takes al 6TREN CLUBDUL ROMAN = Asogiatia Pristenilor C.F.R. ~ Inregistrata la Judechtoria Sectorului I Bucuresti tn baza Ooearului pr. 1997/P3/1990 gi legalizaté prin Sentinta nz. 1190 din 15.08.1990. SEOIUL : 78141 Bucuresti, Calea Grivitei nr. 193 B ( Muzeul C.F.R. ) MEWBRI FONDATOPI : BUZORUG Gheorghe Sterian - pregedinte VORISTE Octavian - vicepregedinte ,MORARTU Silviu - vicepresedinte POPESCU Dan Toan = secretar BIANCO Maria Amalia - financiar -‘contabilitate LACRITEANU Serban - cercetare muzeistict~ist. ANASTASIU Tudor = modelisn feroviar MEICU Radu - publicitate - expozipii * BIANCO Albert Antonia © - relatis internationale FILIALA GRASOV : LEPANCU Virgil, SUTEU Mircea, BELLU Radu MEMBRI SUSTINATORI REGIONALT : LUPESCU Florin (Tirgovigte}, LUJAI Ioan (Arad) SZELES Dézoef (SP. Gheorghe), NAN Florin (Os}), DAM Florin (Petrogani). TREN _MAGAZIN - @uletin informativ el T.C.R, - publicatie trimestriala - REDACTORI : BIANCO Albert Antonio LACRITEANU Serban GRAFICA + DRAGOMIR Mircea ADRESA DE CORESPONDENTA : 78188 Bucuresti, str. Gala Galaction nz, 43 CONT C.E.C. : 45 11 0 982 Filiale Sector 1 BucurestiEOFTORTAL Tabti-ne la sPirgitul celui de-al dosiea en de apariyie al "TREN mAGAZTI"-ului] gi le ceva mai mult timp de activitate sub sigle "TREN CLUBULUI ROWAN". Cu sigurant’. s-au PScut citiva papi inainte tn sensul descoperirii gi promovarii p&rfil frumoase gi adevirate ¢ activité$ii feroviare, acel "ceva" luminos care contcasteaz’ cu cenugiul viegit cotidiene 51 care se numegte “hobby. CAtitorii nogtri fideli eu descoperit aceste Lucruri din paginile "TREN iAcA-| ZIW"-ului gi nu mai este necesarS mentionarea lor, Trebule ins’ s8 reamintim tuturor celor interesati cf pin’ 1a anul jubiliar al CFR-ului - 1994 - a mai réas un singur an celendaristic gi, din p&cate, s-e realizat destul de pufin in acest sens; proiectul reamenaJérii Muzeului CFR stagneaz’, avind genss minina de realizere pind in 1994, colectiile se dagradeazé vazind cu achii, iar despre existenta unui plan al manifest’- rilor jubiliare nu am eflat inc’. Ar trebui reunite toate fortele, oficiale sau mai putin, pentru ca in acest an st realizim ceva concret cu gindul 1a 1994, In alté ordine de idei, dorim si adrestim - 4n nunele tuturer menbritor Clubu-| lui - mulfumirile noastre pentru ajutorul scordat in constituirea gi organizarea TCR donnului Gheorghe Sterian BUZDRUG, primul pregedinte al Clubului, care s-a retras din aceast8 functie in cursui anului, din motive de aandtate. Ti dorim refacere qrabnict gi 98 ne sprijine - in misura posibilite{ilor - gi in continuare, Colectivyl radachional DE ANI DE LA INAUGURAREA CALI FE FAGARAS - Siotu La 22 noiembrie 1992, o multime ontuziasts mercat de binecuno: ita de acum locomotivd 230,224, extraordinaré a Comitatului F&9%cag notfire, in unani- Flarini nacasari inceperii lucrarilor. Vsluaraa cane seagor RAS care 400,000 var fi suportali da Comitatul Fagsrag, apartin&taare de Comitatul Sibiu. Foto coperta In upnd ou 20 a ani, 240,517 Picea manevr® tn ultinole zilo § ale lui decenbrie... BucuregtizBasarah, foto: LACRITEANU-4- . Planurile liniei au fost elaborate de ing. V. LANGHAMIER, care Impreun& cu Consilierul fiinisterial de la Budapesta GYgNGYOSSY, un reprezentant el armatei, conce- sionarii Jiniei gi delegatii cel comitate, in luna ivlie 1989, av efectuat primd recunaagtere pe teren. Linia a fost inewgurata tn dou% etape: 13 septembrie 1992 pentru linia Sibiv-Avrig $i 20 noienbrie 1992 pentru portiunea Avrig-Fagdrag. Cineulagia oficial pe linia Sibiu-Avrig-Fagirag a inceput Ins® din data de 22 noienbrie 1892, cind s-au pus in circulatie dou’ perechi de trenuri mixte. Linka a fost réiscumpfirat’ de stetul rom&n la inceputul anului 1940 (act de vinzaro-cumpirare autentificat prin procesul-verbal nr.44921 din 20, 12.1939 al T: nalului 1fov) gi va fece parte din rejeaua CFR. oi Oac% iq 1892 deschiderea Liniei a fost "posanoritt", aga cum mention atunei ziacul "Tribune Sibiului", aniversarea celor 109 de ani de functionare din 1992 a fost marcats deo prezent# numeroas% gi entuziccts. lanifast#rile au fost onorele de prezenja unor oficialité}i din Conducerea liinisterului Trensporturilor, $.l.C.F.R.,de directorul general al Regionalei c.f. Bragov dl. Virgil LEAICL, wambci gi invitasi din str&indtate din partea Asociatied Eurepene a Ferovieriler (nec), precun gi o’mic# dolagatio @ TCR. pene a F (nec) 3 a Trenul isteric oma- gial Figtrag-Sibiu pee memorcat de locomo~ tiva 230,224 Hota 10+ Programil a fest completst cu o c&lstorie cu tranvd Sibiu-Raginari ingust® CFR Si ul pe linia suburban& cu un tren special tractat de locomativa cu abur 764.205, pe linia u-Corn’ Tran special Sibiu Corntigel remarcat de ! Lscomativa 764.205 Text gi foto Serhan MieMp TOR. PATRTIONIU - Locomotiva Diesel DE 241,001 - 002 UZEUL CaF Poate p&rea curprinziiter pentry “nespecialigti", dar trackiunes Diesel - aga cum 0 cunoagtem in prezent - a apSrut in lunea feroviar’ ulterior tracfiunii electrice! Qac& primele Ineercri de realizare a unor vehicule facaviare cu propulsie prin motoare cu ardere intern’ duteez’ de peste 80 de ani, iar Rudolf Diesel breveta motorul cu anrindere prin conpresiune ce-i poart numeie in anul 1097, primele vehicules feroviare Jocamative 3i autonotaare utilizind motoare Diesel ce au fost exploatate eficient au apgrut cu pufin timp inaintea celui deval doilea rézboi mondial. 0 activitete de pionierat in acest domeniu a avut~o Firma elvefient @ frapi- lor SULZE@ din Winterthur. Incepind din enul 1936, aici au fost proiectate gi constru- iis citeva locomotive Oiesel cu ceracteristici comune $i perfarmange deosebite pentru acoa perinad’, constituind hazele locomotivelor Diesel moderne, Este vorhs de cele lou% Locomotive duble pentru refeaua francezS PLN (Paris-Lyon-llediteranée) pi de loco- hotiva comancdat% de CFR pentru linia (Bucuresti)-Ploiegti~Bragov. Trfistturile caracteristicn acestor magini erau: construckia dubla, cu aderen- {5 pargials (avinrl sii motoare gi purt&toare), format’ din dou’ uniti}i permanant cu- plate, dout motoare Diesel cuprealinentate de tipul 12L0A31 de 2200 CP fiecare gi tranc misia electric3 fn curent continuu. Diferenjele constructive apar ca urmare a destins{iilor diferite ole celor ,, Goud tipuri de loconotivé, magine PLM Fiind conceputé ca o locomotive de vitezs (130 avind formula osiilor 2-Co-2 + 2-Co-2, iar magina CFR flint destinat’ traficului canbinat. pe o linie aree de munte, avea formula osiilor 2-Do-i + 1-Do-2 gi viteza tnaxiné de 400 kn/n, fstfel se dovedes posibilitatea realizirii unor locomotive Diesel perfornante, capabile de a inlecui cu succes tractiunea cu abur atit po liniile de mare vitezt cu profil ugor, eit si pe cele orele, de nunte. Dar, sk ne epropion mai mult de istoria locomotivei-unicat a CFR-ului purtinc numiirul 0 241.net - 002, Pentru remorcerea trenurilor de marf gi de c&létori pe magistrala feroviaré 3 Bucuregti-Ploiegti~Bragov, in special pe portiunes de traversare a Carpatilor cuprin- 88 intre Cimpina $1 Oragov, caracterizatt prin declivit&si maxime de 25 0/oo gi curbe neronpansate cu raz mining cle 275 m, erau necesere trei pin’ la patru locomotive cu abur. Acest nod de trackiune fiind total neeconomic, Adninistratia CFR comanda - in curs anului 1935 - uzinolor SULZEA din Winterthur (Elvetia), constructie unei loco- motive Diesel canabilt 5% reworcheze in simpl% trackiune gi cu o vitez% minim’ de 35 km/h un tren de 600 t pe rampe continue de 21 o/oo gi izolate de 25 a/oo. Sarcina maxim’ pe osie inpust nu trebuia s% depageases valoarea de 19 tf. Jinind seama de toate conditiile impuse gi de existenta motorului Diesel mai sus mentionat, s-a proiectat gi construit o locomotivé dubli de tipal 2-Do-1+1-Do-2 cu © greutate totalé de 230 t, greutate aclerent& de 148 t gi 9 sarcint pe osie de 18,5 t. Gasiul gi partea mecanicé au fost construite de Henschel & Sohn - Kassel (Germania). Tiecare unitate (jumState de locomotivé) este montat& pe un gasiu eudat, construit din plici de ofel dd 26 mm grosino, rigidizate prin traverse. Nojile motoara au diametrul ile 1580 1m, flint colate ne esii tubulare, forjate din ayel special. Cutiile de osie sint ile Linu) Peyinghays Isathernos. Osiile netoare nu au jocuri laterale ins%, spre a ugura inscrierea tn curbe cu raza de 250 m, precum gi spre a ugura trecerea pests chimbitoarele cu tangenta 1:8, buzele bandajelor celor dou% perechi de ro}é intermedi- are au fost subtiate cu 15 mm, Rokile boghiului au 1000 mm riametrs. Deplasirile 1 terale sink controlate de 2 resoarte cu foi, montate in pargile leterale ale pivotului, permitind o deplasarn lateral’ da 95 mm. ‘Asia liber’ a fiectrei unitSti e comancatt Ja Inscrierea in curbe de un dispozitiv sperial realizat ce ctitre Henschel, similar cu cel utilizat pe locomotivele electrics germene £ 05 Noborul Diesel SULZER 12LDA31 are 12 cilindri de 310x300 mm, dispugi tn dout Linii paralele, cu dod erbori cotifi, antrenind in conun un generator cla curent cont. nuu, pein intermediu) unor angrenaje. Cu dispozitivele de suprealimentare tin Siichlé tn Functiune, puterea motorului este da 2200 CP la tura}ia de 700 rot/nin, far 1a probe atins puterea "de virf" de 2500 CP la 720 rat/min, cu un consum de 170 q/CPh. Densiunes misuraté in cilindri e-a ridicat 1a 48 ber gi chiar le 58 bar maxinum. Trebuie men{ionat feptul co varianta Anbunatayits, mei ugoars a acestui motor achi~ peaz% in prezent locomotivele 060-DA din parcul CFR...Locomotive Diesel-electric’ de 4400 CP pentru C&ile Ferate Ronfne 1, motar Diesel 11, ventilatorul radiatorului 2. yeneratorul principal 12. electromotorul ventilatorului 3. generatorul auxiliar 13. rezervorul principal combustibil 4. cadrul grupului mat.~gen. 14, rezervorul auxilier de combustibil . motorul de trackiune (m.e.t.) 15, rezervorul principal de ap’ 6. grupul de ventilatie pentru mest. 16. rezervorul auxiliar de ap’ 7. conpresorul de act 17. pomp& pentru ape de récire 8. blocul anaratelor electrice 18, rezervor de ulei 9, baterie pentru pornire 19, pompa auxiliara de ungere 10, rfcitor pentru ap’ si ulei 20, separator pentru uleiul de ungere Dact partea mecanic# a locomotive’ a fost construité integral de c&tre firma Henschel & Sohn A.G. la Kassel, in Germania, montajul pirtii electrice s-a efectuat in uzinele Brows Boveri & Co, Ltd. Ja fiunchenstein, ding’ Basel, unde gasiele au fost adu- se pe roti proprii, Trensmisia electric’ este format’ din cite un generator principal cuplat pein angrenaje de arborii cotiti ai fiectirui mator Diesel gi dintr-un numir de apt notoarn electrice de tractiune, cite patru pe fiecare unitate, antrentnd osiile motoare, iotoarele, evind fiecare o putere de 290 kU, ereu complet suspendate elestic in gasiul locomotivei, iar antrenarea osiilor se efectua prin intermediul unui reductor gia unui sisten de "oale elastice” cu arcuri elicoidale, amplasate intre spitele ro}i- lor motoare. Ueneratorul principal al Tiec&rei unita}i avea o putere de 1250 kil gi folases totodat pentru Jansarea motorului Diesel. Alimentarea generatorului in vede- rea lansfiril se ficea dintr-o baterie de acumulatari nichel-cadmiu tip Jungner, anplasa t6 Intr-un compartiment special, in partea frontals a loconotivei, Echipementul do frin’ inigial era de tipul Westinghouse gi 'actiona pe 12 dintre cele 14 osii ale locono tived, ulterior fiind inlocuit cu un sistem de frin automat Knorr $1 completet de o Fring direct gi de mina. -€chipamentul de misurare gi inregistrare a vitezei era de tipul Teloc. In cursul enului 1938, lecomotiva e fost supust unor teste gi probe da. circu lafie pe liniile Cailor Ferate Federale Elvetiene (S88-CFF-FFS), intre Basel gi Stein- Siickingen gi Intre Winterthur gi St. Gallen, unde a demonstrat din plin enorma fork de trackiune: 36 tf la demaraj, 24,4 tf la 33,5 km/h (forgi ce tractiune uniorar®) gi 17,4 tf la 48 km/h (forgi de tractiune de durat3), Cu un tren de probs de’numai 300 t, loco. notiva a demonstrat $i o remarcabila capacitate de accelerare, atingind viteza de 60 km hin 69sec, iar 80 km/h in 98 sec, menginind apoi viteza maxim’ de 100 km/h pe un tre- seu cu profil ondulat, cu motoarelé Uiesel funckionind la puteri pargiale.Qup& Incheierea programului de probe din Elveyie, locomati jar’ unde a fost supuss la noi teste, pe links ei de destinauie Gragov. Pins 1a declangarea calui deal doiles r&zboi mondia pentru remorear: spre deplina satisfac Din pScate, datorits eveninente: fied, previizuta constructie in serie a locomotiu riminind un unicat. Ea a constituit totugi o experient’ pazitivé, d peste mai bine de 20 de ani ~ a unei constructii similare dar modern in seria do mare succes a locometive’ OG0-OA, Cxploateres locomotive’ in perioade rézboiului pere a condifii - aga cum relateaz% unele surse - datorat unei mai mici trenurilor accelerate gi rapide pe traseul @ Administratiei, personalului de Pinanet or rézboiului gi problemelor lizare in depouri gi ateliere In comparatie cu locomotivele cu rit locomotive de distrug fi cial ace cilitSgi de exploatare ale oti din 4 aprilie 1944 cind Atelicrele Griviga au avut mult it, ubilizat® ulterior ca generatar de curent cantinuu-sursé de energie Cone la raged a fost realizatS 2a data de 5 noienbric 1n44 pin’ in aprilie 1946. In acelasi scop, locomotiva a fost transfera ere, fiind cunose In exploatare, pe Valaa Prahovel Col. S.LACRITEANU plostare i c&latori, ru s-a mad reali: bonbardament Astfel, in um Ricolina, unde a funeyionat In perioada ianuarie-aprilie 1955, Din fericire pantcu amatorii le istarie| fecoviar’, cartes tehnict ca explustare maginii @ fost g&sith, va oferind ctteva de- te fourty interwsante pentry perioara de dul Hanul 1956 motor pe unitate WOT = 1555) molor jw unitatra 002 - 14505 Parcursu) anual $n 1359 ~ 5970 kw Dap, Locomotive cra nf compus din noane le oki Stord «Callen, Fiveb va a fost atlust to ragti-bloic notiva a fa! i-firagav, are ale Admir at, OE 241, jovedit& de reluarea izate, concretizata| i deculat th bune ake de iinobi= asta ar fi cBiutau tn spe. ma bonberciawentelo: locomotive a Fast pentru ateliera, a durat 17 luni, Liereloc Tagi--a- Loconativa a aparginut numai depourilor Brasov i Bucuresti-céistori, afec-| tulnd iul numai pe linia care leagi cole dou’ orage. Ropara}iile gi reviziile seau ficut in Atelierele Grivita gi la Atelierele de eutonotoare din Brasov. Oficial, loconotive 8 fost retrasi din circulatie incepind cu data de 01,01 1965. In cursul Acpluiasi an, magina a fost dust 1a Bucuresti, unde a fost. demontet| un grup motor-yenerator gi transportat 1a 10811 pentru testiiri. Acesta se aflS in prazent abandonat,in incinta Institutului. Loconotiva a fost transferaté fiuzeului CFR in anul 1972 gi se otsegte in t abanronate, in curtea depoulul Gucuregti C51stori. Este un mare picat de a rii gi distrugerii aceasté locomativti-unicat atit pentru CFR cit si pentru istoria universal! a tehnicii feroviare. Ayind in vadere starea evansabs ‘de flare gi dese ig a0 vedea circulind - fie gi reorcat% de sora eimai intra O60-NA = 1a 6 eventual’ parads, in 1994, pare doar un vii Lisa prad% nepés: mpleiere, ido Antonio BIANCO gi Serban LACRITEANU /TII/ HIIR1 FEROVIARE dr. ing. Gabriel POPovICIU In decembrie 1945, chier 1a Incoputul lunii, olnd mai aveam doar citeve zile dle stagiu, intr-o seard, am fost indrumat 1a Plojesti, cu un tren curs de per- sonal. In timpul noptii, a, inceput o ninsoare gi un viecol serios. Dimineata, cind irs din dopou, 2%padé mare! De-abie am reugit 9% plec cu trenul Bucuresti. Culnea a fost ¢& fachietul meu, unul in state, cu multé ex- perient%, care Imi asiguea toate operatiile, a fost inlocuit cu un muncitor necalifi- cat, care nu gtia nici si 1eoe bine Locomotiva la tr dezleg loconotiva, spre a face pirtie, s% leg tna in conditiile in care aveam un fochist In Piecare statie trebuia si jardgi la tren gi apoi si plec, toate ace necunoscktor, co trebuia mereu supraveghéet. Unde era fochistul meu cel batrin, care imi flicaa toate operatiile, inclusiv pornirea, care, cu locomotive "PACIFIC" si trenul oreu, ita manipulerea’schimbaterului de mers? Pe Anserate, deci dup% aproape opt ore, am ajuns la Chitile 9i,rémes Fira conbustibil, an fost oblicat sf cer introducerea in depou, pentru realimantare. pre norocul meu, tocmai atunci apare un tren accelerat remorcat cu doul locomotive, ingurul care reugis trenu) accelerat in fago mea, apoi am fust remorcat pink % strabotti, Impiegatul de migcare din Chitila 2 introdus Sara de Mord, unde a lo~ comotiva de maneved mi-a preluat garnitura, iar eu am putut intra in depoul 0.¢. pentru realinentare. "unai printr-un noroc am reugit 9% scap ou fake euratt! Degi mai aveam dout-trei zile pin le terminerea stagiului, nu m-an mai dus in continuare, ‘lu mai spun c& hainele abia le-am putut scaate de pe mine, ce inghe= tate ce erau! da ani, in 8 apraap iarna anilar 1973/1974, 0 Locomotive "PACIFIC" in! in Gara de Nord, (251,042) Foto: Antonio BIANCOWANTA DE CATAE FIRMA ROM-TREW (-tm) PRIWUL MODEL FEROVTAR fu. wan’ (etm R _— Primele automotoare eerodinamice duble cu opt osii (patru boghiuri), de tip) 8-242-8, au fost construite in Romania de c&tre uzinele "WALAXA”din Bucuregti, incepind eu anul 4937. Aukonotarul, cunaseut 1a CFR ca seria 1000, era echipat cu douk matoare Diesel tip Genz-Jendrassyk, fiecare cu o putere de 220 CP (162 kll) cu 6 cilindri in linie $i cu o transmiaie mecanica fiylius. Caroseriile celor dou’ vagoane conponente ale ramei au cunoscut mai multe variante constructive, prinele rane avind un vagon de tlasa a dova cu compartiment bar gi un vagon de clasa a treia, cu compertiment de baqaj Vagoanele erau proviizute cu cuple centrale autonete de tipul Scharfenberg, cele dou’ venoane de cap8t motoare putind permite intercalarea a unei sau cout renorci, pentru formarea de rame compuse din trei sau patru vegoane. Caracteristieile constructive, modul da realizare a finisajelor gi dutsirile Anterioare au f&cut din acest automotor unul dintre cele mai apreciate vehicule ferovi- are din epock, toate acestea ducind Ja ob§inerea, in octombrie 1937, a modaliei de aur a tirgului de mestre de 1a Belgrad. Citeva rame automotoare din seria 1000 se mai afl tnck in exploatare, reali- zind un serviciu rapid gi economic pe unele linii ale retelei CIR, in special tn Banat gi An zona Sibiului. hojembrie 1992, Lepnul islaric a onalei trasov aste depigit, de aulomatoardle 1009 $i 1031 Foto: SL Mocely2 raaiizat de RTM este reproduceraa exact gi dataliatt, la scara 1:07, a unoi variante constructive din anul 1942 a automatorului din seria 1000. ~ flotorul de 12 ¥ = antraneaz% unul dintre boghiurile motoare, rout rofi ale acestuia find prevéizute cu bandaj adarent din cauciue, sentru mirires forget da trad fiune, Captarea curentului se realizeazs prin toate ooghiurile. lluninazes faruralor frontale se schinhis, in functia de sensul de mers, in alb (3. dun i} sau rogu (2 lumini). liodalul poate fi ochipat ulterior cu anonajare 91 iluminsce interioart, Brin molifictrt ale vopsinii axterioare gi inscriptinnere corsspunzétoere, modelul poate fi adaptat diferitelor epoci in care a functional pratotipul, incepind cu perigada antebelict 9i tormintad cu zilele prozentului. infor unui obicei binecunoscut al revis nuare principalele date § ale prototipului telor ie hobiiy, publictin tn conti caracteristici tehnice ale modelului, in conparatin cu cele-10- CARACTERISTICL TE 1387 mnodo1 (ungimea cutiei vagonului 23.367 268,6 268,7 Distanta Intre pivo¥iid bogh. 16.400 188,5 180,5 Anpatamentul bagh. motor 3.950 45,4 45,4 Ampatamentul bogh, purtéitor 00 39,1 39,0 Dianetrul rofilor 920 10,6 10,5 Inalgime 3.500 40,2 40,2 us 2,985 34,3 35,0 Raza minim’ de curburt 160m - 440" (380) x) prin schimbarea pozitiei pivetului boghiulul purt&tor Acestea sint cifrele.., Dincolo de ele, un vis realizat - primul model rowénese in mi: HO produs in serie. Cele dint?i plenuri au fost elaborate tn primtivara anului 1991 Conform ecticli multor firme din lune, lungimea wodelulud era previzutt initi scara U0. Aceast& comprinare ‘a lungimis permitea o ugoari inscriere in curb&, chiar gi cu raza de 360 mn (RI ~ PI%0), 0 discuie cu membrii TCR din Germania gi... toat’ din Uccident prefers modele- e cu cele mai mici raze de munca a trebuit reluats dle la captit, De ce? liodeligt le realizate exact 1a 1:67, chiar dac% nu sint compatil Urmeaz zeci de pagini de calcule, se fac noi schige, se cauta noi solufii tehnice gi iats, primele plange ve detaliu, cuprinzind viitoarele componente ale mo= delului, incep 9% fie elaborate in iulie 1991, In tot acest timp, o intrebare ne insojeste mereu - cine va putea execute in Ronfnia matrigele necesare, cu precizia,~finetea gi gradul de conpiexitate impuse Ue realizarea unui model edavirat gi nu a unei Juc&rii? Incep clut&rile in diferite 2 din Oucuregti, fe lovin in general de aceeasi inertie, de intreprinderd de ren ientul, ceea ce davedeste cd nu prea s-a inteles incd faptul doringa de a "jumuli” c. onomia te pia}A nu inseamn’ numai comerful cu... Boniban! La un moment dat, o sperantS - IMliT, Freze de copiere, magini comandate de dar... semat gi parafet pe sotul de planuri: INT nu poate executa aga lucruri frumoase, cu consum mic de materii prime, pe jeroe gi cu exportul de fier beton! Cinste industriei calculat ceva! Chiar, de ce sf fa care 99 poate obigins valute? je vit socialiste! Salvarea vine din partea Institutului de Cercetari Electronice ~ ICE S.A. Dotat cu o puternicé sechie de prelucraci mecanice, dispunind de un colectiv de na~ cu 0 conducere menifestind o decsebita deschide- re. moni re-gi cunnse gi iubesc meseria,a CoML >) ae ciitre nou, cétre ccea ce poate fi rentabil, ICE accopt’ comanda noestrs. Din septembrie 1991 incepa cursa contra cronometiu. Se lucreaz’ la matritel stente, se adopteazt solufii la tehnologia pi utilajele existante, sa qindese nei Eehnologii. Treptat, ni se confirma un ind: chiar cu doterea tehnologict existent’, in Romania se pot face lucruri noi, de calitate, totul e 98 gtii ce, cum, dar mai ales sf vrei, in vara lui 1992 primele scule sint gate, Se realizeaz# primvle piese se aduc unelé corecturi, Din subansamble ATi gi ICC se roalizoaz’ primul gasiu Punc- tional, incep testele. Se desprinde necesitatea corectérii unor elemento ale transmisiei. liotoarele ROFEP S.A, ~ Urziceni corespund agteptérilor. Tat o alt& firm ce se dovedegte un partener recentiv, gata si colaboreze in realizarea unui procus compatitiv. Testerea mecanicil cuplei scurte se face prin atagarea unui vagon TEE-ROCO, Ansanblul merge, in general, bine, dar vagonul. ROCO are tending% de deraiere J@ Impin| gere, peste macazurile PIKO. Unde egti tu, ROCO - LINE ? Da, car toti agteptam prima carcast. fiai trece "ceva" timp gi iat#, vinuri 13 noienbrie (nu, nu a fost o zi cu ghinion!) matriga carcasei, cra mai complex’, cea mai dedicat, cea mai muncital dintre toate sculole reslizate, este pus pe magina de injoctie, fai sint de adus Imounst&giri funcyionrii ei, dar even prinele carcase! (Cra sé nu le avem, Ueaarece| toi ar fi dorit una ca “anintire"). Vineri sear’, pentru ATi incepe o Intrecere diabolict ou tinpul. fiotivul acesteia este cunoscut, doocandat, intr-un care foarte rastrins. Oricum, pin luni, un autonotor ATi trehuie of Pie gata, terminat, finisat| ambalat, ready-to-run! Se executé piese, se asanbleazi dou’ noi gasie, se vopsesc carcase, 98 in~ seriptioneaz’, dar cite nu se fac! cum, totul pare simplu, dar nosptea intre cumi. nicd 15 $i luni 16 nu a existat! fn frumoasa cutie exucutata la ICOA 5.A,, automotorul, c&ci acum toate ze- cile de piese realizate industrial, manufacturate, achizitionate, transformale, pre- lucrate i montate eu un singur nune, automotor seria 1000 CFR, ia crunul Cafanoled Domnegti de Ling Henul lui Manuc, de unde se va transmite 0 nouli emisiune din serie “Weni§i cu noi, pe programul doi"! Este luni, 16 noienbrie, ora 16,50. Din regia de vmisie se cere ca toaté lumea s%-gi ocupe locurile, fe gina instalatu in mijlocul sé1ii, sub obiectivul canerei 1a carului de reportaj, modelul incene 98 ruleze sigur, imperturbabil, igno- rind agitatia din jur. Secundele trec qreu. 16.53 - din gregeall, cineva lovagto gina gio osie a boghiului purtator al vagonului 2 deraiazi. Este repusti din mers pe gin8 gi totul reintr in normal. Clipe lungi si grels marcate de mersul calm al modelului, a c&rui imagine o pute vedea acum pe monitoare. _ Ora 17,00. In eter pleac’ genericul de Inceput al emisiunii, Citeva clipe mai tirziu, pe mii de ecrane TV, urmérit& de obiectivul camerei de luat vederi, defi- Jeaz’ elegenta siluet& a primului model de tren produs in serie de o firm’ rondneascd| Acasta a fost inceputul, restul..., restul i) cunoagteti! ROWH-TRER-MODEL s.e.1. Ducuregti ~ Fondat 1991 Socictate comercial’ avind ca principal obiect de aclivitate producerea de madele feroviare si accesorii. Societates efectueazd prestatii conerciale-pe pieya intern’ gi extern’, asigur’ reprezentarea in Ronfnia a unac firme sinilare din straindtate, ofera prestatii de servicii, esistenté tehnici gi consul~ ting in doweniu. Pentru membrii TCR oferim le preturi foarte accesibile wotoare, angrenaje, roti dintate, osii montate gi alte subansanble din productie curents Puteti contacla specialigtii firmei noastre le telefoanele: (40)=1-037.90.36 5 (40)=1-613405.53 5 (40)-1-776.62.29. Dan-Ioan POPESCU /ATH/TCR/. Ne-12- TREN CLUBUL ROMAN IM DATE SET CIFRE Conform obiceiului anului trecut, continutim gi tn anul 1992 prezentarea in fata membrilor nogtri a datelor $i cifrelor activititii anuale, precum gi modifictrile| aptirute In listele mombrilor, retrageri, noi membri, informatii diverse, D1. DRANOSTIN Potru, pensionar CFR, leg. nr. 2.91.15, se retrage din TCR din| notive personale, fi mulgumim pentru ajutorul ecordat membrilor nogtri in timpul vi- zitelor efectuate In depoul Arad gi 1i dorim mult& stinutate gi "La mul}i ani". EMBRYI ACTIVI (continuarea listel publicate in T.M nr.4/1991) cut’ Munele gi prenumere "4 data. Leastinalie counatia/serv. tir. telefon 4. 10ETTA Ton 11.01.1992 2.92.01 ing, CFR Qc. 647.64.01 22 1OWESCU Adrdan 1010127992 2192102 tohn. ROWAERO - 31 TOeESCU Paula 4010121992 7192.03 elev’ Buc. - 42 THALCEA Ton 2620411992 2197106 Ingapens, Buc . 776.4905 5. ThrSct! Marian 26.01.1992 7192105 maistru CFR Bus. 624.90,75 & Pieolas | 291111992 2192106 Ings CER Tim, CFR 315455765 7 1 Vasiie 20.02.1992 2.92207 ing. OGY Bucs CFR 371752130 8, HORARTU Marie-Antoneta 24.12.1992 7297208 penstonar Buc. 607.22.56 9. LUCA DSnut-toan 20.02.1992 2.92.09 ing. CFR Galati CFR 901/678 10, SERPANESCU Horia Wiad. 75.01.1992 2.92.10 ing. fluz.iMilitar 637.3e. 30/25 11, STFU Mircea Alexandru 19.07.1992 2.92.11 ing. CFR Bragov CFR 3370;3374 12. DVTA Remus Dandu 07.04.1992 2.92.12 tehn. fluc. 623.27.19 13, SANTIOH CBLin 19.02.1992 2.92.13 muncitor Tim. 96/15,33,01 44, ANTONOY Bogdan 24.03.1992 2.92.14 sing. ROWAERO —659.35¢61 15, RADUTU Dragos 12.04.1992 2.92.15 615.08.22 10, WIREA aud 18,04,1992 2.92.16 — rconomist 613,85.53 17, MAGY Francise 09.05.1992 2.92.17 tehn.pr. CFR Oej CFR 2673526 17, WARTRESCU Cristian 05.05.1952 2.92.18 Loe 19, PETRESCU Alexandru 15.06.1992 2.92.19 ing. CFR BUC, CFR 3160 20, LANGA Toan 15.06.1992 2.97.20 ing. CFR Buc. CFR 316332470 21, WICORICT Aurel © 1556.1992 2,92,21 instr.CFR Oravita CFR 71161 27. DOBROL Gheorghe 15,06.1992 2.92.22 instr.CFR Oravita CFR 71161 23. fMRCU Constantin 10.07.1992 2.92.23 mec.loc. CFR De} = 24, TRUTA Aloxandru 10,08.1992 2.92.24 ing, CFR Buc. 665.47.25 25. CHINDE Sorin 03.17.1992 2.92.25 Ing, CFR Buc. 635.04. 13 26, STOIAN Gheorghe Dorin 22,11,1992 2.92.26 ing.chimist Bv, 092/11.42.64 27, PAPADOPOL Doralina 19.11.1992 2.92.27 ec, METROREX " G41,00.90/1220 28, RAZVAI! Ioan-Constantin 01.01.1993 2.93.01 ing.pans. Buc. 746,01.24 29. TREFILOY Cristina + 01,01,1993 2.93.02 ec. METROREX —641,00,90/1515 30, C1OFU Carmen 04.01.1993 2.93.03 ec. METROREX —«641.00.90/1515 31, MARIN. Lucian Daniel 01,01, 1993 2.93.04 ec. STBN Buc. —G67.34.94 52, STWEREH Joachim 04,01,1993 2,95,05 profesor Sibiu 0926/17.510 HEMORT DIN STRAIBATATE 53. E1SENKOLA Tino 01.12.1994 5.92.01 Germania 34, GERBIS Richard 05.01.1992 5.92.02 Elvetia : 35, DIETERICH Martin 09.03.1992 5.92.03 Germania 36. SCHELLHANIER Ralf 7910311992 5.92.04 Germania 37. CLAES Ui jnand 19.08.1992 9.92,05 Olanda( ~~ Reamintim menbrilor nogtri senmificatia codifickrii numirului 2eoitimegiel: = orina cifrt reprezintt calitatea menbrului ("0" = membru de onoare; "4% = menbru Fondators "2" menbru activ; "5" ~ menbru din strtinstete); | ~- a dous grup’ de cifre raprezint& anul tnscrierii in Club; = a treia grupS de cifre reprezint& numBrul de ordine din anu respectiv. Nuntirul de membré Legitimati 1a sfirgitul enului 1992 era de 98, dintre care| + | 43 menbri din str&in’tate (6 din Germania, 3 din Elvotia, gi cite unul din Anglia, Franta, Austria gi Olanda), Ooi menbri sint inscrigi ca persoane juridice, acegtia flind Sectie de modelien faroviar din cadrul A.S, AEROMAUTICR ~ Gucuresti gi firma particulard ROWATREG=lODEL s.r.i, - Bucuresti. SITUATIA FINARCTARA In Locu} unui raport financiar-contabil profesional, vi prezentiin situstia veniturilor gi cheltuielilor TCR-ului, aga cum rezults din datele pe cate le avon la dispozitie pin’ in momentul redactarii acestui Duletin: A. venituri realizate din incastiri cotizetii 25000 lei vinztiri bilete de intrare gi materiale Sragov 1250 lei Incasiei anul 1997 (uilent) 40870 lei total incastri = 37120 Lei 5. cheltuieli masi gi transport concurs Gragoy 11126 les cheltuivli diverse + taxe pogtale corespund. 2000 Iei cumpirat hirtie foto bon nr.39605 339 lei total cheltuieli = 13465 lei Fond general al TCR (A.-8.) = 23655 let Oorim st rug’m pe aceast cale pe cei 7 membri cu restante tn plata cotiza~ fiei aferente anului 1992 88 urgenteze achitarea-acesteia, Clubul asteptind inci o dotorie totalé de 2100 lei. In ultimu]. momant sintem informayi c& Regionala de c&i rerate Bragov va de- pune in contul nostri suma de 30000 Jed, ca o contributie pentru ajutorul acordat de TCR An empnajares oxpoziGiilor gi asistenté tehnict pentru trenul istoric. STIMATI COLESY Vinieta care atest® calitatea ve mambru al Clubului pe anul 1993 va Pi distribusts tmnround cu nunéirul 9 (1/1995) al "TRCN fansZIN"atus, in cursul lunii martie a anului viitor. In acest sens, va Pugin s& ‘tei sute) lei aohitals INTEGRAL cotizatia aferent’ anului 1993 - in valoare de Son ( IN PRIGUL TRIMESTRU AL ANULUI. In cazuet deosebite (pensionari, probleme financiere seu de serviciu) putem acorde ~ 1a cerere - reduceri sau scutiri de cotizatie. V8 mulfumin pentru atentia acordata. fimalia BIANCO / resp. Pinanciar-contabil/ Antonio BIAKCO /secroter/ Din partea CONSTLIULUT OTRECTOR inferntin pa cititorii nogtri c&, tn urna flemisied pregedintelui d-1, Gheorghe Sterian PUZ0AUG, rugim pe d-1, vicepregedinte Detavian UDRTSTE s% preia aceasté functie pint la expirarea mandatulud COWSILIULUT, urmind ca 88 Fie convocat& 0 Adunare general’, tn cursul anului, 1993, Deasemeni, d=, Dan~Ioan POPESCU renunf Ja functia de searctar, din motive personale, urmind a prelua alte tnsércin&ri. Secretariatul este preluat de del. [iotonte BEAKCO, ptn& acum secretar extern al TCR-ului¢ Cae a >) FILE DIN ISTORTA CTR - Fabrica de cirtimid’ de la Ciurea 1a peste 100 de ani de existentti | La data de 6 martie 1363, prin legea nr. 81D, se infiingeaz4 Directia Gene~ ralt a Ciiilor Ferate Romane, administratie nationalt e rejelei de cale ferata, avind Ja acea dat un numir de 1469 km de cale construit. Pukin mai tirziu, la 1% iunio 1883, se infiinteaz’ Serviciul de Luertri toi, condus de valorosu) ing, th, RAMVICEANL, care va Incepe "prin noi ingine" ~ cum se spus| nea atunci ~ marea opera de configurare a Retelei Nationale de Cale Ferata. Intr-o periaadt scurt#, Intre anii 1963 - 1090, se vor construi aproape 1100 kilonetri de cale feratt, reprezentind Liniile: Bucuragti-Fetogti, Filiagi-Tg. Jiu, Corabia-Piatra Dlt-Rimnicu Vilcea, Adjud-Tg. Oona gi altele. Construcjic clidicilor statiilor, depourilor, sectiilor L, cantoanelor sf chior a unar lucréri de art# a solicitat - intr-un timp relativ scurt - achizitionarea| de pe piati a unei insewnate cantititi de materiale de constructii, In spacial de ct- | | riniss, ridicind inportante problene financiare pentru tintra Administratic. No acera, cu acazia construckiei Liniilor de cale Forati Vaslui-lagi gi 1agi| Dorohos, Directia Reneraléi a CEiior ferate a hottirit inflintarea febricii de cérsmizi pi Gig a CfM-ului ce la Ciurea ~ Lagi, in anul 1691. Comuna Ciueea, asozatt la nunai N km do Capitala feldovei, po linia de cale ferati Waslui-lagi, aver in imediata apropiere impartante rezerve de ergil% neexploa~ tate, materi prind de cea mai bunt calitate pentru infiintarea uneia dintre primele fabrici de ctirtimid’ din Rominia. Incepind din anul 1691, fabrica de la Ciurea, coordanat# de Serviciul de lu créiri noi, va Livea pentu Adninistratie c&ramizi simple, clrimizi de fajad’ gi chiar fJole pentru acoperig, care ‘se aduceau din afard pint 12 acca dats. foarte multe clidiri de statii vor fi construite cu cirtimizi de Patad’, ine locuind tencutelile gi zuortvelile exterivare, care In conditiile climaterics de la noi, se deveariau foarte repede, -Ne rnin ca mirturie din acee epock eltidirile monumen tale ale statiilor: Surdujeni - Suceava (pentru care fabrica de le Ciurea livrat - intro ani 1893 - 1996 - aproepe 1,6 milicane de cirdnizi), Rimnicu Strat (1895) gi elidirile stayislor de pe Linkile Aucuregti-Constanta, Buz%u-Barhosi, Fuurei-Fetegtt gi multe altele. Se spunea c%, dn scurt timp de la inceperea functionirii fabricii de ja Ciurea, cfirtimizile gi tiolele produse aici concurau calitativ cu cele mai bune pro- duse sinilare fabricate in stroinstate, Tn aceeagi poriaadt, s+2 inceput aici gi fabricarea clementelor pentru sobe- lo dle leracata necesare Administraiel pentru inlacuirea sobelor de tablti sau tues din birouri gi incivari vo serviciu, abit de nocive pentru personalul CFR. bunt 50 up ant de functionare, in anit 1940-1941, fabrica producce peste un nilion ue c&e%mizi, 134 mii de tiple gi 600 de sobe, la prejuri intre 20 ~ 23 % mai ieftin dectt preturile pietei Inflintarea fabricii de produse ceramice de 1a Ciurea in urm& cu peste 100 lle ani a fost Perk indolalt o realizare de succes pentru Adninistragia CFR; condus’ in Jacea vreme dle ing. T. Gh. DURA, eminent gospodar gi organizatar al CFR. Solid construits, febrica exist’ gi astizi, producind cirtmizi, cahle gi pla se do slrm%, dar sud o alth firm: "Societatea Comercial PHOEIIX - SA" din Holboca, Jud. Tagi, firm’ care - in orice caz ~ nu are nici o legiturs cu actuale Societate Robionalt 9 CAilor rerate tonto. ‘te are, | Tan dank ‘ nance Ing. Radu BELLU /TCR - Sragou/ YORE EG Vout UL of £ cad (ovicive mmliA, cdg ditiale f Paacarpeil f Gig Dffoan oa GbR MGR. CAR, TREN WAGAZIN = Puletin informativ al T.C.R. Nr. G- decembrie wy \