EDLTORIAL Este var, enotimpul vacantelor si cBlutoriilor, evident feroviare. Profitind de timpul feverabil, unii membri ai Clubului au parcurs deja tara in lung gi in lat in ciutarea unor trasee pline de farmec, sou a unor pagini de isto~ rie foroviorii, rezumatele acestor céldtorii documentare constituind sugestii gi o ine vitatie le drum pentru coilalts. Dar, nori negri, prevestiteri da furtun’, s-au sbitut - din placate - asupras sre Consilivlui Director al Tef-ului! Oisensiuni de neinteles amenint buna desfigu- rere a activitstii curente, tocmai acum cind roadele celor doi ani de viatd ai Clubu- Jui igi fac - incet dar sigur - aparitia, Speréim ins cS toamna va aduco gi aici clarifictrile gi linigtea necesard Colectivul redactional PATASNONI ~ Trenul de eLStori Linke Angus’ "mocAnITA” mUZEUL, Luni, 20 aprilie 1992, in stafia c.f, Bucuregti-dineasa sosea de le Sibiu un transport neobignuit incdreat pe trel vagoane platformd, Us tren de célétori de cale ingusti, conus dintr-o locomotivi cu abur si dous vagoane, atrégea privirile curivsilor. ‘Cun gi mai ales de ce acest tren a ajuns in Sucuregti, veti avaa orazia sa aflati in continuare. we wy sa, un transport "interwedal” original Foto: Antonio BIANCO /TII/ 20 aprilie 1992, gara Péneas Foto coperts: Transport negabaritie in fata Arculus de Triumf, 4 mai 1992 Fotg: Jecbon LACRITEAMU /Th& = = a ( 8 &seo~ 4 \ Prin adresele nr, 2255 gi 2250 din 7 decembrie 1990, Muzeul Satului din Gucuresti solicits sprijinul liinisterului Transporturilor pentru obtinerva unei loco notive'cu abur si a doul vagoane de cilStori de cale ingust’, care Urmau si fie puse in circulatio po colea feratS turisticl proiectat’ a fi construits pe melul lacului Herastrau.” Avind in vedere si interesul istoric feroviar pe care 11 prezenta aceasta initiativé, precum gi perspctiva de a avea o cale ferati ingustd turisticé cu trac- tiuhe cu abur, prima de acest fel din tard, TCR a solicitat sprijinul si colaboranea fluzeulut CFR. Dispusi, ca intotdeauna, si sprijine orice actiune de salvare i pas trare 3 patrimoniului feroviar, conducerea Centrului de perfactionare CF 9i fiuzeul CFR solicit& Oirectiilor T 9i V prin adreca nr, 200/218 din 17.04.1991 tronsferarea fn patrimoniul propriu a,locomotivei 764.015 si a vagoanolar cu numerele 76 53 25~24 491-5 respectiv 527-6. in acenasi adres’ se ventioneaza c% tronu} se va exploota tn colaborare cu TCR si lluzeul Satului pe calea ferald care se va construi th jurul la- cului Heristeau, urnind cao parle din fendurile obtinute cu aceasté ocazie fi fie folosite pentru duzvoltarea Huzcului CFI. Fornele do transfer, Intocwite de wenbris TER Alexandru NATE 9i Serban LAGREFEAIIN, Lnputarntes} fo sonst sons de figzoul CFR prin adresele ne. "200/566 si/s6 1991, Sint aptobate de Conducarea SWCFR st incepind cu datele de 25.04.1991 4991, locomotiva . $i vagoanele trec in patrimoniul fluzeului CFR, Aceiagi cologi au efectust predarea-primirca efectiv’ a vehiculelor 1a Sibiu, Cu aceasti’ ocazie,*cei doi membri TER au solicital Dopoului gi Reviziei de vaqoane din Sibiu unele lucréri de repdratie nncesare, datorith perioadei indelungate da neutilizare 8 Locomotives gi vagoanelor. dupa multe amingei, in Brasov, trenul este in sfirgit tncdrcat Acum incepe partea cea mai dificil& = operabiunii "MOCANTTA": trensportul tronului in ineinta Muzoului Satului. Prin dena Anca’SIROU, muzcograf, ae obtine apro} barea pentru gararoa vagoanclor in ineinta Complexului expozifional, iar colegii nos~ tri Octavian UDATSTE gi Antonio DINNIL fac oforturi deosobite pentru obtineraa uti~ lejelor de transport (nacara si auto-trailer). Prina tentativi de transport are loc vineri 24 aprilie, elnd ma soferul trailerului, pe o ploaie miruntS si dead, iau eantact cu “situat Static loconotiva este proa grea, vageanele prea lungi, pleaia prea déasé pi cé este vineri Inainte ue Pagli, holdirind tn unanimitate ca problema sk fie. roexeminaté dup s&rbatori! Entuziasmul nestru sedcuse sub "cota zero", sirbflorile ra Pagti petreeindy-Je cu gindul la tr © s@ va mai inkinpla’ tonta 9i interventii 1a Conducerea ragionalei { oxpediat 1a Bucuresti! ragiul gi a" gi cone 29.oprilie 1997, se Incarck primul vagon, urmind ea leconotiva 8% incheie Lranspor- {tuts te 4 ss 982 Fotagrafii de: Antonio OFAN srban LACRTTEANUTCR -5- Acfiunea este reluaté mlorcuri, 29 aprilie clnd, victorie, este incfircat si portat vaganul 491-5, A doua zi, joi, este dus gi vagonul 827-6, care deptisea lungimea trailerului cu mai mult de & matri! Asezarea acestuia pe cuponul de gind do 1a fiuzeul Satului © necesitet dous caltiri ale macaraled de 00 t gi "denolarna" unui arbore uscat de circa 20 m indltine. Desi era dear ora 12, iar soferul si mac} ragiul au fost "stinulati" pe buzunaful meu si al lui Toni, locomotive nu mai'este | tranoportati, Urmeu zilele 11 Obisnuiti deja cu amin&rile dupt 4 nai penteu reluarea Lransportul garajul din Militari! Paro usa motorin, apo trave: tim gi locomotive. Deoar trans pre de 1 fiai si oamenii so gribeou! bitori, am agtoptat lintstiti ziua de + Dininoata ~ suprizi’- nu este moborin’ 1a gem cu aulotractorul TARA tot orogul pint 1a Depoul IN6q im din nou orasul pind la herdstrfu $i fn final, transpor- | ce in acea zi agcosul autavehiculelor’ fn incinta Conploxului| e sil sn stro expozitional a fost interzis, toate drumurile de acces erau blocate de autotur: aprovizionare o: cercay sf piitrund unui echipaj auto al Politi’ rutior ailerul 91 macacaua au reusit coare printre P sf ajungii ino'la destinatie. 4 mai 192 Foto: 5.LAcKTTEANL ‘ie Incheia astfel, dupfi un an 9i jumiitote, coo mai oymclaculoast gi diiciial operatiune ie salvare de pots initiative TCR! i In prezent se efectueazd repatatia si vopsirea la exterior @ vayoanelor, ian pontru rastaurarea interioari avan promisiuni din partea d=lui oan SONA, Diroctorul | Nuzoului Satului, Urneazé sii sn dePinitiveze gi discutiile intre conducerile celor Houd muzoe privind modalititile de expunere si’ exploatare a acestui tren, in perioada lueriirilor de restaurare vehiculele aflindu-se intr-un perimetru inchis accesului vizitatorilor. Pnezentéin tn continuare cfteva date privind pravenienta si “viata” acestor vehicule: ° , Loconotiva de linia Ingust’, ecertanent 760 mm, 764.015, 2 fost construil de Uzinele Regita fn anul 1953, avin nungrul le Tabricatie 1006." Este o iocometiva | tendor ce tipul "standard, Dt-n2, 0 conslructie consacrats livratt {n sn ferate forestiere, dar intilnita si pe cli ferate uzinale, 764.015 a fost pentru CFE "KVANTIT" - Oras Dr. Petru Groza, Cu ordinul 1865 din 21.05.1959, tivo oste transforaté fo pareul Cll gi repartizeti Depoului Cr Satu Mare, Din 1964 fn 1992 locomotiva Pigureazt in parcul Depoului Sibiu. Pind la retragerea serviciu (martie 1988), loconativa a parcurs 576192 km. Interesent este Faptul cA datorits lipsoi altei Loconotive cu abur sau ina noasteh a fost utilizaté gi tn darna 1994 lor de ciiitori pe Liniile Sibiu - Agnita’si Sibiu - CarnéitetFE —— - ue Fm Gee -6+ 24 491-5 aste construit 1a Atelierul 5: 1968, prin mouificarea vaganului de gonul. Band 79 53 # boghiuri pe di acumulatori, Y i pe scaune, 14 clasa brica "UNTO" din pieime: Pind modifica si are 0 yroutaty do 9 tone. no 37. fost adus Ja Sibiv in oFbioyrafic, si aparinind sactor apoi localitatea Ortija ~ jud. Sélaj, ur- meaz’ Liceul V.Lucaciu din Carei, ANINTIRIE Din acest nun’ir al "TRI @ unor pagini Je amintiri gi intimplri feraviare, avind un pronuntat caracter aul neobositului coleg inginer pensionar Gabriel /APCVICTU. Wiscut la 12 dulie 1917 in cursurile §colii Politohnice din Gueuregti, Focultatea electrone- canict, secfia aviabie gi armament, po care le abselv' la data de 31 ian 49a2. luni este urmind ca peste doi ant, In mai 1944 6 Oupt preg’tires militarti de imis pe frontul de Est 8% Pie angajat la CFM, in ramura de tracliune, pe care mu'o va md si ping 19 pensionara, finan Dintre problenele tehnice de a ctirar rezolvarr ole Lega pumele delui dr.ing.tiabe tel nion[ Lenin urwitoaccle = aprovizionarea gi narnia cea conoumului rie comhustibili pentee. neaM Es construckia noilur Leco- motive cu abur gi mulornizaroa celor existenbe articg belgia, Franta, Italia), ceils din Bucuregti, atit aici pr: sectie de tran care am fost bursier al matinei, ata de 1 feb.1942, unde am fost sfAtuit s Porstennien, « de Cet, 1a Cotu) Donuiui (Perelasowski), (Piatra teant), Je marink, dar’ mi deseure cum pot, Circulind prin fucuregti era deja gef de depou la Pitegti, fli-a spus o& vin la CF ch este bine, serviciu Sigur, permiso de c<orie gratuita otc, de care am beneficiat Sti pe perioada ind eran elev-inginer, mau decis sf iay parte 1a con cu reducere Ultima sa colaborare, in funchia de cercetator Ja ICI udivlui privind introducerea tractiunii Diesel pe linia de cale ferati fos Oravita - Anina. “$4 dorim mult Cind am intrat, ca ol mai desconpust in pirfile ei componente: c&idaro (cazan), wecaniam motor ete, inele respective. In timpul geolii (1937, unde inten{ionan se sturlinu separat, la mind ca dup stagiv gi o entru ca la 31,05,1944 us c& dace 1 de angajsre, care se tinea peste RovIAR introducerea tractiunii Viesa) gi montarea primelor echipenento de vigi- Lonti pe locomotive, precum si monLarea primelor 1100 de echipament A seris soy a colabarat la spariia unui nundir da 15 exphi de specialitate dn domeniul. tractiunii, intre care gsi manualn pentru gcolile de nee > trhnice in reviste de specialitate roi Sntate colugului nostra, care tn aceste zile va sirbitori 75 de ani de via}i, gi cit mai multe colaborgei la’ "TREN MAAZTIN inginer cum ne numean atunci, Le Sooala P mm gi la alte contre ve invijtimint superior nu exista o porturi de sine statiteare, Inconativa cu abur neprezontinckase uniter Jat nu au posibi I MAGAZIA"-ului Ineepom fublicares In serial cercettitur de isturie feroviara, WL autostop TW UT Mei, a publicat striine (Austria, Germania, esti §: T, a fost elaborarea eo difi~ LstahnLett an, 1942) i mi angajoz. flkan prezentat la narints fac gi stagiv militar pa Ling’ Scoala je 18 zile of Fiv trimis pe teontul fim Fécut Intreaga retragere pin’ in Moldova af fikon prezentat din nou A841 de noi angajied 54 9f nf ina Antilnit cu um coleg, ing.luga Aure!, eva 2ila.oe 6 He Am sustinut cencursul, am reugit gi pe data de 1,05.1944 n-an angajat. Dar... pe data lo 1.00.1944, mau concentrat din nau, scurte perioada de “aliberare" ers numai o matodt de a nu ne plti pe timpul concediului, Pe data de 30.09.1944 sint din nou eliberat, dat fiind c& unitatea mea a fost integral “rechizitionats" (citegte luatS prizoniers), degi era cu mult dup 23 august. Eu, mam salvat Pind atunci plecat le unitatea din lard dupi deconturi. Oat fiind ci marina fusese intra Limp desfiingata, pe data do 1.10.1944 neam Incadrat 1a CFR, care mia promis "nobi~ Lizarea pe loc", deci scutirea de restul armatei! Oar nu trece mult timp gi mi tre- zesc chemat Jin nou la arnaté, avind in vedere gi marile pierderi tnregistrate ne frontul de Vest. Oup’ dau ordine de chemare ignorete, odata, cind am ajuns acast cram agteptat de un plutonier cu doi smidati, spre 2 mi aresta pentru neaupunere 1a ordinul de chunare, Din fericire pentru mine, tocmai tn sasise ordinul do wobili- zere pe loc, pe care plutoniervl 1-a notat gi apoi a plecat. Pentru mine ar fi fost tea de a dou arestare pentru nesupunero le ordin, prima Piind din anul 1939, cind mi seau rSticit actele cu ocazia evenimentelor legate de cedarea Ardealului. ‘Aga am ajuns ~ cu peripefii ~ inginer la calea ferata. -8- Dat find lipsa de preg&tine toorebick gi practicd a viitoriler inginerd feraviari,. acegtia erau obligati de a efoctua un stegiu le gace luni in Atalicre gi gase luni ca mecanic ile locomotiva, din care trei luni ca asistent gi alte trei ca titular. In cele trei luni efectuate ca mecanic stadiar, am tr#it dou% situaysi care puteay avea implicati Primul sa prtrecut pe linia Ducuregti-Olteni fa. Remorcam un tren-curst de personal. Degi are noapte, mesanicul tituler s-a uitat cum wanipuloz gi poi, mulfu= mil, sea agozat comod ei @ anit, Eu, inainte de a ajunge La destinabie, la’ halts a cirui nume nu mi-1 mai amintesc, am frinat cu fntfrziece gi am depSgit-o cu mlb. liecanicul, trezit Inte Linp, mi-e spus s% stafionez duar ceva mai mull cu trenul L apoi s% plectin, deoarucn ve aici nu se suie iment, ci numai coboar’. Cre a3 am Fost destul injurat do eBlStorii respectivi, care ou coborit din tren In plin cimp! Al doiloa caz s-a petrecut po linia Pitesti-Piatra Olt. Facenm stagiul pe Liniile de c&litori ale depoului Pucuresti, dar mam yindit si merg gi mai departe, wai ales ct dorenn si conduc masiva locomotiv’ serie 142,000, fi-am urcat pe Income Uivs Ja Pihegti gi am plecat, mecanicul flcindu=gi de lucru in interieru) narchizei. Ajungem cu bine le intracea in statia radu, intrerea era pe "liber", iar iegirea pe “oprire". Frinez eu norual, dar nici un réspuns le tren nu se observa, frinez mai puternic, dar tot nimic. Mecanicul intervine gi aplict frinarge da urgonttiy Insti trenul iese din gard gi se opregte peste acele de la desire. Cu acordul inpingalu~ lui, inpingen trenul inapoi in gart. Problema era urgent decarece din partoa ajustt tretuia st coboare, trecind printr-a phdurice, repidul outonotor de la Cluj gi, nu= avind vizibilitate, era riscant, mai ales ci incrucigarea se flicea Fr opriro pontru automotor, chiar in statia Aradu. fm reugit s% gard la timp, apoi 1a verificarea trenului nostru, am constatat ci cineva Inchisese robinelul conductei generale... xx Dupii efectuarea stagiului de atelior gi de mecanic asistent (de maneves, de marti gi de ciixtori) - accelerate rau foarte pufine la acea vreme gi se renorcau numai te citre profesionigti - era necesar un examen de autorizare al manipulirii Frinei, care so sustinea teoretic la Uirectin T gi practic , pe linia ou instructorul regional, Rezultatul pozitiv urma a se publica in Fooia Uficiala a Crt. fi-an prozentat le exanenul teoretic avint invbtats Inctructia de fring fascicole A = Frina Jostinghouse. Cxaminatar era ing.Boico Viadinis, cunoscul pentru severitatea sa, fAensta a luat instructie de trina A, pa care an parcurs-o Smpeeuntt, plangt ov plang’. A luat apei instructia 0 ~ frina ililuebrand Knorr gi a Inceput la fol! Din nefuricire eu nu o prea cunogteam, aga ci an fost amtnat, urmind a mi prozenta le o nou’ exaninare, fm reugit apoi gi la exanenul practic sustinut cu inetructorul ragi- onal gi mi-an vizut confirmat in Foaia Oficial’ CFR, Aga am ajuns feroviar, pentru (Leproane a se anieCo vi spun ateste trei initial stimati colegi? Cu siguronta...nimic! Sint care initialele vre-unei fabrici da Jeconotive sau ale unei Intreprinderi pose soare de linii industriale? ie da cunt Prictenii nogtri cititori de Literatur’ de spocialitate in Limba engTSei vor recunoagte desiqur prescurtarea gi analogia cu binccunoscuta abreviere UFO (0Zt)). Ente vorba despre Unidentified Reilvay Objects, obiecte feroviare neidentificaty sau partial identificate, Sub acest titlu, ee supun atontini cititorilor rotegrafii mai Vachi sev moi noi reprezentind loconotive, alta vahicule, sfiri, constructii foroviere atc, despre care se banuiesta cava sou nu se cunoagte aproapn nimic, gi pontru idon= tificares ctrora sa°solicits ejutorul acestora, STREH MATAZI'=ul Zi propuna ca, din acest numic, 9% prezinto uncle foto- gratit originale sua titulatura "IMO", Jind gi explicatiile necosare ~ atzt elt aint cunoscute - gi ogteaptii cu interes orice informatie suplinantaré din partea cilitori= lor nogtri. “Agtaptm deasenen! ei fotografi inedite din partea prietenilor nogtri pentru aPi publicata in accast® cubrick gi apoi supusn atantie’ Dunncavoastré. In cursul unei vizite in oragul Turda, efactuaté in anui 1998, am descope~ rit 0 parte din foarte interasantul sisten ferovi Jogat de Combinatului de Lianti gi cinent din acea vr Transpartul malneiat in caricra de le Sindulegti, aflat stan{S de oragul Turda, se face ternediul une ci ferate industriein inguste, avind ocartamentul do 760) mi. Trenurile de piatr%, aleutuite din pin’ 1a 20 do vagoane autodosctrcitoarn moore, Sint remorcate in dubli tractiune de e&tee Locomotive LéSli, (Diesal-hidraulice, 450 0 parte a acestor vagoane cu piatrS nu ajung inst direct in depozitole fabriciler do oinent din Turda, ci sint descircate la "transbordare" in, vayoone do cale feratt narmalS, luind apoi'drumul altor fabrici do ciment din tard. In aceastS zon aflats la nargines oragului se glsegte amplasat gi atelierul de intretinere gi reparegii matorial rulant al ctii ferate industriale. Jats parcui locomolivolor cu abur dc Linke Ingusth retrasn pe Liniile de garare: 764.0063 O07; 423; 427; 431. AlNturi de acvetea, dou URO devastate, probabil cu motor termic, Je constructie proprin. Dar inventivitatea megterilor atelierului nu ce opregte aici! Adaviiratul URO fieind obinctul prozentirii noastre se gisea la "transbordare” si era 0 \oconotiv’ electrict do lino normal! Oe Lipul "nonocabin’" gi avind dispozilia asiilor originals" 1C1, locanativa "poarta” un pantogcaf asimetric de tip tramvai, Dispozitia osiilor, dimon- nile gasiului gi inscriptiile de pe roti sugereart Ywodificarce” uned leconotive de tipul 375. uneastem ins: numirul Joconohives gi provenienta ei, autorii gi ASR ae Locul ‘nodifictrii, data acosteia, ton-| siunea de alinente-| re si modul de an- tronare al osiilor | rice date supli- mentare privind acest URO sink bine| venitet Foto gi tex Antonie pinaco /TH=a | TREN MACAZWY_TWTEROATIONAL = 9 LITE oF cave FcRaga frousta = nuzcu {nl_apROPTERE DE moscovA Fara {ndoiald, surprize absoluté pregiti ernational de madelisn feroviar, desfagurat in luna octonbrie 1991 la Moscova, Instituit-o excursia ca localitatea Peresiavi-Zalesski, aflatd la cca.1S0 km depirtere de Capital’, pe malurile lacului Plesceev. Localitatea, fuicind parte dil cireuitul turistic denumit "Inelul de aur al Rusiei", cuprinde mai multe biseriel gi stiri, dintre care cea mai vecho dateazé inci din anul 1152. Catro ofirgitul si lului al XVIJ-lee, tindrul far Petru cel fare va pune aici bezele flotel fusiei, canstruind, cu ajutorul unor negteri st imele nave din lew. Un muzeu anpla~ sat po malul acestui lac, In apropiere de satu Veskovo, prozint& vestigit precun gi istoricul [lotei rusegti a lui Petru cel tare. in accasti zund de un pitorese deosabit se qdsegte o rebea ramificatd os linie ingusta indusiriala cu ecartamentul de 750 nm, insumind peste 165 km. Trans- portul de baz il constituie turba, combustibil de bazt pentru o central electrics dar 9i pentru mai multe intreprinderi ici aflate in zonf. In paralel se desfdjoari! gi teansportul de marP § Stori, reeaua ce drumuri din zon& Piind= ca mai peste tot - rlefici ta ici, din initiotiva unui orup de pesionati anatori reunivi in clubul VOLID ‘au pus bazela unui muzou foroviar in stare ce funétionare, a unei’ exploatiri fero~ viere turistice gi de onetori ireprogabite. in vuchiud. depou ~ dectarat monument tohnic - o-eu reconditionat sau sint’in curs de reconditionare lrei locowolive cu abur, ctteva vagoane de clitoris gi de marfi, dintre cate cel mai vechi vagon dateazt din nul 1898, Exploatarca turistic% sr face deocamdsti cu un tren compus din douw vagoane dle’ constructie metalic’, pe petru osii, relativ maclerno, rénorcete deo loco otiv’ cu ebur de cénstructie finlandezi, tipul 32 al fabrici constructoare Tanpella, lata gi parcul do locomotive aflat in dopout 3 de organizatorii Concursului int de ef 0-028, ex 04-020, taschinenfabrik Tampella 559/1945, tip 32, Cit-n2 2 magini tip Kp4, consteuctie polonezd ...1948, O-h2 cu tender separat Traseul parcurs de trenul special, prin pidurile ce toann’ oi pe malul lacului, ve rAmina de reuitat tn memoria participantilor, ca gi masa improvizaté pe biroul’ gefulu da depou, stropitt din belsug cu vaded tle 1a bursa oeanrt, sub priviriie Angéiduiteare Lanin.. ji foto: ca /Tm=e Engn tee, Sintem dateri menbrilor nostri cu citeva preciztiri privind pacticiparea delegaties TCR 1a Consfiituizea regionalé MOROP pentru Europa Central’ gi Ristriteant care a avut loc in localitatea Gylr, in pericada 27-29 mertie 1992. Au participat donnii Dan-Toan POPCSCU gi Antonio BIANCO, care au prozentat activitalea TCR in peri- cada trecut da la precedenta Consfatuire. Ru fost prezente delegatii ale Cluburilor din Republica CehS gi Slovacl, Austria, ermania (QDEF), Rusia gi Ungaria. Ososebit de apreciats a fost relatarea pristenilor nogtei din Ungoria privind participarna lor la clifia din acest an» Cupei iW0CANITA, organizats dupa cun so gtie de citre TER la Bragov, relatare cara a introgit in mod fericit prezentarea activitapii Clubului nostru. In lipsa unor oferte de organizare pentzu desfagurarea celui cle al xXxIx-lea Concurs international de modelion feroviar gi a Expozitie’ aferonte, Clubul maghiar MAVOE gi-a asunat aceast® sarcinz pentru acest an, urnind ca Concucsul 8% se casft= goare la Dudayesta, in parioada 23-24 soptembrie, Jar Expozitia intre 26 soptembrie pi 11 octombrie 1992. Astaptin ofertele de participare cu midete dia partes manhrilor nogtri pint la data He 7 soytenurie 1992. . In data de 10 nai» avut loc prezentarea Festiva a tremului "wocAuTTA"T CAR in cacrul fuznului Satului din Bucuresti. fu fost prozenti monbrii nogtri Silviw HOAAKIU, Tudor AHMASTASIU, Oanetoan POBESCU, Serban LACKITERHL, Antonio OIANCL, Florin LUPESCU, Florin NN, Mizcos ORAGOMIR, Mircea DOROLANTU, Ovidiu THIFANESCU procum oi alfi inviteti *nemonbri", Din partes Muzoului Satului s particspal OL, Dixector GOUCA $i Dena muztogear Anca SIRO, cu care sqau discutat posibililifile de restaurara a trenulus gi perspectivele We viitor. Conform unai frumoase tradigii stabilite de citiva mewbri foarte activi, ‘in perioada 5-7 iunie 1992 a avut loc cea de-a doua cBlaterie de documentare a membri-| Jor TER, NOCUNERTAR THR fe.2, pe Lease Oucuregti ~ Tinigoara ~ Uerzovia - Uravila - fwina ~'Timisoara - Buziag ~ Bucuregti. fu participat menurii Radu OEULU (Gragov), Florin LUPESCU (Tirgovigte), Silviu DIRLEA (Arad) gi Serban LACRITENMIU (Gucuregti). Obiectivl principel al Turului documontar Ima constituit linia Uravita = Anina, Linie| de wunte cu caracter de unicat in Sam&nia gi chiar in Europa. Linia a fost inaugurattl Ja 15 deconbrie 1163, constructia ci incepind ine’ din anul 1861. Traseul, deosobit de ccidentat,a impus realizarea a 14 tuneluri, majoritatea otipate direct in stinet, cu a lungime tolald de 2904 m gi 10 viacucte care Insumeazd 043 m, Linia, An lungime de 4354 lem, ured da la Orovifa (altituiline 220 m) pink la Anina (allitudine 569 m). Calstoria pe acest traseu unic, cu declivitates maxim’ de 20 m0/m yi curbe cu raze minima de 102m, ofectuatt in cabina locomotive’ (chiar daci accasta era Dinsel), can-| stituie o oxperienfi de nouitat. Ndtuyind gi farmecul ineyalodil al peisajului cit gi pl&cuta companie a personalului de locomativa, credem cd aceasti excursie a fast cea mai rengits Hintre cole organizate pint in prezant, La Intoarcerea tn Urawita, grupul de TReighi s parcurs po jos traseud pnw le viaduct Linjel Uraviga ~ Naziag, prima cale feratt construits pe teriturivd actual al Romfniei (20 august 1854), din pScate astitzi scvas% vin uz. Pentru emetorii de statistic’ feroviar’, iat mmerolo loromotivelor garato ‘in Remiza Oravita la uata de 6 iunio 1992: 180.1103; 150.1008; 150, 1075 290,302; 50.5703 50,065 Cu pubin noroe gi bundvoin}ii din partea Condwcerii Regionalel Ch Timigoara, accasté din urn locowolivs ar putea Pi ropus’ in funckiune pe linia ei traditionalt, spre narea bucurie a anatoriler feroviari din farti gi din stréingtate. Loconotiva aflata 4n parcul propriu ol Regionalei Cl imigoara oste programaté la la AGI Inc din Luna noiembrie 1991, agteptin# numai si fie transpartatt Ja Atelierele sin Cluj gi Jibou, TER OOCUNEHTAR TUR fir.S a avut Loc In perivada 11-12 ivlie 1992 pe traseul Gueuregti - Mragov - Dera - Baciean - Salva - Vigeul de Jos - Vigaul de Sus - Gorga. fu pactickpst monbeid Radu DELLU, Florin LUPESCU, Serban LACRETEATII, Antonin BIA toni “nemenbri® Constanla OFLU, Teadose LACRITEAKU 34 Alexandru’ MACH (Bragov).(TER Scopul principal al cfiltitoriei a fost vizitarea liniai inguste forestiere cu ecartamentul de 760 ma de pe valea Vaserului. Oin ate, fn acea zi de shmbiLt nu era previzuta nici o circulatia cu trenuri renorcate de Jocamotive cu abur, sin- guta “curs#" de cilatori fiind asiquraté cu autemotorul 764,003, Boneficiarii de Pentru a v8 da seama ce conditiile de caaaterie, trebuie mantionat ct 2/3 din vagon motorul a remorcat ping la stalia Fiina si o mict platform’ deschis% pe douw osii, celor 43,3 km cit misoar’ linia principal& (punct terminus Izvorul Qoului). - 12 = = locomotive cu abur 764,398; 436; 4045 469 tn explostare, 764.457 in probe, 766.313, Gp 4600/21, defects, cu eilindcul sto. spart, 764.351, 8p 5060/49, defects, ex CFF Bixad 1999-1990, ~ utonotoare de construchie proprie, provenite din vagoane "UNIO" 764.003 in stare dn functionare 766.010 ae VOI abendonat = denzine provenite din autodube "TV"(intre care gi o salvare!) fucegi" = laconotive Dinsel LasH-053 (ec.760 mm); LOW 45-174 (eo.1435 mm) = locometivivcu abur le ceartanent normal tie.2 (RZ), Cten2, Magita 1505/60 + din Ivconotiva ex Cit O60 se mai gsese cazanul si fromul, dezmanbrote. 4 propunecea ca locomotiva 764,313 impreunti cu un vagon de cilAtori pe deus osii 8% Fie expuse in centrul oragului, Ins’ matorializarea acastoia nu se intrevede pree curind. Ar Pi cazul ca menbrii TCA sti-gi fact datoria gi in acest ‘caz. In final, ar Pi de remarcat cele 22 de locomotive cu abur din seriile 150 gi 230 Win parcul depoului Dpj, aflate intr-o stare increilibils de descomplectare gi deteriorare, po Liniile Renizei din Vigaul de Jos. TCR DOCUNENTAR TUR tir. sna deatigurat in zilele de 17-19 iulin 1992 gf a wut ca scop cercetarra complexului CFF Covasna - Comandiu. Perticipangii au foot “cliengit" tredigionalis fadu 8CLLU, Florin tftl, Florin LUPESCU, Serban LACRITEAV si in calitate de "nenenbri” sotiile celor de nai ous. Trenul spro Sicliu a fost Conpus din Locomotive 764.001 (1a a etirei alimentare cu lenne au cantribuit boli mou be{i grupulut) gi un vagon acoperit pentru personal. Oe 1a planul inelinat otitro Comandliy, drum =a continuat cue drezin’ “Volga break", in care au cilatorit "con fortabil" 9 pasageri, goferul si un cline. Zona Conondiuiud este aproape 0 "capsul’d a bimpului", alei fiind conservate clidiri, magini, utilaje gi moduri ce productse de le cunptina secolelor. Din picate, atit exploatarea faroviard cit gi coa foresti- sr se apropie vo sfirgit, primele semne fiind = ca peste tot ~ delticarea, paragino, ruina gi ...dascomplectarsa, lati rezultatul “inventarierii" fScute de mnmbrii TC! Covasna: 766,00" ~ activ (consteucyie nous) 764.2153 416 - abandonate, dofecte 3-404; 131.059 - active, pentru Linde nor 2-302'~ dazafectats, cazan expirat, - "= Conandtu: 764.405R ~ activa 764.455 = cazan oxpirat, dar ined in serviciu 764.379 = in reparatie, cuzinet KLA dlefent; bund de sorviciu 764,349 ~ demontals pentru AK gf abandonalt 3 drezine canion (Sucegi) gi 1 drezin3 automobil (Volga break) Nua fost aisith aici o urmi a loconetived 763.210 Panini realizate de: Serban LACRLTEARU gi Antonie niauco / TREN RNGRZTH TREN MAGAZIN~ uletin informativ of T.C.R, Me.G - iulie 1992 30 lei,