Balin intima al "F&F BUCURESTI 1991 )TREN CLUBUL RUMAN + Asociatia Prietenilor C.F.R. - Tnregistraté la Judec&toria Sectorului I Bucuresti tn baze Dosarulus pr. 1997/P3/1990 si legalize 15,08,1990,, prin Sentinga nz. 1190 SEDIUL : 76141 Bucuresti, Cala Grivitei nr, 193 8 ( Wureul C.F.R. ) MERORI FONDATORI : BULORUG Gheorghe Sterian - preedinte UDRISTE Octavian - vicepresrdinte ,MORARIU Silviu = vicepregedinte POPESCU Dan Toan ~ secreter BIANCO Maria Amalia - financiar - contabilitate LACRETEANU Serban - vercstare mizeisticii-ist. ANASTASIU Tudor - modelism feroviar mercU Radu = publicitate - expozitii BIANCO Albart Antonde © - relatii internationale FILTALA @RASOV : LEANCU Virgil, $UTEU Mircea, BELLU Radu i MERI SUSTINATORT REGIONALT : LUPESCU Florin (Tirgoviste), LUJAI Ioan (Arad) ZELES Jozsef (Sf, Gheorghe), NAN Florin (ej), DAN Finrin (Pevcogani). TREN _MARAZIN - Guletin informativ a1 T.C.Re = publicatie trimestriald - REOACTORE + BIANCO Albert Antonio LACRITEANU Serban GRAFICA + ‘DRAGONIR Mircea ADRESA DE CORESPONDENTA + 78188 Bucuresti, str. Gala Calaction nr, 43EDITORIAL ™ Luna august a acastui an reprezintS un moment deosebit in “istoria" TREN* CLUSULUI ROMAN marcind implinirea unui an de activitate "legala" a Clubului nostru. foment de aduceri sminte, realizari dar...nu numai i de bilanguri. Primele pagini ale TREN MAGAZINului le dedicim acestui eveniment. Deci, s& dam cuvintul Presedintelui TREN CLUBUL RONAN UN_AN DE _ACTIVITATE Infiingat in aul 1990 din initiafiva unui grup de iubitors ai drumului de fier, TREN CLUBUL ROWAN (TCR) implineste in luna august un an de existentt. Este deci un bun pritej de a privi nu nunai spre trecut, ci si spre viitor, caci Clubul Agi _propune a merge pe firul istoriei in ambele sensuri: s& facd cunoscut trecutul CAILOR FERATE ROMANE raportindu-1 1a prezent si fintind spre viitor. TCR urnireste Inf¥ptuires acestui ebiectiv multsplu prin imbogtires patrimoniulul muzeal al CFR cu material de valoare; istoric&, propagendé in Favoarea celui exis. tent $i participare la manifest&ri interne si internationale in sprijinul promoy: rii realizirilor CFR, In timpul trecut de 1a infiintarea se, TOR a obtinut citeva rezultate notabile, dintre cere enumerez: ~ Inceperea rscondition’rii locomotivei cu abur 375.032, = recuperarea primed locomotive electrice (Orenstein & Koppel - 1898) In forma modificat& de c&tre fastul proprietar, fabrica de hirtie Bugteni -ropartizerea de cBtre SOCIETATEA NATIONALA a CATLOR FERATE ROMANE a loco- motivei 764.015 si a dou& vagoane de cAl&tori pentru circuitul de agrement din ca- drul MUZEULUI SATULUT, = realizarea, prin initiativa él, Radu BELLU, a primed Filiale regionale a TCR la Brasov, = participarea cu deplin succes, in luna ectombrie a anului trecut, 1a cel de-el XXXVII-lea Concurs international de modelism feraviar de la Budapesta, ~ participarea ca invitat 1a cea de-a doua Consftujre regional’ a Clubu- rilor gi Asociatiilor de profil din Europa central& si riistritean’ afiliate 1a UNIUNEA EUROPEANA a MODELISTILOR FEROVIARI gi PRIETENILOR CAILOR FERATE (i0ROP), consfatuire ce a avut loc in localitates Gyir din Ungeria, in pericada 15-17 martie, = afilierea Clubului nostru in cursul acestui an la MOROP. Aceste realizéri nu ar fi fost posibile firs Injeleyerea gi sprijinu’ constant ecordat atit de dl. ing Dan GARBEA, director al institutiei care patronea- 28 MUZEUL CFR gi de dl. ing Octavian UDAISTE, director Lehnic al'D.C.lIETROU Oucurest Ampreun’ cu ceilalti colegi din Consiliul’directer el Clubului, Tuturor acestor entuziagti le sintém recunoscdtori pentru a fi fost aldturi de noi in fiecare din actiunife propuse. Perspective de viitor? Crearea de filiale ale TCR in tara gi dezvoltarea legiturilor cu Cluburi similare din strSintate vor constitui sarcini de perspecti- va cu carecter permanent. Organizarea, citre sfirgitul acestui an, a unui concurs de modelism feroviar la Bragov, cu participare international’ si prezenta 1a concur- sul international ce se va desfésure 1a lloscova in perioada 12-26 octombrie 1991 sint primelé repere concrete ale acestor sarcini. In acest context subliniem apor- . tul plin de substant® al domnilor Rady SELLU din Sragov gi SZELES Jozsef din Stintu Gheorghe In afirmarea TCR in faré gi respactiv in stréindtate. Multumim in acelas. timp si domilor Josef GINDER, reciactor al Buletinului informativ MOROP — INFORM 5 KAQOK' Imre (RAVOE) $i Hubert KONIGER (TCR Germania) pentru asistenta acordat pe plan international. XQ ——__/SSS =m CGF — Aniversind un an de la infiintares TCR nu putem si nu punem in evident, in mod special, efortul meritoriu depus de colectivul redactional, prin a c&rui grija dispunem acum de SULETINUL INFOAMATIV:- TREN MAGAZIN aflat la al treilea numer de aparitie. Aceast& lucrare are menirea ~ intre altele - si s% stabileascd legfturi trainice intre oameni cu diferite preocup’ri, avind ins# 0 pasiune comund: DRUMUL DE FIER, De aceea paginile BULETINULU! vor constitui locul de intilnire a multor prieteni ai CAILOR FERATE. LA MULTI ANT T.CR. Gheorghe Sterian BUZ0RUG Pregedinte al T.C.A, Este o plucutS misiune pentru colectivul radactional al TREN MAGAZIN-ulus, de a saluta pe aceasta cale infiintarea prinei filiale a TCR, cea din Brasov Din initiative domnului ing. Radu BELLU $4 cu sprijinul conducers Regionalei ce c&i ferate Bragov, s-a constituit, in acest veritabil nod ferovier al $atii, prima filiela a TREN CLUBULUT ROMAN. Acest fapt demonstreaz’ interesu: gi adeziunea unui numir din ce in ce mai mare de entuziagti ai deumului de fier la activit&yile gi idealurile Clubului nostru. Dintre obiectivele generoase ale colegilor din Gragov mentioném: = creerea unui muzeu feroviar pe un teren amplasat in apropieree Garii centrale, care va reuni locomotive cu abur, vagoane, semnale precum $i o originals garnitur’ formata dintr-un automotor electric si dou’ remorci, construite in anul 1913, care au circulat pe linia cu ecartamentul de 1000 mm Azad - Ghioroc ~ Pincota ( Radna ), : ~ punerea in circulatie a orimului tren turistic din Romania, format din vagoane' de cdlatori construite intre anii 1924 - 1935 gi trecbiune cu locomotiv& cu abur, pe ruta (probabilé) Bragov ~ Zarnegti, = organizarea sérbatoririi jubileelor unor statii $i linii de cale ferat® de pe taza Regionalei Gragov cum ar fi: statia Avrig pe 28 august gi centenarul liniei Brasov - Sfintu Gheorghe - Sretcu in luna Octombrie, feestea sint doer o parte dintre preocupSrilor colegilor bragoveni care trebuie si recuncagtem, {tmplinesc multe dintre dorintele noastre de atitia ani. 0 prezentare mai amanunyité a activitétilor filialei TCR Bragav va fi publicat® in numérul 4 al Guletinului informativ. Oar interesul general pentru istoria feraviard romineasc eft: gi:pentru tradifiile industriale si tehnice mai putin cunoscute datorits unor constringer: de naturé politic’ sfnt fn continu’ crestere, Un exenplu recent in acest sens {1 constituie ocourile excelentului articol, aprut recent in paginile revistei HIAGAZIN ISTORIC, privind istoria plin& de traditii a firmei MALAXA, Agelul aso- ciatied “PRO-FAUR", aparut in ultimul numBr al revistei mentionate anterior, privind edificarea prin subscriptie. public’ 2 Muzeului tehnic si istoric al Societitii Comerciale "FAUR-3.A.", se inscrie in.acest curent pozitiv. TREN CLUGUL ROMAN, cu potentielul stu de idei gi cunogtinte de specialitate, va trebui 88 se inscrié cu gi mai mtd hottrire tn acest curent pentru a se putea realize \ principalul nestru obicctiv - NUZEUL WATIONAL AL TRANSPORTURTLOR! Redactia(SS (CRS PATRIMONIU - Locomotive 375.032 La Anceputul secolului, societatea episcopala greco-catolicd Gérég Katolikus Puspikseg Jadvéloy VAsut, cu sediul in Cradea, incepea lucrarile de constructie a unei cai ferate forestiere pe Valea Iadului. Linia, cu un ecartament de 990 mm, avea punctul de plecere in stetie c.f. Bulz (linia CFR 300.Ciuj - Oradea) unde existd o mic& intreprindare forestierd gi strabate un peisej de o rarS frumucete p2 un traseu de 53 km pe Valea Tadului (denumit& astfel pentru silb&ticia lecurilor), pind’ tn apropierea localitatii Stina de Vale. Pind in anul 1964, cind este abandonatd, pe aceasté linie au circulat urmi- toarele locomotive cu abur: 983,201 Gp, 2159/09, 984,201 Jung 1909 si 984,202 Nlaffes 3642/10. Dupa inchiderea liniei inguste, intreprinderea forestierS a uti- lizat pentru monevrd mai multe locomotive cu abur de ccartanent normal, ficcaro dintre acestee constituind o curiozitate pentru amatorii feroviari. Este vorba in primul rind de locomotive 2-101, tip Bt-n2, construita in anul 1878 (!) de- firma germand Krauss Miinchen $i livratd sooiet&ii de constructii HOgel & Sager din Viena, Initial, locomotiva avea un ecartanent de 760 mm, fLindsmodificaté ulterior pentru ecertanentul de 600 mm. Oup’ anul 1948 este preluaté in parcul CFF, primind numirul 602.101. Prin anul 1955, locomotiva este modificaté din nou pentru ecartamentul de 1435 mm, renumerotets 2-101 ¢i folosit& la manevr& pe liniile cu ecartament normal ale diverselor intreprinderi forestiere din tar’. A funetionat la Stina de Vale pind in anul 1967, Fiind apoi casatS. O-alté locomotiva a fost 2-202, tip Bt-n2, construita de’ firma germand Orenstein & Koppel cu nr. 1338/04 (numétul 94 anul fabricatiei sint ins& incerte) In anul 1960 era utilizat& inc’ 1a manevrd in statie Bulz. In sfirsit, ultima locomotiva ds ecartament normal cunoscuté care a functio- nat 1a Stina de Vale este cea cu numrul 375.032, a ctirei istorie constituic subiectul articolului de fata. Loconotiva 375.032 in functiune 1a IFET Stina de Vale, 30,07.1970 Foto: Herbert Stemmler= € CA Curicsi si vedem ce e mai rémas din vechea linie forestier’ gi mai ales in ce stare se afla ultima Jocomotivii din-seria 375 in Rom’nia, in dimineata zilei de 1 octombrie 1987 coboram dim personalul Cluj - Oradea in mica si cocheta halt& Stina de Vale, impreun’ cu prietenii de hobby Florin Lupescu si Mircea Oragomir. Spre surprinderea dar si incintarea noastr’, chiar in fate haltei, pe o linie de. garaj a intreprinderii forestiere, se afla ultimul exemplar al seriei 375: loco- motiva cu numérul 375.032. Oup& fotografiile de rigoare, ne-am indreptat spre clidirea administrativa pentru a discuta posibilitétile de transferare a acestei locomotive unicat in pa trimaniul fiuzeului CFR. Interventia noastra 1a conducerea intreprinderii a pro- vocat o osrecare surprindere, mai ales cé locomotiva Figura in inventar ca fiind casatd’ si dezmembraté, cazanul urmind a fi folosit pentru incSlzipea unor cladiri! Totusi, toti cu care am discutat au fost foarte incintati de sroffferee noastrs, fiind de acord cu preluarea locomotivei, insd numai cu aprobarea’ forului tutelar, IFET Oradea, fei mult, am primit informatii interesante gi chiat’fotografii de la un mecanic,pensionar, dl. Gheerghevici Mihai, in legdturd ‘cu’ linia forestier ingustS de po;Valea Iadului. Pentru sirb&torirea evenimentului am fost invitati la un mic lo#al din apropiere unde am avut prilejul si degustiim 0 delicioasé ciorbi de fasole si bineinteles, barea de rigoare! -6- A doua 2i; plini de sperante der gi if un oarecare sentiment de neliniste (s% nu uitdm, eram in anul 1987 4i inééneul pentru locomotivele cu abur, chiar scoase din uz, era privit, ca atitéa alte preocupari "neconventionale", cu multa suspiciune) ne-am prezentat la sediul IFET tradea. Norocul a facut s& stim de vorbi eu un om de suflet, d-nd. Galig Ana, care a tnteles corect scopul actiunii noastre gi-ne-a sustinut intervenind 1a conducerea unitatii. Oup’ repetate con- vorbiri, tergiverstiri si deplasari 1a Oradea, am convenit cu directorul IFET-ului preluarea locomotive’ contra achivalentului in lei a uned cantitati de 20 t fier vechi. - a Desi era un pas cistigat, problema raminea {n continuare dificil’ de rezol- vat deoarece Muzeul CFR nu era, intefeBat in preluarea locomotivei in aceste con- ditii, iar asociatia de modelism faroviar CFR Rasarab, care sc angajase in sal- varea acestei locomotive, nu dispunea de nici un fel de fonduri. Dar, pentru ca exist& un Oumnezeu chiar si pentru pasionatii de felul nostru, norecul 2 facut ca un vagon cu fier vechi (mai mult ...guneaie), colectat de Revizia de Vagoane Basarab, sii fie refuzat de toate intreprinderile de profil dinCO — GK Capitala, nimeni nestiind ce sf faci cu el. Pe sourt, vagonul a fost expediat la Oradea si, dupd circa o sipttmin’, prin vara onului 1982, am fost enuntafi cx pu- tem lue loconotiva de:la Stine de Vale. i tncopea o nous etaps, poate cea’nai dificild din toate: transportul locomo- tivei 1a Bucuregti. Decarece transportul-pe roti proprid era exclus datorit’ stt- rid tehnice necorespunztoare, s-a ales variante inclectrii locomotivei pe un ve~ gon spacial'cu platforna scufundaté. Deoarece fn astfel de Cazuri este necesar intocmirea ynui “proiect de inctrcare “gi transport pentru mirfuri negabaritice", iar institutul de specialitate-pretindea pentru.un astfel de project © sum cam de 40% din valoarea locomotivei, subsemnatul impreun& cu prietenul si colegul de hobby Horia Serb&nescu, am trecut la intocmirea proiectului cu "forte" proprii. Proiectul @ fost evizat Favorabil de toti factorii interesaki din ICPTT si MTTc gi dup& multe interventii si eforturi gi cu putin noros, fn ziua de 23 ianuarie 1989 locometiva ejungea in statia Sucuregti Basarab, dup’ un parcurs de aproape 600 de kilometri. Tin s& muljumesc pe aceast& cale celor care au ingeles s& sprijine eforturile noastre asumindu-gi gi unele riscuri, la acka vreme, (cazul acoperigului bozinului de {not a1 clubului Rapid fiind revelator in acest sens), dar care au stiut st treacd peste toate dificultatile ivite si au reugit s& contribuie la completarea colectiilor Muzeului CFR cu exponate de mare veloare istorick feroviars. Acegti cemeni deosebiti sint ing. Calugtinescu* Ioan, fast director adjunct al Directi ctiune 1 Vagoane, ingéTeodor Groza, fost diroctar al Regionalei c.f. Cluj si ing. Pop Veler, seful depoului de locomotive Oradea. In prazent, locomativa se afl& garatd la Revizia de Vagoane Besarab, fiind efectuate deja unele lucrdri de restaurare: {niccuinea teblei cordate la tender, curStat gi -reparat armiiturile cazanului, completarea unor piece lips’ (supape de sigurant, rome de geam, injectoare de ap) etc. 4s Jat citeva date privind caractaristicile tehnice gi istoria acostei masini: motive din Gudapasta Anul constructiei : Nr.de fabr. £2 Tipul ¢ 10%1t= Greutetea goal’ t Creutate in serviciu ¥ 52,2 t Forts de t + 5120 kg Timbrul cazanului 14 at Suprafata totala Ince Diametrul cilindrilor 3103,5 ap pet 390 mm Jene+ 590 mn Distanta intre asisle ext.: 7650%imm Viteze maxim 60 n/t Frin’ automat’ tip Westinghouse Locomdtiva « avut 0 existent’ destul de agitate: 1 iulie 1940 este pre= luata de Uniunea Sovieticd, odati cu teritoriile Basarabiei ei Bucovinei, Fiind epatriaté dup& anul 1945, Alte date privind activitates locomativei nu se cunosc deoarece certea de evidenté s-a pierdut in timpul-rzboiului. Din data de 19.07.1945, cind se intocmeste noua carte de evident gi pin’ la data de 01,04,1977, cind este retrasS definitiv din serviciu, locomotiva a efet at circa 358 000 km (cumslat in serviciu merfi, cBlatori si manevrd). A Pigurat pe rind in parcul depourilor: Timigoara (1945), Arad (1950), Oornesti (1957), Dolhasea (1957), I¢cani (1958), Bactu (1958), Adjud (1959), inchiriat’ 1a sant Urechesti (1959), Suceava Nord (Icani) (1960), Oradee (1961). Locomativa este apoi abandonaté pind in anvl 1964 cind este tnchiriats si apoi transferata Intreprinderea forestier’ Ineu = UIL Bocsig (1964), Lunca Vagciului (1967) gi apoi Stina de Vale (1970), Ultima reparatie (RK!) a fost efectuatS de T.M.lR, Simeria la data de 30.09.74 J rulLoconotiva 375,032 inctircati pe vagonul special in statia Bucuresti Pasarab, 23 iamuaric 1969. _dingy Dupé8p de ani de la fabri- catia;flocomotiva 375.032 agteapt’ acum neceserele lucriiri de restaurare pe care, cu ajutorul menbrilor TCR, sper’m si le finelizém pind la mult asteptata se versare din anul 1994 a 125 de ani de la Snaugura- rea liniei de cole ferati Qucuresti Filaret - Giurgiu. Serban LACRITEARU cu platform scufundata Foto: Dragan Rtiducanu“a acestei "fosile vii". La Gucuregti, odat’ cu developarea filmului, am schifat B9e ISFORIE _FASCINANTA Industrializarea serioas’ a unei zone de o bogttie gi frumusefe incomensura~ bild, numesc aici Valea Prahovei, a trezit 4n intreprinzSterii epocii simpuri ne- banuite de investitori, S-a niscut astfel o exploatare tehnic& de virt pentru efirgitul secolului al, XIX-lea in Bugteni, o avangard’, fabrica de hirtie SCHICL, care a constituit si domeniul de pionierat in transportul electric feroviar din tara neastri, Poate pare paradoxal pentru etapele politice care ne-au traversat, gsind fel de tel de urme in istoria economic’ romina, dar aici s-a conservat in stare de serviciu o relicvé tehnicd, a c&rei istorie a fost prezentaté cititori- lor nogtri in numfirul precedent al TAEN MAGAZINeulyi, Revenim astazi cu noi pre~ cizéri gi cu primul articol de prezentere e.unui fedel ferovier original gi ine- dit, proiectat si realizat de un membru al Clubului nostru. Aflind pe diferite cai de existenta acestei locomotive - veteran si fiiad: un pasionat modelist ferovier, man ofndit inediat la posibilitates unei een, stitoiri cu baza material oxistent& a loconotivei electrics Grenstein & Képpthy din anul 1899, prina de acest fel din istoria cdilor ferate din Romania. * 3. Prin bunévointa domnolui economist Staicu Gheorghe $i a domnului inginer Gognan Iulian, am intilnit locomotive nodificaté aflaté tn rezerva fabricii de hirtie Busteni, Data fiind tnfatigarea nu tocmai conventional’ - tm treactt fie spus, in fabric’ i se spunea "cotegul"- raspindea tn jur, pentru cei ce gtiu s& aprecieze, un autentic iz de obiect istoric, de relicv3, de piest de muzeu. Biroul tehnic al fabricii nu avea o istoriografie a exploatarii acestei locomo- tive gi nici date certe asupra transfotmirilor la care a fost supusé, doar diruirea mecanicilor gi a atelierului de intretinere féetnd-o s% supravietuiasc’. tnarmat cu un "super" aparat fotografic dé tip Beirette, baza r&minind ins& ruleta, creionul si citeva foi de hirtic, am inceput descrierea “antrapometrica” gi solutiile tehnice ~ curiozittfi pentru mine ~ ale constructiei vehicolelor electrice pe cale de fier, la sfirgitul secolului al xIX-lea. fncet, incet prindea Foung un plan de executie el unei machete, pe care il gi prezint, dar descopereom ffodatt cit de multe date si detalii mi lipseau. M& gindeam deja la o a dowd intiinire, care trebuia s& elucideze toate acestea. 43 aprile 1989, 0 oud vizite le Bugteni, apai a refntiinire 4n conditii de “tratanant geriatric" cu "butrins Doamn’" 1a depaul de metrou Ciurel, foto- grafii noi, alte relevee, detelii constructive nadescoperite anterior gi hott." rirea mea definitiva de ao face cunescutd prin replict la scart, proiectul gi macheta au inceput s& prind& form. Multumese gi pe aceast& cale celor care prin bundivointa lor gi draooste pentry patrimoniul nostru tehnic mau sprijinit si tncurajat in realizare. Macheta propriv-zis& este realizet% la scara mai putin abignuité de 1:22,5 1a care ecartamentu- lui original de 700 mm $i corespunde unul de 32 mm Timpul de muncé depus, incluzind si reconstituires insuneaz’ peste 500 de ore, ~ §asiul si structu@a de rezistenté a cutiei sint construite din table din Cu si alam cu’gro- simi intre 0,3 si 1,5 mm, Cutia propriu-zis’ este acoperit® cu plici de furnir (imitatia scindurilor)| podeaua si atoperigul fiind executate dinlemn. Rotile si osiile sint strunjite din otel, avind duzi de bandaj dubla, conform originalulut. Antrenarea osiilor se face prin curele din cauciuc, alimentarea motorului electric de tracti- une fécindu-se prin firul aerian 9i pantooraf, iar inchiderea oifM@vitului prin roti gi gine. Tensiunea de elimentare este de 12 V c.ce Meicu Radu })Lo¢omotive electrict ORENSTEIN & KOPPEL A. G, BERLIN / DREWITZ - 1899| / i } » Fagului, incanjurai ————————— ( : ‘CRS aie 400 DE ANT NTAREA STATIET DE CALE FERATA 1g ST inci ATLOR LA CALEA FERATA SEBTU - ARASOV vorbin deapra 9 etriiveche vatré roméneascé asezat® pe cursu] Oltului, Ja postels muntilor Fao%rag - orapul fivrig cu 10 mii de lacuitori - avind o cunos- cuté firm’ constructoare de magini le Mirge, o veche fabricé de sticld, mics indu= strie alinenters, agezare care a dat térif pe Sheorghe Laziir, eminent c&rturar si intemeietor el invatamintului romindgc. Aici, la 28 august 1851, representan{ii Sibiului gi ai comitatului Fage- de multimea rom&nilor venifi din satele vecine, au pus piatra fuAdamental& 2 garii din Avrig gi au deschis festiv inceputul lueriirilor de con- uctie la calea feretd Sibiu ~ Brasov. Se incununa in acele matents lupte dus’ de mei bine de dou decenii de roménii din Transilvania, impreuné cu,sagii, pentru legarea Sibiului cu Linil de cake feraté ptin Pasul Turnu Ropu gi prin Jara’ Figsraguiui ~ prin Pasul Predcal ~ cu tere, spre Ountrs gi Marea Neagra. Profectul, prezentat de guvernul de le Budapesta 1a 20 august 1867,, ste- bila, ca singuré lectturé feroviar’ spre est, linia Oredea - Cluj - Bragov, re- zervind Sitivlui nunai o legéturd vicinal& spre Copge Wicd cu“linia principal’, Refuzats tn repetatele interventii fécute ani de-a rindul 1a Viena si Budapesta, eibienti se hottirtec, tn enul 1888, s8 construiesct cu forte proprii o cale ferat& de 1a Sibiu spre Fagtres, cerind mmai apeobaree autoritutilor austro-ungare, evi- Gent Flirt nici un sprijin financier din partes quvarnulud ungar. RoeestS hottirtre a fost o icpravi dennd de toaté’ lauda pentru sibieni ¢i fag&rSgeni cers, unindu-se.si bazindu-ss pe modastele Jer puteri, au trecut 1a constructia de cBi ferate din Transilvenia spre tar, fra cunsscut pe atunci pezitia guyornului de ls Pudapesta care, ds-a lungui tinpului, a fiicut tot ce iva stat tn puting’ pentru 2 inpiedica ajungeres cfilor ferate tn zonele din Transilva- nia populate compact cu ronéni, aga cum s-a petrecut si cu legarea Sibiului gi a mSrginimiler sale cu agezrils din Oepresiunes Fagtrasului. le 18 ienuerie 1689, conducerce comitatului Fugeraguiui, adunats intr-o godingé extraordiner’, a hotrit, in unenimitete, inceperea construirii cuil ferate Sibiu - Fagirag, obligindu-se s&% contribuie in prima parte cu 22 mii florini din fondurile destinate 1a buget pentru drumurile publice. — Bermannsiadi — Siblin iyanasae, — yaa Statia Sibiu in anul 1912 Colectia Danciu Ianpeste acordé inediat co eel Horvath gi aitora, pentry a treca la lucrézile pregétitoare co const: ferate vicinale de le stabiea Homorod (aetB2i Rupea), prin fvrig, cu toate c¥ zona Homorod - gerceia nu avez o in Lifice cxistenta unei ctl fe cara de altel, nu o~ Era un mod de a st evita lesarca Sibiului gi Fugdrequiui direct cu Or inte-un tinut lecuit in majoritate de romani, Hu P&nitne indife: mora de Comore & frundasé. acti intarverbiile $i peatru con! esigurg.8i 0 parte din fanduc “La 2 decembris 1889 se | hoturésc veloarse subventi: Sibiu - Aavpig - cesiunea dtinstruc! acardé 1u: Industrie din Bragov la aceas~ 1929, sa redeschid ou gi mai multd putere rate Bragov ~ Fairey, lucrere 1a cere linia ce venea de le Sibiu. in cate 0 Ale cetepil linia de cale ferata bul eqwlui ae sisi, fScuta 1s 4 noi noiembrie 1822), cales fei 4892, ante dat& an func[i até sihien’ epropiindu-se & monent romfnesc, Minisberuk unger el Conergulut ecordé pe tinp de un an 2 constructioi ciifi ferate qulte motive, sea realizat numei dup mad . ing. Radu GELLU 7 TCR Bragov/ anul 1954, avee Ca stop promovarce ci prioteniler cHilor f i inkraprinderile de e feroviarZ, arecum $i Aceste ccazii i desc ttt In: soane particulare ~ , ajutd ta cunoagteres « sistenului sfu de Structura AOROP—-ului ‘cuppincea — iat oa “ee Ret de model 7 | | | i | cai), come OALET adlMasleuANaEs 8s, borg | re pi or Perste, gisumind 67 449 sti simi- Scii coleboréxii guropene, TCR e enli- AORCP. Cezexea a fost prim rea urmind a fii aprobetd eu ntes, in Franga, intre 14-2 dare” din "strdinttete ¥ citet, tn Gurkud arutoi te i i \ | | i i | : }