ate ate q p3.20tb CAPITOLUL 2: REGIMUL DE UMIDITA 1D. |. TERASAMENTELOR 2.1. GENERALITATI Terasamentele rutiere sunt supuse direct si permanent acfiunii agentilor exterio » Care exercita o mare influent& asupra comportarii lor. Variatiile de umiditate si de temperatura, determina variatii ale capacitatii portante a terasamentelor si, prin aceasta, ale rezistentei gi stabilitatii intregului complex rutier. in terasamente se creeazA un regim specific de umiditate gi temperatura la care contribuie: ¢ modificarea texturii naturale a paméantului si intr-o anumita masura si a structurii, datorita Operatiilor de sdpare, transport, agternere gi compactare; * realizarea platformei terasamentului la un nivel diferit de cel al mediului Inconjurator. In cazul straturilor rutiere impermeabile, in terenul de fundare se tinde spre realizarea unei stari de umiditate de echilibru. Cu cat diferenta dintre starea de umiditate, din momentul executiei straturilor impermeabile gi slarea de echilibru a umiditatii terenului este mai mare, cu atat varialiile de volum ulterioare si, deci, degradarile, vor fi mai importante. Umezirea paménturilor din terasamentele rutiere se poate produce in doud moduri: ¢ prin infiltrarea apelor provenite din Precipitatii, de sus in Jos gsi lateral, prin acostamente neetansate si prin ganturile laterale; ¢ prin ascensiunea capilara a apelor subterane.2.2. REGIMUL DE UMIDITATE erhalten 2.2.1. Distributia zonelor de umiditate intr-un_profil ransversal dé Intr-un profil transversal de drum cu imbracaminte impermeabila (Fig.2.1.) deosebim trei zone din punct de vedere al regimului de umiditate: _Zona A: zona cu variafli sezoniere maxime ale umiditati, “Zona _B: zona cu variatii sezoniere importante ale umiditatii; Zona G: zona fara variatii de suctiune si umiditate. Pamantul de fundatie aferent zonei B inregistreaza asa numitul efect de margine, adicd zona este considerata activa din punct de vedere al variatiilor sezoniere de umiditate. Marimea efectului de margine depinde de urmatorii factori: ¢ tipul pamantului din terasament; ¢ tipul profilului transversal al drumului; de exemplu, in cazul argilelor prafoase/argilelor, efectul de margine se manifesta pe latimi de ordinul a 1,0 m, la rambleuri cu inaltimea mai mare de 1,0 m si respectiv, 2,0...2,5 m, la profiluri transversale la nivelul terenului (Fig.2.1.); * alcatuirea structurii rutiere; ¢ declivitatea drumului; * masurile constructive adoplate pentru reducerea accesului apei in terasament.ofil nte ere a: ale aga tiva ate. in se cu rea Prevederea distributiei_ de 1 rutiere impermeabile Cunoasterea distribuliei de echilibru a umiditatii si variatia proprietatilor mecanice ale pdméantului in raport cu umiditatea sunt necesare pentru dimensionarea structurilor rutiere. Distributia de echilibru a umiditatii este determinata de: @ pozitia apei subterane; + proprietatile hidrice ale pamantului; ¢ distributia umiditatii in momentul — executiei imbrécamintei impermeabile. Pentru evaluare deosebim doua cazuri extreme: ¢ nivelul apelor subterane ( N.A.S.) la mica adancime fata de nivelul terenului, caz in care starea de echilibru a umiditatii este conditionata de N.A.S.; * nu exista strat de apd subterand, caz in care starea de echilibru a umidita{ii este determinata de conditiile climatice ale regiunii. Pentru cazul intermediar, atunci cand N.A.S. se afla la mare adancime se considera 2 subzone: ¢ una inferioara, la care predomina efectul panzei de apa subterand; * una superioara, la care starea de echilibru a umiditatii este determinata de conditiile climatice si de conditille de dirjare a apelor in vecinatatea drumului. 2.2.2.1. Cazul N.A.S. la micd adaéncime Cand N.A.S. este la mica adacime, adicd 1,0 m pentru nisip, 3,0 m pentru praf gi 6,0...9,0 m pentru argila se foloseste relatia dintre presiunea apei din pori (u) si suctiune (S,h): u=-S+a-p (MPa) (2.1) unde Inta suctiunea, exprimata in unitati de presiune si: 87(2.2) atunci cand suctiunea (h) se exprima in centimetri coloana de apa. In relatiile de mai sus : u = presiunea apei din porii pamantului, corespunzatoare diferentei, in cm, intre cota punctului considerat siNAS.; p = presiunea datorata atat sarcinii geologice, cat si sarcinii exterioare din exploatare; a = factor—de—compresibilitate, dedus din curba experimentala de contractie a pamantului, care araté in ce masurd efortul unitar vertical, in punctul considerat, este preluat de apa din pori: a= gp (2.3) unde este unghiul format de tangenta, la curba de contractie in punctul considerat, cu orizontala (Fig.2.2.). v 3 cr’ 71009) won) Fig.2.2. in ordonata, Vo reprezinta volumul ocupat de 100 g de pamant uscat (faza solida). flRe Valoarea coeficientului: a=1 pentru pamanturi argiloase .2) (practic saturate ln terasamente rutiere), a=0,3...0,6, pentru ~ paémanturi prafoase si o=0,3 pentru paménturi nisipoase. Valoarea faclorului de compresibilitate, a, se poate na de _ corela cu Ip (Tabel 2.1.): : Tabelul 2.1. toare [ip] 10 5 20 25 30 35 derat a| 0,15 0,27 0,40 0,55 0,70 0,80 2at gi Variatia, in adancime, a suctiunii de echilibru: ae e Pentru a=1, valoarea suctiunii de echilibru (h) scade A ae ‘ patul drumului, astfel c& valorile maxime ale umiditatii eltiat (W) sunt in apropiere de patul drumului. e Pentru «20,6, valoarea suctiunii de echilibru, in adancime, este foarte redusa. « Pentru «20,3, valoarea suctiunii de echilibru creste (2.3) ___-spre-patul.drumulul, a ees adancimea r Prin adancime critica (Re) sé infelege adancimea actie stratului freatic pana la care factorul determinant al regimului de i umiditate al pamantului de fundare, jl constituie N.A.S. Adancimea critica variaza in functie de tipul climatic si de tipul pamantului. Normele tehnice romanesti prevad: > hg=1,0m, pentru pamanturile P1, P2 si Ps; & he 3,0 m, pentru paménturile Ps gi Ps ( argila nisipoasa ); ¢ he= 5,0 m, pentru pamanturile Ps, mai putin argila nisipoasa. Valoarea umiditati de echilibru se poate stabili_ prin diverse metode. Metodd necesita un cal iterativ, succesiunea operatiilor fiind urmatoarea: Pentru un strat elementaf,, j de fundare: i”, in cadrul pamantului de e se estimeaza valdarea umiditatii Wi, « se calculeaza presiunea pj, 59tc Pentru cele trei tipuri climatice limitele de variatie ale lui In, gi a indicelui sorbtional pF sunt prezentate in Tabelul 2.4.Fig. 2.5. Hata cu repartbie tpurlor eimaterice pe teitrit Roméniei sia Tabelul 2.4. Tip | a climatic In Nisipuri_ | Pamanturi_ | Pamanturi argiloase | prafoase | argiloase 1 = 20... 40 > 2,0 >3,0 > 4,0 = 20...0 1,6...2,0 . u 6... 20 i Ml 20...100 T1208 In functie de tipul climatic, de Im si de tipul pamantutui, cu valoarea indicelui subtional, (pF) se obtine, din curba de retinere (curba ,b” Fig.2.3.), umiditatea de echilibru (We). 2.2.3. Variatia sezoniera a umiditatii Sattafia sezoniera a umiditat Un ciclu anual al variatiilor de umiditate ale terasamentelor inregistreaza urmatoarele perioade (Fig.2.6.): « in timpul toamnei, 0 perioada de acumulare a umiditatii datorit&é reducerii evaporarii gi intensificarii precipitatiilor atmosferice; e in timpul iemii, 0 perioadé de inghetare a paméantului si de redistribuire a umiditatii; * primavara are loc dezghetarea paméantului si reumezirea sa; * vara, o perioada de uscare a terasamentelor. 65Influenta complexa a factorilor care intervin, dar in special a tipului de profil transversal si a conditiilor locale de umezire, asupra regimului de umiditate al pam€ntului de fundare, face ca efectul de margine sa fie dificil de prognozat. Studiile efectuate la noi in tara, de catre INCERTRANS, prin sondaje la 1,0...1,5 m de marginea caii si pand la 0,50 m sub patul drumului, au permis propunerea de valori de calcul ale umiditatii relative ( W/L ). Valorilo maxime ale umiditatii relative (W/W), calculate pentru un nivel de incredere de 85% sunt prezentate in tabelul 2.5. Tabelul 2.5. _ _ Tipul Regimul Tipul pamantului climatic _|_hidrologic PS Pa PS 1 0,525 0,485 0,500 1 2a 0,550 0,485 | 0,550 2b 0,550 0,535 0,605 1 0,565 0,535) 0,500 i 2a 0,565 0,535 0,605 2b 0,565 0,585 0,605 4 0,600 0,655 0,500 m 2a 0,850 0,675 0,645 2b 0,690 0,695 0,665 In functie de valorile din tabelul 2.5. pentru pamanturile coezive (Ps, Pa, Ps) si de valorile estimate pentru pamanturile P, si P2 s-au stabilit valorile de calcul ale modulului de deformatie (Tabelul 2.6) si ale modulului de elasticitate dinamic (Tabelul 2.7.). Tabelul 2.6. Valori de calcul ale modulului de deformatie * (MPa) Tipul pamantului Tip Regim P, [| Pa Py Py Ps. climatic | hidrologic E,-MPa 7 2 2 \ 2a Q % 8 2b 12 8 5 1 8 12 i 2a a5: 8 L 2b 8 | 5 ° 1 % 6 45 [72 um 2a__| 3 45 | 35 4 2b 35 | 30 35 *) Sub structuri rutiere suple/semirigide. 66 prerin > de de zat. prin sub ale late relul Tabelul 2.7. Valori de calcul ale modutului de elasticitate __dinamic (MPa) | pamantulul Tip Regim Py Pz Py | Pa Ps | | climatic | hidrologic E,-MPa 1 70 80 5 [2a 65 0 [s 2b 90 70 70 [ae a 80 | 80 | " 2a 65 2b | 80 70 0 _ 4 90 55 80 mM 2a 60 2b = oo In tabelul 2.8. sunt prezentate valorile de calcul ale modulului de reactie al pamantului de fundare. Tabelul 2.8. Valori de calcul ale modulului de reactie- =| K(MN/m?) Tip Regim Tipul pamantului climatic | hidrologic [~P, | Pa Ps Pa] Ps srile 4 46 50 50 srile ' 2a 48 de 2b a8 [46] 48_| 5 1 44 50 50 me [oa] [46 | ie? __ [2 50 46 4 53 39 50 sss mM Za | 42 _| _ 3b 50 37 44 Valorile de calcul ale coeficientului lui Poisson sunt prezentate in tabelul 2.9. Tabelul 2.9. = Tipul pamantului |_P* Pe Po | Pa | Ps Coeficientul | eae L027 | 030 0,0 | 0.36 | 0.42 67Complexul rutier se considera ca lucreaza in cele mai defavorabile conditii hidrologice, daca sunt depasite valorile umiditatii relative (W/W) ale pamantului de fundare, prezentate in tabelul 2.10. Tabelul 2.10. i" win, Tip climatic ~ tT. il 3 Tipul profilului transversal vie # [Rambieu| La [Rambleuy la |Rambieu] La " a nivelul nivelul nivelul sitt 1 terenu- terenu- = lui, {ui, a debieu debleu = sau sau profil profil mixt mixt Ps; [0495 [0,570 | 0,509 0585-0627 P, |0,436 | 0,510 | 0,482 0,585 | 0,625 Ps 10,495 | 0,500_| 0,545 0,581 __| 0,600 Regimurile hidrologice se clasifica pe baza urmatoarelor criterii: e Regimul hidrologic 1 corespunde con lor hidrologice favorabile: e Regimul hidrologic 2 corespunde conditiilor hidrologice mediocre gi defavorabile si anume: = Regimul hidrologic 2a: pentru sectoare de drum situate in rambleu, cu inditimea det minima de 1,0 m; urn = Regimul hidrologic 2b: pentru sectoare de drum situate in rambieu, cu indltimea sub 1,0 m, la nivelul terenului, fn profil mixt sau in debleu. Conditile _hidrologice _ale__complexului_rutier sunt i lacé__sunt_fntrunite, concomitent, urmatoarele Siluel: * imbracaminte moderna, in stare tehnica cel putin mediocra; 68 $$$ $ie acostamente impermeabilizate pe minim 1,0 m mai orile latime sau pe toata latimea, in cazul tate acostamentelor cu latimi sub 1,0 m; ¢ santuri/ rigole impermeabllizate; * scurgerea apelor de pe terenul inconjurator este asigurata in tot timpul anului; ¢ NAS. este lao adancime mai mare decat heritc. le idrologice ale complexului rutier sunt dacd sunt infrunite, concomitent, urmatoarele © imbr&caminte rutier&é modem& cu degradari limitate (cuantificate prin valoarea normata a fn indicelui starii de degradare); ry « acostamente impermeabilizate pe cel putin TT \Stimea benzilor de Incadrare, 5 « — santuri/rigole impermeabilizate sau 0 neimpermeabilizate dar cu functionare — corespunzatoare; elor * scurgerea apelor de pe terenul inconjurator asiguraté in tot timpul anului (in rambleuri cu inalfime de minim 3,0 m., apele pot stationa temporar, in zone depresionare); * NAS. este lao adancime mai mare decat hertc me: oare Conditile _hidrologice ale _ complexulul rulers mea _defavorabile, atunci cand este in! Nita cel pufin una dintre urmatoarele situatii: oare * imbrAcdminte rutieré moderné cu degradari sau mea imbracaminte din macadam, pavaje de piatra mixt brut&/bolovani sau pietruire; * ganturi sau rigole neimpermeabilizate, cu | functionare necorespunzatoare; sunt | * scurgerea apelor de pe terenul fnconjurator irele drumului este neasiguralté, apele stationeaza temporar in zone depresionare (conditia nu se putin aplicd la rambleuri cu inaltime mai mare de 3,0 m); « NAS. este lao adancime mai micd decal Neriic- 692.2.4. Acumularea umi: in timpul iernii a In corpul terasamentelor apa se gaseste in diferite stari fizice (solida, lichida, gazoasa), care in timpul anului nu raman in echilibru static, ci datorita variatiilor de temperatura gi a aportului de apa din exterior, au loc schimbdri, atat cantitative, cat si calitative. In timpul perioadei de inghet in corpul terasamentelor se intalnesc temperaturi foarte variate, incepand cu temperaturi pozitive de minim +4°C..+6°C la nivelul apelor subterane gi ajungand pana la temperaturi negative la partea superioara, apa intalnindu-se sub cele trei stari. ( Fig.2.7.). a c lo = ap | Lentile de gheata \ = = si pA EEL ttt toe 1 | 1 1 di Le - + — -+46.26¢ st PSeeesae ss re ESS SSeS es a pé Fig.2.7. tel Sub influenta diferentelor de temperatura se creeaza o depresiune gi apa migreaza din zonele calde spre cele reci. Aceasta deplasare a apei are loc numai in pamanturile gelive, | avand ca efect formarea lentilelor de gheatd cu cregterea | volumului cu cca. 9 %. Cresterea volumului se datoreaza formérii de asociatii moleculare la temperaturi joase. Migrarea apei nu are loc numai in sens ascensional. In fig.2.8. se prezinta efectul variatilor de temperatura datorita conditiilor de exploatare a drumurilor in timpul iernii: indepartarea depunerilor de zdpada de pe partea carosabild prin depozitarea lor laterala, ceea ce asigura o protectie termica 70 i,stari man sia tive, »rpul iate, > la aturi : trei ata zao reci. sive, erea 2aza al. in oritaé arnii: abila nica (1-depuneri laterale de zApada, care nu se indeparteaza, jntrucat nu jeneaza circulatia rutiera; 2-depuneri suplimentare de zapada provenita din degajarea partii carosabile; 3- structura tutiera). tart | o’c oc | Apo Pamant Pamant P. rt lo tec I lo He lo t2C | | Figura 2.8. Inghetul afecteaza atat structura rutiera, cat si pamantul din patul drumului. Deoarece materialele din straturile rutiere sunt folosite numai cu indeplinirea con jilor tehnice de rezistenta la inghet-dezghet, rezult cd rezistenta complexului tutier este conditionata de variatia caracteristicilor mecanice ale pamantului din patul drumului sub actiunea ‘inghet-dezghetului. Sensibilitatea la inghet a paméanturilor folosite in terasamente se caracterizeaza prin doua efecte: © umflarea in timpul inghetului, ca urmare a acumularii unei cantitati suplimentare de apa, sub forma de lentile de gheala, intercalate in masa paméntului; aceasta conduce la 0 stratificatie orizontala si umflari neuniforme la nivelul patului drumului, care se transmit la suprafata structurilor rutiere nerigide, sub forma unor denivelari; * reducerea capacitatii portante tn perioada de dezghet, datorit topirii lentilelor de gheala gi a imposibilitatii de evacuare rapida a_cantitatii suplimentare de apa (datorité permeabilitatii reduse a Straturilor de 7mdedesubt, care sunt inca inghetate); reconsolidarea este de scurta durata in cazul unui pamant prafos, dar de durata mare in cazul paménturilor argiloase. In Fig.2.9. se prezinté evolutia frontului de inghet (izoterma de 0°C); linille punctate se referd la perioada de dezghet. D L E M A timpul(tuni) Vy at iama medie \ J . ne a . iama aspra N frontul de inghet hinghet Fig.2.9, in perioada de dezghet, frontul de dezghet comporta doua izoterme 0°C, care incadreaza zona inghetata. Datorita caloriilor, care provin din atmosfera, izoterma 0°C, dela partea superioara, coboara in timp ce urca, cu vitez4 mult mai redusa, izoterma 0°C, de la partea inferioaré datorité caloriilor provenind de la pamantul de dedesubt. 2 2.2.5. Producerea degradaril inghet-dezghet Degradari in inghet-dezghet se produc cand exist simultan urmatoarele conditi: pamantul de fundatie este sensibil la inghet; temperaturi negative, suficient de scdzute, gi pe o duraté indelungaté, care sa permita migrarea gi acumularea apei in pamantul de fundare; posibilitatea alimentarii cu apa a frontului de inghet in paméant; circulatia vehiculelor grele in perioade de inghet accentueaza producerea degradarilor. oe . . 72 din dey durjarea , dar rghet a de porté torité artea jusa, oriilor xista pe o a si vet in ighet Datorita —actiunii jnghet-dezghetului se produc "_urmatoarele tipuri de degradari: a. La structurile rutiere nerigide: ‘e-umflari neregulate (burdugiri) Tsolite, eventual, de fisuri si crapaturi, ale imbracamintilor bituminoase si ale pavajelor de piatra, in timpul perioadelor de ‘inghet;, ¢ fisuri, crapaturi, faiantari, fagase si deformatii locale in porioada de dezghet. b. La structurile rutiere rigide; ¢ denivelari ale dalelor in dreptul rosturilor si largirea acestora, in perioada de inghet; ¢ fisuri, crapaturi, distrugeri ale dalelor in perioada de dezghet. Pe baza unor obselfatii efectuate pe reteaua de drumuri din Germania, s-a intocmjt diagrama Kibler pentru aprecierea degradarilor posibile in inctie de indicele de inghet si de durata iernii (Fig.2.10.): Indice de Inghet 150. 100 om, %, % 50 ia Zile de Inghet Fig.2.10. Diagrama Kibler T3Pentru a putea utiliza diagrama Kubler, se fac urmatoarele precizar + daca partea aSgendenta a cypbei temperaturilor cumulate se termga inainte df a fi atinsa linia k, gravitatea degradamer este ji ferioara celei indicate pentru sectorul unde 3¢ afla furba (exemplu: curba A corespunde unui risc re - 3 8 3 a 2 = ot 8 3 8 8 2 z % Q 8 3 &. = a 3 < s 8 8 ‘ile, a part (exemple: risc lerat in cazul CYbei B si risc ridicat in cazul curbej&); le de dezghet din cursURunei jeri sunt suficient mari, fiecare perioadd de inghet se analizeaza separat. 2 2 9° Be 3 = o 2.3. SENSIBILITATEA LA INGHET A Ao. 11. 4b JANTURILOR Aprecierea sensibilitatii_la inghet a pamanturilor se efectueaza pe baza unor criterii/metode care se impart in doua mari categorii: a._Indirecte, bazate pe caracteristicile fizice sau geotehnice ale pamantului, care contribuie la migrarea umiditatii sub actiunea gradientilor termici | negativi, cum sunt: granulozitatea, porozitatea, plasticitatea, capilaritatea. b._Directe, bazate pe masurarea efectelor produse de inghet, asupra unor probe de pamant (care sunt pastrate In instalatii de modelare a fenomenului real), efecte care pot fi: umflarea, cresterea umiditatii, reducerea portan{ei pe timpul dezghetului. 74 ma dar Cas lalfac urilor ia k, icate baA tatea cea urbei dicat sunt { se Criteriul de gelivitate este dat de procentul de particule mai mici de 0,02 mm. In functie de acest criteriu pamanturile se impart dupa cum urmeaza: a. Pentru pamanturi neuniforme (cu granulozitate etalata): ¢ f (0,02 mm) > 3 %, paméanturi gelive. Studii ulterioare au permis utmatoarea detaliere: ¢ £ (0,02 mm) < 1,5 %, pamanturi negelive; ¢ £(0,02 mm) cuprins intre 1,5 gi 3%, pamanturi cu o sensibilitate redusa la gelivitate. b. Pentru paménturi foarte uniforme (cu granulozitate restransa): @ £(0,02 mm) < 10 %, paménturi negelive; @ (0,02 mm) > 10 %, paménturi gelive. Metoda permite sa se recunoasca paméanturi negelive, dar nu toate paménturile negelive verificaé metoda Cassagrande. 2.3.1.2. Clasificarea USCE (US Corps of Engin rs) Criteriile de gelivitate sunt prezentate fn tal Ae Tabelul 2.11. Grupa Tipul pamantului Calitate F, | Pamant amostocat cu pietris, conjinand Foarte 1 | 3% si 10% particule sub 0,02 mm putin geliv ‘a) Pamant amestecat cu pietrig, conyfyand g,_| intre 10% si 20%, particule sub O.9f /nm . b) Nisip continand intre 3% gi 19f%6 farticule Putin geliv sub 0,02 mm a) Pamant amestecat cu pielfs, continand peste 20% particule sub 0,92 mi F; _ | b) Nisip continand peste 76% particle sub Relativ fpului prafos foarte fin | geliv calomel mg de 12/" Z ‘a) Pra’, praf nisipo; b) Nisip prafos foafte fin, confinand peste 15% Re Ponies 0,02 mm _— Geliv ¢) Argila cu Ip mai mic de 12 752.3.1.3. Metoda canadiana (Ontario) Metoda se bazeazd pe porometyfa care conduce la maximum de gelivitate. Daca: Poo < 6pamantul este geliv; 70 erator este urmatorul: Amant, compactata la 100% Proctor normal, de 24 ore, la t°215°C, intr-un vas in care se aflé apa pe co&. 3 cm inaltime. Pentru diverse niveluri (h) ale probei de pamant se determina gradul de saturatie (Si) si se intocmeste diagrama care leaga S; (in ordonata) cu diametrul porilor (p,) (in abscisa), prin intermediul legii Laplace. p7o $i poo corespund gradelor de saturatie de 70% si respectiv 90%. 2.3.1.4, Metoda STAS 1709-90 Criteriul granulometric (labelul 2.12.) se aplica paménturilor care au cel putin 90% fractiuni sub 2 mm. In cazul in care conditia nu este indeplinita, curba granulometrica se recalculeaza considerand 100% materialul care trece prin ciurul cu ochiuri de 2mm. tab: frac dey pen cate negexe la ace: ax cu mal, ‘ese it se ‘ama xis), or de plica sazul a se siurul Tabelul 2.12. i ; it Gradut de | Denumirea pamantulut | Tipul Sranuiorter ia inghot conform STAS 1243 pamantului | < 0.002 a4 Insensibile Pietrig cu nisip Py <0,02 | $10 <01 $20 "| Pietris cunisip Pa <0.002 | 1..6 Sensibile oe <0,02 | 10.20 Nisip, nisip prafos, Ps <0.1 | 20.40 Argili grasa Ps STAS 1243 Nisip prafos, nisip argilos Ps roan Pral, prat nisipos, praf <0.002| >6 eanalbile argilos, praf nisipos- Pa 2002 | >20 | argitos._ <01 | 240 Argila nisipoasa si ° prafoaséargilé prafoasa- Pe nisipoasa, argila In cazul pamanturilor care nu respecta toate condiliile din tabel, sensibilitatea la inghet este determinata de continutul de fractiuni sub 0,002mm (fi). 2.3.1.5. Metoda Centrului dgercetari Rutiere-Belgia Metoda se bazeaza pé analiza critica a litefaturii tehnice de profil si se poate folosjPentru studii prealable si, in special, pentru evaluarea masuylr de protectie la in: e{-dezghet. Zonele granyémetrice care corespuns diverselor categorii de sensibijfate la inghet sunt pri zentate in Fig.2.11. Argilele si frafurile care au W.750 sunt clasificate drept negelive. 77Sensiol ta Inghe Trecut % inegeliv 2a ug Ss a2 a8 88 o ao oo o 9° Fig.2.11. 2.3.2. Metode directe 2.3.2.1. Metoda Laboratorului Central de Sosele-Franta Proba de pamént este incercata in regjm termic stationar (se mentine la suprafata probei o | i constanta). Alimentarea cu apa este probei. In functie de valoareg/ raportului (fig. 2.12) clasificarea gelivitatii este proZentata in tabelul 2.13. 18i si onar ativa yaza 1.12) Abtnn) foarte senslbll sensibliltate mijlocie ve to 20 30 40 50 60 7 joc.ones Fig.2.12. Tabelul 2.13. Clasa de sensibilitate la inghet ‘anifitmmi(°C-zile)"? a pamantului insensibil 0,05 putin sensibil 0,20 * cusensibilitatea 50,40 mijlocie foarte sensibil 0,80 2 foarte geliv 70,80 ! 2.22.Motods sras.zo090 VU Probele de pamant sunt mentinute timp de T zile in conditii care modeleaza situatia reala: temperatura de -8°C la suprafata probei, temperatura pozitiva $i alimentare cu apa, la partea inferioara a probei. Sensibilitatea la inghet se stabilegte pe baza coeficientulul de umflare la inghet (Cy) gi a indicelui de consistent (Ic) dupé dezghet (tabelul 2.14.). = an 400 (%) (2.10) Cc u 1»unde: Ah = sporul de indlfime a probei de pamant datorita ‘nghetului (em); z = adancimea de patrundere a inghetului in proba de pamant (cm). Incercarea directé se aplica precum gi pentru celelalte tipuri de pamAnturi, can pentru paménturi tip Ps, \d_criteriul granulometric nu conduce la rezultate concludente. Tabelul 2.14. Gradul de sensibilitate la | Coeficientul de - inghet apamanturilor | umflare, Cy (%) Ic dupa inghet Insensibile _ ‘sub 2 peste 0,75 Sensibile 2.6 6,50... 0,75 Foarle sensible poste 8 sub 0.50 2.4. ADANCIMEA DE iNGHET 2.4.4. Generalitati Adancimea de inghet poate rezulta prin masuratori directe sau poate fi calculata. Statiile metereologice masoara gen mentinut in conditii naturale temperatura paméntului_ omo: (cu protectia stratului de zapada). In conditiile climatice din Romania, adancimile maxime anuale variaza intre 0,60 si 1,10 m, delta gi baltile Dunaril si a celor aflate la altitudine mai mare de 1000 m, pentru care sunt necesare studii locale. ‘Adancimile reale de inghet au valori mai mici decat adancimea de patrundere a izotermei pamént are un punct de inghet mai mic decat 0°C, datorita cu exceptia zonelor din de 0°C, pentru ca apa din continutului de saruri si presiunii la care se gaseste. In complexul rutier, deoarece atat pamantul din pat, cat si materialele din straturile rutiere, sunt supuse procesului de compactare suplimentara, isi modifica proprietatile termice (prin climinarea parjialé a aerulul) si adancimea de inghet are o valoare mai mare decat a paméntului natural, face term timp timp solid se pc Intec de ur unde integi exprilorita ade Ps, eriul 3tori vara rale ‘ime din 3de acat idin orita cat i de prin eo Stabilirea adancimii de patrundere a inghetului se poate face prin masuratori directe (cu termometre, termocuple, termistori, criometre bazate pe efectul cresterii volumului apei in timpul inghetului, indicatoare bazate pe schimbarea culorii in timpul inghetului) sau se poate calcula. 2.4.2. Metode de calcul a adancinii de inghe Metodele se bazeaza pe doua ipoteze de calcul: a. gradient de temperatura constant intre suprafata terenului si baza zonei inghetate; b. gradientul de temperatura real al zonei inghetate. 2.4.2.1. Formula Stefan In ipoteza a, admitand ca aportyde calorii, datorat solidificarii apei, este mult mai mare degét al apei neinghetate, se poate scrie ecuatia de continuitate; (2.11) Integrand, rezulta: (2.12) de unde: (2.13) unde: l= iy ‘dt, reprezinta indicele de inghet. I se determina integrand témperaturile negative la suprafata terenului; se exprima in °C xzile (Fig.2.13); h = adancimea de inghet; k = conductibilitatea termica a mediului inghetat; 81i? Folosind formula Stefan sau Berggren se calcyl€aza o “adancime de inghet initiala si prin iteratii succesive s, final, valoarea h. : Pentru calculul parametrului 1 (relatia 245) se folosesc valorile medii ponderate: # c,h, + c,h, +..+6¢ c (2.19) (2.20) 2.4.2.4, Calculul adancimii de inghet conform STAS 1709-90 Capacitatea de transmitere a caldurii, de catre straturile tutiere, se stabilegte prin coeficientii de echivalare - Cr specifici fiecdrui material rutier. Coeficientii C; sunt subunitari pentru majoritatea materialelor rutiere. Valorile C, 2 1,0 corespund pentru: ¢ pamént insensibil la inghet (serveste ca element de referinta) si nisip: C; = 1,0: ° agregate naturale stabilizate cu zgura granulata de furnal (C; = 1,10) sau cu cenusa de termocentrala (C; = 1,05). In tabelul 2.15 se prezinta valorile C; pentru diverse materiale rutiere. ‘ste de : Tabelul 2.15 Materialul din stratul rutier LG Beton de ciment 0,45 Beton asfaltic (strat de uzura) 0,50 Beton asfaltic (strat de legatura) 0,60 Pavaje din piatra 0,65 ) Mixtura asfaltica (strat de baza) 0,50 Macadam, piatra sparta 0,75 Agregate naturale stabilizate cu ciment 0,65 Balastipiatr sparta, amestec optimal 0,70 Balast (in funclie de fractiunea 0...7,1 mm) 0,80...0,90 85Schema de calcul este prezentata in Fig.2.15. Masiv de pamant He omogen Fig.2.15. Succesiunea operatiilor este urmatoarea: 1. Se stabilegte adancimea de patrundere a inghetului (Z) in pamant omogen, reprentat de pamAntul de fundare: Z=AVl (2.21) unde: : A = parametru jin functie de tipul climatic (1...1II), tipul pamantului (P2...Ps) si conditiile hidrologice , (favorabile/mediocre, defavorabile). i Se folosesc, conform tabelului 2.16., curbele din figura 2.15., obtinandu-se valoarea Z cu o precizie de 42,5 cm. Tabelul 2.16. r Tipul de pamant Tip | Cond BPs] Pa Ps climatic | hidrologice 4) |-3) | 3) |-4) 15) 16) 17) Numérul curbel din diagrama favorabile T[2]3 [4 6 7 9 | ' mediocre nefavorabia | | | 2 | 2/4 | 7 | & | favorable | 1 [23] 4 | 6 [7 | 9 W mediocre nefavorabie | ‘| 2 | %] & | 7 | & | favorable | 1 | 3/4] 5 | 6 | 7 | 9 i mediocre [nefavorabio) 1 |S) 4) S| 7 | & | 86 BARiniieas Atanasntul IN), jice din de 1)= Pietris cu nisip; 2)=Nisip prafos; 3) prat nisipos, praf argilos, praf nisipos-argilos; 5)= Argila prafoasd, argila nisipoasa, argila prafoasa-nisipoasa; 6)= Argila; 7)= Argila grasa. 1 = indicele de inghet (°Cxzile). In functie de tipul sistemului rutier gi de clasa de trafic se considera (conform tabelului 2.17.): Tabel 2.17. ; Indicele de Tipul structuril rutiere | Clasa de trafic inghet 2 Po rigid’ indiferent& imax greulfoarte Grau es, suplé/semirigid& ra medi. foarte ugor Ind ot 5 4 2 8 E s 3 asexsesge8esga 38 pee 200 300 400 «500 600 «700 «800 900 10001100 Indicele de inghet (Cxzile) Fig.2.16. f°. = valoarea maxima a indicelui de inghet intr-o perioada de 30 ani; 871%, = media aritmetica a valorilor indicelui de inghet din cele mai aspre trei ierni dintr-o perioada de 30 ani; 1%, media aritmetica a valorilor indicelui de inghet din cele mai aspre cinci ierni din perioada de 30 ani. Valorile 1 se determind pe baza izoliniilor din hartile aferente. Pentru zone de munte se adopta valorile | de la statiile meteorologice cele mai apropiate. In tabelul 2.18. se exemplifica valorile | pentru unele statii meteorologice. Tabelul 2.18 30 3 5, Localitatea Tax i Nowe (Gxzitey Bragov 700 629 573 ‘Campulung Moldovenesc 741 720 689 Intorséitura Buzéului 786 17 661 Miercurea Ciuc 1030 944 913 lagi 659 649 61 2. Se calculeazé grosimea echivalenté (H,) a structurii rutiere din punct de vedere al capacitatii de transmitere a caldurii (H. reprezinté grosimea stratului de pamant cu aceeagi capacitate, de transmitere a caldurii, ca a straturilor componente ale structurii rutiere de grosime totalé Hep = yh, ): H, = Yoh, -y (2.22) o unde: hy = grosimea stratului rutier ,j”, in cm; Cy = coeficientul de echivalare al stratului ,i”. 3. Se calculeazé sporul de adacime (AZ) determinat de capacitatea sistemului rutier de transmitere a cdidurii: AZ =Hg, — H, (2.23) dez are alcé exer Test— cele cele tile Atiile se de de ari, de AZ) de 4. Adancimea de inghet in complexul rutier (Zor) se obfine cu relatia: Zea = Z+ AZ (2.24) Verificarea rezistentei structurii rutiere la actiunea Inghet-dezghetului Verificarea rezistentei structurii rutiere la actiunea inghel- dezghetului este necesara in cazurile prezentate in Fig.2.17. Structura rutiera se considera rezistentaé la inghet- dezghet, daca gradul de asigurare la patrunderea Tnghetului (k): (2.25) are cel putin valoarea normata in funcfie de: gradul de sensibilitate la inghet al pamantului; tipul pamantului (P2...Ps); tipul climatic (1..-111); tipul structurii rutiere (supla, semirigida, rigidd); condiiile hidrologice, iar in cazul structuritor rutiere suple gi in functie de grosimea straturilor bituminoase -hgp (hsp sub 15 cm; egala sau mai mare de 15 cm). eee ee Pentru structuri rutiere semirigide se tine seama atat de alcdtuirea stratului din materiale stabilizate, cat gi de etapa de executie (drum nou sau modernizare drum existent si, respectiy, intretinerea drumurilor existente). Valorile k normate sunt prezentate in tabelul 2.19. 893 Tabelul 2.19. Grad Tip [Tip |_ __Tipul_structuri rutiere Sensi- | pamant | cli- Supli Semirigit bilitate mal ss< ] fee® | stabilizare cu la -tic | 45cm | 150m lianti ‘inghet Hidrau- | Puzzol lici__|_a-nici Gradul de asigurare la patrunderea inghetului_ - k Sensibi] P2Ps [ill,| 0,40 | 045 | 0,357 | 0,457 | 0,25 I it 0,40*? | 0,507? Py [ii | 045 i Foarte Pr 1 [0.45 0,40" | 0,50” sonsibi i 10,55 | 0,50 | 0,45*? | 0,55"? | 0,30 i Ti [0,45 Bs 1] 0,50 | 0,55 | int [0,45 ta drumuri noifmodernizarea drumurilor existente. ™) la intretinerea drumurilor existente. Pentru conditii hidrologice favorabile, in cazul c (fig.2.17) valorile k se reduc cu 10%. Pentru condifii hidrologice defavorabile, in cazurile f si g (fig.2.17) valorile k se sporesc cu 10%. Daca gradul de asigurare la p&trunderea inghetului (k) are valori mai mici dec&t cele prezentate mai sus, se prevad . masuri_de prevenire si_remediere a degradarilor din inghet- i dezghet: neazd__asupra__factorull hidrologic, avand drept scop realizarea unor condifii hidrologice favorabile ale complexului rutier: « executarea terasamentelor in rambleu, pentru ca N.A.S, sa se afle sub adancimea critica gi sub adancimea de inghet in complexul rutier; * coborarea N.A.S. prin drenuri de adancime; * prevederea lucrarilor de colectare/evacuare a apelor superficiale; 90 E a se cacti. conditiilor hidrologice, pentru realizarea gradului de asigurare criteriul h = impermeabilizarea acostamentelor, ganturilor, tigolelor; interceptarea infiltratilor de apa din amonte prin drenuri longitudinale, pe sectoarele de debleu sau profil mixt; impermeabilizarea taluzului drumului fn lungul unui curs de apa. uri necesare ingrosarea stratului inferior de fundatie din balast sau prevederea unui strat anticapilar $i drenant; prevederea, la partea superioard a terasamentelor, a unui strat de forma alcatuit din materiale rezistente la inghet-dezghet; prevederea, la partea inferioaré a_ structurii tutiere, a unui strat termoizolant. c) Masuri recomandate cand se poale sciona:aliciant asupra factorilor determinanti_ai_condififor_hidrologice, dar it: nu poate fi indepli adoptarea unei structuri rutiere rigide sau semirigide; prevederea unui strat de forma din pamant stabilizat cu var; prevederea unui strat izolant din geotextile. 91>= o oar “Abe Bia yo. vo vo AN vo vo vo vo AN ON, AN AN AN AN AN woe SYN<'Z Synez SYNc'Z WHIZ *SH<2 SVN>Z>"SH wp>7 'sy'Z>8SH_ re 2 z 3 2 = 8 SVN SYN SVN S¥N = z | 3 - 2 IZ | sy z zl Fle |p i & 5 b a Pp 2 q e SIRBIONE