See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/348249476

Evaluarea eficacităţii unui serviciu de îngrijire la domiciliu a vârstnicilor

folosind modelul logic [Evaluation of the Effectiveness of a Home-Based
Social Program for the Elderly...

Article · January 2017

CITATIONS READS

0 4

2 authors, including:

Nicoleta Neamtu
Babeş-Bolyai University Cluj-Napoca
13 PUBLICATIONS   0 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Evaluarea eficacitatii unui serviciu de îngrijire la domiciliu a vârstnicilor View project

Schimbarea macrosistemelor; Macro practica asistenței sociale cu organizațiile și instituțiile View project

All content following this page was uploaded by Nicoleta Neamtu on 05 January 2021.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Revista de Asistenţă Socială, anul XVI, nr. 4/2017, pp. 123-138
www.swreview.ro

Evaluarea eficacităţii unui serviciu de

îngrijire la domiciliu a vârstnicilor
folosind modelul logic
[Evaluation of the Effectiveness of a
Home‑Based Social Program for the
Elderly Using Logic Model]
Nicoleta Neamţu*
Victoria But**

Abstract. Evaluation of the effectiveness of a home‑based social program for the elderly
using logic model. The aim of this study is to evaluate the performance of a home‑based
social program for the elderly, focusing the attention on program outcomes, impact and
effectiveness. The main approach applied to evaluate the program was the success case
method using logic model. The evaluation research has used a case study design. The
participants to the research have covered two populations – 36 primary clients of the
program between 65 and 90 years old, and the staff who has delivered the direct
home‑based services for the elderly. The data collection methods have combined individual
structured interviews, participant observation and organizational documents analysis.
The results of the evaluation research were analyzed using descriptive statistics and
content analysis of data collected. The findings show that the quality of life for all the
clients served by the program have improved at least in some dimens‑ions: 89% of the
clients changed their affective state, 89% of the older people have extended their social
support network and improved their interpersonal relationships, 78% of the clients
improved their physical functioning, 78% of the older people improved their general state
of health. Personal autonomy has increased for all the older people served by the
home‑based social program. The service evaluated has proved to be an effective and
sustainable one and we recommend it to be scaled up in other regions, too.

Keywords: social program evaluation, effectiveness, logic model, home‑based services,

older people.

* Babeş‑Bolyai University Cluj‑Napoca, School of Sociology and Social Work, 128‑130

21 Decembrie 1989 Blvd, code 400604, Tel: + 40‑264‑424674, E‑mail: ncneamtu@socasis.
ubbcluj.ro
** Social Work Public Service of Cugir, str. 21 Decembrie 1989, No. 3, Tel: + 40‑258‑750764
124 Nicoleta Neamţu, Victoria But / Evaluarea eficacităţii unui serviciu de îngrijire la domiciliu a
vârstnicilor folosind modelul logic

Introducere
Cu urmare a schimbărilor sociale, demografice şi tehnologice şi a unor provocări precum
apariţia unor nevoi sociale noi, a creşterii costurilor serviciilor sociale, societatea românească
s‑a confruntat din ce în ce mai mult în ultimii 20 de ani cu necesitatea de a răspunde în mod
inovativ şi eficace noilor situaţii apărute. Ca răspuns la îmbătrânirea populaţiei şi la scăderea
consistentă a sprijinului familial pe care se pot baza persoanele în vârstă, a unor noi
paradigme sociale, ca cele ale incluziunii sociale şi îmbătrânirii active, au apărut noi servicii
sociale care contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii vârstnicilor sub forma programelor de
îngrijire la domiciliu a vârstnicilor, în propriile locuinţe, în comunităţile lor de apartenenţă.
Aceste servicii s‑au dovedit a fi sustenabile prin combinarea resurselor financiare publice,
cu cele ale sectorului privat şi cu cele ale beneficiarilor primari ai serviciilor furnizate.
După cum afirmă Osborne, Gaebler, (1992), într‑o eră a responsabilităţii şi a răspunderii
devine absolut necesar să măsurăm rezultatele programelor sociale ca să putem distinge
succesul de eşec. Dacă nu putem vedea/ evalua succesul, nu‑l putem recompensa. Dacă nu
putem recompensa succesul, probabil recompensăm eşecul. Dacă nu putem vedea succesul,
nu putem învăţa din el. Dacă nu putem recunoaşte eşecul, nu‑l putem corecta. Dacă nu
putem demonstra rezultatele, nu putem câştiga sprijin public.
Astfel, atât ca urmare a cerinţelor de îndeplinire a standardelor integrării în Uniunea
Europeană, dar şi datorită unor factori economici, a crescut şi în serviciile publice din
România atenţia acordată evaluării acestora, a asigurării calităţii serviciilor sociale, a
măsurării rezultatelor programelor sociale, a eficacităţii şi chiar eficienţei acestora.
„Evaluarea presupune investigarea sistematică a valorii, importanţei sau semnificaţiei a
ceva sau cuiva pe dimensiunile definite” (Yarbrough, Shulha, Hopson, Caruthers, 2011, 287).
Coloana vertebrală a evaluării serviciilor sociale constă în „utilizarea procedurilor de
cercetare socială pentru a investiga sistematic eficacitatea programelor de intervenţie socială”
(Rossi şi colab., 1999, 4).
Dintre modelele şi abordările frecvent prezentate în literatura de specialitate referitoare
la evaluarea programelor sociale, le vom menţiona mai jos doar pe acelea pe care ne‑am
sprijinit în această cercetare de evaluare a programului de îngrijire la domiciliu a vârstnicilor:
abordarea obiectivelor comportamentale, cea a învăţării organizaţionale şi metoda cazului
de succes. Abordarea obiectivelor comportamentale se focalizează asupra gradului în care
au fost îndeplinite obiectivele unui program, produs sau proces. Întrebarea majoră care
ghidează acest fel de evaluare este „Programul, produsul sau procesul îşi realizează obiectivele?”
(Preskill, Russ‑Eft, 2005). În cazul abordării de tip învăţare organizaţională evaluatorii
înţeleg evaluarea ca un catalizator pentru învăţare la locul de muncă (Preskill, Torres, 1999).
Această abordare consideră evaluarea ca un proces continuu şi integrat în toate practicile de
muncă. Întrebarea cheie în acest caz este „Care sunt informaţiile şi nevoile de învăţare ale
indivizilor, echipelor şi organizaţiei în general?” Abordarea evaluării de tip metoda cazului
de succes se centrează pe aspectele practice ale definirii rezultatelor de succes şi a cazurilor
de succes (Brinkerhoff, 2003) şi foloseşte unele dintre procesele evaluării conduse de teorie
pentru a determina legăturile care pot lua forma unui model logic, un model de impact sau
o hartă a rezultatelor. Evaluatorii care folosesc această abordare culeg date din interiorul
organizaţiei pentru a determina ce se întâmplă şi ce se realizează. Întrebarea majoră pe care
o adresează această abordare este „Ce se întâmplă cu adevărat în organizaţie?”
Modelul logic este un instrument care a fost utilizat mai mult de două decenii şi jumătate
de către managerii şi evaluatorii programelor pentru a descrie eficacitatea serviciilor lor.
Modelul descrie legăturile logice între resursele investite, activităţile desfăşurate, produsele,
publicul ţintă, participanţii şi rezultatele pe termen scurt, intermediar şi lung ale programului,
 Revista de Asistenţă Socială, nr. 4/2017 125

relaţionate cu o problemă sau situaţie specifică. Descrierea programului în termenii modelului

logic permite ulterior identificarea şi măsurarea performanţelor acestuia (McLaughlin,
Jordan, 1999). Modelele logice ilustează relaţiile de tip cauză‑efect, într‑o abordare a
sistemelor deschise care comunică traseul către rezultatul dorit (Millar, Simeone, Carnevale,
2001). Modelul logic mai poate fi considerat ca o hartă a străzilor care ne ajută să vedem
încotro ne îndreptăm, cum vom ajunge acolo şi care sunt semnele/ indicatorii că am ajuns
la destinaţia/ rezultatele stabilite. Reprezintă o diagramă a teoriei despre cum va funcţiona
programul, un lanţ logic al conexiunilor între resurse‑activităţi şi rezultate care arată ce
intenţionează să realizeze un program social. O asemenea diagramă a modelului logic de
evaluare a unui program social, pe baza căreia a fost construită şi evaluarea programului
care face obiectul prezentei lucrări, este reprezentată în figura 1.

Denumirea Programului:_____________ Modelul Logic

Situaţia problematică specifică:

Resurse/ Procese Rezultate – Impact

Investiţii ale Pe termen Pe termen Pe termen
Activităţile Participarea
programului scurt mediu lung
Ceea ce investim Ceea ce facem Publicul Schimbări Schimbări Schimbări
ţintă în: în: în:
Resurse umane
Timp Ateliere/ Clienţi Cunoştinţe Comporta- Mediu
Bani Seminarii Participanţi Abilităţi mente Condiţii
Parteneri Atitudine Practici sociale
Echipamente Motivaţie Politici Condiţii
Facilităţi Conştien­ Proceduri economice
Materii prime tizare Condiţii
politice

Factori externi care pot influenţa

Supoziţii/presupuneri/ipoteze de lucru
rezultatele programului

Figura 1. Componentele şi relaţiile dintre elementele modelului logic

Sursa: Adaptat după Paul F. McCawley (2001): The Logic Model for Program Planning and Evaluation

Modelele logice pot ajuta consistent atât în planificarea serviciilor sociale, cât şi la
proiectarea evaluării programelor şi măsurarea eficacităţii acestora. Printre beneficiile
utilizării modelului logic se numără: creşterea înţelegerii programului social, îmbunătăţirea
planificării şi a managementului programului, ghidează proiectarea evaluării şi selecţia
metodologiei de evaluare, ajută la prioritizarea şi alocarea resurselor, sprijină identificarea
variabilelor de măsurat, iar replicarea cercetării de evaluare devine posibilă.
126 Nicoleta Neamţu, Victoria But / Evaluarea eficacităţii unui serviciu de îngrijire la domiciliu a
vârstnicilor folosind modelul logic

Descrierea serviciului de îngrijire la domiciliu a persoanelor

vârstnice din oraşul Cugir, judeţul Alba
Serviciul social „Îngrijire la domiciliu” se adresează asistenţei persoanelor vârstnice aflate
în diverse grade de dependenţă, ca urmare a pierderii autonomiei personale. Beneficiarii
serviciilor sunt cu domiciliul sau reşedinţa pe raza oraşului Cugir, fără deosebire de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă
politică. Îngrijirea la domiciliu este o gamă de servicii şi facilităţi acordate în comunitate
persoanelor vârstnice pentru ca acestea să trăiască pe cât de independent posibil, în propriile
locuinţe.

Obiectivele serviciului sunt următoarele:

– prevenirea instalării şi/ sau agravării stării de dependenţă a persoanei vârstnice prin
extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu;
– reducerea gradului de izolare şi excludere socială a persoanelor vârstnice aflate în situaţii
de dependenţă şi reintegrarea lor în societate;
– diminuarea fenomenului instituţionalizării prin acordarea serviciilor direct la domiciliul
beneficiarilor şi susţinerea familiei în îngrijirea persoanelor vârstnice aflate în întreţinerea
acestora;
– scăderea numărului persoanelor cu diverse boli cronice spitalizate, prin acordarea de
servicii de îngrijire la domiciliul propriu;
– creşterea gradului de infomare a vârstnicilor privind propriile drepturi sociale şi oferta
locală de servicii sociale;
– sensibilizarea autorităţilor publice locale, a opiniei publice, a comunităţii locale referitor
la nevoile nesatisfăcute ale vârstnicilor din grupul ţintă şi implicarea acestor actori sociali
în rezolvarea problemelor lor;
– reşterea gradului de profesionalizare a serviciilor prin componenta de formare şi acreditare
a reţelei de îngrijitori la domiciliu.

În scopul asigurării continuităţii îngrijirii formale, conform planului individualizat de

îngrijire şi asistenţă, se organizează anual sesiuni de instruire a aparţinătorilor/ îngrijitorilor
informali despre tehnici de îngrijire şi relaţionare cu persoana vârstnică.
Populaţia ţintă a programului include următoarele categorii de persoane vârstnice şi
familii:
– familiile cu risc de abandonare sau de instituţionalizare a persoanei vârstnice;
– persoanele vârstnice singure, lipsite de sprijin familial;
– persoanele vârstnice aflate în situaţii de izolare socială;
– persoane afectate de boli aflate în stadii terminale;
– persoane cu dizabilităţi;
– persoane afectate de boli cronice;
– familiile cu risc de ruptură/ degradare a relaţiilor familiale;
– persoanele vârstnice/ familiile care solicită consiliere sau reprezentare.

Populaţia client‑beneficiarii direcţi ai serviciului au fost în anul 2016 un număr de 36

de persoane vârstnice.
Beneficiarii indirecţi ai programului au fost familiile, aparţinătorii persoanelor imobilizate
la pat sau la domiciliu, care prin furnizarea acestor servicii au fost sprijiniţi în a‑şi depăşi
o parte dintre problemele cu care se confruntă.
 Revista de Asistenţă Socială, nr. 4/2017 127

Criterii de eligibilitate:
Conform regulamentului de organizare şi funcţionare al serviciului, persoanele eligibile
pot fi oricare dintre persoanele care întrunesc următoarele condiţii:
– nu are familie sau aceasta nu se poate ocupa integral de îngrijirea şi întreţinerea sa;
– esursele financiare sunt precare, persoana nu deţine o locuinţă sau este în imposibilitatea
de a se întreţine la un nivel decent de trai;
– nu realizează venituri proprii ori acestea sunt insuficiente pentru a‑şi asigura îngrijirea
necesară;
– vârstnicul nu îşi poate administra singur gospodăria şi/ sau necesită îngrijire de specialitate;
– nu îşi poate asigura nevoile socio‑medicale din cauza bolii sau a stării fizice degradate.

Serviciile de îngrijire la domiciliu pot fi acordate şi persoanelor vârstnice care locuiesc

împreună cu soţul/ soţia, alte rude, dacă se constată existenţa unor situaţii de dificultate,
dacă familia nu are capacitatea de a asigura îngrijirea persoanei vârstnice. Această situaţie
obligă ca fiecare membru al familiei să prezinte copii ale documentelor de identitate, şi acte
doveditoare ale nivelului de venituri, cât şi copii ale documentelor medicale prin care să fie
evaluată starea de sănătate.

Condiţii de accesare a serviciilor:

Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt acordate în baza unei cereri însoţită de documentele:
– copii ale actelor de identitate – buletin de identitate/ carte de identitate, certificat de
naştere, certificat de căsătorie;
– copii ale documentelor medicale care dovedesc starea de sănătate a persoanei: certificat
de încadrare în grad de handicap, ultima ieşire din spital;
– documente doveditoare ale veniturilor ale fiecărui membru la familiei cu care locuieşte
şi se gospodăreşte persoana vârstnică.

Serviciile sunt acordate în funcţie de gradul de dependenţă al persoanei vârstnice şi a

nevoilor acesteia, evaluate prin Grila naţională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice
(H.G. Nr. 886 din 5.10.2000 pentru aprobarea Grilei nationale de evaluare a nevoilor
persoanelor vârstnice, publicată în Monitorul Oficial Nr. 507 din 16 octombrie 2000).
Atât în planul individual de asistenţă şi îngrijire, cât şi în contractul de acordare a
serviciilor este specificat tipul de servicii de care beneficiază vârstnicul.
În funcţie de nevoile identificate ale beneficiarului şi în limita capacităţii serviciului, este
stabilit programul de furnizare a serviciilor, care se stabileşte de comun acord atât cu
beneficiarul, cât şi cu îngrijitorul. Orice modificare adusă programului, ca urmare a plecării
din localitate sau părăsirii domiciliului, trebuie comunicată managerului de caz cu cel puţin
48 ore înainte de schimbare. Aceste modificări se pot face fie telefonic, fie prin completarea
unei cereri de suspendare (excepţie fac situaţiile de forţă majoră – îmbolnăviri, situaţii de
urgenţă etc.). În situaţia în care îngrijitorul lipseşte, beneficiarul este anunţat că îi este afectat
programul şi, în funcţie de posibilităţi, se încearcă înlocuirea îngrijitorului şi reluarea
programului. Planificarea concediilor de odihnă are în vedere în limita capacităţii serviciului
de a asigura tuturor beneficiarilor activităţile programului, astfel încât vârstnicii să nu fie
prejudiciaţi.
Admiterea unor noi persoane în program se realizează în limita capacităţii serviciului.
Acceptarea, respingerea, suspendarea sau încetarea dreptului la aceste servicii se
efectuează de persoana care a realizat evaluarea situaţiei vârstnicului. Serviciile se sistează
în următoarele situaţii: expirarea contractului de servicii, decesul beneficiarului, încălcarea
clauzelor contractuale sau la cererea vârstnicului.
128 Nicoleta Neamţu, Victoria But / Evaluarea eficacităţii unui serviciu de îngrijire la domiciliu a
vârstnicilor folosind modelul logic

Etapele procesului de acordare a serviciilor sociale de către furnizor sunt următoarele:

• Evaluarea situaţiei beneficarului şi indentificarea nevoilor acestuia;
• Întocmirea documentaţiei necesare în vederea furnizării serviciilor sociale;
• Elaborarea şi respectarea planului individualizat de asistenţă şi îngrijire;
• Reevaluarea periodică a situaţiei beneficiarilor;
• Revizuirea periodică a planului individualizat de asistenţă şi îngrijire;
• Monitorizarea şi evaluarea serviciilor şi a activităţii îngrijitorului.

În cele ce urmează vom prezenta partea practică, cercetarea empirică de evaluare a

programului de îngrijire la domiciliu a vârstnicilor, oferit de furnizorul public de servicii
sociale menţionat în prezenta lucrare.

Metodologia cercetării de evaluare

Evaluarea a combinat mai multe abordări, focalizându‑se atât pe gradul de îndeplinire a
obiectivelor programului de îngrijire la domiciliu a vârstnicilor, cât şi pe definirea practică
a rezultatelor de succes ale programului, a determinării legăturilor dintre diferite componente
şi procese, dar a fost concepută şi în scopul învăţării organizaţionale şi integrării acesteia
în practicile de muncă ale Serviciului Public de Asistenţă Socială Cugir.
Strategia de proiectare a cercetării de evaluare a fost de tip studiu de caz, centrat pe un
program social oferit de un anumit furnizor public de servicii sociale. Culegerea datelor a
combinat atât metode cantitative, cât şi calitative.
Cercetarea de evaluare a serviciului public de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice
din oraşul Cugir a fost desfăşurată în perioada 1 februarie‑15 mai 2017.
Aspecte etice ale cercetării: Procesul investigaţiei de teren s‑a derulat pe baza acordului
de acces la datele necesare, exprimat de conducerea furnizorului public de servicii care a
făcut obiectul acestei evaluări. Subiecţii incluşi în cercetare au participat în mod voluntar,
pe bază de consimţământ informat, cunoscând scopul evaluării, cum vor fi utilizate datele
culese, asigurarea păstrării anonimatului, având opţiunea de a se retrage din investigaţia
noastră fără consecinţe negative. S‑a asigurat confortul şi siguranţa necesară subiecţilor
investigaţi în vedeea obţinerii unor date relevante şi precise.
Scopul cercetării l‑a constituit evaluarea performanţei, măsurarea eficacităţii serviciului
public de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice din oraşul Cugir, derulat în
intervalul 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016.
Măsurarea eficacităţii unui program evidenţiază măsura în care acesta produce schimbările
propuse asupra populaţiei client (Neamţu, 2015). În urma intervenţiei sociale, beneficiile
clienţilor pot consta în schimbări la nivel cognitiv, afectiv, atitudinal, comportamental,
schimbări în mediul fizic şi/sau social al acestora sau schimbări de status.
Pentru îndeplinirea scopului propus al investigaţiei, obiectivele stabilite au fost cele
enumerate mai jos.

Obiectivele cercetării
• evaluarea rezultatelor programului de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, a
succesului şi eşecului acestuia în special din punctul de vedere al beneficiilor obţinute
de către clienţii primari;
• evaluarea impactului programului de îngrijire la domiciliu a vârstnicilor;
 Revista de Asistenţă Socială, nr. 4/2017 129

• identificarea punctelor forte şi a punctelor slabe ale serviciului de îngrijire la domiciliu;

• analiza deficienţelor serviciului de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice şi
stabilirea modului de remediere a acestora;
• identificarea factorilor care pot influenţa rezultatele programului de îngrijire la domiciliu.

Întrebările de cercetare
1. Care au fost rezultatele serviciilor oferite beneficiarilor programului de îngrijire la
domiciliu în perioada 1 ianuarie 2016‑31 decembrie 2016?
2. Care a fost impactul serviciilor furnizate în acelaşi interval de timp?
3. Cât de bune şi satisfăcătoare au fost serviciile furnizate?
4. Care sunt factorii care pot influenţa rezultatele programului?
5. Care sunt resursele pe care le‑a folosit programul şi valoarea acestora?
6. Cum au fost consumate resursele?
7. Care sunt costurile şi care sunt beneficiile programului?
8. Care este tipul şi numărul de activităţi/ servicii furnizate beneficiarilor/ lună?
9. Cum au fost evaluate nevoile beneficiarilor în vederea furnizării serviciilor?
10. Câte persoane vârstnice au beneficiat de serviciile programului de îngrijire la domiciliu
pe parcursul anului 2016 din totalul populaţiei ţintă/eligibile?
11. Care sunt caracteristicele socio‑demografice ale clienţilor serviciului de îngrijire la
domiciliu?
12. Ce recomandări propun personalul care oferă serviciile şi beneficiarii acestora, în scopul
îmbunătăţirii serviciului de îngrijire la domiciliu?

Participanţii la cercetarea de evaluare

Populaţiile investigate au cuprins două categorii de respondenţi, respectiv persoanele vârstnice
care au beneficiat de servicii de îngrijire la domiciliu pe parcursul anului 2016 şi personalul
care a furnizat acele activităţi şi servicii.
Populaţia nr. 1 a fost formată din persoanele vârstnice care au beneficiat de servicii de
îngrijire la domiciliu pe parcursul anului 2016. În evidenţele serviciului de îngrijire la
domiciliu exista un număr de 36 de persoane client, toate acestea participând la realizarea
cercetării de evaluare.
Descrierea caracteristicilor socio‑demografice ale populaţiei client/ beneficiari primari
ai servicilor
Toţi clienţii sunt persoane vârstnice singure, imobilizate la pat sau la domiciliu. Dintre
aceştia 23 (63,8%) sunt persoane singure, fără aparţinători în ţară sau în localitate, iar 13
persoane (36,11%) locuiesc împreună cu familia sau cu altcineva care le oferă sprijin.
Structura beneficiarilor în funcţie de gen este: 5 beneficiari ai serviciilor sunt bărbaţi şi 31
sunt femei. Distribuţia în funcţie de grupa de vârstă a populaţiei client are următoarea
componenţă: 23% din persoane din grupa de vârstă 65‑75 de ani, 50% (18) persoane
aparţinând grupei de vârstă 76‑85 de ani şi 27% persoane din grupa de vârstă 86 de ani şi
peste. Se constată că majoritatea beneficiarilor sunt de gen feminin. Atât în cazul beneficiarilor
de gen feminin cât şi masculin, grupa de vârstă predominantă este cea cuprinsă între 76 şi
85 de ani. Distribuţia clienţilor în funcţie de etnia căreia aparţin este: 28 de persoane de
etnie română, 3 persoane de etnie maghiară, 1 persoană de etnie germană. Dintre beneficiarii
serviciilor, 25 de persoane s‑au declarat de religie otodoxă, 3 romano‑catolici, 4 martori ai
130 Nicoleta Neamţu, Victoria But / Evaluarea eficacităţii unui serviciu de îngrijire la domiciliu a
vârstnicilor folosind modelul logic

lui Iehova. Ca nivel de venituri, 26 de persoane dintre clienţi (72%) obţin peste 800 lei
lunar/ membru de familie şi plătesc serviciile oferite, iar 10 vârstnici beneficiari ai serviciilor
(37%) deţin venituri mai mici de 800 lei lunar per membru de familie şi nu suportă costurile
serviciior de care beneficiază. În privinţa stării de sănătate aceştia sunt vârstnici cu diferie
afecţiuni şi boli cronice, precum: boli cardiovasculare – 18; cu fracturi şi boli reumatice
sau de oase – 5; cu boli ale sistemului nervos şi afecţiuni psihiatrice – 2; cazuri cu diabet
zaharat – 3; cazuri cu neoplasm – unul.
Structura beneficiarilor în funcţie de gradul de dependenţă, pe baza grilei naţionale de
evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice se prezintă astfel: 61% încadraţi în gradul III de
dependenţă – persoane independente –, 33,33% în gradul II de dependenţă – persoane
semidependente – şi 5,60% gradul I de dependenţă, persoane dependente.
Populaţia nr. 2 a cuprins respondenţi din cadrul personalului care asigură managementul
şi furnizarea programului: un şef birou, un asistent social, un asistent medical şi 5 îngrijitoare
la domiciliu, cu o experienţă de peste 5 ani în munca cu persoanele vârstnice şi în furnizarea
serviciilor de îngrijire la domiciliu. Fiind o structură din domeniul serviciilor publice, o
parte a personalului (şef birou, asistent social) lucrează cu mai multe categorii de beneficiari,
având în vedere furnizarea unei game mai largi de servicii sociale.

Metode, tehnici şi instrumente de culegere a datelor

Pentru colectarea informaţiilor necesare evaluării programului am folosit mai multe metode.
Ancheta sociologică bazată pe interviuri individuale structurate a fost aplicată beneficiarilor
primari ai programului de îngrijire la domiciliu şi respectiv personalului angajat să furnizeze
serviciile. Aceasta a fost completată cu observaţia participativă a furnizării serviciilor şi
analiza documentelor organizaţionale care vizau atât beneficiarii, cât şi personalul care oferă
serviciile, precum şi regulamente de organizare şi funcţionare a întregului program şi al
instituţiei furnizoare de servicii sociale.
Interviul structurat adresat beneficiarilor a vizat identificarea rezultatelor programului
din puctul de vedere al acestora, a modului de funcţionare al acestuia, măsurarea gradului
de satisfacţie a beneficiarilor faţă de calitatea serviciilor primite, dar şi gradul de acoperire/
de suficienţă a serviciilor faţă de nevoile clienţilor, relaţiile familiale de sprijn ale beneficiarilor
(dacă acestea există), capacitatea serviciului de a satisface nevoile vârstnicilor în scopul
optimizării programului evaluat. Interviurile au fost aplicate tuturor beneficiarilor de îngrijire
la domiciliu şi s‑au desfăşurat la domiciliul acestora cu acceptul ambelor părţi.
Interviul structurat aplicat personalului implicat în procesul de furnizare a servicilor a
avut scopul de a identifica dificultăţile cu care aceştia se confruntă pe durata programului
de muncă şi a activităţilor desfăşurate din cadrul programului, cât şi evaluarea rezultatelor
serviciilor din perspectiva acestora.
Observaţia a urmărit modul de desfăşurare a programului zilnic destinat persoanelor
vârstnice din cadrul serviciului de îngrijire la domiciliu, suprinderea unor aspecte ca:
implicarea familiei în îngrijirea persoanelor vârstnice, interacţiunea personalului serviciului
cu beneficiarii, respectarea planurilor individualizate de asistenţă şi îngrijire, programul
activităţilor derulate, informarea grupului ţintă despre serviciile oferite în cadrul programului
de îngrijire la domiciliu. Ca tehnică de observare s‑a folosit observaţia participativă. S‑a
ales această tehnică întrucât asistentul social, coautor al acestei lucrări lucrează ca angajat
al serviciului public analizat şi a beneficiat de acest atuu.
 Revista de Asistenţă Socială, nr. 4/2017 131

Categoriile de documente analizate, focalizate asupra beneficiarilor au inclus: dosarul

personal (documente de identitate, evaluarea iniţială, reevaluările, contractul de furnizare a
servciilor), dosarul de servicii (planul individualizat de intervenţie, fişele lunare de moni­
torizare, înştiinţările de plată), carta drepturilor beneficiarilor, procedurile de admitere,
suspendarea şi sistarea clienţilor, proceduri de semnalare a abuzului asupra vârstnicului,
proceduri de soluţionare şi rezolvare a cazurilor contestaţiilor semnalate, registru privind
informarea asupra drepturilor şi obligaţiilor beneficiarilor, registru asupra informării aparţinătorilor.
Documentele analizate referitoare la personalul care furnizează serviciile au cuprins:
fişele de post, codul etic şi deontologic, programul îngrijitorilor la domiciliu, registrul
privind formarea şi perfecţionarea personalului.
Documentele oficiale ale serviciului pe care le‑am studiat pentru culegerea datelor au
fost: Hotărârile de Consiliu Local referitoare la regulamentul de organizare şi funcţionare
al serviciului social, dar şi pe cele care specificau contribuţia beneficiarilor cu venituri mai
mari de 800 lei/membru de familie la plata serviciilor, borderouri de plată lunare, raportul
de evaluare a serviciului emis de Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială, în baza
căruia a fost licenţiat, organigrama institiţiei furnizoare de servicii.
Analiza datelor culese s‑a realizat folosind atât statistică descriptivă pe bază de frecvenţe
absolute şi procente – pentru interviurile adresate beneficiarilor, dar şi personalului angajat –,
cât şi analiză de conţinut tematică – pentru întrebările deschise formulate în interviurile cu
beneficiarii serviciilor şi personalul furnizor al acestora –, analiză cantitativă şi calitativă a
documentelor care vizau clienţii, personalul, cât şi organizarea şi administrarea instituţiei
furnizoare de servicii sociale, analiză calitativă şi cantitativă pe bază de frecvenţe a aspectelor
urmărite pe baza observaţiei participative. Rezultatele cercetării de evaluare au fost
sistematizate utilizând modelul logic şi sunt cuprinse în tabelul 1 pe baza schemei prezentate
anterior în figura 1, în introducere.

Rezultatele evaluării programului/serviciului

Situaţia problematică: În majoritatea cazurilor, sprijinul şi ajutorul acordat persoanelor
vârstnice, financiar sau de orice altă natură, este oferit de către familia acestora, care
reprezintă singura alternativă în vederea evitării instituţionalizării lor. Un număr de 864 de
persoane cu vârste peste 65 de ani din oraşul Cugir prezintă dificultăţi în realizarea activităţilor
vieţii zilnice. Doar 152 de vârstnici aflaţi în această situaţie beneficiază de ajutorul informal
al unei alte persoane în îndeplinirea acestora. Un procent de 22,23% de persoane vârstnice
din localitatea Cugir, care se confruntă cu dificultăţi în realizarea activităţilor curente ale
vieţii zilnice, nu beneficiază de sprijinul social al niciunei persoane în vederea realizării lor.
Printre cauzele acestei situaţii se numără: migraţia populaţiei active, dezinteresul unora
dintre aparţinătorii legali ai vârstnicilor, lipsa aparţinătorilor legali în ţară sau localitate,
decesul unuia dintre partenerii de viaţă sau lipsa/ insuficienţa veniturilor vârstnicilor. Oferirea
serviciilor de îngrijire la domiciliu a vârstnicilor poate evita îngrijirea rezidenţială a acestora,
care este mai costisitoare şi mai puţin adecvată pentru calitatea vieţii potenţialilor beneficiari
din categoria celor menţionaţi anterior.
Tabelul 1. Modelul logic de evaluare a Serviciului de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice în anul 2016 (01.01.2016 – 31.12.2016)
132

Procese (Outputs) Rezultate-Impact (Outcomes)

Resurse/ Investiţii
ale programului
Resurse umane
– 1 şef serviciu,
– 1 şef birou,
– 1 administrator,
– 1 asistent social,
– 1 asistent medical,
– 5 îngrijitori la domiciliu,
– 1 şofer.
Participare/Public
Activităţi
ţintă
Ajutor efectuare – 36 de clienţi/utili­zatori
activităţi de bază ai servicii sociale de
ale vieţii zilnice îngrijire la domiciliu;
(ABVZ): – 5 beneficiari ai servi-
– asigurarea igienei ciilor sunt bărbaţi şi
corporale, 31 sunt femei;
– îmbrăcare şi – 23% din persoane
dezbrăcare, din grupa de vârstă
– hrănire şi hidratare, 65-75 de ani,
Pe termen scurt Pe termen mediu Pe termen lung
– Elaborarea planului – Prevenirea – Creşterea calităţii
personalizat de agravării situaţiei vieţii vârstnicilor;
intervenţie socială şi de dependenţă a – împuternicirea
medico-socială pentru vârstnicilor care vârstnicilor care
36 de vârstnici, nu-şi pot asigura beneficiază de
– 4 vârstnici au îngrijirea singuri, servicii de îngrijire
beneficiat de ajutor la fără ajutor la domiciliu;
efectuarea activităţilor informal sau – reducerea gradului
de bază ale vieţii formal din de izolare socială în
vârstnicilor folosind modelul logic

Timpul investit:
Toţi membrii personalului sunt
angajaţi cu normă întreagă
(8h/săptămână).
Resurse financiare
– conform bugetului anual
aprobat de către Consiliul
Local, 165.036 lei pentru
anul 2016 vizând costurile
pe care le-au presupus
serviciile sociale oferite
(ABVZ, AIVZ şi asistenţă
socială).
– plata taxelor din partea
clienţilor pentru serviciile
utilizate; în cuantum de
3,5 lei/h pentru ABVZ şi
3 lei/h pentru AIVZ.
Contribuţia beneficiarilor
– asigurarea igienei – 50% (18) persoane zilnice (ABVZ), exterior, rândul populaţiei
eliminărilor, aparţinând grupei de – 36 vârstnici au indiferent dacă vârstnice la nivelul
– transfer şi vârstă 76-85 de ani, beneficiat de ajutor la beneficiază de comunităţii locale;
mobilizare, – 27% persoane din efectuarea activităţilor sprijin familial – creşterea capacităţii
– deplasare în grupa de vârstă 86 instrumentale ale sau nu; de integrare socială
interiorul locuinţei, de ani şi peste; vieţii zilnice (AIVZ), – îmbunătăţirea în comunitate a
– comunicare. – 2 persoane vârstnice – toţi cei 36 de utiliza- stării emoţionale/ vârstnicilor;
sunt încadrate în gra- tori ai serviciilor sociale afective a – creşterea
Ajutor efectuare dul I de dependenţă, de îngrijire la domiciliu vârstnicilor pentru accesibilităţii
activităţi instrumentale – 12 vârstnici sunt beneficiază în mod 32 de beneficiari serviciilor de
ale vieţii zilnice încadraţi în gradul II gratuit şi de servicii ai serviciilor de îngrijire la
(AIVZ): de dependenţă, medicale furnizate îngrijire la domiciliu pentru
– prepararea şi/sau – şi 22 de vârstnici prin compartimen-tul domiciliu; vârstnici;
livrarea hranei; sunt încadraţi în de asistenţă medicală, – îmbunătăţirea – asigurarea
– efectuarea de gradul III de – 36 de clienţi ai funcţionării sustenabilită-ţii
cumpărături; dependenţă, conform serviciilor de îngrijire sociale/a relaţiilor economice a
– activităţi de menaj grilei naţionale de la domiciliu interpersonale serviciilor de
şi spălătorie; evaluare a persoanelor beneficiază în mod pentru 32 de utili- îngrijire la
– facilitarea deplasării vârstnice, care gratuit de serviciile de zatori ai serviciilor domiciliu pentru
în exteriorul identifică nivelul asistenţă socială; sociale oferite la vârstnici;
Nicoleta Neamţu, Victoria But / Evaluarea eficacităţii unui serviciu de îngrijire la domiciliu a

serviciilor în 2016 a fost de locuinţei şi autonomiei de natură – 50 h/lună furnizare domiciliu; extin- – întărirea calităţii
20.686 lei. însoţire; medicală, socio- ajutor efectuare derea reţelei îngrijirii la
– activităţi de medicală şi activităţi de bază ale soaciale de sprijin domiciliu a
administrare şi psihoafectivă. vieţii zilnice; pentru 32 de vârstnicilor;
Resurse materiale gestionare a – 72%, adică 26 din – 720 h/lună furnizare vârstnici, clienţi – prevenirea insti-
– birouri, bunurilor; beneficiari au venitul ajutor efectuare ai îngrijirilor la tuţionali-zării vârst-
– instrumente birotice, – plata facturilor mai mare de 800 lei activităţi instrumenta- domiciliu; nicilor dependenţi
– computer, (telefon, TV cablu, lunar/per membru de le ale vieţii zilnice; – îmbunătăţirea de ajutor extern
– conexiune la internet, curent electric, taxe familie, – reducerea anxietăţii funcţionării pentru autoîngrijire.
– telefon/fax, de bloc, etc.), – 37% de clienţi, relaţionate cu fizice pentru – Creşterea calităţii
– dulapuri, – acompaniere şi respectiv 10 benefici- siguranţa personală şi 28 de vârstnici, vieţii vârstnicilor;
– scaune, socializare. ari au venitul mai mic autoîngrijirea în beneficiari ai -împuternicirea
– mese, de 800 lei lunar/per rândul vârstnicilor, serviciilor de vârstnicilor care
– instrumente medicale; Activităţi de asistenţă membru de familie, beneficiari ai servi- îngrijire la beneficiază de
– 1 autoturism; socială: – 72% din beneficiari ciilor de îngrijire la domiciliu; servicii de îngrijire
– 5 abonamente gratuite pentru – consiliere, depăşind nivelul de domiciliu; – îmbunătăţirea la domiciliu;
transportul local în comun – informare, 800 lei venit lunar / – reducerea anxietăţii stării generale – reducerea gradului
pentru 5 îngrijitori la – îndrumare, membru de familie relaţionate cu sigu- de sănătate de izolare socială în
domiciuliu. – reprezentare şi (plafon stabilit prin ranţa personală şi (bunăstare rândul populaţiei
advocacy de caz, hotărâre de consiliu autoîngrijirea în fizică, capaci- vârstnice la nivelul
Baza de cunoştinţe/ expertiză – medierea relaţiilor local), pentru aceştia rândul vârstnicilor, tate funcţio-na- comunităţii locale;
investite pentru derularea inter-instituţionale. serviciile sociale de beneficiari ai servi- lă, sănătate – creşterea capacităţii
programului: îngrijire la domiciliu ciilor de îngrijire la mentală) a de integrare socială
– un curs de formare profesio- Servicii medicale: nu sunt acordate domiciliu; vârstnicilor în în comunitate a
nală privind etica în serviciile – montorizare gratuit, ci contra – descreşterea facto- cazul a 28 de vârstnicilor;
de asistenţă socială pentru şef parametrii fiziolo- cost/cu plată. rilor de risc pentru beneficiari ai – creşterea accesibili-
birou şi asistent social; gici, – 23 de vârstnici care problemele de sănătate serviciilor de tăţii serviciilor de
– un curs de specializare – măsurarea glicemi- locuiesc singuri şi nu fizică şi mintală ale îngrijire la îngrijire la
privind îngrijirea persoanelor ei, au aparţinători legali vârstnicilor care domiciliu; domiciliu pentru
vârstnice imobilizate la pat – pansarea plăgilor. în ţară sau localitatea participă la progra- – creşterea auto- vârstnici;
pentru îngrijitorii la domici- de domiciliu, mul de îngrijire la nomiei – asigurarea sustena-
liu; – oferirea de sprijin – 13 vârstnici care domiciliu; per- sonale a bilită-ţii economice
– sedinţe de informare, desfăşurate social calificat locuiesc împreună cu – dezvoltarea abilităţi- tuturor celor a serviciilor de
în cadrul instituţiei despre aparţină-torilor membrii familiei sau lor de socializare a 36 de vârstnici îngrijire la
modul de aplicare a standarde- vârstnicilor, altă/alte persoană vârstnicilor care incluşi în domiciliu pentru
lor de calitate, regulamentul de utilizatori ai care le oferă sprijin utilizează serviciile programul de vârstnici;
organizare şi funcţionare a serviciilor de social. de îngrijire la îngrijire la
Revista de Asistenţă Socială, nr. 4/2017

serviciului, codul etic şi carta îngrijire la domiciliu; domiciliu.

depturilor beneficiarilor domiciliu.
133

pentru întreg personalul

 implicat în furnizarea serviciilor – informarea – aparţinătorii legali ai – creşterea încrederii în – întărirea calităţii
134

(asistent social, îngrijitori la aparţinători-lor
domiciliu, şef birou);
– colaborare cu Departamentul
de servicii medicale din
cadrul localităţii;
– licenţierea programului de
către autorităţile naţionale
competente în materie/
domeniu.
vârstnicilor care nu capacităţile proprii de îngrijirii la domi-
legali ai vârstnicilor se pot îngriji singuri autoîngrijire a ciliu a vârstnicilor;
şi a comunităţii vârstnicilor; – prevenirea instituţio-
locale privind cele – membrii comunităţii – elaborarea şi distribu- nali-zării vârstnici-
mai bune practici în locale în care irea materialelor de lor dependenţi de
domeniul îngrijirii- domicliază vârstnicii, informare a beneficia- ajutor extern pentru
lor la domiciliu şi utilizatori ai rilor direcţi, partici- autoîngrijire.
beneficiile acestora. îngrijirilor la panţilor la program şi
domiciliu. a membrilor comuni-
tăţii locale despre acti-
vităţile desfăşurate de
către serviciul de îngri-
vârstnicilor folosind modelul logic

jire la domiciliu a
persoanelor vârstnice.
Sursa: Realizat de autoare

Tabelul 2. Ipoteze de lucru ale intervenţiei şi factori externi care pot influenţa rezultatele programului de îngrijire la domiciliu a vârstnicilor

Factori externi care pot influenţa/influenţează rezultatele

Supoziţii/Presupuneri/Ipoteze de lucru
– Modul de folosire a resurselor umane, de timp, financiare şi materiale,
investite în furnizarea programului de îngrijire la domiciliu, poate contribui
eficace şi eficient la menţinerea sau îmbunătăţirea capacităţilor de
funcţionare fizică, psihică şi socială a vârstnicilor, la creşterea calităţii vieţii
vârstnicilor prin menţinerea acestora în propriile cămine/case/ locuinţe.
– Regulamentele de organizare şi funcţionare ale serviciilor şi elaborarea
procedurilor de lucru ale acestora influenţează calitatea serviciilor de
îngrijire la domiciliu furnizate vârstnicilor, beneficiari ale acestora.
– Serviciile de îngrijire la domiciliu a vârstnicilor sunt sustenabile financiar.
programului
– Variaţii ale bugetului anual, alocat de către Consiliul Local
funcţionării programului de îngrijire la domiciliu. Acesta poate fi
modificat anual în funcţie de numărul voturilor obţinute din partea
consilierilor locali.
– Implicarea sau neimplicarea aparţinătorilor legali ai vârstnicilor în
procesul de furnizare a serviciilor.
– Colaboratori externi: Spitalul Orăşenesc Cugir, Lăcaşele de cult din
oraş.
– Orarul mijloacelor de transport în comun;
– Schimbări legislative care reglementează serviciile sociale şi / sau
medicale;
Nicoleta Neamţu, Victoria But / Evaluarea eficacităţii unui serviciu de îngrijire la domiciliu a

– Schimbări demografice;
– Clima poate influenţa prompitudinea oferirii serviciilor de îngrijire la
domiciliu.
Sursa: Realizat de autoare
 Revista de Asistenţă Socială, nr. 4/2017 135

Concluzii şi discuţii
Majoritatea beneficiarilor primari/direcţi ai serviciului de îngrijire la domiciliu, în proporţie
de 63%, consideră că activităţile furnizate în cadrul programului oferit le acoperă în totalitate
nevoile de îngrijire, iar 37% dintre respondenţi afirmă că ar avea nevoie de ajutor suplimentar
şi în adaptarea locuinţei pentru o mai bună funcţionare personală şi menţioneză, de asemenea,
ca neajuns absenţa orarului de furnizare a serviciilor după‑masa, după ora 16.00, la sfârşitul
săptămânii în zilele de sămbătă şi duminică şi în zilele libere, declarate sărbători legale.
Marea majoritate, 88% dintre beneficiarii serviciilor, consideră ca le‑a fost cel mai necesar
şi util sprijinul şi ajutorul acordat la efectuarea activităţilor instrumentale ale vieţii zilnice,
iar pentru 12% dintre clienţi ajutorul acordat în efectuarea activităţilor de bază ale vieţii
zilnice a fost cel mai important, prioritar.
Printre serviciile pe care vârstnicii le consideră de asemenea utile, şi care ar putea fi
furnizate în plus la domiciliu, se numără consilierea psihologică şi serviciile de kinetoterapie
(masaj la domiciliu).
Nivelul satisfacţiei beneficiarilor exprimat faţă de calitatea programului/serviciului oferit
la domiciliu este unul ridicat, se constată o apreciere pozitivă consistentă, practic neexistând
nici un client care să le evalueze ca nesatisfăcătoare, iar 53% dintre clienţi declarându‑se
foarte mulţumiţi de calitatea generală a serviciilor primite, iar 47% mulţumiţi.
O parte dintre răspunsurile la întrebările cercetării sunt sintetizate în tabelul 3.

Tabelul 3. Aspecte ale analizei costurilor şi beneficiilor serviciilor sociale de îngrijire

la domiciliu a persoanelor vârstnice pentru anul 2016
1. Câte persoane vârstnice 36 de persoane vârstnice au fost beneficiari ai serviciului
beneficiază direct de serviciile de îngrijire la domiciliu în anul 2016.
sociale de îngrijire la domiciliu?
2. Cine/care sunt clienţii primari pe Din cei 36 de beneficiari, 5 sunt bărbaţi, iar 31 sunt femei.
care îi serveşte programul? – 23% persoane aparţin grupei de vârstă 65‑75 de ani;
– 50% (18) persoane aparţin grupei de vârstă 76‑85 de
ani şi 27% persoane au vârsta de 86 de ani şi peste;
– 2 persoane vârstnice sunt încadrate în gradul I de depen­
denţă, 12 în gradul II şi 22 în gradul III, conform
grilei naţionale de evaluare a nevoilor vârstnicilor;
– 72%, adică 26 din beneficiari au venitul mai mare de
800 lei lunar per membru de familie, iar 37%,
respectiv 10 din beneficiari au venitul mai mic de 800 lei
lunar per membru de familie.
3. Ce servicii sociale sunt furnizate ‑ Ajutor efectuare activităţi de bază ale vieţii zilnice
persoanelor vârstnice în cadrul (ABVZ), respectiv:
programului? a) asigurarea igienei corporale;
b) îmbrăcare şi dezbrăcare;
c) hrănire şi hidratare;
d) asigurarea igienei eliminărilor;
e) transfer şi mobilizare;
f) deplasare în interior;
g) comunicare.
– Ajutor efectuare activităţi instrumentale ale vieţii
zilnice (AIVZ), respectiv:
a) prepararea/livrarea hranei;
b) efectuarea de cumpărături;
136 Nicoleta Neamţu, Victoria But / Evaluarea eficacităţii unui serviciu de îngrijire la domiciliu a
vârstnicilor folosind modelul logic

c) activităţi de menaj şi spălătorie;

4. Care este costul acestor servicii
sociale pe lună/an?
5. Care sunt costurile per serviciu
furnizat?
6. Care sunt schimbările/ beneficiile Principalele rezulate/beneficii pentru cienţi au fost
pentru clienţi, apărute ca rezultat al următoarele:
furnizării serviciilor de îngrijire la – Îmbunătăţirea stării emoţionale/afective pentru 32 de
domiciliu?
Sursa: Realizat de autoare
d) facilitarea deplasării în exterior şi însoţire;
e) activităţi de administrare şi gestionare a bunurilor;
f) acompaniere şi socializare.
– Activităţi de asistenţă socială:
a) consiliere;
b) informare;
c) îndrumare;
d) reprezentare şi advocacy de caz;
e) medierea relaţiilor inter‑instituţionale.
– Costuri de personal = 130.947 lei
– Costuri resurse materiale = 13.403 lei
– Costuri acoperite din contribuţia beneficiarilor =
20.686 lei; Total costuri = 165.036 lei/an
Total costuri servicii pe lună
165.036 lei : 12 luni = 13.753 lei/lună
13.753 lei : 36 beneficiari = 382 lei /lună/beneficiar
Total costuri pe lună/beneficiar este împărţit la numărul
total de beneficiari.
165.036 lei : 36 beneficiari = 4.584 lei/an/beneficiar
clienţi;
– Îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale pentru 32 de clienţi;
– Extinderea reţelei sociale de sprijin pentru 36 de vârstnici;
– Îmbunătăţirea funcţionării fizice pentru 28 de vârstnici;
– Îmbunătăţirea stării generale de sănătate (bunăstare
fizică, capacitate funcţională, sănătate mintală) pentru
28 de vârstnici;
– Creşterea gradului de autonomie personală pentru 36
de clienţi serviţi în 2016;
– Creşterea capacităţii de integrare socială la nivelul
comunităţii locale pentru 32 de clienţi.

Rata de succes a programului este ridicată, astfel încât persoanele vârstnice rămase singure,
dependente şi semidependente, cu ajutorul acestui serviciu pot convieţui în comunitate, în
mediul lor de viaţă. Acest rezultat este benefic episodului de îmbătrânire, prevenindu‑se
instituţionalizarea. Aproximativ 70% din populaţia ţintă, care solicită serviciile de îngrijire
la domiciliu, devine şi populaţie client, beneficiară a acestora. Nesatisfacerea tuturor cererilor
pentru asemenea servicii în comunitatea locală se datorează capacităţii insuficiente a pro­
gramului (cereri multe în aşteptare), bugetului limitat, resurselor materiale insuficiente.
În afara serviciilor de îngrijire la domiciliu, în cazul în care unii vârstnici au nevoie să
fie transportaţi în maşină neconvenţională în vederea efectuării unui tratament, a unor analize
sau la comisia de Expertiză a persoanelor cu Handicap Alba Iulia, beneficiarilor acestui
program le este asigurat transportul prin Serviciul Ambulanţă pentru Urgenţe Sociale. Acest
serviciu este destinat tuturor persoanelor aflate în nevoie care nu necesită monitorizare pe
durata transportului.
 Revista de Asistenţă Socială, nr. 4/2017 137

Programul de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, evaluat în acest studiu, a

avut ca impact: creşterea calităţii vieţii vârstnicilor, împuternicirea vârstnicilor care au
beneficiat de serviciile de îngrijire la domiciliu, creşterea accesibilităţii serviciilor de îngrijire
la domiciliu pentru vârstnici, creşterea capacităţii de integrare socială în comunitatea locală
a vârstnicilor, cât şi întărirea calităţii îngrijirii la domiciliu a vârstnicilor.
Programul evaluat s‑a dovedit a fi un program sustenabil finaciar şi inovativ în combinarea
resurselor băneşti şi materiale ale serviciilor publice locale cu cele ale beneficiarilor
serviciilor, prin coplata serviciilor sociale, a persoanelor care depăşesc un anumit standard/
nivel lunar de venituri. Un punct forte al programului analizat este şi acela al depăşirii
barierelor sectoriale în furnizarea serviciilor în contextul unei abordări holistice, de integrare
adecvată a serviciilor sociale şi medicale/ de sănătate. De asemenea, prin nevoile satisfăcute
şi sustenabilitaea sa, programul are potenţial de a fi extins şi în alte arii geografice, care
au mare nevoie de a obţine rezultate similare. Pe baza datelor obţinute prin utilizarea
modelului logic se poate calcula şi eficienţa programului sub forma rentabilităţii investiţiei,
de exemplu. Modelul logic poate fi aplicat cu succes atât în planificarea resurselor necesare
serviciilor sociale, cât şi în planificarea evaluării procesuale şi a celei sumative, cu accent
pe măsurarea eficacităţii, dar şi a eficienţei investiţiilor în programul/ programele evaluate.
Acest studiu are utilitate atât pentru practicienii implicaţi în furnizarea directă a serviciilor,
cât şi pentru managerii serviciilor sociale, putând fi utilizat atât ca bază de pornire în
evaluarea eficacităţii aceluiaşi program în alţi ani calendaristici, cât şi pentru compararea
cu rezultatele unui program similar, care oferă acelaşi tip de activităţi şi servicii pentru
aceeaşi categorie de clienţi, oferit de către un alt furnizor de servicii din aceeaşi arie
geografică sau într‑o zonă diferită. Măsurarea rezultatelor programelor sociale, în special a
celor oferite de serviciile publice, a devenit foarte importantă în contextul erei responsabilităţii
şi a răspunderii pentru rezultatele obţinute.

Referinţe
Brinkerhoff, R. O. (2003). The success case method: Find out quickly what’s working and what’s
not. San Francisco: Berrett‑Koehler.
McCawley, P. F. (2001). The Logic Model for Program Planning and Evaluation, University of
Idaho Extension. Retrieved at http://www.uiweb.uidaho.edu/extension/LogicModel.pdf
McLaughlin, J.A., Jordan, G.B., (1999). Logic models: a tool for telling your program’s performance
story. Evaluation and Planning, 22, 1, 65‑72.
Millar, A., R.S. Simeone, J.T. Carnevale (2001). Logic models: a systems tool for performance
management. Evaluation and Program Planning, 24, 73‑81.
Neamţu, N. (2015). Managementul serviciilor de asistenţă socială, ediţia a III‑a revizuită şi adăugită
[Managememnt in Social Work Services, 3rd Edition] Cluj‑Napoca: Accent.
Osborne D., Gaebler, T. (1992). Re‑inventing government. New York, NY: Penguin.
Preskill, H., Russ‑Eft, D. (2005). Building Evaluation Capacity: 72 Activities for Teaching and
Training. Thousand Oaks, CA: Sage Publications.
Preskill, H., Torres, R. T. (1999). Evaluative inquiry for learning in organizations, Thousand Oaks,
CA: Sage Publication.
Rossi, P. H., Freeman, H.E., Lipsey, M.W. (1999). Evaluation, a Systematic Approach, 6th Edition,
Thousand Oaks/London/New Delhi, Sage Publications.
Yarbrough, D. B., Shulha, L. M., Hopson, R. K., Caruthers, F. A. (2011). The program evaluation
standards: A guide for evaluators and evaluation users (3rd ed.), Thousand Oaks, CA: Sage.

View publication stats