fe " ti =, BUCURESTI 1991 ry neh |LusUL ROMAN - Asccdafia Prietenilor C.F.R. - Ipregistzats 1 toria Sectorului 1 Bucuresti tn baza Doverulisi pr. 1997/P3/1990 94 legelizata prin Sentinga nr. 1190 din 15.08.1990. SEDIUL : 78141 Bucuresti, Calea Grivitei nr, 193 8 ( Muzeul C.F.R. ) NEMBRI FONCATORI : BUZCRUG Ghoorghe Sterien - progedinte UDRIPTE Octavian ~ viceprogedinte RORARIU Silviu = vicepregedints POPESCU Dan Ioan - scoretar BIANG Maria Amalia = Financia: ~ vontadilitete LACRITEANU gerban = cercetare muzsistici~ict. ANASTASIU Tudar = modelism ferovier REICU Radu = publicitete - expozipii GIANCO Albext Antonio - zeletii intesnetionale FILIALA GR/SOY : LEANCU Virgil, $UTEU Mizeea, BELLU Radu fieWaRT SUSTZNATPRZ REGIONALI : LUFESCU Florin (Tizgovists), LUTAI Joan (arad) SZELES ézs0f ($F. Gheorghe), NAN Florin (08j), DAN Florin (Petzosant). TREN MAGAZIN - fuletin informativ al T.C.R. - publicatie trimestrial’ - REOACTORI + GIANCO Albert Antonio LACATIEANU Serba GRAFICA + ‘DRAGUIIR Mircea AORESA OE CORESPONDENTA : 78186 Gucumegtt, str. Cela Galaction nr. 43-3- EOTTORTAL Aveti in faja Oumneavostr’ cel de-al patrulea numir dl "TREN MAGAZIN"-Ulud numir cu care incheiem primul an editoriel. Sperind c& apar ile de pin& acum au satisfacut doringele gi exigentele tuturor menbrilor Clubuldi nostru, precum @i pe cele ale altor prieteni ai cdilor ferate, v& dorim in continuare mult bucurie Ansofiti de paginile revistei noastre si in anul ce va veni. eveninentul care a marcat in mod deosebit viata Clubului nostru in ultimile trei luni trecute‘de 1a precedenta aparitie a “TREN MAGAZIN™-ului, a fost acceptaree TCR-ului in marea familie european’ a MORGP-ului. Oorim s& punct tm, cu aceast# ocazie, etepele parcurse gi s% multumim tuturer adevaratilor prie- toni - din gard pi din strfingtate - care au contribuit le inscrierea TCR-ului sub nun&rul 26 din lista Asociatiilor gi Cluburilor prietenilor c&ilor ferate pi ai modelismului ferovier ‘din Europa: = martie 1990, in primele luni ale deschiderii Romniei spre lume, membris nostri Silviu MORARIU gi Tudor ANASTASIU part, la prima reuniune regionsls pen= tru Europa centralé gi restiritean’ a MOROP-ului, desfiqurata la Szeged, tn Ungaria, Aici se pun bazele conlucr&rii regionale pi se stabilesc primele contacte cu repre zentangii Conducerii MOROP-ului. = septonbric 1990, prin arabilitates dl. Josef BINDER, redector al buleti- nului "MOROP-INFORM" gi membru in Conducerea MOROP-ului, cererea de admitere a TCR este inaintata Comitetului de conducere, Confirmarea tnaint&rii cererii ne-a fost facuté de dl, BINDER cu ocazia participirii delegafiei TCR 1e-cel de-al 37-lea Cancurs international de nodelisn feroviar, dasfigurat in luna. actombrie, a aceluiagt an, la Budapesta. : | = aprilie 1951, cererea de admitere a TCR-uiui este analizaté si acceptats cu unanimitate de voturi in cadrul reuniunii anuale a Comitetului de conducere (LA) do la Géppingen, in Germania, admiteraa propriu=zisi urmind a se vota cu ocazia| Congresului fiOROP desf&surat’la Nantes ~ Franta, in lune septenbrie. i = 16 septenbrie 1991, prin votul unanim al celor 18 delegafi ai y8rilgr efoctiv prezente 1a Conaresul MNOROP de 1a Nantes, TCR devine primul club din Romina admis in Uniunea europeand MOROP. Cit&m din amabila scrisoare de confirmare trimis& Clubului nostru de dl. Or. Ch.-G, VAILLANT, pregedinte al Clubvlui AFAC - AQUITAINE gi vicopragedinte onorific al MOROP-ului, adevarat prieten al TCR-ului gi el fionaniei: |" Je tiens, par conséquent, a vous adzesser, 4 vous-méme ct § tous les tionbros du TCR mos plus vives Félicitations: 1'Europe accepte dans son sein la ROUMANIE. Ef jtajoute que la FRANCE est heureuso de voir sa SOEUR LATINE revenir parmi les autres nations aprés une trop longue of trop cruelle absence." Sa addugim deasemeni cS suma de 55 franci elve}ieni, reprezentind cotizetia TCR-uluL la MOROP pentry anul 1992, a fost plEtit% de domnii Claude GRAINCE si Charles -6. VAILLANT. ergi Monsieur VAILLAKT ! = octombrie 1991, la inchiderea celui de~al 38-lea Concurs international de modelisn feroviar de la Sloscova, la cere a participat gi 0 delegatie a TCR-ului, sea hottirit a colaborere mai string’ a CluburSlor din Europa centralé gi rasiriteant sub coordonarea reprezentanfilor {0ROP-ului si vechi prieteni ai TCR-ului, domndi S2EG0 Ferenc pi RAZGHA Zoltén, in vederes integrarii cit mai repide a Cluburilor din-aceast¥ parte a Europei in marea Fanilic a MOROP-ului. In sfirgit, 58 menfionam perspectivele internationale ale anului 1992: In perigada 1- 8 martie 1992, TCR va organiza primul Concurs de modelism feroviar cu participare international’ "MOCANITA", in fapt o continuare a tradifionalei Cupe flocanifa, in oragul Brasov. Locul de desfagurare...vaganul de bagaje al trenului istoric al Regionalei de ci forate Brasov! Agteptin confirmirile de participare! Calendatul manifest&rilor MORO cuprinda, printre altele, o Consf&tuire regional’ in luna martie, in Ungaria, Congresul MOROP 1992 la INNSBRUCK - Austria intre 12 -19 septembrie pi cel de-al 39-1ea Concurs internafional de modelism foroviar la Guda- pesta, la sfirgitul lunii octombrie. Antonio BIANCO ' Hs"NON OMNIS MORTAR" Nena pirdsit, in acest ttrziu sfirgit de tooimt,~cel care a fost Or.ing. HENAY HOLGAN. N&scut 1a 10 august 1908 la Dorchoi,” gi-a luet diploma de {nginer mecanic in anul 1933, la Politehnica din Charlottenburg - Ger- menia, iar incepind cu anul 1976 devine doctor inginer 1a Institutul Politehnic Timigoara. * Considerat, pe bund dreptate, p&rihtele eutomotoarelor roma- negti, HENRY HOLGAN gina desf¥gurat activitates aproape cinci decenii nunai la Uzinele MALAXA, fiind un apropiat colaborator al lui Nicole Malaxe. embry de onoare al Clubului nostru, HENRY HOLBAN a fost pasionat nu numai de meseria sa, ci gi de istorie constructiilor de locomative gi automotoare tn Rominia. Oin p&eate, monografia Uzinelor MALAXA, ajuns& in stadiu de manuscris, nu a mai putut fi publicata. Nu putem-deckt % spertin cf lucrarea va vedea totupi lumina . tiparului, cinstind astfel memoria acestui om deosebit, cu o cultura enciclopedicd gi mare pasionat al istoriei-tehnice feroviere romanesti care a fost HENRY HOLBAN. gorbon LACALTEAKU Ne parvenit ambitiosul Program de activitate pe anul 1992 al filialei bragovene a TCR-ului, program structurat sub titlul “ANUL 1992 - AN DE PROTEDARE ALCATLOR FERATE INGUSTE FORESTIERE DI ROMANIA". Red%m pe scurt din acest program TRINESTRUL I 1992 - Elaborerea gi publicerea Monografiilor CFF Gituz gi Covasne-Comandiu, apartining de VESTREL Gragov, lusrdri dostinate presei gi telo- viziunii, penteu stoparea fanomenului pSgubitor do desfiinfare a acostor lini. Organizarea unor vizite de documentare po tozan 1a CFF Comanesti. 7 martio 1992 = strbatorirea CENTEWARULUL CAIT FERATE LOCALE BRASOV - SATU LUNG TRIMESTRUL i1 1992 - Vizite de documentere la CFF Covasna, Oituz, Cagin, Tazltu, Roznov, Finelizarea flonoprafiilor menfionate anterior. TRIMESTRUL III 1992 - Vizite de docunentare 1a CFF Vigeul de sus, targina, Berzeasca, Tismana. In lunile iulie-august 1992 se va vizita Complexul CFR Tg.mures gi se vor ‘organize trenuri speciale pe liniile inguste CFR Tg. Mures - Sovata (cu Viziterea eventual’ a Liniei CFF de 1a Clmpul Cetayii) gf Tg. Murag ~ Lechinta. TRIMESTRUL IV 1992 - Vizite de docume! 22 octombrie 1992 ~ s&rbStorirea CENTENARULUT © tare la CFF Moldovita, Rigca, Faledu TT FERATE (BRASOV)~ EAGARAS ~ SSQTU Datele exacte ale manifestarilor se vor stabili de comun acord cu factorii Sspundere ai Clubului, in func$ie de posibilitatile reale ale membrilor participan}i; relatii suplimentare se pot obfine la Filials Brasov a TCR ing. Radu SELLU ~ telefon GFR 961/3850, telefon PTTR dup% ora 16, Bragov 921/23396, sau de la conducerea Clubului din ducuregti. FILIALA TCR BRASOV \ )c OCR ES 100 OE -ANT DE EXISTENTA A CRIT FERATE BRASOV - SF. GHEORGHE - TG, SECUTESC ms . Vineri 11 octombrie 1991 s-au implinit 100 de‘ani~de la punerea in functi- ‘une @ c&ii ferate Gragov - Sf, Gheorghe, in lungime de 32 km, zi in-care a circulat gi primul tren care 2 logst Jara Sirsei cu egeztrile din tinutul celor Trei Scaune. Oegi linia fusose terminats gi intre Sf. Gheorghe g1 Tg. Secuieec, coi . 44° de km au putut fi folositi numai le 30 noiembrie 1891, din cauza intirzierii lu- cvarilor 1a podurile de 12 Bita si ineci, peste Aiul Negru. Calea ferat& Bragov - Tg. Secuiesc a fost construita de "Societatea Anonim& a Céilor ferate vicinale Bragov - Trei Scaune" (Brass6 - Héromszéki Helyi Erdekil Vesutak SHHEV), care s~a constituit la Gudapesta,la inceputui lunii aprilie 1890, avind drept scop constructia liniilor de cole forata Bragov ~ Tg. Sccuieac, Bragov ~ 2arnegti sf Bragov - Satu Lung, Printr-un act aflat in Arhivele Statului din Gragov, aflém c& Societatea Cailor ferate Brasov - Trei Scaune, Ja 19 mai 1890, anunga Consiliul Municipal ol Bragovului c%, la 1 mai 1890, in prezenta reprezentantilor Ministerului Conertului, a avut loc solennitatea de constituire a SocietStit, cu sediul in str. Corcana Printului or.i6 din Budapest gi ruga Consiliul Municipal s& dea tot concursul morel gi financier in vederes construirii liniilor de cale ferat% locale din jurul Bragovu- lui, Capitalul Societs$ii, in valoare de 4 081 284 forinti, a fost asigurat prin emiterea unor actiuni fundamentale in valoare de 1 120 OOD forinti, restul fiind Finangat de firma ERLANGER & SOHNE gi de fratii SULZBACH din Viena. Acaasté sunt era destinaté constructiei céilor ferate Brasov - Tg. Secuiese, Brasov - Zarnesti gi Brasov - Satu Lung. In primivare anului 1890, lucrurile da constructii au'fost Incepute conco- mitent pentru toate cele trei linii, de c&tre firma constructoere a ing. Oecer SHREKER gi Leo ARNOLDI. Constructia Linde’ Gragov - Tg. Secuiesc a fost terminatt Antr-un timp destul de scurt pentru posibilitatile tehnice din acea vreme; primul trongon Bragov - Sf. Gheorghe, cu patru stetii: Harman, Prejmer, Ozun gi Sf. Gheorghe este dat in exploatare la 11 octombrie 1891, iar la 30 nojenbrie 1891 este terminaté gi portiunea Sf. Gheorghe ~ Tg. Secuiesc, cu cele opt sta}ii gi halte: Anghelug, Moacga, Borojneu, Brates, Covasna, Zavala, Imeci gi Tg. Secuiesc, unde constructia c&ii ferate se apregte, din cauze lipsei de fonduri, Este cunoscut faptul e%, atunei cind ou existet posibilitati, acesagi Societate a construit gi tronsonul Tg. Secuiesc Bretcu, dat 4n exploatare la data de 10 septembrie 1907. { In primele zile dup’ inaugurarea liniei, in toamna anulul 1891, au ciroulat Antre Bragov si Tg, Secuiesc zilnic cite douS perechi de trenuri mixte ( compuse din vagoane de marfS si de c&latori). Din Sragov spre Tg. Secusesc, trenurile plecau le orele 8.30 gi la 15.10, dar din Tg. Secuiese opre Bregov, plecau 1a orele 4,00 gi 14,45, viteza maxim’ de circulatie find de 40 km/h. Pentru aceasté exploatere, Societatea SHHEV dispunea la Snceput de numai trei locomotive cu abur, douk vagvene de posts, fase vagoane de cilutori clasele I gi II gi 11 vagoane de marfé (patru acoporite gi gapte descoperite), cu mentiunea c& toate vagoanele erau pe dou’ osii. Lungimea maxin a liniilor de circulatie era de 400 in statie Sf.Gheorghe gi de 380 m in restul statiilor gi-haltelor de pe sectie. In cele citeva luni de exploatare ale anului 1891 (octombrie - decenbrie), treficul de c&latori inregistrat de Societate a fost de: 5462 in statia Sf. Gheorghe, 1292 An stabie Covesna gi 2101 in statia Tg. Secuiesc, in timp ce traneportul de marfurd a fost eproape inexistent (60 tone statia Sf. Gheorghe, 6 tone statia Covasna gi 4 tone stafia Tg. Secuiesc). Oupa unirea Transilvaniei cu Romfnia, incepind din enul 1919, linia de’! cals fereté Oragov ~ Brotcu, proprietetea Societs}ii BHHEV, trece tn exploatarea | statului, fiind preluat’ de Caile Ferate Romine. Prin Legea ratific&rii Conven}iai din 2 aprilie 1932 privind trecerea in patrimoniul Statului rom’n a Liniilor de cale feraté proprietatea Societutilor anonime ale c&ilor ferate locale, publicat& in Monitorul Oficial nr, 94 din 24 aprilie 1932, linia de cele ferat& Bragov - Bretcu va trece definitiv in proprietatea Statului romin, respectiv Regiei Autonome aTOR J ‘. Sepsiszenigyrgy. Vasuill pi e t—— a ay sa ( , Tem 7) CBilor Ferate Romine, pltindu-se Societ’jii desptgubiri in valoare de 2 038 380 franei elvofieni (suné care include gi despSgubicos pentru calea feratt Oragov ~ 2arnegti). “Linka de interes local Gragov ~ SatuLung va rémbne insB, pind le nafio~ nelizarea din 1948, in administrares unor socigt’}i independdntes eo Dup% preluarea ctii ferate Bragov - Bretcu de cdtre CER gi pink ast&zi;ja urmat 9 lung’ cale de modernizore, din care enumerdm urmitoarele: Sinele mici gi ugoare, cu traverse din lemn, au fost inlocuite~cu:sine de tip greu gi treverse din boton armat, fiind deasemeni inlocuite si majoritatea struc- turilor de la podurile de cale ferati; micile vagoone pe dou’ osii, de merf& si de c&}itori au rémas ast8zi o amintire, in prezent circulind vagoane moderne etajate pentru c&l&tori gi vagoene de mare capacitate pentru mirfuri, DupS enul 1965, logo- motivele cu abur din seriile 375, 376, 324, 250, S0.1, 150 au disparut treptat, fiind inlocuite astazi cu locomotive electrice de 5100 kW - pe linia olectrificata Bragov - Sf. Gheorghs - gi locomotive diesel de 1250 sau 2100 CP“Antre Sf. Gheorghe qi Breteu. & Qdat& cu punerea sub tgnsiune a tronsonului electrificat Bragov - Sf. GheBtghe, 1a 1 octonbrie 1976, s-a introdus gi sistemul de centralizere electro~ dinamie’ in ste nan, Prajner, Qzun gi $f. Gheorghe. In acest fel au fost inlocuite vechile inctalatii ce contralizare tip SUDBAHNUERKE cu bloc central gi {ncuietori cu chei, introduse inci din anul 1932 pe eceast’ sectie. Tot cu aceasts ocazie au fost conctruite noi cladiri de exploatare precum tinate lecuinjelor pentru personalul de serviciu. . Acum, cind se implinesc 100 de ani de 1a construcfia acestei linii, putem afinme - fru S8 gregin - cl gi-a indeplinit cu prisosin{g rostul pantry care a fost construits gi anume transport) spre centrul Sri aleimenselor bogttit din muntid. Covasnei - aurul verde al padurilor si roadele p&mintului acestui bogat Yinut, cu| eameni harnici gi devetayi muncii lors ~ P Un singur lucru nu s-a realizat gi anume trecerea c&ii ferate prin Pasul ( Oituz, de la Grefeu spre Onesti, leq&turS atit. de utilS, care inst nu ss.pubut ine faptui datorit’ lipsei de fonduti, dar gi q°qreut&tilor tehnice impuse de un’ ase! nea traseu. Jatt c&, dup 100 de shi de le inaugurates aceste i, din gare Bragoy pornea din neu un tren special citre To. Secuiesc, un tren ic Impodobit cu @rapele nationale gi ramuri de brad, Locomotive cu aburi 230,224, unifarmele de apocd, manifestarile din stahiile de pe parcurs, au avut derul si reinvie atmosfer: anilor de pionierat ai cSilor ferate cit gi s& omagieze pe cei cere au canstruit 9: au muneit pentru exploatarea acestei linii in decursul unui atit de zbuciumat secol. Apiversarea, organizatd exemplar de citre Regionala CFR Bragov si cu modes- te contribuyie a TREN CLUBULUT ROMAN, a fost onorat® de prezenta d-lui Progodinte | al SNCFR, ing Aurel OUMITRESCU gi a Gelui ifinistru al Transporturilor Traian BASESCU, Speram din toata inima ca domnlile lor s& participe cu aceiasi plucere gi entuziaen gi la eniversirile prevazute pentru anul 1992: centenaru) liniilor Bragov - Satu Lung le 7 martie gi Fagirag - Sibiu in octombrie. io serie de spafii des- ing. Radu GELLU /TCR Sragov/ ing. Serban LACRITEAWU 0 ultim& revizie inaintea intoarcerii.., LACRITEANU