Canarache Importul Amforelor Stampilate Istria 1957

https://biblioteca-digitala.
ro
https://biblioteca-digitala.ro
B I B L I OTECA I S TOR I CĂ
IMPORTUL AMFORELOR
STAMPILATE LA ISTRIA
V. CANARACHE
ED I T UR A A C A D E MI E I R E P U B L I C I I P O P UL A R E R O MIN E
1 957
LISTA PRESCURTĂRILOR
„A.A." „Arta şi arheologia", laşi.

„A.M.S.L." „Archives des missions scientiliques et Iitteraires" •
Paris.
„Anal. Acad. Rom." „Analele Academiei Romlne", Bucureşti.
„Anal. Dob." „Analele Dobrogei. Revista societăţii culturale
dobrogene", Constanţa.
„
„Arch. Anz." „Archliologlscher Anzeiger", supl. la „Jahrbuch
des deutschen a rchăologi schen Institut". Berlin.
„B.S.H.A.R." „Bulletin de la Section Historique", Academie
Roumaine, Bucureşti.
„Buii. Corr. Hell." „Bulletin de Correspondance Hellenique", Atena
Paris.
„C.N.A." „Cronica numismatică şi a rheologică", Bucureşti.
Dict. Anliq. Daremberg-Saglio-Pattier-Lafraye, Dictionnaire des
anliquilt!s grecques et romaines, 5 voi., Paris, 1873-
1919.
„E.D.R." „Epbemeris Daco-Romanae'', Roma.
H., I. Histria, Monografie arheologică, voi. I, Bucureşti,
1954.
H., IV. V. Pârvan, Histria, IV. Inscriptii găsite tn 1914-
Seria II, tom XXXV I I I, mem. 15.

1915, ln „Anal. Acad. Rom.'', Mem. Secţ. Ist.,
H., V I I. V. Pârvan, Histria, VII. Inscripţii găsite ln 1914-

1915, ln „Anal. Acad. Rom.'', Mem. Secţ. Ist.,
Seria I II, tom I I, nr. 1.
Ilist. Rom. Victor Duruy, Hisloire des Romains, depuis Ies lemps
Ies plus recuUs jusqu'a l'invasion des barbares,
Paris, 1 852.
„I.A.K.'' „lfaeecTaB apxeo.iloraqec1toil 11:0.111.1o1ccaa", Petro grad.
1.0.S.P.E. Latlşev, Inscripliones antiquae orae septenlriona
lis Ponli Euxini, Petersburg, 3 voi., 1885-1901 ;
voi. I, ed. I I-a, 1912.
„I.R.A. I.M.K." „HaeeCTliB PoccHll.CKOlt a11:a�e111111 BCT0p14B HaTe
paaJl.LBOil. 11:y.11LTfpbl", Petrograd,
„I.T.U.A. K.'' „HaeeCT14B TaBp11qecs:oil. yqeHoil. apX14BBOil. K0.ld.14C
CHll", Kerci.
4 LISTA PRESCURTĂRILOR
„II B BeCT.11. H " „RaeecTIUI 6'LJirapcK1:111 apxeoJiorn11ecB:1111 BHCTB

TYT", Sofia.
„Jahr." „Jahrbuch des deutschen archăologischen Insti
tu ts", Berl in.
„J.M.N.P". „mypaaJI M11a11cTepcTBa Hapo.:r.eoro npo cne w;ee1111",
Petersburg.
„Kr. S." „KpaT1t11e coo<lw;ee11a o ,D;ORJJ:a,D;ax aoJieBLIK 11cc.11e
,D;onae11ii IlBCT.11.TyTa llCTOPBll MaTepBa.llHOii Ky.u
TYPF.I ARa,ll.e111n11 Kay& CCCP", Moscova.
„M.l.A." „ "M aTepBaJI!>I li llCJle,D;OBaBllH no apxeo.11or.11a
CCCP", Moscova -Leningrad.
M. G.R. Melanges greco-romains.
„Nmu. Chr." „Numismatic Chronicle'', Londra.
„Pr. Zeit." „Prăhistorische Zeitschrift", Berlin.
R. E. Pauly-Wissowa-Kroll : Realencyclopădie der klassi
schen Allerlumswissenschaft, Stuttga rt, 1894 urm.
„Rev. Arch." „Revue archeologique", Paris.
„R.H.S.E.E." „Revue historique du sud-est europeen", Bucureşti.
„S.A." „ConeTc1ta11 apxeoJ1ora11", Moscova.
„S.C. I.V." „Studii şi cercetări de istorie veche", Bucureşti .
S.E.H. H.W. M. Rostovtzeff, The Social and Economic History
of lhe Hellenistic World, Oxford, 1941 .
„V.D.I. " „BecTBHK ,ll.peneeli ncTOp1111", Moscova-Leningrad.
„3all.llCRB" „3an11cK11 0.:r.ecc&oro o6w;eoTna 11cTop.11a 11 ;r.pee
*
eocTH", Odesa.
Inv. nr. Numărul de inventa r sub care am catalogat stam

pila la M.N.A.
L.I şi L. I I Lotul I şi Lotul II din materialul adunat ln urma
incendiului de la Universitatea Bucureşti din anul
1944.
M.N.A. Muzeul Naţional de Antichităţi al Academiei R .P.R.,
Bucureşti.
M.O.B. Muzeul Oraşului Bucureşti.
[ I Para.nl;e>.ele chepl;e Indici reconstituire& textului ln deeclfrarea ooastm daci literele au eilst&t
) care legenda
lnltlal şi &c1llll nu se mal vid.
llpeurl
I P&ra.0tezele mtunde cuprind completarea noastră ln cazul ln a fost prescurt&ti
ori & &vut lnltlaJe.
INTRODUCERE
1. EVOLUŢIA ŞI tNSEMNĂTATEA AMFOREI tN VIAŢA ECONOMICĂ

A LUMII ANTICE
Pe teritoriul patriei noastre, acolo unde cu mii de ani în urmă clocotea

viaţa în diferitele aşezări omeneşti, dar mai ales în nenumăratele sate
ale căror urme le găsim pretutindeni, pe văi şi pe lingă ape, pe înălţimi
retrase sau pe cîmpie, peste tot sînt răspîndite resturi ale vechii culturi
materiale.
Găsim unelte de muncă şi lucruri de gospodărie, pietre scrise şi obiecte
de cult, monede şi arme, dar mai presus de toate predomină în masa mate
rialului arheologic ceramica. Întregi sau numai ca fragmente, vasele de
lut ars s-au păstrat în decursul veacurilor mai bine decît lemnul, metalul
sau piatra de calcar.
Ceramica era lucrată în antichitate cu mult mai multă îngrijire decît
se lucrează astăzi olăria de rînd. Pămîntul era ales cu deosebită atenţie,
spălat şi bine strecurat, apoi frămîntat şi amestecat cu ingredientele
rtticesare, în doze just calculate. O zeamă de caolin foarte fin (angoba),
l acuri speciale de diferite culori acopereau apoi pereţii vasului, fasonat
perfect la roata olarului. După ce căpăta forma şi aspectul dorit, vasul
era aşezat în cuptoare speciale, în care se făcea arderea la temperaturi
înalte, care mergeau pînă la 1000 grade. Vasele căpătau astfel o rezistenţă
deosebită şi în special, după nevoie, porozitatea sau impermeabilitatea
necesare. Aşa se explică de ce, după mii de ani, putem găsi vasele sau
cioburile lor fără ca pasta, culorile şi formele să fi suferit vreo degradare.
Ceramica, sub cele mai variate forme, a jucat un rol predominant,
atît în viaţa economi că , cît şi în viaţa de toate zilele, iar prelucrarea ei
constituia una din p1'incipalele ramuri ale producţiei în lumea veche.
Cantităţile enorme, precum şi nenumăratele tipuri, deosebite ca formă
şi dimensiuni, găsite în aşezări, constituie cea mai bună indicaţie a însem
nătăţii pe care o avea această ramură de producţie. Şi nici nu putea fi
altfel. Ritmul de dezvoltare a producţiei vinicole şi a prelucrării măsli
nelor pentru ulei, necesitatea organizării transporturilor de lapte şi miere,
a căror producţie era în necontenită creştere, precum şi, mai tîrziu, dezvol
tarea comerţului de export pe drumurile maritime deschise în epocile de
6 IMPORTUL AMFORELOR STAMPlLATE LA ISTRIA
e xpansiu ne colon ială , au impus şi dezvoltarea m ij loacelor de colectare,

depozitare şi transport. Oamenii aveau nevoie de recipiente. Să ne gîndi m
la recoltarea , colectarea , transportul şi depozitarea unor produse ca :
line, miere , vinuri, ulei etc. Să mai adăugăm că n ici apa nu putea fi adusă
cereale , pe şte , carne sărată , lapt e, brînzeturi , struguri şi alte fructe , măs
Fig. 1.
de pe vase attice).
- Roata olarului şi cuptorul antic (reproducere
şi păstrată fără folosirea unor recipiente , cu gură mai largă sau mai îngust ă„
Vetrele gospodăriilor trebuiau şi ele să aibă în jurul lor nenumărate vase
de uz casnic. Dacă ne gîndim că lemnul era foarte rar în părţile sudice
ale centrelor de producţie antice, iar recipientele de metal nu puteau
avea întrebuinţare largă , în primul rînd d in cauza calităţilor nesatisfăcă
toare ale meta lului şi în al doilea rînd pentru că asemenea recipiente
scumpe nu erau ·la îndemîna oricui , vedem că vasul cel mai potrivit din
toate punctele de vedere era cel de lut ars. Încă din epoca pr eelen ică,
în locul gropilor arse începe să apară vasul mare de lut ars, format la început
cu mîna şi apoi cu roata. Oamenii au acum pe l ingă gospodăriile lor reci
piente mari de lut ars, în care î şi depozitează proviziile şi , cu timpul ,
surplusul de produse în vederea sc himbului cu alte mă rf uri. Cunoa ştem
acest recipient la vec hii greci sub numele de 7tE.&oc;. De forma oului ,
pit hosul a vea c el puţin în ăl ţimea unui om şi o lărgime pe care uneori
INTRODUCERE 7
lui era , în medie , de 4-500 1. Gura , larg desc hisă , permitea omului să
abia o puteau cuprinde trei oameni cu mîinile împreunate. Capacitatea
in tre înăuntru , ca să-l cure ţe. Fundul oval , foarte pu ţin ascu ţit , u şura
în groparea pe j umătate ori cu totul în pămînt. Un capac de lut ars ori
d e piatră astupa gura pit hosului , care nu era mutat din loc. în stadiul
în apoia t al sc himburilor de mărfuri , nic i nu era nevoie ca el să circule.
Uneori insă , pit hosul era încărcat şi pe corăbii, ducînd
măr furi la distan ţe mari . Astfel de vase , adevărate
magazii , au fost g ăisite în număr mare la palatul
d in Cn ossos (fig. 2), cu p rilejul săpăturilor din Creta ,
prcu m şi în alte num eroase cen tre ar heologice.
În măsura în care produc ţia mărfurilor a crescut ,
în măsura în care rela ţiile de sc himb s -au d ezvoltat
pe teritorii întinse şi depărtate de centrele de pro
duc ţie , omul a început să aibă nevoie de un recipient
mai mic , cu care să- şi poată transporta produsele.
De la ideea pit hosului mare , fără tor ţi, s -a aj uns la
aceea a unui „pit hos mic " cu două tor ţi , la în
ceput oval sau sferic , apoi din ce în ce mai alungit
(fig. 3 -7), pînă a căpătat formele ascu ţite cele mai
potrivite ca să poată fi ridicat şi manipulat fără Fig. 2. Pithos de epocă -
timpurie din• Creta (cf.

greutate şi fără risc. V. D. Blavatski, Istoria
Amfora s -a născut sub impulsul cre şterii pro antică a ceramicii pictate,
duc ţiei de mărfuri , ca o necesitate absolută a noilor 1953, tab. 1, fig. 1).
forme Monomice şi sociale în progres .

Nu ne vom ocupa aici de acele amfore mici , de formă sferică , p ictate
în d iferite culori încă d in vremurile cele mai depărtate şi men ţinute
pînă la descompu nerea societă ţii sclavagiste. Amforele acestea , ca şi
nenumărate alte tipuri de vase artistice , nu aveau decît foarte rar un scop
practic ; ele împodobeau locuin ţele celor boga ţi , erau aduse ca ofrande
în temple , se puneau în morm inte , erau date ca prem ii la întreceri etc.
De aceste amfore , care trebuie socotite ca avînd un caracter mai mult
r itual sau de lux , nu ne vom ocupa aici ; studiul nostru se referă numai
la a.mfora comercială.
În vremurile cele ma i vec hi aceste i amfore . i se spunea xe:pocµ(c;
cunoscută sub numele de ăµqmpope:uc;, dar prin secol ele VII -VI î. e . n.,
de la cuvîntul xepocµoc; care înseamnă „lut ". Pe vremea lui Homer era
cînd căpătase dej a un caract er comercial general , i se spunea ăµqiope:uc;1•

În preajma secolului al VII-lea î. e. n. , amfora capătă forme noi , potrivite
unui recipient de uz practic general ; cele două tor ţi , care de fapt re
l'rez intă caracteristica principală a obiectului , se alungesc , iar capătul
lor de jos nu se mai leagă imediat după gît , ci pe pîntece , la j umă
tatea vasului ; gî tul se modelează mai lung şi mai îngust , mai larg sau
mai umf lat , după felul mărfii pentru care este făcut : pîntecele se alun
ge şte atît în partea inferioară , cît şi în cea superioară , mijlocul rămî
nînd umflat.
1 V. D.
pentru 7tl.&oc; şi xe:p°'µlc;; E. Saglio, ln Dict. Anfiq., v<>, Amphore, pentru 'Aµq>tq>ope:ui;·,
p. 248-249; Ch. Morei, Dict. Anliq., p. 250, pentru 'Aµq>opr::uc;.
Blavatski, 11cTOpHSI aJITHqHoii pacnuc1<H KepaMHKH, Moscova, 1953, p. 35-36,
8 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
Un dop mare de plută, de p ămînt ars, de lemn ori de ciment din

lavă vulcanic ă( 7t&p.a), fi xat bine cu ceară sau cu smoală, înc hidea
ermetic gura . Într-o fază şi mai înaintată a dezvoltării amforei, partea
inferioară a pîntecelui se subţiază atît de mult, încît la b ază g ăsim un
vîrf aproape ascuţit, care nu permite vasului să stea în picioare. în in te
riorul locuinţelor, ca să poată sta în roziţie verticală, era uneori a şezată
pe un mic suport mobil de p ămînt ars, de lemn sau de metal. Romanii ,
care au mo ştenit acest au xiliar al amforei de la greci, îl numeau incitega.
4 5
2 j
f
7 8 g fO
Fig. 3.e.-n.;Evoluţia
nr. 6 -amforelor
10, sec VIcu- Vgurae.largă,
n. (cf.fărăV. fund , sec.1 VII-VI
ascuţit: nr.1 - 5tab.
D. Blavatski,
t. I. op. cit.,
-2).
în secolele VI -V î. e. n. , amfora devine aproape unicul recipien t
de întrebuinţare uzuală în comerţ, în transport şi în gospodărie. Cît de
mult aj unsese ea să stăpînească via ţa economică a antic hităţii, se poate
vedea şi din faptul că la Atena &µoqiope:oc; era numele unei măsuri
de capacitate-etalon, egală cu metretul ; de asemenea, la romani, era
a şezată în Capitoliu o amforă-etalon 1. Amfora Capitolină servea la veri
ficarea măsurilor de care se foloseau negustorii. Capacitatea vaselor mari
se măsura, atît la greci cît şi la romani, pe b ază de amfore. Un crater
ln
1
„Arch.Horaţiu,
Anz. " , Ode,
186 20,3;
5 , 5 1, III, 8, 10;
pentru Columella,
dopul de plută, XII,
cf. 11, Saglio,
E. 12, 23, 32,loc.39,cit.41,, 42;
p. 2Gerhard,
50; Ch.
Morei, loc. cit., p. 250, pentru Amfora Capitolină.
9
90
80
70
60
so
J()
20
fO
cm.
Fig. 4. -:-- Amfore comerciale arhaice (sec. V I - V l.e.n.) dinlMilet, Chios şi Thasos.
1(0
100
90
70
60
JO
;;,
10
Fig. 5. Amfore comerciale

-
(se aflădin epoca
muzeulanterioară
ln
stampilării, găsite la Istria
şantierului).
o.mfore thaBlene dln prim& serie cu sto.mpile din Jurul a.nulul_870 I. e. n.
Provin din descoperiri tnttmvlăto&re. Centrul lor de productle nu este cunoscut. Amforo. a treia este Identici cu
un număr de cca.· 40 de amfore găsite tn 1954 lntr-o movilA de ltngil Jurilovca, lmPreunil cu un m&re numilr de
10
fOO
Tllasos ·11erac/ea Sinope -fliocfos

sec. IV i.e.n. sec. w-111 / e.n sec. 111·11 ien S�c III·// e.n,.
Fig. 6. Diferite tipuri de amfore stampilate din sec.

- IV - I t.
(Thllll08 provine din descoperirea de la Jurilovca 1954 şl se găseşte la M. N. A. Bucureşti; Heraclea a
e.n.
fost găsită llni:ă Mangalia şi se află la l\1. O. B.; Slnope a fost găs!tă ln 1706 la Kercl şi a fost pu
blicată de V. Skorpil, ln „Bui. Com. lmp. Arcb." nr. ll9, Petrograd, 1922; Rhodos este reprodus după
exemplarul de la Spantov, publicat de G. Tocilescu),
7()
50
JO
Fig. 7. - Forme degenerate de amfore din sec. I-I I I e. n.

V. F. Gaidukevlci ln „M.T.A.''. nr. 25).
(toate amforele reproduse &ci provin din să păturile de la Tir!take 1935 - 1940, pulJlicnte de
11
I 100
••
"'
.,,
60
•o
'°
JO
I'
o
10
Fig. 8. - Amfore Urzii d e epocă romano-bizantină, sec. IV - V I I e. n.

(toate amforele reproduse provin tot din săpăturile d e l a Tiritake, aceeaşi publicat_ie).
Fig. 9. - Amfore Urzii, sec . V I- VII e. n., găsite în săpăturile de la Istria (H., I., p. 459).
imens de arg int de la templul d in Delos ;,con ţinea 600 de amfore "1• Un i
tatea de măsură a corăb iilor era e xpr imată în amfore, a şa cum se e xpr imă
ast ăz i tonajul în tone : „o corab ie de 1000 de amfore " ; „corab ia cu care
a plecat are 500 de amfore" . Astfel de ind ica ţii se găsesc la mul ţi autor i
d in ant ic hitate, c hiar şi pentru cazur ile cînd corab ia nu transporta amfore
cu v in sau ule i, c i oamen i sau altfel de mărfur i2•
Cu mic i var ia ţii de pastă, formă şi capac itate, impuse de part icular i
tă ţile culturale şi econom ice ale d ifer i
telor centre de produc ţie, amfora s -a răs
pîndit în întreaga lume vec he şi c hiar a
suprav ie ţu it aceste i lum i. într -adevăr, o
găs im p iuă în plină epocă a feudal ismulu i
european, c ind a căpătat o formă ma i
sc undă şi ma i umflată, p ierz ind d in alun
g irea fundului.
Să încercăm o scurtă ana liză a par
t icular ită ţil or amfore i, pentru a vedea
care sînt cal ită ţile pe baza cărora acest
s implu vas de lut ars a fost adoptat pe o
scară atît de largă în lumea vec he.
La pr ima vedere, amfora ascu ţită pare
incomodă : no i cerem un fund plat de la
un rec ip ient care trebu ie să stea în p ic ioare.
Totu şi, constatăm că oamen ii d in ant ichi
tate, atît de pract ic i şi de invent iv i, nu i-au
/
.-·
. .... .sc himbat forma : amfora ascu ţi tă a do
m inat t imp de aproape 3000 de ani în
Fig. 10. -O amforă înfiptă tn nisip.
v ia ţa econo mică şi soc ială a lumi i. Aceasta
înseamnă că ea avea cal ită ţi pe care omul
nu le găsea la altfel de rec ip iente .
Fundul ascu ţit, departe de a f i un inconven ient, avea un rol pract ic
deosebit de însemnat. Gra ţie aceste i forme, a mfora putea f i înf iptă în
păm int sau în n is ip . Cu toată înăl ţimea şi instab il itatea e i aparentă, în
f iptă la o adînc ime de numa i 10 cm, stătea drept, fără alt spr ij in.
Pr intre cal ită ţile pr inc ipale ale amfore i trebu ie socot ite şi propor ţiile
cele mijloc ii, precum şi capac itatea ob işnu ită de 10 - 20 1 î i dădeau o

e i c hibzu ite. Înăl ţimea med ie de 80 cm pentru cele mar i şi de 60 cm pentru
greutate totală ma ximă de c ir ca 24 kg, greutate pe care un om m i jloc iu

o putea man ipula fără efortur i e xcep ţionale . Un astfel de rec ip ient putea
f i luat în bra ţe şi pe umăr de un s ingur om pentru a f i r id icat î n c ăru ţă
sau coborît în p ivn iţe şi în corăb ii.
Legată cu fun ia , o amforă putea f i purtată pe umer i de do i oamen i
cale îndelungată. D ouă amfore legate puteau fi puse pe spatele
1 Herodot,
sanctuarelor din 50 şiprecizează
Delos,
I, 51, vorbind: „Două
desprecratere
daruriledepeprimă
care măsură
Cresus, regele
de argintlidienilor,
şi de le-a: trimis
aur cel de
aur era folosit
cu prilejul la dreapta intrării
incendiuluişi 12: primul ln templu,
se află acum cel de argint
lnconţinlnd ln stlnga. Amlndouă
tezaurul600clasomenilor; au fost
else găseşte deplasate
are greutatea decolţ8
talanţi şi jumătate
al vestibulului mine. Celălalt crater, de amfore,
...Nai. VI, 22, 82; Cicero, Fam„ XII, 15, 2; Tit. Liv„ XXI; Athe lntr-un
Plinius, "
hisl„
naios, V, 43; Tucidide, IV, 118; Herodot, I, 149.
2 Ad.
INTRODUCERE 13
un ui măgar sau al unu i cal. Cele două mînere în lesneau şi mai mult ma
n ipularea vasu lu i: apucînd cu mîn a. stîngă de unul din mînere şi cu cea
Fig. 11. - Scenă de pe o frescă de la Fig. - 12. Fragment dintr-o' frescă din
5 95 ,
Pompei (cf. V. Duruy, Hisloire des romains,
II, XLIII, p. Paris, 1 880).
casa Vetiilor de la Pompei.
dreapt ă de fundul ascu ţit, con ţinutul se putea goli repede sau pe îndelete,
s�ctw111 looSifua'ina/4
după nevoie, fără oboseală şi fără
a ixcavati'Ji ţi /OT'f110
a se tulbura lic hidul.
prllflmli.-6 o eord6�
A mfora plină, a şezată culcat
pe jos, se spri jină pe u mflătura
pîntecelui şi pe piciorul alungit .
Pozi ţia aceasta face ca jumă
tatea de sus a vasului să stea
ridicată oblic fa ţă de planul
orizontal al locului, astfel că
lic hidul nu se varsă. O u şoară
apăsare pe g it produce o pen
dulare care per mite golirea lu i,
totală sau par ţială.
Dar nu numai acesta este
rostul f undului ascu ţit : în piv
n iţele în care erau depozitate
a mforele ele stăteau la r ind,
înfipte pe ju mătate sau mai
adînc în nisipul rece. Con ţinutul
era men ţinut astfel la tempe
ratura necesară unei îndelun
gate şi bune conservări . Şi mai
important este faptul că în
timpul lungilor călătorii pe mare
către centrele de import (de jur
împre jurul Mă rii Negre, în Spa
n ia, Brita nia, Ga ll ia etc. ), co
răbi ile f i nd amena jate cu pa
Fig. 1 3. - Cum erau aşezate amforele ln corabia
turi groase de n isip, a mforele
puteau fi îngropate pe jumătate de la Delos, naufragiată acum 2300 de ani 1n
sau pînă la gură. A şezate în faţa portului Massalia.
14
Fig. 14. - Amfore scoase din corabia scufundată la Massalia.
INTRODUCERE 15
această poziţie, ele n u s e zdruncinau şi nu s e atingeau între ele; ca

atare nu se răsturnau şi nu se spărgeau, iar conţinutul nu se tulbura
şi nu se pierdea. Amforele făceau în chip unitar aceeaşi mişcare rit
mică cu întregul pat de nisip şi cu întregul corp al corăbiei1.
Aceste avantaje erau valabile, în parte, şi pentru transportul pe uscat
cu căruţa, pentru depozitarea în ma
gaziile porturilor sau în pivniţele ne
gustorilor importatori şi ale consuma
torilor.
Să ne ocupăm acum şi de alt
aspect al amforelor. Pînă în secolul al
IV-iea i. e. n., amforele comerciale de
export erau însemnate pe gît fie cu
unul sau două cercuri mici, incizate, fie
cu dungi şi litere colorate.
De la această dată, mai departe, .
•
•'
încep să se apJice pe una sau pe amîn

două torţile stampile. Stampilele acestea
!
sint rotunde, pătrate sau dreptunghiu
lare. Pe ele găsim scris în limba greacă, Fig. 15. Fragment de amforă ionică
-
din sec. VI î. e. n., găsit la Istria, pur

adîncit sau în relief , numele localităţii tind pe glt un cerc incizat (după M.
şi numele celui însărcinat cu dirijarea Lambrino, Les vases archaiques d'Histria,
şi controlul producţiei şi al comerţului. p. 108, fig. 72).
în unele oraşe, în special de pe coasta
asiatică a Pontului Euxin, aceştia din urmă - funcţionari cu sarcini spe
ciale - poartă titlul de : astinomi, agoranomi, frurarhi etc. La Rhodos, la
1 De curlnd a fost descoperită, aproape de intrarea portului Marsilia (Massalia), epava
corabie cu un „tonaj de 15 OOO de amfore" (cam 500 de tone moderne), care transporta circa
unei corăbii greceşti, scufundată acolo pe la sfirşitul secolului al IV-iea l.e.n. Este vorba de o
iO OOO de amfore, parte cu vin răşinos din insulele Cicladelor,parte cu vin roşu din podgoriile de
lingă Neap91is. Restul „tonajului" li constituia alte mărfuri, în special ceramică de rlnd.
Aceasta a dus la concluzia că vasul plecat din Delos a făcut escală la Neapolis, unde a descărcat
o parte din marfă şi a încărcat alta. Tot de aici a încărcat şi olărie campană de uz comun: far
furii, castroane, cupe, oale cu firnis negru cu figuri colorate sau în relief.
Corabia s-a scufunda t la o adincime de 60 m şi s-a fixat în golul dintre două stlnci, unde
o bună parte din obiecte s-au putut păstra plnă în zilele noa>tre în poziţia ln care se aflau
lncărcate pe corabie. Amforele au fost găsite aşezate ln trei rlnduri suprapuse, îngropate în nisip
ln interiorul corăbiei, care astfel era încărcată plnă la covertă. Cele două tipuri de amfore, din
Delos şi din Italia, au putut fi perfect identificate. S-au putut aduce la suprafaţă, cu ajutorul
unor instala ţii speciale, multe amfore întregi, unele din ele fără nici o degradare şi perfect astupate.
Amforele de tip italic au o capacitate de circa 24 I, cu dop din mortar vulcanic (pozzolano). Cele
greceşti slnt de 30 I şi au dopuri de plută, izolate cu smoală. Clnd amfora a fost perfect conser
vată şi dopul a rămas intact, s-a păstrat şi conţinutul ei, cantitativ, nu şi calitativ, căci vinul
este dezalcoolizat.
Vasele şi olăria despre care am vorbit mai sus erau împachetate pe sorturi, în lăzi, aşezate
ln hambarul de jos al corăbiei. Deşi lăzile au putrezit, au rămas totuşi urme suficiente pentru
a se stabili acest lucru. Scafandrii au mai scos şi vesela de care se servea personalul navei, şi care
a fost găsită la mijlocul covertei de la pupă, unde se afla bucătăria. Multe din farfurii sînt de
marmură.
în mişcare de trei plnze, lopeţile fiind simple ajutătoare. La construcţia corăbid au fost întrebuin
Să adăugăm şi ctteva amănunte asupra vasului : este un vas comercial de mare tonaj, pus
ţate mai multe feluri de lemn, după rezistenţa pe care o cerea fiecare parte a scheletului: pin,
cedru, stejar şi altele. Cuiele folosite slnt de aramă, cu capătul acoperit cu plumb pentru a îm
piedica acţiunea corosivă a mării. Pentru mai multe amănunte, vezi periodicul „The National
Geographic Magazine'', Washington, 1955, nr. 1 .
16 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE L,\ ISTRIA
Onidos, uneo ri şi la He raclea, numele mag ist raţ ilo r sau al p reoţilo r este
p re cedat de p repoz iţ ia t7tL1 ca re însemna „în t impul " sau „f iin d" p reot
o ri ma gist rat ac ela a l că ru i nume u rmează p repoz iţ ie i. P rin această fo rmulă
se atestă data la ca re a fost ap licată stamp ila.
Pe cele ma i m ulte stamp il e, alătu ri de numele p reoţ ilo r epon imi
oau de acelea ale funcţ iona rilo r spec ia li ca re ga rantează cal itatea şi cant i
tatea mă rfi i, apa r şi numele me şte rilo r ola ri, ale p roducăto rilo r, o ri ale
negusto rilo r. Pe unele stamp ile d in Rhodos găs im imp rimate de multe
o ri şi lun ile anulu i.
Des igu r, stamp ila a fost apl icată pe lutul moale îna inte de us ca rea
şi a rde rea vasulu i. Ola rii confecţ ionau după o anum ită comandă . E i
respectau fo rmele, capac ităţ il e, cal itatea şi cant it atea amfo relo r şi te rm enul
de l ivra re . Cel ca re comanda amfo rele (statul, o ra şul, mag ist ratul, asoc iaţ ia,
p roducăto rul san negusto rul )fă cea să se apl ice sub cont rolul lu i stamp ila
respect ivă. Astfel se efe ctuau cant ităţ i de amfo re cu stamp ile ca re cup rin
deau, pe Un gă numele ma gist ratulu i şi p roducăto rulu i, lun ile anulu i.
Ma rca rea lun ilo r, ca re se refe ră p robab il la t impul în care se t răgea sau se
exped ia v inul, î şi găse şte o bu nă just ifica re da că ţ inem seama că în ma re
măsu ră cal itatea şi rez istenţa v inulu i dep inde şi de mo mentul în ca re
a fost t ras din buto i. Tot a şa rez istenţa şi cal itatea v inulu i dep inde în ma re
măsură şi de anot impul în ca re el este t ranspo rtat.
Ma i poate f i luată în cons ide ra re şi ipoteza că a mfo rele e rau stamp ilate
cu l un il e anul ui pent ru a se putea face un cont rol de o rd in f iscal (taxele
vamale e rau apl icate asup ra f iecă re i amfo re ie şite d in depoz it sau îmba rcate
în co răbi i). Oricum a r f i, pent ru a mîndouă ipotezele găs im unele refe riri
înt r-o ins crip ţ ie de la Thasos în legătu ră cu reglementa rea man ipu lă rii
şi vînză rii vinulu i în anum ite lun i ale anulu i1.
Unele cent re de p roducţ ie - cum este He ra clea pont ică - aveau
şi stamp ile cu l ite re adînc ite (en gli fice ), nu re liefate, şi ca re nu se apl icau
pe toa rtă, ci pe gîtul amfo re i. Pe multe stamp il e apa r şi stemele o ra şelo r.
Altele sînt împodob ite cu dife rite s imbolu ri : ze ităţ i, f igu ri umane, a rme,
flo ri şi f ru cte, an imale et c., rep rezentînd un fel de ma rcă a p roducăto ril o r
respect iv i sau s imbolur i ale mag ist raţ ilo r.
în epo ca impe rială roma nă stamp ilele de pe to rţ.i dev in tot ma i ra re .
în măsu ra în ca re o ra şele p rodu cătoa re î şip ie rdeau autonom ia şi în măsu ra
în ca re nav igaţ ia şi cont rolul mă ril o r sau al po rtu rilo r de dest inaţ ie int rau
în o rb ita s istemulu i ro man de exploata re, stamp ilele d ispa r. în a cest
stad iu al ex istenţe i sale, amfo ra cu v in poa rtă - ma i curînd decît stamp ila
de o rig ine - o et ichetă mob ilă agăţată de gîtul e i, în ca re se a rată capa
citatea vasulu i, spec ia şi vec himea v inulu i, p re cum şi numele negusto rulu i1•
Cu t impul, lo cul de p rodu cţ ie începe să nu ma i apa ră de loc .
Ap lica rea pe a mfo rele cu v inu ri şi ule iu ri a stamp ilelo r-ce rt ificat,
ca t itlu ri de ga ranţ ie, a rată ce fo rme şi ce p ropo rţ ii avea v iaţa econo mică
în cent rele de p rodu cţ ie şi în p ieţele de consum depă rtate, cît e ra de
o rgan iz at şi ce fel de o rgan iza re avea a cest se cto r al p rodu cţ ie i şi come r
ţulu i. Consumato rul, la rîndul lu i, con diţ io na şi el cumpă ra rea mă rf ii
de a ceste ga ranţi i, ceea ce înseamnă că n ici ca litatea, nici cant itatea nu
Horaţiu, Ode, I I I, 2, 89; Tib., II, 27; Pe tron., 34; Plin., Nat. hist., X X I I I, 339, cf.
1 G. Daux, ln „Buii. Corr. Hell.", 1926, p. 215 şi urm.
E. Saglio, ln Dict. Antiq.

1
INTRODUOERE 17
mai puteau fi întîmplătoare şi relative, chiar în lumea neelină care con

stituia de fapt marea majoritate a consumatorilor.
Porturile şi oraşele înşirate pe coasta europeană a Mării Negre, îr.ce
pînd de la Bosporul tracic, peste regiunea marilor fluvii şi peste Bosporul
cimmerian, pînă pe coasta caucaziană, au fost cele mai active centre de
import al vinurilor şi uleiurilor aduse de corăbii din insulele greceşti şi
din celelalte centre de producţie de pe coasta asiatică. Cele mai de seamă
oraşe care importau mărfuri din Grecia, fie pentru consum propriu, fie
pentru a le revinde altor oraşe mai mici sau triburilor băştinaşe din inte
rior, sînt de semnalat·în partea de nord-vest a Mării Negre, după cum ur
mează : Istria, Callatis şi Tomis pe teritoriul de azi al R. P. R., apoi
Apollonia, Mesembria, Odessos, Dionysopolis, Bizone pe teritoriul R. P.
B ulgaria şi Tyras, Olbia, Chersonesos, Panticapaion, Phanagoria, Nym
phaion, precum şi altele mai mici din regiunea estică a mării de Azov,
pînă dincolo de Kuban, pe terioriul U. R. S. S.
în limitele celor trei oraşe de la noi, dar mai ales la Callatis şi la
Istria, precum şi la distanţe mari în j urul acestora, se găsesc - în cursul
săpăturilor sau în mod întîmplător - foarte multe gîturi, funduri şi
torţi cu inscripţii (torţile, fiind mai solide, s-au păstrat mai bine). Amfore
întregi, natural, se găsesc mai puţine. Atît amforele întregi, cît şi sfărî
măturile sau torţile prezintă diferite forme şi culori, precum şi interesante
caracteristici tipologice şi tehnologice.
Cercetîndu-le de aproape, ne putem orienta asupra drumului pe care
l-au parcurs vasele pînă la noi, întîi pe mare şi apoi - uneori - pe uscat,
departe în interiorul teritoriului. Ne putem lămuri asupra relaţiilor dintre
locul lor de producţie şi aşezările omeneşti în care sînt găsite. Putem urmări
centrele care au lucrat amforele şi locul unde au fost ele încărcate cu
marfă ; putem preciza şi specificul producţiei din regiunea respectivă.
Aj ungînd pe urma lor la locul de destinaţie, putem descoperi pe consu
matori, obţinînd astfel detalii despre viaţa băştinaşilor şi despre legăturile
lor cu lumea civilizată din acele vremuri.
Am arătat că cele mai multe torţi stampilate se găsesc în oraşele
greceşti de pe litoralul Mării Negre şi în aşezările băştinaşilor din afara
oraşelor. Ştiinţa burgheză din ţara noastră n-a dat atenţie acestei pro
bleme. Nu avem pînă acum nici un studiu în acest domeniu. în timpul
săpăturilor numai foarte puţine torţi cu stampile au fost adunate şi înre
gistrate ştiinţific. Cele mai multe au mers de-a valma la rebut, împreună
cu masa cioburilor ceramice. Chiar cele reţinute n-au fost curăţate, desci
frate şi valorificate ; nici măcar nu s-a precizat locul şi timpul găsirii lor.
În războiul din 1917 armatele de ocupaţie germane au ridicat de la Istria
şi au dus în Germania un număr de inscripţii şi monumente de artă şi
- după afirmaţiile lui K. Skorpil1 -au ridicat şi un mare număr de amfore
întregi şi de torţi stampilate, despre care nu mai ştim nimic.
Actualmente sînt în toată ţara peste 5000 de astfel de documente
inedite care zac în depozitele şantierelor, a unor muzee şi colecţii parti
culare, fără ordine şi fără „certificat de origine".
La timpul său Vasile Pârvan a publicat 14 stampile de amfore. S-au
mai publicat, sub forma unor simple înregistrări, vreo 200 de exemplare
în revista „Dacia", în rapoartele arheologice de la Callatis. Gr. Avachian,
1 K. Skorpil, ln nl-faeeCTHSI", Sofia, V I I I (193 -1), p. 24 - 43.
2. lllll>Ortul amforelor etempllate la i.trla
18 lllPO ll.TUL AMFORELOR STAMPILA'l'E LA ISTRIA
P. Nicorescu, O. Tafrali şi D. M. Teodorescu au publicat şi ei o serie

de stampile, dar tot fără a le interpreta1.
Un singur cercetător romîn, G. Cantacuzino, s-a ocupat mai de aproape
de această problemă2• El a studiat circa 200 de stampile de amforă şi,
de istorie de la Zi.irich, precum şi în unele publicaţii din Bucureşti, a pus

încă din 1939, într-o comunicare ţinută la al VIII-lea Congres internaţional
problema interpretării istorice a materialului. A „îndrăznit" chiar să

propună o strînsă colaborare cu istoricii şi arheologii din U. R. S. S.
şi din Bulgaria, fără de care nu se pot lămuri problemele legate de cer
cetările arheologice şi de viaţa economică antică în spaţiul regiunilor
pontice. Propunerea n-a fost acceptată, nici la Ziirich1 nici la Bucu
reşti. Mai mult, nici măcar studiile de bază ale savanţilor ruşi şi so
vietici n-au putut intra în ţară, cu toate că ele priveau direct cerce
tările noastre şi erau nemijlocit legate de preocupările oamenilor noştri
de ştiinţă.
Cercetătorii ruşi au dat încă de mult importanţa cuvenită problemelor
ridicate de răspîndirea amforelor în spaţiul de nord-vest al Pontului
Euxin. Ei au studiat peste 20 OOO de stampile, le-au descifrat şi le-au clasifi
cat după tipuri şi pastă, au stabilit locurile de găsire şi le-au studiat în
strînsă legătură cu celălalt material arheologic cu care se găseau laolaltă în
diferitele puncte ale săpăturilor. Cele mai de seamă lucrări, care folosesc
şi azi ca bază cercetătorilor din lumea întreagă sînt acelea ale lui
L. Stefani, V. Skorpil, E. von Stern, V. N. Jurghevici, I. P. Blaramberg,
N. N. Murzakievici, J. Tolstoi, N. Kondakov, V. Latîşev. P. Becker,
N. Dereviţki, K. K. Kostiuski-Valujinici etc., tipărite în a doua jumă
tate a secolului trecut la Odesa, Moscova ori Petrograd3• La începutul
1 V. Pârvan, H. V I I, p. 32 - 38, nr. 25-36. V. PJ.rvan, DescJp�rire nouă tn Scythia minor

ln „Anal. Acad. Rom.", Mem.Secţ. Ist., Seria I"I, tom XXXV, 1 9 1 3, p. 480, nr. 3 ; O. Tafrali, ln
Th. Sauciuc-Săveanu, Rapoarte asupra săpăturilor arheologice de la Callatis, ln „Dacia'', I (1924),

,�Rev. Arch.", X X I (1925), 1 , p. 274 ; idem, ln „A. A.", I I (1930), 4, p. 29 - 32 şi 1 928, p. 48;
p. 108 - 1 65 ; I I (1925) p. 104 - 1 37 ; I I I (1938), p. 248 -278 ; I II - IV (1927 - 1 932 ), p. 411 -434
şi 435 -482; V I I - V I I I (1937 -1 940), p. 22 3-281 ; I X - X (1941 -1944), p. 243-247 ; Gr.
Avakian, tn „C.N.A.", I (1924), nr. 49, 50, 53, 54 ; VI (1925), nr. 59 - 62 ; P. Nicorescu, ln „EDR'',
II (1924), p. 397 -41 1 ; D.M. Teodorescu, ln „Bui. Com. Mon. Ist.", 1 915, p. 6.
a G. Cantacuzino, Timbres amphoriques im!dils lrouvt!s en Roumanie, ln „Dacia'', I I I
(1927 - 1 9 32), p. 6 1 2 şi urm; idem, Nouveaux timbres amphoriques d e Callatis, ln „Dacia", V -V I,
„Dacia", V I I - V I I I (1937 -1940), p. 283-29 1 ; idem, Timbres amphoriques trouvt!s â Callatis,

(1938), p. 321 şi urm.; idem, Trois sceaux thasiens de Callatis concernanl ies cu/Ies de Thasos, ln
ln „R.H. S.E.E.", X - X I I (1935 ), p. 1 şi urm.; idem, Considt!rations sur Ies timbre:r amphoriques
dt!couverts en Roumanie el sur ies cOtes du Pont Euxin, ln „R.H.S.E.E.", 1939.
8 N. N. Murzakievicl, in „3am1c1<H", V (1 879,), p. 1 9 3 ; I. P. Bla ramberg, Choix de
mt!dailles antiques d'Olbiopolis, Paris, 1 8 32 ; P. Becker, ln M. G.R., I, Petersburg, 1 854 ; idem,
ln „3anHCKH" V (187 3), p. 18 şi urm.; idem, ln „N. Jahrbuch fur Klass. Philologie", Suppl.
IV, 1861 p. 45 şi urm ; idem, Suppl. V, 1864, p. 446 şi urm ; idem, 3aMe'laHHH o nenana.HHblX:
rpe'leCKllX nannHCRll'1 1 862; idem, Ober die im sildlichen Russland gefundenen Henkelinschrif
ten, Leipzig, 1 1'64 ; idem, HoeaR 1101111eKL1HR nap.n11ceiî Ha PY"Kax 11peen11x cocyuoe, Odesa,
1 868; idem, ln „Jahr.", Suppl. X, 1878, p. 1 şi urm.; idem, ln „Ja hr., Suppl. X I, p. 1 2 ;
p. 12.; L. Stefani, ln Mt!ianges grt!co-romains, li, Petersburg, 1859 ; V. N. Jurghevici, ln

idem, Ober eine drille Sammlung unedilierter Henkelinschriften aus dem sildlichen Russland,
Leipzig, 1878 ; idem, ln „3anHCKH", V I I (1 875), p. 3 şi urm.; „3annc1<H", XI (1879),
„3anHCKH", X I (1879), p. 51 ; idem, AMctiopnble pyiiKH, cotipanHble e oKrecTHOC'NIX Xepco
„3aoHCKH", xv (1889), p. 4 7 - 64 ; V. Latlşev, in „J.M.N.P.", 1 887, p. 300 ; idem, ln „I.A.K.",

neca no notlepe>KblO 6yxT neco'lnoiî,Kpyrnoiî, KaMblweeoiî H CTpene1.1i<oiî e 1886-1 887, ln
XVI, p. 57 şi XXVI, p. 93 (cf. Minns, Scythians and Greeks, p. 360); Mac Pherson, Antiquities of
Ketlch, pi. X-XI; A. N. Dereviţki, ln „3aoHCKH", XX, (1895), p. 202, 208 şi 216 ; K. K. Koa-
INTRODUCERE 19
secolului nostru alţi doi savanţi ruşi, E. Pridik şi I. Mahov1, după o

muncă de zece ani , au grupat materialul şi l-au organizat sistematic,
redactînd lucrări care au rămas fundamentale pentru cercetătorii din
toată lumea. .
Savanţii sovietici au continuat cu şi mai multă intensitate studiul
stampilelor de pe amfore, folosind metode noi şi avînd vederi mult mai
largi. Putem spune că o bună parte din aspectele neclare ale problemei
sînt astă.zi rezolvate, graţie acestor din urmă cercetători. Ei au reuşit
să obţină datarea multor stampile, în special pe baza comparării materia
lului arheologic găsit în săpăturile din ultimii ani, a disciplinei numis
matice şi a studiului tipologic al amforelor. De unde pînă mai ieri nu se
cunoşteau decît trei centre de producţie: Rhodos, Thasos şi Cnidos, fără
să se fi stabilit cronologia stampilelor respective, iar numeroase stampile
cu numele astinomilor şi cu alte indicaţii figurau în lista amforelor de
„provenienţă necunoscută", cercetătorii sovietici au stabilit acum noi
centre de producţie : Sinope, Heraclea şi Chersonesos; de asemenea ei
au progresat mult în fixarea unei cronologii pentru toate tipurile de amfore.
Am sprijinit cercetarea noastră pe mai toate rezultatele obţinute
de savanţii ruşi şi sovietici. În special ne-au folosit lucările de bază ale
lui E. M. Pridik (1917 şi 1928)2 şi ultimele lucrări ale lui R. B. Ahmerov,
E. M. Staerman, I. B. Zcest şi N. V. Anfimov3• Trebuie menţionat că
lucrările fundamentale, de valoare mondială, ale lui I. Mahov sau B. N.
Grakov nu există nici acum, după doisprezece ani de la eliberare, în bib
liotecile institutelor noastre; cealaltă lucrare de bază a lui Pridik se
găseşte într-un singur exemplar, păstrat cu grijă la Iaşi.
Abia acum două luni, după multă insistenţă, cercetătoarea noastră
M. Comşa a reuşit să aducă la Bucureşti principala lucrare a lui B. N.
Grakov" pe care am putut-o folosi parţfal în timp ce studiul nostru era
sub tipar. Celelalte lucrări6 ne lipsesc şi azi.
XXI I I, p. 30 (procese verbale); V. V. Skorpil, ln I A. K.", I I (1901), p. 122 şi XI, p. 1 9 - 165;

tiuski-Wallujinici, ln I A. K.", 1896, p. 169; Von Stern, in „3anHCKH", XXI I, p .. 84; idem,
„ .
„ .
B r. Kep'IH, ln „3anHCKH", XXV I I I, (1910), p. 109-157; L. Marti, ln „I. A. K.", 1 860 şi 1870.
J. Marti şi V. V. Skorpil, I<epaMB'leCKHe HaJ:tnncu, xpaHSlll.\Becsr e M<neK-TeKMeRCKOll t<ypraHe
1 I. Mahov, AM<IJOPHble pf'IKH Xepcoueca Taepu'leCKoro c HMeHaMH acTBHOMOB, tn

„ I T U A K '', 1912, p. 48;
. . . . E. Pridik, YlHBeHTapHblR K&T8JIOr KJ1eih1 Ha aMctiopHblX PY'l
B E. M. Pridik, op. cit., 191 7 şi 1 928.

K8X, rOpJib1WK8X H Ha 'lepeDHLtaX apMHT8>KHOf0 C06DaHHSI., Leningrad, 1 91 7; idem, Die
Astynomennamen auf Amphoren-und Ziegelstempeln aus Sadrussland, Berlin, 1 928.
8 R. B. Ahmerov, AM<llopbl ApeeHerpe'leCKOro XepcoHeca, ln „ Y D. I.", 1, 1 947,

.
p. 160 - 1 76; idem, 06 acrHHOMHbll: KneliMax anneHHCTH'leCKoro XepcoHeca, ln V. D. I.", 4,

„
ln V D. I.'', 3, 1951, p. 7 7 - 84; E. M. Staerman, KepaMH'leCKHe KneiiMa Ha Tnpbl e CRSlan

1 949 p. 99 -123; idem, O ..neiiMax KepaMn'leCKHX MaCTepoe annuHHCTH'leCKOro XepcoHeca,
c eonpocoM o KneiiMax HeeaeeCTHblX l(eHTpoe, ln „Kr. S.", XXXVI (1951), p. 31 -49 etc.;
I. Kruşkol. AMcliopHble py'IKH na pacKonoK 19i6 r. e Xepcoaece, ln „V. D. I.'', 2, 1949,
„ .
N. V. Anfimov, MeoTo-CapMaTCKBii MOrHJibHHK e cTaauue YcT.-na6nHCKoiî, ln „ M I.A . ' ' ,

p. 98 -100 ; I. B. Zeest, O THnax repaKneiiCKHX aMcliop, ln „Kr. S.'', XXI I (1949), p. 4 7 -48 ;
.
23, 1 951, p. 155-207; idem, CHHODCKHe OCTPOAOHHble aMctiopbl aJIJIHHHCl'H'leCKOH anOXH B
" B.
0pHKy6aH&e, ln „V. D. I.", 1, 1951, p. 1 1 9 - 128.
N. Grakov, JlpeeHerpe'leCKHe KepaMH'leCKHe KJieiiMa c HMeHaMH aCTHHOMOB,
E. M. Staerman, ln M. I. A.'', 25) .

Moscova, 1929; idem, K.�eiiMeYHaSI Kepa 11n'leCKaS1 Tapa ano1u annnHnaMa, Moscova, 1939 (cf.
„
HHaMa, ·Moscova , 1939; A. Dumont, Inscriplions ct!ramiques de Grece, ln Archilles des

5 B. N. Grakov, EHrnnclin'leCKHe KneiiMa Ha ropnax HeKOTOpblx annHHHCTB'leC1<nx
OCTPOAOHHblX aM<llop, Moscova, 1928; idem, l<neiiMeHHaSI 1<epaMH'!ec1<asi Tapa anoxe annu
m issions scientifiq11es el littt!raires, Paris, 1871.
Este locul să arătăm că, faţă de laborioas·a activitate a cercetăto

rilor ruşi şi sovietici, ştiinţa burgheză europeană n-a dat la lumină decît
o singură lucrare de proporţii, aceea a francezului A. Dumont, tipărită
în 1871. Dumont a cercetat un p.umăr de 6000 de stampile de amfore,
găsite în muzeele şi colecţiile particulare din Atena, şi a publicat aproape
jumătate din ele, în bune condiţii pentru vremea cînd şi-a întocmit el
studiul. Această lucrare a fost şi continuă să fie de folos cercetătorilor,
deşi astăzi este depăşită prin cunoştinţele cu totul noi pe care le-au adus
savanţii ruşi şi sovietici. Lucrarea lui Dumont nu cuprinde nici
măcar parţial problema amforelor din Pontul Euxin, fapt explicabil,
pentru că autorul şi-a propus să cerceteze numai stampilele găsite la Atena,
unde se aflau doar amfore din Rhodos, Thasos şi Cnidos, cu excepţia a
şapte exemplare pontice .Pe care nu le-a analizat. Răspîndirea amforelor
în afara lumii greceşti şi considerentele ce se impun în legătură cu relaţiile
economice din antichitate constituie o problemă pe care Dumont nu
şi-a pus-o nici măcar în ce priveşte amforele din Rhodos, Thasos şi Cnidos.
Mai pot fi luate în considerare pentru lotul cercetătorilor apuseni
şi lucrările limitate ale lui F . Bleckmann şi M. Nilsson1.
Trebuie să relevăm însă şi faptul că în ultimii patru ani o serie de
cercetători ai şcolilor franceze şi americane de arheologie au început
pregătiri serioase pentru publicarea de aici înainte a unor corpus-uri
complete pentru Cnidos, Thasos şi Rhodos. Anul trecut, cercetătoarea
A. Bon era angajată în alcătuirea unui corpus al stampilelor din Thasos,
iar Virginia Grace lucra la un altul pentru Rhodos. în urma unui acord
intervenit la Atena între cele donă şcoli, se lucrează în colectiv la un eorpus
pentru numeroasele stampile din Cnidos.2
2. ORIGINEA MATERIALULVI ŞI METODA NOASTRA DE LUCRU
În lipsa materialului documentar de care am vorbit mai sus ş1 m

faţa tăcerii celor peste 5000 de stampile care se află în depozitele din ţară
fără marcarea locului şi a condiţiilor de găsire, încercarea de a elabora
o lucrare sintetică nu este prea uşoară. Problema valorificării mMerialului
în totalitatea lui nu se poate în nici un caz pune acum: timpul şi posi
bilităţile noastre nu ne îngăduie aceasta şi sîntem depăşiţi de proporţiile
unei astfel de lucrări, dar ea va trebui atacată în plin, cît de curînd.
Cu rezerva lipsurilor inerente unei lucrări efectuate în grabă, în condiţiile
indicate mai sus şi a greşelilor noastre proprii, am luat acum în studiu
numai o latură a problemei , anume torţile de amforă care provin de la
Istria şi din împrejurimile ei imediate: Tariverdi, Sinoe şi Baia-Hamangia.
În acest scop am urmărit şi am adunat torţile provenite din spaţiul istrian,
le-am curăţat, descifrat şi întregit şi le-am fişat, grupîndu-le într-un
Ringur loc, la Muzeul Naţional de Antichităţi din Bucureşti, sub numere
1 F. Bleckmann, De inscriplionibus, quae legunlur in vasculis Rhodiis, Giittingen, 1908;

M. Nilsson, Timbres amphoriques de Lindos, Copenhaga, 1909.
riques lrouves a Delos, p .514--540, publică ln acest scop un prim studiu asupra tuturor stampilelor
1 Virginia Grace, ln „Buii. Corr. Hell.", LXXVI, Paris, 1 952, sub titlul Timbres ampho
de provenienţă veche găsite la Delos (3695 ex. cnidiene şi 1 339 ex. rhodiene).
INTRODUOERE 21
de inventar, începînd cu nr. V, 2001. Numărul total al acestor torţi

este de 1162 de exemplare şi provin după cum urmează :
I
Deler- Dublate
minate el Total
Ilizibile
-- -- --
1 . - Din vechile săpături de la Istria (191 5 - 1 940), găsite fără nici o

însemnare ln depozitele şantierului (notate tn depozitul Is-
tria) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . 380 1 71 551
2. - Idem, aduse de la Istria pentru cercetări ln cancelariaFacultăţii
de istorie a Universităţii „C. I. Parhon", din Bucureşti,răvăşite
cu prilejul bombardamentului din 1 944 şi recuperate ulterior
(notate Lot. I şi Lot. II) . . . . . . .
. . . . . . . . . 267 1 20 387
3. - Provenite din săpăturile de Ia Istria organizate de Academia
R. P. R.
I stria anul . . . ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ln campaniile arheologice 1949 - 1 955 (nota te Săpături
1 ()6 18 124
4.- Idem, din săpăturile de Ia Tariverdi (20 km vest de Istria) tn
campania 1 952 - 1 954 (notate Săpături Tari'lerdi) . . .
. . 10 4 14
ln campania anului 1952 . . . . . . . . . . . . . . . .

5. - Idem, din săpăturile de la Sinoe-Zmeica (15 km nord de Istria)
5 5
43 8 51
6 . - De la Baia-Hamangia (25 km NV de Istria) prin ing. I. Mititelu
7. - Din perieghezele din jurul lacului Sinoe (regiunea movilelor
. . . . . .
8. - Passim (ln jurul cetăţii)
funerare) . . . . . . . . . . . 4 4
. . . . . . . . . . 12 12
9 . - Publicate de V. Pârvan ln Histria, IV şi VII 14 14
-- --
Total : 841 32 1 1 1 62
Pe baza materialului prezentat şi a concluziilor la care acesta ne

obligă, vom încerca să stabilim în ce timp şi în ce formă s-au desfăşurat
în antichitate schimburile de mărfuri pe teritoriul de azi al R. P. R.
Relaţiile de schimb dintre populaţiile băştinaşe şi coloniştii greci aşezaţi
încă din secolul al VI-lea pe ţărmul de vest al Mării Negre au avut fără
îndoială o mare influenţă asupra dezvoltării vieţii economice şi sociale
atît a unora, cît şi a celorlalţi.
Studiul amforelor cu mărfuri aduse din lumea civilizaţiei elene prin
intermediul coloniştilor greci de la noi sau direct de către comercianţii
navigatori trebuie considerat ca un element de bază pentru cunoaşterea
formelor, proporţiilor şi căilor acestor intrepătrunderi. În partea care
urmează vom face o expunere asupra celor 1162 de stampile provenite
de la Istria şi din împrejurimi.
Pentru a clasa amforele în grupe distincte, am folosit mai multe
criterii, şi în primul rînd forma lor. Dar simpla considerare a formei nu
este suficientă pentru a trage concluzii. Forma evoluează în decursul
timpurilor şi vasele capătă la un moment dat, în acelaşi loc de producţie
un aspect diferit de cel iniţial. Factorii noi introduşi în sînul societăţii
producătoare pe de o parte, particularităţile culturale, geografice şi eco
nomice ale noilor centre de desfacere pe de alta, exercită o influenţă de
pe urma căreia este natural ca forma amforelor să sufere transformări.
Uneori ne poate ajuta analiza atentă a lutului din care s-a făcut
a.mora. Această analiză nu este însă întotdeauna posibilă, căci cele mai
multe din particularităţile vizibile ale pămîntului au dispărut prin ardere.
Analizele chimice de laborator nu ne pot fi nici ele de folos. Mai utilă
poate fi o analiză mecanică, şi mai ales obseavaţiile făcute prin compararea.
unui mare număr de spărturi, care pot fi grupate după culori şi nuanţe,
după proporţiile granulltrii pămîntului, după mmele de oxizi, calcar,
22 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRL\
nisip, sc01c1, mică etc. Toate acestea pot constitui, după o practică în
delungată şi perseverentă, bune criterii ajutătoare. Spunem ajutătoare,
căci aceste criterii nu pot fi absolute, nici chiar cu sprijinul unor analize
de laborator.
Desigur, pentru Rhodos nu este riscant să ne folosim de criteriul
acesta.O amforă din Rhodos poate fi imediat determinată după carac
terele pastei ceramice şi ale angobei, a căror calitate superioară nu o în
tîlnim la nici un alt centru de producţie. Rhodosul a dat o îngrijire excep
ţională prelucrării materialului, ajungînd la crearea unui tip unic de pastă
ceramică. în spărtura cioburilor rhodiene, deşi arse la aproape 1000°,
apare o ceramică de culoare roz pal, deosebită de culoarea roşie-cărărmzie
obişnuită. La cioburile rhodiene nu se vede nici mică, nici nisip, nici „căr
bune" sau pietricele. Totul formează o masă compactă, aproape pură şi
uniformă.
Dimpotrivă, la Cnidos se pot observa mai mult de zece feluri de
luturi şi tot atît de diferite maniere de lucru. Aici, atît forma amforelor,
cît şi formele stampilelor, sînt foarte variate, aşa că, dacă nu găsim scris
numele oraşului, simbolul, numele magistratului sau titulatura, deter
minarea este grea şi criteriul pastei ceramice nu ne foloseşte.
Thasos are un pămînt cu foarte mulţi oxizi de fier, culoarea roşie
a pastei ceramice thasiene fiindu-ne astfel de mare ajutor. Dar nici aici
nu poate fi vorba de o constanţă în prepararea lutului, încît uneori ne
putem înşela.
Sînt şi centre de producţie, destul de numeroase, în care pămînturile
nu erau nici selecţionate, nici spălate şi în care arderea se făcea abia la
600 - 700°. Dar aceste centre nu stampilau amfora, aşa că nu fac obiectul
cercetării noastre.
Pentru amforele cu numele astinomilor, identificarea este uşoară,
pentru că lutul din care sînt făcute amforele este foarte caolinos, aşa cum
nu se găseşte în părţile insulare, şi care dă o ceramică de culoare mai
mult cenuşie, uneori roz-cenuşie. Rareori se întîlnesc şi fragmente din amfo
rele cu stampilele astinomilor în care observăm pastă roşie-cărămizie,
mai grunţuroasă şi cu oxizi de fier.
Criteriul cel mai de S(amă îl constituie însă stampila. Chiar simpla
formă a stampilelor este un criteriu destul de bun, în afară de unele ex
cepţii cu totul rare. Stampila este însă mai de valoare dacă s-a păstrat
o cît de mică urmă a ramei sau a scrisului (cele mai multe stampile sînt
de obicei roase sau foarte fragmentate). Numele de magistraţi şi de produ
cători cuprinse în aceste stampile pot deveni baze de determinare nun: ai
după ce au fost sigur identificate pentru anumite centre şi după ce se
constată că ele se leagă măcar de unul singur din celelalte criterii: forma
vasului, pasta, forma stampilei, stema sau numele oraşului, titlul magis
tratului. În genere, numele singur (întreg sau întregit), fără alte criterii,
nu este suficient pentru clasificarea amforei, pentru că unele din aceste
nume sînt de circulaţie universală. De asemenea, nu ne putem orienta,
mai ales în oraşele Pontului Euxin, nici după obişnuita formă dorică sau
ionică a numelor : în secolele IV - II î. e. n., mai toate centrele din jurul
Mării Negre suferiseră influenţ� reciproce profunde, încît numele şi tradiţiile
culturale erau deja amestecate. Elementele tracice pe de o parte, pe de
alta cele băştinaşe ale triburilor asiatice din Pont, altele scitice din sudul
U.TRODUCERE 23
U. R. S. S. şi scito-getice din stînga Pontului sînt sensibil intrate în sînul

comunităţii coloniilor greceşti. Numeroase sînt şi numele nr,eline cura.te
sau grecizate, pe care le găsim în stampilele de la Sinope, Ohersonesos şi
Heraclea.
Oind stampila poartă clar numele şi stema oraşului sau numele magis
tratului cu apartenenţă nedubioasă, putem fi siguri că determinarea
noastră este bună. Se întîmplă însă să avem stampile asemănătoare cu
cele identificate, dar fără stemă, fără nume de oraş şi cu numele unui
magistrat necunoscut. Numele care apar sînt uneori nume obişnuite,
care se repetă în toate centrele de producţie. Oînd avem nume necunoscute,
mai ales dacă amforele prezintă şi mici modificări în liniile iniţiale sau
deosebiri în ce priveşte felul - îngrijit sau neglijent - de finisare, ele
nu pot fi determinate la prima vedere.
După ce am identificat, pe baza tuturor criteriilor tipologice şi tehno
logice arătate mai sus, a grafiei, iconografiei şi a onomasticii, cele 1162
de stampile, le-am împărţit în nouă grupe principale, dintre care opt
corespund, fiecare, cîte unui centru deosebit de producţie. În grupa a noua,
sub titlul „diverse", am înregistrat acele stampile care n-au putut fi
atribuite sigur nici unuia dintre centrele identificate. Ordinea în care
se succed cele nouă grupe este aceea a cronologiei relative.
Prezentarea materialului din fiecare grupă este precedată de o scurtă
privire istorică asupra centrului respectiv şi de o expunere documentară
mai largă asupra criteriilor folosite la stabilirea clasificării ; am ilustrat,
pe cît ne-a fost posibil, expunerea tiţologieă tu desene executate fidel,
direct după materialul studiat, fără lipsuri ori adaosuri, punînd astfel
la îndemîna cititorului formele şi dimensiunile amforelor, profilele părţilor
principale componente, detalii asupra stampilelor şi o serie de date teh
nologice, particularităţile grafiei şi ale simbolurilor, poziţia precisă in
cadrul stampilei etc. Astfel se va putea face mai uşor determinarea
unei amfore comerciale de import, care s-ar mai găsi, fragmentar, pe teri
toriul nostru.
La încheierea fiecărei grupe principale am alcătuit liste separate
cu numele magistraţilor şi ale producătorilor, cu lunile anului şi cu sim
bolurile, făeînd trimiteri la numărul pe care îl poartă în corp stampila
respectivă.
Clasificarea întregului material pe centre de producţie ne-a .lat urmă
torul rezultat :
GRUP A I
THA S OS
nr. 1-211
Neîntregite, cu număr de inventar 119 + 4 dublete,

1. - întregi şi întregite 92 + 23 dublete, total 115
2. -
total . . . . . .
. . . . . . . . . 123
3. - Sigure, dar ilizibile, fără numere de ordine 50
Total Thasos 288
24 IMPORTUL AMFORELOR STAMPU.ATE LA ISTRIA.
G R U P A A I I-a
SIN OPE
nr, 212-4!l7
A) Amfore
1. - Stampile în cai'e titlul magistratului se află în capul
legendei, în rîndul unu 123 + 43 dublete, total . 175
46 + 5 dublete, total . . . . . . .
2 . - în care titlul se află la mijloc, între două nume proprii
51
3. - Sigur sinopeene, dar neîntregibile . 48
4. -Neîntregibile, fără nr. de inventar 50
B) Ţ·igle
1. întregite 15 + 6 dublete şi neîntregite, total 21
-
-
2. Ţigle sigur sinopeene neîntregibile 12

Total Sinope 357
G R U P A A III-a
HERA CLEA
nr. 458-483
1. - Întregi şi întregite 26 + 2 dublete, total . . . . . . . 28

2. - N eîntregibile, fără număr de inventar . . . . . . . . 6
Total Heraclea 34
G R U P A A IV-a
CHERS ONES O S
nr, 484-500
1. întregite sigur 17 + 10 dublete, total

- . . . . . . . 27
2. - N eîntregibi le, dar sigure . . . . . 10
Total Chersonesos 37
G R U P A V-a
PA R O S
nr. 501-502
1 . - Întregite, 2 + 2 dublete, total 4

Total Paros 4
INTRODUCERE 25
G R U P A A VI-a.
U H OD O S
nr, 503-71 1
31 + 9 dublete, total . . . . . . . . . . . . . . . .
1. - Stampile rotunde, cu sau fără floare de rodie Ja mijloc:
40
73 + 4 dublete, tota]
2. - Stampile dreptunghiulare, cu sau fără prepoziţia. bd :
. . . . . . . . . . . . . 77
46 + 11 dublete, total . . . . . . . . . . . .
3. - Stampile dreptunghiulare c u nume de producători :
57
4. - Diferite neîntregite sau neîntregibile . . . . . . . . 59
5. - Sigure din Rhodos, dar ilizibile ; fără numere de ordine 48
Total Rhodos 281
G R U P A A VII-a
cos
nr. 71 2-722
2. - Sigure, dar ilizibile, fără numere de ordine .

1. - Întregi şi întregite 10 + 1 dublete, tota] . . 11
11
Total Co.� 22
G R U P A A VIII-a
C JX I D O S
nr. 723-758
Neîntregite 9 + 1 dubletă, total . . . .

1. - Întregi şi întregite 27 + 7 dublete, total . . 34
2. - 10
3 . - Sigure 5 + 5 probabile, fără numere de ordine 10
Total Cnidos 54
G R U P A A IX·&
D l \' E R S E
nr. 759-841
1. - întregi şi întregite . . . .
. . 24
2 . - Anepigrafice cu diverse simboluri 18
3. -Rotunde tip tracic . . .
. 8
4. -Litere izolate ori prescurtări 9
5. -Monograme 17
6. -De epocă tîrzie 7
7. -Dublete . . .
. 2
Total diverse 85
Total general 1162
*
26 IMPORTUL .-\lllFO RF.LOR ST.Ull'ILATE LA ISTRIA
În planul lucrării am prevăzut prezentarea fiecărei stampile sub

un număr de ordine, fără repetarea dubletelor sau a tripletelor. Acestea
au fost menţionate în primul rînd al indicaţiilor pe care le dăm sub fiecare
stampilă.
Am indicat, acolo unde a fost posibil, toate datele obişnuite la o
publicaţie sistematică : locul de găsire, data descoperirii, colecţia şi referiri
la publicaţiile în care am urmărit stampilele r_oastre.
Am notat cu întocmai cazurile în care stampila a mai fost găsită,
fără nici o deosebire, şi în alte publicaţii, indicînd sursa. · Am notat necu
cut şi nu cu inedit, acolo unde n-am fost în posesia tuturor lucrărilor referi
toare la torţile de amforă stampilate, şi nici n-am găsit, în lucrările con
sultate, numele de pe stampilele noastre. în lipsa posibilităţii de a cer
ceta toate izvoarele, această rezervă se impunea. Aceeaşi rezervă se impunea
şi în alte împrejurări. Pentru noi, important este numele magistratului.
Or, sînt cazuri în care numele unui magistrat apare şi pe alte stampile,
la cercetătorii anteriori. Dar deşi numele magistratului este acelaşi, poate
să fie alt simbol, alt dispozitiv grafic, alt nume de producător. De ase
menea, se poate să găsim adăugat numele lunii respective. Asemenea stam
pile le-am grupat sub indicaţia variantă. De fapt, posturile marcate cu
variantă trebuie să fie socotite şi ele necunoscute, pentru că aduc de multe
ori elemente esenţiale, cu totul noi : nume necunoscut de producător,
simbol necunoscut etc.
Deşi simbolul apare în cadrul stampilei desenate, totuşi · el a fost
indicat şi în primul rînd al explicaţiilor care însoţesc fiecare post. Aceasta
pentru că de multe ori stampila se prezintă degradată şi reproducerea
în desen nu apare desluşit. în acelaşi rînd am indicat şi numărul duble
telor acolo unde a fost cazul.
N-am menţionat în text nimic despre starea de conservare a stampilei,
presupunînd că desenul indică lipsurile cit şi părţile roase.
Indicaţiile următoare se referă la locul de găsire. Cînd se menţionează
depozitul şantierului Istria, aceasta înseamnă că stampila provine din
săpături dinaintea. anului 1949 şi că a fost găsită în acel depozit fără nici
o indicaţie asupra împrejurărilor şi punctului descoperirii.
După incendiul de la Universitate, diverse torţi de amforă stampi-
1 ate (aduse acolo de S. Lambrino de la Istria pentru studii) au fost adu
nate şi transportate la Muzeul Naţional de Antichităţi. Cum le-am găsit
aici în două grupuri separate, am crezut că este bine să precizăm
Lotul I şi Lotul II.
Mai trebuie să menţionăm că nu toate stampilele din săpăturile re
cente au fost semnalate cu toate datele necesare : sector, carou, adîncime
etc., ci unele informaţii pot fi, fără voia noastră, incomplete.
Colocaţia este indicată bine la M. N. A. (Muzeul Naţional de Anti
chităţi din Bucureşti), ceea ce ne-a permis să indicăm şi numărul de in
ventar pe care-l poartă stampila. N-am putut însă da preciziuni asupra
unui număr de peste 100 de stampile, care, după executarea desenelor
făcută în anul 1951, s-au întors la Facultatea de istorie a Universităţii
„C. I. Parhon" din Bucureşti, unde n-am mai putut să le dăm de urmă.
Le-am notat deci fără număr de inventar. Din nefericire, nici desenele
n-au putut fi controlate încă o dată, aşa că la unele din această serie
s-ar putea să se fi strecurat mici eorori şi unele lipsuri.
INTRODUCERE 27
în sfîrşit, bazele de comparaţie care ne-au condus la stabilirea necu

noscutelor, variantelor şi a celor notate cu întocmai fiind, după cum am
arătat şi în altă parte, reduse, notările nu trebuie să fie socotite definitive.
Cînd am găsit aceeaşi stampilă în mai multe din lucrările folosite, am
notat-o pe cea mai importantă.
La sfîrşitul fiecărei grupe am continuat să dăm într-o subgrupă -
după stampilele întregi sau întregite de noi - numere de ordine şi
acelor stampile pe care nu le-am putut întregi acum, dar care fac parte,
sigur, din grupa respectivă.
Stampilele la care a fost posibil să obţinem un desen sînt însoţite de
acesta. în alte cazuri, atunci cînd inscripţia s-a putut citi pe original
doar cu relativitate, am redat literele sigure cu caractere de tipar. N-am
punctat lacunele, pentru că la nici una din aceste stampile avariate
n-am putut cunoaşte limitele rîndurilor. O bună parte din stampilele
înregistrate în anexă sînt totuşi întregibile printr-o cercetare de mai
lungă durată , operaţie care sp erăm că va putea fi dusă la bun sfîrşit, de
noi sau de către alţii. Clasarea globală făcută de noi aici nu va. suferi
prin aceasta, intrucît stampilele respective, pe baza constatărilor de
ordin tipologic şi tehnologic, aparţin :fără îndoială grupelor în care au
fost trecute : de aceea le-am şi dat numere de ordine.
La sfîrşitul grupelor am menţionat, fără numere de ordine individuale,
cantitatea globală de stampile pe care le-am socotit neîntregibile şi care
formează un singur lot. Şi clasarea acestora, cu excepţia celor şase de
la Onidos, este fără îndoială bună.
în ce priveşte tipologia şi indicaţiile tehnologice, nu le-am înregistrat
la fiecare stampilă. Am ţinut însă seama, o dată pentru totdeauna, de ele,
ca şi de toate datele ce se referă la formă, profil, pastă, grafie, nume,
stemă, simbol şi legendă, atunci cînd am făcut clasificarea materialului
pe grupe.
La sfîrşitul fiecărei grupe mari au fost alcătuite liste alfabetice ale
numelor de magistraţi, de producători şi ale simbolurilor.
La sfîrşitul lucrării, după concluzii, dtitorii găsesc un Tabel si
noptic care cuprinde principalele date privitoare la stampilele studiate,
cu trimiteri la toate numele proprii menţionate în lucrare. Am alcătuit
acest tabel pe baza unui sistem nou de lucru, care r ermite ca în acelaşi ta
blou să se poată găsi trimiterea pentru mai multe elemente în acelaşi timp :
numele magistratului, patronimicul, numele producătorului, centrul de
producţie şi simbolurile respective. Numerele arătate la diferitele rubrici
în dreptul fiecărui post din tabelul sinoptic este numărul de ordine la
care cititorul poate găsi stampila în cuprinsul expunerii tehnice a lucrării.
Urmează apoi, după tabelul sinoptic, o anexă care cuprinde listele
cu nume proprii, în ordine alfabetică, ale magistraţilor şi producătorilor
(fără specificarea calităţii), nume luate din indicele general al lucrărilor
de bază ale lui E. Pridik (1917 şi 1928) şi ale lui R. B. Ahmerov (1949).
Tot aici am mai încadrat şi listele cronologice ale lui B. N. Grakov pentru
astinomii şi producătorii din Sinope. De asemenea, am introdus şi o listă
a simbolurilor pentru stampilele şi ţiglele sinopeene, după E. Pridik
1928. Anexa nu are decît un caracter informativ provizoriu pentru cei
ce se interesează de onomastica de pe stampilele de amforă şi nu au la
îndemînă publicaţiile citate.
CLASIFICAREA STAMPILELOR
DE LA ISTRIA
PE CENTRE DE PRODUCŢIE
GRL'PA I
THASOS
ln Marea Egee, la 6 km de coasta Macedoniei, se află insula Thasos, cunoscută

ln antichitate prin bogatele ei mine de aur, argint, zinc, fier şi marmură şi lu acelaşi
timp printr-un pămlnt bun de agricultură. Populaţia băştinaşă pare a fi fost de
origine tracă, dar la jumătatea secolului al V I I-iea l.e.n. slnt semnalaţi şi colo
nişti greci, plecaţi din insula Paros 1, colonişti care au început să capete pre
ponderenţă ln insulă, şi care ln secolele următoare şi-au întins stăplnirea şi lu
unele centre continentale, reuşind să le elenizeze complet.
Istoria Thasosului este puţin cunoscută. Se ştie că la începutul secolului al
V-lea l.e.n. oraşul a mers alături de perşi împotriva grecilor, trebuind apoi să
suporte consecinţele înfrîngerii. Se mai ştie că ulterior, fiind aliat cu Atena, a
lndepărtat aristocraţia şi pe tirani şi a adoptat o guvernare democratică de tipu!
celei de la Atena.
Mai cunoaştem o încercare de revoltă a thasienilor împotriva Atenei, revoltă
silit să plătească tribut ligii de la Delos. In anul 446 î.e.n. reuşeşte să-şi re
care însă n-a reuşit. lnfrin t, Thasosul pierde posesiunile continentale şi este
cîştige posesiunile, în schimbul sporirii considerabile a tributului.

Cînd, după cltva timp, poziţia Atenei începe să slăbească, Thasos îndepăr
tează regimul democratic şi se întoarce la cel oligarhic, se rupe de Atena şi
trece - împreună cu Parosul - de partea Spartei. Dar soarta armelor este
favorabilă Atenei şi în anul 408 Thasosul este din nou înfrin t, iar insula cuce
rită. După ridicarea Macedoniei, Thasosul cade, în anul 340, sub Filip al I i-lea
şi rămîne în această situaţie piuă la cucerirea Macedoniei de către romani.
Recăpătlndu-şi acum liberta tea, oraşul ajunge din nou la înflorire economică.
Avem informaţii din care rezultă că Ia începutul secolului al I I-iea î.e.n.
posesiunile continentale ii aduceau Thasosului 300 de talanţi aur anual, iar minele
din cuprinsul insulei un venit de aproape 100 de talanţi aur. Pe vremea aceea
oraşul Tha sos avea două porturi, unul comercial şi unul de război, ziduri puter
nire de apărare, o mare flotă comercială, renumite instituţii de cultură şi artă.
Tetra drahma de argint thasiană era moneda cea mai răspîndită in timpul seco
lului al I I-iea I. e. n. : ea pătrunsese adinc în lumea triburilor băştinaşe de la noi,
şi din sudul U.R.S. S., şi chiar departe, pe ste Dunăre, pină în Germania, în Gallia
1 Margherita Guarducci, în Enciclopedia italiană, vo Thas(ls pentru toate datele istorice.
32 IMPORTUL AllFORELOR STAMPILATE L.1 ISTRIA
e tc. (Numeroase tezaure monetare descoperite ln aceste regiuni indică drumurile

de expansiune ale comerţului thasian).
Pentru problema pe care o urmărim noi, interesează însă ln primul rlnd pro
ducţia de vin şi de ulei a insulei. Astăzi există aici bogate plantaţii de vii şi de
sens, ln special pentru secolele IV-I I I i. e. n. Atlt autorii mai vechi, cit şi cei din
măslini. Desigur că nici ln antichitate nu era altfel. Avem şi informaţii ln acest
epoca tlrzie vorbesc, ce-i drept sporadic şi fără date precise, despre o mare produc
ţie de vinuri la Thasos. Se precizează că ln alte centre vinurile aveau chiar ln primul
după ce stăteau cel puţin 2 - 3 ani 1•

an al recoltei o calitate superioară, pe cind la Thasos ele clştigau valoare numai
Aceasta ln ce priveşte epoca veche. Din a doua epocă de înflorire avem mai
puţine a testări ln privinţa comerţului de vin şi ulei.
1. D ESPRE DATAREA STAMP ILELOR TI-L\S IENE
Amfore thasiene se găsesc atit la noi, cit şi ln sudul U.R. S. S., ln R. P.

Bulgaria şi lu Grecia. Din nefericire nu există un studiu larg asupra lor, astfel
incit deocamdată slntem reduşi la ipoteze, ln ce priveşte datarea vaselor găsite.
Ocuplndu-se de această problemă, Grakov atribuie o serie de stampile tha
siene primei jumătăţi a secolului al IV-iea l.e.n. Savantul sovietic se bazează pe
mediul arheologic în care s-au găsit unele din aceste amfore, precum şi pe studiul
comparativ iconografic. El atribuie celelalte categorii de stampile perioadei dintre
anii 370 şi 180 l.e.n. Grakov nu vorbeşte de existenţa unor amfore thasiene după
amforelor thasiene s-a făcut ln special în secolele IV- I I I, şi că a încetat la înce

această dată. Noi am avea însă aici unele obiecţii. Dacă am admite că exportul
putul �secolului al I i-lea, ar însemna că oraşul ar fi avut o mare înflorire economică

tocmai sub stăplnire străină, şi că n-ar mai fi exportat vinuri tocmai ln perioada
noii sale expansiunii economice, după înlăturarea stăplnirii macedonene. Problema
este complexă şi, ln lipsa unei documentări de bază, ea nu poate fi rezolvată ln
cadrul acestui studiu. Ceea ce vine deocamdată ln sprijinul părerii lui Grakov
este faptul că ln timpul săpăturilor efectuate ln 1950 în agora insulei Thasos de
către colectivul şcoalei franceze (V. Grace, P. Lev�que şi G. Roux2 un număr de
1 62 de torţi cu stampile thasiene au fost scoase din straturile perfect datate de
către arheologi Intre sflrşitul secolului al I ii-lea şi lnceputul secolului al I i-lea 1.e.n.
V. Grace mai vorbeşte ln darea de seamă asupra săpăturilor din ultimii ani, şi
despre unele stampile găsite ln straturi care aparţin începuturilor secolului al
IV-iea l.e.n. Unele torţi thasiene fără emblemă slnt atribuite acestei epoci timpurii.
Vom adopta deci cronologia propusă de Grakov (pe care o cunoaştem in
direct, numai din relatările cercetătoarei E. Ştaerman), semnallnd doar obiec\ia
noastră de mai sus pentru cercetările viitoare.
Stampilele thasiene găsite pe teritoriul patriei noastre şi grupate ln această
lucrare lnsumează un total de 288 de exemplare. Am grupat ln ordine alfabetică
de la nr. 1 la 2 1 1 acele stampile care au avut un nume întreg sau sigur lntregibil,
fără a ţine seama_de vreo ordine cronologică sau o clasare a simbolurilor, evitlnd
astfel şi dificultatea pe care o lntllnim la stampilele acestui oraş, de a nu şti cu
precizie ce calitate aveau persoanele ale căror nume proprii apar (clteodată două
şi trei nume pe aceeaşi stampilă), fără nici o titulatură sau altă indicaţie. Din
această cauză nu se poate preciza cine este eponimul, magistratul sau producă-
1 Athenaios, I, 52 şi urm. Cf. A. Dumont, op. cil., p. 32.

2 Cf. „Buii. Corr. Hell.", LXXV (1951 ), p. 142 - 187.
GRUP.\ I - THASOS 33
torul (atribuirea unei calităţi, pe care ne-am îngăduit s-o facem ln indicele general,
nu trebuie socotită ca fiind documentată, ci trebuie să i se dea numai un ca
racter relativ : de aceea am şi notat cu semnul întrebării). De la nr. 93 la nr. 1 68
sînt înregistrate stampilele care n-au putut fi lntregite şi care poartă în resturile de
grafie şi simbol toate elementele stampilelor thasiene.
De la acest număr pină la nr. 211 am înregistrat stampilele care de asemenea
provin cu siguranţă de la Tbasos, dar care n-au putut fi desenate. Am mai adăugat
numărului total un număr de 50 de exemplare nelizibile, dar sigur thasiene după
formă şi pastă.
2. ANALIZA TIPO-TEHNOI..:O GICĂ A MATERIALULUI ŞI ORDINEA CRONOLOG ICA
Amforele din Thasos, cu totul deosebite de cele de la Rhodos, sînt

foarte apropiate ca formă de tipurile din Sinope şi Heraclea pontică.
Lutul nu este dens şi uniformizat printr-o malaxare repetată ca la
Rhodos. El conţine mult nisip şi mai ales o mare cantitate de oxizi de
fier, care printr-o ardere la circa 800° au dat o ceramică poroasă, de
mai cu îngrijire, s-ar fi eliminat o bună parte din nisip şi s-ar fi scos prin
culoare roşie, asemănătoare cărămizii. Dacă pămîntul ar fi fost spălat
decantare o parte din oxizii de fier, obţinîndu-se astfel o pastă capabilă
culoarea roşie-cărămizie ar fi scă.zut în intensitate, iar granulele de oxizi

să reziste fără risc de deformare la arderea de peste 800°. în acest caz
de fier în curs de topire, care dau impresia unor „urme de cărbune" ar fi

dispărut. Am fi avut o ceramică mai compactă, mai uşoară, mai rezistentă
şi mai impermeabilă. Dar tocmai aceste lipsuri calitative ne sînt acum
ajutătoare : ele constituie caracteristica cea mai de seamă a amforei tha
siene, pe baza căreia ea poate fi identificată din masa de fragmente ce
ramice, chiar dacă nu găsim stampila respectivă.
Făţuirea nu se făcea prin îmbăierea în caolin, ci prin ungerea cu o
.zeamă obţinută chiar din lutul deja preparat pentru fasonarea vasului.
O cantitate din acesta era diluat cu apă, strecurat de cîteva ori şi bine
bătut. Făţuită în felul acesta, amfora căpăta o culoare brună deschis.
Ungerea era făcută cu un smoc de paie, de ierburi sau de crengi cu frunze.
Multe amfore prezintă pe suprafaţa lor urme de paie şi de frunze bine
imprimate, tot aşa cum prezintă - în special pe torţi şi pe gît - impre
siuni digitale clare ale meşterilor olari.
A mfora thasiană avea forme şi dimensiuni diferite. Selecţionînd
fragmentele torţilor cu stampilă ajunse pînă la noi, observăm că aceste
torţi pot fi grupate, după dimensiuni, în patru categorii bine distincte.
ln prima categorie intră torţile lungi şi deosebit de late (pînă la 5 cm),
cu stampile mari (0,035 x 0,015). Această mărime neobişnuită ne face
să credem că torţile aparţineau tipului mijlociu de amforă din care n-am
găsit nici una întreagă, dar care trebuie să fi fost în circulaţie, după mărturia
adusă chiar de unele stampile care poartă ca simbol însăşi amfora
respectivă (la noi nr. 1, 18, 103. 137 , 139, iar la Dumont p. 16, fig. 5, 6):
şi o a doua categorie de amfore cu torţi late (de 4 cm), foarte robuste,

Tot acestui tip de jumătate de metret trebuie să-i corespundă
cu 2 -3 nervuri pe spinare.
Celelalte două categorii aparţin amforelor mai mici, de un sfert de
metret care sînt cele mai curente la noi şi pe care le cunoaştem din cîteva
8. lmPortnl amforelor ata.mi>Uate la Istria
34 IMPORTUL AMFORELOR STAKPILATE LA ISTRIA
exemplare stampilate găsite întregi lingă Istria 1• Un exemplar similar,

căruia îi- lipseşte numai o parte a piciorului, a fost găsit in staţiunea getică
·
de la Poiana2•
Amforele thasiene găsite in sudul U.R . S.S. sînt de acelaşi tip
mic ca şi cele găsite pe teritoriul ţării noastre8 (fig. 11). Din recentele
Fig. 1 6.
-
!
Jos. : patru stampile de la Istria, reprezentlnd patru tipuri diferite de amfore thaslene.
Sus : două stampile de amfore găsite la Atena şi publicate de Dumont, p. 16.
săpături efectuate în centrul insulei Thasos au fost scoase două amfore
Ou totul altfel arată amfora din Thasos aflată în colecţia muzeului

de acelaşi tip'. .
de la Atena şi publicată de Dumont, de unde se poate trage concluzia

că Thasos, ca şi Rhodos, trebuie să fi avut exportul mărfurilor organizat
în aşa fel, incit în fiecare regiune să trimită altfel de ambalaje.
1 ln toamna anului 1954 au fost descoperite lingă Jurilovca, la poalele unei movile fune
rare, 100 de amfore lntregi, dintre care aproximativ jumătate purtau, pe o singură toartă, stam
pilele mici, dreptunghiulare, ale Thasosului din secolul al IV-iea l.e.n. Cealaltă jumătate cu
prinde amfore nestampilate, care aparţin unui centru de producţie necunoscut. Numai 16 amfore
din .cele 100 au putut fi recuperate de la sătenii care le duseseră acasă la ei ; toate se găsesc
acum ln depozitele şantierului Istria, afară de un exemplar stampilat, care a fost depus laM.N.A.
(Despre această descoperire vorbim în altă parte mai pe larg).
2 V. Pârvan, Castrul de la Poiana, ln „Anal. Acad. Rom.", Mem. Secţ. Ist.,
t. XXXVI, 1913, p. 100 - 103.
3 E. M. Pridik, op. cil., 1917, p. 135, flg. 2.
' V. Grace, ln „Bull. Corr. Hell.", LXXV (1951), p. 142 - 187, fig. 97, nr. inv. 397 (este
datată ln secolul al IV-iea l.e.n.).
GRUPA 1 - THABOS 35
Dimensiunile amforelor găsite la noi după exemplarul dela Juri

lovca dep u s l a M. N. A., Bucureşti (fig. 17, stînga) sînt următoarele :
?nălţimea 0,685 m
Diametrul maxim 0,230 m
Diametrul gurii int. 0,075 m
Diametrul gurii ext. 0,105 m
?nălţimea torţilor 0,240 m
Sttnga : tipul obişnuit al amforei mici de Thasos răsplndită la noi
Dreapta : amforă thasiană din Col. Ermitajului, găsită fn sudul

Fig. 1 7. -
(după una din amforele descoperite ln anul 1 954 la Jurilovca).

U. R. S. S.0 publicată de Pridik, 1917, p. 37.
Întocmai aceleaşi dimensiuni le au şi amforele găsite în sudul U.R.S.S.

şi în special în Chersonesos. Amfora thasiană, constatată de Dumont
la Atena, se deosebeşte, în principal, de c�le găsite la noi, prin faptul că are
o formă aproape ovoidală şi o capacitatea mult mai mare decît amfora
din nord-vest care, după cum vedem, se subţiază puternic, începînd de
la pîntece, ca să se termine treptat cu un vîrf ascuţit, ceea ce reduce
mult din volumul vaselor. Amfora thasiană de la Atena seamănă cu cea.
de la Cnidos, dar este ceva mai plină, are torţile mai mici şi curbate.
36 Ildl'ORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRU
Ea are următoarele dime nsiu ni (f ig . !18) :

Inălţimea 0,750 m
Diametrul maxim 0,310 m
Diame trul gurii 0,123 m
Nu are piciorul faso nat şi î ntărit ca la amforele mici g ăsite J a noi ,

ci aici piciorul se termi nă o dată cu partea i nferi oară a vasului , formî nd
u n vîrf ascuţit care nu se deta şează.
Stampila este a şezată totdeau na
. mijloc sau la e xtremitatea lipită de

pe porţiu nea orizo ntală a torţii , la
gît. Uneori se găse şte. şi la margi nea

e xterioară a acestei porţiu ni , c hiar pe
locul u nde toarta se curbează ca să
meargă î n j os. Deci nu avem o re
gulă precisă î n această privi nţă.
Este i nteresa nt că la u nele am
fore pe care , du.pă stampile , trebuie
să le co nsiderăm di n epoca cea mai
vec he , se mai observă pe gît şi pe torţi
c ite u na sau două ba nde f ăcute cu
V,
vopsea ro şie. Care este rostul acestor
r-- sem ne , î ntr -o epocă î n care amfo-
rele comerciale se stampilau dej a , nu
ştim. Este foarte probabil că avem
de -a face cu .resturi de vec he traditie
di n epoca prestampilării , cî nd am
forele comerciale purtau astfel de
sem ne.
Cea mai de seamă particulari
tate a stampilei t hasie ne o găsim î nsă
î n faptul că totdeau na , fără nici o
e xcepţie , oricare ar fi te xtul şi ori
cum s -al' plasa simbolul, et nico nul
0A� ION scris şi 0ACION este
nelipsit.
Nici R hodos , nici Si nope , nici
Hera. clea ori Cherso nesos nu i ndi că
Tipul de amforă din Thasos care
· et nico nul pe amforele lor . Numai
Fig. 1 8.-
a circulat la Atena (după Dumont, p. 15, O nidos urmează e xemplul t hasie nilor.
fig. 1 ). Prima grupă cronologică o far-
mează stampilele de formă dreptu n
g hiulară , î n cadrul cărora se găse şte vec hiul simbol al ora şului : Heracles
cu barbă , cu piciorul dr�pt î nge nu nc hiat , cu arcul î nti ns gata să tragă.
Repreze ntarea aceasta era î n se colele V -IV i.e. n. , sţema ora şului
Thasos şi ocupa locul pri ncipal în i co nografia mo netăriei t hasie ne .
. Deasupra ori î n j osul figurii lui Heracles şi u neori pe părţile laterale ,
sî nt scrise u nul sau două nume , de cele mai multe ori presciurtate , fără
nici o. titulatură ( î n te xt la posturile nr. 17, 41, 42, 123, 131 ) . Stampi
lele a cestui tip sî nt de două mărimi : 0,045 X 0,025 şi 0,035 x 0,020 m.
GRUPA I - TBASOS 37
Grakov le consideră ca fiind din prima grupă cronologică, şi anume

flin jurul anului 390 i.e.n. El face datarea după stil şi iconografie, dar
mai ales după faptul că astfel de stampile au fost găsite în complexe arheo-
logice închise şi bine datate pentru această epocă. .
Neavînd la îndemînă studiul lui Grakov, nu putem aprecia în ce
măsură intră în această grupă cronologică stampile de acelaşi format,
dar cu alte simboluri (informaţiile incomplete de mai sus le-am luat în
bună parte de la Staerman1.
După aceleaşi informaţii, categoria de stampile thasicne a căror
caracteristică este lipsa oricărui simbol, şi care au legenda scrisă în trei
rînduri suprapuse (etniconul şi două nume proprii prescurtate) se pla
sează imediat după anul 370. î.e.n. (în text la nr. 54, 7 7 , 78). Deci
Grakov le consideră posterioare tipului lui Heracles (am arătat mai sus
că V. Grace crede, pe baza săpăturilor de la ThasoH din 1950, că aceste
stampile trebuie socotite ca fiind anterioare stampilelor cu simboluri) .
Stampilele acestui tip sînt foarte rare (la Istria, într-un total de
288 de exemplare, am găsit de-abia trei). Cît priveşte plasarea lor în timp,
am înclina şi noi să credem că ele sînt anterioare anului 390 şi că ar fi
primele torţi stampilate la Thasos. Tocmai lipsa oricărui simbol este o
indicatie în acest sens.
S o cotim că evolutia sistemului de marcare a amforelor comerciale
a urmat ordinea în c âre trebuie să deosebim legendele simple de cele
combinate cu simboluri.
în general, marcarea a avut următoarea succesiune : a) dungi roşii
cu vopsea pe pîntece ; b) acelaşi semn pe gît şi apoi pe toartă ; c) unul
sau două cercuri incizate pe gît ; d) o singură literă pe gît fără stampilă,
scrisă liber cu mîna, tot cu vopsea colorată ; e) numele producătorilor ;
/) etniconul şi un nume fără simbol, săpate pe gîtul amforei ; g) stampilă
fără simbol, cu scrisul în relief pe o toartă ; h ) aceeaşi stampilă cu stema
oficială a centrului de producţie ; i) aceeaşi stampilă cu diferite simboluri
ale producătorilor şi magistraţilor.
A doua grupă cronologic(J, cuprinde stampile aproape pătrate, care
indică pe una din laturile lungi etniconul şi pe cealaltă un singur nume
propriu. între cele două rînduri apare totdeauna un simbol. Literele sînt
mari, bine spaţiate, foarte regulate, dar lipsite de cursivitate. Simbolurile
de asemenea, sînt prezentate în chip expresiv, în relief puternic şi lucrate
cu îngrijire artistică.
în grupa aceasta observăm două dimensiuni diferite de stampile,
care se deosebesc net între ele, putînd forma astfel două subgrupe pe
care le notăm II A şi II B (0,028 x 0,035 m, la nr. : 1 pînă la 6, 13, 15,
16, 18, 19, 25, 30, 26, 35, 39, 43, pînă la 4 7 , 59, 62, 64, 65-67 etc.
pentru tipul II A şi apoi dimensiunea 0,026 x 0,028 m la nr. 11,
.
40, 79, 82, 83, 85, 95, 122 etc, pentru tipul II B ) .
Pe baza informaţiilor lui Grakov, Staerman plasează aceste stampile
într-o perioadă foarte lungă: anii 350 -270 î.e.n.
ln a treia grupă cronologică intră stampilele dreptunghiulare mai
mari sau mai mici (obişnuit 0,030 X 0,020 m), în care legenda este scrisă pe
1 E. M. Staerman, I�epall1necu1e & rnl!xa T.11.p bl, ln „ Kr. S.", XXXV I, (1951),
p. 35 şi I\epaM.11 <1 ec&11e K.!leillla ua pac&o1101t Mup.ue&llll 11 T.11 pnTaKn B 1935 - 1 940 r r . , tn
na
„1\1. I. A.", XXV (1952), p. 387 - 394.
38
71 ·
8J /J .9/
31
86 20 87
ln prmul rlnd. stampila fări simbol dinainte& anului 870 l.e.n.. &POi stampila cu chipul
Fig. 19. - Ctteva forme de stampile thasiene, după ordinea lor cronologică.
cronolo11lct. (850 - 270 l.e.n.) ln nltlmul rlnd. st•mplle din cee de-a treia llrUPă crono!Olllcă
Iul Hel1l<llee Imediat următoare acestei epoci. In rlndurlle 2 şi s. staniplle din a doua grupă
(270 - 120 I. e. n).
GRUPA 1 - THASOS 39
două sau trei părţi laterale (uneori şi pe a patra laturdi), cuprinzînd etni
conul şi două sau chiar trei nume proprii, întregi ori prescurtate. Scrierea
este, de cele mai multe ori, cursivă. La mijloc apare simbolul, c:lre la
aeest tip de stampilă este mai mic, mai complicat şi mai puţin reuşit ca
execuţie artistică. Stampilele din text, de la posturile 8, 12, 14, 20, 21,
28, 36, 37, 49, 52, 53, 57, 58, 61, 90, 118, intră în categoria de faţă. Staer
O a patra grupd cronologicd fixată (în urma descoperirilor făcute în

man atribuie acest ultim grup, după Grakov, anilor 270 -220 î.e.n.
complexele dela Pergam) între anii 220 - 180 î.e.n. se referă la stampilele
care au simbol, etnicon şi un singur nume propriu, scris cu întrerupt-ri
pe două sau trei din laturile stampilei.
în genere, atît datarea cît şi ordinea cronologică de mai sus trebuie
luate în considerare cu rezervă, mai ales pentru că nu se precizează nimic
despre stampilele de după anul 180 î.e.n.
Să luăm acum în discuţie şi alt aspect al problemei, şi anume în!ocu
irea literelor unghiulare cu cele lunare, într-o epocă mult mai timpurie
decît cea îndeobşte cunoscută.
Istria arată că din 24 de stampile ( nr. 7-8, 14, 17, 20-2 1, 36--37,
Sondajul ce am făcut in masa stampilelor thasiene timpu:iii de la
4 0 - 42, 52 - 53, 55, 61, 90) nici una nu este scrisl cu litere lunare.
în schimb tipul unitar, acela al stampilelor aproape pătrate, cu
litere mari, regulate, în care lingă simbol apare etniconul şi un singur
nume (grupa a doua cronologică), întrebuinţează în proporţii aproape
egale pe deoparte epsilon şi sigma unghiular, pe de altă parte aceleaşi
litere lunare.
Din 55 de stampile ataşate acestei serii, 39 prezintă cele două litere
unghiulare (1 - 7, 11 -13, 15-16, 25, 28 -29, 34,38 -39, 45 -47, 49 - 51,
6 1 - 64, 66 - 67, 69 - 71 . 73, 7 9 - 82, 84 şi 85 iar un număr de 1 7
exemplare atît epsilon cît ş i sigma de formă lunară (nr. 18 -19, 26 -27,
30 -31, 35, 43 -44, 65, 68, 74, 76, 83, 90 -92). Mai găsim patru exem
plare similare (99, 111, 125, 139) şi în seria stampilelor neîntregite.
Acest sondaj în materialul nostru indică clar că Thasosul a întrebuin
ţat între anii 350 - 2 70 î.e.n. ambele forme de grafie.
Fenomenul se repetă, după cum vom vedea, şi la stampilele sinopeene,
din aceeaşi epocă, iar Rhodosul ne dă indicaţii asemănătoare mai tîr:r.in,
pentru mijlocul secolului al II-iea î.e.n.
Rezultă de aid că în stampilele amforice, cele două forme de litere
se întrebuinţau simultan, începînd dintr-o epocă timpurie, lucru valabil
nu numai pentru Thasos, ci şi pentru alte centre, <:um este Sinopc şi chiar
Rhodos.
3. STAMPILE ÎNTREGITE GRUPATE IN ORDINE ALFABETICĂ

1 0cxcr[lc.uv]
Atveoc[c;]
- A mforă. 1 ex.
-
- în săpăturile de la Istria, 1954, rebut, Sedorul X.
- N ECUNOSCUTĂ la Pridik 1917 şi l a Dumont.

- La M. N . A .
2 [0occrl]c.u[v]
'AA.[cp] do'Yl[c;)
- Stea cu opt raz_e. - 1 ex .

- în săpăturile de la Istria, 1954, rebut, Sectorul X.
- Î NTOCMAI la Pridik 191 7 , p. 36, nr. 2 5 - 20 .

- La M. N. A.
3 'ApLcrnl [o'Y) c;]

0occrlc.uv
- F'ulgere . - 1 ex.
- Din săpăturile arheologice de la Istria 1949 - 1950, Sectorul Z.
- VARIANTĂ
- La Facultatea de istorie a Universităţii „O. I. Parhon", Bucureşti.
cu alte simboluri la Pridik 191 7 , p. 38, nr. 50 - 54.
GRUP.A. I - TB.A.SOS 41
4 [8]M·(wv
'Aptcr-r6otxoc;
- Broască ţestoasă. 1 ex.

-
- Istria, 1954, periegheză sub conducocea prof. D. Tudor, 1954

punctul „pescărie" Istria.
- La M. N . .A.
- VARIANTĂ la Pridik 1917, p. 38, nr. 59, apare cu coif, coş
•
sau kerykeion, dar nu ca la noi cu broască ţestoasă şi cu inversarea li

terelor � şi N .
5 [8ocJ cr(wv
['A]ptcr-r6o[Lxoc;]
- Floare. - 1 ex.
- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături fără altă
La M. N .A. Inv. nr. 255 0 .

indicaţie.
- VAR.IANTĂ la Pridik 1917, p. 38 nr . 59, cu flo::tre.

.
6 8occr (wv
["Apta]-ro[c;J
- Bucraniu. · 1 ex.
-
- La M. N . .A. Inv. nr. 2606 .

- Găsită în L. II după incendiul din 1944.
- Î NTOCMAI în colecţia ing. I . M . , nr. 2 5 , după O . Tafrali, „.A.A.",

1932. 4.
7 0occr(cuv
[' ApLcr]"t'o"t'e [A.YJc;]
Găsită în L . 11 după incendiul din 1944.

- Tirs ou panglică. - 1 ex.
-
- La M. N. A. Inv. nr. 2616.
- PROBABIL la Dumont, p. · 61. nr. 8 , apare ca probabil şi cu alt
simbol şi la planşa 4 probabil cu Mev . . .
8 'ApLcr
"t'O"t'eA[1)]c;
[0occr(]cuv
- Vas ( nedeterminat) . - 1 ex.

- în depozitul şantiel:ului Istria, din vechile săp'ături; fără altă
indicaţie.
- M. N. A. Inv. nr. 2525.
- VARIANTĂ la Dumont, p. 6 1 , nr. 8 , dar cu alt simbol.
9 [' ApLcr"t']o"t'fA.[YJc;]
[01tcrlcuv]
- Bustul lui He.rmes si oaduoeit . - 1 ex.

- Găsită în L. I după incendiul din 1944.
- La M. N. A. Inv. nr. 2 499.
- VARIANTĂ la Dumont, p. 6 1 , nr. 8, unde apare cu alt simbol.
GRUPA I - THASOS 43
10 0AL: ION 0cxa(wv

A PIL: . . . . . . . 'Ap L<r['t'o-ra:AYJ�]
Simbol neclar 1 ex.

-
- Găsită în L. I după incendiul din 1944 .

- La M. N . .A. Inv nr. 2428
.
- VARIANTĂ la Dumont, p. 61, nr. 8.
11 0cxcr(wv
'Apx_�vcx�
- Vas. - 1 ex.
La M. N . .A
- în săpăturile de la Istria, 1952, rebut, Sectorul X.
-
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917, p. 40, nr. 92.
12 'Apx.[�v]cx[�]
@oca([c..>V)
- Monogramă. - 1 ex.
- Î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături fără altă
indicaţie.
- La Facultatea de istorie a Universităţii „C. I. Parhon", Bucureşti.
- VARIANTĂ la Pridik, .191 7 , p. 40, nr. 92 -93, dar cu alt simbol.
13 0excr(cov
'Ap:x,�vex(1;)
- Trident. - 2 ex.
- Găsite în L. I după incendiul din 1944.
- La M. N. A . Inv. nr. 2522 şi 2494.
- VAR.IANTĂ la Pridik, 1917, p. 40, nr. 92 - 93, dar cu alt simbol.
14 0excr[(cov]
I'J.exux[cov]
- Simbol neclar. - 1 ex.

- Găsită în L II după incendiul din 1944.
- La M. N. A, Inv. nr. 26 10.
- VAR.IANTĂ. Numele cu simboluri neclare la Pridik, 1917, p. 40 ,
nr. 94-95.
15 [0]excr(cov
[�]€ex:Axo( c;)
- Spic. - 1 ex.
- Săpăturile din 1953, Tariverdi, Sectorul X.
- La M. N. A .
- VAR.IANTĂ l a Pridik, 191 7 , p. 4 1 , nr . 113, găsim u n �eexl..xo c;
cu simbolul neclar ; la noi N.OI�A0 (invers.at) .
GRUPA I - THASOS 45
l6
•
0occr [(wv]
� LX'Yj [xp<f T'l)c;]
- Pithos. - 1 ex.
- Î n săpăturile de la Istria, 1954, zid elenistic, O. 133 B, la 2,90 m.
- La M. N. A.
- VARlANTĂ la Pridik, 1917, p. 42, nr. 129 - 130 . . .
17 [0occr(wv]
[r]ou[â]Aa:c; ( Y )
'Epµ(occ;
- Heracles trăgînd cu arcul. - 1 ex .

- î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă
_: La Facultatea de istorie a Universităţii „O. I. Parhon", B ucureşti.

indicatie.
- PROBABIL la Pridik, 191 7 , în p. 39 o întreagă serie de stampile

cu Heracles trăgînd cu arcul. Toate sînt însă ale magistratului 'ApLcr-ro�
Mu(crxoc; şi 'AptcrTo<piiV'l)c;. Nici una nu este apropiată de 'Epµ(occ; şi rouâÂocc; ( � )

V'l) c; cu diferiţi producători Eupu&Âoc; 'HpiixÂet-roc;, 0e6<ptÂoc;, 0p&crwv, KLpwv,
18 0occr(wv
Euocy6pocc;
î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă indicaţie.

- Amforă. - 1 ex.
-:--
- La M. N. A. Inv. nr. 2471.
- V AR.IANTĂ la Pridik, 191 7 , p. 42, nr. 131, Euocy6pe:c; cu alt simbol.
46 lMPORTUL AMFORELOR STAMPJLATE L A ISTRIA
19 ' Hy�cr (Lmto<;]

0occr(wv

- La M. N. A. Inv. nr. 2484.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 42, nr. 138, dar cu aJ t simbol
20 [0ocJcr(wv
 LAOX (pocTI)<;)
('Hp]ocx/..e: [L't'O<;]
- Delfin.
- 3 ex . .
- î ntr-unul din ele, delfinul e în poziţie nenormală.
indicaţie.
- La M. N. A. · 1nv. nr. 2487, 2493 şi 2438.
- VARIANTĂ la Pridik, p. 45, nr. 202, apare împreună cu K'Ae:o-
cpOCv'IJ<; cu alt simbol, la nr. 2 16 apare cu KAe:oq:iwv şi alt simbol, cu Ilu'/..oc - .
�'IJ<; la p. 5'4, nr; 418, la nr. 426 cu Ae:uxwv dar nicăieri cu delfinul.
21 'HpocXÂE:L't'O( <;)
0occr[(wv]
�·
- Kantharos. - 1 ex.
- La M. N. A. Inv. nr. 247 7 .
- VARIANTĂ' la Pridik, 191 7 , p. 43, nr. 138 - 139, dar cu alte
simboluri.
GRUPA I - THASOS 47
22 0AI: I ON 0a.cr(wv
'H PAKA . . . . . 'HpocXĂ(S:L"t"o]
- Simbol neclar - 1 ex.

- Săpăturile din 1949, Istria, Z . 3 .
- La M. N. Â. Inv. nr. 2710�
- VARIANTĂ la Pridik, 1917 , p. 43, nr. 146, dar cu alt simbol.
23 0a.cr(wv
'Hp(cXxAEL"t"O)�
- Arc cu săgeată. - 5 ex.

- Săpăturile din 1952, la punctul Sinoe-Zmeica.
- La M. N. A. Inv. nr. 2168, A, B , C, D, E.
p. 43, nr. 146.

- Î NTOCMAI la ing. I. M., fig. 88, după Dumont şi la Priclik, 1917,
24 ('Hp)cXxAEL"t"O�
0txcr(w[v]
- Arc şi tolbă de săgeţi. - 2 ex.

- î n depozitul şantierului Istria, clin vechile săpături, fă1 ă altă
� La Facultatea de istorie a Universităţii „C. I. Parhon",

indicatie.
Bucureşti.
- V AR.IANTĂ la Dumont, ing. I. M. şi Pri<lik, 191 7 , numele curent,
dar nicăieri acest simbol.
48 IMPORTUL .AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
25 '.Hpocpwv[-roi;]
[0ix]crtc.uv
- Vas (nedeterminat. Probabil amforă) . 1 ex. -

- La M. N . .A. Inv. nr. 2511.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917 , p . 43 , nr. 154 - 15 7 , fără amforă ;

la noi NOI :IA0 (inversat) .
26 [0ixcr(c.uvJ
['Hpc<p �]wv-roi;

- î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături1 fără altă
indicatie.
.
� La M. N .A. Inv. nr. 2475.
- VARIANTĂ ca nume la ing. I. M., fig. 34 e şi la Pridik, 1917
p. 43, nr. 154 - 157. (Trebuie socotită între cele nesigure, numai terminaţia
numelui nefiind suficientă pentru o întregire absolută).
27 0ixcrtc.uv
[0e:67toµ �]7toi;
(I ) ....
�L
- - .· - ====�
- Harpun. - 1 ex.
- La M. N . .A. Inv. nr. 2540.

- VARIANTĂ la ing„ I. M., nr. 100 - 104, unde apare cu 5 simboluri

diferite dar niciodată cu al nostru. Pridik, 1917 nu cunoaşte pe 6e:67toµ7toi;
GRUPA I - THASOS 49
!Q · �·- o
28 r -- 0e6qJLAO [c;J
0cxcr(( CUV)
I ·. .
• . •
qicx . • •
- Kylix.( ' )
- 1 ex.
- Săpăturile din 1915 -1916, Istria.
- La Pârvan, H. VII, p. 3 7 .
- N u are colocaţie.
� Gcx[a] (cuv
['l] ov&oYJ[c;J
- Coroană de iederă. - 1 ex.

- î n depozitul şantierului Istria.
- La M. N . A.
- N ECUNOSCUT Ă la P ridik, 1917 şi Dumont .
30 0cxcr[[cuv]
'IOv&oYJc;
- Liră. - 1 ex .
- La M. N . A. Inv. nr. 232 7 .

- Săpăturile din 1950, Istria, Sectorul X.
- V ARIANT Ă l a ing. I . M. , nr. 2 1 1 .
50 DlPORTUL .AMFORELOR STillPILATE LA ISTRIA
31 0occ;(wv
['18]v&.8'1)�
\..
---
- Lird şi frunză de iederă. - 1 ex.

- La M. N. A. Inv. nr. 2617.
- VARIANTĂ a celei precedente, care nu are frunză de iederă„
32 @oe [c;() <UV

K:Aeî:T[o�]
- Litera r. - 1 ex.
indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2483.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917, p. 44, nr. 180 - 181.
33 0occ;([wv]
K:AtÎ:'t'O�
- Litera T . - 1 ex.
- Găsită în L . I după incendiul din· 1944.
- La M. N. A. Inv. nr. 2502.
litere ca simbol : 'Y· 8, &, L. lj, e. x, µ, ţ, <p, �. dar nu cu T.

- VARIANTĂ la Pridik, 1917, care indică pe K:A&î:To� cu diferite
GRUP.A I - TRABOB 51
34 � KAkov[oc;?]
0«<J((l)y
�!
o
( -
�
\� 'l
<
c
o
- Vas nedeterminat. - 1 ex.

:__ Găsită în L. I după incendiul din 1 944.
- La M. N. A. Inv. nr. 2504.

- VARIANTĂ la Dumont, p. 63, nr. 18, unde apare cu alt simbol.
35 0«[<J((l)y]
KJ.e6G'C'p«'C'O [c;]
G>
�.
r\�:�·::/, ;
:·. „ · ·
. .•
. .
' : ·'
. . . ··
.
· :.·. ..
- Toc de s<lgeţi. Dublă frapă. - 1 ex.

- î n săpăturile de la Istria, 1952, rebut, Sectorul X.
- La M. N. A.
- NECUNO SCUTĂ la Pridik, 1917, şi la Dumont.
36 [0oc]<Jlw[v]
<l>tJ.oxp [OCTY)t:;]
[KJ.]eo[<pOCV'C'o t:;?]
- Simbol neclar, poate liră. - 1 ex .

- Î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă.

indicaţie.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 55, nr. 423 (nesigură).
52 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILA.TE LA. ISTRIA.
37 0occr(w [v]
KJ..eoqiwv
["Av] � [pwvJ oc; �
- Frunză .
- 1 ex.
- S ăpăturile din 1950, Istria, Sectorul X .
- La M . N . A . lnv. nr . 2 19 7 .
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 46 - 471 dar cu alte simboluri
şi fără "Av�pwvoc; a cărui întregire este şi la noi nesigură.
38 0occr(w [v]
Kpoc-rî:v[oc;]
- Cornul abitndenţei. - 1 ex.

- Din săpăturile arheologice de la Istria 1949 - 1950 Sectorul Z.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917 , p. 46, nr. 218 -220, dar cu alte

simboluri.
39 0occr ( [ wv]
Kpoc-rî:vo(c;)
- Fruct. Rodie ( � ) - 1 ex.

- La M. N. A. Inv. nr. 2492 .
- VARIANTĂ la Pridik, 1 9 1 7 , p. 46, nr. 218 -220, dar cu alte sim-
boluri.
GRUPA I - THASOS 53
40
Ae:uxw[v]
- Vas. (.A.ribalos ! ) - 1 ex. .

- l n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături fără altă in-
dicatie.
La M. N. A. Inv. nr. 2432.
_
- Î NTOCMAI la Pridik, 191 7 , p. 47, nr. 258 -259.

'
41 [ 0occrt(l)V]
Ae:w(8Lxoc:;) �
- Heracles trăgînd cu arcul. - 1 ex.

La M. N. A. lnv. nr. 2605.
NECUNOSCUTĂ la Dumont, ing. I. M. şi la Pridik, 1917.
-
-
42 „ [ 0occr(wv]
Ae:w8Lx[oc;]
- Heracles trăgînd cu arcul. - 1 ex.

- La M. N. A. Inv. nr. 2613.
- NECUNO SCUTĂ la Du.mont, ing. I. M. şi l.a Pridik; 1917.
54 IKPORTOL AMPORELOR STAMPILATE LA. ISTRIA
[0oc]crl[wv]
Ae:wµE8[wv]
- Spic. - 1 ex.
- La M. N. A. Inv, nr. 2612.
- N ECUNOSCUTĂ la Dumont, ing. I. M. şi la Pridik, 1917.
0occr(wv
Afoocv8po �
- Boneta si steaua Dioscurilor. - 1 ex.

- în dep ozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă
� La M. N. A. Inv. nr. 2425.
indicatie.
- NECUNOSCUTĂ la Dumont, ing. I. M. şi la Pridik, 1917.
0occr(wv
Meyocud(8'Y)�)
- Simbol neclar. Dublă frapă. - 2 ex.

- Găsite în săpăturile din 1951, Istria.
- La M. N. A. Inv. nr. 2199 şi 2510.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 49, cu alte simboluri şi cu alte
nume lingă Me:yocue:l8'Y)�
GRUPA I - TB.A.SOS 55
46 0occr(wv
Me:yocx.Ae:laîJ�
- Ramură. Dublă frapă. - 1 ex.

- Găsită în 1953 la Istria, în malul săpăturii X, intîmplător,
la surparea malului.
- La M. N. A. Inv. nr. 2686.
- VAIUANTĂ la Pridik, 1917, p. 49, cu alte nume şi cu alte sim-
boluri. lîngă Me:yocx.Ae:laîJ<;
47 0occr(wv
[Me:]yocx.Ad81J[c;]
H f
- Simbol neclar. Poate faclă. - 2 ex.

- 1. Din săpăturile arheologice de la Istria, 1949 - 1950 Sector Z ;
- 2. Din săpăturile de la Istria, 1955, Sectorul Z. A 20 - 0,15 m.
2 la M. N. A. Inv. :hr. 2760.

- 1 la Facultatea de istorie a Universităţii „C. I. Parhon", Bucureşti ;
- VAIUANTĂ la Pridik, 1917, p. 49, cu alte nume şi cu alte sim

boluri lingă M e:yocx)..d8îj<;
48 0occrlwv
Me:yocx.Ae:l81J [c;]
- Simbol neclar, poate la fel cu precedentul. - 1 ex.

- Săpăturile din 1955, Sectorul Z. 0,20 - 0,15 m.
- La M. N. A. Inv. nr. 2760.
- VARIANTĂ
49 MeywvL[i:;]
0ixcr(( cuv)
- Afumătoare. - 1 ex.
- Găsită, în L. II după incendiul din 1944.
- La M. N. A. Inv. nr. 2603 .
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 50 nr. 306 -316, dar cu diferite
alte simboluri şi nume ln.soţitoare. La toate aceste stampile ale lui Pridik
găsim Mey�v şi nu MeywvLi:; ca la noi (N şi I legate).
50 [0Jixcr(w[v]
MeywvLi:;
- Inimă si cosor. - 1 ex.

- Din săpăturile arheologice de la Istria 1949 - 1950. Sectorul Z .
- La Facultatea de istorie a Universităţii „C. I . Parhon", Bucureşti.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 50, nr. 306 -316, ca mai sus.
51 0 [ixcr(wv]
MeywvL(i:;)
- Cocoş spre dreapta. - 1 ex.

- Din săpăturile arheologice de la Istria, 1949 - 1950. Sectorul Z .
- La Facultatea de istorie a Universităţii „O. I . Parhon", Bucureşti.
- VARIANTA la Pridik, 1917, p. 50, nr. 306 -316, dar cu diferite
alte simboluri şi nume însoţitoare. La toate aceste stampile ale lui Pridik
găsim Meywv şi nu MeywvLi:; ca la noi. Nr. 312 - are ca şi la noi
cocoşul şi numele lui �<Xwpoi:; în plus.
GRUPA l - THASOS 57
52 0occr[ lwv]
• • • • (JL • • •
Meyw[v�c;]
- Lecythos. - 2 ex.
- La M. N. A. Inv. nr . 2495 şi 2945 bis.
- VAIUANTĂ la Pridik, 1917, p. 50, nr. 306 -316, dar cu diferite
simboluri şi nume în!loţitoare. La toate stampilele acestea ale lui Pridik
găsim Meywv şi nu Meywv�c; ca la noi.
53
r - -- - � Mî)c; · · · ·
[ M\1'1j] cn0.[�] c;
� �-�-?! J��;
[. . . . . .]
-��::\
- ---i, p - ·�..,.
· •·
- Cap de femeie. - 3 ex.

indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2404 şi 2404 A, B .
- NECUNOSCUTĂ l a Dumont, l a ing. I. M. şi l a Pridik, 1917.
54 K't"e:cn · · ·
0ct [cr]lw[v]
M[ u ]laxo [ c;]
- Fără simbol. - 1 ex.

� La Facultatea de istorie a Universităţii „O. I. Parhon", Bucureşti.

indicatie.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917, p. 47, nr. 239 -240.
55 [ 0<Xcr(wv]
[N�x(]<X<;
- Mînă. - 1 ex.
- Găsită in L. II după incendiul din 1944.
- La M. N.A.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1917, p. 51, nr. 338, une apare şi numele
J ui Meywv
56 N�x[(]<X<;
[ . . . . . . .
]
- 1. Săpăturile din 1949, Istria, Z 3. 2. Săpături Istria 1955, Z1

- Pasăre, spre dreapta. - 2 ex.
·
0 1 - O, 15 m.
- La M. N. A. Inv. nr. 2682 - 2764.
- VAI\IANTĂ la Dumont, p. 65, nr. 29, dar cu alt simbol şi la
Pridik, 191 7 , p. 5, cu alte simboluri.
57 [ 0<XJcr([ wv]
Ifavip<X[VYJ<;]
- La M. N. A. Inv. nr. 2609.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 52, nr. 355, dar cu alt simbol.
GRUPA I - THASOS 59
. . . () . . . .
58 [ II ex]vcp&[Vljc:;]
[®ex]cr((c.>v)
- Găsită în L: II după incendiul din 1944.

- Două mîini unite. - 1 ex.
- La M. N . .A. Inv. nr. 2619.

- VARIANTĂ la Pridik, 1917 , p. 52 nr. 355. dar cu alt simbol.
59 IlocpLO"'t'OqxX(VlJ<;)
[. . . . . .]
MeL
- Pasăre spre stînga. - 1 ex.

- Î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă
indicaţie.
- NECUNOSCUTĂ la Dumont, ing. I. M. şi la Pridik, 1917 . .Am

fi fost dispuşi să citim 'ApLcr't'ocp&Vl)c:; dacă litera II dinaintea presupusului

nume nu ar fi fost atit de clar imprimată.
60 [. . . .]
. .
•
µoxp ·
• • •
Ilexucrocv(occ:;
- Tirs cu panglică. - 1 ex.

_.: L a M. N . .A. inv. nr. 2518.
indicatie.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 52, nr. 360 - 361, dar cu alt

simbol.
61 Il [ oMve:L]xo<;
0cxcr(cuv
- Trischel. -1 ex.
- î n depozitul M. N. A., cu indicaţie „Istria".
- La M. N . A. Inv. nr. 2331.
- ÎNTOCMAI la Dumont, p. 65, nr. 35 şi la Pridik, 1917, p. 52,
nr. 362.
62 0cxcr(cuv
Il ouMa(-rpcx'roi:;)
- Liră. - 2 ex.
- Săpăturile din 1953, Tariverdi.
- La M. N. A.
- VARIANTĂ. Nici la Pridik, nici la Dumont, nu am găsit pe Il ou-
A:u<; ca în stampila noastră. La Pridik, p. 52, nr. 364, găsim un Il ou
AUITTpcx-ro<; ( � ) întregit astfel de către Pridik. A1.L este sigur şi la el. (Î n
carnetul de şantier al săpăturilor de la Tariverdi, 1953, se înregistrează
Il ////1A1"J:. cu lacună pentru O cu toate că omicron este foarte vizibil
pe stampilă, aşa cum l-a văzut şi desenatorul nostru).
63 0cxcr(cuv
Il ou(Aucr-rpcx-roi:; ' )
- Kantharos ( � ) - 1 ex.
- Din săpăturile şantierului Istria, 1955, Z2, A10 - 2, 70 m.
- La M. N. A. Inv. nr. 2761.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 52, nr. 363 -364 unde Il ouM-
cr'rpcx-roi:; apare cu alt simbol : cap de berbec.
GRUPA I - THASOS 61
I1 P'YJ��vix( � )
64 E>ix[crl]c.uv
- Harpun. Dublă frapă. 1 ex.

�
- La punctul Baia-Iiamangia, în Movila de lingă Siloz.

- În colecţia ing. I. M., Bucureşti.
- VARIANTĂ la ing. I. M., nr. 39, fig. 34. (Nu am văzut stampila..
Sub această formă, numele nu este cunoscut nici la Dumont, nici la.
Pridik).
65 [E>ix]crlc.uv
Il p'YJ�L{7toAL�)
- Simbol neclar, poate cornul abundenţei sau un picior de om.

- 1 ex.
_'. La M. N A. Inv. nr. 2536.

indicatie.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1917, p. 52, nr. 375 -376.
66 [ fl u ]&lc.uv
E>ixcr[lc.uv]
- Harpitn. - 1 ex.
_'. La M. N. A.
indicatie.
Inv. nr. 2538.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 53, nr. 380 -383, dar fără harpun.
62 IXPORTUL .AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA.
67 Ilu&[(]wv
E>oca[ (wv]
- Monogramă IlP. Oerc dublu plin la mijloc. - 1 ex.

- Săpăturile din 1950, Istria, S. 4 I. X.
La. M. N. A. Inv. nr. 2196.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917 , p. 53. nr. 380, cu monograma dar
f'ără scut.
68 [ 0 ]occr(wv
n u.&(wv
- Trident. - 2 ex.
indicaţie. 1. Din săpăturile şantierului Istria, 1955, Z.
- 1. La M. N. A. Inv. nr. 2429. 2 . M. N. A. Inv. nr. 2774 cu simga
lunar E>«dv.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 53, dar fără trident.
Ilu&(wv
ţi�N)
E>«cr(wv
" V I � V :t.
_____ _:,r-
- Monograma IlP şi un fruct ( ! ) . - 1 ex.

indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2488.
- VARIANTA la Pridik, 191 7, p. 53, dar fără coroană.
GRUPA I - THA.808 63
r y e thM
70 n u.&(wv
0cxaCwv
q , '
'-' l � �e
- Monogramă l1 P. - 1 ex.
- Găsită în L. I după incendiul din 1 944.
- La M. N . A. lnv. nr. 2539.
- Î NTOCMAI la Pridik, p. 53, nr. 380.
71 [ 0cxJa(wv
n u.&(w["]
- Fruct Rodie ( Y ) . - 1 ex.

- La M. N. A. Inv. nr. 2517.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 53, dar nu cu coroană.
72 [ n ]u.&(wv
�
�'
[ 0 ]cxa(w[v]
--
0
>-
-
I
�
- Kerykeion. - 1 ex.
indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2496.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 53, dar nu cu caduceu.
73 8a.crLcuv
IfolHcuv
- Tripied. - 2 ex.
- Găsite : una în L . I după incendiul din 1944, alta în depozitul
de la Istria.
- La M. N. A. Inv. nr. 2537 şi 2537 bis.
- VAR IANTA la Pridik, 1917, p. 53, dar fără tripied.
74 8ixcr([cuv]
[ II ]u&Lcuv
- Simbol neclar. Poate pumnal. - 1 ex.

- La M. N. A. Inv. nr. 1602.
- VA RIANTĂ la Pridik, 1917, p. 53, nr. 381.
75 [ II ]u.&(cuv
[ 8ixcrJ([ cuv]
- Monograma IT P Ş'i probabil o unealtă . 1 ex . -
- Săpăturile din 1951, Istria, Z.

- La M. N. A. Inv. nr. 2329.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917 , p. 53 cu monograma II P , dar fără
simbol.
GRUPA I - THASOS 65
76 0occrlcuv
' Pwoµkvri.:;
- Delfin. - 1 ex.
- Săpăturile din 1953, Tariverdi, Sectorul Wc, la 0,35 m ·ad.încime.
- La M. N. A.
- NECUNOSCUTA (stampila este clar imprimată).
77 Âocµcfcr('O)<;)
0occr(cuv
�ci'rupo( .:;)

- 1. î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă
indicaţie ; 2. Săpături Istria, Sectorul Z2, car. 1, - 1 ,05 m
- La M. N. A. Inv. nr. 2529 şi 2766.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1917, p. 40, nr. 96 .
· �ak)
78 0occrl<.t>v
�ci-ru(po.:;)
Âoc{L<X(cr'O)c;; )
i'L/L««ILll ,,'1'.lY
- Fără simbol. 1 ex. -

- La M. N. A. Inv. nr. 2163.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 40, în altă ordine decît la noi .
I. Ims>ortul amforelor stampilate la li�rfa
66 lllPORTUL AMFOREJ,OR STAMPILATE J,A ISTRIA
\ c
79
( �]XUfLVO( c;J
�y�
' 7
- Kerykeion. - 1 ex.
- î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpătUl'i, fără altă
· . .
indicatie
- La Facultatea de istorie a Universităţii „C. I . Parhon" , B ucureşti .
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 53, dar cu alte simboluri.
80 �X[UfLVoc;J
[ 0]occr[w[vJ
I .. .
� I
J
- Simbol neclar. Tolbă de săgeţi ( � ) . - 2 ex.

- La M. N. A . Inv. nr. 2472 şi 2500.
- W i sită. în L. I după incendiul din 1944. ·
- VAR IANTA Ja Prirlik, 1917, :P· 53, dar . cu alte simboluri .
81 [ 0oc Jcr[wv
[ �]xufL[voc; '?]
I• ' .
- 1 ex .
L. I după in(;.endiul din 1944.
- Ciorchine.
- Găsită în
fa Prirlik, . 1917, p. 5.3 , dar cu alte simbol uri.

- La M. N. A. Inv. nr. 2713. .
' ·· - VARIANTĂ
GllUPA l - THASOS 67
82 0ocalwv
I:xuµvoc;
- Crater.- 1 ex.
- La M. N
- Î NTOCMAI.
- Găsită în L. I după i ncendiul din 1944.
l a Pridik, 1917, p. 53, nr. 39 7 .

A. Inv. nr. 2476.
0ocalc.uv
I:xuµvoc;
- Faclă aprinsă. - 1 ex .
- În ilepozitul
· şantierul ui Istria, din vechile săpături , f�.r:\ altă
N
- VARIANTĂ.
i ndicatie.
l a Pridik, 19 1 7 , p. 53, dar c u alte simboluri .

___:_ La M. A. Inv. nr. 252 7 .
84 [0ocofov]
[I:?]xEµoc;
- Vas ( neclar ) . - 1 ex.

N
- VARIANTĂ.
- J_;a M . . A. Inv. nr. 2604 .
l a Pridik, 1917, p. 53, nr. 395 - 397,
N ). rl a.r c-.u alte
simboluri. · (La noi l ipseşte litera
0oca(wv
T'rJ:Aeµ(ocxoc;)
- Stea cn opt raze . - 3 ex .

- Găsite : unul ( 25 13 ) în L. I ; două (26 14} în L. II ilupă, i neendinl
N. A . lnv. nr. 2513, 2614 , 2614 A .

din 1944.
- NECUNOSCUTE
- La M.
l a Drrmont, i ng. I . M . şi l a Pridik, 1917 .
86 0cx:cr(cov
[<l>e: ]rnm1t[oe;]
- Găsită în L . l după incendiul din 1944 şi la Istria, depozit 1954.

- Cap de bdrba'., spre stînga. 3 ex. -
- La M. N . A. Inv. nr. 2486 şi 2486 A- B .
cu alt simbol, pe care, împreună cu Thiersch, o restituie 0cx:cr(cov <l>e:(8ovoc;

- VARIANTĂ la Dumont, p. 6 7 , nr. 39, unde apare o stampilă.
nume incepind cu ' <l>e:t8

. pe care E. Miller îl consideră frecvent la.
• •
Thasos. Descoperirile ulterioare infirmă însă aceste presupuneri.

- La Pridik, 1917, p. 54, nr. 419 - 42 1 şi p. 37 care are pe <l>d&t7t7toc;
dar nu cu simbolul nostru.
<f> e: rnL7t"lt0<;
e7tt Meyco[vJoc;
- Cap de femeie, spre stînga. - 1 ex.

- La M. N. A . Inv. nr. 2521.
- VARIANTĂ . la Dumont şi la Pridik, 1917 numai <l> e:L8t7t7toc;.
88 0cx:[cr(cov]
<f> d8[ L7t7t0<;]
- Simbol neclar, poate şarpe. 1 ex. -
- î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără. a.ltă

indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2519.
- VARIANŢĂ la Pridik, 1917 ' p. 54 şi p. 37.
GRUPA I - THASOS
89 e�crlcuv
<l>t:>..[ oxpiXTI)c;]
[ Il ]uM[ihic;J
- Ciorchine ( ? )
- Din săpăturile 1955 la Istria Sectorul Z2, car. 4 -1 ,05 m.
- La M. N. A. Inv. nr. 2763.
- VARIANTĂ la Priruk, 1917, p. 54, nr. 418 unde apare cu alt
simbol.
 LA[ o ]xp&[TI)c;[

90 [0Mlcuv]
- Simbol neclar. Probabil liră. - 1 ex. I

- î n depozitul şantierului Istria, run vechile săpături , fără altă
inrucatie.
� La M. N. A. Inv. nr. 2528.
- VARIANTĂ la Priruk, 1917' p. 45, nr. 202, p. 46, nr. 216.
p. 54 - 418, p. 55, nr. 423 - 426 împreună cu diferite alte nume şi cu
alte simboluri, dar nu cu liră..
91 e�crlcuv
;( x�Lpe�c;
)> �
"
o
-
- Toc de săgeţi. - 1 ex .
- î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă.
indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2407.
- VARIANTA la Priruk, 1917, p. 55, nr. 427 dar cu alt simbol .
70 IMPOR'J'UL AMFORELOR STAMPILATE LA lSTRlA
92 0occr[wv
Xoc[ Lpeocc;]
- Secure cu două tăisuri. 1 ex . -

indicatie.
_: La M. N. A. Inv. nr. 2530.
VAR IANTA. Oa mai sus.
-
4. STAMP ILE NE ÎNTR E G ITE Ş I FRAGMENTE S I GUR ATR I B U ITE
93 95
- Şopîrlă
- în depozitul şantierului Istria,
din vechile săpături, fără altă indi
- A mforă de tip vechi catie.
'
din 1944.
- Găsită în L. I după incendiul -La M.N.A. Inv. nr. 251 2.
- La M.N.A. Inv. nr. 2470.

96
94
- Ram·ură
- Găsită în L. II după incendiul

- Cap de bărbat , din /aţă - În depozitul şantierului Istria,
din 1944. c at' i e .
- La M.N.A. Inv. nr. 2608. - La M.N.A. Inv. nr. 2506.
GlWPA I - THASOS 71
97 1 00
- Stea cu cinci colţuri. - 2 ex.
- Găsită în L. I după incendiul

- Găsite : 1 ( 2478) în L . I după - Fr·unză
incendiul din 1944 ; 1 (26 1 1 ) în L. II
- I.Ja M . N . A . Inv. nr. 2f)O l .

după incendiul din 1944. Clin 1944.
- La M.N.A. Inv. nr. 2478 şi ·
261 1 .
98
101
- 1n depozitul şantierului Istria,

-Omidă

·Catie.
:_ La M.N.A. Inv. nr. 2526.
- Frimză
- Găsită în L. I duRă ' incendiul
< lin 1944 .
-:-- La M.N.A. Inv. nr. 253 5 .
99
1 02
- Vas
- Găsită în L. I după·� incendiul

- î n depozitul şantierului Istria, - Vas
: :
- La M.N.A. Tnv: rnt 2480:.
I '
-0atie. din 1944. ,
'...___ La M.N.A. Inv. nr. 2534.
72 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE L A ISTRIA.
1 03 106
- Amforă
- î n depozitul şantierului Istria, - Vultur
din vechile săpături, fără altă indi - În depozitul şantierului din
catie. vechile săpături, fără altă indicaţie.
'_ La M.N.A. Inv. nr. 2516.
- La M.N.A. Inv. nr. 2509.
1 07
1 04
- Cerc împărţit în patru

- Din săpăturile arheologice de
la Istria, 1949 - 1950, Sectorul Z.
La Facultatea de istorie a,
- Amforă de tip vechi
Universităţii „O. r. Parhon," Bucu
- .
- Găsită în L . I după incendiul
<lin 1944.
- La M . N . A . Inv. nr. 2 503 . reşti.
108
1 05
- Stea cu opt raze

- î n depozitul şantierului Istria�
- Bucraniu din vechile săpături, fără altă indi
- Săpăturile din 1953, Istria. caţie.
- La M.N.A. Inv. nr. 2 198 - La M.N.A. Inv. nr. 2465.
GRUPA I - THASOS 73.
1 09 112
- Donă cercuri concentrice
- Litera .A
- Din săpăturile arheologice la
Istria, 1949 - 1950, Sectorul Z.
Universităţii „O. I . Parhon", Bucu

- La Facultatea de istorie a - î n depozitul şantierului Istria�
reşti. catie.
� La M.N.A . lnv. nr. 2489 .
1 rn
- Broască ţestoasă ( ' )

- Săpăturile din 1952 , Istria, - Figură do om ( 'î )
p. 63. - î n depozitul şantierului Istria�
- La M.N.A. Jnv. nr. 2200 . din vechile săpături, fără altă indi
catie.
� La M.N.A. Inv. nr. 2464.
111
CllZ� 1 14
HJl#ft- ,�j\
••
--
- Simbol neclar - Simbol neclar

- în depozitul şantierului Istria, - Din săpăturile arheologice de
- La Facultatea de istorie a Uni

din vechile săpături, fără altă indi la Istria, 1949 - 1950, Sectorul Z.
catie.
� La M.N.A. Inv. nr. 2533 . versităţii „O. I. Parhon", B ucureşti.
.I ; BfPOR'l'Uf. A!fl'"ORJ;;J, OR STAMPILATE LA ISTRH
1 Hi 1 V• 1 18
'
e�
IJVO
- Vas c n capac ( � )
- î n depozitul şantierului Istria, - Ciorchine
din vechile săpături, fără altă indi - Găsită în L. II d upă incendiul
catie. din 1944.
'.......>- La Facultatea de istorie a - La M.N.A. Inv. nr. 2615.
Universităţii „C. I . Parhon" , Bucu
-reşti .
1 J6
1 19
-c§\, __
�
-. o �
./...
- Capră
- Helios - În depozitul şantierului Istria,
- Găsită în L. II după incendiul i lin vechile săpături, fără altă indi
'.__ La M.N.A. Inv. nr. 2508 .

din 1944. eatie.
- La M.N.A. Inv. nr. 260 7.
1 17
1 20
- Ciorchine

din vechile săpături, fără altă indi - Două cercuri conce·ntrice
'.__ La Facul tatea de istorie a

catie.
caţie.
· din vechile săpături, fără altă indi�
- La . :M:.N:.A. Inv. nr. 2;532 .

lfniyersităţii „C. I. Parhon" , Bucu
reşti.
GRUPA I - THASOS 75
1 21 124
- Corp omenesc schiţat

- în depozitul şantierului Istria, - Bucrani'u
<li n 1944.
·uin vechile săpături, fără altă indi - Găsită în L . I după incendi�l
'._ La M . N .A . Inv. nr. 2415. - La M.N.A . Inv. Ul'. 2463 .

cn.tie.
1 22 1 25
- Arc
din 1944.
- La M . N .A. Inv. nr. 2468.

- Cap de bărbat, din faţă
ili n 1944.
- Găsită în L . I după incenditd
- La M . N .A Inv. nr. 2498 .

.
1 23
1 26
- Simbolul neclar
- H eraclestrăgînd ou aroid - în depozitul şantierului Istria,
- Săpăturile din 1953, Istria, din vechile săpături, fără altă indi
- Ln. M.N.A. Inv. nr. 2570.

Sectorul X. catie. . . ,
'_ M.N.A. Inv. nr. 2297 .
76 IMPORTUL AMFORELOR STAlll'lLATE LA ISTRIA
1 27 1 30 "·
I
- Două cercuri concentrice, cel din
mijloc plin.
- Crater ( ?) · - Găsită în L. II după incendiul
- în depozitul şantierului Istria clin 1944.
din vechile săpături, fără altă indi - La M.N.A.
'.__ La M.N.A. Inv. nr. 253 1 .
catie.
13 1
1 28
- Heracles în genunchi, tră.gînd

cu arcul.
- î n depozitul şantierului Istria,
- Cocostîrc şi stea cu şapte raze din vechile săpătmi, fără altă indi
'.__ La Facultatea de istorie a

- Găsită în L. II după incendiul catie.
din 1944.
- La M.N.A. Universităţii „O. I. Parhon' ', B ucu
reşti.
1 32
1 29
- Pasăre
- în depozitul şantierului. Istria,
clin vechile săpătmi, fără altă indi
- Cap de femeie în faţă (Meduză � ) caţie.
- Găsită în L . I I după incendiul -La Facultatea de istorie a.
din 1944. Universităţii „O. I. Parhon", B ucu
- La M.N.A. reşti.
lf:� (,·
GRUPA. I - THASOS 77
1 33 1 37
V- /- .
.
-
- - �
- Bucraniu
- În depozitul şantierului Istria,
din vechile săpături, fără altă indi - Amforă
caţie. - Săpăturile din 1953, Tariverdi,
versităţii „C. I. Parhon", B ucureşti.

- La Facultatea de istorie a Uni Sectorul X, gr. 7 .
- L a M.N.A.
1 34 1 38
- Vas cu picior
- Săpăturile din 1953, Tariverdi,
Sectorul W d, la 0,20 m .
- La M.N.A.
- Găsită în L . II după incendiul

- Stea cu opt raze
1 39
din 1944
- La M.N.A. Iuv. nr. 2617 .
1 35
- Amforă
- Săpăturile din
- Arc .
1954.
1953, Tari- - La M.N.A.
verdi . Sectorul X.
- La M . N . A. 1 40
136 '. .
' " • I
,.. �·. ·
• .:·„ .
'·
2· ·
„ . s<„„
� . -·
·. ��
- Amford de tip vechi - Neclar
- Săpăturile din 1953, Tariverdi, - În depozitul şantierului Istria.
Sectorul X. - La M.N.A. .1
78 IMPORTUJ, AMFORELOR STAMPJLATE LA JSTRL\.
141
�- �\�\
_____ ..,
Grifon
- Broască ţestoasă ( ?)
- IJa M.N.A. - în depozitul şantierului I stria .

- în depozitul şantierului Istri a, -
- La M.N.A.
1 42
__ J l �.G
- Simbol incomplet
- La M.N.A.
1954.
- S'imbol ne<leterrninat
- La M.N.A.
- în depozitul şantierului Istria
1 43
1 47
19!)5, Sectorul Zz, car. 4 , - 1,05 m

- Din săpăturile de la Istria,
- JJa M.N .A. Inv. nr. 2751.
- V as (.Aribalos ?)
Sectorul Z„, car. 1, - 1,80 m.

, . - Din săpăturile 1955 la Istria,
- JJa M.N.A. Inv. nr. 2754.
1 4�
· „
- Spic · ·
- î n depozitul şantierul ui I st ri a . - În depozitul şantierului Istria_
- La M .N.A. . - IJa M.N.A.
GRUPA I - THASOS 79
H9 1 54 1
. . . . . . I
N
'
- î n depozitu l şantierului Istria1

din vechile săpături , fără altă indi
- J.Ja M.N.A. Inv. nr. 2715.

caţie.
1 55
- în d ep ozi t u l
- Albină 0A� I . . . .
· : _:_ J.Ja M.N.A.

�antientlu i Istria.
clin vechile săpătmi, fără altă i ndi

- în dep oz i t ul şantierului Istria,
J :JO
- J.Ja M .N . A . Inv. nr.
caţie .
0A „ „ 2473.
clin v e chile săj:>ătmi , fără altă

- î n depozitul şantierului Ist r ia,
'1 56
i nili
'.__ foi, M.N . A . J nv. 2-rnl.

catie.
nr.
. . � I ON
J ii I - În depozitul şantierului Istria,.

clin vechile săpături, fără altă indi
- La M.N.A. Inv. nr. 2440.

caţie.
- S 'irnbolt1 l sters
- î ntîmplător. l a Istria-Cetate
I9.)3 .
- J.Ja YI .N . A . Iiw . nr. 2 71 7 . 1 57 . . . A� I . . .
0 A � H2N
Să.p��tmi l e din 19;) 1 , Istria, Sec

din vechile să p ăt u ri , fără altă indi-
torul I I I, 2. 45. Inv. nr. 2411.

caţie.
- La M.. N .A.
- La M . N . A . Jnv. nr. 2 5 !) 6 .
t 5U ©
>
M
A„„
l ::i::J 0A� . . .
:::;
z
....
- Simbolul sters
. „
-. în depozit ul şantierului Istri a,
S ectorul X.
din vechile săpăt ur i , fără altă i nrli - Săpăturile din 1952, Istria1
'._ La M.N.A . Im-. m . 2 4 81 .

catie.
- r�a ' M.N.A. Inv. nr. 2568/1856-
�o IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
1 59 1 64 . . . . . AKA E
: „ . . cf> . „ .
Săpăturile din 1951. Istria.

- Găsită în L. II, după i ncendiul Cetate, Sectorul X.
din 1944. - J_,a M.N.A. Inv. nr. 2569.
IJa M.N.A. lnv. nr. 2618 .
0AI: I . . . .
Viet> .
1 60 . „ „
IIAII:AN
- Săpăturile din 1951, Istria.
- î n depozitul şantierului Istria, Cetate, P. 91. Z .
din vechile săpături, fără altă indi - L a M.N.A. Inv. nr. 2328.
caţie.
- La M.N.A. lnv. nr. 2712 .
1 66 . . . . . UN
. „ „y. „
1 61 AK
- Săpăturile din 1949, Istria Z 3 .
<
...... - L a M . N ..A. Inv. nr. 2801.
� <
-<I ©
- Săpăturile din 1952, Istria 1 67 . . . .A. . . .

Cetate, Z 2 .
- La M.N.A. Inv. nr. 2326.

- Î n depozitul şantierului Istria,
catie.
1 62 ·_ La M.N .A. Inv. nr. 2802.
API . . .

1 68 0AI: . . . .
- Simbol·u l .� ters
caţie.
- La M. N . .A. Inv. nr. 2439 .
- Săpăturile din 1952, Istria Z 3.

- La M.N.A. Inv. nr. 2803 .
v;i
1 63 0AI: IQN
�
::c:
. . „ .
1 69 0A . . .
- Simbol neclar - î n depozitul şantierului Istria,
Cetate, Z 3.
- Săpăturile din 1949, Istria- din vechile săpături, fără altă indi
catie.
- La M.N.A. Inv. nr . 2720. ·_ La M.N.A. Inv. nr. 2804.
GRUPA I - THABOS 81
1 70 . . . . L Ul . . .
L„ . .A. . .
. . . . ON 175

-,-- lu depozitul şantierului Istria, - Simbolul neclar
caţie. din 1944.
1 76 . . . . AI: I!l . .
171 . . . . AL I ON
. . . . OM . . .
- Simbolul neclar. Urmele unui

- Găiiită în L. I după incendiul
rînd scris vertical in stînga.

clin 1944
La �1. N. A. Inv. nr. 2806.
- Săpăturile din 1952, la punc
tul Sinoe -Zmeica.
172
- La M.N.A. Inv. nr. 281 1 .
AP ICT . . . .
1 77 0A . . ·. .
- Si1nbolul sters
din vechile săpături, fără altă indi - 3 ex.
catie - în depozitul şantierului fatria,
'.__ La }[.N.A. Inv. Ill' . 2807. din vechile săpături, fără altă indi
'.__ La M.N.A. Inv. nr. 2812.

catie.
1 7:1 . . . . ON
. . . . . AE . . . 1 78 N. . „ .
0AC l!lN
- Simbolul sters
- În depozitUI şantierului Istria, - Simbolul sters
din vechile săpături, fără altă indi - în depozitul şantierului Istria,
caţie. din vechile săpături, fără altă indi
- La M.N.A. I nv . nr. 2808. catie.
·_ La M.N.A. Iuv . nr. 2813.
1 74 0AL . . .
1 79 0A� . . . .
„ .N . . .
„ „ PAT . „ .
- îu depozitul şantierului Istria, - Simbolul neclar

din vechile săpături, fără altă indi - Găsită în L. I după incen-
caţie. diul din 1944.
82 IMPORTUL .AHF'ORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
1 80 1 86 „ „ J 3:A „ .
Simbolul 11 edar
M „E . „
- Simb"lu l u esig·ur
· · · · V0
- G ăsi tă , în L. II d up ă i ncen -
- Găsită în L . I după. incendiul
-
diul din 1944.

- La M.N.A. I nv . nr. 2816.
din 1944.
- La M.N.A. Inv . nr. 2822 .
1 81 . . . . :E ION
1 87 0A:EION
- Găsit,i1 în L. I l upă incendiul

. „ NA „ .
- 2 ex .
. „ .O. . . .
<
din 1944.
- La M.N.A. Inv. nr. 2817. - în depozitul şantierului Istria�
caţie.
- La M.N.A. Inv. nr. 2823 .
1 82 0A:E ION
- în depozitul �autierului I stri a ,
o
1 88 . . . „0. „ „
dicaţie.
z
-
- La M.N.A. Inv. nr. 2818.
""O
. . . . oe 0.13:1
. . ON
1 83
.
- Găsit�t în L: I <lupă incendiul
<lin 1944.
- La M.N.A. Inv . nr. 2824.
Sirnbolul .� ffrs
-
- Găsită în L. II după incen-

diul din 1944.
- La M.N.A. Inv. nr. 2819.
1 89 II PH3 I II . . . .
- Simbolul n edar
1 84 0A:EION
- Găsit�t în L. I uup ă incendiul

- în depozitul şantierului Istria„
din vechile săpături, fă.ră altă indi
din 1944.
nr.
caţie.
- La M.N.A. Inv. 2820.
- La M.N.A. Inv. nr. 2825.
1 85 �ON . . . . M
1 90 0. . . .
K PATI
in L . I 1lnpă incendiul
- Să.pă.t w:i l c din rno2 , Istria Z 3 .
- Găsită
din 1944.
- La M.N.A. Inv. nr . 2821. - La M.N.A. Inv. nr. 2826.
GRUPA I - THASOS 83
191 e. . . . 1 96 . . . „ � IQN
KAE . . . •
. . . . IKO . .
din vechile săpături, fără altă inrli
- Săpăturile din 1949, Istria, Z 3.
:__ La M.N.A. Inv. nr. 282 7 .

- La M.N.A. Inv. nr. 2832.
catie.
1 97 .
1 92
. . ANCl>ANE
�
:'.rj
. . . O
· J
- Simbol neclar
- Simbol neclar
- ln depozitul şantierului Istria,
din vechile săpătUl'i, fără altă indi
caţie.
caţie.
- La M.N.A. Inv. nr. 2828 .
- La M.N.A. Inv. nr. 2833.
1 93
1 98
>
- Găsită în L. I după incendiul ©
clin 1944. NIKI
- La M.N.A. Inv. nr. 2829.
1 94
caţie.
:::i
- La M.N.A. Inv. nr. 2834.
z
0A� I . . .
z 199 AY . . „
......
'-" .. ... .. . . . .
- Găsită în L. I după incendiul - Găsită în L. I după incenrliul

din 1944.
- La M.N.A. Inv. nr . 2830.
din 1944.
- La M.N.A. Inv. nr. 2835
195 A P I . . . TE . . . 200 0A . . . .
�A . . . .
H�N . . . . . . . . :
- Simbolul sters
- În depozitul şantierului Istria, - în depozitul şantierului Istria,
din vechile săpături, fă1·ă altă i ndi din vechile săpături, fă.ră altă indi
'._ fot M.N.A. Inv. nr. 2835.

catie. catie.
'._ La M.N.A. Inv. nr. 2836.
84 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRU
267
. . . UU:A
201 0AL . . . . ..o... .

- Găsită î n L . I după incendiul
din 1944.
caţie.
- J,a �LN.A. Inv. nr. 2843.
- J,a M.N.A. Inv. nr. 2837.
202 0A . . .
208 . . . . .QN
"
O. I. . .
. . . . KOL
din 1944.
- La M.N.A. Inv. nr. 2838 .
. . .
©
catie.
203 . T E IL\HL
>
.
·_ r,a )f.N.A. Inv. nr. 28H.
. . ·�· . . . . . l�
20!J
.
- în depozitul şantierului Istria, : · · · · TOTEAHL .

din vechile săpături, fără altă indi ·
caţie.
- La M.N.A. Inv. nr. 28:�9.
204 . . . . T E IL\ - În depozitul şantierului Istria,

caţie.
- în depozitul şantierului Istria, - La :\LN.A. Inv. nr. 2845.
. . . H EI
caţie.
- La M.N.A. Inv. nr. 28-!0. 210 .
205 0A� IQ
.... I
>
a -l
. . . I� . . . . . .
-
- l!'ără simbol
din 19H.
- în depozitul şantierului Istria, - La M.N.A. Inv. nr. 2846.
din vechile săpături, fără altă indi-
caţie. .
- La M.N .A. Inv. nr. 2841 .
. . . .SI
. . LI . . .
21 1 ...
006 . . . E ITO�
. . .L. . . .
- În depozitul şantierului
- Găsită în L. I după incendiul Istria, din vechile săpături, fără
din 1944. altă indicatie.
Afară de acestea, s-a.u găsit încă 50 de exemplare din această

grupă, şterse, care n-a.u fost înregistrate separat.
GRUPA I - THABOB 85
5. L ISTA NUMELOR PROPRII DE PE STAMP ILELE THAS I ENE

GĂSITE LA ISTRIA
1 A!vfo:c; 1 28 Ae:uxwv 40
2 •
.AAqie:!8l)c; 2 29 Ae:w8txoc; 41, 42
3 "Av8pwvoc; 37 30 Ae:wµe8wv 43,
4
' A pl.a'Te:!81Jc; 3 31 44
Aooixv8poc;
5 ' Apr.aŢo8!xoc; 4, 5 32 Me:yixx'Ae:!8r,c; 4 5 / 1 6, 4 7 , 48
6 "ApLO'ŢOc; 6 33 Meywv 87
I
7 ApLO'ŢQŢEÂ'ljc; 7 , 8, 9 , 1 0 34 MeyvLc;, 4 9 , 5 0, 5 1 , 5 2
8 • Ap)'.,�VIX� 1 1 , 1 2, 1 3 35 MVIJO'LXÂ'Îjc; 53
9 l'Aixuxwv 14 36 Mu!axoc; 54
10 I'ou&Aixc; 17 37 Ntx!ixc; 55, 5 6
11 �ixµciarr,c; 7 7, 78 38 IlixvqiciVIJc; 5 7 , 58
12 �eix'Axoc; 15 39 IlixptO'ŢO<j)cXV'l)t; 59
13 �LX'l)XpcXŢ'l)<; 16 '1 0 Il0tU0'1XV!0tc; 60
14 ' Epµ!ixc; 17 41 Ilo'Auve:!xr,c; 61
15 E6ixy6pixc; 18 42 Ilo'AooŢp0tŢoc; 62, 63
16 'Hyi)O'tmtoc; 19 43 Il plJ��VIX<; 64
17 ' Hpcix'Ae:tŢoc; 20, 2 1 , 2 2,23 44 Ilpl)�!Tto'Atc; 65
24 45 IluS!wv 66,67,68
18 'HpoqiwvToc; 25, 26 69,70,7i
19 8e:6TtoµTtoc; 2.7 , 7 2, 7 3, 7 4 , 7 5
20 8e:6cpt'Aoc; 28 46 PtvoµtVIJ<; 76
21 ' 18vci8·r,c; 29,30,31 47 �cXŢUpoc; 7 7, 7 8
22 K'Ae:"hoc; 32, 33 48 l"xuµvoc; 7 9, 80 , 8 1
23 K:Afovoc; 34, 82,83, 84
24 K'Ae:60'ŢpiXŢOc; 35 49 Tl)Mµixxoc; 85
25 K Ae:o<j)(ivroc; 36 50 cl>e:!8tmtoc; 86,87,88
26 KAe:oq;&v 37 51 cl>t'AoxpciŢ'l)c; 2 0 , 3 6 , 89, 9 0
27 K p0tŢL'JO<; 38, 3 9 52 Xixtpeixc; 91, 92
6. LISTA DE SIM BOLURI DE PE STAMPILELE THA SIENE DE LA ISTR IA
AFUMĂTOARE nr. 49 - CERC IMPĂRŢIT IN PATRU - nr. 1 0 7.

ALBINĂ nr. 149 - CIORCHINE DE STRUGURE - nr. 81 ,
AMFORĂ nr. 1, 18, 93, 1 03, 1 04, 136, 1 37 ,
- 89 ( 'l) 1 1 7, 118,.
( ? ).
139. COCOŞ -
nr. 5 1 .
ARC nr. 23, 24, 1 22, 135.
- CORNUL ABUNDENŢEI nr. 3 8 ,
- 66
BONETA DIOSCURILOR nr. 44. - COROANĂ nr. 29.
-
BROASCĂ ŢESTOASĂ nr. 4, 1 10 ( ?),141.

- CORP OMENESC nr. 121. -
BUCRANIU nr. 6, 105, 124, 133.

- CRATER nr. 82, 127,
-
CAPRĂ nr. 119.

- DELFIN nr. 20, 76, 143.
-
CAP DE BĂRBAT nr. 86, 94, 125. - FACLĂ APRINSĂ nr. 83. -
CAP DE FEME IE nr. 53, 87, 129.

- FLOARE nr. 5. -
CAPUL LUI HELIOS nr. 1 1 6. - FRUCT nr. 39. 69. 71 .

-
CERCURI CONCENTRICE nr. 67, 109, - FJllJN ZĂ nr. 37, 100, 101 .
-
1 20, 130. FULGERE nr. 3.-
86 IMPORTUL A.MJ!'ORELOR STAMPILATE LA ISTB.1.-1.
GRIFON - nr. 145 SECURE - nr. 92.

HARPUN - nr. 27, 64, 66. SIMBOL NECLAR - nr. 14, 19, 26, 45,
HERACLES TRĂGIND CU ARCUL-nr. 17' 47, 49, 50, 74, 80, 84, 140, 142, 146.
41, 42, 123, 131. ŞOPÎRLĂ - nr. 95.
2, 85, :108, 1 28,

HERMES - nr. 9. SPIC - nr. 15, 43, 148.
KANTHAROS - nr. 21, 57, 63. STEA CU RAZE - nr.
8
KERYKEION - nr. 72, 79. 1 34.
KYLIX - nr. 28. STEA CU RAZE - nr.
5 97.
LECYTHOS - nr. 52. TOC DE SĂGEŢI - 35, 91.
LIRĂ - nr. 30, 31, 36, 62, 90. TRISCHEL - nr. 61.
MINĂ - nr. 55, 58. TRIDENT - nr. 13, 68.
67, 69, 70, 75. 112 I

MONOGRAME ŞI LITERE nr. 12,1 32, 33, TRIPIED - nr. 73.
TIRS - nr. 7, 60.
OMIDĂ - nr. 98. VAS - nr. 8, 11, 25, 34, 40, 99, 102, 1 1 5
PASĂRE - nr. 56, 59, 1 06, 1 28, 132. 138, 143.
PITHOS - nr. 16. VULTUR - nr. 106.
RAMURĂ - nr. 46, 96.
GRUPA A II-a
SINOPE
Istoria oraşului Sinope, aşezat pe coasta de sud a Mării Negre, pare să fie
foarte veche ; tnceputurile lui timpurii sînt puse ln legă.tură cu drumul expediţiei
argonauţilor1• Numele oraşului ar proveni de la numele unei amazoane, al cărei
�hip numismaţii au lncercat să-l identifice pe. monedele de argint bătute de oraşul
Sinope în secolele V-III l.e.n.
Tradiţia greacă indică anul 630 l.e.n. ca dată a unei a doua colonizări
1
a oraşului ; prima colonizare ar fi făcut-o mllesienii, cu mult înainte de invazia

dmerienilor, ceea ce ar corespunde cu faptul că Trapezuntul, situat tot pe coastA,
«va mai la est, a fost înfiinţat ln anul 757 1.e.n. de către coloni veniţi din Sinope•
Alte ştiri despre vechea istorie a oraşului (sec. VIII-VI l.e.n.) nu avem.
Ştiri mal controlate lncep să apară abia la mijlocul secolului al V-lea, către
440 - 435 l.e.n., clnd slntem informaţi despre expediţia lui Perlele la Slnope,
care a lăsat aici o flotă de treisprezece) vase de război sub conducerea lui
Lamachos, cu ajutorul căreia oraşul a alungat pe tiranul Timesileos. Atena a
trimis apoi Ia Sinope şase sute de coloni ' pentru a menţine şi consolida regimul
democratic stabilit aici cu ajutorul ei.
In anul 400 l.e.n., pe vremea expediţiei lui Xenofon cu cei 10 OOO, Sinope
era liber,avea o puternică flotă comercială şi primea de la coloniile din lmpreju
rimi (Cotyora, Cerasus, Trapezunt5 tribut ln bani şi mărfuri.
După unii cercetători6, Slnope bătea monedă proprie de argint la lnceputul
veche. In orice caz, începlnd din anul 415-394 î.e.n. Sinope bate monedă
secolului al V - Jea (480 l.e.n.). După alţii, monetăria sinopeană ar fi mal
de un stil superior, cu numele unor; magistraţi eponimi. In seria monedelor
de argint din anii 394-364 l.e.n. se găsesc numele prescurtate ale unor ma
gistraţi care apar frecvent şi pe stampilele cu numele astinomilor dela Sinope :
1 Strabo, I, 46 ; XII, 546, cf. Ruge, ln R. E., III, 1927, Vo Sinope, p. 252 şi urm.
1 Ps. Skymnos, 94 7.
8 Eusebiu, II, 89, cf. ca mai sus.
4 Plutarh, Perikles, 20 cf. ca mai sus.
Anabas„ V, 5, 7, cf. M. SI x, Sinope, ln „Num. Chr.", 1885, p. 22.
M. Slx ln art. Sinope din „Num. Chr.", 1885, foloseşte şi informaţiile pe care I
6
1
le-au dat Head. Y. Sallet, Riggauer, Babelon, Fluardent şi lmhMf-Blumer.
88 llD'ORTUL .AMFORELOR STAMPILATE LA ISTl!IA
'Ano(:UwvLor;) ln textul nostru la nr. 226, 25 1, 272, 276, 295 , 361 ; ' Ex(a.Ta.îor;)
la nr. 256, 25 7, 258, 270, 27 1 , 272, 277 ; II()(J(Lll6vLoc;) la nr. 231 , 232, 275 .
argint, ln care numele :oraşului :EIN!l( III!lN) este înlocuit cu numele unui dinast
Seria aceasta (364- 3 50 l.e.n.) este urmată imediat de altă serie monetară de
indigen, anume Datamas. Numele acestuia este scris cu li tere greceşti, a.vlnd
362.
fusese comandant al armatei persane şi apoi satrap ln Capadocia şi Paflagonia1•
deasupra iniţialele unor magistraţi locali. Se pare că Data mas, omorlt ln anul
Intre anii 367-3G5, Datamas a asediat oraşul Sinope, dar a trebuit srt se
retragă la ordinul lui Artaxerxes. lnainte de asediu era ln rela ţii bune cu sinope
enil, care li trimiseseră lucrători specialişti pentru a-i construi o flotă şi maşini
de război.
ceea ce indică o ocupaţie străină. In

După clţiva ani, monedele de argint ale oraşului apar cu lcgeutl:i arameană.
333 ,
cind Alexandru cel :\lare trece prin
Capadocia, emisiunile monetare proprii sinopeene reîncep.
La această epocă găsim din nou pe drahmele de argint nume de magistra ţi
identice cu acelea ale magistraţilor astinomi <le pe stampilele noastre : �Lovo(
at()(;'.
la nr. 230, 2 50, 324 , 361 , 362, 363, 364 ; 'Hpwv(Lµo.;)
la nr. 445 ;
Atw( µtllov) la
nr. 296, 297, 34 3, 344 ;<l>opµ(lov) la nr. 31 6, 31 7, 318 .
Credem interesant a menţiona în această ordine de idei şi faptul că prin
cipalele simboluri pe care Ic poartă stampilele noastre : ciorchine de strugure (nr.
212, 21 3, 21 4, 21 5, 232, 2 5 1 , 366, 367, 448, 449),proră de corabie (225, 226.
227, 2 84, :2 85), pasăre (nr. 277, 278 , 279, 28 6, 371, 443, 444 , 445 ),
ornament
la pupa unei corăbii (nr. 21 8 - 220; 32 1 , 333, 334 ),
se găsesc ln tocmai şi pe
monedele de argint de la Sinope din această epocă2•
ln jurul anului 300 ,
tenie cu Eumelos, regele regatului bosporan care, după cite ştim, ajuta ln această
Sinope, condusă din nou de tirani, este ln relaţii de prie
epocă pe refugiaţii din Callatis, fugiţi ln timpul asedierii oraşului lor de către
Lisimah.
La 220 l.e.n. oraşul este a tacat de Mitridate al II-lea regele Pontului ;
la 1 93 este cucerit de Farnaces şi de atunci rămîne mereu ln stăplnirea regilor
Mitridate Eupator, născut la Sinope, pierde oraşul în cel de al ! treilea

Pontului, devenind capitala acestora.
război cu romanii şi ln anul 47l.e.n. oraşul devine colonia Iulia Felix Sinope.
1. CR ITER I ILE PE BAZA CĂRORA POT F I ATRIBU ITE STAMPILE L E

C U NUMELE ASTINOMILOR
Aceste scurte ştiri de ordin istoric sint preţioase pentru studiul nostru,
deoarece ele arată clar că numai in prima jumătate a secolului al IV-lea
şi anume intre anii 390 - 364 î.e.n. putem urmări numele aceloraşi
magistraţi pe monedele de argint şi pe stampilele de amfore. La sfir
şitul scolului al IV-iea, după întreruperea marcată de apariţia satrapului
Data.mas şi de monedele sinopeene cu legendă arameană (ceea ce indică
o suspendare a independenţei oraşului), putem urmă,ri din nou numele
magistraţilor care apar şi pe monede şi pe amfore.
1 883, p. 69 - 7 1 , el. ln
op. cit., p.
a M. Slx, Sinope, ln op. cit., p.
1 Crumholz, De Asiae Min. Salrapis Persicis, M. Six, S inope,
24 - 2 5 .
24 -25 .
GRUPA A 11::& - BINOPE 89'
Aceleaşi simboluri pe monede şi pe amfore întăresc observaţiile de

mai sus cu privire la numele magistraţilor monetari. De altfel, problema
stampilelor cu numele astinomilor a fost mult şi larg dezbătută şi în ultimele
decenii a căpătat o rezolvare pe care nici noi nu o socotim încă completă
în orice caz, sîntem a cum foarte departe de vechile păreri ale lui P. V.
şi definitivă, dar de care totuşi trebuie să ţinem seama.
cum şi ţiglele cu aceleaşi stampile erau fabricate exclusiv la Olbia. VI.

Becker1 care credea c ă toate amforele c u titlul ş i c u numele astinomilor, pre
Skorpil2 credea că marea lor majoritate provine din Crimeea, mai precis din.
acum şi de părerile lui V. Pârvan care credea că ţiglele cu stampilele as

Teodosia, dar n-a reuşit să dovedească aceasta. Tot atît de departe suntem
tinomilor sînt fabricate la Istria, că astinomii respectivi erau magistraţi

ai Istriei etc. 3• Pridik4, studiind cele aproape 7000 stampile cu astinomi
de la Ermitaj , s-a apropiat cel mai mult de realitate. El consideră în
genere aceste stampile ca aparţinînd unor centre din Asia Mică, pe care
însă nu le-a determinat. De cronologie, Pridik nu s-a ocupat în mod special.
În ce priveşte pe astinomi, învăţatul rus arată că funcţia lor avea mai multă
însemnătate în oraşele Asiei Mici şi ale Bosporului cimerian decît la
Atena. în Bospor, ca şi în Asia Mică - spune Pridik - astinomul era
acela care introducea bărbaţii în listele de proxeni. El supraveghea să se
încaseze regulat sumele pentru arendarea pămînturilor sacre şi - se pare,
tot el controla şi baterea monedelor.
Faptul că îi găsim pe aceşti astinomi ca eponimi atît pe stampilele
amforelor, cît şi pe monede, dovedeşte că ei aveau funcţii de seamă în
sectorul economic al oraşului. Numele unor slujbaşi cu atribuţii minore ,
ca ale astinomilor de la Atena, care se ocupau mai mult cu poliţia şi cu
întreţinerea străzilor şi a pieţelor n-ar fi putut garanta comerţul şi mone- .
tăria oraşelor, care in epoca respectivă ajunseseră la un nivel de dezvoltare
maximă.
Din lucrarea cea mai importantă a lui B. N. Grakov care ne-a parvenit
numai tîrziu, pe cînd studiul nostru era dat la tipar, am reţinut concluziile
la care ajunge învăţatul sovietic şi după care toate stampilele cu numele
astinomilor (de tipul celor dreptunghiulare, cu simbolurile plasate în
dreapta, mai rar în stînga şi niciodată la mijlocul stampilei) aparţin unor
categorii speciale, care nu iese din limitele Pontului Euxin : el le atribuie
pe toate oraşului Sinope, afară de cîteva care erau din Chersonesos.
Totuşi s-ar putea să fi fost şi mai multe centre de producţie. Anumite
particularităţi izbitoare pe care le-am observat chiar de la prima clasare
a torţilor de amforă cu numele astinomilor, găsite la Istria, fac plauzibilă
o astfel de presupunere, Pe de o parte compoziţia lutului şi formele
torţilor, pe de altă parte onomastica, simbolurile şi grafia, ne obligă să
înfrăţim unele stampile, obţinînd mai multe grupe, cu particularităţi
bine distincte. Deşi în linii mari ele rămîn în cadrul aceleiaşi arii, este
mare de stampil<>, i;; ă ne <lucă la c oncluzia că nu numai Sinope şi Chersonesul

posibil ca în viitor o analiză mai minuţioasă, bazată pe un număr mai
1 P. V. Becker, op. cit., X I, p. 305 ; idem, Ober die im sadlichen Russland Gefundenen·
z VI. Skorpil, Jnscrip(ii ceramice din muzeul Kerci, tn „ I . A . K . " , I I I, 1901 şi X I, p. 1 9 - 1 65
Henkelinschriflen, Leipzig, 1864.
a V. Pârvan, H. IV, ln „Anal. Acad. Rom.", Mem. Secţ. Ist., XXXV I I I ; nr. 15,_
•.
1916, p. 9, nr. 3 .
' E. M. Prldik, op. cil., 1917 şi
1928.
90 lllPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
au produs astfel de amfore stampilate cu numele astinomilor, ci şi alte

centre de producţie asiatice. Ne gîndim la unele oraşe greceşti mai mari
sau mai mici de pe coasta sudică a Mării Negre, ca Amisos, Trapezunt
şi Cerasus, despre care se ştie că erau producătoare de ulei de măsline
şi de vinuri. Qraşele acestea trebuie să fi avut aceeaşi organizare a astinomiei
ca şi Sinope. Vecine şi chiar aliate între ele, cu aceeaşi bază culturală
ca şi Sinope, de ce acele oraşe, - în special Amisos, -n-ar fi avut olăritul
lor propriu şi nu şi-ar fi valorificat produsele lor direct � Micile deosebiri
de ordin tehnologic, onomastic, iconografic şi de stil care îndreptăţesc o
uşoară subgrupare a stampilelor cu numele astinomilor, de care am vorbit
mai sus, pot fi indicaţii în acest sens.
Î n condiţiile de astăzi o cercetare mai adîncă nu se poate face şi cum
Grakov s-a fixat la Sinope, este indicat să urmărim şi noi această clasi
fic are, deocamdată singura certă. Cînd afirmăm că Pontul Euxin este
la Sinope ci şi la Chersonesos pe care multe descoperiri îl consacră

patria exclusivă a ştampilelor cu numele astinomilor, ne gîndim nu numai
drept un mare centru de producţie şi de export. Oraşele de pe coasta de

N-V a Pontului Euxin nu au fost luate în considerare. Nici una dintre
coloniile greceşti de la Bosporul tracic pînă la Bosporul cimmerian nu
cultivă măslinul şi deci nu putea să facă export de ulei. în ce priveşte vinul,
aceste colonii aveau, ce-i drept, culturile lor şi dădeau o producţie destul
de mare. Ştim bine că Apollonia, Mesembria, Odessos, Dionysopolis,
Callatis, Tomis, Istria şi mai ales Tyras, Olbia şi toate oraşele Bosporului
cimmerian aveau vii în jurul lor. Dar vinurile din aceste regiuni erau
de calitate inferioară, vinuri slabe, care nu aveau nici consistenţa, nici
aroma, nici dulceaţa vinurilor de sud. Marile cantităţi de vinuri produse
în aceste părţi ale lumii traco-scitice nu puteau fi nici condiţionate, nici
depozitate vreme îndelungată, tocmai din cauza lipsei calităţilor superi
oare. Fiind vinuri uşoare, trebuiau consumate repede şi fiind ieftine,
cu toată marea lor cantitate, abia puteau acoperi o parte a consumului
intern al oraşelor şi al populaţiilor băştinaşe din jur.
Vinurile locale, uşoare şi mai acre, nu-i satisfăceau pe greci care erau
obişnuiţi cu vinurile grele, dulci şi scumpe din ţara lor, iar vîrfurile lumii
băştinaşe erau şi ele de mult atrase de rafinamentele grecilor aşezaţi aici.
Iată cum se explică urmele imenselor cantităţi de amfore care aduceau
vinurile din sud.
De sigur, nu aceeaşi era situaţia vinurilor din oraşele Bosporului ci
merian. Î n special Crimeea, cu o climă şi o floră submediteraneană,
Chersonesul avînd o producţie calitativă apropiată rle aceea a vinurilor

dădea vinuri superioare - ca şi în zilele noastre - mai grele, mai dulci.
greceşti, putea deci să facă faţă, parţial, consumului localităţilor din jur,
a unor vîrfuri ale populaţiei din stepă şi chiar să exporte la depărtări aşa
cum o dovedesc stampilele chersonesiene găsite la Istria, Callatis, Bisone,
Odesos etc.
Coloniile de pe coasta de est şi de sud a Pontului Euxin : Colchida,
Dioscurias şi Phasis, aflate în zona caldă şi adăpostită rle la poalele
Caucazului (în care şi astăzi cresc lămii, rodii, portocali �i chiar pal
mieri) aveau şi ele producţia lor proprie de vinuri superioare şi - poate -
chiar de ulei de măsline. Dar nu putea fi vorba decît de o producţie
locală, limitată la nevoile proprii, ale unor colonii slab dezvoltate, fără.
putinţa unui export.
GRUPA A Il•a - SINOP.E 91
Dincolo însă, de-a lungul coastei asiatice pînă la Bospornl tracic,

începînd de la Trapezunt şi pînă la Heraclea Pontică, erau răspîndite
cel puţin 20 de colonii mari - dintre care 8 ajunseseră oraşe - state
autonome cu monedă proprie - şi peste 30 de aşezări mici. Toate se
bucurau de o climă în care măslinul şi viţa de vie erau la ele acasă. Sinope
a fost în cursul veacurilor cel mai mare centru politic, cultural şi economic
din această regiune, centru atît grecesc, cît şi a numeroşi stăpînitori,
asiatici. Unele aşezări mici greceşti de pe coastă erau controlate de Sinope,
altele erau asociate cu el, dar cele mai multe au dus o viaţă independentă,
atît din punct de vedere politic, cît şi mai ales - economic. î n astfel
de condiţii, unele din aceste colonii ar fi putut face export pe cont propiu,
fie cu amfore stampilate, fie cu amfore nestampilate.
2. VALOAREA CONCLU Z I ILOR L U I B. N. GRAKOV
L uînd ca bază a studiului nostru în acest sector rezultatele obţinute
cu oarecare rezervă : JJfetodele de datare si

de B . N. Grakov - deşi el însuşi intitulează capitolul V al lucrării sale
' o încercare de concluzie- noi
socotim că atît atribuirea, cît şi ordinea cronologică sugerate de Grakov
sînt astăzi singurele valabile şi că - pînă la alte documentări - trebuie
să le adoptăm întocmai.
Desigur, viitoare descoperiri, mai îngrijit şi mai intens înregistrate
în complexele arheologice, vor putea să aducă, atît pentru centrele de
producţie, cit şi pentru cronologie, elemente noi. Ele nu vor fi însă sub
stanţiale, pentru că - aşa cum a văzut Grakov - Pontul asiatic este
patria stampilelor noastre şi secolele IV - I î.e.n., constituie vremea
existentei lor.
So cotind ceramica comercială ca pe un monument epigrafie-ar
din trecut ai acestui material nu au dat atenţia cuvenită laturii arheologice

heologic, Grakov îşi exprimă pe drept cuvînt regretul că cercetătorii
şi că aproape totalitatea lor s-au străduit numai pe linia epigrafică, care

nu poate găsi in miile de stampile decît aceleaşi formele reduse la 3 - 4
rînduri. Vechile cercetări au ignorat simbolurile şi studiul lor comparativ,
aceste din urmă elemente de documentare necercetate încă s-a bizuit ma.i
precum şi - mai ales - condiţiile şi mediile arheologice. Tocmai pe
mult savantul sovietic in lucrarea sa din 1929.

Neavînd acum posibilitatea unei analizări mai largi a lucrării lui
Grakov, găsim necesar să reproducem mai jos măcar titlurile sugestive
a.le capitolelor, precum şi unele completări, după cum urmează :
Cap. I. Locul de producţie a amforelor şi ţiglelor care poartă numele
astinomilor şi regiunea lor de răspîndire, după descoperirile arheologice,
în comparaţie cu ceramica stampilată a altor grupe.
Cap. II. Conţinutul stampilelor şi rostul lor pe a?nfore.
Cap. III. Dialectele, ortografia şi prescurtările numelor proprii.
Cap. IV Ceramica purtînd stampile cu semnele astinomilor, modul
.
<le aplicare a stampilelor, alfabetul şi emblemele.

Cap. V -VI. Metodele de datare şi o încercare de clasificare a stampi
lelor ceramice cu numele astinomilor.
Capitolul acesta conţine considerentele proprii, pe baza cărora autorul
îşi sprijină alcătuirea ordinei cronologice şi a celor şase grupe.
IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
Ceea ce poate înteresa în mod deosebit pe cercetătorii noştri este

faptul că, pentru ca să poată ajunge la cele mai avansate concluzii în
problema determinării locului de producţie şi a periodizării amforelor
sinopeene, Grakov a folosit cu erudiţie şi discernămînt toate disciplinele
ştiinţifice angajate într-un� astfel de studiu : paleografia, iconografia, ono
mastica, arheologia, numismatica, tehnologia, istoria, ştiinţele economice
şi - în special - studiul comparativ al materialului şi izvoarelor cercetate.
După un scurt capitol de încheiere, lucrarea se termină cu listele
alfabetice ale astinomilor şi producătorilor pe grupe cronologice, liste
pe care le-am introdus şi noi în Anexa lucrării de faţă, alături de listele
lui Pridik şi Ahmerov.
3. PARTICULARITĂŢILE TIPO-TEHNOLOGICE ŞI CELE DE ORDIN ONOMASTIC

LA STAMPILELE SINOPEENE
î n cele ce urmează vom proceda la analizarea materialului nostru
factic şi vom încerca să tragem unele concluzii noi, ce se desprind
din această analiză.
î n grupa a II-a, consacrată stampilelor din Sinope, am adunat toate
stampilele de amforă cu numele astinomilor (nr. 212 - 437), în afara
celor din Chersonesos, ca fiind determinate sigur pe baza ultimelor cerce
tări sovietice şi trecute de noi la grupa a IV-a.
Tot aici sub semnul 8 au fost grupate separat stampilele cu numele
astinomilor aplicate pe ţiglele de acoperiş, socotite a fi tot din Sinope
( nr. 438 - 457).
î n indicele pe grupe au fost incluse în ordinea alfabetică atît numele
de pe torţile de amforă, cit şi acelea de pe ţiglă. Am făcut unificarea,
aceasta şi pentru motivul că numele astinomilor şi ale producătorilor de pe
ţigle apar de cele multe ori şi pe torţile de amforă ale aceluiaşi oraş.
Am făcut excepţie cu numele lui „"E"t'1)µo<;" care a fost scos din acest
indice şi trecut la indicile grupei a III-a, pentru că această stampilă
aparţine Heracleei, împreună cu alte trei stampile adîncite, care n-au
putut fi întregite. „"E"t'1)µo<;" a fost adăugat la sfîrşitul seriei 8, deşi nu
aparţine de Sinope ( aceasta pentru a avea grupate la un singur loc toate
ţiglele stampilate).
Ordinea cronologică a stampilelor sinopeene, cu numele astinomilor
găsite la Istria şi studiate aici, a fost alcătuită de noi după criteriil e lui
Grakov, pe grupe şi pe ani. Această clasificare încheie capitolul de faţă.
Forma exactă a amforelor pontice cu numele astinomilor nu ne-a
fost bine cunoscută decît în ultimul timp. Pînă de curînd ştiam numai
că, cu tot numărul mare de descoperiri făcute la Callatis şi la Istria, nu fusese
scoasă la iveală nici o amforă întreagă (cele găsite întregi pe teritoriul
nostru purtau numai stampile de la Rhodos, Thasos şi Heraclea).
În materialul nestudiat de la Istria, am găsit unele fragmente destul
de mari, care ne-au fost de folos pentru cunoaşterea parţială a formelor
amforei pontice. Am găsit şi cîteva exemplare (fig. 20, nr. inv. 2140 ;
fig. 21, nr. inv. 2102 şi fig. 22, nr. inv. 21 3 7 ) cu toarta întreagă, legată
de git şi de pîntece. Avem şi părţi din gurile amforelor, precum şi nu
meroase buze legate de mănuşile stampilate. Jumătăţile de jos lipsesc
însă cu totul.
93
,::„-..: .::::.:..;-:_, ,
\
,,..,,,. - - - ... „,,\',�:„ ... -
I
... _ _ _ _ _ _
\
\I \ /
I
I I '
I
- - - - i1 -,..
/I
_ _ _ _ ,;
-/ /� - - I
- - /,'
· . : :::_
-_-:-
�-
i
I I
I
,,,..- -",·"
/ I)
I
\�
I
I
, _ _ _ _ _L
Fig. 20. - Fragrnent de amforă sinopeană de la Istria

(nr. 340 din text).
I
I
I
I
J..
Fig. 21 . - Fragment de amforă slnopean ă de la Istria
(nr. 266 din text).
94 � IMPORTUL .AMFORELOR STAMPILATE .LA ISTRIA
Tipul amforelor sinopeene a putut fi apreciat însă mai bine după ma
terialul recoltait din unele centre de import din sudul U.R.S.S.
Oert este că tipurile acestor amfore sînt variate, atît ca formă, cit
şi ca dimensiuni : ne-o dovedesc fragmentele dela Istria tot atît de mult,
I
I
- - - -+
I
�--==:=.'I__
I
-
I
- - -
I
//
f I/--- - --- \I
I
I
I
�-I I I
I I I
I I I
I I
I I
I
I I
I I
I I
I I /
I I /
J 1) /
I
/
Fig. 22. - Fra gment de a mforă sinopeană de la Istria

(nr. 267 din text).
cît şi unele descoperiri făcute în sudul U.R . S. S . şi înregistrate de cercetă

torii sovietici.
Acest lucru se poate observa chiar de la prima vedere şi în fragmentele
publicate de noi : fig. 20 (gîtul umflat, gura îngustă, linia orizontală pe par
tea umflată a gîtului, curbui-a torţilor) ; la fig. 21 (gîtul scurt, gura mai
largă, umerii alungiţi care indică un pîntece larg, torţile ieşite din vertica
lă ; la fig. 22 (torţile mai puţin curbaite, cu partea orizontală mai lungă) .
Un fragment cules la întîmplare p e valea Kubanului (1928) are gîtul
fiu al lui Kuv(aXoi; şi 'Ay1X-rwv ca producător.

întreg şi amîndouă torţile. Pe una din ele numele astinomului Ilpo-rocy6poci;
Amforele întregi care s-au găsit în mormintele 7 , 18 şi 43 de la Elisave

tinskaia n-au fost precis atribuite Sinopelui, ele fiind greşit inventariate
la intrarea în depozitul muzeului, după cum ne informează N. V. Anfimov.
GRUPA A II•& - SINOPE 95
O amforă întreagă sinopeeană. s-a găsit de către colhoznicii ilin Staraia

Korsemskaia în ripa fluviului Kuban şi a fost trimisă Institutului pedagogic
din Krasnodar, dar ea a fost distrusă în perioada cînd regiunea Kubanului
s-a aflat vremelnic ocupată de trupele germano-fasciste.
· în fine, se cunoaşte o amforă din Sinope relativ întreagă, găsită la.
Kerci în 1906 şi publicată de VI. Skorpil 1.
Îi lipseşte numai fundul , dar atît cît se
păstrează este suficient ca să ne dea ima
ginea aproape completă a unuia din ti
purile sinopeene (fig. 23 ).
Indicaţiile pe care le-am putut obţine
din analiza diferitelor fragmente de la Istria
şi din unele publicaţii sovietice, fac posibilă
descrierea a două dintre tipurile amforelor
T i p u 1 I, de cea mai mică dimen

sinopeene stampilate, după cum urmează :
siune. Corpul, de formă ovală, cu umerii

teşiţi şi gîtul jos. O mică umflătură la
partea de jos a gîtului. Buza mică, slab
profilată. Torţile scurte, ovale în secţiune,
se îndepărtează puţin în direcţia umerilor.
Piciorul scund, de formă cilindrică, este
masiv şi nu are gol la mijloc ; el se înalţă
uşor, confundîndu-se aproape cu forma
conică de la sfuşitul amforei (fig. 20).
Inălţimea totală a amforei . 0,62 m
Diametru maxim la plntece 0,30 m
Inălţimea gttului . 0,10 m
Diametrul gltului . . 0,08 m
Inălţimea torţilor . . 0,14 m
T i p u 1 II, mijlociu, asemănător c u Fig. 23. -Amforă din Sinope, găsită la

Inălţimea piciorului . 0,03 m
cele din cimitirul nr. 2 de la Ust-Labinski Kerci (după fotografia lui VI. Skorpil).
în Kuban2 , are forma conică regulată.
Umerii par aproape orizontali, deşi se apleacă foarte uşor spre exterior,
gîtul este mai înalt şi buza clar profilată. Torţile, ovale, foarte late în
secţiune (fig. 2 4 ) .
Înălţimea totală a amforei . 0,71 m
Diametrul maxim la plntece 0,34 m
lnălţimea gltului 0,20 m
Diametrul gltului • . 0,10 m
Înălţimea torţilor . • 0,21 m
lnălţimea piciorului . 0,04 m
în general, dimensiunile nu sînt absolute, se observă oscilaţii de 5 - 7 %·
1 VI. Skorpil, ,lJ.aTHpOBaHHaSI KepaMB'leCKaSI HllADHCb H 3 3eJieRcKoro KypraHa, ln „ I. A. K".

Petrograd, 1912, p . 1 19.
2 N. V. Anfimov, 3eMne11em1e y MeoTo-capMaTCKBX OJieMeH npuKy6aHbSI, p. 181,
fig. 1 1 , tn „ M . I.A.", 23, 1 951,
�6 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATJ.: LA IS'l'RIA
Datele acestea relative, pe care le-am obţinut printr-o dificilă J:p..,raţie

de culegere a atîtor informaţii disparate, se confirmă în bună parte printr-o
descoperire pe care am făcut-o recent într-unul din depozitele de la Istria.
Am găsit aici o amforă întreagă cu stampilă sinopeană, depozitată
de multă vreme, fără nici un fel de indicaţie asupra locului şi condiţiilor
de găsire. Se pare că a suferit unele stricăciuni
.. „�
pe umflătura pîntecelui , poate cu prilejul dez
gropării, deoarece este vizibil că a fost lipită în
mai multe locuri şi uşor întregită în două puncte.
Nu lipseşte însă nici un fragment de bază din
întregul ei (fig 25).
Pe una din torţi este imprimată în relief o
stampilă dreptunghiulară - cu scrisul pe patru
rînduri. Stampila are inscripţia citeaţă şi ele
gantă. Ea se prezintă astfel :
occr'ruv6µou
TI ocrt8e:Lou 't"OU
0e:ocplwvoi;
'A7toJJ..6 8wpo;
La extremitatea de jos a gîtului, pe latura

torţii stampilate, acolo unde încep să se dez
volte umerii amforei, se văd două litere vopsite
cu roşu : rA.
Fstampi
ig. lată Amforă
24. -
di n pri m sineopeană
el Ou toate că - după cum am spus mai
grupele
�ronol o gi ce ,
lng ăsită
din Kuban fi(mdupăov). An-
N. V.
săpături
sus - nu avem nici o menţiune asupra locului
şi condiţiilor de găsire, putem socoti totuşi că
acest important monument din depozitul de la
Istria nu poate proveni decît din vechile săpă-
turi făcute în cuprinsul acestei aşezări sau - cel
mult - dintr-o descoperire întîmplătoare făcută într-una din movilele fu
nerare care înconjoară aşezarea (sînt indicaţii că în urmă cu 15 -20 de
ani, sătenii, care prin repetate arături au distrus cîteva movile, găsind
mai multe amfore întregi, le-au adus la „cetate").
Oricum, pentru studiul nostru, exemplarul de la Istria are o deosebită
valoare, pentru că ne îngăduie să cunoaştem în modul cel mai concret
formele şi conţinutul tipului celui mai obişnuit de amforă de la Sinope.
Amfora întreagă de la Istria poate fi clasată în tipul nr. 1, mai sus
descris.
Este sigur că, după cum am arătat, amforele sinopeene au şi alte
forme.
Sînt numeroase cazurile în care se pot observa deosebiri de proporţii,
curbură şi orientare, atît la torţi, cît şi la profiluri. Chiar pe baza unui
fragment cit de mic se poate vedea că respectivele torţi aparţin unor amfore
deosebite intre ele ca formă şi ca dimensiuni. Dar în stadiul de astăzi al
cunoştinţelor noastre, nu sîntem în situaţia de a analiza şi a descrie toate
tipurile .
.Materialul şi tehnica amforelor sinopeene ne arată că majoritatea lor
erau făcute din pămînturi albicioase, care nu conţin prea mulţi oxizi de
97
Fig. 25. - Amforă sinopeană întreagă, găsită Ia Istria .
7. ImPortul amforelor stampilate la Istria
98 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE L A ISTRIA
fier. Din această cauză, deşi arse la temperaturi de peste 800°, păminturile
nu devin roşii de tot, ca la Thasos. î n spărtură, pasta prezintă granule mari,
dar nu prea dense, precum şi multe puncte roşii şi negre, despre care se
spune de obicei în chip simplist că ar fi minereuri sau cărbune pisat
amestecate într-adins pentru a uşura coeziunea amestecului din pastă. (De
fapt, sînt pietricele ce se găsesc obişnuit într-un anumit pămint supus
frămîntării şi rămase insuficient calcinate în timpul arderii) .
Fig. 26. - Curbura ş i profilul deosebit l a două toarte de a mforă

de aceeaşi provenienţă sinopeană.
Să reţinem deci, că unele amfore cu nume de astinomi sînt sensibil

deosebite de altele, prin felul cum se prezintă pasta ceramică (de un roşu
mult mai intens, dovedind păminturi cu oxizi de fier, deci fabricate în
alte centre) ; această remarcă va putea fi folosită în viitoarele cercetări
pentru descoperirea altor centre de producţie în .Asia Mică.
Stampila era aplicată de obicei pe o singură toartă, ca şi la Thasos,
cuprinzînd în acelaşi cadru toate elementele : titlul, simbolul, numele magis
tratului şi numele producătorului, de multe ori chiar patronimicul.
Cu toate acestea, cunoaştem cazuri în care erau stampilate ambele
torţi. Vl. Skorpil publică un fragment care a păstrat ambele torţi1 ; pe
una se veie stampila în care apare numele astinomului, patronimicul
şi titlul :
. . EI . . . [II ocn8]d [ou]
. . mt>An.:To ['t'ou] 'Hcpocta't'o
. . . OYALTYNO . . . [8wp ]ou ocITTU v o(µou)
cealaltă conţine numele producătorului, patronimicul său şi calitatea de
ceramist
IKE . . . . . . 'lxe:[ cr(ou 't'ou] .
�IO . . �w[wcr(ou] . .
L [KepocµEw ]c;
„ . „ • .
Fiecare stampilă are un simbol diferit. .Astfel de stampile sînt în genere
torului KepocµEuc; ; în masa stampilelor de la Istria nu s-a găsit nici una

excepţional de rarA, îrţ special, acelea care să indice şi calitatea producă
de acest fel.
1 VI. Skorpil, ln „ I.A. K . ", X I, p. 80 nr. 333 şi 1n „aannCKH", X XV I I I, p. 126,
nr. 1 1 1 şi 1 1 9.
GRUPA A II.a - SINOPE 99
Acelaşi autor ne dă în lucrarea citată (la pag. 127, nr. 4) şi exem

plul unei amfore stampilate pe amindoua torţile cu aceia�i stampilă :
'Ap La't"o�ocve:oc;
� Lvcu7t(cu (vo c; )
ocO"'t'Uv6(µou)
Alt fragment1 prezintă pe una din torţi
[ ' ApLa't"o:v.AE ouc;]

[ OCO"'t'UV]6(µou)
[Iloae:La]cuvio(u)
Pe cealaltă toartă este o monogramă mai mică, în care se văd literele T Y

(poate începutul numelui unui producător).
Din cele cîteva exemple mai sus citate, se vede că la Sinope au funcţi
onat concomitent mai multe sisteme de stampilare a amforelor, dar
sistemul cel mai uzitat era acela al stampilei pe o singură toartă. Aceasta
ne-o dovedeşte şi faptul că mai mult de jumătate din fragmentele de torţi
stampilate găsite la noi şi în sudul U.R.S.S. poartă stampile în al căror
complex intră toate elementele obişnuite la marcarea amforelor comerciale.
Problema stampilării la Sinope are însă şi alte aspecte, încă nelă
murite. Asupra unora dintre ele socotim necesar să ne oprim mai mult.
Am arătat şi cu alt prilej , că stampilele cu astinomi de la Sinope se
împart, din punctul de vedere al conţinutului, în două categorii bine dis
tincte.
Prima categorie o formează stampilele pe care le-am grupat sub 5.
Particularităţile acestei categorii constau în faptul că legenda este scrisă
totdeauna în 4 şi 5 rînduri. Titlul magistratului astinom este pus la genitiv
singular. Numele care urmează şi care este tot la genitiv singular, este
fără nici o îndoială numele astinomului. Urmează, de cele mai multe ori,
patronimicul în rîndul trei sau împărţit în două rînduri (în 3 şi 4) ; iar în
ultimul rînd este totdeauna numele producătorului, acesta la nominativ.
Această regulă generală odată stabilită, toate numele din această
categorie sînt sigur identificate şi nu ne vom mai ocupa de ele.
A doua categorie (6) o formează stampilele în care legenda este dispusă
pe trei rînduri suprapuse : în primul rînd un nume la genitiv, în ultimul
rînd alt nume la genitiv sau la nominativ, iar la mijloc titlul magistratului
astionom, totdeauna la genetiv singular. Determinarea calităţii este foarte
dificilă pentru persoanele indicate pe aceste stampile, mai ales cînd ambele
nume sînt la genitiv.
Iată de exemplu stampila cu nr. 367 din seria 6 .
Â l�KOI
A�TINOMOI
no�E IÂON IOI
1 „J.M.N.P.", Suppl. V, p. 496, nr. 5 ; Suppl. V I I I, p. 31, nr. 2 ; „ I.A.K.", p. 134,

ur. 9, cf. Skorpil, op. cit., p. 122, nr. 1 1 .
PU:terh presupune că IloaeL86>vLoi;; este numele astinomului, dar nu

putem accepta uşor ideea că numele din primul rînd ar fi al producă
torului, deoarece în acest caz el ar fi trebuit să apară la nominativ singular,
adică cu terminatia OL sau HL.
Alt caz, exem'.plificat prin stampila cu nr . 345.
A U : XINOY
A�TYNOMOY
APAKAE ITO�
în rîndul al treilea apare aici numele producătorului terminat în OL.
Cum rămîne însă cu titlul astinomului, care în această poziţie este
precedat de numele lui Ataxtvl)i;; la genitiv singular '
Mai sînt şi cazuri în care rîndul de sus şi cel de jos poartă amîndouă
numele la nominativ, numai titlul magistratului de la mijloc este la genitiv
( ex . la noi, nr. 386 ).
MNH� IO�
A�TYNOMOY
APXE TI TOA EMO�
Şi mai mult încurcă lucrurile forma dialectală Al:.TYNOMEYNTOl:.,
pe care o găsim destul de des în locul astinonului la genitiv singular A:r.Tl'
NOMOY precedat de un nume propriu la genitiv singular şi urmată de alt
nume la nominativ (ex . la noi, nr. 443) :
Ll IO<l>ANTOY
A�TYNOMEYTO�
APXE TI TOAEMO�
Toate aceste neregularităţi au făcut să nu putem şti totdeauna care
_
este numele magistratului şi care al producătorului.

Pridik însuşi a avut această dificultate şi, cu t9ate posibilităţile lui de
erudit în materie, n-a reuşit s-o rezolve. El s-a mulţumit să adune într-o
,tabelă aparte, stampilele cu titlul între două nume, în cuprinsul cărei
tabele a deschis două coloane deosebite :
a) Astinom ori fabricant.
b ) Fabricant ori astinom.
Aceleaşi nume apar în ambele coloane, în ordine alfabetică, dar o
determinare hotărîtă, Pridik n-a putut face.
în subgrupa 6, noi am separat toate stampilele cu titlul astinomului
plasat între două nume şi le-am pus în ordine alfabetică, folosind numele
astinoinului indiferent de ordinea în care este el aşezat (deasupra ori,
dedesubtul cuvîntului «a-ruv6µou şi indiferent dacă numele sînt la no
minativ ori la genitiv) .
Calitatea persoanei, indiferent d e locul unde s e găseşte plasat numele,
am obţinut-o în urma une i prealabil e analize comparate a tuturor numelor
de la subgrupa 5 şi a celor din tabelele lui Pridik:, după cum se va vedea
mai jos.
Am putut obţine astfel un rezultat destul de mulţumitor, pe care
general, însă, astinomii şi producătorii din subgrupa 6 obţinuţi pe baza.

deocamdată nu-l folosim decît ca instrument informativ. în indicele nostru
GRUPA A II·a - BINOPE 101
acestei analize comparate, au primit o clasare mai fermă decit la

Pridik.
Subgrupa 6, a stampilelor cu astinomi (în care titlul de astinom apare
între două nume) cuprinde 38 de posturi. Am urmărit să stabilim o regula
ritate în ceea ce priveşte :
1 . cazurile (nominativ şi genitiv) în care sînt puse numele astinomi
2 . de asemenea şi ordinea în care apar aceste nume. Pentru concluzii

lor, respectiv ale producătorilor ;
am tinut seama de trei elemente :

a) frecvenţa cu care apare fiecare nume în calitate de astinom, res
pectiv de producător, în indicele lui Pridik ;
b ) gruparea astinomilor cu producători l a Pridik ;
c) corespondenţa între simbolul din stampila noastră şi cea a lui
Pridik.
Socotim că tabela B din Pridik este dată de el ca nesigură, în ce pri
veşte calitatea de astinom sau de producător. Numele date de el în indice
sub B, noi nu l-am luat în considerare la stabilirea raportului numeric.
Pentru stabilirea grupelor, s-a utilizat cu precădere tabela A a lui Pridik,
tabela B luîndu-se în considerare numai în cazurile cînd numele sau gru
S-au socotit ca certe, posturile în care se găsesc toate elementele

pările nu apar în · A.
(a, b, c,) sau cel puţin două dintre ele şi anume : număr + Pridik sau
Pridik + simbol.
S-au socotit foarte probabile, posturile în care calitatea celor două
nume reiese din raportul lor numeric, în cele mai multe cazuri cite unul
din nume apărînd într-o singură calitate în indicele lui Prid.ik. În cazurile
acestea apare uneori şi corespondenţa simbolului. Cum însă Pridik soco
teşte simbolul ca aparţinînd astinomului, nu s-a socotit hotăritoare această
corespondenţă.
Pornindu-se de la cunoscut spre mai puţin cunoscut, totalul de
38 de posturi a fost împărţit în trei grupe. Din fiecare grupă s-au eliminat
cîteva posturi, care, neoferind elemente suficiente, nu permiteau tragerea
unor concluzii destul de sigure. Grupele sînt :
A. Grupa cu două terminaţii clare (la nominativ şi la genitiv), fie
că numele apar în întregime sau sint reconstituite.
B. Grupa cu o singură terminaţie clară,fie că numele apar în întregime,
fie că sînt reconstituite.
C. Grupa cu ambele terminaţii reconstituite şi cu numele uşor re
constitui te.
Pentru concluziile asupra cazurilor, au servit grupele A şi B, pentru cele
asupra ordinei, grupele A B şi C.
Analiza concepută pe bazele mai sus explicate ne-au dus la următoa
rele rezultate :
Grupa A
Total 17 posturi
Eliminate ca incerte 1 "
16 posturi utilizate dintre
care :
13 posturi certe, confirmate prin :
Număr, Pridik, Simbol 4 (252, 254, 255, 271)
Număr, Pridik, Simbol { Y) 1 {263)
Pridik, Simbol 3 {258, 260, 274)
Pridik, Simbol { Y) 3 {266, 268, 284)
Pridik, Simbol ( t) 2 (257 , 276)
în care avem :
Cazuri : N om. -- Prod. 12 }
92,3 %
}
=
Gen. - Ast.
Ordine : 1. Prod. 11 84,6 % =
2 . A st.
}
şi 3 posturi foarte probabile, in care avem :
Cazuri : N om. - Prod. 3 = 100 %
}
Gen. - Ast.
Ordine : 1. Prod. 2 = 66,6 %
2. Ast.
}
Din totalul de 16 posturi, avem :
Cazuri : N om. - Prod. 15 97,3 %
}
=
Gen .. - Ast.
Ordine : 1. Prod. 13 = 81,2 %
2 . A st.
Grupa B
Total 14 posturi
Eliminate ca incerte 4 "
10 posturi utilizate, dintre care :

Număr, Pâdik, Simbol 4 {251, 253, 256, 275)
Număr, Pridik, Simbol { T ) 2 {282, 285)
Pridik, Simbol ? 1 {277)
în care avem :
}
Cazuri confirmate printr-un singur nume :
Nom. - P�od. 7 = lOO %
}
Gen. - Ast.
Ordine 1. Prod. 5 = 71,4 %
2 . A st.
}
şi trei posturi foarte probabile, în care avem :
Cazuri : N om. - Pro<l. 2 = 66,6 %
}
G en. - A st.
Ordine : 1 . Prod.
2 . Ast.
GRUPA A II·a - BINOPE 103
Din totalitatea de 10 posturi avem :

Oazuri : }
N om. - Prod.
Gen. - Ast.
9 = 90 %
Ordine : 1. Prod. } 5 = 50 %
1. Ast.
Grupa C
Total 7 posturi
Eliminate ca incerte 2 ;'
5 posturi utilizabile, dintre care :
Număr, Pridik, Simbol 3 (272, 280, 287)
Număr, Pridik 1 (279)
în care avem :
Ordine : 1 . Prod.
2 . Ast.
} 1 = 25 %
şi 1 post probabil, în care avem :

Ordine : 1 . Pro d.
2. Ast.
} 1 = lOO %
Din totalul de 5 posturi, avem :

Ordinea : 1 . Prod.
2. Ast.
} 2 = 40 %
„
Total 31 posturi
Pentru stabilirea cazurilor utilizate, grupele A şi B : 26 posturi.
Pentru stabilirea ordinei utilizate, grupele A B şi C : 31 posturi.
Total 26 posturi
}
Cazuri :
Nom. - Prod. 24 = 92,3%

Gen. - Ast.
Ordine : Total 31 posturi
1. Prod.
2. Ast.
} 20 = 64 ' 5 o;,
'0
Oînd sîntem puşi în situaţia de a completa sfîrşitul numelui, cunoscind

calitatea persoanei desemnată de fiecare nume dintr-o stampilă, este
indicat să punem la numele astinomului terminaţia genitivului, iar la
numele producătorului pe cea a nominativului, eroarea posibilă fiind
de 7 , 7 % .
104 IMPORTCL AMFORELOR STAMPILATE LA !STRIA
Conducîndu-ne în primul rînd după terminaţia morfologică a numelui

( cu eroarea posibilă pe care am arătat-o mai sus) şi în al doilea rînd ordinea
în care apar numele ( eroarea posibilă este aici de 25,5 % ) , am ajuns la
concluzia că majoritatea numerelor din seria 4 a grupei B. aparţine astinomi
lor ; celelalte nume le-a atribuit producătorilor şi le-am înregistrat ca
atare în indicele general.
4. DESPRE Ţ I GLELE DE ACOPERIŞ D IN S INOPE
Ţiglele de acoperiş de provenienţă sinopeană formează ceea de a

patra serie în cuprinsul grupei II. Seria aceasta, care începe cu nr. 438,
încheie expunerea materialului factic în legătură cu stampilele de la
Sinope.
Despre însemnătatea producţiei de ţigle de acoperiş, precum şi despre
cauzele �are au dus la importul acestora din Asia Mică, vom vorbi mai
pe larg în altă parte.
După cum vom arăta acolo, ţiglele stampilate cu uumele magistraţilor
astiuomi nu sînt fabricate la Istria, aşa cum s-a putut crede după emblema
vulturului cu delfinul, aplicată pe unele stampile. Ele nu aparţin nici
Olbiei, care avea aceeaşi emblemă ca Istria, ci sînt de provenienţă sinopeană
�i pot fi datate pentru prima jumătate a secolului al IV-lea î.e.n. Cele mai
vechi stampile de pe ţigle sînt cele cu legende prescurtate (la noi nr. 438,
439, 441, 445, 450, 452) . Tot. din secolul al IV-lea şi începutul secolului
al III-iea sînt şi stampilele cu vulturul şi delfinul. l:uv7tEv este poate
dar îl găsim mai ales pe ţigle. Între cele 14 ţigle sinopeene stampilate
cel mai frecvent producător în această epocă.. E l apare şi pe amfore,
găsite la Istria, trei sînt ale produc'itorului l:Lvw?t(vwv cu diferiţi astinomi

(nr. 444 cu ÂL6q>otv't'oc;, nr. 445 cu 'Hpwvuµoc; şi nr. 452 cu XotpL�e:v(8'1)c;).
Pe acelaşi l:Lvw7tlwv îl gă3im pe ţiglele de la Tyras, dar cu alţi
astinomi : 'ApLO"t"6�ouJ.oc;, Iloae:L8wvLoc;, şi 'IO"t"Loti:oc;. Î! mai aflăm şi la Pridic, în
tab. E, a. 8 toţ pe ţigle cu astinom ul Kupoc; şi la E , c.l. cu Atax.EV'1)c;.
Pe torţile 'de amfore l: Lv7tlv apare cu diferiţi alţi astinomi în
număr de apro'.lpe 20 (Pridik Tab. A. şi B . ). S-ar putea deduce de
aici că produc'i torul nostru a avut o activitate neîntreruptă timp de
25-30 ani, dac], socotim că magistraţii astinomi se schimbau în fie
care an. Se pare însă căi avem de-a face cu doi producători cu aceleaşi
nume : la ţiglele astinomului Kupoc; (Pridik, C. A. 1 7 ) şi Ia amforele
astinomilor Il1hotLxoc;, IloMx't'wp şi Iloae:L8c:moc; (Pridik A., 165, 167 şi 172
b). l: Lv7t(v apare ca fiu al lui 'AV't'La&€v'1)c;.
SJ, ne oprim p11ţin şi a3upra altei probleme. Numele l: Lvw7t(wv apare
cercetătorilor. E xaminind un nu.măr foarte mare de inscripţii ceramice,

cu omega în loc de omicron (l:Lvo . . . ) , ceea ce părea de neînţeles
ne-am dat seama c1 avem de-a face cu o formă dialectală provincială.

a cuvîntului l: w7t(voc; genitivul singular de la l:Lvw7t(v care înseamnii.
„locuitor din Sinope". Termenul acesta a dat naştere unui nume pro
precizat el l:Lvw7t(wv nu e.ste un ethni con, ci reprezintă numele produ

priu, care a devenit cu timpul un nume curent. î n felul ace.sta rămîne
citorului.
Trecem acum la caracteristicile tehnologice ale ţiglelor sinopeene găsit(}
la Istria. Trebuie să remarcăm în primul rînd lipsa de omogenitate a pastei
GRuPA .A II-a - SINOPE 105
şi unele particularităţi cu totul neobişnuite ale produsului. Ţigla sinopeeană

stampilată prezintă în secţiune trei straturi suprapuse, bine distincte.
Feţele sînt făcute dintr-un lut mai fin şi bine frămîntat, pe cînd masa
ceramică dintre ele prezintă un lut calcaros,cu granulaţie mare şi neregulată,
de culoare gri deschis, care contrastează cu roşul tare al celor două feţe.
Arderea s-a făcut la 950 - 1000°, producînd o puternică sudură între cele
a : secţiune transversală într-un acoperiş de casă ;

b: porţiune de acoperiş văzută ln plan ; c : secţiune
Fig. 27. -
longitudinală ; d : detaliile unei ţigle izolate ; e : acoperămlnt

de ţigle peste o groapă funerară din epoca elenistică.
trei straturi. Mijlocul a devenit aproape gresie şi, prin sudare, a dat un
fel de placaj deosebit de rezistent la lovire. Faţa superioară, netezită cu o
zeamă foarte fină după uscare şi înainte de ardere, nu are porozităţi,
deci nu permite pătrunderea apei, dimpotrivă, face ca apa să se scurgă
repede la vale. Iq:ipermeabilitatea perfectă la care s-a aj uns prin această
făţuire specială şi prin arderea la temperaturi înalte, este un lucru foarte
important. Apa nepătrunzînd în ţiglă, se evită ca aceasta să capete o greutate
prea mare şi să apese acoperişul. Cealaltă parte nu este făţuită şi prezintă
neregularităţi şi granulaţii mari.
Stampilele sînt aplicate întotdeauna pe faţa principală, netezită, către

unul din colţuri şi rareori in cimpul ţiglei. Nu se observă însă o regulă
susţinută.
Dimensiunea ţiglelor :
Lungimea 0,515 m
Lăţimea . . . . . 0,370 m
Grosimea 0,018 m
Mărimea stampilei . 0,040 X 0,0 1 5 m
Dimensiunile de mai sus au fost luate după ţigla întreagă găsită în

mormintul nr. 19 de la Mariţîn şi publicată de Max Ebert, op. oit. , 1913,
p.1 - 113. Este asemănătoare cu stampila găsită la Istria (nr. 442).
Este locul să precizăm că dimensiunile ţiglelor variază dar rămin
în jurul proporţiei medii de 0,50 x 0,30 cm. Dimensiunile stampilelor însă
sînt şi mai variate şi indică, că nu avem de-a face cu un tip standard.
5. STAMP ILE CU LEGENDA lN PATRU Ş I C INC I RlNDURI,

lN CARE NUMELE ASTINOMULUI E STE S I GUR IDENTIFICAT
212 [ &. ] a't'UV6 µ.ou

[ AtaJx(vou
('AyiX[-&wv
OiJrohine de strugitre. - 1 ex.

Din săpăturile şantierului Istria, 1955, Z2 , nr. 23, 0,60 m.
Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A, nr. 3

La M.N.A. Nr. inv. 2762 .
213 cX.a-ru [v6µ.]ou

Ataxtvou
'HpocxA.d�"Y)�
C'iorohine de strugure. 2 ex. la fel.

-
Găsită în L. I după incendiul din 1944.

La M.N.A. Inv. nr. 2032 , 266 1.
Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A, nr. 3.
GRUPA A Il·a - SINOPE 107
214 [&. cr-tu ]v6µou

[ A]tcrx.lvou
[ E ]-t€�voc;
- Ciorchine de strugure. - 2 ex.

- Săpăturile din 1952 la punctul Sinoe-Zmeica şi în depozitul
Istria -1951 .
- La M.N.A. Inv. nr. 2554.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A, nr. 3.
215 cX.cr-tUv6µou
Atcrx.lvou
TLµ6Ae:wc;
Ciorchine de strugure. - 2 ex. la fel.

Săpăturile din 1952 la punctul Sinoe-Zmeica.
- La M.N.A. Inv. nr. 2167.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 3 .
21 6 ă.c;'tUvo(µou)
[ A]tcrx.lvo(u)
[ ]LA[ oxpoc ]( TY)<:;)

- La M.N.A. Inv. nr. 2661.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A . , nr: 3 b.
217 [&cr-tUvo ]µouv-toc;

[ AtcrJx.plwvoc;
[ -tou ·, Ap ]n µL�wp ou
[ Boc-tp cx Jx.oc;

- Găsită în L.I ,după incendiul din 1944.
- La M.N.A. Inv. nr. 2078 şi 2046.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 5 d.
108 IMPORTUL .AMFORELOR ST.AMPJLATE LA ISTRIA
218 &.cr't"Uv6µou
'Av[ .&Je:cntjp[ou
-r[ ou]Nouµ'Y)VLOU
Ornament la pupa unei corăbii. - 2 ex.

S ăpăturile din 1950 Istria, la malul Sectorului X.
La M.N.A. Inv. nr. 2181.
VARIANTĂ. Lipseşte rîndul de jos cu numele producătorului.
Pridik, 1928, tab. A., nr. 6 , are pe 'Av&e:cr-r�pLoc; n,l l ni Nouµ�vLoc; cu următorii
producători : 'Ay&&wv , "Axopvoc;, 'A1t1x-roupLoc;, 'Ap[cr-rwv, 'Ap-re:µ[�opoc;, �iic;,
E!Sµ(Xx.oc;, @e:Mwpoc;, K(XAALcr&fv'Y)c;, KAe:(X[ve:-roc;, Mevocv apoc;, Mevwv, Il<X7t'Y)c;,
Il pu-r(XvLc;, Il pw-roc;, �-recpocvoc;, Tocup[crxoc;.
219 &.cr't"Uv6µou
'Av&[ e:cr-r]'YJ[p[ou]
-rou N[ouµ'Y)v[ou]
'Ay&.&[ (i)V]
Ornament la p1lpa unei corăbii. 1 ex . -
Găsită în L . II după incendiul din 1944.

M.N.A. Inv. nr. 2641.
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 6, nu are, nici o menţiune
pentru cornul abundenţei.
220 [ &.cr]-r[uv6µou]
['A ]v&e:cr't"'Y)p[ou
[-ro ]u Nou[µ]'YJv[ou
[" Ax]opvoc;
Ornament la pitpa unei corăbii. 1 ex.

-
Găsită în L. II după incendiul din 1944.

Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 6.
GRUPA A li·& - SINOPE 109
221 cXcr't'uv6µou
'Av&<:crTY)p[ou
't'ou N ouµ'Yjv[ou
Kp6vLOc;
Ornament la pupa unei corăbii. - 1 ex.

Găsită în L . II după i ncendiul din 1944.
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 6, cunoaşte 37 de exemplare
din 'Av.&ecrriip Loc; a lui Nouµ�vLoc; cu 17 diferiţi producători, dar nu cunoaşte
pe producătorul Kp6vLOc;.
222 CX.cr-ruv[ 6µou]

'Avnµ[cX)(OU]
'Ay&'t'w[v]
Simbolul lipseşte. - 1 ex.

Găsită la Istria, din rebutul săpăturilor 1 950, Sectorul Z - Z.
La M.N.A.
VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 63 , nr. 3 1, cu simbolul (corn) care la.
noi lipseşte.
223 [ &. ]cr't'[ uv6µou]

'Av't'Lµcf[xou]
0u[cx.(]ix[ c;]
- Cornul abundenţei neclar ; stampila aplicată defectuos pe pasta.

prea moale. - 1 ex.
- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă.
� La Facultatea d e istorie a Universităţii Bucureşti. ·

indicatie .
· - Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A . , nr. 8, plus alte două variante cu

· ·
kantharos şi cu ciorchine.
1 10 IMPORTUL .AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
224 &a-ruv6µou
[ ' A]v-rtµ&.x.ou
[Kix]J..Ata.&e[V'YJ<:;]
Cornul abundenţei cu vîrful in jos spre dreapta. - 1 ex.

Găsită in L. II după incendiul din 1944.
La M.N.A. Inv . nr. 2106.
225 &aTUv6µou
AC -Y-
y N O tv\o'( 'Av-rm&.-rpou
K-r�acuv
}e. „ rl <..n-4 N
· · ·· ---
- Proră de corabie. - 3 ex. la fel.

- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături fără altă
indicaţie.
- ÎNTOCMAI la Pri<lik, 1928, tab. A . , nr. 13.
.
226 &a[TUv6µou]
'Av-rt[7t]&.-rpou
"t'OU Nb@voi:;
'A7t0AAWVLO<:;
Proră de corabie. - 2 ex.

Găsită in L . I după incendiul <lin 1944.
La M.N.A. Inv. nr. 2059 şi 2250.
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A . , nr. 12, nu menţionează pe
'A7to/..Awvtot; ci numai pe producătorii : 'A7toc-rouptoi:;, .!lfo i:;, 'Hpixx)..e:l8'Y)<:;,
E>e:u�cupo<:;, Me:v(axoi:;, Il&.7t'YJ<:;, <J>()..cuv.
GRUP.A A II-a - SINOPE 111
227 [ci.a'î'Uv6]µou
'A'll"t'L7tcX"t'pou
"t'OU Nlx[ W'\I]o<;
�Î:o<;
- Proră de corabie. 2 ex.-
- În depozitul şantiei·ului Istria, din vechile săpătm·i, fără alte

indicatii.
'
La M.N.A. Inv. nr. 2428 şi 2088.
ÎNTOCMAI )a Pridik, 1928, tab. A., nr. 12.
228 ci.a'î'Uv6[µou J
'A'Y"t'm&."t'p[ ou]
-rou Nlxwv[o<;]
Ke:�A.l[wv]
Simbolul lipseşte. Ar fi putut fi prora unei corăbii, unicul simbol

cunoscut la toate celelalte 8 variante ale lui 'A'll"t'(7toc"t'po<; al lui Nl'llXwvo<;
- 1 ex.
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 12, nu înregistrează pe
Ke:�/.(wv.
229 -
[ci.a'î'Uv6µouJ
A� a 'Av[-rm&."t'pou J
TcYf'J1 1 -rou N lx[ wv ]o<;
Il&.[7t]"YJ<;
ri� H�

În depozitul şantierului Istria.
La M.N.A.
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 12, cu proră de corâbie.
112 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE L.A. ISTRIA.
230 &a't"uv6µo[u]
� Af. 1" i t-4 °Mc. 'A 7toA.Aoowp[ ou J
� o /\. /\oe:. .J'\ \'>

't"OU �tovucr([ ou]
\\ A
� i ol'l rf
\
[. . . . . .]
T• v 4'
--
- Simbolul lipseşte. - La M.N . .A.. nr. inv. 2752.

- 1 ) Găsită in L . I după incendiul din 1944 ;
- 2) S lpăturile din 1955, Sectorul Z 2, car. 1 , - 0,60 m.
rupt. Pridik 1928, tab . .A.. , nr. 18, indică un număr de 16 exemplare la
- VARIANTĂ. Rindul de j os cu numele producătorului pare a fi
fel, unul din ele purtind şi numele producătorului ML.&pocM't"t)<; . A l doilea

exemplar găsit la Istria în săpăturile din 1955 este perfect întreg, are rama
completă şi indică, că stampila nu purta numele producătorului.
231 [ &cr]'t"uvoµouv't"o<;
[ 'A7t ]o[:A J1.c.uvlaou 't"OU
[ Il o cr]Loc.uvlou
- Ciorchine de strugure. -1 ex.

- Găsită în L . I după incendiul din 1944.
- La M.N . .A.. Inv. nr. 2018.
Pridik 1928, tab . .A.., nr. 20, o ";re completă, cu următorii nroducători :
- VAR IANTĂ. Lipseşte rîndul de j os cu numele producătorului.
'Ay&.&c.uv, 'Apuµc.uv, 'Emx&p"Yj<;, 3-YjvL<;, KocML cr.&Ev"Yj<; MocvLxx6<;, <l> LA�µ.c.uv.
232 &cr't"Uvoµ.ouv't"o<;
'A7toA.Ac.uvloou
Tou IIocrLoc.uvlou
'Ap't"eµc.uv
- Găsită in L. I după incendiul din 1944.

- Ciorchine de strugure. - 1 ex.
- La M.N ..A.. Inv. nr. 2025.

-ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 20.
GRUPA A II-a - SINOPE 113
233 &cn'[uv6µo� � ]
'Ap tcrTlc.uv
['H]potxAel�'Yl�
- Satir mergind spre dreapta, avînd pe spinare un furtun pentru

tras vinul. - 1 ex.
indicaţie.
-La M.N.A. Inv. nr. 2098.
- VARIANTĂ Pridik, 1928, tab. A, nr. 24, nu menţionează pe
·Hpatld�1J�·
234 &[ cr"t'U]v[ 6]µo� (sic I)
K[ r::'PJtl(c.uv
'Aptcr"t'lc.uv
- Găsite în L. I după incendiul din 1944 şi 2417 B în depozit Istria,

- Satir. -3 ex.
1954.
-La M.N.A . Inv. nr. 2077, 2417 şi 2417 B .
- Î NTOCMA I l a Pridik, 1928, tab. A . , nr . 24.
235 [ &cr }ruv6µo� (sic !)

[ 'Apt]cr"t'LC.UV
Ntx(a�
- Satir mergind spre dreapta, avînd pe spinare un furtun de tras

vin. -1 ex.

- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 24.
8 . l111POrtul amforelor stam!> ii• t e l a Istria
236 [&.a]'ruvoµou
['Ap ]La["t'l]wv
[]Ll.oxptfnic;
- Satir mergînd spre dreapta, avînd pe spinare un furtun de tras

vin.-2 ex. la fel.
- La M.N.A. Inv. nr. 2073.
-VARIANTĂ la Pridik 1928, tab. A., nr. 24 b, unde simbolul e
un bărbat cu lance.
2137 [&. ]cr[-ruv6µou J

B6puoc; -roti
Ze:u�wc;
'Ap't'Eµwv
- Demetra în picioare cu facla aprinsă în mina dreaptă. - 1 ex.

- În depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă
� La M. N. A. Inv. nr. 2317.

indicatie.
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 41, între cei 10 pro
ducători nu se găseşte. 'Ap„€µ.wv.
238 occr-ruvoµou
B6puoc; -roti
Ze:[u]�Loc;
cl>Ll.�µe:wv (sic !)
Demetra în prn10are cu facla aprinsa rn mîna dreaptă.

-· 1 ex. -

- La M. N. A. Inv. nr. 2009.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 41, cu diferenţa că cl>Ll.�-
µwv este scris obişnuit.
GRUPA A II·& - SINOPE 115
239 occ;('t')u(V)O(l.OUV't'Oc;
dc:[Aq:>LV]tou 't'OU
KcxAA[ tou]
Mc:[v(crx]oc;
Simbol neclar (poate trident) .

Găsită î n Istria, din rebutul săpăturilor 1954, Sect9rul X.
La M. N . .A.
VAR IANTĂ la Pridik, 1928, tab . .A., nr. 45, dar nu cu acest producător.
[OCc;'t'Uv6µou]
d1J fL1J't'(p(ou]
'A7tcx['t'oupLoc;]
Simbolul lipseşte. Ruptă. 1 ex.

-

L a M. N . .A. Inv. nr. 2642.
Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab . .A., nr. 48 a.
241 A�TYNOMOY ă c;'t'Uv6µou

. . . HTP IOY [d1JfL]1J't'ptou
dAO� dococ;
Cap bărbătesc, spre dreapta. 1 ex .
-

La M. N . .A. Inv. nr. 2647.
Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab . .A., nr. 48.
242 occ;('t'UV6fLOU)
�1J!l-[1J't"ptou]
d1JfL�['t"p (o c; ]
Simbolul lipseşte. Ruptă. - 1 ex.

La M. N . .A. Inv. nr. 2647 .
N ECUNOSCUTĂ la l?ridik, 1928, nici ca fiu al lui �"YJfL�'t"pLOc;
şi nici ca producătorul d1JfL�'t'pLOc; .
116 IMPORTUL A.MPORELOR BTAHPILATE LA IBTRLI..
[ &.a-ruv6µou]
[ÂYJ]fLYJTp(ou
['H]cpcxlcr'rtoc;
- Cap, spre stînga. - 1 ex.

- Găsită in L. I după incendiul din 1944.
&.a[-ruv6µou]
244 Â'YjfL'Yj'rpLoU
0opuxocvoc;
Cap femeiesc cu cunună, spre stînga. - 1 ex.

La M. N. A. Inv. nr. 2665.
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A. 48 - 51 , nu apare acest
producător, care se găseşte numai cu astinomii AtaxJVYJc; şi Euxtfptcr'roc;.
245 occr'ruv6µou
ÂYJfL'YJTplou
K-r�awv
Zeitate cu coroană murală în 4 turnuri, spre stinga. - 2 ex.

Găsită în L. I după incendiul din 1944, al doilea exemplar.
1) La M. N. A. Inv. nr. 2114 ;
2 ) La Facultatea de istorie a Universităţii „C. I. Parhon", Bu
cureşti din săpăturile arheologice de la Istria din 1949 - 1950, Sectorul Z.
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 48, unde găsim aceeaşi
stampilă, dar cu Heracles ca simbol.
24'6 &.a-ruv6µou
ÂYJfL'YJTp[ou
Mt&ptM'r'YJc;
Cap femeiesc cu cunună, spre stînga. - 2 ex.

La M. N. A. Inv. nr 2028 şi 2021.
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A . , nr. 48, cu acest simbol.
GRUP.A. .A. II-a - SINOPE 117
[ occm.>v]6µo[u]
Â1J(J.'Y)'t-pl[o ]u
0uodcxc;
- Oap femeiesc cu cunună, privind spre stîil.ga. - 1 ex.

- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă
indicatie.
'
La M. N. A. Inv. nr. 2423.
- Î NTOCMAI la Pridik:, 1928, tab. A., nr. 48.
246 occm.>v[ 6µou]

Â'Y)µ'Y)-r[p(ou]
-rou 'H[poţ€-
vou]
- Zeitate feminină c.u coroană murală pe cap, spre dreapta. -
5 ex. Simbolul este la stînga.

- Găsite : 2 în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături,
fără altă indicaţie ; 2 în L. II după incendiul din 1944 şi în col. I. M.,
provenind de la Sinoe-Zmeica (3).
- La M. N. A. Inv. nr . 2122 şi 2122 a şi în col. I. M.
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 49, cu producătorii
KJ.ccx(vc-roc; şi Ttµ6J.ccuc; ; stampila noastră este ruptă.
249 ( occrTUV]6µou
Â'Y)(J.'Y)Tp(ou
M[ L ]&pcxM't"Y)c;
't'OU 0cuyv�TOU
- Vas ( kantharos ! ) . - 2 ex.

La M. N. A. Inv. nr. 2049 şi 2087.
Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr . 50.
118 IMPORTUL AMFORELOR ST.AMPILATE LA ISTRIA
250
o N Y ! l oy
A\A KO �
� [ &cr-ruv6µou]
[ Â ]Lovucr(ou
[ II]oc"Tcx[ L]xoi;
. .
----
I
Kantharos. - 1 ex.
La M. N. A. Inv. nr. 2656.
VAIUANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 165 unde IIoc't'CXLXOi; apare
c u astinom, nu producător ca la noi.
25.1 [cXO"'t'U ]v6µou

[ÂL]ovucr(ou 't'OU
[ 'ATC]"1)!LOCV't'OU
[ ' ATCoX>..w ]vL[oi;]
- Nike cu coroană şi o ramură de palmier, "păşind spre dreapta.

-2 ex.
- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă in-
dicaţie.
- La Facultatea de istorie a Universităţii „C. I. Parhon",
B ucureşti.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A. , nr. 53.
-----
T ( N oM oy
252 &[ cr]"TUv6µou
ÂLovucr(ou 't'OU
0 t-J V$ f0'(T0Y0
[ Â"1)]!L"1)'t'p(ou
6�
L I • MHT P l oY
Ciorchine de strugure. - 1 ex.

Din săpăturile arheologice de la Istria, 1949 -1950, Sectorul Z.
La Facultatea de istorie a Universitătii ' „C. I. Parhon",
B ucureşti.
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 54. Nu avem indicaţii
pentru numele producătorului, toarta fiind ruptă.
AI O N'("8
GRUPA A II·& - ,SINOPE .
[ &:()'t'l)v6µou]
L\tovu[ cr[ou 't'ou L\tovu ]
� I O "f ,. crlou 't'[ou]
1</\ E \ T KA.et't'[a.y6pou]
- Simbolul lipseşte, cît şi ultimul rînd cu numele produ�ătorului.

1 ex.
� La Facultatea de istorie a Universităţii „C . I. Parhon", Bucureşti.

indicatie.
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A . . nr. 56, apare cu simbolul

Trepied şi cu producătorii 'A7tol..Aw vtoc;, �tµa.A.(wv, 'Ayoc.S-wv 'Ecr't'ta.'ioc; ,
IIO&rjc;. La stampila noastră nu se văd urmele rindului al cincilea.
254 [&:cr'C'Uv6µou]
[ L\to ]vucr[ou 't'ou]
[ L\to]vucr[ou 't'OU
[K]A.e:(t}'t'[a.y6p]ou
Eoxt..'ij c;
- Tripied. 1 ex.
-

- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A . , nr. 56, cu producătorul
E oxN1jc;.
25'5 [ &:cr't']uv[ 6µou]

[L\to]vucr[lou] 't'[ou]
[ L\ ]tovucr[ou 't'[ou]
KA.et't'a.y6pou
II[ u&Yjc;]
- Tripied. 1 ex.
-

indicaţie.
- La Facultatea de istorie a Universităţii „C . I. Parhon'l,
B ucureşti.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 56 a.
[ă.]O"t"Uv6µou
('E) �-roc(ou
.......__ _ _
--- -
- Tirs sub cele două rînduri. - 5 ex.
- Găsite : 2 în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături,
fără alte indicaţii ; 2 în L . I şi L . II după incendiul din 1944 ; Istria,
săpături 1949, Sectorul Z.
Universităţii ,10. I. Parhon", Bucureşti.

- La M. N. A. Inv nr. 2109, 203 7 , şi la Facultatea de istorie a.
- VAFUANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr 66, fără :.nume� de pro

ducător.
257 'Exoc't"octou
[ ă. ]O"t"Uv6µou
- Tirs între cele două rînduri. - 2 ex.

- în depozitul şant�ui Istria, din vechile săpături, fără altă
_:_ La M. N. A. Inv. nr; 2318 a, b.

indicatie.
- VAR.IANTĂ la Pridik, 1928, tab. B . , nr. 28 b, dar fără preci

zarea că numele 'Exoc-rocto� precedează titlul de astinom. Fără pro
ducător.
258 occ;'t'[I) ]v6µo[I)]

' E [xoc]-roc[f:]ou
['t'O ]u A[ocµ]cix( ou)
[.
„ • • ]•
- Simbol neclar (Tirs � ) . - 1 ex.

indicaţie.
La M. N. A. lnv. nr. 2433.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 68.
GRUPA A II·& - SINOPE 121
259 'Ecr't[ toclou]

KA.e:oc([vc-ro<;1
- Simbolul lipseşte. - 1 ex.

- Săpăturile din 1915 - 1916, Istria.
- Nu cunoaştem colocaţia.
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A. , nr. 75, unde se dă şi
simbolul.
260 âcrTUvo[µou]
�ir1°t /Y
Euxocplcr't[ou]
,� %'
�
Âl)µ�-rpLO<;
- --- - �
Cap de om spre dreapt� - 1 ex.
La M. N. A. Inv. nr. 2111.
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A. , nr. 80 b nu înree-istrează
pe producătorul Âl) µ�-rpLO<; ci pe producătorul 'A7tollwvto<; şi Il p1hocvc;L.
261 âcrTUvoµou
Euxocp(cr-rou
'H poctlc (81)<;
- Floare cu tijă. - 1 ex.

- . În depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă
_: La M. N. A. Inv. nr. 2105.

·
indicatie.
- Î NTOCMA I la Pridik, 1928, tab. A., nr. 80.
262 &cr-ruvoµou
Eux&pLcr-rou
0uoc(occ;
- Floare. 2 ex.
-
- Din săpăturile arheologice de la Istria, 1949 - 1950, Sectorul Z.

La M. N. A. Inv. nr. 2005.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr . 80 a.
26.3 iicmJv6µou
EuxcxptITTou
KcxAALcrWvou
- Poate Fware spre stînga. - 1 ex.

- La M. N. A. Inv. nr. 2069.
- · Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. B., nr. 31 a.
26�
E Y'jj)
�(
XA
.6 H M H
""\
\
&cr[ -ruv6µou]
Euxcx[p,tITTou -rou]
�'YJ[L'YJ [-rptou]
K[J.]e:cx[tve:-roc;]
9� F
- Probabil Floare. Ruptă. - 1 ex.
- În depozitul şantierului Istria, din vechile săpături fără altă
indicaţie. •
- La Facultatea de istorie a Universităţii „C. I. Parhon", Bucureşti.

iXcr-ruv[ 6µou]
Z�vwc; [-rou]
'A7toAAoa[ wpou]
"Axo[pvoc;]
- Simbolul lipseşte. Probabil trofee.

La M. N. A. Inv. nr. 2004.
266 · &cr-r[ uv6µ]ou

Z�vw[ c; -rou]
'A7toAAoawpou
[ 'A7tcx]-rou[pw ]c;
Trofee. - 1 ex.
Î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă
indicatie.
La M. N. A. Inv. nr. 2102.
.
.
GRUPA A Il·& - SINOPE 1 23
267 cXc;'t'\.lV[ 6 ]µou

Z[ �vLOc; J -roti
'A[rr:oXA]oowpou
M[evrxv ]opoc;
- Trofee. - 1 ex. .
- La M. N. A . Inv. nr. 2108.
- VAIUANTĂ la Pridik, 1928, tab. m. 85, sînt 37 de stampile
cu 10 diferiţi producători, dar :o.iciodată Mevrxvopoc;.
[ cXcrT1Jv6µou J
J Z�vLoc;] -roti
'Arr:oXAoowpou
'Hcprx(cr-rLOc;
- Poate Trofee. - I° ex.

- în depozitul şantierului Istria, din vechile să:pătmi, fără altă indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2065.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 85 a.
[ cXcrT1Jv6µou J
'H[prxyevou -r]ou
Ne:L[xcfv]opoc;
Me:v(crxoc;
- Capul unui Silen, în faţă. 1 ex.

-
_: La M. N. A. Inv. nr. 2161.

i ndicatie.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 88 d.
1 A� ry
270 cXc;'t'\.l[ v6µou J
� HPAtcA 1
'Hprxx/..[ d]o[ ou]
4'--
��f:"ATAJ O 'r
-
-roti 'Exrx-rrx[ou
Mrx[v-r[6e:oc;]
.....__
La M. N. A. Inv. nr. 207 4.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 90 e.
124 ll[P()RTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
27.1 [ occr-ruv6µou]
'Hpixxt.d8ou
-rou 'Exix-rix(ou
Mevc.uv
Zeitate feminină în picioare, spre dreapta. - 2 ex.

L a M. N. A. Inv. nr. 2460 şi 2466.
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 90 a, între cei 5 pro
ducători nu este indicat Mevc.uv
HPAl<AEI��.
l
A�T YN�
272 . . ·- OCcr't'UV6[µou J
'Hpixxl.e(8[ou]
-roti 'Exix-r[ix(ou]
ToY E � � .,; 'A7to[At.wvtoc;]
-. p \
�ro -
t
vt-2
Măciuca lui Heracles. - 2 ex.
în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă.
indicaţie.
La M. N. A. Inv. nr. 2141.
273 [occr]-ruv6µou
['Hpix]xt.d8ou
[-ro]u Mtxp(ou
- Zeitate feminină în picioare, ţinînd cornul abundenţei în mîna

stingă. - 3 ex.
- Găsite : una în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături,
fără altă indicaţie, două în L. I după incendiul din 1944.
- La M. N. A. Inv. nr. 2008, 2006 şi 2006 a.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 91 a cu producătorul
'A7tix-rouptoc; .
GRUPA A II•& - SINOPE 125
274 &: cr[ 't'uv6µ]ou

'Hpwvuµou 't'ou
Il ocre:L8ov(ou
'Ecr't'L[ix'foi;]
- Fără simbol.
- 1 ex.
- La M. N. A. Inv. nr. 2547.
- VARIANTĂ Ja Pridik, 1928, tab. A., nr 93, menţionează tre-
piedul ca simbol pentru nouă producători, între care nu se găseşte
•Ecr't'LIXÎ:Ot;.
275 [ &:cr't'Uv6µ]ou
r>"' oY 'Hpwvuµou
A HPJ\NY'"'(oY
�'toYMOJ'.�NIO
't'Ou IlocrL8wv(o(u)
M[c:v(crxJoi; ( � )
\� . er
Trofee pe un soclu. - 1 ex.
La M. N . A. Inv. nr. 2020.
- VARIANTĂ l a Pridik, 1928, tab. A . , nr. 9 3 {producător poate
fi şi MixnL6e:oi;) .
276 [OCcr't']uv6µou
[0'Y)p(xJ�„e:ouc; 't'OU
'AitoÂAwv(ou
[ 'A7t]1X't'OUpLOt;
Leu mergînd . - :t ex.

Săpăturile de l a Istria, 1952.
La M. N. A. Inv. nr. 2134.
Î NTOCMAI l a Pridik, 1928, tab. A., nr. 109, se înregistrează.
un ani.mal dar nu este sigur ca la noi, un leu mergînd la pas spre
dreapta.
27'1 [ cX:crTUv6µou]
' lxe:cr(ou
[ 'A7toc]'roupLoc;
1 f< E L l
, , I I lO l P jO t
- Pasăre spre stînga. - 1 ex.
- Din săpăturile arheologice de la Istria, din 1949 - 1950, Sectorul Z.
- La Facultatea de istorie a Universităţii „O. I. Parhon",
Bucureşti.
- Î NTOCMAI l a Pridik, 1928, tab. A . , nr. 110 a.
278 &[ cr't'Uv6µou]

[ ' l ]xe:cr(ou
[Nou)µ�VLoc;
Pasăre spre stînga. - 2 ex.

Găsită în L . I după incendiul din 1 944.
La M. N. A. Inv. nr. 2013 şi 2096.
Î NTOCMA I la Pridik, 1928, tab. A., nr. 110 a.
279 occrTUvoµou
'lxe:crlou
�w"�P[Lxoc;J
Pasăre spre dreapta. - 1 ex.

La M. N. A. Inv. nr. 2010.
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 110 c ; lipseşte pasărea
ca simbol .
280 cX:crTUvoµou[vToc;]
' I [x Je:cr(ou Tou
'Av't'Lmhpou
[.
„ . .
].

Săpăturile de la Istria, 1950, din malul Sectorului X.
La M. N. A. Inv. nr. 2182.
PROBAB IL la Pridik, 1928, tab. A., nr. 111. Nu cunoaştem
producătorul şi simbolul, stampila noastră fiind ruptă.
GRuPA A II-a - BINOPE 127
28 1 &.a[-ruv6 µou]
" Ix[ e:a(ou] ·t"[ ou]
'Av["C'L]mx"t'[pou]
E[pµ&]<p[LA.oc;]
Simbolul lipseşte. 1 ex.

-
în depozitul şantierului Istria, din vechile săpătmi, fără altă
_: La M. N. A. Inv. nr. 2136.

indicatie.
282 &.a[-ruv6µou]
'lxe: alou "C'ou
'Avn7t&"t'pou
Il&7t'Y)c;
- Figură omenească neclară, în picioare. 1 ex.

-

- La M. N. A. Inv. nr. 2663.
- VAR.IANTĂ Pridik, 1928, tab. A . , nr. 111, nu indică pe pro-
ducătorul Il&7t'1Jc; pentru 'lxeaLou al' lui 'Av"t't7toc"t'poc;.
'lxeaLOc; în genere, o singură dată este semnalat Il&7t'Y)c; la 'lxfoLOc; al lui

î ntre cele 100 de exemplare pentru 7 difP.rite stampile ale lui
'E"t'e:6vLxoc;.
283 cX.a-ruvoµouv("t'oc;)
'lxe:a(ou
L\ 'Y) µ[ O"C'E ]A.'Y)c;

"C'ou Bocxxlou
Probabil Proră de corabie. Lipseşte marginea din dreapta. - 1 ex.

Găsită în L . I după incendiul din 1944.
La M. N. A. Inv. nr. 2052.
VARIANTĂ Pridik, 1928, tab. A., nr. 112, are 16 exemplare
cu diferiţi producători, dar nu cu Ll'Y)µo"C'EA.'Y)c;, pe care îl găsim într-un
singm caz, la alt astinom ZljvLc; al lui 'A7toAA.68cupoc;.
128 IMPORTUL AMJl'ORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
284 occr-ruv6µou
[' lx]e:cr(ou -rou
[Boc]xxlou
[Me ]vwv
- Proră de corabie. - 1 ex.

- La M. N. A. Inv. nr. 2118.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A ., nr. 112 a.
occrTuv6µ[ ou J
' lxe:crlou -rou
Boc[x];:lou
Mv�crtc;
Proră de corabie. - 1 ex.

indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2100.
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 112 a. Producătorul Mv�-
atc; apare pentru prima oară cu astinomul ' lxecrtoc;.
286 OCcr"t"UVOµou
['I ]xe:cr[ (o ]u -rou
'E crTtotlou
[Â]wpoc;
- Pasdre spre stînga. 1 ex.

-

- La M. N. A. Inv. nr. 2012 şi 2674.
- VARIANTĂ la. Pridik, 1928, tab. A ., nr. 113, unde numele apare
în formă Âwplwv.
287 occr-ruvoµouv-roc;
' lxe:cr(ou -rou
' Enov(xou
<l>tA.�µwv
- Călăreţ la pas, spre stînga. - 2 ex.

- Găsite în L . I după incendiul din 1944.
- La M. N. A. Inv. nr. 2050.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 114.
GRuPA A Il-a - SINOPE 129
283 occr-rov6[µou]
'lxi;; cr (ou ['t'ou]
Kixlou M[i6pw]-
7tOCcr't"YJ[c;]
- Simbolul lipseşte. Ruptă. - 2 ex.

î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă
indicaţie.
- La M. N . A. Inv. nr. 2095 şi 2400.
Klxtoc; şi nici pe producătorul Mt6po7toccrTY)c; la vreuna din numeroasele

- N ECUNOSCUTĂ la Pridik, 1928, nu înregistrează nicăieri pe
stampile ale astinomului •Jxfotoc;.
289 [ocO"t'Uv6µou]
["lqMc; 't'ou 'Ecr't'tcxJ(ou
'Ayoc6wv
Cap de Silen, în faţă. - 2 ex .

Găsite in L. II după incendiul din 1944.
La M. N . A. Inv. nr 2664 şi 2086.
Î NTOCMA I la Pridik, 1928, tab. A., nr. 123 a.
290 [ occrJruv6µ.o[u]
[T L(J.OX]poc't"Y)[ c;]
[Kcxl.] Atcr6evou
- Simbolul lipseşte. - 2 ex.

La M. N . A. Inv. nr. 2145 + 2002.

indicaţie şi în J.J. I. Univ.
- Î NTOCMA I la Pridik, 1928, tab. A., nr. 126 e .
. . . . NOMOi [ occr't'U ]v6µ.ou

29 1
KAAA . . . . . . . . Kcxl.A[lxopou 't'ou]
.
II P . . . . . . . . Il p[ o't'cxy6pou]
. . . ANOI:. p:·..e ]cpcxvo.c;
l.. i
'·
�
Simbol'ul lipseşte. - 1 ex.
Pa!��ţi.7'.j. �-U.
·
Găsită in depozitul şantierului Istria·.
1928, tab. A. e, nr. 130. · · , ., „ i l. > [\ • r

La Facultatea d� i storie a Universităţii „C. I. ure� ţi,'. .
_ •J .
Î NTOCMAI la Pr1dik,
11 . Importul amforelor stampllate la Istria
130 IM:PORTUL AMFORELOR ST.AMPILATE LA ISTRIA
292 &[ a-r]uv6�[ ou]

Kocp.]I{ LJx.6pou -roi>
[ II pw ]-rocy6pou
[ j_ 'f) µJ�-rpLOt;
Găsită. in L. I după incendiul din 1944.

Cal de mare. - 1 ex.
La M . N . A. Inv. nr. 2003.

Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 130 b.
293 &[ a-ruv6µou]

K[l.eo]µlvou [-rouJ
III.[ EL(J]-r<Xpx.[ ouJ
' Hpoc[x]Mwv
Probabil Ancoră. - 1 ex .
Să.păturile din 1952, la punctul Sinoe. Zmeica.
La M. N. A. Inv. nr. 2166.
Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 133 b.
294 [ &.a-ruv6µou J
Kl.e[ o ]µlvou [ -rouJ
IlAELa-r[<Xpx.ou J
c:l>oc[ �VLOt;)
1 ex .
- G ăsită la Istria, din rebnt ul să.pă t milor 1 9 5 0, l a p u nc tu l Z .
- Fără sini bol. -
- La M. N. A.
- VARIANTĂ l a Priclik, 1928, tab. A . , nr . 133, nu d ă acest pro-
ducător pe ca.re îl găsim la tab. A., 150 b, c u alt magistrat.
295 [ &.a-ruv6µou J
Kl.eo[v(xou]
-roti M[·f)v(ou[
'A7tol.A[ wvLot;l
1 ex.
.S·imbolul lipseşte. - Poate ancoră. -
- La M. N. A. Inv. nr. 2675.

- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A . , nr. 134, rlar fără produ-
cătorul 'Ano)).�vLoi;.
ORuPA A Il·& - SINOPE 131
296 [&a·rnv6µou]
[ Ae:w ]µ€o[ w ]vTOc;;
['t'ou 'Emo�µou
[ 'Ap( ]a't'WV
Săpăturile clin 191 5 - 1916, Istria.

Călăreţ spre dreapta. - 1 ex.
Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab . A, nr. 137.

Nu cunoaştem colocaţia.
Greşit citită şi atribuită Cnidosului la V. Pârvan H. , VII, p. 37

( Reproducerea stampilei este făcută după desenul lui V. Pârvan).
297 &[ G't'UV]6µou

Ae:wµ€oov't'oc;;
't'ou i Emo�µou
K'Ae:ix(ve:'t'o<;
Călăreţ spre dreapta. - 1 ex.

Săpăturile din 1953, Tariverdi.
Î NTOCMAI l a Pridik, 1928, tab. A, nr. 1 3 7 .
La M . N. A.
29U [ &cr]'t'uv6µou
AeovToc;;
K e:cpoc'A (wv
- Leu. - 1 ex.
- în depozitul şantierului Istria.
- La M. N. A .
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A, nr 138, dar făr;� acest
producător.
299 oc[ (jŢ]uv6µou
L't"EqJIXVO<;
Aeov't"o<;
Poate Leu, spre stînga. -1 ex.
La M. N . .A. Inv. nr. 2066.

VARIANTĂ la Pri dik , 1928, dar fără producătorul �ttqxxvo<;.
30.0 oca't"Uv6µou
Aeov't"o<; 't"ou
� Î:O<;
Ac:ov't"(crxou

- VARIANTĂ
- La M. N. .A. Inv. nr. 2123.
la Pridik, 1928, tab. A, nr. 139, indică numai pe
'Hqxx( cr't"to<; ca producător.
301
AiTY��
l"\A.N E
��
T\o o
occr't"uv6µou
MixvnS.fo[ u]
f' O l'V'OA o p o �
o
't"OU II pw't"ix[y ]6pou
,- oy r p �TA o f 'A7to)J..6 8wpo<;
Leu triumfător şezînd pe un t aur răpus. - 1 ex .
La M. N . .A. Inv. nr. 2019.

VAR.IANTĂ
la Pridik, 1928, tab . .A, nr.142, fără menţiunea că leul
are sub labe un taur.
302 [IXO"'t"UVO[J.OU]
Mixv't"L0eou
't"OU II pw't"ixy6pou
'Ap't"c:µlaopoc;
Leii triumfător, şezînd pe un taur răpus. 1 ex. -
La M. N . .A. Inv. nr 2091.

VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab .A, nr 142, care o are întocmai ,

.
dar fără precizarea simbolului.
GRUPA. A H·a - S lNOPE .133
303
Leu triumfător, şezînd pe un taur răpus. - 1 ex.

Săpăturile din 1953, T ariverdi.
VARIANTĂ
La M. N. A .
l a Pridik, 1928, tab. A , nr . 14 2, fără menţiunea
că leul are sub labe un taur.
304 &cnvoµ.ou[v-.oc;]
McxvnSiou -.ou
[ IT ]pncxy6pou
Me:v(axoc;
( IT de la IT POTArOPI este înlocuit în această stampilă cu x ).

- Protomă de leu îndreptată spre dreapta. - 1 ex.
- Î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă in-
dicaţie.
- VAI\IANTĂ
- La M. N. A . Inv. nr. 2139.
simbolul .
la Pridik, 1928, tab. A, nr. 142 b, care nu indică
305 [ &a-ruv6µ.ou]
[M ]cxvn&fou [ -rou]
[ IT Jpw-.cxy6po[ u]
.[M� ]6pcxM-.[11c;J
- Leu triumfător, şezind pe un taur răpus. - 1 ex.

- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab . A, nr. 142j nu

- J..i. a M. N. A.
·
dă acest
producător.
134 IMPORTUL .AMFORELOR STAMPILATE LA IS'rRLt
306 AI:TYNOMOY &cr„rnv6µ.ou

MANT I 0EOY MtXv"nWou
TOY Il PQT ArnPOY -rou Il pw't"tXy6pou
Il PQTOI: Il pw't"oc;
-Leu trii;nfător, şezînd pe un taur răpus. - 1 ex.

- La M. N. A.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A, nr. 142 .
[ &cr't"uv6µ.ou J
307 [M ]1XV't"L6eou
't"OU Il pW't"tXy6pou
'Yaµ.µ.Lc;
Leu triumfător, şezînd pe un taur răpus . - 1 ex.
La M. N . .A. Inv . nr. 2016 .

Găsită în L. I după incendiul din 1944 .
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab . .A, nr. 142 , dar fără produ
cătorul 'P'tXµ.µ.(c;.
308 &cr't"UVOfLOUV't"Oc;
M·IJ't"po?>wpou 't"ou
'A6'YjVL7t7tOU
LlYJfL�'t"flLOc;
- Stea cu opt raze. - 2 ex.

- Găsite : una în depozitul şantierului Istria, ( 2 18 4) , din vechile
·
săpături, fără altă indicaţie ; cealaltă în L . I după incendiul din 1944.

(2104) .
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A, nr. 145 .

- La M. N . A. Inv. nr. 2104 şi 2184.
30.9 [&a ]'t"tJVoµouv-ro[ c;]

M "YJ't"po?>wpou 't"ou
'A6-1JVL7t7tOU
K[ tXAALcr]6ev['Y)c;]
Capul lui Helios. - 1 ex.

- Din depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă
indicatie.
'
La M. N. A.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. _i\ , nr. 145.
GRUPA A. II·• - SINOPE 135
310 & crTuvoµouv-toc;

M'Y)TpoMpou (sic ! ) TOU
'A&tjv( mtou
LT[e�voc;]
Helios. - 2 ex.
Găsite în L. I după incendiul din 1944.
La M. N. A. Inv. nr. 2001 şi 2001 b.
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A . , nr. 145, nu :cunoaşte pe
:L:"t"E�voc; între producătorii lui M'Y]Tp68c.opoc;.
311 [ci ]o-TUVOµou

MLxp(ou Tou
'Ap LO""t"IX'(Op[ou]
[„ „ „ . .]
- Poate Floare cu tijă, poate rest trofee. - 1 ex.

- La M . N. A. nr. Inv. 2055.
tab. A . , nr. 150 b, are această stampilă cu 10 producători.

- PROBAB IL lipseşte jos numele meşterului olar. Pridik 1928,
312 [ & ]()t"I)[v6µou]

[MLxp( ]ou TOU
'ApLO""t"IX'(OpOU
[MLA]TLcl8'Y)c;
-- ----

'.l'rofee şi cunună. - 1 eX".
La M . N. A. Inv. nr. 2007 .
tab. A., nr. 150 a, indică alţi 10 producători. Est� nouă şi cununa
VARIANTĂ, dar fără producătorul MLATLc1.811c;. Pridik, 1928,
a.lături de trofeu.
136 DIPORTUL A.Ji!:FORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
313 [ oc<rr]uv6 µ.ot>

Mtxp(ou 't'OU
'Apt<rrocy6pou-
�-rfcpexvoc;
- Trofee pe un soclu. - 1 ex.

- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături , fără altă.
La M. N . A. Inv. nr. 2033.

indicaţie.
314 oca't'UVOµ.ouv't'O<;
T E t ackv 8pou
Mt)mck8ou Toi>
[KexA.]A.ta6evo1>
- Fulgere. - 1 ex.
- La M. N. A.
- Găsită la Istria, 1954, rebut, Sectorul X.
- NECUNOSCUTĂ la Pridik, 1928, ca fiu al lui Tdaocv8poc; şi cu

producătorul K0tAA.,a6evric;
-
„ """'------- ---
-3 1 5 occr['t'Ju[voµouv]
't'Oc; Mvl)crLxA[eouc;J
TEu[6p0tc;J
Simbol neclar. - 1 ex.

- î,n ,depozitul şaptierului Istria, din vechile săpături, fără altă.
indicatie� • ·
;: .: 1
·
· ·
L a M. N . A. Inv. nr. 2419.

·

'
GI<UPA A n-a - SIN OPE 137
[ cX"t'UV ]6µou
[Mv�]cnoc; "t'OU
[ Cl>o ]pµ[wvoc;
Nike înaripată, aplecată spre stînga. - 2 ex.

Găsită în L. I după incendiul din 1944 şi în depozirtul Istriar
1954.
La M. N. A. Inv. nr. 2080 şi 2080 A.
care menţionează în josul stampilei pe proilucătorii 'Ay&.6wv, � oclaxoc; ,

PROBABIL lipseşte partea de jos la Pridik, 1928, tab. A . , nr. 157,
Il&.mic;, Cl>LA�µwv.
317 &[ o"t'u Jv6µou

Mv�aLoc; "t'OU
Cl>opµlwvoc;
Â( 'Y))µ�"t'pLOt;
Nike în picioare, spre stînga. - 1 ex.

î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă,
indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2085.
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 157 a, care nu are însă.
menţionat pe Â'Y)µ�"t'pLoc;.
3 18 [ &a...uv ]c.µouv
[ "t'Oc; M]v�aLoc;
"t'OU Cl>opµ[wvo�
Cl>LA�µwv
- Nike în picioare, spre stînga. 1 ex.-

- La M. N. A. Inv. nr. 2094.
:138 IMPORTUL AMFORELOR ST.Alll'JLATE LA ISTRIA
319 [ &.crJruv[ 6]µou

[ Iloc]cnx[& ]p[o ]u
[Toli] �'l)µ['l)T]p[ou
� [ Tecpocvoc;]

Kerykeion cu fundă. - 1 · ex.
La M. N . A. Inv nr. 2117.

ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A . , nr. 164 a.
320 [&.c;'tuv6µou]
[ Ilf..]e:Lu"t"OCfl[Xl]o
[ ou }Tou 'Amni.&v
Tou Il&rrl)c;
- S'inibol neclar, ştampila e ruptă -Probabil bărbat cu lance. - 1 ex .

- Săpăturile din secţiunea mare, 1951, la Istria.
- La M. N. A. Inv. nr. 2183.
1n;;ă. pe producăt9rul Il&1t'Y)c;.

- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 166, care nu indică
32 1 &.cr"t"Uv6µou
( Il Jf..e: LCJ'tOCflX,(oou
[ "t"OU] 'A1t'Y)µcXV"t"OU
[�Te ]cpocvoc;
- Figură bărbătească îri picioare, cu mîna dreaptă ridicată; în stînga

tine
' o lance. - 1 ex.
� La M. N. A. Inv. nr. 2068.

indicatie.
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 166, unde ::E"t"lcpocvoc;

nu este cuprins în lipsa producătorilor.
GRUPA A lI· & - SINOPE 139
322 [ &cr-rn ]v6µo[ ul

[ II oMxJrnp[ o ] c;
['t'ou �'YJ ] (-L'Y)'t'p (ou
L 'AyiX6]wv
- Cap cu barbă. - 1 ex .
- Din săpăturile de la Istria, 1955, Sectorul Z2 cu 5, 2,50 m a -
- La M. N . .A. Inv. nr. 2757.

·
<lîncime.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1917 , p . 77, nr. 315 -316, unde 'Ay&Owv

nu este sigur, dar se confirmă prin exemplarul nostru.
323 &cr't'uv6µou
II ocrt8e:(ou
't'OU 0e:a:plwvoc;
'A7toM.68wpoc;
- Zeitate feminină rezemată de o coloană. în mîua stîngă ţine

-0ornul abundenţei. - 2 ex.
- 1 . î n muzeul şantierului Istria.
.
- La M. N . .A. Inv. nr. 2120.

- 2. Găsită în L. I după incendiul din 1944.
- NECUNOSCUTĂ la Pridik, 1928, tab . .A., nr. 1 7 7 , cu diferiţi

:producători, însă fără 'A1toM6Awpoc;.
32'1 &a[ 't'U ]v6µ[ ou]

II ocrt8e:lou
't'OU 0e:ocplwvoc;
''Av8pwv
Simbolul lipseşte.-- 1 ex.
- La M. N .A. Inv. nr. 2022.

- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab . .A . , nr. 177, din a cărui listă de

.
12 producători lipseşte "Av8pwv, pe care nu:l găsim decît cu astino

mul 'lxecrtoc; al lui BiXxxtoc;.
1 40 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
[ &.cr]wv6µou
[ II JocrLSe:Lou
[ /1 ]wvucrLoc;
["']ou 0eixplwvoc;
- Zeitate feminină rezemată de o coloană. î n mina stingă ţine cornul
în L. I după incendiul din 1944.

abundenţei. - 1 ex.-
- Găsită
- L a M. N . A. Inv. nr. 2061.
d ucătornl /1 LovucrLoc;.
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 1 7 7 a, dar fără pro-
326 &.cr't"uv6µou
II ocrLSe:Lou
't"Ou [0eix]p[l]wvoc;
Kixl-l-Lcr6ev11c;
- Ze·itate feminină, in picioare ţiuind .cornul abundenţei în mina

stingă. - 1 ex.
- La M. N . A. Inv. nr. 2054.
- VARIANTĂ la Pri ilik, 1928, tab. A., nr. 1 7 7 , unde lipseşte pro-
. ducătorul .
327 I [ &.crTUv6µou J
'o�ID.t\
[ II JocrLSe([ ou J
[ Tou] 0eixplwv[oe;]
1 ,��.-U ��\
·
..
. [ K ]'t"�(J(l)V
Gă,sită în L. I după incendiul din 1944 şi în · depozitul Istria

Probabil Zeitate feminină în p1c10are. Ruptă. - 2 ex.
" 1954.
La M. N. A. Inv,. nr. 2645 şi 2645 Â;
ÎNTOCMAI la Pridik, 1918, tab. A., nr. 1 7 7 .
GRUPA A II•a - SINOPE 141
328 &:[ cr·rnv6µ.ou J

TI [ o ]crLodou
·t"[ o]u 0e:oc.p(w
v[ o]c; Me:v(crx
[o]c;
Zeitate feminină rezemată pe un fus de coloană. în mîna stîngă

ţine cornul abundenţei.- 1 ex.
Săpăturile din 1951 la Istria, în Secţiunea mare, Sect. II, 2,
45 m.
La M. N. A. Inv. nr. 2557 .
VARIANTĂ l a Pridik, 1928, tab. A . , nr. 177 b, unde este alt
simbol.
329 [ &crwv6µ.ou J
[ IlocrL ]oe:[l]ou
-rou 0e:oc.p(wvoc;
[M]v'ijcrL<;
Zeitate feminină rezemată pe fus de coloană. în mîna stîngă ţine

cornul abundentei. - 1 ex.
Săpăturile de la Istria, 1952.
La M. N. A. Inv. nr. 2062 .
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 1 77 a.
[ n pw j"t"�y6pou
330 ( cXO:"t"UVO[J.OU)
[ "t"Ou Ku Jv(cr�ou
Nike mergînd spre stînga. - 1 ex.

La M. N. A. Inv. nr. 2107.
P ROBABIL la Pridik, 1928, tab. A., nr. 184. Exemplarul nostru
fiind rupt în partea de j os, nu putem menţiona pe produc·ător;
1 42 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE L A ISTRIA
331
[ n p C.U't']ocy[ 6pou.]
[ &.a't'uv6µou J
't'ou Kuvl[ axou l

'Aycf6c.uv
Poate Nike mergînd spre dreapta. - 1 ex.

ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 184 a.

La M. N. A . Inv nr. 2445.
.
332
n pc.u't'ocy6pou
[ &.]o-'t'uvoµouno�
[ 't'OU K]uvlo-xou
[@e ]c.u[ V]
Eros aşezat pe un soclu. - 1 ex.

Găsită in L. I după incendiul din 1944.
La M. N. A. Inv. nr . 2015.
Eros inclică pe Nike cu ramura.

VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 184, care în locul l ui
333
Il uOoxp�o-['t'OU J
[&.a't'uv6µou J
't'ou 'A7totJ..]c.uvloou 1
'A7t1nou[pwi:;]
Ornarnent la pupa une'i, corăbii .

- 1 ex.
în depozitul şantierului Istria.
La M. N. A.
ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr 187 a.
334 &.a't'uv6µou
Il u0oxp�O"'TOU
-roiJ 'A7tofJ..c.uvl001>
E\houxoi:;
Ornament la pupa une'i corăbi'i. - 1 ox .

ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 187 a.

La M. N. A. Inv. nr. 2147.
GR UPA A. lI•1 - SINOPE 1 43-
335 &:a-ruv6µou
n ueoxp[ �Jcr-rou
-rou 'Aito/J..[ cu ]v[ (]3ou.
Mt [3oc]c;
Ramitră. - 1 ex.
L a M. N . .A.
Găsită la Istria, în rebutul săpăturilor 1952, Sectorul Z .
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab . .A., nr . 187 a.
336 &:cr-ruv6µou
nueoxp�cr-rou
[ -r]ou 'Ano/J..w1lao[u J
Ilpw-roc;
Găsită în L. Il după incendiul din 1944 . şi în depozitul Istria 1954.

Simbolul lipseşte. Ruptă în dreapta. - 2 ex.
La M. N . .A. Inv. nr. 2639 şi 2639 .A.

ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab . .A., nr . 187 a.
:J :l 7 &:a-ruvoµou[v-roc;]
Tetcrtµcfxou -r[ oî.i]
0eoit6µnou
'Aycf0cuv
Probabil Cornul abundenţei. - 2 ex.
La M. N . .A. Inv. nr. 2164.

î NTOCMA I la Pridik, 1928, tab . .A., nr . J 94.
Â�TYNQ
:J:JB &.a-ruvo[µouv ]
-roc; "!AA[ou 't'Ou]
 LA( a[xouJ
T q •Y/\ Mev([axoc;J
c\'\f\\�
�E � '-
- S·inibolul z.ipseşte. R uptă. - 1 ex.

· : „.„ .•
- La M. N . .A. Inv. nr. 2135.

- î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă indicaţfo_
- V AIUANTĂ la P r idi k , 1928, tab . .A., nr. 1 96 , dar fără producăt orul.
l\ilc:v(axoc;.
1 44' IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE L A ISTRIA
339 oca't'u[ v6µou]

�y)J..ou 't"[ ou]
<l>LALCl'XOU
'Emx.&plJ[ c;]
Găsită în L . I după incendiul din 1944-.

Simbolul lipseşte. R uptă. - 1 ex.
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A . , nr. 1 96 , în care lipseşte

La M. N. A. Inv. nr. 2112.
producătorul 'Emx.&plJc;.
340 [ oca't"uv6µou J
[ <l>l]]µtou 't"Ou
[0 Juatl..e: w
Ilpw't"oc;
Ornament la pupa unei crorăbi1:. - 1 ex.

- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpăt1ll'i, fără altă.
indicaţie.
- La M. N. A. Inv. m. 2140.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab . A., ur. 201 .
34 1
. . . YNOMOY [ occr't"Juv6µou
. . . . . YTOY [<l>l]µto]u 't"Ou
. . . . E I 801 [0eo7t]d6ou
Hiketes pe altar. - 1 ex.

La M. N. A.
ÎNTOCMAI Pridik, 1 928, tab. A., nr. 200.
'( N 01Yl
�
No (
occr't"uv6µou
X a
AC T Xopl)yL[ w ]voc;
p H r- K't"�aW'I
k -r H C ""' �
. �
- Nike conducînd quadrigă. Ruptă. - 1 ex .

- în depozitul şantierului Istria , din vechile săpături, fără altă
indicatie.
'
La M. N. A. Inv. nr. 2412 . .
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 207 .
GRUPA A I I ·• - S INOPE
3 '. !J <Îc;Tuv6µo[ u]
A�T ·(�OMO Xopl)y[ (w ]vo[ c;]
K)1.e:a(V&T[ oe;]
�0 p H F N ° 't'ou Aewµe�[ovToc; ]
T0YAE l\. Mt
\<.A E'A \ N E T
. . - .. . ·•. .
- Simbolul lipseşte. Probabil Nike. - 1 ex.

în depozitul şantierului, rlin vechile săpături, fără altă in
dicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2426.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 208 .
[ ocawv6µou]
[ Xop Y)y(wvo ]c;
[ 't'OU Aewµ€8]oVToc;
[ Ilp w't'o]c;
Găsită în L. II după incendiul din 1944 .

Nike conducînd quadriga. - 1 ex.
La M. N . A. Inv. nr. 2524.

Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A . , nr. 208.
6. STAMP ILE IN TREI RlNDURI, PE CARE TITLUL ASTINOMULUl

ESTE PUS LA MIJLOC
345
INO
[AEa]x_(vo(u)
X [oca]'t'Uvo(p.ou)
T Y f'J O 1„
[ 'Ap ]<Xxl-et('t'Oc;)
A k /\ E I �
- în depozitul şantierul ui I stria, din vechile săpături, fără altă
- Cal de mare. 1 ex. -
__'. La Facultatea de istorie a Universităţii „C. I. Parhon", B u•

indicatie.
<:Ureşti.
10. Importul amforelor lltal'.DJ)llate la Iat.rla
1 46 IMPORTUL AXPORELOR BTAMPILATE=LA ISTRIA
346
o '(� [ 'Av-rtµ.OCJx.ou
MO'( l
[ ă.(j't1JV]6µou
[ ' l cXxxoc; J
car. 2„
- Din să.păturile şantierului Istria, 1955, Sect. Z . 2,
0,50 ID.
La M. N. A. Inv. nr. 2753.
PROBABIL ca producătorul ' locxx.oc; după Pridik, 1928, tab. A.„
nr. 8.
---- ---------
1� H M
3417 Â1)µ�[-rptoc;]
i
A� TYN°M0Y
\i·
ă.(J't1Jvoµou
. 'Av-rtµocx.ou
Af'l TIH
MAX 0 Y
- Oornul abundentei.
' - 1 ex.
- Din săpăturile arheologice de la Istria, 1949 - 1950, Sec-
torul SZ.
- La Facultatea de istorie a Universitătii' „O. I. Parhon",
· · -
Bucureşti.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 8 .
348 ['E]cmcxî:oc;
<ia't1.lvoµ( ou}
'Av-rtµocx.ou
- Oornul abundenţei. - 2 ex.

- în depozitul şantierului Istria, 1952, din vechile săpături, fără.
· altă indicaţie.
La M. N. A. Inv. nr. 2079 şi 2074.
ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. A., nr. 8.
GRUPA A Il·a - SlNOPE 149
357
1.\.-y „ .. _,-,"
· - ·o - - >> ,,_... I
·T � '"
['E aTLoc:J(ou
·''i �
aaTUVo(µ.ou)
��
'A pxe7t(T6Aeµ.o�)
. " iJ
(
- Simbol neclcir.
'
-2
şant. i ern l u i
ex .
- în depozitul Istria, din vechile săpături , fără al tă
- La M. N. A. Inv. nr. 2131 ş i 2131 .A.

indicaţie.
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A . , nr. 35, ' astinomul 'Apxe-
spre <lreap t a .
7t-r6)..e µ.o� apare cu produ c ă .torul 'EcrTtoc:f:o� şi cu simbol u l Cap cu barbă,
358
(tf o t' y Q '
B6puo�
&aTuv6µ.o(u)
'
�� ·
i A�TY tJ0Mo
'An<i)..ou
I
A T TA /\0Y
Cap bărbos, spre dreapta. - 1 ex.
Găsită în L. II după in ce ndi ul din 1944 .
La M. N. A . Inv. nr. 2671.
VAR T A!'\TĂ la Pri dik, 1928, tab . A., nr. 38, unele apare alt
s i mbol .
359 ['Hpoc:xl..e]t8ou
[ &](J'r\)v6(µ.ou)
rÂoc:ux(ou
- Zeitate cu e o ro ană mural ă , îr:.toarsă spre stî nga . - 1 ex .

- în <lepozitul şantieru l u i Istri a, din vechile s ăpături , fără altă
� La M. N. A. I n v . nr .. 2 7 19 .
indicatie.
- VAR IANTĂ l a Prid i k , 1 928, tab. B., nr. 3 3 , dar fără si mbol u l
nostru .
1 50 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE L A ISTRIA
I:T l'NO . . . [ &] cj'ruv6[ µou]

. . . . . . PH . [ IloccnziX]p'YJ[�]
360
.
r AAQK IO l' rt..ocuxlou
- Cap, spre stînga. - 1 ex.

- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpătuTi, fără altă
indicatie.
' La M. N. A. Inv. Ul'. 2064.
ÎNTOCMAI la Pridik 1928, tab. B., nr. 17.
�1J(l.1J't'pLou
36 1 [ &crJruv6µou
Cap ul l'ui Heracles cu barbă, spre stînga. - 1 ex .

Săpăturile din 1915 - 1916, Istria.
VARIANTĂ la Pridik, 1917 , p. 66 -67, nr. 9 7 - 104, cu urmă
toarele trei nume primul rînd <l>A.LoxpiX't"Y) � , <l>(A.wv şi KA.e:oc(ve:-ro�. De
asemenea, în lucrarea mai completă din 1928, Pridik, tab. A., nr. 48,
prezintă stampila astinomului .:'.ll)(L�'t'pLOc; cu capul lui Heracles bărbos şi
cu pielea leului nemeean, privind spre stînga, cu o serie mai lungă de
producători : 'AyiX6wv, 'Av't'oc!o�, 'A7toc't'oOpLo� , 'A7tof..Aw vLo�, "Apoc�, "Ancx.Ao�,
"AneL�, r€p�1J�, �ii�, 'HpocxJ..e La'Y)�, 'Hq:>ocLcr't'LO�, 0uoc(oc�, 0u�, KMocpzo�, KT�crwv,
MocvLxx6�, ML6pocM't"Y)�, NLx(oc�, Nouµ�vLo� , IliXµcpLA.o�, 11Lcr't'6�, Ilpw't'o�, 110-lhj� ,
Iloppo� , <l>(f..w v, 'YiXµµL�.
- Este cazul să notăm că Pârvan în H. VII, p. 36 , publică această.
stampilă eronat, atribuind-o Cnidosului .
362 'A7tOAAWVLO�
� LOV\JcrLO\J
cXcr't'IJv6µou
Vas. - 1 ex..
Din săpăturile arheologice de la Ist.da, 1949 - 1950, Sectorul Z.
La Facultatea d e istorie a Universităţii „C. I . Parhon" ,
Bucureşti.
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 52, care nu indi că
simbolul .
GRUP.� A Il·a - SINOPE 1 51
363 [ �LOVO ]cr�o[.;]

iXO"t'Uv6i.i[ou]
' Apxe:7t-roi.[e!Lou J
Simbolul lipseşte. 1 ex.

-

- La M. N. A.
- N ECUNOSCUTĂ la Pridik, 1928.
364 • E (l"rLOC'foc;
&O"t'UV6!J.OU
�LOVUcr(ou
- Simbol neclar, probabil Vas. 1 ex .

-
- Găsită in L . I. după incendiul din 1944.

- La M. N. A. Inv. nr. 2063.
- ÎNTOCMAI la Pridik 1928, A., nr. 52 .
TE10 PA :E Te:o6pocc;
365
A :ETYN . . . . &crTUv[O!J.OUJ
� I ONY:E IOY �tovucr(ou

Simbolul lipseşte. -1 ex.
indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2144 .
- VAR.IANTĂ la Pridik, 1928, tab. B . , nr. 23 şi tab. A. , nr. 52, care
indică şi simbolul .
366 [Me:vlcr]xoc;
&.[ O'TIJ Jv6!J.OU
�to[ vu Jcr(ou -rou
�'Y)!L'Y)'t'p(ou
Ciorchine de strugure. 1 ex.

-

La M . N. A. Inv. nr. 2029.
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A . , nr.54, unde lipseşte Me:v(crxoc; .
1 52 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
. 367 . . . KOY [�lcr]xou

. . TYNOMOY [ �cr]'ruv6µou
. . :E E I �n . . . . [ Ilo]qe:L8w[vLoc;]
Ciorchine <le st ru g nre . - 1 ex.

La M. N. A. Inv. nr. 2666.
Î NTOCMA I la Pridik, 1928 , tab. B . , nr. 26.
3 68 TLµol.E w c;
tY.crTUv6µou
'E[ mel. ]7tou :;
Corn u l abimclentei. - 1
ex .
- VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. 3 . , nr. 29, nu ga.s1m pe 'E

mel.mic; c n TLµol.ewc;. în tab. A.' nr. 7 4 , astinomul 'E7tLE:A7toc; nn ::lire
între producători pe TLµoA.ewc;.
3 69 <l>LA.oxpch'Y)c;
&[ cr Jruv6µou
' E[7tL Jet.7touc;
)
- ---.___j
,,
- Cornul abundenţe'i . - 1 ex.
- În depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără ::tlti"'t.
· La M. N. A. Inv. nr. 201 7 .

inili catie.
- Î NTOCMAI l a Pridik, 1928, tab. A . , nr. 74.
Zw7t[ uplou J
&a'ruvoµou[ v]
-roc; Koupo/..01>
- .Măciucă j os, Kantharos ( �) în dreapta. - 1 ex.

- Găsită în L. I d u pă incendiul din 194 4 .
- · L a M . N. A . Inv. nr. 2082.
- , yARIANTĂ la Pridik, 19_2 8, tab. B . , nr. 32 b, în care nu este
menţionată 'Şi 'amfora.
371 [�tt ]qxxvot;

&(J"!1)voµou
'lxe:afou
Pasăre sp re stînga. - 1 ex .
La M. N. A. Inv. nr. 2 0 4 8 .
Î NTOCMA I l a Priflik, 1 9 2 8 , tab . A . , nr. llO.
3 72 ' f o·rnxlo(u)
&aTU(v6µou)
NLµocx·ro(c;)
- 1 ex .
- In depozitul ş an t i erulu i
- T T u lt ur pe clelfin .
La M. � - A.
I stria
- Î NTOCM.-\1 l a Prifli k , 1 9 2 8 , t ab . E c, nr. 3 .
:lJ:J Kt.zocl ve:"t'o[ c; ]

&aTU v6[µo u]
''Icpwc;
"t'Ou Z[c.u7rUpouJ
- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături , fără

- Probabil OiorcMne de 1>trugure, în partea ruptă. - 1 ex..
altit.
_: La Facultatea de i stori e a Universităţii

indicatic.
„O. I. Parhon" , Bu
curnşti.
- Î l'\ TOCMAI la Priclik, 1 9 2 8 , tab. A . , nr . 1 2 4 .
Jvh[Elp ]ocM[TIJ]c;
KocA.A[ L ]a6evou;
a(J"!1)[v6 ]µ[o]u
Si mbol neclar, po at e A rc în tolbă. - 3. ex. S i m bo l ul este jos

D i n săpăturile arheologice de la Istria, 1949 - 19 5 0 , Sectorul Z .
L a Fa,:ml tatea d e istorie a Ulliversităţii „O. I . Parhon" , BucmeştL
Î NTOCMAI la Pri d i k , 1928,tab. A . , nr. 126.
154 IMPORTUL AMFORELOR ST.A]i[PILATE LA ISTRIA
375 Ilpw-roi:;
cia-ruv6µ[ou J
Ka:l.l.ta6[evou]
- Simbolul Upseşte. Ruptă. - 1 ex.

- În depozitul şantierului istria, din vechile săpături, fără altă indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2014.
- Î NTOCMAI l a Pridik, 1928, tab. A., nr. 126.
376 <l>tl.oxp&.TI)c;
1
cia-ruv6µou
Ka:l.l.ta6evou

Săpăturile <lin 1952, la punctul Sinoe-Zmeica.
VAIUANTĂ la Pridikl 1928 tab. A. nr. 126 şi tab. B . , nr. 49,
unde lipseşte. <l>tl.oxp&.TI)c;.
377 Il pw-roi:;
&a-ruv6µou
Kpa:[-rLa]-r&.px( ou)
Cap bărbătesc privind spre dreapta. - 2 ex.

Găsită în L. I . după incendiul din 1944.
noscut ca astinom, dar fără Ilpw-roc; între numeroşii lui producători.

VARIANTĂ la Pri<lik, 1928, tab. A., nr. 135, Kpa:-r(()'ra:pxoi:; este cu
3 78 :l: Lµa:I.[ (cuv]

&a-ruv[ 6µou J
Kpa:-rt[ aT&.pxou]
Cap bărbos privind spre dreapta - 1 ex. Simbolul este în stînga.

·

ca astinom, dar fără 1:tµcxA(cuv între numeroşi lui producători .

VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A . , nr. 135 K pa:-r(()'ra:pxoi:; e cunoscut .
GRUPA A lI·a - SLNOPE 155
·„ ___. MH TP
379 M1J"P[ o8wpo.u]
�) � AS.: N
&a�uv6(Lou]
T Eov[lxou]
..
„:,.- , 1'
„�"'\_ ev
I
[ I
- Vas la stinga textului. - 1 ex.

- î n depozitiul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă
indicatie.
'
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. B . , nr. 5 7 .
380 [Ml]xou
[ <Îc;]ŢUV6(L(OU]
[0Je:o8c.u[pou]
- Oiorchine de strugure. - 1 ex.

- î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpăttll'i, fără altă
indicaţie.
- La M.N.A. Inv. nr. 2666.
- VAR.IANTĂ la Pridik, 1928, tab. B . , nr. 59, care are pe Mlxoi;
cu alţi 7 producători şi nu cu 0s68wpoi;.
381 MLxp([ou &aŢUvo]

µouv["o�J
no6[11�J

Din săpăturile şantierului Istria, 1955, Z 2, A.
La M.N.A. Inv. nr. 2 758.
1 56 lllPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
382 [ML]xp [ou &.cr-ruL vo]

[ µo]uv-roc;
[' Ex1n]oc'ioc;
Găsită în L. I după incendiul di n 194-4 .

Cal în libertate, spre stînga. - 1 ex.
Î NTOCMA I l a Pridik, 1928, tab . A . ,

l\f.N.A. Inv. nr. 2081.
nr. 14 9 .
La
38:1 :MLxpl[ ou &muvo J

µouv-ro;,
Te:u6poc(c;)
- Cal în libertate, spre sînga. - 1 ex .
- în depozitul şantierului Istria, din vech i l e săpătul'i fără altă in-
La l\f.N.A. Inv. nr. 2185.

dicatie.
�
- ÎNTOCMAI la Pridik 1928, t ab . A., nr. 149.
3U4 [ <l>LAO JxpifTI)c;

[ &cr-r]uv6µou
M[ LA }nlfoou;
Fără sirnbol. - 1 ex .
în depozitul şantierului Istria, 1951, clin vechile săpături , H\.ră,
altă i nilicatie.
- VARIANTĂ la Pridik, 1 928, tab. A . ,

'
M.N.A. Inv. nr. 2408.
La
nr. 152, care indică şi simbolnL
GRUPA A ll·a - SlNOPE 1 57,
385 M v'Y)crL[ x]J..e:[u�J

<Xcr-ruv6[µouJ
K[l]vwf..L [�]

î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă in
dicaţie.
- ÎNTOCMAI l a Pridik, 1928, tab. A. . , nr. 154.

La M.N.A.. Inv. nr. 206 7 .
38G Mvljaw�
IXCJ"t'Uv6µo(u)
'Apx.e:7t't"of..e: (µo� )
Cap bărbătesc privind spre stînga. - 1 ex.

La M.N.A.. Inv. nr. 2124.
ÎNTOCMA I la Pridik, 1928, tab. B . , nr. 61.
387 [ ' Ap 't"e:] µ[l3w po�]

&cr-ruv6µou
<l>Lf..oxpchou
Simbol neclar. - 1 e x .
La M . N .A.. Inv. nr. 2090.
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. B . , nr, 85, care are ca simbol
Cap spre dreapta.
158 .IMPORTUL . AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
388 <1>6p�oc( c;)

âO""t'UV6(tJ.OU)
[ �]Tecpocv( o e;)
Kantharos în stînga, în dreapta alt simbol şters. - 1 ex.
L a Facultatea d e istorie a Universităţii „ O . I . Parhon", Bucureşti.

Din săpăturile arheologice de la Istria, 1949 - 1950, Sectorul Z .
'VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. A., nr. 205, dar cu alt simbol.
3 1l9 XA . . . . . . . . . Xoc[pL�e:v(Sou]
A� TYNO . . . &O""t'Uv6[µ.ou]
KAA . . . . . . . Koc!.[AL0"6eVY)c;]

Săpăturile de la Istria, 1949, în Sectorul Z, 3 .
VAR IANTĂ la Pridik, 1928, tab. B . , nr. 89, dar cu alt simbol.
390 [&O""t'Lv6µ.ou J
Ke:[cpoc]t.lwv
k F 1\1.îl. N [ � ]LOVU0"68wpo( c;)
\ O N "'( � O � !1. po
Cap spre stînga. - 1 ex.

nu
'VARIANTĂ la Pridik, 1928, producătorul Ke:qxx).(wv apare
nici odată cu acest simbol .
G.RUPA A II• - SINOPE 15!)
7. NE INTRE GITE Ş I FRAGMENTE CLASATE S I GUR PENTRU SINOPE
391 394
în depozitul ş antierului Istria,

din vechile săpături, fără altă in
dicaţie.
- î n depozitul şantierului Istria, - La Facultatea de istorie a Uni
din vechile săpături, fără altă in versităţii „O. I. Parhon", B ucu
dicaţie. reşti .
- La M.N . .A. Inv. n r . 2 1 1 5 .
39!)
---- .) N
A N °M0Y
T E M l �'"' fo
î n depozitul şantierului Istria,

din vechile săpături, fără altă in - Î n depozitul ş antierului i stria,
dicaţie. din vechile săpături, fără altă in
dicatie.
- La M . N . .A . Inv. nr. 2 0 4 8 .
La M.N . .A. Inv. nr. 2 1 3 0 .
393 396
- î n depozitul şantierului Istria, - Din săpăturile arheologice de

din vechil e săpături, fără altă in la Istria 1949 - 1950, S ec. Z .
dicatie. - L a Facultatea de istorie a Uni
- La M.N . .A. Inv. nr. 2 0 7 5 . versităţii„O . I . Par hon" ,B ucureşti .
160 DCPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
.397 . OMO . . . . . S<HI . . .

. E TOT
. . 403 .
. . . AlIO . . . . .
- ln depozitul ş antierului Istria, . . . . 0 ENO

din vechile săpă.turi, fără altă in Găsi tă în L . II după incendiul
- fot M . N . A . Inv. nr. 2 6 4 3 .

dicatie. din 1 9 H .
- J; a M . N . A . Inv. nr. 2H>8 .
398 . . . . A:NT . . .
. . . . 'rO�
. . . Tl'NO . 404
- Cornul abundenţei, la dreapta.

- l n depozitul şantierului Istria, Cantharos, la dreapta.
din vechile săpături , fără altă in ln depozitul şantierului istria,
dicaţie. rlin vechile săpături, fără altă in-
- La M . N . A . Tnv. m . 2414.
- fot M . N . A . In.v. nr. 2 7 2 1 .
1licaţie.
:399 . . or Tor
. . .N .i\ � Tl' . . . .
.
405
. . . }10N . . . .
- Proră de corabie, l a dreapta.
ln depozitul şantierului Istria,
din vechile săpături, fără altă in Găsită în L. II rlup ă incendiul
dicatie. din 1944.
- La M . N . A . Inv. nr. 23. 236 7 . - La M . N . A . Tnv. nr. 2 6 3 5 .
.
406 A l: . . . . . .
II . . . o . .
400 A �T . . .. . .
.,.. . . II . . . . O�
.
. . . XP I „ .
. . o . . . . oN . .
� îO · · · · ·
- FăriJ. simbol.
- ln depozitul M.N.A. Ciorchine, la dreapta.
. . . . or�
Găsită în J„ . I după incendiul
. . . . }!Ol'
401 rlin. 1944.
- I„a M.N.A. Inv. nr. 263 7 .
- 1!1aclă aprinsă, l a dreapta. 407 . „ . • . OY
. . . . . . oY
- ln depozitul şantierului istria,
. . . ITOY
dicaţie.
- La M . N . A . Inv. nr . 2 4 0 3 .
.
. . . . or
- Vas, la dreapta.
. . . .O din 1944 .
402 - Găsită în L; II după incenrliul
- J„ a M.N.A. In v. nr. 2633.

A � TiN . . . .
�\ . . I . .
408
Aooi'ld, la dreapta.
.
- Urmele unui simbol, probabil

Ar . . . . . .
- ln depozitul ş antieruluilstria, ln. depozitul şantierului Istria,
din vechile săpături, fără altă in din vechile săpături, fără altă in
- La M. N. A. Inv. nr. 2142.

dicaţie . di caţie.
- La M.N.A. Inv. nr. 246 1 .
GRt;PA A II-a - BINOPE 161
1,0!l . . . �0.\1 . . A .
. . . . 'ff) P . . . .
. 4H . . NOMOY
(' . . . . .
IK . . . . .
. . . IL\lH . . . . .
. . . . . . . HOL
- ·
Urmele u nui si1nbol, la dreapta.
î n depozitul şantierului Istria, Î n depozitul şantierului Istria,
<lin vechile săpături, fără al tă in din vechile săpături, fără altă in
r:a M.N.A. I nv . m . 2 128. 31 5 . A . Inv . nr. 2873.

<licatie. d i <· a ţ i e .
TJ a
'i I O
0 . . . . . P IQN
. .
,\ n 't' Y N 0 .\ 1 0 1
TI �D
. . . . . TAr . . .
„ . „ . .
A�TYN . . . .
. . ( )( . . .
- UnnPle unui sim bol, poate Proră
. . . ' .
Găsită în L. I I după incendiul
--- l; :1. 11.N . A . Im·. n r . 28 7 '1 .

din 1944.
de corabie, la dreapta. .
din vechile săpăt,nri, făr{t altă in

î n depozit.ul şantierului Istria,
d i catie. 416 . . . . . N0'.\10T

- ·- L a M.N.A. I nv. nr. 2 1-1- .1 . . . . INO!
411
. . . A0!2:.\"
OA
. � T YX O .\ I . . . .
„ . . . . Ciorchine, la dreapta.
Săpăturile <lin 1952, la punc
J,a 1LN.A. I m·. nr . 287 :J .

t ul Sinoe-Zmei ca.
În depozitul şantierul ni Istria,
<lin vechil e săpături, fără altă in
417 . . . . OMOY
d i caţ.ie.
JJa M.N.A. l nv. nr. 2148 .
. . . . TOY
. . . . .\IOT
. . . . I'O P O Y
. . . . OI:
.
- Proră de rorabie, la dreapta.
<lin vechile săpături, fără altă in

Pasăre, la dreapta. - - î n depozitul şantierului Istria,
din vechile săpături, fă.ră a l t ă in

î n depozitul şantierului Istria,
J�a )LN . A . Inv. n r . 2 8 7 fi .
dicati e .
dicaţie.
.
La M . N . A . nr. 2 .t .3 7 .
!,. 1 8 . . . . . OMO . .
. . . . OMOT . . . OPT . . . 0 E O I'

. . . . . . OY TI PilTA . . . .
. . . . . !2.N . . . H�I
Ciorchin e, l a dreapta.
Î n depozitul şantierului l8tria, Î n depozitul şantierului Istria,
'lin vechile săpăt ur i , fără· altă in din vechile săpături, fără altă in
I - foi, M.N.A. Inv. 2877.
d i caţie. dicaţie.
- - La M.N.A. Tuv. nr. 2 -l3 4 . nr .
1 1 . Importul amforelor stamIJilate la lt;Jtria
162 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA I STRIA
419 A :E . . .
. 4 2 't . . . . .M. . .
.
IK . . . C . . . .
IlAE I:E . . . A:ET INOMOI
.6.01 T . . . IA .
Găsită în L. II după incendiul

. . . T01' . . . .
Pasăre, la dreapta.
în depozitul şantierului Istria,
. (lin vechile săpături, fără al tă in din 1944.
dicaţie. -- La M . N .A . Inv. nr. 2883 .
- J1a M . N . A . Inv. nr. 2878.
425 . . . . I:E IOI
420
. . . . TOI
<l>OPMIO . . .
. . . . . OMlPOY
În depozitul şantit�rului Istl'ia

KTH . . .
„ . „ :E
din vechile săpături , fără altă i n

În depozitul şantierului htria,
di catie.
- I�a l\LN .A . Inv. nr. 288 1 .
di caţie.
-- J,a M.N.A. Inv. nr. 2 87 9 .
421 A:E . . . . . MOI 426 . . N. . . .
. . . „ . O:E . . . IUN . . .
I . . . . . UN . . . . . . enN
�HM . . . . Satir mergînd spre drea.pia..
din vechile săpă.turi, fără altă i n

ln depozitul şantierului Istria, Săpăturile din 1952, la punctul
Sinoe-Z meica.
dicaţie. - La M . N . A . Tnv. nr. 288!1.
- M . N . A . lnv. nr. 2880.
4 27 . . . OM . .
A:ETI . . . .
. .
no . . . . 1
422 . . . . . XI . . .
- Simbol neclar, poate trofee, la

. . . . . . IO
TOI . . . KO
în depozitul şantierului Istria,

Ar . . . . O dreapta.
- în depozitul şantierului Istri a�
din vechile săpături, fără alt ă in din vechile să,pături, fără altă i n
dicatie. dicatie.
- La M . N . A . lnv. nr. 2881. - I�a l\LN . A . Inv. nr. 2886.
42:1 A:ETîNOM . . 428 MIKI . . . . T . . .

.6.HMHTP . . . I. . . .T„
„
Uiorch-i ne şi pmră tle corabie, l a

TOI . . . . . . KT . . . . .
. . . NOI . . .
Zeitate feminini1, l a stînga. dreapta.
în depozitul şantierului Istria, - În depozitul şantierului Istria,
din vechile săpături, fără altă in din vechile săpături, fără altă i n
dicaţie. dicatie.
- La M . N . A . Inv. nr. 2882 . - La M.N.A. Inv. nr. 288 7 .
429 . . . TYNOM . . 433 ALTY . . . .

. . . T IMAXOY Il 100 . . . . .
IAOKPATHL . . . PA . . .
. . . . AHN . .
Cornul abundenţei, l a dreapta.
În depozitul şantierului Istria,
Săpăturile din 1952, la punctul
rli cati e .
din vechile săpături, fără altă in Sinoe-Zmeica.
- La M.N.A. Inv. nr. 2892.
- J�a M. N . A . Inv. nr. 2888.
434 . . . . . YN . . .
. . . KAEO . . .
. . . . oe
430 - î n depozitul şantierului Istria,
d_i n vechile săpături, fără altă in
- J�a M . N . A . Inv. nr. 2893.

dicatie .
. . . . . Ene
43:; . . . o. . .
.
Leu culcat, la. drea,pta.

î n depozitul şantierului Istria, ALT . . . .
din vechile Răpături , fără al tă i n KTHL.ON
- L a M .N . "\ . Tn-v. nr . 2889.

dicatie.
Găsită în L. II după i ncediul
� La M . N . A . Inv. nr. 289 4 .

U.in 1944.
431 . . . . OMOY 1 36 AL . . . . .
. . . . OPOL �HMHTPIOY
. . . . HTPIOY . . . . TOY . . . HP . .
di n 1944.
. . . . OYE
Găsită în L . II după incendiul
- I,a M . N . A . I m· . nr. 2890 .

Zeitate feminină, Ja dreapta.
Găsită în L . II după incediul
- J1a, M . N . A . Inv. nr. 289!> .

din 1944 .
432
4 37
. . . . O . . TO . .
. . . NOMO!
. . nor
. . . . OL TOY
.
. . . TI PO . . .
. .
- Din spăturile Istria 1955, t- Sec-

î n depozitul şantierului Istria, - Urmele unui leu în picioare.
din vechile săpături , fără altă i n
torul T. 2, car. 10, 0,70 m.
La M . N . A .· Inv. nr. � 2 7 5 9 .
dicatie.
- L a M.N.A. Inv. nr. 2891.
A fară d e acestea , încă 50 d e exemplare neîntrcgibile.
164 �LOR STAMPILATE LA ISTl(IA
11'll'ORTUL AMFOR�
8. T I GLE DE ACOPE R I Ş SAU DE MORM INT CU N U MELE A S'f INOl\IULUI
A[t]crzlv('l)c;)
&cr-ruv6(µou)
r6:>..e1.-roc;
Vultur pe delfin. - 1 ex .
ÎNTOCMA · J a. Pridik, 1 928, tab. E. c, nr. 1 .
1 39 Atcrxtvo(u)
Al � X \ N O
I
&cr-ruv6(µou
At: T Y N O 'Hpo:x:>..d(o·.1c;)
H P � J< /\ E I
Cal ele rnare . - 1 ex.
î n săpătmile de la Istria, 193 -1 , Sectorul C . , la O , .J-0 m .
NECUNOSCUTĂ. l;::t Priclik, 1928, tab, A., nr. 3, găsim pe toartele
d(_•. amforă Atcrzlvou &cr-ruv6µou 'Hpo:x:>.. e:lo'l)c; iar alte toarte pentru Cherso
nesos în Tab. D .
[&cr-ruv6] µou
['An:oAAw]v[ou
['An:o:>..:>..] wv(ou
Statue si rnăciucă. 1 ex.

-
în depo zitul şantierului Istria.

La M.N.A. Inv. nr. 2 042 .
NECUNOSCUTĂ. L a Priclik, 1928 găsim pc 'A7tOMWVLOc; ca astinum cu
î diferiţi fabricanţi, dar nu cu al nostru. Pe 'An:oAAwv w c; ca fabricant
îl găsim în 35 de locmi, însă, cu alţi astinomi. în cîteva locuri apare măciuca
poziţii e cunoscut şi pe toarte şi pe ţigle. - L a tab. C. b, nr. 4, Pridik

singmă, dar niciodată alătmi de încă o imagine ca la noi. - î n ambele
cunoaşte un 'An:o).:>..w vwc; al lui Mo:v-rWe:oc; ca astinom pe ţigle, dar c u

producăt orul MLxp( o:c; .
<.atlJPA A l !·a - SL'\OPE 165
' Ent Ll wvu(afou)

' J epovoc;
Ynlturid şi delfinul, l a stînga. - 1 ex.

Din săpăturile arhiologice de la Istria, 1949 - 19il0, Sectorul Z .
- NECUNOSCUTĂ. La Pridik, 1928, tab. E . , nr. 6, este o listă de !)

L a Facultatea d e istorie a Universităţii „C. I . Parhon", Bucureşti.
producători, între care nu apare ' lepwv.
Ilocre: Lowvf.ou[ c;}

cfoTuv [6µ.ou]
il wvucrf.o [u]
L• 4 ' ;; :: :;;-... n.„ .. 1

�� T y N
�/-r· ....., �iQ
.
/ I
·;·· · -( l \0 11 .
·,) ' I '/
�l-O�f'SY
I 1
1.'ripiecl. - 1 ex.
Săpăturile din 1915 - 19 16 , Istria.
VARIANTĂ la Pridik, 1928, tab. B . , nr. 23, care nu indică simbol ul .
Pârvan în H, IV, p . 9 nr. 3 , citeşte Tiocrc:LowvLoc; Ll wvucr(ou ca pe un
singur nume, deşi ele sînt clar Reparate prin rîndul din mijloc, care poartă
titlul magistraturii. Nu se face deci nici neosebirea dintre producător şi asti
nom. Greşit fusese socotită ca fiind de fabricaţie locală istriană, tot astfel cum
greşit s-a afirmat, pe baza ei, existeţ.a astinomiei laistriaîn sec. al III-lea î.e.n.
fl LO(f)aV'!"OU
&.crTuvoµ.e:uvToc; ( s: c ! )
'A pxmT6Ae:( µ.oc;)
Pasăre î n centru„ - Textul înconjoară simbolul. - 2 ex .

Î n depozitul şantierului Istria, din vechile să.pături , fără altă in
dicaţie. Al 1loilea exemplar în săpăturile de la Istria, 19!l4-, Sectorul X.
î �T0CMA I h Pridik, 1928, tab. B., nr. 2;).

La M.N.A. Inv. nr. 2460. şi 2460 A.
166 IMPORTUL AMFORELOR STAMPIL.ATJ> LA. ISTRIA
444 �LOcpOCV"t'OU
&cr"t'uv[oµouv"t'o<;]
L W<il 7t l(i) '110 :;
Pasăre în centr u . - Textul înconj oară simbol u l . - 1 ex.

În depozitul şantierului Istria, din vechile săpă.turi, fără al tă in
•l i e:at.ie
. .
La M.N.A. Inv. nr. 2 !!5-L
- Î NTOCMAI la Priilik, 1928 , tab. B., nr. 2 5 .
445 'Hpwvuµo(u)
&cr-ruv6(µou)
L �vwm( wv)
- Pasăre l a dreapta. 1 ex . -

innicatie.
ÎN.TOCMAI la Pridiţ, 1928, tab . B . , nr . 35 g.
' La M.N.A. Inv. nr. 21J8.
' fooxpl·rn [u]

&.cr-ruv[6µou]
• �wv[ucrto<;]
în depozitul şantierului Istl'ia, di n vechile săpături, fără altă

- 1 ex .
Fără simbol.
� La M.N.Â. Inv. ne. 2 04 1.

indieatie.
- NECUNOSCUTĂ. La Pridik, 1928, tab. B . , nr. 'i fi d . , găsim întocmai

această formulă, dar pe torţi de amfore.
GRUPA A II-a. - S.NOPE 167
ibtl. Kupou
&.cr-ruv6µu (sic !)
Neuµ'Y)vlou
Săpătmile de la Istria, 1950, Sectorul Z 2 , O. 5, H42 .

Vitlturul şi delfinitl, la dreapta. - 1 ex.

ÎNTOCMAI la Pridik, 1928, tab. E . a, nr. 8 .
Mlxou
&cr't'Uv6µou
rJ.oc.uxloc.(c;)
Ciorchine. - 1 ex.
Găsită la Istria, 1954, periegheză, la punctul Pescărie.
NECUNOSCUTJ\ la Pri di k cu rJ.oc.uxloc.<:;.

Mlxou
l< o Y �
&cr't'Uv6(µou)
/V\ 1 Il pu-r&.vwc;
A z T Y No �
r�.r y TA N Io t
Ciorch'ine şi poate măr (2) - 1 ex .

pe tor.ţi de amforă în tab. A., w·. 14 7 , cu strugure, frunză Şi. floar�J dar cu
NECUNOSCUTĂ la Pridik, 1928. Mlxoc; apare ca astinom
-
alţi producători, iar Il pu-roc.vtc; ca producător apare pe amfore în 28 de

locuri diferite, niciodată pe ţigle şi niciodată cu Mlxoc;.
168 IMPORTUL -�MJWRELOU ST•.\MPlf,A'l'E LA ISTRIA
L'Oµcpix.J.. t x]ou
[Il pi'.rrJa:v �( c;)

[occrw] v6(µ.ou)
- Scoică, la dreapta. - 1 ex.

- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături fără altă iu-

<licatie.
.
- ÎNTOCMAI ]a Pridik, 1928, tab. B . , nr. 64 e.
45 1 <l>tJ..c.uvoc;
occr·rnv( 6µ.ou)
'Apxr n-r6J..e: µo( c;)
Spic. - 1 ex.
Din săpăturile �antierului Istria, 1955, T 2, A, 1,50 ni.
La M.N.A. Inv. nr. 2 7 72.
NECUNOSCUTĂ pe ţigle cu aceste două "nume şi cu acest simbol .
452 X<lpt�e:vto( ouc;)

occrwv6(µou)
l: w [w]m(wv)
Crin. - 1 ex .
în săpăturile de la Istria, 1954, Sectorul X, 1 E, la 0.60 rn.
J.Ja M.N.A. Inv. nr. 203 7 .
NECUNOSCUTĂ l a Pridik, 1928, unde găsim p e X<lpL�EVLOl)c; C i l
alţi producători pe torţi de amforă la tab. B., nr. 89. dar nu
pe ţigle.
GR UP.\ A II-a. - srnuPE 109
453 ''Ew-
- l!'ără sinibol. 1 ex.

-
- în depozitul şantier u l ui Istria, 1951, di n vechile săpă turi , fără al t{i,
- I,a M.N.A . In>. m'. 2 4o 5 7 .

indi caţie.
- NECUNOSCUTĂ. Pentru prima dată apare u n fragment d e ţ i glă ,
pe care este imprimat, după cum se vede în reproducerea noastră, numele
şi stampila, cu toate particularităţile ei, ne sînt cunoscute p ri n intermedi ul

l ui "E-ruµo<; în două rînduri şi cu tehnica englifică, nu în relief. Numele
lui Staerman ( „Kr. S.", XXXVI) care o atribuie Heracleei pontice. Stampi
lele menţionate însă de Staerman sînt aplicate vertical pe gîtul amforelor din
Heraclea găsite în sudul U. R . S . S. şi în special la Tyras . Autoarea sovietic ă
nu menţionează însă nici n ţiglă cu această stampilă.
Am ataşat ţigla lui "E„ruµo<; la această grupă, în care prezenţa ei
apare destul de curios, deoarece toate ţiglele înregistrate pînă aici sînt de
provenienţă sinopeeană. Menţionăm acest fapt pentru a nu se produce
confuzii, şi în acelaşi timp pentru a releYa însemnătatea faptului, că desco
peririle ele pînă acum n-au dat la iveală niciodată alte ţ igle stampilate.
în Pontul E uxin, clecît pe acelea sinopeene.
45/a. . . . . TH . . . .
- î n depozituî şantierului Istria.

- La M.N.A. Inv. nr. 2036.
- NECUNOSCUTĂ l a Pridik, 1928, sub această formă.
Nu este vorba de o stampilă propriu-zisă, aşa cum sîntem obişnuiţ.i 1
ci avem de-a face cu o formă nouă, conţinînd numai · aceste două litere
Literele sî nt adînc incizate şi, după cum se vede, în proporţii neobiş

(este s ig ur că nu avem nici o lipsă).

nuit de mari .
1 70 HIPORTUL-AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA.
�55 . . . . AT . .
. .
. . . O�
În depozitul şantierului Istria.

I1a M.N.A. Inv. nr. 2035.
NECUNOSCUTĂ la Pridik, 1928.
ma:·i , singurele litere care au rămas dintr-un nume pe două rînduri sau
Bragmentul indică numai cîteva litere (A T O) pe gîtul unei amfore
< lo u ă. nume pe două rînduri, care nu pot fi reconstituite.
[ . . . ] &mµ�oouc:; (si(d)
[&.cr't"Uvo] µ[o] uv't"o [c:;]
'A[ . . . . . ] . LVo[ . J
: [Il ocrd]o [wv]C[o]u
.
- La M.N.A. Inv. nr. 2034.

- Săpăturile de la Istria, 1954, Val. III, O . 133, la 2,30 m.
- NECUNOSCUTĂ. Stampilă aproape pătrată, de format mare,

<: U patru rînduri, pe un fragment de ţiglă roşie asemănător obişnuitelor ţigle
sinopeene. O parte din text este ros.
Dificultatea cea mai mare pe care am avut-o, şi care pînă la urmă nu
a putut fi înlăturată, stă în faptul că, în primul rînd înainte de A este loc
sigw.· pentru încă două litere. Obişnuit, la astfel de stampile, mai ales la
Sinope, toate rîndurile încep în aceeaşi linie verticală. De aici băµuiala că
înaintea lui A trebuie să fie două litere şterse. în acest caz, reconstituirea
trebuia să se facă prin aflarea unui nume completat cu alte două litere la
început. Nici la Pridik şi nici la ceilalţi cercetători sovietici, nu am putut
că în genere numele astfel prezentat nu este cunoscut. Ar fi fost simplu

găsi un astfel de nume. A trebuit dar să ne oprim la 'Acrtµ�8oui; cu toate·
GR UP.\ A II-a - SINOl'E 171
dacă aveam 'Aa-ruµe8'Yjc; pe care il găsim frecvent la Rhodos, fără a-l

constata niciodată în Pontul Euxin, dat putea să se infiltreze, aşa cum
�unoaştem şi alte cazuri.
Pentru o bună regulă, am înregistrat cu aceste explicaţii, care dau
stampilei noastre un caracter de provizorat, pe 'A<nµ�8ouc;, fără a-l trece
însă la indice. Oricum, stampila este de epocă tîrzie, după cum o arată
neregularitatea literelor şi frecvenţa lui sigma lunar, deci ţigla nu poate
intra în categoria ţiglelor sinopeene de epocă bună.
457 OY
- Uu exemplar din depozitul şantierului Istria.

- La M.N.A.
- NECUNOSCUTĂ. De fapt nu avem de-a face cu o stampilă.
Fragmentul care ne prezintă aceste două litere în relief, încadrate de o ramă
in·oeminentă, pare mai curînd să facă parte din colţul unei ţigle, pe care
l i terele acestea, şi altele cu care s-ar fi succedat, formau proba"ţ>il un motiv
ornamental.
Am făcut totuşi înregistrarea la această grupă , pentru a putea lU'mări
in viitor, cînd vor aparea alte exemplare, rostul precis al unor astfel de
inscripţii pe ţigle.
În afară de a c e s te exempl a.re, notăm încă 1 2
urm e de stampilă neclare.
mai ţ igle fragmentare
<·n
1 72
225 2415
248
2151 ?62
ZJ'J 27$ _„
Fig. 28. - Stampile sinopeene din d i ferite grupe cronologice.
1 73
308
JN 325
Fig. 29. - Stampile sinopeen.e din diferite grupe cronologice .
174
321
331
344 370'
Jll J(J3
Fig. 30. - Stampile sinopeene din diferite grupe cronologice .
GRuPA A ll·& - SINOPE 175
9. LISTA ASTINOMILOR D E PE AMFORELE S INOPEENE

G Ă S ITE LA ISTR IA
I Astinomi
pilei I ordine I Astinomi
I pilei
Nr. de Nr. Nr. de Nr.
stam- stam-
ordine
1 A!ax_lv·r,c; 212 I
I
I
213 15 AU.cp(voc; o Kcxlllou 239
21 4 :1 6 Al)µ�-rptoc; 240
I
215 241
216 242
I
345 243
' Av6oo� ptoi; o Nouµl)v!t.1u

2 Alazplwv o 'Apnµt8wpou 217 244
3 218 245
219 ! 246
220 247
221 361
222 17 Ar;µ�-rptoc; o 'H po�Evou 248
'· 'Av-rlµi:i:zoc;
223 436
224 18 Ar;µfi-rptoc; o Eleuyvfj-rou 249
346 19 Atovootoc; 250
347 I 362
348 364
Atovootoc; o ' Arniµciv-rou

349 365
Atovootoc; o Al)µl)-rplou
350 20 251
' Av-rl7ti:i:-rpoc; o Nbcwvoc;

AtovOO-toc;; o Atovoolou
5 ' Av-rlmnpoc; 225 21 252
226 366
II
6
22 253
227
TOU K"Aet-ri:i:y6pou 254
I 228
I
229 255
7 ' A7tollo8wpoc; o Atovoo(ou 230 23 Alaxoc; 367
sau o Ilooet8wv(ou I
231 24 ' Exoc-ri:i:foc; 256
'Exoc-rocfoc; o Ai:i:µcizou
8 ' A7tollwvl8l)c; o II0018wvlou
. 232 257
I
I
9 ' Aplanwv 233 25 258
234 26 'E7tlEA7t"Ot; 368
2 3 !) 369
236 27 ' Ea-rti:i:foc; 259
10 'Ap-reµ(/lwpo� 351 28 Euzcipta•oc; 260
352 2 61
262
Euzcipta-roc; o Al)µl)-rplou
353
263
Z'ijvtc; o ' A7tollo8wpou

354
30
355 29 264
11 'A pzE7t>6"Aeµoc; 356 265

35? 266
363 267
B6puc; ă Zeu�toc;
12 "Ani:i:Aoc; 358 2 68
13 237 31 ZwTtupoc; 370
238 32 'HpocyM;c; o Netxcivw poc; 269
14 n.:xux(i:i:c; 359
360
l ili DCPOitTUL AMFOREI.OR STAXPIJ,.\TE J,.\ ISTRJ..\.
Nr. de ! stam- .
N r de
stam
Astinomi
I I Astinomi
Nr. Nr .
ordine . ordine
.
pilei pilei
33 270 57 l\Ir,-r p 68wpoc; 379

271 58 '.\<llJ-r p68wpoc; 6 ' A!ll)vlititou 308
272 I :1 0 9
3 t, ' I I pcxxAe:l&l)c; o l\fo,p[ou 273 59 1IrJCoc; 380
35 ' I I pwvuµoc; 6 Ilo<m&cuvlou 274 60 !\hxp(cx<; 381
36 ' H p wvuµoc; 6 IloaL8wvlou 275 :1 8 2
· IKfoLoc; MLx.plcxc; 6 ' .-\pta-rcxy6pou

37 <+r, p LKAljc; ă ' Ar-oncuvlou 276 383
277 61 311
38
279
278 312
371
313
:\ltA-rtci:8r,c; · 6 Tz L xv8 P'"J

62 384
39 2 80 63 m 314
281 64 �lv·r,mx).'r, c; 315
I) .')
llvij a [c; 6 Cl>opµlcuvoc;
282 385
66
40 283 \lvijatc; 386
284 316
/t f :11 8
285 317
' lx.ZaLo� ' E-reovLxo u

o ' Altl)µ:Xv·rnu
' Ixtcrt0i; ă ' EaTto:lou 286
' lid:aLoc; 6 Kiz!o u

42 O 287 Ticxatz :X p·r.c; 6 �·r,µr,•p l o u 319
IIAe:ia.,.a:pzl8r,c; :1 2 0
H
43 2 88
' I qirc; 6 ' Ea·ncx lo u

' lancxfoc; 372 3 21
lJ oal8e:toc; o Ele:cxplcuvoc;
69 IloAUKTCUp
45 289 :1 2 2
70
46 ' lqirc; 6 Zcurrupau 373 :1 2 3
i
3 7 !1
47 K cxnr.a6€vr,c; 290 324
:l 2 5
37 5 326
376 327
48 291 :1 2 8
292 ' 329
71 3 :l 0
49 Ke:cprU.lov 390
293 331
o
50 KAe:oµevlJc; 6 Ine:ia-r&:pzou
294 332
-:la-r
72 Ilu06zpta-:oc; 6 ' AitoAAwvl&o•J
qi: pzoc;
51 KAe:6vixoc; llijvioc; 295 333
52 K pcx 377 334
378 335
Te:ialµcxzoc; ă 0e:oit61Litou
53 Ae:wµi8wv 6 ' E m8ijµou 336
o
296
297 73 337
54 Aicuv 74 " l/.).oc; <l>tAlcr.<ou 338
 � µtoc; o
298
·
:1 3 9
<1>1j µtoc; 6
299
Aewv 6 Ae:av·rlaxou 75 (-)e:oite:Wc 'J 3 r,. 1
J (J J.
55 300
56 Mcxv-.l!le:oc; 6 II pw-rcxy6 pou 76 (-ha(Ae:cuc; 340
302 77 Cl>tAOKpci:.-r, � 387
303 78 <!>[).cuv 451
so
304 79 6p�cxc; 388
.\ e:<>11Lz3r\\l.,-o<;
305 Xcxpt�e:vl8·r.c; 389
82
81 Xop1jy(cu" 3 t, 2
30 7
306
Xo p1jylcuv ;, 343
3 V1
GRUP.\ A. li •& - SINOPE 177
1 0 . Nl.MELE PROUCCĂTORILOR PE AMFORELE S INOPEENE

DE LA ISTRIA
I IN
Nr. Nr.
Nr. de r. de I
ordine
Producători
8pil��-
ta ordine ; Producători stam-
pilei
1 ' A';'.X6cuv 219 21 ' E a:Tix!oc;

x 382
222 22 ' Errl;x:ixpljc; 389
289 23 ' E p µ.X qa:>..oc; 281
331 24 ' EaTtotfoc; 274
2 '' �\xo pv <;

337 348
o 220 357
�l •· Av8pc.iv Eux>:ijc;
2 65 364
"
324 25 2 5 '·
E uvt oc;
' A:ttr.'t"OUpLOc; 240 26 Euµa:;x:oc; 303
x
EuToux c;
266 27 379
276 28 o 3 3 '·
277 29 'H pa:x:>..e:C8r,c 213
5
333 233
6
' Aitoll68c.ipoc; 301 261
'AitollwvLoc; 226 359
251 30 ' H pa:x:>..Ewv 293
272 31 • H q>otlGTLOc; 243
295 32 0e:u8wpoc; 380
33
244
0tc.iv
";
362 332
'Ap.Xx:>..e:tToc; 34 0opuxa:voc;
8
345
35 0u:da:c;
!!
' AplcJTWV 296 223
' A pnµl8c.i p oc; 302 247
10 ' U p wv
262
' A p Tiµwv
387
232 36 441
237 37 KixA:>..r.a6€v-r,c; 224
12
11 ' Ap:x:e:itT61.r.µoc; 386 263
B:i'l"po:;x:oc; 217 309

3H
14
13 B6pu� 358
Âiioc; 2H 326
15 iilj(l.�'t"pLOc; 242 351
260 389
:i 8 Ke: i:,;ixi.(wv
292 228
308 2 3 '·
Ktvw:>..Lc;
298
347
317
39 3 8 :1
16 Â1jµOTEAljc; 283 40 KAe:ix(ve:Toc; 259
17 iitovootoc; 325 264
18 iit ovua68wpoc; 390 297
227 343
iiwpoc;
19 iifoc; 373
20
300
286
l:!. lmPortul amforelor otRmpili.t<i la Ietris
1 78 IMPORTUL AMFORELOR BT.AllPILATE LA ISTRIA
Nr. de
ordine
\ Producători
Nr.
stam-
pilei
Nr. de
ordine
I Producători stam-
Nr.
pilei
3i0 336
H 340
41 Koupu)..oi; 61 Il pw•oi;
43
K p6vtoi; 221
K't"fpcuv 225 344
327 1 · 375
245 3 5 ',
I 377
62 255
342
H I
2 6/ 3 4 <)
l\favTHlEot; 270 ntiar,i;
I
1, 5 239 378
11 5 M tvetvl>p oi; 6 :1 I: LiLCt).(cuv
I
269 2 l't
Mtvlaxo;
6 '·
275 291
�TEcpo:vr;;
3 0 '1 2 'J 9
338 3D
328 310
366 3 1 <)
1, i Mivcuv 271 32 1
11 8 335
2 8 4. 371
4. 9 65 I: cutj P IX'' �
M!l>eti; 388
365
M16petl>:i•r,' 2 4 !1 2 7 <)
3 83
305 66 TEu6p�i;
2 4. 6 67
374
:3 5 0
50 M L6 pLl>(frr.i; 1\µ6AEW� 215
� Tt6 pw7tia•·r,i;
:l 5 2
68 290
51 288 368
5:1 2 9 '·
52 MLA7tci.8·r,; :1 1 2 TtµoKpckr,;
70
l\Iv·r,-;t; 285 69 «lJet�Vtot;
5 't
329 lflt:A�µwv 23S
N LK (eti; 235 2 8 ';
55 Nlµoc� 372 :1 1 8
56 Nouµfiv1oi; 278 71 «l>tAOKp(h·r,� 21 6
57 lliim;i; 229 2 3 ()
282 355
58 3 60
320
:n &
369
59
Iletcnx:ip·i;i;
353 72 3 0 ';
IJoc't'CtlY.Ot; 250 384
:{ 6 7
60 Ilrne:L�c:>'JL''"J; 'Fiiµµ1i;
< ; I:VPA A I I -a - SfNOPE 1 i !)
1 1 . AST I NO:\l l Ş I l'ROnn:ATOR I PE Ţ I GLELE S I NO P E ENE G A S ITE L.\ ISTR I.\
I I Prorlucători stam-
Nr. Nr.
I
ordir:e
Nr. de Nr. de
-'lagistraţi stam-
I
!
ordine
pilei pilei
1 :\t<ry:lv·r,c; 438 1 ' A7tollc�vtoc; 4'1.0

't :l 9 2 ' A p xe:7tT6:>.e:µr,c; 443
448
t. 5 1
11 4 0
:1
2 ' A7tOAAC�WlC
ro:>.ctc;
:1 r:>.ctuxbti;
t,
il tov &:noc; .')

ilwvu•noc; (bl) 4 '11 4 38
!o :J \)
1,
5 • I I p ctx:>.e:l8ric;
4 li 6
1, 4 3
442 il•.ovoowc;
7 ' Upwv li H
tl. L6cpctvToc; 6
8 "\' e:uµ-fivLoc; li4 7

1, 1, 11
H5 \I i 1 l c.ae:t8wvtoc;
I [ p 'JT'XVt:;
7
6 ' I J plvuµoc; 1, 1. 2
8
' fo6x p LTOc; 446
10
\I
K u pouc; ( ' E�i ) 1, 4 ? 4 /i 9
11
�ltxo:; 448 t. 5 0
'1 4 9 �Lvwmc..iv 4 4 !.
10 'Oµ<pctAtx6c; 450 4 4 !'i
„52
11 WtACuV '1 5 1 1, :, 2
12 X 'Xp L�e:vt8r,c;
1 2. PATRON I :\I I<: l 'L P E SL\:\li' ILELE S l l\Ol' E E N E G Ă S ITE LA I STR I A
ordine I
:\ �. d e
P a l ronim'c � ��- 1
pilei
:\ r. d e
.. ordine i
[ P a t ronimic stam
Nr.
p i lei
1 :1 0 8 \I 2 8 :1
:1 1 o
:1 0 9 28�
, ...!\..VTl 1t(.(T P'-'c;

2 8 .')
2 :! 8 0 10 2 5 :!
:! 8 2
281 2 6 '·
:n 9
3
1 1
' AITT; µctv·rnc; 2 51 :1 6 6
I :! �f.t'JV 'JaLO � (,
320 � L''JV'JO"LOt; 2 :1 0
321 K).e:L ''X':'/, po•J 2 5 :1
265 254
266 255
26; I :: ' Ex:xT:x!o::; 270
-
.. :J :J:J
268 271
a :H
272
1 11 ' E;r t8"'µo� 296

:13 5 297
286
fi , . \ :-=r�).Î.<�Vl'.Jc;
336 15 ' EaTtcxfoc;
289
' . \ pt117'X':li p ctc;

276
311 16 ' En6vtxoc; 287
312 17 Ze:u�tc; 237

313 238
'A p-;e:µrnw p (ic; 21?
180 IMPORTUL AW'ORELOR STAMPILATE J,.\ lSTUL\
Nr.
I
Nr.
Nr. de / Nr. de \
Patronimic stam- Patronimic stam-
ordine ordine pilei
pilei
I .
18 Zwrnlpoc; 3 73 33 Ne:tx&vwp 2 69
34 Nlxwv 226
19 ' H p61;e:voc; 2 48 227

228
20 0e:iipfru\I 323 229
324 35 Nouµf,vtoc; 218
325 219
326 220
32 7 221
293
36 ID.e:(o-·nrpzoc;
328
329 2 9 '•
274
21 337 IIOO"e:t8wvtoc;
249
0e:orroµrroc; 37
231
22 Iloot8wvwc;
3 40
0EUj'11lJTOc; 38
232
23 0uo-D.&:wc;
KVJ.lccc; 275
24 239
Klx.toc; TT pco>-rccyo ,:cec;
292
25 288 39
Ki.e:t-rccyopct� (al tatălui) 253
301
26
254
30 2
I 303
27 K UVLO"K'l<;
255
3 0 '•
330
331 305
33 2 306
258
30 7
28 A&µct)'.O<;
40 Te:lo'ccv8poc; 314
Ae:ov•lo-xoc; 300
:r n
29
41 <l>l>.tO"Koc; 338
Ae:wµ�llwv 343
3H 339
:1 1 M�vt� 295
42 <l>opµlwv 31 6
32 !lftxplctc; 27a
31 7
318
1 3 . L I STA S ll\IAOLURILOH D E PE STAMP ILELE S I:'\ OPEENE DE L A I STRIA
CAL ÎN LIBEHTATE - nr. 382, 383. 224, 337 ( 'l), 347, 34i, 349, 350, 368, 369.
CAL DE MARE - nr. 292, 345, 439 CORP OMENES C - nr. 3 2 1 .
C Ă L Ă REŢ - nr. 287, 296, 297. CRIN nr. 452.
CAP DE B ĂRBAT - nr. 260,263, ( ?),322 DEMETRA lN P IC I OARE nr. 237, 238 .
-
358, 377, 378, 386, 390. ERO S - n r. 332.

CAP DE FEMEE - nr. 244, 246. 247 FLOARE - nr. 261, 262, 263, 26.t , 311
CAPUL LUI HERACLES - nr. 361. FULGERE - nr. 314.
CAP PE S ILEN - nr. 269, 289. HEL IOS - nr. 309, 310.
C IORCH INE DE STRUGURE - nr. 212 KANTHARO S -nr. 249( '! ),250,346,354.( ?),
213, 214, 215, 231, 232, 252, 355 ( 'l) 366, 370( ?), 388, 392. 396, 404.
367, 373 ( ?), 380, 406, 413, 416, 428. 448, KERYKEION nr. 319.
H!l. nr. 276, 298, 299, 301, 302, 303,
-
LEU -
CORNUL ABUNDENŢE I - nr. 223 ( ?), 304, 305, 306, 307, 430, 437.
ORl"l'A .\ li-a - Sll!WPE 1 81
M Ă C IUCA LUI HERACLES -nr. 272 370, STATUIE Ş I M Ă CIUC Ă - nr. 440.
440. STEA C U OPT RAZE - nr. 308.
N IKE-nr. 251, 3 1 6, 317, 318, 330, 331 ( ?), T I R S - nr. 256, 257, 258.
N I K E lN QCADRlG Ă nr. 342, 344. TRIPIED - nr. 254, 255, 442.
ORNAMENT LA PUPA U N E I COR Ă B I I TROFEE - nr. 266, 267, 268 ( ?), 27 5 ,
- nr. 2 1 8, 219, 220, 221; 333, 334, 340, 440 . VAS - nr. 362, 379. 407,
PAS Ă RE - nr. 277, 278, 279, 286, 371 VULTUR PE DELFIN - nr. 372, 438,
4 12, 424, 443, 444, 445. 441, 447.
PROR Ă DE CORABIE - nr. 225, 226, ZEITATE IN PICIOARE - nr. 271, 273,
227, 283( ?), 284, 285, 399, 410( ?), 4 17, 428. ZE ITATE .FEMENINA ÎN P IC I OARE CU
RAMUR Ă '- nr. 335. CORNUL ABL'NDENŢE I nr. 323, 325 .
�
SATIR CU FURTU::s' - nr. 233, 234, 235, 326, 328, 329.

ZEITATE EEMEN JN.\ ( BUŞT) CU CO
ROAN Ă ML'RAL Ă PE CAP -nr. 24.5. 'HP
236, 426.
SCOIC Ă - nr. 450.
S P I C - nr. 45 1 . :J5!l, 423, 4 36.
14. ORDINEA CRONOLOG ICĂ A STAMPILELOR DIN S INOPE GAS ITE LA I STR l
Am insistat atît de mult asupra producţiei de la Sinope, deoareCt\

considerăm stampilele sinopeene ca fiind cele mai importante. Pentru
<'·ă Sinope stă în fruntea centrelor de producţie care au dominat timp de

noi, această latură are cu atît mai multă însemnătate, cu cît este dovedit
(•îteva secole comerţul de import în toate aşezările greceşti de pe coasta de

NV a Mării Negre, deci şi importul oraşelor antice de pe teritoriul R.P.R.
Ca să cunoaştem h;toria relaţiilor comerciale ale centrelor din anti
chitate, este necesar să posedăm cît mai bine materialul factic. Îndeosebi,
trebuie să avem lămurite o serie de elemente fără de care nu vom putea
trage concluzii juste.
Determinarea tuturor tipurilor de amfore, datarea �i ordinea Ier
cronologică, stabilirea definitivă a numelor pentru as tiuomi şi pentru
producători, precum şi a apartenenţei, frecvenţei şi rolului simbolurilor,
sînt elemente care n-au căpătat încă o rezolvare completă. Noi nu ne-am
putea angaja acum în toate direcţiile, tot aşa cum nu putem conside-;·a
că avem ştiri complete asupra ariilor de răspîndire a amforelor în cuprinsu l
teritoriului băştinaş, dar trebuie să depunem toată străduinţa c a măcar
rămînem în urmă.
pentru rezolvarea problemelor care privesc datarea materialului să nu
D� aceea, trebuie să folosim în primul rînd ordinea cronologică a lui

B . N. Grakov, despre care am arătat mai sus că este singura valabilă.
crezut gre�it pînă acum : sînt 100 de ani de cînd r� . E . Stefani1 credea că
Aceasta cu atît mai mult, cu cît trebuie să se pună în ordine tot ce s-a
stampilele cu numele astinomilor au fost folosite pe amfo:-e încă la începutul

secolului al V-lea î.e.n. (anul 480), apoi P. V· Becker2, bazat pe forrr: a
liniară a literelor epsilon, sigma şi omega, le aduce pînă la prima şi chia1·
pînă în a doua jumătate a secolului I din era noastră, iar N. V. Jurghe
vici le atribuia numai secolelor al V-lea şi aI IV-lea î.e.n. , pe ban terminaţiilor
1 L. E. Stefani, 1'ilulorum Graecorumparlicula, I I, 1848, p. 24 ; idem, M. G. R., I. C.
t 854,p. 448, 505 şi 515 ; idem, " I. M. N. P" . . Suppl. IV, p. 493 ; idem, ln „3anHCKll", 69,
P. V. Becker, M. G. R„ I, p. 67.
Suppl. V, p. 514 ; i de m, V I I, p. 67 ; idem, X, p . 231 ; idem, X I, p. 50.
8
1 82 JMPOI!TUJ, AMI'OIU;I,OR 8TAllll'ILATE J..� Iil'J'HL�
ionice a!e patronimicilor 1• Astăzi se poate afirma eă ele nu sîn.t mai vechi
<le jumătatea secolului al IV-lea î.e.n. şi merg pîn.'i în j urul anului 70 î.e.n.,
neavînd nici o legătură cm epoca attică şi nici o urmă. <le influenţă romană.
în felul acesta, stampilele cu titlul astinomului găsite la Istria şi pe care
Mi le-am atribuit centrului de producţie Sinope (amfore şi ţigle), se pla
sează în ordine cronologică între anii 350 şi 70 î.e.n. Ele sînt mărturia.
producţiei lumii elenistice asiatice şi totodată a formelor, intensităţii şi
timpului în care s-au dezvoltat relaţiile schimbului de mărfuri ale coloniilor
noastre greceşti de la Marea Neagră şi ale populaţiilor băştinaşe din
r;paţiul carpato-dun%rean.
O clasare cronologică a acestor stampile ne dă posibilităţi noi pentru
<·tm<Jaşterea altui material arheologic şi precizarea unor situaţii necla
rificate încă în timpul săpăturilor.
Stampilele folosite în studiul n.oastru se clasează erouologic după
Grupa I
cum urmează :
""
"' "' i =... '"„
anii 350 - 2 7 0 i.e.n.
l
„ __
� !Im "�
-::i .:
i
o e-
:Z eii
:.."; o
• "O '.\'u rnele astinomului '.'\ u mele producătorului Simbolul
„ „ •
A!axlV1J<; • A pociâ,e:t•o c;
A !axlVlJ<;
1 Cal de mare 3 4 !1
;� A!axlVlJc;
2 ' H paiV.e:l8r,c; Cal de mare 439
r6>.ac; Yultur cu delfin 4 38
5 ' IE pwv
AlaxlVlJ<; <T>t>.oxp.XTIJ<; Fără simbol 21 6
(j
�LOVUaLO<; (Er.li Yultur cu delfin 441
�t6 cpavroc; ' .\ p)'.E7tT6Ae:µo<; Pasăre 443
i At6cpavro<; �LV007tLWV Pasăre 4 1t 4
'
8 ' lanaîo<; Nt� I Yultur cu delfin 372
9 Kupo.; (er.t) Ne:uµ�vto<; Vultur cu delfin 447
Grupa I I
IO <T>!>.wv ' A p)(ET:T6Ae:µoc; Spic i 451
anii 270 - 2 20 t. e. n.
1 ' Ar.ollwvto<; • Ar.olloov10.; S tatul si măciucă 440

2 ' Apnµl8wpr,c; 1Ioae:t8wvto<; Ciorchine 353
3 Atovucno.; ' Â7tOMwvto<; Vas 362
1,
;,
Atovoowc; lloae:t8wvw.; Tripied 442
li ' fo6x p LTO<;

' H poovuµo.; :E1voor.1wv Pasăre 445
AtovUo-toc; 446
8
7 Mrxoc; r>.a uxlac; Ciorchine 448
Mrxoc; 0e:u8wpo.; • 3 80
9 Mrxo<; IlpuTQ:VL<; 449
10 Mv�at<; ' A p)(e:7t'T6Ae:µo<; Cap 386
12 Kantharos
11 'Oµ cpaAtx6.; IIpu•av� Scoică 450
<1>6p f)ac; :ETEcpctvoc; :{ 88
14
13 Xapt�e:v!8'1)c; Killr.a6EV'IJ<;
4 52
3 89
i N. V. Jurghevici, ln . . ,3anHCKH", X X I, Proto.::ol 308, p. 27.

XapL�e:v(8lJ <; l:tvwmwv Crin
GHFPA A II·& - BINOPE 183
Grupa I I I
- anii 220 - 1 83 I. e. n.
I .9 �
·
I �'E �a!!�
:> Q.) Q)
. ;a
"'= c::
!\ urnele astinomului Numele producătorului Rimbolul O El m
zs I �.; =
- -
1 ' Apx_e:7t-r6)..e:µoc;
I I 356
-
2 ' Apx_rn-r6Ae:µo<; .6.1.011001.oc; ! - 363
3 ' A px_e:7t-r6Ae:µoc; '&-rr.ix!oc; 357
'• nixux(ix.; ' H pixtle:!B-r,c; Zeitate 359
F. ux_a p!.O"'t"Oc; ;, j-r, µf.-

5 nixux(ix<; Ilirmx_iipl)c; • 360
6 KAe:ix!11e:-roc; l' loare 264
-
I
nufhic;
Tp(ou
i
I
1\11.xplixc; 3H1
8
Te:ullpix<;
l\hxplix<; ' Exix-rix!oc; Cal 382
-
9 Mr.xptix<; � 3 8:1
10 MVT,ar.xAijc; K1.11wAu; 385
11 MVT,ar.tlij.; Te:ullpix<; Neclar 315
12 .6.laxoc; Ilooe:1.8w111.oc; 367
i3 Cl>r.AOX p1XTT,<;
Ciorchine
'
I ' ' 387
Grupa IV
anii 1 8 0 - 150 î. e. n.
1 A[ax!"'lc; ' Ayii6w11 21 2

213
Ciorchine
A[axt"'lc; ' H pixxAe:t3l)c;
3
2
A[ax!"'lc; �-recpix11oc; 214
4 . Alax.llllJc; Tr.µ6)..e:wc; 215
8 uixlix<; Cornul abunden ţei

5 ' A11-r(µixxoc; ' Ayii6w11
' A11-rlµixx_oc;
222
6
i
223
' A11Tlµixx.oc; Kixllr.allbnjc; • 224
8 • AVTlµixx_oc; ' Iiix.x_oc; Kantharos 346
9 • AVTlµixx_oc; .6.l)µl)-rp(oc; Cornul abundenţei 347
10 ' AVTLµixx_oc; �1.µix)..(w11 349
11 ' A11T(µixx_o.; T1.µ6Ae:wc; 350
12 ' AVTlµixxoc; ' Ea..1.ix!oc; • 348
13 ' Apr.a-rlw11 • H pixxAe:!�lric; Satir cu furtun 233
14 ' Ap1.aTlw11 Ke:cpixA(w11 2 3 fi,
15 ' Ap1.aTlw11 Nr.xlixc; 23 5
16 ' Ap1.aT(w11 «1>1.Aoxpii't"l)c; 236
·! ; 'Apnµ!8wpoc; Kixllr.allffi,c; Yas 351
Kan tharos ( ?)
18 ' Apn:µl8wpoc; · M1.6p1.8iiTIJc; Vas ( ?) 352
Ci orch ine
19 ' Apnµ!8wpoc; Ilpw-roc; 354
20 ' A pTe:µ(8wpoc; <l>r.AoxpiiTIJ<; 355
21 "ATTIXAOc; D6puc; Cap bărbos 358
. 1 84 LMPORTUL AMFORELOR STAMPILA TE LA ISTRIA
:e ="' �"
� a:;
"O
�
�� I Ei �
„
c: I Numele astinomului Numele producătorului Simbolul o
„ „ „
.,. _ o
�.; �
22 i1T,µ7yrpLoc; ' ArrcxTou pLot; 2 4. 0
23 i11)µ+,TpLO� i1occ; 241
2 1, i11)µ+,TpLOt; 'H <pCXLaTtoc; Cap de femee 2 4. 3
25 Â7)(.l.+,Tptoc; 0opuxcxvoc; Zeitate cu coroa nă 2 4. 4.
:2 7
·26 Â7)(.l.+,Tptoc; KtjaCJ>v 2 4. 5
i17)µ+,•ptoc; Mt6pt8ciT7)c; 2 t. 6
28 Â7J(J.+.Tptoc; E>ucxî� 2 4. 7
'29 Â7)µ+,Tptoc; o 0e:uyv+.TO'J Mt6 (JCX8ci't"l)c; Vas 2 t. 9
;30 Â7J(J.+.Tptoc; Heracles 361
31 ÂLO\IUaLOt; IIciTCXLXOc; Vas 250
32 ÂLO\IUaLOc; ' EaTtctîoc; 3 6 4.
33 ÂLO\IUaLOt; Te:o'.16p0tc; Tirs 256
3 4. ' ExcxTcxîo c; 257
35 ' Errle:lrroc; Ttµ61e:CJ>c; Cornul abundenţei 368
,
37
•3 6 ' Errle:lrroc; <l>tloxpciTT,c; 369
' lxfotoc; ' ArrctTo upLo� Pasăre 277
38 '.! 7 8
279
' IxfoLoc; Nouµ+.vLoc;
39
40 371
' Ixootoc; LCJ>tjpLJ(Oc;
41 3 7 1,
' lxfotoc; l:n:cpcxvoc;
Ne ;lar
375
Ka:AltaOM;c; Mt6p0t8ci't"l)c;
376
4. 2 Kcx1Ar.a6Ev!ic; II pw•oc; Lipsă
43 Ka:A1La6eV7Jc; <l>LloxpciT7)t;
377
4 4. Ka:Mr.a6eV7Jc; TLµoxpciT7)c; 290
45 KpcxTlaTcxpxoc; IIpw•oc; Cap bărbătesc
'
378
379
46
t,_ 7
K pcxTlaTOtp)(oc; l:tµa:l(CJ>v
' 4. 8 Mt1Ttct87)c; o Te:r.aciv8 pau 3 1 4.

Ml)Tp68CJ>poc; Euvr.axoc; Vas
Ka:Mtafftvr,c; Fulgere
·49 Mtlnoc87Jc; <f>t),ox pă.T7)c; 384
Grupa V
anii 1 5 0 - 1 2 0 I. e. n.
o 21 8
' Av6e:atj ptoc; Ornament la pupa co-
Nouµ7)v(ou rabiei
2 ' Ayci6CJ>v , * � 219
3 "Axopvoc; 220
�
5
4 Kp6vtoc; & • 221
6 o
' AllTL7\"CXTpc.c; KtjaCJ>v Proră de corabie 225
227
' AVTL7\"ctTpoc; NlxCJ>vot; ' Arrollwvtoc; 226
7 Âtac;
t:RUPA A 11-a- SINOPE 185
:.e= � :
� -;
II a �
Ol Q.)
. :a
'1' c:
-ŞJ• ,S !
z -.
z o
Numele astinomului Numele producătorului Simbol
„ „ m "
8 'Avtl7totTpo.; o N!xrovoc; Ke: rpotAlrov - 228

9 „ „ „ Iliiflric; - 229
10 ' A7toM68ropoc; o �to- -·
vualou - - 230
11 Ariµ�Tptoc; o 'H po�bio u - Zeitate femenină 248

12 �tovootoc; o Ariµri-rplou - Ciorchine 252
13 „ „ „
l\IEvlaxr,c; >) 366
H ' ExotTotîoc; o Aotµcix&u - - 258

15 'Ea-rtotîoc; KAe:otlve:-roc; - 259
I
16 Euxci pia-roc; Al]µ�-rptoc; -·
260
17 'H pot>!Ae:l8ric; Floare 261
I
„
18 " 0u1X(1Xc; » 262
20
19 »
'Hp1X>!Ad8ric; o Mixplou
" K1XUia6evric; 263
' A7totTouptoc; Zeitate fem:nină 273
21 •Ixeaioc; o lllX xxl o •J AlJµo-reAlJc; I Proră d e corabie 283
22 " „ „
Mivwv » )) I) 284
23 " „ „
Mv'ijatc; >) >) I) 285
· 24 -
I
K).e:6vtxo c; o M-l]vtoc; • A7tOMWVL(J� 295
25 Atwv Ke:rplXAtWV Leu 298
l11Xatxcip·1jc; o AlJµlJ-rplou
26 " :E-rerp1Xvoc; -- 299
27 :E-re rp1Xvoc; Kerykeion 319
28 IloMx-rrop o Ariµri-rplou ' Ayci6rov Cap cu barbă 322
29 floo(8e:toc; o 0e:1Xp(wvoc; ' A7toX>.68ro p&c; Zeitate feminină 323
30 „ „ " "Av8pwv - �· 324
31 ., ,. „ Atovuatoc; Zeitate feminină 325
32 ., " „ Killta6ivr,; >) I) 326
33 ., ., Ktjawv )) I) 327
I
„
3 1, ., ., Me:v!axoc; >) I) 328

35
l i u66xplJO"TO<; o • A 7t0A-
" „ „ Mv'ijatc; • I) 329
36 • A7tlXTO UpL&; Ornament la pupa co- 333
:Awv ( 8ou rabiei
37 " " " Eu-rouxc.c; >) >) I) » 334
38
39
M l81Xc; Ramu r ă 335
o cl>t:A!axou
„ " "
" ., llpw-roc; - . 336
„
u
40 " 1'Moc; Me:v!axoc; -
-- 338
" „ „
' Emxcip·l)c;
339
42 <l>�µtoc; o 0 ua(Ae: w Il pw-roc; Ornament la pupa co- 340
rabiei
•3 Xop�y(wv Ktjawv Nike în quadrigă 342
I
li 4 Xop�y(wv 6 Ae:wµi- KAe:IXLVE:TCI; -- 343
8ov-roc;
45 " " " I Il pw-ro.; Nike în quadrigă 3 44
I
186 BCPORTl 'L Aln'Ol!ELOR STAMPILATE L A ISTRIA
Grupa VI
- anii 1 20 - 70 L e . n. --
�O =ă.b
I
., ._
:.. a; " "'
E! m
. :a
"O c:
Z o
N u mele astinomului � u rnele producătorului Simbolul
.... „
„ „ „
.,, „ o
! � c;
. m "
1 A [aJt:plwv o 'ApTe:µL- :! 1 7
86pou
:! A rm1J.wvl8-r,c; ă II oaL-
8wv(ou Ciorch ini' :! :H
B6puc; o Z e: ul; toc;

Apn:µwv Ciorchine 232
ns
' ApTeµwv De metra 237
B6puc; 6 Ze:u/;Loc; <l>t>.�µwv De metra
o ' Arrr,µivTo u
6 �e:>.qi!vtoc; 6 Kixl.A(o".J l\le:v(axoc; Trident ? 239
8
7 �LOVUaLoc; ' Aitol.AwvLoc; Nike 251
� rnv &noc; 6 '1Lovualou 253
9 E ux)..ij c;
Toi> K>.e:tTixy6 pou
IO II ufhic;
Trip:ed :! 5 4
255
1l Ciorchine
12 ZijvLc; o ' Aitol.Ao8w pou Axopvoc; 265

13 ' AitlXTouptoc; Trofee 266
14 Mev11�8poc; 267
15 • H q>IXlaTLOc; t ? 268
' H pixyev'l)c; ă Ne:txâvopoc; Me:vlaxoc;

1? o �llXVTL6e:oc;
16 Cap de silen :! 6 9
'H pixx>.e:l8'1]c; ' Exix . 270
Tixlou
19
18 Mevwv Zeitate feminină 271
' H pwvuµoc; ă 1Ioae:t-

• AitOMWVLO<; Măciuca lui Heracles 272
20 ' EaTLIXto<; 274
8wvlo•J
21 l\'le:v(axoc; Trofee 275
.2 2 Leu merglnd 276
23 ' IxmLoc; o ' Av·nitâ't"pou 280

24 ' E pµiipLXoc; 281
25 Il irrr, c; F iguri\ omenească neclară 282
26 ' Ixeatoc; ă ' EaTtixl ou .lwp oc; Pasăre 2 86
o ' Ayi6<>1v 289

27 „ „ ' ETe:ov(xou <l>LA�µwv Călăreţ 287
28 T l qac; ' EaTtix(ou Cap de 5ilen
29 KixllLxopoc; o II pwToc 291
292
y6pou
30 Cal de ma ·e
GIWPA A II·& - SINOPE. 187
O) ..,
"t:I c:::
Z o
• "O Numele astinomului Numele producătorului Simbolul
... ....
31 _'\e:wµsowv o ' E;no·�µou ! ' _.\ptO"'t"WV

K).e:a.(ve:-:-oc;
Călăreţ 296
o
32 I 297
33 Ma.V"t"l!le:oc; ll pwTa.- ' ATto).).6ow poc; Leu triumfător 301

y6pou
34 ' A pnµ lowp •,; 302
• �
36
35 Euµa.xoc; 303
Me:vlaxoc; Proto mă de leu 304
:l 8
37 Mt6pa.ori't"l)c; Leu 305
l i pwToc; • 306
�o o
:l 9 'l"iXµµtc; 307
M'l)Tp68wpoc; ' A6r.v- AlJµlj-rplo.; Stea c u 8 raze 308
Killia6M;.;
(TtTtOU
't 1 Capul l u i Helios 309
43 o ' A p1.CJ'ra.y6pou
42 :E're qiixvoc;
Floare ?
310
Mtl<p(a.<; 311
44 MtA.Ttci8r,.; Trofee 312
46 Mvijatc; o
45 :ETiqia.voc; • 313
Cl>o pµ(wvoc; Nike 316
47 AlJµlj-rptoc; 317
48 <l>LA.ljµwv 318
!, 9 l lAe:1.CJTa.pxl87Jc; o ' A=,- Ilci7"1Jc; Xeclar 320

µciV't"OU
51 n pw>ixy6pa.c; 6 Kuv!a><ou
50 :E TElj>IXVO<; Figură d e bărbăt 321
Nike 330
52 ' Ayii6wv Nike? 331
53 0ewv Eros 332
54 Te:1.CJ(µa.zo.; 6 0e:oTt6µTtou ' Ayii6wv
o
Cornul abundenţei 337
55 <fHiµrn<; 8e:orrd0o·; Hi chetes pe altar 3ld
Concluziile pe care ni l e impun clasarea cronologică a stampilelor

sinopeene din lucrarea noastră sînt foarte interesante din punctul de vedere
al cunoaşterii intensităţii relaţiilor comerciale ale Istriei în vremea
elenistică.
Astfel, constatăm că în prima perioadă a comerţului cu mărfuri
ambalate în amfore stampilate, adică în a doua jumătate a secolului
al IV-lea şi primele decenii ale secolului al III-lea î.e.n. , volumul impor
tului din Sinope la Istria este destul de redus. Mai mult decît atît, se paro
chiar, că uleiul şi vinul importat în această perioadă ating cantităţi infime ;
din cele 10 sta.mpile plasate în acest timp, j umătate sînt pe ţigle şi
nu pe amfore.
Acelaşi număr redus de stampile, adică între anii 270 şi 180 ie.n
şi în următoarele două grupe : ( 13 din grupa a II-a şi 14 din grupa a III-a).
188 L'dPOR'I'UL AlU'ORELOR STA.MPJI,.\TE LA ISTRL-1.
Constatăm, de asemenea, că după. anul 180 i.e.n. , importul de ţigle

la. Istria dispare complet, dar în schimb se intensifică simţitor importu]
de ulei şi vin în amfore stampilate.
De la această dată şi pînă la cucerirea romană (72 î.e.n. ), clasarea
noastră cronologică indică maximum de intensitate a importului de măr
furi sinopeene la Istria ( 150 de stampile împărţite aproape egal pentru
fiecare grupă din această ultimă perioadă).
Se poate observa, totodată, că începînd cu anul 150 î.e.n., aproape
totalitatea astinomilor adaugă numelor lor şi pe acela al tatălui, iar o
bună parte din numele producătorilor se găsesc la diverşi astinomi dp,
mai multe ori cu acelaşi simbol. Urmărind ordinea filiaţiunii şi succesiunea
producătorilor, se poate presupune că în ultimele faze ale exportului
sinopean, astinomii formau adevărate dinastii şi că producătorii (cel puţin
15 % dintre ei cu nume barbare) îşi duceau o activitate fără întreruper('
sub magistraturile mai multor astinomi din aceeaşi familie. Fenomenul
acesta. poate fi observat - în cazul nostru - dacă cercetăm tabelul 1 2
·cu patronimicul d e pe stampilele si nopeene - la pagina l 79.
G H l 'PA A I I I-a
HERACLE A
Heraclea pontică era un oraş doric coloni1.at de megarieni, ln prima ju

mătate a secolului al V I-lea I. e. n.
Curlnd după începuturile vieţii sale, Heraclea a reuşit să atingă un lnalt
nivel de dezvoltare economică. Poziţia favorabilă a oraşului, precum şi faptul
că de la lnceput heracleoţii, după ce s-au impus locuitorilor băştinaşi, au putut
beneficia de bogăţiile unor largi teritorii lnconjurătoare, au făcut posibilă
construirea a două porturi şi a unei puternice flote comerciale.
Politica dusă de Heraclea pontică a făcut-o să se alieze cu perşii ln timpul
războiului acestora cu grecii. Prietenia cu asiaticii li aduceau desigur mari
foloase economice, de aceea, după victoria Atenei, oraşul a continuat să reziste
In epoca ei de. lnflorire, Heraclea şi-a putut îngădui să trimită coloni pe

refuzlnd să intre ln liga de la Delos.
tn prima parte a secolului al IV-iea l. e. n. (anul 364), ln urma unor aprige

coasta de nord-vest a Mării Negre, întemeind oraşele Chersonesos şi Callatis.
lupte dintre aristocraţi şi democraţi, tirania a reuşit să se impună la Heraclea.

Unii tirani s-au înrudit cu regii asiatici, ln urma cărui fapt oraşul a căpătat şi
mai multe t eritorii rurale şi a ajuns la un maximum de lnflorire, devenind colonia
cea mai importantă din întreg Pontul Emtln. Dar ln timpul supremaţiei macedo
nene Lisimah a ocupat oraşul, făclndu-şi aici baza de operaţii din Asia Mică.
După moa rtea lui, oraşul îşi recapătă lnsă repede puterea şi se aliază cu Pto
cea mai puternică din flota lui Ptolemeu. 1. Vasele erau construite cu mijloace
lemeu lmpolriva lui Antigonos Gonatas. În anul 280, escadra Heracleei era
superioare, necunoscute plnă atunci ln lumea antică ; după Memnon, vasul prin
cipal al heracleoţilor avea două punţi, 1 600 de vlsle şi 1200 de soldaţi 1.
Cit era de puternică Heraclea din punct de vedre militar, se vede şi din
faptul că, ln luptele ce au urmat Intre seleucizi şi ptolemei, singură sau aliată
cu micii suverani din Pont şi Bithynia, ea a mai putut trimite ln ajutorul lui
Nicomedes I altă escadră de triere, apoi ln războiul dintre Antioh şi Byzantlon
s-a alăturat acestuia din urmă, cu 40 de triere 3•
• Memnon, 1 3, Justin, XXIV, 1. 8.

Ibidem, 19 şi 24. Cf. RosloYIZl ff,
Memnon, 1 8 şi 23.
3 S. E. H. H. I.
1 90 DIPOl!Tt:L Alll'Ol!ELOU ST.UIPILATE LA ISTl!IA
Puterea
este ilustrat şi de
economică a Heracleei nu era mai prejos de forţa ei militară.
Asiei Mici, Heraclea a pulul să trimită Byzantionului 4000 de statcri de aur,
Acest lucru faptul că, a lunei clnd au apărut galaţii pe scena
drept contribuţie la cheltuie lile de r:'lzboi.

Cind ga la ţ i i a u inva da t Pon tul, ln anul 255, Heraclca a trimis o armată
era înfome ta t ; de asemenea, plăti ilOOO

terestră lui :\litridate al I I I-iea �i mari cantităţi de griu la Amisos, care
1.
a putut ele stateri gala\ilor, care mai
tirziu i-au inrndat totuşi teritoriul
de
Din punct de vedere economic ş i social, ştim cii in secolul al IV-iea î. e . n .
Aixot
prosperitatea oraşului se datora exploatării muncii a celor categorii
mici cullivatori posesori de terenuri a gricole - nu proprietari - numi�i
bi bli ogra fie foa rte

adeseori aminti \ i in izvoarele l i terare din această epocă. Cu privire Ia aceste
aspecte de ordin istoric ale Heracle c i , Rostovt7.eff indică o 2
hogahi, p e car e n u e s te locul să o folosim aici.

Pierzinclu-şi independenţa odată cu ridicarea r�gatului Bithyniei, Heral'lca
a început s:i decad:i şi apoi, în timpul celui de-al treilea război mitridatic, a fost
a sediată, ia r după doi ani de rezisten ţă, a fost distrusă de Aurelius Col tu .
şi porturile. Se parc d in epoca i mperială Heraclea a mai putut să

Curind însă după încheierea păcii , sena tul roman i - a restituit teritoriul
mai
se refacă,
acest oraş, cu toate e{t pc monedele lui din aceasli't epocă se g:heşte men \ i unea
dar într-o form:i mai pu ţin expansi v:i ; izvoarele nu vorbesc despre
de l\hjTp07tOAL�. a
l . co:-;s mERAŢ IUN I ASUPHA EXPAN S l l' N I I COMERŢULUI HERACLEEI

IN PER I OADA ELENISTICA
Datele istorice generale nu pomenesc de produsele de vinuri şi ulei
c o merţul ei în genere. Se ştie doar că oraşul era bogat, avea teritorii

ale Heracleei şi nici nu aduc lămuriri asupra extensiunii pe care a avut-o
întinse şi fertile, trafica prin porturile sale mărfurile din interior, po
seda o puternică flotă de război ş i de comerţ �i juca un rol predomi
nant în viaţa politică şi economică din Asia Mică şi din Pontul Euxin.
Heraclea stabilea comunicaţii regulate, pe de o parte cu toate porturile
greceşti din nord-veRtnl Mării XcgrP., iar pe de altă parte cm R hodosul iiÎ
Alexandria, spre sud 4•
Neagră şi Marea Egee, <le la Marea de Azov (probahil ele la Panti l'apaion) l a
Interesant este că o corabie încărcată putea traversa în 14 zile Marea
1 Rostovl zeff, op. cil., 1,·p. 591 ş i V. Busolt, Griechische Slaalsk1111de (Swoboda), I , p . 1 :1 .-.
şi u r m . , 161 etc.
2 Rosto v t ze ff , op. cit. in d i c ă la p. 352 o blib!iografie mai bogată, pe care nu am putut-c
.
valori fica ln text, dar pe care considerăm că este bine să o notăm aici, după cum urmeazit :
.J. H. Schneider, lVirl/1. lleraclea am Ponlos, 1 8 8 2.
V. Busol t , op. cit., e d . a I I I-a, 1920, p. 420 şi urm.

Idem, Das po11tis cl1e Ilerac/ea, 1 8 8 5 ;
K . .J. fle loch, Grierh. Gesch., l i I, 1 , ed. a l i-a , 1 922, p. 1 3 7 ş i urm. cr. p. 302 ş i I I I, 2.
J>. !l4 urm. CC. l".
l !123, p. 39.
\'.
W11lamowitz-:\Ioellendorf, Staul 11 . Gesellscl1. tl. <;riechen, ed. a l-a , l
H. Lagneur, art. Xympliis in H . E., XV I I , 1 6011 şi urm.
L. Hobert, El. Ani., p. 250 ş i urm.
3 Co mp le ta re a datelor istorice scoase din Rostov tzeff, op. cil., p . :152, 353, 3il-1, 5!1 1 ,
5!12 şi 673 am făcut-o cu unele ştiri noi ale lui P. Romanelli ln Encid . ilal. y o Hemcleu l'onlic11.
• Diodor, I I I, 34, 7.
ORUPA A W-a - BERA.CLEA 191
Alexandria : se pare că toate corăbiile făceau escală la Heraclea, pentru

schimb de mărfuri.
Cu toate vicisitudinile prin care trecuse Heraclea şi cu toată pierderea,
libertăţii, însemnătatea ei comercială continuă să subsiste în prima jumă
t.ate a secolului al II-lea î.e.n. Oraşul se găseşte menţionat în tratatul îr,
eheiat în anul 179 î.e.n. între Pharnaces şi Eumenes, Prusias şi Ariarate�.
alături de Cyzic, Mesembria şi Chersonesui tauric 1.
Tocmai în perioada mai sus amintită, adică de la începutul secolului
al lV-lea la sfîrşitul secolului al Ii-lea î.e.n., trebuie să plasăm amforele
comerciale stampilate, care plecau de l a Heraclea către toate centrele
consumatoare.
Deşi producţia de vinuri şi ulei nu pare să fi fost printre cele dintîi
ocupaţii ale heracleoţilor, totuşi mărfurile acestora sînt atestate cu mulW
insistenţă în toate centrele de pe ţărmul de nord-vest al Pontului Euxin.
Bste foarte probabil că şi mărfurile producătorilor băştinaşi din interiorul
teritoriului învecinat erau preluate şi comercializate de neguţătorii �i
corăbierii heracleoti.
Prezenţa amf�relor din Heraclea în ţinuturile din sud, dincolo d(•
Propontida, nu este semnalată nicăieri. Aceasta este explicabil, dacfi
ţinem seama că pieţele de acolo erau ferm şi permanent ocupate de produ
sele, mai abundente şi de mai bună calitate, ale insulelor egeice. Î n schimb.
comerţul Heracleei ocupa toate pieţele din nord, deoarece oraşul era la
mai puţin de j umătate de drum de aceste pieţe, în comparaţie cu distanţa
care îl separă de centrele din sud. De aceea vinurile expediate de Heraclea
aici erau mai ieftine decît acelea ·venite de la mari depărtări .
Prezenţa unor importante cantităţi de amfore in părţile noastre şi în
sudul U.R.S.S. mai poate avea şi o altă explicaţie : deseori în decursul
istoriei, cu prilejul repetatelor şi îndelungatelor închideri ale Bosporului,
He:taclea rămînea singură stăpînă în bazinul Mării Negre. Mărfurifo
insulare neputînd pătrunde în Marea Neagră, Heraclea şi le putea desfacp
nestingherită pe ale ei.
Î n documentata sa lucrare despre tipul amforelor herackene, cercetă
torul sovietic I.B . Zeest2, ocupîndu-se de numărul mare de amfore d,•
provenienţă lwucleană găsite în sudul U.R.S.S. în special la Tanais şi în
(�urganele săpato în regiunea Mariţîn, arată că areste amfore aduceau
fără îndoială o marfă ieftină, căei ele se găsesc mai ales in mormintelP
populaţiilor locale sărace, pe cînd în mormintele grecilor bogaţi nu le-:L
întîlnit. Acelaşi lucru se poate Hpune şi despre descoperirile de la noi .
Cele mai multe fragmente de amfore heracl€ene s-au găsit nu atît in oraşul
Callatis, cît în teritoriile băştinaşilor, la 10 -20 km de coastă3•
La Istria n-am găsit amfore întregi, în schimb am adunat un număl'
destul de însemnat de torţi şi de gîturi stampilate, în total 33 de exemplare,
c lintre care 25 descifrate. Ele fac obiectul prezentării noastre în grupa
a III-a, rezervată Heracl€ei. Vom reproduce însă mai întîi două exemplarl'
întregi aflate în M.O. Buc., sub nr. inventar 1657 şi 1658. Ele provin din
col. Severeanu, cu loc de găsire în jurul Mangaliei (fig. 31 - 32).
z I. B. Zeest, o THRaX repaKneiÎCKHX aMcflop ln „Kr. S", XXII, 1948, p. 47 -48 şi urm
1 Polybill, XXVI, 6, 2. -
Pecineaga, Albeşti, Tuzla, Costineşti şi Schitul (multe exemplare ln muzeul de la
.
Mangalia şi o lntreagă serie ln col. dr. G. Severean u, din M. O. Buc. pre<'um şi in col.
3
dr. H. Slobozianu Buc.).
�
�
""
• �--
---
-,_
r
--
'
'
�- - - - - - - -
r
...
'1-
L ____ _
�
..--��- ??
��
Fig. 3 1 . - Amforă din Heraclea pontică cu stampilă englifică pe Fig. 32. - Altă amforă din Heraclea pontică, aproape identică
Se află tn M . O. B. sub nr. inv.

glt (mij locul sec. IV l.e.n.}, găsită ln apropiere de Callatis. cu precedenta (are lnsă altă stampilă) ; aceeaşi colecţie,
1 667. sub nr. in v. 1 6 58 .
GRUPA A III-a - HERACLEA 193
2. STAMPILE ENGLIFICE PE GITUL AMFORELOR

ŞI STAMPILE IN RELIEF
în lipsa unor exemplare întregi de la Istria, am reprodus aici cîteva

exemplare găsite la Callatis şi aflate la M. O. Buc. pentru ca cititorul
pe teritoriul nostru, tip căruia îi corespund cele mai multe torţi stampi
să poată urmări mai uşor detaliile tipului de amfore din Heraclea găsite
late din grupa de faţă. Totodată îşi va putea da seama de dimensiuni,

profila, stampilă şi detalii ale piciorului şi buzei.
Heraclea a avut cel puţin trei maniere diferite de stampilare şi tot
atîtea forme, uşor de deosebit între ele, toate aparţinînd celei de a doua
j umătăţi a secolului al IV-lea î.e.n.
Prima categorie o constituie amfora care nu purta stampile cu litere
obişnuite în relief, ci cu litere adîncite, aşa zise englifice ; stampila, fără
ramă, era aplicată pe gît, nu pe toartă (această categorie formează majo
ritatea amforelor găsite la noi şi în sudul U.R.S.S.).
În genere, această stampilă nu conţinea nici un simbol şi cuprindea
precedat foarte rar de prepoziţia !Jt(.

un singur nume propriu, împărţit deseori în două rînduri ; numele era
Celelalte două categorii au stampile obişnuite, în relief, pe toartă.

La noi predomină stampilele englifice din prima categorie (în text
nr. 460, 461, 462, 463, 465, 466, 467, 468, 469, 472, 475, 477, 478, 479).
3. CELE CINCI TIPURI IND ICATE DE I. B. ZEEST
O descriere mai exactă a tuturor tipurilor de amfore din Heraclea o

face cercetătorul sovietic Zeest, la care ne-am referit şi mai sus pentru
lotul de amfore găsite la Tanais şi în împrejurimi. Studiul lui Zeest se
. bazează pe opera fundamentală aJui B.N. Grakov1, în care savantul sovietic
face şi o clasificare cronologică.
El le împarte în numai două grupe cronologice :
Prima grupă este Jimi tată între anii 350 şi 300 î.e.n. , iar a doua între
anii 300 şi 250 î.e.n.2• Un număr de patru amfore cu stampile englifice pe
gît şi două fragmente găsite de Gaidukevici3 în săpăturile de la Tiritake,
confirmă, după celălalt material din complexele arheologice respective,
sfîrşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al III-lea î.e.n.
în cuprinsul primei grupe cronologice, J.B. Zeest a reuşit să distingă
trei tipuri de amforă, care se deosebesc destul de uşor între ele.
Reproducem aici a.ceste trei tipuri după desenele din „Kr. S."
XXII, p. 49 - 50, iar mai jos tipurile IV şi V care aparţin, după acelaşi autor
T i p u 1. I. Forma perfect ovală ; de la gură peste spinare, pînă jos

(p. 50 - 51), celei de-a doua grupe cronologice, adică anilor 300 -250 î.e.n.
la picior, o singură linie cu variate curburi line. Gîtul, cilindric în partea
l B. N. Grakov, EHrnmfmlfeCKHe KJleHMa Ha rop11ax HeKOTOpblx aJJJIHHHCTH'leCKHX

OCTpoAOHHblX aMcpop 1, Moscova, 1926.
1940 rr., ln „M. I. A.", 1952, p. 392 -393.
2 E. M. Staerman, l<epaMHlfec1rne KJleiÎMa Ha pacKonoK MupMeKHR H TupuTaKH 1935 -
3 V. F. Gaidukevici, PacKonKH TupnTaKH e 1935 - 1 940 rr., in „M. I. A."., 1 952,
p. 109 şi urm. şi fig. 130.
13. ImPOrt.111 amforelor stampilate la Istria
194
.-�
'M
I
L __ - -
Tipul I
I
I
- - _l
Tipul lll
Fig. 33. - Cele trei tipuri din prima grupă cronologică a amforelor din Heraclea
pontică (după studiul lui J. B. Zeest, în „Kr. S". XXII (1948), p. 49-51).
,,
. '
llpul I? 7ip�/ y
Fig. 34. - Tipurile celei de a doua grupe cronologice
a amforelor de la Heraclea.
GRUPA A III-a - HREACLEA 195
superioară, se lărgeşte mai j os, unindu-se pe nesimţite cu corpul amforei.

Diametrul gurii 0,100 m. Torţile, curbate, se string în partea inferioară :
înălţimea 0,210 m. Diametrul la mijlocul amforei 0,260 m. Piciorul, rotunjit
o, 700 m. Calitatea bună a pastei, proporţiile juste, eleganţa in ansamblu,

jos şi gol înăuntru, are o înălţime de 0,060 m. Înălţimea totală a amford
arată că acest tip poate fi socotit ca formă reprezentativă a amforelor din

Heraclea.
T i p u 1 I I. Se deosebeşte de primul mai ales prin silueta amforei,
care în întregime nu mai este asemănătoare cu un ou. Gîtul nu este cilindric
decît la mijloc : partea lui superioară se lărgeşte către gură, iar partea de
jos se lărgeşte şi ea, mai brusc însă, pentru a forma spinarea amforei, cu
umerii alungiţi. Torţile sînt mai groase şi mai puternic curbate. De
la mijloc în jos, corpul nu mai este oval ca la primul tip şi cade
în j os, subţiindu-se de la diametrul de 0,250 m pînă la 0,040 m, atît
eît este grosimea piciorului, formînd un con cu vîrful în jos. Înăl
ţimea torţilor 0,240 m, diametrul gurii 0,110 m, înălţimea totală a am
forei 0,740 m.
T i p u 1 I I I. Este asemănător ca aspect general cu primul tip :
umerii sînt rotunjiţi„ dind întregului corp al amforei o formă ovoidală.
Piciorul este mai subţire şi mai puţin gîtuit în partea de j os. Diametrul
gurii 0,100 m, diametrul la pîntece 0,260 m, înălţimea torţilor 0,210 m,
înălţimea totală a amforei o, 710 m.
T i p u 1 I V. Se detaşează de celelalte tipuri prin configuraţia totală
a vasului, dar mai ales prin scurtimea gîtului, rotunjimea umerilor, apro
pierea torţilor de bază. Piciorul nu se termină prin acea uşoară umflătură
ca la tipul I, ci este frînt deodată, formînd un vîrf de con.
T i p u 1 V. Este foarte asemănător cu tipul amforei mici din Thasos,
atît ca formă generală, cit şi în cele mai mici detalii. Cercetătorii sovjetici
par a fi stabilit că în cele trei tipuri din prima grupă cronologică, nu se
găsesc decît stampile cu nume proprii, fără eponimi, şi că numai în grupa
a II-a se întîlneşte formula cu numele magistraţilor precedate de prepo
ziţia 'E7t(.
4. STAMPILE ENGLIFICE GĂSITE LA ISTRIA
458 ['A]J..xot
[v]opo[u]
- Fără simbol - 1 ex.

- La M.N.A. Inv. nr. 2587.
- ÎNTOCMAI la Staerman, „Kr. S." XXXVI, p. 36, tab. 4,
nr. 50-51.
,196 IMPORTUL AMFORELOR STillPILATE LA ISTRIA
459 'Ayopocv6(µou)
'Ap(cr't'o[voc;]
- Fără S'Îmbol - 2 ex.
- J.Ja M.N ..A. Inv. nr. 2588.

- În depozitul �antierului Istria, rebut, Sectorul X.
- NECUNOSCATĂ. La Staerman, „Kr. S." XXXVI, p. 36, tab. 3,

nr. 9, apare titlul 'Ayopocv6µou, dar cu numele IIu66:x,pL(JŢOc; pe un urcior:.
nu pe amforă.
460 'ApL<>'tO
xpci't'Y)(c;)
--Fără simbol. - 1 ex.
- La M.N ..A. Inv. nr. 2594.

- Î NTOCMAI la Staerman, p. 36, nr. 30.
461
- La M.N . .A. Inv. nr. 2589.

- î n depozitul şap..tier,ului lstri�.
- Î NTOCMAI la Staerman, ,,Kr. S." XXXVI, p. 36, tab. 4, nr. 30.
; ,
..:_ La M.N .A. Inv. nr. 2 o 93.

- N ECUNOSCUTĂ la Staerman. Numele la Pridik, 1917 , p. 123, nr. 69.

.
GRUPA A m-a. - HERACLEA 197
4W ['Ap]x.fo
-rpot-r[o�]

indicaţie.
- La M. N.A. Inv. nr. 2450.
- P ROBABIL. Pe 'Apx.ea-rpot'îoi;, îl găsim la Pridik , 1917, pentru
_
Thasos. Stampila noastră este însă a Heracleei.
fA10NYOJ
464 �rnvua(( ou)
- -- -

- La M.N.A. Inv. nr. 2155.
- Î NTOCMAI la Staermann, „Kr. ·S." , p. 36, tab. 4 , nr. 37.
465 Hpo
Ex.e: ( 11)
·;

m.
·
- Din săpăturile şantierului Istria, 1955, Z 2 , A, 1,45

- La M.N.A. Inv. nr. 2771.
- N ECUNOSCUTĂ .
466 Eux).e:hou
-- -- _ ,.,-

indicaţie.
- VARIANTĂ l a Dumont, p. 314, nr. 102 ; apare ş i Kerykeion.

- La M.N.A. Inv. nr. 2301. 1:
Numele se găseşte şi la Pridik, 1917, p. 26, nr . .. 622, pe_altfel de - stampile.
467 Eux:Ae . . .
. . . (cuvo[ ?]

- î n depozitul şantierului Istrîa, din vechile săpături, fără altă
indicaţie, şi în colecţia ing. I.M. , nr. 13 c.
- La M.N.A. Inv. nr. 2447 şi col. ing. I.M.
468 . [ Eup]u
[ll]iX µo [uJ ( ? )

indicaţie.
-La M.N.A Inv. nr. 2592.
469 'Hpcxx:A[elll·l) c;]

[. . . . .] ?

- î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături , fără al tă
indicatie.
___:. La M.N.A. Inv. nr. 2446.
cu Luxcuv sau cu Kepxwoc;.

- VA�IANTĂ la Pridik, 1917, p. 124, nr. 111 - 114, numele imprimat
GRUPA A m.„ - HERACLEA 199
lt 70 ' E7tt 'Hpoc[ . . . ]

PocLocvoc[ . . J · �
.

- La M.N.A. Inv. nr. 2630.
- N ECUNOSCUT Ă .
471

- Găsită în L. I. după incendiul din - 1944.
- La M.N.A. Inv. nr. 2293.
- PROBABIL. Oa astinom sau producător KillLcr6&v1Jc; apare foarte
frecvent pe torţile de amforă din Pontul Euxin, dar totdeauna în com
plexul de 3 - 4 rînduri al unei stampile. Niciodată nu-l găsim singur.
Oa nume izolat de producător, nu-l găsim nici pentru Rhodos, Onidos sau
Thasos. După forma şi pasta torţii, ca şi după grafie, poate fi ataşat - cu
rezervă - la grupa Heraclea.
472

- V AR IANTĂ ca nume la Pridik, 1917, p. 136, nr. 103, pentru un
exemplar de la Albia, despre care Pridik crede a fi de la Rhodos. Stampila
lui însă nu este englifică şi nu este aplicată pe gît.
473

indicaţie.
- La M.N.A. Inv. nr. 2369.
- Î NTOCMAI la Staerman, „Kr. S.", p. 37, fig. 84 a.
MIKI
474
ONOC ovoi:;
- Fără simbol. 1 ex.
-
În depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă indicaţie.

- La M.N.A.
- VARIANTĂ la precedenta. Aci avem C (lunar) în loc de� � şi O
în loc de omega.
475 N �xo01tcx(o( c;)
Fără simbol. - 1 ex.

În depozitul Şantierului Istria.
NECUNOSCUTĂ.
476 'E7tl [NJ(xwvoi:;

- În depozitul şantierului Istria.
La M.N.A.
- NECUNOSCUTĂ.
477
� Fără simbol. - 1 ex.

- PB.OBABII,.. Intregirea nu este sig:ură, numele nu e cunoscut.

- La M.N.A. Inv. nr. 2591 .
GRUPA A III·& - HERA CLEA 20'1
478 [ . . . . ] py
[ . . ] LO
. .

- î n depozitul şantierului Ist1·ia, din vechile săpături, fără altă
indicatie.
� La M.N.A. Inv. nr. 2445.
- PROBAB IL. Fragmentul este prea mic şi nu poate fi întregit.
479
- Ciorchine. - 1 ex.
- î n depozitul şantierului Istria . .
/
- La M.N.A.
- PROBABIL. Cea mai mare parte a stampilei este ştearsă. După
literele păstrate, întregirea este posibilă.
480
- Fărd simbol. - 1 ex.

- î n depozitul şantierului lstria,din vechile săpături, fără altă
indicatie.
� La M.N.A. Inv. nr. 3342 .
- P ROBAB IL. Cîteva stampile de forma „colăcel", cu literele neregu
late şi neordonat aranj ate în j ur, sînt studiate de Staerman în lotul celor
găsite la Tyras. Ea le atribuie (p. 38·, tab. 4, p. 36 - 3 7 ) Heracleei. La p. 4 7
tab. 7 , nr. 265 -273, o altă serie d e stampile „colăcel" nedescifrate .complet
şi neatribuite.
202 IMPORTUL AMFORELOR STAMPII.ATE LA ISTlUA
481
- Frunză. - 1 ex.
- La M.N.A. Inv. nr. 2354.
482

- Săpăturile de la Istria, 1951 , M.O. 49. P. 1 .
- L a M.N.A. Inv. nr. 2188.
483 �"lj
µ:�'t"
( pw� )

- Găsită în L. I după incendiul di n 1944.
- La M.N.A. Inv. nr. 2355.
- PROBAB IL. Stampilele de tipul acesta, asemănător unei frunze,
sînt foarte rare. Între cele aproape 1000 de stampile găsite la Istria, abia
trei exemplare sînt de acest tip ; una este complet anepigrafă., pe alta,
numai pe j umătate imprim::i.Mi ::i,bia SP. văd cîteva litere, iar pe a treia,
..
aproape sigur, numele lui �HMHTPIO� în trei rînduri .
Astfel de stampile în formă de frunză sînt destul de frecvente la

Cnidos. Uneori, dar destul de rar, se găsesc între cele de la Rhodos. Ele nu
GRUPA A iII·& - HEI!ACLEA 203
pot fi clasate decît atunci cînd forma este bine imprimată, cînd legenda
{ISte clară, cînd numele poate fi atribuit uşor şi cînd compoziţia pastei �i
forma torţ,ii dau indicaţii pentru un oraş sau altul .
Astfel de stampile întîlnim şi între cele clasate de Staerman (tab. 4,

p. 36 - 37) între stampilele de producţie heracleană găsită la Tyras.
La nici unul dintre cele patru centre de producţie însă, Heraclea,
Cnidos, Rhodos, Chersonesul ta.uric, n-am găsit pe �ll!L�'t'ptoc; într-o
astfel de stampilă - frunză. în felul acesta, ne găsim în imposibilitate de
a face o atribuire preciF!ă. Am făcut însă una relativă, bazată pe exami
narea atentă a pastei ce1amice şi a tipologiei, clasînd stampilele, provizoriu,
între cele l lrodnse la Heraclea Pontică.
l\'-a
GRVPA A
CHERSONESOS
Materialul arheologic provenit din săpăturile efectuate ln straturile cele mai

·vechi ale Chersonesulul este, aproape ln totalitatea lui, de provenienţă ionică.
El indică secolul al VI-lea î. e. n.
Din izvoarele vechi literare aflăm că oraşul a fost colonizat abia în secolul
al V-lea I. e. n., de către Heraclea pontică, odată cu Callatis. Se presupune
lnsă că aceasta ar fi fost a doua colonizare, de astă dată dorică, care s-ar f i
aşezat peste cea veche, ionică. ln orice caz, de aici încolo oraşul rămîne şi se
dezvoltă ca aşezare dorică. Epoca de lnflorlre a Chersonesului poate fi ur
mărită din secolele IV - III I. e. n., clnd chersonesiţii şi-au lntins posesiunile
asupra întregii peninsule.
Tot din Izvoarele vechi se ştie că pămînturile erau lmpărţite aici în loturi
individuale şi că cele mai de seamă mărfuri erau cerealele şi vitele, peştele,
mierea, sclavii, şi - se pare - finul abundent şi de calitate superioară, care
se recolta în regiunea Eupatoria. Inscripţiile vechi arată că tinerii chersonesiţl
erau puşi să jure că nu vor vinde cerealele decll ln oraşul Chersonesos şi că toate
grlnele de la ţară vor fi exportate numai prin Chersone1ms Ca şi oraşele rega•
1•
tulul bosporan, Chersonesul fumiza Atenei mari cantităţi de cereale. Viţa de

vie era cultivată peste tot, vinurile fiind, fie valorificate pe piaţa Chersonesulul ,
fie trimise băştinaşilor din stepă sau- mai ales - transportate pe apă şi cu
căruţele ln regiunile cele mal depărtate ale Cubanului. Mai ştim că lncă din secolul
al IV-iea I. e. n., Chersonesul fabrica ţigle de acoperiş, cu care făcea concurenţă
marilor producători de ţigle din Sinope.
ln epoca elenistică, relaţiile politice, economice şi culturale cu alte oraşe
au devenit mai strlnse. ln fruntea oraşelor cu care Chersonesul întreţinea le
gături permanente se găseau Miletul, Rhodosul, Delosul, Heraclea, Cyzicul etc.
De asemenea, avea legături strlnse, de ordin cultural şi economic, cu oraşele
ln prima jumătate a secolului al II-iea I. e. n., Chersonesul s-a înfeudat
greceşti de pe coasta de vest a Mării Negre.
politicii regilor Pontului, rămlnlnd multă vreme sub influenţa acestora. Mai
tlrziu, în urma lnfrîngerii lui Mitridate Eupator, a intrat, ca şi Panticapaion,
ln sfera noii.politici pe care au Instaurat-o romanii.
1 B. Latlşev, I. O. S. P. E., IV. 79.
GRUPA A IV·a - CHEUSOYEBOS 205
1. DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI PROPRII DE AMFORE ŞI ŢIGLE STAMPILATE

- �
0
IN EPOCA ELENISTICĂ LA CHERSONESOS
pila.te, indiferent de tipul stampilei, provin exclusiv din oraşele greceşti

Pînă la începutul secolului nostru se socotea că toate amforele stam
insulare şi din Asia Mică. Mai exista şi părerea, izolată, că o categorie

de amfore şi anume acelea stampilate cu numele astinomilor erau de
fabricaţie locală (adică ar fi fost confecţionate chiar în centrele în care
sînt găsite acum). Ambele concepţii erau greşite. ffiterior, studiile documen
tate ale savanţilor ruşi şi sovietici au stabilit că stampilele cu astinomi,
nume de producător şi simboluri aparţin sigur unei producţii pontice. La
început s-a crezut însă că centrele respective se găseau numai pe coasta
asiatică, în primul rînd la Sinope, dar alţi cercetători ruşi şi sovietici
au detaşat clar şi documentat din masa acestor stampile pontice cu numele
şi titlul astinomilor, anumite tipuri care se diferenţiau de celelalte prin
formă, conţinut şi pasta ceramică şi le-au atribuit Ohersonesului. Toate
aceste stampile pe amfore sînt scrise în dialectul doric. De atunci ştiinţa
cunoaşte primul centru european în care se fabricau intens amfore cu
torţi stampilate şi cu numele astinomilor.
E. M. Pridik, I. Mahov, B. N. Grakov, V. N. Jurghevici, iar în ultimul
deceniu cercetători ca I. S. Kruşkol, E. Staerman, R. B. Ahmerov, V. V.
Borisova şi alţii, au intensificat cercetările, bazîndu-se în special pe
rezultatele săpăturilor arheologice mai noi.
Astăzi cunoaştem un număr de 118 nume proprii chersonesiene
de astinomi şi de producători. Cea mai completă listă a lor o publică
R . B. Ahmerov1, care a grupat şi datat toate numele de astinomi de pe
amforele din Ohersonesos, într-un studiu analitic amănunţit, în care s-a
folosit de următoarele materiale :
- monedele chersonesiene cu nume de magistraţi care apar şi pe
stampilele de pe amfore ;
- monumentele lapidare cu nume care se aseamănă cu cele de pe
stampilele ceramice ;
- complexele arheologice care au permis datarea stampilelor ;
- particularităţile paleografice şi ortografice ale stampilelor ;
- o atentă urmărire a numelor patronimice.
Savantul sovietic s-a folosit şi de vechile lucrări ale lui V. N. Jurghe
vici, Kostiusko-Waliujinici, A. V. Oreşnikov, I. Mahov, A. N. Zograf,
Ivanov, L . Elniţki, A. Jebelev şi ale altor cercetători moderni.

E . M. Pridik şi B. N. Grakov, apoi de cele ale lui Simionov-Zuser, E. E.
2. CARACTERISTICILE ŞI CR.ONOLOGIA AMFOR.ELOR.

In urma unei analize complete, R. B. Ahmerov a împărţit stampilele
de la Ohersonesos în patru grupe, după cum urmează :
Grupa I : sfîrşitul secolului al !V-lea - prima jumătate a secolului
al III-iea i.e.n.
06 XepcoHeca, tn
„V.
1 R. B. Ahmerov,
D. I.'', 1949, nr. 4, p .
aCTHHOMHblX KJJeibiax enJJHHHCTH'leCKOro
99 - 125.
206 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILA.TE LA. ISTRIA.
Grupa II : mijlocul şi sfuşitul secolului al III-lea î.e.n.

Grupa III : sfîrşitul secolului al III-lea - începutul secolului al
II-lea î.e.n.
Grupa IV : sfirşitul secolului al II-lea - începutul secolului
I î.e.n.
La sfuşitul lucrării, savantul sovietic a întocmit o interesantă listă,
în care sînt cuprinse toate numele de astinomi şi părinţi ai acestora care
9.9()
4.92 489
Fig. 35. - Diferite stampile chersonesiene.
se cunosc pînă acum pe stampilele amforelor fabricate în Chersoneso s

şi care sînt, după cum _am spus, î n număr d e 118.
Considerînd că această listă este deosebit de importantă pentru urmă
rirea amforelor stampilate chersonesiene găsite pe teritoriul R.P.R., o
publicăm în întregime în anexa de la sfuşitul lucrării noastre, menţionînd
în ultima coloană grupa cronologică în care este încadrat fiecare nume.
*
Particularităţile stampilelor de la Chersonesos le aflăm la prima
vedere : găsim stampile de formă lungă şi îngustă, fără ramă, într-un
singur rînd sa� în două rînduri, în opoziţie cu stampilele din Asia Mică,
care au trei, patru şi cinci rînduri, şi care sînt aşezate într-un cadru drep
tunghiular, aproape pătrat. Stampilele chersonesiene se îngustează la
mijloc şi se rotunjesc la cele două extremităţi, semănînd cu un pişcot.
Literele sînt mari, elegante, cu aspect liber, cu spaţii largi între ele.
Altă caracteristică este că în general nu au nici o încadrare şi nu
sînt însoţite de simboluri, aşa cum observăm cu regularitate la Sinope.
Cazurile, în care apar şi simboluri, sînt foarte rare.
De cele mai multe ori numele astinomului este urmat de numele
tatălui său. Această insistentă marcare a filiaţiunii o găsim la Chersonesos
într-o măsură mult mai mare decît la Sinope (Ahmerov a p ublicat aproxi
mativ 65 % stampile chersonesiene în care se înregistrează şi numele
tatălui respectivului astinom).
De obicei, stampilele de producţie chersonesiană nu cuprind numele
astinomului în acelaşi loc cu cel al producătorului. Se pare că numele
producătorului era înregistrat pe cealaltă toartă, de cele mai multe or.i
sub forma unui monogram.
GRUPA A IV-a - CHERSONESOS 207
Este interesant că în producţia Chersonesului apar şi amfore pe care

stampila, tot fără ramă, nu este aplicată pe toartă, ci pe gît, cu scrisul
în două-trei rînduri. Stampila este aşezată vertical, ceea ce se datoreşte
desigur unei influenţe a Heracleei pontice.
Inceputurile olăriei stampilate la Chersonesos sînt datate de Grakov
pentru a doua jumătate a secolului al IV-iea şi începutul secolului al
aplicată pe toartă (după „V. D. I".1

Fig. 36. - Stampilă din Chersonesos, Fig. 37. - Stampilă din Chersonesos,
pontice („V. D . I " . 1 (19), 1 9 4 7 p. 1 64).

aplicată pe git după modelul Heraclee i
(1 9), 1 94 7 p. 1 f6).
Fig. 38. - Amforă din Chersonesos, găsită

Ia Kerci (după P. B. Ahmerov, in „V. D. I".
1 (19) 1947, p. 1 79).
III-lea î.e.n. , cu o influenţă dorică pregnant marcată, atît în conţinutul

l egendelor, cît şi în forma grafică a stampilelor. Aceste stampile au conti
Pe teritoriul patriei noastre se găsesc destule fragmente de amfore

nuat pînă la mijlocul secolului I î.e.n.
şi de torţi stampilate care provin din Chersonesos. N u s-a găsit însă nici
o amforă întreagă şi nici măcar părţile superioare ale vreuneia, pentru
a putea cunoaşte direct formele şi profilul pe care le aveau.
·
î n centrele arheologice din sudul U.R. S . S . se cunosc amfore întregi,
dar foarte puţine. În 1900 săpăturile de la Chersonesos au dat peste un
'208 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA.
cuptor ceramic, în care se găseau 28 de amfore cu stampila aceluiaşi magis

trat : "lcrTpwv. Din nefericire cuptorul s-a prăbuşit şi toate amforele au
fost distruse.
Fig. 39. - Amforă lntrea gă din Chersonesos,

găsită ln ultimele săpături arheologice
de Ia Eupatoria, ln Crimeea (cf. „Kr. S".,
58, 1955).
Fig. 40. - Stampile chersonesiene găsite la Mangalia.
O amforă întreagă a fost găsită cu alt prilej , la Kerci1. S tampila nu

este lizibilă, însă Ahmerov este sigur că aparţine Chersonesului.
1 R. B. Ahmerov, AM«l>opbl
.
11peeHerpe'lecKOro XepcoHeca, ln „V. D. I.", 1947,
1 : (19) p. 1 70.
GRUPA A IV-a - CHERSO�EBOS 209
Caracteristicile acestui tip de amfore sînt : înălţimea neobişnuită a

gîtului şi forma lui cilindrică, cu un profil uşor intrat în ambele părţi ;
umerii vasului teşiţi şi rotunjiţi la extremităţi, de unde pereţii coboară,
dînd părţii de jos a amforei o formă conică ; toartele, puţin ovale în profil,
sînt lungi ; pornind curbat de sub buza gîtului, ele fac un uşor intrînd
la extremitatea inferioară, care se lipeşte de umeri. Sfîrşitnl piciorului
nu s-a păstrat. Dimensiunile :
foălţimea (fără picior) 0,470 m;
Diametrul m1xim 0,235 m;
lnălţimea gltului 0,220 m ;
Diametrul gitului 0,095 m ;
lnălţimea torţilor 0,170 m.
O descoperire mai recentă dă p-ril"lj nl să cunoaştem şi o amforă întreagă

din Chersonesos, cu stampila �Kl'0IKON. Ea a fost publicată de curînd1
(desenul de mai sus, fig. 39, a fost executat după fotografie).
O um în lucrarea de faţă nu ne-am ocupat decît de stampilele găsito
pe teritoriul Istriei, am înregistrat în prezenta grupă (grupa IV) numai
un număr de 2 7 stampile aparţinînd Chersonesului, dintre care 17 întregi,
întregite sau numai atribuite, 10 fiind dublete.
Este interesant de remarcat că la un număr de 27 de exemplare,
astinomul "laTpcuv fiul lui 'A7tollcuv[3� se repetă de cinci ori, iar numele
astinomului N«vcuv de şase ori.
La 20 km de malul mării, lîngă ferma de la Tatlageac din apropierea
Mangaliei (nr. 19 în col. I. Mititelu) a mai fost g':i.sită o stampilă a astino
mului N«vcuv. De la Callatis se cunoaşte un număr mult mai mare de stam
pile chersonesiene, dar nu avem să ne ocupăm aici de ele. Notăm nu
mai că o stampilă găsită aici cu legenda Aua[1t"ltou &awv6µ.ou ar putea fi
inedită. Numele lui Aua(1t"ltoc; este cunoscut la Pridik D. 8 7 şi la Ahmerov .
nr. 72 după Mahov 60, dar nu ca astinom, ci ca tată al lui Moc't'p63cupoc;.
Alt fragment ne indică numele •Hp«x>.eoc; (pentru cele trei fragmente
de la Callatis, vezi fig. 40).
In ce priveşte stampilele de la Istria, ele pot fi clasate în grupe crono
logice după cum urmea.z'i :
(Ul'. 48;) )
Grupa II - 250 - 200 î. e.n.
A l<JX,tV'Yjc;
' AV"C't�LCUV (nr. 486)
0e:uyhfjc; ( ·ir. 489 )
Nocvwv ( lr. 492 )
I:wToc3ixc; (nr. 496 şi 49 7 )
Grupa IJI î n jurul anului 200 î.e.n.

' A6ixvixfoc; (nr. 484)
( '.1". 488)
�ixµocTpLoc; ( ? ) ( nr. 4 8 7 )
�ixµoxA.'=ijc;
I:up(axoc; ( \r. 495)
TE/,ixµwv (.1r. 498 )
1 M. A. Nalibnikina, PacKOllKH e EenaTo puu, ln „Kr. S.", 58, 1 955, p. 70, fig. 24.
U. lmPOrtul amforelor etamPll&te la Ietrla
2 10 lMPORTUL .AMFORELOR S'fAMPILATE LA ISTRIA
" fo"t"pcuv o 'A7toA.A.cuvlaoc

Grupa I V - 200 - 100 î.e.n.
A4xcuv o ' A7toAA.cuvlou

( nr. 490)
( nr. 491)
Z�µoc; o Llocµcx"t"p lou
Z LA.0tv6c; (nr. 493)
Xope�oc; o Auxcuvoc;
( nr. 494)
( nr. 500)
3 . STAMPILE CHERSONE S I ENE GĂS ITE LA J STR JA
484 [ ' A6ocvoc] lou

[dae]µ7toplou

- Săpăturile din 1949, Istria, Z. 3.
- La M. N. A. Inv. nr. 2596.
- ÎNTOCMA I în „V. D. I.", 1949, 3, Borisova, p. 87, tab. I , fig. 2-a,
La nr. 3, alte 9 ex. cu acelaşi nume, cu O în locul lui Z .

I cu sigma.
485 Ataxlv( ou)

cXQ""t"UV�µ( OU)

- Găsită la Istria, 1954, într-o periegheză de către D. Tudor, la
pescărie, între movile.
- La M.N.A. Inv. nr. 2595.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1917, p. 140, nr. 2.
486
„
T lts T
-
.l'lNl [ 'A]vn�lcuv( o )
[&a]"t"uv6µ[o] ( u)
- Fără simbol . - 1 ex.

- La M.N.A. Inv. nr. 2673.
- ÎNTOCMA I în „V.D.I." , 1949, 4, Ahmerov, tab. nr. 9.
GRUPA A IV-a - CHERSONESOS 211
487 Âcx�"t"[p(ou]
[&cr't'Uvo] µouv"t"o[ i; ]
- Fără simbol. -1 ex.

- Î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă indi-
catie.
'
- La M.N.A. Inv. nr. 2 431.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. D , nr. 38. - 3 ex.
488 Âcxµ[oxMoi;]
&cr'î[ uv6µou]

-
- Săpăturile din 1952, la punctul Sinoe - Zmeica.

- La M.N.A. Inv. nr. 2469.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. D, nr. 39, şi în „V.D.I.", 1949,
4, Ahmerov, p. 108, fig. 7 .
489 0soyev[e:ui;]
&cr-ruvoµ[ouv-roi;]

indicatie.
__: La M.N.A. Inv. nr. 212 7.
- Î NTOCMAI în „V.D.I.", 1949, 4, Ahmerov, tab. nr. 53, după.
Mahov, nr. 4 7 , pentru Chersonesul Tauric. La nr. 54 din Tabela Ahmerov
se găseşte un alt 0e:oyev'Y)i;, ca fiu al lui 'A7toAAwv(�cx.
490 ''lcr-rpwvoi; -rou 'A7t[ollw]

YiScx &cr"t"uvoµouv['îoi;]

- Găsite : 1 (2132 ) în L . I (2132 A) în L . II după incendiul din 1944 ;
3 la punctul Sinoe -Zmeica, în exploatarea carierei de nisip.
- La M.N.A. Inv. nr. 2132 şi 2132 A şi în colecţia ing. I.M. Bucureşti.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. D. nr. 74, şi în „V.D.I", 1949 , 4 ,
Ahmerov, p. 1 1 0 , fig. 2 1 , conf. tabela Ahmerov, nr . 57, după Mahov, nr . 5 1 .
212 IMPO:Ş.TUL AMFORELOR STAMPILATE L A ISTRIA
49 1 [Alxc.u]voc; 't'o\i 'A[7toN.c.u

vl]ou &.cr't'uvoµ[o\iv't'oc;]
- JJ'ără simbol. 1 ex.

-
- La M.N. A.. Inv. nr. 2659.

- Î NTOCMA i în „V.D.I. ", 1949, 4, Ahmerov, p. 118, fig. 62, şi p. 110,

fig. 24.
492 lN&]vc.uvoc;
[&.o't'J uv6µou
- lf'ără simbol. - 6 ex.

- Găsite : 2 (2071 şi 2072 .A.) în · L.· I după incendiul din 1944 ;
2 (2313 şi 2313 .A.) în depozitul şantwrului Istria, din vechile săpături, fără
altă indicaţie ; 2 la punctul Sinoe - Zmeica, în exploatarea carierei de nisip.
- La M.N ..A.. Inv. nr. 2071, 2071 .A., 3213, 3213 A , şi în colecţia ing.
I. M., Bucureşti.
- Î NTOCMA I la Pridik, 1928, tab. D, nr. 90 -91, şi în „V.D.I.",1949, 4 ,
Ahmerov, p. 107, fig. ca şi în tabela Ahmerov, nr. 7 4 , după Mahov, nr. 61.
493 [� L'A]&v[ou]
[&] cr't'uv6µou
- La M.N . .A.. Inv. nr. 2598.

- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. D, nr. 1 20.
494 � (µou 't'OU �oq.1tt ['rp(ou]

&.cr...uvoµo\iv ['roc;]

- Găsită în L. II după incendiul din 1944 .
- La M.N . .A.. Inv. nr. 2670.
- Î NTOCMA-I în „V.D.I. " , 1949, 4 , .A.hnierov, p. 110, fig 45, Şl m
tabela .A.hmerov, nr. 102, după · Mahov, nr. 83 . î n text Ahmerov preci
zează că stampila aceasta, care nu se află la Pridik, a fost găsită în
complexul arheologic elenistic tîrziu în săpăturile din Chersonesul Tauric.
GRUPA A IV·a - OHERSONESOS 213
495 :l:u [plaxou]

&cr-ru[v6µou]

- Î n depozitul şantierului Istria.
- La M.N.A. Inv. nr. 2597.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. D, nr. 127 .
496 :l:c.u-r[iXocxJ
&a-r[uv6µou]

- La M.N.A. Inv. nr. 2099.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, tab. D., nr. 132, şi în „V.D.I.", 1949, 4.
Ahmerov, p. 107, fig. 25, la tabela Ahmerov, nr. 110 ; după Mahov,
nr. 89.
497

- S 1păturile din 1953, Tariverdi.
Asemănător la Pridik, 1928, tab. D, nr. 132, insă la noi prescurtat

- La M.N.A. Inv. nr. 2599.
-
şi fără. titulatura astinomului.
�
498 Te)..cx
µ&voc;
�
-
- Găsită la Istria, 1953, în malul să.păturii X, întîmplător, la sur-

parea malului.
- La M. N.A. Inv. nr. 2687.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917, p. 142, nr. 40, între necunnscute,
dar in ediţia din 1928, tab. D, nr. 134, găsim pe T EAAMO.N ca
astinom în Chersonesos, confirmat de Mahov, nr. 60, tabela Ahmerov, nr. 111.
2 14 IMPORTUL .AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
�w . .
.
IlP
- Fără simbol. Monogramă. - 1 ex.

indicatie.
__: La M.N.A. Inv. nr. 2 716.
- VARIANTĂ. Cu toate că din acest exemplar nu avem decît o parte
a stampilei, totuşi monograma în care intră literele II şi P precum şi înce
dar a unei sigure clasificări a ei în grupa stampilelor din Chersonesos.

putul primului rînd cu �w ne-au dat posibilitatea unei completări relative,
L iterele monogramate în cadrul stampilei sau alătmi, pe gîtul amforei,

sînt caracteristice amforelor de provenienţă bosporană. Numele astinomului
este frecvent la Chersonesos şi aproape necunoscut pentru alte localităţi.
î n ori ce caz Ilp în monogramă nu se cunoaşte la celelalte oraşe cu
astinomi, nici la Rhodos, Thasos şi Cnidos. î n tabela II, nr. 24 şi 25, din
p. 107 a studiului lui Ahmerov din „V.D.I.", 1949, 4, găsim pe astinomii
�w„&Socc; şi �wxpt't'oc;, iar alături la nr. 26, găsim monograma 7tp pen
tru astinomul Cl>(l.t7t7toc;. Toate trei stampile sînt din Chersonesos, de
unde mai cunoaştem şi pe astinomul � wxpt't'oc; (vezi pe Grakov, p. 2 74,
cf. Ahmerov).
Xopfou 't'ou Auxw[voc; ]

�o p E oYToYA� J< �
500
&.cr't'Uvoµouv't'oc;
� �_-r Y O Y J'l To
.

- Găsită în L . II după incendiul din 1944.
- La M.N.A. Inv. nr. 2672.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1928, Tab. D , nr. 143 şi apoi în „V.D.I.", 1 ,
p. 122, nr . 1 1 8 , î n tabela lui Ahmerov (cu trimitere l a p. 322) ş i la
Mahov. nr. 98.
Afară de acestea, încă 10. exemplare ilizibile.
LiRUPA A V-a
PAROS
In concurenţă cu Naxosul vecin, Parosul, despre care legendele spun că

a fost populat la început de cretani şi arcadieni, iar mal Urziu de ionieni
(aceştia din urmă fiind chiar identificaţi prin săpături arheologice), devenise
una din cele mai bogate insule, graţie exploatării carierelor de marmoră. Din
Paros au plecat în secolul al Vii-lea lntemeietoril puternicei colonii din Thasos,
insulă bogată în mine de aur. Tot el au lnfilnţat altă colonie _importantă,
Parion.
Aristocraţia Parosului, îmbogăţită de pe urma exploatării marmorei, n-a
că în anul 489 I. e. n., Parosul a luptat împotriva lui Milthiade, iar după
putut păstra independenţa oraşului. Un timp oraşul a fost supus perşilor. Ştim
constituirea ligii de la Delos, a căzut sub dominaţia Atenei, ceea ce a avut

drept rezultat instaurarea unui regim democratic.
Dar în anul 412 Parosul s-a răsculat lmpotriva Atenei, ln acelaşi timp
La 404 oraşul trece sub dominaţia Spartei, şi la 378, aderînd la cea de-a
cu Thasosul, şi a restaurat regimul oligarhic.
La sflrşitul secolului al Iii-lea I. e. n., cade sub stăplnirea macedo

doua ligă de la Delos, intră din nou sub stăpînirea Atenei.
neană, apoi este dominat vremelnic de Rhodos ; în anul 201 ajunge din nou sub
şi în fine, după scurt timp, ln anul 132 I. e. n., Insula este alipită provinciei
macedoneni, fiind ocupat de Filip al V-lea, apoi din nou sub influenţa Rhodosului,
romane Asia i.
1. SCURTE CONS IDERAŢI I ASUPRA PR EZENŢEI L IM ITATE

A AMFORELOR D IN PAROS.
După cum se va observa în cele ce urmeazi, pe teritoriul nostru se

găsesc torţi de amforă din Paros în număr foarte mic. Se poate spune că
sînt cele mai rare. Nu avem de loc, nici la noi şi nici în alte ţări, amfore
întregi, astfel că tipul amforei din Paros n-a fost încă determinat. De
aceea nu ne va fi posibil să facem o analiză a acestui tip.
1 Cf. A. Momigliano, ln Encicl. ilal., Vo= Paros.
Tot ce se poate spune este că - j udecind după torţile fragmentate

ce s-au găsit - lutul, uşor roşcat, e de calitate bună, apropiindu-se din
acest punct de vedere de fineţea lutului rhodian, de care se deosebeşte
prin culoare.
După dimensiunile torţilor care apar în secţiune cu formă ovoidală
plină, şi după proporţiile reduse ale stampilei, putem aprecia că Parosul
avea amfore mici de 1/4 metrat, asemenea celor din Thasos. Stam
pilele care au ajuns la cunoştinţa noastră sînt din cele mai simple : într-un
cadru dr..,ptuuq:hiular îngust, numele oraşului, întreg sau prescurtat, scris
normal Il AP ION şi uneori inversat : NOiqAn . Nici nu nume de
magistrat şi nici un simbol sau nume d11 prorlncător. Se cunosc şi cazuri
n care omi cron este înlocuit cu omega : IlAPION 1•
C�loJ
Ilixp(o[v]
501
- Pără simbol. 2 ex.

-
- Găsite : una (2654) în L. II dup incendiul din 1944 ; cealaltă

(2380) în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă
indicatie.
� La M.N.A. Inv. nr. 2654 şi 2380.
mele Ilixp(ov - Il ixp(o(v) şi Ilixp(cuv.

- ÎNTOCMAI la Dnmont, p. 387, nr. 1 -2, unde numele apare în for
5(),2 Ilixp([ov]

inrli<'atie.
__: La M.N.A. lnv. nr. 2376 şi 23i4.
- ÎNTOCMA I la Dumont, p. 387, nr. 1 - 2 .
1 Dumont, op. cil., in „A. M . S . L.", p . 38i, nr. 1 - 2.
GRUPA A VI-a
RHODOS
La sflrşitul secolului al IV-iea I. e. n., Rhodosul era lncă cel mal pu·
ternic centru comercial al lumii elenistice. Prin situaţia lui geografică, el era
cheia de boltă a trei continente : Asia, Africa şi Europa. Necontenitele lupte
ce s-au dat pentru cucerirea şi stăpinirea Orientului după moartea lui Alexandru
cel Mare au ocolit Rhodosul, care, pe lingă puterea economică, mai deţinea
şi pe aceea a unei forţe militare şi navale de care trebuia să se ţină seama,
mai ales că oraşul era în alianţă cu Ptolemeu al lui Lagos. Numai după lupta
de la Salamina clnd, în anul 306, flota lui Ptolemeu a fost distrusă, Demetrios
piratul şi-a luat titlul de rege şi a atacat Rhodosul. Asediul a durat multă vreme.
Rhodienii, ajutaţi cu alimente de Ptolemeu, Lisimah şi Casandros, au rezistat,
şi un tratat de pace cu Demetrios a asigurat din nou libertatea Rhodosului, care
(258 I. e. n.) reiese că pe vremea aceea, Rhodosul era cea mai importantă
a fost însă obligat să intre în coaliţia lui Antigonos. Din scrisorile lui Zenon
piaţă de schimb a mărfurilor feniciene şi egiptene in Mediterană 1•

tn strălucitul său studiu sintetic asupra elenismului şi rolului său istoric,
A. B. Ranovici ne arată ln chip sugestiv cum de-a lungul secolului al I II-iea,
dezvoltarea meşteşugurilor a mers la pas cu dezvoltarea comerţului1• Incă de
lărgite, mai ales după elenizarea generală a vieţii Orientului. ln perioada dia
pe vremea lui Alexandru meşteşugurile şi comerţul începuseră să ia forme
dohilor, o dată cu creşterea vieţii orăşeneşti, se dezvoltă tot mai mult meş
'
teşugurile şi comerţul organizat. Importanţa Rhodosului a lnceput să fie

sporită tn această epocă, graţie noilor oraşe şi noilor drumuri comerciale din
Orient. Tocmai ln această fază a dezvoltării vieţii economice, constatăm pătrun
derea mărfurilor Rhodosului în părţile de nord şi de vest ale Mării Negre. O
bună parte din amforele rhodiene cu stampilă aparţin acestei epoci. Negreşit
tipurile anterioare de amfore nestampilate, găsite la Istria şi în oraşele bos
porane, indică relaţii mult mai vechi. Rămîne fapt stabilit că, graţie puterii
secolul I I I I. e. n., Rhodosul, sprijinit pe flota sa neangajată ln lupte, şi-n

şi mai ales neutralităţii pe care şi-a putut-o păstra ln timpul frămlntărilor din
putut răspindi şi mai mult mărfurile la distanţe atlt de mari.

1 Rostovtzeff, S. E. H. H. W . , p. 226 - 229.
B A. B. Ranovici, Elenismul şi rolul lui istoric, Bucureşti, Editura de stat pentru li
teratură ştiinţifică, 1 953, p. 104, 124, 140 - 141, 143 - 144, 1 94, 228 -229.
218 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE L .\ ISTRIA
Consideraţia de care se bucură Rhodosul către sflrşitul secolului al I II-iea

este dovedită de faptul că fiind distrus de catastrofalul curtemur de pămlnt din
anul 222 I. e. n., toţi regii asiatici şi macedoneni, toate insulele şi oraşele cele
mai depărtate i-au trimis ajutoarele lor, Incit oraşul s-a putut reface cu o re
peziciune extraordinară, relulndu-şi cu şi mai multă vigoare poziţia de cel mai
mare centru comerciaJl. Prosperitatea aceasta a dus Ia o rapidă creştere a
averilor statului şi ale cetăţenilor, aşa cum arată şi istoricul Polibiu.
1n cele aproximativ patru decenii de la sflrşitul secolului al I II-iea şi
începutul secolului al I I-iea (220 -183), cit timp au durat luptele dintre ptolemei,
seleucizi şi macedoneni, Rhodosul a reuşit cu abilitate să stea tn afara lor şi
să-şi continue pe scară mare activitatea agricolă, meşteşugărească şi comercială,
rămtnînd mereu cel mai marc centru economic internaţional. Chiar tn jurul
anului 200, clnd Filip al V-lea al Macedoniei a pus stăptnire pe Chersonesul
Tracic şi a trecut tn Asia Mică, distruglnd oraşele Pergamului şi ale Cariei care
se aflau sub stăplnirea Rhodosului, chiar şi atunci Rhodosul lncă nu cedează
şi continuă să-şi transporte mărfurile pretutindeni.
lnaintea celui de al doilea război macedonean (197- 196), care pune capăt
hegemoniei lui Filip, Rhodosul intră tn coaliţie cu Bizanţul şi cu Atena, coaliţie
care li asigură şi sprijinul Romei. Curlnd după lnfrtngerea lui Antioh, romanii,
care nu puteau stăptni încă direct în Orient, dădeau Rhodosului parte din
posesiunile învinsului tn Asia Mică, la nord de Taurus2•
Constatăm dar că la această epocă, departe de a avea căile închise, Rho
dosul era ln alianţă cu Bizanţul, ceea ce li asigura trecerea spre Marea Neagră,
şi totodată în coaliţie cu Roma, a cărei flotă şi forţă militară stăptnea mările
şi statele asiatice. Deci, departe de a fi nevoit să-şi rezume activitatea la pro
priul său teritoriu, Rhodosul căpăta şi alte teritorii bogate tn Asia Mică. Tocmai
în această epocă de prosperitate (220 - 1 70) se situează majoritatea amforelor
1n anul 167, Roma, cu situaţia ei predominantă ln Orient, ia sub directă

din Rhodos, stampilate cu numele preoţilor Zeului Soare, găsite la Istria.
protecţie Delosul, declarlndu-1 port liber, desfiinţtnd taxele de import şi ex

port. Prin aceasta se dă o lovitură de moarte Rhodosului, care nu mai
putea Incasa un milion de drahme anual de la intrările şi ieşirile din portul
său. Corăbiile cu mărfuri şi sclavi încep să se îndrepte acum către Delos, care
se dezvoltă tn detrimentul Rhodosului.
La sfirşitul secolului al I I-iea I. e. n., Rhodosul d�şi este ln declin, mărfurile
sale nu încetează cu totul să plece spre pieţele îndepărtate. Abia pe la mijlocul
secolului I î. e. n., Cassius reuşeşte să ruineze definitiv puterea economică
şi politică a oraşului. De aici încolo, istoria nu mai are legătură cu problema
noastră : nu mai găsim la Istria amfore rhodiene din această epocă tlrzie (sflr
şitul secolului I I. e. n.).
Căderea Rhodosului are, Intre alte consecinţe, şi pe aceea că permite reîn
vierea pirateriei. Piraţii ajung din nou să controleze mările şi porturile, Incit,
nici Atena nu poate scăpa de atacurile lor.
1 Polibiu, V, 88 (cf. A. B. Ranovici, op. cit., p. 312 -313) .

2 A . B . Ranovici, op. cit., p. 143.
GRUPA A VI·a - RHODOS 219
1. DETERMINAREA T IPO-TEHNOLOGICĂ A AMFORELOR RHOD IENE
Materialul clasat ca provenind din centrul de producţie al Rhodosului

formează aici patru serii diferite, după particularităţile stampilelor.
Aceste serii corespund_ capitolelor 2 , 3 , 4 şi 5 după cum urmează :
Fig. 4 1. - Stampile rhodiene de formă circulară, cu stema oraşului la mijloc (mărite 2/1).
Î n cap. 2 sînt cuprinse stampilele de formă circulară, cu stema

oraşului la mijloc (floarea de rodie) şi cu legenda în j urul ei.
rînduri, în care numele preotului este precedat de prepoziţia btl.

Cap. 3 cuprinde stampilele dreptunghiulare cu legenda in 2 şi 3
Cap. 4 însumează stampilele secundare, unele numai cu numele

producătorului, altele cu numele producătorului şi lunile anului, stampile
care se aplicau separat pe cea de a doua toartă a amforei.
-
Sub nr. 5 am înregistrat, prin desene sau ·prin litere tipografi ce�
stampilele sigur rhodiene, dar neîntregite de noi. Ele au primit un număr
de ordine, dar n-au fost trecute în indicele general.
Criteriile pentru determinarea tipului amforei rhodiene, găsite pe

teritoriul patriei noastre, pot fi rezumate astfel :
Lutul clisos, fără ingrediente, a fost bine spălat şi frămintat, apoi
bătut şi nu călcat cu piciorul, cum se făcea în alte părţi. Poate a fost
Fig. 42. - Stampile dreptun ghiulare cu prepoziţia he! (mărite 2/ 1 ) .
chiar malaxat. Are granule mici invizibile, iar rarele corpuri străine sînt
microscopice. Arderea s-a făcut la o temperatură de peste 900°, fără ca
pămîntul să ajungă la vitrificare şi la deformare. î n spărtură apare
o masă compactă şi uniformă, aşa cum nu găsim la nici o amforă din
alte centre de producţie din această epocă.
De asemenea culoarea roz pal, aproape totdeuna prezentă la amforele
rhodiene, n-o găsim la amforele din alte centre de producţie.
Angoba, care acoperă partea exterioară a vasului, este destul de
groasă. Zeama de caolin formează un strat izolator uniform, de culoare
cenuşie deschis, cu uşoare nuanţe roz pal şi la atingere dă senzaţia de
gras-soporos. N-a fost o simplă mînjire făcută cu cîrpa sau cu peria, pentru
a se da vasului o faţă frumoasă. Aceasta se poate vedea printr-o atentă
examinare a gurii amforei.
î ntr-adevăr, se observă în interior dunga regulată la care a ajuns
zeama de caolin atunci cînd vasul a fost introdus în baia specială de ango
bare. Sînt însă şi unele amfore rhodiene cărora nu li s-a aplicat angoba
221
Fig .. 43.
- Numele producătorilor pe stampile aplicate
separat pe cea de a doua toarta (mărite 2/ 1 ).
222 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA !STRIA
propriu-zisă prin îmbăiere. Aceste amfore au primit doar o spoială, ceea

ce se cunoaşte după mmele lăsate de perie, măturică sau cîrp ă, după
amprentele degetelor lucrătorului şi după faptul că ur
mele de îmbăiere dinăuntrul gurii amforei lipsesc cu
totul.
Este sigur că Rhodosul a avut două tipuri deosebite
de amfore de export. E ste mai întîi tipul publicat de
Dumont1, după amforele studiate de el la Atena.
Despre acest tip nu avem motiv să vorbim aci, pentru
că el n-a fost găsit la Istria, nici la Callatis, nici la
Tomis şi nicăieri în cuprinsul te:ritoriului ţării noastre.
Socotind după cele cîteva amfore rhodiene găsite întregi
la noi, precum şi după majoritatea părţilor componente
principale : gîtmi cu torţi, vîrfuri sau pîntece, în părţile
noastre au circulat altfel de amfore decît la Atena.
Credem totuşi instructiv să reproducem desenul ti
Fig. 44. -Tipul
amforei rhodiene
pului ·rhodian de la Atena publicat de Dumont la pa
importate la Atena gina 13, cu atît mai mult cu cît forma lui este cu totul
O, 78 m, lungimea
(înălţimea totală deosebită de a amforelor importate la noi.
Amfora rhodiană cunoscută la noi este de forma unui
torţilor 0,30 m). ou, în opoziţie cu forma conică alungită a amforelor din
Thasos, Sinope şi Heraclea. E a poate fi deci deosebită
fără nici o dificultate de oricare din celelalte amfore comerciale, chiar
înainte de a cunoaşte forma şi conţinutul stampilei.
Dăm mai j os (fig. 45) tipul acestei amfore, pe care o repro ducem cu
toate detaliile după amfora găsită acum 50 de ani de Gr. Tocilescu la
Spanţov, pe Dunăre, nu departe de Bucmeşti, şi publicată de dînsul fără
profile şi fără dimensiuni 2 •
Este locul să relevăm că amforele rhodiene întregi, care s-au găsit
în diferite centre greceşti din regiunea Bosporului Cimmerian sau în goro
diştele de pe C 11ban3, . sînt exact de tipul aceleia găsite pe teritoriul nostru,
neprezentînd nici cea mai mică deosebire. De altfel şi tipul care se găseşte
în colecţiile Ermitaj ului, prezentat de Pridik în lucrarea sa din 1917 ,
este absolut identic.
Dimensiunile :
lnălţimea - 0,800 m
Diametrul max. la pintece - 0,334 m
Diametrul gurii - 0,120 m
Inălţimea gitului - 0,250 m
Diametrul piciorului - 0,050 m
Inălţimea piciorului - 0,040 m
Inălţ imea torţilor - 0,300 m
Diametrul torţii - 0,035 m
Buza gurii, uşor profilată în afară, este teşită în interior, torţile pornind
de la 0,04 m, sub partea inferioară a buzei, nu merg orizontal , ci pleacă
A. Dumont, op. cil., p. 1 3, fig. 1 .

Gr. Tocilescu, Monumente. epigrafice ş i seu/plurale de l a Muzeul naţional de anli
1
chilăfi, Bucureşti, 1 902, p . 1 82 - 183.

2
3 I. V. Anfimov, op. cil., ln „M. I. A." 23, 1 9 5 1 , p. 1 73, tab. 6, fig. 9 ; E. M. Pridik,
op. cil., 1 918, p. 1, fig. 1 .
GRUPA A VI.a - RHODOS 223
lansat în sus şi coboară după aproximativ 0,08 m, vertical, pînă aproape

de extremitatea pîntecului, de care sînt lipite.
Latura orizontală a torţii formea.z ă cu cea verticală un unghi ascuţit,
aşa cum se vede în desenul pe care il înfăţişăm aici (fig. 45) după amfora
r;
t2I�Eo:(f/
::!
tf.tArl ,rTO.c:.A
f.�_ oy n ANAr-io'(
�.
l'----- !JJ<O • ----
Fig„ 45. - Amfora găsită de Gr. Tocilescu Ia Spanţ.ov,

lingă Bucure şti.
lui Gr. Tocilescu şi după o toartă aproape întreagă (fig. 46) găsită la
Istria. Aceasta constituie încă una din particularităţile amforelor rhodiene,
tot aşa cum particulară este şi forma rotundă a torţilor, în opoziţie cu
cea ovală, de multe ori turtită, a amforelor din celelalte centre de producţie.
Găsim totuşi, între resturile amforelor rhodiene de la Istria şi o altă
formă de torţi (fig. 4 7 ) , care în loc să meargă oblic în sus în afara am
forei, pornesc să se încovoaie imediat de sub buză, formind o curbură a
minerului, deci în interior dispare unghiul ascuţit. Dar şi aici minerul este
aproape rotund şi nu oval. Caracteristic este şi piciorul amforei rhodiene,
2�4 IMPORTUL AME'ORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
care apare compact, adică nu are sub ol un gol, ca la alte amfo;re, iar
talpa nu este orizontală, ci uşor albiată (detalii şi profile în fig. 45).
Stampila Rhodosului nu este întotdeauna aceeaşi, aşa cum se intim
plă la alte centre de producţie. O unoaştem trei tipuri clar distincte ale
acestor stampile (exemplificări fig 42 - 43). Primul tip (cap. 2, incepind
cu nr. 503) îl constituie stampila perfect circulară, care are totdeauna
0�Y4rl.Po�
Arp1AN 1 �
I
I
I
I
I
I
_J
Fig. 46.- Toartă rhodiană Fig. 47. - Alt tip de toartă rhodiană
de la Istria (nr. 2544 inv. (nr. 635 din text).
M. N. A., nr .523 din text).
.
la centru floarea de rodie,· simbol principal al oraşului în secolele IV-II

î.e.n. (s-a spus greşit că acest simbol ar reprezenta un trandafir sau crin).
Imediat în interiorul stampilei se observă de obicei o linie circulară,
după care urmează legenda, scrisă tot circular, începînd din partea de j os
a florii de rodie şi mergînd către stînga şi rareori către dreapta. .Altă
linie circulară, de astă dată dublă, închide spaţiul legendei. î n golul rămas
la centru este aşezat simbolul (vezi cap. 2). Fac excepţie cazurile în care
floarea de rodie lipseşte şi cercul rămîne gol la mijloc. Oonstatăm două
dimensiuni în această serie : prima cu diametrul de 0,032 şi a doua cu
0,022 m.
Legenda cuprinde în cele mai multe cazuri numele întreg al preotului
magistrat, precedat de prepoziţia e7t(1 urmat cîte o dată de numele unei
luni a anului. Scrisul şi întreaga execuţie a stampilei sînt de cel mai
.Al doilea tip (cap. 3, începind cu nr. 534) e caracterizat de stam

frumos stil, indicînd epoca de splendoare elenistică a Rhodosului .
pila dreptunghiulară, cu dimensiuni variate, în care legenda este dispusă

pe două rînduri şi în cele mai multe cazuri pe trei rînduri, cuprinzînd
GRUPA A VI·& - RHODOS 225
de asemenea numele magistratului eponim şi luna. Foarte rar, aproape

de loc, vre-nn simbol.
Dimensiuni 0,050 X 0,020 ; 0,040 X 0,015 ; 0,03 X 0,010 rn.
Una din stampilele dreptunghiulare mici (0,030 X 0,010 m) pe care

este rnprezentată figura lni Helios văzută din faţă ori Soarele schema
tizat (nr. 554, 562, 569, 574, 595) poate fi considerată ca un tip aparte.
bd. Nu.mele este dispus în două rînduri, rareori într-un singur rînd.
în genere, numele preotului-magistrat este precedat şi aici de prepoziţia
Ultimul tip î l găsim în cap. 4 c u stampilă dreptunghiulară, în

Socotim această formă ca un tip secundar (cap. 3 ) .
bel. Este numele producătorului, uneori însoţit şi de numele lunii. Dimen

gustă, cuprinzînd un singur nnme, fără nici un simbol şi fără prepoziţia
siuni medii : 0,040 x 0,015 m (în general stampilele rhofliene se aplicau

pe amîndouă torţile amforei ; pe una stampila oficială, cu numele preotului
şi cu stema oraşului , pe cealaltă, stampila simplă a producătorului).
Î n această serie se găsesc şi unele stampile ale producătorilor cu alte
proporţii ale dreptunghiului, în care de obicei scrisul e pe două rînduri :
numele producătorului şi luna (nr. 609, 610, 619, 624, 625, 635, 639, 640).
Uneori numai numele producătorului, împărţit în două rinduri (nr. 623,
631, 632, 633) (vezi cap. 4).
Categoria aceasta o putem împărţi în grupa 4 A pentru cele într-un
rînd şi grupa 4 B pentru cele în două rînduri.
Numărul total al torţilor grupate în cap. 2 este de 31 de exemplare
diferite, în care am inclus şi două stampile rotunde, fără floare de rodie
{nr. 529 şi 531).
Din 11 preoţi eponimi, ('Uprinşi în grupa respectivă, cel puţin 7
sint dataţi pentru anii 220 - 180 : 'Ayeµ.otxoc;, AtV"t)m'.i8cxµoc;. •Upc.:iv, Kcx)).t
xp<fnic;, Kcx'A'Atxpcx-r(8cxc;, Eev6cpţtv-roc; ct>LA68cxµoc;.
Pe ceilalţi nu-i g'18im îu li8ta din PaUly-Wissow&1•
î n seria 3, în care sînt grupate 73 de stampile dreptunghiulare, de
la nr. 534 la 606, apar cu mai multă insistenţă formele lunare ale lui
sigma şi epsilon (nr. 557, 561, 562 ) şi chiar omega dublat şi întors.
Forme grafice de felul acesta găsim şi la nr. 625, 639, 652.
î n cap. 4 stampilele, socotite deocamdată ca neîntregibile, n-au
fost luate în considerare decît cu titlu informativ. Unele dintre ele pre
zintă defecte de imprimare, altele au fost aplicate pe pasta moale şi au
imbîcsit spaţiul dintre litere ; altele n-au dat reproduceri bune din cauză
că stanţa era prea uzată sau necurăţită ; în unele cazuri se remarcă şi
greşeli de grafie.
La toate aceste dificultăţi se mai adaugă şi acelea care au fost
provocate de timp şi de întrebuinţare ; rosătură, descompunere sau
spărtură forţată. Am crezut totuşi că nu putem lăsa de o parte această
categorie. Pentru o bună regulă am făcut o înregistrare de ordine, cu
desene acolo unde a fost posibil şi numai cu litere tipografice în cazurile
cînd desenarea n-a fost posibilă.
Am dat şi la această categorie indicaţiile obişnuite : loc de găsire,
colocaţie şi nr. de inventar.
1 Hiller von Gaerlringen, 1931, ln R. E., Suppl. 5.
15. Importul amforelor at11uipilate la litria.
226 U!PORTUL AM�'ORELO.R STAMPILATE LA ISTRIA
Deosebit de această categorie, mai înregistrăm şi un număr de 50 de

stampile, care, după caracteristicile pastei, după forma torţilor, a stam
pilelor şi a conţinutului (atît cît s-a mai păstrat) aparţin fără nici o îndo
i ală Rhodosului şi trebuie socotite în ansamblul acestora.
î nregistrăm dar, pentru stampilele rhodiene de diferite categorii,
un număr total de 281 de exemplare.
Cum în acest total se cuprind -în număr aproape egal - stampile
oficiale şi ale producătorilor, fiecare ocupînd numai una din cele două
torţi, trebuie să socotim că numărul real al amforelor rhodiene găsite l a
Istria este d e numai 140.
Grupa VI pentru Rhodos se încheie cu :
- Lista preoţilor eponimi de pe stampilele amforelor rhodiene găsite
la Istria. La această listă am adăugat o coloană cuprinzînd anii în care
au funcţionat respectivii preoţi - magistraţi (datarea este făcută după
Pauly-Wissowa-Kroll, Suppl. 5 Hiller von Gaertringen, 1931) .
că se găsesc în stampilele secundare de pe a doua toartă sau că nu sînt

- Lista numelor de producători , calificaţi astfel de noi după faptul
precedaţi de prepoziţia bd.

- Lunile anului marcate pe stampilele rhodiene de la Istria, cu trans
p unerea lor în lunile calendarului actual.
reiese ·că, <lin cele 1 3 luni rho diene, numai lunile Â L6o-6uoc; şi @Euoixto-Loc;
- O totalizare a frecventei mai mari sau mai mici a lunilor. clin care
n -au fost găsite pe nici o amforă.

în dreptul fiecărui post din aceste liste alfabetice este notat numărul
curent din corp, la care se referă trimiterea.
2. STAMPILE CU FLOARE DE R O D I E LA M I JLOC
- Floare ele roclie cu frunze neclare. - 1 ex.

- Să.păturil e din 1952, l a punctul Si noe - Zmeica, l a 2:30 m
- La M.N . A . Inv. nr. 2550.

adîncime.
, - VAJ UANTA. La Pridik, 1917, p . 1 , nr. 1, 2, 3 , apare acelaşi text

seris liniar şi cu simbolurile capul lui HP.racles şi st.Pa: i::i.r rotund,
la nr. 4, 5 ; 'Aytµixxoc; apare cu lunile Kixpve:'Loc; şi '1ixxtv6Loc; şi nu
fă,ră lună.
GRUPA A VI·a - 1lHODOS 227
;)04 [ . . . . J Atv€ix
- Floare ele rocliecu frunze. Ruptă. - 1 ex.

- î n depozitul şantierului Istri a, din vechile săpă,turi, fără altă
___.: La M.N.A. Inv. nr. 2216 .

imlicatie.
- PROBABILĂ la Pridik, 1917, p. 2 1 , nr. 453 - 454, dar stampila

noastră, ruptă, pare a fi avut şi numele unei luni , la stinga ; l a nr. 455,
456, 4 57, AEv€ix apare cu l unile 'AypLcl.vtoc;; , BixSp6µtoc;; � i Lµ[v6LOc;; .
505
- Floare de roclie înconj urată de un cerc. - 1 ex.
- La M.N.A . Inv. nr. 2 190.

- î n depozitul Istria, din vechile săpături fă.ră altă indicaţie.
- VARIANTĂ. La Pridik , 1917, p. 22, nr. 455 - 4 5 7 , apare cu lunile

'Ayp Lcl.vLOc;; , BixSp6µLOc;; �i L µ[v6LOc;; , dar nu cu 'ApTixµh·toc;; .
;)06 Al[v€ix ' AypLix]v[ou
- În depozitul şantierului Istria, din vechile săpături , fără a.l tă

- Cerc. R uptă. - 1 ex.
___.: La M.N.A . Inv. nr. 2222 .

incli<'atie.
- Î NTOCMAI la Prirl. i k, 1917, p. 22, nr. 455.
507 Atvfo: 'Ayptoc.v(ou
- Floare de rodie cu peduncul. - 1 ex.

- Săpăturile din 1952, Ja punctul Sinoe -Zmeica, la minus 2,00 m.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917 , p . 22, nr. 455.

- La M.N.A. Inv. nr. 2549.
508 �7tt Atv"l)crt�&µou

0zcrµo[ cp ]op(ou
- Floare de rodie cu frunze, înconjurată de un cerc. - 1 ex .

- La M.N.A. Inv. nr . 2625.
- VAR.IANTĂ. La Pridik, 1917, la p. 3 , nr. 27, nu apare cu luna
0e:crµocp6pto; ci numai cu 'Aypt&vtoc;.
509 bd Atcrx.l v[ oe.] il[ oc./..l ou ]
- Probabil Floare de rodie înconjurată de un cerc. Ruptă. - 1 ex .

- Găsită în L. I. după incendiul din 1944 .
- La M.N.A. Inv. nr . 2219 .
- VAR. IANTĂ. La Pridik, 1917, p . 3, nr. 38, dreptunghiulară în
2 rînduri.
GRUPA A VI-a - RHODOS 229
510 [ 'AvJny6vou
- Floare de rodie cu frunze. Ruptă. 1 ex. -
- î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpătm·i , fără altă

indicatie.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917, p. 22, nr. 483 -484.

_: La M.N.A. Inv. nr. 2203 .
51 1 'Av·ny6vou [ IMv ]ixµoi:;
- Floare de roclie cu frunze neclare. - 1 ex.

- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături , fără altă
_: La M.N.A. Inv. nr. 2202.

indicatie.
- VARIANTĂ. La Pridik, 191 7, p . 22, nr. 485, apare 'Av·dyovoi:;

urmat de E>ecrµc.q>:;p(ou şi scris inversat.
512

- Săpăturile din 1952, la punctul Sinoe- Zmeica.
- La M.N.A. Inv. nr. 2541, 2542, 2543.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917 , p. 23, nr. 52 7 - 528. (Exemplarul
nostru nr. 2541 poartă semnul K sub toartă, la gîtul amforei).
230 DIPOllTUL AMFOUEI.OR S'.L'AlllPILATE I.A IS'.L'IlL�
513 [ brt r6p ]ywvo<;

Il cxv&µ[ o� ]
- Floare de rodie cu frunze, înconj urată de un cerc, a cărui parte

de jos e formată dintr-o ghirlandă. - 1 ex.
_'_ La lVLN.A. Inv. nr. 22 15.

indicatie.
- VAIUANTĂ. La Pridik, 1917, p . 7, nr. 126, lip seşt e Il &vcxµo<;.
514 h[ t] r6p[ ywvo<;

' Ycxx ]Lv6[ou
- Floare de rodie cu frunze neclare. Ruptă. - 1 ex.

- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpătmi, fără altă
-'- La M.N.A . Inv. nr. 22 17.

indicatie.
- VARIANTĂ. Alte l uni l a Pr i d ik , 1917, p . 7 , nr. 12G. 'Ycxx[v6e:o<;

apare în stampila dreptunghiulară de la nr. 131.
515
- Floare de rodie cu frunze neclare, înconj urată de u n cerc. - 5 ex.
- La M.N.A. Inv. nr. 2201, a, b, c, d, e.

- Î NTOCMA I la Pridik, 1917, p. 24, nr. 558 - 560, şi p . 25, nr. 561 -
aici, are o mărime neobişnuit de redusă ; 2 cm <liam. , faţă ele cele normale
5 71 . (De remarcat că deşi la fel cu mmătoarea stampilă înregistrată
cu 3,5 cm diam . )
GRUP.I A \'l-a - l�HODOS 231
- Floare ele rndie cu frunze neclare, înconjurată de un cerc dublu. -
3 ex .
- Săpătlll'i le din 1952 , la punctul Sinoe -Zmeica.
- La M.N.A. Inv. nr. 2 1 7 9 , a, b.
- Î NTOCMA I lai Pridik, 1917, p . 24, nr. 558 - 560, şi p. 25,
lll' . :)61 - 5 7 1.
517
- Cerc dublu fără floare de rodie. - 1 ex. ,.,

- Săpăturile din 1952 , la punctul Sinoe -Zmeica.
- La M.N.A. Inv. nr. 2 174.
- V AR. IANTĂ. La Pridik 1 9 1 7 , p. 2i, nr. 558 - 560, şi p. 25,
e clară la toate exemplarele. î nclinăm a crede că în stampila noastră

nr. 561 - 57 1 . î n mijlocul cercului dublu aexistat o floare ; la Pridik floarea
floarea a lipsit de la început.
- Floarea de rodie cu frunză neclară, înconjurată de un cerc. -

2 ex .
- Găsită în L . I. după incendiul din 1944. 2 Săpături Istria 1955,
Z 2, car. 23 -0,60 m.
- Î NTOCMA I l a Pridik, 1917, p. 2 6 , nr. 6 14 .

- La M.N.A. Inv. nr. 2207 şi 2 76 9 .
519 btl ' l epc.uvo�

'A[ p-rcxµtTL Jo[ u J
- Floare de rodie. - 1 ex.

- Găsită în L. I. după incendiul din 1944.
- La. M.N.A. Inv. nr. 2206 .
- A SEMĂNĂTOR la Pridik, 1917, p. 11, nr. 200 -207, unde textul
este scris liniar şi inversat.
520 E7t[ i J KcxlJ.. txp&.-reu<;

0ecrµocpo[pl ]ou
- Floare <le rodie cu frunze neclare, inconjtUată de un cerc dublu.

- 1 ex .
- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără a.l tă indi-
- L a M.N.A . Inv. nr. !HOl .

.
cat.ie.
- A SEMĂ�ĂTOR la Pridik, 1917, p. 11, nr. 211 - 212, dar cu alte

luni, iar la nr. 213 întocmai, însă cu stampilă dreptunghiulară cu 4 rînduri„
521
- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără

altă.
indicatie.
_:. Î
NTOCMAI la Pridik, 1917, p. 11, nr. 219.
GRUPA A VI·& - RHODOS 233
522
- Floare de rodie cu fnmze neclare, înconjurată de un cerc. - 1 ex.

- Găsită în L. I după incendiul din 194 4.
- La M.N.A. Inv. nr. 2209.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917, p. 13, nr. 256 .
Se:voTl µou
- Floare de rodie. 1 ex.

-
- Săpăturile din 1952, la punctul Sinoe - Zmei ca. .

- La M.N.A. Inv. nr. 2544.
- Î NTOCMAI la Pridik, 191 7, p. 31, nr. 785 - 786.
524 [ e7t ]t 3e:vo[ cp ]avTou

Ilocvi:Xµou
- Floare ele rodie cu frunză neclară., înconjurată de un cerc. -- 1 ex.

- Găsită în L . I. după incendiul din 1944.
- La M.N.A. Inv. nr. 2213.
- VAR.IANTĂ. La Pridik, 1917, p. 14, nr. 285, apare a.celaşi text
scris liniar iar Ja nr. 283 , acelaşi text, scris circular, apare cu Boc8p6µtot;�
nu cu II<Xvocµot;.
"234 IMPORTITT, A�IFORELOR ST.UCPIT,ATE J,A ISTRIA
525
( N o �\
[ bt ] l. [ t ] epefil<;
Sev[ oi:p ]iXv·rnu
- Floare de rodie cu frunze, înconjurată de un ce1c. - 1 ex .

;
i ndi catie.
� La M.N.A. Inv. nr. 2204 .

- VARIANTĂ. La D umont, p . 1 1 4 , nr . 6 , textul este s cris liniar ,
MONI este încrustat pe gîtul amforei înainte de ardere, vertical de sus
.în jos. (Acest adaos este numai l a amfora noastră).
526 En( II u6o8Wpou �aA(ou
- Floare de rodie înconjurată de un cer. - 1 e x .

- Găsită in L. I du p ă incendiul din 1944.
- La M. N. A. Inv. nr. 2212.
:apare cu lunile IliXvoc.µo<; şi '1oc.x[v6Lo<;, iar la p. 135. nr. 69, 70 cu lu

- VAR IANTĂ. La Pridik 1917 , p. 17, nr. 34J, 345, 11 u66a(t)p0<;
nile 'AypLiXvwi; şi 0eaµoi:p6pwi;. î n toate cazurile scris liniar şi niciodată

rotund şi ni ci �iX!.Lo<; .
527 bd 11 u6o13wpou
Ilo:vcf[ µou ]
1 ex.
- Găsită în s ăpăturile de la Istria, 1954, sectorul Zidului el enistic ,
- Floare de rodie. -
car. 133 , l a 2,50 m.
- VAR IANTĂ. La Pridik, 1917, p. 1 7 , nr. 344 , arR sta mpil a pă. trată ,
- La M.N.A.
·
iar D nmont, p . 108, nr. 235 cn 'AypLiXvLo<; şi nu cu Il&voc.µo<;.
- Floare de rodie cu frunze. - 1 ex.

- Găsită în L . I. după incendiul din 1944.
- NEcu�oscuTĂ la Dumont şi la Pridik. La Pape găsim munele

- La M.N.A. Inv. nr. 2211.
L:6e:vlaocc;.
529 bd ( <f>L ]/„o ( Oif[L)ou

0e:crfL[ ocp ]opt ( ou)
- Cerc fără floare de rodie. - 1 ex.

- Găsită în L. I . după incendiul din 1944 .
- La M.N.A. nr. 2620.
aceasta. La Pridik, 1917 , p. 19, nr. 400 apare cu E hcrµocpopwc;; , rotund,

- VAR. IANTĂ la Dumont, p. 112, nr. 261 - 263 , dar nu' eu luna
dar cu floare la mijloc, nu cu cerc gol ca la noi .
530
- Scut. - 1 ex.
- La M.N.A. Inv. nr. 2340.
- VAR. IANTĂ. La Dumont, p. 112, nr. 266 -26 7 , <l>Lf..cuvlacxc;; apare
f..o vrnocc;; fără altă indicaţie, iar la p. 2 0 , llT. 404, găsim e7tl. <f> Lf..ovtOoc În
cu scris liniar şi cu Helios. La Pridik, 1917 , p. 33, nr. 858, apare <l> L
două rînduri orizontale.
236 IMPORTUL AID'ORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
531
- l?ără si11ibol.- 1 ex. Fără punct în centrul cercului.

- Î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără al tă.
� La M.N . .A. Inv. nr. 2338.
indicatie.
- VARIANTĂ. La Dumont, p. 112, nr. 266 - 2 6 7 , <l> tJ.wvrnoci; apare.

cu scris liniar şi soarele ca simbol.
- La fel cu precedenta la Pridik.
532 [ . . . . ' Aypt]ocv(ou
- Floare de rodie. - 1 ex.

- Gă,sită în L. II după incendiul din 1944.
- La M.N ..A. Inv. nr . 2621.
- î n lipsa oricărui indiciu nu putem atribui vreunui magistrat
stampila respectivă cu atît mai mult cu cît luna 'Ayptchwi; se întîlneşte
la mai toţi magistraţii.
533 :L µw6(ou A[ . . . . . . . ]
- Floare ele roclie cu frunze, înconj urată de un cerc. - 1 ex.

- î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături , fără altă
indicaţie.
- La Facultatea de istorie a Universităţii „O. I. Parhon" , Bucmeşti.
- VARIANTĂ. Stampilele de la nr. 517 şi 529 nu poartă la mijloc
urmele vreunui simbol, deci n-am considerat că simbolul s-a şters şi
de aceea le-am înregistrat cu cerc gol. Cele două stampil� rotunde de la
nr. 530 - 531, fără floare de rodie la mijloc, le-am ataşat acestei grupe
numai pentru că <l>tJ.wv(8oc<; este foarte frecvent la Rhodos, totuşi trebuie
să facem uşoare rezerve asupra clasării lor.
Stampilele de la nr. 532-533 ne-au îngăduit înregistrarea lunilor
literă sau fragmentul unei singure litere ne-ar fi putut expune unor erori.
'AypLIXvLo<; şi :L µ(v6LO<;, dar n-am încercat o completare, deoarece o singură
3. STAMPILE DREPTUNGHI ULARE CU NUMELE PREOŢILOR EPONIMI
5 34 [ hl 'Ayc:-]
')�1Xxw6[ou
µocx ou

- î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpătmi, fără altă
indicaţie.
- VARIANTĂ. La Dumont, p. 77, nr. 6 -7 , dar nu cu '!1Xx[v6Lo<; ; l a

- La M . N . A. . Inv. nr. 2292.
Pridik, 1917, p . 1, nr. 1 - 5, dar fără această lună.
f:A"};l
;;35 E:7t' te pec.u<;
EJTl E , 'Ay[ e ]µ&xou
Af s.MA. )(o '(/ ..
- Fără s'itnbol. - 1 ex.

- La M . N .A. Inv. nr. 2356 .

indicaţie.
- N ECUNOSCUTĂ. La Dumont, p. 7 7 , nr. 5 - 6 - 7 , 'AyefLiXXO<; apare

.
cu luni şi fără luni, dar în toate cazurile fără E:Jt' kpec.uc;. Nici Pridik,
1917, nu o semnalează.
536 E:7tt 'A[y]c:

E :T I P � cr't"piX't"ou
2: • PAT • o y 'AYPLIXVLOU
A r P 1 A N . 1 c ·y �

indicatie.
·
- La Facultatea de istorie a Universitătii „ C . I. Pal'hon", Bu-
'
cureşti.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917, p. 2, nr. 6 .
238 IMPORTUL AMFORELO!t STAMPILATE LA ISTRIA
5:)7 hr:' tip[ e J

wc; 'Aye
cr-rpch·ou
- Fără simbol. - 1 ex .
- Găsită in L . I după incendiul din 1944.
- La M.N.A. Inv. nr . 2072.
- NECUNOSCUTĂ. La Dumont, p. 7 7 , nr. 8, apare cu 'Ayptocvtoc;:
dar fă.ră bt' h:pfo:ic; . Nu figurea,ză la Pridik, decît l a p. 2, m. 6 - 10 eu
diferite l uni , şi numai în forma E7tl 'Ayfo-rpcx-roc; .
,[ E ]nt Atv·IJ
[ au ]Mr..1.ou

- Găsită in L. II după incendiul din 1944.
- La M.N.A. Inv. nr. 262 7 .
- VAF UANT Ă. La Pridik şi la Dumont, fără îl gă8im.
, ,,..
En' iepe wc;
numai în stampile rotunde şi cu diferite luni.
5 ;39 E[ n' te:pewc;]

A tv11cru
Mµou

- Găsite : una (2567) în săpăturile din 1953, Istria, Sectorul X C, A,
- Î NTOCMA I l a Pridik , 191 7 , p . 2 , nr. 25.

la 2 ,60 m ; cealal tă (2239) în J_;. I Clupă incendiul din 1944.
540 A LoX
, ' ' L' (vcx )
€7tL
�µw6(o[u]
- Fă1•ă s·i mbol. - 1 ex.

- Gă.site în L. I după incendiul din 1944.
- La M.N.A. Inv. nr. 2279.
- VARIANTĂ. La Pridik, 1 9 1 7 , p. 3 , B.r. 38,
cl1! �ocl.Loc;.
Atcrx,lvcxc; este urmat
GTIUPA A Yl·a - RRODOS
54 1
O:ocx.
z7tt ' A)..d ;i
'Y[ cx.xLv·lH ]ou
- Săpăturile din 1 950, Istria, Secţiunea mare.
- Î NTOCMAI la Dumont, p. 80, nr. 2 7 , şi la Pridik 191 7 , p. 3,

- La M.N.A. Inv. nr. 2189.
nr. 4 6_
542 E7tL A[)..e: J�i

µ&zou
'Ap [ -rcx.µi·tfou ]
- Pără simbol. - 1 ex.

- Î NTOCMA I la Pridik, 1917, p. 3, nr. 47.

- La M.N.A.
5 4,:J E7tL ' A)..e cnµ&

xou
flcx.v:Xµou
- Pără simbol. 1 ex .
-
- Găsită în L . II după incendiul din 1944.

- I,a M.N.A. Inv. nr. 2623.
d :u nu cu fIO:vcx.µoi:;; .
- YARTANTĂ. La Pridik, 1917, p. 3 - 4 , nr. 4 7 - 49, cu alte luni
e7tl ' Avcx.
�»IO.YA· �i�ou)..ou
· En rAMA
I
- Pără s·i11ibol. - 1 ex .
- Găsită, în L. I după incendiul din 1944 .
- VA.R.IANTĂ. La Pridik, 1917, p. 4-, nr. 5J 55, 'Avcx.�l�ou)..o .;:

- La M.N.A. Inv. nr. 2280.
apare cu lunile 'AypL<ivioi:;; şi 0scrµocp6p io:; ; scrisul nu este i nversat cn..

-
în stampila noastră .
240 IMPORTUL AMFORELOR STAMPU.ATE LA ISTRU
545 E7tl ' Apcx"t'o

:cpifve:uc;
6.cxf.fou

- Săpăturile din 1952, Istria, Sectorul I , stratul elenistic I .
- La M. N. A . Inv. nr. 2560.
546 E7tL 'Apcx"t'o

cpifve:uc;
Ilcxvifµ.ou

- La punctul Sinoe -Zmeica, în exploatarea carierei de nisip.
- Î n colecţia ing. I . M . , Bucureşti.
- VARIANTĂ. Pridik, 1917, p. 4, nr. 58 -63, nu are pe 'Apcx"t'ocpifv'l)c;
cu Ilcxv&µ.ou.
547 E7tl 'Aptcr"t'd(acx)
EtrIAPliTf \ Kcxpvdo[u]
�ÂPNElo
- La M. N. A. Inv. nr. 2305.
nr. 13, apare cu lunile â&>.toc;, 0e crµ.ocp6p toc; şi '1cxx(v6wc;, dar nicăieri
- VARIANTĂ. La Pridik, 1917, p. 5 , nr. 70 - 7 1 - 72 , şi la p. 132,
cu Kcxpve:!:oc; .
548 E7tl 'Aptcr

"t'oµ.&xou

- Găsită în L . I după incendiul din 1944 .
- La M. N. A. Inv. nr. 2252.
GRUPA A. VI·& - RHODOS 241
( bd ] 'Ap L<Jt"( o ]
{Jkve:( uc; ]
'Ap"t"1X(.L[ L"C"LOU ]
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917, p. 5, nr. 86 . (La Pridik litera N

- La M. N. A. Inv. nr. 2299.
-este inversă)
550 bt[ l. 'ApL<Jt"o ]

qxfve:uc;
Il ixv&µou

- La M. N. A. Inv. nr. 2562 -3875.
- VARIANTĂ. La Dumont, p. 85, nr. 6 4 - 69, nu este cu II<Xvixµoc;.
La Pridik 1917, p. 132, nr. 18, numai cu Âocl.Lou şi circular cu
floare.
55 1
fitA.fJ�n!'f� [ 'Y ]ixxw6lou
[ e ]1d. 'ApEcmovo�
\J<INeJoY ) -- ::..._

� La M. N. A. Inv. nr. 2240 .
indicatie.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917, p. 6 , nr. 96 .
r,52
f r n 1A t 0 t< PA btl. 'A[pµ]oxp&
"t"e:uc;
1" E Y I:'
A r- � A NJ. o V ,
'AypLIXVLOU
- Săpăturile din 1952, l a punctul Sinoe -Zmeica.
- La M. N. A. Inv. nr. 2172 .
- VAIUANTĂ la Dumont, p. 86, nr. 72, unde apare fără lună,
fji numai în două rînduri.
lG. Importul amfonlor stampilate la I.tria
242 DO'ORTUL AHF'ORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
. . . . . 1x1 [ e7tt 'Ap ]X,L

553
ÂAMO Mµo[u J
. . . . AN . . . [ 'Ayp L ]ixv[ (ou ]

- î n depozitul ş antierului Istria, din vechile săpături , fără altă.
indicatie.
__'._ La M. N. A. Inv. m. 2282.
- VARIANTĂ. La Dumont, p . 86, ll'. 76, şi la Pridik, 1 917, p. 6„
nr. 102 - 106 cu alte luni.
554. e7t� 'Apx.o

xpch·eui:;
- Cap i1 l lui Helios în faţă, la stînga. -3 ex.

- Gă.site : prima (2290) în L . I după incendiul din 1944 ; a doua.
- La M. N. A. Inv. nr. 2290 şi în colecţia ing. I . M . , Bucureşti.

la punctul Sinoe - Zmeica ; a treia în exploatarea carierei de nisip.
- VARL<\NTĂ. La Pridik, 1917, p. 7 , nr. 110, apare acelaşi text„

dar fără simbol .
�55 e7tt ' Apx_ox.p&

-reui:;
'Ap-rixµL-rtou
- Fără s inibol. - 1 ex.

- La M. N . A. Inv. nr. 2291.
numai urmat de 'Aypt&vtoi:; şi scris circular, în j uru l U ll(,i flori .

- VARV\NTĂ. La Pridik, 1917, p. 7 , nr. 112 , 'Apx.ox.p&T'l)i:; apare
e7tl
A
5 56 "., 'A [ px_oxp ]«-
�
n[ui:; ]
� µL[v6to]u
E:
.
!1 '(
- Fără s·imbol. - 1 ex.

- La M. N. A. Inv. nr. 2250.
- VARIANTĂ. L a Pridik, 1917, p. 7, nr. 112, 'Apx_ox.pOCTl)i:; apa.re
urmat de 'Aypt&vtoi:; şi scris circular, în j ttrul unei fl ori , nu in trei
rînduri orizontale.
55.7 E7tL 'Acr'tu

µ.�8euc;
I A ypt!XVLOU
•
- La M. N. A. Inv. nr. 2254.

indicaţie.
- VARIANTĂ. La Pridik, 191 7 , p. 7 , nr. 113 - 116 , 'AO"'t"Uµ.�8'1)c;

apare cu lunile 0ecrµ.ocp6ptoc; şi �µ.Mhoc; sau 'Ayp(ixvtoc; însă este precedat
de e7t' te:pE c.u c; . î n toate stampilele cu � nu cu c (lunar) ca la noi.
A"( T OK PA T
558 [ E7tL] Au-roxpch( euc;)
Bex'tpoµ.lou
\ î) A TP0 1'1l Q y1
- Fără simbol. 1 ex.-

- În colecţia ing. I. M., Bucureşti.
- VARIANĂ. La Pridik, 1 9 1 7 ' p. 7 ' nr. 1 1 7 - 125, însă cu alte luni.
559 e7tl I'6pyc.u-
voc;
'Ap't'!XfLL'tLOU

- î n depozitul şantierului Istria, din vechile să.pături, fără altă
_'._ La M. N. A. Inv. nr. 2683 .
indicatie.
- VARIANTĂ la Dumont, p. 8 7 ' nr. 82 , fără 'Ap't!XfLL't'LO<; .

Nici Pridik nu are această lună i n toată seria e u I'6pyc.uv d e la
p. 7, nr. 126 - 132 .
56:0 ,... - - � ,.._,.., E7tL ÂIXfLCXL
i � n U . A MA.I /1
'A[ . . .
lt"'� )
VE't'[ ou J
„ .]

_'._ La M. N. A. Inv. nr. 2306 .

indicatie.
- VAR IANTĂ. La Pridik, 1917, p. 8, nr. 135 - 36 , ÂCXfLIXLV&'t'O<; apare

·
cu lunile ÂIXl..toc; şi 'l'cxxlv6toc; ; la noi este sigur 'Ayp LiXvLoc; sau 'Ap-rexµ.(-rtoc;.
244 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA.
56 1 bd Ll.[ ix ]µox'1.eu:;
'Ay p Lixv[(ou]

•
- Săpăturile din 1951, Istria, Z , nr. 5 .

- La M. N. A. Inv. nr. 2192 .
- VARIANTĂ la Dumont, p. 88, nr. 84, dar nu cu 'AypL'l.vw:; .
- La Pridik, 191 7 , p. 8 . nr. 148, apare întocmai, dar cu scrisul
normal, i ar la p. 133, nr. 23, cu �µlvEho:; şi cu scrisul normal (la noi
Sigma lunar, nu unghiular ca l a Pridik).
� T"1 \.A A IV\

e7tt Ll.ixµ
�a o\</\ E. .n (_
, 1 1
ox'1.e:w:;
- Helios în faţă, la stînga. - 1 ex.

- La punctul Sinoe-Zmeica, în exploatarea carierei de nisip.
- În colecţia ing. I. M . , Bucureşti.
- Î NTOCMAI. La Pridik, 1917, p. 8, nr. 147 (la noi Sigma lunar
·
nu unghiular ca la Pridik).
563 e7tt Ll.âµw

[ v ]o:
� - -

- În depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără -altă
indicaţie.
- V ARIANTĂ. La Pridik, 1917, p. 8 . nr. 151, Ll.âµwvo:; apare ur-

- La M. N. A. Inv. nr. 2302 .
mat de � µlv6Lo:;, care ar putea fi şi la noi, dacă stampila ar fi întreagă.
564 Ll. p ixxov

'toµevou
- Floare de rodie, la stînga. - 1 ex .

- La punctulJ Sinoe-Zmeica, în exploatarea carierei de nisip.
- P ROBABIL. Dumont, p. 185, nr. 266, are E7tL Ll.pixxoe:-roµEvou pentr u

- î n colecţia ing. I. M. , B ucureşti.
Cnidos cu un caduceu. Cum stampila noastră are floarea · de rodie,

am atribuit-o Rhodosului.
GRUPA A VI-& - RHODOS 245
565 ETI' [ lEpec.u:;J

EuMµou
'YcxxLv6[o(u)
- Ftiră simbol. - 1 ex.

- î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpături , fără altă
indicatic.
� La M.N.A. Inv. nr. 2421.
- VAIUANTĂ la Dumont, p 94, nr. 131 - 136, fără •rixx[v6LOc;; şi l a
Pridik, 1917, p. 9. nr. 155 -161, c u alte luni.
566 &7tt [ Eux ]p&
·n:[u c;; J
PA
- Cornul abun denţei. - 1 ex.

- Săpăturile din 1952 , Istria, Sectorul I , strat elenistic I .
- L a M. N. A. Inv. nr. 2571.
- VARIANTĂ. L a Dumont, p 94, nr . 128 - 130, E7tt Euxp&nuc;;
apare cu luna Ll&J..toc;; şi Bcx8p6µLOc;; şi fără simbol .
Lipseşte l a Pridik
567 E II I 8PA . . �AMOY E7tL 0pcx[ au ]Mµou
- Să,păturil e din 1952, Istri.a, Sectorul III, la 2 ,45 rn .

- Fără sirnbol. - 1 ex.
- L a M. N. A . lnv. ur. 2578.
de II&vcxµoc;; , iar la nr. 154 de 'Ap-rixµhtoc;; ; l a nr. 153 este fără lună,
- VARL\NTĂ. La Dumont, p 97, nr. 152, 0pcxau8cxµoc;; este urmat
dar este scris pe o stampilă în formă de frunză, nu pe una dreptun

ghiulară, obişnuită. La Pridik, 1917, p. 10, nr. 194, apare ca simbol,
Soarele.
568 btt ' lixcrL

xp oc-r[ e:uc;; ]

- î n depozitul şantierului Istria, din T"echile să,pături, fără altă
_:_ La M. N. A. Inv. nr. 2268.

indicatie.
- VARIANTĂ. La Pridik, 1917, p. 10, nr. 197 - 199, t7tt 'lixaL

xpocnuc;; apare pe stampilă liniară cu luna Lloc/..toc;; şi pe două circulare,
cu alte luni, dar nu fă,ră lună ca la noi în stampilă dreptunghiulară.
246 IMPORTUL AMl!'ORELOR STAMPILATE LA ISTRIA.
569 [ e7tl.] ' IE

[p ]wvoc;
- Helios I a stinga. -1 ex.

- Găsită la Istria 1954, în rebut, Sectorul X.
- Î NTOCMAI la Pridik, 191 7 , p. 11, nr. 201.

- La M. N. A.
570

- Săpăturile din 1952, la punctul Sinoe -Zmeica.
- La M. N. A. Inv. nr.
1917 , p. 11. nr. 206 , cu grafia tîrzie
2546.
- VAI UANTĂ. La Pridik,
şi cu :E!J.(v6toc; şi nu fără lună ca la noi.
571 E7tL 'IEpwvoc;

� nl ' E P.Jl. No r.. \
n � "' /-' Moy
Ilocv&µou

·
- î n colecţia ing. I. M., B ucureşti.

- Î NTOCMA I la Pridik, 1917 , p. 133, nr. 41.
5 72 e7tl. Koct,,p „ ]txp&

nui;
�oc/,,(ou

- î n depQzitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă
indicaţie.
- La M . N. A. Inv. nr. 2236.
- VAR.IANTĂ. La Pridik, 1917, p. 133, nr. 42, acelaşi text este scris
circular, în jurul unei flori.
GRUPA .A. VI-a - RRODOS 247
.573 eTct KA.et

-roµ.&.x.ou

- Găsită în L . I după i ncendiul din 1944.
- La M. N. A. lnv. nr. 2228 .
- Î NTOCMAI l a Pridik, 191 7 , p. 1 2 , nr . 224 .
.574 btl. KA.[e]

(t)vuµ.oul
-- Capul lui HeUos în faţă la stînga, 1 ex.

- La M. N. A. Inv. nr. 2232.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1 9 1 7 , p. 12, nr. 232.
.575 bd [K;\e
(t) ]vuµ.ou
- Fără sirnbol. -1 ex.

- Săpăturile din 1915 - 1916, Istria, 1 ex.
- Nu cunoaştem colecţia.
- Î NTOCMAI la Pâl'van, H . , VII, p. 35 , şi la Dumont p. 99, nr. 169.
.5 76 e1t' lepe<.t>�
K
[ A.e[ <.t> ]vu [ µ.o ]u
]
·, ' .
- Fără sirn bol. - 1 ex.

- La M. N . A. Inv. nr. 2238.
- VAR IANTĂ la Pridik, : 1917 , p. 134, nr . 50,
577 bd Kl.e:covu-:
µ[o]u
Llocl.[ou
- Fără simbol. Dublă frapă. - 1 ex.

- în depozitul M. N. A., provenind de la Istria, fără altă indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2330.
Nici Pridik, nu o cunoaşte cu această lună, la p. 12 , nr. 232 -23 7 . •

- VAR IANTĂ la Dumont, p. 99, nr. 16 7 - 169, fă.ră Ll<fALOt;.
571J bd Kl.e:c.uv
'y M o Y
�Ti 1 1<A E'Jt)'I uµou
' Ayp tocv [ou
P IAl'l l o y
- Găsită. în L. I după incendiul din 1944 .

- VARIANTĂ. La Pridik, 1917, p. 12, nr. 233 - 23 7 , Kl.e:wvuµo.;

- La M. N. A. Inv. nr. 2233 .
apare cu lunile 'Ap-rocµ(·noi;, 0e:crµoqi6pLot;, Kocpve:Loi; si IMvocµoi;, iar unele

din ele sînt scrise circular, în j urul unei flori.
5;79

- La punctul Baia-Hamangia, Movila de Iîngă Siloz.
- î n colecţia ing. I. M . , Bucureşti.
circulară, cu floare la mijloc şi bd KAe:covuµou urmat de IMvocµo�.

- VARIANTĂ. La Dumont, p. 98, nr. 10_5 , stampila este
580
µou
E:" JTitr/\ E.fl. N
Ilocv�µou
M oY
rrA t-IA M o'(
- Fără sinibol. - 1 ex.

- La M. N. A. In:v. nr. 2262 .
- VARIANTĂ. La Pridik, 1917, p. 12, nr. 236 -23 7 , şi p. 134 ,
nr. 51, apare acelaşi : text, dar scris circular în j urul unei flori.
GRUP.A. .A. Vl-a - RHODOS
� � - ..,
[ &7t ]l. Aixq>11:loe[ uc;]
581
• l M4>' YAc.
C)
[ l:: µ L ]v6Eou
\ MO 1
..___,_ - �-

- î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpătmi , fără altă
- La Facultatea de istorie a Universităţii „C. L Parhon", Bu

indicaţie.
cureşti.
- VAJ:UANTĂ. La Pridik, 1917 , p. 12 - 13 , nr. 246 - 251, Aix
cpe:t8"1)c; apare cu lunile 'Ayptcfvwc;, Bixop6µ.toc;, �cfAtoc; şi Il<Xvixµoc;.
582 e7tl. Aeov-r[ E ]

oix
·rixxLv6Eou

- La M. N. A.
- VARIANTĂ. La Pridik, 1917, p. 13 , nr. 251, nu apare cu luna.
'Yixxtv6Eoc; ci numai cu 'Ayptcfvtoc;. (La noi literele N sînt jnversate) .
583 e7tl. [ Eevixpe ]-rou
l it l T cty
l:: [ µLV6Eou J
'L

- Î n depozitul şantierului Istria.
- La M. N . A.
- VARIANTĂ la Dumont, p. 104, nr. 203, dar cu altă lună.
' ' �
584 E7tL .:!.e;vo-

� f„7 1 .l:' E No cr-rpchou
\LT f A T"oV
- La M. N. Â. Inv. nr. 2296.
- V AIUANTĂ. La Pridik, 1917 ' p. 14, nr. 272, şi p. 134,
nr. 53, apare acelaşi text scris circular în jurul unei flori sau stele.
250 IMPORTUL AMFORELOR STAllIPJLATE LA ISTRIA
•
, \ �
585 e:7tt .!:.e:vo.

cp<fve:uc;
- Fără simllol. - 1 ex.
- La M. N . .A. Inv. nr. 2253.

- VARIANTĂ. La Pridik, 1917, p. 14, nr. 274, textul e scris circular

în jurul unei flori. La p. 14, nr. 275 - 282 şi la p. 134, nr. 57 -60, apare
cu diferite luni, iar la p. 134, nr. 55 - 56 , apare cu simbolurile stea cu 8
colţuri şi capul lui Helios. La noi dreptunghiular, fără lună, fără simbol.
' \ �
586 e:7tt .!:.e:vo-

cpiXvTou
- Fără simbol. - 2 ex.,

- Găsite : unul în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături,
fără altă indicaţie şi celălalt (2624) în L . II după incendiul din 1944.
şi la M. N .A. Inv. nr. 2624 .

- La Facultatea de istorie a Universităţii „C . I. Pa.rhon", Bucureşti,
.
- Î NTOCMA I la Dumont, p. 104, . nr. 210.
587
"t'Oc;
Il ixv[ iXp.o Ju

_'._ La M. N . .A. Inv. nr. 2271.
indicatie.
- Î NTOCMAI la Pridik, 191 7 , p . 15, nr. 290 -291.
588 h' te:pifwc;

Ilixucr!XVLIX
n e:[ oixye:L J"t'Vu
- La M. N . .A. Inv. nr. 2249.

lună, scris circular în j urul unei flori, la nr. 295 -31 � ::-, p ar" cu di
- VARIANTĂ. La Pridik, 191 7 , p. 15, nr. 294, apare numele fără
verse luni, dar fără h:pewc;, iar la nr. 305 apare h' te:pifwc; Ilixucrixvl.ix
urmat de 0e:crµ.oqi6ptoc;.
GRUPA A Vl·a - RHODOS 251
589 t7tl. Ilimncr-rpoc-rou

Ilocvifµou

- Săpăturile din 1952, la punctul Sinoe - Zmeica .
- Î NTOCMAI la Pridik, p. 16, nr. 315 -316.

- La M. N. A . Inv. nr. 2177.
E nyn•"'f 1'"rE'fL
·yocxLv6(ou
590 &7tl. IloAu[xp]oc-reuc;
"r A t<- IHO l 0"
---__)

- La M. N. A. Inv. nr. 2247.
- VARIANTĂ. La Pridik, 1917, p. 16, nr. 334, IloAUXflOCTijc; este u ·-
mat de Bocap6µw c; şi textul este scris circular în jurul unei flori.
[ € ]7tl. II OAU
591
\ no /\.�
i '"'� J.:r t>Yc
xpoc-rouc;
'-----
-
- Găsită in L. I după incendiul din 1944 . '

- La M. N. A . Inv. nr. 2243.
- VAFlIANTĂ. La Pridik, 191 7 , p. 16, nr. 329 - 333, Il oAUXpOCTI)�
apare cu lunile 'AypLocvLoc;, 'Ap-rocµ(-rLoc;, Kocpve'foc; şi Ilocvocµoc;, În stampila.
noastră lipseşte numele lunii.
t7tl. Ilu6oye
1=: n t n Ye orJ=:
592
[ Mli�:!:
vi;uc;
LlocA(ou
J
- Săpăturile din 1915 - 1916, I stria.
- Nu cunoaştem colecţia,
- La Pârvan, H., VII, p. 35, nr. 30.
2 52 IMPORTUL .AMFOREI.OR STAMPILATE LA ISTRIA
593 bd Lo[cr-rp ]iX-rou

0ecrµoq:iop(ou
- Fără si mb ol . - 1 ex.
- La M. N. Â. Inv. nr. 2171.
- VARIANTĂ . La Pridik, 1917, p. 18, nr. 361 -362, L wcr-rp1X-roc; apare
fără lună şi cu capul lui Helios.
' '
591 S7t '.
LuµµiX[xo ]u
'A y[ pLIXVtO\) J
- La M. N. Â. Inv. nr. 2628.

- Găsită în L. II după i ncendiul cli n 1944.
- VARIANTĂ. La D umont , p. 109, nr. 239 - 243, LUµµIX:x_Oc; nu

apare cu 'Aypt<Xvtoc;. Nici la Pri<lik, 191 7 , p. 1 7 , nr. 34 7 -349, nu se
·
cunoaşte cu această lună .
595
Mµou
- Capul lui Helios, în faţă la stînga. - 1 ex.

- Săpăturile din 1951, Istria, Sectorul III, la 0,95 m.
- La M. N. Â. Inv. nr. 2568.
- Î NTOCMAI la Dumont, p. 110, nr. 24 7 , şi la Pridik, 1917, p. 17.
nr. 350.
596 E1t t LCil[ O" ] LXAE

ouc; 'llXXLV
.&Lou

indicaţie.
- La M. N. Â. Inv. nr. 2238.
şi nici cu •y1Xx!v6toc;.
- VARIANTĂ. La Pridik, 191 7 , p. 18, nr. 359 -360, dar nu inversat
597 bd 2:w
cr"t'pchou
- Helios ( � ), la stînga. - 1 ex.

- La punctul Baia, Movila de lîngă Siloz.
- Î n colecţia ing. I . M., Bucureşti.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917, p. 18 , nr. 361 - 362.
598
--rr-- ,1 [&]7t( t ]
[TL ]µcfpxou
�._ �AP�
- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpătmi, fără altă
indicatie.
--'- La M. N. A. Inv. nr. 2303.
- Î NTOCMA I la Pridik, 1917, p. 18, nr. 368 .
' '
599 E:7tL
[ T L ]µcfpx[ou ]
- Spic între cele două rînduri . - 1 ex.

indicatie.
� La Facultatea de istorie a Universităţii „O. I . Parhon", Bucureşti.
- VARIANTĂ. La Pridik, 1917, p. 88, nr. 268, fără spicul de griu.
600 E7tL TLµa

[ cra ]y6pa

- La M. N. A. Inv. nr. 2176.
şi simbolul coroană sau capul lui Helios, care ar putea fi şi la noi,

- VAR IANTĂ. La Pridik, 191 7 , p. 18, nr. 369 - 370, este indicat
dacă stampila ar fi întreagă.
254 IllPORTUL .AMFORELOR STAMPILATE L A ISTRIA
60 1 bd. TLµoccroc
y6poc
'ApTOCfLL·dou
- La punctul Sinoe - Zmeica, în exploatarea carierei de nisip.

- Fără s·i mbol. - 1 ex.
- î n colecţia ing. I. M . , Bucureşti.

- VARIANTĂ. JJa Dumont, p. 110, unde, la nr. 250, apare eTtl. TL-
µ«�ocyopocc; cu 'locx[v{hoc;, iar la nr. 251 eTtl. T Lµoc�ocy6pocc; cu Kocpve:î:oc;
nici Pridik, 191 7 , p. 18, nu are stampila cu 'ApTocµhLoc;.
602 Errl TLµo[Ol]xou

'1ocx[Lv6[]ou

- La M. N . A. Inv. nr. 226 7 .

- VARIANTĂ. La Pridik, 1917, p. 18, nr. 379, textul este scris
circular în jurul unei flori.
603 eTtl. T[ Lµoupp ]-

60[ ou J
:EµLv[ 6lou J
- Colecţia ing I. M., Bucmeşti.

- La punctul Sinoe - Zmeica, în exploaitarea carierei de nisip.
- VARIANTĂ. La Dumont, p. 1 1 1 , nr. 253 - 254, şi la Pridik,

nr. 386 -395, nu găsim cu :Eµtv6Loc; .
604 (E7t] l. CI> LAOO&.

µou
'1[ OCXL\I ]6tou

- La M. N. A. Inv. nr. 2175.
- VARIANTĂ, la Dumont, p. 112, nr. 261 - 263, cu '1ocx[v6toc;.
Nici Pridik, 1917, p. 19, nr. 399 - 401, nu are această lună.
GRUPA A VI-a - RHODOS
(�:
605 E7tf. <f>L
!\ N 6.A !
A[ cu ]v!l>cx.
I_±:.. Î
- Soarele la stînga. - 1 ex.
- Săpăturile din 1950, Istria, Sectorul X .
- La M . N. A . Inv. nr. 2186.
- ÎNTOCMAI la Dumont, p. 112 , nr. 266 -267, '.şi la Pridik, p. 20,
nr. 404.
606 e7tt Xpu [ cr ]ci[ o ]
poc;
IJcx.v[ cXfLOU]

- VARIANTĂ. La Pridik, 191 7 , p. 20, nr. 407, Xpucrcicup este

- La M. N . A. Inv. nr. 2237 .
ur-
mat de �L6cr6uoc;.
4. STAMPILE CU NUMELE PRODUCĂTORULUI PE A D OUA TOARTĂ A AMFOREI
607 ' Aycx.6ox.:Ae:u (c;}
- Fără simbol. -2 ex .
- Găsită în L. I, după incendiul din 1944.
- La M. N. A. Inv. nr. 2225. AB.
- ÎNTOCMAI la Pridik , 191 7, p. 21, nr. 423 - 43 7 .
6081 J
-Fără simbol. - 2 ex.

- Găsite : una (2311) în L. I după incendiul din 1944 ; ceaJaltă.
(2287 ) în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături , fă,ră altă,
_.:. La M. N. A. Inv. nr. 2311 şi 2287.

indicatie.
- ÎNTOCMAI la Pridik, p. 21, nr. 423 - 43 7 .
"256 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
609 ' Ayop&.vocx-ro(<;)

Ar o p f(�
-fJE�Mo fopj
0i::crµocpopl(ou)
- -- -
- Fără sirnbol. � 1 ex.

- La M. N. A. Inv. nr, 2 178.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 21. nr. 443 - 450, unde 'Ayop&.voc�
.apare cu alte luni .
610 'Ayo[ p&. ]vocx-ro<;

Kocpvdou
- Fără sirnbol. l ex.

-

- La M. N. A.
- VARIANTĂ la Pridik, p. 21 , nr. 443 -450, dar fără Kocpve:'i:o<;
Gl l 'Ayop&.vocvx-rou
Ilocv&.µou
oe:u-repou
- Fără sirnbol. -1 ex.
- în colecţia ing. I. M. Bucureşti.

- La punctul Baia-Hamangia, în Movila de lingă Siloz.
- VARIANTĂ. La Dumont, p. 248, nr. 110, 'Ayop&.voc� apare cu
p. 21, nr. 443 - 450, asemenea cu alte luni şi niciodată cu Il&.vocµou<;

-uni.le Lla).rn<; , Il&.vocµo<;, 0e:crµotp6p to<; şi 'Yocx(v6to<;, iar la Pridik, 1917 ,
�e:1he:po<;.
612 'Aµuv[-roc]

indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2298.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917, p . 22, nr. 460 - 468.
GRUPA A VI·a - RHODOS 257
613 'A µ.uv[ 't"oc J
- Găsită in L. I. după incendiul din 1944.

- Kerykeion ( î ) , j os. - 1 ex.
- La M. N. A. Inv. nr. 2231.

- Î NTOCMAI la Pridik, . 191 7 , p. 22, nr. 460 - 469.
614 r------ -----
/ A r I r.. T
--
. - Fără simbol. - 1 ex.
- La M. N. A. Inv. nr. 2631 .

- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 23, nr. 507-509, textul este

încadrat de patru stele.
• „
615
r f 1 1: TA.r x •
� -- .
- Cinci stele, care încadrează textul. - 2 ex.
- Găsite : una (2312) în depozitul şantierului Istria, din vechile
săpături, fără altă indicaţie ; cealaltă (2548) în săpăturile din 1952 la
punctul Sinoe - Zmeica.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 23, nr. 507-509, textul apare

- La M. N. A. Inv. nr. 2312 şi 2548.
încadrat numai de patru stele.
616

indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2248.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 1917, p. 23, nr. 516-518.
17. ImPortul amforelor stampilate la Istria
61 7

Î NTOCMA I la Pridik, 1917, p. 110,

- La M. N. A.
- nr. 192.
618 [ 'A pLcr-ro ]xpche:uc;
.
�
K�.ATEYr
_ __ţ_
- Patru stele care încadrează textul. - 1 ex.
- La M. N. A. Inv. nr. 2226.
619 'Ap[ L ]cr-roµiXxou

�oc'A[ou

- La M. N. A. Inv. nr. 2227.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 24, nr. 536 'ApLcr-r6µixxoc; _este
urmat de IliXvocµoc;.
620 [ 'A ]plcr-rw[ voc; � ]
. - În depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără ·alte

indicaţii.
- La M. N. A. Inv. nr. 2269.
- Î NTOCMA I la Pridik, 1917' p. 136, nr. 89.
GRUPA A VI•a - RHODOS 259
621 'Ap(cr'Twv( oe;}
- Găsite : una (2229) in L. I după incendiul din 1944 ; cealalt·ă

(2579) in săpăturile din 1952, Istria, Sectorul X.

La M. N. A. Inv. nr. 2229 şi 2579.
- ÎNTOCMAI la Pridik, 191 7 , p. 24, nr. 537-538.
-
622 'Ap(cr'Twvoc;
- Kerykeiont jos. - 1 ex.

- La M. N. A. Inv. nr. 2288.
- Î NTOCMAI la Pridik, 191 7, p. 24, nr. 539.
623 'Apxox.
AP >< ol< x.piXTYJ(c;)
\<.p A-;-H
- Săpăturile din 1951, Istria, Sectorul III, l a 2,45 m .
- La M.N.A. Inv. nr. 2556.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917 ' p. 24, nr. 545, unde 'A pxox.piXTY)c;
apare ca producător, dar scris cu un singur K şi cu luna � µ(v6wc;.
APX <> Y- � �1,

-'\, P T" M
624 'Ap:x,ox.[piX'T Je:uc;
1oy . 'Ap'Tocµ[L'T] (ou
- Săpăturile din 1952, Istria, Sectorul X, la 1,40 m. -

- La M. N. A. Inv. nr. 2561.

- VARIANTĂ l a Priilik, p, 24, nr . 545 cu � µ(v6wc;.
625 �(ou

indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 242 7.
- Î NTOCMAI la Dumont, p. 91, nr. 107 şi la Pridik, 1917, p. · 25,
nr. 592 -596.
626 ' Emy6vou

'AypLixv(( ou)

- La M. N. A. Inv. nr. 2278.
- Î NTOCMA I Ia Prieţik, 1917, p. 136, nr. 94.
Arf r A ,.a l o'(

627 'AypLIXVLOU
'E1dyovoc;
lE:.fT/ r o rlot._
- La M. N. A.. Inv. nr. 2289.

- VARIANTĂ. La Pridik 1917, · P· 136 , nr. 94, acelaşi text, dar

inversat : la p. 26, nr. 615 fără lună şi cu scrisul tîrziu : 'En(ycuvoc;
(c rotund, cu, şi sigma lunar). Legenda este aşezată pe două rinduri
egale suprapuse şi despărţite de o linie orizontală subţire.
628 'Epµcl(ou
- La M. N. A.. Inv. nr. 2263.

- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 26, nr. 616, cu bustul lui Helios

şi la. 617 fără bust şi cu legenda întoarsă.
629 - ___,o <r .

V
EP M l A
\ -- � - · - -
· :: -,- - �

- La M. N. A. Inv. nr. 2622.
630 ''Epµwvo�
- Poate Cap radiat în faţă, la dreapta. - 1 ex.

- La punctul Baia-Hamangia, în Movila de lîngă Siloz.
- Î n colecţia ing. I. M., Bucureşti.
:C H N o
631 Zrivo
Â OŢ O'Y_
M·rnu
- ----

- La M. N. A. Inv. nr. 2264.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 26, nr. 627 -628, alături de text,
apare şi simbolul, Floare.
632
(T- H 1'-J O � o j Z'Y)voM
-rw (c; )
l 'T 11 �

- La punctul Sinoe·�zmeica, în exploatarea carierei de nisip.
- În colecţia ing. I . M , Bucureşti.
- VARIANTĂ la Pridik 1917, p. 26, nr, 627-628 : penultima literă
este cu şi nu omicron.
262 J M POUTUL AMFOREJ,OR STAMPILATE LA ISTRIA
633
- Kerykeion, jos orizontal. - 1 ex .

indicaţi6.
- La M. N. A. Inv. nr. 22 7 7 .
- Î NTOCMAI l a Pridik, 1917, p. 27, nr. 640 -643.
0e[wp ]o<; ( � )
- - ---:
�:1
634
l eE-
L _,,. -
· - VARIANTĂ l a Dumont, p. 9 6 , nr. 150 ş i asemănător l a Pridik,

- La M.N ..A. Inv. nr. 2310.
noastră să poată fi citită şi 0ewvo<;.

1917, p. 27. nr. 650 -652, cu diferite luni. Ar fi posibil însă ca stampila
635
.J 0 E YAJl.,. p 6..f.
8e:u3wpo<;
'AypLocv[ou
�-
A-r-
PIA
--=
N I uy�.
�
- Fără simbol. - 1 ex. .

La M.N . .A. Inv. nr. 2195.
-
- Î NTOCMAI la Pridik, 191 7 , p. 27, nr. 650.
•I 1 11
K Â/\A./L N�
- -------

- La M.N . .A. Inv. nr, 2173.
- ÎNTOCMA I la Pridik, 1917, p. 28, nr . 690.
GRUPA A VI-a - RHODOS '263
r)(Â,frt�
637 K&:p7tou
--- -----
_'. La M. N. A. Inv. nr. 2294 A B .

indicatie.
- VARIANTĂ. La Pridik, 1917, p. 29, nr. 692, textul este întocmai,

dar apare şi un simbol , care ar putea fi şi la noi, în partea superioară,,
·
dacă stampila ar fi întreagă.
63'8

- Săpăturile din 1952, Istria, Sectorul X .
- La M. N. A. Inv. nr. 2257.
639 Kp eOV"rn<;
'ApTotµLTlo(u}
- În depozitul şantierului I stria, din vechile săpături, fără al t(&
� La M. N. A. Inv. nr. 2300.

indicatie.
- VARIANTĂ la Pr�dik, 1917, p. 29, nr. 699, unde textul este

întocmai, dar ordinea numelor este inversată şi ele sint împă ,·ţ.ite pe
tre i rînduri.
640 Mocpcruoc
Liocl..(ou
- Găsită în L. I, după incendiul din 1944.

- La M. N. A. Inv. nr. 2246.

264 IMPORTUL AMFORELOR STilţPILATE LA ISTRIA.
641 Mocpcro[ oc]

0ecrµocpoplo(u)

- Găsite : două (2256 şi 2424) în depozitu] şantierului I stria din
vechile săpături, fără altă indicaţie ; una (2194) în săpăturile din 195:t ,
Istria, Z . 115. P. 7 7 .
- La M. N . A. Inv. nr. 2256, 2424 ş i 2194.
642

indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2276.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917, p. 3 1 , nr. 763 - 766.
643
depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fă1·ă a.It ă indicaţie.

- Găsite : una (2626) în L. II după incendiul din 1944 ; cealaltă î n
- La M. N. A. Inv. nr. 2626 şi la Facultatea de istorie a Universităţii

„O. I . Parhon", Bucureşti.
64� Nucr(o[ u]
- Fără simbol. Ruptă. - 1 ex.

- La M. N . A. Inv. nr. 2258.
- VAR IANTĂ la Pridik, 1917, p. 31, nr. 777 - 7 78 total sau numai
cu unele litere inversate, la 779 - 783 scrisul normal dar cu diferite sim
boluri, în special cu busturi feminine.
GRUPA A n-a - RHODOS 265
6�5 'OMµm�u
- Faclă aprinsă ( � ) la dreapta. - 1 ex.

- La M. N. A . Inv. nr. 2275.
- Î NTOCMAI la Pridik, 191 7 , p. 32, nr. 787 - 794.
646 [ '0 ]voccrLo (xou

- La M. N. A. Inv. nr. 2241
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917 , p. 32, nr. 795 - 796.
647 Il AY:EANI . . Ilocucrocv([ oc�]

- La depozitul şantierului Istria.
- La M. N. A .
- Î NTOCMAI l a Pridik, p . 32, nr. 805 -807.
648 l1 u6oowp[ ou]

- La M. N. A. Inv. nr. 2245.
- V AR TANTĂ la Dumont, p. 108, nr. 235, Ilu&6owpo� este urmat
de 'AypLiXvo�.
649
- Faclă aprinsă, în dreapta. - 4 ex.

- Găsite : două (2224 şi 2286) în L . I după incendiul din 1944 ; una
(2284) în depozitul şantierului I stria, din vechile săpături, fără altă
indicaţie ; ultima (2169) în săpăturile din 1952 la punctul Sinoe -Zmeica.
- La M. N. A. Inv. nr. 2224, 2286 2281 şi 2169.
266 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRU.
650
- Ciorchină şi floare de rodie.

- Din săpături, Istria, 1955, Z2, car. 23, 0,70 m.
- La M. N . .A.. nr. inv. 2768.
- N ECUNOSCUT.\ la Pridik sub această formă.
651 <l>tAIXL[ V ]lou
- Fără S'imbol. - 1 ex.

- La M. N . .A.. Inv. nr. 2235.
- Î NTOCMAI la Pridik, 1917 , p. 33 , nr. 848 - 854.
NOfJ
652 Lµ.tv61.
.-CM ) ou
Y0 1
--.//

:--- În depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă
- La M. N . .A.. Inv. nr. 2281.

indicaţie.
- VARIANTĂ. La Pridik, 191 7 , p. 34 , Lµ.lv6LO.:; apare izolat, dar

'în formă circulară şi cu L nu cu C.
GRUPA A VJ.a - RHODOS 2 67
5.
r�
STAMPILE NE lNTREGITE DAR S I GUR ATRIBUITE
653 657
�\
��) a·
\�
- În depozitul şantierului Is
-- în depozitul şantierului Is tria, din vechile săpături, fără altă
tria, din vechile săpături, fără altă indicatie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2205.

indicaţie. - L a M. N. A. Inv. nr. 222 1 .
654
658

tria, din vechile săpături, fără altă
indicatie.
- L a Facultatea de istorie a Uni
versităţii „ C. I . Parhon" BucUTeşti.
- în depozitul şantierului Is
655 tria, din vechile săpături, fără altă
indicatie.
- L a M. N. A. Inv. nr. 2315.
- îil. depozitul şantierul ui ·Is

indicatie.
- La Facultatea de istorie a Uni
versităţii „C . I . Parhon" Bucureşti.
656
- în depozitul şantierului I s
tria din vechile săpături, fără altă
indicatie.
- Găsită în L. I după incendiu - L a Facultatea de istorie a
- La M. N. A. Inv. nr. 2214 .

din 1944. Universităţii „C. I . Parhon", Bucu
reşti.
268 JMPORTUJ, AMFORELOR ST.AMPU,ATE LA ISTRIA
660 664 Eî . . . . . . .
- Stampila circulară.
- î n depozitul şantierului Is-
indicatie.
- L a M. N. A. Inv. nr. 2242.
665
. . . . . . AAO
- î n depozitul şantierului Is - Stampilă circulară.
tria, din vechile săpături, fără altă - î n depozitul şantierului Is-
indicatie. tria, din vechile săpături, fără altă
- L a Facultatea de istorie a Uni indi.catie.
versităţii ,,C. I. Parhon" Bucureşti. - La M. N. A. Inv. nr. 2444.
661 666 . .. . . . OKPAT . . . .

- Rest din cercul cu floarea la
mijloc .
- î n depozitul şantierului Is
tria, din vechile săpături, fără I altă
- î n depozitul şantierului Is indicatie.
tria, din vechile săpături, fără altă - L a M. N. A.
- L a M. N. A. nr. inv. 2695.
indicatie.
667 !l.A . . . Oî
- Floare de rodie, într-un cerc.
662 - Găsită în L. II după incendiul
din 1944.
- La M. N. A.
668 . . . . AN!l. . . . .
- Rest din cercul cu floarea la
- î n depozitul şantiernlui Istria.

mijloc.
din vechile săpături fără altă

- Fără legendă..
- La M. N. A.
indicaţie.
- La M. N. A.
663 . . . . AA . . . . .
.
. . P IA . . . . . . Oî 669 N I Oî [ !l. ]AIO[Y]

- Stampilă circulară. - Floare de rodie într-un cerc.
- î n depozitul şantierului Is- - În depozitul şantierului Is-
tria, din vechile săpături, fără altă tria, din vechile săpături, fără altă
- L a M. N. A. Inv. nr. 2255.

indicatie. indicaţie.
- La M. N. A.
Afară de acestea, încă 12 fragmente de stampilă rhodiană cu floarea

într-un cerc, indescifrabile .
GRUPA .A. VI-a - RHODOS
6 70 675

din 1944.
- La M. N. A. Inv. nr. 2223.
- În depozitul · şantierului Is
671 tria, din vechile săpături, fără altă
indicatie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2624.
I
l
: ,,. ATTAA )
676
o y _J
tria din vechile săpături, fără altă -
indicatie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2266.
A
- în depozitul şantierului Is
rri r--\��:-.-:.::-_:_�.�-/ : ...,:
672
indicatie.
A /\ M C:.·.- · - La M. N . A. Inv. nr. 2172.
6 A/\ 1 oy
- Săpăturile de la Istria - Ce

tate, Z. 1,40 P. 63.
- La M. N. A. Inv. nr. 2191.
6 73
p 1o c din 1944.
- La M. N. A. Inv. nr. 2308.
l- i1°
1'1 b' I
---- -
678 „ - - - . . . .......
1 (1 u I C
- în depozitul şantierului Is ( A_ t:I )
tria, din vechile săpături, fără altă :_u/
indicaţie.
- M� N. A. Inv. nr. 2420. - în depozitul şantierului Istria.
- La M. N. A.
674
3
f3
679
, A tT:J/\ (3
. - În depozitul şantierului Is �·... .
indicatie. - Î n depozitul şantierului Istria.
- La M. N. A. Inv. nr. 2236. - La M. N. A.
270 DIPORTUL A.'\IFOREJ,OR ST.A..'1PJLATE LA ISTRU
685 E TI IAY . . . .
. . . . . IKA

- La M. N. A. Inv. nr. 2360 .

caţie.
- La M. N. A. 686 E TI I TI . . . . .
TEI . . . . . . .
NC\
681
- În uepozitul �antierului Istria,
�
<ţ>A�TC '( J
'._ La l\L N. A. Inv. nr. 2251

catie.
- ' -
------��--_..-r-
-
. . . . . . rn n a
- În depozitul şantierului Istria. 687 . . T . MH�
- La M. N. A .
- La M. N . A. Inv. nr. 2157.

682
din 1944.
688 IE . . . . . .
l:MIN0 1 0
- 1n depozitul şantierului Istria,

- La M. :N. A. Inv. nr. 2316.

caţie.
- La M. N. A.
689 E Ti i E . . . . �OP . . . . N l �A
dm vechile săpături fără altă indi

683 E Ti i . . . . . . . - În depozitul şantierului Istria,
. . . .O · · · · · · ·
. . . . TO . .
. . . . .
caţie .
- La M. N. A. Im·. nr. 2430.
- în depozitul şantierului Istria
din vechile săpături, fără altă indi 690 �IO . . . .
caţie.
- La M. N. A. - În depozitul şantierului Istria,
GM '_ La M. N. A.
catie.
E Ti i . . . .
0EI . . . .
MO . . . . . 691 NANIO
- În depozitul şantierului Istria, - În depozitul şantierului Istria,

din vechile săpături, fără altă in din vechile săpături, fără altă indi
-·La M. N. A. Inv. nr. 2368.

dicatie. catie.
.:._ La M. N. A.
GRUPA A n-a - RHODOS 27 1
�n . . r 11> I . . . . . .
- Urmele unui simbol. Poate 2
692 . 698 .

facle. din vechile săpături fără altă indi
- Săpăturile din 1952 la punctul catie.
Sinoe -Zmeica. '_ La M. N. A.
- La. M. N. A.
. }:
699 M.. .. . . . . .
693 E Ti i . . . . . .
TIANAMO
. O PA . . . „
TIAN din vechile săpături, fără altă indi
caţie.
- Săpăturile din 1952, la punetul - J,a, M. N. A.
Sinoe -Zmeica.
- La M. X. A . 7 00 . . . . . . NAKT . .
. . . LMOII>O P I
- Săpăturile din 1952, la punctul

�EY . . . .
Sinoe - Zmeica.
A.„ „ „ . - J,a M. N. A.
701
- Săpăturile din 1952, la punc
tul Sinoe - Zmeica. NA · . . . .
- La M . N .A. - în depozitul şantierului Istria,
695 E TI . . . . . . caţie.
- La M. �- A.
_I\.
XOY
. . . . • . . . .
702 . . . . . .E Y .
- Găsită în L. II după incen . . . . . OY

diul din 1944. . . . . . . . OY . . . . . .
- La M. N. A.
din 1944.
696 M .' . . „ .
- La M. N. A.
PO . . . . . . .
A. „ „ . „ .
703 E Ti i L . . . . .
- În depozitul şantierului Istria, K . . . „ OY
din vechile săpături, fără altă indi - Săpăturile din 1952, la punc
caţie. tul Sinoe - Zmeica.
- La M. N. A. - La M.N.A .
697 . . . . . . �A 704 E TI . . . . . . . .
. . .r„ „ . „ .
TIANA . . . .
- î r1 depozitul şantierului Istria, - În depozitul şantierului Istria,

din vechile săpături, fără altă in din vechile săpături, fără altă inili�
-0 La M. X . A.
dicatie. catie.
·_ La M. N. A.
705 . „O. . . 707 E il l3E

NO�
- Helios în stînga.
- Ctlciulă şi Stea în dreapta. - În depozitul şantierului Istria,
- Săpăturile din 1952, la punctul din vechile săpături, fără altă indi
Sinoe - Zmeica. catie.
- La M. N. A. '_ La M. N. A.
708 KTE . . . . . .
709 Il P . . . . .
3 · · · · · · · · · I Il 3
T . . . . . . .
„ ::r
.
706
O. . . . . . .
IA . . . . . .
10 . . . . . . . .
710 I. . . . . . .
�. . . . . . .
- În depozitul şantierului Istria, �. . .
dicaţie. 71 1
- La M. N. A. XA
Afară de acestea încă 33 diverse stampile şterse, din vechile săpături

şi 9 în aceeaşi stare, găsite întîmplător la Istria în campania arheologică
1954, la care se mai adaugă 12 stampile rotunde ilizibile, deci în total
48 exemplare.
6. LISTA PREOŢILOR EPONIMI RHOD IEN I DE PE AMFORELE

DE LA I STRIA
-d .o
eTt( sau Eîtl le:pewc; etampila Wissowa eTt( sau eTtl le:pewc;
Nr. sub Nr. eub
Numele precedate care se D atarea :\ urnele precedate Datarea
„
care ee
„ gleeşte după Pauly- găeeşte
o de prepoziţia după Pauly-
..:
o de prepoziţia
..:
z
etampila Wissowa
z
ln text ln te•t
1 ' Ayeµixxoc; 503 cca. 2 2 0 8 ' Avix�!(3ouÂoc; 544 -

534 î.e.n . 9 ' A piX'îO<jlOCV"fj<; 545 2 0 0-1 80
535 546
2 2 0-1 80 10 547 20 0-1 80
11.
2 • Ayea„pix„oc; 536 ' A p r.crTe:!8ixc;
-
537 ' A piaT6µixxoc; 548
3 A!V"fjO"U81X(.LO<; 508 2 2 0-1 80 12 , A plO"'îO(.LEV"fj<; 549 sec. I I I ( ?)
538 13 , Apr.cr'îO<jlOCV"fj<; 550 146
539 14 ' A p LO"'îWV 551 2 2 0-1 5 0
4 A !ax!vixc; 509 - 15 'A pµoxpii'î"fjc; 552 -
540 16 ' Apx!8ixµoc; 553 2 2 0-1 80
5 'AAe:�iii8ix.; 541 cca . 220 17 ' A pxoxpii'î"f)c; 554 2 2 0-1 80
6 • AAe:�t(.LIX;(O<; 542 - 555
7 ' Ai-mtµixxoc; 543 - 556
GRUPA A Vl•a - RBODOB 273
Nr. aob
-o
8
-o
ex( sau ex. le:pewc; otampila Wissowa

Nr. sub
Numele precedate D atarea Numele precedate care se Datarea
care se „
ex( sau �X. le:pewc;

o
..:
glaeşte după Pauly- găseşte după Pauly-
.;
de prepoziţia de prepoziţia
z z
stampila Wissowa
ln text ln text
18 ' Acnuµ�8l)t; 557 1 7 0-1 5 0 36 l\fot"(wv 522 -

19 A\rrox pii.TI)t; 5 58 -
-
37 Ee:vii. pe:'t"Ot; 583
-
20 r6pywv 513 38 Ee:v6a't"ptt't"Ot; 5 8 '1
5 1 !. - 39 Ee:voqiii.VIJt; 585 2 00-1 8 0
559 r. o Ee:v6qittV't"Ot; 5 2 '1 2 2 0-1 8 0
525
21 Aa:µa:(ve:'t"ot; 560 1 80-1 5 0 586
22 Aa:µox),:iji; 561 172 '1 1 Ee:voqiwv 587 2 2 0-1 80
562
23 Aii.µwv 563 2 2 0-1 80
'1 2 Ifauaa:v!a:c; 588 1 80-1 5 0
24 ApttXOV't"O(Lbnjt; 5 6 '1 -
'1 3 IIe:r.ampa:'t"oc; 589 1 50
25 Eu8a:µoc; 565 ? D r.r. IIol.uxpiiTI)i; 590 -
26 Eux piiTI)c; 566 - 591

45 Ilu6oybnji; -
e pixaU8a:µoc;
592
- '1 6 -
27 567 Ilu668wpoc; 526
28 ' Iixatx pliTI)c; 568 2 2 0-1 8 0 527
29 'Upwv 519 2 0 0-1 80
569 47 l:OOorptt't"Ot; 593 2 2 0-1 8 0
570 48 l: uµµa:xoc; 594 -
571 49 l:w8a:µoc; 595 1 80

50 l:coor.x).ijc; 596 1 80-1 5 0
2 2 0-1 80 51 l:W«nptt't"Ot; 597 -

30 KilltXptXTI)t; 520
572
-
52 Tlµa:pxoc; 598
31 Kill LX ptt't"L8a:c; 521 2 2 0-1 80
599
32 KAe:t't"6µa:xoc; 573 2 2 0-1 80
53 Ttµa:aa:y6pa:c; 600 2 2 0-1 8 0
33 Kl.e:wvuµoc; 5 7 '1 2 2 0-1 80
601
575
5 '1 Ttµ68txoi; 602 -
576
55 Ttµouppo8oc; 603 1 80-1 5 0
577
578
579 56 <l>Ll.68a:µoc; 529 2 0 0- 1 80
580 6 0 '1
-
57 <l>Ll.wv(8a:c; 605
ar. Aa:qie:l8l)c; 581 -

-
35 Ae:oV't"L8a:i; 582 58 Xpuaciwp 606 1 80
18. lmPOrtul amrorelor Btam1>llate la Istria
274 DlPORT"UL .Ull'ORELOR STAllPlLATE LA ISTRIA
7. PRODUC Ă TOR I I R H OD I E N I PE A�I FORELE DE LA I S T R I A
I
"CÎ I -o
Nr. sub Nr. su b
..... care se ....
I o
care se
..:
o Numele producătorului
..:
Numele producătorului
!
găseşte găseşte
:,..-; ;.-:
in text în text
I
1 ' Aycx6o>U.'ijc; 607 20 "E pµw'I 630
608
2 'Ayopii'lcx� 609 21 Z1J'l68o-roc; 631
I
610 63 2
61 1 22 'Hcpcx1.a-rlw'I 633
3 At-Jifcxc; s o r.
505
506 23 0€wpoc; 6 3 4.
r.
507 2 4. 0eU&wpo1: 6 3 .>
'Aµ\mcxc; 61 2
613 25 Kiillw'I 6 3 6-
5 ' Anlyo'loc; 510 26 Kiip7tol: 637
511 27 Ko'tijc; 638
6 'Ap!a-rcxpxoc; 6 1 4. 28 Kpew'I 639
615
7
29 Mcxpaucxc; 64.0
'Ap1.a-rlw'I 616
8 • Ap1.a-r681Jp.Oc; 61 7 64.1
9 ' A p1.a-rox)..ij c; 512 I
10 • Apl.GTOKpOCT"IJ<; 618 30 NlxcxyLc; 6 4. 2
11 ' Ap1.a-r6µcxxoc; 619 31 N!xcxpxoc; 6 4. 3
12 ' Ap!a-rw'I 620 32 NooLoi; 6 4 .4.
sn
621
622 33 Se:'l6-rLµoc;
13 • A p)(Ol<Pcl"l""IJ <; 623
6 2 4. 3 4. "0)..uµ7toc; 6 4. 5
35 ' 0'1CXGLOLKo<; 6 4. 6-
H �cxµoxpiin;c; 515
3?
516 36 Ilcxoocxvlcxc; 647
517 Ilu668wpoc; 6 4. 8
15 �foc; 625
38 :E6m8cxc; 528
39 l:TpclTCa>'I
17
16 • EAAoc'ILxoc; 518 650
' E7tlyovoc; 626 40 :Ewx pii"l""IJ c; 6 4. 9
41 <l>LACXL'ILO<;
I
627 651
18 'Epµcxîoc; 628 42 ll>LAOVL81Jc; 530
19 'E pµ(cxc; 629 531
GRuPA A VI·a - RHODOS 275
8 . LUNILE ANULUI PE STAMPILELE DE LA R H OD O S
Luna anului I lTimi-

tere la nr.
din text
1 Luna anului
I
Trimi-
tere la nr.
din text
Luna anului
I tere::'�.
Tri .
din text
1 . 0e:crµo rp6 p10.; 508 594 1 O . ' Tcxx!v!hoc; 514

(Octombrie) 520 626 (Iulie) 534
529 627 541
635
593 551
663
60 9 565
682
-
641 582
670 I -
590
I
5 . 0e:u1lcx!crto<;
700 596
I
( Februarie)
602
604
2 . Alil.1oc; 509 6 . l:µlv61oc; 533
(Noiembrie) 522 540
(Martie) 1 1 . Kcxpve:îoc; 547
526 556
(August) 610
545 581
572 703
583 .
577 603
592 652
61 9 1 2. Ilcivcxµoc; 511
688
640 ( Septembrie) 51 3
659 524
667 7 . ' A p-rcxµ!·noc; 505 527
669 543
(Aprilie) 519
672 546
542
6 76 550
549 571
680
555 580
559 587
3. A16a6uoc; -
601 589
(Decembrie) 624 606
639 693
677 699
4 . 'Ayp1civ1oc; 506
704
( I anuarie) 507
532
8. Ile:Bcxye:hvuoc; 588
536
(Mai) 1 3 . Ilivxµoc;
552
Be:u":e:poc; 611
553
I
559
561 9 . Bcx1lp6µtoc; 558
578 (Iunie) 579
To l alizind lunile înregistrate pe stampilele rhodiene de l a Istria constatăm

următoarele proporţii :
1 . 0e:aµorp6pto<; 8 8. Ile:Bcxye:!-.vuoc; 1
1 0. I lctx(v6tOc;
2. Alil.1oc; 15 9. Bcx1lp6µ1oc; 2
3 . A16a6uoc; 10
4 . ' Ayp1&v1oc; 15 1 1 . Ko:pve:îoc; 3
5. 0e:u1lcx(cr,oc; 1 2. IliXvcxµoc; 15
6. l:µ!v6toc; 8 1 3 . Il&vo:µo.; Be:unpoc; 1
7 . 'A p-rcxµh1oc; 10
Total 88
GRUPA A VII-a
c o s
Cosul este, după Rhodos, cea mal mare insulă din sud-estul Mării
In schimb informaţiile abundă pentru secolele IV- I I I I. e. n., clnd Cosul, fiind
Egee (280 km1). Despre Istoria sa străveche se cunosc prea puţine lucruri.
ln cele mai bune relaţii cu Rhodos, şi mal Urziu cu Alexandria, ajunsese Ia

maximum de înflorire. Numeroase Inscripţii scoase Ia iveală de săpăturile Şco!il
italiene dovedesc existenţa unor instituţii culturale şi ştiinţifice, printre care
o şcoală de medicină.
Clima plăcută a Insulei, legăturile el strlnse cu Rhodosul şi Alexandria,
tenă a lui Plolemeu Soter şi a lui Plolemeu Filadelful, care lşi petreceau va ·
mediul ştiinţific, artistic şi literar au făcut din Cos cea mai avantajată prie
canţele de vară ln Insulă, lmpreună cu fruntaşii vieţii Intelectuale din Egipt.

După căderea Egiptului ca putere dominantă ln Marea Egee, Cosul intră
complet ln orbita Rhodosulul, continulnd să rămlnă un important port comer
cial, ln care puteau să acosteze şi să negocieze negustorii rhodieni şi alexandrini
ln drumul lor spre nord.
Venitul cel mai Important al preoţilor Insulei provenea din taxele obliga
torii pentru sacrificii (sacrlflciille erau şi ele obligatorii pentru locuitorii care
luau parte activă la viaţa economică). Unele Inscripţii fragmentare găsite aici
indică lista acestor taxe şi grupele principale ale celor care tiebuiau să plătească
pentru sacrificiile obligatorii. Cei ce lucrau ln port, corăbierii, armatorii,
precum şi întregul personal, de la comandant plnă la ultimul marinar, formau,
se pare, o asociaţie, iar antreprenorii care arendau colectarea taxelor obliga
torii formau alt grup. Marii proprietari funciari, bogaţii şi cei înstăriţi, precum
şi aristocraţii oraşului, formau clasa dominantă care alegea pe preoţi.
In procesul de producţie al Cosulul un loc de frunte 11 ocupa mătasea
Inferioară şi prelucrarea el. Plnă la răsplndirea mătăsii superioare de origine
chineză, mătasea de Cos era celebră la Roma şi ln Italia lntreagă. S-ar părea
că unele Inscripţii referitoare la taxe menţionează folosirea sclavelor la pre
In satele din jurul oraşului şi ln casele de la ţară locuiau posesorii de

lucrarea firelor.
pămlnt, care lucrau singuri, ori cu ajutorul sclavilor. Tot din inscripţii şi din
listele de taxe despre care am vorbit se poate afla că ln Cos se cultiva pe o �cară
GRUPA A VII·& - COS 277
mare griul, orzul, bobul şi cimbrul şi că viile jucau un rol deosebit de impor
tant ln economia insuleil. Vinul de Cos era renumit ln secolul al I II-iea l.e.n.•
Mari cantităţi erau consumate de pătura dominantă locală, de miile de străini

veniţi să viziteze insula, de bolnavii care veneau la celebrul Asclepaeum sau la
grupul doctorilor din şcoala hipocratică legată de acest sanctuar. Cos a făcut
şi un comerţ de vinuri destul de lntins ln diferite părţi ale lumii, darexportul
acesta n-a atins nici pe departe proporţiile marilor centre de la Rhodos, Thasos,
Cnidos şi Sinope.
1. DESPRE TORŢILE BICILINDRICE CU Ş I FĂRĂ STAMPILĂ
Pe teritoriul nostru ca şi în sudul U.R.S.S. nu s-au găsit amfore

întregi cu stampile care prin etnicon sau emblemă să poată fi identificate
ca aparţinînd acestui centru de producţie. De altfel , în ciuda ştirilor veehi
care arată că vinurile din Cos erau foarte răspîndite în epoca elenistică
şi în cea romană, nici o descoperire arheologică, nici un monument plastic
ori epigrafie nu ne dau indicaţii asupra tipului de amforă din Cos. Desco
perindu-se la Tyras un depozit cu peste 3 0 de torţi de amfore de acelaşi
tip, cu unul şi acelaşi nume, cercetătorii sovietici au analizat atent
grafia şi mai ales pasta ceramică şi onomastica, atribuind aceste torţi
Cosului.
î ntr-unul din studiile sale recente11, E. M. Staerman se ocupă pe larg
de amforele din Cos şi atribuie acestui centru de producţie un număr
mare de stampile, a căror origine nu era pînă acum precizată.
Analiza făcută a dus pe savanta sovietică la concluzia că torţile
amforelor din Cos prezintă două tipuri diferite : unul de formă rotundă,
ceva. mai subţire decît tipul de la Rhodos, dintr-o singură bucată ; al doilea
- cel mai caracteristic şi cel mai bine reprezentat - are o toartă neobişnu
ită, formată din două vergele subţiri lipite, formînd o aşa-zisă toartă
dublă (bicilindrică).
Pe una din cele două părţi cilindrice ale torţii este aplicată o stampilă
lungă şi îngustă de formă ovală, fără ramă, care conţine de obicei un singur
nume propriu, uneori întreg, mai des prescurtat. Nici o indicaţie despre
etnicon, despre eponimat sau despre o magistratură oarecare. Foarte
rar cîte un simbol. Unele legende sînt inversate, altele au litere legate
între ele (nr. 712 ) , altădată scrisul este foarte neregulat şi cu forme ca
balistice (nr. 720, 721, 722 ) , ceea ce face foarte anevoioasă precizarea
numelor şi indică o epocă tîrzie. Stampila este aplicată numai pe unul
din cele două cilindre ale tortilor combinate.
Pasta ceramică este asemănătoare cu cea de la Rhodos, după cum
asemănătoare este şi angoba, de aceeaşi culoare şi cu acelaşi caolin fin.
Deocamdată nu s-a făcut nici un studiu special pe baza căruia să se
poată plasa în timp diferitele categorii de stampile ale Cosului.
La Istria s-au găsit foarte puţine exemplare, abia 12 descifrate şi 11
nedescifrate astfel că nu se poate adînci o cercetare în această direcţie.
1 M. Rostovtzeff, S. E. H. H. W., p. 237 şi urm. pentru toate datele istorice de mal sus.
2 E. M. Staerman, op. cit., ln articolul său din „Kr. S.", XXXVI (1951), consacră
o bună parte studiului amforelor din Cos la p. 39 -49, reproduclnd ln tab. 5 de la p. 41
aproape toate stampilele din Cos.
278 IMPORTUL .AMFORELOR STAMPILATE LA. ISTRIA
Nici exemplarele, mult mai numeroase, determinate de Staerman - nu sint

suficiente pentru un studiu complex .
Dacă luăm în considerare grafia şi ligaturile, se poate spune că stam
pilele din Cos, găsite pe coasta de NV a Mării Negre, n-ar putea fi mai
Fig. 48. - Torţi duble stampilate din Cos (cele două desene din
stînga după nr. 712 din text, cel din dreapta după nr. 716 din text).
timpurii de secolul al II-lea î. e. n. S-ar putea foarte bine să aparţină

chiar primei jumătăţi a secolului I î. e. n. Aceasta însă numai cu titlul
de ipoteză, căci înainte de a se găsi un număr mai mare de astfel de
stampile, care să fie bine studiate, nu se poate vorbi de o datare
fermă a amforelor stampilate din Cos.
O latură interesantă a problemei amforei din Cos o constituie faptul
că atît pe teritoriul patriei noastre 1, cît şi în centrele arheologice din sudul
Fig. 49. - Stampile de pe torţile duble de la Cos.
U . R . S . S . , se găsesc foarte multe torţi de amforă bicilindrice, dar fără nici o

stampilă. Atît curbura, cît şi dimensiunile torţii luate în ansamblu, ca şi
a fiecărui cilindru aparte, sînt identice cu acelea care au stampile atri
buite Cosului. Mai mult, pămîntul din care sînt făcute aceste torţi anepi
grafe, ca şi angoba, sînt la fel cu ale torţilor stampilate din Cos.
1 „S. C. I. V.", an. V (1954), nr. 1 -2, p. 252, fig. 1 6 pentru torţile bicilindrice
de tip Cos cu stampile, găsite în săpăturile de la Popeşti pe Argeş.
GRUPA A VII- a - COS 279
diferite straturi elenistice tîrziL S-au găsit şi amfore întregi de acest tip
În săpăturile de la Istria, astfel de torţi apar în număr foarte m are, în
cu torţi duble, nestampilate, lingă Bucureşti, în staţiunea getică de la

Popeşti. Atît la Istria, cît şi la Popeşti, apar însă şi torţi care, deşi păs
trează toate caracteristicile mai sus notate, trădează o tehnică inferioară
şi lipsă de îngrijire la fasonare şi la ardere. Credem că ar putea fi vorba
de imitaţii locale, despre care vom vorbi în altă parte.
Ceea ce trebuie să reţinem din cele de mai sus e că nu toate amforele
din Cos au fost stampilate. De altfel şi B . N. Grakov a făcut mai de mult
aceeaşi remarcă, explicînd că în antichitate Cosul era un renumit produ
c ător de vinuri şi că îşi exporta vinurile nu numai în amfore stampilate,
ci şi în amfore simple, fără nici un semn pe ele.
2. STAMPILE ÎNTREG ITE ŞI STAMPILE NEDESCIFRABILE
712 'Aocx(ou
- Urmele umâ simbol. - 1 ex.
-
indicaţie.
- Î NTOCMA I la Staerman, p . 41, fig. 5 . nr. 103 1 04 .

La M. N. A. Inv. nr. 232 1.
-- - ()__,
713 'A7toAf..w [ vL ]oi;
; .
- Fără simbol: -1 ex.

--......,__
_
� La M. N. A. Inv. nr. 2319.

indicatie.
- VARIANTĂ. Ll1 Priilik, 1917, p . 23, nr. 504 - 506 'A7tOMWVLO<;

apare la genitiv, 'A7toAf..w v(ou, iar într-unul din cazuri cu o floare la.
dreapta.
'Avopo[ . . .
.' '· '·'��N/\P��

714 �]
. ..·. · • · . ;�
�-
„............
· .; ; .�:=t.>
··

indicatie.
- Î NTOCMAI la Staerman, tab. 5, nr. 105.

'
La Facultatea de istorie a Universităţii „O. I. Parhon", Bucureşti.
715

___:_ La M. N. A. Inv. nr. 2324.

indicatie.
- NECONOSCUTĂ la Dumont şi Pridik.
7 1 ,6
- Măciucă. -2 ex.
· - în depozitul şantierului Istri;:ii, din vechile săpături, fără altă.
indicatie.
·
La M. N. A. Inv. nr. 2358.
- Î NTOCMA I la Staerman, p. 41, fig. 5, nr. 1 71 .
717

Găsită în L. I I după incendiul din 1944 .
La M. N. A. Inv. nr. 2632.
NECUNOSCUTĂ.
(.:.: ( t NIC}
71 8

- În depozitul şantierului I stria, din vechile săpături, fără altă
indicatie.
·
- Î NTOCMAI la Staerman, tab. 5, nr. 137.
719

indicatie.
·
- La M. N. A. Inv. nr. 2320.
- PROBABIL. La Staerman, p. 41 tab. 5, nr. 162, inversat. în orice
caz stampila face sigur parte din această serie de la tab. 5.
GRUPA A VII·a - COS 281
' E" . T . X . ( ? )
.

- Săpăturile din 1952, la punctul Sinoe-Zmeica, la 1,20 m.
- La M. N. A. Inv. nr. 2577 .
- N ECUNOSCUTĂ l a Staerman, p. 4 1 . Ar putea f i apropiată cu
nr. 1 7 9 şi cu partea de jos a nr. 175. Mai pot fi luate in considerare
şi stampilele de la p. 42, tab. 6, nr. 197 şi 199.
72 1

___..: La M. N. A. Inv. nr. 2357.

indicatie.
185 - 18 7 de la tab. 6 .
- NECUNOSCUTĂ in tab. lui Staerman. Intră in categoria nr.
722 N"Y)<JLL • . • ( �)

___..: La M. N. A. Inv. nr. 2402.

indicatie.
- N ECUNOSCUTĂ ca mai sus.

.
în afară de acestea, încă 11 mănuşi duble cu urme de stampilă pot
fi sigur atribuite Cosului.
GRUPA A VIII-a
CNIDOS
Nici despre Cnidos nu ştim prea mult ; izvoarele antice ne dau prea pu
ţine amănunte ca să putem reconstitui istoria acestui oraş. Fireşte, nu putem
ţine seama de pretinsa origine feniciană a Cnidosului, care nu este documentată
prin nimic, tot aşa cum nu este atestată nici data fundării oraşului. Sigur este
numai că Cnidosul era înglobat ln asociaţia celor şase oraşe dorice şi că lncă
din secolul al VII-iea I, e. n. bătea monedă de argint. La sflrşitul secolului
al VI I-iea, cnidenii s-au bătut cu fenicienii pentru clteva puncte din Sici
lia, pe care au reuşit să le ocupe.
Cu un secol mai tlrziu, pe timpul lui Cyrus 1, oraşul a căzut sub ocupaţia
persană. Este de remarcat că ln timpul ocupaţiei au Inflorit şi mai mult ştiin
ţele şi artele. Ceva mai tlrziu, pe la anul 480, Cnidosul intră în Liga ate
niană de la Delos, unde rămlne aproape un secol. Ştirile despre Cnidos slnt
apoi destul de rare ; găsim această cetate clnd ln alianţă, clnd ln război cu
Sparta . Pe Ia anul 300 ştim că şi-a construit un nou zid de incintă. Ceva mai
tlrziu, Intre anii 225 -222, II găsim sub protecţia Ptolemeilor, ln care vreme
ln
cnldienii lşi dezvoltă ln cel mai înalt grad relaţiile comerciale ; special ei dovedesc
o vie activitate în comerţul cu vinuri. Dar o dată cu extinderea stăpînirii
rhodiene asupra Cariei, Cnidosul cade şi el sub influenţa Rhodosului.
Monumentele şi literatura antică nu vorbesc prea mult despre producţia
de vinuri a Cnidosului şi nici despre relaţiile comerciale ale acestui oraş.
Totuşi Durriont2 citează unele aprecieri ale anticilor, după care produsele Cni
dosului ar fi fost celebre. Considerînd calitatea excepţională pe care o are
şi astăzi pămlntul cnidian, Dumont crede că strugurii de aici trebuie să fi
fost aromaţi, ceea ce constituia o mlndrie a locuitorilor şi explică abundenţa
frunzelor şi florilor ca simbol al producătorilor pe amfore. Este sigur că lntr-o
astfel de climă şi cu un pămlnt atlt de bogat şi de o atlt de bună calitate,
Cnidosul trebuie să fi avut vii lntinse şi vinuri aromate, cu toate că poeţii
antici nu le-au clntat ca pe cele din Rhodos, Thasos, Chios, Lesbos sau
Byblos3•
1 Herodot, 1, 1 74 cf. Biirchner, ln R. E., XI, 1 921, vo, Knidos ; idem şi pentru
celelalte date istorice.
2 Dumont, op. cit., p. 12 (notele 1 şi 2)
8 Horaţiu, Ode, II, 8 -9, III, 2 ; Epode, XI II, 6 ; Athenaios, I. 5 1 , 52, 57 etc. Cf. Du
mont, op. cil, p. 32.
GRv"PA A VIll•S. - CNIDOS 283
Pentru problema care ne interesea ză pe noi aici, trebuie să mai amintim

că pe coasta golfului cnidian se găsesc peste tot straturi masive de pămlnt
bun pentru olărie. Descoperirile arheologice făcute în zilele noastre dovedesc
că acest important oraş economic a exportat pretutindeni amfore stampilate
cu numele oraşului şi al diferiţilor magistraţi sub controlul cărora se produceau
mărfurile şi se executau tranzacţiile comerciale.
Intr-adevăr, cea mai mare parte din lotul celor 6000 de stampile studiate
de Dumont la Atena aparţin Cnidosului. Oraşele Rhodos şi Thasos, prin numărul
mic de stampile pe care l-au dat, indică o activitate n10lt mai redusă decît
aceea pe care o dovedesc inscripţiile de la Cnidos.
1 . PROBLEMA NELĂMURITi\ A D IVERSITĂŢIJ TIPl'RILOR DE AMFORE

CU STAMPILE CNID IENE
Amfore cu stampila Cnidosului se găsesc şi în oraşele de pe coasta

de NV a Pontului Euxin. Numărul lor însă este redus, indicînd o pro
porţie de numai 10 - 12 % faţă de totalitatea amforelor importate aici.
T otuşi nu există colonie în această regiune în care să nu fie prezente
amforele cnidiene. Chiar în unele locuri depărtate de malul mării, în
gorodiştele din regiunea Cubau-Crimeea, sau dincoace de Dunăre, la
Stoieneşti -Muscel, se poate constata pătrunderea mărfurilor cnidiene.
Numărul stampilelor, precum şi îndepărtata lor răspîndire atestă,
fără îndoială, că în epoca elenistică tîrzie, cu toată lipsa de ştiri, Cnidosul
a fost un mare centru de producţie şi de comerţ. Un lucru însa, rămîne
greu de explicat şi anume, unele constatări de ordin tipologic şi tehnologic
asupra amforelor cnidiene stampilate. în alte centre de producţie, la Rho
dos, Thasos şi Sinope, tipul amforei este, cu mici excepţii, acelaşi. Torţile,
buzele şi picioarele, stampilele, şi mai ales lutul din care sînt făcute vasele
au, pentru fiecare centru, o omogenitate aproape completă. Deaceea, după
cum am avut prilejul să mai spunem, amforele din diversele centre de
producţie sînt uşor identificabile pe baza particularităţilor ce prezintă.
Cu totul altfel stau lucrurile la Cnidos, unde întîlnim cel puţin
12 tipuri de torţi (diferite ca diametru, lungime sau curbură), tot atît de
variate forme de stampile şi tot atîtea calităţi diferite de lut. Este
însă greu de crezut ca un centru economic atît de important şi de
bine organizat să nu fi avut o unitate în prezentarea mărfurilor sale pe
pieţele străine.
Se pune deci întrebarea, cum se poate justifica marele număr dll
amfore cu stampila Cnidosului, răspîndite în lumea egeică (Dumont 1
nu cunoştea răspîndirea destul de largă a aceloraşi amfore pe întreg
litoralul de nord şi vest al Mării Negre) . Credem că poate fi luată în consi
derare ipoteza după care nu este exclusă o alianţă comercială asemănătoare
cu aliantele monetare din antichitate - avînd Cnidosul în frunte. Bazat
pe poziţia sa geografică, pe instalaţiile portuare, pe antrepozitele sale,
titlu bun, Cnidosul ar fi putut face un comerţ larg cu mărfuri produse

pe o puternică flotă comercială şi pe o monedă proprie de argint cu
a Asiei.
de alte insule egeice sau de unele centre de pe coasta meridională
l Dumont, op. cit., p. 41.
284 IMPORTUL .AMFORELOR ST.A.MPihATE LA ISTRIA
Cnidosul ar fi putut face o astfel de operaţie fie în alianţă cu micile

centre producătoare lipsite de relaţii, de bani, de antrepozite şi de mijloace
de transport, fie cumpărînd în chip monopolist produsele lor, pe care
le depozita în antrepozitele sale şi le valorifica pe cont
propriu. În sprijinul acestei ipoteze vine şi constatarea
că stampilele p.oartă numele celor mai de seamă magistraţi
locali, precum şi etniconul.
Prin aceasta, organizaţia de stat a Cnidosului se do
vedeşte prezentă atît pentru a încasa taxele, cît şi pentru
a garanta calitatea şi cantitatea mărfuril or. Controlul
precum şi intrarea în drepturi nu se puteau face efi
cient şi nu puteau fi atestate dacă mărfurile n-ar fi trecut
prin vămile şi antrepoziţele oraşului garant.
Ar mai fi posibilă şi o altă explicaţie. Se mai poate
presupune că amforele se confecţionau în respectivul
centru de producţie al vinurilor şi uleiurilor şi că oameni
de încredere ai statului cnidian aplicau stampilele la locul
'
Fig. 50. - Amforă de producţie, pe lutul moale, mai înainte ca amfora să
din Cnidos (după fie pusă în cuptor.
*
desenul lui Du-
mont).
în grupa amforelor cnidiene găsite la Istria prezentăm un număr

de 27 stampile întregi şi întregite, 9 neîntregite, 10 dublete şi alte 1 0
exemplare p e care l e considerăm de origine cnidiană, deşi nu le-am putut
Fig. 5 1 . - Tipuri variate . de stampile din Cnidos găsite la Istria .
descifra complet. În total un număr de 36 stampile, ocupînd, ca număr,

al 8-lea loc între cele 9 grupe studiate de noi.
Faţă de varietatea lutului, a formelor de torţi şi de stampile pe care
o găsim atît la noi, cît şi în alte părţi, credem că o analiză tipologică
GRUPA A VUI•'< - ONIDOS 285
a amforei cnidiene nu este posibilă în momentul de faţă. (Un corpus complet

al stampilelor cnidiene este în curs de elaborare la Atena).
Ne-am gîndit că ar fi interesant să reproducem o amforă de la
Cnidos după Dumont 1, dar trebuie să atragem atenţia că desenul are
o valoare relativă, deoarece nu este făcut după o amforă întreagă (nici
la Atena şi nici în Pontul Euxin nu s-au găsit amfore întregi de la Cnidos),
ci după un simbol găsit pe o stampiJ ă cnidiană. Dăm şi cîteva reproduceri
fotografţce de pe stampilele de amforă cnidiană găsite la Istria, care sînt
destul de sugestive pentru varietatea observată în masa stampilelor.
Un studiu special asupra amforelor din Onidos n-a fost încă elaborat
deşi sînt publicate cîteva mii de stampile ale acestui oraş. Nu putem vorbi
nici de o ordine cronologică sigură. Toate elementele ce ne stau deocam
dată la îndemînă ne îndreptăţesc să credem că amforele cnidiene sînt
mai tîrzii decît cele din Rhodos. Este foarte posi�il ca întreaga expansiune
a comerţului cnidian să se fi desfăşurat abia în secolul al II-lea, poate
chiar în cuprinsul secolului I î. e. n. Această ipoteză este plauzibilă,
dacă ţinem seama de împrejurările care au favorizat comerţul oraşului
Cnidos şi anume de căderea Rhodosului. Mai ales după ocuparea Rho
dosului de către romani, Cnidosul a putut găsi pieţe de achiziţie şi de
desfa'.lere în lumea întreagă în care Rhodosul nu mai activa.
2. STAMPILE CNIDIENE S I GUR Ş I RELATIV ATRIBUITE
723 Kvlaov
'Av1X�&vap ou

- Simbol neclar, la dreapta sus - 1 ex.
___:_ La M.N. A. Inv. nr. 2159.

indicatie.
- VARIANTĂ la Dumont,, p. 154, nr. 73 - 76 , unde 'AviX�IXvapot;

apare fără simbol, precedat de E7t� iar numele oraşului este în ultimul rînd.
724
Ciorchine de strugure, la stînga. 1 ex. -
VAR IANTĂ la Dumont, VI, p. 330 -335, nr 1 - 13. Numeroase

La M. N. A. Inv. nr. 2150.
s tampile cu "Avap(.o)v, cu şi fără ciorchine şi rareori cu 'A7toJJ..6 a(.o)pot; în dife

rite alte distribuţii grafice.
i Dumont, op. cit., p . 1 4 .
286 Dfi>ORTUL AMFORELOR. STAMPILATE LA ISTRIA
725 'An[ o ]JJ..w v[o[u)

II Lcr[Socc;
Fără simbol. 1 ex.

-

La M. N. A. Inv. nr. 2152.
Î NTOCMA I la Pridik, p. 59, nr 28. Dumont, p. 82, nr.� 41
indică greşit Rhodosul. Forma şi pasta confirmă pe Pridik, 1917, care
atribuie stampila oraşului Cnidos.
726 'Ano!J..c.u [ v[ou J

II Lcr[ []Soc( c;)
- Simbol neclar, între cele două nume. - 1 ex.

- În depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără. altă
- La M. N . A. Inv. nr. 2270.

indicaţie.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 59, nr. · 28, dar fără simbol. Dumont,
p. 82, nr. 40 o atribuie greşit, ca şi pe cea precedentă, Rhodosului.
727 ,.. • n

- Î ndepozitul şantierului lstria, din vechile săpături, fără altă indicaţie.
- VARIANTĂ la Dumont, p. 330, numele 'ApLcr-r6�ou).oc; este cu-
de prepoziţia btt (p. 350 cu � şi p. 354 cu O lunar). Pridik, 1917, îl cu

noscut numai de Cnidos, în stampilele în care numele sînt precedate
noaşte ca magistrat şi producător pe stampilele cu astinomi de la Sinope.
728 'ApLcno
[x]p&-rou
La M. N-. A. Inv. nr. 2681.

Găsită la L. II după incendiul din 1944.

VARIANTĂ la Dumont, p. 165, nr. 140 - 145, unde numele
apare în forma ent 'A pm-roxp&-re:uc;.
GRUPA A VIII-a - CNJDOS 287
729 bd 'ApLcr-r6-
7tof..L[ c;J
_ . f..f.. . . .
- La M. N. A. Inv. nr. 2770.

Din săpături, Istria, 1955, Z2, careu Z3 , 0,60 m.
- VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 59, nr. 24, unde apare şi titlul

de agoranom.
> I
730 €:7tL
'Ap x[ ocy6poc ]
Poate Spic de grîu, la mijloc. - 1 ex.

, La M. N. A. Inv. nr. 2273.

indicatie.
- Î NTOCMA� la Dumont, p. 154, nr. 75.
�"Y)µ"Y)-r[ . ·
E7tt Il L[ . n
731 J • • .
. .

_:_ La Facultatea de istorie a Universităţii „O. I. Parhon", Bu

indicatie.
cureşti.
732 � LOV
UO"LO{U)

- Găsite : una (2575) în săpăturile din 1950, Istria, Sectorul X ;
cealaltă (2576) în săpături din 1953, la punctul Sinoe - Zmeica, la.
- La M. N . A. Inv. nr. 2575 şi 2576.

1,00 m.
- VAR IANTĂ la Dumont, p. 311, nr. 70 - 71 , unde numele apare-

tot inversat şi tot împărţit în două rînduri , dar altfel împărţit - ca la.
noi : �LOVU-O"LOU si . �LOVU-O"LOc;.
733 [ e7tt ÂL ]o

wc;(ou

-
- Găsite : una (2629) în L . II după incendiul din 1944 ; cealaltă

(2573) în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă in-
- La M. N. Â. Inv. nr. 2629 şi 2573.

dicaţie. .
- VARIANTĂ la Dumont, p. 235, unde numele apare precedat
loc de .I:. La noi exemplarul 2629 este scris cu O în loc de .I: .

de e7tl şi urmat de KvL�(ov ; la unele exemplare apare grafia cu O în
't'OU Xocp
734 [ml ÂLO]cpav
µoxpocn (ui;)
Amforă. - 1 ex.
La M. N . A. Inv. nr. 2119.

.
VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 59, nr. 32, dar nicăieri ÂL6-

Cj'O'V't'oi; nu apare alături de Xocpµoxpoc't'Y)i;.
735
- MonogramlJ,. - 1 ex.
- în depozitul şantierului Istria .
L a M . N. A .
- NECUNOSCUTĂ. Numele s e găseşte la Pape.
736 e7tl ' Em

[x]ocpµou

-

indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2274.
- VARIANTĂ la Dumont, p. 284 , nr. 75, unde în plus apare
'Ap((j't'cuv.
GRUPA A Vili·& - CNIDOS 28.9
737 [ t]1d 'Emx

[&]pµou 'A
[ p] (cr-.wvoc K(v)�

- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpătlU'i , fără altă
- La M. N. A. Inv. nr. 236 7 .

indicaţie. .
- Î NTOCMAI la Dumont, p. 284, nr. 75.
738 bd. E uqipa[ y6pa]

'A7toMw[vbu Kv�]
il(ov
Trident. 1 ex. -

indicaţie.
, - La M. N. A. Inv. nr. 2187.
�8 Î NTOCMAI I r, D umont; p. 196, · nr. 323. 'Arr.o).:J„w este prescur
-
tarea lui 'ArtoN.wv�ov.

739 Euqipo[voc;]
Kv•.8(ov
-- t .
- Frunză, la dreapta. - 1 ex.

- La M. N. A. Inv. nr. 3359.
- VARIANTĂ l a D nmont, p. 200, nr. 343, unde apare acelaşi
wxt, dar fără simbol.
740 e7tl 0aA4v:

�po't"ti>a
['A ]crx)...[ YJmoilwpou 1
[K]''� , i>fov )
,..,... Găşite : două (2153, 2259 şi 2564) în depq��ţµl, l?��tiel,'µlµi Istria,

. . ,i ;1. >» . „: �
1_v1 ,
din vechile săpături, fără altă indicaţie. t
- La M. N. A. Inv. nr. 2153, 2259 ş ţ 256;.tr. ;„
. . . ·
- Î NTOCMAI la Dumont,. p. 2 02, m . ;3 54.. . li :i:-1�: , Fii.Ir, · ; /,;

„ ,_ _
. .
19. Importul amforelor stampilate I < fetrla
290 D!PORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
74 1 [ . 'J ;
0c:uy€vrn
. . .
Kv�a\ov
- �Pără simbol. 1 ex.

- î n depozitul �antierului Istria, din vechile să.p ături � f ă ră a J t i\.
-
'
La )I. N . A. . Inv. nr. 2551:
i ndieatie.
- INTOCMAI h � D n mont, p. 202, nr. 3 5 5 .
742
ŞtampUă rot1indă cu punct în cent11u. - 1 ex .

S ăpătmile din 191 5 - 1916, Istria,
Nu cunoaştem coloratia.
YARJANTĂ. Numele după Dumont, p. 318, nr.

La Pârvan, H . , IV, p. 3 7 .
133.
713 KvL3lov Z7tt

Me:ve:xpa·n:u( <;)
Pa.rtea. dreaptă a stampilei tremurată, în d ublă frapă. 1

Din să.pături, Istria, 1955, Z2• car. 12, 0,70 m.
- · ex .
NECUNOSCUTĂ la Pridik decît pentru R.hodos.

La M. N. Â. Inv. nr. 2765.
GHUPA A \"llI-a - C::\IDOS 291
N Lxoc[ cn ](�oul..o u)
KvL[�lov]
- Fără sfrnbol. - 1 ex.

- în depozitul şantierului Istria, clin vei:hile săpătlU'i , f ără altă
i ndi catie .
__: La M. N. A . Inv. nr. 2436 .
- VARIANTĂ. La Pridik, 191 7 , p . 5 8 , nr. 1 6 , are P·J NLxoca(�oul..o<;;
ca f abri cant . Iar Dumont, la p. 2 1 7 , nr. 440 - 44 6 , în nouă rînduri.
(r1 A r
745
\
�
Săpăturile din 1D52, h p u nct u l Sinoe - Zmeiea.
ÎNTOCMAI la Dnmont, p. 3 9 1 , nr. 1 .

La M. N. A.Inv. nr. 2170.
bt� Ilot..
ET1Tf•OI\ u[x]l..sui:;
Y A E Y.r
i ndi cat ie .
- În depozitul şantierului Istria, clin vechile săpături, fă.ră altă
__: La Facul tatea de istorie a Universităţii „O . . I . P.arhon" ,
-- VARIANTĂ la D umont, p. 322, nr. 1 6 7 , dar fără t7'L

B ucmeşti.
292 L\IPORTUL AMFORELOR STAMPlLATE LA ISTRIA
747
J.llonogramă. 1 ex.
-

La M. N. A. Inv. nr. 2336.
Î NTOCMAI la Dumont, p. 324, nr. 1 78 .
748
Resturile unui simbol, la stînga. 1 ex. -

La M. N. A. Inv. nr.·
. 2156.
Î NTOCMAI la Dumont, p. 367, nr. · 210.
749 E7tL <l>LAL7t7tOI)

'A<!Xf..YJm63-
·wpo.:; KvL3lo(v )
.
- Bucraniu. 4 ex.
-

indicaţie.
- La M. N. A. Inv. nr. 2140 şi 2149 A, B , C, b.
- VARIANTĂ la Dumont, p. 227, nr. 509, unde apare fără simbol.
, . „. r ,
750
'Awfo:
�Lov[ucrlou ]
- 1n depozitul şantierului Istria din vechile săpături, fără altă

indicatie.
_: La M.N.A. Inv.. 2574.
GRUPA A VUI·& - CNIDOS 293
751
755

1
:__ La Facultatea de istorie a Uni
- î n depozitul şantierului Istria catie.
catie.
:__ La M.N . .A. Inv. nr. 2283 . versităţii „O. I. Parhon", Bucureşti.
752 756

catie. - î n uepozitul şantierului Istria,
:__ La Facultatea de istorie a Uni din vechile săpături, fără altă indi
versităţii „O. I. Parhon", B ucureşti . caţie.
-'- La Facultatea de istorie a
Universităţii „O. I . Parhon", Bucu
reşti .
I I '
. 757 t

catie.
L a Facultatea de istorie a Uni
,-orsităţii „O. I. Parhon", B ucureşti. din vechile săpături , fără altă indi
:__ La M.N . .A. Inv. nr. 2718.
catie.
75U
- î n depozitul şantierul ui Istria,

<lin vechile săpături, fără altă indi
catie.
v ersităţii „O. I. Parhon", B ucureşti.

L a Facultatea de istorie a Uni - în depozit.u l şantierului istria.
- La M.N . .A. Inv. nr. 2384.
GRuPA .\ I X-a
DIVERSE
1 . STAMP ILE A C ..\ ROR O R I G I NE NC ESTE CC:KOSCCT,\
Am rezervat această u1timă grupă a stampilelor al căror cent.rn <le pro

ductie
' nu este încă identificat. Am încercat s1 le atribuim unuia sau altuia
din centrele de producţie, examinînd şi comparînd caracteristicile tipolo
gice şi tehnologice respective. . N-am constatat însă elemente <fo si
militudine, nici în ce priveşte formele şi materialul, nici în l'e priYeşte
grafia şi simbolurile. Am găsit numai apropieri, care n-au fost suficiente
pentru a îngădui o clasare sigură.
De aceea am crezut că este j ust să grupăm aparte diferitele categorii
de astfel de stampile, înrngistrîndu-le cu toată atenţia, dar lăsînd cerce
tărilor viitoare o determinare pe care noi n-am putut-o face în s tadiul
de azi al cunoştinţelor noastre fără să riscăm erori fundamentale .
Clasificarea aceasta provizorie a fost făcută după împărţirea mate
rialului în următoarele serii :
- Stampile întregi şi întregite a căror apartenenţ.ă nu s- a putut
preciza sigur.
- Stampile anepigrafice cu diferite simboluri .
- Stampile rotunde cu 3 şi 4 despărţituri, în care apar litere
izolate.
- Prescurtltri care nu permit o întregire sigmă şi unele litere
izolate.
- Monograme.
- Diferite stampile necunoscute care ar putea să aparţină unei
epoci tîrzii, greco-romane.
Cu toată rezerva pe care ne-am impus-o ]a întocmirea acestei grupe,
credem totuşi că putem face unele observaţii şi puneri la punct cu
caracter relativ asupra eîtorva dintre ştampilele „nedeterminate".
Astfel :
Numărul 759 are un scris curios, necunoscut, despre care vom
vorbi mai pe larg în partea de concluzii referitoare la amforele indigene
stampilate.
GRUP.� A IX-a - DffERSE 295
Stampila de la nr. 760, 1le o formă foarte rară, poate fi legată de

nr. 13 de la p. 32 a lucrării lui Staerman în „Kr. S.", nr. XXXVI. Exem
plarul acesta, găsit la Tyras, are mul tă asemănare cu al nostru : stea cn
opt raze pe toati"L suprafaţa stampilei. Se pare însă că numele nu cores
punde.
Nr. 762 ar putea fi apropiat, ca tip, de stampila rotundă, cu nr. 530
de la Rho1los, care poarti"L numele lui 'Apta'C'o'C'e){·IJt;).
Nr. 763 poate fi atribuit Cnidosuţui, mai ales că la D nmont p. 399,
nr. 14, găsim o stampilă cu acelaşi simbol, dar în altă poziţie, cu nu
mele 'Ap�µcuv şi 'Apta'rox).ljc:;.
Dimensiunile stampilei de la Dumont sînt însă mult mai mari.
Nr. 764 , ca tip de stampilă pătrată, cu ramă şi cu numele pres
cmtat împărţit în două rindnri, ar putea fi apropiat de nr. 78 din tab. 4
Bp6µ.toc:; rfo la nr. nostru 765 poate fi socotit ca fiind aproape sigur
a lui Staerman, care se referă la Heraclea.
numele unui fabricant din Rhodos. Mai există trei exemplare întocmai,
avînd şi coroana respectivă, între cele 7 exemplare de la Pridik,1917,
p . 24, nr. 548 - 554.
cător al astinomului Â tovuatoc:; ă 'A1•1J[L&VTou.

La acelaşi autor, p. 6 7 , nr. 112, găsim un Bp6µ.toc:; ca produ
Âtovuaayev"ljc:; de la nr. 766 îl găsim absolut întormai fără a fi

însă atribuit Ia 111' . 32, de la fig. 18, p. 26, din lucrarea lui K. Skorpil .
intitulată : Stampile pe torţile de amforă din centrele de pe malul Mării:
Negre, în „Bul. Inst. arheologic bulgar", VIII, Sofia, 1934.
Este interesant de remarcat că stampila care se află în muzeul din
Varna snh nr. inv. IV 1002 a fost găsită într-o movilă funerară de la
Haskioi, în Deliorman, raionul Silistra. Comparînd desenul lui Skorpil
cu stampila noastră, am putut stabili că amîndoui"L imprimi"trile sînt
făcute cu aceeasi ' stantă.
Skorpil nu se ocupă de determinarea locului de provenienţă şi niei
de datarea ei. Părerea noastră este că stampila e tîrzie şi că ar putea
aparaţine începuturilor romane.
Nr. 768, care s-ar părea că are ca simbol o liră şi cuprinde numele
.ÂtoaxopE8"1jc:;, ar putea fi, după particularităţile tipologice, de prove
nienţă cnidiană. Numele îl găsim de cîteva ori, cu bucraniu şi în
combinaţie cu alt nume, la Dumont, p. 184, nr. 254 -257.
Mvoca(µoczoc:; de la nr. 7 73 este cu totul rar şi nu i-am putut găsi 101·ul
de provenienţă. E. M. Staerman, publicînd în „M.I.A." nr. 25, p. 287
.llfirmekion şi Tiritaki, ne prezintă o stampilă identică, căreia învă

.�i urm. raportul său, intitulat : Stampile ceramice din săpăturile de la
ţata sovietică spune că nu-i poate găsi o atribuire şi o clasare cro

nologică.
Este interesant de reţinut faptul că stampila de la Staerman şi
în tab. 18, nr. 27, p. 26, al lucrării sale din " �sBecTHs " aduce un frag
stampila noastră provin amindouă din aceeaşi stanţă. Karel Skorpil ,
ment similar al stampilei lui Mvoca(µetxoi; găsit la farul de la Şabla.

Nr. 780, cu scrisul inversat şi cursiv, ar putea fi de la Rhodos.
Tot rhodiană ar putea fi şi stampila anepigrafă de la Diverse,
de la. nr. 796.
Deosebit de interesantă ne pare stampila i·otundă şi anepigrafică de
la nr. 797, despre care n-am putut să ne facem nici o. părere pînă acum
de curînd, cînd ne-a parvenit de la Moscova ultimul număr din „Kr. S".
Pentru prima oară K . T . Kruglik.ova 1 ne face cunoscută existenţa.

(nr. 58, 1955).
unor stampile ale oraşului Panticapaion, atît pe ţigle de acoperiş, cît

9i pe o toartă de amforă. Reproducem aici în desen o stampilă drept
unghiulară de pe o ţiglă şi una rotundă, în care de asemenea, se vede
scris IIANTI după fig. 5 de la p. 29 din „Kr. S".
Fig. 52.- Sltnga : stampilă de p e o ţiglă din Panticapaion.

Dreap ta : stampilă rotundă cu cerc perlat de pe o a mforă din aceleaşi săpături, asemă
nătoare cu nr. 797 de la noi.
cană şi dincolo cap de Silen în profil) şi în afara faptului că pe cea din

În afara simbolului, care nu este la fel în ambele stampile (la noi
urmă se găsesc literele IIANTI, iar la noi nici o literă, ambele stampile
sînt întocmai : formă rotundă, simbol la mijloc şi cerc perlat de jur îm
prejur.
Trebuie să accentuăm că această formă rotundă, înconjurată de cere
perlat în relief, cu simbol la mijloc, nu o mai găsim în nici un alt centru.
de producţie ; sîntem deci obligaţi să facem o apropiere între aceste două
exemplare şi să încercăm presupunerea că nr. 797 de la noi ar putea.
fi din Panticapaion.
Stampilele rotunde, cu patru-cinci despărţituri interioare, în cuprinsul
cărora se găseşte cite o literă, înregistrate la seria 3 nr. 801 - 808, n-au.
fost încă atribuite vreunui centru de nici unul dintre cercetători. Staerman
le dă o deosebită atenţie în lucrarea sa din „Kr. S.", nr. 36, şi sub numele
de „cerc" înregistrează un număr foarte mare în tab. 7, 47. Autoarea.
emite şi o ipoteză interesantă.
Oonstatînd că stampilele sînt în cerc, împărţite, şi că torţile prezintă
o formă rotundă şi foarte groasă, iar pasta este de culoare roşu închis,
presupune că amforele ar putea aparţine primei j umătăţi a secolului al
!V-lea î. e. n. şi că locul lor de provenienţă trebuie să fie unul din oraşele
de pe coasta tracică a Mării Negre sau din Macedonia. Ţinînd seama de
asemănarea tipurilor monetare respective, precum şi de prezenţa repetată
a literelor M, E . autoarea crede că ar putea fi vorba de Mesembria.
ori de Mende şi eventual de Acanthos, despre care se ştie că era un centru
renu.mit de export de vinuri.
în afara numeroaselor stampile de acest fel găsite în oraşele antice
din sudul U. R. S. S. şi în afara celor pe care le cunoaştem, pe
coasta de vest a Mării Negre, la Istria şi la Callatis, au mai fost descoperite
1 K. T. Kruglikova, K uonpocy o KepaMu:'leC KOlI nponaeo�cTne B IlaHTllK'l1Iee, tn

,;Kr . S.", 1955, nr, 58, p. 26.
GRUPA A IX-a - DIVERSE 297
numeroase stampile în cerc pe litoralul tracic. în tab. 21, nr 185 - 196,

Karel Skorpil publică o serie întreagă de stampile în cerc îmr ărţit,
găsite la Bizone, Dionysopolis, Odessos, Mesembria etc. Publicarea.
este făcută însă foarte sumar, fără ca autorul să se pronunţe asupra.
originii. ·
Să trecem acum la seriile 4 şi 5, „Diverse" . Stampilele cu litere

izolate şi prescurtări neîntregibile, adunate in această grupă, ocupă.
un loc destul de însemnat în totalitatea atit de variată a amforelor co
merciale stampilate.
Nici acestea n-au fost studiate, deci nu avem nici o posibilitate de
comparaţie care să ne ducă la vreo datare şi la aprecieri asupra prove
nienţei.
.Astfel de stampile r n găsesc în număr destul de mare în toate oraşele
greceşti de pe coasta de nord a Mării Negre, la noi, şi în toate oraşele
greceşti de pe coasta tracică (nr. 810, 811, 814). Ele sînt asemănătoare
cu cele din sudul U.R. S . S . (nr. 815, 816, 818, 827 , 831) şi identice cu
cîteva din cele publicate de Skorpil .
Cele citeva stampile din seria 6 . „Diverse" au fost socotite ca fiind
de epocă tîrzie greco-romană. .Această apreciere se bazează în primul
rînd pe felul pastei ceramice şi apoi pe caracteristicile grafiei. .Am
ţinut, seama şi de rama în relief, simplă sau dublă, care încadrează
fi de folos şi ligaturile ( 11 = TT ca şi AA de la nr. 834 C.A ori LM

numele, ramă pe care n-o găsim la stampilele clasice. Ne-au mai putut
de la nr. 840), p recum şi apariţia lui G în loc de K şi a l atinului L în

loc de A.
Dintre numele din această grupă, = "Ar-rr:i>..oc, de la nr. 834, este
cunoscut şi la Pridik 1917, ca nume de fabricant pe numeroase stam-·
pile cu astinomi. De asemenea găsim la Pridik, sub forma M!:xoc, de
la nr. 838, un nume de fabricant din Sinope.
Stampila noastră este în dublu exemplar, produsă cu ştanţe diferi te
şi cn scrisul inversat. ·
2. STAMP ILE A CĂROR APARTENE NŢĂ

ÎNTRE G I ŞI 1NTRE GIB 1LE
NU S-A PUTUT PRECIZA
759
- Găsită la Istria, 1953, în malul punctului de săpă.turi X, întîmplă
La M. N .A. Inv. nr. 2625.

tor, la surparea malului.
Semne de scris barbar, pseudoalfabetic. 1 ex. -
- XECUNOSCUTĂ.
'298 IMPORTUL .AMFOllELOR STA.i"\!PlLATE LA ISTllIA
760 'Ayuw[ . . . ]
Stea cit op t ra.ze. S tampilă circulară. - 1 ex .
La M. N . .A. Inv. nr. 2725.

PROBABIL (vezi în text) .
76 1
[ Li �]
o:µo-
xpo:'T-
I
.1) �
- La M.N.A. Inv. nr. 2581.
- NECUNOSCUTĂ.
762
- P unct în centru.S tampilă ciTculară. 1 ex. -

j ndicatie.
'
La M. N . .A. Inv. nr. 2332 .
- VARIANTĂ (vezi în text) .
763 'Ap!cnw(v)
Săgeată, j os.-1 ex.

L a M. N. A. Inv. nr. 2601 .
PROBABIL (vezi în text) .
GRUPA A IX-a - DIVERSE 299
764 ' A px.

A P)( eµo ( poc:;)
- P.unct între cele două rîndUTi .

EM o
1 ex . -
- î n depozitul şantierului Istria, din vechile să.p ături, fără altă
- La Facultatea de istorie a Universităţii „O. L Parhon" , B ucUTeşti.

i ndicatie.
'
- VARIANTĂ (vezi în text).
765 Bpoµ[ou
Î n depozitul Istria.
Coroană. - 1 ex.
La M. N. A.
î NTOCMAI la Pridik, p. 24, nr. 552 -554, atribuită Rhodosultti .
ale torţii care poartă stampila nu răspund cu totul celor de la Rhodos,

D u mont nu o cunoaşte. (Cum particularităţile tipologice şi tehnologice
a,m preferat să o punem provizoriu la această grupă).
7G6 � Lovucroye
vouc:;
- Fără sinibol. - 1 ex.

- î n săpătUTile de la Istria, 1954, în rebutul săpături l or, 1950,
- L a M. N. A. Inv. nr. 2582 .

Sectorul X.
- Î NTOCMAI (vezi în text).
767
�-o_
't -J
�LOU
- (
1952, Istria, Sectorul X, stratul elenistic I.
Fără simbol. 1 ex.
Săpăturile din
La M. N. A. Inv. nr. 2559.
- NECUNOSCUTĂ.
300 JllPORTUL .iln'ORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
768 Li �ocrxo
prnou
1 ex.
- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpă.turi , fă.ră altă,
- Liră, în stînga . -
i ndicaţie.
La M. N. A. Inv. nr. 2076.
- VARIANTĂ (vezi în text).
769
Cap cu barbă spre dreapta, în stînga textului . - 1� ex .

Găsită î n L. I I după incendiul din 1944.
M. N. A. Inv. nr. 2678.
N ECUNOSCUTĂ .
770 ,
_j
' fo63o·rn (i;)
Fără simbol.1 ex.

-
L a M. N. A. Inv. nr. 2230.

VARIANTĂ la Pridik, 1917, p. 112, nr. 1 0 7 , stampila cu acest
nume este circulară.
GRUP A A IX·a - DI\.E"RSE
771
Cap bărbos spre dreapta. 1 ex.

-
La M. N. A. Inv. nr. 2565.

Săpăturile din 1953, Istria, Sectorul X, la 2 ,30 m.
N ECUNOSCUTĂ. Stampila este perfect . întreagă j nu lipseşte,

i;:igur, nici un rînd, nici o literă. Numele acesta este cu totul necunoscut
la Pridik. Nici Amerov nu-l cunoaşt�. în Pridik, 1917, p. 101, nr. 283,
în seria astinomilor găsim un ML6pw7tcXcrVJc; probabil ca producător al
nr. 296, găsim din nou pe acest producător ML6pw7tcXcrTIJ<; s ub ma

unui astinom necunoscut (stampila este fragmentară,). Tot aici, la p. 76,
două forme diferite M L-rpw�&crVJ<; la noi şi l\1t6po7t&crVJ<; la Pridik -pot fi nu

gistratura lui Nodmwvo<; fiul · lui KixN..tcr6ev'Y)c; . Numele este barbar. Cele
se în paralelă, ca şi formele diferite ale producătorulu i ML6pixMVJc; si , Mt-

6pLMVJc;.
772
- Fulgerele, jos. 1 ex.

-
- Săpăturile din 1915 - 1916, Istria.

- Nu cunoaştem colocaţia.
nu
poate fi de la Thasos.
- Î NTOCMAI la Pirvan, VII, greşit atribuită. Î n orice caz,
773
- Făr<J, simbol. - 1 ex.

- Săpăturile din 1952, la punctul S.inoe-Zmeiea;
- La M. N. A. Inv . nr. 2162.
- Î NTOCMAI (vezi în text).
3-02 JJl{PIJJt'l'UL .HH'ORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
7 74 IJo),[u ]xp<h[ o] <;
- Sta11ip'ilă c·ircu lară. - 1 ex.

- î n depozitul şantierului Istria, din vechile săpă.t nri , fără al tă.
i ntli c:atie.
'
La M. N. A. Inv. nr. 2333.
- VARIANTĂ la D n m o nt , ca nume p. 108, nr. 231.
775
- Fă·ră simbol. - 1 ex.

- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături , fără al tii
i ndi catie.
' La M. N. A. Inv. nr. 2309.
- N ECUNOSCUTA.
7 76 <l> tAl[v]ou
- Punct, în centru. Stampilă circulară. - 1 ex.

- În depozitul şantierului Istria, din vechile săpături , fără alt ă.
� La M. N. A. I uv . nr. 2341 .
indicn.tie.
- VARIANTĂ. Numele cunoscut numai la Pridik, 1917, p . 1 1 7 r

ll1» 410 şi p. 126, nr. 164, dar nici una în formă de „ colăcel". D umont
nu-l cunoaşte.
77 7 'Ap . U O t . . • •
G ăsit.ă în L. I după incendiul rlin 19H.

La M. � . A. Inv. nr. 2339.
NECUNOSCUTĂ.
GRUPA A IX-a - Dl\'ERSE 303.
77B
- Pimot în centru.
- î n d epoz itul şantierului Istria, din vechile săpături, fără altă.
La M. N. A. Inv. nr. 2583.

indicatie.
'
- NECUNOSCUTĂ.
779 . . :l:uxpoc
y . (j()(. • •
• (j . oa . .
indi c at ie.
- În depozitul şantierului Istria, din vechile săpături fără altă..
� La Facultatea de i st ori e a Universităţii „C. I . Parhon", ·

B ucureşti.
780 . • . µocp . o . .
- Î n depozit ul ş anti erul u i Istria, din vechile săpătm·i, fără alt w
� La Facultatea d e istorie a Universităţii „C I. Parhon",

indicatie.
Bucureşti .
- P noB.-\ 13 J L (vezi în text).
În mijloc Oap ul lwi Helios.
La M. N. A. Im-. nr. 2584

în depozitul ,5antierului Istria; 1954..
� ECUNOSCUTĂ.
. •
782 . . nµ. . .
Din săpături, Istria, 1955.

Z 2 car. 22, 0,74 m.
La M. N. A. Inv. nr. 2767.
3. STAMPILE ANEPIGRAFIGE CU DIFERITE S IMBOLURI
783 786
Simbol neclar
Ciorchine - î n depozitul şantierului Istria,
- Găsită în L. I după incendiul din vechile săpături, fără altă indi
. 1in 1944. caţie .
787
784
Punct rotund
Frunză sau ciorchine - î n depozitul şantierului Istria,
-· Găsită în L. I după incendiul · din vechile săpături, fără altă indi
'.__ La M.N.A. Inv. nr.' 2396.

din 1944. catie.
- La M.N.A. Inv. nr. 2350. ·
785 788
Simbol neclar Două capete ,de oameni. .

- Găsită în L. I după incendiul - Găsită în L. I după incendiul
din 1944. din l944.
- La M.N.A . Inv. nr. 2383. - La M.N.A. Inv.- nr. 2352.
i 1HUPA A IX-a - DIVERS.& 305
789 793
Vultur şi .A.BY
S'i mbol neclar - În depozitul · şantierului Istria,
- în depozitul şantierului Istria, din vechile săpături fără altă indi
·_ L a M.N.A. Inv. nr. 2413.

din vechile săpături, fără altă indi catie.
La M . N . A . Inv. nr. 2443.

catie.
·_
790
794
'
Î�J
/
. ...
• I
...
Spic
din vechile săpături, fără altă indi Măciucă ş i urme de litere
'__ La M.N.A. nr. 2515.
catie. - î n depozitul şantierului Istria,
'__ La M.N.A. Inv. nr. 2691 .

catie.
79 1 )
- Găsită în L . I d upă incimdiul

Fr unză de iederă
795
- La M . N . A . Inv. nr . 2353 .
�)
din 1944.
792
Vas ( Y )
- Găsită în L . I d upă incendiul La Facultatea de istorie a Uni

-- Litere neclare ( 010 î ) catie.
·
_
- La M.N.A. Inv. nr. 235 1 .

din 1944 . versităţii „C. I . Parhou" , Bu
cureşti.
2 o. Jmwrtul amforelor •t•mpil&te li\ Istria
306 IMPORTUL Aill'ORELOU STAMPJLA.'fE LA ISTRIA
796 7 99
- Călăreţ spre dreapta.

- Stampilă anepigrafă.
Păianjen ( � )
- La M.N.A. Inv. nr. '3585.
- Găsită, în L . I I după incendiul 800
- La �.N.A. Inv. nr. 266 7.

din 1944.
797
Vas în cerc _perlat

din 1944.
- La M.N.A. Inv. nr. 2677.
-- Cap spre dreapta.
- Or ustaceu
clin vechile săpătlU'i, fără altă indi
� La Facultatea de istorie a Uni
- Săpăturile din 1951, Istria, catie.
Sectorul X.
- La M.N .A. Inv. nr. 2566. versităţii „O. I . Parhon," Bucureşti.
(4. STAMPILE ROTUNDE C U TRE I ŞI PATRU DE SPĂRŢITURI ÎN CARE APAR

L ITERE IZOLATE
801 B02
- Î n depozitul şantierului Istria,

din vechile să,p ă,turi, fără altă indi - Ciorchin_e într-un cerc.
caţie. - I stria, săpă,t mi 1955, Z2A-1 ,45
- La M.N.A. Inv. nr. 2418. - La M.N.A. Inv. nr. 2756
GRUPA A IX·& - DIVERSE 307
803 806
- În depozitul şanti erului Istria, - Găsită in L . I după incendiul
- La M.N.A . Inv. m. 2348 .

din vechile săpături , fără altă i ndi · <li n 1944.
- La M.N.A. I n v . nr. 2344.

caţie.
804 807
- Gă.8ită. în L. I după i ncenr liul - Găsită în L . I <lupă incen<liul

- La M.N .A. Inv. nr. 234-!1.
rlin 1944 . din 1944.
- La M . N .A . I nv. nr. 2349
805
808
ex .
- l ) Găsită în L . I d upă incendiul
- 2
<lin 1944. 2 ) I st1 ia, 1955, Z2 , car. 1.

- Din săpătlll'i, I stri a , 195 5 , Z2 ,
- La M. J.A. Inv. nr. 234 7 şi
1,60 m .
- La M.N.A . Inv. nr. 2 755.

A , 1 , 45 m .
2 7 73 .
5. L I TERE l ZOLATE Ş I PRESCURTĂ R I N E lNTR E G I B I LE S I GU R
809
810
. - Î n clepozitul şantierul ui I stria,

ilin vc('hile să.pătur i , fără al t rL indi - Găsită î n L . I după incendiul
caţie . din 1944.
- La M . N . A . I nv. nr. 2 3 7 9 . - La M.N.A. Inv. nr. 236 1 .
308 IMPORTUL .AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRI.A
1'.fil[]
r�1
81 1 815
L - _.- - Găsită în L . II după incendiul

din 1944 .
- În depozitul şantierului Istria, - La M.N.A. Inv. lll'. 2650.
'.__ La M.N . A . Inv. nr. 2372.

catie.
812
816
::
. ·.
.-
. .
- Î n depozitul şantierului Istria, -„
caţie. �
- La M.N.A. I nv. nr. 2392. - î n depozitul şantierului Istria,
813 diu vechile săpături, fără altă indi
caţi e.
- La M.N.A. I nv. n.r. 2378

817
caţie.
- La M.N.A. Inv. nr. 2 3 7 5 .
814

din vechile săpături, fără altă indi - Săpăturile din 1949, Istria,
caţie. Z . 3 II.
- La M.N.A. Inv. nr. 2382 . - J_,a M.N.A. Inv. n.r. 2726.
6. MONOGRAME
818 U19
d i n 1944. d in 1944.
- Găsită î n L. I după incendiul - Găsită în L . I după incendiul
- La M.N.A. Inv. nr. 249 7 - La M.N.A. Iuv. nr. 2385.
GRUPA A IX·a - DIVERSB 309
820 825
- Î n depozitul şantierului Istria

din vechile săpături, fără altă indi� - î n depozitul şantierului Istria,
- La M.N.A. Inv. nr. 2393.

caţie. din vechile săpături, fără altă indi
caţie. ·
- J.Ja M.N.A . Inv-. nr. 2724.

821
826
- Găsită în L. I d upă incendiul

- La M.N.A. Inv. nr. 2 3 86

din 1944.
din 1944.
- La M.N.A. Iuv. nr. 2394.
822
827
- î n depozitul şantierului I stria,

din vechil.e săpă.turi, fără altă indi caţie.
caţie. - La Facultatea de istorie a Uni
nr.
- La M.N.A. Inv. 2 722 . versităţii „C. I. Parhon: ' Bucureşti.
823
828
- În depozitul şantierului Istria ,

din vechile săpături, fără altă indi - Găsită în L. I după incendiul
_ La M.N.A. Inv. nr. 239.� . - La M . .r .A. I nv . nr. 2389 .

catie. din 1944.
·
824
829
-.·
. /;J[ţ · -: �\�.=.
:.:·.�
. .
.
; · „.
· :. ..· . . ...· :
.::--
„.
. .
..
„. • ; ,.. .
„ „„
- Găsită în L. II după incendiul - Găsită în L. I după incendiul
- J .J a M.N .A. I nv .
din 1944. din 1 944.
- La M . N . A . Inv. nr. 2681. nr. 2387
31.0 IMPORTUL .AMFORELOR -STAMPILATE LA ISTRIA.
.{iW
830 833
· ·. , �· „
- În deporltul şantierului Istria,
din vechile săpături, fără altă indi - î n depozitul şantierului Istria.
catie. - La M.N.A. Inv. nr. 2693
'
_ La M.N.A. Inv. nr. 2391.
83 1
834

- La M.N.A. Inv. nr. 2692.
832
- în săpăturile de la Istria 1954,

- în săpăturile de la Istria, Sec zid elenistic, O. 133 B . , la
torul O. A., la 0,40 m. 2 ,30 m.
- La M.N.A. - La M.N.A. Inv. nr. 2694 .
7. DIFERITE STAMPILE NECUNOSCUTE CARE POT APARŢINE!

UNEI EPOCI TlRZII GRECO-ROMANE
835
CE .P A 1 837
- Ramă dublă, bine reliefată, 1 ex.

- Găsită în depozitul şantierului
I stria cu menţiunea B . 4067
- La M.N.A. inv. nr. 2586. - î n depozitul şantierului Istria,
caţie.
- La M.N.A. Inv. nr . 2 ! 51 4 .
836
838

catie.
_ La M.N.A. Inv. nr. 2371. .
- Î NTOCMA I l a Pârvan, H.VII, 36.
'
- La M.N.A. Inv. nr. 2373.
GRUPA A IX·a - DIVERSE 31 1
339 840
- Ramă dublă, - 2 ex.

- Unul din L. I după incendiul - Găsită în L . I după incendi ul
- La M.N.A. Inv.
1944, altul din depozitul şantierului din 1944 .
Istria. nr. 2365.
TABEL S INOPTIC (,ol
...
"'
AL PR INC IPALELOR DATE PR IV ITOARE LA STAMPILELE STUD IATE
Maal.s-
CArel lll'Upe l i &Partlne stampile
P&lronl- Prod u -
� Ţigle
Nr .
crt. Nwnele Irat mic citor
Sinope Simbolul
Her&- Chema- Dl-
I
Thll808
Stam- clee. """"" P&roA Rhodoe 008 Cnldoe vel'Be
--- --- --- .
\
"l i 2 3 4 5
I I
6 7 8 9 10 11 12 13 1' 15 16
I
I I I
I
; I
1 • AyixTO><Â�c; 607
608
' ' � ��
2 'Ay:i6wv 322 219 219 322 Cornul abundenţei
222 222 (337)
289 289 Cap de Silen, ln
fa ţă (289)
a:n
331 330
336 Nike merglnd spre
212 212 dreapta ( ?) (331)
I I
:iO:-l
Ciorchine (212)
3 'Aytµixxoc; 503
!)34 534 Floare de rodie
lntr-un cerc (503)
41
535 535
'AytaTplXTOc;
I ;,� I I I I I I I I �� I I I I
5 'Ayopcivix�
I 609
610
609
610 I
I
I I 611 611
61 'A6aivai"i'oc; 484
' I 484 1
I
7 'A6ijvtrrnoc; 308 308 Stea cu 8 raze ( 308)
309 309 Helios (309) (310)
310 310
I
Floare de rodie
8 A!vifott;
I 1
504
505
506
( ?)
507
1
504
505
506
507 750
bitr-un cerc (504,
505).
Cerc (506)
Floare de rodie cu
tije (507)
-
750
I Amforă (1)
508
538 Floare de rodie
9 A!V7JaU81Xµoc;; 508
:;:rn
538 într-un cerc (508)
539
11
I
1 0 A!ax(v1Xc;;
A!axlvl)c;;
:iO\l
540
212
I
'
I I 1 -1 -1 I I
212
I
I 509
540
1 I I I
Floare de rodie
lntr-un cerc ( '1) (509)
Ciorchine (212, 2 13,

213 213 2 14, 215)
214 214 Cal de mare (345,
215 215 439)
216 216 Vultur cu delfin
345 345 (438 )
438 438
439 439
-
485 485
i I I I I I I I I I I I I I
l
12 A[axplv (6 217 217
1
'A pnµt8&>pou)
Ornament la pupa
I I I I I I I I I \ I I I
13 "Axopvoc;; 220 220
265 265 unei corăbii (220)
14 1 'AAEttii81Xc;;
I 541
I I I I I I I I I 541 I I I I
1s / A).11#µ1Xxoc;;
•
I I
542
I I I I I J ! I 542 I I I I
16 1 'A).Ea!fl.1XX<K;
I 543 I I I I I J I I I 543 I I I I ...
w
�
•
(continuare)
....
...
(.)
OArel grupe U apa.rtlne Bt&lllPU&
�
Nr. Maria· Patroni· Produ· Slnope
crt. Numele tr&t mic cAtor Hera· Cherso· Dl· Slmbolul
1
'fhai!oe St&m· ele& neeoe Paroe Rhodos Uoe Cnldos veme
T!gle
-- --- . ---
I 2 3 • 6 8 7 8 9 10 11 12 13 14 16 16
17 1 'AAxiXvwp
I I I 458 I I I I 458 I I I I I I l
18 1 'AAqid81Jc;
I I I2( I ?) 2 I I I I r I I I I I Stea cu 8 (2)
raze
19 1 . Otj.LOXpii't"ljt; ( ? )
I I I 161 I I I I I I I I I I 761" I
20 1
-
I I I :g I I I I I I I :g I I I I
· Aµi.ivTotc;
21 I 'AviXl;otv8poc;
I I I 723 I I I I I I I I I 723 1 I (723� Neclar
22 j Avotl;(�ouÂoc;
1 544 1 I I î I I I I 1 544 1 I I I
1
•
23 Av8pwv
1 377�!) I I 323 1 37 1 323 1 \ I \ I I 1 724 1 I (323) Lipsă
24 ' Av&eO'T� p1oc; (o Nouµ7)- 218219 218219

219, 220, 221)(218,
Ornament Ia pupa
v!c.u)
220221 220221 unei corăbii
25 1 'AvTL�(wv
I 4 86 1 I 486 1 I I I I I
26 I 'AVTlyovoc; 551110 510
I 511 ( 5 10) , (511) Floare de rodie
27 1 222223 223222224 (223,
348, 34922, 43, (530)3446)7,
'AvT!µcx;ico.;
224346
Cornul abundenţei
343487 343467 Kantharos
349350 348349
I 350
28 'AllThtcxTp oi; 225 280 280281225 (225) (280, 281,
282281
Proră de corabie
282 282)
Lipsă
29 'AllTC7tcxTpoi; (o N(xoovo.;)
I 222222897
226 222276
(226, 227)
222289
Proră de corabie
si
I
:io ' A7tcxTooptoi; 240 2Hl266 Trofee (266)
2 73
266
276
273
276
ln picioare (273) .
:leitate feminină,
Pasăre (277).
---- ·
333
277
333
277 Leu merglnd (276)
Ornament la pupa
unei corăbii (333)
31 'A7t� µcx11Toi;
320321251 332202151 (251)
Fi gură d e bărbat
Nike
(321)
32 1 • A7to:AM8oopo�
266265 301 266265 Ciorchine (724)
268 37243 268323

Leu triumfător
267 267
(301)
şezlnd pe un taur
301
răpus
2
724 "'
....
""
...
(continuare)
w
1
Ci.Iei 11rupe li ap&rtlne stampila
a.
�.
Nr. Muls· Patroni· Produ·
- ---
Slnope
crt. Numele tmt mlo cAtor Hern· Cherso· Di· Simbolul
Thasos
oesos Paros Rhodoo Cos Cnld08 Vel'!le
Stam· clea
Tlllle
.
33 I 'A7toll68wpoe (6
cr!ou) Atovu- I 230 I I
1 2 s 4 5 o 7 8 9 10 11 12 13 14 16 18
I I 230 I I I I I I I I
34 1 'A7tollwv!8cxi; I 490 I I I
35 'A7tollwv!8lJi; 333334 333334 Ramură (335)
335336 335336
36 1 'A7toX>.w. v(Bwv(8l)t;ou) Ilocrt- 1 231232 223132 Ciorchine (231 şi
I I I I I I I I I I I I I 232)
(6
37 'A7to>.>.wvtoi; 226251 226251 I Tridendet (7corabi

Proră 38) e
2 76 272 227726 (226)Nike coroană
362442905 239625 440 mural
Măci ăuca(251).lui He-
cu
491 racles (2(732)62)

772526 491 773813 713 725 (440) şi măciucă
Vas
Statue
772638
38 1 'ApiixAEL'"" 345 1 345 j I J de mare (345)
39 I 'ApcxTO!j>iiVl)t; 5()4465 1 I I
Cal
554645 1 I
40 'Aprm-oey6poei;
312313311 312313311 Trofee ramurii
(312) şi
Trofee pe soclu
(313)
41 1 steletextul
care (lnca
I I �� I I I I
5
I I I ::: I I I I drează 614)
· Ap !O"'t"IX p;(Ot;
42 1 I 54 7 1 I I I I I I 1 547 1 I I
43 1
'Ap to-n:l8ixi;
• Ap10-n!8"1)i;
I I I3 I 3I I I < ?) I I I I I I Fulgere (3)
44 1 'AptO"Tlcuv
232323345 233234 23Sati4,r 23mer5, gl236)nd (233,
I
236 616 232356 616
45 l
-�
'AptO"'t"Co) . . •
I I I 459 1 I l 4 59 1 I I l I
4fiI . Ap10"'t"67t"OA"I)<;
I 129 I I I I I I I I I 129 l l
47 I 'Ap10"T6�ou)..o i;
I I I 12 I I I I 1
I I I 121 I I
48 1 'Ap to-T68"1)µoi;
I I I 6 1
1
I I I I 1 "
11 I I I I
4!1 I Broască ţestoasă
I I I � rn12 l : I I I I \I I I lI FlFoloareare (de5) rodie
(4)
'Ap10-T68txoi;
50
I 'Apto-TOKA'ij<;
l I I5 I I I I I 512 I I lntr-un cerc (512)
51 Apt0"1'0KpiX't'l)<; 446601 446610 4 stelutextul
drează ţe care(lnca-
618)
671828
•
618 728 �
....
�
(continuare)
CArel
w
-
IJrllpe li a11&1Une ata.mpUa
Btam· 1
oe
Magie· Patroni- Produ- SlnOJH! Simbolul
Ţlg
Nr.
le
crt. Numele trat mic cAtor Hera Obereo- Dl-
1!hodoo clee. nesoe Pe.ros Rhodoa Cos Cnldos verse
--- ----
pUe --- ---
--- --- --- ---
52 1 548
I „
3 4 & o 7 8 9 10 11 12 13 14 1& 16
I 9 1 I 6 19 1 I I I I I I �1� I I I I
'AptaT6µotxoi;
53 1 • Apto"'roµeV'l)c;
I 57450 1 1 I I , I I I l 549 1 I (��)I I
54 1 I I I 6( / 61 l I I ] \ ] I \ I I Uucranlu (6)
(8'1)�) · -
?)
� Apt<no;
55 ' 897 (( ( ?)
7 TVasirs pansuporglictă (7)
109
8
Ap to"•oTeA'l)c; ?) şi
•
10762 ?) ermes spreon sti(9)nge

cuHPunct
kerykei
pe (8)
(762) ln centru
( ?)
762
f>6 I 'Ap1.aToqi&v""ic;
I 550 I I 550 I
57 249569 296 556201 (621i
______
I
Căl(296)Kăreţerykelspreondreapla
I
' A p [aTwv
I 55 1 462620 4629 621622

621622 45 Săgeată (737)
737 737
58 1 'ApµoKpiiT'l)c;
I 552 1 I 552 1 I I I
59 • ApTCµ(8rop� 217 302 213027 zlnd un"taur (302)
Leu triumfător şe-
335512 Neclar (38 )

333555231 Kantharos 7 (35 1, '1
pe
335554 335543 352,Ciorchine

354 (355 ?)
338557
387
60 223327 223327 Ciorchine (232)
'ApTeµrov
Demetra ln pi-
mina dreaptă (237)
cioare cu facla ln
?)
61 j • Apxixy6pix� 73 1 I 731 I ] (731)Spic de griu (
62 1 'Apxeµo(poc;) 764 1 I 764 I douăPunctrlndurlIntre (7cele64)
63 ' Apxe7t'r6/..cµoc; 335567 335567 stlnga (386)
Cap bărbătesc spre
363386 363386 Pasăre ln centru
444351 443451 (443)
Spic (451)
de griu
64 1 · Apxmpix't'o� J 463 I I 463 I

65 ( ?)
11 11 r (11)
'ApxiJvix�
1:.:! ( ?)
( ?)
13 13 I12
I I Trident (13)
I
Litera (12)
Vas
M
66 1 553 I I I I 553 I I
I
67 1 554 1 j .
'Apx!8ixµ�
'Apxoxp�Tl)c;
555554556 1 I I I I 556 I I faţă (554)
555 din
Capul lui Helios
w
....
CQ
�
(continuare)
I
li apa.rtJne stampila
,
OiLrel 1J?upe o
�
--- ---
Ni. Ma111B· Patroni- Produ· Slnope
Cft. I Numele trat mic oii.tor Hera· Ohereo· Dl· Simbolul
I
Th880B Stam- clea DEll08 Poros Rhodoe Cos Onldoe verse
TIKle
68 \
14
I ;:� I I
-
1
2 s 4 5 8 7 8 9 10 11 12 18 15 18
Bucraniu (749)
I I I I I I I ;!� I
I I
'Aaxkr;m68cupo<;
6!l I I 557 I I l I I I I I I 5571 I I

'Aa-ruµ�8lJ;
70
I 3 5 8
"ATTIXAO<;
83 5 38
I
I I j I I .'i I I I I I 1 1 I 83 5 Cap bărbătesc
dreapta (3 5 8) spre
71 j I 558 1 I I I I I I I I 558 1 I I I
AuToKpocT'lJ<;
72 283
284 283
2 4 Proră284, 28corabi
(283, ) e de
BcXKY.LO<;
285 8
285 5
--
73 1 I I I 21 7 I I 2 1 7 I I I I I I I I
BcXTPIXXO<;
74 1 \ \ I 358 I I 358 J I I I I I I I I C(j5�)u barbă

B6pu.;
75
1 I 223837 1 I I ·1 223837 1 I I I I I I I I (237,
B6pu.;
(o z�u�to;)
Demetra238)ln picioare
76 1 ----
- 1 1· I 765 1 I I ) I I I -I I 1 765 1 Coroană (765) I 1
B p6(.L LO<;
I I I I I I I I -- I I I.-
336059 336059 t;eitaă tesprecu coroană
(35Ci9)orchine sll(44n8)ga
1
77 I ri.11u1<(11<;
448 48 mural 4
__ --
: 78 1 I'ActUKCi>V J 14 J 14 J
( ?)
I I I Neclar (14) f
!!
l 79 1 r6).ric; f 438 I I J 438 I

Vultur del in
I (438)Floare de rodie
pe
9
„
O'
i
80 I'6pyCi>v 555951413 lntr-Fulonarecercde(513)rodie 551314
�
ă
i!j. (514) ăg nd 559
� rouiXActc;
81 )
I 1 7 ( ?) I I I 17 ) I I l I I I I I I c!1��(1� l
i 82 1 �ct(Lct(ve:-roc; I 560 I I f I I I I I I 560 I I I I
83 , .:1ct(Lcl<nlJt;
I ;�rnl I I ii I I I I I I I I I I
84 âct(Lci-rpLOc;
1 1 ·„ 1 .„ 1 I I I · 1 l ::; I I 1 1 1 1
85 �ct(LOKAijc; 556261 556162 Helios ln faţă (562)
488 488
86 âct(J.OXptX'r'l)t; 555116175 551615 n Funloarecercde(51rodi5, e
tr-
517 l 516) dublu (517)
Cerc
87 1 âtX(LCi>V I 563 1 I I I I I 563 1 I I I
88 J âaoc; I I f 2a I I 2a I I I I f I
�g· 1 .:1mA><oc; I I I 15 I 1 5 I
<
?)
I I f I I I Furnică (15)
�- ...
f3
t5
(continuare)
w
Cărei lffUP8 U apartlne stampila
Nr.
ert.
Numele
!ll&Hls· Patroni·
trat mic
Produ·
cător
Thasos ,
Slnope
aera- Chera>·
Cos
Dl· Simbolul
---iz-· 13
Stam- clea nesoa Paros Rhodos Onldos verse
pilc Tlgle
-
90 I I 239 1
--u ---a-
239 1
--
3- --
,- --
0- --
8- --
7 - ---
s - �-9- _1
_ 0_ 1
_ 1_ 18
Ae:>..iplvLo.;; ( b KixA>..!ou )
1 2 _
I Trident
I
Al)µirr p LOt;
I 241242240 l 242260
230892
240
241
242243(2) (260)Cap spre dreapta
243
244 3173 7 244245 spre dreapta (292)
Cal de mare
Stea cu 8 raze (308)
246247245 4 246247 spre stlnga (317)
Nlke lin picioare
264252319 226052 (347)CapCornuldeabundenţei
322 264292 femeie cu
308317 (245,Ciorchine
246, 247)(252)
coroană spre stlnga
313479 322 Gal de�mare (292)
361,1 36 dă (319)
Kerykeion cu fun-
Heracles (361)
Ciorchine (366)
731483
361
483 731
:rn1; :rn6
( ?) (436)
436
Zeitate feminină
n2 I Al)µlj-rpLo.;; (b 'Hpol;tvou) :H8 218 1
- ----- -- - -· - - -- - -
Zeitate feminină
cu coroană murală
Al)µlj-rp Lo.;; (o
93 il 249 1
•.
I
249
283 I 28 I 283 I l ( ?)Proră

Vas
94 1
,
(283) de corabie
@EUj'\IEl)TOU)
Al)µOTEA'l)o;;
95 1 AnoixpiiT'I).;;
I rn ( ?)
I
,
rn
I
I
I I Pithos
96 .iw.iUoi�
4
32456 232230505 Kantharos
Zei t ate femi (2n5in0)ă
236250 230 477666324 362 46 4 lnVaspic(362)
ioare (325)
363
363654 767
36336
365 4 (4TriVulp)tiurcd cu(44 2)
41
delfin
44421 441
4
733 I
446
442
I
73 776t67i
733
2
97 , I 251 I I I I 251 I I Nike merglnd

I I I I
98 1
.iLOVUaLG; (o 'AmjµiiVTOU )
2552 2 52
I 1 I I
36 I 1 I I I- I I I I Ciorchine
ALovUcnot; (o A'l)µ'l)Tp!ou)
99 'roU IO.eLTQ(.y6pou)
ALovUoioc; (o ALovua!ou 2
22555534 222555543 Tripied 255) (254,
I
100 ALOVUcnOt; ( o
IO.a.Taty6pou ) 222535554 Tripled (21:4, 255)
101 1 âLovuooyfv'l]c;
766 1 1 766 1
1021 A�
II 27
300
2
300
227
(227)Proră de
e
625
-- -- - 625
103 1 I I- [ 768 1 ln stlnga (768)
I 168 i I I I Urmele lui Helios,
1041 T"
AH>axoup(8Q(.;
·l43144 I re (443,
... .
„ .,
734 I I I I I ::! I I I I I ;z
âL6tpatVTOt;
w
(continuare)
U
c.o>
�
Cărei 111'1P8
1
---1--- ---
Magia.
apartlne ata.mJ>Ua .....
- Ţigl clea
Nr. Patroni· Produ· Slnope
crt. Numele trat mlo citor Bera· Cherao- DJ. Simbolul
Thasoa Stam· neBOll Paroa Rhodos Cos Cnldos verse
plle e
1051 3 67 1 j I
1 2 8 4 5 6 7 8 9 10 11 12 18 14 15 16
I I 367 l I I I I I I I Ciorchine
1061
�laxoi;
I 564 1 I 564 I I Floare de rodie

1071 286 1
�potxovroµ�i;
�wpoi;
I l 286 1 I- J Pasăre spre stlnga
I (286)Cal in libertate
108 'Exot't'otîoi;
252567 270 252562707 (Ti382)rs (256, 257)
227721 232778221 (2ZeiMăcui
71)tatecafemiluinină
1091
382 I I racles (272) He ·
'Exot't'cxîoi; (o Acxµcfxou) 258

I I I 258 I I I I I Tirs
1101 I I I 518 1 I I 518 1 I I
Floare de rodie
I lntr-un cerc (518)
111 1
'Ellcf11txoi;
I I I :�� I I I I I I :�� I I I I
• Eirtj"OllOi;
112, Călăreţ (2spre96, 297)

I 68 I �� I I I 368�� I I I I I I I I dreapta
'EirlBl)µoi;
1131 'EirtE>.1r0i;
I 3369 1 I I 36!! 1 I I I I I ) ţei
(I 368,Cornul36 9abunden
1141 'EirCµovr�
l I 735 l l
I I l I 135 1 I Monogramă (735)
1
115 'E7t1)(cip11i;
I I I 339 1 - I 33� - - , Ţ I l I I
, - I Lipsă (339)
1
I �� I I I I I I I -- I --- I I I �� I I
116 'En!x«pµOI;
!
111 'Epµ«(�
I I I 628 I l I l I , , -628 I I I I
'"I
I I I ".i: I I I I I I I ' I I I I ��E�„';..,;.,
'E•"'"'
" > - ' 2
1
119 'Epµ6��oi;
I I I 281 I I 281 I I I I I I I l I
120! "Epµrov
I I I 630 I I I I J I ,- � I - I I I din��\·� ( ��os
1
121 'Epo · · · ·
I I I 465 I I I I 465 1 I I I I I I
122 'Ea-r1«Î� 259 274 252794 (348)Lipsă (abundenţei
Cornul
286289 286289 357)
Pasăre (286)
335748 348335647
364
1231 'The6vLxoi;
I I 287 1 I I 287 I I I I I I I sUnga (287)
Călăreţ spre
1241 • E-ruµoi;
I I I 453 I I 1453 ?)I c I I I I I
1251 EU«y6p«i;
I I I 18 I 18 I I I
c ?) I I I I I Amforă (18)
1261 EG8«µ0<;
I 565 1 I I l I l I 565 1 I l I w
I>)
Cil
(continuare)
U �
to>
CILrel srupe ap&rtlne stampila
Nr. Malrle- Patroni- Produ-
--- --- --- ----

Blnope
ort. Numele trat mic citor Hera- Cbenio- Dl- �hnbolul
Th8808 Btam· 1 ele& nesoe Paroe Rhodoe Cos Cnidoe verse
Tllrle
7 8 9 10
pile
127rl:l>CA1wro� -
4 6 14
I --- , I 466 1
1 2 3 o 11 12 13 15 16
I I I 466- 1 I I I
1281 Eu><Ae!oov
I I I 467 I I I I 46 7 I j I I
1
129 Eu><A��
I I I 254 I / 25� I / I J I I I I Tripied (254)
1301 Cornul abundenţei
I 566 1 I I I I I I I I 566 1 I \ I ( 5 66)
Euxp&��
131 1 l:l xo I �::d��: : ur

ăt
1321
E µ� �
I I I 303 1 I 330793 1 I I I I I I I 3
El:lvtxo�
I I I 379 / I I I I I I I I I I Vas (379)
1331 E6p63�µo�
I I I 468 I I I I 468 I I I I I I I Orna. ment la pupa
1341 EGTouxo� / I / 334 1 I 334 I I I I I I I I unei corăbii (334)
1351 Eu�p�r6P��
I 738 i . I / I I I l I I I J 738 1 I
1361 El:l�pwv
I ! j 739 \ I I I T- . I I I J 7:i!l I I (73F9)runză la clreapt,;
-··: - ·I
137I 20262250 2U250262 (260)CapFloarespre(261, 262).
· ·r
E6xcipl.O"t"o� dreapa
I 263 263
1381 EuxciplO't'� (&
I 264 I I I I 264 I I I I I I I
1391
�'l)(J.'l)Tp!ou)
I I �;� I I I �;� I I I I I I I I (237, 238).

Ze:u�ti; Demetra in picioare
1 40 Zijvti; (o 'Ano>J.o8wpou )
266262657 266262657 11 I
I
8). (26G,
26Trofee 267,
268 268
1 41 1
I
I I I �1 I I I I I I �1 I I I
Zlj11680TOt;
142 1 Zwmipoi; 370. 373

I , I 1 (?) I
37730
I I
3 I I I / I I I
-
I Măciucă şi
kantharos (370)
1431 'H�m=ot; I I I9 I 19 I I I I I I I I I I
1441 'Hp« . • •
I 470 I I I I I I 47�- I I I I I I I
' prryMjt; (o Ne:txcivopoi;)
1451 H I 269 1 I I I 269 1 I I I I I I I \ (269).
Silen
' p�
1461 H EtB«t; I I I 46 9 1 I I I 469 1 I I I I I I
Ciorchine (213)
1 47 H ' p�e:!37ji;
233261213 226121333 Satir mergtnd spre
dreapta, duce pe spi-
433599 359 439 tras vinul (233)
un furtun pentru
nare
Floare
1481 27701 270271 I - Cal de mare (439)

cu tijă (261)
I ln plciore (271).
Zeitate feminin:\
2
I 272 I I I I 272 I I I I I I I Măciucă (272). "'
'Hp«ICÂE!8'1)t; (o
'Ex«T«fou) to)
-'I
�
(continuare)
e&n · ll'llPe li aPa.rtlDe ata.mplla 00
mic citor Bera· Oherao- Dl·

....!
tam !!!.._ 'l'l&le
ThuoB
Nr. llalrl8- Patroni·
B
Pmdu- Sinope
an. trat
Numele Simbolul
1
clea - Parai Rhodoa Ooe Culdoa vene
t 491 'Hp oc>CM:!81Ji; (ii

1 2 a ' 12 14 15 16
27 3 1 I I 27 3 1 r
r. 6 7 8 li 10 11 13
I ( ) I I I I I I I picioare.(273)
Zeitate feminini. ln
'1 Delfin (20)
MLxp!ou)
150 2021 2021 ( '1)

1 2322 (?) 2223 Kantharos (21)
'HpcbtÂCLToi;
( '1) Arcşisăgeată( 23)

1 24 ( ?) 24 ciucă (24)
Tolbă, arc, mă-
J
151 1 'HpcxxAtv 1 I J 293 I 1 293 1 I I'

1s2j 'Hp�cvoi;
I I 248 1 I I 248 I I I I I I I I Zeitate feminină
1531 (25)(26)
I I 1� rn l �: I I I I Ij /I n I I I
'Hpocpwv Vas
Neclar
154] 'Hpl8oci;
I I I 115 I I I I I s/ I
1551 ' Hpc!>vuµ.oc;
1 445 1 I I I 1 445 1 I I I I I I Pasăre (715).
' Hp c!>vu µ.oc; (ii
1561
'Hp c!>vuµ.oi; (o
1Ioae:L8v!ou) I 214 I I I I 214 I I I I I I I
1571 IIoaL8v!ou) I 215 I I I I 215 I I I I I I I I I Trofee
1581
I I I �:633 I I �:� I I I ( (2(423)68)
Capul lui Heracles
I I 633 I I I I spre stlnga
'Hcpoc!a-n�
) Trofee ?)
1591 'Hcpoc10T!wv
I I l I I I I https://biblioteca-digitala.ro
I I I I I I I Kerykelon (633)
1601 81ZÂL11f3pOT(3«c;
I 740 I I I 140 I l
161 81:0tp!w11 328 1 323324
332625
323324 pi326,Zeicitoateare328,femi(323,
329).
nin32ă l5n,
332278 333226257
329 323298
I 489 f
--
1621 0a:oyM]c;
489 1 I
1631 E>e:one:(�
I 341 I I I I 341 I I f I I I IHarpu (27) ei
nabundenţ
I
�1664,l 8a:6noµnoc;
I I- 337 1 27 (?)I 27 I 337 1 I Cornul
I I I I (33 7 )
5 E)a:6ipLÂOt;
f 1 -128� 28 -I I I I I I I I Kylix
1661 0e:uytvlj<;
I I I 741 I I I I I I 1 741 1
1671 E>e:Qyvlj-roc;
I I 249 1 I I 249 I I I I I I I Kantharos ?
168 E>!poc; ' 380634 380 663345 Ciorchine (380)
635 •
11
69 8!w11
I I l 332 1 [ 332 1 I I .1 I soclErosu (3aşezat
32) pe un
1701 01jpLXÂljc; (O
'Anollw11!ou) I 276 1 I I l 276 I I I l I l I I Leu (276)
1 71 , 2 I 2 Cap stinsa
încununat �
E)opuXIXllO<;
I I I 4 4 1 44 1 I I I I I l
I spre (244). "'
(eonii n uare)
w
Dl·
w
Nr.
I
o
1
---·· _- Cărei 1m1pe li a1>artlne otam1>lla
Numele
·
Magie- Patroni- Produ- ·
--- -- --- --- --- ------- --

filnopc Slmho"ul
crt. trat mic cAtor ___ Hera- Cherso-
I
Thaoos ->ITO:u clea neooe Pal'Oll Rhodoe Cos Cnldos verse
pile l'Jgle
--- --·- - --- ---
1721
8 g
l I _I
1 2 8 4 ;, 6 7 IO li 12 lS 1' 16 16
0prtau8ixµoc;
I 567 1 !
I 567
22:2471 '
223247 l I
(223)Cap deabundenţei
Cornul
173 0uix!ixc;
262 262 (262)
spre sttnga (247)
femeie
1 0 340
Floare
34
I unei corăbll
174 0uol�e:c.>c;
Ornament la pupa
�75] 8 8 I
-, dreapta
'lrtaixpiXnic; 56 56
l
171i '"18� 769 I 769
Cap cu barbă, spre
2309 (( 3 (29) (30)

(769)
?)
I
I Ghirlandă de iederă
31
177 '18viX87jc; 29
I
Liră
31
I 3
de viţă dedesubt ( 1 )
?) 0
( ?) Liră cu două foi
178 II
Floare de rodie
'Itpwv
7
519
569
I
411 I
I I
519
569
(519)
--- - -
(Helios) (569)
271 - - - I
Hl
Vulturul şi delfinul
I
570 570
I I
7 271 279). 2 7, 1278,
I
5 1 I
571 (441)
1 9 'Ix!aioc; Pasăre ( 7
227\J I I 278 I
--
I I iI
I 279 I
277 277
I I
78 I
II
1 280 I 222880821 I
I
I 28 2 I I I I I
1 80 'lxtotoc; (6 'AvrntiX't'pou )
281
181 • IxmL0t; ( 6 Bixxx!ou) 283
284
283
284 I Proră de corable
(283, 284, 285).
285 285
I
182 1 'lxbJLo; (6 'Eanixîou)
I 2861 I I 2
;-I I I I I• I Pasăre
1831 'lxbJLO; (6 'Enov(xou)
I 287 1 I r I 28 7 1 l I I l l Calăreţ
184, 'IxbJLor; (6 KLxtou)
I 288 J j I I 288 1
I I I I I
185 / I
'Ia68oŢ°"
j 446 I
110
I 1 I I I I I 77° I
,
186 'la6xpLŢo;
I I I I I I 44 6
1 I I I I I
187 'lcrrL!Zîo; 3 12 / Vultur c:- delfin
1 I I
.
I 372 1 I I I I I I I I
188, J 490 J I 490 I
'lcrrpwv (6 'A�o>J.wv!31Z)
I j I I l I I l
189, [ 289 J
"lcpL; (6 'Ean!ZCou)
/ I I 289 1
I I I I I I I Silen
190 1 "lcpL; (6 ZwmSpou)
I 373 j l I I 3 73 1 I I I I I I
191 1
I
Kill!«;
I
I
I 291
3
I I 239
I I I I-
I
I I I
Floare de rodie
520
192 520 lntr-un cerc dublu
572 742
KIXAAL>epii"t"'IJ<;
572 742 (520)
Punct ln centru
- (742)
I 521 I I I I
I
1931 I I
'
52 1
Floare de rodie
KotllL>epotŢ(8ixc;
lntr-un cerc (521) �
(conlinuarre)
U
I �- --- ---
w
w
:N"umele tor Hera- Ohel80-

·
CI.re! irrupe
Nr.
· I:..:>
,
aparf.lne stampila
- � T11rle
onl-
nesos
P Produ-
1 atr Slnope
crt·
Simbolul
l-a
trat mic ci Dl·
Th&ll08 ele a Paros Rhodoa Coe Cnldoa vene
Stam-
1 2 4 r. 6 7 8 9 10 11 12 13 14 10 16
290
194 Kallr.a&Mji; 224 224 Cornul abundenţei
Ca p spre sttnga
263 263 (224)
290
309 309 (263)
314 314 Helios (309)
326 326 Fulgere (314)
351 351 Zeitate feminină
374 374 in picioare cu cor-
I
ln
I I
375 375 nul abundenţei
- 1 Vas (351)
376 31!9 376 mina stingă (326)
1
471 389 471
195 K<Xlllxopoi; (o
---· -- -
Cal de mare (292)

IlpCll Toty6pou)
1
I �� I I I �� I I I I I I I I I
196 Killwv
I I I 636
I I I I I I 636 1 I I I
1
197 KiXp7tOt;
I I J 637 1 I I l I I I 63
;l I I f
1
198 KE:p3Cllv
I
I
I I 716
1 I I I I I I 1 I I I
716
Proră de corabie
Satir (234)
:wo (?) (228)
199 KEqiotAlCllV
I 228 228
Leu (298)
234 234
Cap spre stlnga

298 298
390
1
(390)
200 K(VCllALt; 385

1 385
1
!
201 Klx,oi; 288 / 288 1
202 10..ccx!vtroc; 259 259 Călăreţ spre dreap-
264 264 (297)
297 297 ta
343 343
373 373
203 Ki..uTcxy6pcxc; I 253 253 Tripied (254, 255)
254 254
I 255 255
204 1 Ki..e:tT6µcx;icoc;
I 573 1 I (�ei;ate
I I I I l I 573 1 I I feminină
'1
205
1 Ki..e:îToc;
33 ( I ?)
I I 1 �� I I I I l I I I I I Litera (33)
32
( )
Literă lntoarsă(32)
T
206 1 (o IIi..e:r.aTiXp;icou )
I 294 1 I I I ��! I I I I I I I I I
10..e:oµEvr)c; 293
Ki.e:6v1x� (o M�vtoc;)
201
J I 295 1
I -1 1 295
1 I I I I I I I I
208 1 KAe:OVL(.L<pWV
I I 1 34 ( ?) I 34 I I I I I I I I I I Vas cu picior (34)
209 1
·
210 I
IO..c6aTpotT�
I
I
I J 35 I
( '1)
35
1 36 (?) I 36 I
l I I I
I
I I I l I I
I
Toc de săgeţi (35)
K>..e:6<pcxVToc;
I I I I I I I I Neclar (36)
211 I 10..e:o<pwv
I I / 37 < ?> I 37 I I [ I I I I I I I Frunză (37)
212 Ki..a:wvuµoc; 574 574 Helios (574)
575 575
576 576
577 577
578 578
579 579 w
580 580 w
w
(continuare)
�
�
Cărei grupe U epartlne etampila
1 clee
....
-
Nr. Magie· Patroni· Produ· 1 I
crt.
�umele
J Slnope
Bere· Simbolul
.
tret mic cil.tor Cbel"llO· Di-
Paros
I
Tbasoe t;tem· Rhodoe Cos Cn!doe veme
nesos
pile Ţigle
--- --� --� --- --- -- ·------
2131 KO'tijc;
,
1 3 4 6 6 7 8 g 10 11 12 13 1' 15 16
I I 638 1 I I I l I I 638 1 I I
2141 Koupul.oc; I I I 370 l 370 I I j I I I I I I I h::!�i��ot Kant-
2151 Kpet-rîvoc; a den ţe i
I I 1 398 (( ??) I �� I I I I I I I I :
3 ( 3 :�
2161 KpetT!a-retp)(Oc;
I I :�:: ( �
I 337778 1 I I I �� I -, 1 I l ,1 - I I 1 3�;5 bărbat (377,
2111 Kpev I I I li39 I I I I 1 I I 639 I I I rna nt la upa
21sJ Kp6vr.� -I I A I 221 I I I I I
I I I ) me i (2p21)
) unOei corăbi
2191 K-n:cn . . • 1 54 ( ?) l I I 54 I I I I I I I I I I
2201 KT"/icrv 243257 242255
225
(225Proră
). cude coroanăcorabie
342 1 mural
(24Ni5)k. ăe lspren quadristingagă
Zeitate
-;;� I ---iI --1I --- (342)

2211 Kuv(crxoc; 33313 0 I I I
. I 332 I I I
I NiEroske ((332)
330, 331 )
I II Vultur delfin
222! Kupoc;
I
I 447 1 I \
·- .
.t-1 7 şi
1
223 A�µ�xo� I I 25 8 I l I 25 8
I I I I I I I I I
224 1 A��c13TI�
I 5 81 I I I I I I I I I 581 I I I I
225IAcoVTl3�� 582 1 J l I / I
I l I 5 821 I I I
2261 AEOVTWxO� I 300 I I I
I I 300 I I I I I I I I
227 1 Acoxwv
I I 1 40 ( ?) 1 40 I I [ I I I / [ I I (40)
1
Vas
228 Acw3txo�
I I 1 41
I I 'I I I I I
('l)
41
42 ( ?) 42 I I I I
Heracles trăgtnd
cu arcul spre
dreapta (41) (42)
Aa:wµ�3wv 43 ( ?) 43 Spic sau frunză (43)
3 43 334 3 Nike ln quadrigă
344 44 (344)
1(o 'Ent3�!LOU}
230 Aa:w�3wv
I 1 I I
296
297 I I I I I I I I I 1 296
297
Călăreţ (296, 297)
1
231 Atwv
I �::3 I I I I �:� I I I I I I I I I �u (298 , 299)
2321 Atwv (o AcoVTWxOU) ! I
I 00 I I I I 300 I ! I I I I I
2331 AOxwv [ SOO I I I I I I 500 J I I I I
2341 Aoxwv (o 'Ano)J-wvlou) I 491
I -····-··-· · · --
I I I I I I I I I 1 I
..
1 491
I ·�·--·-
235 1 Aoo�v3po� J J J ( ?) I 44 I j
« J J I j I j J Bone ă şi slea
� (44)
� 361 !\fav-rl&a:o� I I I 270 I I �7() I I I I ; I 1 I I Lipsă (270) �
(continuare)
w
w
l
Cirel grupe li e.pe.rtlne stampile.
Nr. Mn.gfs. Patroni· Produ· Slnope
crt. Numele tre.t mic cf.tor Hem· Cherso· Dl· Simbolul
The.sos clee. nesoe Pe.ros Rhodos Cos Cnldos verse
Ste.m·
pile T1l!le
--- --- --- --- ---
1 2 3 4 6 6 7 8 9 10 11 12 13 1' 16 16
Leu pe taur (3 1,
237 Mcxv-rUh:oc; 31
3002
31
3002 302, 303, 304' 3005,
(o Ilp<a>-rcxy6pou )
303 33 30 6, 307)
34 3004
3005 35
306 3006
30 7 307
1
I ·-1 I I I I �� I I I I
238
I �:� I
Mcxp�
45 ( ?) 45
239 Mcycxx'Ae:!8'l]c;
I 46 ( ?) 46
Neclar
Plantă
(45)
( ?) (47)
(46)
I 47 ( ?) 47 Faclă
240 1 Mfy<a>v
I �7 ( ?)I I 8
7
I I I Cap de femeie
I I
(49)
50 ( ?)
241 49 ( ?) 49 I Faclă
Mfywv1c;
50 Neclar (50)
52 ( ?)
51 ( ?) 51
I
Pasăre spre dreap-
52 ta (51)
(52)
1
Lecythos
242 Me:t . . , .
I· 1 59 ( ?) I 59 I
I I I I (59) Pasăre spre stln!(a
243 1 Mhcxv8poc; I I
I 267
1 267 I
I I I I Trofee (267)
244 1 Mcve:xpciTl]c; 1
743
I I https://biblioteca-digitala.ro
I 1 743 1 I
·�
!"
1
245 MM)c;
I 472 1 I 472 1
i
e..
Cap de Silen (269).
ă
246 McvCax°' 239 239
269 269 Protomă de leu
O'
spre dreapta (304).
;z
�
275 275
I
304 304 Zeitate feminină
328 328 rezemată de un fus
nul abundenţei lu
If
338 338 de coloană cu cor-
I
366 366
838 mina stingă (328).
838 Ciorchine (366)
ii
S'.
::L
„
1
247 MevLc;
I 295
1 I 295
I
MB Mevwv
Zeitate feminină lu
271 picioare spre dreap-
284 ta (271).
Proră de corabie
(284)
1 1 53 ( 'I )
I
-
249 Mro • . .
I 53 Ramură (53)
1
250 M'l]Tp68wp°'
I 379
1 I I I 379
I I I I- -I I I Vas
I I 1 I I I I I
251 (6 A.&'!]vhrnou )
I I I 1 I I
308 308
Ml)Tp68wp°' 309 Stea (308)
309
•
310 Helios (309, 3 10)
310
1
252 ML8cxc;
I J I 335
1 I 335 1 I I I I I I I Ramură (335)
249 249 Vas (249).

253 Mr..&pcx8iiT'l]c; Leu şezlnd pe u�
305 305
:'\eclar ( 'I) (374)
374 taur răpus (305).
I
374
I I Cap femeiesc cu
I I I
254 ML.&pL8tXT'l]c; 246 246
352 coroană spre stlngu
352
(246). w
Vas ( ?) (352) :..>
-..j
�
(contin uare)
1·
00
! I1--,- I1 ·Ij
Oărel grupe H e.pe.rtlne stampile.
Numele
Me.ills·
trat
I
Patroni·
mic
Produ·
cltor
\ 1 I Slnope I Here.- Ohereo·
neeoe
l_l_ --,-
Paroe
2- ls � 16
Rhodoe Cos
. Dl·
CmdOll verae
Simbolul
I I
Th""°" clea
;1
' Ste.m·
pile. Ţigle
--�
-
- - ---· --7
-- --8- --9-- _ l_
O
_ _ _
16
_
6
I 288 1 ---1 28; I

2 s
255 1 I I I I I I Lipsă (288)

1 1
Mr.&pîtcXG'n)c;
I
I !;: I -, I I I I I I I I
256 M�v 473
474
CiCioorchirchinnee (4şi48).măr
-
257 38 380
4408
('I)
M!xoc;
448
449 839 449 8 39 (449)
258 MLxpCoti;
3 82
383
273 273
382
38 3
înZeipitac(3iteo8are2,femi3(273)
Cal
nină
83 )
259 MLXp!cc; (li 'ApiMccy6pou) 311
312
311
312
Trofee ( 11, 2,
313) 3 31
313 31 3
2601 I
·-·--
38 1 381
MLXpLO
I
261 1 Mr.l.nci3'1); :184 1 I 772 1 384
! I I 172 I Fulgere (772)
( 0 Te:taiXv3pou )
3 1
2 62 I MLA't'Lcl3'1); 1'
I I 31 4
1 I I Fulgere
263 1 Mtwlwv
i
717
1 I 1 �1
/ ! !
264 1 ML't'po�iianji; I n1 I
.
i 771 I I
265 / MvcxalfL«X� 773 I I I l 773 /
266 ( 'l)
53 53 315
MV"/)01.>CÂijt;
383155 385 faţă (5de3) femeie

Cap ln
2!i71 283295 283259 Prorăde corabifemie(n2i8n5ă)

I
Mvij<nc;
386 386 rezemată

deabundecolonanăţeideculnuncornul
Zeitate
fus
I stingă (329) mina
(3 1 6, 3 17 ,
I �n I I -, I �u l I l I I I I I 318) Nike
;691 Mutaxot;
I I 1 54 ( I 54 I I -. I I I
'l) I I l I I re e ie
2701 Mu·dwv
I 522 I I I l I I I I I 522 I I I I 1n:�: cer: (52r:)d
271 1 N&vwv
I 4 92 I I T I l I I I l I 492 I I l
2721 Ne:nc&vop�
I l 269 I I I 269 I l l l I l I I l Silen
2 73 1 Ne:uµ'fivLot;
l l r 4-;-1- I I 447 l I I ��1 � e -
I I I I l fin � ; d l
şi
2741 N!xcr:
I I I 744 l I l I I I I I l 74î I
2751 N!xcr:yit; I I - I 642 I l I I l I I 642 I I I I
nă (55(5)6)--- ---
2761 Nlxcr:pxot; 1-- 1 -u I 643 I I I I I I I 643 I I I I
2771 Ntx!cr:t; 5I �a6 < ?> 5556
( 'l) I MiPasăre
1 I
- --1-- 1
i I I 5 23 235 I Satir (235)
278JI Nuc6'rncr:Lot; I 475 I
I
I -1 1 5 I
'
w
w
<&>
I �
(continuare)
li
I c..o
t: I
• I
Cos - --- ---

CArel 1111pe
1 apartlne stampila
--- --- ,--- --- --- --- --- --

mic cil.tor
I ::\Iagie· Patroni· Produ· '
:1 1 ��
Numele Slnope Simbol
Hera· (,'herso- Di·
Th8808 Stam- ele& nesoe Paroe Rhodoe Cnldoe velll8
pile Ţigle
2 4 5 6 7 8 9 10 11 12 18 14 15 18
I (226, 227,
279 N(xwv 476 226 226 Proră
22 8 )
227 227
228 228
229 229
28 0 1 1 372 1
N!11cx� 372 l I
Vulturul
finul (372)
şi del
28 1·1 Nom . . .
I -i 7i I 4 77 1
2 82 21 21
2198 2198
Nou11�111oc;
22 22 Pasăre spre rlrea p

2210 2210 ta (278)
278 278
28 3 1 Noomc; 644
I I 1 l I
644
284 1 Ee:î111c; 718 1 I [ [ I ns
285 1 Ee:vcxpE'!oc; I 58 3 1 I 583 1 I 1

28 6 1 Ee:v6cnpcx'!oc;
I 584 I I 584 1 I 1
(5 I re
2 87 1 Ee:v6'!111oc;
I I 523
1 I 52 3 1 I j I �� de rodie
2ss! Ee:vocpciYr)c; I l 585 585

I 1 I I I
I
Floare de rodie ln-
I
289 EEV6ipotV"t'OC: 524 524
525 525
tr-un cerc (524) (525)
586 586
1
290 Etvoipwv
i 58 7
1 I I I I I I 1 58 7
291 1 . �m.uµxoc; I I 1. li45 I I I I I I (j45 I I Faclă aprinsă (645)
;� 1
2 'OµipotAtx6c;
I 450
I I i I 450
I I I I I I Sl·oică
1
293 'Ovota(otxoc;
I I I 1 646
I I I I I (i46 I I I
1 1 7 ( ?) I 57 I
I I I I I I I I I I I
294 Ilotvip:Xv7Jc; 5 Kantharos (57)
58 ( ?) 58 Neclar (58)
1
295 IIiXxotc;
I I I �5 I I
229
I I I I 1 745 1 I I Neclar (745)
296 IIiXx7Jc; 22\.l Figură omenească

282 282 neclară ln p�cloare
320 320 (282)
1
297 Ilotpta"t'oipiX. .. 1 59 ( ?)I I I 5 9 I 1 I Pasăre
1
298 Ilotat)'.iXp7Jc;
I I I 360 I I 360
I
1
299 IlotatxiXp"l)c; (6 �7Jµ"IJTp(ou ) I 319 1 I I I 3H I
I I I I I I I I Kerykeion
1
300 IliX"t'ot1xoc;
I I I 250
I i 250
I J I J I J I J [ Kantharos (250)
�;rs
1
301 Ilotuaotvlotc;
---,��-,---�
1
- ��,------,
- ,...-�
--
I
I
�:� I
589 I
1
I
60
( ?) I 60 I I
[
I
j
I
J
I I �:� I I I I
J
(6
cu panglică
"'
302 Ilei.a(aTpot"t'oc; I j J I 589 I I I ....
-
(continuare)
"'
CILreJ lrUP8 li a.partlne etunplla. ""'
Produ·
1
l..:>
clLtor Oharso-
ii
�
Ma.sls· Patroni·
z
BI.nope
Numele tra.t mlo Hera.· Simbolul
.: Dl·
-
Thasoe Btam· olea. neaoe Paroe Rhodoe <Joe Cnldoe verse
Tlll:le
'"I I Necl:i_:__(726)
l 2 3 ' 6 6 7 8 g 10 li 12 13 1' 16 16
772256 I 71 72625 1
jI 320 I I I I I I I I
II�"'
3041 /
__
(6 'Amur.civrou)
II>.c1.G"MpX!87Jc;
321 I I I I 320321 / I I I I I I I
Figură de bărbat
(321)
3051 Ai�rt x c; p o
I I �:! I I I �:� I I
I I I I I I I
II
3061
.
Ilo>.uxA�c;
I ;!: I I I I I I I I I I I ;!: I I
'°' 774
I
IIo>�p •nK
Il
3081 o>.O Ţ� p
I �: I I 1 I I I I I I ::: I I I "' I Cap cu barbă
x
I 322 I I I I 322 I I I I I I I I I
309[ I [ 2 1 613 3 I 6-� I 2 4 \
( 'l) I I I [ \ I I I Trischel (61)
( 'l)
I
Ilo>.uvc1xoc;
74 3657 j 7 Ci366orchi,) ne( (352,

31 0 ,[I 323 1 442 1 j ::ii2637 1 442 I I '
3111I
Iloae:18wv1oc;
1100!81:1� ( 6 0e:rtp!wvoc; )
353
I ,[ I i I I I Tripled 442)
:i24
I I I
Zeitate324,femi32n5i,nă
I 326323245 326327 325
(323,
326, 327, 329) 328,
3232897
I 32 328329
312 IloaLBwvLoc; 231
232
275
231
232
275
1 ClotthlD<
Trofee
(231, 232)
(275)
1 �
1 6263( ?) I 6263 I I I
313
314]
flo)..m p Toc;
1 64 < 'l) I 64
I I I -
I I
I I I I
Liră (62)
Kantharos
I Harpun (64)
(63)
1
n PlJ�evixc;
315 fl plj�(�OÂLc; 1 65 l
(1'l) 65
I l I
Picior de om sau
cornul abundenţei
3161 flpu't'IXVLc;
I ::� I
449
450 1 I l I Scoică (450)
317 flp c.>T1Xy6p � 292
301
302
303
292
301
302
303
I Cal de mare
Leu
( 292)
(301, 302, 303,
304, 305, 30�, 307)
304 304
305 305
306 306
307 307
318 fi(o pc.>T1Xy6pixc;
Kuv!axou ) \ 330
331
330
331
Nike
Eros
(330, 331)
(332)
332 332
i
I
1 I
319 336 307 (336)
Ornament la pupa
Il pw't'oc; Lipsă
340 336
344 340 unei corăbii (340)
354
375
377
I 344
354
3 75 I !
I
I
Kantharos ( 35-1)
Nlke conduclnd
quadrlga (344)
I
:i77
I I
J
I
307 Lipsă (375).
I
I I
I i
i I I I I I spre dreapta (377)
Cap bărbărlesc,
I
I I
I IIUflr,c; I �� I l .... .
320 ! !
255 Tripied ? (255) w
381 w
(continuare)
-
"t
CArel grupe li apa.rtlne etamplla
:......;..:...
verse
--- --- --- � Ţigle
Patroni· Produ-
-
Mall l•· Sinope Simbolul
:-;urnele trat mic cil.tor Hera- Cbel'llO- Dl-
I
CJoe
22
:i Tbaeoe Stam- clea neeoe Paroe Rbodoe Cnldoe
1 2 3 4 6
( '1)
6 7 8 u 10 11 13 14 15 16
321 Ilu6lwv
I 1 6667 ( '1)
66
67
Harpun (66)
Scut şi monogra-
68 mă (6 7)
Coroană \Şi mono-
69 ( '1)
68 ( '1)
69 i
Trident (68)
701 (1) 701 (69)
7 ( '1) 72
I (70)
gramă
72 ( ?) 7 Monogramă
(71)
734 (( '1)'1) 73
Tripied (73)
(72)
Coroană
7 ( ?) 74
I
Kerykeion
I 75 75 S:, geată (7 5 )
322 1 II uAii3'1)c;
1 89 ( '1) I 89 l I I I I Ciorchine
323 1 II u6oyCvtjc;
I 592 I I I a92 I I ----
:1241 526 6
52 7 I - 55227
Ilu663wpoc; I Floare de rodie
1
într-un certo �526)
I ti4 8 648 Floare de rodie

(5 2 7 )
:125 1
( 6 'ATto),),wv(8ou )
J f o 66)(pl'jO'TOt:; 333
:i:H
:1:15
:l:lfi
I
I
I
333
334
335 I I (333,! 334)
Ornament Ia pupă
Ramură (33 5 )
_!
336
! I
:126 ! 1 76 I
-1--1-I
___ __ _ ------------·
1
PtVO(.LEv'l)c;
I
---·
I
1 77 (?)I
T- ( I/) 7(i I I -I Delfin (76)
I 78 ( I I I I I
-�
32 7 778
I
1
I I I
�ihupoc; I
7
�
?)
\
32ş :E6evv8a.c; 528
1 I I I I I I 528 1 I I
Floare de rodie
I
(528)
3:w\ -l!l:l
I I I I I :'!'3 I I I
3JO�
:Et:Aa.v6c;
II :l4!1
I I I ( '1) (349)
3 78 1 i
Cornul abundenţei
!
E <µ"'-<w• :i4!l
I
I
I I I
378 Cap cu barbă,
I
I
I spre dreapta (378)
1
331 1 I:îµ.0<; (o �a.µ.a.T p(ou ) .1 94 I 4!!4 I
I
I
I H4
I I II
Pasăre ln centru
444
:132 :Etvwmwv
445 445 I (444)
I I I I
Pasăre la dreapta
I
452 452 (445).
' Crin (452)
:i 33 79 ( '1)
80 ( '1)
:Exuµ.voc; 79 Kerykeion (79)
8 1 ( '1)
80 Tolbă (80)
81 Ciorchine (81)
82 (?) 82
Crater (82)
83 ( ?) 83
Faclă aprinsă (83)
84 ( ?) 84 Vas (84)
\
334 I:6a-rpa. . . 141 I I 747 \
335 \ I: 6a-rpa.-roc; 593 I 593 I I
:i36 I I:Ttfqia.v0<; I
I
214 214
I Ciorchine (214)
I
291 291 Leu alergtnd, spre
I
299 299 stinge (299).
raze
I
310 310 Stea cu 10 (310)
313 313 Kerykeion cu fundă
319 319 (319)
I
321 321 Trofee pe un soclu
38 8
371 371 (313)
388 Kantha1·05 (388)
I
!:.:>
9'
�
(continuare)
::.>
.;..
--- ---1 --- --- _::_ i-=-

Cl!.rel 11rupe li aparţine stamplla
1i
pile T111le
Maals· Patroni· Produ-
-
SJnope
Numele trat mic ci!.tor Hera- Cherso- I Dl- Simbolul
� Tbaaoa Btam- clea Rbodoa C08 Coldos verse
775 I I I I
1 2 a ' 5 6 1 8 o 10 11 12 13 14 15 16
3371 l:-rpci-rnrn� I I I I I I I 1 775 1

3381 l:-rpci-rc.iv 0 . Ciorchine şi tncă
I I I 65 I I ] I I - I I 650 I I I I simbol nedeflnit(650)
un
339\ l:uµµaxoc; I l I - -I 5 4 I I I
9
I 54I l l -I I
9
34o1 l::plaxoc; 9
l 45l . l I I I I I 49� l I I I
3411 l:wBaµoc; 9
I 55I I I I I I- I I Î 5 9 5 1 I I I �� \�� ) H el i os in
342, l:c.ixpciTIJc; l 9I I
9 64 I I I - , / I I 649 I l \ I Faclă aprinsă (649)
343\ l:c.iatl<Aljc; I 561 I I - r- I - I --1 -l l 596 î I I I
344/ l:wa-rpaT� I �� I I l I I I I I I 597 I 1 747 1 I (5��)
re de rodie ( ?)
345/ l:c.i-rci8ac; I :�� I I I I I I I ::� I I I I I I

34til l:c.i-r�pLX� J I I 279 I j 279 I I i I I I I / l :e:��e (;��)
347/" TdaavBpoc; l [ I \ Fulgere
__ __
- :- I 314 I I I J \ :H i
I \ [
348 1 �t��:;6�rtou)
·-
I 1337
I I I ��1 I I I I I I I I
3491 TCÂaµwv [ I 498
I I I I I https://biblioteca-digitala.ro
9
I4 \8 I J I \ ]
("1) (315)
Neclar. Ciorchine
350 T&U6pcxc; 315 315
365 365 Lipsă (365)
I
383 383 Cal ln libertate,
spre stlnga (383)
1 T7jÂi(J.CXXOC: 1 85 (
?) I 85
I I I I 1 Stea cu 8 raze(85)
1
351
I
I I I I I I I I �� I I I I
352 TC(J.Clp:l(oc; 598
1
599 Spic (599)
I
I I I I I I I I I �� I I I I
353 TL(J.CXO"oty6 pcxc; 600
601
1
354 TL(J.63u,oc; 602 \ I 1· I I I I I I l l I I 602
1
355 TLfLOXpliTTjc;
\ \ ·-
1 I I I \ I I I I I
290 290 Lipsă (290)
356 TL(J.OÂ�Wc; 215 215 Ciorchine (215)

350 350 Cornul abunden \ei
368 368 (350, 368)
\
357 T'fLouppo3oc;
1 1 I I I
1
603 603
358 "DJ.oc; {o <l>LA!axou)

338
1 I I 338
1 I I I
1
359 <l>ot�VLOC: 294 1
.�
I 294
1 I I I Cap cu barilii în
cununat, spre stln
88 ( ?) I
3601 cll c(3L1"t'O� 86 ( ?) 86
87 ( ?) 87 ga (86)
88 Cap de femele, spre
sttnga (87) <:.o
Neclar (88) ....
-.!
ct
(continuare)
w
I
CArel 11rupe li aPartlne stampila
� I
� llllllll •· Patmnl· Produ- Slnope
Numele Simbolul
trat mic clltor Hera· Cberso· Dl·
I
TbllS08 Paroe Rbodoo Coe Cnldoe Ve
I
Stam- clea neeoo
I
Ţigle ?'lle
plia
--- --- --- ----
I
-
.,
36 1 1 3
1 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 11 14 15 16
I
I I I I I I I I I I I :14 0
I I
40
I
<l>�µtric; (6 0ua!)..e:w )
3621 <>••"' (b „_,TOU ) I 341 I I I I I I I I I I I '4 1
3631
,
<l>t).ix!vLoc;
I I I I I I I I I 65 1 I li 51
I
ciaprioareDnesămetracuin olmin faclnapiă-

------
\
!
238 238
364 I <l>t)..·� µwv
287
318
287
318
dreaptă
Căl ă (238)pas spre
reţ la
sllNingake(28in7) picioare
3651
I I I. spre stlnga (318)
r 776 1 (7��nct centru
I 776 1
_____ -- -
1 I I J ! I J I
1 I 111
3661
<l>tA"îvoc;
I ;!: I I I l I I I I I I ;!� I I I
<l>!)..mnoc;
3671
I I :i: [ I I :�: 1 I I I I I I I I
<l>t)..(axoc;
"i "'"""""°' I �I I I I I I I I I �I I
.
I I �re ''2'1
20 ( 'l)
Lipsă (216)
Satir mergtnd spre
89 ( ? )
369 IJIV.oxp 1fr1ic; 20 216
dreapta duce ln
90 ( ? )
36 ( 'l) 36 236
89 355 spinare un furtwi
216 90 369 pentru tras vinul
236 376 (236)
355 384 Ciorchine ( 89, 355)
369 387 Cornul abundenţei
376 (369)
387 384 Delfin (20)
I
370 <l>V.wv(3ixc; 530 530
Scut (530)
531 531
Soare (605)
605 605
1
371 <l>(i..wv
I I
451 451
I I I I Spic de griu (451)
1
372 <1>6p�«c;
1 1
388 388
1 I I I I Kantharos
Nike ( 3 16, 3 ţ7,

373 <l>opµ(wv 316 316 3 18)
317 317
I
318 318
91 ( ?)
92 ( ?)
Tolbă cu arc şi
374 XixLp�ixc; 91 săgeată (91)
92 Ciocan de pietrar
(92)
I
375 X«p1�cv(3ljc;
452 452
I Crin
$
�
( co11lin uare)
i:.:>
, ""
U aPartlne stampila
o
t
Olrel ll'UPe
�
o
-- ----
Mail•·
---
Patroni · Produ-
----I --- ---

Slnope
cător
Nnmele Simbol
TIg1e
trat mic Hem· Oheno- Di·
1'h8BOB Stam· clea neeoe PBfOll Rhodoe Coe Cnldon V01'1e
10 11 18 u
Pile
1 1 l 734 1
2 3 4 o 6 7 8 9 12 18
Amforă
1 15
376 Xixpµoxpch"l)t;;
I I I l 73-I ! I (734)
377 1 Xopeîot; (6 Auxwvo.; ) 500
I I I 500 I I I I I
3781 Xop-fiyu1>v 1 I
3-12 342
I l l I I I l Nike ln quadrigă
I
379 1 Xop-fi ytV
I I I 343
I 6 6 1I I I
I
:ll:J
:lH
I
\344)
quadr:gă
344
Nike ln
I
( 6 Aeµ�8ovTot;; )
1
I
380 Xpuacip liOli
I I 0 I I I
1
�.
I
I I I I I
I
381 1 'Yciµµti;
I 307 307 Leu triumfător
I (307)
şezlnd pe un taur
răpus
3821 �LOVU0'68wpc'.; 3\JO

II :rno
I Cap de i>ărba l
spre stlnga
I
I
I I
I
I
i
I I
'
-----
I I
383,
�
I
I I
Elt•J8cvpo� I 635 i 635
I
I
CONCLUZII
Amforele stampilate care fac obiectul studiului de faţă s-au dezvoltat

din amforele mai vechi, nestampilate, pe care cercetătorii le consideră
de obicei ca fiind numai obiecte de cult. Este drept că se găsesc astfel
de amfore în morminte şi în temple. Dar aceasta se leagă de o epocă
în care oamenii nu despărţeau ritualul religios de viaţa practică. Calul
tele, apoi uneltele, armele, idolii şi mai tîrziu monedele - toate aveau
de călărie, podoabele, vasele uzuale din cursul vieţii, animalele, alimen
rituale mai mult decît celelalte obiecte. Totuşi, nu trebuie Ră tragem

şi semnificaţii rituale. Amfora cu vin desigur că era folosită în scopuri
concluzia că oamenii ar fi folosit-o numai în acest scop.

De altfel, amforele pe care le găsim -ionice, samiote sau din Chios
sînt atît de numeroase, încît oricîte ofrande s-ar fi făcut templelor şi
oricîţi greci s-ar fi înmormîntat cu amfore la căpătîi, tot nu s-ar ·justi
fica numărul lor. Să mai luăm în considerare şi faptul că resturi a sute
şi mii de amfore se găsesc, întîmplător sau prin săpături organizate,
în locuinţele antice din secolele VI-V, în straturi vechi de cultură mate
rială, depărtate de temple şi de necropole.
Să ne gîndim şi la dimensiunile vaselor. Ele aveau o capacitate
obişnuită de circa 20 1 ( corespunzînd măsurii de 1 /2 metret). Nu vedem
cultului. Nici marcarea amforelor cu semne nereligioase nu s-ar explica

posibilă şi nici necesară o amforă de această capacitat.e pentru uzul
în ipoteza amforei folosită exclusiv ca obiect de cult. În sfîrşit, formele

vasului dovedesc că el avea o întrebuinţare practică de zi de zi, aşa
după cum am arătat şi în capitolul int.roductiv.
să adunăm , cu răbdare, toate fragmentele pe care le găsim în săpături şi

Dacă într-un viitor pe care-l sperăm cît mai apropiat, vom porni
dacă vom face o înregistrare ştiinţifică a fiecărui ciob, punctul nostru
află în depozitele arheologice de la Istria şi de la Bucureşti, din materialul

de vedere va fi cu siguranţă conffrmat. Deocamdată, din cît ştim că se
publicat sau aflat în studiu şi din ceea ce ştim că există în grămezile

de ceramică de rebut de pe şantiere - putem trage concluzia că numărul
mare de amfore, ca şi locurile în care le.găsim, dovedesc o folosire zilnică
generală şi de�tul de timpurie.
-352 11\lPOnTUJ, .un·o 1n: r.0 H i;'f_\-'[PIJ,_\TE T•.\ H\T H L \
Aceleaşi resturi arheologice pe care le găsim la T stria şi care indică

sfîrşitul secolului al VII-lea, şi mai departe sec. Vl şi V î.e.n., în între
gime le aflăm şi în Cuban, în Crimeea sau la Olbia. Aceleaşi fragmente
apar şi la Tariverdi, în teritoriul I striei, la 20 km departe de ţărmul
mării. Resturile amforelor indică aşa dar pieţe de consum nu numai în
oraşele de pe ţărmul mării, ci şi în regiuni destul dt> depărtate în interior.
Toate acestea ne îndreptăţesc să spunem că în <'Hprinsul secole
lor VI şi V î.e.n., legăturile de schimb între grecii antici şi triburile de
pe litoralul de vest, ca şi de pe cel de nord, nu mai erau întîmplă
toare1. Cel puţin cu 200 ani înaintea amforelor stampilate exista în
aceste regiuni un eomerţ organizat. Grecii stabiliţi în 8Pcolelt> YI I
VI î.e.n. în Pontul Euxin aveau nevoie de vin şi de ulei ; popu
centrele de producţie erau în lumea ionică, adică acolo dP unde veneau

laţiile băştinaşe s-au deprin8 şi ele să consume ace8te mărfuri, iar
coloniştii. Aceştia cunoşteau drumul, aveau bani şi corăbii, po8edau pri

cepere şi interes negustoresc. O dată cu dînşii pătrundeau şi mărfurile
lor, fie pe litoralul de vest, fit> pe cel de nord, iar o dată cu mărfurile,
amforele. Aducătorii mărfurilor ridicau totodată produsele locale, pe
care le transportau în regiunile din sud.
Dacă. punem alături cîteva tipuri de amfore din această epocă găsite
în U. R.S.S. şi la noi, vom vedea imediat că ele sînt întru totul asemă
nătoare, tot aşa cum asemănătoare sînt şi cele ionice, corintice şi attice
care se găsesc la Olhia, Panticapaion, ChersoneRos etc. Rau la Istria şi
Tariverdi (fig. rl3 ) .
Asemănarea între amforele găsite în U.R.S.S. şi cele găsite la

noi dă imediat convingerea că de la Bosporul cimmerian pînă în Dobrogea,
începuturile comerţului în secolele VII-V î.e.n. au avut un caracter
unitar ; aceleaşi centre de producţie răspîndeau aici aceleaşi mărfuri ,
oferindu-le unor consumatori care trebuie s ă f i avut 8 i P i conditii de · '
viaţă asemănătoare.
Dacă examinăm amforele nestampilate care se găsese, întregi sau
fragmentate, în depozitele şantierului de la I stria sau la Muzeul de anti
chităţi din Bucureşti, vedem că ele au forma unui ou, adică sînt mai
puţin alungite şi ascuţite decît tipurile care încep să apară în secolul
al IV-lea. Torţile sînt scurte. Gîtul, mai puţin lung, este de cele mai
literă mare, vopsită. Altă categorie, din aceeaşi epocă, prezintă pe pîntece
multe ori însemnat. cu linii roşii sau de alte culori, cîteodată cu o singură
eîte una, două sau patru benzi orizontale şi paralele, vopsite în· genere
în roşu. Î nălţimea obişnuită a vaselor variază între 0,68 şi 0,72 m . Amforele
acestea, tipic ionice, datează din secolul al VI-lea î.e.n.
După observaţiile libere pe care le-am făcut pe şantierul Istria,
numărul lor este mult mai mare decît al celor publicate. Cantitatea
aceasta indică o deosehit de activă poziţie economică a Istriei, chiar
în secolul al VI-lea.
Dacă s-ar fi înregistrat la timp materialul <lin vechile săpături de
la Istria, făcute în straturile inferioare, am fi astăzi în posesia unor
date care să ne permită cunoaşterea mai exactă a relaţiilor comerciale
ale Istriei în această epocă timpurie.
l A. lessen, fpe'leCKaSI KOnOHH3al(HSI Ceaepaoro np11'1epHOMOpbSI, Leningrad, 1947, p. 50

11i urm.
CONCLUZII 353
Ceea ce nu s-a studiat suficient la noi, s-a studiat în U.R.S.S. î n

studiul de sinteză asupra săpăturilor efectuate în anul 19371 în necropola
de la NV de Olbia, sînt publicate ma.i multe amfore arhaice, asemănătoare
întru totul cu cele de la Tariverdi-Istria. Cele 14 morminte în care au
fost găsite aceste amfore se află în stratul cel mai adînc, peste care
este aşezată altă necropolă, mai nouă, datată pentru secolul al IV-lea
53. S. S.
Tariverdi- Istria 1954 ; B : din săpăturile lui T. N. Knipovici, Ia Olbia, 1937
Fig. - Amfore de acelaşi tip găsite Ia Istria şi ln U. R. A : din săpăturile
de Ia
(după „S.
A"., V I, p. 92 şi urm.).
î.e.n. Arheologul sovietic T. N. Knipovici, care a făcut săpătura, leagă
Analizînd ritualul de înmormîntare şi întreg materialul din cele 14

materialul de începuturile vieţii greceşti la Olbia.
morminte, K nipovici a constatat, în acelaşi cimitir şi în aceeaşi vreme

(jumătatea secolului al VI-lea î.e.n.), două grupe etnice (greci şi localnici),
ceea ce indică o comunitate de viaţă între colonişti şi băştinaşi pică de
la începuturile istorice ale Olbiei.
Acest a nu este singurul tip de amfore anterioare stampilării. î n
trei rînduri de cîte trei amfore întregi, aşezate (probabil din motive
1 950 s-au găsit la Istria, sub podeaua templului grec din partea de NE,
rituale) cu gura în jos. Edificiul fiind bine datat pentru secolul al V-lea
paCKODKaM 1 937 r.) ln

1 T. N. Knipovici, HeKpoaonb B cesepo-socTOlfHOH lfaCTH OnbBHÎÎCKoro ropOAff� (no
„S.
A.", VI, 1940, p. 92 -1 06.
2S. Importul amforelor stamPilate la Istria.
354 IMPORTUL _.\lll'ORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
î.e.n., amforele, după o bună judecată, au fost integrate şi ele în această

datare. Dar ele n-au fost atribuite încă vreunui centru de producţie.
Tipul acesta este uşor asemănător ca siluetă cu amforele arhaice
ionice. Vasele sînt lipsite de alungirea elegantă a părţii inferioare, au
minerele scurte şi - ceea ce este mai izbitor - prezintă o umflătură la
partea superioară a gîtului scurt. Pe gît sau pîntece, urme de semne
făcute cu vopsea roşie. Înălţimea variază între 0,65 -0,75 Il'l.
Amfore asemănătoare-fragmentare -s-au mai găsit la Istria în multe
sondaje şi săpături, făcute în punctele în care au fost atinse straturile
arhaic şi attic. Aceste fragmente sînt în curs de studiu şi prezenţa lor
în număr atît de mare este interesantă. Am urmărit în depozite şi între
cioburile din grămezile cu rebut găsind 46 de fragmente şi gîturi umflate
întregi ori rupte.
Neavînd posibilitatea să stabilească, cărui centru de producţie îi
aparţin aceste amfore, cercetătorii noştri le-au indicat doar ca „amfore
ionice"1• Dar amfore de acelaşi tip s-au găsit mai de mult şi în centrele
din sudul U.R.S.S. Arheologul Max Ebert s-a ocupat de ele în chip
foarte amănunţit încă din 1913, în raportul despre săpăturile făcute în
19102 în Crimeea. În patru din movilele săpate el a găsit 12 amfore de
acelaşi tip, cu gîtul umflat.
Celălalt material arheologic găsit acolo reprezintă 377 vîrfuri de săgeată
de tip scitic, o tolbă, un kylix, un ulcior de vin, două cuţite de bronz
ornamentate cu grifoni, două pumnale scitice de tip akynakes şi multă
ceramică arhaică greacă, cu figuri negre. Scheletele, pereţii şi podelele
mormintelor erau vopsite cu caolin alb. Aceste curgane din grupa de
la Mariţîn au fost datate, pe baza materialului - pentru sfirşitul secolului
al VI-lea - mijlocul secolului al V-lea î.e.n.
lacului Cazari şi Paşkovski3 ; săpăturile din 1 9 4 0 - 41 au scos la iveală

Descoperiri similare s-au făcut şi pe Valea Cubanului, în jurul
un mare număr de amfore cu gîtul umflat, datate, după vasele corintiene

şi ionice, precum şi după fragmentele cu figuri roşii timpurii găsite împreună,
pentru secolul al V-lea î.e.n. Raportul lui V. F. Gaidukevici asupra săpă
turilor de la Tiritake relevă şi el două amfore similare, pe care le datează.
pentru secolele VI -V î.e.n. şi pe care le atribuie Chiosului4• Dacă amfo
de la Istria. Înseamnă că, după amforele arhaice din prima serie, au

rele din sudul U. R . S. S . sînt din Chios, tot din Chios trebuie să fie şi cele
pătruns, atît la Istria cît şi în Crimeea sau pe Cuban, mărfurile Chiosului,

care în epoca aceea era un centru de producţie renumit (fig. 54).
Mai există şi o a treia categorie de amfore timpurii, de dimensiuni
mai reduse şi de o formă cu totul particulară, care provin din Samos
şi a căror urmă a fost deja prinsă la Istria, ca şi în oraşele greceşti d e
pe coasta d e nord5• Am avea î n acest caz d e adăugat u n al treilea centru
grec de producţie care a exportat mărfuri la Istria în secolele VI-V î.e.n.
În fine, la sfîrşitul secolului al V-lea î.e.n. şi în prima jumătate a seco
lului al IV-iea, încep să apară cu insistenţă la Istria, ca şi în celelalte
1 H. , I, p . 265 şi 370, fig. 1 63.

Max Ebert, Ausgrabungen au{ dem Gute Jllaruzin. Gouv. Cherson (Sii.d Russ/and), tn
„Pr. Zeit.",
2
I J,
3 N. V. Anfimov, op. cit„ tn „V. D .
1 9 13, 2, U. ; 3, G. ; 5, I, fig. 9 şi 10, p . 2-20, curganul 1 , J.
I.",
nr. 1 / 1 9.)1 , p. 1 1 0- 1 :.!8.
I.
5 M. Lambrino, L 't ceramique d'llistria, în „Dacia",
' V. F. Gaidukevici, op. cit„ „M. A.", 25, 1952, p. 82-33, f:g. 104.
III-IV ( 1 927-1 932), p. 366.
CONCLUZII 355
oraşe pontice, amfore cu o siluetă mult mai elegantă, cu mînerele lungi

şi cu fundul subţiat brusc sub pîntece, sau alt tip, cu întreaga siluetă
alungită şi terminată cu un fund mai ascuţit, mai prelung. Sînt amforele
imediat premergătoare începuturilor stampilării. Ele nu mai poartă
decît foarte rar semne cu vopsea colorată pe gît şi nu au nici un element
decorativ pe trup. Uneori, în locul unde capul de jos al torţei este
i �...
:
'
�
B
w
31
una din amforele găsite în săpăturile de la Istria, 1 950 ; B : acelaşi

Fig. 54. - Amfore din Chios nestampilate :
A :
tip de amforă, găsită în săpăturile de la Mariţin, 1910 (după Max Ebert,
!n „ Pr. Zeit.", 1 913, fig. 9, p. 12).
împreunat cu pîntecele amforei, olarul a făcut unul, două sau trei semne
alveolare prin apăsarea degetelor pe pasta crudă.
În muzeul şantierului Istria se găsesc mai multe amfore întregi din
această categorie. Ele prezintă trei tipuri diferite. Punctul exact de
găsire nu se cunoaşte. Se pare că au fost scoase din săpături întîmplătoare,
făcute în movilele funerare din necropola Istriei. Nici aceste amfore n-au
fost studiate. Nu par a fi din centrele vechi, Milet, Rhodos ori Samos,
de la care nu poartă nici o urmă caracteristică. După format şi pastă
nu par a fi nici din oraşele .Asiei, nici de pe coasta de est a Pontului
Euxin. Este probabil că provin din unele centre insulare necunoscute
încă, dar părerea nu este sprijinită de argumente sigure. În orice caz,
ele constituie cea de a IV-a grupă de amfore comerciale anterioare stam
pilării. .Astfel de amfore au fost găsite şi în mormîntul unei femei din
curganul nr. 1 0 de la Mariţîn, împreună cu un material ceramic attic
t
Fig. 55. - Amfore din epoca anterioară stampilării.
tn .•Pr, Zeit.", 1913, p. 27, fig. 28 c şi 30).

Sus : Desene dupl!. amforele din el>QC3 premergătoare stampilării, descoperite la Marittn (M. Ebert,
Joi : Amfore similare, descoperite la llltrla şi dewzltate tn muzeul aceluiaşi şantier (amfora din drenpta
este de acelaşi tip cu un mare nmnăr de amfore gl!.slte ln 1954 ln movila de la Jurilovca).
CONOLUZll 357
tîrziu, pe baza căruia M. Ebert le datează pentru începutul secolului al

!V-lea i.e.n (fig. 55).
Prezenţa pe teritoriul patriei noastre a amforelor anterioare stampilării
are o deosebită însemnătate pentru cunoaşterea relaţiilor timpurii şi a
schimburilor de mărfuri dintre sud şi tinerele colonii de pe coasta de vest
a Mării Negre. Studierea amforelor de import din această epocă arhaică
ne-ar da posibilitatea să cunoaştem multe lucruri noi şi în legătură cu
pătrunderea mărfurilor în interiorul teritoriului vest pontic, în mijlocul
populaţiilor locale băştinaşe.
Un astfel de studiu ar trebui să depăşească stadiul înregistrărilor arheo
logice cu caracter general, în cuprinsul cărora materialul este tratat ca un
simplu rest ceramic de epocă arhaică. De la observaţii sporadice şi de la
analogii mecanice pe baza publicaţiilor vechi, care nici măcar n·au conceput
existenţa amforei de uz practic în afara cercului religios, trebuie să se
treacă la concentrarea cercetărilor intr-un scop bine definit.
Un imens material stă la dispoziţia cercetătorilor, în special la Istria
unde nimeni nu s-a ocupat încă de adunarea lui, de studiul formelor, al
pastei ceramice şi al semnelor. Ar fi să se identifice şi să se clasifice în
primul rînd toate .fundurile, torţile, buzele şi gîturile amforelor arhaice, să se
ce>lecţioneze şi să se înregistreze toate semnele cu vopsea de pe gît şi de pe
pîntece şi toate semnele incizate pe care le poartă resturile amforelor arhaice
din depozite şi din grămezile cu rebut. Să se treacă apoi la organizarea
tipologică a materia1ului, la determinarea în timp şi pe centre de producţie,
O u o astfel de activitate susţinută, cu sprijinul datelor din contextele

la cunoaşterea frecvenţei şi a întinderii răspîndirii lor.
arheologice şi cu o lungă cercetare a descoperirilor făcute în alte părţi -

în special în regiunile arheologice din sudul U.R.S.S., unde analogia
abundă din plin - se va putea ajunge curînd la stabilirea unor date con
crete asupra condiţiilor în care s-au desfăşurat relaţiile de schimb într-o
epocă atît de puţin cunoscută la noi.
Studiul a.r trebui să so extindă asupra întregii perioado anterioare
stampilării, adică asupra secolelor VI -V î.e.n.
Noi nu am atins aici această problemă decît în treacăt, şi numai în
măsura. în care am fost obligaţi să avem un punct de legătură al stu
diului nostru asupra amforelor comerciale stampilate, din sec. IV-I i e.n.
*
cu formele şi stările anterioare acestei epoci.
Să vedem acum ce concluzii se pot desprinde din examinarea celor

1162 de torţi stampilate găsite la Istria, care fac obiectul lucrării noastre :
Importul de vinuri şi ulei la Istria în amfore stampilate este sigur
documentat pentru următoarele centre de producţie : 1 ) Thasos, 2) Sinope,
3) Heraclea, 4) Chersonesos, 5) Paro.s, 6) Rhodos, 7 ) Cos, 8 ) Cnidos (fig. 56).
La acestea trebuie să adăugăm şi produsele din alte centre, care n-au
putut fi încă identificate, şi ale căror stampile au fost adunate în grupa
IX sub titlul „Diverse".
Ţiglele de acoperiş au fost importate din Sinope şi , foarte puţine,
din Heraclea Pontică. Ţigle din Chersonesos nu s-au găsit la noi.
Proporţiile în care Istria a importat vin, ulei şi ţigle din centrele insulare
egeice, din cele de pe coasta estică a Mării Negre, ca şi dinBosporul cimme
rian, pot fi urmărite în tabelul statistic de mai j os, întocmit pe baza torţilor
(.o)
tJ1
00
SEMNE CONYtNT IONALE.
C=b .Centrele produc.Oioa.l"'e CQre

au ex-porto.l vinuri si uleiuri
() .Porlurile d. pe leriloriul noslru

i r. S•colele JV- J i .e.n .
c.ore impor\o.u ace�\e mârfuri .
• Regiunea clin st;nsa
..... �,
pe cale lereslrâ . amforele
Dunăr·,·, in care ou ajuns
cu mâ.rfuri qrue�\ i .
___ �
Fig. 56.
de azi al R. P. R.
- Harta centrelor de producţie şi a căilor de pătrundere a mărfurilor greceşti pe teritoriul
CONCLUZII 359
cu stampile sigur atribuite de noi. Pentru Rhodos am redus numărul la

j umătate, deoarece amforele acestui centru se stampilau pe amîndouă
torţile.
Nr.
de Gru11a
I
I
Centrul
ele productie
Numărul •tampilelor
pentru fie�e.re centru
Procentul fată de totalul
de 10:!:! stampile
I
ordine
I
!
1 II Si1:opc 357 :;5,00 o /„
2 I Thasos 288 :!8,�0 „
3 YI Rhodos 141 13,70 „
4 VIII Cnidos 54 5.30 „
5 V Pa ros 4 0,50 „
6 IV Chersonesos 37 3,50 „
7 III Heraclea 34 3,40 , .
oIo
8 YII Cos 22 2,20 "
9 IX Diverse 85 8,20 "
Total general 1 022 ex. 100,00
Stampilele complet întregite pe care le-am studiat pe baza analogiilor

găsite în publicaţiile consultate ne-au dat următoarele rezultate :
Necunoscute 38
Variante . 259
Intocmai 219
Probabile 25
Comparate in total . 541
Dublete 105
Diverse neatribuite 82
Nelntregite 239
Clasate numai tipologic 1 95
1 1 62 ex.
Cronologia generală a materialului (despre ordinea cronologică a

fiecărui centru aparte am vorbit în cuprinsul grupelor respective) ne-a
dat indicaţiile următoare :
1 Thasos anii 390 - 1 50 i.e .n.
2 II Sinope " 350 - 70
3 III Heraclea " 350 - 200
4 IV Chersonesos " 300 - 150
5 V Pa ros " 250 - 200
6 VI Rhodos " 220 - 100
7 VII Cos " 200 - 50
8 VIII Cnillos " 200 - 50
Simbolurile pentru grupele mai importante din acest punct de vedere

( Sinope şi Thasos) au fost adunate într-un indice alfabetic, dar n-au fost
urmărite în mod special în privinţa analogiei, pentru că publicaţiile folo
site de noi n-au avut reproduceri pentru toate şi deci n-au putut fi socotite
sati sfăc!;,toare.
Despre tehnica întrebuinţată la fasonarea amforelor, despre materia
primă, ca şi despre procesul de fabricaţie (frămîntare, ardere, făţuire ete.)
am vorbit la fiecare grupă în parte. Ne vom opri aici numai asupra uneia.
din laturile tehnologice care a preocupat pe mulţi cercetători şi care n-a.
' .„· -1·
�
· · ""
· ' .
. ll
l
"l
Fig. 57. - Sta mpilă thasiană pe care se văd fibrele lemnului (4/1).
fost încă lămurită : din ce material era făcută matrita cu care se aplica
stampila pe amfore, cine o confecţiona şi cum era aplicată Y
în lipsa unor ştiri literare din antichitate, o cercetare în această
direcţie este desigur anevoioasă, dar ea nu trebuie abandonată : observînd
Fig. • 58. - Stampilă sinopeană de pe ţiglă (matriţa a fost

săpată în os) (2/ 1).
cu minuţiozitate anumite particularităţi ale materialului, putem trage

unele concluzii.
. Iată de exemplu o stampilă din Thasos, în bună stare de conservare,
ele pe care am putut obţine o fotografie reuşită (fotografia mărită 4/1,
fig. 57, nr. 20 în text).
CONCLUZIT 361
În cimpul lateral al stampilei, acoperind delfinul şi uneori tăind relieful

literelor, se văd foarte clar o serie de linii paralele, foarte dese, imprimate,
fără voie, la aplicarea stampilei. Aceste linii reprezintă, fără nici o îndo
ială, fibrele lemnului din care era făcută matriţa.
Stampila de pe ţigla astinomului Isocritos din Sinope (mărită 2/1,
Fig. 5 9 . - Stampila cu scris necunoscut de la Istria (2/1).
fig. 58, nr. 446 în text)prezintă urmele unei structuri de os · secţionat.

Aceeaşi structură se poate observa şi pe o stampilă cu literele unui
scris necunoscut, găsit e l a Istria, de provenienţă desigur locală dobrogeană
(mărită 2/1, fig. 59, nr. 761 în text).
în masa stampilelor de la Istria am mai găsit un exemplar intere
sant, care ne-a dat o reproducere fotografică satisfăcătoare (fig. 60, mărită
2/1, nr. 328 în text).
Pe această stampilă, sinopeeană, se poate vedea clar cum meşterul
gravor a tras mai întîi linii drepte pentru fiecare rînd. Observate cu
atenţie la lupă, liniile marcatoare (mai ales linia a treia de j os) permit
să se vadă şi aici fibre de lemn, care merg paralel cu rîndurile, pe
Fig. 60. - Stampilă pe care au fost trase mai tntli linii drepte pentru
marcarea rtndurilor (2/1)
toată lăţimea stampilei. La alte stampile, tot de provenienţă sino

peeană (fig. 61, nr. 321 şi 376 în text - mărite 2/1 - ) , liniile pentru
marcarea rîndurilor drepte lipsesc şi scrisul apare foarte neregulat, literele
şi rîndurile intrînd unele în altele.
Nici la Chersonesos (fig. 61 , c măritl 2/1 - nr. 492 în text), după
-
cum se vede din stampila lui Nanon, matriţa nu se linia şi scrisul apărea
foarte neregulat, dar aici mărimea literelor, spaţierea lor şi o anumită
.362
a) Scris neregulat (gravorul nu a liniat �nticipat rindurile), nr . 321

din text (2/1).
b) Altă grafie neregulată pe sta mpilele din Sinope, nr. 376 din text (2/1 ).
c) Grafie largă caracteristică stilului din Chersonesos, nr. 492

din text (21).
Fi g. 61. - Diferite particularităţi de grafie.
CONCLUZII 363
cursivitate dau totuşi grafiei o eleganţă ·deosebită. Şi aici se poate vedea

structura grunţuroasă, caracteristică unui os secţionat.
În legătură cu ipoteza confecţionării din os a matriţelor, menţionăm
şi faptul că la Mangalia, cu prilejul săpăturilor din 1949 în faţa cazărmii
grănicerilor, între malul mării şi autostradă, s-a găsit o matriţă făcută
dintr-o placă de os, groasă de 0,015m, obţinută prin tăierea în secţiune a unui
arşic de bovină (desen, în mărimea natu-
rală, la fig. 62). Pe matriţă apare numele
AIAC gravat de la stînga la dreapta ; prin
imprimare deci, scrisul ar fi ieşit inversat,
în relief.
Din aceste exemple trebuie să conchi
dem că se confecţionau matriţe din lemn
şi din os. Ceea ce nu înseamnă că aceasta
era regula generală ; în alte centre de pro
ducţie matriţa putea fi de pămînt ars ori
mai puţin probabil - din metal. Pe matri
ţa cu care se făcea imprimarea, scrisul era
săpat de la dreapta la stînga, pentru ca
pe amforă să apară (în relief) de la stînga
la dreapta. Sînt însă destul de numeroase
stampile cu legenda complet inversată (nr.
596, 628, 54, 727, 738 şi 357 în text). Scrisul
inversat se explică prin aceea că matriţele
erau iniţial săpate greşit, adică cu scrisul
Fig. 62. - Matriţă de os de la
de la stînga spre dreapta, ceea ce a avut Mangalia .
drept rezultat că textul a apărut inversat,
aşa cum se vede în mai multe cazuri (fig. 63).
Părerea gen0rală este că matriţele erau confecţionate chiar de meşterii
olari. Dar trebuie să ne gîndim că nu orice olar ştia să scrie pe vremea aceea
şi în nici un caz atît de corect şi de frumos. Dacă analizăm unele simboluri,
putem constata că avem de-a face cu adevărate opere de artă scul'Pturală .
Este mai probabil că administraţia de control (astinomii, pritani sau preoţii
eponimi) avea meşterii săi gravori, aşa cum ştim că îi avea şi pe lingă ate
lierele monetare. În centrele producătoare funcţionau maeştri gravori
autorizaţi care confecţionau foarte probabil stampilele, sub controlul admi
nistraţiei oraşului ; acea1ta le prelua şi le deţinea, stampila refăcindu-se
de către administraţie. La. acea.s ă concluzie ne obligă şi faptul că stampilele
·
cuprind stema şi numele oraşului sau titlul şi numele magistratului.

Că meşterii gravori constituiau un adevărat c orp organizat o dovedeşte
şi faptul că stampile ale aceloraşi magistraţi sau cu numele aceloraşi
olari sînt executate de diferiţi gravori. Caracterul literelor, simbolurile,
precum şi formele dialectale sînt diferite la aceleaşi stampile ; pot fi
comparate următoarele stampile din text :
Nr. 253, 254, 255 Dionysios a lui Dionysios ;
Nr. 277, 278, 279 Hikesios ;
Nr. 311, 312 Micrias al lui Aristagoras ;
Nr. 320, 321 Pleistarhides al lui Apemantos ;
Nr. 326, 327, 328 Posideios al lui Thearion ;
Nr. 342, 3 43 Choregion al lui Leomedon ;
dii erite, 't'o, . . . 't'oe, . . . 't'ou ) .

Nr. 609, 610, 611 Agoranactos la care şi terminaţiile sint în trei forme
. . .
Poate că este cazul să revizuim cu totul vechile păreri asupra pro

ducţiei particulare şi să atribuim unei producţii de stat toate amforele
care poartă stampile cu stemă şi magistrat eponim ( Sinope, Thasos,
Rhodos). Dacă ţinem seama că numele propriu fără titlu trebuie să fie
Fig. 63. - Stampile cu scrisul inversat.
al unuia dintre producători, el nu poate fi <lecit sau al şefului de atelier,

responsabil pentru executarea tehnică a amforei-ambalaj , sau al pro
ducătorului mărfii. Amforele care nu poartă numele magistraţilor eponimi-,
stemă ori etnicon, ci simple nume proprii, sînt singurele care pot fi atribuite
unor centre de producţie particulare (Cos, şi mai toate stampilele de la
grupa „Diverse" ).
în această ordine de idei mai trebuie relevat şi faptul că atît la Istria,
cit şi în alte centre consumatoare, se găsesc un număr foarte mare de amfore
comerciale de diferite tipuri, fără stampilă şi fără nici un semn. Ele sînt
sigur de provenienţă străină şi au fost importate cu vinuri şi ulei din centre
necunoscute, desigur centre cu un comerţ neorgarizat de stat. După
toate caracteristicile tipologice şi tehnologice, precum şi după mediile
arheologice în care se găsesc, ele aparţin secolelor IV - I î.e.n. Au
CONCLUZII 365
fost importate deci în aceea�i vreme cu amforele stampilate, pe care l e

socotim c ă aparţin unei producţii d e stat. D e aici trebuie s ă tragem
coni;luzia că Istria şi teritoriul ei, ca şi regiunile din sudul U.R . S . S . , unde
situaţia este la fel, p rimeau în epoca elenistică mărfuri atît de la oraşele
state cu care aveau desigur înţelegeri economice, cît şi de la producători
Da un ie ven9au m1rfUrile în amfore Mstampilate î în stadiul de azi

particulari.
al cunoştinţelor noastre, nu se poate răspunde. Ştim doar că, în afară

de centrele de producţie identiiicate în stuiiul de faţă, alte .2 0 de oraşe
şi imule produce:;i,u cantităţi m'.l.ri de vinuri şi ulei pentru export. în epoca
în care amforele comerciale se stampilau, se găseau intre aceste centre
de producţie ora.şele : Lasbos, Byblos, Ohios, Sa.mos etc., ale căror stampile
nu se cunosc încă.
Ne m 1i p utem p une şi întrebJ.rea în ce m1sură şi sub ce formă măr
furile fă.ră. st 1�pile-certificat reu�eau să intre în concurenţă cu comerţul
de export orga.nizat pe baze sta.tale.
Ţiglele ăe aaoperiş pe care le-am înregistrat in seria 8, de la grupa II,
sînt, după cum am arătat, de provenienţă sinopeeană. Pînă acum citva
timp nu se cunoşteau alte centre de producţie care să fi exportat ţigle
stampilate. Astăzi însă lucrurile stau altfel. Stampila cu numele lui "Ew(Lot.;
gă.sită la Istria şi publicată de noi sub nr. 453 , dovedeşte că şi Heraclea
a exportat ţigle pe coasta de vest a Mării Negre.
S:i.vanţii sovietici 1 au dovedit că şi Chersonesul, pe lingă o dezvoltată
p�·oducţie de amfore stampilate, avea şi o producţie de ţigle de acoperiş,
pe care erau aplicate stampile cu numele astinomilor locali. în depozitele
muzeului de la Kerci se găsesc un număr de 36 de ţigle purtind stampile
cu exact acee1şi formă, aceleaşi dimensiuni şi aceleaşi nume de astinomi,
ca şi pe cele 2000 amfore cu stampila astinomilor din Chersonesos. Dar Cher
sonesul nu fabrica de totdeauna ţigle. Cel puţin pînă la j umătatea secolului
al IV-lea i.e.n., ştim sigur că nu fabrica, căci în materialul din săpăturile
arheologice de la Chersonesos, datat pentru această epocă, s-au găsit
numeroase ţigle întregi şi fragmentare cu stampile clare din Sinope şi din
Heraclea.
Abia mai tirziu, în epoca sa de expansiune economică (sfirşitul saco
lului al IV-lea - începutul secolului al III-lea î.e.n. ) Chersonesul a trecut
şi în celelalte centre din spaţiul Bosporului cimmerian (ţigle cu stampilele

la producţia în masă a ţiglelor de acoperiş, exportind însemnate cantităţi
astinomilor din Chersonesos au fost găsite şi în săpăturile arheologice din

Bospor, Panticapaion şi Nea.polis). Deocamdată nu există dovezi sigure
despre răspîndirea acestor produse în teritorii mai depărtate. Dar este
posibil ca unele ţigle găsite la Istria, care au stampile fragmentare sau
degradate prin roadere şi a căror pastă ceramică nu se aseamănă cu cea
din Sinope şi Heraclea, să fie de provenienţă chersonesiană. Sigur ştim
numai că la Istria se importau în cantităţi mari ţigle din Sinope şi foarte
puţine de la Heraclea. Să. cercetăm unele particularităti ale acestor ţigle.
Unul djn cele mai frecvente simboluri pe stampilele de pe ţigle este
într-un delfin pe care il ciocăneşte în cap (acelaşi simbol apare, mult mai
acela al vulturului de mare, cu aripile desfăcute şi cu ghiarele înfipte
rar, şi pe stampilele de pe amfore) .
i R. B. Ahmerov, op. cit., tn „V. D. I.", nr. 4, 1949, p . 9 9 - 123.
366 IMPORTUL .UU'ORELOR STAMPILATE L A ISTRIA
Simbolul acesta este cunoscut cercetătorilor istorici nu numai la

Istria, ci şi la Sinope şi la Olbia. El a fost atît de răspîndit in aceste oraşe
state încît, în anumite epoci, ajunsese emblema oficială a oraşelor respec
tive. Monedele acestor trei oraşe au avut şi ele ca reprezentare principală
vulturul şi delfinul.
Problema unui simbol identic la trei oraşe deosebite din bazinul
Mării Negre, oraşe de aceeaşi origine milesiană, preocupă deosebit de mult
pe cercetători. Această iconografie identică poate fi interpretată ca o
expresie a comunităţii politice şi economice care va fi stat fără îndoială
(pe lingă cea culturală) la baza raporturilor între aceste oraşe-surori.
Dar nu este locul aici să analizăm problema aceasta de ordin general
istoric. Din ansamblul ei, reţinem numai acele aspecte care ne pot interesa.
în cercetarea obiectivului nostru.
Stampile similare, pe ţigle de acelaşi format şi de acelaşi tip de fabri
caţie, găsim şi la Varna (Odessos), la Balcic (Dionysopolis), la Mangalia.
(Callatis), la Istria, foarte multe la Cetatea Albă. (Tyras), la Nikolaev
(Olbia),în cele mai multe oraşe greceşti din Bospor şi în special în oraşele
Chersonesului tauric.
În lipsa unor date suficiente, cum şi a unei determinări j uste a materia
lului, unii cercetători credeau că ţiglele de acoperiş şi cele pentru mor
minte erau de fabricaţie locală : Olbia, Tyras, Odessos, Istria, Callatis etc.
în sprijinul acestei afirmaţii se aduceau o serie de argumente.
S-a spus că o astfel de marfă, fără valoare deosebită, ar fi putut
Ii uşor produsă în părţile noastre, pentru că nu cerea decît pămînt şi lemn
de ars. N-avea deci de ce să fie importată de la distanţe atît de mari, ţinînd
seamă de faptul că distanţa şi manipularea scumpeau foarte mult produsul.
E ste adevărat că la Istria şi la Callatis, unde se găsesc cantităţi şi
mai mari de ţiglă şi amfore stampilate, stadiul dezvoltării economice in
genere şi în special existenţa unei adevărate industrii ceramice proprii per
miteau, fără un efort deosebit, .fabricarea pe loc a ţiglelor comune de aco
periş, pentru ca oraşele să nu mai fie tributare. Cărămizi de cea mai bună
calitate, bine fasonate şi bine arse, chiupuri de mare capacitate (50 0 -1000 1),
imense cantităţi de tuburi pentru apeducte bine studiate, bine dimensionate
şi bine arse, nesfîrşite categorii de olărie şi în special cea uzuală, recipienţi
de toate dimensiunile, diferite unelte bine fasonate din pămînt ars şi sta
tuete artistice de tipul tanagrelor, iată atîtea produse ale industriilor locale
pe care le găsim la tot pasul în oraşele mai sus enumerate. De ce oare aceste
n-ar fi produs şi ţigle de acoperiş T

centre, cu o atît de dezvoltată industrie a olăritului şi a ceramicii fine,
Pentru amforele cu stampile, explicaţia este simplă : centrele din

Grecia şi din Asia Mică, producătoare de vinuri şi uleiuri, făceau un export
organizat şi constant în oraşele nord - şi vest-pontice, unde, aşa cum am
mai arătat, nu exista producţie de ulei, iar producţia de vinuri locală era
insuficientă pentru consumul grecilor şi al băştinaşilor din împrejurimi.
Vinul de calitate şi uleiul expediat din Grecia trebuiau să fie aduse în vase
speciale, într-un anumit „ambalaj ". Dar amforele de rînd, pentru nevoile
curente, desigur că şi în părţile noastre erau de fabricaţie locală şi nu purtau
stampile (în nici unul din oraşele din nord-vest amintite, cu excepţia
Chersonesului, nu se cunosc stampile aplicate pe produsele ceramice locale) .
Vulturul c u delfinul, care apare î n cadrul stampilelor d e pe ţigle
(ca şi prezenţa acestui simbol pe monedele autonome) ar putea de asemenea
CO�CLUZII 367
îndreptăţi teoria unei producţii locale. Totuşi, din examinarea de an

samblu a complexului de elemente pe care îl prezintă problema, rezultă
clar că :
1 ) Cel puţin la Istria, nu este atestată încă astinomia ;
2 ) Aproape totalitatea numelor de astinomi şi de producători de pe
ţigle se găsesc şi pe torţile de amfore care sînt sigure de import şi care
provin din Sinope si Ohersonesos ;
3 ) Numele lui � Lvw7t(wv şi ale lui 'Apx_e7t"t"of..e µ.o<;, Il pihocvL<;, f6/..oc <;, Kupo<;
care sînt cele mai frecvente pe ţigle, nu se g 1scsc în onomastica de la
Istria şi de la Olbia. De asemenea nici ÂL6cpotvTo<; ca astinom pe stampila
1ui 'Apx_em6/..eµ.o<;.
4 ) Stampile ale aceloraşi astinomi şi producători de pe ţigle, avînd
ca emblemă vulturul şi delfinul, se găsesc şi în celelalte oraşe de-a lungul
coastei, oraşe care nu aveau această emblemă.
în tabelele lui Pridik, din aproape patru sute de ţigle stampilate
purtînd emblema vulturului cu delfinul, găsim un număr de 23 de astinom1
diferiţi şi peste 40 de producători diferiţi. Faţă de acca.3tă proporţie a ţiglelor
cu vultur şi delfin găsite în oraşele greceşti din sudul U.R.S.S., la Istria,
am găsit dintr-un total de 30 de ţigle numai trei cu vultur şi delfin. De
asemenea am găsit două cu vultur şi delfin pe amfore. Un număr atîi: de
mic la Istria, nu poate sub nicio formă să susţină apar _ernmţa a�estui
simbol la producţia locală.
Să, mai adăugăm că ţiglele cu stampile găsite la Istria şi la Mangalia
conţin o pastă ceramică cu totul diferită de cea locală. Tehnica fabricării
ne îndreptăţeşte şi ea să înclinăm pentru marfă de import ; pasta nu este
omogenă, ţigla este formată dintr-un strat gros interior de o calitate mai
proastă, de un cărămiziu deschis şi de multe ori cenuşiu, peste care a fost
aşezat pe ambele feţe un strat subţire de lut fin, roşu-puternic, bine fră
mîntat şi bine netezit. Prin arderea la o temperatură moderată, şi deci
economicoasă, s-a obţinut contopirea celor două straturi superficiale fine
cu stratul mai gros, ceea ce a dat o ţiglă compusă din trei straturi com
binate, care prezintă o rezistenţă deosebită, deşi n-a fost supusă unei arderi
la temperaturi înalte.
Concluzia la care ajungem este că ţiglele erau marfă de import :
atît cele de acoperiş, cît şi cele de pe morminte se aduceau de la Sinope.
Să încercăm acum să examinăm cauzele pentru care se făcea acest
import în regiuni în care exista şi concepţia şi tradiţia fabricaţiei, cum şi
materia primă şi mîna de lucru pentru o astfel de producţie.
Cele mai vechi ţigle de acoperiş cu stampile se datează pentru jumă
tatea secolului al IV-lea î.c.n. î n afară de caracteristicile grafice care ne
duc la această epocă, mai este de luat în considerare pentru grupa ţiglelor
şi faptul că o parte din ele (nr. 438, 439, 445, 450, etc. la noi şi numeroase
altele la Pridik) prezintă nume cu genitivul în o în loc de ou, după dialectul
ionic. Aceasta ne duce între anii 350 -330 i.c.n., ultima epocă în care se mai
întîlncsc simultan amîndouă formele de genitiv, după care dată se între-
·
buintcază numai ou.

Nu tîrziu după această dată, Istria a intrat în j ocul grelelor frithiîntări
care au dus la repetatele ci distrugeri. Dacă nu socotim dccît marile momente
cunoscute pc baza documentărilor istorice : Filip al II-lca, Alexandru cel
Mare, Lisimah şi invazia galaţilor (fără a socoti alte urme istorice, cum şi
numeroasele documentări arheologice din săpături) şi încă avem, intr-un
368 IMPORTUL All1FORELOU STAMPILATE LA ISTUIA
timp scurt, o întreagă serie de distrugeri mari, începînd de la j umătatea

secolului al IV-lea î. e.n.
D upă fiecare din aceste evenimente, oraşul era desigur sleit şi făcea
eforturi mari ca să se ridice. Este fără îndoială că după fiecare retragere a
invadatorilor oraşul îşi relua viaţa ( cunoaşt�m o indiscutabilă continuita
te, �ocumentată şi arheologic şi istoric) . Construcţiile de edificii publice,
locumţele în refacere, precum şi înmormîntările în cimitire plane în
?are se obişnuia. sicriul improvizat din ţigle, cereau fără întîrziere acest
important material de construcţie. î n aceste momente, producătorii
Comerţul a mbulant cu vin transportat 1n burdufuri mari de piele (după o frescă

din Pompei, V. Duruy, op. cil., I I, 344).
Fig. 64. -
de ţigle din Asia Mică, care cunoşteau de mult drumurile comerciale

ale Mării Negre către oraşele noastre, găseau condiţii prielnice pentru
plasarea mărfii. Evident, costul transportului de la o atît de mare
distanţă trebuia să ducă la o simţitoare scumpire. Dar, probabil că coră
bierii aduceau ţiglă mai mult ca lest pe fundul corăbiilor, obiectivul
principal al transporturilor fiind de fapt încărcarea la întoarcere, a măr
furilor de preţ locale : grîu, vite, piei, miere, sclavi etc.
1 în viitoarele săpături arheologice, mai ales în straturile attic -tî'rziu şi
elenistic, precum şi în mormintele corespunzătoare, s-ar putea să se găseas
că mai multe ţigle de acoperiş stampilate, care printr-o scrupuloasă în
registrare să ducă la o documentare exactă pentru viitoarele studii istorice.
Transportul şi comercializarea vinurilor şi uleiurilor în porturile gre
ceşti de la noi prezintă unele laturi nelămurite încă. Astfel nu se ştie dacă
aceste mărfuri se aduceau numai în amfore sau dacă se făcea şi un comerţ
pe care l-am putea numi cu ridicata, în care caz mărfurile ar fi fost aduse
în vase de mare capacitate.
Se pare că butoaiele de lemn nu prea erau folosite în epoca timpurie
greacă la care se referă studiul nostru. Nici de pe urma săpăturilor arheolo
gice şi nici din reprezentările plastice nu cunoaştem la noi astfel de butoaie,
decît într-o epocă mult mai tîrzie, la începutul erei noastre, o dată cu
expansiunea economică romană. Aceasta se explică desigur prin faptul
că lemnul era destul de rar în Grecia şi mai ales în insule, iar atît cît se
CONCLUZII 369
putea găsi, sau puţinele cantităţi care puteau fi importate, se foloseau cu

precădere la construirea corăbiilor şi a bărcilor, la acoperişuri şi podele etc.
Pentru manipularea vinurilor în vînzărilc aşa-zise ambulante, cu
amănuntul era întrebuinţat burduful de oaie, care ţinea locul recipientelor
mai mici şi burduful de bovine, care ţinea locul „butoaielor" de mare
capacitate.
C unoaştem reprezentări plastice în care apar unul sau două burdufuri
de vaci sau de bou, în căruţe trase de cai, burdufuri prevăzute cu o cana
de scrrrge�·c pentru a înlesni manipularea lichidului.
Altceva este comerţul cu amănuntul şi cu totul alt aspect trebuia
să-l aibă comerţul cu ridicata, porturile noastre devePJr.d în acest caz
antrepozite şi factori intermediari de primă mînă. Negustorii de aici
împărţeau beneficiile cu producătorii şi importatorii , în mr sură mult mai
largă, decît dacă ar fi rămas la comerţul simplu de cumpărare-vînzare a
unei unităţi fixe şi limitate, prin amfore astupate şi stampilate. Avem dovezi
că, cel puţin în porturile principale de pe coasta de nord-vest a Mării N egrc
a existat, concomitent cu atît de dezvoltatul comerţ al vinurilor şi
uleiurilor în amfore stampilate, şi un comerţ cu ridicata. Cercetări şi studii
asupra acestei laturi economice nu s-au făcut nici la noi şi nici în alte părţi,
dar ar fi de dorit ca ele să fie întreprinse, pentru că urmărirea acestui
aspect al vieţii economice locale poate să ne dea l llcruri interesante în pri
vinţa relaţiilor de import-export cu centrele producătoare şi cu cele de
consumatori.
La Istria şi la Callatis s-au găsit numeroşi pithoi ( chiupuri mari de
forma butoiului, cu capacităţi variind de la 300 pînă la 1000 1 ; vezi fig.
65). Mulţi dintre aceşti pithoi pe care îi găsim şi în satele din interiorul
teritoriului în care se află urme de vechi aşezări omeneşti, au fost folosiţi
pentru depozitarea apei potabile şi mai ales pentru păstrarea în bune con
diţii a cerealelor. Dar pe fundul unora s-au găsit şi resturi dezalcoolizate
de vin, urme de ulei sau resturi de peşte sărat. Erau deci întrebuinţaţi
şi în a ceste scopuri.
Putem spune că totalitatea acestor chiupuri sînt de fabricaţie locală.
Fiecare centru, cît de mic, pe baz}l. tradiţiei olăritului şi a mijloacelor proprii ,
îşi confecţiona astfel de recipiente, pe care le ardea în cuptoare individualu
de obicei săpate în pămînt. Descoperirile de astă.zi dovedesc că recipientele
erau îngropate în curţi şi chiar în cuprinsul locuinţelor. Numeroase magazii,
cu ziduri de piatră şi cu :ventilaţie specială în pereţi, au fost descoperite
în cursul săpăturilor de la Istria, în special în partea de sud a oraşului.
î ntr-unul din aceste depozite s-au găsit patru, în altul şapte pithoi.
Dintr-o epocă tîrzie (sfîrşitul elenismului şi mai ales din epoca romană
i mperială) Dobrogea cunoaşte numeroase descoperiri - întîmplătoare -
de astfol de recipiente, de fabricaţie şi întrebuinţare loca!ă. Unele din ele
au pe gît sau pe pîntecc, sgîriatc la rece, diferite litere şi litere-cifro care
inrlică numele proprietarului şi capacitatea vasului. La Callatis s-a.u găsit
mai multe fragmente de pithoi cu inscripţii. În depozitul de mate.fale vechi
de la Istria s-au găsit fragmente din buza sau di n corpul chiu purilor mari,
purtînd diferite litere şi semne zgîriatc o;i·i imprimate în relid înainte de
ardere. Am găsit resturile a doi pithoi în stratul inie1'ior al secţiunii săp.1te
în anul 1 950 în incinta Istriei. Chiupurile se aflau la o adîncime de 3 ,20 m
sub ultimul strat el epocii bizantiP.e. Unul dintre ei arată a fi avut un dia
metru de 1 ,30 m la maxima um�lătură a pîntccelui. Amînfoi purtau benzi
24. lmPortul amforelor stampilate la Istria.
370
a b
c d
Fig. 65. - Pithoi descoperiţi ln ultimele săpături de la Istria ( 1 950 - 1 953).

a: ln sectorul economic din p&rte& de sud a oraşului, patru pithoi lntr·o sirurum o&meril., !ngrop&tl plnil. l�
de piatml ; c : do�alarea un�! &lt pitbos ln p&rte& de vest a &eelulaşl sector (&partlne unei epoci mal tlrzll) ;
gum ; b ; ln &eel&lji sector, ln alti\ lnoăpere. un pitbos tngrop&t numai pe Jumătate (&lături o piuă şi o rlşilitii.
d : Pithos dln veoblle săpături se &flă ln f&ta muzeului ş&ntlerulul (prob&bll dlntr·o epocă m&I bună.
CONCLUZII 371
bine reliefate, orizontale, dind impresia unor cercuri late, care strîng
butoiul. Vasul era lucrat la roată. Pasta ceramică, de culoare cenuşie deschis,
bine frămintată, se deosebeşte total de pasta roşie a pithoilor de epocă tîr
zie din sectorul _economic al acestei aşezări.
Tot la Istria, Vasile Pârvan menţionează existenţa unor pithoi şi mai
vechi, despre care am fi aflat destule amănunte, dacă nu aveam nenorocul
să se piardă manuscrisu] pen
tru ,,Histria V" după dispa
ritia marelui invătat. Iată ce
sc�ia VasilePârvanîn 19231re
feritor la aceşti pithoi : „ . . De
.
fapt, în puţul pătrat din par

tea de SE a acropolei, conţi
nînd vase greceşti exclusiv
din secolul al VI-lea î.e.n. ,
noi am găsit - ca şi von
Stern la B erezan - frag-
Fig. 66. - Fragment din buza unui Fig. 67. - Inscripţie tn relief pe un fragment
pithos cu inscripţii, găsit în curtea de pithos de Ia Istria (găsit ln depozit ln 1954,
Teoharide la Mangalia (din raportul aflat în studiu Ia Emilian Popescu).
preliminar de săpături de Ia Callatis
din 1924, al lui T. Sauciuc-S ăveanu,
„ Dacia", 1/1924, p. 156, fig. 73).
mente de vase indigene, de astă dată foarte mari, în formă de pithoi,

lucrate la mină, . fără roată, cu o pastă grosolană, prost frămintată şi ·prost
arsă şi ornamentată cu mari cercuri orizontale în relief, care înconjurau
intregral vasul ca cercurile unui bµtoi, incizate la rîndul lor cu mici
adîncituri oblice imitînd structura unor frînghii groase de e:inepă".
· Sînt însă şi chiupuri, înţregi sau fragmentare, care au o formă deosebită
de cea amintită mai sus, alte dimensiuni, altă pastă ceramică şi o tehnică
deosebită de confecţionare şi ardere. Acestea se găsesc în straturile vechi
ale săpăturilor, organizate sau întîmplătoare, care se fac în interiorul
vechilor oraşe de pe coasta Mării Negre.
Aproape fără îndoială că resturile aparţin „butoaielor" ceramice, în
care se aduceau, în epoca elenistică, pe corăbii, cantităţi mari de vinuri
şi ulei la Istria şi Callatis. Nu avem deocamdată semne concrete care să
indice oraşul de provenienţă a acestor resturi arheologice. S-ar putea ca.
să nu fi fost găsite sau să fi trecut neobservate. Ideea existenţei unui comerţ

aceşti pithoi să nu fi fost stampilaţi, sau ca tocmai fragmentele cu stampila
cu ridicata este susţinută şi de descoperirile făcute în unele oraşe greceşti
1 V. Pârvan, La pt!nt!lralion hellt!nique el hellt!nistique dans la vallt!e du Danube, 1n

„B. S.H.A.R." X, 1 923, p. 33.
372 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE J,A ISTRIA
din sudul U.R.S.S., unde aspectul comerţului desfăşurat de vinuri şi de

ulei de import în amfore închise şi stampilate este la fel cu acela pe care îl
1949, nr. 4, că în cursul săpăturilor arheologice de la Chersonesos au

găsim la noi. R . B. Ahmerov aminteşte în „BecTHHK ,ll;pesseii l1cTop1rn",
fost găsite buzele a doi pithoi cu stampilele astinonilor din Sinope.

Era deci practicat, cel puţin de către centrul de producţie Sinope, un
comerţ de en gros, pe baza căruia uleiul şi vinurile erau aduse pe corăbii
- - 71" l\f<JrJ\ N CJ I-: o y""l
1 1\ r1rJ f},, N l<:J'lf/'
. f-'l O 'f .
''- / \
.,, . ·- -
Fig. 68. - Măsura comercială pen

tru vinzarea vinului ş i uleiului
cu a mănuntul, purtlnd stampila
agoranomului 'A7toAAwvw<; (provi
ne din depozitul vechi de materiale
de la Istria, fără cunoaşterea
semnalat ele V. Zira) .

punctului şi condiţiilor de găsire,
în vase de 500 - 1000 1, descărcate în porturile nord-pontice şi vîndute în

cantităţi mari negustorilor intermediari locali. Desigur că, după golire,
chiupurile erau scoase de pe corăbii şi lăsate pe loc, pentru ca vasul să poată
încărca la înapoiere alte mărfuri. Acum intervenea negustorul, care trebma
să înmagazineze marfa în condiţii bune, înainte de a trece la comerţul
cu amănuntul . Este foarte probabil că vinurile şi uleiurile erau trase în
amfore de fabricaţie locală, pe baza etalonului local de capacitate în uz,
şi revîndute negustorilor din provincie, care le duceau în interior.
Poate că şi în cuprinsul oraşelor greceşti de la Marea Neagră să fi
fost dezvoltat un comerţ cu amănuntul fără ambalaj , adică fără amforă ,
marfa servindu-se cumpărătorului în vasele lui proprii sau în căni, la anumi
te locuri de desfacere pentru consumul pe loc . .în sprijinul acestei susţineri
avem şi unele dovezi materiale. Între resturile arheologice din depozitele
de la Istria provenite din vechile săpături, necercetate şi nepublicate, s-a
găsit acum cîţiva ani un fragment de oală mică, revelator pentru evoluţia
vieţii economice în cuprinsul oraşului. Este un vas care, după un calcul
aproximativ bazat pe fragmentul ajuns pînă la noi, trebuie să fi avut cam
15 cm înălţime şi care constitui a cu siguranţă o unitate de măsură. Pe
fragmentul rămas (fig. 68) găsim, la 3 cm sub buză, o stampilă dreptun
ghiulară, aplicată pe lutul moale. pP, carP, nitim :
A rOPAMOY
A TI O [ A A]ONIOY
[TOI I E PO]NIMOY
După aspectele pe care le prezintă pasta cenuşie închis, micul vas
trebuie să fie de fabricaţie locală. Nici · n-·ar putea fi altfel, pentru că nu
CONCLUZII 373
se obişnuia să se importe vase de categorie inferioară, ca forme, execuţii

şi material , de vreme ce Istria avea o industrie destul de dezvoltată pentru
astfel de vase ceramice, fără valoare artistică deosebită. Pe de altă parte,
stampila ne aduce numele unui agoranom. Or, în masa de peste 1000 de
amfore de import pe care le avem pină acum la Istria, găsim numai nume
de magistraţi astinomi din Sinope şi Chersonesos, eponimi din Rhodos
şi nume fără titlu din Thasos.
Agoranomi însă n-am găsit niciodată, în afara unei singure excepţii.
pe o amforă din Heraclea. De altfel, pentru exercitarea unui comerţ tu
amănuntul nici n-avea rost să fie adus în oraşul Istria un vas-măsură mică,
pe care să figureze numele unui magistrat străin de oraş. Este deci foarte
probabil că avem de-a face cu o unitate de măsură confecţionată la Istria şi
întrebuinţată pe piaţa locală în comerţul de amănunt cu ulei şi cu vin.
Pentru cercetătorii istorici va fi interesantă apariţia agoranomului
'A1toll6:ivLoc; al lui •Jsp6wµoc;, tot aşa cum este interesant pentru noi să
observâm că î n seco!e : e li - I î.e.n. (în care s-ar putea plasa stampila)
funcţiona agoranomia . Comerţul cu amănuntul pe piaţa locală era deci
controlat şi garantat, avind o dezvoltare corespunzătoare acestei organi
de un ulcior găsit la Tyras, cu o stampilă în care apare titlul şi numele

z 1ri. Un caz similar cu cel de la Istria ne prezintă şi Staerman1• Este vorba
unui agoranom :
Ill'00KP ITO� ArOPANOM . . .
Şi la Chersonesos a fost găsit în "timpul săpăturilor un ulcior mic, care
avea pe toartă o stampilă pe trei rînduri :
A�Tl'NOMOl'NTO�
ct>OPMIONO�
TOl' Ill'0l'ONO�
Aşa dar şi la Chersonesos întîlnim o unitate de măsură pentru comerţul

local cu amănuntul, dar cu numele unui astinom, nu al unui agoranom
ca la noi2 şi ca la Tyras.
Stampila de pe ulciorul acesta indică clar provenienţa locală :
cI>opµCcuv fiul lui Ilu.&Ucuv, este astinom chersonesit şi aparţine, du
pă studiile cercetătorilor sovietici, grupei a III-a cronologice, adică a
funcţionat în jurul anilor 200 î.e.n. Ahmerov consideră că stampila cu
numele astinomului pe un ulcior de dimensiuni atît de mici, era unicul caz
cunoscut pînă în 1949.
Ceea ce este deocamdată definitiv cîştigat de pe urma celor spuse
mai sus, este constatarea că, 'în timp ce la Istria şi la Tyras comerţul
cu amănuntul pe piaţa locală era garantat de agoranomi, la Chersonesos
această funcţie era îndeplinită de astinomi.
Regretăm că nici la Ahmerov şi nici la Staerman nu am găsit reprodu
cerea ulcioarelor de , la Chersonesos şi Tyras, cu stampilele astinomului
şi agoranomului. Nu avem indicaţii nici asupra capacităţii vaselor. Ar fi
fost interesant să cunoaştem aceste date care ar fi putut lămuri problema
sistemului de măsurare a mărfurilor lichide în regiunile Pontului nord-vestic,
şi în special în aceea a Istriei. Dacă nu putem face acum această cercetare
Staerman, ln „Kr. S.", XXXVI.

R. B. Ahmerov, op. cil., ln „V.D. I.", 1949 nr. 4, p . 99 - 123.
1
2
374 IMPORTUI, AMFORELOR STAMPILATE J,A ISTRIA
în mod complet, vom încerca totuşi unele deducţii, pe baza materialului
O unitate de măsură a capacităţii a existat, deaigur în oraşele noastre

care ne stă la îndemină.
pontice şi aproape sigur în tot cuprinsul teritoriului aflat în legături

economice cu greco-romanii, la care totul se sprijinea pe măsura-etalon.
Aceasta apare ca mai presus de orice îndoială, după o simplă privire de
ansamblu în alte domenii de practică economică. Grecii de pe litoral
cunoşteau sistemul numeral, măsurarea suprafeţelor, înălţimilor etc., ca
şi sistemul ponderal. Aceste elemente ajutăto.are ale dezvoltării vieţii eco
nomice şi sociale au pătruns încă din secolul V î.e.n. şi în lumea băştinaşă
de pe ambele maluri ale Dunării. Ne putem da seama. de acest lucru urmă
rind cu multă atenţie resturile culturii materiale care pot ilustra realităţile
trecutului : monede, greutăţi marcate şi nemarcate, recipiente cu tipmi
standard, cărămizi, blocuri de piatră, hotare de locuri agricole, temelii
de case etc. Fără nici o îndoială că şi măsurarea capacităţilor era supusă
unui sistem organizat.
Verificînd o serie întreagă de amfore de import din R hodos, Thasos şi
Sinope, care ne-au parvenit între6i am luat în studiu şi un număr de
diferite tipuri mai vechi de amfore, din epoca anterioară stampilării, şi le-am
măsurat conţinutul.
Amforele cu gît umflat, găsite sub podeaua templului de la Istria,
pe care le atribuim centrului de producţie din Chios, care au fost datate
pentru secolele V -IV î.e.n. , au o capacitate de 21,500 1. Amforele nes
tampilate, de statură mică, dar cu pîntecele mult umflat, cu gîtul şi torţile
înalte, cu piciorul scurt şi ascuţit, găsite întîmplător în unele morminte
datate pentru secolul IV, au o capacitate de 20 l (fără a socoti volumul
gîtului).
Amforele comerciale din epoca anterioară stampilării, care au urmat
celor din Chios, şi despre care am vorbit mai sus (fig. 55), aflate în muzeul
de la Istria, conţin jumătate de metret (20 l ) .
Toate amforele importate l a noi din Rhodos î n cea mai veche epocă
(începutul secolului III) au 20 1, adică jumătate de metret.
Cele din Heraclea sînt de 10 1, corespunzînd unui sfert de metret.
Sinope, ca şi Thasos, au trimis amfore de două capacităţi diferite. Pen
tru Thasos, socotind după grosimea torţilor şi mărimea stampilelor, circa
60 % indică amfore mari şi numai 40 % amfore mici. La Sinope proporţiile
par a fi respectiv de 40 % şi de 60 %·
După cum am arătat, de curînd a fost găsită la Istria în depozitul
şantierului, o amforă întreagă, stampilată, din Sinope. Este prima amforă
sinopeeană întreagă cunoscută pe teritoriul nostru. Examinînd acest im
portant monument, am procedat şi la măsurarea volumului lui. Rezultatul
obţinut a fost surprinzător : numai 17 ,500 1, faţă de 20 1, cît ne-am fi aştep
tat, judecînd după volumul amforelor rhodiene. Ca12 acitatea amforei sino
peene nu corespunde de altfel nici cu aceea a amforelor din epoca premăr
gătoare stampilării, care de obicei sînt ceva mai mari de 21 1. Ar rezulta de
aici că unitatea de măsură oficială era într-un fel la Sinope şi cu totul altfel
la Rhodos, deşi majoritatea amforelor aparţin aceleiaşi epoci.
Ar fi fost de aşteptat ca cel puţin amforele thasiene să aibă o capacitate
asemănătoare cu cele din Rhodos, dat fiind că aceste două centre producă
toare, deşi depărtate unul de altul, făceau parte din aceeaşi lume elenistică,
pe cîtă vreme Sinope, depărtat şi oarecum izolat de această lume, ducea o
CONCLUZII 375
viaţă aparte, în care este firesc să găsim aspecte particulare şi în domeniul

.ec:>nomic, aşa cum le găsim în cel politic şi religios. Cu toate acestea, am
putut constata (după ce am făcut o măsurătoare a amforelor thasiene de la
Jurilovca) că amforele din Thasos răspîndite pe teritoriul nostru, ca şi
cele din sudul U.R. S . S . , au o capacitate de 8,700 1, adică jumătate din
capacitatea amforelor sinopeene. ,
corespunzînd la 17 ,500 I, şi că aceeaşi unitate de măsură o avea şi Thasos
Este clar că Sinope se folosea de o unitate de măsură a capacităţilor
(amforele thasiene cunoscute la noi reprezentînd jumătate din această mă

sură}. De altfel, influenţa Thasosului asupra ceramicii comerciale din Sinope
este uşor de remarcat şi in formele stampilelor, în multitudinea variată a sim
bolurilor şi chiar dispoziţia în 3 şi 4 rînduri a legendelor pe unele stampile
de pe ţigle.
Se poate spune dar că metretul de 40 1 funcţiona numai în părţile lumii
egeo-asiatice, (cu amfore de 1/2 metret a cite 20 1) şi că atît părţile Tra
ciei, cît şi cele pontice foloseau aite unităţi de măsură „metretul" de 35 1
in amfore de jumătate de măsură a cîte 17, 500 1 la Sinope şi sferturi
de măsură a cîte 8,750 1 la Thasos).
în legătură cu problema unităţilor de măsurat capacităţile, am mai
putea lua în cJnsideraţie o interesantă măsurătoare-etalon, descoperită în
zidurile castelului III Schuckhardt din valul de la Pallas. Este adevărat,
că monumentul se referă la o epocă mai tîrzie (sec. II-III e.n.) şi că el a
folosit în special ca măsură de capacitate pentru cereale. Totuşi, în lipEa
altor elemente materiale, �i aceasta ne poate fi de folos în cercetarea noastră1.
E talonul este făcut dintr-un bloc de marmoră de formă paralelipipedică
în care sînt două scobituri de formă conică, cu o adîncime de 0,445 m
şi un diametru de 0,400 m la gură. Interiorul este perfect şlefuit, şi în
fundul rotunjit se află cîte o gaură de scurgere (fig. 69).
Pe ambele laturi ale blocului este cîte o inscripţie şi anume : pe una
din ele se citeşte (cf. T. Sauciuc-Săveanu) :
31� ÂIMOÂIA 3K
EQNENA Il ACININEl01NAC
ENTIANOO KAI THNTQN
CAI HKICTA Il APEAEIIl EN
Pe cealaltă latură inscripţia este mai scurtă :
ÂIMOLllAN 3K ÂIMOMA
Se ştie că în secolele I I - III e.n. funcţiona la Tomis (şi desigur şi
în restul Dobrog�i) o măsură de capacitate care avea la bază unitatea
de măsură romană cunoscută sub numele de modius (8, 751 1). Măsura
pe care ne-o înfăţişează monumentul de marmoră de la Constanţa are
scris în greceşte pe ambele laturi : aLµ6aLoc1 ceea ce indică o măsură
egală cu de două ori un modius, adică 17, 502 1. C um o astfel de unitate
pentru măsurarea capacităţilor nu era uzitată la romani, ea trebuie consi
derată ca aparţinînd sistemului local de măsuri şi greutăţi, spre deosebire
de unitatea romană de 8, 751 1. De ce au făcut grecii un etalon de două modii
1 T. Sauciuc-Săveanu,
XV I (1935), p. 1 49 şi
Un monument de măsură numită „Dimodion" din Afuzeul din
Constanţa, in „Anal. Dob.", urm.
376
Vedere din fată.
. ... · ···· · · ····· -··-·· 90() ······· ···· · ··· · · ····· ··---·· ·-···-···· •
J - • . • • .- „ . .... ....... !J4/} -f
St"Cţitull'! şi plan
. .. ·· „. . .·-······· ·-· ·····- · ··--·····
Fig. 69. - Măsură de capacitate a flată la muzeul din Consta n ţa .
CONCLUZIII 377
şi nu au folosit pe cel roman î Ei erau obişnuiţi încă din epoca elenistică tîrzie
cu măsura grecească de 17 ,500 1, atît cît conţineau amforele cu vin şi ulei
care se importau aici din Sinope şi din Thasos.
Aceasta este posibil, dacă ţinem seama că - deşi grecii adoptaseră
în epoc 1 romană diferite forme ale noii culturi - fondul rămăsese acelaşi .
*
Am analizat pînă acum diverse aspecte ale problemei amforelor
stampilate de import pe teritoriul Istriei. Dar este tot atît de interesant să
cercetăm şi pătrunderea acestor amfore în interiorul teritoriului, adică
să urmărim aria lor de răspîndire dincolo de punctele de la malul mării.
Torţi stampilate s-au găsit în multe centre din interior. O cercetare
amplă în acest sens e greu de făcut acum, din cauză că materialul n-a
fost urmărit pe locurile de găsire, iar atît cît s-a găsit n-a fost adunat şi
depozitat în condiţii ştiinţifice.
Sint numeroase localităţi mici care nu figurează pc harta arheologică
a Dobrogei, deşi se ştie că de acolo provin multe torţi de amforă stampilate,
care se găsesc prin colecţii particulare sau în diferite muzee de provincie,
fără date precise asupra condiţiilor de descoperire.
Sperăm că într-un viitor apropiat noi sau alţii ne vom ocupa şi de
amforele comerciale elenistice, ale căror urme se găsesc în mediile de viaţă
ale populaţiei băştinaşe, departe de porturile de la mare în care se des
cărcau mărfurile.
din aceste centre, înccrcînd şi unele concluzii fa legătură cu problemele

Pentru moment putem doar semnala, cu titlu informativ, cîteva
pe care ele le pun :

Războieni, f >st Alifacî, la vest de Babadag, unde s-au găsit mai multe
amfore, dintre care una întreagă din Heraclea pontică, cu o stampilă engli
fică de formă pătrată pe gît. Se găseşte în muzeul Tulcea sub nr. 54 C ;
Malcoci, localitate cu multe resturi arheologice. De aici a intrat în
Muz9ul Tulcea o amforă întreagă din Rhodos, cu stampile pe ambele torţi :
Lll'OKAEIA�,
într-un dreptunghiu rn stele în c ele patru colţuri, iar pe cealaltă.

stam.pilă :
E n n n101 0
LlOPOY
Il E<'.lAr!EITNIOYJ
(sub nr. <1 e inv. 9 , în muzeul Tul'-ea).

Tot din Malcoci (sub nr. 8 şi 1 1 ) alte două amfore (lin Thasos, cu
stampilele şterse.
Meidanchioi, Jîngă Măcin, o amforă (cu stampila a.11tinomului ilizi
bilă) de epocă tfrzic (probabil secolul I) şi o amforă din Thasos ( sub
nr. de inv. 96 Muzeul Tuk ea).
lJfahmudfo, numeroase torţ,i stampilate găsite pe cîmp, în arături .
.M. urughfol, mult material elenistic şi numeroase torţi stampilate

Au fost împrăştiate de localnici ca simple cioburi fără valoare .
din secolele IV - II î.e.n. , răspîndite peste tot şi neadunate încă. (Unele

au fost strînse de · V. Zira).
Nu vom reveni asupra localităţilor Baia-Hamangia, Sinoe, Tariverdi,
Vadul- Garaharman, ale căror amfore stampilate Ie-am înregistrat în
lucrarea de faţă, şi nici asupra localităţilor de pe dreapta Dunării ( Cerna
voda - Hinog, Hîrşova, Ostrov etc. ) despre care s-a mai vorbit.
Nu este locul să vorbim acum nici despre amforele întregi sau sparte,
cu şi fără stampile, găsite în timpul lucrărilor pe traseul Medgidia-Năvo
dari, material neînregistrat şi neadunat
cu grijă.
în partea de sud a Dobrogei, în
afara incintelor Tomisului şi Callatisu
lui la distanţe apreciabile, se găsesc de
asemenea amfore stampilate. Mai tre-
buie adăugate şi localităţile Tuzla-Far,
Un mare număr de stampile de amfore

DQ
Vama Veche, Albeşti, Peceneaga etc.
au fost găsite la Costineşti (Mangea

punar) 1 •
Pe lîngă stampilele thasiene, la Cos
tineşti s-au găsit şi unele cu stampile
englifice pe gît, aparţinind Heracleei.
În vara anului 1956, Institutul de
arheologie al Academiei R.P.R. ne-a
dat sarcina să executăm cercetări şi son
daje în localitatea Costineşti şi împre7
_
Fig. 70. Cele două tipuri de amfore j urimi, unde descoperiri întîmplătoare
de la Jurilovca. semnalaseră recent urmele unei aşezări
omeneşti.
Am practicat şase sondaje în jurul Costineştilor şi în satul Schitul
precum şi la 2 km către V în apropierea şoselei Constanţa-Mangalia. Am
stabilit cu acest prilej existenţa a două întinse aşezări de epocă elenistică
peste care s-au suprapus aşezări romano-bizantine.
La extremitatea de E a satului Schitul am descoperit digurile unui
port săpat în stîncă, iar la capul NV al acestui port, o aglomerare de frag
mente ceramice în care predomină resturi de amforă.
Ceea ce ne interesează în mod special la această scurtă enunţare a
focarului arheologic de la Schitul-Costineşti e că, atît în aglomerarea mai
sus-amintită, cît şi în punctul sondat lingă şosea, am găsit torţi stampilate
de amfore provenind din Thasos, Sinope şi Rhodos (la acestea se adaugă şi
cele din Heraclea descoperite mai demult la Costineşti, menţionate mai sus).
Este locul să precizăm că înaintea sondajelo: noastre, Dr. H. Slobozianu
a adunat de aici cca. 20 torţi stampilate, iar arh. A. Doicescu şi scri
itorul G. Naum au găsit şi ei cîteva exemplare de torţi stampilate. Avem
informaţii că la unii locuitori din Schitul-Costineşti, la şcoală şi în colecţiile
particulare ale unor amatori se găse8c de asemenea numeroase exemplare.
Am dat mai multe amănunte despre descoperirile recente de la Schi
tul-Costineşti pentru a scoate în evidenţă importanţa acestui nou focar
1 „Anal. Dobr.", XV, (1934), p. 209 face o simplă men ţiune asupra lor, clar pină
azi nu au fost descrise şi interpretate.
379
---� \
- - - - - -
- - ... - · - ·
Fig. 71. - a : Planul şi profilul movilei cu amfore în cerc de lingă Jurilovca ;

b : detalii pentru poziţia amforelor ln cerc. '
380 . IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRIA
arheologic, in care abundenţa amforelor stampilate indică probabilitatea.

unui centru comercial de import, bazat pe portul de la Schitul. (Este
posibH să găsim aici vechiul oraş Parthenopoli s, amintit de izvoarele antice
intre Tomis şi Callatis).
în problema aceasta a răspîndil'ii amforelor în interiorul teritoriului
Dobrogei trebuie să facem menţiune specială despre faptul că, în 1955,
la 2 km nord-vest de satul Juri

o descoperire întîmplătoare, făcută
lov�a în spatele promontoriului

Dolojman, a dat la iveală lucruri
foarte interesante. În plin cîmp,
în j urul unui mormînt aşezat sub
centrul unei movile, s-au găsit
nu mai puţin de 100 de amfore,
aşezate în formă de cerc regulat
în jurul mormîntului. Amforele
/ erau întregi în momentul cînd

ţăranul a înfipt plugul mai adînc
în arătură.
Cele 100 de amfore se împart
în două tipuri :
/
+ ,....---
1. Amfore n estampilate, ca
racterizate prin masivitatea şi proe
minenţa piciorului ; trupul este
înalt şi subţire, torţile sîi;t lungi.
Înălţimea 0,97 m (vezi fig. 55,
amfora din dreapta şi fig. 70, am
fora din stînga).
2. Amfore mici din Thasos, în
medic de 0,65 m, de tipul unui
sfert de metret, avînd stampile mici
pe una din torţi. Stampilele sînt
de tipul celor cu reprezentarea
lui Heracles în genunchi, trăgînd
Fig. 72.- Mormintele 4 S şi 3 X din săpăturile cu arcul, sau cu o floare cu tija.
de la Mariţtn (cf. „Pr. Zeit.", 1913).
lungă.
Materialul aparţine primei ju
mătăţi a secolului al IV-lea î.e.n. El este datat de stampilele mici,
timpurii, de la Thasos, care la rîndul lor datează celelalte amfore de tip
mare, nestampilate.
Bogăţia de amfore depuse într-un mormînt din teritoriul Istriei
prezintă cel mai mare interes. Tot atît de mare interes îl prezintă şi ritualul
de înmormîntare, necunoscut pînă acum la noi. Se înţelege că descope
rirea ar fi fost de şi mai mare valoare, dacă mormîntul n-ar fi fost răvăşit
şi cercul de amfore n-ar fi fost demontat. .
Amforele erau aşezate oblic, lipite una de alta, cu gura ridicată la
circa 30°, cu piciorul adîncit în pămînt, şi alternînd una mare cu una
mică. Gurile îndreptate în sus formau interiorul cercului. Evident, poziţia
aplecată indică că amforele au fost pline atunci cînd s-a făcut inmor
mîntarea. De altfel, unele dintre ele mai au pe fund reziduuri soli
dificate.
CONCLUZII 3 81
Urmărind diferitele rituri de înmormîntare po care le-au dezvăluit

descoperirile arheologice în sudul U.R.S.S., constatăm că, în seria curganelor
săpate lîngă Chersonesos, despre care Max Ebert face un amplu raport\
s-au găsit morminte care conţineau cîte 5, 7, 8, 9 şi 15 amfore în nişe
specialo săpate în groapa mortului. După poziţia lor, amforele pot. să fi
fost depuse în mormînt pline. Aşa dar, practica înmormîntărilor cu un
număr foarte mare de amfore era cunoscută, deşi sub altă formă, şi la
triburile băştin'.1şilor din sudul U.R.S.S. Şi în aceste morminte sînt două
Fig. i3.
(după 1\1. Ebert, fig. 41).
-Sllnga : stampila găsită Ia C:hersonesos
Dreapta : stampila de la Istria.
tipuri de amfore : unele aparţinînd Herac.leei, cu stampile englifice pe

gît ; altele sînt mai lungi (0,97 m) nestampilate, şi se aseamănă pînă la.
identitate cu cele găsite la Jurilovca.
Un kylix cu firnis, un lekythos cu figuri roşii, un clopot de bronz
şi alte obiecte găsite în movilele de lîngă Chersonesos, l-au făcut pe Max
Ebert să dateze amforele pentru secolul al IV-lea î.e.n. Notăm că grupm i
asemănătoare de cîte 15 amfore (14 în nişe şi una la căpătîiul mortului)
au fost găsite în multe morminte de la Chersonesos. în mormîntul nr. 6 ,
p e gîtul unei amfore, notăm o stampilă englifică c u litere mari, adîncite,
scrise în două rînduri :
LllON
Y�IO (�)
O stampilă asemănătoare găsim şi pe un fragment de amforă de la

Istria (în text nr. 427 ) , dar cu scrisul inversat.
Asemănarea între ritul de înmormîntare de la Jurilovca şi cel din
Chersonesos este numai în ceea ce priveşte numărul mare de amfore în
cuprinsul unui mormînt. La Jurilovca amforele formează cerc în jurul
mormîntului, pe cînd în descoperirile lui Max Ebert ele sînt aşezate în
interiorul mormîntului , în nişe special săpate în pereţi.
V. F. Gaidukevici a publicat de curînd 2 fdografia unui mormînt
săpat la Olbia, în care sînt aşezate la i'Îlld cîteva zeci de amfore din Hera
clea şi Thasos, datate pentru secolul al IV-lea î.e.n.
Iată însă că găsim tot la Olbia un cerc de amfore, într-un mormînt
descoperit de B . Farmakovski în necropola elenistică, şi descris de el
sub nr. 78 într-un raport din 19123• Mormîntul era înconjurat de un
1 Max I' bert, in „ Pr. Zeit.", V, 1913.
p. 51, fig. 1 1 .
2 V. F. Gaidukevici , AHTH'llfble fOj:OAa ceR epHoro npn'lepHOMOpbR, :!\Ioscova, 1955,
3 B . Farma kovski, i n „Arch. Anz . " , XXVI, (191.2 ), p. 351, fig. 3 1 .
382
mormint din sec IV I. e. n., descoperit Ia Olbia.

Fig. 74. - Grup masiv de amfore din Heraclea şi Thasos dintr-un
CONCLUZ II 383
număr de 17 amfore de diferite tipui·i, aşezate - ca şi la Jurilovca -

într-un cerc aproape perfect. Poziţia amforelor este însă inversă faţă
de cele de la Jurilovca : la noi amforele sînt aşezate cu gura în interiorul
cercului, iar la Olbia fundurile formează cercul interior şi gurile pe cel
exterior.
Î n raportul său, Farmakovski nu cercetează tipurile şi provenienţa
amforelor, precizează numai că este vorba de epoca elenistică.
Am insistat ceva mai mult asupra informaţiilor de ordin arheologic
legate de descoperirile de amfore stampilate de pe teritoriul Dobrogei, din
(,,.,:>,, � ' �! /.
I
' '
r
_ «1 �
�c
·
B. Farmakovski, ln „Arh. Anz.", X XV I ,

F;g. 75. - Mormlntul cu amfore ln cerc de la Olbia (după
1912, p. 35 1 , fig. 31).
mijlocul populaţiei băştinaşe pentru că această latui·ă a problemei n-a.

fost cercetată, deşi merită o deosebită atenţie, şi orice date noi pot lărgi
posibilităţile noastre de cunoaştere. întrebarea firească ce se pune acum
este : cît de departe în interior au pătruns mărfurile greceşti aduse în
amfore' � Au rămas ele numai pe teritoriul Dobrogei de azi, sau au trecut
şi peste Dunăre �
Stadiul de azi al cunoştinţelor noastre ne poate duce la concluzii
interesante. Unele săpături organizate, cum şi descoperiri întîmplătoare,
au dat la iveală fragmente de amfore cu stampile nu numai la Tariverdi
şi în alte părţi ale Dobrogei, ci şi peste Dunăre, pînă departe înspre Carpaţi
şi în nordul Moldovei.
Î n Lunca Ciurei, raionul Iaşi, s-a găsit un lot de peste o sută de
stampile1, toate din Rhodos şi din Cnidos, aparţinînd secolelor III - I
î.e.n. (nici o stampilă cu nume de astinomi şi nici una din Thasos). Tot
din Rhodos şi din Onidos mai avem stampile la Stoieneşti - Cîmpulung
Muscel. La Pleşeşti, raionul Fălticeni, avem stampile rhodiene2 • La Schitul
1 Prof. O. Tudor ne-a pus la dispozi ţ ie lucrarea sa în manuscris, precum şi planşele

unea 1 954 a Academiei R. P. R. (Studii şi referate privind istoria Romîniei, Bucureşti, 1954, I.
respective, pentru Lunca Ciurei şi Stoieneşti-Clmpulung. Am folosit ş! comunicarea sa din Sesi
11. 8 şi urm).
2 Stampila rhodiană de la Pleşeşti se află acum ln Muzeul Turnu-Severin.
384 IMPORTUL AMFORELOR STAMPILATE I,A ISTRIA
Tîrgoviştci, la Poiana - pe Siret - la Popeşti pe Argeş, la Spanţov,

Gumelniţa, Grădiştea, Fundul Ohiselet, Piscul Orăsanilor, s-au mai găsit
de asemenea diferite stampile greceşti. La Tinosul s-au găsit torţi de
amfore duble, de tipul celor din Cos, şi o toartă sinopeană cu, numele
a.3tinomului. G. Cantacuzino a puhlicat mai de mult1 o stampilă sinopceană
cu numele astinomului AU:XIN01 şi al producătorului Ml0PILlATHI:
găsită de către D. Butculescu la Cetatea Dîmboviţei, lîngă Cimpulung.
A mai fost găsită o stampilă rhodiană şi la Runcu, în apropierea
mănăstirii Tismana. E o stampil ă de formă circulară cu floarea de rodie
la. mijloc -Citim : E il l El'ANEl'(I:). Luna anului nu se citeşte2 • Stam
pilele din Stoieneşti-Muscel aduc lucruri interesante. Din numărul de 60
de stampile rhodiene, găsite aici şi studiate de prof. D. Tudor, numai cinci
exemplare au o relativă asemănare cu cîteva din cele 150 de stampile
găsite la Istria ; 45 sînt de alt tip, iar 10 sînt dubioase. Nici stampilele
din Cnidos, descoperite la Stoieneşti (în număr de 25, dintre care 10 între
gite de prof. D. Tudor) nu se găsesc între cele de la Istria. De asemenea,
unicul exemplar din Rhodos găsit la Baia de Fier de către C. Nico]ă3scu
Plopşor nu este cunoscut în altă parte la noi. 3 •
Aria de răspîndire a mărfurilor greceşti se măreşte astfel conside
rabil. Pînă acum nu ştiam decît de pătrunderea în adîncul teritoriului a
monedelor lui Filip şi Alexandru, ale celor din Thasos şi Dyrrachium,
dar drumul acestora nu era în nici un caz prin Dobrogea sau pe la gurile
D unării, ci direct prin Tracia.
Dacă stampilele cnidiene şi rhodiene găsite în Moldova, la Stoieneşti
şi în Gorj sînt ale altor magistraţi şi producători decît cei pe care i-am
constatat la Istria, înseamnă că ele provin din transporturi care n-au
trecut prin intermediul Istriei. Se pune deci ipoteza unor relaţii directo
între producătorii rhodieni sau cnidieni şi consumatorii geto-daci din
regiunea subcarpatică. Dacă admitem o astfel de ip Jteză, trei ar fi căile
pe care puteau pătrunde mărfurile la geto-dacii subcarpatici.
1. Negustorii bştinaşi se duceau cu căruţele la Istria sau în alte porturi
de la mare, duceau produsele lor şi aduceau de acolo mărfuri greceşti
de import. Exista fără îndoială un număr considerabil de negustori băşti
na�i obişnuiţi cu cărăuşia, cu drumul lung, cu riscul şi cu o climă aspră
(ceea ce nu era cazul la greci, cel puţin la început). Dornici de cîştig,
posesori de „capitaluri" sau de mărfuri de schimb, aceşti negustori cum
părau în porturi vinul şi uleiurile ale căror urme le atestă resturile de amfore
de la ei de acasă, cumpărau desigur şi stofe fine din Orient, mirodenii
şi alte măl"furi, pe care le transportau cu samarele şi căruţele lor.
2. A doua cale, mult mai importantă decît prima : grecii, venind
pe mare, nu se opreau nici la Istria, nici în altă parte, ci intrau pc gurile
D iluării şi urcau în susul fluviului pînă la staţiunile mici de pc malul
stîng al apei, care se găseau în stăpînirea directă a băştinaşilor. Aci mărfu
rile se descărcau şi aşteptau pe negustorii băştinaşi, care făceau mai
departe transportul pe cale terestră.
urme de aşezări greceşti sau de cultură gI"eceawă în. a�er,'\ri h<i�tinaşe R��
Corăbiile încărcate cu mărfuri urcau destul de mult în susul Dunării :
1 G. Cantacuzino, Timbres amphoriques inedils lrorwes en Ro11ma11ie, lu llI

(1927 - 193:!.), p. 612 şi urm.
„ Dacia ",
V.", an VI ( 1 956), nr. 3 - 4, p. 405.

l\J5-l.
2 „ .
S C. I.
3 C. Nicoh'\escu-Plopşor ne-a semnalat a mbele stampile incă lu anul
CONCLUZII 385
găsesc destule, m:ti ales pc malul drept al fluviului. Cunoaştem pentru

mai tîrziu, în epoca imperială, şi o asociaţie de corăbieri la Axiopoli:'
(Cernavoda). Pe malul stîng al Dunării, în apropierea Galaţilor, apoi
la Zimnicea, la Bălănoaia (lîngă T. Măgurele), pe Mostiştca etc., existrt
urme ale pătrunderii greceşti în mediul local. La Barboşi s-a găsit , 'un
sarcofag <le marmoră sculptată cu peste 3000 kg greutate, de provenien.ţrt
probabil asiatică. Studiile altor cercetători1 tratează pe larg unele etapt•
ale pătrunderii mărfurilor şi culturii greceşti peste Dunăre.
Incadrate în ansamblul altor ştiri pe care le avem în timpul din urmă�
nn numai în cea romană, au existat de-a lungul D unării centre portuan·

nonstatărilc vechilor istoriografi întăresc ideea că şi în epoca elenistică �
şi aşezări greceşti sau greco-băştinaşe, în care corăbierii îşi aduceau mărfurile

pentru a fi mai aproape de punctele de desfacere din lumea geto-dacică .
3. Dacă l a început grecii se sfiau s ă se depărteze de porturile Dunării,
este sigur că cu timpul ci au devenit mai îndrăzneţi şi au început să intre
pe cursul afluenţilor fluviului, pe Siret, Prut, Argeş, Dîmboviţa şi Olt ,
care erau navigabile în antichitate măcar pentru ambarcaţiuni uşoare.
Urme ale pătrunderii greceşti pe cursul afluenţilor se găsesc î.n mai
multe locuri, dintre care am numi şi Poiana-Tecuci, pe Siret. De la malul
ultimei ape navigabile, amforele erau duse mai departe cu samarul ori cu
carele. Apariţia unei stampile chiar în peştera Muierii din Gorj (lîngf•
Baia de Fier) şi a alteia lîngă mănăstirea Tismana, indică necondiţionat
un transport terestru ( chiar dacă Jiul era în antichitate navigabil pentru
corăbii uşoare, totuşi de aici şi pînă în punctele unde s-au găsit torţile
stampilate, transporturile trebuiau să parcurgă cîţiva kilometri pe calc
terestră) .
Aşa a u fost începuturile întrepătrunderii greco-geto-dacice. Relaţiile,
începute cel puţin de la mijlocul secolului al IV-lea î.e.n. , au continuat
aproape trei secole, mcrgînd într-o continuă creştere, aşa cum ai·atfl
amforele rhodiene <le la Iaşi de la sfîrşitul secolului al Iii-lea.
Aducînd într-un fel 8an într-altul mărfurile aproape de consumatori,
cu un plu8 nu prea marc de cheltuială ( de fapt numai un plus de timp)
grecii obţineau preţuri mult mai mari decît la Istria, Callatis 8au Tomis.
Dar mai este şi alt motiv care favoriza centrele mici de pe malurile Dunării
faţă de Istria. Autoritatea oraşelor-state de pe litoralul mării exercita
cel mai sever regim vamal. Intrînd în port, corăbiile erau snpuise la t •
zinare, taxele <le trecere în oraşul propriu-ziis şi în cele rlin urmă taxele
primă taxă d e intrare, apoi începeau taxele rle descărcare şi rle înmaga
Jurlceînd <lupă situaţia rlin porturile de unde 1v�-au rănrnis ştirL

(le ieşir<> pentru mărfurile care plecau în teritoriu.
taxele se percepeau asnpra valorii mărfurilor, ajungîndu-8e în nnck

cazuri pînl la un sfert (lin valoarea lor. În ce priveşte valoarea taxelor
pentru ic�irca rlin oraş, clespre aceasta nu avem :suficiente ştiri, dar deisigur
că si
' ele erau destul de ridicate.
Intraţi pc gurile Dunării şi acostînd în centre mici fără o organizan.
admin:strativă şi fiscală rlc tip grecesc, negustorii aveau de la început
i G. Tocilescu, Dacia tnainle de romani, Bucureşti, 1880, p . 343 -410, 413 -533 ; V.
Pârvan, La penetra/ion hellenique el hellt!nislique dans la vallee du Danube (d'apres ies dernifres
decouverles archeologiques), in „B. S.H.A.R.", X, (1923), p. 23 - 48 ; idem, G. Cantacuzino,
Dacia , Civiliza/iile străvechi din regiuni le carpalo-damzbiem, in „Dacia", I I I, 1 927 -
1 932, p. 612.
2 5 . Importul amforerelor stampilate l a Istria
38ti J MPORTUL .\ ill'OllJ!:J,OR STA1'U 'JLA'f}� LA J STIHA
o diferenţă importantă de ben'3ficii. Interesul lor era însă isporit la 1 l tihlu,

dacă ne gîndim că mărfurile de producţie locală cu care se întorceau ofe
reau aceleaşi avantaje nemaitrecînd prin furcile vămii istriene. La aceasta
Re mai adaugă şi diferenţa de preţ pe care o realizau negustorii , cumpă
rînd marfa direct de la producători sau din apropierea lor. Drumul pînă.
la porturile Mării Negre era an13voios şi populaţia era bucuroasă, de existenţa
'
I
I
I
I
I
,1
I
I
I
' I
/I
/ I
/ I
_,// I
-��
publicată de D. V. Rosetti). Se află ln M. O. B„

Fig. 76. - Fragment de cupă deliană imitată ele geto-daci (găsi t ă la
Snagov, 1934,
sub nr. inv. 1 3 1 5. Redus 1 /2•
unui cumpărător constant, care să-i bată la uşă e;u mijloace proprii de
t,ransport.
Graţie acestor legături comerciale, aducătoare de condiţii avanta
joase, băştinaşii geto-daci au fost încurajaţi să intensifice agricultura
şi creşterea vitelor, producţia de miere, brînzeturi şi grăsimi, să prepare
pieile, să. culeagă şi să condiţioneze plantele şi finul . să taie pădurile,
să fasoneze şi să vîndă lemnul pentru construirea corăbiilor.
Aşa cum am văzut, avantajele ambelor părţi erau mult mai mari
cînd corăbiile urcau pe apele secundare, ceea ce am arătat că se întîmpla
frecvent.
Cele de mai sus par a ne obliga să ne schimbăm părerea asupra rolului
şi însemnătăţii coloniilor greceşti în dezvoltarea vieţii economice şi
<le peste Carpaţi. Negustorii băştinaşi, venind în contact cu lumea civi

sociale a triburilor bă�tinaşe clin cîmpia munteană, <lin Moldova şi chiar
lizată , deveneau totodată şi agenţi care aduceau acasă ideile avansate,
coscr,uz1 1 3 87
gusturile rafinate şi poftele de înstărire aflate în plină dezvoltare la grecii

de la mare.
S'.1 vedem însă şi alt aspect al problemei. Avînd în faţă modelul
amforelor greceşti, ar fi de neînţeles ca geto-dacii să n.u fi încercat şi ei
să fabrice amfore. în secolele l l l -I î . e.n., triburile locale aveau monetărie
proprie (bazată pe imitarea unui prototip). în aceeaşi epocă ştim că
pofi('d au şi c n ptoa.re de olărie şi tipare proprii şi că se imitau splendidele
Fig. 77. - Cupe dt, băut vin. Imita\.ii dacice după diferite tipuri de kantharos din epoca
elenistică, găsite de curind la Slncrăeni.
eupe deliene. Deosebit de instructivă este una din aceste cupe deliene
< Le fabricaţie locală, găsită în 1934 la Snagov1 (fig. 76).
De j ur împrejurul vasului şi pe fundul lui sînt reproduse monede
geto-dacice cu imitarea tipului macedonean. Desigur că olarul a folosit
o monedă geto-dacică pentru o;namentarea cupei. Reproducerea mone
delor confirmă încă o dată fabricaţia l ocală şi vădeşte o dorinţă de afirmare

a producătorului geto-dac. De asemenea confirmă timpul în care s-a
în seria i mitaţiilor pe care le făceau geto-dacii în sccolele lll-I î.e.n. ,

efectuat producţia şi în care funcţiona moneda dacică de tip timpuriu2•
d upă modele greceşti : monede, amfore, stampile, vase deliene etc . , trebuie
�ă mai adăugăm şi ultimele descoperiri de l a Sîncrăieni 3 peste
Carpaţi, în regiunea Sf. Gheorghe-Miercurea Ciucului. între cupele de
argint de băut vin din aceste tezaure găsim copii în metal aproape identice
e n tipul canth"l.rosului elenistic (fig. 7 7 ) .
Imitarea amforelor greceşti de către geto-daci n u este aşadar un.
fenomen intîmplător şi izolat. Faptul se integrează în complex ul marelui
pe baza căreia putem urmări formele şi epoca mişcăril or economice î n

proces al interpătrunrterii şi ne înfăţişează o documentaţie materială
sînul societăţii băştinaşe.
1 Dinu Y. Hose t t i , J'ublicafiile Mmeul11i

2 F. a reliefs, Pa ris, Hl22, datează c u p e l e deliene cu o rname n te
Municipal H11wreşli, 1 !J35, p. 1 6 - 1 7, fig. 23.
vege ta le şi c o p i i după monedele greceşti şi romane re p u b l i cane, pen tru m i j l ocu l secolului a l
Cou r h y , Les oases grecs
I 1-lea pln:I l a incepu l u l se c o l u l u i I i . e . n .

Den e s , Conlrib11fii la w/lura dacilor i n a doua epoci1 a
Fierului, 1 954.
3 Szekely Zoltan ş i Kovacs
:\1iercurca Ciucu l u i ,
Problema, în ansamblu, depăşeşte cadrul prezentei lucrări, dar nu

p utem trece cu vederea unele laturi ale ei, legate direct de amforă şi de
rolul acesteia în viaţa economică a lumii geto-dacice.
în depozitul de materiale arheologice de la Istria am găsit toarta
de amforă îmegistrată la grupa IX „Diverse" sub nr. 759. Ea ie'se cu
terul s urprinz�itor al „inscripţiei" . La prima vedere avem impresia că

totul din comun prin compoziţia pastei - ceramice şi mai ales prin carac
'a : stampila de la Istria ;
b : stampile de la Stoieneşti (Cîmpulung).

Fig. 78. - Citeva ·stampile de pe amforele de fabricaţie locală•
ne aflăm în faţa unei stampile rhoct.iene. Toarta, rotundă, se frînge după

circa 5 cm şi, atît cît a mai rămas din ea, indică o îndoire în unghi aproape
drept, întocmai ca la amforele din Rhodos. Stampila, dreptungiulară,
în relief, este aplicată pe partea superioară a torţii, cu obişnuitul procedeu
cu care erau stampilate amforele greceşti în epoca elenistică. Pasta,
foarte granuloasă, este de un cărămiziu aprins. Nici o urmă de spoială.
Dar numai la prima vedere fragmentul face impresia unei torţi
rhodiene. Vă.z ut mai de aproape, particularităţile neobişnuite ale pastei
ne obligă să conchidem la o producţie locală destul de rudimentară. Cele
trei rînduri din interiorul stampilei cuprind o serie de semne care nu sînt
nici greceşti, nici latine, ci dau impresia unui scris cuneiform. O astfel
de inscripţie nu s-a văzut niciodată pe teritoriul oraşelor greceşti de la
Marea Neagră. Deşi în genere nu ne este cunoscută stampilarea amfo
relor cu scris barbar, nu-putem totuşi să excludem posibilitatea existenţei
unei amfore stampilate de origină asiatică. !
Asemenea torţi rotunde de amforă, cu stampile dreptunghiulare,
fără legendă care să poată fi citită, ci avînd numai două sau trei rînduri de
semne neînţelese, au mai fost găsite la Stoieneşti lingă Cimpulung-Muscel,
şi au stat aproape cincizeci de ani într-o colecţie din Cîmpulung, fără să
li se dea nici o atenţie din partea cercetătorilor. Abia anul trecut această
colecţie a fost luată în cercetare şi urmează să fie publicată în curînd.
De as�menea au mai fost găsite de către Dinu V. Rosetti, în săpătlll'ile
efectuate acum două.z eci de ani în aşezarea getică de la Popeşti pe Argeş„
OONCLUZil 389
peste douăzeci de torţi de amfore în aparenţă de tip rhodian, dar în_ reali
tate de fabricaţie grosolană. local ă, pe care sînt împrimate, în cadru dreptun
ghiular, stampile. cu semne care nu se pot desluşi. Şi în săpăturile recente
Fig. 70. - Torp cu stampile pe a mfore I m i tate de geto-daci după
inclic<I coleq.ia ln inventarul M.O.B. Re dus 1/2•

ti purile din Rhoclos ş i clin Cnidos, găsite la Pope şti, · (numerele
ale Academiei R P . R . u,u fost găsite la Popeşti astfel de stampile1• î ntre

anforele de producţie locală de la Popeşti, se observă şi altă categorie
cara.cterizată prin torţi bicilindrice asemănătoare cu cele din Cos.
l „S. C. I. V.", V I, 1 955, nr. 1 - 2, p. 252, fig. 3 şi 1 7,
390 Jilll'O l!.'J.'UJ, AMl'OIU:LOlt STAAfi'lLATE J...\ lSTIU.\
Tot la Popeşti s-au găsit şi cîteva j umătăţi de amforă, purtîud astfel

de stampile. Materialul se aFlă in depozitele Muzeului oraşului Bucureşti,
fără să fi fost publicat. Iată o serie de descoperiri interesante, foarte
apropiate între ele, şi destul de strîns legate cu stampila de la I stria.
imitînd prin forma lor şi a stampilei amforele din Rhodos şi Cos. Amforele
T rebuie să admitem că amforele de mai sus sînt de fabricatie' locală.
Fig. 80. - •Fra gme n t de a mforă de t i p cnidia n , făr(1
.M. O. B.).
stampilă. J m i ta ţ ie locală giisit�i la Pope şti
(în
aduse din Rhodos şi Cos, care circulau în epoca aceea atî t ele m u lt pe
aceste teritorii, au folosit ca prototip producţiei locale. C redem că nu
s-a insistat destul asupra semnelor de pe stampile ; ele au fost considerate
simple motive ornamentale. Aceste semne sînt curioase ; deşi par destul
de variate, totuşi se repetă. De remarcat că aceleaşi semne se regăsesc
în parte şi pe monedele get o - dace. Este o problemă care rămîne să fie
*
elucidată în vii tor.
Am studiat importul amforelor comerciale la Istri a. Am văzut de

unde se aduceau aceste amfore, ce mărfuri conţineau, ce legături comer
ciale avea oraşul cu centrele greceşti asiatice şi egei ce.
CUNL'L\JZII 391
Depărtîndu-ue de coasta Pontului, am urmărit amforele în interiorul

teritoriului dobrogean ; am trecut cu ele peste Dunăre şi le-am urmărit
<le-a lungul rîurilor care brăzdează ţinutul de la nord la sud. Am vă zut
i nfluenţa pe care a exercitat-o civilizaţia elenistică asupra populaţiilor
locale graţie mărfurilor introduse aici. Am urmărit fabricaţia de amfort�
l ocale, în strînsă legătură cu răspîndirea amforelor greceşti care serveau
1 le prototip.
import şi al amforelor de fabricaţie locală, care am văzut că. stau în atît

S:t desprindem acum unele concluzii impuse de studiul amforelor 1le
<le strînsă legătură cu cele importate :

1. în secolele al VI-lea şi al V-lea î.e.n., Istria întreţine relaţii comer
dale stabile cu mai toate centrele de producţie greceşti, în special cu
::\lilet, Rhodos, Samos, Chios şi Thasos. Importul de vinuri şi ulei de măsline
�ste atestat în această epocă timpurie prin numeroase amfore nestampi
l ate de tip comercial din aceste centre. Se găsesc însă şi amfore al căror
(•entrn de producţie n-a fost încă identificat.
Nu sînt indicii pentru această epocă despre un import al unor astfel
cle mărfuri din Attica.
•�a tip de cele arhaice amintite mai sus, dovedesc existenţa unui import
2. O serie de amfore comerciale găsite la Istria şi împrejurimi, deosebite
masiv de vinuri şi nlf:\i la sfîrşitul secolului al V-lea şi la începutul secolului
3 . Amforele comerciale de mare circulaţie cu „certificat de origine"

al IV-iea î.e.n.
:-:ub forma stampilelor aplicate pe torţi, încep să pătrundă la Istria îu

pr·mele decenii ale secolului al IV-lea î.e.n. ( anii 390 -350).
Tot în această epocă se constată şi începuturile unui import masiv
1le ţigle de acoperiş cu stampilă.
4. Importul de amfore cu vin şi ulei, precum şi acela de ţigle, a conti
nuat timp de peste trei secole, pînă aproape de începuturile erei noastre
( de la această dată amforele şi ţiglele importate la noi, nu mai poartă
stampile).
Epoca îu care importul de amfore stampilate a atins maximum dt•
i ntensitate se situează aproximativ între anii 250 şi 70 î.e.n. Marea majori
oare acestei epoci doar cîteva amfor� din Heraclea, un număr tot atit
tate a amforelor stampilate se situează în acest interval. Sunt anteri
de mie din prima perioadă a stampilării la Thasos şi nn număr redus rlu

stampile sinopeene din grupa cronologică 1 şi 2 .
5 . Centrele de producţie sigur determinate, care a u exportat mărfuri
în amfore stampilate la Istria sînt : Thasos, Sinope, Heraclea, Chersonesos,
H hodos, Paros, Cos şi Cnidos.
11.indu-se mai multe nume noi de magistraţi sau producători, precum :;: i
6. Din totalitatea stampilelor, aproape 80 % au fost întregite, obţi-
numeroase variante la stampilele deja cunoscute. Formele amforelor 1fo

i mport au fost în bună parte bine precizate. Crndem a fi putut l'tahili
d"'t matriţele erau făcute din lemn şi din os.
Ne-am străduit să determinăm tipurile şi caracterele tehnologil'c ale
cliferitelor centre de producţie, capacitatea vaselo1·, poziţia lor cronolo
gică, precum şi drumurile comerciale pe care veneau mărfurile.
ţilor importate, oraşul Sinope stă în fruntea celorlalte centre de produeţie,

7. Materialul studiat dovedeşte că, din punctul de vedere al cantită
urmat imediat de Thasos.
39 2 IMPORTUL .AMFORELOR ST.AMPILATE LA JSTRIA
8 . Numărul mare al stampilelor de amfore găsite la Istria constituie
şi ulei în portul nostru. Trebuie să ţinem seama că, în afara celor 1162
o bună indicaţie asupra volumului pe care l-a atins importul de vinuri
(le stampile studiate, un mare număr a fost transportat în Germania,

în timpul ră.zboiului din 1917, multe sînt risipite încă în diverse colecţii,
nenumărate altele aşteaptă să fie scoase din săpături (nici 10 % <lin supra
faţa şi adîncimea Istriei nu a fost cercetată pînă aCl�m) .
9. În măsura î n care importul d e vinuri ş i ulei d e măsline în amfore
stampilate era depăşit de cererile crescînde ale pieţelor de consum, Istria
importa cantităţi mari de astfel de mărfuri şi în chlupuri de cîte 300 - 1000 1 .
în acest caz, vinurile ş i uleiurile înmagazinate l a Istria erau trase în
amfore mici de 10 şi 20 l, p1·obabil amfore de fabricaţie locală, fără stam
pile, cu care se făcea comercializarea mai departe.
10. Vînzarea cu amănuntul în pieţele Istriei şi în localurile ei <le
consum se făcrn sub controlul magistraţilor agoranomi, care stampilau
vasele-măsurători.
11. Aproape toate stampilele de la noi se găsesc şi în teritoriile
coloniilor greceşti de pe coasta tracică sau de pe ('oasta de nord a
Mării Negre, în sudul U.R . S . S . , pînă la o marc distanţă de porturile
respective. Chiar şi amforele arhaice nestampilate din secolele YI-V î.e.n.
!:le găsesc întocmai în aşezările din sudul U.R.S.S.
expansiunea comerţului lor întreaga linie a coastei nord-vestice, ca pe

Rezultă de aici că centrele de producţie greceşti foloseau pentru
o singură piaţă de desfacere pentru aceleaşi categorii de mă.duri.

Dăm mai jos un succint tablou statistic asupra importurilor de vinuri
l}i ulei în diferite puncte ale acestui larg teritoriu, pentru a. arăta frecvenţa
pe centre de producţie a stampilelor descoperite la Istria (R.P.R. ) , Olbia,
Tyras, Mirmekion, Tiritake (U.R.S.S.), Odessos ( R . P. Bulgaria).
blria Olhia Tvras Tîrilake OdtSSOlf

I după
' /o O/o O1l 0 O 'lo

Centrul (dupii. etudllle <dupii. tdupă. (săpăturile din
O/ o
<le pro<iuctle 11oaetre1 Grakov) Staerman) 1935) K. Skorpil)
Sinopc I 35 23 21 70 23
Thasos 28 8 6 5 23
8
Hhodos 14 47 36 11 20
--- --
Cnidos 5, 5 3 1 1
Heraclea 3,5 6 8 12 1 :3
5
- ------
Chersonesos 4 1,5 2 0,5

Cos 2 -
I 9 0,5 -
12. Parte din mărfurile descărcate în portul Istriei erau preluate

de negustori intermediari, care le duceau pe pieţele de consum din inte
riorul teritoriului. Se găsesc numeroase resturi de amfore stampilate
în interiorul Dobrogei şi de-a lungul malului drept al Dunării.
13. Pe teritoriul din stînga Dunării, mărfurile pătrundeau aduse pe
fluviu şi pe rîurile navigabile, de negustorii greci, care urcau spre regiunea
HAR TA
RASPINOIRll .4!1fORELOR STAMPIL IJTE
ÎtV
- _
SECOU JL III t'. e . n.
gâ.sif
,;rece.şti .
s-au
Fig. 8 1 · Harla riispîndi rii n 111forelor "J' eceşl1 11e le n. loriul H . P.R.
.
- o ·
39-l IMPORTUL AID'OLO:J,OR S'HMPU,.\TE J,_\ ISTltI.\
subcarpatică. şi spre MoldoYa. S-a găsit un număr marP 1lP amfore cu

stampile din Rhodos şi din Onido:-; lingă I aşi , lîngă Fălti ceni . l a Poiana
pe Siret, la Cîmpulung-Muscel, la Baia de .Fier şi Tismana în Gorj, precum
şi în numeroase centre de pe Mostiştea şi de lîngă Bucureşti.
14. Geto-dacii au imitat amforele de tipul rhodian şi pe cele din
Cos. Ei au imitat şi stampilele acestor amfore, înlocuind literele greceşti
cu semne care n-au fost încă descifrate.
dovcdeste marea influentă exercitată rle civilizatia greacă asupra triburilor

15. Aria de răspîndire a mărfurilor greceşti şi a culturii grectşti
<lunărene de existenţa unei clase suprapuse, care ştia să aprecieze vinurilti

băştinaŞ e geto-dace. Î n âccst moment se poate vorbi în ţinuturile carpato
dulci şi grele din Rhodos sau din Cnidos, care prefera grăsimilor locale
unt.delemnul fin recolt.at în livC'zile de măslini ale sudului, care găsea mai
gustoasă băutura sorbită din enpe de argint modelate şi ornate cu simţ
pentru a-şi putea p ro ru ra astfPl de rafinamente costisitoare.

artit.;tic după model străin, şi care dispunea de posibilităţi materialo
A N E X E
ANEXA I
:\urnele proprii de pe slampUele din Tba,os
( d u p ă E . Pridik, H uneuTapHblit 1rnTaJior& 1meitM'& Ha aM\lJOpH&IX'& pyq 1rnx'L

li rop:ibIIII I ieX"& H Ha qepeJIHl.laX'& 3pM IITamHaro COopaHafI. 1 9 1 7)
' AyE-r'1.i;
1
43 79
' AM;vtT.:-:oc;
1 Eucxy6pr,c; Acxyt-rcxc;
2 44 Eupucx[).o c; ? 80 Ae:uKwv
3 ' A1b1v680-r'>; 45 Eupucxvcx!; 81 Ae:wy[6pcxc;
!I A!crxp !wv
' A!B·r,cr[ 1cxc; ? I 46 Euqi pcivrr,c; 82 Ae:wv[81Jc;
83 Ae:wv1Koc;
�crm[rroc;
6 ' AKm'ttoc; 47 'H:r.crlrr[ol.tc; sau 84 Ae:wqiiiv[r,c; 'I sau -roc;
7 ' AKe:-ro pl8r,; 85 Aoo1xl.'ijc;
8 ' AJ.xe:[81Jc; 48 ' H pcxxl.e:l81Jc; sau
10
9 "AAx1µoc; ' H pcx:l<Al8ric; 86 Me:ycxKAe:l3r,c;
H
' AAl<e>tcxc; 49 'Hpo[qiwv 87 Me:ycxxl.ljc; ?
" Aµ'(cxv3 poc; 6[ qitl.oc; sau 3 0-ro c; ) 88 l\ffywv
12 ' Av'tL 50 'H p63tKoc; 89 Me:v
13
14
'ArroAJ.wv[8r,c; 51 'H p63o-roc; 90 Me:ve31J [µoc;
' Ap . . • 52 'Hp6qi1J.oc; 91 Me:cr 'I
15 'ApL 53 'Hpo qiwv 92 Mw,µi[ cxc; 'I
16 ' A ptcr 54 'Hpoqiwc; 93 Mu?
17 ' Aptcr-: 94 Mulcrl<oc;
18 'Aptcr>tcxy6p·r,c;
55 0cicrwv 95 MuAJ.[lwv]
19 ' Aptcr>te:l31Jc; 56 0e:6qi1J.oc;
20 ' Apm-r681;w; 57 0forrwv 96 Ncxurrl.toc;
21 'Apm°'oxl.'ijc; 58 0piicrmr.oc; 97 Na;oowv
22 ' Aptcr-roK pci°'·r,c; 59 0piicrwv 98 N1x[cxc;
23 ' Aptcr-roµO:vr,c; 60 0 pa;crwv[3a;c; sau 0pcx- 99 N 1x6cr>tpa;-roc;
24 ' Aptcr't"O '(civ·r,c; crwvl31Jc; 100 Nocrcrt [ KCi.c;
25 101
' fooC LKO <;

' Apm-r6qi1/.oc; N6crcr[oc;
26 ' Aptcr-roqiwv 61 ' Ir.rrl31Jc; 1 02 Nuµqiwv
27 ' Apxfo-rpoc-:oc; 62
K [ a; sau I.
28 103 II . . .
' A px1Jxpci-rr,c;
29 63 1 04 IIocv>te: [sau 1) µ [3e:w
' A pxf.vCY.;
64 Ka;AJ.1 105 IIa;v
30 B1-r[wv 65 Ka;AA1 qiwv 106 IIa;ooa;v!occ;
K1Jqitcroqiwv
31
66 107 IIe:pteuµoc;
r1.a;uKoc; 67 Kt pwv 108 IIoJ.uve:[Kr,c;
32 r1.auKwv K:>..e:î-roc; 109 IIol.oo-rpoc-roc;
KJ.e: o qiciv·r, c;
68
69 KJ.e:o ? 110 IIocrl3e:wc;
70
33 Llcxµcicr°'·r,c; 111 II0018+,wc;
34 Llea;J.w;; sau Lld).xr,c; K),e:o c;iwv 112 II p1J!;lrrn).1:;
L'.l.Etvwr.'.'L c;
71
IIu6oyEvr, c;
35 il�Lvwv Kpix�aLrr�o; 113
Âr.µ ( ? )
72 IIu6lwv
36
:J 7
73 Kpa-rîvoc; 114
7 t, Kpci-r1cr-roc; ? 115 IIu6oxl.'ij;
II [ u pwvwc;
38 Âr.µiii.Kljc; K p 1voµiv·l]c; 116
75 IIuM814c;
:l 9 Âr.µY,c; Kp1-rlcxc; 117
76
40 Â·1Jµf.-:p1oc;
A oc� po
Krr,cr1 118
( ?)
77 :Eci-rupoc;
41 ÂL:ipr, c;
42 LlLKf,Kp z-;·r,c; 78 119 :Ex ul.a!;
HIPOR'l'U L .�MFOREJ,OU S'f AMPJLl.TE J„\ ISTRIA
I
<l>ix "? t :H :
l
1 2o i �xUµvo:; 1 25
<l>ixvixy[ opr,c;
i
126
1 21 I 127 <l>ixvox[A.'ijc; sau p±7·r,c; I 1 32 !
1 � :1
Te:).co
T·r,).c: rp!iv·r, �
X:npfa�
!
1 22 1 1 2s 1
' TL
I
12 1 29 i 1 :H
<l>El8t7moc; XixLpLfLI iv·r. �
1 ->) IJ 1
3
I :1 0 :
lll LA!.aTÎ\loc; X .X pwv
I
• <flt).l)Y. p7.7r, c;
. iNEXA II
A.;tlnomli, prodtwiilorll �I slmboh1rUe dllt Sinopl'
(după E. Prid i k , Die Astynomen11anum aui Amplwren und Ziegelstempeln

aus Sudrussland, 1928)
3/ I
I
BiXxxw:; B ixxw c;
73 I
A ;:c.:Mwv (lla :;
n
'
S i1.. U
2
1 ' A(3 pox6µ0r:c;
Iliic;
' A rro:Mwvtoc;
' Ayix6ox/-ijc; 38 ' Arro:Mwvlllr,c;
74 BixT(axoc;
75
;1 ' Ayi6wv :1 9
'1 0 '
41 ?6 Bi;c1.toc; sau Bixz�-;c;
' AyctO"lXAijc; BiX„pixzr.ic;
!)
4 • ApiXxl-e:LT<H;
(i �� ' A pyixe: Lc; 77

' A'(IJO"tAIX� "Apixy
Bt:Mixi:rJc;
'• :1 ?8
' Aylixc;
i B61J6r.ic;
8 ' A p Lr1TOr:y6 p :x:;
' :\yxlix),oc; ' Apla . . .
4 f1 Bo:Mlwv
81
?9
y A6ixv6/lw pr,:;
' A6ix11afoc;
45
80
B p6µ t-; :;
'
B6puc;
46
' AplaTixpzr,:;
10 ' „..\.�vr.r.r:rJ�
1
·i 7
' A pr.an•)c;
12 A !ill7toc; "? 82
11 ".A601J:; ' A p(a-:-m;:-;:;
11 8
ta .Ah,Eet:; , .\ pLG"t'6�fJ,JÂO� 83 I'E pw11
' A pr.aTtW'I I'ep(3·r,c;
1 11 84
'1 9
50
15 85 I'J-or:uxwv
A!axlvixc; ' .-\ pla-:-ox/-'ij:; I'l-ixuxlor::;
A!G;(tVl)c; 51
t6 ' .\ !az p lc.>v 86
' A pr.aToxpi-:-·r,:;
52
87
' :\ p laToµtvr,c; I'11iX6wv
5 :1
18 I 88
' A plaToc;; &v·�:; I'6/-ixc;
54
"Axopv<;:;
t:i
89 I'w puc;
' ..\Ai�:x118 pr,:; ' ..\ pt<îTWV I,upr.-rTi.i:;
19 "Avllpc.>11 55
56
' A p":e:µ(/lw pr,c;
20
.A'Vo1J:; ' A p u-.wv
' ..\p-.tµwv
21 57 .l
, .1\v6eaT·� p1..r.1c;
90
22 ' _.\"' 58 " A pz:xvll pc. c; 91 âixlaxo:;
:! :I 59 92 â1XtV
611
. ' .\pze:rr-r6/-e:µc.:;
9:j
• AvTa:Tr.1c;
:! 4 ' Avn� lc.>v
' Av-.lllc.> P''c; Gt
' .\axl-r,m611<->p-,:;
:! ;i ' :\cn:'.iar.r..i� 94
âixµ . . .
' Av-:- l µ:xz 1J :; ' .\GTfo:; 95

.l:xµi-rpl'J<;
6 :! .lixµox):';.c;
21 ' Av-. [o zr, c; .1o:p.'"J7ti:1� c;
:! G
6 '1 97
6:l " _i\a":'L'.J�
65
96
:U� \ ' .\vT(rrix7p'.1� â iic;
:! 9 I "J\7't''XÎ.ti:;
" J\T01Jc;
' .:\V'TLrJ0tv·r,t; 98 j.Efo<;
:lO I 66 !
j.e;i.9(vr.r,�
67 ''_\'!TEL:;
"A-r-rocc;
100
' Arr:x"':'(J,JpL'.1; 99
:1 1
I 68 j.ii.7r;c;
69
\TI' �. :.tct'V7'.>:; âe).cpl'
: � :! 101
J �
' _-\ 7:'o).i.a�

I :\7C:lT"f,'
:1 :1 ' .:\zrxLl:; 1 02 â·r,µ&vO·r,�
_·\.i":'r.>i) lS0";r" :; 1 03
' _.\.r.r.>i„i.-XOer,;
:1 4
JH.[:wv �r, µoo0�11r; �
.lr,µ�TplO'
:1 5 ' :\ ;:-r.>i.i,60-rti:r,c;
400 D!POUTUL A3fi'OHELOR ST.UIPIJ._\TE LA ISTRIA
' lo�IXl<j(O<;
106 A"l)µOC(WV 1 53 Z'ijvLc; 1 99 ' JxfoLo:;
107 ALccy6pctc; 1 5 r. Zwrtuplwv 200
108 AL68wpoc; 155 ZC::. rt upoc; 201 ' hm o><pL•Oc;
110 Aroc; 1 56 • H pccyev1J c; 203 "Irtr:wv
Awa><ou pl8ccc; 1 57 'H podwv 2 o r.
' fonxwv
111
112 ALO(jllXVTO:; 1 58 'H pccxAe:l87J :; 205 ' fo't"LIXLo<;
113 Alo:.coc; 1 59 'H pii><Ae:Loc; 206
l e;> Le;
11" Apiil.wc; 1 60 • H pii><AEL't"Oc; 207 "fo•pwv
T
115 Ap6µwv 1 61 'Hpix><Aewv 208
116 Awplwv 1 62 • Il p<\cc:;

117 Aw p66e:u:; 1 63 'H p6ye:LTo:; 209 KccAALii8ccc;
118 Aw poc; 1 6 r. 'H p68oToc; 210 KIXAl.(ixc;
119 �W't'o:; 1 65 'Hp68wpoc; 211 Kccl.Aivoc;
166 ' H p 6><1Xvoc; ? 212 KccAl.La6ivr,:;
120 Et p7JVIXLoc; 167 • H po><piirr,<; 213 KiMLa•oc;
1 68 'HpoVLl<'lc; 21" KixMLG't"plXTOc;
t Exc.:-rcx!o;
1 21 Eic;>Lc;
1 22 1 69 ' H p6;e:voc; 215 KixAJ.lxopoc;
123 ' E6�cc><xoc; 170 ' H p 6TLµoc; 21 6 K1Xpve:i:i8r, c;
' E mtA7t1J c; sau ' E1de:A7to:;

1 2 r. ' E1d81Jµoc; (' E7tl8ccµoc; ) 1 71 'H pwvuµo:; 217 Ke:qiccA[wv
1 25 172 'I-l?ix(a• w:; 218 Klµw).Lc;
• H ?CCLa-r68w P"c;
126 'Em >< pii't""fJ c; 173 'H 9ixLGTLWV 219 Klvwv\:;
127 ' Emxiipr,c; 1 7 r. 220 KAe:cclve:•o:;
128 ' E7tlxixpµoc; 221 KJ.eixp;coc;
129 • Epyccalwv 175 0foL:; 222 KAe:Lvlcc:;
1 30 ' Epµixfoc; 176 0e:ccplt.lV 223 KAe:L•ixy6 pixc;
1 31 ' Epµ(ccc; 177 0e:µ(awv 2 2 r. Kl.e:L•oc;
132 ' E pµo><p irr, :; 178 0e:6ye:L't'O� 225 Kl.e:oµevr,c;
133 ' Epµ69 LA0:; 1 79 0e:oyev·r, :; 226 KAe:OVLXOc;
1 3 '. "E pµwv 1 80 0e:68o-roc; 227 Koµ9lcc:;
135 ' EaTLIXLoc; 1 81 0e:68wpoc; 228 Ko-ru-rlwv
136 ' Eu6vL><o c; 1 82 0e:o;e:vl8r.c; 229 Koupul.oc;
137 Euccpzoc; 1 83 0e:6;:oµ7to:; 230 Kp :i't""IJ <;
138 Eu�oul.oc; 1 84 0e:67tportoc; 231 Kpix•la-rccpzoc;
139 E()8o;o:; 1 85 0e:uyv-r,-ro:; 232 Kpi-rwv

HO Eu><l.e:l8cc:; 1 86 0e:u8wpl8r.c; 233 Kp6vLoc;
0e:•:.8w poc; K'"l)alccc;
'l /f 2
H .1 Eu><A'ij:; 1 87 234
E uµcczo:; 1 88 0e:ur:e:ler.c; 235 KT'ijaLc;
1 43 Euµr,l.o:; 1 89 0e:u;:parto:; 236 Ktjawv

1 4 ti I E uvL><oc; 1 90 0iwv 237 Ku8lccc;
1 45 Eup u8cc11.o:; 1 91 0r, pL><A'ijc; 238 Ku/.dvLoc;
146 E u-ruxoc; 192 0o p {ix1Xvo, 239 Kuv(a><oc;
1 47 Eu<pl=l6ve:,,:; 1 93 0u:x(IXc; 240 KC:i puAoc;
1 48 1 Euz:ipLa•ac; 1 94 0U!.LOj(i p·r, :;
1
,
1 49 Euzixplwv 1 95 0 iJc; 241 Ai><WV
Ae:l�wc;
150 ' E i;; cclano:; 1 96 0ool).e:w:; 242 AiµIXj(Oc;
1 51 ' Exe:xpii-rr,c; 2 r. 3
197 ' Ictxx" :; s au ' Hzzo :; 2 4 !1 Ae:ov-rlaxoc;
I Ze: u ; L :; 198 ' Hpwv 245 Ae:wy6p:xc;
ANEXE 401
2 t. 6 Ae:wxpt't'Oc; 293 Ne:uµi)vtoc; 338 II p!Jl't'O qiiiv"l)c;

2 t. 7 Ae:Cilµ�CilV 2 91. N LXOtO"l't'E:tµoc; 339 IIue1jc;
2 t. 8 Ae!Jlv 295 Ntxa.a(Cilv :.l t. O IIu6l!Jlv
249 Ae:!Jlv(8oo; 296 I Ntxea.c; 3"1 IIu668Cilpoc;
:2 5 0 Af,vatoc; 297 Ntxla.c; 3 t. 2 IIu6oxA'ijc;
251 Aux!Jlv 298 Ntx6µa.xoc; 343 IIu66x p7jG't'Oc;
252 Aootrmoc; 299 Ntxoo!leV"IJc; 344 IIuppoc;
300 NtXOa't'pOt't"Oc;
2 53 Mctt8ci't'"IJt; 301 NtX!JlV 3 t. 5 :E . . .
2 5 t. MiXV"l]c; 302 Nlµa.� 346 l:iiyetpLc;
2 55 Ma.vtxx6c; 303 Nt\vouc; 347 :EiX't'upoc;
I
2 56 Ma.v-d6e:oc; 3 o r. Noµi)vtoc; 3 t. 8 :Ei)aa.µoc;
25? MiXpCilV 349 :EtAiivoi;
258 Mii't'ptc; 305 2iXv6oc; 350 :Etµci:îoc;
259 Ma.'t'p68!JlpOc; 306 2e:voxA'ijc; 351 :Etµa.A(!Jlv
2 60 MiXxe:woc; 't 307 2ev!Jlv 352 :Etµla.c;
2 61 Me:îxoc; sau Mîxoc; 353 :Erµoc;
2 62 Me:AiiV't'LOc; ? 354 LLV!JlîtL!JlV
308 ' Oµqia.Atx6c;
2 63 Mifva.v8 poc; 355 :Exoqila.c;
309 'Ovi)atµoc;
2 6 lo Me:vexpt't'oc; 356 :Exu6a.c;
310 "Op6oc;
1
2 65 Me:v006e:uc; 357 :Exu6tx6v
2 66 Me:vlaxoc; 358 L7tEUaLmtOc;
311 IIa.tptaiX8"1]c; ?
267 Mtv<ilV 359 :E't'e qia.·1oc;
312 IIiXµqitAoc;
268 M-ijvtc; 360 :E't'lxoc;
313 IIa.v67jp
269 M"l]'t'LA"l)Va.foc; 361 L't"pOt't'OVLXOc;
31" IIi%7t"1Jc;
270 M"IJ't'p68Cilpoc; 362 :Euµµa.xoc;
31 5 IIiXpµtc;
271 ML . . . 363 :Euplaxoc;
316 IIa.atiX8a.c;
272 M'8a.c; 364 :E qia.!poc;
31 7 IIOtO"LXA'ijc;
273 ML6 pa.8iXTI)c; 365 :Ewxpt't'oc;
318 II=txiXp"IJc;
2 7 lo Mt6pCil7ti%aTIJc; 366 LW7tOAtc;
319 HiXmxoc;
275 Mrxoc; 367 :E!JlO"la.c;
M(xptoc; sau l\hxp!a.c; 32O Ila.al!Jlv
276 368 :E!Jla(ţ3toc;
1
3 21 Ilii't'OtLXOt;
277 MLA't'Lii8"1)c; 369 :E!JlO"(Ae:Cilc;
Mt60"Aoc; ?
322 IIta•6c;
278 370 :EWO"tµoc;
3 2 r.
Mvcia!Jlv 323 IIAe:ta't'a.pxllhic;
279 L!Jl0"[7tOALc;
"' I
IIAe:la•a.pxoc;
280 MV"l]O"LXA'ijc; 372 :Ewcnc;
325 IIoAUX't"!Jlp
281 MV"l)a!µa.xoc; ? : 373 L!Jl't'i%8a.c;
326 IIoAoo't'pa.•oc;
I
2 82 Mv'ljatc; 37" :EwtjpL)'.O<;
MoArra.y6pa.c; 327 IIoAtiza.pµoc;
283
2 8 t, M6vtµoc; 328 IIoA!JlV
375 Ta.uptx6v
285 Munoc; 329 / IIooe:t8wvtoc;
376 Ta.uplaxo,:;
3 3O IIoalae:toc;
N . . .
377 Te:tµ . • .
331 II6atc;
286 378 Te:talµa.xoc;
Na.u7tAtoc; ·1
332 II p6Aoxoc;
287 , Niiv!Jlv :� ? 9 Te:Aa.µwv
333 Ilpoµa.6l!Jlv
288 380 Te:u6pa.c;
3 3 fo IIpU't'OtVL<;
289 Na.u7t!JlV 381 TlJ).e:qiiXV"l)c;
335 II P!Jl't'a.y6pa.c;
290 Na.UCILX piXTI)c; 382 Ttµoxpii't'ljc;
291 Na.oolµa.xoc; 336 II p!Jl't'oyifv"l]c; 383 Ttµ6Ae:!Jlc;
292 Ne:txiXvwp 337 II pc7noc; 3 8 lo Ttµwptc;
4 02 JMl'OKTUJ, .HCFOHEJ.crn STAML'lJ,AT}; ],,\ I HTHL\
393 ' I
t
:H< 5 T�c; <l>tt.iJµwv 4 0 :1 i Xix[3ploc;
1
i '· 0 4 XiXpr,�
" YAi-<J<;
:l 9 4 <l>lt.mrroc;
395 11 0 5 Xixpt�e:vl.S·r,c;
" 1':.L'Vr;:;;:
:H ! 6 <l>tAlaxoc;
!.t o ;
:1 8 7 396 <l>tAtO"Ttoc; 406 XolpuA(•<;
39; 1 <l>t1.oxp&.T7)c; Xo pe:foc;
3 \J S <l>LA6�e:vo� '• 0 8 Xopijytwv
388 <l>IX'ijVLC:
:1 9 9 <l>tAWV 409 X p ootrrrtoc;
389 <f>et{VL7t'i:f)�
Id 0 'f'oc1.L:Lt;
:! 9 0 .4 0 0 <J>(V'TLO�
<l>iiVl]c;
1, 0 1 <l>6p[3ixc;
:1 9 2 <flL).ixflti.v1Xt()c;
:� 91 IJ>f,µLOc;
1. 0 2 ' lfl'lpl.L(wv
S I �I B O I . l . H I I. E
Amforă Diotu şi 11111scă

Amforă şi ua.• Diota .1 i trepied
A mforă şi săgeată Epure
A mforă şi ciorchine Elefant
A mfor(i., ciorch ine ., i f/orrre Ele/ani şi ciorch ine
A ncorti Ele/ani .1 i coroană
Arc Elefant şi scoică
Arc ş i lolbtl Faclă
Femeie c11 2 faci„

Artemis, b11.ţt Facla şi coroană
/lala11r
A rtemis, crr11
Floare
llărbat cu suli/ă sau lanu Floare şi ciorchine
Hărbat .•ezlnd
Bărbat ,ţprijinit pe o colorrnă Floare ş i coroanei
nărbc1t lntre :! r.rli

Floare, ciorchine ., i ua11
Floare .1 i dollli /><is<iri
Roboc dr floare ş i leu

Hufnifă Floare şi cap
Floare şi taur
/111crrrn i11 Floare ş i uus
Cap din fufă Frunză
Cap şi ,ţ fea
Cap şi leu Frunza şi ciorc/1 inr•
F1·11nză şi cup
' Frunza şi coroană
Cal
Cupră Fmn:ă şi leu
Calăre/ Frunza şi floare
Frunza şi leu şe:i111/

C/i ne fugina Frun:ă şi hermă
Frunză .1 i l<i11r
Ctrma
Ciorchlne
Cocoş Fulgere
Coroana ş i .m1 ica (2) liermes, cap

Coroana Heracles c11 blana le u / 1 1 i
Coroana ş i ciorchine ( l ) Hermes, cap şi flouri·

Corn Hermes .1 i kerykeion
Hermes şezlnd pe a/Iar

Corn u / abunden(ei Herme.ţ .1 i ciorchine
Copil .,e:i/Ul
Crater Keryke iun
Delfin şi cap de leu

Delfin Kerykeion şi cap
Kerukeion şi ciorchine
Le11
])iota Kerukeion ş i scoicii
Leu, cap din fal ă

JJiota .1i ciorchine
Diotu, ciorchine ·1 i coroană
Diola, ciorchine ş i leu .NIusca

JJio/a ş i coroana Leu, cap din fufa ., i scuit't"i
lJiota şi hermă Jlăciuca Iul Pw:
4311
Măciucă şi Silen Săgeată şi cap de Iru

,lfăciucă şi ciorchi11e Scarabeu
N ike c u ramură Scul
X ike şezind Scoică
X ike pe bigu Scoică şi ciorchine
Xike pe quadrigă Stea
Ornament de corabie Taur
Ornament de corabie şi s/1•a Taur şi pasăre
Pasăre Taur impunglntl
:! peşti Taur impunglntl şi ciorchine
l'roră de corabie Thyrsos
Uamură Trepied
Spic Trepied şi ornament de corabie
Spic şi floare Trepied şi kerykei1m
Spic şi cap Tolbă
Spic şi coroană Trofee
Spi c şi ciorchine Ţipar sau cui t/1• mare cu 1lelfin
Spic, ciorchi11r şi vas Tipar sau ramură
rus
Spic, ciorchine ş i floare Ulcior
Spic şi va•
Spic şi ele/ani Vas şi măciucă
Spic şi trepied Vultur ş i delfin
Satir cu furt1111 Zeitate cu cornul 11bw11le11/ei, ln picioare
Săgeulă rezemată de u coloană
Săge<1tii ;.i leu Zeitate cu cornul 11b11111/en(ei şi 1111.•
ANEXA /II
Grupele cronologice
după list ele lui H. M. Grakov pentru asllnomll şi produea'itorll din Slnope
Grupa I
anii 350 - 270 i. e. n.
Nr.
As tin o m i
Nr.
Producători
ord. ord.
1 1
2
A1ax_!1111c; I ' Af3 pox61i1Xc;
:3 '.l • Apn:µ!owpl)=
Ataxtv7Ji; I I 2 ' Av·dowpoc;
4 4
' A7toll6owpoc;
5 5
' AltOAAWVtoc; ' Apxe:Tt"-.6:Ae:1ioc;
6
'Apîa-.wv ' Aa'TcX.aLo�
' Apta-.oµiXv·IJc; (t'lt"L ' Apia-.oµiXv7JTOc;) 6
I
BiXxxrnc;
Biic;
8
; BiXxxioc;
8 r6:A1Xc; 81X-.(axoc;
9
9 r6J.1Xc;
10
.6.rnvooioc; I
10 .6.tovooioc; I I .6.iovoornc;
.6.t6<p1XVTO<; 11 .6.wpoc;
11
12 ' Emxp&-.7Ji;
E!p7JVIXLo<;
13
12
13 ' H p1XiU..e:to1!c;
" Evo7Jµoc;
14 (-)u1Xt1Xc;
1 11 • H <plXtGTtt.c;
15
15 ' IiXxxoc;
' foTtocfoc;
16 ' fon1Xîoc;
l\'iev1X(vopoc; ?)
16 Kupoc;
17
17 KO'.lltvt.c;
18 Kuot1Xc;
18 N ixoµ'ijor,c;
A7JVIXLo<;
19 AiXxwv
20
rr pw-.1Xy<1p·r,c; 21
19 T16:Awv
20 MiXv-r,c;;
22 lVHoo:Aoc;
23
21 Cl>tMvixoc;
22 Ne:µi) pir;c;
2 1.
Cl>!:Awv
2 :1 Ne:uµi)vrnc;
25
cJ>6pf31Xc;
Ntxi)vwp
26
24 Xix[3pto:c;
N tx6µ1XX''�
27 N!µix�
28 N6vooc;
29 "Op6oc;
30 fllXatxiX�11c;
31 Tlooe:towvwc;
32 �tvwtt!.wv
:1 :J Tef37Jc; ? sau rt[3-r,c; ?
:F i Te:u6p1Xc;
35 Tlµwptc;
37
36 Cl>t:Aljµwv
Cl>t'AoxpiX·n1c;
38 <l>opµEw(v )
ANEXE 405
Subgrupele A şi B
Nr.
ord .
A s t i n o rn i
I Nr.
ord. I
I
Producători
A A
2
' ATCoAJ.61l<o>poc; 1 A!<Jxlvric; I
2 A!<Jxlvric; I I
3
' An"OMW'llLO<;
:J 'Apr.a·rnµtivl)c; 'Apla-rwv
4 atovootoc; I I
5
BiXXJ(LOc; '•
tltovootoc; I ato<pctV't"Oc;
7
5
6 wEvll·IJµoc; 6 E! p1)vct"Loc;
' Ianctioc; 'H cpctla-rwc;
8
7
Mtvctvllpoc; Kupoc;
9 y
8
lf>tA6vtxoc; NtxoµTjllr,c;
10 II6A<o>V
B 11 II pw-rcty6 pete;
' Ap)(En"'t"OAEµoc; 12 IJ>lAwv
·t
Bct-rlaxoc; 13 IJ>6p�ctc;
2
roAocc; H Xct�plctc;
4
3
atovootoc; B
.<iwpoc; ' A� pox6µctc;
2
5
7
6 ' Emxpii't"l)c; ' Ap)(ETC-r6Aeµoc;
' IiXxxoc; BiXxxtoc;
• IO''t"Lctfoc;
3
8 4 Biic;
9 AiXxwv 5 r6Actc;
Mtivr,c; atovootoc;
?
10 6
l\HooAoc; 'H pctxAe[(llr,c;)
12
11
NeµTjpwc; 8 Eluctlctc;
13 NeoµTjvtoc; 9 KctAJ."Lvoc;
H NtxÎ)vwp 10 KuAttivtoc;
Nlµct� 11 Al)Vctfoc;
Mctv . . . o Et
15
N6vooc; 12 Mtivl)c;
1?
16
wop6oc; 13
18 lictO'L)(tlpT,<; H NeuµÎjvtoc;
Iloaetllwvwc;
II ooeLllwvLoc;
19 15 Ntx6µct)(oc;
:l O Tlµwptc; 16
:l 1 <f>opµ[wv 17 Teu6pctc;
18 lf>LAÎ)µwv
19 lf>tAoxphr,c;
Grupa II
anii 270 - 250 î.e.n.
1 ' Av-rlµct)(oc;
2
' An"oAAwvloc; 1
' ATCoMW\ILOc;
3
2 ATCoAJ.61lwpo�
4
3 '4pta-r6(3ouAoc; ' ApyctlELc;
'AptO''t"OXAij� ' ApLa-rcty6pctc; o Ilo).ux-rop-;�
5
4
' A ptO"t"O cpiXvric; 5 ' Apla-rwv
' ' A p-reµlllwpoc; 6 ' AntitLc;
.1()6 nn•oHTl:J. .DffOJl}:LOJ( RTAMPll.AT>: J,_\ J STIU.\
Nr. i Nr. P r o d u r· rt t o r i
111 d.
.\ s l i li o !li
ord.
7 '
�
8
B6puc; BtAl.cxfo:;
8
9
rUpt�-:''Jt; l'epwv
.6. e:A <p (v tr,c;

' Ett le:A.Ttoc;
rAcx•JKtcxc;
10
�I .6.wv•'.iawc;
10
I I
1 1 .6.·r. 1â; • ptl)c;
12
12
' lfa(87J1.Loc;
;, 1 :�
.1.tov1XrvJ�
1 ,.,• 1 'u p[-:7(J'J

EuxiXpr.aToi;
14 .6. p 6µwv 6 1 1 oA•Jx�'J?'>·�

�p6µ<olV
EUzcipu:r:<Jt;
14
15
hNrrupltr>V
15 ' I I pcxxAe:l81:c
16 • J<� pµ(cxc;
' Bxoc't'ctLr1t;
11)
17 ' Eqio:(a·noc; (sic ! I
El e:o:p lwv
'H pi:1v•1 1wc;
17 18
18 19 ' li poxpii")c;
' II pa.xĂe:(87J<;
19
(•)e:oye:L·roc;
20
20 JJ I
EJe:uye:LTO<; l I • H qio:(anoc;
21
:! I
EJe:uye:LTO<;
<->e:U8wpoc;
22 ' Ix.iar.o�
Ele:u7te:l!h;c;
:! 2
2 :1
' lxfotoc;
2 :l
2 .'J
Ko:Ur.atliv·r,c;
' Ia6xpLToc;
2�
25
Ko:UlaTp!X7'''
' Janxwv
25
Kle:o:lve:•c. c;
26
l\ciAAtaTpo:.-oc;
26 27
K uAr.ivr.<1::;
I\cxnixopoc;
27
Kwpu»oc;
28
:\fo:v-:- We:r, c;
.'\iwxpt-roc;
:! 8
:\iXxwv
2Y
Mo:v-rl6e:r,c;
:! Y
:1 0
Mîxr,c;
:i o
:1 1
Ntxlo:c;
'.\lv'ijatc;
:1 1
:1 2
N ix61Lcxxoc;
M 6vtµr,c
:;2 :1 :1
N tx6a-:-po:-:-r,c;
1'cxU7tWV
:1:1 :J 4
Nouµ-iJvtr,c;
Ne:u1.L7ivtoc;
:i r,
;o..; e; uµ-iJ vt((J c;I
:1 5
l l puTo:vtc;
'Oµcpo:Atx6c;
:15 36
IHa°'oc;
l loae:t3i:,vir,;
Ilo:-riXtxoc;
36 :1 7
T1 pwTo <piiV7]c;
Jloluxa.pµc.c;
:1 7
:; 8
:l 8 J I u!l7Jc;
39
;,
I Iu!loxĂ'ijc;
:: �' !\r;•J!J.Y,V(/pJ -KEptXµe: 1'�

�iXyo:ptc;
40
't O
<l>tAWV
ld
:Etiyo:ptc;
<l>6p�cxc;
'" �2
�LVW7t({l)\I
X11pt�e:vl.3-�c �"eqio:vr1c;
4 :1 �walix�
4 '• Te:u!lpetc;
'1 5 <ll tAOK pin;c;

46
47
<l>tA6�e:vr1�
<l>(Ăwv
49
48 <1>6p�o:c;
<l> puxo: . .
50 Xcx� p (o:c;
ANE XE 407
Grupa I I I
anii 250 - :!20 i. 1•. n.
! Nr.
ord.
Xr.
A s t i n o m i P r o d u c ă t o ri
ord.
' _\6ixv6i3w poc; b NtKEIX

A�')(LIXAO�
• _.\6 r, ijc; sau
' Anb:Aoc; •
• _.\ŢrJ ijc;
' Av't"LOJ(Oc; b ' A pta't"ixy6 pou • A 1tOAAOip!l.V1jc;

' Av-r[3w poc; b ' Ap1.G-rixy6pou ' Avouc;
,) • A 1tOAAWVLO<;
6
' Ar:ix't"ouptoc;
' A rtoA),wvtoc; ;, '.\I otv7t6E:ou ' A r:ollwvtoc; b Mixvnlleou

7 ' A ptany6pixc; b IloMxTopoc;
B6p•Jc;
' J I K!l.80•1
8
• A pu•wv
'A pLG-r6vtxoc;
�I Âfoc; (,
Aioc; 9
10 E�qrn; sau
10 ' A pnµl8wpoc;
' I 9tc;
If
11
A nixc;
v AnLc;
E •)µ7JÂoc; o ' Artoi.Âwv(ou 12 v
12 Eux:i p1.G-roc; cîteodală cu o Ar,11:1rr p lou 13

"Anix>..oc;
14
14
1 :1 0e:u8w p"i:87)c; r& pwv
16
15
15
0e:ui3wpoc; l'ÂIX\JXLIX<;
0e:urt portoc;
17
âixtaxoc;
16
' l 9tc; sau El.9u;
' fonixfoc; Aiic;
t; 18 Â7)µT,'t"pLO<;
Mvr,mK>..�c;
ÂLOVUGLoc;
20
18 '.\hKp(ixc; 19
Atovuatoc; b Ne: uµ7Jv[otJ xe:pixµe:uc;„
21
-1 9
II IXGL!l.i311c;
• EXIX't"IXÎoc;
20 �IXU1tWV
21
22
23
' EG-rtixioc;
22
24.
J11XGL)(:ip7)c; ' HpixxAEl87Jc;
23
25
TioAUK't"wp 'HpixxAe:li37)c; 6 �Lovooio·,
::l ·i
26
Ilooe:ti3wvtoc; I 6 Alax:lvo•J ' Hip11danoc;
25
27 .
E>i::u rtpo;:oc;
I Ioa(8e:wc; ;, H 9oun-ro8c:i po•J
J looe:ti3wwJc; I I
26
J l u6oiU.�c;
' E>uix(ixc;
<> 28 (-)ijc;
- /
• Ixootoc;
«l>LAoKp<i-n;c; hckaLoc; 6 .ltoV1Jl.'jlr,t; Y.e:pixµ.e;U�
28 <ll�µwc; 29
31
2 \l 30 c
;� 2
. I ipLXp!l.nic;
33
Kix>..).!.G!lev7Jc;
Kixllta6€vr,c; He:•illc:ipr"'
:1 4 KLVWAL<;
36
:� 5 KAe:ix[ve:-roc;
;J /
Koupui."c;
;p �
'.\f!l.vtXKfJ<;
39
\iixv-rHJe:r,�
40
,vli::v laxr,c;
1, 1
M •j7TO<;
4 :!
�ou t.L�,,�oc; sau Ne:uµ�vLoc;
t.;i
Nouµ�"Loc; 6 ÂLovoo(ou KEpixµ�l'1 ;
No•Jµ�vtoc; ;, _\iKwvoc; Y.e:p'Xµe:u�
408 IMPORT"CJ, AID'OREI.OR STAMPILATE LA ISTRIA
Nr. I\ r.
A s t i n o mi Producători
ord. ord.
V.
N tx6a-rpa:Toc; o 0e:u7tp67tOU
Ntx6a-rpa:-roc;
45
Ila:a1xciplJc;
4. 7
46
Iloae13wv1oc; o 0eu36i pou l<E pct µe Uc;

Iloaer.8wv1oc;
48
49 Il6-roc;
fi p uTIXVLc; o 0eu:-rp67tou Y.E: p a:µ�·jc;

50 Il puTIXVLc;
51
52 nti&l)c;
53 l:ciya:p1c;
54 l:ci-rupoc;
55 �ipa:µoc;
56 l:1µor).(cuv
57 l:-rtqiotvoc;
58 l: uµµotxoc;
59 l: cua(a:c;
60 l: cua()..ecuc;
61 ee:ti6pa:c;
62 Teu6potc; b 0uµoxcipouc;
63 Tuc;
64. <l>a:'ijvtc;
65 '1>1)..oxpciTlJc;
66 <f>()..cuv
67 <l>lvnc;
68 Xa:�plotc;
69 Xolpu)..o c;
Grupa IV
anii 220 - 1 83 î. e. n.
2
' Ayci6cuv
• AYXLIXAOc;
AtaxlVlJc; I t
3
A taxlv'l)c; I I
3 Ataxlvl)c; b u I :p1oc;
2
' A7tot-:oup1oc;
1. • A7tOAAWVto:;
5
4 ' Av-rlµa:xoc;
'Apta-r!cuv o A pta-r(cuvoc; 6
"Apot<ji
„ATTIXAOc;
5 'Apta-rlcuv
7
6
Al)µ�-rp1oc;
7 ' Apn µl3cu po c; Alic;
8 " Ana:Aoc;
Al)µ�-rptoc; I 9
8
Alotc;
tO
9
Al)µ�-rp1oc; I I · A1ovootoc;
11
10
A'l)µ�-rptoc; o 0euM-;ou Aroc;
12
11
A1ovua1oc; I 12 'Eanotîoc;
13 'Exa:-ra:i:oc; 13 ' Hpotl<Ae:l8r,c;
14 E 7t(EA7toc; 'Hqiotla-r101;
15
14
15
•
• 8e:µ(acuv
Ea-r1cii:oc;
ANEXE 409
Nr. Nr.
A s t i n o m i Producători
ort. ord.
16 ' Ix&at� 16 0 \ic;
t7 Kcxllrn6bnic; 17 Ketill.G6&V"flc;
18 Kpcx-rla-rcxpxoc; 18 Ktvw:Atc;
20
19 KAe:cxlvnoc;
19 A&wv
20
KA&cxpxoc;
Mt6pcx8cfrr, c; 21 K-rlpwv
21 Mt:A-;d871c; 22 Ku8lcxc;
22 :Etµlcxc; 23 Mcxvtxx6c;
24 Me:vlGKo<;
25 M71-rp68wpoc;
26 Ml8cxc;
27 Mt6pcx8ch-l)c;
28 Mt6pt8ctTl}c;
29 Ntxlcxc;
30 Nouµljvtoc;
31 !Ha-roc;
32 Iloo!8e:toc;
34
33 Ilpw-roc;
n<ie11c;
35 Iluppoc;
36 :Etµcx:A(<o>v
37 :Etvwnlwv
38 :Exocplcxc; sau :Exoµrplcxc;
39 :E-rt rpcxvoc;
40 :Euµµcxxoc;
41 :Ewalcxc;
42 Te:u6pcxc;
43 Ttµ6:Ae:wc;
44 TMcx�
45 Tuc;
47 <l>t:Aoxpan;c;
48 <l>(:Awv
49 Xcx� p!cx.;
50 'J'iXµµtc;
Grupa V
anii 1 83 - 120 î. e. n .
i
o Nouµ7jv(ou
' Av6e:a'r1j ptoc; 1 ' Aycx6ox:Ajjc;
2
2 ' Ayci6wv
' Av-r(ncxTpoc; �Axopvoc;
4
3
a
o M-fivwc;
o Nlxwvoc;
' Av6e:atjptoc;
ildoc; ' Ancx-rouptoc;
5
�
o 'ApTe:µL8wpou
' ApTe:µl8wpoc;
I
6
• ATWTljc;
�e:A<pt;
-t i fi UIPOHTUJ, AMl'OIU:!.t)Jt ST AMl'I I�.\T�; I.A ISTRIA
1\ir. Nr.
t . r <l . Astinomi P r o <l u c ă t o r i
ord.
:) .1D.c;nc; 8
b ' ft�xaTci(r,,,
H�xz t''�
9
I)
10
l'Ep(3·r,.:;
.1.tc.vua ·.o.:;
I; �·r, µr,'Tp lt')'J 11
ri:pc.iv
7
l'l.oml<lixc;
12 d<X.L!r.(0<;
8
. E)(IXTIXfoC
1 :l
b n ooc8e:(r, u
' ElC<XT<Xtoc;
1
j,iic;
!,
15
j,tOV1J<1'.'lc;
10
9 ' Eanixfoc; j,(;", po.:;
1, KixAJ.r.o-6iNou
Euxocpr.o--roc;
17 ' F�p!Lo:trJc;
16 • E:nztipl)�
11
18
b :\hl<plou
' H pctlCl.e:t8lJc;
19
" E p[.LWV
1 :!
20
' Ea-:tixfoc;
' hcoococ;
21
Euix pzoc;
1 .. .
;., Hixxzlo•1
.
22
Eul<i-1;:
b �L!Llou
' ll<ootoc;
2:l
E·)vr.v.o�
·1 '• ' I ,,�il<zoc;
2 !.1:
Eu•uxoc;
Euxtipr.o--:oc;
1 ;, 25
,, �(r,J.r-ixy6pou
Kixl.Ar.o-6i:w.c; �au KIXAl.(aflffl, c;
;, ' 1'm c'X!o,,
' H pixtle:l8lJc;
26 'II cpix!a-:toc;
28
I ii K),e;QVt)((Jc; 2 '; 0e:68w poc
17 29
;., \Hivioc; 0€wv
b ' E prt1)1.Arrn
Me:vr,a6e:1) c; 8uot!:xc;
:rn
18 :H
K:xl.Ar.o-6�c;
b illou
No:U7t(t)V
:1 2
Ke:cp:xl. !wv
K cvwl. tc;
19 Nixum.iv
:1 4 Ko pwrtoca"t''l)c;
33 Kl.e:ixlve:-:oc;
20 fl iµ 'T' tl.oc;
;, Kixi.i.r.o-OiN011
:1 5 K p6v toc;
21
,, • ExaTcitoo
36 Ktjawv
1 J IXt1l;(tXplJc; " �
•l i Ae:l[3toc;
;, dl) µr,T p lou
22
:1 8 AlJV<Xi:o.:;
IJ r,).1))(T W p
;1 9 A uixfoc;
2 :1 r. o
;, .1r,µl)Tp[o11
ld
MixvTlee:uc;
6 Ele��lwvnc;
l l oal8e:wc;
Mevixv8 poc;
2 1, 42
r.. :l
l 1 6atc; Me:veltl.[mcr,11
4S
i\hl:lpwrtia"'l)c;
<T>fi µ coc;
Mv'ijmc;
28 49
;, 8ucrlAE6)
Nouµ·�vtoc;
50
Xix[3pt0tc
51
:! 9 X o pr,y lc.iv sau Xopl)yiwv l l im;c;
:� o . . . 'JµiNl)c; o ' A pca•ocpxou 52 I I pc";,To�

6 Ae:o µ€8ov-ro<; I I oae:t8wvtr,�
A.
"iED: 41 1
N r. Nr.
A s t in o m i P r o d u c ii l o r i
ord . ord.
5 !1
5 ::1 L�ycipt�
l:tµ0t:>.lwv
55 �•t90tvoi;
56 T0tuplaxoi;
57 TE•'.iOp0ti;
59
58 Ci>t:>.-l]µwv
c'f>t:>.oxpi•·�<;
60 c'f>[).wv
61 Xiip-r,i;
62 'I'iµµti;
Grupa V I
anii 1 20 - 'iO i. e . n.
1
2
' A6ijvtr.r.o<; , �\yiOwv
:l ' A!h)vii80t;
o M"IJ•poBw po•J ' Ay-r,al:>.0ti;
b ' A p•e:µt8w pou

2 A!<Jxplwv
3 5
'• � Axo pvoi;
o ' ATto),),.o8w pou 6

' Av·dTt0t't"poi; ' Av.lµat)'.O<;
' ATtoU.68wpoi;
' ATtat,ouptoc;
'· I loaEt8wvlou ' ATtoAAwvtoc;

4
8
' A ;";OJ.AWVlill)<; ?
5 ' ..\ flt<J,OXAlj<; !l ' A pTEµ (8w poc;

o '.\f atV't"t6fou ' A p•e µwv
' A p la•-x pxo c;
10
' A pta•o µevl)c;

6 Bl, p•J<; 11
' A p la-:-wv
o ZEu;«•c; 1 :!
o Ka;ll[ou Am<:>.+. moi;

âi:>.?t:; 13
8 Â wv•'..atoc; 15
14 '
() , ..:\ it'lj?J.ciV"t"f)I, 16
' Aa<e-xi;
'J .1!.0\l'�!.O �
� AaTu (i.) r,i;
Â wv uofo u w>; KAELT'..ly l,pou

17 �AaTu;o;oc;
10 19
o 18 „ r\'t'"t'EL::;
o KAELT-xy6 po"
ÂLfJVUaLO<; ' Ax-xt6c;
'1 1
B p6µ t1J i;
20 Biix)".LO<; dt1J86> po'>
(, ' .\ pTEµt8wpr)1J
• Ea"':r.�!oi:; 21
2 :�
22 Âiii;
o ' ATt1Jll1J86> po•J

12 Zljvt:;
' H pocyM;c;
2 !1
Â1JiJ·+.'Ptoc;
13
il"lj µoa6&v1Jc;
;, "'.\ i;; :xiivo poc;

•) ;i
_ .
26
ÂLOVUaLO<;
H ' I f pa;:.c:>.d81Ji;
Â w plwv
27
;, : Exo:To:(ou
28
Bu8o!;oc;
15
29
Eux:>.'iji;
' Ea··nrx!o�
o ' H pwv uµo u ·ro>; I IoaEt8wv[o u
' H p61vuµoc;
16 30
' g pµiiqnl.oc;
::1 1
' H p6ivuµ1Jc;
'J lI00Et8wvl1J•J ' H pa;x:>.do·r:�
412 IMPORTl.iJ, AMFORELOR STAMPILATE LA ISTRL\
Nr.
As ti o m i
Nr.
n Produeători
nrd. ord.
17 'Hcp«(a·noc; 32 • H !pCltCJTLOc;
O ' EanCltOU 33 ' H q>ClLCJT!wv
18 0 1j p LxAij c; 34 0t68wpoc;
o ' Ar.ollwv(ou K«llLCJ6bn;c;
o ' AvTm1XTp'lu
35
19 • Ixfotoc; 36 KAECllVETOt;
KAE:«pzoc;
o ' EaTtCllou
37
20 1 Ixfotoc; 38 K pii't'l)c;
KTl)CJl«c;
o ' E;tov(xo u
39
21 • lxfotoc; 40 KTI)awv
KTiia[wvJ
o 'ApLCJT«yopou
41
AljVClLot;
22 "l7t7t0t; li 2
o atovua(ou
2 :l
43 Miiv'l)c;
" l7t7tWV sau " l7t7t'WV
44 M«vtxxoc;
o 1Ipo-.ocy6pou
45 MtvtxptToc;
24 K«lllxopoc; 46 MtvlCJXoc;
o • Exoc-.oc(ou
47 Mi)vwv
25 KAdvtoc;
M tAnii8r,c;
48 M!8occ;
o IIAELCJTocpzou
49
26 KAt6vtxoc;
50 M6vtµoc;
o Bocxxlou
51 Nocuatxpi:in;c;
27 KwpuAoc;
52 11i:imi c;
28 Atwµt8wv 53 IIoMxocpµoc;
o 'Em81jµou 54 IIoatt8wvtoc;
29
o ll pw-.°'y6pou
55 IIoal8Etoc;
M°'v-.l6toc;
56 ll pw-.oc;
o ' A6'1jvlr.r.ou
57 II u6t°'c; (II u6·r, c;)
30 Mr,•p68wpoc;
:Ei:iy(Xptc;
31
58
o ' Ap!.CJŢ«yopou
M'1)Tp68wpoc; 59 :Ettµ«Alwv sau l:LµClÂLluV
60 :Etvw7t(wv
32 MLXpl«c; 61 :E-.tcp«voc;
63
o 'ApLCJT«yopou 62 :EuµµO()(Ot;
33 Mtxpl°'c; :EWCltµoc;
o II u6ox)..fouc; 64 Ttµwptc;
o IIu6oxphou
34 MLxpl«c; 65 T°'uplCJXoc;
66 ll>tl.i)µwv
o ll>opµ(wvoc;
:1 5 Mv'ijatc;
;, II pw-.°'y6pou
36 Ni:ivtoc;
o ' Ami µiiv;o 'J

37 IIAELCJT«pzl8'1jc;
o ' Aa-.(ou
38 II6atc;
:1 9
o �O(tCJXO U
II6a1c;
ANEXE 413
Nr. Nr.
A � t i n o m i Producători
ord. ord.
4l
o I: -rpix-rovli(ou
O )\fo(fJU
H p6AO)(O�
42 n pw-:a.y6 pix�
4 :l
O Kuvlaxo'J
�-: pix-r6vt:.t0�
o Ze:u;tr:i;
'• '• Te:1.0"[µ1X)(O�
'1 !"i
o 0e:oJt6µJtou
6 Ihatxti po•J
<f>o:lvr.1t„r;o-; sau xlvtTt7t(Ji;
46
6 0e:r,:-;z(6ou
ct>·� µ w�
,1 1 4 JMl'OHTLUJ, .un·o H EI.OR S'l'AllPIL.A l'E J,A ISTRIA
J.1,tu 111f11bt'lh•a\ n numplor 11ro11rll din Sl11011e cu h1di1· 111Iu nrupel l'ronolonh•e după 0 . .\I. fi rukO\'
A s L i n o m i
N u me Ir
I şi patron.micul
"!' r . Numele ' Gru p a Nr. Grupa
'
OJ'd. şi patro n i m i c u l : Cl'onologică ord. eronologicft
I
' Ayz(O'.Âr,c; :! R
:!
Ill ' .-\ pta-:-(Jµ7.v-r,c;
' .\6o:v68w pr,c; :! 9 ' .\ p!D'rO 'j)ctV'f;<; I I
:1 1
I I
I I şi I \
(, l" tXEO'. I :: o ' A p in-:-wv I
, '
:1 2
.. _ \O·�vt7:7tr,c; ' A pnµ[8w pr,;
\' I
:13
,, \l·r,7 FoaC:i priu ' Ap-:-eµwv
r, A770'.Âc.c;
5
1\La1JtJ.v·f,7r,� l11 " I I \"
A ta-1.lvO'.c;
:l'o
� l t,Ji,":':':l.•.',� F'J'J
lH><zrnc;
' .
�.\-· LCJZLVt,::;
\' �au \" l
fi
,, �E\1'.i XAe:�::;
o
;;5
\'
I \'
?
I şi
:1 1;
B6puc; l i şi 111
A lazlvr,c; '
B6puc;
\' I
s
(, I I <.ae:t8<�·1[,,., \' sau
(, • Ea 7L'.Z�'"'J \' sau ,. I
.Vazplwv " -
" ' B/,pl)c;
!I
,, ' A p-re:µta<� p,,., \" I
:1 8
;, ZE'J��o:: \' I
' .\vOe:a7·� ptr,c;
i l 1l>[i. j <dv-,;
B/.ip1J�
1 IJ
;, l\"<,uµ·r,v[rJ'J \'
\' sau \ ' I
:l !J
\ v7(1lc..i pr.c;
o , A p !.<170'.'(0 p(JU li
' _
·, o
r 1JpL":''T')�
1 1 1 1 la I \
II I
! " '
'd
l'epwv
I :!
' .:\vTlµo:zf"J!:; I\ '
' .-\v7iozoc; l'i.O'.'Jx[o:c;
'1 2
I" (, "I •)v� ·,;
(, ' A ptcr7o:y6pr,., 1 1 1 âe:toc;
„ ' ,\v-:-[µO'.)(,'J<; \'
E>e:u ' "
.„
·i r,
;, .ie:i.yLVt(Jc;
\" I
\' I
_ \ v7l 7t0'.7 poc; o KO'.).i,[•,•1
'
·'•
(, ' :\1t<Ji.i.r.-8c:l p<J 'J
15 6 ' A p-:-e:µtn<:> P'"'
• LieÂcptc;
o NLY..(!)V<, :::
' .-\v-:L7:0'.-:opc; \"
'1 :l
16
\' �eÂq.t�
17 1, r,
' �\r.oc7CJUptoc; 111 (, 1 l�·ncilr,·J \'
' A7to)J,63w poc;
4�
I şi 11 ' L1riµ·�-rpto<; I \'
\' [ \' sau \" I

J8 ' ,\7tCJU611wpoc; .lr,µl;-rpwc;
,, �tov•n[r, ·; :-; a u
r, s
\' ;, ' I I pCJ �tvr, „
l !I ' .\r.r,Uwv[3·r,c;
�71J.rfi 7pth<;
:! O .'1 9
o 1 1 oae:tll<uVL'J'J \' I ;, Aeu�'V·�-:,J·J l \'
,
. \ i7'J)„i.<11vl8r,::;; .lr,µ·f,-rptCJ<;
;, I Ki.,o:� I v i i 1 7'"'
I . 1 1 . I \-
"
:! I I �i 1 1
'• ' Ex�:-0'.. l'J'J
I\
' .:\ 7:0Î.Î.<�Vt/J::; 50
:! :!
�l'JVUcftoc;
51
Q , :\ 7:T,!L�'J'7<J'J
' ..\-::rJÂ),(:lVLt1::; âtovlaw�
'
'J \ l ocv-rtOe•,„ 111 \' I
., „ 52
;, I Bpr, l ;LL'J'J
- " .\ ptcr7lwv I \' [ .ltr.v•'.i ]aw:;
5 :{
:! '1 . \ p ta-:L<»V \' I
(J I \'
2 :l
' . \ pta-:l<».,,,<; � LfJV 1JaL'J::;
I .
:/ fi 5 '1
'. \ pta-:6�o•)Î.CJ<; ll (, .l·r,µ·117p�,, ., ,
:! 7 ' .A pta":'(JXA·;, :; Q �L<JV'JOL01J

, .j\ pt.a70)(/.T,; II �L'JVUavJc;
:, :\( O'.V7t0fou
\" I
\' I ":''J;'j J\i.e:t-roc;6 pCJ·1
ANEXE
Grupa
orei.
�r. � u mele
şi p a t ronimicul cro nol ogică
I �r.
ord.
N u mele
şi patronimicul i
Grupa
cronologică
x .1 zw�,Jpo:::; II
S .'i ' r r po:yE:vr;;

1 liI
:, Ki.Et";"'.ly6 pr, •J \" I
NEtY.,:ivr, P'';
j,T,,::;
.'J G �l;r,; (j
:J '
vr
l ' l l z�0'.1'J II I S (j
s . u Ntwivo po ;
s; ' Jl ptxKAE l8r;�

' l i po:KAEl3r,c; li
El?·r,v:d&; \" I
.iLl?:XV7'..1; I
5Y ;, ' Ex2-:--:c.l'J'J
GO EI9tc; ss ' J [ ptxxAEL37J�
ti 1 [<;[;, t; o �ltx p(r,•,
I II
[o J
\"
(sic !)! III

�)O ' 1 1 pwv u µr, �
8�1 ' H pwvuµo� I I
6�
:\ r, 'JiJ.E'JlCJ•J
ti :I o ' l i pc.iv•)µr, ·i
r Ex:t':"XL'.1!: I \" şi \'
' EY.:x-;-txfoc;
':l i ' l l pwv u µo �

' \" I
f.l ,i
/J ' _-\ p7e:µL8{:>p'.1'J \ " sa u \' I -;-ou l looEt3c.iv(r,•j
o o llooet8ccivlrJ 'J
' EY.?!-:-:tLr,�
fj .-, ':! :!
\" I
' Ez:1.-;:xto:;
A:xµcizr,•J \" -a u \" I
' H 9cxlaTLt1::; I
!J:l !
fi 1; , I ,, ' Ea-:-t.7.�'J , ,
;, l l (J(Jt/k(CJ•j ' 1 1 9oclano�
"Ev8r; µoe;
\"
li � �1 -'t
V(
fiS
' Er.L3r, µr,; li
;, Ne:txiv(j p'J�
0e:ci··rivr,:::;
' Err l 3r, µr, ;
t/, 1 , :\;:r;).Î�<•>Vl'.1'J �•f>
YI l
f i �)
l f
%
l'.-)Eocplc.iv II
7O
'
1 l I şi
Q 1J>[i.c.ivo�
ErriEi.rrCJ:; I \" (•lEo:plc.iv
' Ea-;-tO!fo;
' EaTl'.lTr,c; I \' şi \"
�r ; E-) e urrE LOr,� i I I
Il
' I
sau
�1 8
7I (".)Eorrd07J;
\' I sau j
7 :! ' Ea-:-L:tio;
r� ' ..\ r;r:-�:Lt.8t�?'J'J Be:6ye:L-ro::; B�U;e:i.-;o:::; II
l �l·r,7 pr.18W p r.11J

;
1 00
99 0Eo3c.i p[/)r,� II I
7 :1 Ili
\" sau \" I
o ' A p1.<1•r;o pr,•i
8Eu8wpo;
[ EUxi. }.:r,� 101

E u3c"pl3·r, ;
H EoSc.i p•J �
\' sau \" {
7 '•
\' sau \" I Y
; ;j
sau
1 0 :!
;, ' ..\ ;:oi..Î„l·)V(rJ , J (J I I pr,-;-'.ivtr,; \" I
'. I I I
11I
1�"):J:t;i.r.1; 0dr:por.o�
; i; ;, ' .:\M1llwv lr.J1)

;, ' ;\ :;r;i.i.<U•1[rJ1J I O :l f-h; pLKA'ij�
Euz:ip1.<1-;-(Jc; I l \' I
1 0 '1
J:< jz:i p
i> rup l-:·-:-�.J ')

.
I f. I ,
1 05
} 1.<1•oc; ' JKtaLO�
ll
;,
' lx€aLo::;
E·'.Jzipt.a-;r„� I ,. I
! O ti ' h <�Gt.'J::;
.\V":''. ";"tci.":'p<J'J
;, .i°fiµ:r,-:-plo'J 1 1 1
,, 1' xi�v:rO:t\IO'J
E,',z :i ? ta-;-c.c; o
1 07
Btxz:.<.l'''' \"
sa u 1\ :xi.i.t.aOEvr-''J;; \" Q ' Ea'"':'!.�lr.1•J \' I

' l x:tcno::;
so III 1 08
Z·�vt;
I >' a u
\' l
ZT,vt.:; I ' I z�at.o�
Q
,, I O !l , rx�crt.'Jc;
SI ' f};itrJVbUJ1J
Z�vL::; Q �L:J.[r-11)
..\ ;:r_,)).rJ8<� P'''J \" I
1 1o i
I
,, }\i.E'.ll\lt";"(r'J • IY.Zat'J�
s ·•
. � \"
s :: Zc"7":'J ?!<u'1 li ,, �C<l«Jl'.1'J

\" I
\"
4 hi UCPORTUL .\M•'ORELOR STAMPILATE LA ISTI! lA
N u me le N u m el e i
Nr
ord.
.
şi patro.n imicul
i Grupa
[ crcnologică I Nr .
ord. şi patronimicul
Grupa
j cronologică
V o ' E (v8)�(µou)
111 " Il.ctoc; 1 40 AEwvl8(7Jc;)
6 cl>tALO"t'OU VI
\'
'1 1 2 ' I6[3ctxxoc; H1 M:.wv IV
6 l\fol.rrcty6pou 142 [Au]xo� II
VT
'11 3 " I r.:toi; 1 43 Mctv-rl6Eoi; II
vr
6 ' .A pt(7'!'0C"{IJpou
VI
H4 Mctv-:-l6Eoi;
·1 1 't " l �;:wv 6 1Ipoo-rcty6pou VI
" I :t:tOOV
o .:ltrJ'IUO'if.J')
115
.'.\Ie:voo6Eui;
145 M€vct (v8poi;) I
1 1 c.
1 46
V VI 11 - I V
" ) ;i:�OOV 6 ' E prrullou V
sau
' I ;;(:ivuµoc;
6 Nouµ·r.v(r,u 147 M7J-rp68wpoc;
1 1 ; 1 48 l\I"1]-rp68wpoi;
6 ' l pwvuµou VI
VI
6 ' A&rJvlrrrrou
1 18
-;o;; llooEt8c.ivlou (�ic ! ) 1 49 M"l]-rp68wpoc;
' la6xpt-roc; II o ' Apta-rcty6pou VI
11 9 ' laTtctfot; I şi I I I 150 Mt6por.8ci�c; IV
1 20 ' la-rtxw11 II 1 51 Mrxac; II
1 21 ' la-rpw11 152 Mrxai;
1 22 ' l 9 txpci-r1Ji; 6 Ilup pl8ou II
(6) NEuµ·r,11lou 153 Mtxplixc; III
'1 2 '1 o
1 23 T lqitc; II J 154 Mtxplctc;
f) ' Ea-rtct(ou
T l 9tc;
VI
' Apr.anty6pou VI
V sau 1 55 Mtxplcti;
o Zw:i:upou V sau
1 25 ' I 9t<; 6 Ilu6ox>.eouc; VI
V o IIu6oxpho u
VI 1 56 1\-hxplctc;
126 Kctl.Ata6€v"IJ i; I V şi VI
V
1 27 Kctl.Ata6€vr,i; 157 MrJ..-rtci87Jc; IV
O ' EaTr.cxl<Ju 158 l\Ivctalor.i; I

15Y .'.\fV7JatiU..'ij i; III
o VI
1 28 Kor.Ai.la-rpct-roi; II
1 29 Kctlllxo pa<; II 1 60 Mv"l]atxl.'iji;
o Il pw-rctyopr,u (�ic I )
1 30 Kctlllxo poc; ' A pw-r(oo11oc; V sau
VI 161 :'.'.1$ti; II
131 K>.dvtoi; 162 l\lv'ijati;
O • EKaTcxlo u 6 <l>o pµlwvoi; VI

VI
o
1 32 KAEOVtKOt; 1 63 .M6vtµoi; II
o
M�vtoi; V Nci:vr.o�
o
1 64
111.Ew:& pxou
133 KAEOllLKO<; 11 pw-rcty6 pou VI
VI 1 65 Ncturrwv I I şi I I I
K por.-rla-rctpxoc; IV
o .Mau
134 166 Nct•'.mwv
1 35 K u poc; I V
1. 3 6 Kwpu>.ai; 167 Nctult'w11
6 Bctxxlou VI 6 Kor.llta6evau V
o
137 AEwxpt-roc; II 1 68 Nctu-rlwv cîteodată cu
138 AEwµe8oov VI �lou
o
139 Ae:wµe8wv 1 69 Ne:uµ�vtoc; II
' Em8�µou VI 170 Ne:wxpt-roc; (sic ! ) II
ANEXE 417
I I
Nr. Numele Grupa Nr. Numele Grupa
ord. şi patronimicul cronologică ord. şi patronimicul cronologică
171 N txoµ.·�ih:c:; I 201 I I pwTety6pet<;

172 Nlxwv 1 1 - 1 \" 6 K uvlaxr, 'J VI
202 Ilpw•o qi<ivljc:; II
173 ' 0µvetAtx6.:; II
II 203 Ilu6oxA"ij<; I I şi I I I
1 7lt '0µ.<pocAtx6c:;
2 0 4. I I u66xptcr-;o.:; V
1 75 II ciµ.91.:l.oc:; 205 I I u66xptcr•o<;
II l
6 ' ExotT otlo u V 6 ' ArtoUwv[ooo; V
1 76 lfocrdllljc:; 206 �ciyotpt<; Nouµ.l)v(ou
177 IlMtXiipr,c:; III
2 0 'i �tµ.[etc:;
1 78 lfoatz<ip"IJc:;
6 E•; p •Jllwµ.o·J V sau V I
6 â1)µ.1)-:plr,u V
208 �tµ.let<; IV
l 80
"1 7 9 I1 ot":ot"Lx6c:; II
209 �LVWrtlwv
0 ' At:"l'jµiv'Tou
IIJ.e:ta-rocpxlih;c:;
21 1
2 '10 �Tt<potWJc:;
VI
�TpetTOVLXOc:;
1 81 Ilol.Ux-rwp III
6 Zîjvtoc:; VI
212
1 82 lloAUKTW p
6 (�e:,">:-:6r1.î:rJ 'J
Te:talµ.otxoc:;
6 â1)µ.1)•p[ou V
VJ
2 1 :i
Ifo:l.uppµoc:;
I
"1 8 3 II
1 8 4. 116:1.wv " l'ot:l.oc:;
6 tl.(axo·J V
1 85 Ilooe:L8Wvtoc; ]JJ
'·
6 <l>t)\la°,((o 'J
1 86 I l ooe:Lllwvwc:; 21 '1 l').),r,c:;
V
215
6 .Uaxlvr,•j IIJ
1 87 l l ooe:Lllwvwc:; <J>et[VL7\"7"Wc:; VI
III
;, Hotatzocp()'J
6 Atazpl„•j 216 <l>o:lvmrtr,c:;
"18 8 llooe:towvwc:; VI
6 No•J µr,v[r, u 2 1 'i <l>·i;µ wc:; III
VI
•1 8 9 IIoollle:tr,c:; lII 218 <J>�µ.L()<;
;, 'H ?octcr-rnllw pou

-1 9 0 6 8e:o,..e:l6o•J
I II
II oollle:t''.:;
1 91 ] l oa l/lw, c:;
219 <!>�µtoc:;
- 6 EJ oo(Ae:c.i V
1 92
6 8e:otp!w%c:; V 220 ( Cl>O.) mrtoc:;
VI
221
6 Iletcrtx<ipo·J
V sau V I
J l ool/lw,c:;
I şi I I
o K . . . cJ>LAoxpcl:-rr,c; IIJ
-1 9 3 222 (AWV
V
lfocrtOC:>v:,,;
I şi I l
I şi V
"1 9 4. II6crLc:; 2n <1>6p�ot.:;
11
1 95 TIOOr.c; 224 Xo:�plotc:;
,, ' A„a7l'J ,J VI ? ?"
_ _ ;:i Xo:pt�e:vllllJc:;
2 :! G X:o p1Jy(wv V
1 96 J l fotc:;
V
(J âet"t.axrJ IJ VI 22i X() p7j'(lwv
228
;J Ae:wµE8ov-;r,�
VI
1 97 Il 6crt.:;
„ �-:px--;rJvlxo•J . . . r,µ€v"l)c:;
II pr,:/.()zr,c:; ;, ' A p�crdpxr;·j V
6 l\Idxr,•J s<.111 .\HY.'J 'J

1 98
li p6µetxoc:;
VI
1
O �la:lxr,'J
-1 9 9 â p6µwv I I I"?
\" I
1 1 �C„Tet'(O po:;
2 Ifocrtcill1Jc:; 1 1 1 "1
200 I 3 l focrt)'.ci pric:; n 1 ·1
:?7. Im1>0rtul a.mforelor stampilate lu. Istria
418 JMPORTLUJ, Alll'OllELOR ST.Al\WIJ,Nl'E J,.\ JSTllIA
l
P r o d u c ă t o r i i
ord . I1 cronologică I :\· urnele

Nr. Grupa Nr. Grupa
Numele cronologică
ord.
4 '1
VI
1 ' A(3 pox6µixc; I ' ATw·n;c; V
V, V I
I, V
2 ' Ayix6ouljc; V 45 ' Axixloc;
III
VI
3 ' Ayii6wv I V,
47
4 ' Ayttw ? 46 Biixxtoc;
I I I, I V
5 ' AY7JG(Aixc; VI Biixxtoc; �t(Jllwpou
48 [ Bixp ]Uc;
I
6 ' AYXtlXAOc;
7 ' A67]vii1lixc; VI 49 Bocc; I
A[axlVl)c; ( 'l)
50 BixTlaxoc;
II
8 ' A6ouc; III
V şi V I
51 Biixxtoc; I, V
VI
9
52 Br»..ixroc;
10 "Axopvoc;
V
53 Bp6µtoc;
11 ' AvTtaTijptoc; V
54
12 ' Avouc; III
npf37]c;
13 ' Anlllwpoc; I
I V, V, V I
55 ripwv I I, I I I , V
14 ' Anlµixxoc; II
VI
56 l'Aixuxlixc; xtpixµtvc; I I, I I I, V
15 ' A7tix.-o'.)pcc.�
III
57 I'6Aixc; I
16 ' A7toM61lw pc.c;
II, I I I, V I
I I I, V
' A7toMoq:>iiV7jc; (l\1t)A1XV't'oc; I
�ixtxoc;
17 58
I I I , I V, V ;
18 ' A7tOA),(�VLOc;
Mixvn6fou I I şi I I I
59
VI
o
19 ' A7toAAwvtoc;
60 � &c;
' A pj'IXLEtc;
20 "Apixlji IV
61 �EAq:i(v[toc;] II
21 II
62 �'l]µ�Tptoc; 1 1 , I I l , I V, V I
22 ' AptG't'IX'j'OplX; III
I I şi I I I
VI
64
63 �"l)µoollbn; c;
o Il oMXTO poc;
23 , AptG't'IXj6pixc;
VI
�(ixc; IV
I V, V, V I
VI
65 �LO\looLOc; I, I I, I I I ,
24 ' Aplancpxoc;
III
25 'AptG't'OfLtv"/)c;
VI
o Ntuµ"/)vlou xtpixµtvc;
66 �tov•'.iato;
26 'A ptaT6vtxoc;
1 , 1 1 1 , V, V I
I II
27 ' AplaTwv
VI
67 �foc; IV
28 'ApTcµ(llwpoc;
III
68 � p6µwv II
29 • A pTeµwv
O IloA1)x7r-J p0�
69 �p6µwv
• ApvTwv
30 ' ApuT!wv II
31 III
VI
70 �wp(wv VI
32 ' Apxc7tT6Atµr,c; I I, I l f, V
71 �w poc;
33 ' AaxA�moc;
VI
' Aa7tiiatoc; I
l i şi I I I
34 VI
n
Etllocc;
VI
72
:� 5 ' Aa„foc; ' ExixTixfoc;
VI
:� 6 "AaTuAoc; 74 ' EmxpiiT·r,c; I
VI
37 "AaTu7toc; 75 ' Emxiip"l)c; V
38 ' ATouc; III
77 I I sau I I I
;6 [' E7t()xixpµc.c;
39 "Ante; III 'E pyixa(wv
40 ' Aniittc; 11 ?8 ' Epµaîoc; V
Yl
11 1 "ATTIXAOc; I I şi I I I 'i 9 ' E pµlac; IT
I I I şi V I 81
'i 2 "ATTIXc; I II 80 ' E pµ&c;ai.c.,
43 "ATnLc; "E pµwv V
AXEXE 419
Nr.
ord.
N umele
, G rupa
I cronologică I Nr.
ord .
Numele
Grupa
' cronologică
I
82 ' Ea·ncxfoc; I I I , IV, V, 119 Kcxl.A!voc; I

VI 1 20 KcxuiaebnJc; xtpcxµtuc; I I , I I I, I V ,
83 E\lcxpx_oc; V V
84 E\l8o�oc; VI 121 Kcx>.Ar.a6€v'l)c;
85 Eu6l8'1)µoc; 0to8w pou xtpcxµtuc; III
Kt cp otAL CilV
86 Eux)..ljc; V, V I 122 KOl'.l.Ala-rpcx-roc; II
87 [Eu]xpiiTl)c; 1 23 V
88 EllvLxoc; V 1 24 Kuµw)..Lc; I
89 [Eu]pl8ewc; 1 25 Kww)..Lc; I I I, I V, V
90 Elhux_oc; V 126 KAEotLVETO<; I I, I I I, I V ,
91 EuxiipLa-roc; V V, V I
92 'E cpcx!anoc; (sic) II 1 27 K)..icxpx_oc; IV şi VI
128 KAlcxpx_oc;
93 1Hc;icxtaxoc;
o 0eo7t p67to u III?
9 1, 'H pcxx)..di'lr,c; I, II, III
129 KAic.>v
IV, V, VI
'Hpcxx)..el8r,c; sau -:oe;
1 30 Kopc.>7tiiaTI)c; V
95
131 Ko u p u)..oc; III
96 ' H pcxx)..e!8r.c; DoLovoo!ou III
132 Kpii't"'l)c; VI
97 'Hpcxx/.€c.>v xtpcxµtuc; II
1 33 Kp6vLoc; V
98 'H pc.ix pii-rr,c; II
134 K't"'l)a!cxc; I şi I V
99 'Hcpcx!anoc; I I , I I I, IV,
1 35 Ktjawv I V, V şi V I
V, V I
I
1 36 Ku8!cxc; I şi I V
1 00 • H <j)IXLO't"LO<; I
137 KuALiivLoc; I şi I I
6 8eui'lwpc.iu xtpixµtuc; III
I
138 Kwpu)..o c; II
0 TioatLi'lc.>vlou xtpcxµeuc;
101 'llcpcx!a-rLOc; ,
139 Aiixc.>v I şi I I
III ?
102 'HcpcxLa-r(c.>v YI HO [Aiix_]cxp[oc;] III
1 41 Ad[3Loc; V
103 8tµlawv IV
142 A11vcx!oc; I, V şi V I
1 04 8fo8w poc;sau 8tui'lwpoc; I, I I , V şi V I
1 05 8tu8c.> poc;
1 43 Mi1Y1Jc; VI
TioatLi'lc.>vlou xtpcxµtuc; III ?
144 MiivlJc; I şi V I
106 8EU7tEL67Jc; ?
145 MotvLxx6c; I I I, I V, V I
107 8t u7t po7toc; III
146 MiXv[lJc;I
1 08 8€wv V
o E! . . . I
1 09 8ucxlcxc; I, I I I, V
147 Mcxv-rl6toc; II, III şi V
110 8uc; I I I, I V
148 Mcxv-rl6toc;
111 8ual/.ewc; II
o 'AnLOc; xtpixµtuc; III?
112 ' liXxx_oc; I 1 49 [M€])..cx, I
113 ' IxfoLoc; I I şi I I I 150 M€v&v8poc; V
114 ' Ixfowc; 1 51 Mtv€xpL-roc; V şi V I
o DoLOvoolou xtpcxµtuc; III 1 52 Mtvlaxoc; I I I, I V , V ,
115 ' l7t7t0XpiXTI)c; II VI
116 ' JcpLxpiXTI)c; 1 53 Mtvc.>v V şi VI
117 ' lancx!oc; I şi I I I 1 54 MlJ-rp68c.> po, IV
155 M!8cxc; I V, V şi V I
118 [ Kcx]>.A[lcxc;] 1 56 ML6pcx8ii't"'l)c; I V şi V
420 Dt:PORTLUL AMFORELOR ST_UIPIL.�TE L A ISTRIA
, .
Nr.
ord.
Numele
I
Grupa
cronologică
I
Nr
ord.
Numele
I Grupa
cronologică
II r.iae:Lawvtoc;
y
1 57 ML6pL8iXT1j<; IV 193
ML6pomfoTYJ<; o Ne:uµ'Y)v[ou xe:p:xµe:ui; III ?

1 58
1 59 Mîxoc; 194 IIooEae:w:; I V şi V I
0e:o<tp6Ttou xe:poi:µe:uc; III ? 1 95 IIooLawvtoi;
1 60 J\If.ATt:ia'fj<; VI 1 96 II6TO<; III
II puTIXllL<; I I şi I I I
l l p uTIXllL<;
MloaAoc; I 197
1 61
Mv'ijaLc; V 1 98
1 62
[Mv'ij]atc; ( Ne:uµ]1111lou III o 0e:uTtp6rtou xe:pixµe:uc; III
1 63
M6vtµoc; VI 1 99 II pcuT[tcuvJ VI
IITOÂe: [µixfoc; I
1 64
1 65 Mu[ato]c; V 200 II pwToc; I V, V, V I
1 66 M unoc; III 201

202 IIu6eixc;
167 N IXOOLXpOCT'lj<; VI II u6r,c; I I, I I I, I V
203
1 68 Ne:tXOOTplXTO<; II şi V I
169 Ne:µfiptoc; I 204 II·�ppo; IV
I şi I I
1?0 NLxloci; I I şi I V
171 Ntx6µixxoc; 205 :E:Xyixpt:; I I , I I I, V şi
172 Ntxoo6e1111c; V sau V I VI
NLXOOTplXTO<; I I şi I I I :E:Xyixpt;
o Nouµ'Y)vlou xe: pixµe:uc;
173 206
174 NtXOOTplXTO<; II
o 0e:uTtp6rtou III 207 :Ethupoc; III
1 75 Ne:oµfivwc; I 208 :Efimxµo:; III
176 Ne:uµfivto<; I, I I, I I I 209 :Ee:tµoi:Alcuv VI
177 Ne:uµfivwc; 210 :EtµixAlcuv I I I, I V , V ,
o A:Xxcuvoc; xe:poi:µe:uc; III VI
I
Ntxfivcu p . I, I I , I V , V I
� LVWrtLw v
178 I 211 LLVWit'lW'J
179 Nlµoi:� I 212

Nouµ-ljwi<; I I , I II, IV, ' AvTLa6evouc; ><:e:poi:µe:ui; III ?
1 80
V 213 :Exoµqiloi:i; IV
o �tavoolau xe:poi:µe:uc;
Nouµfivtoc; 214 :Exoqiloi:c; IV
1 81
III 215 LTiqioi:voc; I I, I I I, I V,
Nauµfivto<; V, V I
1 82
IIa(ae:tacuv(ou ?) II 216 LTÎXo<; xe:poi:µd; II
1 83 N6vooc; I 21 7 :Euµµoi:xoc; I I I , I V ( ?) ,
VI
1 84 ' Op6oc; I
218 :Ewaloi:<; I I, I I I, I V
1 85 II&1t11 c; V şi V I 219 :Ewal(3wc;

I 220 :Ewali-e:wc; III
186 IIoi:poi:v(µoi:�
221 :Ewatµac; VI
187 IlocaLXap1j<; I şi I I I
! V şi V I
188 IIla-.oc; I I şi I V
i I
222 Toi:uplaxoc;
1 89 IIaMxoi:pµoc; VI
223 Tt(311c; ( ? I)
190 IIooe:tawvtoc; l, I I , I I l , V,
şi V
VI 2 2!. Td6poi:c; I (><:o: p1XµE:'Jc;) I I, I I I, I V
I
1 91 [IIooe:tawvtoc;]
225 Te:u6poi:c;
�wvoo(ou
o 0uµax:Xpoui; xe:p. III
192 IIooe:tawvmt; I şi V I
0e:uawpo•) xe:poi:µe:uc; III 226 Tlµcuptc;
421
'.\r.
ord.
?\urnele
I
Grupa
cronologică
I Nr.
ord .
Numele
I
Grupa
cronologică
227 -
T1µ0)..1fo>v 237 Cl>LV't"(oc.; III
228 T1µ6A!W<; IV 238 <l>!V't"Lc; III
I I I şi I V
229 TA6ixc; IV 239 «1>6p �ixc; III
230 Tuc; 240 Cl>o pµ!wv I
241 p uxix . • • II
III
I, V ş i V I
231 Cl>ix'ijvtc;
232 <l> 1)..·�µwv 2 lo. 2 Xix�p!ixc; I I, I I I, I V
233 <l>LAOXpch·r,c; I , I I, I I I, 243 V
(Sil' )
Xci plJ c;
IV, V
IV şi
2 ft 4 Xo!pu)..o c; III
234 <l>tAOXtpci-rr,c; II I
I
235 1A6�e:voc; II 2 r. s 'Yciµµtc; V
236 <J>(),wv I, I I l , I V, V 246 , • . 1oi; • • • tvou III
422
A.NEXA I V
A�tinomll din Chersooesos
( după R. B . A h m er o v „V. D . I . " , 1N9 nr. 4 , p. 112)
Grupa I - 32o - 25o i.e.11.
Grupa I I 25o-2oo
anii
Grupa I I I - 2oo - 1 8o
- • •
Grupa IV 180 - t oo
• •
- • •
I .\ r.
I
1ca_
g gică
Grupa
i
Grupa
I
Nr. ::\ u rnele cron olu-
.\ u mele cro !1 o lo-
ord. ord.
I
I ' E7tL 9iv·r,; O
II
.... �
I I
I
1 'AyiX!:lwv o l'viX8wvoc; II " ' . . . II I
:1
2
I
I
' Aycxcnx>.îjc;
' A6cxvcx1:oc;
II-III
III
38 'H piXtle:L'l<; I-II
I I I-I V
I
39 ' HpiXx.>.e:w:;
' I r p cxx.>.'ij c; o
'• ' A6cxvcx1:oc; d e; e:µ7t6pwv III
H
III 40 ' H p::ix.Ae:L":c.c; II
5 ' A6cxv68cu p(J:; o Ntx.icx
I I I-IV
' H pcxx.Ae:toc; o o p µ lwv Q<;
II H pcxx.Ad'JIJ
6 A!axlvcxc;
7 Ataxlvcxc; o 2e:v(Jx.)..e: lou I IV
!i 2 IV
H
43 ' I I p€cxc; I-II
li
8 A>.e;ixv8 poc; I
10
' H poye:L":C<; III
9 ' Avn�lwv
IV
' H p 68o·rn;
45 ' H p 6ye:L•oc; o K"'nd8"'
• A7tOAAiic; o 'H p(Jye:hou

' A7toAAiic; I
46 I-I I
11 IV
47 ' H p(Jx.ii:; I
12 ' A7toAAiic; 6 0e:ou II
I
'II pox.piX•·r,c; o Ne:'Jµ·�v(ou
48 ' H pox.piXrr,c;
' H p 6VLKO<;
13 ' A7toAAiic; 6 Xope:lou III
I
t, 9 I-II
14 ' A7toA'AwvLo<; o IIixaLiX8cx II
50 II
52 'J-1 p6�evo�
15 ' A7toAAc.ivl8cxc; II
51 'H p6f;e:v'lc; III
16 ' A7toAAc.iyl8ix:; o A7toAAc.ivlou IV
o ' AAK LVQU IV
17 ' A7toAAc.ivl8ixc; 6 L L µixlo u IV
0 e:oy€vr, :;
I
I
18 ' A7toAAwvLoi; III
II
0e:oy.:Vr,:; o ' A 7to).A wv l8 cx
53
19 ' A7toAAwvLoc; o Eoµ1JAou IV
I \'
II
0e:68wpoc; O Jl pUTIXVLOU
5 1,
20 ' A7toAAwvLoc; o «l>iXve:Loc; IV
o ' H pc.it8ix
I
I
55
21 ' A7toAAwvwc; o :Ec.i7t6ALoc; IY I
' ApTe:µl8c.ipoc; o IlcxaLiX8cx

:
22 ' A7toAAc.i cpiXvr,c; IV IV
�foTpWV O ' A7toAAwvl8Cl
56 " fo":pc.iv
I
23 II 57 IV
2 1, " A pxixv8poc; II
I
59 i I
58 KcxAALiX8 cxc; o Âwv•.ia[rr n I \'
I
25 BiX!:lu>.>.oc; I K p::iTwv
I
26 BoAAlwv o NLXEIX I I I- I V 60 I\cx).).
. .laTpix•o:;
6 KixAALO'TpiXTO'J IV
27 Âixµox.>.îjc; III
.;.\ Uxwv O • .A.7to)J�wvlo u

61 lfoTuTlc.iv II
I
ÂIXµOTEÂ7J<; o ÂLixy6p1X
28 Â1XµOTtÂ1J<; I I- I I I 62 IV
29 IV
.:ie:>.cpoc; 6 " fo•pc.ivoc; IV Aux.wv o Xope:lou
30
31 ÂLoax.o upl8ixc;
I II
63
64 Acxyo p!vo c; o Ilixp!:le:vcx.)..f oc;
II
IV
32 ÂLoox.oupl&ixc; 6 Ilu6o8w pou IV 65 Aixyo p!v o c; o AClyo p[vo u IV
33 ÂLoox.oupl8ixc; 6 0e:o8w pou IV
66 l\fiX pwv o l\Hpc.ivo:; IV
I
34 Eox.>.e:l8cxc; II 67 M iX pwv o Bii�wvo:; I III
I
I
I
l\'li.TpL:; O ' ,\yCla•.xAe:[o u

35 E ufL7JAoc; o ' A7toAAc.ivlou IV 68 l\liiTpL<; I-II
36 E•jcp p6vLoc; o <l>LAot!:lixvixlou IV 69 I I III
.l�J>XE 423
�r.
ord.
,
I
:Numele
Grupa
cron olo-
l\r.
ord.
::\ urnele
I
I cronolo -
Grupa
gică
I gică
70
?1
M&-rpi<; o ' H po�E:vou
M&-rpic; o ' Am,AJ.wv(8oc
IV
IV
95
96
I I p o-rixvic; o ' A picr7wvoc;
II po-rixvic; o 0e:o8(:ipou
I II
IV
72 Mo:Tp08wpoc; o Aua(rrrrou IV 97 1 1 u668w poc; o �ocµoK}.€oc; III
L LÂixv6c;
73 Mijvic; o �ixµoxÂfoc; III
'i li.
98 IV
N&vwv II
o IIixp6e:vox)..e 'l c;
99 :E iµixfoc; o , c\r=ono8wpou IV
I
?5 Nixomov II :E iµixfoc;
:Eiµixfoc; o E u pu8iµ'l u
100 I.V
I
76 Ne:uµ-i]vrnc; o <l>iÂicr-r(o•J II-I l J 1 01 IV
17 Ne:orroÂic; o Me:ve:a-rpi-rou III 102 I :Etµoc; o �ixµix-rpl'lu IV
I I
/8 Nixixcr(ntµoc; o II u6[ o8wpou] IY 103 Lx•)6occ; o :E wrr6Â�o; IV
79 N LXEIXc; o ' H poye:(-ro•; IY 1 0 li. Lup(crxr;c; III
80 Nixfoc; o ' H pixxÂe:(ou IY 105 LWXPLT'J<; II
81 Nixtixc; o Nixtoc lY 106 Lwxpt-roc; o ' A pnµ•.8w po·; IV
107 :E wrroÂic; I
I
82 3 &v6oc; I
108 :E c:i rroÂt<; o " l'µvrJ'J IV
83 3e:voxÂijc; o ' Arrollix6[fou] IV
1 09 :EwrroÂic; o :Ew7t6/.L0·; IV
I
St,. 3e:voxÂijc; o ' Arro}J..(i IV
110 LWTOC8ixc; II
85 Stvwv
111 Te:Âocµwv III
86 IIixcrii8ixc; o ' H po86Tou I I- I I I ·
112 " l'µvoc; o �x,Je� IV
87 II&aixoc; o Xixpµ(rrr:o•; IV
88 IIixcr(wv I 113 <l>(Âmrroc; II
89 Ifixcr(wv III 1H <l>opµlwv o A1axlv:x III
90 IIoÂox-rw p o �If.vir,; IV 115 <l>opµ(wv o ' Arro}J..(i II
91 IIoÂOaTplXTO<; II 116 <l>opµ(wv o I I u6(wvo� III
117 Xo pe:Io;
92 IIoÂoo-rpix-roc; o 3E:vwvr;c; II
II poµix6(o>v o 01fo�o;
93 II poµix6lwv o ' E�e:xpi-re:o; IV III
9� IV 118 Xope:toc; o AlJ)((a)VO:; IV
424
ANEXA V
�umrle rponlmllor �I producătorilor din Rho dos

( conform indicelui general din l u cr are a lui E. Pridik :
�)
1;aTa.;1 0 r
•1epemn�aX apMllTa>RHOfO COUpaHJrn . 1 9 1

H1rnean1.p11w1 1;.neib1 11a
aMcjlOpHhlX pyq1;ax l i na
' Ayat66�ouÂoc; ' A p1a-r6µ0txoc; âwp[wv
' Ayat-ra.toc; sau ' A pot-roci:r;c;

' Aya.6ox)..-ijc; ' A p ta-roµ�prn[8a.c; âw p66e:oc;
' A pr.a-roµtvr.c; âwpoc;
' Ayeµatxo:; ' A p1a-ro7toÂ1c; E! p1)Vct!oc;
' Ayooat pxo:; . A pr.a-roc; ' Eni:iv1xoc;
' Ayoo-r poc-roc; ' Apr.a-roqii:ivr;c; ' E7tlywvoc; sau ' E7ttyo-Joc;
• Ayfpa.pxoc; ' A p(a-rpot-roc; ' E p µot!oc;
' Ayrp€6otc; ' A pf.a-rwv ' E pµoticnw:;
' Ayrp!Âotc; ' A pi.a-rwv[8otc; • Epµlotc;
' Ayfpmn-oc; ' A pµoa[)..otc; "Epµwv
'Ay)..o uµ� po-roc; ' A pn11l8opoc; E\lotpxoc;
' Ayo pi:ivot; ' A pdµwv E \l8otµoc;
' A6otv68o-ro:; ' A p-rlµotc; E\lx)..e:1-roc;
A!veatc; ' A pxtµ�po-roc; Eux)..-ijc;
A !V1Jal8otµoc; ' A pxl8otc; Euxpot-rl8otc;
A!vfi-rwp ' Apx!8otµoc; EUx-:&!;
A [axllrl) c; ' A pz1)..oc(8a.c; Eu;evo�
A[axu)..!voc; ' Apxoxpi:i'r"/j c; Euqi pa.vop(8otc;
Afown-oc; ' Aa-ruµiJ81Jc; Euqi pi:ivw p
' A)..e:;1i:i8otc;
' A <p po8(ato:;

AUTO)( pi:iTl)c;
' AAe:;!µotz� Zl)v68o-roc;
' Aµuv-rotc; Zijvwv
' Avi:i;otv8poc; Bou)..wc; ( ?) Zw-r1xc\c;
' Avot;!�oui.oc; Bp6µwc;
' Avot�L7t7tl8ot:;
•H poty6potc;
' Avap!otc; rc\pywv ' H piiKAELTOc; sau ' H potKA•. -:-o:;
' Av8p1x6c;
' II (jlott.a-r(c..iv
' H poye:t-rwv
' Av8p6v1xo:; âotijµwv
' Av-rlyovoc; âotµotlve:-roc;
' A'll't'lµotxo:; âotµi:i-rpLoc; 0i:lpaL7tOAL:;
"A�Loc; âa.µ68e:µ1:; 0e:otl8ri-roc;
' An-oU68wpo:; dotµox)..-ij c; 0e:µ[awv
' An-oU6 qii:ivr.c; âotµoxpi:i-rr,c; 0e:68o-roc;
' An-0Uwv1oc; âotµ6v1xoc; 0€ paotv8po:;
' Apot-roqii:ivric; âotµO(j)WV 0e:aµ6xp1-rr,:;
( ?)
' A pla-rotxoc; âi:iµwv 000-rw p
' A p!a-rotp)'.oc; âL 0e:u8wpo:;
' A p 1.aTe:!8a.c; â 1680-roc; 0e:uµvota-ro:;
' A p1auuc; âL6KAELot 0e:u qiiiv1)c;
' A pi.a-r[wv â LOKÂ-ij :; 0potau8otµ<,:;
' Ap1.aT6yen oc; âLO\IUaLoc; 0 p:la1uv
' A p ta-royM,c; â'foc;
• A pl.aTOY.A-ijc;
' A p1.aT68otµoc; âlaxoc; ' l]i:ipwv
âopxu)..[8ot� ' lotaLKpi:i-r·lj:;
Apr.a-roxp:l-rr, :; â potKO\ITL8otc; ' Hawv
JMPOR'Il.l:J, .\MFO HELOH ST.Ull'U,ATE J,A ISTHIA
:\-16v t µo c; ?
�I 00-.1.o c;
' !E pox/.'ij c; �Ot poi: 7tLC•>V
' IEpwv �Lµi;)Jv0c;
�uµµoi:xoc:;
" Iµcxc; :\fu-:(wv �-rE�IXVO�
' lmtox p:X'n)c:;
�o:OOL it'Ttf".1 c;
' fo(llwpoc; :NiivLc; �wlloi:µoc;
�wxl.'ijc;
KciAm7toc:; Ne:D,oc:; �wxp:X..-�c:;
� c';°)ar; c;
Kcxllix p:Xn;c:; ?\ txoi:ylc:; �(1)0(.Y.)��c;;
N Lxoi:aoi:y6 pocc:;
Koi:lltxpoc·rlll!:<c:; Nlx!:<pzoc:;
� LXOtGLC•>V
K oi:AA LW LWGTpoi:-:r;c;
K foToc; ?
Killwv
�<L17Yj p t llctc:;
�W't'cx:c;;
Nr.x.lc.cc;
:Ntxiocc;
1\ twSµa:zc.. c;
Kl.e:taLµ�pOTtlloi:c;
NoYi µ wv
�wT"f;pLXO:;
Kl.e:iT6µcxzoc:; � wz ci. p·r,:;
.KAe:uxpiin;c:;
.KAe:uµ�poToc:; :"i' •'xnoc:; Te:ta:xy6poi:c;
Kl.e:c:lvuµoc:; Te:taocµev·r,c:;
Eev&. pe:Toc;;
T t µoi: pzllloc c:;

KA1)VOOTp0tTOc:; Tc:zv ?
3e:v6a't'pca:":'r,c;
T l µoc pz r, :
Kooµoc:;
K6n;c:; Ee:v6Ttµt:c;
K piiT"l)c:; 3e:v()9.iv"fjc;; Tt(.L!:<G!:<':6 pet�
!:: e:v o 9 c';°)v

K pcxT(lloi:c; 2e:v..J <f;CXV't'Oc; 'I\;.toiaixp:X-rr,�
K pewv Ttµ61ltxr,c:;
"O i, uµ ..-o c:;

K c7l µoc:;
KT"I) ? T�µl .f>e:1"Jc;
Tt µ ox piin;c:;
'1\µoxi.e:tlloi:=
' ( lv:Xaoi:vll po c:;
Aoi:9e:tll·1jc:; Tr.µ0�e:vr,c;
ll oiiimc:;
Tioi:yz:Xp·r, c:;
A!v oc:;
Ae:ovr(lloi:c:; 'l\µr,•)p pr;llo;
l l cr:a(wv 1\µc:l
Aux61.oi:c:;
TiiiTpwv
Aoolwv <l>oi:vloi:c:;
I Ioc oooi:v(oi:c:;
ll c..1.i . . ·r,c:;
<l> iMlloi: µr1 c;
<l>tAoc(vtc..c;
IIe:ialaTpet-:r,c;
Mctpauctc:;
Me:ve:xpiin;c; <l>iAoxp:X-:·r,c:;
�iM,c:;
Tiol.[-:·r,c:;
Me:voo!:le:uc:; <l>iA00Te9ocvr,�
I loAu:Xpoi:-;-r,c:;
<l>tATOtToc:;
Mev Tw p
l l oM �e:v o c:;
I foi,uxp:X..-r,,
<l>LAC:)V Dete;
Mevwv <l>i),w vllhc;

1 1 poi-:09:Xv·r,c:;
Ml]v66e:µ tc;
M1)v61lwpoc;
I I u!:loyiv·r, c:;
I I pc7nc.. c:; X:Xp ·r, c:;
Xttpµoxi.'ijc;
M1)Tp61lwpoc:; l f o661lw pr,c:; Xp'Îjaiµoc;
' P ollm;-:r,c;
Mlllcxc:;
X p oo:Xwp
Mlxu!:loc:;
M"l)val!:le:oc:; ' P68wv 'I '7.•1c•)''
L I STA ILUSTRAŢ I ILOH
F i g. 1. - Roata olarului şi cuplorul aulic.

Fig. 2. - Pithos de epocă timpurie din Creta.
Fig. 3. - Evoluţia amforelor cu gura largă, fără fund ascuţit.
Fig. 4 -9. - Amfore comerciale arhaice (sec. VI -V), amfore din epoca anterioară stam
p iilării, diferite tipuri de amfore stampilate din sec. V, I. e. n., un grup de amfore Urzii
Fig. 10. - O amforă înfiptă în nisip.

din sec. I - III e. n. şi amfore din epoca romano-bizantină.
Fig. 12. - Fragment din tr-o frescă din casa Vetiilor de Ia Pompei.
Fig. 1 1 . - Scenă pe o frescă de Ia Pompei.
de ani în faţa portului l\lassalia.

Fig. 14. - Cum erau aşezate amforele în corabia de la Delos, naufragiată acum 2300
Fig. 15. - Fragment de amforă ionică din sec. VI î. e . n. găsit la Istria.

Fig. 16. - Stampile de amfore găsite Ia Atena şi Ia Istria, reprezentînd patru tipuri
diferite de amfore thasiene .
a mforele descoperite în anul 1 95·1 Ia Jurilovca) şi amforă thasianil din Col. Ermitajului,
Fig. 1 7. - Tipul obişnuit al amforei mici de Thasos rilspîndită la noi (după una din
găsită în sudul U. R. S. S.
Fig. 18. - Tipul de amforă din Thasos care a circulat Ia Atena .
Fig. 19. - Clteva forme de stampile thasiene, după ordinea lor cronologică.
Fig. 20. - Fragment de amfonl de la Istria.
Fig. 21. - Fragment de amforă sinopeană de la Istria.
Fig. 22. - Fragment de amforă sinopeană de Ia Istria.
Fig. 23. - Amforă din Sinope, găsită la Kerci.
Fig. 24. - Amforă sinopeană stampilată din primele grupe cronologice, găsită în săpăturile
din Kuban.
Fig. 26. - Curbura şi profilul deosebit la două toarte de amfor(1 de provenienţă si
Fig. 25. - Amforă sinopeană întreagă, găsită la Istria .
nopeană.
Fig. 27. - Detalii tehnice asupra folosirii ţiglelor de acoperiş şi la gropile funerare din
epoca elenistică.
Fig. 31. - Amforă din Heraclea pontică cu stampilă englifică pe gît (mijlocul sec. IV
Fig. 28 -30. - Stampile sinopeene din diferite grupe cronologice .
l. e. n.), găsită în apropiere de Callsatis.

Fig. 32. - Altă amforă din Heraclea ponlică, aproape identică.
Fig. 33. - Cele trei tipuri din prima grupă cronologică a amforelor din Heraclea pontică
după studiul lui J. B. Zeest, ln „Kr. S.", XXII (1948), p. 49 -51.
Fig. 34. - Tipurile celei de a doua grupe cronologice a amforelor de la Heraclea.
Fig. 35. - Diferite stampile chersoniene.
Fig. 36. - Stampilă din Chersonesos, aplicată pe toartli. .
Fig. 37. - Stampilă din Chersonesos aplicată pe gît după modelul Heracleei pontice.
Fig. 38. - Amforă din Chersonesos, găsită la Kerci.
Fig. 39. - Amforă lntreagă din Chersonesos, găsită in ultimele săpături arheologice
de la Eupatoria, în Crimeea.
PI 8T.l ILUSTRATIILO!t 427
Fig. 40. - Stampile chersonesiene găsite la Mangalia.

Fig. 41. - Stampile rhodiene de formă circulară cu stema oraşului la mijloc.
Fig. 43. - Numele producătorilor pe stampile aplicate separat pe cea de a doua toartă.
Fig. 42.- Stampile dreptunghiulare .
Fig. 44.- Tipul amforei rhodiene importate la Atena.

Fig. 45. - Amfora găsită de Gr. Tocilescu la Spanţov, lingă Bucureşti.
Fig. 46. - Toartă rhodiană de la Istria.
Fig. 47.- Alt tip de toartă rhodiană.
Fig. 48. - Torţi duble stampilate din Cos.
Fig. 49. - Stampila de pe torţile duble de la Cos.
Fig. 50.- Amforă din Cnidos.
Fig. 5 1 . - Tipuri variate de stampile din Cnidos.
Fig. 52. - Stampilă de pe o ţiglă din Panticapaion şi stampilă rotundă cu cerc perla t
de pe o amforă din aceleaşi săpături.
Fig. 53. - Amfore de acelaşi tip găsite la Istria şi ln U. R. S. S.
Fig. 54. - Amfore din Chios nestampilate găsite ln săpăturile de la Istria (1950) şi in
săpăturile de la �Iariţln (1910).
·
Fig. 55. - Amfore din epoca premergătoare stampilării, descoperite la Mariţln şi amfore
similare descoperite la Istria. „Prăh. Zeit". , 1 913, p. 27, fig. 28 c. şi 30).
pe teritoriul de azi al R. P. R.
Fig. 56.- Harta centrelor de producţie şi a căilor de pătrundere a mărfurilor greceşti
Fig. 57. - Stampilă thasiană pe care se văd fibrele lemnului.

Fig. 58. - Stampilă sinopeană de pe ţiglă (matriţa a fost săpală ln os).
Fig. 59. - Stampilă cu scris necunoscut de la Istria.
Fig. 60. - Stampilă pe care au fost trase mai lntli linii drepte pentru marcarea
rindurilor.
Fig. 61 . - Diferite particularităţi de grafie :
a) Scris neregulat (gravorul nu a liniat anticipat rlndurile ) ;
b) Altă grafie neregulată pe stampilele din Sinope.
c) Grafie .largă caracteristică stilului din Chenonesos.
Fig. 62. - l\Iatriţa de os de la Mangalia.
Fig. 63. - Stampile cu scrisul inversat.
Fig. 64. - Comerţul ambulant cu vin transportat ln burdufuri mari de piele.
Fig. 65. - Pithoi descoperiţi ln ultimele săpături de la Istria .
Fig. 66. - Fragment din buza unui pithos cu inscripţii, găsit la Mangalia.
Fig. 67. - Inscripţie ln relief pe un fragment de pithos de la Istria.
Fig. 68. - Măsură comercială pentru vlnzarea vinului şi uleiului cu amănuntul, purtind
Fig. 69. - �lăsură de capacitate aflată la muzeul din Constanţa .

&tampila agoranomului (provine din depozitu\ vechi de materiale de la Istria).
Fig. 71. - a. Planul şi profilul movilei cu amfore ln cerc de lingă Jurilovca ; b. Detalii
Fig. 70. - Cele două tipuri de amfore de la Jurilovca.
pentru poziţia amforelor ln cerc.

Fig. 72. - Mormintele 4 S şi 3 X din săpăturile de la Mariţln.
Fig. 73. - Stampilă găsită la Chersonesos şi alta găsită la Istria .
IV t. e. n., descoperit la Olbia.

Fig. 74. - Grup masiv de amfore din Heraclea şi Thcsos dintr-un mormlnt din sec.
Fig. 75. - Mormlntul cu amfore lu cerc de la Olbia (după B. Farmakovski, ln „Arh.

Anz.", XXVI, 1 912 p. 35, fig. 3 1 ).
Fig. 76. - Fragment de cupă deliană imitată de geto-daci (găsită la Snagov, 1934, ln
M. O. B. sub nr. inv. 1315. Desenul este redus la jumătate).
Fig. 77. - Cupe de băut vin. Imitaţii dacice după diferite tipuri de kantharoi din epoca
elenistică găsite de curlnd la Sincrăeni.
Fig. 78. - Clteva stampile de pe amforele de fabricaţie locală de la Stoieneşti Cimpu
lung.
Fig. 79. - Torţi cu stampile pe amfore imitate de geto-daci după tipurile din Rhodos
�i din Cnidos, găsite la Popeşti (numerele indică colocaţia in inventarul M. O. B. Desen redus
la jumătate.
Fig. 80. - Fragment de amforă de tip cnidian, fără stampilă. Imitaţie locală găsită
Fig. 81. - Harta răspindirii amforelor greceşti pe teritoriul R.P .H.

la Popeşti.
HROH llITAM IIOBAHH1IX A.M<t>OP H HC'l'PJHO
(l�PATKOE CO,l(EPjKAHIIE)
1 162 H aii.ll 6HHHX s HcTpHu u

c
HacTOJi lll, aJl pa6oTa ocHoBaaa aa ttayqem1 H
ee OKpecTHOCTSIX aM•l•OpHbIX WTaMUOB ap xeo.'IOrtt•1ecKoii:, TeXHOJIOrHqecKoii: H
OHOMaCTlf 'IOCKOii: ToqeK apeHHJI.

,lI;aHHHe, ycTaBOB•leHHhl.e B peayJlbTaTe CHCTCM3TH116CKOl'O u.cc;Ie.llO BaHHJI
HayqHhIX
M&TOpliaJIOB, ll03BOJIHJIH ;;1;11.Tb HM 6oJiee m u. pOKoC TO ..rnosanue, qeM TO, KOTOpoe
HRXO)J;HTCSI B OOhlqHblX pa60T3X llO COCT&B.'leBHIO KaTaJioroa; <ITO
llOOy,11, UJIO aHTopa nom.rraTbCSI OOJiee rJifOOKO paapaooT&Tb HeKOTOphle HCTO
ptt•JeCKHe, <IKOHOMU'!6CKHO H cou;ttaJ!bBble npo o.'leMbl.
AsTop ycTaeosm1 uoceMb JOJKHo-rpeqecKHX npoHaao;i:cTBeHHhl.X u;eHTpos,
RhIB031f.BillUX B HcTpHIO CBOH TOBapbl B al<l<IiOpax; OH o npe.n;emrn pa3Mepbl aToro
aKcnopTa H anox u, B KOTOpble OH u p o H 3 BO_"(HJICH, H llO llhITaJICfl npoc.1e,JJ; H Tb
upOHHKHOBem1e aTHX TooapoB Ha TeppHTOpHIO KopeHHOrO HaceJiem rn 1 1 p1rnap
uaTCKHX H npn.i!;ynaiiCKHX paii:OHO B .
C K ll\I H KOJIOHHCTaMU B lfcTpHH ( li;IH K y n u;a:m1 c

)J;u1 BhIIJCHeH!rn BOHpoca 06 <JIWHO :lt ll 'teCl\ H X OTHOlllemrnx Mem,11; y rpe'!e
mra, npoHHK&BlliHMH neno
cpe;i:CTBCHHO •1epea ycTi.e )J;yaan H reTO · ,lUtKRiiCKHM nareJieBHOM Ba .1eBOM
6epery ,ll;yHaa, o 11oceJieHu.11 x 1wToporo aaxo.n;uTcn ,1,0 ceuepa Mo.11.n:aoHH H .n:o
u:
Ilo
llOJ\HOlKhH J�apnaT aM<11 o pr.r co wTaM11alIH na P(l,11;o ca, <l>acoca, Km1.n:a C n
H o 1 1a, pyMLIHCl>aH Hl!TOpttorpa<11 11 n ;ur meHa ucqepnhl BaIOlll,eii: Jl.OKfM6HTau;11u .
noJIHOTe ox oaTa .ll& BHoe HccJie;i:osauHe HBjlffeTc.!T couepmcH n o HOBhIM u PHP.
ne c11er�HaJ1i.uoft
PaooTa COCTaBJieua Tal\11M oopa3 0 M , 'ITO MOil\6T 6h1Tb T3Kll\C nc110;11>30BaHa 6ea
oco6hlx aaTpy.n; 1 1 e u u ii HCC.'lc,i:osa·�·e;1mrn, 1::1M e1011�u�1 H no.n:ro
cu11au c MecTo:u. n yc;10Bm1 M1:1. uaxoiK;(eHHJI a �M•Op 01>1.:llf 1:1cuo.1i.aouaHu

TOBKU.
B
BCCB03MOll\HblC a;ie�IeHTbl, c W l:l pORl:lli npH MCHtlHlleM cpaBHHTeJibHO f O )teTO,JJ;a.
TO eCTb paCCMOTpea1:1e COOTBeTCTBYIOlll,HX MaTep 1:1aJIOB B HX B33HMOCBH3H c
Ha 10 re CCCP. E o.J1.i. U1 y 10
TOiK,1eC'l.' BeHHhl.Mll l:IJIH aHa.lOl'll 'IHhUIH MaTCpV!aJia:\IH, HRHJ(CHHhI Ml:l B OQJ,lqHhIX
Boupore
apxeo;10ru qec11:ux K O M n.'leRcax upH pacKonRax IJ.OMO!Hb
;�aHHhle, npu:ue.n;eHHblC
OK33RJIH B Wl.'OM HCCJteJ(OBaHHH, ouy6;m KOBUH Hbie COBeTCKH M H y qe
B. H. fpaKOBbIM, HCCJie,i:ouauuSI P. B. Ax�iepoua o XepcoHece, T p y.n;u E. M .

HhIMH, ll3 ROTOp l..lX aBTOp OTMe 'lae'I.' xpo110.11on110 H
lllTa epMaHa, a T&Ka\e .n;pyrHe yKa3aHIIhlC B py ;\IhIHCIWii 6 u6;u: o ;·pa<1>1m Tpy.Ji;r.r,

nocBn lll,eH u ble paa.'l ll 'IHhlM cToponaM uonpoca n, rnaBHhIM o 6 paaoM, pacupo
cTpa11 e o mo rpeqecRVIX TOBapoB B CKll<IJCKHX H MCOTO·CapMaTCKUX IIQCeJieHHHX.
pacrroJ10JReH HblX Mea;)l.y pe«ami: rora CCCP .i:o Kuesa.
4 30
,J,aHHOe HOCJie.n;oBaHHe Ha•urnaeTCH c KpaTKOH HCTOpHH �i:peBHeii: aM<t>Oplll
rJiaBHhIM <1>aKTopoM nepeBoaxn ToeapoB. B VI-V BB . .n;o uameii: apbl rpe•ie

H 11epexo.n;11T aaTeM K paccMQTpenmo 3HaqeH1rn aToro cocy.n;a, H BJIRBmerocH
CKHe TOBapbl ,ll;OCTaBJIHJIDCb B KOJIOHHH, HaXO)lHBmuecH Ha TeppHTop 1m Hlll

Henrneii <l>pam�uo u IIruaauo, a TaRlKe B KOJIOBHH IloHTa EBKCHHcKoro, •JTO
Bhl3Ba.'IO 11 pa3BHTHe MaCCOBoro npOll3BO,ll;CTBa 3M<l.•Op.
UT HOHH'leCKUX a M<1.>0p c RhillYir.JtbIMH 6oKaMH li OT XllOCCKHX a M•I>Op co
e:1;i;yn>1.M ropJ!hlIDKOM nepemim: K ll3l'OTOBJieHIIJO y.n;JrnHeBHO:ii UM<I•Ophl c aa
OCTpeHHhlM ,ll;H OM, CJIYlElll:IIIJHM ;n;.rn ycTaHOBKH nx B CJIOii llCCl:\a Ha rmpa6JI5lX
B VI-V BB. 'l'oproeh!e aM<I•Ophl 110Me11aJI11cb aa 6onax HJIH Ha ropJibmIKe

H,rn B norpe6ax CKJia,ll:OB.
uepemJIH K anaKaM, BI.Ipeahleaenrn McH Ha ropJII.i:u rne. B na'laJie IV B., KOr,ll:a

oupe.n;eJieHHhIMH UOJIOCaMH HJIH anaKaMD, a Il03lKe- uneTHhIMH 6yKBa}! ll . 3aTeM
TOprOBJ>Ie aMcJ.•Ophl ,ll;O CTllfJill CBOero naH60Jibmero pa3BHTHSJ, HX CTa.1rn B3f0TO

BJIHTb c pacnoJioa>eBHUMH ua o.n;Hoii HJIH Ha o6eux pyIJKax B1>1nyKJihIMll mTaM
uaMH, c.1ya>HBIIIBMH no.n;;IHHBhIM Y .Jl:OCToeepeuneM npo1rnxoin.n;eumr n rapaHToefi
,i:;111 pi.rni;a c6h1Ta.
Ha TeppnTop 1 rn rpe'IerKHX KOJionuii, pacnu.ll o lKeHHhIX Ha ceeepo-aaua.n;HO M
6epery TionTa EeKruncKoro, OhIJIO aaii.n;etto aec1m.1L1m .n;ccnTKOB ThlCSJ'I pytJeR
OT aM<I•Op co mTalmaMH, ,ll; O CTaBJieBHI>IX CIO,J:a lf3 pa:MH'IHI>IX IOlKBhfX npOH3BOk
CTBeHHhlX �ellTpOB : tl>acoca, Cnaoaa, repaueu, Xepcoueca, Po.n;oca, Kau;n;a,
Koca u Ilapoca. 3ua•rnTeJibHaR •iacTL aToro MaTepe aJia 61>1JTa aaper11cTpnpo
Bana pyccKHMH uccJie.n;oBaTeJIH M H ROHua nponrnoro CT0.1eTHH, a B na11aJie
Tpy.n;1>1. B lIOC.ll6;l;HCe BpeMa COB6TCRHe y11eH1>1e, OCBellla10lllH0 3Tlf BOnpocl>I

uamero eeRa IlpH.lf.ll K li Maxoa coa.n;aJIH no 8TOMY Bonpocy Kpyne1>1e
BKJia,i(. .B. H . rpaKOB, E. M. lTITaepMaH, Aa<I•HMOB, A xMepoB l'I ;::i; p yrue

OOJiee mHpOKO H uay11Ho, BHC('JIH no BOnpocy 1rnnopTa 3M•I•Op pemalOlllHH
aea1mTeJJbBO o6oraTH.1 H namH CBe.n;emrn 110 xpoHOJI'.)fl1 H H THIIO.'IOI'l1 H

aMt>Op.
TeppHTOpHH PHP, H MeIOTCH l1 ue;rble aM<l•Opl>I, BO r.laBBbllll oopa30M HaXO,ll;JITCH

Cpe.n;u 11rnoro•mcJieBHhlX apxeoJJOl'li'Iecm1X MaTepua;10B, Haii;i,eHHhlX u a
•iepeirnu. Ha cmia.n;ax o B KOJI.1 ei;um i x 11111eeTcH 6oJiee 5000 e111.e ne ua yqeuHhlX
.n;oBaBBH 1 1 6 2 !'lK36J.J llJU1pa OLIJIH coopam.1 B 1949 - 1 955 rr. B licTpHtt, TapH
n: ne ony6JJHKOBaeu1>1x py11eK co IIJTaMna\r n . YKaaaeuwe n .n;aHHOM HCCJie
B0p,ll: H 11 Cnuoe (nocJie.l{liHe .n;sa 1ie;1.aeao OTnphlThlX apxeo.11o rn110cKux 1�eBTpa

pacUOJIOiKCHbl B Vf0Tp1rn, Ba paCCTOflHHH 20 KM OT oepera) .
R.1accn:•MI KauHn 3THX aMwop no npoHaeo;i:cTseHHhI M ueHTpaM ;rr;a .1a CJie
Ha �1.0.110 Cn1101111 npHxo,n;11Tcn 35 % , ua ,D;OJJlO <l>acoca - 28,2 0°/0 , Po·

;ii: y10mue peayJibTaThl.
2,200/0 : Ha ,ll;O JIIO Ilapoca u pnXO}l.HTCH .'llll1l b 4 3K3eMn.ll H pa H Ba ;l;OJIIO ;i:pyrHX.

.n;oca - 1 3,70°1o , K u n,11;a - 5,30°/0 , XepcoHeca n: fepa1rneH no 3,50°/0 , J�oca-
o KalK;il;OM H3 8THX ,J(0BSITH IJ,eeTpOB npHBO;'UITCn llCKOTOphle HCTopu11e

He OKOB113T6JlbBO BbUICH0BHI>IX 11.eHTpOB - 8,"- 0°/o .
CKHe cse.l{eHHH 06n1.ero xapaKTepa, a aaTeM ucclle.n;oeanue nepexo.n;BT K uo;.r:

po6HO'-'Y paccMOTpeHHIO THlla COOTBeTC'1' 11y10111.eii: aM<I•Opl>I H TeXHOJIOI'H'leCKOlllY
auaJJnay aM<I•Op H n:x •I•parMeHTOB, c yi;aaanneM OTJIH•mTeJibBhIX ocooeuuocTeil
lllTaMnOB li HX co.n;epJKaHIUJ.
B npe.n;e.:iax 1;aa;,wii: rpynnhl aBTop uepeiruc.rn.1 mTaMUhI B a.JJ <1.>aBJJTHOM
IIOpfl,ll K C, B TO•IHOCTH BOC11pOH3BC,ll;H pucyHOK BCCI'O lllTa�ma c IJ,eJiblO ;i:aTb
'IHTaTe.110 HaH6oJiee ;i:ocT0Bepuy10 ;i:oKyMeHTa1�mo. P.11 .n; oM, c npaeoii: cTopoHhI,
110111 emee BOCCTaBOBJJeHBbTH llM TeKCT.
l<paTKOe C JAep>K3HHe 4 31
Ka;n,J1;1i1ii mTaMII o 6oaHatJeH uop.11.l( KOBhlM HOMepoM, 110 KOTopoMy e-:-o

MOlKHO npOCJieµ;eTb Ha BCCM upOT.ll lK CBHK HCC.;J0.l(OBaBHJI H HaiiTH B qacTHqHOM
yKaaaTeJie H B CHHOllTH'lCCKOii Taonm,e. ,il,JI.11 KalK.l(OrO HpC.l(MeTa 3.BTOp yKa.3aJI
COOTBCT('TBYIOIJ(CC 0003Ha1iem1e, 'H 1 C.'IO ;ly6"JUKaTOB, M0CTO HaXO.l(KH, HaH)l,0BBI>le
c HDM npe.l(MCThl, OTM0TJIB, S BJl.ll CTCJI .J H J{aHHhlH npe.n:MeT neonyo.'llfKOBa H B blM
BapttaHTOM H.JIH ylKe o u y6JIH KOBaHHhlM, upHIIeM B nocJie)l.neM cJiy qae yRasauo,
KeM HMCHHO H 110.l( r>aKHM 06oaea1ICHHeM. Bm1.l(y Toro , 11To .n;;rn aHaJIOrHH aBTOp
HMCJI e ceoe111 pac11opsime1nrn n n nb TPY)l.bl ITptt.n:ttKa ( 1 9 1 7 H 1 92 8 rr.), lllTaep
M a H a H )(10111 0H;{a " 11TO ero yKasauun OCHOBaHbl HCKJllO'llfTCJlbHO Ha 3Tl1X
BbIC B STHX Tpy;i,ax, K 'l HCJIY aeonyO.JJ HKOBaHHI>IX, a B l\.llO 'IHJI HX B rpyn n y
Tpyn;ax, cJte.l(yeT r.;i;e;1aTb oroeopRy, q'l'O aeTop ne OTHec mTaMnhl, He y Ka3au
BeH3B0CTII hIX.
.
TaM, r,l(e 3TO ow.10 B03MOlKHO, TO CCTb B OTllOUl()HlUI tl>acoca, CHHOlla,

Xepcoueca, I'epaRJieH n Po)l.oca, a ETop c,11:e J1a11 nonhlTKy caa6.l(HTb MaTepHa.Jibl'
COOTBCTCTBYJOII.(HX rpyun 1.'aKme li ooo:rnaqeHHeM cpaBH HT0JlbHOii: XpOHO
C1rno11 on BK)JIO•JH;r u mecTb xpo110JIOrH'lecKHX rpy1111 .B. H. I'paKoea,

:IOrIIH. Ta.K, Hanpmtep, BCC HSU){CHHhl0 B l1 c·rpHH CHBOIICRHC mTaMm.r rpy11m.i:
II -
B rpynne II aBTop pac11pe;i,eJ1 H:1 lllaTepua;r no xapa1iTepuh1 111 oco6eeuocTJJ M 11

paccMaTpHB&eMhlX HM KaK e)l,HHCTBCBHO µ:eiiCTBUTCJlbUh!e B HaCTOSJII.(ee Bpe�rn.
0 6paaoea.11 TaKHM o6pa30lll 4 oT,11:eJ1bHble 110.l{rpy nuu : 111Ta11mbl c 06oaua•1e

H JI.11 111 u B 4 lf 5 CTpOK, c Toqao ycTaHOBJI0BHblM U�leHeM acTHHOMa ; lllTaMilhI
c Tpexp.H.l(HhlMtt 0603Ha1leHJUIMH, B KOTOpblX HM.li aCTHJJOMa BaXO.D.HTCH B n;eH
Tpe ; H0BOCCTaHOBJICBBhle IDT&Mllbl, a T3Kll\e qepenKlf, HeCOMH0HHO OTHOCll-
1.IJ;HCC.II K C1rnony ; KpoBeJibea.11 H 111orHJibHan qepem1n;a <· 11111eueM acTHHOM a.
Po.n;occKee mTaMnbl no)lpa3,:i;eJiem.r ua no.l(rpynm.r 110 KaTeropHnM : Kpyr.u.re
mTa111 1 1:r.;r, c uaoopa;1;entte)1 rpauaToeoro I(B0TKa uorepe.n:uue ; npHMoyro;rbHble
mTaMILhl c H M0HaMH a;pel(OB· llilOHllMOB ; mTaMnbl c HM0Bell 111acTepa H c yKa
B 1;o1ui;e rmaci:oii: rpym1b1 uptt tte;LenLI lll'L'aMnhl, 1:0Top1>1e awropy ue y.l:a

aamteM \JeCll n;a.
JIOCh BOCC'P:.l.IlOBH'J'J, c no.:rnoii .lt;OCTOBepHOC'l'bIO, XO'l'Sl COCT<lJIHHe BeKOTOphlx 83

1111x u no:rnoJI11eT c;te:ra•rb a'L'Y nonblTKy. OnJica u u e Kall:.l(oii: rpy11 11hl 3a.KaH•rn
uaeTCH oT;i;e.:11> 1 1 bl M •1aCTJl[IIllblM yKasa1'e.ile�1 111aruc·rpaToB, 111 a eTepo B u ycJIOBHl>lX
C IJ;e.'TblO OO.'IC1'11HTb CH0UHaJIHCTaM Te1:y1nee 03li8 l:OMJleHH0 l' llaH00.1eC

o6o3Ha•reuuii: 1 1 0 npoH:rno:i:e•1'BCH B hrn n;e1n pa111 .
Baarnhlmr }J.aHHhDllf, eo)1,epa;au(mmcn R ·rexnu•recKoii lJaCTH uacTomQeii pa60Thl,

aBTOp np1rne:1 H IWll l(C ec CHll01l'PH110CJ\YIO T3.0'1UI(y, B KO'l'Opoii yKasam.r BCe
eoocTBenable IBICHa. BC'rpe•1a1011mccs na 111Ta11111ax, ua.ii;i:c11111i1x B HcTp1m tt
KOTOpbDI OOOillla•JeH C001.'BCTCTBYIOIIţIIii lllTaMU, yKaaatt B 3TOii CHHOIITH 'leCKOH

oKpecTHOCTHX : mm 111arHc·rpaTa, naTpontt MHH u n11ur npouaBO.l(HT0JilI. Ho)tep,
•ra6Jr nl(e RaR u rpa•1•e ;i:.:rn o6osHa•remm ero 1mqecTna, Tai: H H rpa<r•e, B KOTO
T . u. :-)To'r Ho111ep uoHTOpllC'rcn n B noc.:ie;r,aeii rpa•r•e. 11 1wTopoii yKaaano

poii y1;aaaH cooTBeTc•rey10I.IJ;nii upoH3BO;(CTBenanrii J(CllTP - <Paroc, C ttHOll 11
r.oopoBoat,ll. aJoLUee ;i;anHoe HMJI 06o�rna•ie1rn e.

„ 06ur, lfe uo:wa;eulfH
� H „ 3 aK.no•remrn " , H1>1TeK:u .11\HC 11 3 m1yIJeeHH ooHa
py;uennoro H lk•r prrn MaTepHa.:ia, co;i,epamT no .1i:aHHOMY 11011 pocy HOBble coe
;i:eHu.11, OTllOCllll\ttecl! I\SK K TeXBO.JIOl'HH, TaK H K HCTOpn•1ec1m �1 . 3ROH OMlfIJ0-
CKHM H eou11a.'lbllhIM yc.JJ O BHJI M , B KOTOpbIX npoi1B.1 .H:mc1. M e H OllliIC OTHOllICIIVIJI
B xo,n:e aToro ItccJieJl,OBau m1 aeTop, TaKHM o6pa3oM, pacc1110TpeJ1 HMnopT

M0llUY rpeKaMH H Ropeum.m BSCC 'leH H e M .
RaKHe To eapbI co;leplKaJm, B •re M saRJIIOIJa.JIHCb ToproeJ.Ie cmrnu ropo)la c

TOprOBbIX 3.M<l•O p B lfoTp1110, o npe.n.eJHJ.l, OTKy,11:a ::JTH aM•l•Ophl npRB03H.'I l1Cb
43'.! Beoa lIITaMnoeaHHbix aMq,cp e Y.crpmo
rpe1IE"C K U �I H ll alKaTCI HUIH J.ţeHTpa�rn, a 'l'aKii> e c qell'rpa\111: , pacno:IOJKellHhIMH

Ha uo6epei1Che 8reiic1wro Mo pu.
OT;i;a; w n cL oT IloHTHD cKoro 6epera, aBTop 11poc;ie,JI,1rn aMOphl., Haii,JI,OHHJ'i: ·
Ha TeppHTOpHH ,ll;o 6py,ll, lKH ; OH nepemeJI saTeM ,21.yBaii H npoc.'Ie,ll;llJI HX 11,'l .
peK, nepeceKaIDll.ţUX <lTY MecTHOCTh c ceBepa Ha Kll'. A B'.1.'0p yc'.l.' aHOBHJI BJII1l- . ·.ai:.
r pe•1 ec 1w ii I�IlB:uJIH3311,Hll Ha MCCTHOO Hace.;iemie OJiaro,ll.apn Bil03H.MhlM ClO�l!I.
T0Bapa111. O H upoc.1e;i;u;1 uponsno,ll. C TBO MecTRhlX a!IM• Op B TecHoii cair n u c pac
npocTpa.uemi:e�1 rpe•1ecKHX a�1·1• op, c.Ji y arn:am:ux o6pasu,oM ,\.:uc 11tecTHOro upo
H3BO;t:CTBa.
A nTop u pHBO,ll.H T HeI\OTO pI>Ie BhlBO,ll,hl, BblTeKa10uv1e u s 1r n y •rn tt u .11 11 11111opT
H hl X a\l<l•Op ll aMOp MOCTHOl'O upOH3BO,ll;C TBa, TCC'HO CB.1133HHhlX, KRK Mhl BK
1. B VI n V BB . .l(O Hameiî: <lphl l1cTp11.11 uo;l,JI,epaar na�m u p o •rn we Topro

,Te.-1 11, C 1 1 pll B03HhlMU.
Bbie CBH3H llO'ITH co BCOMH 11pOH3BO)(CTBeHHhlMH ueHTpald H l'pe1.ţHH, rJiaBHhI M

o6pa30M, c MnJIOTOM , l'o,IJ;ocoM, CaMocoM, XuocoM u <l>acocoM. 0 6 HMIJ OpTe BHH
u 0.11fBKOBOro MacJia CBH,JI,eTe.llhCTBY IO'r B l1TY paHllIOIO m1oxy upOH CXO;iVlll.ţHe
H3 <JT B X 11,eHTpOB M HOr0 11IlCJ1eHB1>1e aMOpW TOprOBOrO THUa, oea IIITa.MUOB.
O;i:aaKo u M eIOTCJI TaKa;e aM<1>opu, lleHTp npoH3BO)�CTHa KOTo p1i1x ocTaJICH 110Ka
He HI>IJICHCHHbUf.
;ny
He H�teCTCH yna:JaHHii Ha TO, 11To no,JI,o6uhle •r0Ba p1>1 1n.111opn1poBaJrnci.
Pn,ll
:moxy Ha ATTHKH.
2. Hatt,il.eHBhIX B lfcTpHH H
H
o:npecTuoc•rnx '.l.' oprOBhlX aM11•op, OTJI H •1a10-
mu xc.11 no THIIY OT BWUJOyKa3aHHhlX apxaHlJCCKHX RMol>Op, CBH,JI,eTe:IhC'l'Bl eT o
cy111,ecTBOBaHHH 111acc0Boro H M nopTa BHHa H M ac .m B KOHI�e V H B Ha •ia:ie IY
BeGa ,;i;o uameii <l p br:.
�. ToprOBhle aM<1>opb1 mupoKoro pacupocTpaHeH:un, cuaoll\eHHhle „ cB11,JI,e
Ha1rnaa10T upomrnaTL B l1 c T p11 10 B Te11cane

'L'e;1 i.cTBOM o npOHCXOlK,ll, CHll H " B BH,ll;e pacnoJIOll\eHHWX Ha HX py •rnax IllTaMilOB,
nepB1>1 x ;;�ecHTu.1eTuii IV B. ,IJ;o
]� <JTOH JKe auoxe OTHOC HTC.H H HalJaJIO M:LCtOBOru H M l lOpTa KpOB6JlhHOii

Hamefi <.1p1i1 ( 3 H 0 - 3 5 0 rr . ) .
•1cpe11m.{i.r:.
4. l hrnop·r aMOp c B U JJOM ll MaC.llOM, a TaKlKe H HMILO pT 11epe! 1 1tl.ţhl npo
,llO.lif\3.lCH oo:iee Tpex CTOJICTHH, JLOlJTH il;O Ha11a:1a Hameii 8phl.
3 n oxa, B Te 11emrn KOTOpoii H Mllop·r aM\l•Op co lllT3M llamt )(OCTHr uaHOOJJh
lllllX pa:niepoB, )l;aTupyeTCH npHOJlll 3HTCJihHO 250 - 7 0 IT. ilO uameii apbl.
OrpOMHOe o oJii.mrrncTBO a111<1>op co IllTaMua111n uTHOCUTCjJ K aToMy 11ep11o)ly.
lfoKJI 10•1enue COCTSBJIHIOT Jllllllh HeMHOrHe aM<I•Op l .r: ua J'epa1;.1ien, TaKoe ll\e He-
mTa \l llOBaBHhlX
2-ii
60Ji bIIl(le KOJIH:lJCCTBO aM•I>Op nepBoro uepHO,lla 113l'OTO B.'I CH1Ul
aMOp B <l>acoce li orpaH H'lCHHOe 1l l1CJIO CHHOUCIUIX l ll'rR \lllOB 1 - it H xpo
HOJIOl'lflJeCKUX rpynn.
:·) . .lJ:ocToeepHO ycTaHOB.'I eHBhBlll ueaTpaMH 11pOH3JJO;lCTBa, <Jl(CIIOpTH pOBaB
Ilapoc, J ;oc
I U H M H TOBaphl B u aii,IJ;eHIIHX B JilCTpUH lllTa�moBallJlhlX :U1'I•Opax, HJl;UIJIHCb :
<l>a c o c ,
6h!JIO
0 HHOII, repauen, XepcoHec, PO.ll O C, H 1\HH,l.
6. Ilo•JTH 80° / 0 0611�ero 'IHCJ1a mTaMllOB Ohlilll BoecTarr os:1cnu, 1 1 pH 11e111
OOHapylKeao �moro HOBbIX H M e H MarHCTpaTOB lJ M3CTep o e, a T a l\ a; e M H O l'01JJIC
JICHHblt: ea pnaHTl>I yil(e H3BeCTHhlX lllTRMUOB. <1>0 1n1hl 3 1IR1I H TC.'I hHO l'O 'IHC:Ia
lf
H M HOpTHhIX u1<1>op OblJI H yTo•r nenhI H, JLOBH,1.llMOlI Y . �10;1mu c•rnTaTh yeTanoB
.'lCHH hIM, 'ITO OpMU H3l'OTOB.'llIJI HCb H3 ;a;epeBa l\OCT H .
ABTop CTpeMHJICH onpc,lle m1Th THllhI H Tex11 0J1or1111ec1r n ii xapa11Tep paa
.IIll'IHblX l.ţCHTpOB np0113 BOJ�CTBa, eMl\OCTh cocyJlO B , 11X x p o H O.'I Ol'H IO, a TaKllW
TOprOBhle nyTH C.ile;lOB3HHll 'l'Ol:lapOB.
l<panroe COAep>t<aHue
I . 1Ja y •i e u 11 t.Ce �1a·rep1raJihl :wmi.a.bl11atoT, •rro 110 KOJIH•JeCTuy 1rn11up·rupye

iwro ToBapa ropo;i; Cunon a:rn1rnaeT nepBoe MecTo cpe,ll.u ocTaJILHi.1x ueaTpou
'OB3BO){CTBa.
8. BoJti.moe 1w.uP1ecTBo Haii;i;e uHhlX B l:lcTpuu aM11>QpHLIX mTaMnos cJif·
lli!f HeCOMHeHH.blM ;il;OKa3aTe.� bCTllOM Toro, qTo BB03 BHHa li MaOJia H HCTpHH
vtl:ltii uopT ,ll;OCTBraJI B6CLMa saaqaTeJibHhIX pa3MepoB. Heo6XOAHMO HMeTb B Blf}ly.
'ITO, IlOMHMO liCCJJ6.J;OBaHHhlX 1 162 ruTaMUOB, 3Ha•IHT0J!bHOe HX KOJ!H•IeCTBO CiblJIO
OTilpaBJieHO B repMaHHIO BO llpeM.11 llOHHhl 19 17 r., MHOrHe paCnhl.'IH.'JHCb,
10°/0
BOH,ll;fl B COCTaB pa3.Ufll H.blX KOJI.lleKD;llii, 6ecql'IcJieHHOe MHOlKeCTBO ;i:pyn1x eni:e
H
1ua){H n ae,n:p l:lcTputt) .

He pac1w11aHhl (;i:o HaCTOHU{ero epeMeu tt He ncc.1e;i:oeaao .l{ame 1Do-
9. flo Mepe Toro KaK pacTyll{Hii cnpoc Ha phlHKax u0Tpe6:1eaan c·ra;i

upeBhlIIIa'f b 1 rn 11 op·r mrna H OJ!HBKOBOl'O MaC.ll a B aMOpax, l:lcTpHH CTaJia HB0-
38Tb 00.'!b lll lte 1\0.'lll'ICC'l'Ba HTHX TOBapoH li cocy.l{aX B 500 - 1000 JIHTpOH.
B
nepenpu;i:aar n ,
Ti pii :n·o�I COO(J31Hlbie l:lcTpHIO BHHO H MaCJIO pa3J!l1BaJIOCb, c I{C llbIO
15 - �o
,il;a:IbHeii:me�i li ue6o.'lbIIIHe, nerrrr a MnosaHBbl.e aMOphl, CMKOcTbIO
H .'IHTJJOB, BepOlI'!'HO , �ICCTBOI'O npOHCXOlK):\eHHH.
l O. l'oaun:•rnan upo,:i:aa;a 11a phlH Kax l:lcTpHH B B ToprOBhlX aaue;i:e am1x
upOH3BO,{U:IaCb 110){ KOHTpOJieM Mal'HCTpaTOB aropaHOMOB, KOTOphle Bal\Jia)l.hIB3.'IH
mTaMJlbl na R M•I>Op1>1 - Mepu il\ll)l.l\OC:'f li .
1 1 . I l o 11T11 B c e OT"PI..l.Thle ua TeppHTOpllH PHP mTaMilhl HaXO)l.l:lTCJI TaK;ne
li Ha TeppHTOpllH rpe•1eCii H X KOJIOll HÎi, pacno;JOlKCH HLlX Ha paKHiiCKO�I oepery
,LJ,a;Ke ll
HJI H Ha ceuepH0111 1106e pe;nbc 1lepnoro Mopn. Ha rore CCCP B n :IOTb 1{0 1 1 yu K ·
'fO B, 0 11eub O'l',lla:I CHll hlX OT COOTHeTc'r By10111,11x uopTOB. apxaH 'l6CKHe
VI-V
.:i::nca HMeuno
HernTa � 1 110Bal1HhlC aM•t>Opbl, OTHOC.llJ UHCca K BB. 110 nameii :-1pu, aaxo
u rioce.1eunnx ua rore CCCP.
0'l'CJO,T{a cm:·,:i: yeT, 11To, B 11,e;rn x pacnrnpeuun cuoeii BHemHeit Topromrn,
rpe •1ee1me ·�eu1•p1>1 11pOH3 BO.l;CTBa Il0.I b30Ba.;JUCJ, HCeM 11pOTHll\eUHeM ceBepo
c ue;1bIO IIOI\a3a'L'b pacupe,'le.Jeaue mTalllH OB, Haii:){CHH:blX H l:lcTpHB (PHP),

aa na)lHOl'O uooepemba u Ka'leCTBe e,l{ttnoro pbIHI\a c61il'ra Tex a.e TouapoB.
0:11.etttt, Tnpace, :M11111M eKuoae, TupHTaKe ( CCCP) 11 e 0){eccoce (Hapo j{uan

Pccnyo.inKa Bo:1rapttn ), no u,euTpaM upoH3BO.'I:CTHa aBTop upHBO)l.HT KpaTKYIO
cTaTHCTH qecKyIO Ta6:1uuy, CO)l.eplll an.1,yro ;{aHR:ble 00 mmopTe BHHa K MaC.Ja H
paJJI H11 HhlC llYHl\Thl :·1'fOii OOllIHpHOH TeppBTOpH H .
i 'I
I
no
'
pacuo n o K
I
Tnpnraue
I
!
I I\. C 1<opnHJ1y
HcrpHH 0JihBHH Tupoc no 1 J13HKLU( Oneccoc
�eHTp npououoncTua no I\aHapaKo 1 no l'p&KOBY IllTaepuauy no
1936 r.
B n p o � e H T a x
23 21 70 23
28
3:)
8 ;)
CHHOn
1 -t :Hi 11 20
•)•1
li
,1 7
<l>acoc -·>
KHllA ;) , 5 R
POAOC
12 13
"
3 , :i li 8
1 , :; 2 O,;) ,)
repa1mesi
2 !J O,:>
XepcoHec 4
l<oc
12.
B
lJ.acTb rouapou, paarpya.auwuxcH H HcTpuitcKOM nopTy, upHo6 peTa
.iacb Kynu;aMH - nocpe.!!;H HK3MH, .l;OCTaB.1flBIIJHMlf IU Ha pb1HKH C6b1Ta
28. lmPortul amforelor otamp:late la Istria
4 34 Beoa wTa MnOeaHHblX aMlj>op e HcTpMIO
rJJy6b TeppeTopun. Meoro11ec.JJ e HHhle ocKo.um mTaMuoBaHHhlX aMct>op eaxo
13. Ha
,JJ;.ll TCSI u npe,11;eJiax ,ll,o6pyii:mn H BJJ:OJib npaBoro 6epera ,nyuan .
TeppllTOpHio, pacrrOJIOa\eHHYIO Ha JieBOM oepery ,nyeaH, TOBapbl
,ll:OCT3BJJSIJlll Cb no ,nyearo H no ii:pyreM cy,JJ;OXO,llB bUI peKaM rpe'10CKDMH Ryn-
BoJihrnoe
11aMit, CJI0,llO BaBIDHMH BBepx no Te'leBUIO K rrpirnaprraTCKHM paiionaM li B
MoJI,ll;aBHio. ROJIH11ecTBO mTaMUoeaHHhlX aMcflOP us Po;i:oca H Kan)la

H aii)lCHO B6.11 esu .Hcc, B6JIH3H cl>a.1T1I'leHH, B IloSIHe ea CepeTe, B KLIMny
.Baa
61uo
Jiyer-Myc11eJie, u )le <l>Hep 11 B TncMaee fopmcKoro paiioaa, a T&Kme B
Mnoroquc.JJ e Hnhlx nyHKTax no peKe MocTHuţa u B6Jiusu .ByxapecTa.

14. reTO·.il;3IHI HMHTHpOB3,'IU 8Mt1>0phl pO.'l;OCCKOl'O THIIa H 8M<11 0 pb1 H3 hoca.
Onu TaKme HMHTHpo11aJIH mTaMnLI aTHX aM11>op, aaMeBHH rpe11ecKue 6yKBhl
D.
3H3K3MJI, KOTop1i1e OCT8JIHCb IIOKa He paCllill'4> pOB3HHbIMH.
ApeaJI pacupocTpaeeum1 rpe11ec KHX Touapou 11 rpe11ecKoii RYJILTypiiI
R
CHH,ll;eTeJJbCTBYeT o 60JILIIIOM BJIH.HBHH rpe11eCKOii IţlfB lUIH33iţHH na MeCTHbl0
reTO-,ll;a RUiiCHUe IIJ10Meua. BaCTom1111ii MOMeHT MOa\UO yTBepiK,ll;a Th, •ITO B
11p11KaprraTCKHX H npu.:i;yeaiiCKHX paiiouax cymecTBOB8.iI BhlCllIHH R.1acc, KOTOphlii
y MeJI 11eeHTL CJI&.ll; KHe 11 THlK0Jihle u.11 u a us Po;;i;oca HJIH Keu,lla, npe.lln oqeTaJI
MeCTBblM ampaM BblCOKOKa'leCTBeHHOe MaCJIO, .11;061uoe :U:3 IIJIO;""(OB OJIJIBROBhlX
pom rora, HaXO)l.HJI 6oJiee BKYCHhIM BUBO, p33•1 HT00 B x y,l(omecTB0HHO, IIO aa
MOpCKOMY 06paa11y BblJI:U:Thle H pa3pHCO B31IHble 113Illll H HMe.11 MaTepHa.JJ. bH Y ID
B03MOll\BOCTb npuo6peTaTh TaKHC ,11;oporoCTOHI1IR0 upe;;i;MeThl H 3 hICK8HBOii
*
pOCKOllIH.
Buu,JJ;y Toro, lJ'J'O ,i(OKYM0HTaI�HlI OTBOCHTC;JhHO naii,ll.e ttHhlX H a TeppHTOpun

PHP a:uc11o p saTpy,JJ; e eua, TaK KaI> 6u6JIHOTeKH PHP He patmoJiararoT ocnoB
HblMH HBOCTpaHHbIMH Tpy;;i;a�m HO i:lTOii C110 !ţll3JihllOCTll, aBTOp ,Jl;Ol lO.llHHJI CBOH
E.
Tpy,l( npHJJO:iKeuneM, KOTopoe co,l(eparnT aJI•I>aBoTnae 11epe•rnn irneu MarHCTpaTOB
i;, H. p. B.
:momnrnB, npoH3BO,ll;HTeJieii u yc.10BHhlX 06osua1ieuHii 110 ){aHHhlM Dpu,ll; tt Ka,
rpaKOBa lJ Aniepoea, a HM0HHO :
;ll;:l HHhlM
E. Il pn,'(HKa, 1917
- coocTBeHHhlX HMeu, yKasaaeblx na mTa�rnax na <l>acoca 110
r.
JI
E.
-- aCTHMOHOB, HpOH3 BO;;I;HTe:ieii ycJIOBHIJX 06oa ua11Cirnii lll1:1<1>p0B H3
1928 r.
acT1rnoMOB
U 1rnona 110 .11;aHHhIM Ilpu;;i;ttKa,
.B . M.
IIepe•rn11 u npoH3BO;;I;HTeJieii: ua C1:1eona, eocTau;ceHHhte
I'paKOBI.IM :
a) xpOHO.'IOriflieCKHe rpy11111>1,
6) aJI&BHTnhiii nepe•1eeb cooCTBenu i.1x H \ l eH c y1maauue�l xpou o.r n rn •ie
CKOH rpymm :
P. .B.
E. n pH,ll;H Ka,
- aCTR HOMi.1 113 Xepconeca 110 ;i;auu1i11>1 Au1ep0Ba ;
191 7
- U '.\l eHa anOHHMOB M 11pOH3BOAlfTeJieii H3 Po,ll; o ra no .)l8H H hl M
I'.
OE1>HCHE IH I E P.WCY H H O B
Pnc . 'I . - foH11apHhltî 1;pyr 11 ne11b ):I;Jifl o6amra .

P11c . 2 . - HpHTCHHtî nmpoc p aimetî arrox11 .
PHC . 3 . - 3BOJIIOUHfl aM4Jop c IllH pOHHM ropJIOM H 6ea OCTporo ;i,na .
P11c . 4. - 9 . - Apxa11.11ecHHe TOproBhle aM4Jophl VI-V BD . AM4Jopb1 a11oxH , 11pei-(
rnecTBOBanmelt anoxe mTaMnOBHH . Pa aJIH'IHble THilhl mTa11moaanHhIX aM«flop V B . ll.O
H . o . fpynna a"uJiop noa;IlHelt anox11. - I- I I I BB . H . a . AM4>opbr pHMCHO ·BmJaHTHltc1wA
.
8JIOXH .
06'LRCHeHHe pecyaKOB 435
Puc . 1 0 . - AM<fJopa , BOTKHyTaR B neCOK .
P1tc . I 2 . - <l>parMeHT .ppecKH AOMa BeTH e IloMrree .

P1tc . 1 1 . - CQeHa , Hao6pamenHaR ea noMneficKofi .pp·ec1;e .
2 300 JieT HaaaA y rropTa MaccHJIHH .

P1tc . 1 3 - H . - PacnoJiomeHHe aM.Pop na AeJiocc�oM 1wpa6Jie , aaT011yerneM
Pite . 1 5 . - HafiAeHHLifi e l'lcTpRH lflparMeHT HOHHqecKoli aMlflopLI VI e . )];O n . a .

PHc . 1 6 . - .AM.PopHhie JIITaMIIhl qeTLipex paaJIHqHLIX .Pacocci;ux THIIOB ' OTKpLIThle
n A.PHHax H lfoTpUH .
P1tc . 1 7 . - 06hlqHLiil: pacnpocTpaHeHHhlfi e P H P THn HeooJii.moil: .PacoccKoil:
aMIJIOphl (no OAHOfi Ha aM.Pop ' BCKpLIThlX B 1 954 r . B îKypRJIOBKe) H .pacoccKaR aM.Popa
H;J rocyAapCTB0HHOro 8pMUTama ' HafiAeHHaR Ha 10re CCCP .
P1tc . 1 8 . Tun .pacocc1wtt aM.popLI , BCTpeqa10U1eficR e A.P1tHax .
P1tc . 1 9 . HecKOJibKO .pacoccKHX rnTaMnoeaJibHhlX if>opM e H x xpoHonoraqecKOM
nopHAKe .
Puc . 2 0 . <l>parMeHT HCTpHfici;ott aMif>opLI .
Puc . 21 . <l>parMeHT CUHOilCHOfi aMIJIOphl H3 McTpHU .
PHC . 22 . <l>parMeHT CUHODCIWil: a�111JopLI H3 McTpHH .
PHc . 2 3 . Cu11oncKa11 aM<flopa , nafiAeHHaR e KepqH .
PHc . 2r. . lllTaMnoeaHHa11 CHHoncKaH aM.Popa , Hafi)l,eHHaH n p ac1rnm;ax Ky6aHH
n OTHOCRU1a11c11 r; nepeott xpoHOJioraqecKofi rpyrrne .
Puc . 25 . - HenoepemAeHHaR CRHOncKaR aM.popa , HafiAeHHaR n McTpuu .
Puc . 26 . - lfaJioM n neo6hlqafiHhlfi rrpoif>m1i. ABYX aMlflopHLIX py'leH c11noncKoro
npoHCXOlKA0HllR .
PHc . 2 7 . - TexH11qecKHe AeTaJIH HcnoJii.aoeaHHR Hpoeeni.Hofi qepenHQhI n norpe-
6eu1t11x 8JIJIHHHCTHqecKofi 8IIOXH .
PHC . 28 - 30 . - CHHOIICKHe IIITaMIIhl pa3JJHqHhJX X pouoJioruqec1mx rpynn .
PHC . 31 . - UOHTHfiCKafl aM.popa 113 repaiiJieH c BLirpaeupoeaHHhIM Ha ropJie
rnTaMIIOM (cepeAHna IV e . AO li . a . ) , nafiAeHna11 n6n11a11 KanJiaT11ca .
Puc . 32 . - .IJ:pyra11 noHTHficHaR aM.popa 11a repam1en , rroqTn H)l,eHTnqHaR nepnott .
repaHJieH (no JR . B . 3eecTy , «Kr. S.» , X X I I , 1 948 , 49 - 5 1 ) .

P11c . 33 . - Tp11 Tnrra rrepnoli xpoHOJ1omqec1wtt rpynrrhl rroHTHficK11x aM.Pop 11a
Puc . 3t. . Tl11Ihl DTOpotî xpo110Jiornqec1wtt rpynnhl a�uJ>op H3 repa1weu .

Puc . 35 . Pa;JJ1 u q11hle xepconecc1me mTaMnLI .
Pttc . 36 . Xepc0Hecc1mfi lllTal\m Ha pyqKe .
Puc . 3 i . Xepc0Heccn11tt 111Tal\m Ha ropJie no o6paaQy IloHT11fic1wtt repa1me11 .
Pnc . 38 . XepcoHeccKaR aMlflopa , HafiAeHHaH e Kepq11 .
P11c . 39 . H e11onpemAeHI1an aM.Popa na XepcoHeca , HafiAeHirnH na rroCJieAnux
apxeonor1111eci;nx pacKorrKax EnnaTopn11 e KpLIMY .
Puc . 40 . XepcoHeccH11e rnTaMnLI , HafiAeHni.ie e MaHraJIHH .
P11 c . 4 1 . Po)l,OCCKHe 1maM11hl 1;pyrnofi �iopMLI c rep6oM ropoAa Ha cepeAHHe .
P11c . r.2 . Up11Mo�·r JJihHhie rnTaMnhr .
Pnc . H .
P11c . 43 . 11MeHa npon aao;i;nTeJiefi Ha mTaMnax , aaHeceunhrx Ha BTopott py'IKe .
AM.Popa ' uafi)J;CHHaH r . Toq11;recKy B Cnamwne (i:rna EyxapecTa .

T1111 111\1110pT11poeaunott B A.PHHhl pOAOCCl\Ofi aMcjJopi.1 .
Pnc . t.5 .
P11c . 46 . PoAoccKafl pyqKa na McTpnn .
P11c . 4 7 . .JJ: p yrott THll p0Aocc1;ofi pyq1m .
Pnc . t.8 . lllTaMnoeaHnLie ABOfiHhle pyqK11 H3 Roca .
P11c . t.9 . lllTam1 ua iJ:DOfiHhIX pyqi;ax na Roca .
P11c . 50 . AM<flopa na HHH)l,a .
Pnc . 51 . Paaml 'IHhie Tl1 Dhl rnTaMnon 113 KHHAa .
P11c . 52 . 1.Jepemt'IHhifi WTaMn 113 Ila11T11Ha11e11 H KpyrJihrfi rnTaMn c Hpyroeofi
3epni.10 na aMif>op e , nat!AeHHOfi na Tex me pacKonKax .
P11c . 53 . - AM<flopLI To ro me T1111a , HafiAeHHhre e l1cTp1111 11 CCCP .
Pnc . 5t. . - HemTal\fllOBaHHLie aM<flophl 113 H11oca . Hali;i;eHHhie B pac1w11Kax B
J.IcTpHH ( 1 9 5 0 ) u pacHonKax u MapHI\LIHe (1 91 0 ) .
Puc . 55 . - AMlflopLI anoxu , npe)l,rnecTBYIOJWJfi rIITa Mnoei;e , OTKPLIThle n MapH-
1\hlHe , n HAeHTl1'lH"1e nM a'.\upophI , 11afi;:1e11Hhle n McTpHH ( «Prli.h. Zeit» , 1 91 3 , 27 ,
pnc . 28 11 3 0 ) .
P1t c . 5 6 . - KapTa npoHaBO)l,CTBeHHhlX QeHTpoe H rryTeil: npoHHHuoeeHHR rpeqe-
P11c . 5 I . - <l>acoccm1fi lllTaMn , Ha KOTOpOM BH)l,Hhl BOJIOHHa )l,peeec1mLI .

. ci;11x Toeapon Ha coepeMeHHYIO TeppHTopHIO PHP .
PHc . 5 9 . - lliTaMn c ueu 3eecTHblM nHCbMOM Ha McTpHH (2/1 ) .

Puc . 5 8 . - CHHOllCKHli IIITaMn na •1epemu1e (MaTpHQa BhlAOJIOJieHa B HOCTH ) .
Puc. 60. - Wrn'm , Ha i;oTOp(lM npe;i;eapnTe:rJLHO HaMeqeHhl 11pnMi.1e '1 11 H H H )J;JJH cTpoqeK.
436 Beoa wTaMnoeaHHblX aM cjiop e HcTpHlo
Pnc . 61 . - Oco6eHHOCTH nuc&M eHHblX 3HaKoe. a - HepoeHoe H a<iepraime (rpa.Bep

npe)J;nap11rea&110 H e H aMeTHJI crpoqeH) N2 32 1 (2/1 ) ; b - )J;pyroe nepoeuoe na•iepTaHHe
na c1rnonc1mx mTaMnax N� 376 (2/1 ) ; c - wHpo1we uaqepTam1e , xapaliTepuoe )J;JIR
xepconecc1wru CTHJIR N� 492 (2/1 ) .
Pnc . 62 . HocTRHble M aTpm�bl 11a MaHramrn .
PHc . 63 . IIITaMnbl c o6paTHblM uaqepTaHHeM .
PHc . 64 . ToproeJJR BHHOM , paaHOCHMblM e 6oJI&lUHX KOii\aHLIX 6yp)J;10Kax .
Pnc . 65 . Ilm:f>oc ' OTKpb!Tblti: na nocJie)J;HHX HCTpHti:CKHX paCKOilHax .
PHc . 66 . «l>parMeHT 6opTHKa nm:f>oca c 11a)J;nHc&10 , nait)J;eHttoro e MaHraJJH11 .
Pu:c . 67 . PeJI&elfittaR 11a)J;nHCb Ha cpparMeHTe rrmt>oca na HcTpHH .
Pnc . 6 8 . ToproeaR Mepa )J;Jlll poaHnqHoil: rrpo;i;alfm DHHa c mTaMnoM arpoaHoMa
(na craporo CKJia)J;a M aTepu:aJioe e Hcrpm1 ) .
Pu:c . 7 O . - ):(ea Tnrra aMlfiop na /Kyp1momm .

Pnc . 69 . - Mepa eMKOCTH , Haxo;i;R�aRcR B nottcTaH�c1wM Myace .
Pu:c . 71 a . - IlJiaH H upolfJHJI& Hypmna 6Jrn:J /Kyp1momm . PacrroJiomeHHble

i-;pyru:11 aMlfJOpbl .
Pu:c . 71 b . - ):(eTam1 )J;JJR pacnonomeHnblx HpyruM a�upop .
Pu:c . 7 2 . S
MorHJibl 4 H 3 X na paciwnoi; :'.\lapm�wtta .
Pu:c . 7 3 . - IIlraMrr , uait)J;eHHblil: e Xepcouece . IIIT aMrr , uait)J;eIIHblti: n HcTpHH .
6e111111 IV n . )J;O 11 . a . , ecHpbITOM n OJI&BHH .

Pu:c . 7 4 . - BoJI&UiaR rpyrrna aMcJiop Ha repa1me11 11 «l>acoca , uall:)J;eHHblX e rrorpe-
Pu:c . 7 5 . - Mor1rna H:J 0JI&BHH c pac110JJolneHI1blM1t 1;pyroM aMcJiopaMH (no B . «l>ap

Mai-;011cKOMY ' «Arh. Anz. » , XXVI ' 1 91 2 , 35 , pnc . 3 1 ) .
Pnc . 76 . - «l>parMeHT )J;eJiocc1wll: qam&r reTo -)J;aH1tll:c1wro rro)J;pamamtR (uatt.11:en
11 Cnaroee , 1 934 , naXO)J;HTCR 11 ByxapecTcI;oM ropo)J;CIWM Myaee rro)J; mrnen . noMepoM
"13 1 5 . Pu:cynoK yMeH&men e )J;ea paaa) .
PHc . 77 . - BHHHaR qama . ):(aK11:Ac1me rro)J;palliaHHR paaJJH•mwM THrraM KaHcfiapon
ac1JJHHHCTHqec1wA arroxH , He)J;aeno Hafi)J;eHHhle n Cmmpae1m .
PHc . 7 8 . - H ec1mJI&Ho mTaMnon na aMcpopax Mecrnoro naroTOBJieHHR Ha CToe-
11 CUITH -Hb!MIIY JJyHra .
Pnc . 7 9 . - IIIraMrroeaHHble py'IRH Ha aM!Jlopax reTo-)J;aRHil:cHoro rro)J;pamaHHR
THIIaM Po)J;oca H HHn)J;a , Hail:)J;eHHbie B IlorremTH -BJialllHe (HOMepa yHa8b!BalOT MeCTO B
l lHBeHTape ByxapecTCKoro ropO)J;CKoro MyaeR . P11CyHOK yMeH&meH B )];Ba paaa ) .
P1tc . 80 . - «l>parMeHT uemTaMrroeaaHofi a:11cJi opb1 HHn)J;cKoro THrr a . MecTHOe rro)J;
pamam1e , Hail:)J;em1oe e IlorremTn .
P11c . 81 . - HapTa pacrrpocTpaHeHHR Ha TeppnTop1rn P H P rpeqec1mx aMcfiop .
L'IMPORTATION A HISTRIA DES AMPHORES A ESTAMPILLES
(Hf:SUME)
verts a Histria et dans Ies environs et represente l'etude archeoiogique

Le present travail porte sw- 1 162 timbres amphoriques decou
des types et de la technique ainsi que des noms qui figurent sur
ces estampilles.
Les resultats obtenus apres un examen systematique des materiau:x,
de catalogage scientifique, ce qui a incite l'auteur a tenter de penetrer

ont permis une interpretation plus ample que celle d'un simple travail
plus profondement au crem rl.e C'ertains problemes d'ordre historique,

economique et social.
nale, qui exportaient Ieurs marchandises a Histria dans des amphores.

L'auteur a identifie huit centres de production de la Greee meridio
11 a etabli Ies proportions de ces exportations ainsi que Ies epoques ou elles
ont ete effectuees et a essaye de suivre la penetration de ces marchandises
rlans Ies territories habites par Ies populations autochtones de l'espace
c·arpato-danubi(•n.
Les relation:-; (�.conomiques tles colonisateurs grees d'Histria ( ou des
marchands venus du Midi et ayant penetre directement par Ies bouches
rlu Danube) avec Ies Geto-Daces de la rive gauche clu fleuve - dont Ies
ctablissements recelent, jusque dans le Nord de la Moldavie et au pied
des Carpates, des amphores estampillees provenant de Rhode::;, de Thasos,
<le Cnide et de Sinope- constituent encore un probleme pour l'historio
graphie roumaine qui se ressent du defaut d'une documentation soutenue.
Plle est cependant con�ue de fa�on a pouvoir etre utilisee, meme par Ies
Une etude de la complexite de celle-ci est une nouveaute pour ce pays ;
scientifiques qni ne 8eraient pas strictement speeialises, sans trop de dif

ficultes.
En ce qui concerne l'endroit des 1lecouvertes, et Ies conditions de ces
en une large mesure a la methode comparative. 11 a, en effet, examine Ies

decouvertes, I'auteur a utilise tous Ies elements possibles et a eu recours
materiaux en Ies confrontant avec des materiaux similaires ou approchants,

trouves dans des complexes archeologiques reguliers decouverts au cours
•les fouilles du Sud de l'U.R. S.S. Les etudes des savants sovietiques ont
c�te d'une grande utilite, en particulier la chronologie et Ies determina
t i ons proposees par B . N. Grakov, Ies etudes de R. B . Akmerov sur la
438 L'IMPORTATION A HISTRIA DES AMPHOREB A ESTAMPILLES
Chersonese et Ies travaux de E. M. Staerman, etc., qui figurent dans la

bibliographie de ce travail, etudes qui traitent des di:fferents aspects du
probleme et surtout de celui de la diffusion des marchandises grecques
dans Ies etablissements scythiques et meoto-sarmatiques, situes entre Ies
fleuves du Sud de l'U.R.S.S. jusqu'a Kiev.
La presente etude debute par un bref historique de l'amphore dans
le principal facteur de transport des marchandises. Aux VP V8 siecles

l'antiquite. Elle traite ensuite de l'importance de ce recipient qui etait
-
avant notre ere, Ies marchandises grecques parvenaient dans Ies colonies
de France et d'Espagne, tout comme dans celles du Pont-Euxin, ce qui
imprima un puissant essor a la production des amphores. ·
Des amphores ioniennes a groase panse et de celles de Chio, aux bords
renfles, on en vint a l'amphore allongee, au fond completement pointu
que l'on fichait dans Ies couches de sabie que contenaient Ies vaisseaux
ye siecles, la panse OU le col des amphores commerciales

ou Ies caves des entrepots.
Â.UX Vl8-
portaient des marques formees de lignes ou de signes et, plus tard, de lettres
Au debut du JVe siecle, apogee de l'amphore commerciale, le vase re9ut

de differentes couleurs. On passa ensuite aux signes incises sur le col.
sur une anse ou sur Ies deux, des marques en relief qui constituaient un
veritable certificat d'origine et une garantie pour le marche de debouche
des marchandises.
Sur le territoire des colonies grecques de la cote Nord-Ouest du Pont
Euxin, on a trouve des dizaines de milliers d'anses estampillees provenant
d'amphores importees de differents centres de production du Sud : Thasos,
Sinope, Heraclee, Chersonese, Rhodes, Cnide, Cos et Pa.ros. Les recherches
russes de la fin du siecle dernier ont enregistre une bonne partie de ce
materiei ; Pridik et Makhov ont publie d'amples travaux au debut de ce
siecle. Traitant ce probleme d'une maniere plus ample et plus scientifique,
Ies savanta sovietiques ont apporte, ces derniers temps, des contributions
decisives a la question de l'importation des amphores. B. N. Grakov,
E. M. Staerman, Anfimov, Akhmerov et d'autres ont considerablement
enrichi nos connaissances sur la chronologie et la typologie des amphores.
Les materiaux archeologiques du territoire roumain comprennent
des amphores intactes, mais surtout des fragm.ents. Plus de 5 OOO anses a
estampilles, qui n'ont pas encore ete etudiees, se trouvent dans des dep0ts
et des collections, dans l'attente de leur publication. Les 1 162 exemplaires
presentes dans cette etude ont ete recueillis entre 1949 et 1955 a Histria,
Tariverdi et Sinoe ( ces deux derniers centres archeologiques, nouvellement
decouverts, se trouvant a 20 km d'Histria, a l'interieur des terres).
Leur classification par centres de production a donne Ies resultats
suivants :
Sinope, 35 % ; Thasos, 28,20 % ; Rhodes, 13, 70 % ; Cnide, 5,30 % ;
Chersonese et Heraclee, 3,5 % chacune ; Cos, 2,20 % ; Pa.ros, 4 exem
plaires seulement ; differents centres qui n'ont pas ete etablis avec certi
tude, 8,20 %-
Pour chacun de ces differents centres, l'auteur donne quelques
informations historiques d'ordre general, puis il entreprend l'etude detail
lee du type de l'amphore respective, donnant l'analyse technologique de
l'amphore et des fragmente et l'expose des caracteristiques des estam
pilles et de leur teneur.
R:eSVME 43!1
Pour chaque groupe, Ies estampilles ont ete enregistrees dans l'ordre
alphabetique et le dessin de l'estampille entiere a ete reproduit exacte
ment, dans le but de mettre a la disposition du lecteur une documen
tation aussi fidele que possible. A cote et a droite de la figure, la recon
stitution par l'auteur.
Chaque estampille est pourvue d'un numero d'ordre qui permet de
la suivre au cours de l'ensemble du travail, ainsi que dans Ies index
partiels et dans le tableau synoptique. Sous chaque numero se trouvent
indiques : le symbole, le nombre de doublets, le lieu de la decouverte,
la collection, et enfin, Ies apreciations de l'auteur sur la piece ( inedite�
variante ou deja publiee). Si la piece a ete publiee, l'auteur indique
gies, îl n'a dispose que des travaux de Pridik (1917 et 1928) , de Staerman
par qui et sous quel signe. Etant donne que, pour la recherche des analo
et de Dumond et que ses appreciations s'appuient sur ces travaux, l'au

teur n'a pas qualifie d'inedites Ies estampilles qui ne figurent pas dans
Ies dites publications, mais Ies a inscrites com.me inconnues, entendant
faire, par la, la reserve de rigueur.
La ou cela a ete possible, c'est-a-dire pour Thasos, Sinope, Chersonese,
Heraclee et Rhodes, on a egalement essaye de noter la chronologie relative
des groupes en question. Ainsi, pour le groupe II Sinope - toutes Ies
-
estampilles de cette provenance trouvees a Histria ont ete rangees dans

les six groupes chronologiques de B. N. Grakov, qui ont ete adoptes,
etant consideres Ies seuls valables aujourd'hui. Dans le groupe II, Ies
materiaux ont ete repartis d'apres Ies particularites specifiques, for
mant quatre sous-groupes distincta : estampilles dont la legende comprend
4 ou 5 lignes ou le nom de l'astynome est identifie avec certitude ; estam
pilles de 3 lignes, ou le titre de l'astynome se trouve au centre ; estam
pilles incompletes et fragmenta attribues avec certitude a Sinope ; tuiles
pour toitures et tuiles funeraires portant le nom de l'astynome. Les estam
pilles de Rhodes ont ete groupees selon Ies categories : estampilles rondes
avec, au centre, une feuille de grenadier ; estampilles rectangulaires
portant le nom des pretres eponymes ; estampilles portant le nom du
producteur et l'indication du mois de l'annee.
A la fin de chaque groupe se trouvent Ies estampilles dont la recon
stitution est douteuse, bien que certaines permettent une tentative de
ce genre. Des index partiels, separement, pour Ies magistrata et Ies pro
ducteurs, ainsi que pour Ies symboles, classes d'apres Ies centres de
production, se trouvent . a la fin de chaque groupe.
donnees de la partie technique de ce travail, l'auteur y a ajoute un

Pour faciliter aux specialistes la consultation rapide des principales
Tableau synoptique comprenant tous Ies noms propres qui figurent sur
Ies estampilles d'Histria et de ses environs : le nom du magistrat, le
nom patronymique et le nom du producteur. Le numero du corps, que
porte l'estampille respective, figure dans ce tableau synoptique tant
dans la colonne qui indique sa qualite que dans celle qui represente le
centre respectif de production : Thasos, Sinope, etc. Ce meme numero
est repete dans la derniere colonne, ou est indique le symbole qui accom
pagne le nom respectif.
Dans Ies Oonsiderations generales et les Oonclusions qui resultent d('
l' etude des materiaux d'Histria, l'auteur expose, dans le IV8, chapitn·
certains aspects nouveaux du probleme, en ce qui concerne la partie
L'IMPORTATIOX .\ JUSTRU OES ,\..'ill'HORE8 _\ ESTA„,ll'ILLES
technologique, aussi bien que Ies conditions historiques, economiques et

soC'iales qui ont preside aux relations d'echange entre Grecs et autoc·htones.
�L Histria des amphores commerC'iales, a reconnu !'origine de c·es amphores,

En developpant ses considerations, l'auteur a etudie l'importation
lt·s marC'handises qu'elles contenaient et Ies relatiom commerciales qiw

t·Ptt.e villP entretenait avec Ies centres grecs, asiatiqnes et egeens.
:-l' �loignant du rivage du Pont, il a suivi Ies amphores a. l'interieur
du t«:>rritoire de la Dobrogea, franchi avec elles le Danube et }ps a suivies
le long 1les rivieres qui sillonnent le territoire du Nord au tind, ce qni
sur Ies populations autochtones, exercee grâce aux marchandises intro

lui a permis de se rendre compte de l'infhwnce de la ciYilisat.ion grecque
liee a la dispersion des amphores grecques, qui 8ervaient de modele.

duites, et aussi de sui"ne la fahrication locale d'amphores, f>troitement
Suivent certaines conclusions imposees par l'Pt.ude des amphorps

d'importation et des amphores dl' fabrication locale qui, ainsi qn'on J'a,
I . Au cours d<'8 VI• et V" siecles avant notre ere, Histria entretenait
toni;t at e, sont etroitement rattachees aux amphores importePs :
des rdations eommerciales ferrncs aYec la plupart des c·entres de pro

duction grecs, et plus particulierement avec .M.ilet, Rhodes, Samos, Chio
et Thasos.
a. cette epoque reculee par de nombreuses amphores, non estampilees et
L'importation de8 vins et de l'huile d'olive est attestee
de type commercial, provenant de ces centres. 11 y a cependant des

amphores dont le centre de production n'a pas encore ete etabli.
Pour cette epoque, on n'a pas trouve d'indices permettant d'affirmer
2. Une serie d'amphores commerciales trouvees a Histria et dans

l'importation de ce genre <le marchandises de l'Attique.
Ies environs, d'nn type different de celui des amphores archai:ques sus-men
tl'olive a la fin du V• siecle et au debut du IV• siecle avant notre ere.

tionnees pronvent l'existence d'une importation massive de vins et d'huile
3. Les amphores commerciales de grande circulation, avec «certificat
cent a p enetrer a Histria au cours des premieres dizaines d'annees du IY•

1l'origine» sous forme d'estampilles imprimees sur les anses, commen
C'est encore a cette epoque que remontent Ies llebuts d'une

siecle avant notre ere (390-360).
importation massive de tuiles.

4. L'importation d'amphores pleines de vin et d'hnile et celle des tuiles
L'epoque du maximum d'intensite de l'importation d'amphores a

ont continue pendant plus de trois siecles, presque jusqu'au debut de notre ere.
estampilles est, approximativement, des annees 250 a 70 avant norte

ere. La plupart de ces a.mphores remontent a cette epoque. Font excep
de la premiere periode de::.. estampillage a Thasos, ainsi qu'un nombre re

tio n quelques amphores d'Heraclee, un petit nombre d'amphores provenant
duit d'estampilles de Sinope se rattachant aux groupes chronoiogiqnes 1 et 2.

i.c;; Les centres de production, ayant exporte a Histria des marchan
clises renfermees dans des amphores estampillees, qui ont ete determim�
avec certitude sont Ies suivants : Thasos, Sinope, Heraclee, Chersonese,
Roodes, Paros, Cos et Cnide.
6. De l'ensembie des estampilles, pres de 80 % ont ete reconstituees,
ce qui a fourni plusieurs noms nouveaux de magistrats ou de produc
teQ;I"s, ainsi que de nombreuses variantes d'estampilles d ej a connues.
Les formes des amphores d'importation ont ete, pour nne bonne part,
441
bien precisees, ('t le fait qne lc>s moules des amphores etaient en bois et en
os est considere etabli.
L'autPur s'est efforce rle determiner Ies types et Ies caracteres techno
logiqnes deR rlifferents centres de production, la capacite des recipients
et lenr ehronologie, ainsi que Ies rontes commerciale8 qu'empruntaient
Ies marchandises.
7. Le materiel etudie prouve que, au point de vue de la quantite
de marchandises importees, la ville de Sinope tient le premier rang parmi
Ies centres producteurs.
8 . Le grand nombre d'estampilles d'amphores trouvees a Histria est
une indication du volume atteint par l'importation de vins et d'huile
dans ce port. On doit tenir corupte du fait que, outre Ies 1 162 estampilles
etudiees, un grand nombre a ete transporte en Allemagne au cours de la
premiere guerre mondiale, d'autres sont eparpillees dans differentes col
fouilles effectuees a ce jour n'ont entame qu'a peine un dixieme de la

lections, et d'innombrables autres attendent encore d'etre deterrees (Ies
surface d'Histria).
9. A mesure que l'importation de vins et d'huile d'olive en amphores
estampillees etait depassee par la demande croissante des places de consom
mation, Histria importait de grandes quantites de ces marchandises,
dans des j arres de 500 a 1 OOO litres. Dans ce cas, Ies vins et Ies huiles
entreposes a Histria etaient transvases dans de petites amphores de 1 0
et 20 litres, probablement des amphores de fabrication locale, sans estam
pilles, utilisees pour la vente.
10. La vente en detail sur Ies marches et dans Ies boutiques d'Histria.
avait lieu sous le controle des agoranomes, qui estampillaient Ies recipients
qui servaient de mesures.
1 1. Presque toutes Ies estampilles trouvees en Roumanie se trouvent
t•galement sur le territoire des colonies grecques du rivage thrace ou des
<'Ot,es septentrionales de la Mer Noire, dans le Sud de l'U.R.S.S, jusqu'a
non estampillees, des Vie et ye siecles avant notre ere, se retrouvent,

une grande distance des ports respectifs. Meme Ies amphores archai:ques,
II en n�imlte que Ies centres de production grecs utilisaient pour

identiques, dam le Sud de l'U.R. S.S.
l'expansion de leur commerce toute la ligne du rivage Nord-Ouest, comme

d�bouch<� unique des memes categories de marchandises.
On trouvPra ci-aprcs, un tableau statistique succinct de l'importa
tion rle vim; et d'huile dans Ies differents points de ce vaste territoire,
pilles trouvees a Histria (Republique Populaire Roumaine), Olbia, Tyras,

tableau dont ressort la frequence, par centres de production, des estam
1
Mirmekion, Tiritake ( U.R. S.S. ) et Odessos (R. P. de Bulgarie).
Ies etudes de
I C&narache) , I I
Centre Histria (d'&Pre• Olhla (d"apr68 Tyras (d"apres Tlrltake < d apr� I es Od""90il (d"apr68
de productlon Grakov) Btaerman) foullles de l 935) K. BkorpUJ
Sinopc :l5 2:l 21 70 23

Thasos :!8 8 ;) 23
J thodes 1 -1 ·1 7 36 11 20
1
6
5.5 8 :i I
I Ieraclec :1.,-.
2
Cnide
< Jwrson ('se I O,[l 5

!)
1 ,5
2
li 8 12 l :1
Cos 0,5
!Ies chlffres cl·<lesoUB representenl d"" 1>011r·c"nt i .
442 L'IMPORT��TION l HISTRL\ DES AMPHORES l ESTAMPILLE S
12. Une partie des marchandises dechargees dans le port d'Histria

etaient acquises par des marchands intermediaires qui Ies transportaient
d'amphores a l'interieur de la Dobrogea et le long de la rive droite du

sur Ies marches de l'interieur du pays. On trouve de nombreux tessons
Danube.
13. Les territoires de la rive gauche du Danube recevaient des mar
chandises grâce aux marchands grecs qui remontaient le fleuve et Ies
rivieres navigables vers Ies regions sous-carpatiques et la Moldavie.
ont ete trouvees aux environs de Jassy et de Fălticeni, a Poiana, sur le

Bon nombre d'amphores portant Ies estampilles de Rhodes et de Cnide
Siret, a Cîmpulung-Muscel, a Baia de Fier et a Tismana, dans le depar

tement de Gorj , ainsi que dans de nombreux centres situes sur la
Mostiştea et pres de Bucarest.
14. Les Geto-Daces ont imite Ies amphores de type rhodien et. celles
de Cos. Ils en ont egalement imite Ies estampilles, en remplac;iant Ies lettres
grecques par des signes qui n'ont pas encore pu etre dechiffres.
15. L'aire d'expansion des marchandises et de la civilisation grecques
prouve la grande influence de cette civilisation sur Ies tribus geto- daces
autochtones . .A ce moment, on peut parler, pour Ies territoires carpato
danubiens, de l'existence d'une classe dominante, qui savait apprecier
Ies vins doux et lourds de Rhodes ou de Cnide, qui preferait aux corps
gras locaux l'huile fine recoltee dans Ies oliveraies du Sud, qui trouvait
plus savoureuse la boisson bue dans des coupes d'argent artistement
materiels a meme de procurer ces raffinements couteux.

ciselees et ornees, d'apres Ies modeles etrangers, et qui disposait des moyens
Etant donne que la documentation relative aux amphores· grecques

trouvees sur le territoire roumain est rendue difficile par l'absence des
principaux travaux etrangers de specialite des bibliotheques roumaines,
ce travail comporte une annexe qui comprend Ies listes alphabetiques des
noms des magistrats eponymes et des producteurs ainsi que des symboles.
a etablir ces listes, dans l'ordre suivant :

Les travaux de E. Pridik, B. N. Grakov et R. B. Akhmerov ont servi
- noms propres figurant sur Ies estampilles de Thaso11 ( d'apres .

E. Pridik, 1917).
- astynomes, producteurs et symboles de Sinope (d'apres E. Pridik,
1928).
- listes etablies par B. M. Grakov pour Ies astynomes et Ies produc
teurs de Sinope : a) groupes chronologiques ; b) liste alphabetique des
noms propres, avec indication du groupe chronologique.
- astynomes de la Chersonese (d'apres R. B. .Akhmerov).
- noms des eponymes et des producteurs de Rhodes (d'apres E .
Pridik, 1917).
• EXPLICATION DES F!Gl'RES

Fig. 1 . Tour de potier et four antique.
-
Fig. 2. Pithos cretois de baute epotfue.

Evolution des amphores a Iarge col et sans pointe terminale.
-
Fig. 3. -
EXPLIOATION DES FICURES 443
Fig. 4 - 9. - Amphores commerciales archaJques (Vie - V• s.) amphores anterieures a

l'epoque de l'estampillage ; - types d'amphores ă. estampille du Ve s. avant notre ere groupe
d'amphores de basse epoque (Ier - I I I• s. de notre ere) ; amphores d'epoque romano-byzantine.
Fig. 10. - Amphore plantee dans le sabie.
Fig. 1 1 . - Scene d'une fresque de Pdmpei.
Fig. 12. - Fragment d'une fresque de la m11ison des vetii (Pompei).
Fig. 1 3 - 14. - Disposition des amphores dans un bateau originalre de Delos, naufrage
voici 2300 ans devant le port de Massaglia.
Fig. 1 6. - Timbres d'amphores trouvees a Athenes et a Histria et representant quatre

Fig. 15. - Fragment d'amphore ionienne du IIe s. avant notre ere (fouilles d'Histria).
types dllferents d'amphores thasiennes.

Fig. 17. - Type courant de la petite amphore de Thasos, repandue en Roumanie (d'apres
l'une des amphores decouvertes en 1954 ă. Jurilovca) et amphcre thasienne, des collections de
Fig. 1 8. - Type d'amphore de Thasos ayant circule a Athenes.

l'Ermitage, provenant du Sud de l'U.R. S . S .
Fig. 19. - Quelques formes d'estampilles de Thasos (dans l'ordre chronologiquei.
Fig. 21. - Tesson d'amphore de Sinope, trouve a Histria.

Fig. 20. - Tesson d'amphore d'Histria.
Fig. 22. - Tesson d'amphore de Sinope, trouve a Histria.

Fig. 23. - Amphore de Sinope, trouvee a Kertch.
logiques et trouvee a l'occasion des fouilles pratiquees dans le Kouhan.

Fig. 24. - Amphore de Sinope estampillee, appartenant aux premiers groupes chrono-
Fig. 25. - Amphore de Sinope retrouvee intacte a Histria.
Fig. 27. - Details techniques relatifs a l'utilisation des tuiles de toiture pour des tdmhes
Fig. 26. - Courbure et profil differents de deux anses d'amphore provenant de Sinope.
Fig. 28-30. - Estampilles de Sinope appartenant a differents groupes chronologiques.

de l'epoque hellenistique.
Fig. 31. - Amphore d'Heraclee du Pont portant une estampille englyphique a m�me Ie
col (moitie du IVe s. avant notre ere) et trouvee pres de Callatis (Mangalia).
Fig. 32. - Autre amphore d'Heraclee du Pont, presque identique.
Fig. 33. - Les trois types du premier groupe chronologique d'amphores d'Herach!e du
Pont, d'apres Ies recherches de J.B. Zeest, cKr. S.> XXII (1948), p. 49 -51.
Fig. 34. - Les types du second groupe chronologique d'amphores d'Heraclee du Pont.
Fig. 35. - Divers timbres d'amphores de Chersonese.
Fig. 36. - Estampille de Chersonese apposee sur une anse.
Fig. 37. - Estampille de Chersonese apposee sur Ie col d'une amphore, suivant Ies mo
Fig. 38. - Amphore de Chersonese trouvee a Kertch.

deles d'Heraclee du Pont.
Fig. 39. - Amphore de Chersonese retrouvee entiere Iors des derni�res foullles d'Eupa-
Fig. 40. - Estampilles de Chersonese trouvees a Mangalia.

toria (Crimee).
Fig. 41 . - Estampilles rhodiennes de forme ronde avec, au centre, l'embl�e de la cite.

Fig. 42. - Estampilles rectangulaires.
Fig. 43. - Estampilles portant le nom des producteurs et apposees separement sur la
Fig. 44. - Type d'amphore rhodienne importce â Athenes.

&econde anse.
Fig. 45. - Amphore trouvee par Gr. Tocilescu a Spanţov (environs de Bucarest).
Fig. 46. - Anse rhodienne trouvee ă. Histria.
Fig. 47. - Autre tiYpe d'anse rhodienne.
Fig. 48." - Anses doubles, estampillees, de Cos.
Fig. 49. - L'estampille apposce sur Ies anses doubles de Cos.
Fig. 50. - Amphore de Cnide.
Fig. 51. - Differents types d'estampilles de Cnide.
Fig. 52. - Estampille d'une tuile de Panticapce et estampille ronde, ă. cercle perle, apposee
Fig. 53. - Amphores du ml!me type, trouvees a Histria et en U.R.S. S.

sur une arnphore provcnant des m�mes fouilles.
et de Maritzyne (191 O).

Fig. 54. - Amphores de Chio non estamp1llees et trouvees dans Ies fouilles d'Histria (1950)
Fig. 55. - Amphores anterieures a l'epoque de l'estampillage, decouvertes a Mariteyne,

et amphores similaires trouvees ă. Histria („prăh. Zeit.", 1 9 1 3, p. 27, fig. 28 efet 30).
·
Fig. 56. - Carte des centres de production des marchandises grecques et de leurs voies
de penetration sur le territoire actuel de la Republique Populaire Roumaine.
Fig. 57. - Estampille thasienne sur laquelle on distingue Ies fibres du bois.
444 L'IMPORTATION A. W�TRIA DES .AllFORES A. EBT.ill.PILE
L S
Fig. 58.- Estampille de Sinope sur unc tuile (matrice gravee dans !'os).
Fig. 60. - Estampille sur laquelle on a d'abord trare des traits droits, destines a
Fig. 59. - Estampille d'Histria ; en une ecriture inconnue.
Differentes particularites de graphisme. a) Trace irregulier (le graveur n'a

regler Ies lignes.
Fig. 6 1 .
-
pas regie Ies lignes au prealable) n° 321 du texte roumain (2/1) ; b) - Autre graphisme irre
gulier releve sur Ies estampilles de Sinope, n° 376 du texte roumain (2/1) ; c) Large gra
phisme caracteristique du style de Chersonese, n° 4!12 du texte roumain (2/1).
Fig. 63. - Estampilles a la legende renversee.

Fig. 62. - Matrices en os provenant de Mangalia.
Fig. 64. - Comrnerce ambulant de vin dans de grandes outres.
Fig. 66. - Fragment d'embouchure d'un pithos muni d'inscription. trouve a Mangalia.
Fig. 65. - Pithos decouverts au cours des dernieres fouilles d'Histria.
Fig. 6i. - Inscription en relief sur un tesson de pithos d'Histria.

Fig. 68. - Mesure commerciale pour la vente en detail du vin et tle !'huile et portan t
l 'estampille d e l'agoranome (ancien dep6t d e materiaux archeologiques d'Histria).
Fig. iO. - Les deux types tl'amphores de Jurilovca .

Fig. 69. - J\Jesure de capacite (Musee de Constantza).
Fig. 71a. - Plan et profil du tertre a amphores tlispose en cercle, fouille a proximite
Fig. 72. - Tombes 4 S et 3 X des Iouilles de Maritzyne.

tle Jurilovca ; b. - Details illustrant la disposition en cercle des amphores.
Fig. 73. - Une estampille trouvee a Chersoncse ct une autre, a Histria.

Fig. 74. - Groupe massif d'amphores d'Heraclee tle Thasos decouvertes a Olbia dans une
Fig. 75. - Tombe a amphores disposees en cercle, tl'Olbia (tl'apres B. Farmakovski,

tombe du IV• si�cle avant notre ere.
dans cArh. Anz.> XXVI, 1 912, p. 35, fig. 31).

Fig. 76. - Tesson tl'une coupe tle Delos imitee par Ies Geto-Daces (trouve a Snagov en
1 934. Musee tle la viile de Bucarcst, n° d'inventaire 1 31 5). Dessin reduit a la moitie de Ia gran
Fig. i7. - Coupes a vin. Imitations daciques tle differents types de canthares de l'epoque
deur naturelle.
hellenistique, recemment decouvertes a Slncrăeni (Transylvanie).

Fig. 78. - Quelqucs estampilles relevees sur Ies amphores de fabrication locale de Stoe
Fig. 79. - Anses portant des inscriptions appartenant a des amphores imiUes par Ies
neşti - Clmpuhmg (Valachie).
Geto-Daces d'apres des modeles de Rhodes et ele Cnide et trouvees a Popeşti-Vlaşca (region
de Bucarest). Les chiffres indiquent Ies numeros d'inventairc du Musee de la vm„ de Bucarest.
Dessin reduit a la moitie de la grandeur naturelle.
Fig. 80. - Tesson d'amphore de type cnidicn, sans estampille. lmitation locale. Fouillcs
Fig. 81 . - Carte de la dispersion des amphores grecques sur le lerriloire de la Republique

de Popeşti-Vlaşca.
l 'opulaire Roumaine.
CUPRINSUL
Pu.
J, is�a prescurtărilor 3
I NTRODU<.:ERE . 5
1 . Evoluţia şi însemnătatea amforei in viaţa ecoaomică a lumii antice 5
2. Originea materialului şi metoda noastră de lucru 20
CLA S IFICAREA STAMPILELOR DE LA ISTRIA

PE CENTRE DE PRODUCŢIE
-
fi GRUP.\ I
1. Despre datarea stampilelor thasieue . . . . . . . . . . .

T.ElASOS
. 32
2. Analiza tipo-tehnologică a materialului şi ordinea cronologică
:t Stampile întregite grupate in ordine alfabetică
33
40
4. Stampile neîntregite şi fragmente sigur atribuite
5. Lista numelor proprii de pe stampilele thasiene găsite la Istria
70
85
6. Lista de simboluri de pe stampilele thasiene de la Istria . . . 85
GRUPA A II·a SINOPE
1 . Criteriile pe baza cărora pot fi atribuite stampilele cu numele astinomilor . 88

2. Valoarea concluziilor lui B. N. Grakov . . . . . . . . . . . . . . 91
3. Particularităţile tipo-tehnologice ş i cele de ordin onomastic la stampilele
sinopeene . . . . . . . . . . . . .
4. Despre ţiglele de acoperiş din Sinope .
92
104
5. Stampile cu legenda lu patru şi cinci rlnduri, ln care numele astinomului
este sigur identifica t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6. Stampile ln trei rlnduri, pe care titlul astinomului este pus la mijloc .
106
145
7. Neîntregite şi fragmente clasate sigur pentru Sinope . . . 159
Ţigle de acoperiş sau de mormînt cu numele astinomului 164
!l. Lista astinomilor de pe amforele sinopeene găsite la Istria
8.
175
1 0. Numele producătorilor pe amforele sinopeene de la Istria . 177
1 1 . Astinomi şi producători pe ţiglele sinopeene găsite Ia Istria
12. Patronimicul pe stampilele sinopeene găsite la Istria . . .
1 79
. 179
1 3 . Lista simbolurilor de pe stampilele sinopeene de la Istria . . 180
14. Ordinea cronologică a stampilelor din Sinope găsite la Istria 181
GRUPA A l.II ·a - BERACLEA
1 . Consideraţiuni asupra expansiunii comerţului Heracleei in perioada elenistică 190

2. Stampile englifice pe gitul amforelor şi stampile în relief 193
3. Cele cinci tipuri indicate de I. B. Zeest . 193
4. Stampile englifice găsite la Istria . . . . . . . 195
446
GRUPA A IV-a. - OHERSONESOS Pall .
1. Dezvoltarea producţiei proprii de amfore şi ţigle sta mpilate ln epoca eleni-

stică la Chersonesos • . . . . . . . . 205
2. Caracteristicile şi cronologia amforelor. 205
3. Stampilele chersonesiene găsite la Istria . 210
GRUPA A V-a. - PAROS
1. S curte consideraţii asupra prezenţei limitate a amforelor din Paros . . . . 215
GRUPA A VI·a. - RBODOS
1. Determinarea tipo-tehnologică a amforelor rhodiene

2. Stampile cu floare de rodie la mijloc . .
219
. . . . . 226
3. Stampile dreptunghiulare cu numele preoţilor eponimi 237
4. ·Stampile cu numele producătorulu i pe a doua toartă a amforoi . 255
5. Stampile neîntregite, dar sigur atribuite . . . . . 267
6. Lista preoţilor eponimi de pe amforele de la Istria . 272
7. Producătorii rhodieni pe amforele de la Istria 274
8. Lunile anului pe stampilele de la Rhodos 275
GRUPA VII - COS
1. Despre torţile bicilindrice cu şi fără stampilă 277

2. Stampile lntregite şi stampile nedescifrabile . 275
1. Problema nelămurită a diversităţii tipurilor de amfore şi � stampile cnidiene

GRUPA A VIII-a - CNIDOS
283
2. Stampile cnidiene sigur şi relativ atribuite . . . . . . . . . . . . . . . 285
GRUPA A IX-a - DIVERSE
1. Stampile a căror origine nu este cunoscută . . . . . . . . . . . . . 294

2. Stampile întregi şi lntregibile a căror ·apartenenţă nu s-a putut preciza 297
3. Stampile anepigrafice cu diferite simboluri . . . . , 304
4. Stampile rotunde cu trei şi patru despărţituri în care apar li tere izolate
5. Litere izolate şi prescurtări nelntregibile sigur .
306
, . . . . , .
, 307
6. Monograme
7. Diferite stampile necunoscute care pot aparţine unei epoci tirzii greco-romane
308
310
TABEL SINOPTIO AL PRINCIPALELOR DATE PRIVITOARE LA STAMPILELE STUDIATE . 3I 2

CONOLUZII 3 5 1
ANEXE
Anera I. Numele proprii de pe stampilele din Thasos (după E. Pridik) . . . . . . 397

Anexa. II. Astinomii, producătorii şi sin:ibolurile din Sinope (clupă E. Pridik) . . 399
Anexa I I I. Grupele cronologice după listele lui B . M. Grakov pentru astinomii şi
producătorii din Sinope . . . , . . , . . . 404
Lista alfabetică a numelor proprii din Sinope cu indica \ia grupei cro-
nologice după B. M. Grakov . . . . , . . . 414
Anexa IV. Astinomii din Chersonesos (după R . B . Ahmerov) .
Anexa V. Numele eponimilor şi producătorilor din Rhodos (după E. Pricl i k )
422
, 424
L ista ilustra/ii/or 426

Rezumat tn limba rusă -129
Rezumat tn limba francezii 437
Dat la cule• 10.01.uu. Bun de ti14r 11.0J.1917. Tirai 2 200 u:.
HCrli<J "6lind ao g.m1.Fomw.I 11/10 x 100. Coli editoriale ra.1. Coli de
Upar 18 .A.. OIBIO. lndiC"le d• elasifi<JM• J>entru biblioltlCi mari:
111- 118/ - u flii.I (HislriaJ. lndiC"le de clasificare 11entno bibti<Mei
mici: 1a2.e raH.IJ.
Martie nr. 29. :Bucnreftl -B. P. R.

·.riparul e:roouta.t sub com. nr. 1868 la Intreprinderea Pollllraflci
nr. 3. :B-dol 8

Canarache Importul Amforelor Stampilate Istria 1957

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Canarache Importul Amforelor Stampilate Istria 1957

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

https://biblioteca-digitala.

„A.A." „Arta şi arheologia", laşi.

Seria II, tom XXXV I I I, mem. 15.

H., V I I. V. Pârvan, Histria, VII. Inscripţii găsite ln 1914-

„II B BeCT.11. H " „RaeecTIUI 6'LJirapcK1:111 apxeoJiorn11ecB:1111 BHCTB­

„3all.llCRB" „3an11cK11 0.:r.ecc&oro o6w;eoTna 11cTop.11a 11 ;r.pee­

Inv. nr. Numărul de inventa r sub care am catalogat stam­

1. EVOLUŢIA ŞI tNSEMNĂTATEA AMFOREI tN VIAŢA ECONOMICĂ

Pe teritoriul patriei noastre, acolo unde cu mii de ani în urmă clocotea

e xpansiu ne colon ială , au impus şi dezvoltarea m ij loacelor de colectare,

timpurie din• Creta (cf.

forme Monomice şi sociale în progres .

cînd căpătase dej a un caract er comercial general , i se spunea ăµqiope:uc;1•

Un dop mare de plută, de p ămînt ars, de lemn ori de ciment din

Fig. 5. Amfore comerciale

Tllasos ·11erac/ea Sinope -fliocfos

Fig. 6. Diferite tipuri de amfore stampilate din sec.

Fig. 7. - Forme degenerate de amfore din sec. I-I I I e. n.

Fig. 8. - Amfore Urzii d e epocă romano-bizantină, sec. IV - V I I e. n.

cele mijloc ii, precum şi capac itatea ob işnu ită de 10 - 20 1 î i dădeau o

greutate totală ma ximă de c ir ca 24 kg, greutate pe care un om m i jloc iu

Fig. 14. - Amfore scoase din corabia scufundată la Massalia.

această poziţie, ele n u s e zdruncinau şi nu s e atingeau între ele; ca

încep să se apJice pe una sau pe amîn­

din sec. VI î. e. n., găsit la Istria, pur­

1 De curlnd a fost descoperită, aproape de intrarea portului Marsilia (Massalia), epava

E. Saglio, ln Dict. Antiq.

mai puteau fi întîmplătoare şi relative, chiar în lumea neelină care con­

1 K. Skorpil, ln nl-faeeCTHSI", Sofia, V I I I (193 -1), p. 24 - 43.

2. lllll>Ortul amforelor etempllate la i.trla

P. Nicorescu, O. Tafrali şi D. M. Teodorescu au publicat şi ei o serie

de istorie de la Zi.irich, precum şi în unele publicaţii din Bucureşti, a pus

problema interpretării istorice a materialului. A „îndrăznit" chiar să

1 V. Pârvan, H. V I I, p. 32 - 38, nr. 25-36. V. PJ.rvan, DescJp�rire nouă tn Scythia minor

Th. Sauciuc-Săveanu, Rapoarte asupra săpăturilor arheologice de la Callatis, ln „Dacia'', I (1924),

„Dacia", V I I - V I I I (1937 -1940), p. 283-29 1 ; idem, Timbres amphoriques trouvt!s â Callatis,

p. 12.; L. Stefani, ln Mt!ianges grt!co-romains, li, Petersburg, 1859 ; V. N. Jurghevici, ln

„3anHCKH", X I (1879), p. 51 ; idem, AMctiopnble pyiiKH, cotipanHble e oKrecTHOC'NIX Xepco­

„3aoHCKH", xv (1889), p. 4 7 - 64 ; V. Latlşev, in „J.M.N.P.", 1 887, p. 300 ; idem, ln „I.A.K.",

secolului nostru alţi doi savanţi ruşi, E. Pridik şi I. Mahov1, după o

XXI I I, p. 30 (procese verbale); V. V. Skorpil, ln I A. K.", I I (1901), p. 122 şi XI, p. 1 9 - 165;

1 I. Mahov, AM<IJOPHble pf'IKH Xepcoueca Taepu'leCKoro c HMeHaMH acTBHOMOB, tn

B E. M. Pridik, op. cit., 191 7 şi 1 928.

8 R. B. Ahmerov, AM<llopbl ApeeHerpe'leCKOro XepcoHeca, ln „ Y D. I.", 1, 1 947,

p. 160 - 1 76; idem, 06 acrHHOMHbll: KneliMax anneHHCTH'leCKoro XepcoHeca, ln V. D. I.", 4,

ln V D. I.'', 3, 1951, p. 7 7 - 84; E. M. Staerman, KepaMH'leCKHe KneiiMa Ha Tnpbl e CRSlan

N. V. Anfimov, MeoTo-CapMaTCKBii MOrHJibHHK e cTaauue YcT.-na6nHCKoiî, ln „ M I.A . ' ' ,

23, 1 951, p. 155-207; idem, CHHODCKHe OCTPOAOHHble aMctiopbl aJIJIHHHCl'H'leCKOH anOXH B

E. M. Staerman, ln M. I. A.'', 25) .

HHaMa, ·Moscova , 1939; A. Dumont, Inscriplions ct!ramiques de Grece, ln Archilles des

m issions scientifiq11es el littt!raires, Paris, 1871.

Este locul să arătăm că, faţă de laborioas·a activitate a cercetăto­

2. ORIGINEA MATERIALULVI ŞI METODA NOASTRA DE LUCRU

În lipsa materialului documentar de care am vorbit mai sus ş1 m

1 F. Bleckmann, De inscriplionibus, quae legunlur in vasculis Rhodiis, Giittingen, 1908;

de inventar, începînd cu nr. V, 2001. Numărul total al acestor torţi

1 . - Din vechile săpături de la Istria (191 5 - 1 940), găsite fără nici o

ln campania anului 1952 . . . . . . . . . . . . . . . .

Pe baza materialului prezentat şi a concluziilor la care acesta ne

U. R. S. S. şi scito-getice din stînga Pontului sînt sensibil intrate în sînul

Neîntregite, cu număr de inventar 119 + 4 dublete,

2. Ţigle sigur sinopeene neîntregibile 12

1. - Întregi şi întregite 26 + 2 dublete, total . . . . . . . 28

1. întregite sigur 17 + 10 dublete, total

„II B BeCT.11. H " „RaeecTIUI 6'LJirapcK1:111 apxeoJiorn11ecB:1111 BHCTB

„3all.llCRB" „3an11cK11 0.:r.ecc&oro o6w;eoTna 11cTop.11a 11 ;r.pee

Inv. nr. Numărul de inventa r sub care am catalogat stam

încep să se apJice pe una sau pe amîn

din sec. VI î. e. n., găsit la Istria, pur

mai puteau fi întîmplătoare şi relative, chiar în lumea neelină care con

„3anHCKH", X I (1879), p. 51 ; idem, AMctiopnble pyiiKH, cotipanHble e oKrecTHOC'NIX Xepco

Este locul să arătăm că, faţă de laborioas·a activitate a cercetăto

în sfîrşit, bazele de comparaţie care ne-au condus la stabilirea necu

amforelor thasiene s-a făcut ln special în secolele IV- I I I, şi că a încetat la înce

Dimensiunile amforelor găsite la noi după exemplarul dela Juri

sau kerykeion, dar nu ca la noi cu broască ţestoasă şi cu inversarea li