia Eminescu Libra CRAIOVA Lia Seo, . M. Vita, 7-H, jioolae Bales: 1236463116 Liberia KORES, tel (232215688 ORADES Ty, Gl, partes, tel 02487214679 SATU-MARE ‘cu, LAS, pater, 02567230049,